Tipărit în 5.000 de exemplare

MOL-ul vrea

să intre

în pământ...

La Curtici, dar şi în zo -nele limitrofe este mare agi-taţie. În concret, AgenţiaNaţională pentru ResurseMinerale (ANRM) a dat au-torizaţie firmei ma ghiareMol. Este vorba de acordulpetrolier de concesiunepentru explorare-dezvoltare-exploatare în pe ri metrul 6Curtici Acesta a fostîncheiat între ANRM şi MOLHungarian Oil and Gas Pub-lic Limited Company, împre-ună cu S.C. ExpertPetroleum- S.R.L.

(Continuare în pag. 6)

La Curtici bugetul face

cât un tren cu 400 de

vagoane pline cu roşii

Anul 2 � Nr. 41 � 8 pagini1 septembrie 2013

Ziarul Băile Termale Curtici � Oferit din respect pentru Sănătate � Sport� Relaxare

Gratuit

(Pag. 2)

INTERVIU CU ŞTEFAN PETRU DALCA, DEPUTAT (PP-DD) ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Reporter: D-le deputat, colegiul în care aţi fost aleseste zguduit de scandalul desfiinţării a trei importantedirecţii fiscale. Cum vedeţi rezolvarea situaţiei?

Ştefan Petru Dalca: Prin revizuirea proiectului decătre cei direct responsabili. Este inadmisibil ca într-ozonă cu potenţial de „centru nervos” regional şi europeansă dispară administraţiile fiscale din trei oraşe cum suntCurtici, Pecica şi Nădlac. Restructurarea ANAF în aceastăzonă a fost făcută fără cap, fără nici un fel de strategie.Cei care fac astfel de proiecte trebuie să înţeleagă că a tre-cut vremea strategiilor încropite pe un colţ de masă. Încazul de faţă nu vorbim doar despre pericolul unor gravemişcări sociale, cum este blocarea Drumului Naţional, cişi de efecte economice dezastruoase, care se repercuteazăla nivelul întregii ţări. Vorbim despre trei oraşe de fron-tieră, unde se derulează afaceri importante. Această par-alizie fiscală nu numai că le va afecta drastic pe celeexistente, ci îi va alunga din start şi pe cei care voiau săvină să investească. Eu sper că Guvernul va înţelege căpăstrarea măcar a uneia din cele trei administraţii fiscaleeste vitală, atât din punct de vedere economic cât şi social.

Rep.: Cu alte cuvinte, îi sprijiniţi pe primarii dinzonă?

Ş.P.D.: Sunt, fără echivoc, alături de orice acţiune înlimita legii şi îi asigur pe cetăţenii colegiului de tot sprijinulmeu, împotriva oricărei măsuri nedrepte şi negândite aleadministraţiei centrale. Dacă se gândesc la binele ţării, ceide la centru trebuie să înţeleagă că printr-o măsură proastănu fac rău doar unei zone, ci ţării. După cum şi cei dinadministraţiile locale trebuie să gândească de două ori şisă taie o singură dată când iau decizii care afectează co-munitatea, pentru că o greşeală aparent minoră poate aveaconsecinţe catastrofale, care nu mai pot fi imputate Gu-vernului.

Rep.: Aveţi vreun exemplu de asemenea greşeliaparent minore?

Ş.P.D.: Am citit în presa locală că la Curtici s-a desfi-inţat serviciul de protecţie civilă, pe motiv că nu este nece-sar, nefiind riscuri de inundaţii sau cutremure. Vă dau celpuţin un motiv pentru care existenţa şi funcţionarea unuiastfel de serviciu este absolut necesară: Curticiul are un in-tens trafic feroviar de marfă. Vă daţi seama ce ar fi dacă– Doamne, fereşte – ar apărea scurgeri masive de sub-stanţe care pot contamina solul sau provoca explozii?! Maiales că suntem la frontiera cu Ungaria! Cine trebuie să in-tervină de urgenţă în asemenea cazuri, nu protecţia civilă?Apoi, în zona industrială sunt o grămadă de firme la care,prin specificul activităţii, pot apărea diferite probleme. Deasta spun că serviciul de protecţie civilă este necesar. Dacănu eşti mulţumit de activitate, poţi să schimbi persoanacare conduce, nu să desfiinţezi serviciul. Ca să evit orice

polemică, subliniez că nu mă interesează menţinerea saunemenţinerea unei persoane de către primăria Curtici, cia serviciul în sine.

Rep.: Că tot vorbiţi de Curtici, ce mai e nou înproblema ştrandului, care de ani şi ani este obiect descandal şi procese peste procese?

Ş.P.D.: Din păcate, aşa cum spuneţi, nu se mai ter-mină şirul proceselor, ceea ce împiedică investiţii pe ter-men lung care să asigure o şi mai puternică dezvoltare aştrandului. Personal cunosc mai mulţi oameni care ar dorisă facă investiţii pe ştrand, însă nu riscă, dată fiind situaţia.Credeţi-mă că nu sunt subiectiv, dar nu înţeleg cum deatâta amar de vreme nu s-a putut ajunge la un acord întreConsiliul Local şi concesionar. Nu ţin partea nimănui, dareste clar pentru toată lumea că administraţia locală nu aredecât de câştigat dacă pe ştrand se fac investiţii majore,care, din impozite şi taxe aduc bani la buget. Am lucratfoarte mulţi ani în Curtici şi deseori, împreună cu mulţiprieteni mergeam pe ştrand, care era administrat dePrimărie. Faţă de ce era atunci şi ce este acum, este dife -renţă de la cer la pământ. O administraţie responsabilă nufrânează dezvoltarea unor obiective, ci îşi promovează şiexploatează la maximum resursele naturale de care dis-pune şi care pot atrage investiţii necesare dezvoltării co-munităţii. Am convingerea că administraţia din Curtici vaavea înţelepciunea să depăşească aceste chestiuni de or-goliu – sau de ce natură or fi ele – şi din partea mea ex-istă toată disponibilitatea la sprijin şi colaborare. Uitaţi,un exemplu la îndemână: tot în presă am citit un articoldespre ştrandul termal din Şofronea, în care prietenul meuDaniel Negrea spunea că vrea să-şi dezvolte investiţia şi,ca prim pas, să aducă un fizioterapeut, pentru ca oameniicare vin acolo să beneficieze de condiţii cât mai bune.Dacă Daniel Negrea ar fi târât prin procese şi cu spectrulevacuării deasupra capului, mă îndoiesc că ar mai faceceva.

Rep.: Vă mulţumim!

