Anul VII, Nr. 428, 3 - 9 iunie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

08 09 10

02

04-05

TEATRUL MODERN ŞI ACTORUL 2.0

CALEA SPRE MÂNTUIRE

,,AJUTĂM ÎMPREUNĂ” ŞI LA REGHIN

,,LUPTA” FONDURI-LOR EUROPENE

EDITORIAL

DEPOMUREŞ SA, ÎN FAŢA UNEI DILEME

URBANISTICE

Oficialii Depomureş sunt aş-teptaţi să ia o hotărâre lega-tă de stabilirea unei distanţe extrem de restrictive faţă de fiecare cap de sondă de înma-gazinare situate în Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ.

Distanţa impusă de companie, de 400 sau 450 de m, a blocat orice construcţie care se situ-ează în perimetrul de siguranţă stabilit în raportul de securitate întocmit la cererea Depomureş de către S.C Drilling Swiss SRL Floreşti, judeţul Prahova.

De exemplu, construcţiile din cartierul Belvedere sunt blo-cate. Mai mult chiar, compa-nia care construieşte în zonă, Contranscom Benţa intenţiona să ridice în cartierul Belvede-re mai multe facilităţi pentru locuitorii din zonă. Aceste pro-iecte au fost puse în stand-by

Potrivit unor informaţii de ul-timă oră, reprezentanţii com-paniei intenţionează să dea curs solicitării prefectului ju-deţului Mureş, Corneliu Grosu, şi să renunţe la acea distanţă impunând una rezonabilă.

FAIR-PLAY-UL CARE LIPSEŞTE CHIAR SPORTULUI

Am fost o microbistă înrăită, crescută de tatăl meu pe sta-dionul de la ASA, cu meciurile acelea în care bărbaţii uitau de neveste, copii, probleme pentru două ore pentru a fi alături de o generaţie de fotbalişti de excepţie care au adus glorie Tîrgu-Mureşului şi României. Nu am să nominalizez pe nimeni, dar cred că multă lume ştie la cine mă refer. Am fost, de asemenea, o împătimită a handbalului pe când Mureşul juca în Europa, iar numele unor Angela Bloj, Estera Matefi sau Eva Mozsi erau cele ale unor vedete locale şi naţionale.

După 2000 însă mizeria din fotbalul românesc şi medio-critatea din handbalul mureşean – continuu să mă uit la me-ciurile Oltchim şi ale Naţionalei României – m-au îndepărtat de aceste sporturi. M-am apropiat încet, învăţând, greşind,

judecând, de baschet. Îmi place baschetul pentru că e spectaculos, neplictisitor,

plin de adrenalină şi extrem de dinamic. De asemenea, cre-deam, într-o uşoară naivitate, că acest sport e mai puţin atins de tarele societăţii româneşti, subjugate cuvântului generic de corupţie. Şi totuşi… acum când BC Mureş joacă o finală de campionat împotriva unei echipe ce domină de ani buni baschetul masculin, CSU Asesoft Ploieşti, îmi pun tot mai mult întrebări legate de fairplay, corectitudine, cel mai bun să câştige, în teren. Am fost la toate meciurile finalei, cu excepţia meciului trei de la Brazi, şi am văzut cum, cu discreţie, iar alteori grosolan poţi fi furat în momente cheie, astfel încât să nu ai nicio şansă să arăţi că eşti, într-adevăr, mai bun şi că faptul că ai încheiat sezonul regulat pe primul loc nu este o întâmplare. Ştiu că vor fi tot felul de supăraţi care vor spune că arbitrajul în baschetul românesc o fi impecabil, că BC Mureş

nu a gestionat întotdeauna cu luciditate momentele cheie, doar că atunci când eşti sancţionat pentru orice fault, iar adversa-rul tău te poate ţine întreg meciul în coate aplicate în gură, gât, piept etc. e cam greu să fii lucid, să joci dacă se poate şi de două ori mai bine, să nu te enervezi şi să îşi vezi doar de tactica ta. Orice s-ar întâmpla la meciul al şaselea de la Brazi, la cel de-al şaptelea, dacă va fi să fie de la Tîrgu-Mureş, pentru mine şi nu sunt singura, BC Mureş e campioana acestui an, cel puţin a inimilor noastre alb-albastre chiar dacă în statistica Federaţiei Române de Baschet alt nume ar trebui consemnat. BC Mureş e similară pentru mine cu fairplay-ul. Adversarii lor, din păcate, sunt corijenţi la ceea ce defineşte sportul.

P.S. Pe când o descindere a procurorilor pasionaţi de corupţia din fotbal şi în baschet?

Ligia VORO

ANALIZĂ

Județul Mureş se plasează mai bine decât alte județe din Tran-silvania din punctul de vedere al accesării de fonduri; dar când vine vorba de oraşe mureşene, județul nostru punctează un mare minus, deoarece, cu mici excepții, celelal-te oraşe mureşene se lasă pe tân-jeală când vine vorba de întocmit proiecte pentru a accesa bani eu-ropeni...

LA CUMPĂNĂ

Anul acesta este ultimul din perioada 2007 – 2013, o primă perioadă de dezvoltare pe bani europeni. Următoarea perioadă va începe în 2014 şi se va termi-na în 2020. Pentru a afla ce şi câte fonduri a accesat judeţul Mureş în această primă etapă, am acce-sat documentele emise de Agen-ţia pentru Dezvoltare Regională Centru, în special cele 13 liste cu proiectele contractate prin RE-GIO la nivelul Regiunii Centru. Astfel, din analiza care urmează veți observa că, în foarte multe cazuri, județul Mureş se plasea-ză mai bine decât alte județe din Transilvania, accesând mai mul-te fonduri. Un punct minus ar fi că, oraşele mureşene, cu excepția reşedinței de județ, nu punctează, cu mici excepții, la capitolul acce-sării fondurilor europene.

DEZVOLTAREA ORAŞELOR: MUREŞUL CODAŞ PRINTRE VECINI

Conform listei cu proiectele contractate prin REGIO, Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creş-tere”, Tîrgu-Mureş este singurul oraş mureşean care a contractat proiecte prin această Axă, având doar două proiecte, din care unul finanțat în două tranşe. Com-parativ, municipiul Alba Iulia a contractat 7 proiecte (Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia – For-tificaţia de tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban zona interioară; Intervenţie la obiectivul DN1, Sebeş - Alba Iulia, Km 378+020; Pasaj superior peste calea ferată Alba Iulia etc.).

Nici Sibiul nu s-a lăsat mai prejos, având 7 proiecte, dintre care amintim: Modernizare spaţiu

public zona centrală cartier Ţiglari (strada Cuptorului); Modernizare centru recuperare şi reabilitare co-pii cu handicap Aleea Streiu, nr. 8, Sibiu etc.

Mai mult, municipiul Braşov a contractat 14 proiecte (Sistem in-tegrat de parcări – parcare spitalul militar Regina Maria; „Achiziţia şi instalarea echipamentelor spe-cifice pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în unită-ţile de învăţământ şi pe domeniul public din Municipiul Braşov; Re-abilitare Căminul pentru persoane vârstnice din Municipiul Braşov etc.).

În Tîrgu-Mureş este vorba despre Modernizare reţea strada-lă la nivelul Municipiului Tîrgu-Mureş – tranşa I şi II – val țoală aproape 78 de milioane de lei; Sistem de monitorizare pentru siguranța populației – val totală 3,511,549.60 lei.

Desigur, diferența de proiecte se vede clar, căci de la două proiec-te la şapte sau 14 este cale lungă, dar aceasta nu înseamnă neapărat că Tîrgu-Mureşul a obținut cei mai puțin bani. De exemplu, Sibi-ul a avut mai multe proiecte, dar a încasat mai puțini bani: 64 de milioane de lei. În schimb, după cum s-a văzut, Braşovul a avut de aproximativ cinci ori mai multe proiecte, şi o sumă considerabil mai mare: aproape 350 de milioa-ne de lei.

