41
Capitolul IV REPERE METODOLOGICE 128
Capitolul IV
REPERE METODOLOGICE
128
4.1. TEHNICI DE INVESTIGARE
Practica în asistenţă socială necesită uti l izarea unor metode,
tehnici şi instrumente specifice. În afara acestei game de cunoştinţe
acumulate în t impul pregătiri i academice, practica e inoperabilă.
Asistentul social trebuie să se orienteze spre perfectarea instruiri i
Şi educări i profesionale prin intermediul cunoaşteri i fundamentelor
teoretico-metodologice.
4.1.1. Studiul de caz
Asistenţa socială acordată famil iei a fost cunoscută sub numele de
' ’ family case work" (studiu de caz famil ial). Aceasta a fost justi f icată de
obiectivul servicii lor sociale de a asigura bunăstarea şi protecţia
copii lor din famil ia considerată drept sistem.
Dinamica sistemului familial a determinat asistenţi i sociali să-şi
adapteze şi să-şi actualizeze metodologia.
Teoria sistemelor în combinaţie cu modelele din terapia familiaIă
asigură baza teoretică a tehnici lor uti l izate în munca cu familia.
Observaţia , la fel ca şi ascultarea activă , dobândesc semnificaţi i
metodologice oferind informaţii despre: comportamentul membri lor
famil iei adoptive, capacitatea lor de a face faţă crizelor şi dif icultăţi lor,
modelele comunicării în famil ie etc.
lnterviul, ancheta socială, istoricul social, uti l izarea hărţi i eco,
documentarea, matricea ciclului de viaţă, evaluarea sprij inului social,
întocmirea l istei cu probleme, cartea vieţi i completează gama
instrumentelor şi tehnicilor de lucru cu famil i i le.
O formă reprezentativă a studiului de caz ar putea fi următoarea1 :
1. Prezentarea problemelor:
a) Identif icarea sistemului clientului (persoana, familia);
b) specificarea problemelor aşa cum au fost ele prezentate
de cl ient, precum şi a altor probleme importante;
c) precizarea problemelor asupra cărora se lucrează.
2. lstoria problemelor
3. Evaluarea capacităţi i , punctelor slabe; modele şi caracteristici :
a) sisteme interpersonale:
1 Mariana Spânu, op. cit., pp.152-154
129
- f izic (biologic)
- mental (cognitiv)
- psihologic (emoţional)
- stadiu de viaţă (probleme de dezvoltare)
b) alte t ipuri de sisteme:
- modul de funcţionare al sistemului social (famil ia
sau alte persoane importante, munca, educaţia,
reţeaua suportului social, situaţia f inanciară);
- contexte ecologice relevante, determinarea
caracteristicilor mediului urban sau rural,
determinarea sistemului economico-social;
- probleme ale diferenţelor care influenţează
situaţia cl ientului, definirea resurselor şi a imagini i
de ansamblu, a modului de ajutor (etnic, rasial,
cultural, variabila sex, variabila vârstă, statut
socio-economic).
4. Evaluarea
a) cum trebuie definită problema;
b) ce probleme suplimentare s-au perceput;
c) ce factori bio-socio-economici şi de mediu influenţează
problema prezentată;
d) ce defecte ale sistemului cl ientului sau ale contextului în
care acesta funcţionează vor afecta rezolvarea
problemei.
5. Roluri
a) roluri de intervenţie:
- scopul clientului;
- scopul asistentului social;
- resursele agentiei şi l imitele acesteia.
b) pentru fiecare scop sunt precizate obiectivele
c) durata de intervenţie aşteptată şi planificată
d) anticiparea obstacolelor şi cum vor f i ele depăşite
6. Planul de intervenţie
a) metode pentru intervenţie (individ, familie)
130
b) sarcini de implementare: de către cine, cum şi în ce
ordine (sunt precizate persoane fizice şi juridice cu care
se colaborează).
7. Evaluarea planului, a rezultatelor şi a metodelor de măsurare
şi documentare.
8. Problemele etnice, identif icarea lipsuri lor f inanciare şi a
deficienţelor de sistem.
4.1.2. Interviul
Interviuri le folosite în asistenţa socială se împart, după modurile în
care sunt conduse şi structurate, conform următoarelor clasif icări:
- interviul informaţional (de culegere a datelor)
- interviul de diagnostic
- interviul terapeutic
Trebuie precizat faptul că realizarea interviului fără un ghid
reprezintă una dintre gravele erori pe care Ie poate face un asistent
social. În planificarea interviului sau realizarea ghidului de interviu
prezintă importanta întrebări ca de exemplu:
- Care sunt obiectivele intervenţiei asistentului social şi cum vor
f i ele atinse prin intermediul întâlnir i lor lui cu cl ientul?
- Ce decizi i sunt vizate pentru a fi formulate în t imp?
- Sunt implicaţi în procesul ajutorări i clientului şi aIţ i
profesionişti?
- Cât t imp va dura interviul?
- Unde se va desfăşura?
- Ce tehnici pot f i aplicate în t impul interviului?
- Ce factori trebuie luaţi în consideraţie pentru pregătirea
interviului (cultural i , etnici, religioşi etc.)?
- Ce stări ale clientului trebuie avute în vedere pentru pregătirea
interviului (anxietate, furie, confuzie, etc)?
- Ce documentaţie este necesară pentru pregătirea interviului?
lnterviul informaţional este desemnat să obţină materialul necesar
realizări i anchetei şi istoricului social al cl ientului cu care relaţionează
asistentul social. Scopul acestui t ip de interviu constă în obţinerea
131
informaţi i lor care să-l ajute pe asistentul social să înţeleagă cât mai
bine clientul şi problemele lui.
Pentru acest scop trebuie să se cunoască cl ientul la el acasă, spre
a-i cunoaşte mentali tatea şi caracterul, să se vadă cum se încadrează
famil ia lui în mediul social în care trăieşte (care este ati tudinea lui faţă
de membrii famil iei, rude, prieteni, vecini, faţă de biserică, activitatea
pe care o desfăşoară etc.) Toate aceste informaţi i se obţin de la
cl ientul respectiv printr-o convorbire/interviu în căminul său, de la
membrii famil iei, de la rude, vecini, prieteni şi alte persoane cu care
vine în contact.
În realizarea vizitei la domicil iul clientului asistentul social
urmăreşte:
- Comportamentul cl ientului în mediul famil ial (schimbări le de
comportament într-un cadru familial corespund reali tăţi i
famil iale studiate mai mult decât schimbări le dintr-un cadru
neutru);
- Cunoaşterea cl ientului în propria locuinţă constituie premisa
înţelegerii nuanţate a personalităţi i cl ientului pentru care casa
reprezintă un spaţiu sacru;
- Primul impact al asistentului social cu locuinţa c1ientului nu
trebuie să determine exteriorizarea impresii lor negative; de
asemenea este important să fie apreciate lucrurile
semnificative pentru personalitatea cl ientului chiar dacă ele nu
reprezinta o valoare;
- Clientul poate fi surprins de asistentul social în t impul vizitelor
sale discutând cu prietenii , ascultând sau vizionând programe
radio-tv, supraveghind copiii .
- Chiar dacă aceste aspecte par a distrage atenţia clientului, ele
sugereazâ viaţa reală de famil ie.
- Clientul are dreptul ca în timpul interviului să opteze pentru
prezenţa unei rude foarte apropiate, pentru a se simţi protejat
din punct de vedere emoţional.
În ceea ce priveşte contactul cu rudele cl ientului este indicat să
se discute cu fiecare membru al famil iei în parte. "Cu rudele se
lucrează în general foarte greu, f i indcă acestea aproape niciodată nu
132
sunt obiective. În orice caz, asistentul social trebuie să fie foarte atent
cu datele furnizate de către rude, deoarece acestea uneori pot da peste
cap toată ancheta socială."2
lnterviul de diagnostic se deosebeşte de cel informaţional prin
natura întrebărilor, acestea fi ind orientate spre decizi i specifice care
pot justi f ica tipuri de servici i oferite cl ientului în functie de problemele
identif icate. De exemplu, dacă asistentul social lucrează pe un program
de asistenţă maternaIă, el va trebui să-şi organizeze interviul de
diagnostic pentru a decide dacă copilul ai căror părinti au depus cerere
pentru plasament, va fi sau nu admis în acest t ip de serviciu.
4.1.3. Istoricul social
Conţine date brute despre client precum şi aprecierea acestora de
către asistentul social.
Structura istoricului social:
a) informaţi i de identif icare a subiectului (nume, prenume, data
naşteri i , adresa, telefon, statut marital, rel igie);
b) motivarea întocmirii istoricului social de către asistentul social;
c) prezentarea succintă a problemei subiectului;
d) prezentarea famil iei subiectului (relaţi i între membrii famil iei,
raporturi intergeneraţionale);
e) date despre sănătatea fizică şi mentală a subiectului;
f) date despre educaţia subiectului şi performanţa intelectuală;
g) date despre situaţia economică a subiectului;
h) date despre rezidenţa şi posibil i tatea de deplasare a subiectului;
i) date despre resursele comunităţi i necesare sprij inir i i subiectului;
j) observaţii şi recomandări.