„Strategia nu se face pe un colţ de masă”

La Curtici bugetul face

cât un tren cu 400 de

vagoane pline cu roşii

La Curtici bugetul face

de vagoane pline cu roşii

2 SOCIALSănătate ş i relaxare

NR. 41 � 1 septembrie 2013

Bugetul este o provocare foartemare pentru orice comunitate. Şi

oriunde pe lumea asta de la New-Yorkla Valparaiso sau de la Melbourne laReikjavik, banii sunt neîndestulătoripentru multitudinea de proiecte caretrebuie să prindă viaţă în urbea X.Başca plăţile la capitolul cheltuieli,care trebuie acoperite, lună de lună şi...pentru tot anul. Nici la Curtici lu-crurile nu stau altfel. Numai că aiciresursele (chiar dacă nu în totalitatesuficiente) totuşi sunt mult mai gen-eroase faţă de alte localităţi echivalenteca populaţie. Şi aceleaşi nevoi în liniimari. În fond ce vrea omul simplu,plătitor de taxe şi impozite care ali-mentează (şi) bugetul localităţii în caretrăieşte. Vrea civilizaţie: adică apă,gaze (naturale se-nţelege) şi drumurimăcar decente, dacă nu de un nivelsimilar cu Croaţia.

Ce avem noi aici?Un buget de circa 13 milioane de lei,

adică aproape 3 milioane de euro. La 6800de locuitori suma, adică ceva peste 1912 leiper capita. De curticean. Ştim şi am spus şiînainte: banii nu-s destui, dar dacă nici nu-i drămuieşti cum trebuie par şi mai puţini.Şi este ca şi cum ai căra apă cu ciurul.Adică doi încarcă şi trei descarcă. Ce şicum încarcă ori descarcă vom vedea. Iar

acest buget înseamnă pentru o imaginemai clară cam 8.000.000 de kilograme deroşii, adică 8.000 de tone. Sau un tren cu400 de vagoane de marfă, încărcat caretrece prin vama Curtici. Şi se tot duce, ni-meni nu ştie unde...

Cum stăm şi ce... votămAşa pentru memorie e bine să amintim

ce coloratură are Consiliul Local Curtici.Pentru cei care poate ştiu ce au votat şi

acum dau din umeri şi se (ne) întreabă dacămai sunt reprezentaţi, de către cine şi, maiales, cum. Întrebările nu sunt grele, darrăspunsurile ar putea fi. Dar să numărăm:aşadar după localele din vara trecută s-auales 7 consilieri locali PDL sau MCL (pen-tru cine chiar îşi aminteşte). În fond însă,aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Aşadar 7„magnifici”, inclusiv... incompatibilul. Staţiliniştiţi. Ăla mic, nu ăla mare. Care e camtot aşa. Nu mic. Ci doar inompatibil. Maiavem 4 uselişti. Doi de la roşii, doi de lagalbeni. Un peneţist. Doi de la AcţiuneaCivică Arădeana. Şi în cele din urmă, darnu în ultimul rând avem un reprezentantal PP-DD. Ca să aveţi o imagine şi maiclară, amintim că în 2008, pedeliştii aveau11 consilieri la Curtici. Deci „rupeau” totulla vot. Aşa că acum, după... filtrarea opţiu-nilor electorale în 2012, era de aşteptat calupta în Consiliul Local Curtici să fie maistrânsă şi să reflecte într-un mod cât maifidel opţiunile electoratului. Iar dacă stămşi judecăm puţin scorul este pe „muchie decuţit”. Iar lupta ar trebui să fie foartestrânsă. Iar eventualele soluţii de compro-mis să se facă (doar) în interesul cetăţean-ului. În orice caz, bugetul a trecut ca prinbrânză. O pădure de mâini a întunecat salade consiliu. Cu 14 voturi pentru şi oabţinere, useliştii continuă politica eco-nomică a pedeliştilor. Iar la Curtici totulpare într-o perfectă armonie: de gânduri şi

de culori. Că de doctrine ar fi prea com-plicat şi, poate inutil să vorbim. În oricecaz veţi vedea că banii, mulţi puţini nu s-auîmpărţit judicios. Adică să fi fost canalizaţipe direcţii care au cel mai mare impactpentru cetăţeni. În totalitatea lor. Să fimdrepţi impact este, dar se pare că doar pen-tru unii. Unii cetăţeni se-nţelege. Şi care-scam tot ăia. Dar despre ce, cum şi, mai alescine a împărţit bugetul la Curtici în cele ceurmează.

Mai bine ca alţiiAşa cum am spus în partea de mai

înainte, Curticiul nu are un buget de negli-jat faţă de alte oraşe de talia sa. Aproape13 milioane de lei noi. Aşa prozaic şi, laprima vedere, pe fiecare om care locuieşteîn Curtici ar reveni circa 1900 de lei noi.Nu sunt bani foarte mulţi, dar dacă ar fifost judicios gospodăriţi, cu aceşti bani s-ar fi făcut mult mai multe decât s-a făcutde câţiva ani încoace în bugetele deja exe-cutate.

Buget de vineri până luniÎn mod normal pentru hotărâri impor-

tante discuţiile în comisiile de specialitate şiînmânarea materialelor către consilieri seface cu ceva timp înainte, în unele cazurichiar cu o săptămână pentru ca, aleşii elec-toratului să ştie despre ce va fi vorba laproxima şedinţă. Însă mai mult decât atâtsă voteze în cunoştiinţă de cauză în intere-sul electoratului care l-a trimis acolo. Adicăîn consiliu ca să-l reprezinte aşa cum tre-buie. Numai că la Curtici nu s-a întâmplatnimic din toate acestea. Materiale s-auprimit vineri, aşa pe la ora amiezii când oa-menii se pregătesc pentru sfârşitul de săp-tămână. Sigur până la şedinţa de luni, cânds-a aprobat bugetul oraşulu Curtici au fostdouă zile la dispoziţie. Însă, haideţi săstăm... strâmb şi să judecăm drept: cine seapucă în weekend să stea şi să studieze nişte

foi pline de cifre? Drept urmare luni seara,s-a trecut la şedinţa în plen unde urma să seaprobe bugetul pentru anul în curs. Cifratotală o ştiţi deja şi suntem de acord căniciodată banii nu sunt destui pentru pla-nurile şi investiţiile pe care doreşte să le facăorice comunitate, nu doar ce a din Curtici.Problema este alta. Şi banii, insuficienţicum am admis, dar mult mai mulţi decât înalte localităţi similare ca număr de locuitori.

Au fost direcţionaţi şi repartizaţi într-

un mod care ridică cel puţin semne de în-trebare. Măcar din punct de vedere aloportunităţii.

S-a votat ca pe vremeacomuniştilor

Reparaţiile curente înghit mai binede un sfert de buget

Cum spuneam cu excepţia uneiabţineri, s-a votat ca pe vremea comu-niştilor. O „frumoasă” unanimitate a făcutca bugetul să treacă fără probleme ca şicuţitul prin brânză. Aşa într-o frumoasă ar-monie uselisto-pedelistă. Altfel spus USLface politica economică a PDL. Sau MCLpentru care a candidat anul trecut acelaşifost şi actual primar A. Aniţei.

