Malpraxis-ul medical

Malpraxis-ul medical este un act sau omisiune de ctre un furnizor de ngrijire a sntii, care se abate de la standardele acceptate de practic n comunitatea medical i care cauzeaz un prejudiciu pentru pacient.Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, defineste malpraxisul la articolul 642, ca eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.1. Raspunderea juridica pentru malpraxisPersonalul medical, prin exercitarea profesiunii sale nobile, contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, consacrate in art. 22 al Constitutiei Romaniei - dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica.Exercitarea profesiunii medicale implica respectarea unor norme deontologice si juridice. Normele deontologice stabilesc minimum de morala specifica pentru exercitarea acestei profesii, iar in masura in care incalcarea unora dintre aceste norme pericliteaza valori aparate de drept, acestea din urma sunt reglementate ca si norme juridice.In prezent, normele de deontologie medicala sunt cuprinse in Codul de deontologie medicala din anul 2005, care in art. 3 consacra sanatatea omului ca fiind telul suprem al actului medical, obligatia medicului constand in a apara sanatatea fizica si mentala a omului, in a usura suferintele, in a respecta viata si demnitatea persoanei umane, fara discriminari in functie de varsta, sex, rasa, etnie, religie, nationalitate, conditie sociala, ideologie politica sau din orice alt motiv, in timp de pace, precum si in timp de razboi. Codul de deontologie medicala din anul 2005 respecta, in forma actuala, normele internationale in materie de deontologie medicala cuprinse in Declaratia de la Geneva emisa in 1948 dupa Codul de la Nurnberg (1947) si amendata de catre Asociatia Mondiala Medicala si in Codul International al Eticii Medicale.Incalcarea unei norme deontologice, fara a produce vreun prejudiciu pacientului, poate atrage raspunderea disciplinara a medicului, insa in situatia in care conduita culpabila a medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.Titlul XV al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii reglementeaza raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Malpraxisul este definit in art. 642 al legii ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice.Raspunderea civila delictuala este generata de obligatia civila de reparare a prejudiciului cauzat de o fapta ilicita. Codul civil reglementeaza la art. 998 - 999 raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, iar la art. 1000 alin. 3 - raspunderea comitentilor (persoanele care directioneaza, indruma si controleaza activitatea altei persoane) pentru faptele prepusilor (persoanele care au obligatia de a urma indrumarile si directivele primite de la comitent). In cazul in care, prin fapta ilicita, au fost incalcate si norme de drept penal, iar fapta intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, in cauza este antrenata si raspunderea penala a persoanei vinovate, alaturi de raspunderea civila.Pentru angajarea raspunderii juridice trebuie sa existe cumulativ o conduita ilicita, un prejudiciu, legatura de cauzalitate intre conduita culpabila si rezultatul vatamator, vinovatie din partea subiectului actului ilicit si sa nu existe imprejurari sau cauze care inlatura raspunderea juridica.Desi actele medicale defectuoase nu exclud faptele ilicite comise cu intentie, cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa, aceasta fiind de cele mai multe ori forma de vinovatie cu care actioneaza personalul medical. Se face distinctie in doctrina intre culpa comisiva (mani-festata in cadrul unei actiuni inadecvate prin imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (manifestata in cadrul unei inactiuni prin neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo"(constand in alegerea gresita a unor proceduri medicale ori in delegarea unei personae necompetente) si culpa "in vigilando"(constand in nesolicitarea unui ajutor, prin neinformare etc.).In stabilirea formei de vinovatie cu care actioneaza subiectul, este foarte importanta decelarea intre greseala si eroare. Greseala presupune nerespectarea unor norme de comportament profesional pe care un medic cu aceeasi capacitate profesionala, in aceleasi conditii, le-ar fi respectat. Eroarea este determinata de situatii ca evolutia complicata a unei boli ori simptomatologia atipica, situatii in care orice medic ar fi procedat in aceeasi maniera. Spre deosebire de greseala, eroarea apare in ciuda bunei-credinte si a constiinciozitatii medicului.Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament. De asemenea, raspunderea civila este atrasa si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale, ori in cazurile in care personalul medical isi depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal, medical cu competenta necesara.Legea nr. 95/2006 reglementeaza in art. 643 limitarea raspunderii civile, in sensul ca toate persoanele implicate in actul medical defectuos vor raspunde proportional cu gradul de vinovatie al fiecareia. Aliniatul 2 al acestui text de lege consacra cauzele care inlatura raspunderea civila pentru malpraxis, respectiv faptul ca personalul medical nu este raspunzator pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiunii in situatia in care acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare si in cazul in care actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.Alaturi de personalul medical angajat, raspund si unitatile sanitare, in calitate de furnizori de servicii medicale, pentru prejudi ciile produse pacientilor ca urmare a serviciilor prestate, generate de viciile ascunse ale echipamentelor medicale, ale substantelor medicamentoase si ale materialelor sanitare ori generate de furnizarea necorespunzatoare a utilitatilor.In activitateasa, medicul trebuie sa aiba in vedere si sa evalueze si cele mai mici riscuri, dand dovada de profesionalism si actionand cu prudenta. Pentru evaluarea riscului util, este binevenita obtinerea consimtamantului pacientului, dupa o prealabila informare cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. In acest sens, in Legea nr. 95/2006 a fost introdus la Titlul XV si capitolul III - "Acordul pacientului informat", care statueaza obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului ce urmeaza a fi supus la metode de preventie, di-agnostic si tratament cu potential de risc, dupa o prealabila informare a pacientului cu privire la diagnosticul, natura si scopul tratamentului, la riscurile si consecintele tratamentului propus, la alternativele viabile de tratament, la riscurile si consecintele lor, la prognosticul bolii fara aplicarea tratamentului.Avand in vedere faptul ca eroarea medicala poate produce consecinte grave pentru integritatea fizica si morala a pacientului, legiuitorul a introdus la art. 656 din Legea nr. 95/2006 obligativitatea incheierii de catre personalul medical care acorda asistenta medicala, a unei asigurari de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul medical, dovada incheierii unei asemenea polite de asigurare fiind o conditie obligatorie la angajare. Asiguratorul acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata ale persoanei pagubite, prin aplicarea unei asistente medicale inadecvate.In vederea stabilirii cazurilor de raspundere civila profesionala pentru medici, farmacisti si alte persoane din domeniul asistentei medicale, se constituie, potrivit prevederilor art. 668 din Legea nr. 95/2006, la nivelul fiecarei autoritati publice judetene si a municipului Bucuresti, o comisie de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis.Drept urmare a sesizarii acestei comisii de catre persoana pagubita printr-un act de malpraxis, ori de catre mostenitorii acesteia, in caz de deces, se desemneaza, prin tragere la sorti, din lista judeteana a expertilor medicali un expert ori un grup de experti, in functie de complexitatea cazului, insarcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Expertii au obligatia intocmirii si inaintarii catre comisie a acestui raport in termen de 30 de zile, comisia urmand sa adopte o decizie asupra cazului, in maximum 3 luni de la data sesizarii. Decizia prin care comisia stabileste daca in cauza a fost sau nu o situatie de malpraxis se comunica tuturor persoanelor implicate in termen de 5 zile calendaristice. Persoanele nemultumite de decizia comisiei pot face contestatie in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei. Potrivit art. 673 alin. 2 din Legea nr. 95/2006, procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu impiedica liberul acces la justitie potrivit dreptului comun, astfel ca persoana care a fost prejudiciata printr-un act de malpraxis medical se poate adresa instantei civile de judecata, dupa parcurgerea procedurii stabilirii cazurilor de malpraxis, cu respectarea termenului de prescriptie de 3 ani de la producerea prejudiciului.Art. 673 din Legea nr. 95/2006 a fost criticat ca neconstitutional, in cadrul sesizarii inaintate Curtii Constitutionale de un grup de 37 de senatori. Autorii sesizarii au sustinut ca acest text de lege ar fi neconstitutional deoarece contravine prevederilor art. 126 alin.(6) din Constitutie, referitor la controlul judecatoresc al actelor administrative. Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 298/2006 a respins exceptia de neconstitutionalitate a Legii privind reforma in domeniul Sanatatii, motivandu-si solutia cu privire la prevederile Titlului XV al legii prin aceea ca acest text de lege nu reglementeaza competenta instantelor de drept comun si nici competenta instantelor de contencios administrativ, ci prevede dreptul de a contesta orice decizie a comisiei la instanta de judecata. De asemenea, alin. 2 al art. 673 din lege instituie garantia legala a liberului acces la justitie, potrivit dreptului comun. Curtea Constitutionala a constatat si faptul ca, prin aceasta lege, nu s-a reglementat o jurisdictie speciala administrativa, ci doar s-a infiintat o comisie de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis, care nu desfasoara o activitate jurisdictionala, ci o activitate de control si expertizare profesionala.Printre normele deontologice cuprinse in Codul International al Eticii Medicale se regaseste si aceea potrivit careia medicul este dator sa se comporte onest fata de pacienti si colegi si sa nu acopere pe acei medici care manifesta deficiente de caracter sau competenta sau care exercita actiuni de frauda sau inselatorie. Aceasta norma deontologica reflecta atat obligatia morala a medicului de a-si desfasura activitatea cu profesionalism, cat si obligatia morala de a nu tolera acte de malpraxis ale altor colegi. Chiar daca, potrivit dictonului latin, "Errare humanum est", fiecare om este dator sa constientizeze si sa isi asume in mod responsabil consecintele faptelor sale. Un reprezentant al corpului medical care savarseste o eroare medicala nu trebuie, implicit, marginalizat, insa societatea trebuie sa il sanctioneze, proportional cu gradul sau de vinovatie, avand in vedere faptul ca prin prejudiciul creat pacientului s-a adus atingere drepturilor fundamentale ale omului - viata si integritatea fizica si morala.Consideram ca Titlul XV din Legea nr. 95/2006 constituie un cadru legal coerent pentru identificarea cazurilor de malpraxis, prin care legiuitorul a reusit sa stabileasca drepturile si obligatiile ce revin fiecarei parti implicate in relatia personal medical - pacient, pentru a preveni eventualele abuzuri de drept.

