456

Anul VIII, Nr. 456, 16 - 22 decembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

5

DNA LA REGHIN

LUDUŞUL, PREGĂTIT PENTRU IARNĂ

NEVOIAŞII DIN TÂRNĂVENI ,,ÎNCONJOARĂ” LUMEA

JURNALIŞTII - ÎN CODUL PENAL, PARLAMENTARII – EXCLUŞI

Poşta Mureş a intrat în restructurare, ştim asta şi din mass-media locală şi naţională, dar şi din discuţiile pe care le-am auzit în mijloacele de transport în comun din Tîrgu-Mureş … de vreo 2-3 săptămâni, dimineaţa, poştaşii mureşeni pornesc de la Poşta Mare din 7 Noiembrie să distribuie plicurile (asta după ce până acum poştaşii porneau de la sediile din cartiere)…aşa că ne-am întrebat… Ce-i cu Poşta Mureş? Şi am aflat …

… că la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş s-au desfiinţat două Oficii poştale şi un Ghişeu Exterior Urban, iar trei Oficii poştale s-au transformat în Ghişee Urbane. Astfel, în acest moment, reţeaua de subunităţi poştale din municipiul Tîrgu-Mureş se compune din trei Oficii poştale şi trei Ghişee Urbane. Atât.

… că măsura de restructurare a reţelei poştale mureşene ajustează o reţea de subunităţi poştale supradimensionată, cu pierderi financiare.

…că în cadrul procesului de restructurare a companiei s-a vorbit despre disponibilizarea a peste 3.000 de angajaţi.

…că modificările de structură a reţelei nu au produs efecte asupra activităţii factorilor poştali de la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş, dar…

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALPanică și voie bună

Panică și voie bună e o expresie luată din versurile trupei Robin and the Backstabbers.

Panică și voie bună, pe de altă parte, descrie cel mai bine activitatea parlamentară de săptămâna trecută, mai cu seamă din ziua de grație 10 decembrie. În acea zi în care, ironic, se sărbătorește Ziua internațională a drepturilor omului, în România se întâmpla unul din cele mai mizerabile atacuri la adresa democrației, de la Revoluție încoace. Fără nici o dezbatere publică, fără nici măcar o informare, stimabilii deputați au furișat pe Ordinea de zi modificări la Codul Penal care dau cu sapa la rădăcina ANI și DNA, care-și pi-erd astfel rostul de a-i ancheta pe parlamentari și nu numai. O super-imunitate pe care au votat-o laolaltă majoritatea deputaților de Mureș – Kerekes Károly (UDMR), Florin

Buicu (PSD), Kelemen Atilla (UDMR), Borbély László (UDMR), Cristian Sefer (PPDD), Cristian Chirteș (PNL) și Vasile Gliga (PSD).

În urma acestui vot, a doua zi, reprezentanții ambasade-lor Franței și Germaniei la București s-au dus să ceară lămu-riri la Parlament. Asta se întâmplă de obicei doar în situații de criză sau, cum a fost cazul acum, când se constată derapaje democratice majore. Al doilea semnal extern care ar trebui să ne îngrijoreze e declarația dată de Hannes Swoboda, liderul socialiștilor din Parlamentul European (adică exact colegii și aliații politici ai PSD la nivel european), într-un interviu la RFI, în care spunea: „Legea de modificare a Codului Penal contravine valorilor Uniunii Europene, pentru că toţi trebuie să fie responsabili pentru acţiunile care nu ţin direct de mandatul lor, adică vorbitul în Parlament, votarea unor legi etc.. Sper că aceste modificări nu vor intra în vigoare. Este un adevărat

pas înapoi pentru ţară şi va împiedica aspiraţiile justificate ale României în multe domenii, precum acordul Schengen”.

Ca niște ilustre jigodii, ulterior acestor reacții, nimeni nu și-a mai asumat nimic. Nici liderul PSD, nici parlmentarii, nici cel al PNL, nici șeful Camerei Deputaților (ba chiar Zgonea încerca să ne convingă că de fapt am înțeles greșit și n-ar fi nici o problemă cu modificările legislative), cu alte cuvinte nimeni.

Mai adăugați la acest sos de panică și voie bună, am-nistierea corupților, mulțumită căreia pușcăriabilii Tudor Chiuariu, Monica Iacob Ridzi sau Codruț Sereș ar putea scăpa de socoteala dată justiției, numirea avocatului lui Adrian Năstase, fost vicepreședinte PRM Lucian Bolcaș la Curtea Constituțională și, de ce nu, numirea lui Gigel la Ministerul Culturii.

Cãtãlin HEGHEŞ

Poșta Mureș. Echilibrare. Restructurare. Privatizare

02-03

ANALIZĂ 02

BC MURES PETARDE

Se acordă BC Mureș pentru evenimentul caritabil realizat în 17 decembrie: aruncarea jucăriilor de pluș pe teren înainte de începerea meciului și colectarea de îmbrăcăminte, încălţăminte… la intrarea în sală pentru copiii nevoiași.

Se acordă persoanelor care deja, cu două săptămâni înaintea

Revelionului, folosesc și comercializează petarde.

,

Poșta Mureș a intrat în restructu-rare, știm asta și din mass-media locală și națională, dar și din discuțiile pe care le-am auzit în mijloacele de transport în comun din Tîrgu-Mureș … de vreo 2-3 săptămâni, dimineața, poștașii mureșeni pornesc de la Poșta Mare din 7 Noiembrie să distribuie plicurile (asta după ce până acum poștașii porneau de la sediile din cartiere)…așa că ne-am întrebat…

CE-I CU POŞTA MUREŞ

Anul 2013 a adus unele modificări la nivelul Poştei Mureş. Care au fost acestea, am încercat să aflăm de la Biroul Comuni-care şi Relaţii Publice al Poştei Române...

Răspunsul l-am primit prin interme-diul domnului Dan Dumitrescu, purtătorul de cuvânt la Poştei Române: „Începând cu întâi octombrie 2013, la nivelul municipi-ului Tîrgu-Mureş s-au desfiinţat două Oficii poştale şi un Ghişeu Exterior Urban, iar trei Oficii poştale s-au transformat în Ghişee Urbane. Astfel, în acest moment, reţeaua de subunităţi poştale din municipiul Tîrgu-Mureş se compune din trei Oficii poştale şi trei Ghişee Urbane. De menţionat că, un Ghişeu

Exterior Urban prestează aceeaşi gamă de operaţiuni ca şi un oficiu poştal, beneficiarii neavând de suferit, în acest sens. În mediul ru-ral, modificările sunt de natura transformării Ghişeelor Exterioare Rurale în agenţii şi a agenţiilor în distanţe locale. Şi în acest caz, serviciul poştal este asigurat, atât în ceea ce priveşte distribuirea şi plata drepturilor so-ciale, cât şi prezentarea şi plata facturilor”.

CAUZA MODIFICĂRILOR: ECHILIBRUL BĂNESC

Modificările operate în reţeaua de subunităţi operative de la nivelul judeţului se încadrează în Strategia de restructurare a C.N. Poşta Română SA, care vizează pu-nerea de acord a veniturilor şi prestaţiilor realizate, cu numărul de salariaţi şi/sau subunităţi, a precizat Dan Dumitrescu: „În acest context, transformările/desfiinţările de subunităţi (de exemplu transformarea

oficiului poştal în ghişeu sau a ghişeului în agenţie poştală) au ca scop atât rentabilizarea activităţii, cât şi crearea unei reţele flexibile, fără ca acest fapt să impieteze asupra carac-terului de furnizor de serviciu universal al CNPR, calitate care garantează accesul pe întreg teritoriul ţării, la serviciile poştale de bază”.

POŞTA NOASTRĂ CEA … SUPRADIMENSIONATĂ ŞI PĂGUBOASĂ

Conform informaţiilor primite de la Bi-roul Comunicare şi Relaţii Publice al Poştei Române, măsura de restructurare a reţelei poştale mureşene este să ajusteze o reţea de subunităţi poştale supradimensionată, cu pierderi financiare: „Această reţea a devenit greu operabilă şi, mai ales, costisitoare, având în vedere că, pentru unele sedii, se plăteau chi-rii semnificative. La acestea se adaugă pierderea semnificativă a volumelor de trafic survenită pe fondul crizei din anii 2010 – 2013”.

CONSECINŢE ASUPRA POŞTAŞILOR

Care sunt consecințele modificărilor asupra activității poștașilor? Dar asupra cetățenilor? „Modificările de structură a reţelei nu au produs efecte asupra activităţii factorilor poştali de la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş, în sensul că ei nu transportă în cursa de distribuire pachete, cu excepţia trimiterilor de corespondenţă a căror greutate maximă poate fi de până la două kilograme. Oricum, trimiterile cu această greutate înregistrează o frecvenţă extrem de redusă. În privinţa obiectelor de mesagerie sosite, acestea se avizează la domiciliu şi se distribuie prin intermediul ghişeului sau oficiului poştal la care destinatarul este arondat”, a declarat Dan Dumitrescu, argumentând astfel că munca poştaşilor nu a fost îngreunată prin desfiinţarea unor oficii poştale.

RESTRUCTURARE ŞI ÎN 2014

„Procesul de restructurare a reţelei poştale este continuu şi, uneori, reversibil, în sensul că, dacă activitatea o impune, şi ghişeele se pot

Poșta Mureș. Restructurare. Privatizare. Echilibrare

Poşta Română este operatorul poştal naţional şi coordonează cea mai mare reţea naţională de distribuţie, deservind mai mult de 7,5 milioane de adrese de corespondenţă. Reţeaua

de distribuţie include, la nivel naţional, opt centre de sortare, peste 5.500 de unităţi poştale şi un număr de 800 de vehicule. În cadrul companiei lucrează circa 31.000 de angajaţi iar cifra

de afaceri de anul trecut a fost de peste 1,2 miliarde de lei. Anual, sunt procesate sute de milioane de trimiteri poştale şi sunt distribuite către 5.000.000 de beneficiari drepturi

băneşti aferente sistemului public de pensii, al asigurărilor sociale de stat, IOVR, agricultori şi pensii militare.

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

transforma în agenţii, ca şi agenţiile în ghişee. De asemenea, acolo unde se impune ajustarea reţelei, în vederea rentabilizării şi fluidizării circulaţiei trimiterilor poştale, procesul poate continua şi în anul 2014”, ne-a informat purtătorul de cuvânt al Poştei Române. Totuşi, acesta a evitat să precizeze cu exacti-tate dacă în anul 2014 vor fi disponibilizări sau noi modificări în organizarea Poștei Mureș.

3.000 DE ANGAJAŢI - AUT

Procesul de restructurare a Poştei Române are ca obiectiv pe termen scurt restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei, asigurând astfel premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată în-cepând cu luna ianuarie 2013. Concret, este vorba despre creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor şi consolidarea poziţiei de lider pe piaţă a companiei. În cadrul procesului de restructurare a companiei s-a vorbit despre disponibilizarea a peste 3.000 de angajaţi.

PRIVATIZAREA - 30 IUNIE 2014

Guvernul a convenit cu Fondul Mon-etar Internaţional să privatizeze, până la sfârşitul anului 2012, Compania Naţională Poşta Română (CNPR), care a cumulat o pierdere totală de 485 de milioane de lei în intervalul 2009 - 2011, potrivit Corpului de

Control al primului ministru.Dar, privatizarea nu a avut loc încă. Ast-

fel, conform unui anunţ emis de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi

neangajate pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” S.A. s-a prelungit până la data de 30 iunie 2014.

MSI intenţionează să selecteze un inves-titor care va prelua 51% din Companie prin majorare de capital social.

Structura actuală a acţionariatului Companiei este următoarea: Statul Român, prin MSI, deţine 44.615.840 de acţiuni, reprezentând 75% din capitalul social; S.C. Fondul Proprietatea S.A. deţine 14.871.947 de acţiuni, reprezentând 25% din capitalul social.