Suma alocată pentru reparaţii curenteeste nici mai mult nici mai puţin de 3,6 mil-ioane lei adică un milion de dolari americani.Iar la reparaţii curente ştiţi cum e ca la Cur-tici sau aiurea: E o frumuseţe de acoperitbanii în acte pe lucrări greu de controlat şi decontestat. Drumuri care nu duc nicăieri,reţele trase după ce s-a asfaltat, iar după doiani s-a introdus reţeaua de apă. Apoi normalcă spărtura trebuia şi reparată. Şi tot aşa traipe vătrai cu sume frumoase care s-au scursani de-a rândul pe lucrări mai mult ori maipuţin cuantificabile, dar care nu prea aducun beneficiu real pentru plătitorul de taxe şiimpozite din Curtici. Un sfert din buget seduce pe reparaţii. Un capitol... frumos (arzice unii) la care se pot face adevărate exer-ciţii de prestidigitaţie financiară. Că oricumnu se vede ce, cum şi mai ales cât s-a făcut.Că la asta sunt meştere mai toate adminis-traţiile locale din România. În fond suma de-mersurilor administraţiilor locale ar trebui săducă la o schimbare sensibilă în calitateavieţii. Căci până la urmă despre asta estevorba: toate politicile publice şi politica îngeneral se fac pentru ca omul, contribuabiluldacă vreţi să trăiască astăzi mai bine ca ieri şimâine mai bine decât astăzi. Asta este sau,din păcate pentru noi, ar trebui să fie mareamiză a politicilor în România. Şi chiar la Cur-tici... am zice noi.

În cele ce urmează vom da câteva ex-emple edificatoare, zicem noi pe ce şi cumse duce banul public.

Halele stau goale, iar muştelepe... brânză

Zi de piaţă la Curtici. O zi în caresoarele clocoteşte la propriu. Nici o adierede vânt, nici o mişcare. Doar oamenii vin,valuri, valuri la piaţă. Şi praful, adăugămnoi. Acsesta vine singur şi nu mai pleacă.Legume, fructe, brânzeturi, haine noi şimai vechi, unele chiar cârpe de-a dreptul.Mititei, cârnaţi, sucuri, langoşi, scule de totfelul, totul parcă făcând parte dintr-untablou suprarealist.

La piaţă, adică practic la amenajare mailucrau câţiva muncitori. Un flex urla într-

cât un tren cu 400NR. 41 � 1 septembrie 2013

3SOCIALSănătate ş i relaxare

un loc, altul( nu flex), ci muncitor maivopsea ceva. Dar totul într-un ritm uşor,uşor, molcom chiar, în perfectă conso-nanţă de nume şi de viteză cu cei trei ani decând durează modernizarea pieţei din Cur-tici. O modernizare care pare să nu maiaibă un sfârşit, dar care a înghiţit şi încă vamai topi sume uriaşe, raportate la bugetulunei localităţi ca şi Curticiul.

Un talmeş-balmeşCum spuneam la primele ore piaţa e un

adevărat furnicar. Vânzători, cumpărătorişi mulţi gură cască, care parcă se învârtîntr-o mişcare continuă şi bezmetică fărăvreun scop anume la prima vedere. Deşi lahalele acoperite se lucrează sau cel puţinasta e prima impresie, produsele foarteperisabile gen: lapte, brânzeturi, ouă, staubine merci, pe tarabele deschise. Ba chiar şimuştele se mai plimbă nestingherite şi seaşază... ghici unde. Pe brânzeturi. La vede -rea aparatului de fotografiat câteva „in-

vestitoare” locale întorc spatele, pentru anu le putea identifica. Altele, mai simţite,dau cu o mişcare a mâinii semnul că vor să

îndepărteze insectele purtătoare de viruşişi alte grozăvii care pot atenta la sănătateapopulaţiei, care ar cumpăra aceste produse.Nu mai vorbim de faptul că în ziua de-scinderii noastre temperatura la umbră de-păşea bine 30 de grade Celsius.

Însă normal ar fi ca piaţa la care se lu-crează de mult timp, adică ani de zile, să fiegata. De prea mult timp am zice noi şi cusume foarte mari. Se pare că mai multprimează nişte considerente estetice decâtunele de funcţionalitate. Partea de subacoperiş s-a „tapetat” la propriu cu scân-dură, aşa cum se vede în fotografii. Osuprafaţă imensă, dar care nu are nici ofuncţionalitate clară. Doar dacă la mijlocnu au stat alte interese... Adică aşa un picde foloase. Asta ca să fim eleganţi în ex-primare... Până una alta piaţa a înghiţit mil-iarde de lei vechi şi oamenii vând tot înstradă. Iar înăuntru termopanele(scumpele de ele) rânjesc. Ştiu ele de ce...

Până una alta piaţa pare un obiectiv

prea îndepărtat şi care parcă ar trage să seîntindă pe două mandate. Fie ele şi ale unuiprimar incompatibil...

Are balta.... peşteO altă problemă care aparent pare ba-

nală, dar care este un bun exemplu pentrufelul în care (nu) se gospodăreşte banulpublic este balta Limboasa cum se zice prinpartea locului. Nu mai puţin de 110.000 delei, adică 75.000 de kilograme de roşii,

adică 75 de tone. Cam atât a costat aşa zisaamenajare a bălţii. Bănci din cinci în cincimetri, coşuri de gunoi puse aşa, că trebuiacă nu. Sunt peste 40 de bănci puse doarca să cheltuim un ban. Ei, nu chiar unul,ci chiar mulţi. Se vede clar că acolo s-afăcut risipă cu banul public. Adică aldumneavoastră celor care locuiţi şi trăiţiîn Curtici. Roşiile dumneavoastră, ca săfim plastici, au fost călcate în picioare şiaruncate la gunoi. Adică s-a ales praful.Iar bugetul pe anul acesta aşa cum v-amspus şi anterior este de aproape 13 mil-ioane de lei, adică 1912 lei pe cap de

locuitor. O sumă care, în roşii înseamnăcam 1200 de kilograme pentru fiecare.Dacă vreţi altfel 400 de kilograme (4 măji)de părădăici când mergeţi la Timişoara s-o daţi cu 5 lei kilogramul. Adică atuncicând e trufanda. Una sau alta, oricum estevorba de munca dumenavoastră, de banii

dumenavoastră, de viaţa dumenavoastră.Pe care unii v-o stabilesc, o măsoară şi odetermină după bunul plac. Şi o calcă înpicioare. Dar, fiecare dintre dumneavoas-tră va judeca dacă este bine sau rău.Oricum puneţi-vă întrebarea dacă trăţimai bine cu alocările bugetare ale aleşilordumneavoastră locali. Căci în fond aicieste marea problemă. Iar în Curticilipsesc multe lucruri, care s-ar putea facenu neapărat cu mulţi bani, ci cu o maibună judecată şi simţ al oportunităţii. Şipoate cu bună credinţă...

G. Ştefan

B. Hodăjeu, este o persoanăcare s-a stabilit în Curtici princăsătorie. „Decâţiva ani totse face lapiaţa asta,dar nu semai termină.Tot felul deplanuri şischiţe, care sefac şi se refac. Aşa am auzit,de la unul şi altul. Dar devăzut se vede cu ochiifiecăruia. Lumea nu este

foarte mulţumită că lucrurilenu se mişcă mai repede. Estenevoie de o piaţă în Curtici.Însă tot s-au mărit taxele şi im-pozitele şi lucrarea nu se maitermină. Iar pe de altă parte,lumea o duce tot mai greu cubanii. Asta se vede şi în vân-zarea de la piaţă. Oameniimai mult se uită decât vândsau cumpără.”

