424 sdc 01 70cm Layout 1 - Suplimentul de culturăfost pierdu]i. Dincolo de obsesia t\ierilor,...

$Page 1: 424 sdc 01 70cm Layout 1 - Suplimentul de culturăfost pierdu]i. Dincolo de obsesia t\ierilor, re-organiz\rilor, desfiin]\rilor, comas\rilor, nu se `ntrevede nici un fel de viziune$
Cu muzic\, la dreapta,‘nainte mar[!Dumitru Ungureanu [i Victor Es-kenasy trec `n revist\ principaleleevenimente [i apari]ii discograficeale anului muzical 2013.

» pag. 6-7

ANUL X » NR. 424 » 11 – 17 ianuarie 2014 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

CARTE

TEATRU

Pas cu pas prinfilmele anuluitrecut

Iulia Blaga

A[a cum exist\ perioade c`nd toat\lumea se mut\ sau se desparte,cred c\ 2013 ne-a ̀ nv\]at, cu criza fi-nanciar\ pe fundal, c\ a[a cumexist\ apocalipse personale, [i re-mediile s`nt, cum se zice azi, perso-nalizate.

» pag. 8-9

EDI}IE SPECIAL|

Retrospectiva anului

Hai curetrospectiva!

Olti]a C`ntec

~nceputului de an ̀ i st\ bine asortatcu speran]a, a[a `nc`t rapida privi-re critic\ aruncat\ spre trecutul2013 va c\uta mai ales, dar nu ex-clusiv, secven]ele str\lucitoare. {i,poate, vreo dou\-trei e[ecuri artis-tice, doar a[a, ca s\ nu pierdem con -tactul cu realitatea!

» pag. 5

FILM

MUZIC|

Lista literar\2013Doris Mironescu, Bogdan-Ale -xandru St\nescu [i Florin Iri -mia inventariaz\ apari]iile edi-toriale ale anului 2013.

» pag. 10-12

T\ieri, desfiin]\ri,comas\ri, mini[tri

George Onofrei

Ultimii doi ani de administra]ie cultural\ aufost pierdu]i. Dincolo de obsesia t\ierilor, re-organiz\rilor, desfiin]\rilor, comas\rilor, nuse `ntrevede nici un fel de viziune pentruacest domeniu, Cenu[\reasa aloc\rilor buge -tare dintotdeauna.

» pag. 2

Privitul nu doareAlex Savitescu

24 de ani de televiziune liber\. 24 de aniori 365 de zile `nseamn\ 8.760 de r\s\ri-turi [i asfin]ituri pe micul ecran. Dac\admitem c\ românul se uit\, `n medie,cam patru ore pe zi la televizor, asta`nseamn\ c\ [i-a consumat, `n perioadamen]ionat\, aproximativ 35.000 de orepentru pro duc]iile vizuale.

» pag. 3

Toamna noastr\ cu hashtag

Luiza Vasiliu

Duminic\, 1 septembrie 2013, au ie[it `n strad\ c`tevamii de oameni pentru Ro[ia Montan\. Nimeni nu sea[tepta s\ fie at`t de mul]i. Nimeni nu [tia exact cines`nt [i ce vor. Nimeni nu [tia c\ vor urma c`teva lunide protest zilnic [i s\pt\m`nal, o toamn\ `ntreag\ `ncare exerci]iul civic al protestului s-a practicat cu oenergie [i o veselie uimitoare.

» pag. 4

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 424 » 11 – 17 ianuarie 2014

2 » retrospectiv\

T\ieri, desfiin]\ri,comas\ri, mini[tri

George Onofrei

Fotoliul ministerial de la Cultur\are de mult timp mai mult o valoa-re simbolic\ `n exerci]iul executiv[i, mai presus de toate, `n cel buge-tar. Sumele alocate acestui dome-niu au fost [i au r\mas penibile ra-portate la PIB – zero virgul\ zeroceva la sut\. Dar odat\ cu fiecarenumire de ministru se produce unvuiet `n lumea cultural\ [i dezbate-rile devin foarte aprinse: nu pentruc\ s-ar mai iluziona cineva c\ vreunpersonaj providen]ial `n fruntea sava rupe de la masa Guvernului bani`n plus.

Patima vine din simbolisticaunui astfel de fotoliu – dac\ la Agri-cultur\, Interne sau Transporturise mai poate trece cu vederea c`ndeste desemnat vreun anonim, nu ecazul la Educa]ie [i Cultur\ – orici-ne s-ar a[tepta ca acestea s\ fiep\storite de personalit\]i recunos-cute at`t social, c`t [i ca perfor-man]\ intelectual\. Totu[i, vremu-rile `n care Ministerul Culturii eracondus de Andrei Ple[u sau de IonCaramitru au apus de mult. De laschimbarea puterii, `n 2012, s-auperindat la Cultur\ nu mai pu]inde patru mini[tri – Mircea Diaconu,

efemer `n urma unui verdict ANI,Puiu Ha[otti, care a p\rut mai multfor]at s\ preia mandatul [i care adeclarat c\ las\ `n seama urm\to-rului construirea unei strategii,Daniel Barbu, plecat din cauza uneicompara]ii absolut halucinante`ntre bugetul de evenimente al mi-nisterului [i bugetul ProgramuluiNa]ional HIV/SIDA, [i mai proas -p\tul Gigel-Sorinel {tirbu, al c\ruiCV presa l-a consultat prima oar\abia c`nd PNL l-a propus oficial.

Economia – azi o vedem[i nu e

Pe fondul unor nisipuri ve[nicmi[c\toare la [efia MinisteruluiCulturii, nu e de mirare c\ niciunul dintre efemerii mini[tri nu aavut timpul necesar sau curajul s\pun\ `n aplicare un „vis“ maivechi: degrevarea bugetului cen-tral de cheltuielile generate de in-stitu]ii centrale sau locale. Teatrele[i operele na]ionale din afara Bucu-re[tiului au benficiat ̀ ntotdeaua deun „interes“ `n plus `n acest sens,cu at`t mai mult `n perspectiva des-centraliz\rii sau chiar a regiona-liz\rii.

Cum proiectul `mp\r]irii Româ-niei `n regiuni a fost, pe moment,b\gat la sertar, s-a g\sit un nou ]elde urmat: comasarea. Este [i cazulIa[ului, unde Teatrul Na]ional „Va -sile Alecsandri“ [i Opera Na]ional\

Român\ se afl\ sub acela[i aco-peri[. Cele dou\ institu]ii emble-matice de cultur\ ale ora[ului `m -part doar cl\direa, administrativ fi-ind distincte. Calculul ar fi acesta:s\ fie p\strate corpurile artisticeexistente, dar sub managementunic. Sub autoritatea unui singurdirector general, opera [i teatrul arurma s\ fie reorganizate cu serviciiunice de contabilitate, tehnic[.a.m.d.; doi directori artistici artrebui s\ se ocupe de proiectele cul-turale, iar managerul s\ aib\ grij\exclusiv de „chestiunile lume[ti“ –pl\]ile facturilor, finan]are, gestio-narea patrimoniului etc.

Speciali[tii din minister au con-cluzionat c\, dac\ tot nu pot fitransferate imediat autorit\]ilor lo-cale, m\car s\ coste mai pu]in ges -tionarea lor. O viziune care a fostagreat\, `n principiu, de fostul mi-nistru al Culturii, dar despre carenu [tim cu siguran]\ ce p\rere areGigel {tirbu, gr\bit `n urma scan-dalului comas\rii celor dou\ mu-zee bucure[tene s\ afirme r\spicatc\ nu va semna a[a ceva. De altfel,Daniel Barbu a fost autorul unuipro iect de r\sunet – cel al comas\ riiOperei Na]ionale Române Bucu-re[ti, a Operetei, a Centrului Na]io-nal al Dansului, a Centrului Na]io-nal de Art\ „Tinerimea Român\“,precum [i a Teatrului de Oper\ [i Balet „Oleg Danovski“ din

Constan]a. O stru]o-c\mil\ expli-cat\, sec, printr-un singur argu-ment: „facem economie de un mi-lion de euro“.

Dou\ scandaluri-monstru, dou\e[ecuri r\sun\toare ale opera]iu-nii „comasarea“ suferite de Minis-terul Culturii. ~ntr-un asemeneacontext, e greu de crezut c\ se vamerge mai departe chiar [i la Ia[i,unde probabil o asemenea m\sur\ar fi fost contestat\ mult mai pu]invocal.

Mini[trii-TV [i ministrul f\r\ chef

Per ansamblu, ultimii doi ani deadministra]ie cultural\ au fostpierdu]i. Dincolo de obsesia t\ie -rilor, reorganiz\rilor, desfiin]\ri lor,comas\rilor nu se `ntrevede niciun fel de viziune pentru acestdomeniu, Cenu[\reasa aloc\rilorbugetare dintotdeauna. De la Insti-tutul Cultural Român, trecut prinsabie [i foc de r\zbun\torul [i ob-tuzul Marga, la Centrul Na]ional alCinematografiei (unde n-a fost iar,`n 2013, lansat\ nici o sesiune de fi-nan]are), la Ministerul Culturii –de nic\ieri nu a rodit vreo idee cares\ dea semnalul „ie[irii din criz\“.Scriam [i `n urm\ cu un an, chiar`n urm\ cu doi [i trei, v\z`nd per-sonajele care se perind\ pe la [efiaCulturii, Adrian Iorgulescu ajunges\ fie chiar o figur\ luminoas\, cu

toate p\catele sale. S-o fi lansat el caministru la OTV [i pe canapea laGarcea, `n emisiunea „Vacan]aMare“, dar cel pu]in [i-a urm\ritfoarte atent planurile (bune saurele), iar jurnalistic era destul deu[or de ]inut socoteala ac]iunilorsale, fie [i doar pentru c\ organiza`ntr-o veselie conferin]e de pres\ lasediul Ministerului.

Ce-am avut [i pe cine am pierdut`n ultima vreme? Doi mini[tri lipi]ide ecranul TV: Mircea Diaconu [iDaniel Barbu au stat zeci [i zeci deore `n direct `n cadrul emisiunilorde dezbateri politice [i s-au expri-mat despre treburile ministerialepur accidental. Puiu Ha[otti n-aprea stat la TV, dar s-a vrut `napoi`n Parlament („v\ fac o confesiune,nu prea `mi place munca de minis -tru, mi-e dor de Parlament, undeam fost 16 ani“, declara acesta `noctombrie 2010). Gigel {tirbu e preaproasp\t numit `n func]ie ca s\ fiavut timp s\ se dezmeticeasc\ [i s\transmit\ presei planurile sale deviitor.

Revin la spusele lui Puiu Ha[o -tti, poate cel mai sincer [i naivminis tru al Culturii din ultimeledou\ decenii: „Nu cred c\ Minis-terul Culturii a avut p`n\ acum ostrategie. {i nici nu are. Eventual,poate de la anul“. Nici nu mai con-teaz\ de la care.

Scandalul generat deeventuala comasare adou\ muzee de tradi]ieale României (Muzeul}\ranului Român [iMuzeul Satului)reprezint\, `n fapt, doarun v`rf al aisbergului dedat\ recent\. Despreplanurile MinisteruluiCulturii de a comasa oritransfera institu]ii decultur\ de la centru `nsubordinea consiliilorjude]ene sau locale se [tiede mul]i ani. P`n\ acum aur\mas pure inten]ii,calcule pe h`rtie sau chiarproiecte abandonate deHot\r`ri de Guvern. Niciun ministru al Culturii dinultimul deceniu nu [i-aasumat p`n\ la cap\tm\suri at`t de drastice.

Treizeci [i cinci de miide ore la televizor

Statistica de mai sus n-ar suna r\u,dac\ nu ad\ug\m aici [i m\car[ase ore pe zi de stat `n fa]a ecra -nului calculatorului; dac\ nu amaduna, s\ zicem, o medie zilnic\ deo or\ consumat\ pentru filme „tra -se“ de pe Internet; mai nou, dac\nu am socoti [i „privitul“ pe smart -phone [i pe orice device similar,care consum\, la r`ndul s\u, m\cartrei ore. Aritmetic\ simpl\: patruplus [ase plus unu plus trei egalpaisprezece. Somn de [ase ore, `nmedie. S\ facem un rezumat: din 24de ore de existen]\, românul con -sum\ 14 ore `n fa]a unui ecran [i 6ore pentru a se odihni. Dintre cele 4ore r\mase, `nc\ vreo dou\ s`ntarvunite de munc\. Ne r\m`n dou\ore de tr\it.

„Beware of little expenses!“ Euna dintre primele pilde pe care le-amauzit, atunci c`nd m-au tri mis p\ -rin]ii, la [ase ani, s\ `nv\] limbaenglez\. De-abia ast\zi o pricep de-adev\ratelea. Ziua obi[ nuit\ aromânului din secolul XXI arat\cam a[a: trezitul la [ase jumatediminea]a, deschis [i `nchis televi -zorul, deschis [i `nchis telefonuldup\ verificarea mesajelor, mers lamunc\, stat la calculator [i/sauumblat pe teren, ajuns rupt deoboseal\ acas\, deschis [i `nchistelevizorul, deschis calculatorul,sporov\ial\-medicament cu amicii[i prietenii, vorbit la telefon, `nchiscalculatorul, deschis din noutelevizorul, privit `n gol, somn.Noroco[ii [i rezisten]ii rup, dinc`nd ̀ n c`nd, lan]ul sl\biciunilor cuc`te o carte, din care apuc\ s\citeasc\ 20-30 de pagini, p`n\ se facuna cu salteaua. Via]\? „Beware oflittle expenses!“, adic\, `ntr-o tra -du cere c`t de c`t corect\, „feri]i-v\de micile cheltuieli!“. ~n fond, ne„simtem“ bine, nu?