CONTRACTE PĂGUBOASE - CLIENTELA POLITICĂ

Ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, declara anul trecut că Poşta Română a în-

cheiat o serie de contracte păguboase, de exemplu a cheltuit şase milioane de euro pe aplicaţia software Meter-Net şi pe echipa-mente de francat, achiziţionate în 2011 de la Promotional Interservice, în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat prin forţe proprii de Poşta Română, la cos-turi mult mai mici. Deci, cauza principală a neperformanţei Poştei Române este clien-tela politică. Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, declara în trecut: „Sunt două companii în România care, aparent, sunt perdante, neperformante, dar ele, de fapt, au un potenţial de profitabilitate fo-arte mare. Este vorba de CFR Marfă şi Poşta Română, care vor deveni peste noapte profita-bile, dacă sunt privatizate. Cauza principală a neperformanţei lor este dată de influenţa politicului asupra lor. Tot ceea ce au generat aceste două companii ca pierderi, ca datorie, este o consecinţă a managementului cliente-lar”.

INFORMATIZARE, MODERNIZARE

Poșta Română încearcă să ţină pasul cu tehnologia: va aloca aproximativ 17,8 milio-ane de euro pentru informatizarea a 1.200 de oficii poștale și va introduce serviciul de încasări online la ușa clientului.

Poșta Română vrea să-și dubleze numărul de oficii poștale informatizate de la 1.200 unități la 2400 de unități în decurs de un an, proiect în valoare de aproximativ 17,8 milioane de euro aprobat de Consiliul de Administrație al companiei.

Un alt proiect aprobat este „Oficiul poştal la tine acasă” prin care se vor face încasări online la ușa clientului: „Poştaşul va avea asupra lui un POS sau o tabletă cu o mini-imprimantă şi va face încasarea pentru facturile la utilități. Acolo unde există posi-bilitatea să ne conectam wireless, încasarea se face şi intră în sistem instantaneu. Acolo unde nu există posibilitatea de conexiune wireless, la sfârşitul zilei de muncă, poştaşul va descărca datele din POS în sistemul informatic central-izat al companiei”, a declarat Ion Smeeianu, directorul general al Poștei Române.

Poșta Mureș. Restructurare. Privatizare. Echilibrare

În ultimele luni s-a vorbit mult despre restructurarea Poştei Române la nivel naţional, despre disponibilizări şi desfiinţări de oficii poştale. De asemenea, Guvernul

doreşte să privatizeze Poşta Română, dar până acum acest lucru nu s-a reuşit deşi s-au purtat discuţii cu peste 50

de potenţiali investitori din Europa, Asia şi SUA, dar şi cu reprezentanţi ai administraţiilor poştale internaţionale şi

fondurilor de investiţii. Subiectul este cu atât mai important cu cât unii analişti au atras atenţia că Poşta Română este

„o piesă din securitatea naţională” şi că investitorul care o va prelua o va face din considerente strategice, politice.

Alimentare anevoioasă cu apă de UELa Tîrgu-Mureș vor fi inves-

tite la final peste 23 de milioane de euro. Reghinul va beneficia de 10,7 milioane, Sighișoara de 10,8 milioane, Tîrnăveni de 13,7 mi-lioane, Luduș de 18,4 milioane, Iernut de 7,7 milioane, Cristuru Secuiesc de 4 milioane, magis-trala Voiniceni – Sărmașu repre-zintă o investiție de 11,8 milioa-ne, magistrala Pănet – Band va înghiți alte 3,4 milioane, iar cea de pe Valea Nirajului 7,2 milioa-ne de euro.

Câteva sute de kilometri de conducte noi (fie pentru extinderea rețelei, fie pentru reabilitarea celei existente atât pentru alimentare cu apă, cât și pentru canalizare), 13 stații de pompare (noi sau reabilita-te), 6 stații de tratare a apei, 25 de stații de pompare, 5 stații de epu-rare și, într-un final, alimentare cu apă la standarde mult mai decente pentru 300.000 de locuitori din județele Mureș și Harghita.

Cam asta înseamnă pe scurt proiectul „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş”. Pe de altă parte, nu toate informațiile din derularea proiectului sunt roz.

CONTRACTE ANEVOIOASE ŞI MAJORĂRI DE PREŢ

Semnarea contractelor se face anevoios din cauza licitațiilor contes-tate, în unele cazuri întârzierile mer-gând până la 14 luni, iar pentru con-sumator vestea cea mai proastă este că prețul apei a crescut și urmează să mai crească. Acestea au fost conclu-ziile prezentării pe care cei care deru-lează proiectul au făcut-o săptămâna trecută. Dar să le luăm pe rând.

SUPER - INVESTIŢII

În primul rând trebuie spus că avem de-a face cu cel mai mare

proiect de investiții în extinderea și reabilitarea rețelei de apă și ca-nalizare din județul Mureș din ultima sută de ani. Valoarea totală a investițiilor începute în 2011 era estimată la peste 110 milioane de euro, sumă ce s-a mai redus până la aproximativ 109 milioane de euro, datorită economiilor făcute.

Din această valoare, 76,23% reprezintă contribuția Uniunii Europene, 11,66% sunt bani de la bugetul de stat, doar 1,79% repre-zintă contribuția bugetelor locale, pentru restul de 10,32% compania Aquaserv contractând în 2012 un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe o perioadă de 15 ani.

BENEFICIARI: 300.000 DE PERSOANE

Beneficiază de proiect pes-te 300.000 de oameni, din care 60.000 vor avea pentru prima dată acces la rețeaua de apă. Vor fi modernizate sau extinse rețele de apă și canalizare din șapte orașe – Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Tîrnăveni, Luduș, Iernut și Cristu-ru Secuiesc – precum și în 57 de comune.

Proiectul în sine este atât de mare, încât semnarea contractu-lui a avut loc în aprilie 2011, iar

finalizarea investițiilor, programa-tă pentru 2015, s-ar putea decala. Proiectul a fost împărțit în nu mai puțin de 18 contracte, din care 16 vizează lucrări efective, iar două sunt contracte de servicii. Din cele 18, au fost semnate de 10, care se află în derulare.

MILIOANELE DE EURO

Intrând mai în detaliu, trebuie spus că numai la Tîrgu-Mureș vor fi investite la final peste 23 de mi-lioane de euro. Reghinul va benefi-cia de 10,7 milioane, Sighișoara de 10,8 milioane, Tîrnăveni de 13,7 milioane, Luduș de 18,4 milioane, Iernut de 7,7 milioane, Cristuru Secuiesc de 4 milioane, magistrala Voiniceni – Sărmașu reprezintă o investiție de 11,8 milioane, magis-trala Pănet – Band va înghiți alte 3,4 milioane, iar cea de pe Valea Nirajului 7,2 milioane de euro.

Aceste magistrale au fost gân-dite de așa natură încât ulterior și alte localități să se poată conecta la ele, prin viitoare extinderi ale rețelei.

În prezent, se lucrează pe 10 contracte semnate, alte trei sunt adjudecate, dar nesemnate din ca-uza contestațiilor, o ofertă este în curs de evaluare, trei sunt lansate în procedura de achiziție în siste-mul SEAP, iar un contract este în curs de finalizare și urmează să fie demarată procedura de licitație.

SITUAŢIE MAI PUŢIN ROZ

Luată la bani mărunți, situația nu mai e așa frumoasă. Dacă ne raportăm la valoarea totală a pro-iectului ce trece de 461 de mili-oane de lei, doar 50 de milioane reprezintă plăți deja efectuate, în condițiile în care, cel puțin teore-tic, proiectul urmează să se fina-lizeze în 2015 (suntem așadar la

jumătatea perioadei de implemen-tare a proiectului).

Vestea bună este că nu sunt întârzieri la plăți. Vestea proastă, este că lucrările merg în unele lo-curi încet, fiind firme contractante care au depus deja cereri pentru decalarea termenelor de execuție. Törzsök Sándor, șeful unității de implementare a proiectului spunea săptămâna trecută că primăriile au întârzieri la plata contribuțiilor la proiect, însă nu sunt probleme cu lichiditățile, fiind disponibile în prezent aproximativ 25 de milioane de lei. Pe de altă parte sunt întârzie-rile la lucrări nu sunt cauzate doar de licitațiile anevoioase, ci și din ca-uza dificultăților tehnice. Mâna de lucru specializată este din ce în ce mai puțină, așa că firmele contrac-tante încep să aibă probleme. De pildă, sunt întârzieri la lucrările de proiectare, lucru care nu ține nici de condițiile meteo, nici de bani și nici de procedurile de licitație.

PE CONSUMATOR ÎL DOARE ÎNSĂ...

...trecând peste toate aceste informații, prețul apei. Preț care a crescut și va mai crește. Purtă-torul de cuvânt al Aquaserv Nicu Tomulețiu explică și cum a crescut și cât va mai crește: „În 2011, la începutul implementării proiectului POS Mediu, prețul metrului cub de apă era de 3,31 de lei. În acest moment este de 3,73 de lei, iar în 2016, conform estimărilor din poli-tica tarifară, va fi de 4,71 lei/metru cub. Asta înseamnă o creştere totală de 42%, din care aproximativ 20% o reprezintă inflația pe aceşti ani”.

MOTIVELE CREŞTERII PREŢULUI …

… de furnizare a apei sunt două. Cel mai important este cre-

ditul făcut la BERD, în valoare de 11,4 milioane de euro, care trebuie rambursat, de unde alt undeva de-cât din prețul apei.

Apoi, al doilea motiv este acela că prețul apei a trebuit uniformi-zat la nivelul întregului operator, lucru care deja s-a produs, în ciuda protestelor, unele chiar mai vocale, cum a fost cazul municipiului Re-ghin, care amenința la un moment dat că iese din proiect.

De ce afectează uniformizarea prețul apei? Explicația e simplă: costul de furnizare a apei este unul la Tîrgu-Mureș, să zicem, și altul la Sărmașu, unde apa deja a trecut prin mai multe stații de pompare, lucru care crește costul de livrare. „În momentul în care preluăm noi localități, automat cresc şi prețurile. Practic, există o cofinanțare - adi-că consumatorii de la oraş plătesc o parte din prețul celor de la sat. Cei de la sat ar trebui să plătească mai mult, pentru că sunt cheltuieli mai mari de distribuție în localitățile cu mai puțini locuitori. Pompezi cinci kilometri şi sunt 100 de locuitori, spre exemplu. Din acest motiv, cei de la oraş suportă o parte din prețul acesta”, explică Nicu Tomulețiu. Totuși, trebuie spus că tarifele practicate de Aquaserv se află în a doua jumătate a clasamentului operatorilor de apă și canalizare din România, undeva după locul 22.

VIITORUL...

...se conturează destul de bine. Indiferent că se făceau sau nu aces-te investiții prin fonduri europene, cofinanțate de la bugetul de stat, de primării și prin credit, ele tre-buiau făcute. Iar la aceste costuri imense, este clar că bugetele lo-cale nu puteau susține investiția, nici măcar prin credite, așadar contribuția UE este nu numai consistentă, ci și mai mult decât bine-venită. Ba mai mult, pentru a rezolva complet problema ali-mentării cu apă în județul Mureș, cei de la Aquaserv se gândesc deja la pasul următor. Concret, spu-nea Törzsök Sándor, urmează un alt proiect, estimat la 114 milioa-ne de euro. Masterplanul pentru acest proiect deja a fost trimis la București spre avizare, însă mai devreme de 2015 este foarte puțin probabil că se va putea depune. Totuși, vestea bună este că lucruri-le au fost gândite și în perspectivă, ceea ce la noi se întâmplă mai rar.

Cãtãlin HEGHEŞ

ANALIZĂ

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Törzsök Sándor, şeful unităţii de implementare a proiectului

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Jurnaliştii - în Codul penal, parlamentarii – excluşi

„Superimunitatea“ pe care parlamentarii şi-au votat-o în şedinţa de marţea trecută a pus pe jar societatea civilă din România care a criticat, a protestat în stradă şi, probabil, că nu se va opri aici. Până şi mai multe ambasa-de au reacţionat dur la modificarea operată de parlamentari. Pentru jurnalişti, vestea proas-tă e că insulta şi calomnia se întorc în Codul penal, iar, de această dată, parlamentarii au stabilit şi cuantumul amenzilor penale pe care le vor plăti cei condamnaţi definitiv pentru săvârşirea acestei infracţiuni. Aş spune că le „mulţumim” pentru cadoul nemaipomenit pe care ni l-au făcut, așa ca să tacă și cei care nu tăceau din cauze economice și să rein-troducă autocenzura care oricum funcţiona deja și la cei care mai aveau puţin curaj.