Gheorghe Boguţ a venit cuo bicicletă pe care erau de toatepentru toţi: scule, haine vechi, totce poate duce omul la piaţă ca să

mai facă unban. Un semnal sărăciei pânăla urmă. Omulzice: „Amvenit azi, darnu prea amers bine. N-am vândutmai nimic. Abia mi-a ieşit de-o pâine şi de un parizer.”

I. V. a venit cu produse lac-tate. Condiţiile de expunere suntimproprii, cum spuneam mai sus,dar nu din vina doamnei, ci a

unei proastea d i m i n i s -traţii... „Ar fibine să fiec o n d i ţ i ibune, nu aşaîn aer libercu produsecare se stricărepede. Merge slab, oamenii n-au bani”, conchide femeia.

Gheorghe Foghiş, unagricultor local, venit parcă dinaltă ligă. Lubeniţe, pepeni,cartofi, morcovi. Marfă bună, pe

alese. Preţuri la fel. Numai căomul vinde direct din remorcăcum se zice. Da, da chiar la pro-priu. „Condiţiile nu sunt celemai bune, dar asta e. Oameniis-au obişnuit.”

Concluzia e că cea de mai sus.Te obişnuieşticu toate. Darnu ar fi mainormal ca oa-menilor să lefie bine şi astasă intre în sferabanalului.

Vocea străzii...

4 ReportajSănătate ş i relaxare

NR. 41 � 1 septembrie 2013

ÎnceputulÎnsă toate au un început. Iar începutul

a fost un izvor. Şi asta se întâmpla în pă-durile întinse de pe dealurile din vestulBoemiei (Cehiei de astăzi - n.n.) careapărau în trecut secretul apelor fierbinţi,bolborosind nestingherite în desişurile săl-batice. Asta până când nişte vânători autulburat liniştea unei zile şi au ajuns la unizvor cu puteri tămăduitoare, în urmărireaunui cerb. Se spune că se întâmpla în adoua jumătate a secolului al XIV-lea. Unuldintre vânătorii despre care vorbeşte leg-enda locală era împăratul Carol al IV-lea,pornit cu alaiul său prin ţinuturile înveci-nate castelului de la Loket. Monarhul aveao rană mai veche la picior, căpătată în tim-pul unei bătălii. În ciuda consultării celormai vestiţi medici ai vremii, rana nu seînchidea şi pericolul unei cangrene eraaproape iminent. Legenda spune că ranade la piciorul lui s-a vindecat miraculosdupă curăţirea ei în izvorul din pădure.Legendă sau adevăr, acum nu mai con-tează foarte mult. Cert este că suveranul aînfiinţat aici mai întâi o colonie, mai apoiun oraş, în 1370, ce îi va purta numele -Karlsbad, mai târziu Karlovy Vary. La fi-nalul perioadei de dominaţie habsburgică(la finele secolului al XIX-lea şi începutulsecolului XX), Karlsbad avea renumele decel mai elegant oraş-staţiune din lume,unde luxul citadin cerut de pretenţioasaprotipendadă a completat peisajul verde şiplăcut al pădurilor. Palatele somptuoase înstil baroc şi Art Nouveau şi hotelurile deprimă clasă îşi retrăiesc astăzi gloria de al-tădată. Izvoarele termale cu apă pentrubăut au fost captate în locaţii diferite dinoraşul vechi, presărate de-a lungul râuluiTeplá, şi au fost cochet încorporate înpavilioane.

Temperatura apelor variază între 30° Cşi 72° C, iar valoarea ei este înscrisă peplăcuţa cu numele izvorului. Însă deaproape şase secole şi până astăzi, drumula fost unul foarte lung. Iar noi, vom par-curge împreună acest drum. Şi povesteaKarlovy Vary, poate fi un început pentruo altă istorie frumoasă. O istorie pe care ovom putea scrie şi trăi împreună. Şi careeste mai aproape de noi. Mult mai aproapedecât credeţi...

De la Karlsbad,la Karlovy Vary

Dar care este istoria acestei celebrestaţiuni? Vom parcurge acest drum împre-ună. După unele surse, aşa cum ammenţionat şi noi în episodul anterior,oraşul a fost fondat în 1370. Altelemenţionează anul 1358. Oricum astadevine un aspect secundar. În fond cereprezintă 12 ani, la mai bine de şase sec-ole de istorie? Cert este că până în anul1918, adică anul spulberării ImperiuluiAustro-Ungar, localitatea s-a numit Karls-bad. Primind privilegii generoase, mica lo-calitate s-a dezvoltat spectaculos în Evul

Mediu. Trebuie spus că până în 1522, aicise făceau doar băi. Numai că, WenzelPayer, un medic din Leipzig, a descoperit şialte calităţi ale apei puternic mineralizate.Iar pasul a venit firesc: de aici încoace s-arecomandat consumul ei şi ca medicament.Din secolul al XVII-lea oraşul a atras ca unmagnet aristocraţia din Rusia, Polonia şiImperiul habsburgic. Obişnuiţi ai băilorerau: Petru cel Mare şi prinţul Meternich.Despre contele Wallenstein, eroul războiu-lui de 30 de ani, se spunea ca a fost adusbolnav de gută, într-o lectică. După o curăde câteva luni el a plecat călare pe un cal.Însă pe lângă regi, prinţi, împăraţi şi opleiadă de personalitaţi ale culturii eu-ropene au străbătut străzile oraşului spreizvoarele miraculoase. Goethe a consideratoraşul cu clădiri elegante un loc pe măsuraexigenţelor sale. A călătorit aici de 16 ori,nu doar pentru a-şi îngriji sănătatea, ci şipentru a-şi relaxa sufletul şi, de ce nu, agăsi noi şi noi surse de inspiraţie. Cei maide seama compozitori ai secolelor XVIII-XX au fost de asemenea atrasi de orasulizvoarelor miraculoase. Au trecut pe aiciMozart, Beethoven, Wagner, Chopin,Liszt, Grieg, Brams. În 1759 staţiunea a arsaproape în întregime, în urma unui devas-tator încendiu. Însă acest sfârşit, a fost defapt un nou început…