Istoricul social poate varia, ca informaţie continută, în funcţie de
cl ient şi de circumstanţele în care se află acesta.
Realizarea istoricului social satisface exigenţele metodologice ale
muncii asistentului social cu copilul şi cu famil ia întrucât cunoaşterea
cu precizie a tuturor elementelor referitoare la viaţa trecută şi prezentă
2 Florica Mănoiu, Viorica Epureanu, Asistenţa socială în România, Editura, All Educaţional, S.A., Bucureşti, 1996, p. 100
133
a subiectului influenţează rezolvarea problemelor şi dif icultăţi lor
acestora.
4.1.4. Ancheta socială
Ca şi istoricul social, ancheta socială are scopul de a furniza
cuiva informaţii . Acest cineva poate fi statuI sau o organizaţie
nonguvernamentală din domeniul protecţiei copilului, ambele acreditate
spre a lua decizi i în domeniul asistenţei sociale ca: alocarea unor
ajutoare materiale sau în bani unor famil i i aflate în dif icultate,
plasament în asistenţă maternală, internare în centrul de plasament,
adopţie etc.
Sursa de informaţie provine în principal tot din declaraţi i le
persoanei anchetate cât şi a celor din vecinătate.
Exemple de anchetă socială realizată pentru evaluarea unei famil i i
de îngri j ire temporală/asistent maternal (structură):3
1. Contacte cu famil ia
- numele famil iei, adresa, număr de telefon;
- data la care s-a primit cererea pentru a deveni asistent
maternal;
- datele interviuri lor;
- ati tudinea cuplului faţă de procedura de îngrij ire sau
plasament;
2. Motivaţia care stă la baza cereri i de îngrij ire sau plasament
- care dintre părinţi a avansat ideea cereri i , dacă sunt amândoi
motivaţi cât t imp au cântărit opţiunea;
- experienţe de ordin social şi psihologic care au influenţat
această dorinţă ezitări şi preocupări;
- ati tudinea cuplului în legătură cu abandonul, adopţia,
încredinţarea şi faţă de copii i născuţi din" f lori";
- ati tudinea altor membrii de familie faţă de aceleaşi probleme
planuri pentru îngrij irea copilului;
- ce fel de copil doresc (vârstă, sex, handicap) şi de ce; cât de
flexibilă este famil ia.
3 B. Bradford, O. Chirilă, M. Popescu, N. Neguţu, M. Tobias, L. Costache, lnstruire şi proceduri pentru asistenţi maternali. Manual, Hold International Children's services Romania, 1999, pp. 83-85
134
3. Prezentarea tatălui
- cadrul famil ial privit din punct de vedere al relaţi i lor şi dinamici i
famil iale;
- experienţe famil iale din copilărie şi perioada de maturitate
relaţi i cu părinti i , fraţi i , surori şi alţ i oameni;
- cl imatul vieţi i de familie în perioada copilăriei şi adolescenţei ;
- descrierea fizică şi a personalităţi i ;
- pregătire (studii);
- ocupaţia de bază şi un istoric al activităţi i profesionale;
- cazier judiciar.
4. Prezentarea mamei
- aceeaşi ca pentru tată
5. Relaţii le maritale
- relaţi i le înainte de căsătorie;
- data căsătoriei;
- cum au evoluat relaţi i le dintre soţi;
- cum au rezolvat perioadele de stres, confl ict, schimbare;
- cali tatea comunicării între parteneri;
- compatibil i tatea roluri lor;
- cum îşi petrec vacanţele şi perioadele de recreere (separat sau
împreună);
- căsători i şi divorţuri anterioare.
6. Copii i în famil ie
- descrierea dezvoltări i şi personalităţi i copii lor;
- relaţi i le acestora cu părinţi i , fraţi i , colegii ;
- nivelul educaţiei şi rezultatele şcolare;
- hobby-uri, interes pentru o anumită activitate;
- ati tudinea copii lor faţă de planuri le de plasament şi
încredinţare.
7. Experienţa de părinte, experienţa cu alţ i copii
- ce ştiu despre meseria de părinte;
- diverse teorii legate de creşterea şi educarea copii lor metode
de a impune discipl ina;
- relaţi i le actuale dintre părinţi şi copii
135
- la ce fel de activităti participă împreună cu copii i .
8. Starea de sanătate
- istoric al stări i de sănătate al f iecărui membru de familie.
9. Starea materială
- venitul anual, economii, alte bunuri materiale, datori i , rate cum
işi gospodăresc venitul (bugetul de familie).
10. Religia
- ce cred despre religie şi ce rel igie practică.
- cum consideră valorile spiri tuale, materiale şi statutul
social.
11. Famil ia şi comunitatea
- descrierea casei;
- descrierea comunităţi i ;
- compoziţia etnică a comunităţi i ;
- ati tudinea comunităţi i fata de persoanele ce provin din etnii
şi culte diferite.
I2. Rezumat şi recomandări
- un rezultat al caracteristici lor solicitantului care-i conferă
sau nu posibi l i tatea de a acorda îngri j ire unui copil.
4.1.5. Documentarea
Asistentul social uti l izează tehnica documentări i folosind diverse
surse de informare privitoare la cl ient ( insti tuţi i , agenţi i asociaţi i etc).
Aceste informaţi i constau în fişe medicale, rapoarte de examinare
psihologică şi psihiatrică, proces verbal întocmite de poli ţ ie, sentinţe
penale, pe care asistentul social Ie va solicita numai după ce a primit o
aprobare din partea cl ientului.
4.1.6. Observaţia
Scopul observaţiei constă în identif icarea naturi i şi structuri i
interacţiunilor care se stabilesc între membrii famil iei. Util izarea unui
ghid de observaţie, ca şi în cazul interviului, reprezintă o necesitate
pentru abordarea coerentă, logică şi organizată a dinamici i famil iei.
Întrebari le care ar putea să orienteze asistentul social în obţinerea
136
informaţi i lor despre funcţionarea famil iei şi despre structura relaţi i lor
din interiorul acestuia pot avea următoarea succesiune:
- Cum pot f i definite raporturi le din cadrul familiei? Există
numeroase modalităţi de a aprecia aceste raporturi; asistentul social
face evaluarea în funcţie de răspunsuri le obţinute la întrebări precum:
care sunt membrii famil iei biologice (părinţi natural i , copii naturali),
care sunt membrii famil iei legale declarate prin căsătorie, divorţ sau
adopţie, ori prin ordine de plasament şi îngri j ire temporară, cum sunt
împărţi te responsabil i tăţi le de îngrij ire a copilului sau cum sunt
îndeplinite sarcini le pentru supravieţuirea şi funcţionarea famil iei;
- Ce fapte sau evenimente pot descrie familia? Aici răspunsul
diferă în funcţie de o serie de informaţi i referitoare la numele, sexul,
vârsta membrilor, etape de dezvoltare a acestora, dacă famil ia resimte
necesitatea de a evidenţia identitatea rel igioasă, etnică sau culturală,
care este contextul de vecinatate în care trăieşte famil ia, care sunt
sursele venituri lor, care este istoria divorţului, a abandonului şi cum au
afectat boala şi dizabil i tăţi le funcţionarea famil iei;
- Cum sunt performate funcţii le familiei : cum funcţionează famil ia
ca unitate economică, cum sunt îndeplinite sarcini le zilnice de igienă
personală şi la nivelul famil iei; cum realizează familia social izarea
copiilor şi care sunt metodele de educaţie uti l izate, oferă famil ia
membrilor săi sentimentul identităţi i şi al apartenenţei, este famil ia
aceea care dezvolta sentimente de permanenţă, intimitate, dragoste şi
identitate?;
- Care sunt graniţele subsistemelor, reguli le şi roluri le care
guvernează interacţiunile din famil ie? Într-o famil ie funcţională graniţele
subsistemelor sunt bine precizate şi normele care reglează
interacţiunea şi funcţionarea subsistemelor sunt clare; structuri le de
comunicare şi de putere sau structurile de comportament sunt definite
în termeni accesibi l i pentru toţi membri i familiei. Prin contrast, într-o
famil ie cu probleme asemenea reguli nu sunt respectate şi nu
delimitează subsistemele în mod corect. De asemenea, roluri le
pe care părinţi i Ie îndeplinesc în famil ie reprezintă un semn al modului
în care suint îndeplinite sarcini le zilnice prin abil i tăţi parentale de
îngri j ire şi educare a copiilor. Gradul de îndeplinire a roluri lor în cadrul
137
famil iei reprezintă un indicator cert pe care asistenţi i sociali trebuie să-l
supună observaţiei;
- Care sunt demersurile morale şi etice ale famil iei? Aici apar
noţiuni ca: obligaţie, f ideli tate, corectitudine, sacrif iciu, respect faţă de
standardele morale, credinţe religioase, convingeri spiri tuale;
- Cum sunt luate decizii le în famil ie? Toate famil i i le dezvoltă
structuri şi sti luri de decizie, famil i i le clasif icându-se în funcţie de
modul în care membrii participă la acest proces;
- Care sunt problemele emoţionale ale familiei? Membrii famil iei
pot f i predominant anxioşi, tr işti , furioşi, suspicioşi dar şi degajaţi,
caracterizati de gândire flexibilă, adaptabil i , cu o stare de spiri t care să
Ie permită angajarea în diferite activităţi şi interacţiuni social-umane;
cum acceptă membrii famil iei diferenţa? Pornind de la premisa că
fiecare reprezintă o unicitate este de aşteptat ca şi în interiorul familiei
să se manifeste
contradicţi i între personalităţi , între unicităţi şi chiar să apară dif icultăţi
în acceptarea diferenţei.