2. Raspunderea civila a personalului medical

Prin personal medical se intelege medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical si moasa care acorda servicii medicale.Raspunderea civila a personalului medical este reglementata prin Titlul XV din cadrul Legii nr. 95/2006. Conform prevederilor legii, personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ si neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament. De asemenea, personalul medical raspunde civil si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Mai mult, se raspunde civil si pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei atunci cand personalul medical depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara. Pe de alta parte, raspunderea civila nu inlatura angajarea raspunderii penale, daca fapta care a cauzat prejudiciul constituie infractiune conform legii.

3. Raspunderea civila a furnizorilor de servicii medicale

Unitatile sanitare publice sau private, in calitate de furnizori de servicii medicale, raspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse in activitatea de preventie, diagnostic sau tratament, in situatia in care acestea sunt consecinta:a) infectiilor nosocomiale( infectie dobandita de pacient in cursul spitalizarii pentru o alta afectiune) cu exceptia cazului cand se dovedeste o cauza externa ce nu a putut fi controlata de catre institutie;b) defectelor cunoscute ale dispozitivelor si aparaturii medicale folosite in mod abuziv, fara a fi reparate;c) folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si sanitare, dupa expirarea perioadei de garantie sau a termenului de valabilitate a acestora, dupa caz;d) acceptarii de echipamente si dispozitive medicale, materiale sanitare, substante medicamentoase si sanitare de la furnizori, fara asigurarea prevazuta de lege, precum si subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fara asigurare de raspundere civila in domeniul medical. Totodata, unitatile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, raspund civil si pentru prejudiciile cauzate, in mod direct sau indirect, pacientilor, generate de nerespectarea reglementarilor interne ale unitatii sanitare. Mai mult, unitatile sanitare si producatorii de echipamente si dispozitive medicale, substante medicamentoase si materiale sanitare raspund potrivit legii civile pentru prejudiciile produse pacientilor in mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si materiale sanitare, in perioada de garantie/valabilitate, conform legislatiei in vigoare.

Sanctionare acazurilor de Malpraxis

1. Sanctionarea legal a malpraxisul-lui medical

In articolul 22 din Constitutia Romaniei se reglementeaza dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica. Personalul medical, avand o profesie considerata nobila, contribuie la respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului dar si a unor norme deontologice si juridice. Diferenta dintre ele este ca daca prin incalcarea unor norme deontologice se pericliteaza valori aparate de drept, se reglementeaza prin norme juridice. Daca se incalca o norma juridica dar nu se aduce un prejudiciu pacientului se sanctioneaza disciplinar medicul, dar in situatia in care conduita medicului are drept rezultat producerea unei pagube pe seama pacientului, intervine astfel raspunderea civila delictuala pentru malpraxis.Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind "eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice". Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa. Trebuie facuta distinctia intre culpa comisiva (imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (neexecutarea unei actiuni necesare), culpa "in eligendo" (alegere gresita a unor proceduri medicale sau delegarea unei persoane necompetente) si culpa "in vigiliando" (neinformare, nesolicitarea unui ajutor). Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar pentru erori, neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand personalul medical isi depaseste limitele competentei medicale se atrage raspunderea civila. Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 in care se inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este exonerat de orice vina daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in general acceptate ale metodelor de investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. In acest ultim caz, raspund si furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare. Pentru evitarea unui risc, trebuie obtinuta aprobarea pacientului care a fost informat in prealabil cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. Capitolul "Acordul pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statuteaza obligativitatea obtinerii acordului scris al pacientului care urmeaza sa fie supus unor interventii medicale cu potential de risc dupa ce a fost informat cu privire la diagnostic, natura, scopul, riscurile, consecintele si la alternativele valabile tratamentului. Tot in acest sens, se incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul medical. Sanctiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o mustrare sau se poate retrage dreptul de libera practica. In cazuri grave, cand se ajunge moartea pacientului, personalul medical poate fi acuzat de omor din culpa si sa fie condamnat la inchisoare cu sau fara suspendare si la plata unor daune morale pentru rudele decedatului.

2. Situatii in care personalul medical nu poate fi acuzat de malpraxis

Personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii:a) cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale, substantelor medicale si sanitare folosite; b) cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta, cu respectarea competentei acordate.

III. Obligativitatea personalului medical de a incheie o asigurare de raspundere civila

Legea nr. 95/2006 obliga medicii sa incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudicii cauzate prin actul medical, iar omisiunea incheiereii acesteia se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de practica, sau, dupa caz, suspendarea autorizatiei de functionare. Potrivit legii, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane care se constata ca au fost supuse unui act de malpraxis medical, precum si pentru cheltuielile de judecata ale persoanei prejudiciate prin actul medical. Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca si pentru cheltuielile de judecata, persoanei sau persoanelor pagubite prin aplicarea unei asistente medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vatamarea corporala ori decesul Despagubirile se pot stabili pe cale amiabila, in cazurile in care rezulta cu certitudine raspunderea civila a asiguratului. In caz de deces, despagubirile se acorda succesorilor in drepturi ai pacientului care au solicitat acestea. Mai mult, despagubirile se acorda si atunci cand asistenta medicala nu s-a acordat, desi starea persoanei sau persoanelor care au solicitat sau pentru care s-a solicitat asistenta medicala impunea aceasta interventie.Totodata, drepturile persoanelor vatamate sau decedate prin aplicarea unei asistente medicale neadecvate se pot exercita si impotriva persoanelor juridice care furnizeaza echipamente, instrumental medical si medicamente care sunt folosite in limitele instructiunilor de folosire sau prescriptiilor in asistenta medicala calificata, conform obligatiei acestora.Despagubirile nu se recupereaza de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei cand asistenta medicala s-a facut in interesul partii vatamate sau a decedatului, in lipsa unei investigatii complete ori a necunoasterii datelor anamnezice ale acestuia, datorita situatiei de urgenta, iar partea vatamata sau decedatul nu a fost capabil, datorita circumstantelor, sa coopereze cand i s-a acordat asistenta. Totodata, recuperarea prejudiciilor se poate realiza in urmatoarele cazuri: a) vatamarea sau decesul este urmare a incalcarii intentionate a standardelor de asistenta medicala; b) vatamarea sau decesul se datoreaza unor vicii ascunse ale echipamentului sau a instrumentarului medical sau a unor efecte secundare necunoscute ale medicamentelor administrate; c) atunci cand vatamarea sau decesul se datoreaza atat persoanei responsabile, cat si unor deficiente administrative de care se face vinovata unitatea medicala in care s-a acordat asistenta medicala sau ca urmare a neacordarii tratamentului adecvat stabilit prin standarde medicale recunoscute sau alte acte normative in vigoare, persoana indreptatita poate sa recupereze sumele platite drept despagubiri de la cei vinovati, altii decat persoana responsabila, proportional cu partea de vina ce revine acestora; d) asistenta medicala a partii vatamate sau a decedatului s-a facut fara consimtamantul acestuia, dar in alte imprejurari decat cele mentionate mai sus. Majoritatea firmelor de asigurare incheie contracte care exclud daunele morale de la despagubire.