Karlovy Vary a renăscutdupă un incendiu devastator

Cum spuneam în episodul anterior, înanul 1759 staţiunea a ars aproape în în-tregime, în urma unui devastator încendiu.Însă acest sfârşit, a fost de fapt un nou în-ceput… Puterea aproape magică aizvoarelor au făcut ca staţiunea să renascădin… propria cenuşă. În nici un secolclădiri impunătoare au început să dăruiască

farmec şi grandoare acestui loc. Încet,încet totul a căpătat din nou viaţă şi vi-braţie. Au fost realizate cinci pavilioane cucoloane din centrul istoric al oraşului, careacoperă izvoarele publice şi fiecare dintreele are o mică istorie. „Colonada Parc”cubolţi şi coloane din fontă, atunci când afost construită de arhitecţii vienezi, în anul1879 făcea parte dintr-un complex maimare, între timp demolat. Parcul din jur ex-plodează în timpul verii în zeci de culoriflorale. Destul de diferită de proiectul in-iţial al arhitectului Joseph Zitek din anii1871-881, „Colonada Morii” îşi sprijinăacoperişul lung de 130 m pe 124 decoloane corintice şi are în interior unspaţiu rezervat pentru orchestră şi cinciizvoare. Pe terasa superioară au fostaşezate 12 statui reprezentând lunile anu-lui. În cea mai recentă construcţie (1969-1975), „Colonada Izvorului Fierbinte”, ungheizer împinge coloana subţire de apăpână la 12 m înălţime. La 72º C, nu este demirare că aburii joacă vesel deasupra baz-inului. Alte cinci containere din sticlă şimetal dau la iveală ape termale, în aceeaşimodernă incintă, iar la subsol, instalaţiilespeciale distribuie cantitatea mare de apăcătre băi. Construcţia albă din lemn a„Colonadei Pieţei” datează din 1883, cândarhitecţii vienezi au hotărât acoperireaprovizorie a „Izvorului lui Carol al IV-lea”şi a pieţei, până cînd un edificiu solid să oînlocuiască. Însă coloanele au rămas pânăazi, municipalitatea hotărând să le ren-oveze după ce mai bine de un secol a tre-cut peste ele. În interiorul colonadei, unrelief înfăţişează scene din povestea înfi-inţării staţiunii. Alte două izvoare se găs-esc în incinta „Colonadei Castelului”,construită între anii 1911-1913 deasupra„Colonadei Pieţei”. La Izvorul de Sus, ac-

cesul publicului este liber, însă apeleIzvorului de Jos alimentează Centrul SPAşi este rezervat clienţilor acestuia. Dar vomvedea împreună că staţiunea nu este cele-bră doar pentru apele sale…

Karlovy Vary mai areşi cristaluri şi bitter

Cum v-am spus în episodul anteriorKarlovy Vary nu este celebră doar pentruapele sale, ci şi pentru altceva. Iar aceştipoli de atracţie pot fi şi bitterulBecherovka, napolitanele şi cristalurileMoser. Despre bitterul creat în 1807, înfarmacia proprie, de către chimistul Becherse pot afla detalii interesante în muzeuldedicat acestei băuturi, rezultate dintr-unamestec de plante şi condimente. Foaiasubţire, rotundă şi mare a napolitanelorKarlsbad modifică şablonul bucăţelelorcubice sau lunguieţe şi dă un plus desavoare unei cafele în miez de zi. Fineţea şifrumuseţea cristalurilor produse de cătremeşterii fabricii Moser justifică pe deplinpreţul lor ridicat - doar este vorba desprecristalurile de cea mai bună calitate dinlume. Revenind la celebrul biter el are unmuzeu consacrat în exclusivitate. Normalnici creatorul Jan Becher nu este uitat. Is-toria băuturii pentru care cehii au o ade-varată cultură este prezentată în circa 40 deminute de către un ghid care explică pro-prietăţile medicinale ale licorii: conţine 27de plante, macerate în alcool, produsulfinal, destinat consumului având 38 grade.Se bea întotdeauna rece şi se spune cădouă pahare de 20 mililitri pe zi (nu peminut-n.n.) reprezintă o sursă garantată desănătate... Jan Becher a descoperit dupămulte încercări reţeta de succes care, caorice reţetă care se respectă,… este secretă.

Partea amuzantă a explicaţiilor ghiduluie aceea că, în filmul de prezentare, se„dezvăluie” o parte din reţetă. Cine doreştesă „fure” din secretul băuturii, trebuie să fiepe fază... şi va vedea la un moment dat, peecran o pagină plină de cifre, formule şi ex-plicaţii… în limba germana. Numai pentrucateva secunde. Normal, turul deprezentare se încheie cu o degustare, dinBecherovka originală şi celelalte două sorti-mente produse de companie. Degustării îiurmează, desigur, coada formată de turişti lashop-ul muzeului, pentru cumpărături.Careîntre noi fie vorba nu sunt ieftine deloc. Aşa,la bun simţ,nu poţi pleca fără să cumperi demăcar 35 -40 de euro. Mai amintim că,muzeul Moser poate fi vizitat între orele 9 şi18, în timp ce atelierul meşteşugăresc, undese fac demonstraţii de producere acristalurilor, este deschis doar până la ora14,30. Asta înseamnă un marketing bine di-recţionat şi care exploatează la potenţialmaxim toate „punctele tari” din KarlovyVary. Sigur staţiunea cehă este un Rolls-Royce în domeniu. Are munte, are ape ter-male, are de toate. Are şi tradiţie, dar are şipriceperea oamenilor care duc mai departeaceastă afacere.

Comoara termală ar putea Orice mare staţiune balneoclimaterică din lumea asta dă impresia că a fost „aşezată” acolo de când lumea. Este o

chestiune de obişnuinţă, de brand dacă vreţi. Desigur este destul de greu, aproape pentru oricine, să facă un mic exer-ciţiu de imaginaţie... paseistă.

NR. 41 � 1 septembrie 2013

5ReportajSănătate ş i relaxare

La o aruncătură de băţ…Nu mai departe decât la câteva zeci de

kilometri la vest de Curtici, adică la Gyulaşi la Oroshaza, să nu mai spunem de Haj-duszoboszlo, pământul colcăie de ape ter-male. Atât de o parte cât şi de alta agraniţei. La noi doar Băile Felix sunt la unnivel care poate fi comparat cu ceea ce auungurii. În rest trebuie să recunoaştem căne bat la toate capitolele: facilităţi, posibil-ităţi de cazare şi masă, baze de tratament,oferte conexe, cum ar fi petrecerea timpu-lui liber pentru cei care nu sunt neapăratsuferinzi.

La GyulaAşezate în parcul secular al Castelului

Almássy, despre băile termale din Gyula sespune că ar fi printre cele mai frumoasedin Ungaria. Parcul are 200 de ani, esteocrotit prin lege şi se laudă cu 25 000 despecii de flori şi 200 de arbori şi arbuşti.Pentru bălăceli, există între 16 şi 18 bazinepentru toate gusturile, nevoile şi vârstele.Interesant şi un punct mare câştigat devecinii noştri este că băile de la Gyula suntdeschise tot timpul anului. Un mare atu şicare, face pe lângă ca veniturile pentrumediul local să fie relativ constante tot tim-pul anului, mai ţine şi turişii în priză. Însensul că în zeci de ani deja s-a format omemorie colectivă în rândul oamenilor

care au mers pe acolo că la Gyula se poatemerge în orice anotimp.