LA TRANSPORT, SIBIUL E LIDER

Axa Prioritară 2 are ca obiec-tiv îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În această privinţă, județul nostru a accesat patru proiecte: Reabili-tarea şi modernizarea drumului județean DJ 142C; Modernizare străzi în municipiul Tîrgu-Mureş; Reabilitarea, modernizarea DJ 135 Măgherani – Sărăţeni; Dezvolta-rea economică, socială şi durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraş. Valoarea totală a acestora este de aproximativ 155 de milioane de lei.

La acest capitol stăm mai bine decât județul Alba (cu doar trei proiecte, în valoare de aproxima-tiv 90 de milioane de lei), județele Harghita şi Covasna (ambele cu

câte două proiecte, şi sume sub 100 de milioane de lei), sau chiar decât Braşov, cu doar un proiect în valoare de aproximativ 80 de mili-oane de lei.

În schimb, județul Sibiu ne bate din nou cu 5 proiecte, care însumează aproximativ 190 de milioane de lei.

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ: MUREŞUL ,,BATE” VECINII

Axa prioritară 3 – Îmbunătăţi-rea infrastructurii sociale a adus alţi bani europeni în judeţele ar-delene, judeţul Mureş stând din nou foarte bine, comparativ cu judeţele învecinate. De data aceas-ta, chiar dacă numărul proiecte-lor mureşene atinge cifra 13, ele sunt în general proiecte mai mici, de aceea suma totală se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei: modernizarea şcolilor generale Sînmartinul de Cîmpie şi Ulieş, Comuna Râciu; modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureş; extindere Centru social Hălchiu prin man-sardare cu funcţiuni multiple şi construcţie unităţi locative pen-tru persoane vârstnice în curtea centrului; extinderea centrului de îngrijire medico-social Niraj; „În-fiinţarea unui nou centru social pentru persoane vârstnice în satul Valea Izvoarelor, comuna Sânpaul, judeţul Mureş” etc.

Comparativ, Judeţul Alba a contractat de aproape 4 ori mai

puţine proiecte, în valoare de apro-ximativ 40 de milioane; Harghita stă ceva mai bine, cu 10 proiecte, în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei. Din nou Braşovul stă foarte prost, cu o valoare tota-lă de aproximativ 30 de milioane, nedepăşind 5 contracte.

ŞI LA AFACERI STĂM BINE, DAR NE BATE SIBIUL

Pe Axa Prioritară 4: „Consoli-darea mediului de afaceri regional şi local”, judeţul Mureş a contrac-tat foarte multe proiecte. Desigur, aici e vorba despre firme private. În general proiectele sunt de va-loare relativ mică, comparativ cu proiectele amintite anterior. Ade-seori, vorbim despre sume sub un milion sau chiar sub 500 de mii de lei, existând foarte multe proiecte care se învârt şi în jurul sumei de 10 mii de lei.

Unul dintre cele mai mari proiecte este ,,Construire clădire de birouri pentru sprijinirea aface-rilor în municipiul Tîrgu-Mureş”, beneficiar SC Multinvest SRL – în valoare de aproape 30 de milioane de lei.

Amintim şi proiectele: „Dez-voltarea şi diversificarea activită-ţilor la întreprinderea S.C. Topjoy Olimpcom S.R.L. Tîrgu-Mureş prin achiziţionare de utilaje” – 1,5 milioane de lei, „Achiziţie echipa-mente necesare desfăşurării activi-tăţii în centru medical Puls 2009” – aproximativ 1,5 milioane de lei.

O comparaţie cu celelalte ju-deţe este difícil de realizat având în vedere că foarte multe firme nu au precizate localitățile în care-şi au sediul social (în tabelele emi-se de ADR Centru). Oricum, cel mai mare proiect din această Axa Prioritară este „Centru de afaceri

Sibiu” – în valoare de aproape 85 de milioane de lei.

SUNTEM LIDERI LA BANI ACCESAŢI ÎN TURISM

Axa Prioritară 5: „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismu-lui” a adus în judeţul Mureş 124 de milioane de lei, prin 5 proiecte: modernizare şi reamenajare spații publice de agrement „Platoul Corneşti” din Tîrgu-Mureş; parc auto pentru sporturi cu motor; modernizare şi extindere Hotel Grand – Tîrgu-Mureş; reamenaja-re şi conservare Cetatea Medievală Tîrgu-Mureş.

Astfel, judeţul Mureş a reu-şit să adune cam de două ori mai multe fonduri decât județul Sibiu sau judeţul Covasna. Alba, în schimb, cu trei proiecte, a adunat suma de aproximativ 105 milioa-ne, iar Braşovul 80 de milioane de lei, cu 5 proiecte. Iată un domeniu în care judeţul Mureş se prezintă ca lider, accesând foarte mulţi bani pentru dezvoltarea turismului.

CE ADUC FONDURILE DIN AFACERI?

După cum am amintit anteri-or, foarte multe proiecte s-au con-tractat pentru dezvoltarea afaceri-lor. Contracte în valoare de 25,19 milioane de euro fonduri neram-bursabile au fost semnate la nivelul Regiunii Centru de către 227 de microîntreprinderi, procentul de contractare depăşind astfel pro-centul de 100% . Aceste fonduri vor genera modernizarea a 227 de microîntreprinderi şi crearea a 870 de noi locuri de muncă. Din totalul fondurilor contractate de către microîntreprinderi, deja au fost decontate cheltuieli în valoa-re de 15,87 de milioane de euro, iar cele 136 proiecte finalizate au generat peste 500 de noi locuri de muncă pentru cetățenii din cele şase județe ale regiunii, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

„Pe acest domeniu se înregis-trează un procent de aproape 60% privind finalizarea proiectelor con-tractate. Este unul dintre domeni-ile cele mai dinamice din cadrul Programului Operațional Regi-onal implementat de către ADR

02

,,Lupta” fondurilor europene: Mureșul vs Alba, Brașov, Sibiu, Covasna...

Multe firme priva-te mureşene au contactat fonduri pe Axa Prioritară 4 „Consolidarea mediului de afaceri regional şi local”

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

,,Lupta” fondurilor europene: Mureșul vs Alba, Brașov, Sibiu, Covasna...Centru la nivel de regiune. Com-parativ cu celelalte domenii, aceste proiecte au bugete mici, în care se pot solicita maxim 200.000 de euro, dar contribuția lor la dezvol-tarea economico-socială a regiunii este directă. Este unul dintre cele mai solicitate domenii de finanțare nerambursabilă de la nivelul Regi-unii Centru, fapt demonstrat prin cele 668 de proiecte depuse spre finanțare, dar şi de către oame-nii care mai sună încă să întrebe dacă mai sunt fonduri disponibile. Pe lângă echipamentele şi dotări-le achiziționate, sediile renovate sau extinse, beneficiarii vor mai câştiga prin implementarea aces-tor proiecte şi experiența necesară pentru a continua accesarea de noi fonduri pe viitor”, a declarat Simi-on Crețu, director general ADR Centru.

TURISMUL CU MOTOR

Prin proiectul „Parc auto pen-tru sporturi cu motor”, depus de către Unitatea Administrativ Teri-torială Județul Mureş, peste 20 de milioane de lei fonduri nerambursa-bile vor fi alocate finanțării prin do-meniul major de intervenție 5.2 al Programului Operațional Regional, domeniu ce urmăreşte „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infras-tructurii de turism pentru valorifi-carea resurselor naturale şi creşterii calității serviciilor turistice”.