"În cursul observaţiei suntem nevoiţi să întrebăm şi să ascultăm ce
spun şi mai ales cum spun, cum prezintă evenimentele şi faptele,
subiecţii observaţi. Ce spun trebuie notat, dar şi verif icat; cum spun
(adică mimica, gesturi le, reacţii le spontane, etc.) trebuie descris în cele
mai mici amănunte, pentru a nu pierde elemente semnificative."4
Observaţia face referire cu precădere la comportamentul nonverbal şi la
concordanţa dintre acesta şi comportamentul verbal. Uneori mesajele
nonverbale pot exprima cu mult mai mare claritate adevaratele trăir i pe
care Ie încearcă o persoană la un moment dat. Tocmai de aceea,
observaţia este o metodă des folosită în asistenţa socială.
De exemplu pentru copii i insti tuţionalizaţi se întocmesc fişe de
observaţie. Acestea sunt repetate avându-se în atenţie întreaga
personalitate a copilului.
Desfăşurându-se astfel în t imp, observaţia depăşeşte caracterul
fragmentar şi incomplet al observaţiei empirice.
În concluzie, scopul observaţiei în asistenţa socială e acela ca
sporeşte cantitatea şi cali tatea informaţii lor.4Vasile Miftode, Metodologia sociologică, Metode şi tehnici de cercetare sociologică, Editura PortoFranco, Galaţi, 1995, p. 143
138
4.1.7. Evaluarea sprijinului social
Spri j inul social este o componentă a reţelei sociale cu care
fiecare individ sau grup interacţionează în contextul vieţi i comunitare
sau sociale.
S-a constatat ca famili i le care au nevoie de sprij in social. Sunt
adesea izolate de rude sau prieteni, f i ind în incapacitatea de a-şi
rezolva problemele legate de satisfacerea necesităţi lor fundamentale.
Acordarea spri j inului social necesită întocmirea unei mape a
reţelei de relaţi i sociale care foloseşte drept instrument în atingerea
obiectivului propus de către asistentul social: dezvoltarea de către
cl ient a capacităţi i de auto-percepere şi de auto-evaluare realistă.
Mapa reţelei de relaţi i sociale; proiectul de spri j inire socială a famil iei5
Data...
Asistentul social.. .
4.1.8. Întocmirea listei de probleme
Realizarea acestei l iste determină obţinerea unui plus de informaţi i
de la cl ient, iar l ista în sine constituie un element de lucru pe care
asistentul social îşi structurează ghidul de interviu. Unul dintre
dezavantajele l istei se referă la faptul că nu subliniază punctele forte
ale personalităţi i cl ientului, ci dezechil ibrele create.
5 E.M.Tracy, J.K.Whittaker, Families in Society, The Journal of Contemporany Human Services, 1990 apud. Mariana Spânu, op. cit., p. 169
139
Şcoală, loc de muncă
Alte familii
Vecini
Biserică, cluburi, organizaţii
Servicii formale
Prieteni
Ex. l istă de probleme (pentru un copil abandonat într-un centru de
plasament):
- condiţi i materiale precare (mama stă într-o locuinţă închiriată
formată din 2 încăperi/camere mici);
- resurse financiare limitate (salariul concubinului mamei-
1 000 000 lei pe lună);
- mama minorului (divorţată în prezent) locuieşte cu concubinul,
având în îngri j ire încă patru copii;
- ambii consumă băuturi alcoolice;
- dezinteresul mamei faţă de copil (nu I-a vizitat niciodată în
centrul de plasament);
- mediul insti tuţional ( l ipsa de afectivitate, retard în ceea ce
priveşte l imbajul).
- întreruperea legături i cu frati i şi tatăl natural.
4.1.9. Matricea ciclului de viaţă
Cunoaşterea de către asistentul social a ciclului de viaţă famil ial
pentru fiecare caz este importantă în lucrul cu familia, deoarece
membrii famil i i lor se află în etape diferite ale acestui ciclu. Util izarea
unei matrici poate ajuta pe asistentul social să organizeze abordarea
fiecărei probleme şi a f iecărui membru în funcţie de aspecte fizice,
psihologice, sociale, precum şi în legătură cu necesităţi le asociate
etapelor vieţi i .
Membri i famil iei Etapele de vârstă0-1 2-4 5-7 8-12 13-17 18-22 23-34 35-60 >60
Bunica ٭٭Tatăl ٭٭Mama ٭٭
Fiul ٭٭Fiica ٭٭Fiica ٭٭
4.1.10. Genograma
Genograma sau arborele famil ial descrie t ipurile de relaţi i şi
evenimentele care s-au desfăşurat de-a lungul generaţi i lor. Naşterea,
decesele, divorţurile, crizele şi aIte evenimente semnificative de viaţă
140
pot f i înregistrate pe scurt. O prezentare de caz de mai muIte pagini
poate fi condensată în câteva pagini.
Genograma se completează de către asistentul social împreună
cu famil ia şi ajută la dezvăluirea reguli lor nescrise ale famil iei,
secretelor, tabu-uri lor. Citirea unei genograme pe mai muIte generaţi i
poate conduce la sesizarea anumitor evenimente care se repetă în
famil ia respectivă cu o anumită frecvenţă (creşterea copilului de către
mame singure, abuzul f izic, divorţul etc.)
Simboluri le folosite vor f i menţionate într-o legendă.
Ex.
Bărbat Femeie
Căsătorie Relaţie Separare Divorţ
Relaţie solidă tranzitorie
Deces
- Relaţie solidă
- Persoana care se implică mai mult
- Relaţie tranzitorie
- Relaţie conflictuală
Genogramă-exemplu:
4.1.11. Harta Eco
Harta Eco precizează locul unei persoane sau a famil iei sale în
contextul social. Ca şi în cazul genogramei la întocmirea hărţi i Eco se
141
70
30 45 40
60
42
5 3
va folosi un set de coduri-menţionat în legendă. Harta Eco oferă
răspunsuri la următoarele întrebări:
- Care sunt relaţi i le dintre membrii famil iei?
- Cum interacţionează famil ia cu rudele, prietenii şi cu vecini i?
- Membrii famil iei au locuri de muncă?
- Copii au acces la sistemul educaţional?
- Care sunt performanţele intelectuale ale membrilor familiei?
- Famil ia are un venit suficient pentru a acoperi cheltuiel i le de
întreţinere, hrană, transport, educaţie?
- Famil ia participă la activităţi rel igioase, sociale, poli t ice,
culturale?
- Membrii famil iei sunt marcaţi de stress?
Hartă Eco - exemplu
4.1.12. Cartea Vieţii
Cartea Vieţi i reprezintă un instrument cu valoare terapeutică. El
este folosit cu scopul de a ajuta un copil dat spre îngri j ire sau adoptat
142
40
Relaţii confl ictuale cu foşti i socri
Legături cu prietenii
casnică
Apreciază practica
rel igioasă
Şofer
Nu fumează, nu bea
Legături cu prietenii
Nu apreciază practica
rel igioasă
Nu are nici un prieten
Munceşte la negru în
străinătate
Se află într-un centru de plasament
Hiperactiv
Comportament violent
Relaţii bune cu bunici i materni
Prietenoasă
35 38
4 3
de a-şi dezvolta un sens al identităţi i şi de a-şi înţelege experienţele
generate de separare sau plasament. Cartea Vieţi i este folosită pentru
a ajuta un copil:
- să dezvolte un sens al continuităţi i şi al identităţi i ;
- să înţeleagă separările din trecut şi plasamentele actuale
reducând confuzia şi neînţelegerea asupra acestor experienţe;
- să evite să folosească într-un mod nesănătos fantezii le în
încercarea de a coopera cu experienţele dureroase ale vieţi i
sale;
- să-şi amintească persoane semnificative şi evenimente din
copilărie;
- să menţină o evidenţă a celor mai importante informaţi i
personale (certi f icat de naştere, informaţii medicale, fotografi i
cu membrii famil iei, premii şcolare ).