***

Cel mai pervers sentiment pe careni-l inoculeaz\ vizualul, `n specialteleviziunea, este participarea. Po]iavea senza]ia, dac\ nu ai duhul

vitaminizat suficient, c\ asta e via -]a. Po]i tr\i onest [i fericit cu sen -timentul c\ e[ti parte dintr-un me -canism pe care `l controlezi cug`ndul, cu telecomanda, cu dis -cutarea subiectelor importante cutine `nsu]i [i cu cei apropia]i. Po]is\ te consideri important [i bine -cuv`ntat, fiindc\ ̀ ncepi s\ te crezi oagen]ie de pres\ plin\ de „exclu -sivit\]i“, de „nout\]i“, de „dezv\ -luiri“. Un pulsar din carne, oase [i]esuturi care nu mai g`nde[te, dardin care ]`[nesc mereu idei ra -dioactive, pe care le transmite, cutitlul de „adev\r“, celor din jur.

Mira nu-i aici

Am ̀ ncercat – nu s`nt singurul – unmic experiment `n zilele `n care se`mplineau 24 de ani de la eveni -mentele din decembrie 1989. I-am`ntrebat, pe Facebook, pe cei dinlista mea de prieteni ce amintiri audin ziua aia de iarn\, c`nd televi -ziunea noastr\ comu nist\ a anun ]at

fuga cu elicopterul a „odio [ilor“. Eibine, indiferent de v`rsta res pon -den]ilor, nici o m\rturie nu avea capersonaj principal tele viziunea sauvreunul dintre produsele sale, fieele emisiuni sau prezentatori. To]i– dar absolut to]i – povesteau miciistorii personale. Se povesteau!Decupau pasaje intime, familiale,personale, tr\iri de moment, miro -suri, culori, imagini recompuse depropriile creiere, f\r\ intermediar.Televizorul, vizualul carevas\zic\,

era doar o anex\. Sau, chimic vor -bind, era un „catalizator“. Unul care, ̀ nacele vremuri tulburi [i dra matice,a ajuns s\ ne dea sentimentul par -ticipativ. Unul normal, dar pentruiarna lui 1989-1990.

***

Uita]i-v\ cu aten]ie la fotografia cucare este ilustrat textul. |sta emomentul-cheie al României. Ungrup de oameni liberi se uit\ la

te levizor, `n curtea singurei televi -ziuni române[ti din acele vremuri.Ei s`nt convin[i c\ `[i ap\r\ se -menii `mbr\ca]i `n pulovere, ac to -rii primului reality-show din isto -ria României. Un grup de oameniliberi... Unii dintre ei au, ast\zi,p\rul c\runt – dac\-l mai au. Maiau [i copii, deveni]i, `ntre timp,oameni mari.

Mul]i dintre ei s`nt obosi]i [i cu„sentimentul datoriei `mplinite“.A[teapt\ ceva. Nu de la ei, ci de la„ceilal]i“. De la cei care apar „pe sti -cl\“, de la oamenii care par a aveacapacitatea de a ap\ra drep t\]ile [ide a se lupta cu nedrep t\]ile, de la ceicare par a fi ̀ n stare s\ le dea un rost.

Captura surprinde, `n fapt, pri -ma m\sur\toare de audien]\ dinistoria televiziunii române[ti. {i,de asemenea, prima ruptur\ funda -mental\ `ntre cei care apar pe sti -cl\ [i cei care se uit\ prin ea. Ce aurmat, [tim cu to]ii.

Din acel moment, românul s-aobi[nuit s\ ]eas\ o leg\tur\ aproa -pe organic\ `ntre fund [i scaun [i`ntre creier [i somn. ~ntre parti -cipare efectiv\ [i inac]iune boln\ -vicioas\.

***

Ast\zi, avem televizoare 3D, plate[i ultraplate, o gr\mad\ de tele -viziuni [i o pustietate de de[tep -t\ciune. {i mai avem dou\ ore detimp liber, pentru noi `n[ine. Cufie care minut c`[tigat pentru tim -pul nostru liber, vom fi c`[tigatm\car un an din ceea ce am avut ̀ nm`n\ [i am pierdut, ca pro[tii, `nultimii 24.


retrospectiv\ « 3

Privitul nu doare (dac\ nu e prea t`rziu)24 de ani de televiziune liber\. 24 de ani ori 365 de zile `nseamn\ 8.760 de r\s\rituri[i asfin]ituri pe micul ecran. Dac\ admitem c\ românul se uit\, `n medie, cam patruore pe zi la televizor, asta `nseamn\ c\ [i-a consumat, `n perioada men]ionat\,aproximativ 35.000 de ore pentru produc]iile vizuale.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

„Se iau trei perechi de [oareci; una dintre ele va fiexcitat\ p`n\ c`nd cei doi vor ̀ ncepe s\ se ia la b\taie(fire[te, cam ce pot `n]elege doi [oareci dintr-ob\taie). Dintre cele dou\ perechi care stau pe tu[\,una va fi obligat\ s\ priveasc\ spectacolul violent al[oarecilor care se bat. Cealalt\ pereche nu se va uitala b\t\u[i [i-[i va vedea de treburile ei de roz\toare.Dup\ 75 de minute, doamna [i domnul doctor Welchde la Universitatea din Tennessee iau perechea carea privit, le despic\ cutiu]a cranian\ [i `ncep s\ leanalizeze chimic creierul de [oareci. Se constat\ c\

din creier a sc\zut considerabil o anumit\ substan]\– [i anume: tocmai aceea care pune individul([oarecii au [i ei indivizi!) `n stare de `ncordaremaxim\, preg\tindu-l s\ atace [i el, s\ loveasc\ [i el.Se scormone[te [i ̀ n creierul celor care n-au privit laspectacolul violent, unde se observ\ c\ din sub -stan]a aceea chimic\ nu s-a consumat nimic. Deci –sun\ concluzia: [oarecii care v\d violen]\ devin [i eiviolen]i sau gata de violen]e. Care nu – nu. A[a o fi [ila oameni?“ (Radu Cosa[u, Supravie]uirile 6 – ~njungla unui bloc de ghea]\)

4 » retrospectiv\


Luiza Vasiliu

La `nceput, televiziunile au lipsitdin Pia]a Universit\]ii, iar asta af\cut ca unul dintre cele mai striga-te sloganuri s\ fie „Presa român\,plin\ de cianur\“ (sloganul era [inu era adev\rat, pentru c\, din feri-cire, pres\ nu-nseamn\ doar televi-ziunile [i, oricum, ziarele au `nce-put destul de repede s\-[i fac\ treaba,ajung`ndu-i din urm\ pe indepen-den]ii de la Casa Jurnalistului [iVICE, care fuseser\ acolo de la`nceput). Proiectul de lege referitorla exploatarea de la Ro[ia Montan\,ap\rut `n discu]ie pe 27 august, fu-sese formulat `ntr-un mod at`t defavorabil companiei miniere [i at`tde scandalos pentru o lege dintr-o]ar\ democratic\ `nc`t a reu[it s\provoace ceea ce nu reu[ise nimicaltceva ̀ n cei 11 ani de lupt\ pentruRo[ia Montan\: s\ scoat\ oamenii`n strad\.

Anali[tii au `ncercat rapid s\g\seasc\ explica]ii. Dac\ citi]i tex-tele publicate `n primele zile dinseptembrie, v\ ve]i rostogoli de r`s.Protestatarii erau anticapitali[tianarhi[ti care-[i doreau haosul [idezordinea `n ]ar\. Eventual [i co-muni[ti, [i na]ionali[ti. A duratpu]in p`n\ au priceput c\ protesta-tarii erau de fapt oameni ca mine [ica dvs., pentru care proiectul acela

de lege reprezenta „prea mult“-uldup\ ani `n care suportaser\ cu-min]i toate mizeriile guvernan]ilorsau pur [i simplu nu le p\sa. {idac\ ie[iser\ `n strad\, era pentruc\ cereau tocmai respectarea statu-lui de drept, nu distrugerea lui, [iprotejarea intereselor cet\]enilor,nu a unei companii private. ~ntr-oemisiune de la RFI, Mirel Palad\(`ntre timp purt\tor de cuv`nt al gu-vernului, pe-atunci doar consilieral premierului) explica dezinvoltc\ „mi[carea“ din Pia]\ e anarhist\[i c\ ea nu merit\ luat\ `n seam\,pentru c\ reprezint\ un procent in-fim al popula]iei. Toamna lui 2013 emomentul `n care s-a v\zut foarteclar c\ `n România se vorbesc maimulte limbi: limba politicienilor,incorect\ democratic [i gramati-cal, limba protestatarilor, dezghe -]at\ [i informat\, limba celor pe ca-re nu-i intereseaz\ ce se ̀ nt`mpl\ ̀ njur, monocord\ [i prizonier\ a dis-cursurilor teve, limba propagan -di[tilor de toate felurile, limba ce -lor care [tiu deja totul [i pe care nu-imai mi[c\ nimic. Campion al uneilimbi periculos de iresponsabile afost `nsu[i premierul, care a `n -dr\z nit s\ spun\ `n timpul uneiemisiuni de la televiziunea public\c`teva minciuni (c\ România ar fisingura ]ar\ din Uniunea Euro-pean\ care ar interzice exploatarea

cu cianuri, c\ a v\zut cu ochii luiun lac de cianur\ la Ro[ia Montan\etc.). Cu fiecare t`mpenie pe care ospunea un deputat/senator/minis-tru/prim-ministru/pre[edinte, Fa-cebook-ul devenea mai politic. Cli-purile de pe YouTube cele maiurm\rite erau cu protestul din sea-ra dinainte, textele cele mai share-uite erau despre legi, constitu]ie,comisii parlamentare, relat\ri dinPia]\, event-urile cu participareacea mai substan]ial\ erau manifes-ta]iile [i mar[urile. Paradoxal, clasa

noastr\ politic\ a reu[it, prin toatederaierile ei, s\ ne fac\ pe unii din-tre noi mult mai aten]i la felul `ncare este guvernat\ aceast\ ]ar\.Asta au `nsemnat, de fapt, proteste-le din toamn\, semnul c\ am deve-nit cu adev\rat prezen]i `n via]apublic\ [i c\ s`ntem cu ochii pe sti-mabili, indiferent c\ e vorba deRo[ia, Punge[ti, DNA, legea amnistieisau independen]a justi]iei. Excesulde putere [i derapajele guvern\riiau fost cele care au scos lumea `nstrad\.

Cu binoclul pe ei

N-am cerut niciunuia dintre priete-nii mei s\ ias\ la protest. Dar mi-a[fi dorit ca toat\ lumea s\ fie `n Bu-cure[ti, Cluj, Bra[ov [i-n alte c`tevaora[e din ]ar\ `n serile din septem-brie ̀ n care ocupam bulevarde, sc\ -pam vigilen]ei `ng\duitoare a jan-darmilor [i m\r[\luiam pe str\zi,strig`nd „Uni]i, salv\m!“ [i agit`ndsticlu]e de plastic cu pietricele, mo-nezi, bomboane, serile `n care uncvartet c`nta Imagine printre ta]i,copii, mame, surori [i fra]i de toateculorile, serile `n care am sim]it

pentru prima oar\ `n cei 29 de aniai mei c\ apar]in unei genera]ii [ic\ `mi place de ea, serile `n care am`mp\r]it ceai [i pr\jituri cu necu-noscu]i, `n timp ce vorbeam despresolu]ii posibile [i ecologie, seri careau ciobit ne`ncrederea [i ne-au dattuturor impresia c\ solidaritatea e ostare de gra]ie extrem de pre]ioa s\.

De la jum\tatea lui octombrie`ncolo protestele au obosit [i era c`tpe ce s\ fie confiscate de c`teva oride indivizi cu „Tat\l nostru“ la por tavoce, dar `n decembrie, dup\„mar]ea neagr\“, ele s-au dezmor -]it din nou. Nu [tiu ce se va `nt`m -pla de-acum `ncolo. Important e c\,dac\ nu s-ar fi ie[it `n strad\ `ntoamna lui 2013, acum ne-am fipreg\tit probabil pentru dezastrulecologic de la Ro[ia Montan\. Nea[teapt\ `ns\ o lege a minelor [i ci-ne [tie c`te alte proiecte legislativestrecurate pe sub u[ile Casei popo-rului noaptea t`rziu, c`nd senatorii[i deputa]ii cred c\ nu-i vede ni-meni. Dar ̀ i vedem foarte bine, has-htag-urile noastre (#unitisalvam,#rosiamontana etc.) s`nt ni[te bino-cluri cu b\taie lung\.

Toamna noastr\ cu hashtag

» Protestele din toamn\ au fost semnul c\ amdevenit cu adev\rat prezen]i `n via]a public\ [i c\s`ntem cu ochii pe stimabili, indiferent c\ e vorbade Ro[ia, Punge[ti, DNA, legea amnistiei sauindependen]a justi]iei. Excesul de putere [iderapajele guvern\rii au fost cele care au scoslumea `n strad\.