Proiectul are o valoare totală

de aproape 56 de milioane de lei, din care contribuția Consiliului Județean (CJ) Mureş la implemen-tarea proiectului este de peste 20,5 milioane de lei. Implementând acest proiect în localitatea Un-gheni CJ Mureş doreşte creşterea numărului de turişti şi a număru-lui de înnoptări, prin construirea unui complex de agrement pentru pasionații de sporturi cu motor din țară şi din străinătate. Pe lângă acest complex de agrement, se vor mai construi structuri de cazare turistică, restaurante, magazine, un circuit de viteză, tribună pen-tru diverse evenimente, un cen-tru de informare, se vor amenaja drumuri de acces, parcări, stații de lucru pentru echipe. De asemenea, vor fi achiziționate echipamente specifice pentru curățarea pistei, dar şi pentru remorcarea şi tracta-rea autovehiculelor. Rezultatele fi-nale aşteptate de către autoritățile județene sunt crearea a peste 180 de locuri de muncă pe termen scurt şi a 35 de locuri de muncă permanente, creşterea numărului de turişti cu circa 10.000 de per-soane şi a numărului înnoptărilor din Ungheni cu peste 22.000.

DEZVOLTAREA ORAŞULUI, UN PILON IMPORTANT

Proiectele „Modernizare rețea stradală la nivelul municipiu-lui Tirgu Mureş” şi „Sistem de monitorizare pentru siguranța

populației”, au un rol important pentru Tîrgu-Mureş, care este deja vizibil.

Detalii despre aceste proiecte a dat şi directorul ADR Centru, Si-mion Creţu: „Aceste două proiecte din cadrul PIDU Tîrgu-Mureş pot rezolva două probleme importante dintr-un areal urban. În primul rând, se continuă modernizarea infrastructurii de transport, care este mereu una dintre prioritățile unui oraş, fiind necesară pentru dezvoltarea sa economică. Astfel, fondurile angajate prin proiectele destinate strict domeniului infras-tructurii de transport, în urma cu doi ani, sunt şi mai bine valorifi-cate, iar impactul acestor investiții va fi unul semnificativ. Munici-

piul Tîrgu-Mureş mai are încă un proiect ce urmăreşte modernizarea infrastructurii rutiere, care se află în faza precontractuală şi care va completa aceste investiții. Astfel, se va asigura descongestionarea traficului, mai ales acum, când studiile de trafic impun fluidiza-rea circulației şi când activitățile economice necesită flexibilitate şi rapiditate, iar reducerea timpilor de parcurgere a unei rute a devenit un element de civilizație.

Proiectul pentru investiții în monitorizarea siguranței cetățenilor va duce la îmbunătățirea calității vieții şi sporirea gradului de siguranță a cetățenilor municipiului Tîrgu-Mureş prin monitorizarea zonelor urbane ce prezintă pericol social şi grad de infracționalitate ridicat. Beneficiile implementării acestor proiecte, pe lângă celelalte derula-te în municipiu şi în județul Mureş vor fi valorificate în viitoarea pe-rioadă, când Regiunea Centru va

deveni tot mai atractivă, atât pen-tru propriii cetățeni, cât şi pentru investitorii români şi străini”.

UN PROIECT AMBIŢIOS - REABILITAREA CETĂŢII -

Un proiect foarte important pe linia de turism este „Reamena-jare şi conservare Cetatea Medie-vală Tîrgu-Mureş” cu o valoare to-tală de peste 29,22 de milioane de lei, din care suma nerambursabilă solicitată se cifrează la 22,1 de mi-lioane de lei. Obiectivul investiției vizează valorificarea Cetății Me-dievale Tîrgu-Mureş, prin reame-najare şi conservare, în vederea creşterii numărului de turişti. De-sigur, orice tîrgumureşean a ob-servat deja efectele acestui proiect: dacă acum câteva luni creşteau co-paci şi buruieni din zidurile cetății, astăzi Cetatea este renovată, țiglele schimbate, bastioanele zugrăvite, ierburile înlăturate etc. „Munici-piul Tîrgu-Mureş avea nevoie de investiții de acest gen. Proiectul pentru reabilitarea Cetății este un proiect ambițios, care poate îmbunătăți atractivitatea turistică a oraşului. Regiunea Centru va fi mult mai bine reprezentata din punct de vedere turistic şi Tîrgu-Mureş se va prezenta mult mai bine între punctele regionale de mare atracție”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Vasile DANCEA

SNGN Romgaz Sucursala Mureş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitaţie Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul și birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale și piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obține informații suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaș, zilnic între orele 730 și 1530.

Cetatea Medievală după renovare: acoperi;ul schimbat, bastioanele zugră-vite, ierburile de pe ziduri înlăturate etc.

Până astăzi, 3 iunie, oficialii Depomureş sunt aşteptaţi să ia o hotărâre legată de stabilirea unei distanţe extrem de restrictive faţă de fiecare cap de sondă de înma-gazinare situate în Tîrgu-Mureş şi în alte localităţi din judeţ. Dis-tanţa impusă de companie, de 400 sau 450 de m, a blocat ori-ce construcţie care se situează în perimetrul de siguranţă stabilit în raportul de securitate întocmit la cererea Depomureş de către S.C Drilling Swiss SRL Floreşti, ju-deţul Prahova. Potrivit unor in-formaţii de ultimă oră, reprezen-tanţii companiei intenţionează să dea curs solicitării prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu, şi să renunţe la acea distanţă im-punând una rezonabilă.

BLOCAT

Deasupra Căii Sighişoarei, în zona cartierului Belvedere, re-spectiv în zona Dealului Budiu-lui, orice construcţie este blocată de mai bine de două luni. Săptă-mânalul Punctul a fost sesizat de către localnici din zonă care ne-au

relatat că, din cauza stabilirii aces-tui perimetru de siguranţă de 400 sau 450 de metri, nu pot obţine nicio autorizaţie de construcţie pentru ridicarea de imobile noi sau anexe gospodăreşti din partea Primăriei Tîrgu-Mureş deoarece Depomureş refuză să le elibereze avizul necesar pentru depunerea documentaţiei. De asemenea, din acelaşi motiv, situarea terenuri-lor în perimetrul de siguranţă, nu se poate întocmi niciun Plan Urbanistic Zonal, respectiv Plan

Urbanistic de Detaliu în zona re-spectivă.

ÎNCEPUTUL PROBLEMEI

Redactorii săptămânalului Punctul au mers pe firul proble-mei încercând să afle de unde a pornit această bizarerie, din nou, legală. Potrivit directivei europe-ne Seveso 2, transpuse în legisla-ţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 804 din 2007 asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe pe-riculoase, sondele de înmagazi-nare sunt incluse în categoria de risc. Potrivit legislaţiei româneşti: titularul activităţii are obligaţia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informaţii asupra măsurilor de securitate în exploatare şi asupra acţiunilor ne-cesare în cazul în care survine un astfel de accident.

Informaţiile vor cuprinde cel puţin elementele prevăzute în ANEXA 5 la HG 804 / 2007.

Aceste informaţii se evaluează de către titularul activităţii, cu avi-zul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului şi protecţie civilă, la intervale de 3 ani. Titu-larul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului ra-portul de securitate.