"Cartea Vieţti i e o carte realizată în mod individual acoperind perioada
de la naştere până în prezent scrisă de către copil cu propri i le sale
cuvinte. în general cuprinde o descriere a ceea ce i se întâmplă
copilului, unde, de ce, dar şi a sentimentelor copilului despre ceea ce
se întamplă. În carte pot f i incluse fotografii , desene, premii, certi f icate,
scrisori de la părinţi i de Îngri j ire anteriori sau părinţi i adoptivi şi părinţi i
naturali , certi f icatul de naştere, genograma şi orice altceva care ar
putea fi inclus de către copil în mod particular."6
4.1.13. Consilierea
"În sensul promovat de asociaţia britanică în domeniu, consil ierea
include acţiunea desfăşurată individual sau cu mai muIte persoane,
orientată spre:
- dezvoltare personală
- spri j in în situaţii le de criză
- ajutor psihoterapeutic
- rezolvarea problemelor"7
Din perspectiva cl ientului pot f i abordate opt stadii ale consil ieri i :
6 K. Backhaus, Last book: Tools for working with children in placement, Social Work, 29 nov. dec., 1984, pp. 551-554 apud. Mariana Spânu, op. cit., pp. 184-185.7 Daniela T. Gârleanu, Consiliere în asistenţa socială. Curs, editura Universităţii "AI. I. Cuza", Iaşi, 2002, p.1
143
1. Conştientizarea problemei: "Am o problemă!" sau "cred că sunt
într-o dif icultate!";
2. Construirea unei relaţi i cu consil ierul: "Cred că acest consil ier
mă poate ajuta";
3. Motivaţia: "Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!"
4. Conceptualizarea problemei: "Problema mea nu este de
nerezolvat, dar are o serie de componente care nu pot f i
schimbate";
5. Explorarea strategii lor: "Înteleg că sunt câteva planuri de
acţiune pe care pot să Ie încerc pentru a-mi ameliora situaţia";
6. Selecţionarea strategiei: "Cred că această abordare m-ar ajuta
şi sunt gata să o încerc";
7. Implementarea: "Aceasta abordare mă ajută foarte mult!"
8. Evaluarea: "Deşi aceasta abordare mi-a luat o parte din timp şi
a solicitat efort, consider că a meritat."
După evaluarea situaţiei cl ientului, asistentul social trebuie să ia
o decizie. Decizia înseamnă, de cele mai multe ori, o alegere între mai
multe posibi l i tăţi , variante, scenari i . în cazul unui copil semi-
abandonat/abandonat poate fi adoptată una din următoarele soluţi i :
"Imaginea" -ipoteză a unui "arbore decizional"8
Pentru fiecare decizie asistentul social trebuie să prezinte
argumente şi totodată să identif ice efectele, consecinţele negative
posibi le întrucât e vorba de protecţia şi destinul unei f i inţe umane.
8 Vasile Miftode. op. cit, p.108
144
COPILUL PROBLEMĂ Decizii
posibile
Reinserţia familială Internarea socială
În famil ia de
origine
În familia
substitut
Pe termen
lung
Pe termen
scurt
Cu efecte pozitive
Cu efecte negative
Adopţie sistem
foster
Fără relaţi i parentale
Cu relaţi i
parentale
4.2. STUDIU DE CAZ nr. 1
4.2.1. Prezentarea cazului
145
Famil ia D., formată din D.E.I. şi D.E.V., s-au căsătorit la 2 iulie
1992. Decoperind că, din motive medicale, nu pot avea copii au hotărât
să adopte unul şi anume o feti ţă.
La 11.09.2000, famil ia D. a telefonat la organizaţia Holt pentru a
cere informaţi i cu privire la procesul de adopţie. Aceştia au aflat despre
servici i le oferite de Holt prin intermediul mass-mediei.
La 28.09.2000 a avut loc prima întâlnire cu famil ia în care aceasta
şi-a exprimat dorinţa de a începe demersurile în vederea atestării ca
famil ie aptă să adopte. Aceştia doreau o feti ţă între 3 şi 12 luni. Li s-a
explicat că, în continuare, se va identif ica un copil adoptabil dar că nu
ei sunt aceia care aleg, ci asistentul social Ie va prezenta un copil
potrivit.
Deşi soţul a mai fost căsătorit, având un copil din căsătoria
anterioară, în vârstă de 14 ani, acesta a fost de acord cu adopţia
întrucât işi doreşte un copil la fel de mult ca şi soţia sa. Famil ia D.
consideră că numai un copil î i va face să se simtă împliniţ i .
Famil ia D.E.I. şi D.E.V. a hotărât să înceapă procesul de adopţie
din aceI moment întrucât şi-a cumpărat un apartament şi consideră că e
momentul optim pentru demararea proceduri lor de adopţie.
La data de 17.10.2000 s-a realizat o vizită la această famil ie. Au
avut lor discuţi i despre cum s-au decis să adopte, istoric personal,
relaţia de cuplu şi alte informaţi i necesare raportului de evaluare în
vederea atestări i ca famil ie adoptatoare.
La 21.11.2000 famil ia D. a fost atestată ca familie adoptatoare de
către Comisia Pentru Protectia Copilului Bacău.
Copilul identif icat ca fi ind potrivit pentru această familie a fost
H.I., născută la 4.01.2001, eligibi lă pentru adopţie prin consimţământ.
Mama acesteia, încă din perioada sarcini i şi-a exprimat dorinţa ca acest
copil pe care-l va naşte să fie adoptat.
Timp de o lună feti ţa a fost crescută de mama naturalăa iar la o
lună şi trei zile a fost plasată la un asistent maternal (la data de
6.02.2001).
La 21.03.2001 asistenţi i sociali au realizat matching-ul teoretic
pentru copilul H.I.. S-a prezentat familiei D. raportul psiho-social al
feti ţei, s-a discutat despre istoricul medico-social etc. Deşi feti ţa
146
prezenta miopie (moştenită de la mama sa naturală) familia D. a fost
deschisă şi nu s-a îngri jorat considerând că nu este o tragedie dacă
aceasta va purta ochelari. S-au arătat fotografi i cu feti ţa iar familia D. a
plăcut-o, dorind să o vadă.
În data de 23.03.2001 familia D. împreună cu asistentul social au
mers la asistentul maternal să vadă feti ţa. Soţii s-au decis să continue
procesul de adopţie. S-a stabil i t un program de vizite astfel încât
adaptarea (in mometul plasării) să fie bună.
Doamna D.E.V. a fost zi lnic la asistentul maternal, participând la
hrănirea copilului, la momentele de joacă, la activităţi privind igiena
feti ţei, la vaccinare etc.
În urma anchetei sociale s-a revocat hotărârea de plasament la
asistentul maternal şi s-a încredinţat în vederea adopţiei copilul H.I. la
această famil ie. În data de 4.04.2001 a avut loc, deci, plasarea efectivă
a copilului la famil ia D.
Între 4.04.2001 şi 13.07.2001 asistentul social a realizat vizite în
famil ia adoptatoare, discuţi i la telefon şi diferite întâlniri care au vizat
adaptarea copilului în familie. Mai mult chiar, la 28.04.2001 doamna
D.E.V. a venit cu feti ţa la training-ul pentru famili i le adoptatoare care a
avul loc la sediul organizaţiei Holt. Aceasta a împărtăşit experienţa
famil iei sale în procesul de adopţie, precum şi modificări le produse
în viaţa de cuplu prin venirea copilului.
La 17.07.2001, în urma raportului f inal de evaluare privind
evoluţia copilului H.I. şi a relaţi i lor dintre acesta şi famil ia D., a fost
el iberat avizul favorabil necesar f inalizarii procesului de adopţie.
4.2.2.Raport asupra situaţiei psiho-sociale a familiei D.E.I. şi D.E.V.
Data :20.11.2000
Raport efectuat în vederea cereri i depusă la Holt, Centrul Bacău,
înregistrată la data de 28.09.2000, prin care famil ia solicită efectuarea
demersuri lor pentru a intra în posesia atestatului prin care se certi f ică
capacitatea de famil ie aptă să adopte.
I. Contacte cu famil ia
Data Locul întâlnirii Persoane Scopul întâlnirii
147
întâlnirii prezente11.09.2000 -sediul organizaţiei
Holt
-asistent
social
-d-na D.E.V.
-prezentarea
servici i lor
organizaţiei Holt28.09.2000 -sediul organizaţiei
Holt
-asistent
social
-famil ia D.
-prima întâlnire cu
famil ia
-prezentarea
programului şi a
procesului de adopţie17.10.2000 -domicil iul famil iei D. -asistent
social
-famil ia D.
-discuţi i pentru
completarea
raportului de
evaluare în vederea
atestări i ca famil ie
adoptatoare20.10.2000
- -
-întocmirea
certi f icatelor
medicale tip adopţie19.11.2000 -sediul organizaţiei
Holt
-asistent
social
-famil ia D.
-pregătirea famil iei
pentru prezentarea în
şedinţa C.P.C. Bacău
S-a vorbit la telefon ori de câte ori a fost nevoie.
II. Componenţa famil iei sol icitante
a) Solicitantul D.E.I., născut la 27.12.1962 în comuna Galbeni,
judeţul Bacău;
b) Solicitanta D.E.V., născută la 25.05.1967 în municipiu Piatra
Neamţ, judetul Neamţ
III. Prezentarea famil iei potenţial adoptatoare şi a motivaţiei care a
stat la baza cereri i de adopţie
Famil ia D. s-a constituit legal la 2 iul ie 1992; d-na D.E.V. e la prima
căsătorie iar d-nul D.E.I. a mai fost căsătorit între 1985 şi 1990. Motivul
divorţului a fost acela că fosta soţtie îşi negli ja îndatorir i le. Din prima
căsătorie, dl. are un băiat de 14 ani; relaţia cu el nu e foarte apropiată
şi datorită faptului că a crescut alături de mama de mic, aceasta
148
locuind cu concubinul cu care are o feti ţă, având condiţi i materiale
foarte bune. Dl. î l vizitează pe R. periodic; băiatul o cunoaşte pe d-na
D. şi înţelege situaţia actuală a părinţi lor.
Soţii D. se cunoşteau aproximativ de 6 luni în momentul în care
au decis să se căsătorească. La un an după căsătorie au descoperit că,
din motive medicale, nu pot avea copii. Doamna D iubeşte copii i şi
domnul a acceptat imediat ideea de a adopta, pentru a simţi că sunt o
famil ie împlinită. Au amânat începutul demersuri lor datorită l ipsei unei
locuinţe; au văzut în mass-media anunţul prin care această organizaţie
oferă spri j in famil i i lor care doresc să adopte şi astfel au contactat
organizaţia Holt.