Duminic\, 1 septembrie 2013, au ie[it `n strad\ c`tevamii de oameni pentru Ro[ia Montan\. Nimeni nu sea[tepta s\ fie at`t de mul]i. Nimeni nu [tia exact cines`nt [i ce vor. Nimeni nu [tia c\ vor urma c`teva luni deprotest zilnic [i s\pt\m`nal, o toamn\ `ntreag\ `n careexerci]iul civic al protestului s-a practicat cu o energie[i o veselie uimitoare.


retrospectiv\ « 5

A[ revedea cu pl\cere

S`nt vreo c`teva produc]ii pe carele-a[ revedea oric`nd cu pl\cere [ipe care le recomand c\lduros. Iluziide la Teatrul Act, pentru scriituraspecial\ a lui Ivan V`r`paev, carecrede `n adev\rul teatrului, `nc\utarea teatralit\]ii `n faptele devia]\ [i `nf\]i[area lor `n scen\.Pentru priceperea lui Cristi Juncude a redescoperi str\vechea art\ astorytelling-ului [i de a ne ar\ta,prin aceast\ mizanscen\, c`t\ nevo-ie avem de poveste, de aceea spus\bine, mai mult ca niciodat\. Pes c\ -ru[ul lui Iuri Kordonski de la Tea-trul German de Stat Timi[oara,pentru maniera `n care regizorul l-areprezentat pe Cehov, pentru felul`n care Drago[ Buhagiar a animatspa]iul de joc, pentru infatigabilamic\ trup\ a TGST [i ̀ naltul ei pro-fesionalism. Zic Zac de AndreeaGavriliu [i {tefan Lupu, pentru c\

mi-a redat `ncrederea `n cei carevor face mìne teatru modern, in-spirat, proasp\t, de `nalt\ calitate.Pentru cursivitatea, fluiditateaideilor topite `ntr-o crea]ie inde-pendent\, care `]i transfer\ o incre-dibil\ energie [i `]i reaminte[te dece iube[ti teatrul. Solitaritate deGia nina C\rbunariu, pentru c\portretizeaz\ acid, dar nep\rtini-tor, `n tonuri hiperrealiste, absur-dul `n care tr\im zilnic. {i pentruc\ regizoarea `[i urm\re[te cu ta-lent, f\r\ abateri, manifestul este-tic anun]at `nc\ de la debut: teatruangajat, politic, militant, care nudoar reflect\ realitatea, ci [i `n -cearc\ s\ o schimbe. O... lad\ de AlDabija, pentru c\ adaug\ o nou\reu[it\ unui proiect regizoral ine-dit care a `nceput cu OO!, a conti-nuat cu Absolut! [i Capra cu treiiezi, studiu gastronomic, const`nd`ntr-o serie de reinterpret\ri ludiceale pove[tilor lui Ion Creang\.

O... lad\ porne[te de la Fata babei [ifata mo[neagului, dar radiogra-fiaz\, cu un umor negru foartedens, comunitatea rural\ autoh-ton\. Replici vitriolante, r\sp\r,travestiuri, songuri (Ada Milea) re-prezint\ istoria narat\ de humu-le[tean `ntr-o versiune care recon-firm\ cunoscuta inventivitate regi-zoral\ a lui Dabija.

Absurdul realit\]ilorteatrale autohtone

Privit din afara grani]elor na]iona-le, teatrul românesc arat\ ca o ne-buloas\ care, cu c`t te apropii de ea,cu at`t devine mai misterioas\ [imai dificil de p\truns cu g`ndul. Eevident\ lipsa unei g`ndiri strategi-ce, coerente, de substan]\ a factori-lor cu putere decizional\, care `n2013 au excelat `n arbitrar, b`jbìeli[i erori. Au emis decizii de co-mas\ri, reorganiz\ri lipsite desens, `nsu[i ex-ministrul Barbuc\z`nd victim\ unor afirma]ii de-plasate legate chiar de manifest\riteatrale. La at`ta vreme de la revo-lu]ie, Teatrele Na]ionale nu [i-auredefinit `nc\ profilul, func]ion`nd,

unele, `n virtutea unor iner]ii carenu le scot din mediocritate. ~ntr-unclasament neoficial, cele mai mo-deste s`nt, `n continuare, cele dinIa[i [i Craiova, f\r\ un program ar-tistic sesizabil, prefer`nd principiulcomod, dar cu efecte nefaste, al „cu-tiei po[tale“. Adic\ `nscriind peafi[ orice propunere li se `nain-teaz\. Vina e, desigur, `n principala managerilor, dar [i a ordonatoru-lui de credite, Ministerul Culturii,care nu se arat\ interesat de crite-rii autentice de evaluare a acti-vit\]ii acestor institu]ii. Doar mer-ge [i-a[a...

Dac\-mi amintesc bine, [i `n ia-nuarie precedent scriam despre si-tua]ia nefireasc\ `n care a fost pusTeatrul Tineretului din Piatra Neam].A mai trecut un an [i nici acum si-tua]ia institu]iei nu s-a schimbat.Un plan de restaurare ini]iat deConsiliul Local pentru `ntregulcentru vechi al ora[ului a adus edi-ficiul, care nici nu prea avea nevo-ie de lucr\ri, `n starea de a nu maifi bun pentru destina]ia sa, artascenic\. Acustica e sub limitele ad-mise, dot\rile tehnice au r\mas totcele vechi, nu exist\ scaune pentruspectatori, iar din loje, publicul nupoate urm\ri reprezenta]ia. Trupa,dedicat\ [i exasperat\ de at`tea

peregrin\ri prin s\li de festivit\]i[i cantine locale, arde de ner\bdares\ lucreze. Nu prea are unde, dar spe -r\ ca m\car noul buget s\ repare ceau stricat nepricepu]ii de-acolo!

Ar fi trebuit s\ fie cea mai im-portant\ reuniune festivalier\ a]\rii, a[teptat\ cu ner\bdare de pu-blic [i speciali[ti, dar nu a fost dec`to mare dezam\gire: Festivalul Na -]ional de Teatru 2013! Plat, anost,rupt de realitate, sau mai bine zisparalel cu realitatea, izolat de mani-fest\ri similare din Europa, ames-tec`nd criteriile, FNT are nevoie deo reinventare. A[a cum s-a petrecutcu Gala T`n\rului Actor Hop de laCostine[ti, pe care Radu Afrim,noul ei director, a revitalizat-o.

Ce-i doresc anului teatral 2014?C`t mai multe spectacole de calita-te, care s\ urce la ramp\ cele mainoi mijloace de expresie scenic\,iar `n sal\, c`t mai mul]i spectatori.Dramaturgi inspira]i, regizori ino -vativi, actori care s\ str\luceasc\mai tare dec`t lumina reflectoare-lor. Evenimente de marc\, din ace-lea care s\ ne conecteze la pulsulcontinental, care s\ ne atrag\, hip-notiza]i, `n s\lile de reprezenta]ii.{i un buget adecvat, care s\ fie co-municat c`t mai repede!

O vreme, retrospectivele mi-au pl\cut. Erau prilejulunor incursiuni `n momente reu[ite ale anuluiprecedent, pe care practic le retr\iam, revizit`ndu-leprin rememorare. De vreo c`]iva ani `ncoace `ns\, m\`ntristeaz\ [i nelini[tesc. ~n principal pentru c\,rev\z`nd evenimentele teatrale ale ultimelor 12 luni,constat cum cele bune se `mpu]ineaz\, iar cele rele semultiplic\. ~nceputului de an ì st\ bine asortat cusperan]a, a[a `nc`t rapida privire critic\ aruncat\ spretrecutul 2013 va c\uta mai ales, dar nu exclusiv,secven]ele str\lucitoare. {i, poate, vreo dou\-treie[ecuri artistice, doar a[a, ca s\ nu pierdem contactul cu realitatea!

Hai cu retrospectiva!Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Iluzii, regia Cristi Juncu

Solitaritate, regia Gianina C\rbunariu

Pesc\ru[ul, regia Iuri Kordonski


6 » retrospectiv\

Discurile anului 2013

E binecunoscut\ dib\cia italianu-lui de-a transforma orice fleac ̀ n tr-unpunct serios pe care civiliza]ia con-temporan\ s-ar putea sprijini. Num\ `ndoiesc de posibilitatea ca, la oadic\, izb\virea omenirii s\ de-pind\ de-o list\, uitat\ `ntr-o cript\monastic\ sau ascuns\ de-un per-sonaj obscur sub lespedea vreunuiincunabul. Dar `n zilele noastre,c`nd internetul e o prezen]\ conti-nu\ [i constant\ pe telefonuloric\rui amator de mijloace de co-municare instant, listele au deve-nit locuri comune ale existen]ei. Aface din ele poezie nu constituie de-loc o iscusin]\ tipic\ litera]ilor, datfiind c\ orice program de redarepoate ordona dup\ diferite criterii,inclusiv estetice, itemurile cuprin-sului.

{i totu[i, a pune `ntr-o list\ dis-curile ascultate `ntr-un an, a le da

calificative `n func]ie de pl\cereaprimit\ contra cost, tinde s\ tr\de-ze psihologia celui ce face treabaasta. Lucru deloc inutil, bine ̀n]e -les, pentru companiile de cercetarea comportamentului consumatoru-lui, divizia marketing. Voi `ncerca,mai jos, s\ contribui, ca [i alt\dat\,la prop\[irea caselor de discuri,enumer`nd preferin]ele mele `ntreapari]iile anului trecut, l\s`nd `ns\cititorului libertatea de-a contraca-ra, prin alc\tuirea listei proprii. Ui-ta]i:

1. Steven Wilson – The RavenThat Refused to Sing;

2. Orphaned Land – All Is One;3. Ayreon – Theory of Every -

thing;4. Tedeschi Trucks Band – Made

Up Mind;5. Black Sabbath – 13;6. Buddy Guy – Rhythm & Blues;

7. Leslie West – Still Climbing;8. Daft Punk – Random Acces

Memory;9. David Bowie – The Next Day.Am scris c`te ceva, provocat de

discurile astea. Pe locul 10 nu trecnume, ci profit de ocazie s\ subli-niez dou\ atitudini fa]\ de muzic\[i/sau fa]\ de spectatorii carepl\tesc s\ vad\ ni[te arti[ti. Celedou\ fa]ete se g\sesc pe blu-ray-urirecente: Rolling Stones – SweetSummer Sun – Hyde Park Live; [iSantana & McLaughlin – Invitationto Illumination – Live at Montreux.Primul e remarcabil prin faptul c\pune la dispozi]ia fanilor din toat\lumea, la un pre] nesemnificativ,dar la o calitate tehnic\ de invidiat,concertul dat ast\-var\ pentru no-roco[ii londonezi veni]i `n parculunde trupa a mai sus]inut un spec-tacol de neuitat, `n iunie 1969. ~nc\o dat\, b\tr`nii p\c\to[i fac legea ̀ ndomeniul showbiz, colect`nd at`]iabani c\ probabil habar n-au pe ces\-i cheltuiasc\. F\r\ a-[i ascundeuzura [i oboseala, Stones-ii cultiv\respectul fa]\ de spectatori, ali-ment`nd leg\tura stabilit\ de-untrecut furtunos cu hituri ce-aumarcat tinere]ea tuturora [i refre-ne izvor`te parc\ din aer. (Aceast\grij\ am observat-o [i la un concertdat la Bucure[ti de OrphanedLand.)

Al doilea titlu putea fi unul din-tre cele memorabile [i nu exclud caunora s\ le sune astfel. Imaginea`ns\ e gre[it\ de at`tea ori, `nc`t te`ntrebi dac\ nu-i filmat\ cu smart -phone. John McLaughlin se achit\bine de partea sa, dar Santana parevenit pe scen\ numai pentru a seasigura c\ nu-i fur\ careva so]ia.Rar am v\zut un chitarist mai sicti-rit, dinaintea unui public totu[i

select. Mestec`nd gum\ `n sc`rb\(bateristul f\cea [i baloane!), lati-no-americanul se str\duia parc\s\-[i alunge privitorii. Degeaba `n -cear c\ McLaughlin s\ acopere in-dispozi]ia partenerului, zadarnicevirtuozit\]ile sc\pate de Santanadin iner]ie, spectacolul sufer\ letal.

Evenimentele petrecute la nois`nt prea cunoscute s\ le pome-nesc...

Umberto Eco, `ntr-unul din nenum\ratele saleeseuri incitante, spune a[a: „...listele poetice s`ntdeschise [i, `ntr-un anume sens, presupuse a sesf`r[i cu «etcaetera». Ele `[i propun s\ sugereze oinfinitate de persoane, obiecte, evenimente, dindou\ ra]iuni: (1) scriitorul e con[tient c\ num\rultotal al lucrurilor este prea vast pentru a ficonsemnat; (2) scriitorul `[i satisface propriapl\cere – c`teodat\ pur auditorie – de a se lansa`ntr-o enumerare f\r\ sf`r[it“ (Confesiunile unuit`n\r romancier, traducere de Ioana Gagea,Polirom, 2011, p. 143).

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu


retrospectiv\ « 7

~n mod cert, salvarea cel pu]inprovizorie de la demolare a caseilui George Enescu, de la Mih\ileni,Boto[ani, prin introducerea ei pelista monumentelor istorice, o con-secin]\ a campaniei de pres\ dus\de s\pt\m`nalul nostru, de RadioEuropa Liber\ [i prin paginile spe-ciale create pe Facebook (SaveEnescu’s Memorial House inMih\i leni [i Operation VillageEnescu) este un eveniment. Este orealizare, cred, mai ales pentru o]ar\ ̀ n care distrugerea sau mutila-rea patrimo niu lui arhitectural a de-venit mone d\ curent\, iar adminis-trarea culturii mai mult sau maipu]in o afacere pentru diver[ine`nsemna]i zi[i oameni politici in-stala]i `n posturi pe criterii de inte-rese de partid [i cumetrie.