INIŢIATIVA MODIFICĂRII CODULUI PENAL…

…a plecat de la o banalitate, și anume Curtea Constituţională declarase neconsti-tuţional art. 74 indice 1 din cod, deoarece, spunea aceasta în decizia pe care o adoptase, că prin condiţionarea reducerii limitelor de pedeapsă de un anumit moment procesual, respectiv până la soluţionarea cauzei în pri-mă instanţă este afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, garantat de art. 16, alin. 1, din Constituţie.

În 2011, la Camera Deputaţilor a fost înregistrat un proiect de lege pentru abroga-rea art. 74 indice 1 din Codul penal. Sena-tul adoptase legea încă din noiembrie 2011, în timp ce la Camera Deputaţilor, care era și cameră decizională, proiectul de lege a zăcut bine-mersi timp de doi ani.

Deputaţii au modificat acest articol dându-i o altă formă, și anume: „În cazul săvârșirii infracţiunilor prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani. Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de con-damnare, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate“.

DISCRIMINARE

Adică, altfel spus, dacă înșeli pe cineva cu 1.000 de lei, iar apoi returnezi suma, vei fi pasabil doar de o jumătate din pedeapsă. Acest articol se referea în vechea formulare la cei care săvârșeau infracţiunile de gestiu-ne frauduloasă, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în servi-ciu contra intereselor publice, abuz în servi-ciu în formă calificată, neglijenţă în serviciu. Acum, după cum sună formularea nouă, categoria infracţiunilor s-a mai lărgit puţin. Dacă este corect faţă de cei care săvârșesc

alte infracţiuni care nu au norocul să aibă și prejudicii evaluabile în bani, daţi-mi voie să consider că suntem în faţa unei discrimi-nări, iar acel art. 16, alin. 1, din Constituţie să fie, din nou, nerespectat. Mai mult chiar, dacă prejudiciul este de „doar” 500.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda, iar dacă este până la „doar”100.000 de euro se aplică numai o sancţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar. Foarte umaniști parlamentarii noștri cu niște infracţiuni care i-ar fi putut viza toc-mai pe cei care gestionează bani publici. În schimb, dacă furi o raţă că nu ai ce mânca s-ar putea să iei lejer cinci ani de închisoare.

CURAT CONSTITUŢIONAL

Şi nu este singurul cadou pe care parla-mentarii s-au gândit să îl facă acum în prag de Crăciun. Aceștia au introdus un alineat 3 la articolul 147 din Codul penal, menţi-onând că: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147 – n.red. articol care se referă la func-ţionari publici ca subiecţi activi ai Codului Penal – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfă-şoară activitatea în cadrul unei profesii libe-rale – avocaţi, notari etc., în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la buge-tul de stat, aceştia răspunzând penal, civil şi administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentu-lui alineat”. Curat constituţional am spune.

CALOMNIA ŞI INSULTA REVIN ÎN COD

În 9 noiembrie 2013, cuprinși de mult elan, membrii Comisiei Juridice, de disci-plină și imunităţi din Camera Deputaţilor s-au aplecat asupra unei alte Decizii a Curţii Constituţionale nr. 62 din 2007 și au con-chis că această decizie nu a fost respectată, iar articolele ce incriminau insulta și calom-nia – 206, 207, sunt, în fapt, neabrogate, contrar unei decizii a Înaltei Curţi de Ca-saţie și Justiţie care stabilea că aceste fapte nu mai sunt reglementate de Codul Penal.

În aprilie 2013, Curtea Constituţională a scris negru pe alb că în afară de Decizia nr.62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind necon-stituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a norme-lor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme“. Altfel spus, încă din 2007, insulta și calomnia tre-buiau să rămână în Codul penal în viziunea Curţii Constituţionale.

Faţă de vechile prevederi, la insultă, par-

lamentarii au adăugat că aceasta se pedep-sește cu amendă de la 150 de lei la 500 de lei.

LA CALOMNIE …

… au crescut minimul amenzii de la 250 de lei la 500, păstrând însă maximul la 13.000 de lei.

La pachet cu cele două articole care au același conţinut cu modificările expuse mai sus revine în cod și articolul referitor la pro-ba verităţii, care va avea următorul cuprins: „Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru informarea publică şi pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infrac-ţiunea de insultă sau calomnie”.

Primele reacţii au venit din partea OSCE care a spus următoarele: „Sancțiunile penale pentru exprimare pot sufoca dezbaterea publi-că şi pot fi folosite pentru a proteja funcționarii publici de critică. Teama de sancțiuni penale ar putea conduce la autocenzură şi poate intimida jurnalismul de investigație”.

CADOUL SUPREM

Cadoul mirobolant pe care și l-au făcut par-lamentarii după ce și-au mai bătut încă o dată joc de jurnaliști au fost să dea un nou cuprins ar-ticolului referitor la conflictul de interese. Acesta va avea următorul conţinut: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ce rezul-tă dintr-un contract de muncă şi o fisă a postului, semnate cu o instituţie dintre care cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a re-alizat, direct sau indirect, un folos material necuve-nit, pentru sine, soţul sau o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea drep-tului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”. Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emi-terii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea știin-ţifică, artistică, literară, profesională”. Adică de la președinte în jos, trecând pe la parlamentari, miniștri, președinţi de consilii judeţene, consili-eri de toate felurile, primari nu mai răspund pe-nal nici dacă își angajează soţia, nici dacă o rudă câștigă o licitaţie publică și nici când semnează ceva nelegal.

Bineînţeles, reacţiile negative au apărut rapid, ambasadele Olandei, SUA și Marii Britanii, reprezentanţii Comisiei Europene criticând modificările aduse la Codul Penal în favoarea aleșilor de tot felul.

Ligia VORO

Votul în Cameră Parlamentarii mureşeni

au votat astfel: Borbély László UDMR DABuicu Corneliu-Florin PSD DAChirteş Ioan-Cristian PNL DAGliga Vasile Ghiorghe PSD DAKelemen Atilla UDMR DA Kerekes Károly UDMR DA Sefer Cristian-George PP-DD NUFlorin Urcan nu a votat.

REGHIN 06

Ședința sfârșitului de anUltima ședință a Consiliului

Local Municipal va avea loc în data de 17 decembrie, de la ora 13. În-tâlnirea se va desfășura în Sala de ședințe a Primăriei Reghin și va avea pe ordinea de zi 14 puncte plus „Di-verse”.

Primul proiect de hotărâre de pe agenda de lucru a ședinței este cel care a fost inițiat de ONG-ul local Inițiativa Civică Reghin și care a avut deja parte de o dezbatere publică la sfârșitul lunii noiembrie. Proiectul de hotărâre privind Re-gulamentul de eliberare a Certifica-telor de Urbanism și Autorizațiilor de Construcție pentru activitățile industriale, așa cum sunt defini-te și specificate în Anexa 1 a Legii 86/2000, pe raza municipiului Re-ghin a primit deja un „aviz negativ” din partea compartimentului juri-dic al Primăriei din cauza multelor neconcordanțe cu legile în vigoare, dar acum este și rândul consilierilor să se pronunțe asupra propunerii celor de la Inițiativa Civică.

Aleșii reghinenilor se vor pronunța apoi asupra rectificării Bugetului General al Municipiului Reghin pe anul 2013, dar și asupra proiectului care face referire la apro-barea Bugetului de venituri și chel-tuieli rectificat pe anul 2013 al SC

RAGCL SA Reghin.Stabilirea impozitelor și taxelor

locale pentru anul 2014, precum și tarifele de bază la chiriile pentru spațiile care au altă destinație decât ceea de locuință (și terenurile aferen-te acestora), vor face subiectul altor două proiecte care vor fi supuse aprobării consilierilor reghineni; aleșii urmând să se pună de acord și asupra aprobării indicatorilor tehni-co-economici pentru mansardarea clădirii noi în care să funcționeze atelierele școală ale Liceul Tehnolo-gic „Ioan Bojor”.

Conform ordinii de zi a ședinței de consiliu, cei 19 aleși municipali

vor avea marți de dezbătut, printre altele și proiectul de hotărâre privind aprobarea realizării demersurilor de încheiere a contractului de închiriere între SC CONSREG SA Reghin și U.A.T. Municipiul Reghin, pentru imobilul situat în Reghin, strada Petru Maior nr. 42, precum și pro-iectul care se referă la transmiterea în folosință gratuită a imobilului din strada Petru Maior nr. 31, în favoarea Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale Mureș.

Tot acum va fi supusă aprobării participarea municipiului Reghin în calitate de coorganizator la cea de-a V-a ediție a Galei Sportului Reghi-

nean, dar și Planul local de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

IMPOZITE MAI MARI

În raportul de specialitate afișat pe site-ul administrației locale pen-tru punctul care face referire la sta-bilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2014 propunerea pentru anul care vine sună în felul următor: „ … având în vedere că în anul 2013 impozitele stabilite în sume fixe au fost indexate cu rata inflației, iar cele sta-bilite în procente nu au fost majorate,

adică impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice a fost actualizat cu 16 %, iar impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice nu a fost actuali-zat, propunem ca pentru anul 2014 impozitul pe clădiri datorat de persoa-nele juridice să se majoreze de la 1,25 % la 1,5 % , aplicat la valoarea de inventar a clădirii”. Referitor la per-soanele fizice, documentul propune o actualizare cu 4% (rata estimată a inflației pe anul 2013).

Același raport propune , cu sco-pul de a ușura sarcina fiscală a con-tribuabililor, actualizarea în fiecare an a valorilor impozabile , a impozi-telor și taxelor stabilite în sume fixe, dar și a amenzilor, cu rata inflației estimate pentru anul respectiv și nu actualizarea lor doar odată la 3 ani.

Se propune, de asemenea, scuti-rea de la plata impozitului pentru clă-dirile în care se desfășoară activități umanitare sub egida unor fundații și asociații și menținerea la nivelul anului 2013 a taxelor pentru folosirea locurilor publice din piețe cu excepția taxelor pentru vânzarea produselor din vehicule și a celor pentru accesul mașinilor în piață în vederea comer-cializării lor. Acestea din urmă vor fi actualizate cu rata inflației de 4%.

Emeşe ARDELEAN

Subprefect și viceprimar, în vizorul DNASubprefectul Gabriela Koss și vi-

ceprimarul de la Reghin Daniel Gli-ga au fost trimiși în judecată pentru că ar fi vinovați, cred procurorii, de abuz în serviciu.

Într-un comunicat de presă emis în cursul zilei de vineri se mai preci-zează:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureș au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:

KOSS GABRIELA, subprefect al județului Mureș, secretar al Pri-măriei municipiului Reghin la data faptelor, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimo-nial sau nepatrimonial, în formă con-tinuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la fals intelectual,

GLIGA DANIEL GABRIEL, viceprimar al municipiului Reghin, MOLDOVAN VERDEŞ DOINA ADRIANA, șef Serviciu Impozite și Taxe la primăria Reghin și BADIU OVIDIU VASILE, consilier juridic

la Primăria Reghin, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în ser-viciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patri-monial sau nepatrimonial, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procu-rorii au reținut următoarea stare de fapt:

În anul 2012, cei patru inculpați, în calitățile menționate, s-au implicat în sprijinirea unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale pentru închirierea unor apartamente con-struite din fonduri ANL.

Primele contracte de închiriere a unor apartamente construite din fonduri ANL au fost încheiate între municipiul Reghin, în calitate de pro-prietar și chiriași, în anul 2005 pe pe-rioadă de 5 ani, contractele fiind pre-lungite ulterior pe câte un an de zile.

În anul 2012, Comisia socială constituită pentru analizarea cereri-lor privind repartizarea de locuințe pentru tineri destinate închirie-rii făceau parte Koss Gabriela – președinte, Moldovan Verdeș Adri-ana – șef Serviciu Impozite și Taxe Locale, Badiu Ovidiu Vasile – con-

silier, în calitate de membri, precum și alte persoane. La ședințele comisiei se analizau documentele depuse de solicitanți, se acorda un punctaj con-form criteriilor stabilite prin hotărâre de consiliu local și se întocmea lista de priorități.