Şi la OrosházaParcul şi Băile termale Gyopárosi se

află la o distanţă de 3 kilometrim de cen-trul oraşului Orosháza într-o rezervaţienaturală. În Centrul medical se pot efectuatratamente balneoterapeutice, electroter-apeutice şi mecanoterapeutice. Sunt ladipoziţia oaspeţilor cu următoarele serviciide reînprospătare şi relaxare: masaj subac-vatic, gimnastică de condiţionare subac-vatică, aquafittnes, cameră de sare, masaj.În băile de ştrand, oaspeţii sunt aşteptaţicu piscină, bazin de învăţat, bazin medicalprecum bazine de revelaţii pentru copii şiadulţi. Una dintre specialităţile casei este şi„parcul de saună” unde pe lângă saunaobişnuită se mai găsesec saune bio, infra şide terapie cu lumină, cabină de aromă şidanariu. Lângă bazinul de înot se găseştecampingul pentru cei care sosesc cu cor-tul şi rulota. În cadrul băilor funcţioneazăCentrul de conferinţe şi club sport GyopárClub Hotel, care asigură condiţii excelentepentru desfăşurarea diverselor evenimenteculturale şi sportive, dar şi tabere de antre-namente. Ideea este că aici administraţialocală s-a gândit la toate bugetele oame-nilor care vor vvenni aici. De la cei carestau la hotel şi până la aceia care stau la

camping şi mânâncă din conserva adusă deacasă.

La Curtici…Izvoare termale cu temperatura apei la ie -

şire de 61 de grade Celsius există la Curtici.Apele geotermale din regiunea Curtici suntînmagazinate la adâncimi mari, de-a lungulunei perioade de timp îndelungate. Apelese caracterizeaza ca fiind: bicarbonatate,sodice, iodurate cu concentraţie mică. Ca şipaletă de indicaţii terapeutice principalelearii de acţiune cu rezultate benefice suntîn: afecţiuni reumatismale inflamatorii (po-liartrita reumatoidă, spon di loza an-chilozantă), afecţiuni reumatismale de ge- nerative (spondiloza cervicală, dorsală şilombară, poliartroză), afecţiuni reuma-tismale articulare, afecţiuni post-traumati -ce, afecţiuni neurologice periferice,afec ţiuni neurologice centrale, afecţiuniginecologice, afecţiuni asociate (boli de nu-triţie şi metabolism, boli endocrine).

De altfel şi în localităţile Şofronea,Dorobanţi şi probabil de-a lungul graniţeicu Ungaria şi în alte localităţi sunt izvoaretermale. În comunele amintite există nişteştranduri amenajate, însă ele sunt doar laacest nivel şi nimic mai mult. La Curtici,de când unitatea a fost concesionată cătreun investitor privat lucrurile au început săse schimbe radical. Efortul financiar, dar

şi organizatoric nu au rămas fără rezultate.Multe renovări din temelie, modernizări deutilităţi, un mic restaurant, grupuri sanitarereabilitate din temelie. Se oferă şi locuri decazare la cele mai bune condiţii, dacăprivim la raportul calitate-preţ. Mâncare„ca la mama acasă” cum se zice la preţurirezonabile. Într-un cuvânt, lucrurile au în-ceput să se mişte. Numai că vorba aceea:cu o floare nu se face primăvară. Adică cuefortul unui singur om. Nu vorbim aici deKarlovy Vary. Altele sunt condiţiile ge-ografice, alta e tradiţia. O ţintă realizabilăpentru Curtici ar fi, pentru prima fază,Orosháza. Un oraş care trăieşte efectiv de peurma acestor izvoare termale. Şi la Curticis-ar putea tinge acest nivel fără problemesuntem convinşi de acest lucru. Iar o staţi-une la Curtici ar fi benefică pentru întreagacomunitate. Câte s-ar schimba dacă acestvis ar prinde contur. Gândiţi-vă doar:locuri de cazare, de alimentaţie publică,transport în împrejurimi şi atâtea altele. Cualte cuvinte ar însemna prosperitate pen-tru locuitorii oraşului.

Numai că pentru asta efortul singularnu este suficient. Trebuie în primu rând oviziune, după aceea o strategie şi apoi unplan de acţiune, chiar pe mai mulţi ani caresă pună în practică ideile. Adică viziuneasă prindă viaţă.

Gabriel Ştefan

fi un izvor de bunăstareApa termală de la Curtici şi-a dovedit capacitatea de a ajuta la tratarea afecţiunilor

reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoidă, spon di loza anchilozantă), afecţiu-nilor reumatismale de ge nerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, po-

liartroză), afecţiunilor reumatismale articulare, afecţiunilor post-traumati ce,afecţiunilor neurologice periferice, afec ţiunilor neurologice centrale, afecţiunilor

ginecologice, afecţiunilor asociate (boli de nutriţie şi metabolism, bolilor endocrine).

6 SocialSănătate ş i relaxare

NR. 41 � 1 septembrie 2013

Fără exploatare... subteranăUn fapt care ar fi trecut neobservat

dacă spiritele nu s-ar fi încins. Acum toţiîncearcă să o dea la întors. Chiar ANRM atrimis un comunicat în care se spune, ax-iomatic că „Nu există potenţial pentrugaz de şist nici în Curtici şi nici înCâmpia Aradului, conform datelor ofi-ciale de la autoritatea competentă. Maimult, la Curtici nu se desfăşoară şi nicinu se vor desfăşura activităţi de explo-rare sau de producţie care să fie învreun fel legate de gazele de şist. Au-torităţilor competente nu li s-au trans-mis niciun fel de specificaţii referitoarela gaze de şist la Curtici, iar autorităţilecertifică faptul că programul de lucrărişi angajamentele în acest sens nu in-clud lucrări care să aibă natura şiscopul explorării şi exploatării gazelorde şist”, se arată în comunicatul citat.Potrivit companiei, „la Curtici există in-teres doar pentru resurse conven ţio -nale˝, iar în această prima fază a explorăriieste vorba doar de activităţi de suprafaţăpentru colectarea şi analizarea de date ge-ofizice, informaţii care vor deveni propri-etatea statului român. Un fapt cel puţinciudat, dacă stăm să ne gândim că Româ-nia avea, nu ştim dacă mai are suficentedate despre ce conţine subsolul ţării. Adicătrebuie să vină un sereleu să vadă ce şi cumconţin măruntaiele ţării. Dar asta este oaltă poveste. Cert este că lucrurile nu aurămas în această fază. Societatea civilă, darşi o asociaţie a patronatului arădean a tre-cut la acţiuni concrete. Printre cele maihotărâte glasuri a fost şi cel al inginerului

Dimitreie Muscă, nimeni altul decât direc-torul unei foarte important holding agri-col ce deţine peste 7000 de hectare.Domnia sa a precizat: „În total, estevorba despre 55.000 de hectare de terenarabil, suprafaţă pe care se vor instalasute de sonde. Problema cea mai mareo reprezintă, însă, combinaţia de sub-stanţe pe care o vor utiliza pentru di-namitarea rocilor şi eliberarea gazelor,substanţe care sunt cancerigene, pro -voacă dereglări hormonale şi, într-unprocent foarte mare, 70%, afecteazăsimţurile”.

Această luare publică de poziţie se în-tâmpla luna trecută. Reacţiile au fostaproape instantanee în ce priveşte Consil-iul Local Curtici. Nu mai departe de datade 25 iunie , s-a adoptat o hotărâre de con-siliu prin care se interzice explorarea şi ex-ploatarea gazelor de şist prin metodafracţionării hidraulice.