Astfel, inclusiv companiei târgumureşene i s-a solicitat în-tocmirea unui raport de securitate prin care să fie stabilit un perime-tru de siguranţă, mai ales în cazul în care sondele de înmagazinare sunt situate în apropierea zonelor locuite. Potrivit ultimului raport de securitate întocmit de către ex-pertul angajat de companie – din informaţiile noastre neoficiale pentru că reprezentanţii Depo-mureş nu ne-au răspuns solicitării noastre, acesta a fost refăcut de şapte ori, însă motivele returnării de către cele trei instituţii care tre-buiau să îl avizeze, şi anume In-spectoratul pentru Situaţii de Ur-genţă „Horea” Mureş, Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protec-ţia Mediului nu au vizat problema distanţei de siguranţă – perime-trul considerat nepericulos a fost stabilit la 400 sau 450 de metri.

CIUDAT…

…în toată discuţia este că sondele de producţie nu sunt considerate periculoase, raza de siguranţă fiind de 50 de metri, în timp ce sondele de înmagazi-nare – da. Dar aşa este legislaţia românească.

În schimb, distanța de securi-tate este la libera alegere a compa-niei. Cum a fost stabilită aceasta nu am reuşit să aflăm, atâta vre-me cât reprezentanții firmei nu ne-au răspuns la întrebări.

Ce reținem din această po-veste este că pericolul de explozie în privința sondelor de înmaga-zinare din zona amintită mai sus este redus. Nu o spunem noi, ci ne-au spus specialiştii în dome-niu – reprezentanţii de la Mediu. Care ne-au şi explicat de ce: ga-zul este depozitat în roca mamă şi nicidecum într-o incintă. Altfel spus, pericolul de explozie, spre exemplu, este aproape inexistent, deoarece atunci s-ar putea spune că punga de gaz pe care ar fi si-tuat Podişul Transilvaniei e un pericol continuu pentru locuitorii din mai multe judeţe.

ACELEAŞI SONDE, DISTANŢE DIFERITE

O altă curiozitate a aces-tei probleme este faptul că, deşi Romgaz SA Mediaş deţine, de asemenea, depozite de înmagazi-nare a gazelor naturale, perime-trul de siguranţă diferă substan-ţial.

Astfel, societatea medieşeană are în patrimoniu depozite de gaz subterane în sudul ţării, prin su-cursala Depogaz Ploieşti, dar dis-tanţa de siguranţă a fost stabilită la doar 50 de metri. Sondele De-pogaz Ploieşti nu diferă, bineîn-ţeles, de cele ale Depomureş SA. Mai mult chiar, în alte zone ale Europei, perimetrul de siguranţă în cazul sondelor de înmagazina-re este cuprins între 40-70 de me-tri. Iar excepţie nu face nici Fran-ţa, de unde provine compania acţionar majoritar al Depomureş, Gaz de France.

Revenind însă în zona la care facem referire, ar trebui să menţionăm faptul că pe dealu-rile respective sunt atât sonde de

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

ANALIZĂ

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Depomureş SA a fost înfiinţată în 2002, fiind la acea dată unicul operator privat

de înmagazinare subterană gaze naturale. Acţionarii companiei erau la acea dată SNGN

Romgaz SA Mediaş şi Azomureş SA Tîrgu-Mureş. Capacitatea iniţială de înmagazinare

era de 200 milioane mc gaze naturale. În prezent, capacitatea de stocare de la

Tîrgu-Mureş se cifrează la 300 de milioane de mc gaze naturale. În urma achiziţiei

pachetului majoritar deţinut de Romgaz SA la Depomureş în 2007, acţionarul principal al companiei târgumureşene a devenit Gaz de France, societatea franceză fuzionând în

2008 cu grupul belgian Suez. În prezent, GDF Suez este al doilea operator din Europa în domeniul înmagazinării de gaze naturale.

Depomureş SA în faţa unei dileme urbanistice Construcţiile din cartierul Belvedere sunt blocate

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Depomureş SA în faţa unei dileme urbanistice producţie ale Romgaz – Sucursala Tîrgu-Mureş., cât şi cele de înma-gazinare deţinute de Depomureş. Dar cum legislaţia a impus că sondele de producţie, utilizate pentru a extrage gazele naturale nu sunt periculoase, în schimb cele de înmagazinare – da, avem acest paradox şi o situaţie a absur-dului.

PE MASA PREFECTULUI

Problema a ajuns în urmă cu mai bine de o lună şi jumătate şi pe masa prefectului judeţului Mureş, Corneliu Grosu. Acesta a semnalat la vremea respecti-vă că din cauza perimetrului de siguranţă impus de compania târgumureşeană, construcţiile din cartierul Belvedere sunt blo-cate. Mai mult chiar, compania care construieşte în zonă, Con-transcom Benţa intenţiona să ridice în cartierul Belvedere mai multe facilităţi pentru locuitorii din zonă. Însă din cauza că tere-nurile sunt situate la mai puţin de 400 sau 450 de metri de capetele de sondă, aceste proiecte au fost puse în stand-by. ,,Ne lovim aici de o contradicţie puternică, chiar o luptă, între realitate şi modul de aplicare a unor norme, destul de confuze, care au dus la blocarea lucrărilor şi care cel puţin în acest moment par a fi de neclintit. Este vorba de modul curios pentru mine a aplicării normelor Seveso II de protecţie şi de siguranţă eu-ropeană care privesc exploatările de gaze, petrol, care recomandă ţărilor care exploatează, în cazul nostru gazul, măsuri de securita-te sporită, fără a stabili cifre, date exacte, ce înseamnă aceste măsuri şi cum se transpun în practică”, a

susţinut la vremea respectivă pre-fectul. Acesta s-a referit nu doar la zona din Tîrgu-Mureş din care au venit sesizările către săptămânalul Punctul, ci şi la alte localităţi din judeţ precum Sărmaşu şi Crăciu-neşti.

În urma discuţiilor cu repre-zentanţii companiei, a celor trei instituţii implicate în avizarea raportului de securitate, prefec-tul judeţului a solicitat revizuirea acestuia şi analizarea posibilităţii ca acest perimetru de siguranţă să fie micşorat. Astăzi ar fi ter-menul de 40 de zile stabilit de prefect pentru un răspuns din partea companiei. Potrivit infor-maţiilor de ultimă oră pe care le deţinem, există posibilitatea ca re-prezentanţii Depomureş să revină asupra acestei distanţe. Însă vom aştepta o comunicare oficială.

FĂRĂ RĂSPUNS

Săptămânalul Punctul a în-cercat să poarte un dialog cu directorii Depomureş SA, depla-sându-se la sediul companiei de pe strada din Tîrgu-Mureş. Fără niciun rezultat, din păcate. Apoi a adresat conducerii compani-ei – directorului general Răzvan Georgescu, respectiv directorului de operaţiuni, Giovanni Doriani – o cerere de informaţii pentru a prezenta problema semnalată de aproape două luni şi din punctul de vedere al reprezentanţilor De-pomureş SA. Din păcate, până la închiderea ediţiei, întrebările noastre au rămas fără răspuns.

Suntem conştienţi că o com-panie privată nu are obligaţia de a răspunde unei solicitări în baza vreunei legi româneşti, dar sun-tem în prezenţa unei situaţii de

interes public major. Mai mult chiar, legislaţia prevede că titu-larul activităţii are obligaţia de a pune la dispoziţia publicului raportul de securitate, care, într-adevăr este publicat pe site-ul companiei. De aceea, consem-năm mai jos întrebările adresate companiei, mai precis celor doi directori amintiţi anterior.

Care au fost motivele pentru care i s-a solicitat în mai mul-te rânduri expertului angajat de compania dvs. din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, respectiv Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” refa-cerea raportului de securitate?

La ce normative – internaţio-nale, europene, româneşti etc. s-a raportat expertul angajat de com-pania pe care o conduceţi atunci când a stabilit ca zonă de sigu-ranţă distanţa de 400 sau 450 de metri faţă de orice zonă locuită?