În vara anului 2012, rămăseseră vacante o serie de locuințe destinate închirierii, ceea ce presupunea întru-nirea comisiei în vederea analizării ce-rerilor de repartizare. Deși această co-misie nu s-a întrunit, la 21 iulie 2012, au fost încheiate două contracte de în-chiriere pentru apartamente A.N.L. cu două persoane care nu îndeplineau criteriile de acces la locuință.

Aceste contracte au fost încheiate cu încălcarea prevederilor legale, cu încălcarea prevederilor Hotărârilor Consiliului Local și în dauna interese-lor legale ale persoanelor îndreptățite a dobândi o astfel de locuința.

Cele două contracte au fost sem-nate de inculpatul GLIGA DANIEL GABRIEL, în calitate de viceprimar al mun. Reghin, au fost contra-semnate și ștampilate de inculpata KOSS GABRIELA, în calitate de secretar al Primăriei mun. Reghin și de președinte al Comisiei de ana-

liză a cererilor privind repartizarea locuințelor ANL pentru tineri, fiind vizate de inculpații MOLDOVAN VERDEŞ DOINA ADRIANA și BADIU OVIDIU VASILE, ca membri ai comisiei.

Pentru a crea o aparență de le-galitate demersurilor sale, inculpata

KOSS GABRIELA l-a determinat pe un alt angajat al primăriei să în-tocmească un document justificativ fals și să îl înregistreze la autoritatea publică locală.

Dosarul a fost trimis spre judeca-re Judecătoria Reghin.

Vom reveni cu amănunte.

LUDUŞ07

Punc

tul p

e i

Crăciunul anului 2013. Sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului a fost în centrul atenţiei autorităţii locale și a unităţilor de învăţământ din orașul Luduș. Joi, 12 decembrie la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăş-teanu” activităţile de Crăciun au debutat cu un Festival de colinde coordonat de directoarea Grădiniţei „Căsuţa fermecată”, Carmen Petac. Au urcat pe scenă 12 grupe de preșcolari de la toate Grădiniţele din oraș și un grup de copii de la centrul Educativ „Sf. Mina” condus de părintele Constantin Savu. Duminică, 15 decembrie, Primăria orașului, Casa de Cultură și Asociaţia „Pla-iuri Luduşene” au organizat Festivalul interjudeţean de datini și obiceiuri de Crăciun „Asta-i Sara de Crăciun”. Au participat Ansamblurile „Purtata Mediaşului”, „Cu-nuna de sânziene” din Dipșa-Bistriţa Năsăud, „Bujorii Zaului”, „Ardealul” din Luduș, Grupul de colindători din Iernut, Grupul folcloric, „Sânziana” din Săndu-lești-Cluj și Grupul de colindători „ Ardealul” format din Carmen, Roxana și Septimiu Pop, Delia Molnar și Ovidiu Nichita. Tot în aceeași zi, Grupul de colindători „Ardealul” Luduș au colindat la bisericile din oraș, iar Florin Voșloban a prezentat de la ora 12 un concert de colinde. În această săptămână, miercuri, Primăria ora-șului primește colindători de la Şcolile gimnaziale și de la Liceu unde sunt așteptaţi de primarul Cristian Mol-dovan, senatorul Akoș Mora și de Manuel Butiulcă și Raul Boroș. În aceeași zi, elevii din clasele I-IV și de la Grădiniţele din oraș participă la împodobirea brazilor din Parcul Primăriei. Evident, toţi colindătorii, peste 2000, vor primi pungi cu daruri. Joi, colindătorii de la Clubul Copiilor, conduși de prof. Lucian Fufezescu merg cu colindul la Primărie, iar vineri, Consiliul ele-vilor de la Liceul Tehnologic, președinte Diana Man, organizează un spectacol caritabil în beneficiul copii-lor de la Asociaţia „Impuls”. Vineri, la biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” un grup coral format din preo-ţii și profesorii de religie Lucian Voșloban, Constantin Savu, Valer Moldovan, Septimiu Pop și Iacob Sergiu prezintă un regal de vechi colinde românești.

Cardiotocograf. Pentru efectuarea în cele mai bune condiţii ale unor explorări funcţionale la secţia Obstretică-Ginecologie de la Spitalul „Dr. Valer Russu”, managerul Hadrian Oltean a solicitat Consiliului Local Luduș o suplimentare cu 18.000 lei a sumelor destinate instituţiei de sănătate. Banii sunt necesari pentru pro-curarea unui cardiotocograf în valoare de 12.000 lei, iar suma de 6000 lei este necesară pentru o consultanţă de specialitate în vederea obţinerii acreditării RENAR a Laboratorului de analize medicale de la Ambulatoriul de specialitate al spitalului.

Indicatori tehnico-economici. Pentru de-mararea formalităţilor pentru construirea unei capele mortuare în cartierul Gheja, administratorul public Sorinel Tripon a prezentat în Consiliul Local un refe-rat privind indicatorii tehnico-economici ai investiţiei. Construcţia capelei va avea un nivel cu două terase, două încăperi, o magazie și un grup sanitar. Suprafaţa construită este de 93 m.p., iar suprafaţa utilă de 78,1 m.p. Proiectul a cărei valoare este de 125.798 lei, din care C+M- 121.420 lei, fără TVA a fost întocmit de firma SC NEPRO SERV–SRL Luduș și are o durată de realizare de șase luni calendaristice. Consilierii locali au aprobat investiţia propusă.

Luduşul este pregătit pentru iarnă

Temperaturile scăzute din ulti-mele zile și previziunile meteorologice pentru perioada următoare ne atenţi-onează, dacă mai era nevoie, că iar-na are intenţii serioase pentru a livra zăpezi și temperaturi mult sub zero grade. Dacă orașul este pregătit pen-tru a face faţă asaltului alb am aflat de la administratorul public al orașului, Sorinel Tripon aflat în funcţie pentru a doua iarnă consecutiv.

„SUNTEM MAI PREGĂTIŢI CA ORICÂND”…

…este afirmaţia hotărâtă a lui So-rinel Tripon care spune că a comple-tat rezerva de sare de la Gospodăria comunală, rezervă care ar fi fost sufi-cientă pentru două – trei săptămâni, dar încă din această toamnă s-au fă-cut câteva transporturi de sare cu un autocamion achiziţionat de Primărie.

„Am considerat că efectuând toate transporturile cu sare, agregate şi nisip pentru drumuri, vom amortiza cheltu-iala făcută în cel mult doi ani”, spune Tripon. Mașina a fost dotată cu plug pentru zăpadă și o „sălăriţă” cu o ca-pacitate de 8 m.c., așa că se pare că nu

vom mai avea drumuri blocate de ză-padă. În arsenalul luptei împotriva ză-pezilor se mai găsesc două buldoexca-vatoare, un tractor prevăzut cu lamă și un utilaj cu o capacitate de 4 m.c., tractat de un tractor și care împrăștie sare pe carosabil. Rezerva de nisip și de sare se completează conform unei programări convenite cu Salina și în funcţie de necesităţi, cantitatea de sare poate să fie suplimentată.

Dar, ce facem în cazul căderilor

masive de zăpadă? „Deszăpezirea în-cepe cu arterele principale după care intrăm pe străduţele din cartiere. Acum ne-am dotat cu utilajele şi materialele necesare şi curăţarea zăpezii se va face cu mai multă promptitudine, după un plan întocmit de Biroul Drumuri”, spune Sorinel Tripon care este opti-mist. Mai rămâne doar ca și locuitorii orașului să fie mulţumiţi.

Ioan A. BORGOVAN

Bogata – Monografie de excepțieLocalitatea Bogata este situată

în Estul orașului Luduș la mică dis-tanţă și a avut din cele mai vechi timpuri legături strânse cu oamenii și autorităţile din orașul aflat în aval pe Mureș. Atestată documentar din anul 1439, comuna Bogata și-a găsit cronicarii erudiţi și dedicaţi în totali-tate în munca minuţioasă de culegere a multor amănunte ascunse în colbul arhivelor în persoana profesorilor Mi-hai și Zamfira Lucia Stavilă – doi mo-nografiști consacraţi și Ioan (Nucu) Corla – pasionat de istorie și Mecena generos. Lucrarea monumentală, 460 de pagini format A4 dorește, conform autorilor, să aducă trecutul în prezent și să prefigureze viitorul localităţii, ceea ce reușește printr-un volum de referinţă.

LANSARE CU PERSONALITĂŢI

A fost o adevărată sărbătoare a co-munităţii în ziua în care a fost lansată Monografia. ÎPS Andrei Făgărășea-nul, arhiepiscopul ortodox al Sibiului, cel care și-a început misiunea cristică

la Bogata a fost oaspetele de onoare alături de Nicolae Băciuţ, Mariana Cristescu, Dimitrie Poptămaș, Lazăr Lădariu, Mircea Gheborean, Sever Pop, Petru Ulea care au avut cuvinte de preţuire pentru actul de cultură la care au participat și cu toţii au apreci-at textul și iconografia lucrării.

Monografia este structurată pe 15 capitole în care sunt tratate: Aparte-nenţa; Așezarea geografică; Epoca străveche, veche și feudală; Topo-nimia satului; Evoluţia populaţiei; Mișcări ţărănești în epoca feudală; Evoluţia mișcării de emancipare na-

ţională a Românilor; Revoluţia de la 1848 – 1849; Viaţa socială economică de la începuturi până în anul 2010; România în primul și al doilea război mondial; Dezvoltarea învăţământului și culturii; Viaţa spirituală; Sănătatea și activitatea sportivă; Viaţa politică; Biografii, personalităţi, mărturii – confesiuni, particularităţi ale comu-nei, mulţumiri.

Bogăţia de date, tratarea unei largi game de subiecte ne dau convingerea că actuala Monografie va fi un reper pentru mulţi ani de acum înainte.

Ioan A. BORGOVAN

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Iarna trecută a nins mult

Un reper important pentru istoricii viitorului

08

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

PUBLICITATE

cu drag,Herlitz România

7 www.24deoremuresene.romarţi, 26 noiembrie 2013 24 ore mureşene

Contactaţi-ne: Redacţia: tel.:/fax: 0365.882.282 // e-mail: [email protected] // Abonamente / Publicitate: 0730.591.377

EVITĂ NEPLĂCERILE IARNA ACEASTA!Sfaturi privind întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare în sezonul rece

Compania AQUASERV s-a pregătitpentru perioada de iarnă prin curăţareatuturor gurilor de scurgere a apelor plu-viale şi suplimentarea echipelor de inspec-ţie/intervenţie, pentru a descoperi şiremedia cât mai rapid eventualele avariicare pot să apară în reţeaua de distribuţieapă potabilă sau în reţeaua de canalizare.Pentru evitarea tuturor neplăcerilor carepot să apară în anotimpul rece este nevoieînsă şi de ajutorul cetăţenilor.

În perioada ninsorilor locuitorii, agenţiieconomici, precum şi cei care efectueazăcurăţarea drumurilor, sunt îndemnaţi săNU adune grămezile de zăpadă de-asupra gurilor de scurgere sau înapropierea acestora şi să asiguredeblocarea de zăpadă şi gheaţă a zo-nelor de acces la aceste grătare!

Depozitarea zăpezii se va efectua pepartea carosabilă a arterelor de circulaţie,la aproximativ 30 cm de bordura trotua-rului, lăsând libere gurile de scurgere alecanalului şi fără a stânjeni circulaţia auto-vehiculelor. Blocarea grătarelor decolectare va împiedica scurgerea ză-pezii topite de pe carosabil, provo-când neplăceri locuitorilor din zonăşi perturbând traficul rutier.

De asemenea, în perioadele cu tempe-raturi scăzute (sub -5 grade Celsius), con-sumatorii sunt sfătuiţi să păstrezeînchise şi izolate căminele de apo-metre, pentru a evita îngheţarea contoa-relor şi a instalaţiilor interioare.

Populaţia este încurajată să semnalezeeventualele disfuncţionalităţi la Centrelede Relaţii cu Clienţii AQUASERV.

TELEFOANE COMPANIA AQUASERV

• Sucursala Tg.-Mureş – 0265 208 888sau TelVerde (în reţeaua Romtelecom)08 008 208 888.