Numai că „frumuseţea” este că unguriivorbesc despre hidrocarburi conven ţio -nale, adică alea vechi, care se exploatau şiacum 70 de ani. Aşa că astea pot fi explo-rate. Şi că până la urmă se va găsi altceva,asta e. Vorba noastră mioritică. Ca ideeeste bine că se ia atitudine. Numai că vineîntrebarea de când un Consiliu Local bateun Guvern. Sigur asta dă bine la electoratullocal, dar lucrurile pot lua o dinamicănebănuită în viitor... dacă interesul naţionalo cere. În altă ordine de idei nici ungurii,până la urmă cu un sereleu, este greu decrezut ca să aibă resurse pentru a explorapotenţialul neagricol al bazinului.

Vin americanii?Or se ştie că tehnologia pentru gazele

de şist este foarte scumpă. Iar bani nu preasunt decât peste ocean, la „unchiul Sam”.Iar până la urmă, cum spuneam anterior..dacă va fi cazul vom milita pentru inde-

pendenţa energetică a SUA. Ă, pardon anoastră. Iar aşa, ca şi pagube colaterale in-compatibilul A. Aniţei are un motiv onor-abil pentru a ieşi din scenă. Şi acum pentrucunoscători îşi mai aduce aminte cineva căCAP-ul din Curtici se numea LumeaNouă? Iată că acum când nu-i mai aştep-tăm pe americani, aceştia vin singuri Chiardacă prin Câmpia Panonică Semn că tim-pul nu mai are răbdare, vorba celebră. Noizicem că nici pământul nu mai are răbdare.

În ce priveşte lumea, aceasta este binemobilizată şi nu prea vrea asemenea ex-ploataţii în zona aceasta. De altfel şi peclădirea căminului cultural a apărut unbaner prin care se anunţă că locuitorii suntîmpotriva exploatării acestor gaze de şistsau ce s-o mai găsi prin măruntaielepământului. În orice caz, problemele suntde urmărit şi, din păcate, doar un afiş pe oclădire şi solidaritatea localnicilor în cepriveşte această chestiune nu vor fi deajuns. Asta dacă se va ajunge ca explorărileviitoare să mărească presiunea şi să vrea săerupă la suprafaţă pentru a fi mai binecanalizate şi transformate în exploatări.Atunci s-ar putea ca anumite interese, cumspuneam anterior, să primeze în faţa in-teresului local şi al solidarităţii de acum.Bine ar fi să nu fie aşa. Însă timpul va daun răspuns exact la această întrebare. Careeste simplă: Va veni vremea când în loc defirele de roşii din grădină, acestea se vortransforma în nişte namile de fier care vorsemăna a sondă? Şi în loc de kilul depărădăici, oamenii se vor uita la cotaţiilebursei de petrol?

Bobi Eving

MOL-ul vrea să intre

în pământ...La Curtici, dar şi în zonele lim-

itrofe este mare agitaţie. Temper-atura este în creştere, desigur lafigurat. Problema tot noi ne-amfăcut-o. În concret, Agenţia Naţion-ală pentru Resurse Minerale (ANRM)a dat autorizaţie firmei maghiareMol. Este vorba de acordul petrolierde concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul6 Curtici Acesta a fost încheiat întreANRM şi MOL Hungarian Oil andGas Public Limited Company, îm-preună cu S.C. Expert Petroleum-S.R.L. Explorarea în zonă a gazelorde şist pe suprafaţa de aproximativ550 kmp în această zonă din vestulţării, a fost hotărâtă de GuvernulRomâniei, prin Hotărâreanr.1185/2012, din 04/12/2012.

www.onlinearad.ro - ŞTIRI DIN JUDEŢUL TĂU!

NR. 41 � 1 septembrie 2013

7SocialSănătate ş i relaxare

Karl Gunther Marx. Aşa senumeşte unul dintre cei maipitoreşti clienţi ai Ştrandului ter-

mal din Curtici. Deţinător a treicetăţenii - română, germană şiaustraliană - bărbatul de 59 de

ani este unul dintre vechi iubitoriai apei termale de care benefici-ază ştrandul din Curtici.

„Vin la Curtici de ap roape40 de ani. În acele vremuri,luam apă termală cu butoiulşi duceam acasă. Locuiam înSînmartin cu o fată şi veneamdes în Curtici, la discotecă.Eram o figură cunoscută înacei ani!” spune „Amigo”,porecla cu care este cunoscut deprietenii din Arad şi Timi -şoara.

Născut la Deta, în judeţulTimiş, KARL MARX a reuşit săscape de lagărul comunist în1978. „Am reuşit să trec gra -niţa la sârbi, la a opta tenta-tivă! Ce bătaie am luat de câteori m-au prins! Noroc că amfost sportiv. Făceam douăzecide flotări într-o mână! Amfost ani de zile salvamar pelitoral, la Mamaia” povesteştecetă ţea nul care domiciliază înMunchen. „Vin la ştrandul dinCurtici, ori de câte ori revin înţară. Am colindat toată

lumea, toate continentele, darapa de aici este cea care m-avindecat după un grav acci-dent” precizează Amigo.

Povestea omului cu numecelebru, este mult mai simplădecât întreaga sa viaţă, desprecare cu siguranţă s-ar putea scrieun roman de succes! „În 1991,am avut un accident de circu-laţie destul de grav. La ocurbă, în Valea Viilor, am de-rapat cu maşina şi am intratîntr-un copac. M-am lovit devolan, care s-a curbat. Mi-amspart dinţii, am avut contuziitoracice, dar cel mai grav, mi-am zdrobit în cinci locuri căl-câiul piciorului drept. Am fostope rat la Arad de doctorulFaur. După operaţie, toţi mi-au spus că nu voi mai călca petalpa dreaptă! Am făcut însăbăi termale în bazinul de laCurtici, unde oricum veneamdes. După câteva luni, la uncontrol la spital, am sărit depe trepte în faţa doctoruluicare m-a operat. Domnul

Faur a rămas pur şi simpluşocat! Nu-i venea să creadăcă sunt atât de bine cu căl-câiul ope rat! De altfel şi cele-lalte dureri provocate decontuzii, au dispărut. Apa ter-mală de la ştrandul din Cur-tici este mira culoasă pentruoase” spune simpaticul Amigo

Ştrandul termal din Curtici, afost săptămâna trecută primulloc vizitat de „globetrotter-ul”KARL MARX. ,,Am cincicopii cu şase neveste! Amvenit în ţară pentru divorţulcu ultima. Am sânge deromân şi i-am mai aplicatcâte o co recţie. Acum di-vorţează de mine. Dar amfăcut tot ce pot să ajung să facnişte băi termale la ştranduldin Curtici. L-am recomandatmultor prie teni din Germa-nia” a decretat Amigo. Un pri-eten al Ştrandului Băile termaleCurtici. Un om a cărui viaţă afost revitalizată de mi ra culoaselecali taţi ale apei termale.