Acordul informat al pacientului

Pentru a fi supus la metode de preventie, diagnostic si tratament cu potential de risc, dupa explicarea lor de catre medic, pacientului i se solicita acordul scris. Medicii sunt raspunzatori atunci cand nu obtin consimtamantul informat al pacientului sau al reprezentantilor legali ai acestuia, cu exceptia cazurilor in care pacientul este lipsit de discernamant, iar reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiata nu poate fi contactat, datorita situatiei de urgenta.

V. Obligativitatea acordarii asistentei medicale

Conform articolului nr. 652 din Legea nr. 95/2006, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moasa au obligatia sa acorde asistenta medicala unei persoane doar daca au acceptat-o in prealabil ca pacient. Acestia nu pot refuza sa acorde asistenta medicala/ingrijiri de sanatate pe criterii etnice, religioase si orientare sexuala sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege. De asemenea, au obligatia de a accepta pacientul in situatii de urgenta, cand lipsa asistentei medicale poate pune in pericol, in mod grav si ireversibil, sanatatea sau viata pacientului. Criteriile de acceptare ca pacient, aprobate prin ordinul Ministerului Sanatatii nr. 482/2007, sunt urmatoarele: a) metoda de preventie, diagnostic, tratament la care urmeaza sa fie supusa persoana in cauza sa faca parte din specialitatea/competenta medicului, medicului dentist, asistentului medical/moasei; b) persoana in cauza sa faca o solicitare scrisa de acordare a asistentei medicale, cu exceptia cazurilor in care persoana este lipsita de discernamant sau a situatiilor de urgenta medico-chirurgicala. Solicitarea va fi pastrata in fisa medicala sau, dupa caz, intr-un registru special; c) aprecierea medicului, medicului dentist, asistentului medical/moasei ca prin acordarea asistentei medicale nu exista riscul evident de inrautatire a starii de sanatate a persoanei careia i se acorda asistenta medicala. Aprecierea se face dupa un criteriu subiectiv si nu poate constitui circumstanta agravanta in stabilirea cazului de malpraxis

VI. Reclamarea unui caz de malpraxis. Modalitati

Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis din cadrul autoritatilor de sanatate publica judetene, Colegiului Medicilor din Romania sau direct instantei, pe cale civila sau penala.

A. Sesizarea Colegiului Medicilor si a Comisiei pentru malpraxis

1. Sesizarea Colegiului MedicilorIn statutul Colegiului Medicilor din Romania (CMR) abaterea disciplinara este definita ca fapta savarsita cu vinovatie prin care se incalca juramantul depus, legile si regulamentele specifice profesiei de medic, Codul Deontologic, prevederile prezentului Statut, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din Romania precum si orice alta fapta savarsita in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care este de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau a corpului profesional.Totodata, potrivit aceluiasi Statut, raspunderea disciplinara a medicului nu exclude raspunderea civila, penala, administrativa sau materiala a acestuia .In cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaza si functioneaza comisia de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de medicii inscrisi in acel colegiu.La nivelul Colegiului Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza Comisia superioara de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete de 5 membri, contestatiile formulate impotriva deciziilor comisiilor de disciplina teritoriale.Reguli proceduraleActiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii faptei sau de la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile.Plangerea impotriva unui medic se adreseaza colegiului al carui membru este medicul. Acesteia i se va da curs numai in cazul in care contine urmatoarele elemente de identificare: -numele, prenumele, domiciliul si calitatea petentului;-numele, prenumele si locul de munca ale medicului impotriva caruia se face plangerea;-descrierea faptei si indicarea datei cand aceasta a avut loc;-prejudiciul creat pacientului;-semnatura petentului.Plangerea se va depune personal sau prin mandat cu procura ori poate fi trimisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Nu se vor inregistra plangerile trimise prin fax ori depuse sau trimise in copii.Primind sesizarea, biroul consiliului decide declansarea sau nu a procedurii disciplinare. De asemenea, biroul consiliului se poate sesiza si dispune inceperea unei anchetei disciplinare si din oficiu.In baza deciziei biroului consiliului de declansare a procedurii disciplinare, comisia de jurisdictie va informa medicul impotriva caruia s-a formulat plangerea, comunicandu-i o copie a plangerii, si ii va comunica acestuia termenul pana la care poate depune in scris apararile sale si termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat si a formula toate apararile pe care le considera utile.Dupa cercetarea faptei de catre comisia de jurisdictie profesionala, dosarul disciplinar insotit de propunerea de sanctionare sau de stingere a actiunii disciplinare se inainteaza comisiei de disciplina a colegiului. Actiunea disciplinara in fata comisiei de disciplina se sustine de catre comisia de jurisdictie profesionala. 2. Tipuri de sanctiuni Dupa audierea medicului impotriva caruia s-a pornit actiunea disciplinara, eventual a unor specialisti in domeniu, a martorilor si a persoanei care a facut plangerea, comisia de disciplina stabileste printr-o decizie una dintre urmatoarele solutii: a. stinge actiunea disciplinara daca fapta nu constituie abatere disciplinara; b. aplica o sanctiune disciplinara; c. stinge actiunea disciplinara daca persoana care a facut plangerea, desi anuntata, in mod nejustificat nu se prezinta la audierea fixata de comisia de disciplina sau nu-si precizeaza in scris pozitia fata de solicitarile comisiei de disciplina ori nu se prezinta la expertiza dispusa in cauza.In cazul in care se constata abaterea disciplinara , medicului in cauza i se va aplica una din urmatoarele sanctiuni:-mustrare; -avertisment;-vot de blam;-amenda de la 100 lei la 1500 lei. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei;-interdictia de a exercita profesia ori anumite activitati medicale pe o perioada de la o luna la un an;- retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania. La aceste sanctiuni se poate prevedea, dupa caz, obligarea celui sanctionat la efectuarea unor cursuri de perfectionare sau de educatie medicala, ori alte forme de pregatire profesionala. Impotriva deciziei comisiei de disciplina de la nivel teritorial, cel sanctionat poate face contestatie in termen de 15 de zile de la data comunicarii ei. Contestatia se depune la comisia teritoriala de disciplina care, in termen de 3 zile lucratoare, este obligata ca impreuna cu dosarul cauzei sa o trimita Comisiei Superioare de Disciplina. Solutionand contestatia, Comisia superioara de disciplina, analizeaza cauza sub toate aspectele iar dupa ascultarea contestatorului si, eventual, administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare, poate pronunta o decizie prin care sa anuleze in tot sau in parte decizia pronuntata de comisie de disciplina de la nivel teritorial, daca aceasta a fost nelegal pronuntata, sau poate adopta una dintre urmatoarele solutii: -aplica una din sanctiunile prevazute de lege; -respinge contestatia si mentine decizia pronuntata de catre comisia de disciplina de la nivel teritorial; -respinge contestatia ca nesustinuta daca contestatorul desi anuntata, in mod nejustificat nu se prezinta la audierea fixata de comisia de disciplina sau nu-si precizeaza in scris pozitia fata de solicitarile comisiei de disciplina ori nu se prezinta la expertiza dispusa in cauza.

Sanctiuni aplicate de CMR

In anul 2007 Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din Romania a analizat 113 dosare, in care au fost implicati 135 medici, dintre acestia fiind sanctionati 42.