IV. Prezentarea tatălui potenţial adoptator
Părinţi i săi s-au despărţi t când avea doi ani şi până în clasa a II-a a
locuit la bunicii materni deoarece mama sa făcea naveta în Bacău.
Relaţia cu tatăl este bună; mama s-a re căsătorit la un an după ce s-au
mutat în Bacău şi solicitantul are o soră vitregă mai mică cu 12 ani,
căsătorită şi care are o feti ţă. Domnul D. se înţelege bine cu tatăl
vitreg. Copilăria solicitantului a fost fericită. Perioada petrecută la
bunici este aceea pe care şi-o aminteşte cu cea mai multă plăcere.
După ce a venit în Bacău a avut şansa unei famili i adevărate; tatăl
vitreg i-a asigurat o atmosferă armonioasă dezvoltări i şi o educaţie
corespunzătoare.
D-nul D. nu are cazier judiciar.
Ruta profesionalRuta profesionalăă: a absolvit în 1986 cursurile Liceului de
Construcţi i Bacău laseral, f i ind angajat la RENEL unde a lucrat până în
1990. Din 1990 s-a angajat în cadrul Ministerului de Interne, ca şi cadru
civi l - energetician. Solicitantul consideră că locul de muncă este stabil .
PersonalitatePersonalitate: d-nul D. este o persoană introverti tă, nu foarte
comunicativ, dar sociabil şi amabil. Soţia î l caracterizează ca fi ind o
persoană încăpăţânată în sens pozitiv; greutăţi le vieţi i nu-l sperie, e
optimist şi e convins că atâta timp cât va putea munci, nimic nu-l poate
descuraja.
V. Prezentarea mamei potenţial adoptatoare
149
E născută la 21.05.1967 în Piatra Neamţ. Părinţi i sunt pensionari
de stat. Are o soră mai mare cu 6 ani, căsătorită şi care are un băieţel,
locuind în Piatra Neam!.
Copilăria solicitantei a fost fericită, fără evenimente deosebite
care să-i marcheze evoluţia personală. Relaţi i le d-nei D. cu membrii
famil iei lărgite sunt foarte bune; vorbesc la telefon frecvent şi se
vizitează ori de câte ori au posibi l i tatea. Ştiu despre decizia soţi lor D.
de a adopta şi î i susţin atât moral, cât şi material (dacă va fi nevoie); nu
au reticenţe în ceea ce priveşte implicaţi i le sociale ale procesului de
adopţie.
Ruta profesionalRuta profesionalăă: a absolvit cursuri le Liceului Teoretic din Piatra
Neamţ, apoi a urmat trei ani cursuri le Facultăţi i de Chimie din Iaşi,
întrerupând din motive medicale. În acest moment solicitanta e înscrisă
la Colegiul de Institutori cu durata de 3 ani, f i ind în primul an de studiu.
La începutul activităţi i sale profesionale, d-na D. a fost
învăţătoare - suplinitoare făcând naveta în Moineşti. A renunţat la
navetă din motive medicale. Locul de muncă de acum (contabiIă la o
agenţie imobil iară) e relativ stabil , dar d-na D. nu e îngri jorată deoarece
lucrează în particular, face meditaţi i cu copii i .
PersonalitatePersonalitate: este o persoană amabilă, sociabilă, comunicativă;
Işi face prieteni cu uşurinţă; e caracterizată de altruism; i se solicită
ajutorul şi e considerată persoana de încredere. Iubeşte foarte mult
copii i . Este o bună gospodină; e echil ibrată şi calculată; are bun gust.
VI. Relaţi i le maritale
Famil ia D. s-a constituit legal la 2 iul ie 1992. D-nul D. a mai fost
căsătorit şi are un băieţel din prima căsătorie, care locuieşte cu mama
sa.
Solicitanţi i formează un cuplu unit; toate decizi i le Ie iau împreună.
D-na e mai impulsivă iar sotul mai calm astfel încât stări le confl ictuale
se rezolvă foarte repede, prin calm şi comunicare.
VII. Experienţa lor cu alţi copii
Iubesc foarte mult copii i şi îşi doresc din tot sufletul o feti ţă care
să Ie împlinească viaţa. D-na a mai îngri j i t copilul unor prieteni de când
150
acesta avea 8 luni şi până la un an şi jumătate deoarece părinţi i
acestuia aveau un servici sol icitant. D-nul D. are un băiat din prima
căsătorie, dar are disponibi l i tatea de a mai creşte şi îngrij i un copil şi
doreşte acest lucru. Solicitanţi i sunt încrezători în posibi l i tatea lor de a
creşte şi educa un copil; vor f i spri j iniţ i şi de familia lărgită.
VIII.Starea de sănătate
Solicitanţi i nu au probleme deosebite de sănătate, nu sunt
înregistraţi cu boli cronice sau venerice. D-na e diagnosticată din 1993
cu astm bronşic.
Din certi f icatele medicale rezultă că soţii D. sunt clinic sănătoşi,
apţi să adopte un copil.
IX. Starea materială a famil iei
Soţii D. au în proprietate personală un apartament cu două
camere, îngri j i t . Nu au datori i sau rate şi sunt pregătiţ i material pentru
venirea unui copil în famil ie.
Venitul lunar este de aproximativ 3 milioane de lei, dar d-na are
câştiguri suplimentare din activităţi le particulare pe care Ie desfăşoară.
X. Religie
Sunt creştini ortodocşi, dar nu merg regulat la biserică datorită
t impului l iber l imitat. Respectă sărbători le rel igioase şi n-au reticenţă
faţă de cei care practică altă religie.
XI. Famil ia şi comunitatea
Soţii D. sunt o familie respectată în comunitate, de încredere. Au
un singur grup de prieteni cu care se vizitează. În general, t impul l iber
î l petrec împreună, preferând activităţi statice şi uneori merg în
excursie în afara oraşului.
Apartamentul famil iei D. e situat într-o zonă l inişti tă, cu acces
uşor la unităţi medicale sau de învăţământ.
151
Concluzii şi recomandări
Famil ia D.E.I. şi D.E.V. îndeplinesc condiţi i le morale şi materiale
necesare dezvoltării armonioase a unui copil.
Se consideră că, în conformitate cu art. 6 alin.(1) din Legea nr.
87/1998 pentru aprobarea O.U. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic
al adopţiei, famil ia e aptă să adopte.
4.2.3. Raportul psiho-social al minorei H.I.
Data raportului : 20.03.2001
I. Datele de identif icare ale copilului :
Nume Nume şi prenumeşi prenume: H.I. Vârsta copilului: 2,2 luni
GreutateGreutate: 5 100 g
Date despre naDate despre naştereştere: greutate la naştere 3200g; născut la 9 luni;
naştere spontană, fără suferinţe fetale la naştere; al patrulea născut;
Statut juridicStatut juridic: el igibi l pentru adopţie prin consimţământ.
II. Istoricul copilului
I.H. s-a născut la 4.01.2001 în Maternitatea din Bacău.
La 5 zi le de la naştere mama s-a externat împreună cu feti ţa. Timp de o
lună copilul a locuit împreună cu mama în casa bunici lor materni. Cât a
stat cu mama copilul a fost hrănit la sân.
Mama lui I. H. a fost luată în evidenţa asistentului social din luna
a patra de sarcină. Înca de atunci, mama şi-a exprimat dorinţa că acest
copil să fie adoptat. Până în luna a patra mama n-a fost la nici un
consult medical. La intervenţia asistentului social, aceasta a fost Iuată
în evidenţa unui medic de famil ie.
Mama nu a făcut nici certi f icat de naştere copilului; asistentul
social, însă, a obţinut certi f icatul.
Fetiţa este cl inic sănătoasă. Testele HIV şi Ag Hbs sunt negative.
La o lună şi 3 zile a fost plasată în asistenţă maternală.
III. Date despre părinţi
Mama fetiţei are 21 de ani. De la 16 ani aceasta întreţine relaţi i
de concubinaj cu acelaşi bărbat. Împreună au 2 fete ( de 4, respectiv 3
152
ani) recunoscute legal de tată. Mama mai are o feti ţă de 1 an şi 6 luni
care este adoptată de o familie din România.
Fetiţa nu a fost recunoscută de concubin. De altfel, şi mama a
declarat că tatăl lui H.L. nu este actualul concubin.
La 14 ani mama a fost diagnosticată cu toxoplasmoză şi miopie
forte.