Semnalul de alarm\ pentru sal-varea casei Enescu a fost tras de opianist\ care tr\ie[te la Viena, Ra-luca {tirb\], [i, fapt simptomatic, ast`rnit aversiunea celor mai mul]idintre colegii ei din ]ar\, barica -da]i, mai to]i, pe parcursul anului,`ntr-o t\cere ostil\. Nici mediile dein formare nu au excelat prin entu-ziasm fa]\ de o asemenea ini]iativ\.

Ceea ce merit\ spus rimeaz\,cred, perfect cu nota]iile memoria-listice ale prof. Paul Cornea (Ce afost – cum a fost, Polirom, 2013) de -spre epoca dictaturii, c`nd „`n mul-te cazuri am reu[it s\ nu ne ̀ ne c\m“datorit\ „oamenilor de bine“, dar [i„`ndeosebi lacunelor sistemului, ca[i unor tr\s\turi negative ale psi-hologiei românului“. Ast\zi, ca [iieri, „situa]iunea“ este aceea[i...

Nu pot s\ nu-i numesc pe „oame-nii de bine“, simpli iubitori de mu-zic\ [i de ]ar\, care au contribuitne[tiu]i, dar `n mod esen]ial la sal-varea casei Enescu. Dan Matei, celcare conduce de ani de zile CIMEC,

institu]ia cultural\ cu adev\rat eu-ropean\, dar, vai, prea pu]in apre-ciat\ [i `ngropat\ azi `n fantomati-cul Institut Na]ional al Patrimo-niului, a avut rolul determinant `ndeclan[area procedurii de urgen]\.La fel, interven]ia profesoarei uni-versitare Zoe Petre a fost determi-nant\ pentru finalizarea eforturi-lor introducerii casei Enescu peLista Monumentelor, eforturi cep\reau definitiv blocate de un per-sonaj „h\mesit“ [i „inadecvat pentru

inteligen]\ administrativ\“, cum `ldefinea Andrei Ple[u pe fostul mi-nistru al Culturii. S\ sper\m acumc\ prefectul Boto[anilor va face dinrestaurarea casei Enescu un eveni-ment al anului 2014...

Demn\ de laud\, ì scriam luiVasile Ernu `n decembrie – [i nu`mi retrag aprecierea –, este [i is-prava Editurii Casa Radio de a des-chide mai larg u[ile arhivelor ra-dioului [i a readuce `n actualitateimprim\ri at`t valoroase muzical,

c`t [i pre]ioase din punct de vederecultural [i documentar, prin seriaintitulat\ Radio Legende. O seriemenit\ s\ serbeze aniversarea de85 de ani a Radioului românesc [idin care a[ distinge seturile ArtaMariei Fotino [i Constantin Sil-vestri. Compozitor [i dirijor. Li seadaug\, parte a aceluia[i eveni-ment, cele zece discuri de arhiveale edi]iei a II-a, din 1961, a Festiva-lului George Enescu, c`teva din elecu interpret\ri memorabile cums`nt cele ale lui Sviatoslav Richter,Leonid Kogan sau {tefan Ruha.

Din cauza unei legisla]ii p\gu -boase, ceea ce ar fi putut deveni [iun mic eveniment discografic in-terna]ional a r\mas, ca [i `n aniipreceden]i, o istorie de familie. M\`ntreb, dac\ dincolo de nep\sarealegislatorilor [i a capetelor p\tratedin cultur\, impedimentele `n ca-lea distribuirii interna]ionale aacestor imprim\ri nu ar putea fidep\[ite cu pu]in\ ingeniozitate.Cred c\ nimeni nu ar `mpiedica ra-dioul s\-[i difuzeze `n lumea larg\propriile `nregistr\ri, online, subform\ de flac sau mp3. Altfel nici o[ans\ de a se auzi sau scrie o cro-nic\ `n str\in\tate despre acestediscuri de valoare [i, implicit, de -spre via]a muzical\ româneasc\.

Despre Festivalul George Enes-cu, eveniment real, desigur, de

neocolit al anului trecut, m\ ab]ins\ comentez. Chiar dac\ ì bucur\,pe drept, pe melomanii bucu re[ -teni, `n forma actual\ mi se paremai cur`nd ata[at politicii „depìne [i circ“ [i unor ̀ nclina]ii gran -domane ale organizatorilor...

Notam `n decembrie, pe de alt\parte, ca eveniment insuficient re-marcat [i apreciat, succesul t`n\ru-lui violoncelist Andrei Ioni]\, laConcursul interna]ional Haciatu-rian de la Erevan. ~ntr-un moment`n care num\rul participan]ilor ro-mâni la concursurile interna]iona-le, ca s\ nu mai vorbim de laurea]i,a devenit aproape zero, succesul luiIoni]\ merita s\ fie cu at`t maiapreciat, iar studiile pe care le face`n prezent la Academia din Berlin,sus]inute cu adev\rat de ai s\i.

~n sf`r[it, personal mi se pare uneveniment apari]ia la Viena a unuidisc cu muzica de pian a lui Enes-cu, c`ntat\ `ntr-o versiune revi-zuit\ dup\ partitura original\. Undemers [tiin]ific necesar, `n a[tep-tarea unei edi]ii critice contempo-rane a partiturilor compozitoruluiromân. Meritul ì revine pianisteiRaluca {tirb\], despre al c\rei CD,ap\rut la compania Gramola, amavut deja prilejul s\ vorbesc `naceast\ rubric\. Un disc ce se as-cult\ [i reascult\ cu mare bucurie,mereu...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor EskenasyCu muzic\,la dreapta,’nainte mar[!Trebuie s\ o spun de la bun `nceput: nu-mi plac retrospectivele, topurile, bilan]urile,toate la mod\ [i care ne inund\ la fiecare sf`r[it/`nceput de an. Dar m-am l\satsupus `n mod nea[teptat exerci]iului la sf`r[itul anului trecut, c`nd, printr-un mesajtrimis pe FB, scriitorul Vasile Ernu mi-a cerut p\rerea despre ce ar putea fi privitedrept primele cinci evenimente ale anului muzical românesc 2013. Am avut surprizas\ constat ulterior c\ r\spunsul meu, simplu gest amical, a fost publicat tale-quale`n „Adev\rul“... Ast\zi, m\ `ntreb dac\ p\rerile scrise la 30 decembrie cam dintr-or\suflare stau `n picioare [i ce ar fi de ad\ugat.

FOTO

: Ral

uca

{tirb

\]

Casa de la Mih\ileni, Boto[ani, a lui George Enescu, care `[i a[teapt\ restaurarea

8 » retrospectiv\


A[a cum exist\ perioade c`nd toat\lumea se mut\ sau se desparte,cred c\ 2013 ne-a ̀ nv\]at, cu criza fi-nanciar\ pe fundal, c\ a[a cumexist\ apocalipse personale, [i re-mediile s`nt, cum se zice azi, perso-nalizate. Probabil c\ aceast\a(u)to(no)mizare e sporit\ de re -]elele de socializare, dar n-are rosts\ deviem discu]ia. Oamenii au`n]eles `ncet-`ncet c\ interminabilacriz\ ì s\r\ce[te la buzunar, dar ìpoate ̀ mbog\]i interior, oblig`ndu-is\ `ncerce s\ devin\ mai spontani,mai maleabili, mai rezisten]i deunii singuri. E o lupt\ de andu-ran]\ care se d\ pas cu pas. E ceeace i se `nt`mpl\ eroului lui J.C.Chandor din All Is Lost, film `n ca-re Robert Redford face rolul vie]iilui. Un navigator solitar (despre ac\rui via]\ personal\ nu afl\m mainimic) are un accident `n largulOceanului Indian (un containerr\t\cit cu adida[i ì love[te iahtul).P`n\ s\ se termine filmul ar aveaocazia s\ moar\ la fiecare cinci mi-nute. Dac\ n-o face e pentru c\ nuse las\ cople[it. ~[i p\streaz\ cal-mul [i rezolv\ fiecare situa]iepunctual, f\r\ a `ncerca s\ explicefilosofic sau metafizic de ce i se`nt`mpl\ toate, ce are Dumnezeu cuel sau unde a gre[it. Sigur c\ jur-nali[tii au v\zut `nc\ de la premie-ra cannez\ o parabol\ despre via]a

`n vremea crizei [i a globaliz\rii,dar chiar dac\ cite[ti filmul prinfiltrul lui Hemingway (b\rb\]ieegal „grace under pressure“), totnu po]i evita eviden]a, aceea c\ ter-menul curaj se rescrie cu alte ac-cente `n aceste vremuri.

Ca s\ conduci binetrebuie s\-]i disciplineziimpulsurile

Expresia „pas cu pas“ i se aplic\ [ieroinei interpretate de Sandra Bul-lock ̀ n Gravity, de Alfonso Cuarón,de[i pe terenul ei de lupt\ gra -vita]ia (leg\tura cu p\m`ntul, cutradi]ia, cu lucrurile familiare [i cutot ce ì d\dea siguran]\) e abolit\.Bullock interpreteaz\ rolul unuiom de [tiin]\ la prima misiune `nspa]iu. Se `nt`mpl\ un [ir de acci-dente f\r\ leg\tur\ cu misiunea ei(ci cu alt\ misiune care antreneaz\o reac]ie `n lan]), ceea ce duce laizolarea eroinei `ntr-un spa]iu ini-maginabil de vast unde ideeasalv\rii e [i ea inimaginabil\. Dac\eroina reu[e[te s\ se adune [i s\fac\ lucrurile pe care trebuie s\ lefac\, reu[ind s\ ajung\ vie acas\ sedatoreaz\ tradi]iei cinemaului hol-

lywoodian, ca niciodat\ mai nepo-trivit\ [i mai potrivit\, care cerehappy end, chiar cu pre]ul sacri-fic\rii celui de-al doilea personajprincipal. O cere [i lumea `n caretr\im pentru c\, pe c`t de ad`nc eh\ul, pe at`t de mare dorin]a de aie[i din el. Cel mai optimist mod dereac]ie impus de realitate: dificul-tatea extrem\ ne d\ o vigoare ex-traordinar\ [i sentimentul aberantc\ ne putem lua la tr`nt\ cu mun]ii.

Chestia cu carnetul de [ofer nu eo glum\. Ea `nseamn\ [i c\ oame-nii simt nevoia s\ schimbe cevasau pe ei `n[i[i, s\ evolueze, s\ aib\[i alte experien]e dec`t cele de p`n\acum. La fra]ii Coen, drumul a fost`n 2013 o odisee repetabil\ p`n\c`nd eroul vede unde gre[e[te sause hot\r\[te s\ fie mai ferm. Spredeosebire de eroul lui J.C. Chandor,Llewyn Davis se las\ dus de ape –nu opune rezisten]\, dar nici nu iaini]iativa (ce s\-i mai ceri lupt\).Inside Llewyn Davis e un titlu carepune ̀ ntreg filmul sub semnul uneic\l\torii interioare – supraveghea-te, nu ̀ nt`mpl\tor, de o pisic\. Dac\vechii egipteni salvau dintr-o cas\`n fl\c\ri ̀ n primul r`nd pisica, Lle-wyn Davis abandoneaz\ pisica de

mai multe ori. Dar felul ̀ n care per-sonajul `n]elege s\ reziste vremuri-lor dificile prin care trece are cevacare ne e familiar, ni-l face simpatic[i ne `mpiedic\ s\-l descalific\m.Cinismul lui de multe ori justificate o form\ de rezisten]\, iar cei careì cad victim\ de cele mai multe ori[i-o merit\. Faptul c\ undeva cevanu e realizat cum trebuie face ca ex-perien]ele s\ se repete, iar el s\ sepoarte ca o juc\rie stricat\ care areacelea[i reac]ii la acela[i gen de si-tua]ii.

„Ca s\ conduci bine trebuie s\-]idisciplinezi impulsurile, s\ fii si-gur de reac]iile tale [i s\ ai sim]ulr\spunderii. Totodat\, trebuie s\respec]i codul rutier, regula joculuidin via]\, partea de neocolit a nor-melor [i conven]iilor. Faptul de aconduce cum trebuie o ma[in\evoc\ autonomia psihologic\ [i eli-berarea de constr`ngeri; po]i res-pecta regulile f\r\ suferin]\ atuncic`nd le recuno[ti necesitatea so-cial\, chiar dac\, `n fa]a ra]iunii,ele par absurde“, scrie la rubricaAutomobil `n Dic]ionarul de sim-boluri al lui Jean Chevalier [iAlain Gheerbrant. C\l\toria cu ma -[ina e o parte important\ a filmului

lui Joel [i Ethan Coen – a te l\sa(con)dus vs.a te afla tu ̀ nsu]i la volan –,[i nu ̀ nt`mpl\tor Llewyn nu ̀ ndr\z -ne[te s\-l ̀ nfrunte dec`t c`nd e la vo-lan pe diabolicul personaj al luiJohn Goodman, care `l provoac\permanent ca un Supraeu sc`rbos.