Numarul total de medici sanctionati in anul 2008 a fost de 67.De asemenea, potrivit datelor prezentate pe site-ul CMR, in anul 2008 (pana la data de 1 septembrie) Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din Romania a analizat 103 dosare, in care au fost implicati 118 medici. Sanctiunile aplicate au fost:- Mustrare: 13- Mustrare+cursuri de perfectionare: 2- Avertisment: 8- Vot de blam: 6- Amenda: 5- Amenda+cursuri de perfectionare: 2- Suspendarea dreptului de a practica profesia pe o perioada de 3 luni: 1

n cursul anului 2009, pe rolul Comisiei Superioare de Disciplin s-au aflat 95 dosare disciplinare, n care au fost implicai 154 medici intimai, dintre care 48 au fost sancionai. n prezent, se afl n curs de soluionare 61 dosare. Cazurile analizate n cadrul Comisiei Superioare de Disciplin au fost soluionate dup cum se arat n tabelul de mai jos :

DECIZIA NUMR CAZURINesancionare 106Mustrare 16Avertisment 10Vot de blam 10Amend 5Interdicia de a profesa 5Respingerea contestaiei (tardiv) 1

n anul 2009, repartiia pe specialiti a cauzelor aflate pe rolul Comisiei Superioare de Disciplin a fost urmtoarea:

SPECIALITINUMAR CAUZEMG/MF31Chirurgie (general, pediatric, cardiovascular, etc.)17Obstetric-Ginecologie17ATI14Neurologie9Boli Infecioase8Pediatrie7Oftalmologie6Cardiologie6Urologie6Medicin Intern6Medicin Nuclear5Psihiatrie5UPU 3Pneumoftiziologie3Anatomie-patologic2Alergologie-Imunologie1Neuroghirurgie1Endocrinologie1Neonatologie1Nefrologie1Dermato-Venerologie1Geriatrie-Gerontologie1Ortopedie1Contestaii respinse ca tardive1TOTAL CAUZE 154

Repartiia sanciunilor funcie de specialiti n anul 2009 a fost urmtoarea:

SpecialitiMustrareAvertismentVot de blamAmendInterdicia de a profesaFr sanc.

Psihiatrie-----5

Ortopedie-----1

ATI22--Anumite activiti pe o per. de 6 luni : 1+curs de perfecionare9

Obstetric-Ginecologie3111Anumite activiti pe o per. de 8 luni : 1+curs de perfecionare10

Nefrologie----1

Dermato-Venerologie-----1

Medicin Nuclear----Anumite activiti pe o per. de 6 luni : 23

Medicin Intern1----5

Chirurgie (general, pediatric, cardiovascular, etc.)3311-9

Neonatologie------1

Oftalmologie--1+ curs de perfec.--5

Cardiologie1-1--4

Geriatrie-Gerontologie1----

Anatomie-patologic1----1

Urologie--22-2

UPU-1---2

Neurologie-----9

Pedriarie2 (dintre care 1+curs de perfec.)1---4

MG/MF2121Pe o per. de 6 luni 223

Pneumoftiziologie-----3

Boli Infecioase-2---6

Alergologie-Imunologie-----1

Neuroghirurgie-----1

Endocrinologie-1----

TOTAL16101056106

TOTAL GEN.154

Not: Numrul deciziilor adoptate de C.S.D. n anul 2009 (95) include i litigiile.

Numrul cauzelor (154) este mai mare dect numrul deciziilor adoptate de C.S.D. (95) pentru c au existat dosare n care au fost reclamai mai muli medici, cu specialiti diferite.n funcie de gravitatea sanciunii, comparativ cu deciziile de la nivelul Comisiilor de Disciplin Judeene, au existat urmtoarele categorii de dosare: 16 dosare n care a fost schimbat decizia de la nivel judeean, prin agravarea 19 dosare n care a fost schimbat decizia de la nivel judeean, prin micorarea sanciunii 111 dosare n care a fost meninut decizia (sancionare/nesancionare) de la nivel judeean

PROBLEME SESIZATE N CURSUL ANULUI 2009I. Deficiene n activitatea CD judeene:1. Deficiene n redactarea deciziilor2. motivarea 3. respectarea procedurii4. folosirea sanciunilor existente n Statutul C.M.R. i Legea 95/2006II. Deficiene n alctuirea dosarelor- dosare incomplete- dosare neordonateIII. Deficiene organizatorice la nivelul serviciilor UPUIV. Depirea competenei de ctre unii medici Ex. eliberarea de adeverine privind capacitatea unor pacieni de a semna acte notariale (medicii de familie)V. Depirea competenei profesionale de ctre unele cadre medicale medii, pentru care Comisia Superioar de Disciplin a sesizat organizaiile profesionale respective (asupra depirii competenelor atribuite prin lege membrilor si).

Situatia reclamatiilor la nivelul Colegiilor Judetene pe anul 2009 publicate de CMR la data de 21.02.2010Alba- 2 cazuri - fara sanctiuniArad- 1 mustrare Bacau- 1 avertisment- 1 vot de blam- 2 mustrari- 17 fara sanctiuniBihor- 1 interdictie de a profesa timp de un anBistrita- 1 caz fara sanctiuneBotosani- fara sanctiuniBraila- 6 cazuri fara sanctiuni- 2 mustrariBrasov- 3 cazuri fara sanctiuni- 3 mustrari- 1 avertisment- 1 atentionareBuzau- 5 mustrari- 2 avertismenteCalarasi- 4 cazuri fara sanctiuni- 3 cazuri in curs de cercetareCaras Severin- nici un cazCluj- 13 dosare, 12 finalizate- 11 fara sanctiuni- 1 avertismentConstanta- 2 avertismente- 1 mustrareCovasna- 1 avertisment si amendaDambovita- 27 de dosare- 22 dosare finalizate fara sanctiuni- 5 dosare in curs de cercetareDolj- nici un dosarGalati- 26 cazuri fara sanctiuni- 1 mustrare- 3 avertismente- 1 vot de blamGiurgiu- 2 cazuri fara sanctiuniGorj- 1 interdictie de a profesa timp de o luna plus cursuri de pregatire- 1 dosar in curs de solutionareHarghita- 5 mustrari- 3 suspendari de certificate de membruHunedoara- 53 de dosare fara sanctiuni- 36 dosare in lucruIalomita- 4 cazuri fara sanctiuni- 2 mustrariIasi- 34 de cazuri- 1 caz de ridicare a dreptului de libera practica timp de 3 luni- 1 avertisment- 5 mustrariIlfov - nici un cazMaramures- nici un cazMehedinti- o amendaMures- 12 cazuri- 11 cazuri fara sanctiuni- 1 avertisment- 1 vot de blamNeamt- un avertismentOlt- 5 cazuri fara sanctiuni- 1 interzicere a dreptului de a profesa timp de 6 luni- 1 avertisment- 1 vot de blamPrahova- o mustrare- o amenda plus obligatia urmarii unui curs de perfectionareSatu Mare- 5 cazuri fara sanctiuni- 2 cazuri nefinalizate- 1 caz de retragere a calitatii de membruSalaj- 1 mustrareSibiu- 1 mustrareSuceava- 1 caz fara sanctiune- 1 mustrare- 1 atentionare- 1 avertisment- o suspendare a calitatii de membru pana la achitarea cotizatiei si a pensalitatilorTeleorman- 20 de cazuri fara sanctiuni- 1 mustrareTimis- 2 mustrariTulcea- 1 avertismentVaslui- nici un cazValcea- nici un cazVrancea- nici un cazBucuresti- 6 avertismente- 15 mustrati- 6 vot de blam- 1 interdictia de a mai profesa activitatea de obstretica timp de 8 luni- 1 interdictia de a exercita activitatea de ATI timp de 6 luni- 4 amenzi- 4 mustrari plus obligatia de a efectua cursuri de specialitate- 3 vot de vlam plus obligatia efectuarii unor cursuri de specialitate- 2 avertisment plus obligatia efectuarii unor cursuri de specialitate- 2 interdictii de a exercita profesia timp de doua luni

