1 1.4. TAVANE 1.4.1. DEFINIŢIE Tavanul este lucrarea de finisaj executată la intradosul planşeelor. 1.4.2. CLASIFICĂRI Funcţie de poziţia tavanului faţă de componenta de rezistenţă a planşeului, tavanul poate fi: în contact cu componenta de rezistenţă; depărtat faţă de componenta de rezistenţă (tavan fals). Tavane aflate în contact cu componenta de rezistenţă Rezolvări curente: tencuieli; plăci lipite. Funcţie de materialul utilizat pot fi, tavane din mortare de: var/ciment; pământ. Tencuieli din mortar de ciment Tencuielile pot fi executate din mortar de ciment: aplicate direct pe planşeu; pe straturi suport. Tavane aplicate direct pe planşeu Rezolvările tavanelor aplicate direct pe planşeu depind funcţie de suprafaţa pe care se aplică, astfel: cărămidă, beton; lemn. Tavane aplicate pe suprafeţe din cărămidă şi beton În funcţie de materialele din care sunt compuse, după felul materialului care intră în compoziţia mortarului, precum şi după rezistenţa lor, mortarele se pot clasifica în trei mari grupe de mortare care pot fi pe bază de: var: var, var cu adaos de ciment, var cu adaos de ipsos; ciment: ciment, ciment-var; ipsos: ipsos-var, ipsos. Prepararea mortarelor se poate efectua: - mecanizat; - manual.
Transcript
1
1.4. TAVANE
1.4.1. DEFINIŢIE
Tavanul este lucrarea de finisaj executată la intradosul planşeelor.
1.4.2. CLASIFICĂRI
Funcţie de poziţia tavanului faţă de componenta de rezistenţă a planşeului, tavanul poate fi:
în contact cu componenta de rezistenţă;
depărtat faţă de componenta de rezistenţă (tavan fals).
Tavane aflate în contact cu componenta de rezistenţă
Rezolvări curente:
tencuieli;
plăci lipite.
Funcţie de materialul utilizat pot fi, tavane din mortare de:
var/ciment;
pământ.
Tencuieli din mortar de ciment
Tencuielile pot fi executate din mortar de ciment:
aplicate direct pe planşeu;
pe straturi suport.
Tavane aplicate direct pe planşeu
Rezolvările tavanelor aplicate direct pe planşeu depind funcţie de suprafaţa pe care se aplică,
astfel:
cărămidă, beton;
lemn.
Tavane aplicate pe suprafeţe din cărămidă şi beton
În funcţie de materialele din care sunt compuse, după felul materialului care intră în
compoziţia mortarului, precum şi după rezistenţa lor, mortarele se pot clasifica în trei mari grupe
de mortare care pot fi pe bază de:
var: var, var cu adaos de ciment, var cu adaos de ipsos;
ciment: ciment, ciment-var;
ipsos: ipsos-var, ipsos.
Prepararea mortarelor se poate efectua:
- mecanizat;
- manual.
2
1.4.3. TAVAN AFLAT ÎN CONTACT
CU PLANŞEUL
1.4.3.1. Executarea trasării suprafeţelor de tencuit
După controlul şi pregătirea stratului suport se execută trasarea suprafeţelor. Această
operaţie se poate realiza utilizând:
- stâlpişori;
- cuie sau scoabe metalice;
- şipci din lemn;
- repere metalice de inventar.
După natura suprafeţei suport şi abaterile de planeitate, grosimile tencuielilor sunt de:
20 ... 25 mm pe suprafeţe de cărămidă;
3 ... 15 mm sau 10 ... 15 mm pe suprafeţe din beton;
Tencuielile aplicate pe suprafeţe de cărămidă sunt formate din:
grund;
faţa văzută
Tencuielile aplicate pe suprafeţe din beton sau beton armat sunt formate din:
şpriţ;
grund;
faţa văzută
Pe suprafeţele care nu au un grad de aderenţă bun, se aplică un steat de şpriţ.
Se aplică tencuială pe suprafaţa “fâşiilor” rezultate între repere. Când se ajunge la
grosimea de tencuială dorită, folosind dreptarul de 2 m lungime care „alunecă” pe repere, prin
mişcări uşoare stânga – dreapta şi pornind de pe o latură, se nivelează suprafaţa (se îndepărtează
surplusul sau se fac completări locale acolo unde este cazul). După întărirea mortarului, se
finisează suprafaţa.
Pentru informaţii suplimentare vezi cap. Tencuieli.