Cu ma[ina lui Porumboiu [i Netzer

Cu o discu]ie `n ma[in\ `ncepeC`nd se las\ seara peste Bucure[tisau Metabolism, de Corneliu Po-rumboiu, c`nd regizorul [i actri]avorbesc despre viitorul filmului `ncontextul digitalului, [i tot `nma[in\ se afl\ atunci c`nd au dis-cu]ia despre limb\, plec`nd de la do-rin]a actri]ei de a lucra la un mo-ment dat `n str\in\tate. Ma[ina d\pove[tii senza]ia de mi[care (de[i eimpropriu spus „poveste“) [i suge-reaz\ (mai cur`nd neinten]ionat)c\ ar putea exista o evolu]ie, otransformare `n rela]ia dintre ceidoi, transformare care are loc `nurma ac]iunii, nu a schimbului deidei. De altfel, c`nd actri]a e dur\ curegizorul tocmai cheam\ un taxi, [inu e condus\ de el cu ma[ina.

Pas cu pas prinfilmele anului trecut

Mi-am dat seama `n timpce sp\lam vasele (ediminea]a zilei de 31decembrie [i nu vreau s\intru `n 2014 cu articolerestante) c\ e un „trend“al anului 2013 faptul c\oamenii devin tot maiindependen]i pentru c\,uite, de c`nd m-am apucatde [coala de [oferi, amaflat de cel pu]in cinciprieteni care [i-au luatcarnetul, fac [coala sau au`nceput efectiv s\conduc\, de[i aveaucarnet de mai demult.

Inside Llewyn Davis

Film

Iulia Blaga

retrospectiv\ « 9


~n Pozi]ia copilului automobilulare un rol mult mai important. M\`ntorc la Dic]ionarul de simboluricare vorbe[te despre simbolismuloniric: „Un automobil strivind uncopil poate s\ `nsemne c\ elanul vi-tal, dezvoltarea personalit\]ii saupresiunile exterioare nu au ]inutseama de un ata[ament persistentla copil\rie [i la valorile psihologi-ce reale, care nu se pot integra ̀ ntr-oevolu]ie armonioas\ dec`t `ntr-unritm mai `ncetinit. Imaginea amin-tit\ revel\ (n.red. – sic!) `mpotrivi-rile interioare la legea mi[c\rii“.Dincolo de paralelismul `ntre a ve-dea un film [i a visa, dincolo de fap-tul c\ filmul lui C\lin Peter Netzerse inspir\ din realitate se afl\ acestmiez: eroul interpretat de BogdanDumitrache e `nc\ infantil [i felulcum mama (Lumini]a Gheorghiu)reac]ioneaz\ c`nd el omoar\ un co-pil cu ma[ina `l infantilizeaz\ [imai mult, ̀ mpiedic`ndu-l s\ evolue-ze. Filmul a fost v\zut `n str\in\ta-te mai mult prin prisma socialului– satira unei societ\]i corupte, ve-chii comuni[ti egal noii `mbog\]i]i[.a.m.d., dec`t prin cea a unei po-ve[ti individuale dureroase desprerela]ii familiale viciate.

Dac\ tot am luat-o automobilis-tic, trebuie s\ ne oprim ni]el [i laPrince Avalanche, de David Gor-don Green, str\lucit remake dup\un film islandez recent `n care celedou\ personaje principale lucreaz\pe timp de var\ turn`nd vopsea peun drum pu]in circulat dintr-unpeisaj distrus de incendii. Pe m\ -sur\ ce avanseaz\, cei doi b\rba]iajung s\ se cunoasc\ tot mai bine,iar natura d\ [i ea semne de rege-nerare. Dar felul `n care fiecarepersonaj se prezenta celuilalt erafals, a[a c\ dup\ punctul culminantal ac]iunii, c`nd ei se `nfrunt\ (`n -frunt`ndu-[i de fapt fostul sine),`ncep s\ distrug\ elementele mun-cii lor, ca [i cum ar vrea s\ distrug\structura `n care fuseser\ obliga]is\ stea p`n\ atunci. Cu personajeepisodice care apar ca ni[te fanto-me pe acel drum pustiu pentru ca-re dungile s`nt u[or inutile, odiseea

propus\ de film pare hr\nit\ dinBeckett, dar ochiul regizorului ìadaug\ contrapuncturi poeticeproaspete, iar interpret\rile luiPaul Rudd [i Emile Hirsch o ]inaproape de p\m`nt, pe linia uneipove[ti foarte umane.

Nu mai ]in minte dac\ existavreo ma[in\ mai vizibil\ `n JimmyP. (Psychothérapie d’un Indien desPlaines) de Arnaud Desplechin. ~nmod ciudat, abia `mi mai amintescfilmul v\zut la Cannes `n 2013, de[imi-a pl\cut foarte mult. Poate c\ unpsiholog mai de[tept mi-ar puteaexplica amnezia pun`nd-o `n leg\ -tur\ cu faptul c\ [i personajul fil-mului, indianul Blackfeet interpre-tat de Benicio del Toro, se `ntoarcedin al doilea r\zboi mondial cu otraum\ pe care n-o poate explica.Filmul are la baz\ cartea scris\ depsihoterapeutul din film, George

Devereux (alias György Dobó,n\scut la Lugoj `n 1908 [i plecat det`n\r `n lumea larg\), care desco-per\ `n spatele traumei din r\zboiun conflict mai vechi. ~mi propunpentru 2014 s\ citesc cartea lui De-vereux, Reality and Dream: Psycho -therapy of a Plains Indian, ap\rut\`n 1951. Dincolo de interesul pentrupsihologie sau, `n cazul de fa]\, et-nopsihanaliz\, regizorul [i co-sce-naristul Arnaud Desplechin cre -eaz\ o structur\ dens\ care sus]ine`n acela[i timp filmul [i analiza dinfilm, construindu-se de fapt subochii no[tri prin intermediul dialo-gului dintre James Picard [i Geor-ge Devereux, al viselor lui JamesPicard [i al demersului psihologi-co-detectivistic prin care psiho -logul/regizorul reu[e[te s\ p\trun -d\ `n mintea pacientului/persona-jelor. Jimmy P. (Psycho thérapie

d’un Indien des Plaines) e mai multdec`t o poveste cu psihologi, de[iare mult\ empatie pentru suferin]auman\, dar are leg\tur\ [i cu f\cu-tul filmelor. Poate mi se va mai des-chide ceva `n cap c`nd `l voi reve-dea. ~n mod similar, filmul lui Pa-blo Larrain, Nu/No, e construit pestructura campaniei televizate ca-re a dus `n 1988 la plebiscitul `mpo-triva lui Augusto Pinochet, campa-nie g`ndit\ de t`n\rul publicitar in-terpretat de Gael García Bernal.

Anul eliber\rii

2013 a fost pentru cinema [i un anal eliber\rii. De la emanciparea se-xual\ din filmul care a c`[tigatCannes-ul, La vie d’Adèle: Chapitre1 & 2, care va r\m`ne ̀ n istorie prinlipsa de inhibi]ii cu care trateaz\povestea de iubire dintre dou\ fete,

la aprofundarea rasismului [i asclaviei americane. Trei filme aucontinuat ce s-a `nceput `n anii tre-cu]i, prezen]a unui pre[edinte deculoare `n fruntea Statelor Uniteacceler`nd dorin]a de a aprofundap\catul originar al na]iunii. Dac\Lincoln [i Help/ Culoarea senti-mentelor erau, pe r`nd, pagin\ deistorie sau pagin\ de revist\ ilus-trat\, paleta s-a diversificat `n 2013.Lee Daniels’s The Butler/ Majordo-mul e un epic amplu, cu distribu]ieeclectic\ [i preten]ii de epopeena]ional\, pe c`nd 12 Years a Slave/12 ani de sclavie (semnat de britani-cul Steve McQueen) e organic [ivisceral, cu scene de o brutalitatemai estetizant\ ca `n Hunger (pri-mul lungmetraj al lui McQueen),dar la fel de greu de urm\rit. ~n fi-ne, Quentin Tarantino a livrat [i elun nou film din trilogia r\zbun\rii,Django Unchained/ Django elibe-rat, al c\rui erou parcurge odiseeaspre libertate ajutat de un europeandestupat la creier. Piruetele `n ju-rul cinemaului popular au devenitla Tarantino un fel de menuet sauorice fel de dans formal vre]i; ceconteaz\ e c\ re]inerile fa]\ de pro-blematica sclaviei dispar treptat.

Filme interesante au mai fost,cu ma[ini sau f\r\: Beasts of theSouthern Wild/ T\r`mul visurilorde Benh Zeitlin (care la noi a rulat`n 2012, la fel ca Amour de MichaelHaneke), In the Fog/ ~n cea]\ deSerghei Loznitsa, Epizoda u zivotuberaca zeljeza/ Un episod din via]aunui culeg\tor de fier vechi de Da-nis Tanovic, Spring Breakers/ Va-can]\ de prim\var\ de HarmonyKorine [i altele. N-a fost un an r\u.

C`nd se las\ seara peste Bucure[ti sau Metabolism

All Is Lost


10 » retrospectiv\

Lista literar\ 2013

Doris Mironescu

Poezia

~n materie de poezie, `n 2013 auap\rut c`teva c\r]i absolut remar-cabile. Mai ̀ ntì, desigur, Emil Bru-maru cu un volum de poezii noi,Rezerva]ia de ̀ ngeri, despre frumu-se]e [i dispari]ie, un volum care„recite[te“ texte [i teme din unghinou, cu melancolie [i `ndoial\. Re-zultatul e o poezie de cea mai bun\calitate, sporind opera brumarian\cu un ton nou. Claudiu Komartin,cu o carte care s-a l\sat a[teptat\,Cobalt, se plaseaz\ `n miezul uneicrize de legitimitate a poeziei, cuat`t mai puternic\ [i mai convin -g\toare cu c`t Komartin e un „vi-zionar“, adic\ un autor care inves-te[te foarte mult `n poezia ca art\,nesuferind, de aceea, s-o vad\ lip-sit\ de obiect, adic\ de `ndrept\]ireontologic\. V. Leac a dat, cu Un-chiul este `nc`ntat, cel mai coerentvolum al s\u de p`n\ acum, ceea ce`nseamn\ deja c\ `[i asum\ o maiveche provocare. ~ntre dram\ [i jo-vialitate, el experimenteaz\ cu totfelul de voci [i de texte, ridic`ndu-seadesea deasupra nivelului delecta-bil, pe care `l are, ca s\ zic a[a, asi-gurat. Notez cu mult\ simpatieideea lui Matei Hutopil\ de a-[i pu-blica ultimul volum poetic, ~n pre-zen]a lucrurilor, `ntr-un num\r in-fim de exemplare, distribuite prinre]elele informale ale prietenilor [icolegilor litera]i; editurile pot s-o iaca pe un protest, criticii pot s-o

priveasc\ ca pe o revendicare orgo-lioas\ a singularit\]ii. Un sur -priz\tor melancolic iv\nescian es-te Emanuel Guralivu, cu Boxerulcu pumnii fragili. Sonor, furios,dar st\p`n pe sine, cu pu]ine derive,este Mihai Vakulovski `n Riduri.La fel de livresc [i ]epos ca p`n\acum, `n noua sa carte, the `nd, Ho -ra]iu Decuble prive[te de sus rea-lit\]ile triviale [i le zdrobe[te subdispre]ul s\u. O privire nostalgic\`nd\r\t, la Ioan Es. Pop: 1983. mar[.2013. xanax. La antologii, o `nregis-trez pe cea din Aurel Dumitra[cu,O mie [i unu de picioare verzi, [i pecea a lui Liviu Antonesei, Un taur`n vitrina de piatr\. Nu prea multedebuturi [i nu prea semnificative:`l notez totu[i pe cel al lui Vlad A.Gheorghiu, Fratele mut. La nordapa e curat\, cu o bun\ [tiin]\ aversului, dar ̀ ndem`natic mai multverbal, dup\ cum arat\, de altfel, [ititlul. Restan]e de lectur\: {tefanManasia, Bonono sau cucerireaspa]iului, [i Dan Sociu, Vino cu mi-ne [tiu exact unde mergem.

Proza

~n materie de proz\ circul\ dejaideea c\ anul n-a fost unul preastr\lucit. Nu combat aceast\ idee.Florin L\z\rescu a dat, ̀ n Amor ]ire,un nou roman despre ingenuitate[i despre lumea privit\ ca miracol,c\ut`nd o diversificare tipologic\.Darul s\u de observa]ie [i ingenio-zitatea anecdotic\ nu s`nt ̀ ns\ binepuse `n valoare. ~n romanul Negru

[i ro[u, Ioan T. Morar speculeaz\ opoveste rasial\ din vremea r\zbo-iului mondial, cu prea pu]in efortpentru verosimilul psihologic. Mainorocos este Negustorul de `ncepu-turi de roman al lui Matei Vi[niec,care sintetizeaz\, parc\ mai binedec`t c\r]ile anterioare, spaimelepostmoderne ale autorului. Pot fi,de asemenea, men]ionate O teleno-vel\ comunist\ de Doru Pop, NicStudeno. Al doilea cartu[ de An-drei Pogorilowski, Do not cross deDora Pavel, Urma de Adrian AluiGheorghe. Evenimentul, la proz\,este antologia realizat\ de MariusChivu, Best of: proza scurt\ a ani-lor 2000. Adunate laolalt\, textelelui Mihai Mateiu, Veronica D. Ni-culescu, Alex Tocilescu [i ale celor-lal]i creeaz\ o imagine exuberant\[i `ncurajatoare a prozei de azi, pecare Marius Chivu a fost foarte in-spirat s\ o decupeze.