3. Sesizarea Comisiei pentru malpraxis

Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, la nivelul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se constituie Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis.Comisia poate fi sesizata de persoana sau, dupa caz, reprezentantul legal al acesteia, care se considera victima unui act de malpraxis savarsit in exercitarea unei activitati de preventie, diagnostic si tratament sau succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis.In cazul acestui tip de sesizare, reclamantul este obligat sa plateasca o taxa de expertiza ce poate varia intre 1000 si 4000 lei, in functie de complexitatea cazului.Comisia pentru malpraxis are in componenta reprezentanti ai autoritatilor de sanatate publica judetene si, respectiv, ai municipiului Bucuresti, casei judetene de asigurari de sanatate, colegiului judetean al medicilor, colegiului judetean al medicilor dentisti, colegiului judetean al farmacistilor, ordinului judetean al asistentilor si moaselor din Romania, un expert medico-legal, sub conducerea unui director adjunct al autoritatii de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Comisia desemneaza, prin tragere la sorti, din lista judeteana a expertilor un grup de experti sau un expert, in functie de complexitatea cazului, insarcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. In situatia in care are loc sesizarea Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis de catre persoanele care au acest drept, potrivit legii, Comisia stabileste prin decizie daca a fost sau nu un caz de malpraxis. In momentul in care Comisia a stabilit existenta unei situatii de malpraxis, instanta judecatoreasca competenta poate, la cererea persoanei prejudiciate, sa oblige persoana responsabila la plata despagubirilor. Despagubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili pe cale amiabila in cazul in care rezulta cu certitudine raspunderea civila a asiguratului. Expertii intocmesc in termen de 30 de zile un raport asupra cazului pe care il inainteaza Comisiei. Comisia adopta o decizie asupra cazului, in maximum 3 luni de la data sesizarii In cazul in care asiguratorul sau oricare dintre partile implicate nu este de acord cu decizia Comisiei, o poate contesta la instanta de judecata competenta, in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei. Intreaga procedura de stabilire a cazurilor de malpraxis, pana in momentul sesizarii instantei, este confidentiala. Incalcarea confidentialitatii de catre persoana care a facut sesizarea duce la pierderea dreptului de a beneficia de procedura de conciliere. De asemenea, incalcarea confidentialitatii de catre membrii Comisiei sau expertii desemnati de aceasta atrage sanctiuni profesionale si administrative, conform regulamentelor aprobate.

4. Pacientii pot reclama un caz de malpraxis direct in instant

Avand in vedere ca sanctionarea disciplinara nu inlatura raspunderea civila sau penala a celui reclamat, pe langa modalitatile de reclamare prezentate, pacientii prejudiciati printr-un caz de malpraxis se pot adresa direct instantei, pe cale civila sau penala, in functie de gravitatea cazului reclamat.Plangerea pe cale penala se poate realiza doar in cazul in care fapta care a care a cauzat prejudiciul constituie infractiune.Conform Codului Penal, plangerea in cazul vatamarii corporale poate fi introdusa in termen de 2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul. Infractiunea de vatamare corporala este definita in conformitate cu dispozitiile Codului penal drept fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile. In cazul vatamarilor corporale grave (atunci cand sunt necesare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale sau fapta a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei) sau in cazul in care a intervenit decesul pacientului, termenele de prescriptie sunt cele generale prevazute de Codul penal.In cazul in care cand reclamantul doreste doar obtinerea unor despagubiri va trebui sa se adreseze instantei civile in termen de 3 ani de la data savarsirii prejudiciului.

Despagubiri

In situatia in care Comisia de malpraxis a stabilit existenta unei situatii de malpraxis, instanta judecatoreasca competenta poate, la cererea persoanei prejudiciate, sa oblige persoana responsabila la plata despagubirilor. Despagubirile pentru un act de malpraxis se pot stabili si pe cale amiabila in cazul in care rezulta cu certitudine raspunderea civila a medicului Potrivit legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, medicii sunt obligati sa incheie o asigurare de malpraxis pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudicii cauzate prin actul medical.In situatia in care asiguratul, asiguratorul si persoana prejudiciata nu cad de acord asupra culpei asiguratului, cuantumul si modalitatea de plata a prejudiciului cauzat printr-un act de malpraxis se vor stabili de catre instanta judecatoreasca. Prejudiciul se va despagubi de catre asigurator in limita sumei asigurate, in baza hotararii judecatoresti definitive, iar in cazul in care prejudiciul depaseste suma asigurata, partea vatamata poate pretinde autorului prejudiciului plata diferentei pana la recuperarea integrala a acestuia. Despagubirile se stabilesc in raport cu intinderea prejudiciului suferit. Acordarea despagubirilor se poate face fie sub forma unei sume globale, fie prin plati cu caracter viager sau temporar si va tine cont de toate cheltuielile efectuate pentru restabilirea sanatatii. In cazul in care, dupa acordarea despagubirilor, se face dovada unor noi prejudicii avand drept cauza acelasi act de malpraxis, se pot acorda de catre instanta judecatoreasca despagubiri suplimentare. Despagubirile pot fi majorate de catre instanta in situatia in care partea prejudiciata, ulterior ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care au fost stabilite despagubirile, a fost incadrata intr-un alt grad de handicap, ca urmare a actului de malpraxis, si s-a micsorat pensia de invaliditate. In situatia in care, ca urmare actului de malpraxis, a avut loc pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca, instanta de judecata stabileste, in functie de situatie, modalitatea si cuantumul despagubirilor. In cazul in care persoana prejudiciata este un minor, cuantumul despagubirilor va fi stabilit de catre instanta, tinandu-se seama de imprejurarile de fapt, de ingrijirile pe care aceasta trebuie sa le primeasca, de cheltuielile si eforturile suplimentare pe care trebuie sa le faca pentru dobandirea unei calificari adecvate starii de sanatate si alte imprejurari ce vor fi stabilite de instanta.

STUDIU DE CAZ

1. Cazul Ciomu A). In 2004, doctorul Naum Ciomu a fost judecat penal, sub acuzatia de vatamare coporala grava, dupa ce, in timpul unei interventii chirurgicale, a sectionat penisul unui pacient. Totodata, cazul sau a ajuns si in atentia Colegiului Medicilor, care i-a retras dreptul de practica.In 2006, Judecatoria sectorului 5 l-a condamnat pe Naum Ciomu la un an de inchisoare cu suspendare si la plata unor despagubiri de 125.000 euro.Atat reclamantul, cat si medicul au fost nemultumiti de decizia instantei si au facut apel.In 2008, Tribunalul Bucuresti a decis sa majoreze cuantumul daunelor morale catre partea civila J.I., la suma de 500.000 euro. Totodata, instanta a hotarat ca inculpatul si partea responsabila civilmente , Spitalul " Dr. Theodor Burghele", sa plateasca in solidar daunele materiale si daunele morale catre partea civila. De asemenea, Naum Ciomu a fost obligat si la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat. Mai mult, Tribunalul Bucuresti a mentinut, in mare parte, celelalte dispozitii ale sentintei date de Judecatoria sectorului 5 si a respins ca nefondat apelul facut de Naum Ciomu (sursa informatiilor legate de aceasta speta este pagina de internet a Tribunalului Bucuresti).Sursa : http://www.avocatnet.roB). Decizia Colegiului Medicilor, prin care lui Ciomu i s-a interzis practicarea medicinei, a fost anulata de instanta, pentru ca este nejustificata si depaseste decizia penala din cazul Ciomu, care a stabilit ca medicul are interdictie sa practice chirurgia urologica, nu medicina in general."Practic, prin emiterea deciziei numarul 2, din 30 ianuarie 2009 (prin care lui Ciomu i s-a retras calitatea de membru al Colegiului - n.r.), paratul (Colegiul Medicilor Bucuresti - n.r.) a extins in mod nejustificat si nelegal intinderea masurii de siguranta aplicata de instanta penala, desi dispozitiile erau clare sub acest aspect, astfel ca Tribunalul constata ca prin aceasta decizie i s-a produs reclamantului o vatamare a drepturilor sale profesionale, care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului", se arata in motivarea TB, prin care a fost anulata hotararea CMB.Tribunalul Bucuresti arata, in motivarea deciziei prin care a anulat hotararea CMB, ca prin sentinta penala care il privea pe Naum Ciomu s-a aplicat masura de siguranta, aceea prin care i s-a interzis sa mai fie medic primar chirurg urolog, dar i s-a permis sa practice medicina, in general."Cu privire la aceasta masura, instanta penala a precizat in considerentele hotararii, in mod expres, ca masura de siguranta nu va privi profesia de medic in sens larg, ci pe cea de chirurg urolog, in exercitarea acesteia din urma fiind savarsita infractiunea", sustin magistratii."Desi emisa in scopul punerii in executare a sentintei penale care il viza pe medicul Ciomu, decizia Colegiului Medicilor din Bucuresti excede dispozitiilor instantei intrucat (...) s-a constatat incetata de drept calitatea reclamantului de membru al Colegiului Medicilor din Romania, ceea ce constituie o punere in imposibilitatea de a mai exercita profesia de medic, in general, in Romania, potrivit legii privind reforma in domeniul sanatatii", noteaza instanta, in motivare.De asemenea, magistratii Tribunalului Bucuresti noteaza, in motivare, ca Naum Ciomu a depus la dosar documente din care reiese ca are si alte specializari in medicina, in afara de cea de chirurg urolog. In consecinta, sustine instanta, Ciomu are tot dreptul sa exercite celelalte specializari, "calificarea sa in aceste domenii nefiind contestata".Tribunalul Bucuresti a decis, in decembrie 2009, sa admita cererea facuta de Naum Ciomu, medicul condamnat in 2007 pentru malpraxis, si, in consecinta, sa anuleze hotararea Colegiului Medicilor Bucuresti, prin care i-a fost retrasa medicului calitatea de membru CMB si i s-a interzis sa practice medicina. De asemenea, prin aceeasi hotarare din decembrie 2009, instanta a obligat Colegiul sa ii plateasca lui Ciomu cheltuieli de judecata in valoare de 1.500 de lei. Colegiul Medicilor Bcuuresti a atacat cu recurs decizia Tribunalului Bucuresti, procesul urmand sa fie reluat, la Curtea de Apel Bucuresti, pe 12 aprilie.Sursa: http://www.sfatulmedicului.ro2. Dosar de malpraxis in cazul unui copil in varsta de 3 ani. Legistul Botez a dat cu subsemnatul in cazul copilului mort la Spitalul Medgidia sursa http://www.investigatorul.ro