IV. Dezvoltarea şi adaptarea a copilului
a) Starea de sStarea de sănătateănătate
A doua zi după plasarea în asistenţă maternală copilul a fost
diagnosticat cu rinofaringită şi colici. După efectuarea tratamentului i s-
a vindecat dar primeşte în continuare sirop pentru colici. Pe perioada
plasamentului feti ţa a făcut oti tă şi a primit tratamentul de rigoare. În
prezent I. e cl inic sănătoasă. Vaccinări le sunt făcute la zi.
b) b) Dezvoltarea generală a copiluluiDezvoltarea generală a copilului
I. este un copil vioi. Îşi ţ ine capul; încearcă să se ridice susţinută
de mânuţe şi împinge cu forţă în picioare. Şi-a descoperit mânuţele şi
se joacă cu ele. Este atentă când i se vorbeşte şi priveşte în faţă
persoana. Se uită atent cum se schimbă imaginea la TV; se întoarce
după sunetul jucăriei. I. poate apuca cu mânuţele degetele adultului.
Simţul tacti l e dezvoltat; reacţionează normal la rece, f ierbinte.
A început să gângurească şi există momente când râde. Î i place
compania, să fie ţ inută în braţe şi să i se vorbească, să fie mângâiatâ şi
îmbrăţişată. Fetiţa este dependentă de asistentul maternal.
V. Rutina zi lnică
Trezirea are loc între 6.30-7.00 dimineaţa; urmează toaleta şi
masa. Ziua doarme de 4 ori iar somnul e scurt şi l inişti t. Culcarea se
face la ora 20.30. Noaptea se trezeşte pentru o masă.
Alimentaţia este bazată pe lapte praf Nan şi primeşte supliment
făină de orez. Fetiţei î i place la baie şi să i se facă masaj. În general, I.
e un copil cuminte care nu plânge mult.
153
4.2.4. Ancheta socială
Data : 3.04.2001
I. Date despre copil :
Nume şi prenumeNume şi prenume: H.I.
Data naşteri iData naşteri i : 4.01.2001
Statut juridicStatut juridic: el igibi lă pentru adopţie prin consimţământul definit iv şi
irevocabil al mamei naturale
Plasată în asistenţă maternală din 6.02.2001
II. Date despre famil ia solicitantă .
Famila D. s-a constituit legal în 1992. Soţia D.E.V. e la prima
căsătorie iar soţul D.E.I. la a doua. Acesta a mai fost căsătorit având un
băiat în vârsta de 14 ani care locuieşte cu mama şi concubinul acesteia.
Soţii au descoperit că nu pot avea copii la un an de la căsătorie.
Deoarece iubesc copiii foarte mult, ei au hotarât să adopte o feti ţă.
Ambii lucrează, deţin un apartament proprietate personală. Îndeplinesc,
deci, toate condiţi i le morale şi materiale pentru creşterea unui copil.
Famil ia lărgită î i spri j ină în decizia de a adopta.
Famil ia D a fost atestată ca familie adoptatoare la data de 21.11.2000.
III. Istoric medico-social al copilului
H.I. s-a născut la 4.01.2001 în Maternitatea Bacău. Mama şi-a
exprimat dorinţa ca acest copil să fie dat spre adopţie încă din luna a
patra de sarcină.
La o lună şi 3 zi le copilul a fost plasat la un asistent maternal
după ce timp de o lună a locuit cu mama naturală.
Mama lui H.I. are 21 de ani, trăind în concubinaj cu acelaşi bărbat
de la 16 ani. Împreună au două fete recunoscute legal de tată. Mama
mai are o feti ţă de 1,6 ani care e adoptată. Aceasta din urmă, ca şi H.I.,
nu a fost recunoscută de concubin.
După ce a fost plasată în asistenţă maternală, H.I. a fost
diagnosticată cu rinofaringită şi col ici, primind tratament.
În prezent e clinic sănătoasă.
IV. Date despre dezvoltarea copilului
154
H.I. e un copil vioi, încearcă să se ridice susţinută de mânuţe; e
atentă când i se vorbeşte privind persoana în faţă; simţul tacti l e
dezvoltat; gângureşte, râde; î i place să fieţinută în braţe, să i se
vorbească şi să fie alintată.
Fetiţa e dependentă de asistenta maternală.
V. Concluzii şi propuneri
Famil ia D. îndeplineşte condiţi i le morale şi materiale privind
creşterea şi educarea unui copil. E atestată ca famil ie adoptatoare de
către Comisia Pentru Protecţia Copilului, Bacău, în data de 21.11.2000.
Se propune către CPC Bacău revocarea hotărâri i de plasament la
asistentul maternal din 6.02.2001 şi încredinţarea în vederea adopţiei a
copilului H.I. la famil ia D.E.I. şi D.E.V.
Din 4.04.2001, când a avut loc plasarea efectivă a feti ţei la famil ia
D. au avut loc numeroase vizite şi întâlniri între familia D. şi asistentul
social, consemnate astfel:
10.04.2001 -vizită la familia adoptatoare
-discuţii referitoare la adaptarea feti ţei în famil ie25.04.2001 -vizită la familia adoptatoare
-adaptare foarte bună: feti ţa îşi recunoaşte părinţi i
adoptivi, plânge când e singură
-d-nul D.E.I. îşi spri j ină soţia în tot ceea ce înseamnă
îngri j irea copilului28.04.2001 -vizită la sediul organizaţiei Holt a mamei adoptive şi a
feti ţei
-training-ul pentru famil ia adoptatoare5.05.2001 -feti ţa a fost botezată I.25.05.2001 -vizită la domici l iul famil iei adoptatoare5.06.2001 -convorbire la telefon
-d-na D. a început sesiunea iar mama acesteia o ajută la
îngri j irea feti ţei28.06.2001 -vizită la familia adoptatoare
-rudele s-au ataşat de feti ţă
-famil ia D. doreşte să ia legătura cu părinti i adoptivi ai
A.G., sora biologică a feti ţei13.07.2001 -vizită la familia adoptatoare
-s-a stabil i t să se meargă la CPC Bacău la 17.07.2001, cu
155
propunerea de el iberare a avizului favorabil
4.2.5. Raport final de evaluare privind evoluţia copilului H.I.şi a
relaţiilor dintre acesta şi familia D.E.I. şi D.E.V.
Data : 10.07.2001
I. Date de identif icare ale copilului:
Nume şi prenumeNume şi prenume: H.I.
Data naşteri iData naşteri i : 4.01.2001
Statut juridicStatut juridic: el igibi lă pentru adopţie princonsimţământul definit iv şi
irevocabil al mamei naturale.
Plasată în asistenţă maternală din 6.02.2001
II. Date despre părinţi
Soţii D. s-au căsătorit în 1992. În 1993 au descoperit că nu pot
avea copii. S-au hotărât să adopte o feti ţă întrucât iubesc foarte mult
copii i .
Soţul D.E.I. a mai fost căsătorit având un băiat de 14 ani din
aceasta căsătorie; relaţi i le cu acesta nu sunt foarte apropiate întrucât a
crescut la mamă împreună cu concubinul acesteia. Ambii lucrează
îndeplinind toate condiţi i le morale şi materiale.
Famil ia D. a fost atestată ca famil ie adoptatoare la 21.11.2000.
III. Date despre dezvoltarea şi adaptarea în famil ia D.
Dezvoltarea motorie generalăDezvoltarea motorie generală
H.I. este un copil vioi; îşi ţ ine capul; încearcă să se ridice
susţinută de mânuţe şi împinge cu forţă în picioare.
Dezvoltarea motorie f inăDezvoltarea motorie f ină
Fetiţa şi-a descoperit mânuţele şi se joacă cu ele. Poate apuca cu
mânuţele degetele adultului; manipulează obiectele, apasă pe
întrerupătoare; întinde mânuţele după jucăria de deasupra patului care
cântă.
Dezvoltarea senzorialăDezvoltarea senzorială
156
H.I. este un copil atent; aude şi vede bine; întoarce capu!,
urmăreşte persoanele din jur; caută cu privirea sursa sunetelor.
Dezvoltarea comunicări iDezvoltarea comunicări i
Fetiţa gângureşte mult; comunică prin sunete; leagă primele
si labe; răspunde când o persoană i se adresează; se uită la cei care îi
vorbesc.
Dezvoltarea social-emoţionaIăDezvoltarea social-emoţionaIă
H.I. e un copil sociabil şi comunicativ. Îşi recunoaşte părinţi i şi se
simte în siguranţă alături de ei; devine agitată şi plânge daca unul din
părinţi nu e cu ea. Zâmbeşte spontan când i se adresează persoane
străine.
Dezvoltarea cognitivăDezvoltarea cognitivă
Fetiţa e atentă când i se pronunţă numele, întorcând capu!. Copie
unele acţiuni ale adulţi lor. Face asociaţi i simple: când vede cădiţa, ştie
că va face baie.
IV. Concluzii şi recomandări
Famil ia D. îndeplineşte toate condiţi i le pentru creşterea copilului
H.I.
În cele trei luni, feti ţa s-a dezvoltat corespunzător, f i ind îngrij i tă
cu dragoste şi atenţie. Adaptarea reciprocă famil ie-copil este foarte
bună.