Critica literar\

Al treilea mare „gen“, critica lite -rar\ din 2013 ar fi trebuit s\ prospe-re gra]ie absolvirii a cel pu]in dou\promo]ii na]ionale de cercet\toripostdoctorali `n filologie [i „di-vulg\rii“ obligatorii a rezultatelormuncii lor. ~n mod sur prinz\tor,asta nu a aglomerat pia]a dincolode suportabil. ~ntre apari]iile re-marcabile trebuie `nceput cu Mir-cea Anghelescu, criticul care scoatedin istoria literar\ cea mai cunos-cut\ veritabile revela]ii [i ne ajut\s\ dob`ndim perspectiva istoric\ ce

ne lipse[te, `n Poarta neagr\. Scrii-torii [i ̀ nchisoarea. Antonio Patra[a publicat dou\ c\r]i ce se comple-teaz\: E. Lovinescu [i modelele cri-ticii interbelice [i Scriitorul [i um-bra sa. Geneza formei `n literaturalui E. Lovinescu. E vorba de scrieriprin care teme socotite cunoscute

ale istoriei literare (sincronism [idiferen]iere, modernism [i tradi -]ionalism) s`nt aduse, `n sf`r[it, lanivelul de maturitate hermeneu-tic\ a secolului XXI. Caius Dobres-cu, `n Pl\cerea de a g`ndi, extindeanaliza cultural\ liber\ care-i esteproprie asupra c`mpului criticii li-terare post belice, cu rezultate dincele mai interesante. Un lucru `nru-dit face Bog dan Cre]u `n Inorogul lapor]ile Orien tului, carte de analiz\cultural\ erudit\, `ntr-un limbajfluid, asupra unei posibile polemicimascate a lui Dimitrie Cantemir cuuniversul reprezent\rilor simboli-ce din bestiariile medievale. Ama-zoanele. O poveste reprezint\ mate-rializarea proiectului „feminist“ dedurat\ al Adrianei Babe]i. Un ]\rm`nde p\rtat. Seduc]ia frontierelor,frontierele seduc]iei de Corina Cio-cârlie face o impresionant\ descin-dere `n teritoriul de fine]e al analizeiliteraturii ca testimoniu cultural.

Debuturile `n critic\ s`nt, ca de obi-cei, universitare. O excep]ie: Geor-ge Neagoe, cu Asul de pic\, discu]iedespre anii obscuri ai biografiei lui{t. Aug. Doina[. Alina }i]ei, hispa-nist\ ie[ean\, scrie `n Identitate, al-teritate [i putere despre problemati-ca identitar\ sud-american\ [i tipu-rile „na]ionale“ de aici, iar SerinellaZara, `n Sintaxa poetic\ – un mirajlingvistic, lucrare „de silin ]\“, sestr\duie[te s\ pun\ cap\t unor ti-curi de limbaj d\un\toare. Cea maide viitor debutant\ este `ns\ Roxa-na Patra[, cu valoroase apa ri]ii `ncronica literar\ [i p`n\ acum, `nspecial `n „Timpul“ sau „Convor-biri literare“. Cartea sa C`n tecedina intea decaden]ei. A.C. Swin-burne [i declinul Occidentului este odiscu]ie expert\ a operei [i a locului`n canon al lui Swinburne, cu o im-presionant\ cunoa[tere a unei epocidense a literaturii engleze.

La categoria „inclasabile“ citeztrei c\r]i: arhicomentata Ce a fost.Cum a fost, dialog al lui Paul Cor-nea cu Daniel Cristea-Enache, m\r -turie despre vremurile vechi [i mo-rala lor, frumoasa carte a lui GabrielLiiceanu, Dragul meu turn\ tor, pri-mit\ ̀ n presa cultural\ cu obiec]ii pecare nu le-am `n]eles, [i Exerci]ii deimaturitate, noul volum al celui maiata[ant eseist de azi, Livius Ciocâr-lie. Adaug, ca restan]\, interesantacarte de „dialoguri“ cu Osip Man-del[tam a lui Bogdan-AlexandruSt\nescu, Enter Ghost.

Lista e subiectiv\, absen]ele,desigur, `mi pot fi trecute `n cont.Un an nou mai bun, tuturor!

Evenimentul anului, se cuvine s-o mai spunem o dat\, a fost FILIT, Festivalul Interna -]ional de Literatur\ [i Traducere din Ia[i, `n octombrie, o curs\ contra cronometru adiscu]iilor literare, a lans\rilor [i evenimentelor. Pentru mine personal, festivalul afost ocazia de a m\ `nt`lni cu c`]iva mari scriitori [i/sau buni prieteni f\r\ s\trebuiasc\ s\ dau o fug\ la vreun Bookfest pentru asta. S\ nu uit: dou\ antologii, deproz\ [i poezie ie[ean\ contemporan\, au ap\rut `n cadrul festivalului. Cea de proz\a fost `ngrijit\ de Antonio Patra[, pentru cea de poezie m-am nevoit eu `nsumi.Fiind publicate `n traducere englez\, ele se adreseaz\ unui cititor cu totul virtual,ceea ce mi le face cu at`t mai simpatice. {i acum, tradi]ionala list\.


retrospectiv\ « 11

Bogdan-Alexandru St\nescu

Proza

~n proz\, sub orice form\ ar fi luatea, `ncep cu autorii care au confir-mat (horribile dictu). Marin M\lai-cu-Hondrari public\ un Lunetisttotal atipic pentru peisajul miori-tic, pentru c\ este un roman care s-an\scut din literatur\, care se hr\ -ne[te cu literatur\ [i care-[i asum\livrescul ca pe unica [ans\ a litera-turii adev\rate. Poker. Black glass,a doua parte a unei trilogii proiec-tate de Bogdan Co[a, o anatomie anebuniei, dar [i o dovad\ a luci-dit\]ii auctoriale, care-[i asum\ unproiect de anvergur\ `n vremuric`nd pare mai important s\ publici,orice, oric`t, numai s-o faci. DanMatei, un debut absolut surprin -z\tor cu Balena [i marele poet deap\ dulce, o carte care acoper\ pri-mii ani de dup\ revolu]ie, cu at-mosfera aceea post-apocaliptic\ [itotal nebun\. Un roman care meri-ta o soart\ mai bun\ (m\ refer la re-ceptare). A.R. Deleanu cu a saAcluofobia (care vine foarte repededup\ ~mbl`nzitorul apelor), unscriitor care exploateaz\ la modulprogramatic [i lucid o ni[\ foartes\rac\ `n literatura român\. IoanT. Morar, cu al s\u foarte solid [i

ambi]ios Negru [i Ro[u, care con-struie[te un Julien Sorel ]igan,mar tor la cele mai mari groz\viicomise de armata român\ la Odes-sa, dar [i la deportarea ]iganilordin Transnistria. Adrian Schiop,cu o poveste de dragoste care acreat furtunoase dezbateri mai ales`n mediul virtual [i un personajrupt at`t de finu] din realitate, `nc`ta[ fi jurat c\ l-am cunoscut `n Ber-cenii copil\riei. Cosmin Per]a revinecu schi]e harmsiene absolut deli-cioase `n care graviteaz\ bezmeticicam toate cele mai bune min]i alegenera]iei sale (mele): Vizita. ~n fi-ne, o carte sosit\ pe ultima sut\ demetri, care mie mi-a ̀ ncheiat practicanul, Alearg\, al Anei-Maria San-du, o carte hibrid (proz\, eseu, po-em), o anatomie a melancoliei [i unsoi de desc`ntec menit s\ risipeasc\magia neagr\ a v`rstei de 30+.

Poezia

Dac\ la proz\ mai merge s\ spuic`teva cuvinte despre fiecare carte,`mi vine absolut imposibil s\ fac lu-crul acesta la poezie, a[a c\ am s\enum\r cele c`teva titluri care mi-au pl\cut `n mod deosebit: {te-fan Manasia, cu Bonobo sau Cuce-rirea spa]iului; Dan Sociu – Vinocu mine [tiu exact unde mergem (ocarte pe care o simt de trecere);

Florin Partene – Liber de causis(carte c\reia i-a luat [ase ani pen-tru a se na[te); Vlad Dr\goi – Meto-de (un debut excelent), {tefan Ba-ghiu – Spre Sud, la L\ceni, AndreiDosa – American Experience. Omen]iune special\ pentru EmanuelGuralivu, cu al s\u Un boxer cupumnii fragili, o carte despre carear trebui s\ se vorbeasc\ mai mult.

Non-fiction

La capitolul non-fiction, a[ `ncepecu percutanta [i at`t de utila carte alui Gabriel Andreescu, C\rturari,opozan]i [i documente. Manipula-rea arhivelor Securit\]ii, o carte ca-re pune documentarea deasupra

b`rfei [i care ar trebui s\ fi puscap\t miturilor care circul\ pe sea-ma c`torva c\rturari români con-damna]i pur [i simplu pe baza pre-siunii unor cercuri de influen]\.Vlad Zografi, Infinitul din\untru,pentru c\ este un eseu sclipitor des-pre literatur\ [i teatru. AdrianaBabe]i, Amazoanele – pentru c\ amcitit-o ̀ ntr-o s\pt\m`n\, cu creionul`n m`n\ [i, la final, mi-am dat sea-ma c\ nu pot scrie despre ea. Oricea[ fi scris ar fi fost o jignire pentrucartea asta minunat\.

La men]iuni speciale ar fi Bestof: proza scurt\ a anilor 2000 coor-donat\ de Marius Chivu, pentru c\era mare nevoie de a[a ceva. PaulCornea & Daniel Cristea-Enache:

Ce a fost, cum a fost, pentru c\ e oautobiografie disimulat\ a unuiadintre cei mai mari intelectuali ro-mâni `n via]\.

Regrete

La capitolul regrete, faptul c\ Edi-tura CDPL a `ncetinit (spre zero)ritmul de lucru. A[ ad\uga aici feli-cit\rile mele editurilor Herg Benet,Casa de editur\ Max Blecher, Tra-cus Arte [i Charmides, pentru c\ aureu[it s\ evite acest lucru [i pentruc\ se ambi]ioneaz\ s\ foreze `n sub-solurile literaturii de actualitate.

Dispari]ia „Dilematecii“.Tot la regrete: intrarea `n fali-

ment a Suhrkamp Verlag (deci, CD-PL, se ̀ nt`mpl\ [i la case enorme...).Retragerea din activitate a directo-rului editorial Hanser, MichaelKrüger, o legend\ editorial\, dar [iun poet extraordinar. Moartea lui Ale -xandru Mu[ina. Moartea lui Tra-ian T. Co[ovei, pe 1 ianuarie 2014.

RetroDat fiind c\, `n mod cert, nici un cititor, oric`t deprofesionist [i de industrios s-ar pretinde, nu poateacoperi `ntreaga produc]ie literar\ a unui teritoriu peparcursul unui an, aceste retrospective, cu varianta lorcriminal\ numit\ TOP literar, s`nt ni[te enumer\ri careadun\ laolalt\ lucruri auzite cu lucruri citite [i cu figuriimpuse fie de amici]ie, fie de diverse interese. Spuna[adar din capul locului c\ mica mea retrospectiv\ estepur subiectiv\ [i se bazeaz\ exclusiv pe ceea ce amreu[it s\ citesc `n 2013.


12 » retrospectiv\

Florin Irimia

Pe plan interna]ional

Am consemnat apari]ia celui de-altreilea roman din trilogia futurist\a scriitoarei Margaret Atwood(MaddAddam) inaugurat\ fix cu 10ani `n urm\, un nou roman semnatThomas Pynchon (Bleeding Edge,l-am citit, poate vom vedea cur`nd[i-o traducere) [i un roman poli]ist,The Cuckoo’s Calling, semnat deun oarecare Robert Galbraith, cares-a dovedit a fi pseudonimul luiJ.K. Rowling, aflat\, se pare, `ntr-operioad\ a c\ut\rilor de gen/stildup\ `ncheierea seriei Harry Pot-ter. De men]ionat c\ `n prezent ocopie semnat\ a volumului `n ches -tiune se vinde pe internet cu peste5.000 de dolari!!!, asta dup\ ce,ini]ial, c`nd nu se [tia nimic despreautor, romanul se v`nduse `n doar1.500 de exemplare. Cine a avut in-spira]ia s\ cumpere cartea, poateacum s-o v`nd\ [i s\-[i ia o ma[in\!S\ mai spun\ cineva c\ nu po]ic`[tiga bani din literatur\!

Tot `n 2013 am avut surpriza s-ovedem pe Alice Munro c`[tig`ndpremiul Nobel pentru literatur\!Pu]ini [tiau ̀ n România cine e AliceMunro (o scriitoare canadian\ dinprovincia Ontario care a scris toat\via]a proz\ scurt\!), dar m\ m`n -dresc cu faptul c\ pentru stu den]iide la Litere ea nu era o enigm\. Sper

ca `n anii ce vor urma s\ vedemap\r`nd c`t mai multe tradu ceridin c\r]ile acestei talentate [i pro-lifice prozatoare, c\reia la 82 de anii-a fost ar\tat\ suprema recunoa[ -tere literar\.