(Vali Viski)

KARL MARX s-a tratat după

accident la Băile termale Curtici!

S.C. Băile Curtici. SRL.Sediul redacţiei: Curtici, F.N. tel. 0722-361249, e-mail: liviubrinzan@gmail.com

Colectivul redacţional:Fondator: Liviu Brînzan,

Director: Petru Șteţcu, Redactori: Gabriel Ştefan, Vali ViskiSecretar general de redacţie: Cristi Ciulei,

Ştrandul termal Băile Curtici

caută-ne pe

Strand Termal Curtici

În data de 20 august, Curticiula mai făcut o dată în istorie. Estepentru prima dată când un om aintrat în greva foamei în aceastălocalitate. Dar cum şi, mai ales,cine a ales soluţia acestui protestextrem? Omul în cauză esteVasile Jurjan, care ne descrie ava -tarurile prin care a trecut: „Pri-marul în funcţie al oraşuluiCurtici a recurs la cea maimurdară strategie de a distru -ge un om, un destin, o fami lie!Victima planului diabolic sunteu. Datorită faptului că amvorbit de lucruri care aratăade vărata realitate din pri -măria ora şului Curtici am fostdis po nibilizat (dat afară dinserviciu) dupa 30 de ani demuncă în primăria oraşuluiCurtici. Printre ele ar fi şi ur-mătoarea: prin grija primaru-lui şi sub oblăduirea lui, unindivid pe nume Filip, venit deprin păr ţile Maramureşului cuo echipă de 5 muncitori şi care

în 5 ani a primit, la alegereaprimarului lucrări în valoarede 25 mi liarde lei vechi. La ul-timul control al Curţii de Con-turi s-a descoperit un fals îndeviz de lucrări la Hala piaţăîn valoare de 1,8 miliarde leivechi. Suma s-a recuperat, însăfapta s-a mu şamalizat, indi-vidul Filip a dispărut dinpeisajul Curticiului fără să fietras la răspundere, nici el nicialte persoane. Oricum toateaceste nereguli le voi facecunoscute la D.N.A., dar şialtor organe ale statului.

Jumătate din viaţa mea amslujit statul român, adică amfost angajat ca funcţionar pub-lic la primăria din Curtici.

Am gestionat Comparti-men tul de Protecţie Civilă,conco mi tent cu postul de şefSer viciu Situaţii de Urgenţă şiîncă un post de funcţionar laBiroul de Asistenţă Socială.

Pentru cele trei posturi pe

care le-am gestionat, am pri -mit un salariu... nesimţit demare, în suma de 870 lei.

Asta în timp ce în primărieexistă salarii care încep de la1.700 lei şi se termină undeva la5.500 lei. De la ora 7.00 până la8.30 – când începe programulde lucru la Primărie – amstaţionat peste drum de Pri mă -rie, în micul parc ce se află aici.Între orele 8.30 şi 16.30 am intratîn biroul unde este, încă, loculmeu de muncă. După ora 16.30până la lăsarea serii – în jurul,orei 21.00 – revin în spaţiul par-cului, peste drum de Primărie.Am hotărât să port acest tricoupe care am scris starea de fapt:greva foamei”. Vasile Jurjan afăcut greva foamei până în 24 au-gust (adică 5 zile) când, din motivede sănătate a hotărât întrerupereagrevei. Însă nu renunţă la lupta saîmpotriva nedreptăţilor şi abu zu -rilor comise sub administraţia pri-marului Aniţei.

Un funcţionar al Primărieia făcut greva foamei

Pentru prima dată în Curtici

bailecurtici.ro

8 La ştrandSănătate ş i relaxare

NR. 41 � 1 septembrie 2013

NOU! � NOU! � NOU!

Pizza ...„made in Italy”la Ştrandul Băile Termale Curtici

În data de 11 august, la ŞtrandulBăile Termale Curtici a fost inauguratăo pizzerie. Aşa cum şi-a obişnuit dejaclienţii, administratorul acestei loc, LiviuBrânzan a venit cu o nouă surpriză plă-cută pentru cei care vin să se relaxezeaici. A fost „lansată” prima şarjă depizza. Toţi cei care au fost la ştrand înacea zi, au primit din partea casei o feliedin deliciosul preparat. Iar părereaunanimă a fost un... oftat de plăcere alpapilelor gustative. Cuptorul de pizza afost realizat după toate regulile artei, decătre specialişti de renume în branşă. Opizza reuşită trebuie obligatoriu pre pa -rată pe vatră, pe un foc la care se ardedoar esenţă de fag şi stejar. Şi alegerealemnului este foarte importantă, acestamănunt, apa rent fără importanţă, pu -nându-şi amprenta pe savoarea pizzei.Care are un blat subţire, aşa cum tre-buie de fapt, ca la şcoala... italiană. Dar,să n-o mai lungim, pentru că ştim că

v-am lăsat gura apă. Vă spunem doarcare sunt sortimentele de pizza: Mar -gherita, Capriciosa, Diavola, Prosciuto,Prosciuto e Funghi, Quatro Stagioni,Salami şi Calzone. Doritorii de pizza vor

putea intra la ştrad achitând preţul uneipizza iar cei care doresc să comande ladomiciliu în Curtici şi în Zona LiberăCurtici pot suna la tel.: 0733-988633.

La ştrandul din Curtici, tot mai des au apărut oaspeţi dinţară. Fie că sunt din Braşov, Cluj, Deva, Sibiu, Târgu Mureşsau Bucureşti, tu riştii au fost încîntaţi de atmosfera întâl-nită. Preţurile accesibile pentru a petrece un mic concediuşi posibilitatea de a se bucura de calităţile apei termale, aufost atuurile prin care Ştrandul termal Curtici a impresionat.

Ştrandul Termal Băile Curtici pune la dispoziţiaoaspeţilor săi camere amenajate modern, confortabile,creând astfel o atmosfera intimă şi primitoare.

Cele 9 căsuţe, fiecare cu câte o cameră de 2 persoane,beneficiază de aer condiţionat si televizor si wireless.

Prin rezervare, pot fi organizate în spaţiile de cazarediferite ocazii festive pentru firme, grupuri familiale, grupuride elevi sau studenţi.

Bucătăria restaurantului din incinta ştrandului oferă ogamă largă de bu nătăţi culinare, pe gustul tuturor: opt sor-timente de pizza, „Platoul gurmanzilor”, „Babgulyas-ul”„Gulaşul tradiţional” sunt doar câteva din cele mai solici-tate specialitaţi ale bucătarului.

Comenzi la domiciliu 0733-988633Minim 4 buc. transportul + ambalajul costă 10 lei

Platoul gurmanzilor

Prin rezervare pot fiorganizate în incintaştrandului diferitepetreceri pentrugrupuri familiale,elevi, studenţi (Partypizza, onomastice,zile de naştere etc.).

Prin rezervare pot fiorganizate în incintaştrandului diferitepetreceri pentrugrupuri familiale,elevi, studenţi (Partypizza, onomastice,zile de naştere etc.).

Platoul gurmanzilor