Consideraţi că distanţa impu-să de SNGN Romgaz SA Mediaş – 50 de metri – poate fi considera-tă periculoasă şi că periclitează în cazul unui accident siguranţa lo-cuitorilor şi a imobilelor din zonă?

Cartierul Belvedere şi casele din zona Viile Dealul Budiului au fost construite în zona de siguran-ţă, în urmă cu 5 ani sau chiar 30 de ani, înainte ca societatea De-pomureş să impună distanţa de siguranţă de 400 sau 450 de m. În cazul unei explozii, în urma căre-ia ar fi avariate imobile, cine ar fi responsabil?

Instituţia Prefectului Mureş v-a solicitat revizuirea raportului de securitate, în sensul micşorării zonei de siguranţă. Ce răspuns in-tenţionaţi să transmiteţi Instituţi-ei Prefectului?

Ligia VORO

Ce este SEVESO2? Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996

privind controlul riscurilor de accidente majore implicând substanţe periculoase se aplică

obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe

pericolul producerii unui accident major. Directiva urmăreşte să prevină accidentele

majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora

pentru populaţie şi mediu. Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6

tone substanţe toxice, cu grave consecinţe: aproximativ 37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha;

aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur

de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul trofic; instalaţiile

şi solul din jurul fabricii au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare special-amenajată şi asigurată. Acest

accident a impus elaborarea Directivei.

Prefectul judeţului, Corneliu Grosu, a solicitat revizuirea normelor Seveso II de protecţie şi de siguranţă europeană şi analizarea posibilităţii ca perimetrul de siguranţă să fie micşorat

INEDIT 06

Primul Festival Judeţean al Copiilor din judeţul Mureş se va desfăşura în acest sfârşit de săp-tămână în cunoscutul şi atrac-tivul Domeniu Dracula Daneş. Evenimentul se organizează la inițiativa senatorului liberal Akos Mora împreună cu Asociaţia Va-tra Saşilor.

Prezentatoarea festivalului va fi cunoscuta artistă Ana-Maria (Georgescu), cântăreaţă şi prezen-tator TV. Conceptul festivalului îi aparţine lui Marius Ichim, ini-ţiatorul şi organizatorul festiva-lurilor de pe Valea Mureşului şi Valea Gurghiului.

Oferta festivalului vine cu atractivitate înspre publicul ur-ban cu alternativa organizării unor manifestări recreative sănă-toase pentru copii, în aer liber, într-un spaţiu relativ rural, care poate oferi copiilor de la oraş pri-lejul inedit de a cunoaşte o parte din bucuriile vieţii rurale, joaca cu animalele domestice, în ime-diată vecinătate cu reconstituirea alegorică a unei lumi de basm, a

trecutului şi a tradiţiei istorice, căsuţa poveştilor, demonstraţii-le cavalereşti de călărie, atelierul simulat de săpături arheologice pentru cei mici, parada armurilor, în opoziţie cu cele mai atractive modalităţi moderne de recreare de care se vor bucura mai ales copiii din mediul rural care au posibilitatea mai rar să practice: aeroplanorismul, cartingul, tirul sportiv sau paint-ball-lul.

Din program nu vor lipsi jocurile şi competiţiile sportive, spectacolele de dansul modern, diverse concursuri ca „Master-

chef-ul copiilor” şi „Copiii au ta-lent” etc.

Un loc aparte îl va ocupa „Târgul judeţean de jucării”, un târg în care vânzătorii şi cumpă-rătorii vor fi direct copiii, care îşi vor putea vinde jucăriile de care s-au plictisit, să facă schimburi cu alţi copii sau să-şi cumpere altele noi.

PROGRAMUL CONCRET AL FESTIVALULUI

Sâmbătă, 8 iunie: Ora 10.00

– Deschiderea oficială cu para-da copiilor însoţită de fanfară; ora 11.00 -13.00 – Reprezentaţii folclorice ale copiilor (cântece, jo-curi); ora 13.00 – 14.00 – Gala de premiere a copiilor care au obţinut performanţe; ora 15.00 – 15.30 – Reprezentaţie Teatru de păpuşi; ora 15.30 – 18.00 – Reprezentaţii de muzică uşoa-ră, dansuri moderne; ora 18.00 -19.00 – Recital pentru copii- Ivanițchi; ora 19.00 – 20.00 – Recital Ana-Maria; Ora 20.30 – Lansare de lampioane; ora 20.00 – 22.00 – Discoteca copiilor – cu animatori

Alternativ: Deschiderea „Târ-gului de cărţi pentru copii”; Des-chiderea „Târgului de jucării”; Deschiderea jocurilor şi concur-surilor sportive şi divertisment; Deschiderea „Ţarcul de joacă cu animale domestice”; Lansarea concursului „Masterchef-ul co-piilor”;

Duminică, 9 iunie: ora 10.00 – deschiderea programului; ora 10.30 – 14.00 – Reprezentaţii folclorice ale copiilor; ora 14.00 -15.00 – Premierea copiilor câşti-gători la competiţiile  organizate; ora 15.00 – 15.30 – Reprezenta-ţie Teatru de păpuşi; ora 15.30 – 18.00 – Reprezentaţii de muzică uşoară, dansuri moderne; ora 18,00 -19.00 – Recital Sore – Lala Band; ora 19.00 -20.00 – Recital Alina Erimia – Lala Band.

DE CE DANEŞ?

Decizia plasării festivalului la Daneş, lângă Sighişoara se datorea-ză calităților e care le îmbină Do-meniul Dracula, un loc cochet na-tural, rural şi istoric în acelaşi timp, racordat la modernitate printr-o infrastructură accesibilă. De aseme-nea, plasarea Daneşului la graniţa judeţelor Mureş şi Sibiu, permite

orientarea strategică de dezvoltare a proiectului, pentru ediţiile viitoare, la nivel inter-judeţean, Mureş-Sibiu şi ulterior, regional- Mureş, Sibiu, Braşov, Alba.

Daneş este unul dintre cele mai cochete sate săseşti din Transilva-nia, situat la doar câțiva kilometri de legendara Cetate Medievală lo-cuită din Sighişoara. Natura a fost darnică aici cu peisaje parcă rupte din poveşti.

CE POŢI GĂSI ÎN DOMENIUL DRACULA DANEŞ?

La Pensiune şi Centrul Ecves-tru: piscină în aer liber cu terasă, restaurant, terasa, cramă (185 lo-curi), specialități culinare româneşti şi internaționale, sală de conferințe (70 de locuri): video-proiector, flip-chart, internet, tv, sală de con-siliu (12 locuri), barbecue în foişor sau mese câmpeneşti, cu produse tradiționale, loc de joacă pentru co-pii, teren de mini-fotbal, bibliotecă ecvestră, fermă de animale, teren minifotbal, masă de ping-pong.

La Han: locuri amenajate pentru picnic, restaurant şi terasă (70 de locuri), specialități culinare româneşti şi internaționale, lac pen-tru pescuit, mini-gradină zoologică, mini-insulă cu lebede, loc de joacă pentru copii, stână amenajată, lipsă internet, semnal mobil slab.

Cristina VANCEA

Domeniul Daneș Dracula, o lume cu adevărat de poveste

Tainele călăriei sunt descoperite din copilărie. La Dracula Daneş

Sport. Aer curat. Voie bună

Probabil cea mai curată şi îngrijită piscină din judeţul Mureş

INEDIT

ww

w.p

un

ctu

l.ro

07

www.inforegio.ro Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Date contact beneficiar – oraşul Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureş, str. Livezilor nr. 6, Tel/Fax: 0265.580.357, E-mail: sgpadure@cjmures.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Oraşul Sângeorgiu de Pădure, jud.