Controversatul legist tefan Botez a fost audiat de poliitii din Medgidia n cazul medicului pediatru Simona Tona, acuzat de malpraxis i fals n nscrisuri. Pediatrul Spitalului Municipal Medgidia a ajuns n atenia oamenilor legii n urma decesului copilului Eduar Teodor Popescu de 3 ani i 7 luni. Micuul avea simptome clare de diabet, dup cum au susinut bunicii care l-au nsoit pe 8 martie a.c. la spital, ns se pare c medicul i-ar fi administrat un tratament greit. n urma rezultatelor de laborator s-a dispus sistarea administrrii glucozei, numai c pentru copila a fost mult prea trziu. n ciuda tentativelor de resuscitare, micuul a murit. Existnd suspiciuni n cazul necropsiei micuului cum c medicul legist tefan Botez nu ar fi acordat suficient atenie cazului, poliitii au decis s-l audieze. Avem un dosar de culp medical n curs de investigare. Se ateapt o expertiz de la Mina Minovici pentru c fr concluziile unor specialiti noi nu putem s ne pronunm dac este sau nu vorba de culp medical. Noi lum prea puin n considerare ce spun reprezentanii Colegiului Medicilor, ultima instan care se pronun n cazul unei culpe medicale sunt specialitii de la Mina Minovici. n funcie de rspunsul lor, procurorul va decide dac medicul rspunde sau nu penal. Dnsa la audieri a susinut c a acionat conform regulamentelor i c nu se consider vinovat, au declarat, pentru Replica, poliitii din Medgidia, care mai spun c n reclamaia familia Popescu exist un paragraf care l acuz pe medicul tefan Botez c nu ar fi respectat procedura de ridicare a probelor n cazul copilului. Domnul Botez a fost audiat n prezena avocatului acuzrii. n reclamaie se menioneaz c medicul legist nu ar fi ridicat o prob care s ateste valoarea glicemiei. Se mai fcea referire i la un examen de fund de ochi. Dnsul a menionat c probele respective nu sunt n practica Medicinei Legale, n sensul c nu ar exista tehnici de analiz n acest sens, mai spun poliitii. Cert este faptul c expertiza grafoscopic n cazul fiei de internare a copilului atest c a fost falsificat. Sunt anumite completri fcute de medic dup momentul decesului copilului. Prinii copilului dein o copie xerox a fiei copilului care conine alte date dect fia de internare propriu-zis. La tratament apare meniunea glucoz, termen care nu se regsete i n copia xerox a fiei, susine Musledin Sinal, eful Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Constana. Poliitii de la Medgidia mai spun c, dac se va constata c modificrile din fia medical au produs i efecte, atunci Simona Tona va fi inculpat i pentru fals n nscrisuri. Este prematur s tragem nc o concluzie. Ancheta este n curs de cercetare i medicul este acuzat de culp medical, au conchis poliitii. Anchetatorii bnuiesc c pediatrul ar fi falsificat documentele pentru a modifica diagnosticul de diabet, pe care l-ar fi stabilit greit. n urma autopsiei s-a stabilit c Eduard Teodor Popescu a murit de pneumonie. Iniial procurorul de caz de la acea dat, Teodor Ni, i-a interzis medicului Simona Tona s prseasc ara i s mai profeseze, decizie care a fost contestat n instan de ctre medic. i pentru c a avut ctig de cauz, n prezent medicul i desfoar activitatea n Spitalul Municipal Medgidia.

3. Medic condamnat de colegi pentru malpraxis

Primul dosar de malpraxis din istoria medicinii botonene a fost soluionat la sfritul sptmnii trecute de comisia de specialitate din cadrul Direciei de Sntate Public (DSP), scrie Monitorul de Botoani. Decizia de malpraxis a fost emis pe 11 mai, dup ce pe 8 mai membrii forului au considerat n unanimitate c plngerea depus de o botoneanc este justificat. Potrivit unui membru al Comisiei de malpraxis, dosarul a pornit de la o reclamaie formulat mpotriva medicului Marius Enache, o pacient declarndu-se nemulumit de o lucrare fcut n urm cu doi ani de un specialist ieean, n cabinetul botoneanului, care a avut i rolul de intermediar. Sesizarea viza modul n care au fost fcute 17 implanturi dentare cu coronie din porelan, lucrare pentru care femeia a pltit 8.900 de euro. Cu toate acestea, potrivit reprezentanilor DSP, la dosar nu apare i numele medicului implantolog ieean.Reprezentanii Comisiei de Malpraxis acuz i faptul c la dosar nu a existat nici un act prin care medicul botonean s fi comunicat Colegiului Medicilor sau altui for din jude despre colaborarea cu un medic implantolog din Iai.Colegiul Medicilor a luat la cunotin cazul, ns pentru moment nu va stabili nici o sanciune mpotriva lui Marius Enache. "Domnul doctor Enache are mai multe ci de atac, poate s fac contestaie. Nu este bine definit cazul i de aia nu pot s dau mai multe declaraii. Ne vom putea pronuna dup finalizarea dosarului", a precizat Brndua Ciornei, preedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din Botoani.Sursa: Evenimentul (http://www.evenimentul.ro/articol/medic-condamnat-de-colegi-pentru-malpraxis.html)