• Sucursala Reghin – 0265 512 800 • Sucursala Sighişoara – 0265 772 351• Sucursala Luduş – 0265 411 425 sau

0265 411 485 • Sucursala Târnăveni – 0265 446 197,

0265 441 035 sau 0758 103 718• Sucursala Iernut – 0265 471 394,

0265 471 549 sau 0758 043 667

Iarna precedentă temperaturilescăzute şi protejarea insuficientă aconductelor, au provocat îngheţul asute de instalaţii interioare în doarcâteva zile. Pentru a diminua la minimumneplăcerile cauzate de aceste probleme,Compania AQUASERV vă îndeamnă să ur-maţi sfaturile sale pentru protejarea instala-ţiilor de alimentare cu apă în sezonul rece!

Sfaturi pentru a evita îngheţarea contorului şi a conductelor interioare:

• Nu închideţi complet căldura atunci când este frig, chiar dacă plecaţi de acasă.• Protejaţi atât contorul cât şi conductele de expunerea la curenţi de aer rece.• Protejarea corespunzătoare a contorului de branşament, dacă se află într-un

cămin de contor neizolat, se poate realiza utilizând plăci din poliuretan sau po-listiren extrudat.

• Nu folosiţi materiale care absorb umezeala (paie, textile, hârtie, vată de sticlă etc).Asiguraţi-vă că rama şi capacul de protecţie al căminului de contor sunt bine fi-xate, iar capacul este închis.

• În zilele geroase, fără zăpadă, protejaţi suplimentar rama şi capacul cu o folie deplastic peste care puteţi turna pământ pentru a micşora inerţia termică a compo-nentelor ce se află în căminul de contor. Asiguraţi-vă că pământul poate fi uşorde îndepărtat pentru a permite accesul la contor.

• Dacă lipsiţi mai mult timp de la domiciliu, nu uitaţi să goliţi conductele interioarede apă.

ATENŢIE!

• În cazul în care sunt probleme la contoarele de branşament, nu încercaţi să ledezgheţaţi singuri. Anunţaţi Compania AQUASERV!

• NU folosiţi flacără deschisă pentru dezgheţarea conductelor sau a contoarelor!• NU turnaţi apă fierbinte pe contor!

IMPORTANT: În cazul în care căminul de branşament se află pe proprietate pri-vată, conform legislaţiei în vigoare, este responsabilitatea dumneavoastră să asiguraţiprotecţia şi integritatea căminului, a contorului de apă şi a vanelor. De aceea, costurilede înlocuire a unui contor distrus de îngheţ vor fi suportate de către dumneavoastră.Compania AQUASERV vă recomandă verificarea periodică a stării căminului de con-tor şi a contorului, cu excepţia perioadelor când temperatura scade sub -5 grade Cel-sius, pentru a preîntâmpina eventuale pagube materiale.

Mai multe sfaturi cu privire la întreţi-nerea şi protejarea instalaţiilor de apă însezonul rece, găsiţi pe pagina de internet

a furnizorului serviciilor de alimentare cuapă şi de canalizare AQUASERV, secţiu-nea UTILE www.aquaserv.ro/utile.

Vă asigur de fix acelaşi respect!Băi, rezema-mi-aş casca detâmplele lor prea-puţin-cu-getătoare! Mă ia cu schim-bări bruşte de temperaturăcând mă uit în ochii por-tmoneului, şezând pleoştitdinaintea brokerului de asi-gurări. Da. Vorbim în scrisdin nou despre mult-huli-tele asigurări obligatoriipentru motocicletele noas-tre. „Ce capacitate cilindricăare?”, mă întreabă domniţa,zâmbind ciocliu din spatele bi-roului... „Şase sute!” – răspundeu, şi gândul ia sufletul de mânăşi fug amândoi într-un colţ alminţii, să se bucure de amintireaurletului pistoanelor „turate”...„Ooo, e puternică!”... văd în ochiiei strălucirea unei posibile amin-

tiri... Lirismul este curmat însăbrusc de sentinţa domniţei, ex-primată în lei, pe şase luni, bine-nţeles. „Păi de ce ne luaţi aşamulţi bani ?”, era să zic „domni-lor”? În primul rând de ce ne bă-gaţi în aceeaşi oală cu restulvehiculelor? În logica mea sim-plă, legată strâns de fizica dingimnaziu, cu cât e mai mare har-dughia care se trânteşte virtualîn bunurile tale, cu atât maimare e şansa ca daunele să fieproporţionale, adică mari. Res-pectiv, cu cât e mai mică, cu atâtmai mici daune ar putea pro-voca. Desigur, intervine aici şiraportarea la viteza cu care sedeplasează respectiva hardughieprin timp şi spaţiu. Capitol lacare, recunosc, per ansamblu

suntem vinovăţei. Adică ştiu cămergem tărişor, cel puţin ăia cuvitezanele. Dar parcă tot nu jus-tifică sumele. Hai să facem unexerciţiu de imaginaţie. Dacă arfi musai şi musai să vă tampo-neze draga de maşină sau iubitulgard un vehicul cu o capacitatecilindrică de... să zicem 1000 decc... ce aţi prefera să fie? O mo-tocicletă sau un autoturism? Că,iaca, pe motive de criză econo-mică, s-au umplut străzile demaşini cu motoare nu mai maride un litru... Eu zic că daunele arfi incomparabil mai mici în cazulimpactului unei motociclete,decât, de exemplu, al unui Loganautohton. De aici şi suma cu carecel vinovat ar trebui să vă despă-gubească, nu? Păi şi atunci ăia cu

motocicletele de o mie de ce săplătească RCA la fel cu cei cuLogan-urile de o mie?Şi mă trezesc din reveria mâ-nioasă în faţa biroului domniţei,care mă întreabă din nou: „Peşase luni, sau pe un an?” „Peşase, pe şasssse...” scrâşnesc euîntr-un sfârşit de octombrie in-credibil de cald şi ademenitor aplimbări motociclistice. Că aşasunteţi voi, „domnilor”, înguştila cuget şi fără de simţiri, nuvreţi să pricepeţi că din alea şaseluni pe care vi le plătesc, folosescasigurarea voastră numai una –hai două – dacă mai prind unnoiembrie la fel de prietenos.Restul de patru luni cotizez for-ţat la fondul dumneavoastră deconcedii, nu? E aşa de greu să în-

fiinţăm RCA-ul pe o lună, două,trei? Ştiţi ce e culmea? Aţi câş-tiga chiar mai mulţi bani! Ştiţicum? Păi cunosc o grămadă debikeri care riscă să mai circule olună – două, la final de sezoncald, fără asigurare, numai ca sănu plătească degeaba pentru pe-rioada de iarnă, în care motoa-rele stau cuminţi în garaje.Daţi-le posibilitatea să se asigurepentru o lună sau două şi veţivedea că vor plăti. Vor plăti banipe care altfel nu li-i scoateţi dinbuzunare!Închei asigurându-vă din nou,„domnilor”, de fix acelaşi respectcu care ne asiguraţi dumnea-voastră!

24ORE 26.11.2013_Layout 1 11/25/2013 5:45 PM Page 7

PUBLICITATE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

O nouă modalitate de plată a facturilor AQUASERV

Începând cu luna decembrie, facturile de apă potabilă și canalizare emise de către Compania AQUASERV S.A., pot fi achita-te la toate agenţiile Volksbank din judeţul Mureș. Această nouă modalitate de plată pusă la dispoziţia clienţilor AQUASERV, are avantajul accesului facil, rapid și fără costuri suplimentare la plata facturilor de apă și canalizare.

Plata facturilor poate fi efectuată în numerar la toate ghișeele Volksbank, fiind necesare doar următoarele elemente de iden-tificare:

1. cod client (menţionat pe prima pa-gină în partea dreaptă a facturii, deasupra tabelului)

2. numele dumneavoastră

3. numărul facturii pe care doriţi s-o achitaţi.

În prezent, clienţii Companiei AQUA-SERV S.A. au la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi pentru achitarea facturilor. Pe lângă agenţiile Volksbank, facturile pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare pot fi achitate în numerar și la casieriile tuturor sucursalelor AQUASERV din Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Lu-duș, Târnăveni, Iernut și Cristuru Secuiesc, precum și pe baza facturii la ghișeele poștale din zonele rurale, sau la factorii poștali, în localităţile unde nu există subunităţi poșta-le.

Este important de știut că la efectuarea plăţii facturilor prin intermediul modalită-

ţilor enumerate mai sus, nu se percep comi-sioane de la clienţi.

Facturile AQUASERV pot fi achitate de asemenea prin ordin de plată clasic sau prin metode moderne precum online ban-king, home banking sau internet banking, în conturile aparţinând S.C. Compania AQUASERV S.A., iar plata prin self ban-king este disponibilă la INGBank, cu aju-torul cardului ING. Serviciul Direct Debit este disponibil la următoarele bănci: Ban-ca Transilvania, MKB Romexterra Bank, BancPost, CEC Bank, Raiffeisen Bank și Banca Carpatica.

Dacă optaţi pentru plată prin transfer bancar sau prin servicii de plăţi electroni-ce, la achitarea facturilor trebuie să menţio-

naţi pe ordinul de plată, la rubrica aferentă obiectului plăţii, codul client și numărul facturii pe care doriţi să o achitaţi. Contu-rile AQUASERV, precum și alte detalii cu privire la plata facturii sunt disponibile pe pagina de internet www.aquaserv.ro.

Biroul Relaţii PubliceS.C. Compania AQUASERV S.A.

SIGHIŞOARA 10

Ședință ordinară a CL Sighișoara - 19 decembrie 2013ORDINE DE ZI:1. Petiţia nr. 78/CL/11.12.2013 prin

care Asociaţia Culturală Blues Hospital so-licită încheierea unui parteneriat în vederea organizării ediţiei a 9-a a festivalului inter-naţional de blues SIGHIŞOARA BLUES FESTIVAL 2014

2. Proiect de hotărâre privind rectifi-carea bugetului general al unității adminis-trativ-teritoriale pe anul 2013

3. Proiect de hotărâre privind exe-cuţia bugetului local pe secţiunea de func-ţionare și secţiunea de dezvoltare, pentru trimestrul IV al anului 2013

4. Proiect de hotărâre privind apro-barea Statului de funcţii al Spitalului Muni-cipal Sighișoara

5. Proiect de hotărâre privind casarea mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar din evidenţele Spitalului Municipal Sighi-șoara

6. Proiect de hotărâre privind mo-dificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcţionare a sistemului de parcare cu plată în Municipiul Sighișoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 144/29.08.2013

7. Proiect de hotărâre privind rec-tificarea bugetului de venituri și cheltuieli, pe anul 2013, al SC Ecoserv Sig SRL Sighi-șoara

8. Proiect de hotărâre privind recti-ficarea bugetului de venituri și cheltuieli al

SC ATT SA Sighișoara pe anul 20139. Proiect de hotărâre privind modi-

ficarea art.2 al Hotărârii Consiliului local Sighișoara nr. 32/23.03.2000 privind adera-rea municipiului Sighișoara la Organizaţia Orașelor din Patrimoniul Mondial

10. Proiect de hotărâre privind desem-narea reprezentanţilor Consiliului Local Si-ghișoara, în Consiliile de Administraţia ale unităţilor de învăţământ sighișorene

11. Proiect de hotărâre privind orga-nizarea evenimentului „Implică-te, nu fi spectator” în parteneriat cu Asociaţia Green Entertainment din Sighișoara

12. Proiect de hotărâre privind aproba-rea Planului Urbanistic Zonal „Construire parc solar cu celule fotovoltaice” în Munici-piul Sighișoara, sat Hetiur

13. Proiect de hotărâre privind acorda-rea de scutire de la plata impozitului pe clă-diri și accesoriilor aferente pentru Asociaţia „Filantropia Ortodoxă Alba Iulia” – Filiala Sighișoara

14. Proiect de hotărâre privind acorda-rea de scutire de la plata impozitului pe clă-diri și accesoriilor aferente pentru Fundaţia Metro Ministries Sighișoara

15. Proiect de hotărâre privind acorda-rea de scutire de la plata impozitului pe clă-diri și accesoriilor aferente pentru Fundaţia Veritas Sighișoara

16. Proiect de hotărâre privind acorda-rea de scutire de la plata impozitului pe clă-

diri și accesoriilor aferente pentru Fundaţia Luminiţa Copiilor

17. Proiect de hotărâre privind acordarea de scutire de la plata impozitului pe clădiri și accesoriilor aferente pentru Fundaţia Cul-tural Ştiinţifică Gaudeamus din Sighișoara