Se propune către CPC Bacău eliberarea avizului favorabil necesar
f inalizări i procesului de adopţie.
4.2.6. Genograma
157
3937 35
16 1,5
Legendă
Copil adoptat
Căsătorie
Divorţ
4.2.7. Matricea ciclului de viaţă
Membrii
familiei
Etape de vârstă0-1 2-4 5-7 8-12 13-17 18-22 23-24 35-60 >60
D.E.V.-Mama
adoptivă ٭٭D.E.I.
Tatăl adoptiv ٭٭D.I.-Fi ica
adoptivă ٭٭
4.2.8. Evaluarea sprijinului social
158
Organizaţia
HoltAsistent
social
Asistent
maternalPrietenii
familiei
adoptive
Familia
adoptivă
Rudele
familiei
adoptiveH.I.H.I.
4.2.9. Harta Eco
Legendă :
Relaţie confl ictuală
Relaţie tranzitorie
. Persoana care se implică mai mult
4.3. STUDIU DE CAZ nr. 2
4.3.1. Prezentarea cazului
Minora C.M.G., născută la 2.10.1992, se află în centrul de
plasament Budăi din anul 1996.
Aceasta este rezultatul legături i de concubinaj dintre C.J. şi L.E.,
feti ţei f i indu-i recunoscută paternitatea. Tot din această relaţie de
concubinaj a rezultat şi C.A.A., născut la 17.04.1995.
În urma destrămări i acestei relaţi i ,mama minorei a luat în îngri j ire
f iuI C.A.A. Acesta a fost apoi internat într-un centru de plasament din
judeţul Suceava, de unde a fost adoptat de o familie din judeţul Vaslui.
Tatăl, C.J., a luat în îngri j ire minora în cauză, internând-o apoi în
centrul de plasament Budăi.
159
3937 35
16 1,5
trăieşte în
concubinaj
relaţii bune cu familia de origine
are o fiică cu concubinul
părinţii au divorţat când avea 2 ani
Angajat în cadrul Ministerului de interne (cadru civil-energetician)
are o soră vitregă mai mică cu 12 ani
suplinitoare
nu poate avea proprii copiii din motive medicale
iubeşte foarte mult copiii
relaţii foarte bune cu membrii familiei lărgite
diagnosticată cu astm bronşic
înţelege situaţia actuală a părinţilor
are o soră vitregă
relaţiile cu tatăl nu sunt foarte apropiate
crescut alături de mamă de mic
dependentă de părinţi adoptivi
miopie moştenită de la mama biologică
plasată în asistenţă maternală la o lună şi trei zile
are trei surori dintre care una e şi ea adoptată
mama naturală şi-a exprimat dorinţa ca I. să fie adoptată (încă din luna a IV-a de sarcină)
În t impul plasamentului, feti ţa a fost vizitată de mama, bunica
maternă şi tată.
Prin consil iere şi spri j in moral din partea asistentului social,
mama şi celelalte rude din partea acesteia au conştientizat faptul că
singura şansă pentru acest copil o reprezintă famil ia lărgită.
Argumentele folosite de asistentul social au fost cele trei evenimente
nefericite din viaţa acestei feti ţe: separarea părinţi lor, separarea de
frate şi părăsirea în centrul de plasament.
Întrucât până la patru ani minora a fost crescută de bunicii
materni, bunica maternă şi-a exprimat dorinţa de a o lua în plasament
cu alocaţie. Singurul impediment pentru reintegrarea în familia lărgită a
fost tatăl fetei care a dat o declaraţie prin care a afirmat că nu este de
acord cu nici un fel de plasament. Fetiţa C.M.G. a fost astfel
condamnată să stea în centrul de plasament până la 18 ani.
Avându-se însă în vedere interesul superior al copilului, s-a trecut
peste declaraţia tatălui. Asistenul social a întocmit o anchetă socială în
urma căreia Comisia pentru Protecţia Copilului a hotărât reintegrarea
feti ţei în familia lărgită.
Din 10 ianuarie 2001 şi până în martie, asistenul social a avut
numeroase întâIniri atât cu feti ţa cât şi cu familia lărgită a acesteia
pentru a putea clarif ica situaţia acesteia şi dacă sunt condiţi i privind
integrarea în famil ie.
Nr. raport
intervenţie
Data Locul
întâlnirii
Informaţii obţinute
1. 5.01.2001 Centrul de
plasament
Budăi
-tatăl fetei a fost şi el internat în
acest centru de plasament
-contactează telefonic feti ţa şi a
luat-o de câteva ori acasă
-minora are un frate care a fost
adoptat
-mama feti tei e recăsătorită şi
mai are un copil
-tatăl s-a exprimat la un moment
dat că şi-ar da consimţământul
pentru adopţie 2. 25.01.2001 Centrul de -discuţi i cu secretara din acest
160
plasament
Budăi
centru
-mama a vizitat feti ţa pe
24.01.2001
-tatăl nu a mai contactat feti ţa
nici telefonic şi nici nu a luat-o
în vacanţa de Crăciun acasă
-C.M.G. este o feti ţă cuminte şi
ascultătoare 3. 25.01.2001 Centrul de
plasament
Budăi
-discuti i cu minora
-a fost vizitată de mamă care i-a
promis că o va lua acasă de tot
-se va pregăti dosarul de
reintegrare pentru C.P.C.4. 30.01.2001 Domicil iul
mamei sat
Perieni,
comuna
Probota
-mama şi noul ei soţ vor să ia
feti ţa acasă, dar socri i nu sunt
de acord
-locuiesc în aceeaşi curte cu
socri i
-venitul.
1 mil ion lei/ lună+alocaţia
copilului
-sora vitregă a minorei (1,5 ani)
e bine îngrij i tă, e un copil vesel
şi cuminte
-mama i-a tr imis un pachet feti ţei
cu hainuţe şi dulciuri5. 13.03.2001 Domicil iul
bunici lor
materni,
sat Pietriş,
comuna
Dolheşti
-bunica maternă doreşte să ia
feti ţa în plasament cu alocaţie
-a discutat eu directorul
centrului de plasament despre
reintegrare
-bunicul matern e de acord cu
venirea feti ţei6. 13.03.2001 Domicil iul
bunici lor
paterni,
-bunici i materni nu sunt în relaţi i
bune cu bunicii paterni
- mătuşa paternă nu e de acord
161
sat Pietriş,
comuna
Dolheşti
cu plasamentul feti ţei
la bunica maternă, afirmând ca e
mai bine să fie data la un străin
decât la aceasta
-e nevoie de o declaraţie de la
tată, privind acordul la
reintegrare, dar acesta nu a
vizitat fata din octombrie 20007. 14.03.2001 Centrul de
plasament
Budăi
-tatal a vizitat feti ţa pe
11.03.2001
-a dat o declaraţie prin care nu
este de acord cu adopţia şi nici
cu plasamentul fetei
4.3.2. Ancheta psiho-socială
Perioada : ianuarie-martie
Scop : prezentarea cazului în C.P.C în vederea propuneri i spre
aprobare a reintegrări i copilului C.G.M. în famil ia lărgită
Locaţia actuală a copilului : Centrul de plasament Budăi
Data primului contatct cu copilul : ianuarie 2001
Contacte colaterale : 5.01.2001, 25.01.2002., 30.01.2001,
13.03.2001, 14.03.2001
I. Copilul
a) Descriere fizicăa) Descriere fizică
C.G.M. născută la 2.10.1992 este dezvoltată din punct de vedere
fizic conform vârstei de 8 ani. Are o greutate de 25 kg şi 1,23 m
înaItime; este brunetă, are ochi căprui, fără caracteristici f izice
neobişnuite.
b) lstoricul dezvoltării de la naştere până în prezentb) lstoricul dezvoltării de la naştere până în prezent
162
Minora a fost născută la Maternitatea Bacău, având la naştere
3 800 g. A fost al imentată natural până la vârsta de 2 ani. Copilul este
armonios dezvoltat, neavând probleme deosebite de sănătate. Având în
vedere că a fost crescută în familie până la 4 ani, feti ţa este ataşată de
bunici i materni, unchii materni, resimţind l ipsa famil iei şi exprimându-şi
nevoia de a locui împreună cu familia lărgită.
c) lstoria educaţieic) lstoria educaţiei
Fetiţa este înscrisă în prezent la şcoala generală din comuna
Podu-Turcului judeţul Bacău, elevă în clasa a doua. Din caracterizarea
facută de educatoare rezultă că este un copil cu o dorinţă mare de
afirmare care o determină să înveţe; se bazează foarte mult pe ea şi
pe puteri le ei.
S-a remarcat că bună solistă făcând parte din Corul centrului de
plasament. De asemenea are un talent deosebit la desen, este înscrisă
în Cercul de Pictură al centrului de plasament Budăi.
d) Probleme de comportamentd) Probleme de comportament
C.G.M. este normal dezvoltată din punct de vedere psiho-social şi
nu crează probleme personalului din centrul de plasament; chiar s-a
ataşat foarte mult de educatori, asistentul social şi secretara de aici. A
fost descrisă de psiholog ca fi ind comunicativă, deschisă, energică,
afectivă, cu o atenţie distributivă şi capacitate de înţelegere, cu
aptitudini spre domeniul artistico-cultural.