4. Tribunalul Bucuresti va rejudeca apelurile din dosarul de malpraxis al doctorului Traian Ursu

Curtea de Apel Bucuresti a decis, luni, sa caseze decizia prin care Tribunalul Bucuresti a redus daunele pe care medicul Traian Ursu trebuie sa le plateasca unui fost pacient care il acuza de vatamare corporala, urmand ca apelurile sa fie rejudecate de magistratii tribunalului.Astfel, Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a admis recursurile facute medic, de cel care il acuza de vatamare, Dan Dragomir, dar si de Spitalul Foisor, obligat sa plateasca daune in solidar cu Ursu, de procurori si de societatea de asigurare ARDAF. CAB a decis si ca apelurile vor fi rejudecate de Tribunalul Bucuresti.Tribunalul Bucuresti a hotarat, in luna octombrie 2009, sa-i reduca medicului Traian Ursu de la Spitalul Foisor pedeapsa cu inchisoarea la noua luni cu suspendare, precum si daunele pe care trebuie sa le plateasca pacientului care l-a acuzat de vatamare corporala, la 200.000 de euro.Astfel, Tribunalul Bucuresti a decis sa reduca, de la doi ani, la noua luni de inchisoare cu suspendare pedeapsa primita de Ursu de la Judecatoria Sectorului 2. De asemenea, daunele materiale pe care medicul, in solidar cu Spitalul Foisor, trebuie sa le plateasca pacientului Dan Dragomir au fost reduse de la 100.000 de euro la 50.000 de euro. in privinta daunelor morale, Tribunalul Bucuresti a decis sa le reduca, de la 400.000 de euro, la 150.000 de euro, suma pe care de asemenea Traian Ursu va trebui s-o plateasca in solidar cu Spitalul Foisor.Decizia Tribunalului Bucuresti a fost atacata cu recurs, la Curtea de Apel Bucuresti, atat de procurori si de Dan Dragomir, cat si de Traian Ursu, Spitalul Foisor si societatea de asigurare ARDAF.Pe 9 octombrie, la ultimul termen al procesului, care a durat 4 ore, Traian Ursu a declarat ca nu este vinovat si ca pacientul nu sufera de un handicap locomotor, lucru pe care il pot sustine martorii sai.Procurorul de sedinta a spus ca daunele materiale de 100.000 de euro decise de Judecatoria Sectorului 2 sunt prea mari, pentru ca nu sunt probe care sa demonstreze un cost atat de mare al tratamentului dupa operatia medicului. Totusi, procurorul a spus ca daunele morale care ar trebui platite pacientului ar trebui sa fie mai mari.Conducerea Colegiului Medicilor a fost amendata, pe 9 octombrie, cu 5.000 de lei, de judecatorii Tribunalului Bucuresti, pentru ca nu a depus la dosarul medicului Traian Ursu un document din care sa reiasca daca el a mai facut operatii de tipul celei pentru care a fost condamnat. Instanta dispune amendarea cu 5.000 de lei a conducerii Colegiului Medicilor, pentru ca nu a depus la dosar un inscris destul de simplu de redactat, a afirmat judecatorul.Tribunalul Bucuresti a judecat apelul facut de procurori impotriva deciziei de condamnare a medicului Traian Ursu, de la Spitalul Foisor, parchetul cerand, in plus, ca medicului sa i se interzica sa mai faca operatii de genul celeia pentrru care a fost condamant. si medicul a atacat decizia Judecatoriei Sectorului 2.Doctorul Traian Ursu a fost condamnat, in prima instanta, pentru vatamare corporala din culpa, dupa ce, in aprilie 2005, l-a operat pe un pacient de hernie de disc, insa, in urma unei erori medicale, acesta a ramas cu un handicap locomotor.Magistratii de la Judecatoria Sectorului 2 au decis ca Ursu trebuie sa ii plateasca fostului sau pacient 400.000 de euro daune morale si 100.000 de euro daune materiale, la care se adauga cheltuieli de spitalizare. Impotriva deciziei judecatoriei au declarat apel atat fostul pacient al medicului Ursu, cat si Traian Ursu si Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2, care s-a ocupat de caz. Astfel, cauza a fost reluata de Tribunalul Bucuresti pe 19 mai.Sursa: NewsIn (http://www.sfatulmedicului.ro)

5. Dosarul celor 20 de nou-nascuti morti la Maternitatea Oradea - tinut 5 luni la Politie fara sa se faca o audiere.

Nici politistii si nici procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor nu pot sa explice de ce dosarul privind moartea celor 20 de bebelusi din Maternitatea Oradea a fost inchis fara efectuarea celor mai elementare verificari care sa clarifice daca decesul a fost sau nu cauzat de o culpa medicala. "E o chestiune normala ca un dosar sa se reintoarca la Politie pentru completarea cercetarilor. Dupa o reanalizare s-a constatat ca nu au fost intreprinse toate actele procedurale impuse, recunoastem, s-a gresit", declara purtatorul de cuvant al IPJ Bihor, inspector principal Adrian Bucur. Referitor la faptul ca in dosarul bebelusilor nu s-a facut o audiere, Bucur spune ca "baietii nu au avut inspiratia sa le faca, insa, in cazurile de omor din culpa, ancheta intra in atributiile procurorilor. Cercetarile nu le faci de capul tau. Procurorul spune ce sa faci si cum. Procurorul a considerat ca nu e cazul sa se mai faca alte verificari, fata de actele existente in dosar, si a confirmat propunerea noastra de neincepere a urmaririi penale". "Era ancheta politiei" - spun reprezentantii ParchetuluiProcurorul Tiberiu Sigheartau, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, afirma, insa, ca numai infractiunile de omor intra in atributia procurorilor. "Ancheta a fost a politiei de la inceput. Ei s-au sesizat din oficiu, pe 4 aprilie, in urma articolelor aparute in presa si au facut referatul cu propunerea de neincepere a urmaririi penale, pe 9 august. Nu comentez decizia procurorului care le-a confirmat propunerea. Acum, in urma ordonantei date de Parchetul Curtii de Apel Oradea, a fost dispusa completarea probatiunii, iar dosarul a fost restituit la IPJ Bihor", sustine Sigheartau, care mai afirma ca procurorii nu ar fi avut de ce sa continue ancheta din moment ce specialistii nu au stabilit vreo culpa medicala. "Concluzia colegului meu s-a bazat pe raportul Colegiului Medicilor, potrivit caruia tratamentul aplicat pentru patologie infectioasa a fost corect condus, iar mortalitatea nu este mai mare decat in anii precedenti", declara procurorul.Nu s-a facut nimic pentru aflarea adevaratelor cauze ale decesului"Nu se poate admite ca acesti copii erau dinainte condamnati sa moara", afirma procurorul Ioan Moldovan, seful sectiei Urmarire Penala din Parchetul Curtii de Apel, cel care a dispus reluarea anchetei dupa ce a constatat ca dosarul a fost tratat extrem de superficial. In dosar nu exista decat copii dupa articolele ziaristilor, o nota de constatare a Colegiului Medicilor si 19 foi de observatie, in timp ce numarul copiilor decedati este de 20. "Ancheta urmeaza sa se desfasoare prin verificarea tuturor conditiilor din spital, a modului de tratare a copiilor pentru a se stabili daca diagnosticul pus in fisele de observatie a fost cel corect si daca tratamentul medical, aplicat in raport de diagnostic, a fost corect si eficient. O concluzie pertinenta in acest caz se poate trage numai in urma unei expertize medico-legale obiective", declara Moldovan."Infectati in spital" - verdictul anchetei ordonate de ministrul SanatatiiIn primul trimestru al acestui an, 20 de bebelusi, toti internati la sectia de Terapie Intensiva, au decedat. Dintre cei 20 de copii, 12 au murit inca din prima saptamana de viata. Ministrul Sanatatii a dispus o ancheta administrativa in acest caz dupa ce a descoperit ca, in rapoartele inaintate Directiei de Sanatate Publica Bihor, conducerea Maternitatii a omis sa comunice numarul total de decese inregistrate si suspiciunile privind existenta unor infectii intraspitalicesti. In urma cercetarilor s-a stabilit ca in spital nu s-au respectat normele de igiena, obligatorii in orice unitate spitaliceasca, si cel putin 4 dintre copii au murit din cauza unor infectii intraspitalicesti. La scurt timp dupa intoarcerea echipei de control la Bucuresti, Ministerul Sanatatii a anuntat demiterea din functie a sefului DSP Bihor, Ladislau Ritli, precum si a directorului adjunct, responsabil cu medicina preventiva, medicul Zoia Bitea. Totodata, au fost demisi doctorul Doru Craiut - directorul general al Spitalului de Obstetrica-Ginecologie din Oradea, doctorul Gheorghe Tirla - seful sectiei Neonatologie, precum si toate asistentele-sefe din cadrul maternitatii. Doctorul Petre Octavian Teodorescu, directorul medical, si Vasile Voinea, directorul economic, au primit avertismente. l Am incercat ieri sa obtinem un punct de vedere al conducerii Ministerului de Interne in legatura cu gravele acuze aduse politistilor bihoreni. Dl. ministru Ioan Rus era plecat insa din Bucuresti. Primul adjunct al domniei sale, dl. general de divizie Toma Zaharia, se afla la sedinta de guvern. Ni s-a sugerat sa vorbim la IGP. Aici, dl. inspector Marius Tache, purtatorul de cuvant al institutiei, ne-a explicat ca a sunat la IPJ Bihor si asteapta raspunsul factorilor de decizie de aici, pentru a ni-l comunica si noua. Raspunsul politistilor bihoreni il cunoastem insa. E vorba de o balbaiala lamentabila. Referatul cu propunerea de neincepere a urmaririi penale in cazul mortii celor 20 de nou-nascuti, semnat de capitan Laza Gheorghe, pentru simplul motiv ca membrii Colegiului Medicilor Bihor au exclus o raspundere a cadrelor medicale in acest dosar, este edificator in acest sens. Doctorii au spus ca nu e vina lor si politia i-a crezut. Asa, pe cuvant, fara sa faca nici o investigatie, fara sa-i audieze pe invinuiti. Halal politie, halul profesionalism.Sursa: http://romanianmalpraxis.blogspot.com/2008/06/dosarul-celor-20-de-nou-nascuti-morti.html, de luni, 23 iunie 2008

6. Un posibil dosar de malpraxis, in care este pomenit numele unui renumit ginecolog din Capitala, sta pe masa Parchetului Bucuresti.