Pe plan na]ional

Au ap\rut multe traduceri ale unorc\r]i de prim\ m`n\, de la autoriafla]i la debut: M.L. Stedman, Lu-mina dintre oceane, Sahar Deli-jani, Copiii arborelui de jacaranda,Graeme Simsion, Proiectul Rosie,Madeline Miller, C`ntul lui Ahile,Kevin Powers, P\s\rile galbene, lacei consacra]i [i ultraconsacra]i:Philip Roth, Teatrul lui Sabbath,Zadie Smith, Nord-Vest, ElifShafak, Onoare, Tracy Chavalier,

Ultima fugar\, Siri Hustvedt,Triste]ile unui American, AlasdairGray, S\rmane creaturi, trec`ndprin nume cu greutate ca DavidGrossman, C\derea din timp, Yas-mina Reza, Ferici]i cei ferici]i,Fabio Stassi, Ultimul dans al luiCharlot, Margaret Mazzantini, Ni-meni nu se salveaz\ singur, MariaDuenas, Ce avem [i ce uit\m, darneuit`ndu-i nici pe clasici: JosephRoth, Iov, Walker Percy, Mirajulfericirii, Andre Breton, Nadja. Auap\rut [i suficiente romane auto-htone din care a[ aminti: Un singurcer deasupra lor, de Ruxandra Ce-sereanu, Amor]ire, romanul luiFlorin L\z\rescu, Negru [i Ro[u deIoan T. Morar etc. etc.

Anul 2013, sub semnul FILIT

Totu[i, cred c\ nu gre[esc dac\afirm c\, din punct de vedere literar,anul 2013 a stat sub semnul primeiedi]ii a FILIT, Festivalul Interna]ional

de Literatur\ [i Traducere, care aadus la Ia[i nume mari ale literaturiiromâne [i str\ine deopotriv\, ̀ ntr-unregal de cinci zile care a pus Ia[ul peharta cultural\ a Europei, unde amtoat\ convingerea c\ va r\m`ne pen-tru mult timp de-acum `nainte.

La noi, de regul\, bilan]urile depl`ng [i se lamenteaz\, [i nu `ntotdeauna f\r\ motiv.~n politic\ lucrurile merg prost, din ce `n ce mai prost, [i chiar dac\ politicainfluen]eaz\ literatura (vezi politica ICR-ului `ncep`nd din toamna lui 2012), cred c\p`n\ nu va ap\rea vreo lege care s\ limiteze produc]ia de c\r]i sau s\ vedem edituridesfiin]ate, bilan]urile mele vor continua s\ fie pozitive. Cu alte cuvinte, declar c\anul 2013 a fost un an bun pentru carte, de[i mai pu]in bun pentru autorii români `n contextul declinului institu]iei men]ionate mai sus, declin care, probabil,va continua s\ se resimt\ [i `n 2014.

Un an bun

Alice Munro, c`[tig\toarea premiului Nobel pentru literatur\ `n 2013


retrospectiv\ « 13

Pinacoteca lui Barbu

Suplimentul lui Jup


14 » retrospectiv\

A[teptat\ ca un uria[ eveniment literar, confe-rin]a ]inut\ ̀ n prim\vara trecut\ de Haruki Mu-rakami pe tema „S\ vezi sufletul [i s\-l scrii“ arupt o t\cere ce a durat, `n Japonia, mai bine de18 ani. Murakami a justificat apa ri]iile lui publice

extrem de zg`rcite prin dorin]a ferm\ de a se pu-tea plimba `n lini[te, f\ r\ a fi deranjat pe strad\.

„V\ rog, considera]i-m\ un animal pe cale dedispari]ie [i mul]umi]i-v\ s\ m\ observa]i `nlini[te, de la distan]\ (...) Dac\, eventual, ̀ ncerca]is\ `mi vorbi]i sau s\ m\ atinge]i, m\ pute]i inti-mida [i risca]i s\ v\ mu[c. A[a c\, v\ rog, fi]i pru-den]i!“

Ultima carte a lui Haruki Murakami (al c\ruititlu ar putea fi tradus Tayaki Tsukuru cel inco-lor [i anul lui de pelerinaj) a ap\rut `n Japonia`n aprilie `ntr-un tiraj de 1 milion de exemplare.„Cel mai recent roman al meu reprezint\ pentrumine o nou\ `ncercare. Nu cred c\ a[ fi putut s\`l scriu `n urm\ cu trei sau patru ani“, a explicatMurakami.

Fragmente dintr-un an fierbinteMurakami vorbe[te:„Considera]i-m\ o specie pe cale de dispari]ie!“ Dup\ jum\tate de secol de exis-

ten]\, succesul aventurilor micului galeste `n continuare redutabil. De aceea,p\rintele s\u, singurul r\mas `n via]\,Albert Uderzo, a fost de acord s\ pre-dea [tafeta unei noi genera]ii de au-tori. „De acum `nainte, rolul meu va fis\ veghez ca natura personajelor s\ nufie tr\dat\. Voi fi gardianul templului“,asigura celebrul desenator `ntr-un in-terviu acordat ziarului „Le Figaro“.

Pe plan personal `ns\, lucrurile s`nttensionate pentru desenatorul `n v`rs -t\ de 86 de ani: Uderzo a f\cut pl`ngere`mpotriva fiicei [i ginerelui s\u, pe ca-re ì acuz\ de „violen]e psihologice“ [ide inten]ia de „a pune m`na“ pe cele-bra saga – un alt capitol `ntr-un foile-ton judiciar ce dureaz\ deja de [aseani.

Bowie retr\ie[tenostalgia Berlinului

Dup\ ani de t\cere, David Bowie a revenit `n actualitate. Noualui melodie, Where Are We Now, anun]`nd noul album al celebruluiglam-rocker, The Next Day, a fost lansat\ `n prim\var\. „Ap\rutchiar `n ziua anivers\rii a 66 de ani de via]\ a lui Bowie, primul luic`ntec nou din ultimii 10 ani este plin de imaginea Berlinului, ora[ul`n care a disp\rut ̀ n 1976 pentru a ̀ nregistra cele mai importante al-bume ale sale, inclusiv capodopera electronic\ Low“, scrie PaulTrynka, autor al c\r]ii David Bowie – The Definitive Biography. ~n1976, Bowie venise `n Berlin de la Los Angeles, sleit de droguri [i defaim\. Avea s\ r\m`n\ acolo vreme de doi ani, timp ̀ n care s-a fami-liarizat cu opera lui Brecht [i mi[carea artistic\ Brücke,„scufund`ndu-se“ ̀ n muzica electronic\ german\, ̀ n scris [i pictur\.

Al [aselea roman scris de DanBrown, Inferno, a fost lansat `nprim\var\ [i s-a dovedit, a[a cumera de a[teptat, un mare succes, de[imoda Codului lui Da Vinci nu maiare suflul de alt\dat\. Noua aventur\

a lui Robert Langdon propune citito-rilor o „excursie bazat\ pe una din-tre cele mai mari [i mai misterioasecapodopere literare din istorie“ – In-fernul lui Dante. Consecin]a ime-diat\? Fanii autorului american au

dat buzna la Floren]a. La `nceput,agen]ii turistici s-au bucurat, dar `nscurt\ vreme au ̀ nceput s\ se team\c\ ora[ul lor va deveni „un templual esoterismului“.

Brown `ns\ a trebuit s\ treac\prin purgatoriul criticilor: „Ca sti-list, Dan Brown devine tot mai bun:`nainte era groaznic, acum e doarfoarte slab“, scrie Jake Kerridge `n„Daily Telegraph“.

Pe 25 martie 1983, Michael Jack-son ap\rea `n public cu celebrul luidans, interpret`nd melodia BillieJean la aniversarea a 25 de ani de la`nfiin]area casei de discuri Mo-town. Nu Jackson a inventat acestpas de dans; James Brown [i apoial]ii (Fred Astaire [i Sammy DavisJr.) l-au interpretat `naintea lui.

„Dar dansul lui Jackson de pescena Pasadena Civic Auditori -um, transmis apoi de NBC, a fostexecutat cu o uluitoare perfec]ie [ia atras aten]ia `ntregii lumi. A do-ua zi, pu[tii din toat\ America`ncercau s\ reproduc\ mi[careape terenul de joac\. Unii ar puteaspune c\ a fost punctul culminant

al `ntregii sale cariere“, nota re-vista „Rolling Stone“.

Helen Fielding a reu[it s\ `[i revolte fanii dup\ ce a publi-cat `n „Sunday Times Magazine“ fragmente din Mad Aboutthe Boy, noul roman ce o are ca eroin\ pe celebra Bridget Jo-nes [i care, `n noua carte, a r\mas v\duv\ dup\ ce so]ul ei,Mark Darcy, a fost „ucis“ de scriitoare. {oca]i, fanii seriei auexplodat pe re]elele de socializare, iar unii dintre ei [i-auanun]at chiar inten]ia de a boicota publicarea c\r]ii.

Un [oc ce a atras [i comentarii r\ut\cioase din partea non-fanilor: „Oamenii s`nt sup\ra]i c\ so]ul non-existent al unuipersonaj imaginar a fost ucis. Get. A. Life.“.

Asterix [i Obelix: predarea [tafetei

Dragonul de h`rtie al luiCarlos Ruiz Zafon

Prezent la Salon du livre la Paris, unde Barcelona a fost in-vitat\ al\turi de România, cel mai citit spaniol din lume a vor-bit presei despre literatur\, despre saga Cimitirului c\r]iloruitate [i despre dragoni.

„S`nt un dragon“, afirm\ Carlos Ruiz Zafon, care colec]io-neaz\ aceste „creaturi“ `nc\ din copil\rie [i care ì prime[teazi, din partea fanilor, din toate col]urile lumii. „Nu v\ l\sa]i`n[ela]i; dac\ s`nt un dragon destul de bl`nd `n general, pot s\scuip [i fl\c\ri! Nu la Paris, ador acest ora[!“

Zafon lucreaz\ la al patrulea [i ultimul roman din saga Ci-mitirul c\r]ilor care ar trebui s\ vad\ lumina tiparului `n2014. Scriitorul recunoa[te c\ acest roman „este mai complicatde construit, s`nt `n plin [antier“ [i d\ un singur indiciu des-pre acest ultim capitol: „E o mare final\. S\ scrii un roman eca [i cum ai construi o catedral\. E o chestiune de tehnic\, deimagini, de storytelling“. De[i saga Cimitirului... se `ncheie,autorul asigur\ c\ personajele ei nu-[i vor `nceta existen]a:„Cititorul poate c\ le va spune «adio», dar nu [i eu. Ele vor con-tinua s\ tr\iasc\ `n capul meu, zi de zi“.

Dan Brown dezl\n]uie„infernul“ turistic

Bridget Jones: moarteacare [ocheaz\ fanii

30 de ani de „moonwalk“


retrospectiv\ « 15

Membrul fondator al grupului Pink Floyd a rein-terpretat celebrul The Wall `n cadrul unei serii deconcerte europene, care l-au adus pe muzician, `naugust, pentru prima oar\ `n România.

„Cred c\ The Wall atinge o coard\ sensibil\ ce seascunde sub suprafa]a fiec\ruia dintre noi“, spuneWaters `ntr-un interviu acordat postului CBS. „Vor-be[te despre zidurile care exist\ `ntre oameni, fie lanivel de familie, fie la un nivel mai global.{i asta re-zoneaz\ cu publicul.“

De asemenea, Waters a declarat c\ lucreaz\ la unnou disc, pe care ̀ l „construie[te ̀ n jurul unui c`ntecscris `n turneu“. „N-am mai compus un album din1992“, m\rturise[te muzicianul. „Nu fiindc\ nu am

mai compus nici un c`ntec, ci fiindc\ n-am mai g\sit`n mine ceva suficient de coerent. Cred c\ am reg\sitaceast\ coeren]\ odat\ cu aceast\ nou\ pies\.“

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Michel Houellebecq,sumbr\ `ntoarcere la poezie

La aproape 15 ani de la ultima sa carte de poezii, scriitorulMichel Houellebecq, laureat al premiului Goncourt `n 2010, arevenit, `n prim\var\, cu volumul Configuration du dernier ri-vage. „Am citit noul volum de poezii al autorului Particules élé-mentaires; niciodat\ n-a fost mai sumbru [i se prezint\ aproape

deposedat de sine `nsu[i“, scria„Le Figaro“.

„Porne[te de la un singur vers“,spunea, ̀ n ianuarie, autorul, ̀ ntr-uninterviu pentru „France-Culture“.„Uneori versurile rimeaz\, alteorinu. Dar, destul de des `n cazulmeu, ele rimeaz\. Presupun`nd c\am s\ tr\iesc mult, voi mai scriemulte poezii. D\ bine s\ fii un poetb\tr`n. La v`rsta mea cred c\ tre-buie s\ ies din modelul Baudelai-re, dar gustul meu pentru poezienu se va diminua.“

Micul prin]la v`rsta de70 de ani

„Este una dintre c\r]ile cele mai citi-te din lume, cu peste 80 de milioane deexemplare v`ndute p`n\ acum numai `nFran]a. Dar acest bestseller este [i unlongseller care continu\ s\ apar\, andup\ an, `n palmaresul celor mai bunev`nz\ri de literatur\ pentru tineri“, no-ta revista „Plume“ anul trecut, `ntr-undosar dedicat anivers\rii a [apte dece-nii de la apari]ia c\r]ii Micul Prin] a luiAntoine Marie Jean-Baptiste Roger deSaint-Exupéry.

~ntr-un fragment dintr-o scrisoareadresat\ „unei necunoscute“, cu c`tevaluni `nainte de dispari]ia sa, Saint-Exu-péry scria: „Pove[tile s`nt cam a[a: ̀ ntr-odiminea]\ te treze[ti. ~]i spui «nu a fostdec`t o poveste cu z`ne». ~]i sur`zi. Dar ̀ nsinea ta nu sur`zi. {tii c\ pove[tile cuz`ne s`nt singurul adev\r din via]\“.