Mureş

DEMARARE LUCRĂRI DE EXECUŢIE

Oraşul Sângeorgiu de Pădure, în calitate de beneficiar, anunţă demararea lucrărilor de modernizare a 14 străzi din oraş, din cadrul proiectului “Dezvoltarea economică, socială şi durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraş”, cod SMIS 5786. Lucrările de modernizare a străzilor au fost demarate de către executantul lucrării, Asociere între SC TERMOLANG SRL şi SC ING SERVICE SRL, în data de 18.03.2013.

Proiectul “Dezvoltarea economică, socială şi durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraş”, finanțat prin Programul Operațional Regional este implementat de către Oraşul Sângeorgiu de Pădure și are o valoare totală de 14.412.243,44 lei, din care 11.412.538,06 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Programul Operațional Regional este implementat la nivel național de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Aministrației Publice, în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect.

Proiectul vizează modernizarea a 14 străzi din oraş, în lungime totală de 7,39 km, în scopul reducerii costurilor de transport de mărfuri şi călători şi a duratei de transport şi a creşterii mobilităţii forţei de muncă.

Data publicării: - 03 Iunie, 2013.

Știre

Domeniul Daneș Dracula, o lume cu adevărat de poveste

Manejul este cel mai căutat loc de pe Domeniul Dracula

Crama cea vestită...

... şi restaurantul în care preparatele au devenit subiecte de poveste

CULTURĂ 08

Teatrul modern și actorul 2.0Intram vineri seara în Sala

Studio de la UAT, care de data asta îşi aştepta spectatorii cu vreo trei mese de aparatură plasate în fața scenei şi un pâlc de oameni care urmau să le manevreze. Doi tutori, aşezați în primul rând de scaune, aşteptau şi ei cu emoție să vadă cum va funcționa tot angre-najul şi mai dădeau câteun ultim sfat. Pe scenă, actorii îmbrăcați toți în negru, băgați într-un soi de cutie prea neîncăpătoare pentru numărul lor, cu privirile fixate un-deva în neant, păreau toți un soi de androgini.

Fără să am pretenția de critic de teatru, am fost curios să văd măcar două-trei spectacole din cele şapte produse de Teatru 74 în cadrul proiectului european „Teatru Modern - Mijloace multi-media”. Iar „Multimedia Project”, după texte de Matei Vişniec, în regia lui Şerban Puiu, se anunța a fi cel mai impresionant, motiv pentru care a şi fost montat pe scena mai generoasă de la Sala Studio, față de majoritatea specta-colelor din proiect care s-au jucat la Teatru 74.

Şi aşa a şi fost: un exercițiu de virtuozitate tehnică, în care proiecțiile pe ecrane transparente sau nu, mereu plimbate şi ream-plasate de actori pe scenă, cu ca-mere de filmat care transmiteau live la proiector, cu intervenția sporadică a microfonului, au creat într-adevăr o abundență de de-cor, care uneori părea ceva prea mult. Sau alteori te trezeai cu proiectorul din spatele scenei că-ți bate-n ochi. Ceea ce e perfect explicabil - toți cei care jucau pe scenă şi manevrau în acelaşi timp şi decorul, care numai clasic nu-l puteai numi, erau studenți, iar tot spectacolul a fost pus în scenă în doar 10 zile, adică extrem de puțin timp chiar şi pentru actori profesionişti.

Chiar şi aşa, le-a ieşit: chiar dacă n-au fost cele mai memorabi-le roluri, spectacolul a avut scopul de a arăta ce se poate face cu aju-torul tehnicii şi ce e aia multime-dia neaoşă introdusă în spectacole.

TEATRUL REÎNTORS CU FAŢA SPRE ACTOR

Proiectul „Teatru Modern - Mijloace multimedia” şi-a în-

ceput derularea la 1 ianuarie 2012, cu un buget de 2,3 mil-ioane de lei, finanțat prin Pro-gramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Adică bani europeni, deci veniți la pachet cu dula-puri întregi de acte, birocrație, întârzieri la deconturi, nervi şi tot restul. Despre ele am mai scris, nu e nici o noutate. Pe de altă parte, în perioada de deru-lare a proiectului, câteva zeci de studenți (specializările actorie, animație, coregrafie, regie şi sce-nografie) de la Universitatea de

Arte din Tîrgu-Mureş, Univer-sitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au avut ocazia să facă o practică reală, îndrumați de tutori cu experiență, mulți veniți din zona teatrului alternativ, a teatrului in-dependent.

Aşadar, oameni care le-au arătat cum se poate face teatru, în afara unei companii de stat care nu mai face angajări, cu resurse minime. Le-au mai arătat astfel şi calea pe care teatrul se poate reîn-toarce la actor, în spectacole în care nu primează regia, coregra-fia sau scenografia, ci actorul. Un actor de generație nouă, căruia i se cere acum să ştie să manevreze proiectoare, camere de filmat, mixere de sunet şi lumini.

REVENIND LA PROIECT...

...cele şapte spectacole sunt, practic, rezultatul primului sta-giu al proiectului, perioadă în care studenții au fost împărțiți în şapte „teatre moderne”, fiec-are producând câteun spectacol, în care, fie decorul clasic e înlo-cuit cu mijloacele multimedia, fie acestea sunt folosite măcar ca modalitate estetică de exprimare. În luna martie, aceste spectacole au fost gata, au fost filmate, iar aceste înregistrări vor putea fi folosite pe viitor ca material di-dactic de universități sau asociații culturale interesate de ele.

În fine, mini-maratonul de şapte spectacole prezentate în trei zile în weekend-ul de tocmai s-a încheiat, face parte din etapa de diseminare a rezultatelor, etapă în care publicul are ocazia să vadă rezultatele muncii. Adică cele şapte spectacole: „Iluzii” de Vasile Vîrîpaev – regia Cristian Juncu, „Almost, Maine” de John Cariani – regia Andreea Vulpe, „Terorism” de Oleg şi Vladimir Presniakov – regia Ovidiu Caița, „Much” – regia Vargyas Marta, „Cernozaurii” – spectacol de animație - regia Radu Dinulescu, „Noncomunicare” – spectacol de coregrafie – coregrafie Mălina Andrei şi „Multimedia Project”.

„TEATRUL E ÎNCREDERE ŞI ÎNTÂLNIRE”...

...sau cel puțin aşa le spunea Nicu Mihoc, unul din tutori,

studenților la conferința de presă de vinerea trecută. Tot el le mai spunea la finalul practicii că ma-joritatea nu-şi vor găsi de lucru şi că, fără multă pasiune, după ter-minarea facultății mulți dintre ei nu vor apuca să mai profeseze.

Organizatorii aşteaptă ca munca din acest proiect să producă efecte vizibile abia după 2-3 ani. Au în spate experiența primului proiect de practică teatrală, care a scos la iveală un scenarist cum e Szekely Csaba, care este tradus deja în patru lim-bi, distins cu premii în țară, dar şi în străinătate şi, mai presus de orice, ale cărui spectacole se joacă.

Oficial, scopul acestor proi-ecte este să crească gradul de ocu-pare a studenților când aceştia vor fi terminat facultățile. Dar în acelaşi timp aceste proiecte au adus laolaltă studenți din două şcoli diferite de teatru (iar la primul proiect chiar din trei), studenți care altfel n-ar fi avut niciodată prilejul să vadă în culise cum învață, cum lucrează colegi de-ai lor de la altă universitate din țară. Iar la acest din urmă proiect, un alt scop a fost să redea actoru-lui încrederea că el e în centrul întregului angrenaj numit teatru.

Şi cam aşa fost. Vineri seara, pe scena de la UAT, în ciuda desfăşurării de tehnică, am avut aceeaşi senzație pe care am avut-o la „Hoții” sau la „Cum am mân-cat un câine”, spectacole în care actorul e buricul spectacolului, acea piesă din angrenaj fără de care, chiar dacă ar mai funcționa, spectacolul n-ar mai avea rost.