18. Proiect de hotărâre privind acorda-rea de scutire de la plata impozitului pe clă-diri și accesoriilor aferente pentru Asociaţia OCEAD Nazarineanul

19. Proiect de hotărâre privind însuși-rea și aprobarea parametrilor tehnico- eco-nomici și a detaliilor de execuţie, pentru obiectivul de investiţii „Reparaţii capitale la acoperişul sălii de sport Radu Voina a Muni-cipiului Sighişoara”

20. Proiect de hotărâre privind stabili-rea tarifelor de bază lunare pe m.p. pentru spaţiile cu altă destinaţie decât locuinţe și terenurile aferente acestora, ce aparţin do-

meniului public și privat al municipiului21. Proiect de hotărâre privind prelungi-

rea unor contracte de închiriere22. Proiect de hotărâre privind prelua-

rea unor contracte de închiriere23. Proiect de hotărâre privind aproba-

rea unui contract de asociere în participa-ţiune

24. Proiect de hotărâre privind comple-tarea anexei nr. 4 la contractul de delegare a gestiunii prin atribuire directă a unor activi-tăţi și servicii comunitare de utilităţi publice ale Municipiului Sighișoara către SC Eco-serv Sig SRL, nr. 16200/2.08.2012, aprobat prin Hotărârea Consiliului local Sighișoara nr. 11/12.07.2012, așa cum a fost modificat și completat prin actul adiţional nr. 1, apro-bat prin Hotărârea Consiliului local Sighi-șoara nr. 67/27.09.2012 și actul adiţional nr. 2, aprobat prin Hotărârea Consiliului local Sighișoara nr. 55/28.03.2013

25. Proiect de hotărâre privind comple-tarea anexei nr. 8 la Hotărârea Consiliului local Sighișoara nr. 181/28.11.2013

Art. 2. Prin grija Secretarului Munici-piului Sighișoara, prezenta dispoziţie va fi comunicată, în termenul prevăzut de lege, Primarului municipiului, Instituţiei Prefec-tului –Judeţul Mureș și se va aduce la cu-noștinţă publică, prin publicare pe pagina de internet la adresa WWW.sighisoara.org.ro,CONSILIUL LOCAL, Şedinţe, 2013.

P R I M A R, Ioan Dorin Dăneşan

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

SC SILETINA IMPEX SRL – SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG MUREŞTG.MURES, Str.BEGA 2; Telefon / Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂVă rugăm să alocaţi un spaţiu în cadrul publicaţiei / emisiunilor Dvs. pentru următoarele: Stimaţi elevi și părinţi!Aducem la cunoștinţa dvs. că noile abonamente de transport subvenţionate 100%, valabile pe o sin-

gură linie, pentru elevii cu domiciliul sau reședinţa în municipiul Tîrgu-Mureș, se eliberează începând cu data de 16 decembrie 2013.

Noile abonamente vor fi valabile în perioada 01 ianuarie – 31 martie 2014 și se pot folosi doar în zilele lucrătoare, între orele 6 și 20. Legitimaţia de călătorie se eliberează pe baza carnetului de elev și vechiul abonament.

Abonamentele de călătorie gratuite, valabile pe o singură linie, se eliberează la chioșcurile de bilete și abonamente ale Asocierii SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL din Centru, Dâmbu Pietros, Tudor (Favorit) și Complexul Auchen.

Comitetul de Direcţie

SC SILETINA IMPEX SRL – SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG MUREŞTG.MURES, Str.BEGA 2; Telefon / Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂAducem la cunoștinţa studenţilor, că noile abonamente gratuite valabile pe următoa-

rele 3 luni, se eliberează începând din data de 16 decembrie 2013, pe baza următoarelor acte: carnet de student vizat la zi, legitimaţia STUDCARD, abonamentul vechi.

Abonamentele de călătorie pentru studenţi se eliberează la chioșcurile de bilete și abo-namente ale Asocierii SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL din Centru, Dâmbu Pietros, Tudor (Favorit) și Complexul Auchen.

Comitetul de Direcţie

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Nevoiașii din Târnăveni „înconjoară” lumea„Moştenirea industrială din România

lasă cicatrici adânci” este titlul unui articol publicat în prestigioasa revistă American Scientist, în data de 20 noiembrie 2013. Articolul prezintă mai multe localități din România unde persoanele nevoiașe supraviețuiesc din colectarea resturilor aparținând foștilor coloși industriali. Pri-mul caz prezentat a fost cel din Târnăveni:

„Cu şase decenii în urmă, românilor li s-a promis prosperitate economică când țara lor a fost industrializată, dar în cele mai multe cazuri, ei au rămas cu clădiri prăbuşite, soluri otrăvite şi comunități dez-orientate.

Un colector de fier vechi fumează o țigară rulată dintr-o bucată de ziar pe iazul de de-cantare a platformei chimice închise din Bi-capa. Un colector de resturi care s-a identifi-cat doar ca Nicolae, sapă după piese de metal aruncate de la iazul de decantare a centralei închise de pe platforma chimică Bicapa din Târnăveni. În zilele norocoase el găseşte 15-20

de kilograme de deşeuri, pe care le poate vinde la fier vechi la un dealer local pentru 10-14 de lei (între 3 dolari – 4 dolari SUA). El foloseşte aceşti bani pentru a-şi sprijini familia. Înainte de închidere, combinatul chimic a fost un an-gajator important în zonă”.

Magazinul Scientific American a fost fondat în anul 1845 și este cea mai veche revistă (ziar) publicată în Statele Unite. Cu sediul în New York maga-zinul este tipărit în 14 limbi având în ediția de print peste 3,5 milioane de

cititori și peste 3,8 milioane de vizita-tori unici în fiecare lună pe site-ul său. Printre semnatarii articolelor publica-te în paginile sale se numără și 144 de câștigători ai premiului Nobel.

Mircea BARBU

Vrei să fii polițist? Voluntar?Miercuri, 11 decembrie, s-a desfășurat

prima întrunire a Polițiștilor Locali volun-tari din Tîrnăveni.

Întâlnirea de la Clubul Pensionarilor a

avut ca scop luarea la cunoștință a temati-cii pregătirii teoretice pe care trebuie să o parcurgă persoanele care s-au înscris ca și voluntari la Poliția Locală din municipiul

Târnăveni. La întrunire au participat cei 8 polițiști voluntari, precum și comisarul Marcel Grama, comandantul Poliției mu-nicipiului Târnăveni alături de Crișan Gur-ghean, șeful Poliției Locale Târnăveni.

„Suntem la început de drum, fiind încă în faza incipientă de voluntariat în acest dome-niu în România şi în oraşul nostru”, a declarat Crișan Gurghean. „Sperăm ca împreună să facem față tuturor situațiilor care se vor ivi în oraş şi care țin de competența noastră”, a mai adăugat acesta. În Târnăveni, lista pentru voluntari în Poliția Locală rămâne deschisă pentru cei care își doresc să contribuie la liniștea și siguranța publică.

Mircea BARBU

Nicolae, primul caz prezentat de prestigioasa revistă American Scientist

Poet la 12 aniDarius Ionaș (12 ani) este elev în clasa a

VI-a A la Şcoala Gimnazială Băgaciu, unde luni 9 decembrie s-a desfășurat o amplă manifestare culturală extrașcolară intitulată „Poetul – metafora vieții, poezia – Reveria sufletului”.

Evenimentul, organizat de profesorii școlii din Băgaciu, având-o ca organiza-tor principal pe profesoara Elena Manuela Popa, a avut ca invitați atât colectivul Cer-cului Pedagogic Zonal cât și pe poetul Du-mitru D. Silitră și recitatorul Stefan Csijevs-ka. În cadrul manifestării, au fost recitate poezii, iar elevii clasei a VI-a au recitat din poeziile tânărului și talentatului lor coleg Darius Ionaș.

Mircea BARBU

Un strop de fericire pentru bolnaviSpitalul municipal „Gh. Marinescu” Târ-

năveni, în parteneriat cu Primăria municipiu-lui, a organizat vineri 13 decembrie spectaco-lul „Un strop de fericire”. Spectacolul a cuprins o expoziţie cu vânzare a produselor realizate

în cadrul compartimentului de terapie ocu-paţională, secţia psihiatrie. Pe scena Casei de Cultură a urcat corul de colinde „Cer Senin” al pacienţilor secţiei de psihiatrie, dar nu au lipsit nici interpreții Adelina Morar, Denisa

și Nicușor Balu, fanfara Armonia, Alina Pop Mailat, Ansamblul Junii Târnavei. Elevii Colegiului Tehnic au susţinut o scenetă, iar Ştefan Cijevska a susținut un moment poetic.

Mircea BARBU

HARGHITA 12

SCPEJ Biro si Wachter cu sediul Mun. Odorhe-iu Secuiesc, str. Tamasi Aron nr. 12/7, jud. Harghita prin executor judecătoresc Wachter J. Eniko , vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 09 IANUARIE 2014 ora 14,00 , imobilul situat în hotarul municipiului Odorheiu Secuiesc , la locul numit Kare , jud. Harghita , înscris în CF nr. 51614 Sâmbătesti , sub nr. cadastral vechi 1078 , nr. topo vechi imobil , 1248/2/2, 1249/3/2, compus din teren în suprafata de cota actuala 495/ 1733 mp , la pretul de : 3489,75 Euro ( scazut cu 25% , fiind al doilea termen de licitatie) , proprietatea debitorilor TEGLAS KAL-MAN, cu domiciliul în mun. Odorheiu Secuiesc, Int. Tineretului, nr. 8, ap. 21, jud. Harghita şi TEGLAS ENIKO, domiciliată în mun. Odorheiu Secuiesc, str. Tompa Laszlo nr. 9, ap. 3, jud. Harghita ).

Sunt somati toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitati toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii su-plimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin exe-cutor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 14 IANUARIE 2014 ora 11,30, imobilul situat în com. Lupeni, sat Bisericani, jud. Harghita înscris în C.F. nr. 50317/LUPENI (C.F. vechi nr. 3387/BISERICANI), nr. cad. 262, nr. top. 2458/3 – teren extravilan în su-prafaţă de 113 m.p., proprietatea debitoarei S.C. TO-BLER S.R.L., cu sediul în com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghita, la preţul de 385,33 EURO + T.V.A. (echivalentul în lei la cursul B.N.R. de la data licitaţiei) - 3,41 Euro/m.p. + T.V.A..

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii su-plimentare pe www.registruexecutari.ro.


B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târ-gu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 14 IANUARIE 2014 ora 12,00, imobilul situat în com. Lupeni, sat Bisericani, jud. Harghita înscris în

C.F. nr. 50318/LUPENI (C.F. vechi nr. 3388/LUPENI/BISERICANI), nr. cad. 263, nr. top. 2458/6, 2459/3, 2460/4 – teren extravilan în suprafaţă de 215 m.p., proprietatea debitoarei S.C. TOBLER S.R.L., cu sediul în com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghita, la preţul de 771,85 EURO + T.V.A. (echiva-lentul în lei la cursul B.N.R. de la data licitaţiei) - 3,59 Euro/m.p. + T.V.A..




B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târ-gu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 14 IANUARIE 2014 ora 12,30, imobilul situat în com. Lupeni, sat Bisericani, jud. Harghita înscris în C.F. nr. 50319/LUPENI (C.F. vechi nr. 3385/LUPENI/BISERICANI), nr. cad. 259, nr. top. 2452/1, 2458/1 – teren extravilan în suprafaţă de 4.126 m.p., proprieta-tea debitoarei S.C. TOBLER S.R.L., cu sediul în com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghi-ta, la preţul de 16.462,74 EURO + T.V.A. (echivalen-tul în lei la cursul B.N.R. de la data licitaţiei) - 3,99 Euro/m.p. + T.V.A..




B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin exe-cutor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 14 IANUARIE 2014 ora 13,00, imobilul situat în com. Lupeni, sat Bisericani, jud. Harghita înscris în C.F. nr. 50320/LUPENI (C.F. vechi nr. 3384/BISERICANI), nr. cad. 261, nr. top. 2454/3, 2455/3, 2456/3, 2457/1/3, 2457/2/3 – teren extravilan în suprafaţă de 92 m.p., proprietatea debitoarei S.C. TOBLER S.R.L., cu sediul în com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghita, la preţul de 313,72 EURO + T.V.A. (echiva-lentul în lei la cursul B.N.R. de la data licitaţiei) - 3,41

Euro/m.p. + T.V.A..Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept

asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.