Black Sabbath num\r\„13“ dup\ 35 de ani

Primul disc Black Sab-bath cu Ozzy Osbourne lavoce, numit 13, a trezit lavia]\ dinozaurul heavymetal la aproape patru de-cenii de la destr\mareaforma]iei originale. F\r\Bill Ward la tobe, dar diri-ja]i de produc\torul ve-det\ Rick Rubin, BlackSabbath se bucur\ dinnou de o glorie planetar\,poate pentru ultima oar\`n uluitoarea lor carier\.

Patru decenii de Tubular Bells[i Virgin Records

Anul trecut, casa de discuri Virgin Records a ser-bat 40 de ani de existen]\, prilej cu care excentriculantreprenor Richard Branson `[i aminte[te cumpiatra de temelie a imperiului Virgin a fost pus\, pe25 mai 1973, de un impresionant album de debut,

Tubular Bells, realizat de un muzician de numai 19ani numit Mike Oldfield. „~ntr-o zi, un inginer desunet mi-a spus c\ a ascultat o band\ demo incredibil\realizat\ de un adolescent numit Mike Oldfield. Eracea mai frumoas\ muzic\ pe care o ascultasem vreo-dat\! Mama lui Mike era alcoolic\ [i, c`nd el avea 14-15ani, s-a ̀ nchis ̀ n cas\ [i a ̀ nceput s\ compun\. A c`ntatsingur la fiecare instrument. Tot ceea ce avea de spusa transpus `n muzic\. Era un geniu absolut!“

Tubular Bells a stat `n topuri vreme de 279 des\pt\m`ni, s-a v`ndut `n `ntreaga lume `n 15-17 milioa-ne de exemplare [i a lansat uluitoarea carier\ a lui Mike Oldfield.

Roger Waters, reconstruind „Zidul“

Lou Reed, moartea unui„rock’n’roll animal“

„Lou Reed a `nsemnat: piele, Andy Warhol, Velvet,Bowie [i Berlin, Metallica [i Bob Wilson“, scria cotidianulfrancez „Liberation“ la dispari]ia fostului lider al miticeiforma]ii Velvet Underground. „Reprezint\ o parte a arteiamericane a anilor ’60, un star cam depravat [i drogat dinFactory-ul warholian, care nu [i-a pierdut niciodat\ gustulpentru «borderline».“

In Utero:dup\ 20de ani

Nirvana, scrie „MTV.com“,n-a dorit niciodat\ s\ ajung\ ceamai mare forma]ie din lume;pur [i simplu, a[a a fost s\ fie.Dar, ̀ n 1993, credea c\ a g\sit unmod de a remedia aceast\ starede fapt [i anume s\ scoat\ pepia]\ discul In Utero.

La aniversarea a dou\zeci deani de la apari]ia acestui al trei-lea [i ultim album de studio allui Nirvana, mul]i s`nt cei caresubliniaz\ faptul c\ liderul gru-pului, Kurt Cobain, nu era de-loc ̀ nc`ntat c\ trupa ajunsese ̀ nculmea succesului. Cu In Utero,Nirvana ([i mai ales Cobain) a`ncercat s\ `[i saboteze cariera[i s\ alieneze ambele p\r]i alefanilor lor – at`t cei under-ground, c`t [i cei „mainstream“.Nu a reu[it.

„Ast\zi, nici m\car nu po]is\ `]i imaginezi c\ ar putea firealizat un disc precum In Ute-ro [i nu numai pentru c\ numai exist\ `n prezent forma]iide calibrul lui Nirvana“, spune„MTV.com“. „Ac]ionarii case-lor de discuri s-ar r\scula. Con-siliile de conducere ar lua foc.Ar fi prea mult de pierdut [iprea pu]in de c`[tigat. Ra]iuniles`nt nenum\rate... [i de aceeaar trebui s\ apreciem [i maimult In Utero.“


16 » aniversare

George Onofrei

Num\rul fusese preg\tit din timp,dar, a[a cum ghinionul apare demulte ori `naintea „marii lans\ri“,la c`teva minute peste pr`nzul lui 12noiembrie, Victor Jalb\ (primulSGR), Ivona Burduja (SGR atunci[i acum al „Ziarului de Ia[i“) [i cusubsemnatul intram [i ie[eam dinhala tipografiei. Ivona [i Victor `[iast`mp\rau nervii [i, mai ales,emo]iile, afar\, la ]igar\, iar eu ìurmam. De c`te ori s-a petrecutacest du-te vino acum 9 ani [i dou\luni nu mai [tiu, cert este c\ revis-ta... „nu ie[ea“! Un format gre[it adat peste cap `ntreg fluxul tehnic,iar o defec]iune a tiparni]ei p\reas\ pun\ capac situa]iei. Telefoaneletot sunau, c\ci la Hotelul Unireadeja se adunaser\ invita]ii pentrulansare. Oficialit\]i locale, perso-nalit\]i culturale [i oaspe]ii princi-pali: Adriana Babe]i, Horia-RomanPatapievici [i Mircea Mih\ie[. Ar-tizanul „Suplimentului“, Silviu Lu-pescu, directorul general al Poli-rom, trecuse, la r`ndu-i, de la nedu-merire la `ngrijorare: „C`nd o s\avem revista?“. Fetele de la sam-pling [omau, spuneau „Bine a]i ve-nit!“, dar aveau mìnile goale. Bu-catele erau deja aburinde pe mese,speech-urile gata s\ `nceap\. Lip-sea corpul delict.

Am `n[f\cat primele exemplaretip\rite acceptabil (sau cel pu]ina[a am vrut s\ credem) [i am mersla Unirea. Ce s-a spus acolo exact,ce vorbe de ̀ ncurajare sau ce criticiau urmat nu mai ]in minte, misiu-nea fusese `ndeplinit\ `n ultima se-cund\.

Anul acesta, `n noiembrie, voms\rb\tori 10 ani de apari]ie ne`ntre-rupt\ a „Suplimentului de cultu -r\“. „C`teva edituri (pu]ine), c`tevareviste (pu]ine), o pres\ cotidian\[ubred\, supus\ la presiuni, [i,une ori, un spectacol sau un concertmai reu[esc s\ dezmor]easc\ o via -]\ cultural\ ce pare s\ l`ncezeas c\molcom [i nep\s\tor `n a[teptarea

sponsorilor, un Mecena ce `nt`rzies\ vin\. Proiectul Editurii Polirom[i al «Ziarului de Ia[i» dore[te s\rup\ nefireasca stare de a[teptare“ –s`nt c`teva dintre cuvintele cuprin-se `n argumentul de pe prima pa-gin\ a primei edi]ii a revistei.

Noiembrie 2004 a[adar. Campa-nie electoral\ – alegeri generale [ialegeri preziden]iale. Primul nu -m\r al „Suplimentului“ ap\rea pefundalul dilemelor: N\stase sauB\sescu?, PSD sau Alian]a Drepta-te [i Adev\r (PNL-PD)? EpocaN\stase, una dintre cele mai cum-plite perioade prin care a trecutpre sa dup\ 1989 sub raportul pre-siunilor duse la extrem (de la inti-midare p`n\ la b\taia aplicat\ jur-nali[tilor – zilele acestea a ap\rutun inventar foarte util al gazetari-lor agresa]i `n perioada 2000-2004).

Subiectul principal – un dosarintitulat „Cultur\ [i propagand\“.„C`ntarea României a luat ast\ziforma unui grandios Spectacol alArtelor, se aloc\ miliarde de la bu-getul de stat pentru anivers\ri cusubstrat politic sau pentru monta-rea unor piese `n care istoria conti-nu\ s\ fie utilizat\ ca mijloc de pro-pagand\. Se inventeaz\ premii «ofi-ciale» care, evident, revin celoragre a]i de sistem. O cultur\ `n carepropaganda continu\ s\ se insinue-ze sub forme vizibile ori mai sub -tile, prea dependent\ `nc\ de stat,aceasta este realitatea pe care ne-osugereaz\ cei care au r\spuns la`ntreb\rile «Suplimentului».“ IoanT. Morar, Mircea Mih\ie[, LiviuAntonesei, Alexandru C\linescu,Bogdan Suceav\, Cristian Mungiusemnau texte `n cadrul anchetei.

„Ministeriatul lui R\zvan Theo-dorescu a fost unul catastrofal,de[i, `n principiu, Theodorescu eraaltceva dec`t S\lcudeanu sau Ludo-vic Spiess: ei bine, a fost mai r\u.Subven]iile date editurilor [i bi-bliotecilor s`nt expresia cea mai fla-grant\ a clientelismului de partid[i de stat“, considera AlexandruC\linescu.

Regizorul Cristian Mungiu, ceavea dup\ ani s\ c`[tige PalmeD’Or-ul la Cannes, lansase Occi-

dent. „~n clipa `n care scriu r`ndu-rile de fa]\ am cuno[tin]\ despreun a[a-zis proiect na]ional: un filmdespre {tefan cel Mare, pe un

scenariu de Dinu S\raru. Pesemnevine ca o consecin]\ a directiveloranun]ate de Centrul Na]ional al Ci-nematografiei, care enumera anultrecut, ca priorit\]i, revigorarea ci-nematografului la sate [i `ncuraja -rea filmelor istorice. ~ntr-un fel, {te -fan cel Mare scris de S\raru le-ar`mplini pe am`ndou\ dintr-un foc“,`[i exprima amarul Mungiu.

Primul interviu a fost acordatrevistei noastre de c\tre Horia-Ro-man Patapievici. Titlul: „Nu preasem\n cu Adrian N\stase, de astacred c\ vin oamenii la conferin]elemele“. Patapievici a fost `ntrebatdespre impactul Conferin]elor Mi-crosoft, la care participa. „Eu s`ntun om care face lucrurile cu pasiu-ne. {i asta se vede. C`nd vorbesc oa-menilor despre lucrurile care m\intereseaz\, o fac cu pasiune. Nus`nt un tip scor]os... ~mi dau seamaacum c\ nu prea sem\n cu AdrianN\stase, de asta cred c\ vin oame-nii la conferin]ele mele.“

~n primul s\u editorial, LucianDan Teodorovici scria despre „ceidoisprezece preziden]iabili“. Pel`n g\ cei care aveau c`teva s\pt\ -m`ni mai t`rziu s\ devin\ „fina li[ti“,Adrian N\stase [i Traian B\sescu,mai candidau Corneliu Vadim Tu-dor, Gheorghe Ciuhandu, Gigi Be-cali, Petre Roman... „S\ revenim laadev\rata miz\: `l va trage deurechi prim-ministrul din Colenti-na pe iepura[ul B\sescu sau mari-narul de la Prim\rie `l va lipi deto]i pere]ii pe N\stase?“, se ̀ ntreba,`n finalul rubricii sale permanente,Teodorovici.

P.S.: Am descoperit acest frag-ment de text din iunie 2005 scoto-cind prin arhiv\, semnat Alex. Leo{erban: „Imagine de co[mar (pen-tru mine): George Onofrei, b`ndu-[i cafeaua de diminea]\ [i f\c`ndsumarul num\rului urm\tor; cine-va (Ana-Maria Onisei) ì spune:Hai s\ facem un dosar despre criti-ca de film; «Cine mai are nevoie deea?». George soarbe tacticos, pri-ve[te moldovene[te v\l\tucii ri-dic`ndu-se din cea[c\ [i zice: Se fa-ce! Cu cine? Ana-Maria: P\i m\g`ndeam a[a: Andrei Gorzo, MihaiChirilov, Alex. Leo {erban... La ca-re George Onofrei prive[te fix pe

geam spre Pia]a Presei Libere custatuia lui CTP `n centru & de[ifrancofil & francofon, emite un«Alex. Leo Who?!?». Aici eu m\ tre-zesc `n sudori reci, privesc speriat`n jur, identific un «Supliment decultur\» de ieri, 31 mai – 6 iunie2005, [i-mi dau seama c\ am visat.George, dac\ te recuno[ti `n acestco[mar, fii bun & nu-mi spune:las\-m\ s\ visez `n continuare....“.Din prim \vara lui 2011 textele luiAlex. Leo {erban, un bun prieten[i un mare sus]in\tor al „Supli-mentului de cultur\“, au `ncetat s\mai vin\. Noi le vom a[tepta `ns\oric`nd.

13 noiembrie 2004. Ap\rea oficial, `mpreun\ cu „Ziarul deIa[i“, primul num\r al revistei pe care o ]ine]i `n acestmoment `n mìni sau pe care o citi]i pe internet. Dup\ olun\ de preg\tiri [i un num\r zero `n urma c\ruia s-a „`ntorsfoaia“ de mai multe ori, era tip\rit primul num\r al„Suplimentului de cultur\“. Primele exemplare au „v\zutlumina tiparului“ pe 12 noiembrie, la pr`nz, `n curteaMultiprint din Zona Industrial\.

O istorie subiectiv\ a„Suplimentului de cultur\“

424

Lansarea „Suplimentului de cultur\” la Ia[i – 12 noiembrie 2004, sala deconferin]e a Hotelului Unirea. De last`nga la dreapta: Toni Hri]ac,Adriana Babe]i, Horia-RomanPatapievici, Silviu Lupescu [i Mircea Mih\ie[.

Date post:	04-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

424 sdc 01 70cm Layout 1 - Suplimentul de culturăfost pierdu]i. Dincolo de obsesia t\ierilor,...

Documents