Cãtãlin HEGHEŞ

Spectacolul a fost pus în scenă în doar 10 zile

Un exerciţiu de virtuozitate tehnică

Punc

tul p

e i Lansare de carte. Vineri, 7 iunie, la ora 17 la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş are loc lansarea romanului „Imprudenţe ucigaşe” al romancierului luduşean Mircea Moldovan cu pse-udonimul literar Mircea Mol-Ilarian. După roma-nele precedente, „Un iad vremelnic” şi „Pătimirile Laurei”, Mircea Mol-Ilarian propune cititorilor un roman de ficţiune, câteva cioburi tragice din fresca societăţii zilelor noastre.

Gest umanitar. Având în vedere situaţia ma-terială şi medicală a cetăţeanului Claudiu – Michi Ţînţariu din Luduş, Consiliul Local a aprobat acordarea de la bugetul local a sumei de 1.107 lei pentru procurarea unei proteze de gambă medula-ră. Aprobarea a fost dată pe baza referatului întoc-mit de şefa de serviciu „Asistenţă Socială” Claudia Vereş, după efectuarea unei amănunţite anchete sociale.

Preselecţie. Comisia de organizare a Fes-tivalului de scurt metraj „Short time” de la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş a anun-ţat numele autorilor de filme de scurt metraj care s-au calificat pentru faza următoare a concursului. Aceştia sunt: Vlad Petac, Ioana Nicoară, Mate Imola, Mihai Andrei Moldovan, Kovacs Andre-as, Cosmin Răzvan Stoica, Şimon Daniel, Csatlos Blanka, Cristian Opincariu şi Dragoş Pop.

Mandatare. În şedinţa Consiliului Local Luduş din 21 mai, consilierii au aprobat în una-nimitate un proiect de hotărâre care se referă la încuviinţarea aderării comunei Cuci la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară AQUA INVEST MUREŞ. Consilierii locali l-au mandatat pe So-rinel Tripon, administratorul public al oraşului Luduş, reprezentant al comunităţii locale în Adu-narea Generală a Asociaţilor pentru a vota favorabil aderarea comunei Cuci la ADI AQUA INVEST MUREŞ şi a semnat actul adiţional la documentul constitutiv al Asociaţiei.

Raport de evaluare. Consiliul Local Luduş şi-a însuşit referatul întocmit de Anca Bungardi cu privire la raportul de evaluare pentru bunurile mobile scoase din funcţiune şi casate, aflate în pro-prietatea Primăriei oraşului Luduş. Consilierii au aprobat valorificarea bunurilor cuprinse în raportul de evaluare ca materiale nerecuperabile, prin pre-dare la un centru de colecatre a deşeurilor feroase şi neferoase. Sumele rezultate din valorificarea bunu-rilor cuprinse în raportul de evaluare se constituie venit la bugetul local. Un alt proiect de hotărâre se refră la scoaterea din funcţiune şi casarea unei utilitare ARO 320 D şi a unui încărcător frontal tip IFRON 204 D din domeniul privat al UAT Luduş. Valorificarea acestor mijloace fixe se va face conform prevederilor legale în vigoare.

Ana Pandrea: „Scară spre mântuire”

Joi, 30 mai, Sala Mare a Casei de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş a fost o gazdă primitoare pentru iubito-rii de artă care au asistat în număr mare la lansarea cărţii de poezie religioasă „Scară spre mântuire”.

Autoarea, Ana Pandrea, profesoară, mulţi ani directoare a Şcolii Gimnazia-le „Ioan Vlăduţiu” Luduş a oferit poezii grupate în patru capitole: Rugă Sfintei Fecioare, Rugă Sfintei Treimi, Urcuş spre mântuire şi Rugă pentru neamul meu.

Poeta Ana Pandrea a reuşit să pre-zinte o chintesenţă a vieţii, a devenirii noastre, o sumă a calităţilor şi a defec-

telor rasei umane cu antagonismele ei inevitabile. ,,Este adevărat că fără durere nu am preţui alinarea; Fără eşecuri nu ne-am bucura la victorii. Asta este via-ţa, cu luminile şi umbrele pe care ni le proiectează pe un ecran imaginar al tim-pului şi al timpurilor”, asta este viaţa pe care poeta Ana Pandrea ne-o prezintă cu o acurateţe sensibilă şi tulburătoa-re. Mesajul cărţii este exprimat cu un patos fervent: ,,Fiţi mai buni cu cei din apropiere, urcaţi scara spre mântuire”.

Au rostit cuvinte frumoase despre carte şi despre autoare protopopul Lu-cian Voşloban, primarul Cristian Mol-dovan, Ioan Săcărea, Nagy Edita, Ioan Armenean, Marin Balea, Laura Scaiu, Pavel Cîmpean, Ana Bordan, Mitru Cirhagău, Melania Călugăr, Ana Pa-raschiva, Mihai Pandrea jr. şi doctoran-dul Sorin Valer Russu.

Momentul poetic al zilei a fost în-cheiat de recitatorii Ana Maria Chio-rean, Andra Iacob, Mădălina Rusu, Andrei Oniţă şi de solista Felicia Şoş care a transpus în muzică una dintre creaţiile poetei Ana Pandrea.

Ioan A. BORGOVAN

LUDUŞ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Ana Pandrea acordă autografe

GYONGYKOSZORU – Şirag de mărgăritareIniţiat în anul 2003 pentru

formaţiile artistice din ţară şi din anul 2006 cu participare internaţională, Festivalul de folclor din Bazinul Carpatic „Gyongykoszoru” – Şirag de mărgăritare - a ajuns la ediţia cu numărul 11.

EDIŢIA A XI-A – UNSPREZECE FORMAŢII

La ediţia din acest an, coincidenţă sau nu, au participat 11 formaţii din trei ţări: Orchidea din Teglaş Ucraina, Orci Kaposvar, Ungaria; Bekecs – Miercurea Nirajului; Ar-dealul şi Transilvania din Luduş, Pipacsom – Ciumbrud, judeţul Alba; Szazfonat – Sîngiorgiu de Pădure; Arvalanyhay – Mădăraşul de Cîmp-ie, Hajdina, Tatarka şi Pohanka din

Luduş. Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu”, Primăria oraşului, Asociaţia culturală Hajdina şi EMKE au organizat un spectacol prezentat de Tóth Maria Orsolya după ce toate formaţiile au participat la o paradă a portului popular desfăşurată pe Bule-vardul 1 Decembrie 1918 cu o oprire în faţa Primăriei oraşului unde au fost aşteptaţi de primarul Cristian Mol-dovan, Liviu Botezan, Dorin Grama, Daniel Şofron, Gelu Puia, Ovidiu Pop, Kocsis Csaba, Cornel Luca şi o

mulţime de cetăţeni.Primarul Cristian Moldovan

a subliniat importanţa momentu-lui atât pentru români, cât şi pentru maghiari, apoi din partea organiza-torilor, Tóth Şandor şi Kocsis Csaba, preşedintele UDMR din zona Luduş au rostit scurte alocuţiuni.

Mai târziu, la un local unde s-a desfăşurat Festivalul a vorbit preşedintele UDMR Mureş, Brassai Zsombor.