B.E.J. Giunca Maria-Cristina cu sediul în Târgu Mureş, str. Retezatului, nr. 13, jud. Mureş, prin exe-cutor judecătoresc Giunca Maria-Cristina, vinde prin licitaţie publică organizată la sediul său, în data de 14 IANUARIE 2014 ora 13,30, imobilul situat în com. Lupeni, sat Bisericani, jud. Harghita înscris în C.F. nr. 50322/LUPENI (C.F. vechi nr. 3386/BISERICANI), nr. cad. 260, nr. top. 2452/2, 2451/2, 2458/4, 2459/1, 2460/2 – teren extravilan în suprafaţă de 4.803 m.p., proprietatea debitoarei S.C. TOBLER S.R.L., cu sediul în com. Lupeni, sat Bisericani, nr. 648/A, cam. 1, jud. Harghita, la preţul de 19.163,97 EURO + T.V.A. (echi-valentul în lei la cursul B.N.R. de la data licitaţiei) - 3,99 Euro/m.p. + T.V.A..




B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târ-gu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 08 IANUARIE 2014 ora 10:00, imobilul situat în Targu Mures, P-ta Republicii nr. 2, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 122861-C1-U4 Targu Mu-res, nr. cadastral 122861-C1-U4, compus din “spatiu comercial nr. 1 compus din: 1 depozit, 1 hol, 2 WC, 1 debara si scari, avand Su = 65,75 mp. si cota de 0,27/3 din partile comune (fara cote parti teren; avand ser-vitute de trecere cu piciorul pe scarile de acces de la spatiul comercial nr. 3”, la preţul de 128.000 lei (preţ de evaluare).


Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare,

la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii su-plimentare pe www.registruexecutari.ro.


B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târ-gu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 08 IANUARIE 2014 ora 11:00, imobilul situat în Targu Mures, P-ta Republicii nr. 2, Judetul Mures, imobil inscris in C.F. nr. 122861-C1-U5 Targu Mures, nr. cadastral 122861-C1-U5, compus din “spatiu co-mercial nr. 2 la parter compus din: - 1 sala de vanzare, 1 WC si 1 SAS avand Su = 43,48 mp. (fara cote parti din teren), impreuna cu cota de 0,18/3 parte din par-tile comune, avand servitute de trecere cu piciorul pe scarile de acces de la spatiul comercial nr. 3”, la preţul de 152.000 lei (preţ de evaluare).




B.E.J. TOMA GHEORGHE COSMIN, cu se-diul in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, aducem la cunostinta generala ca in data de 09.01.2014, ora 12,00, va avea loc in Targu Mures, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mures, vanzarea la lici-tatie publica a imobilului situat in Miercurea Ciuc, Str. Harghita nr. 51, Judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 2286/N Miercurea Ciuc, nr. cadastral 3430, compus din „teren intravilan in suprafata de 493 mp., casa de locuit din lemn cu doua incaperi, sopron pen-tru lemne si magazin de scule si inchirieri”, la preţul de 189.600,00 Lei (50% din pretul de evaluare, conf. art. 845 alin. 9 NCPC).

Sunt somati toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul ju-decătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitati toţi cei care doresc să cumpere imo-bilul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertantii sunt obligati să depună, până la termenul de vânzare, o garantie de 10% din pretul de pornire al licitatiei. Informatii su-plimentare pe www.registruexecutari.ro.


Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

Spitalele din Harghita, mai sigure ca în PloieștiŞefa Direcţiei de Sănătate Pu-

blică Harghita, dr. Tar Gyöngyi, are încredere că verificările care sunt efectuate, în această perioadă, la spitalele din judeţ nu vor scoate la iveală probleme deosebite, de genul celor înregistrate la spitalul din Ploiești.

Dr. Tar Gyöngyi a declarat că în baza unui ordin al Ministeru-lui Sănătăţii, instituţia pe care o conduce a început controale la spitale, farmacii, medici de familie sau centre de permanenţă, pentru a vedea dacă există stoc suficient de medicamente și materiale sa-nitare și dacă liniile de gardă sunt asigurate, în contextul apropierii sărbătorilor.

Şefa DSP Harghita a precizat că are încredere că în spitalele din judeţ „niciun manager nu îşi per-

mite să dea ordin de refolosire a unor materiale sanitare”.

„HARGHITA ESTE UN JUDEŢ DISCIPLINAT”

„Ne-am organizat, am început deja controalele, dar eu nu cred că vom identifica probleme deosebite. Harghita este un judeţ disciplinat, în care toată lumea îşi vede de trea-bă, avem teamă de Dumnezeu şi nu cred că vreun manager îşi permite să dea dispoziţie să fie refolosite mate-rialele sanitare de unică folosinţă”, a spus Tar.

Şefa DSP Harghita a spus că în judeţ problemele legate de apro-vizionarea cu medicamente sunt generate de procesul complicat și anevoios de achiziţii publice, „într-

un sistem în care nu poţi aştepta cu lunile” sau de eventualele sincope de la nivel central în programele naţionale de sănătate.

„Se întâmplă ca, în unele terapii inovative, să fie medicamente care

nu se ţin în stoc şi pacienţii trebuie să cumpere o doză-două, dar întot-deauna s-a decontat contravaloarea lor. (...) Noi încercăm să ţinem si-tuaţia sub control, efectuăm verifi-cări regulate şi dacă constatăm ceva,

intervenim imediat, fără a genera probleme în sistem”, a spus dr. Tar.

Aceasta și-a exprimat nedume-rirea că probleme ca cele semnala-te de mass media în ultima vreme apar la spitale ‚care sunt favorizate din punctul de vedere al finanţă-rii”.

La rândul său, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Demeter Ferenc, a declarat că nu au existat situaţii ca cele semnalate la Ploiești și că întotdeauna s-au făcut efor-turi pentru aprovizionarea cu ma-teriale sanitare și cu medicamente. Acesta a precizat că au existat pu-ţine cazuri de cereri de decontare a unor medicamente cumpărate de pacienţi, în special în cazul unora rare, care nu se găseau în farmacia spitalului.

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, dr. Tar Gyöngyi

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Facilități pentru șomeri Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea

Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita va pune la dispoziţie un instrument online prin care se vor genera automat CV-uri pen-tru șomerii care completează un chestionar, astfel încât angajatorii să aibă posibilitatea de preselecţie pentru anumite meserii.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat, într-o conferinţă de pre-să, că este vorba de un formular disponibil pe site-ul instituţiei, pe care șomerii îl vor completa online și unde vor scrie care sunt ultimele trei locuri de muncă pe care le-au avut, ultimele două nivele de studii, dar și alte competenţe pentru calificările pe care le au. În baza acestui formular, se vor genera CV-uri complete ale șomerilor, fără datele de identificare ale acestora, pe care firmele le vor putea consulta.

„Practic, şomerul va intra pe site şi îşi va completa CV-ul, chiar dacă nu este în forma de CV. E un formular, construit după un anu-mit tipic, dar care, ulterior, va genera CV-ul. Ulterior, vom face şi secţiunea în care el îşi va putea tipări CV-ul de acasă. Dar, mai întâi dăm întâietate firmelor să poată consulta CV-urile şi abia ulterior ca şi şomerii să îl poată tipări”, a declarat Tiberiu Pănescu.

FIRMELE VOR AVEA DE UNDE ALEGE

Acesta a precizat că se dorește ca, pe portalul AJOFM, să existe 3.000 de CV-

uri complete, astfel încât firmele să aibă de unde alege, atunci când introduc un anumit cod de meserii. Angajatorii vor nota numă-rul dosarului, după care specialiștii AJOFM vor facilita întâlnirea celor două părţi, pen-tru un interviu.

„Firmele vor introduce un cod de meserie şi vor apărea CV-urile oamenilor care cores-pund acelei meserii, e adevărat că fără nume,

adresa completă, număr de telefon şi email, ci doar numărul de dosar. Va apărea unde a lucrat, ce a lucrat, toate aceste competenţe (...) şi firma va putea preselecta nişte persoane, va nota nişte numere de dosare şi noi vom lua legătura cu persoanele respective şi vom stabili o zi pentru interviu, în care reprezentantul firmei să verifice, până la un punct, ceea ce scriu oamenii pe propria răspundere”, a expli-

cat Tiberiu Pănescu.

INSTRUMENTE ONLINE DEDICATE ŞOMERILOR

AJOFM Harghita a pus la punct mai multe instrumente online dedicate șome-rilor și angajatorilor din judeţ. Pe site-ul AJOFM Harghita, șomerii au la dispoziţie formulare prin care își exprimă dorinţa în legătură cu ce cursuri de calificare doresc să urmeze, după care completează un chestio-nar pentru a vedea dacă au aptitudini pen-tru acele meserii. De asemenea, angajatorii pot anunţa online locurile de muncă vacan-te, concedierile colective, dar pot completa și un chestionar în care să spună pentru ce meserii întâmpină dificultăţi să recruteze forţă de muncă.

Tiberiu Pănescu a precizat că aceste servicii online vin în întâmpinarea noilor tendinţe, dar reprezintă și o necesitate, ţi-nând cont că a scăzut numărul de angajaţi ai AJOFM.

„Este o necesitate care rezidă din faptul că numărul de angajaţi a scăzut şi noi trebuie să compensăm ceea ce nu avem timp fizic să rea-lizăm, prin servicii online, inclusiv prin intro-ducerea de informaţii pe propria răspundere a şomerului. (...) Spre exemplu, în Olanda, 70 la sută din dosarele de şomaj cu plată se introduc online de către şomeri, de acasă”, a precizat Tiberiu Pănescu.

Odorhei, Toplița şi Gheorgheni, sigure în cicloturism

Salvamontiștii harghiteni au finalizat de amenajat și marcat peste 200 de kilometri de trasee de cicloturism, în cadrul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Harghita.

Şeful Serviciului Public de Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, a declarat că în zonele Odorhei, Topliţa și Gheorgheni au fost amenajate și marcate câte 75 de kilometri de trasee de ci-cloturism, cele trei echipe de salvatori mon-

tani lucrând intens pentru finalizarea lucră-rilor în timp util.

Astfel, au fost curăţate zonele unde au fost amenajate traseele pentru bicicliști, au fost amplasate marcaje și indicatoare și s-au nivelat și lărgit potecile ce vor fi parcurse de iubitorii ciclismului montan. Traseele au lungimi și grade de dificultate diferite și stră-bat zone turistice extrem de frumoase, care îi vor încânta pe cicliștii montani.

VARA VIITOARE, LIBER LA CICLOTURISM

Unul dintre traseele amenajate în acest an este Călimani-Dealul Alb, în zona Topli-ţa, care are un grad de dificultate ridicat, cu o lungime de 40km și o diferenţă de nivel 871 de metri.

Depunerea documentaţiei pentru omo-logare se va face în lunile următoare, iar pa-sionaţii acestui sport sunt așteptaţi din vara anului viitor să se bucure de noile trasee.

Amenajarea traseelor de cicloturism s-a făcut în cadrul unui proiect al Consiliului Judeţean Harghita, care a acordat o finanţare de aproximativ 37.000 lei. În cursul anului viitor va continua această activitate, existând intenţia extinderii reţelei de trasee de ciclotu-rism, acolo unde relieful o va permite.

Fekete Ors a precizat că „Serviciul de Salvamont Harghita a luat decizia amenajării traseelor de ciclism montan după ce s-a observat că a crescut numărul pasionaţilor acestui sport şi e important ca aceştia să dispună de condiţii, să aibă la dispoziţie hartă, marcaje şi indica-toare, pentru a se reduce riscul de accidente”. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei

Sezonul de schi 2013-2014 a început

la Toplița!Sau deschis pârtile de schi din cartierul

Măgheruș. La amândouă pârtii funcţionea-ză teleschi. Bilete: - copii: 1,5 lei/ urcare sau 30de lei abonament pe zi. Adulţi: 3 lei/ ur-care sau 40 de lei abonament pe zi.