O femeie de 36 de ani, mama a doi copii, il acuza pe medic ca i-a sectionat ureterul in timpul unei operatii de chist ovarian. Dupa alte patru interventii in doar o luna, pacienta avea sa ramana cu un singur rinichi si fara nicio explicatie, sustine ea. Acum, dupa mai bine de un an de cand s-au intamplat toate, dar in care a luptat sa se recupereze, dupa cum spune, cere sa i se faca dreptate. Daniela Alexandru, jurista de profesie, spune ca din 4 februarie 2009 viata i-a fost data peste cap. Depistata cu un chist pe ovarul drept, femeia, de loc din Targoviste, spune ca a venit la Bucuresti si a fost operata de medicul Gheorghe Peltecu, la Spitalul Filantropia.Il acuza pe doctor ca i-a sectionat ureterul drept, in urma operatiei, si astfel i-a fost afectata functia renala. La sapte zile de la interventie, ar fi aparut complicatiile.Medicii au intervenit din nou, pentru ca in abdomen s-a acumulat urina. Iar la cateva zile, chirurgii au operat-o a treia oara, tot la Filantropia, pentru ca avea ocluzie intestinala.Iar chinul nu s-a incheiat, sustine pacienta. Dupa a treia operatie, medicii de la Filantropia au trimis-o la Fundeni, invocand si o problema renala. Acolo, pretinde ea, tomografia a aratat o plaga la ureterul drept, asa ca a urmat interventia cu numarul patru.Daniela Alexandru il acuza pe medicul Gheorghe Peltecu de malpraxis si cere sa fie tras la raspundere. A depus si o plangere penala la Pachet pe numele acestuia.Medicul reclamat nu comenteaza cazul, precizeaza doar ca lasa institutiile abilitate sa se pronunte. Profesorul este considerat de colegii sai drept unul dintre cei mai buni specialisti in ginecologie, cu o experienta medicala de peste 25 de ani.Pacienta vrea sa ceara in instanta daune morale de 600.000 de euro si daune materiale de 7.000 de euro.Plangere pacientei care a fost operata la Spitalul Filantropia a fost depusa in 12 februarie 2010, la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, Bucuresti.De acolo, plangerea a fost trimisa la sectia 4 Politie pentru cercetari.Pacienta care il acuza de malpraxis pe doctorul Gheorghe Peltecu spune ca va cere daune, pentru ca dupa cele patru interventii chirurgicale recuperarea a fost cumplita si costisitoareSursa: Stirileprotv.ro, (http://stirileprotv.ro/stiri/social/acuzatii-de-malpraxis-pacienta-cere-daune-de-peste-600-000-de-euro.html)

CONCLUZIIMalpraxisul este un subiect sensibil pentru profesionitii din lumea medical. Dei majoritatea cadrelor medicale nu au fost niciodat acuzate de malpraxis, tot atia medici se tem de o posibil acuzaie de malpraxis.Malpraxisul este o tem pentru care este nevoie s se fac mai nti distincia ntre greeal i eroare. Greeala const n nerespectarea regulilor privind comportarea profesional a unui medic, n situaia n care un alt medic cu aceeai pregtire profesional le respect. Eroarea este considerat c intervine atunci cnd evoluia complicat a bolii sau simtomele atipice l fac pe medic s reacioneze n acelai mod indiferent de situaia n care se afl.Malpraxisul are o definiie legal cuprins n legea nr. 95/2006 privind reforma n sectorul sanitar. Malpraxis este eroarea profesional svrit n exercitarea actului medical , sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicnd rspunderea civil a personajului medical i a furnizorului de produse i servicii medicale. n aceast definiie malpraxisul presupune o eroare profesional, svrit n exercitarea atribuiilor de medic i generatoare de prejudicii asupra pacientului.Malpraxisul, n multe cazuri, este rezultatul unei munci n echip. Rspunderea personal a medicului (malpraxisul) poate s opereze numai n situaiile n care exist criterii clare care s poat determina exact contribuia individual.Malpraxisul nu este valabil n dou situaii. Personalul medical nu este rspunztor pentru daunele i prejudiciile produse atunci cnd acestea sunt cauzate de condiiile de lucru, de dotarea insuficient cu echipament de diagnostic i tratament, n cazul infeciilor nosocomiale, a efectelor adverse, complicaiilor i riscurilor acceptate, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor i dispozitivelor medicale, a medicamentelor i substanelor sanitare folosite. n aceste situaii, rspunderea va fi a spitalului, pentru neasigurarea condiiilor necesare ale realizrii unui act medical de calitate. Malpraxisul nu este valabil nici n cazul n care medicul acioneaz cu bun credin n situaii de urgen cu respectarea competenei acordate. Legea 95/2006 stabilete o procedur prin care sunt evideniate cazurile de rspundere profesional pentru medici, farmaciti i alte persoane din domeniul asistenei medicale.O noutate n Romnia, n sensul c se constituie la nivelul fiecrui jude i al municipiului Bucureti, este realizarea comisiei de monitorizare i competen profesional pentru cazurile de malpraxis. Aceast comisie de malpraxis are o cuprindere larg, dispune de o list de experi care, n cazul n care este sesizat de victima unui malpraxis, stabilete o expertiz ce cuprinde elementele necesare i rspunde la ntrebarea dac a fost sau nu malpraxis. Decizia comisiei de malpraxis se comunic tuturor persoanelor implicate, inclusive asiguratorului, n termen de cinci zile calendaristice. Dac asiguratorul nu este de acord cu decizia comisiei de malpraxis, o poate contesta la instana judectoreasc competent.Comisia de malpraxis are o intervenie specific unei comisii de expertiz deoarece decizia ei poate fi contestat la instana de drept comun. n situaia n care se decide realizarea unei contestaii la decizia comisiei de malpraxis, se vor face i alte expertize i se pot administra alte probe pentru ca instana s decid dac a fost sau nu malpraxis i care sunt modalitile de despgubire a persoanei afectate de malpraxis.Malpraxisul este o noiune care trebuie cunoscut att de ctre medici ct i de pacieni. Medicii trebuie s tie ce este malpraxisul, s-i anune imediat avocatul n situaia n care sunt ameninai cu o acuzaie de malpraxis i s poarte n buzunar asigurarea obligatorie de malpraxis. Numai cu hotrrea ferm c sunt aprai mpotriva malpraxisului, medicii i vor putea desfura profesia n linite.Malpraxisul este tot mai vizat de pacieni, potrivit prof. Univ. Dr. Mircea Duu - Preesintele Universitii Ecologice Bucureti. deoarece exist n prezent o predispoziie de a reclama practica medical. Cu toate acestea, pacientul trebuie s contientizeze faptul c nu orice litigiu trebuie s ajung n faa unei comisii de malpraxis i c ambele pri, pacientul i medicul acuzat de malpraxis, pot ajunge la o nelegere, prin intermediul unui mediator, fr a mai bate la ua Parchetului.

BIBLIOGRAFIE

1. Av. Loredana MILOS: Raspunderea juridica pentru malpraxis in Revista Electronica Pharma-Business (http://www.pharma-business.ro/juridic/raspunderea-juridica-pentru-malpraxis.html)2. Anca Dumitrescu Malpraxis medical in Revista Electronica Avocatnet http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_14962/Malpraxis-medical-I-Actiunea-in-instanta-si-modalitatea-de-despagubire.html3. Raport activitate Comisia de disciplina a CMR : http://www.cmr.ro/content/blogsection/26/47/4. http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/9