Î i place sa fie ingri j i tă, ordonată, respectată şi încearcă să
multumească persoanele din jurul ei. S-a remarcat dorinţa de a se
reîntoarce la bunici i materni, feti ţa vorbind foarte des despre acest
lucru.
e) Naţionalitate şi religiee) Naţionalitate şi religie
Naţionalitatea e româna iar religia este ortodoxă. Afirmă că îi
place să meargă la biserică pentru a se ruga să vină mama ei mai des
la ea şi poate să o ia acasă.
.
163
f) Plasamente efectuate până în prezentf) Plasamente efectuate până în prezent
Instituţi iInsti tuţi i
Copilul se află în centrul de plasament Budăi, f i ind
internată aici în 1996. Este înscrisă în clasa a doua în şcoala generală
Budăi având rezultate bune la învăţătură. În t impul plasamentului a fost
vizitată de mamă, bunica maternă şi tată iar în vacanţele de vară a
mers la bunici i materni.
II. Istoricul intervenţi i lor
a) Status-ul copilului şi al famil ieia) Status-ul copilului şi al famil iei
Minorei C.G.M. îi este recunoscută paternitatea, f i ind rezultatul
legături i de concubinaj dintre C.J. şi L.E. De aici a mai rezultat un copil,
C.A.A., de 6 ani, care e adoptat în judeţul Vaslui. Mama minorei s-a
recăsătorit cu M.A. din comuna Probota sat Perieni, judetul Bacău unde
domicil iază actualmente. Din aceasta căsătorie a rezultat o feti ţă
M.A. de un an şi 10 luni. Soţi i se înţeleg foarte bine. Ei locuiesc cu
socri i care nu sunt de acord cu venirea fetei în familie. Tocmai de
aceea, bunica maternă şi-a asumat aceasta responsabil i tate.
b) Motivul separări i de famil ia biologicăb) Motivul separări i de famil ia biologică
C.J. şi L.E. au avut o relaţie de concubinaj t imp de 4 ani în urma
căreia au rezultat doi copii . În 1996 C.J. a văndut apartamentul pe care-
l deţinea fără a-i cere părerea doamnei L.E. Acest lucru a dus la
destramarea relaţiei.
L.E. a luat în îngri j ire băiatul, care a fost internat într-un centru de
plasament din judeţul Suceava, de unde a fost adoptat de o famil ie din
judeţul Vaslui.
C.J. a luat în îngri j ire feti ţa. Deoarece aceasta a crescut în centrul
de plasament Budăi, s-a hotărât s-o integreze şi pe C.M.G. în centrul de
plasament. Minora a fost vizitată de părinţi , bunici şi alte rude la un
interval de 2 săptămâni.
c) Status-ul famil iei lărgitec) Status-ul famil iei lărgite
În prezent, mama copilului are legături foarte strănse cu familia
de origine. Aceasta provine dintr-o familie cu 4 frati : o fată şi 3 băieţi .
164
Cei trei fraţi , domici l iază în satul natal Pietriş, comuna Dolheşti în
apropierea părinţi lor. Bunici i materni au crescut-o pe C.M.G. până la 4
ani. În această perioadă, mama locuia cu bunici i materni deoarece nu
avea locuinţă.
Actualmente, doamna L.M. s-a recăsătorit iar famil ia e de acord
cu acest mariaj. Fratii doamnei M. o susţin moral pe mamă şi sora lor în
această decizie, pentru ca feti ţa să revină în famil ie.
Bunicii paterni domicil iază in acelaşi sat cu cei materni. Famil ia
C. a avut 8 copii. Datorită faptului că bunicul patern, C.!. era orb, 4
copii au fost internati în centrul de plasament Budăi. Bunicul patern s-a
sinucis în anul 2000 după ce a încercat să-şi omoare soţia.
III. Istoricul familiei
a) Istoricul mameia) Istoricul mamei
Mama
M.E, născută la 18.05.1977 are studii elementare de 8 clase şi nu
lucrează. În urma relaţiei de concubinaj cu C.J. care a durat 4 ani au
rezultat 2 copii: C.M.G. şi C.A.A. Momentan, mama e căsătorită cu M.A.
din 1997 şi cu care are un copil, M.A. de un an şi 10 luni. Soţul este
vănzător la magazinul din satul Perieni, comuna Probota, avănd un
venit lunar de un mil ion de lei. Famil ia M. locuieşte în aceeaşi casă cu
socri i . Deoarece domnul M.A. este singurul lor băiat, căsătorit pentru
prima dată iar A. este prima nepoată a famil iei M, socri i nu acceptă
ideea ca doamna M.E. să-şi aducă copii i din alte relaţi i la ei în casă.
Mama doreşte foarte mult ca feti ţa să revină în famil ie. Nesuportând
aceasta situaţie, a apelat la mama ei pentru a o ajuta (ca bunici i
materni să ia în îngri j ire fata).
Bunicii materni
L.S. născut la 28.09.1951 în comuna Dolheşti, sat Pietriş, Bacău,
din părinţi i LM. şi L.D.
LM. născută la 1.01.1956 în acelaşi sat din părinţi i B.G. şi B.M.
În 1972 cei doi s-au căsătorit. în urma căsătoriei au rezultat 4
copii: L.E., L.C., L.I. şi L.S:
-L.E. este căsătorită şi e plecată din locali tate.
165
-L.C.are 25 de ani, căsătorit şi care are casă proprietate
personală
-L.I. are 21 de ani
-LS. de 14 ani, elev in clasa a VII-a
Lucrează îin agricultură deţinând teren agricol. Nu beneficiază de
pensii . Sunt de rel igie ortodoxă. Membrii famil iei au o comportare bună
atât în famil ie cât şi în societate. Doamna L.M. are abil i tati parentale
avănd experienţa în creşerea _i educarea copilului.
LS., bunicul patern al feti ţei, este un om l inişti t, cu un
comportament bun în familie şi societate; nu a fost sancţionat de la
reguli le de convieţuire socială. De asemenea, e un om muncitor lucrând
pământul.
Date cu privire la condiţi i le de locuit: locuinţa e formată din 3
camere, mobilată şi întreţinută corespunzător. Casa e construită din
pământ şi lemn, racordată la reţeaua electrică şi încălzită cu
combustibi l sol id.
Unchii materni
LC. în vârstă de 25 de ani, căsatorit, având doi copii deţine casă
proprietate personală.
LI. în vârstă de 21 de ani locuieşte cu părinţi i .
LS. de 14 ani elev în clasa a VII-a locuieste cu părinţi i . Cei doi
unchi stau împreuna şi sunt încântaţi de venirea feti ţei.
b) Istoricul tatăluib) Istoricul tatălui
Tatăl C.J. născut pe 25.02.1970 în centrul de plasament Budăi nu i
se cunoaşte domici l iul actual. La famil ia sa din satul Pietriş, com.
Dolheşti, n-a fost din toamna anului 2000. Nici famil ia lui C.J. nu ştie
unde locuieşte acesta.
IV. Istoricul medical
a) Istoricul medical al copiluluia) Istoricul medical al copilului
Copilul nu este înregistrat cu boli cronice.
166
b) Istoricul medical al familieib) Istoricul medical al familiei
Membri i famil iei sunt clinic sănătoşi fără boli cronice, psihice,
transmisibi le.
V. Pregătirea copilului şi deschiderea lui pentru întoarcerea acasă
Din evaluarea asistentului social, rezultă că bunici i materni au
posibi l i tăţi de creştere şi educare; bunica maternă are abil i tăţi
parentale, astfel încăt feti ţa ar putea găsi la bunici un mediu familial
propice dezvoltări i ei.
Se consideră că nu vor exista probleme de adaptare datorită
faptului că feti ţa a fost crescută de bunici i materni până la 4 ani, dar şi
datorită faptului că aceasta este un copil sociabil .
VI. Concluzii si recomandări
Se recomandă plasarea cu plata unei alocaţi i a copilului C.M.G. la
buniei i materni.
După prezentarea în Comisia Pentru Protecţia Copilului la data de
27.03.2001, s-a ridicat hotărârea privind reintegrarea în famil ia lărgită
15.05.2001 -feti ţa s-a adaptat foarte repede în famil ia largită
-de Paşte, tatăl a vizitat feti ţa, iar famil ia I-a primit cu
afectivitate 12.06.2001 -feti ţa are rezultate mai bune la şcoală decât atuni cănd
era în centrul de plasament10.07.2001 -minora se dezvoltă foarte bine în continuare7.08.2001 -feti ţa îşi ajută bunicii în gospodărie
-se înţelege foarte bine cu verişoarele şi unchii
-tatăl a vizitat-o o singură dată4.02.2002 -minora este şefă de clasă
-este vizitată frecvent de mamă.
4.3.3. Genogramă
167
26 32
9 7
2
28
Legendă:
căsătorie
concubinaj
copil dat spre adoptie
4.3.4. Harta Eco
Legendă:
relaţie slabă
relaţie solidă
persoană care se implică mai mult
168
C.M.G.
prieteni asistent social
şcoala
tată vitreg
tată
bunici materni
bunici paterni
biserica
mama
unchi materni