Ioan A. BORGOVAN

REGHIN 10

Preşcolarii ştiu să circule corectAproximativ 20 de echipe

din judeţul Mureş, Sibiu, Alba, Harghita şi Bacău au participat în urmă cu câteva zile la Concursul Naţional „Preşcolarii ştiu să cir-cule corect”. Gazda evenimentu-lui a fost Grădiniţa cu Program Prelungit „Voinicel” din Reghin, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspec-toratul Şcolar Judeţean Mureş, Consiliului Judeţean Mureş, Primăria municipiului Reghin, Centrul de Consultanţă pentru Victimele Rutiere şi reprezentanţi ai Poliţiei judeţului Mureş. Deo-arece Grădiniţa ,,Voinicel” este Asociată UNESCO şi în această calitate a fost prezentă în proi-ecte şi programe naţionale şi internaţionale din anul 2001, la concursul de circulaţie pentru cei mici, de la Reghin, nu au lipsit

nici reprezentanţi ai UNESCO. Juriul competiţiei a fost

format din reprezentanţi ai instituţiilor partenere, iar toţi

copiii au fost premiaţi. Desigur mureşenii s-au remarcat prin re-zultatele deosebite obţinute.

Emeşe ARDELEAN

,,Ajutăm împreună” și la ReghinGrădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 din Reghin a primit săptă-

mâna trecută mobilier şi alte obiecte în valoare de 140.000 de lei, ofe-rite printr-un proiect realizat de un hypermarket. Campania ,,Ajutăm împreună” s-a finalizat prin alegerea unităţii reghinene de învăţământ alături de alte două şcoli din judeţ, iar evenimentul a fost marcat cu fast în prezenţa oficialităţilor din instituţiile implicate.

Campania intitulată ,,Ajutăm împreună” s-a desfăşurat în perioa-da decembrie 2012 – martie 2013, iar sumele provenite din vânzările produselor au fost folosite pentru achiziţionarea de material didactic pentru 79 de unităţi din ţară.

La finalul festivităţii de la Reghin copiii şi-au arătat recunoştinţa printr-un scurt program artistic.

Emeşe ARDELEAN

Liceeni, în febra concursuluiGrupul de elevi

,,Meseriaşii”de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzi-vă Nr. 3 Reghin şi volun-tari de la Liceul Tehnologic ,,Lucian Blaga” au plecat vineri la Piatra-Neamţ pen-tru a participa faza naţio-

nală a Festivalului Concurs ,,Împreună pentru viitor” programat pentru peri-oada 31 mai – 2 iunie. Li-ceenii voluntari împreună cu elevii şcolii speciale au obţinut, cu un dans tema-tic executat perfect, locul

I la Faza Regională des-făşurată în urma cu două luni la Braşov. Concursul este cuprins în Strategia Naţională pentru Acţiune Comunitară şi presupune activităţi bazate pe volun-tariat. Cele două instituţii de învăţământ colaborează din anul 2007.

Grupul de voluntari de la ,,Lucian Blaga” este con-dus de psihologul şcolar Bojte Kinga, iar coordona-torul S.N.A.C. la nivelul Reghinului este psihopeda-gogul Cristina Cota de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 3 Reghin.

Emeşe ARDELEAN

Liber la transportÎn ultima şedinţa

ordinară a Consiliului Local Municipal aleşii reghinenilor au aprobat Regulamentul privind acordarea de facilităţi la transportul  local în pentru elevi, pensionari, persoane vârstnice şi alte categorii prevăzute prin legi speciale. Astfel elevii şi vârstnicii care au venituri mici vor călători gratuit cu trans-portul în comun al munici-piului Reghin, iar pension-arii vor avea 50% reducere. SC RAGCL SA va elibera lunar abonamente pentru categoriile care beneficiază de facilităţi la transportul în comun, iar cheltuielile

necesare acestei măsuri vor fi suportate din bugetul lo-cal.

În timpul şedinţei pri-marul Maria Precup a

explicat aleşilor locali că măsura va reducere în primul rând absenteismul şcolar.

Emeşe ARDELEAN

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 a primit mobilier prin campania ,,Ajutăm împreună!”

Tinerii reghineni se întrec la Piatra-Neamţ50 sau 100% reducere la transport pentru mulţi reghineni

Adelina Morar, ambiţie în muzica populară

Deşi este abia în clasa a 11-a a cântat deja în numeroase concerte şi a reuşit să îşi lanseze şi propriul CD. Lansarea la Târnăveni a CD-ului „Pe Târnave m-am născut” a fost realizată alături şi cu sprijinul cunoscutei in-terprete Leontina Pop.

Adelina Morar, căci despre ea este vorba, a participat la mai multe con-cursuri de folclor din ţară de unde s-a întors mereu cu numeroase premii. Cel mai recent concurs de muzică populară la care a participat a avut loc la Tîrgu-Mureş, de unde s-a întors cu premiul al II-lea. Prima oară a cântat în public când era în clasa a VIII-a, cu ocazia Zilei Şcolii, iar de atunci a participat alături de Junii Târnavei şi Fanfara ,,Armonia” la zeci de spectacole. Adelina nu interpretează doar folclor, ci şi muzică uşoară. În

urmă cu trei săptămâni la Sighişoara a participat la competiţia „You’ve got talent”, unde a reuşit să se cali-fice la etapa următoare cu o melodie interpretată în limba franceză. Ade-lina Morar îşi doreşte să devină un

nume important în folclorul româ-nesc şi munceşte din greu pentru aceasta, în timpul liber permis de activităţile şcolare.

Mircea BARBU

TÂRNĂVENI11

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Rezultate meritorii la judo

În data de 25 mai, judocanii de la Clubul sportiv ,,Spartacus”, filiala Tîrnăveni, au participat la două concur-suri de Judo, organizate la Baia Mare şi Sfântu Gheorghe.

La ediţia a X-a a Cupei Nordului din Baia Mare au fost prezente 6 ţări (Iordania, Ungaria, Moldova, Ucraina, Austria, România). România a fost reprezentată de 32 de cluburi, iar Clubul sportiv ,,Spartacus” Tîrnăveni a venit acasă cu rezultate foarte bune:

- Călin Moldovan locul I- Orosz Krisztina Brigitta locul III- Iurian Dragoş locul III- Orosz Norbert Krisztián locul IIIDe asemenea, la Zilele Sportive ,,Sfîntu-Gheorghe”,

organizate anul acesta s-au prezentat 27 de cluburi de judo din România, unde judocanii din Tîrnăveni au obţinut următoarele rezultate:

- Maria Manea locul I- Ioana Savu locul I- Tomi Molnár locul I- Ors Barabas locul I- Lucian Gherasim locul I- Lénárd Fülöp locul I- Orsoz Blanka locul II- Alexandru Jors locul III- Ionuț Jors locul III- Orsz Alex Robert Daniel locul III- Damian Flavius locul IIIConcurenţii au fost antrenaţi de Orosz Sándor şi Orosz

László care au mai obţinut rezultate cu alţi şase judocani, la competițiile din Miercurea Ciuc, Tîrgu-Mureş şi Făgăraş unde s-au clasificat la finala pe ţară după cum urmează:

U11 feminin– Orosz Kriszta Brigitta – 29 de kgU11 masculin– Iurian Dragoş– 34 de kg– Orosz Norbert – +50 de kgU13 masculin– Gáspár Attila – 43 de kg– Várady Sándor – 50 de kgU15 masculin– Barabás Botond – 38 de kg

Societate Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Sucursala Tîrgu-Mureș Cu sediul în Tg.Mureş, str. Salcâmilor nr. 23

Organizează în fiecare joi la ora 09,00, la sediul Sucursalei, licitaţie publică pentru vânzare de materiale recuperate, (ţeavă şi robineţi).

Licitaţia se va organiza în fiecare joi, până la epuizarea stocului.

Lista cu aceste materiale poate fi consultată la sediul Sucursalei.

Informaţii suplimentare la tel. 0265-402032 sau mobil 0749.332032.

Persoană de contact Diac Maria

PUBLICITATE 12