Pârtia Măgheruș este destinată schio-rilor avansaţi: -lungime: 460 m; -lăţime: 56-60 m; -grad de dificultate: mediu; -al-titudine: 850 m; -diferenţă de nivel: 125 m; -înclinare medie: 23%.

Pârtia Bradul: este destinată schiorilor începători: lungime: 1200 m; grad de difi-cultate: ușor; înclinare medie: 11%.

HARGHITA

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

Clacă în 47 de școli din HarghitaAproape 50 de școli din judeţ

au primit finanţare, în ultimele două luni, în cadrul programul Consiliului Judeţean Harghita in-titulat „Clacă în folosul copiilor noş-tri”, în cadrul căruia unităţile de învăţământ fără autorizaţie sanita-ră beneficiază de lucrări urgente de renovare și reabilitare.

MÂNĂ DE LUCRU ŞI BANI PUŢINI

Președintele Consiliului Jude-ţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că au beneficiat de ajutor financiar un număr de 47 de uni-tăţi școlare și s-au efectuat lucrări la 13 dintre ele. În ultimele trei ședințe ordinare, Consiliul Jude-ţean Harghita a alocat, în total, suma de 882.200 lei, pentru pro-gramul „Clacă în folosul copiilor noştri”.

„Noi am avut iniţiativa, am îndemnat localnicii să realizăm împreună lucrările, din bani pu-ţini, prin efort comun. Noi am alocat fondurile, iar organizarea

clăcilor depinde de localnici, pri-mării sau de conducerea şcolilor”, a explicat președintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba.

De altfel, acesta a precizat că a adus în discuţie necesitatea fi-nanţării europene pentru activi-tăţile comunitare și la întâlnirea

dintre Comitetul Regiunilor și Congresul Autorităţilor Locale și Regionale, la care a participat, în data de 9 decembrie, la Paris.

„În discursul meu, am afir-mat că, în activităţile comunitare, cum ar fi spre exemplu investiţiile realizate prin intermediul clăcilor

în Harghita, finanţările europene sunt oportune, având în vedere si-tuaţia economică critică în care se află autorităţile locale şi faptul că, pentru realizarea acestor investiţii, este nevoie de un efort susţinut din partea comunităţii locale. Acesta este motivul pentru care trebuie

încurajate finanţările din bani europeni. Consider că eforturile comunităţilor locale contribuie în mare parte la o dezvoltare inteli-gentă şi sustenabilă a regiunii, fapt care este şi unul dintre scopurile principale ale strategiei Uniuni Europene 2020”, a declarat Bor-boly Csaba.

IDEEA

Ideea lansării programului „Clacă în folosul copiilor noştri”, de către Consiliul Judeţean Harghi-ta, a venit în septembrie, imediat după începerea școlii, când s-a constatat că foarte multe școli și grădiniţe au nevoie de lucrări de reabilitare, care nu necesită fon-duri foarte mari, pentru a putea obţine autorizaţiile sanitare de funcţionare. Prin acest demers, comunităţile sunt ajutate financiar să achiziţioneze acele materiale pe care nu le pot procura pe plan lo-cal, după care se organizează mun-că voluntară pentru efectuarea de reparaţii la unităţile școlare.

Un elev din Gheorgheni s-a ales cu dosar penal

Un elev de 13 ani s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins la școală cu aproape 300 de petarde, pe care intenţiona să le vândă.

Potrivit Biroului de Presă al IPJ Harghita, adolescentul din locali-tatea Suseni a fost prins de poliţiști chiar în școala din Gheorgheni la care învaţă, având asupra sa 280 de petarde.

Băiatul le-a spus anchetatorilor că a cumpărat obiectele pirotehnice de la un alt adolescent, de 16 ani, din localitatea Remetea și că intenţi-ona să le comercializeze.

Elevul s-a ales cu dosar penal,

pentru săvârșirea infracţiunii de „producerea, experimentarea, prelu-crarea, deţinerea, transportul, folosi-rea sau orice altă operaţiune cu ma-terii explozive, efectuată fără drept”. Cazul urmează să fie preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni.

Pentru fapta sa, adolescentul ris-că între 6 luni și 5 ani de închisoare, dar i se va aplica o procedură special ţinând cont de faptul că este minor.

Poliţiștii harghiteni vor intensi-fica, în această perioadă, acţiunile de combatere a comerţului ilegal cu obiecte pirotehnice.

Țigani mai curați în HarghitaPeste 700 de familii de etnie

romă din Harghita au primit pa-chete conţinând materiale de igie-nă personală și curăţenie, în cadrul unui program de reducere a aban-donului școlar, derulat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) și finanţat de Consiliul Judeţean.

IGIENA PERSONALĂ VS INTEGRAREA

Potrivit unui comunicat al CJ Harghita ideea derulării acestui program a plecat de la realitatea că, de cele mai multe ori, copiii prove-

niţi din familii de etnie romă sunt marginalizaţi și ignoraţi la școală și descurajaţi să participe la activi-tăţile clasei, motivul fiind legat de igiena precară a acestora. Pentru a preîntâmpina această problemă, specialiștii DGASPCHR Harghita au avut ideea achiziţionării de ma-teriale de igienă personală și curăţe-nie, pentru familiile de etnie romă.

IGIENĂ PENTRU 730 DE FAMILII

Prin intermediul mediatorilor școlari și sanitari, cu sprijinul pri-măriilor și școlilor au fost distribu-ite, în lunile noiembrie și decem-

brie, pachete cu materiale de igienă și curăţenie pentru număr de 730 de familii, din cadrul cărora sunt trimiși la școală 1.646 de copii.

Cele mai multe astfel de pa-chete, adică 136, au ajuns la pri-măria Avrămești, programul de-rulându-se și în localităţile Atid, Cristuru-Secuiesc, Şimonești, Odorheiu-Secuiesc, Mărtiniș, Ze-tea, Topliţa, Gheorgheni, Cozme-ni și Plăieșii de Jos.

În cadrul aceluiași program, zeci de copii de etnie romă au mers în excursie în municipiul Tîrgu-Mureș, pentru a fi motivaţi să vină cu plăcere la cursuri și să nu aban-doneze școala

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Mese pentru bătrânii singuri din HarghitaAproximativ 350 de vârstnici, majorita-

tea singuri, din satele izolate ale judeţului Harghita, vor beneficia, de mese festive ofe-rite de Crucea Roșie Harghita.

Directoarea Crucii Roșii Harghita, Zsigmond Eva, a declarat că până în ajunul Crăciunului, cu precădere în zone izolate din judeţ, se pregătesc mese pentru bătrânii singuri, care nu au copii sau rude în loca-litate.

SARMALE, COZONACI ŞI MUZICĂ

În unele sate, cum ar fi Valea lui Pavel, voluntarii Crucii Roșii pregătesc ei înșiși masa de Crăciun, cu sarmale, cozonaci și bucate tradiţionale, iar acolo unde nu se poate, preparatele sunt cumpărate de la re-staurante sau sunt aduse în sistem catering.

De asemenea, dacă în satul respectiv

există școli sau grădiniţe, sunt pregătite spectacole cu muzică și poezii de sezon, pen-tru a le face bătrânilor o bucurie și a le aduce

zâmbetul pe buze.Uneori, Crucea Roșie facilitează și întâl-

nirea dintre bătrâni și rudele lor, cu prilejul

acestor mese de Crăciun.

ZÂMBETUL

„Este un lucru extraordinar. Un sentiment de bunătate şi de bucurie, atunci când vezi zâmbetul pe de chipul lor. (...) Majoritatea sunt singuri, nu au pe nimeni şi această masă festi-vă este importantă pentru sufletul lor”, a spus Zsigmond Eva. O masă festivă este organiza-tă și pentru vârstnicii care frecventează Clu-bul Generaţiilor, din cadrul Crucii Roșii, dar și pentru mai mulţi bătrâni defavorizaţi din fostul oraș minier Bălan.

Crucea Roşie Harghita organizează, în această

perioadă, mai multe acţiuni dedicate celor aflaţi în

dificultate, cum ar fi copii bolnavi sau vârstnici singuri.

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

15

De ce iubesc turiștii Harghita de Revelion

Pensiunile și hoteluri din Harghita sunt ocupare aproape în totalitate pentru Reveli-on, turiștii având la dispoziţie programe de distracţie și relaxare, într-un cadru natural deosebit.

TRADIŢII DE REVELION PE VALEA GHIMEŞULUI

Unele dintre cele mai căutate pensiuni sunt cele de pe Valea Ghimeșului. Preșe-dintele Asociaţiei Pensiunilor Turistice din Valea Ghimeșului, Prejmer Fulop, a declarat că, pentru Revelion, locurile sunt ocupate în proporţie de 80-90 la sută, preţurile fiind cuprinse între 100-150 de euro, pentru pro-grame de 4 zile, cu cazare și masă.

Turiștii sunt invitaţi la pomana porcu-lui, vor asista la un program de dansuri po-pulare tradiţionale și vor putea să se plimbe cu sania trasă de cai. De asemenea, nu vor lipsi cina festivă și tradiţionalul gulaș ce va fi savurat în prima zi a anului nou. Înce-pând din acest an, turiștii care își petrec săr-bătorile de iarnă pe Valea Ghimeșului au la dispoziţie și o pârtie de schi.

TRADŢII LA BĂILE TUŞNAD

O altă zonă căutată de turiști pentru Revelion este staţiunea Băile Tușnad, aco-lo unde locurile de cazare sunt rezerva-te în proporţie de aproximativ 80 la sută. La pensiunile de trei stele din staţiune, cel mai

ieftin pachet, de trei zile și două nopţi, este de 500 lei, în vreme ce preţul ajunge la aproape 1800 de lei pentru sejururile de patru zile și trei nopţi, cu masă festivă, ofertă de wellness, abonamente pentru pârtia de schi și excursii cu săniile trase de cai. Potrivit reprezentan-ţilor Asociaţiei Turistice din Băile Tușnad, turiștii vor putea savura mâncăruri tradiţio-nale din bucătăria secuiască, cum ar fi varză călită secuiască, papricaș de pui sau gulaș. La hotelurile din staţiune, unde confortul este ridicat și ofertele pentru petrecerea tim-pului sunt diversificare, preţul este cuprins între 1260 lei și 1746 lei, pentru un pachet de 4 nopţi.

REVELION ŞI LA BORESC

În staţiunea Borsec, locurile sunt ocupa-te în proporţie de 95 la sută pentru Reveli-on, preţul pachetelor fiind cuprins între 460

de lei și 1.300 de lei, în funcţie de numărul nopţilor de cazare și a meselor asigurate. Primarul staţiunii, Mik József, a spus că, dacă va ninge, turiștii vor avea la dispoziţie cele două pârtii de schi și un patinoar, dar se vor putea distra și la diverse evenimente, care vor fi organizate în fiecare week-end. De asemenea, turiștii au posibilitatea de a se relaxa la baia Ó-sáros’, care dispune de un bazin cu apă minerală încălzită, pache-

tul complet - cu baie, masaj general și sa-ună - având un preţ de 50 de lei pentru o persoană.

LA PRAID

Şi pensiunile din localitatea Praid sunt căutate de turiști pentru Revelion, gra-dul de ocupare fiind de peste 85 la sută. Pachetele de 3,4 și 5 zile au preţuri care încep de la 700 de lei și ajung la 1400, în funcţie de numărul nopţilor de cazare și de programele oferite, cum ar fi plimbări cu săniile trase de cai, vizite la atelierele olarilor și prelucrătorilor de iască din Co-rund sau masă festivă la trecerea dintre ani. Reprezentanta ANTREC Harghita, László Ildikó, a spus că turiștii care vin la Praid pot vizita și salina din localitate, care va fi în-chisă doar în prima zi a anului și pot încerca atât bucate tradiţionale, cât și cele din vânat.

Gradul de ocupare al spaţiilor de cazare pentru Crăciun,

acesta este mult mai redus, hotelierii şi reprezentanţii

asociaţiilor de turism opinând că această sărbătoare este

una care se petrece în familie.

Preţurile pentru Revelion sunt cuprinse între 100-150

de euro, pentru programe de 4 zile, cu cazare şi masă

PUBLICITATE 16

Date post:	22-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	punctul
View:	216 times
Download:	0 times

456

Documents