1.4.3.2. Tavane din pământ (planşee din pământ)
Planşeele nu sunt elemente structurale ci numai elemente separatoare faţă de spaţii
cvasiexterioare (poduri). Structura de rezistenţă a planşeului este formată din grinzi din lemn
dispuse distanţat. Între grinzi se prinse prajini din lemn şi împletituri din nuiele din lemn. Spaţiul
dintre ele este umplut cu un amestec format din lut galben, nisip, paie, apă şi aditivi de origine
animală. Compoziţia era “bătută” (aruncare energică cu mâna) sub formă de turte, în straturi
succesive. După întărire intradosul planşeului era finisat cu o compoziţie lichidă din lut, pleavă şi
apă. Finisarea se realiza cu mâna. ca specificitate, zona de contact dintre tavan şi pereţi este
finisată pe curb, pentru a evita fisurarea.
3
Fig. 1.4.1. Tavan din pământ
1.4.3.3. Tencuieli din ciment executate pe diverse suporturi
S-au executat din tencuieli de ciment aplicate pe diverse suporturi:
ţesătură de trestie;
şipci de lemn;
plasă de rabiţ;
Ţesătura de trestie era formată din tulpini de trestie uscată, cu diametrul de maxim 8 mm, ţesute
cu urzeală de sârmă, cu ochiuri de dimensiuni medii; ţesătura era acorată cu cuie de intradosul
elementelor din lemn; pe ea se aplica o tencuială de ciment, în straturi succesive (şpriţ, grund,
tinci); grosimea stratului de tencuială era de cca. 35 mm;
Şipci din lemn cu dimensiunea de 18x38 mm sau 28x48 mm, de formă dreptunghiulară sau
trapezoidală; şipcile erau dispuse pe direcţie perpendiculară grinzilor din lemn, la distanţe de 2 –
4 cm şi erau prinse cu cuie de acestea; pe şipci se aplica o tencuială de ciment, în straturi
succesive (şpriţ, grund, tinci); grosimea stratului de tencuială era de cca. 35 mm;
Plasa de rabiţ este o plasă realizată din sârmă de oţel cu diametrul de 0.4 – 1.8 mm, cu ochiuri
hexagonale sau trapezoidale; plasa de rabiţ era prinsă cu cuie de grinzile de lemn; dacă distanţele
dintre grinzi depăşeau 50 cm atunci plasa de rabiţ se lega cu sârmuliţă de o plasă STNB care era
ancorată de grinzile din lemn; plasa STNB era susţinută suplimentar de mustăţi din sârmă
galvanizată Φ3 mm, la distanţe de cca. 20 – 25 cm; pe plasa de rabiţ se aplica o tencuială de
ciment, în straturi succesive (şmir, grund, tinci); grosimea stratului de tencuială era de cca. 25
mm, dacă exista doar plasa de rabiţ sau de cca. 40 mm grosime dacă exista pachetul format din
plasă de rabiţ şi plasă STNB;
Pentru tencuială, straturile suport aveau şi rol de armătură.
1.4.3.4. Tavane din plăci lipite
Se pot întâlni următoarele soluţii:
plăci, realizate din diverse materiale: lemn, ciment, gips carton.
scânduri din: lemn, PVC.
4
Plăci din lemn Plăcile din lemn pot avea rol:
estetic;
termoizolare, protecţie ignifugă etc.
Plăci din lemn cu rol estetic
s-au folosit plăci din PAL sau OSB prinse cu cuie de grinzile din lem ale planşeului; plăcile se
dispun pe direcţie perpendiculară grinzilor de planşeu; îmbinarea dintre plăci se realiza
obligatoriu pe o grindă de planşeu; rostul dintre plăci era mascat adesea de şipci din lemn, bătute
în lungul rostului; plăcile erau finisate prin vopsire;
Fig. 1.4.2. Tavan din placaj din lemn
1.4.3.5. Tavane cu rol termoizolant, din plăci din lemn
Sunt folosite la finisarea planşeelor din beton armat, peste spaţii cvasiexterioare:
subsoluri, puţul liftului, garaje etc.
Ca şi produse termoizolante se pot folosi:
plăci din polistiren expandat, plăci din vată minerală;
plăci din vată din lemn;
spumă poliuretanică.
Obs.:
Plăcile din polistiren expandat sau vată minerală sunt lipite cu adeziv pe bază de
ciment, uneori sunt ancorate suplimentar şi cu dibluri şi pot fi finisate inferior cu o
tencuială de ciment, subţire, de 3 – 4 mm grosime.
Spuma poliuretanică se aplică prin spumare direct pe placa din beton armat.
Suprafaţa inferioară a spumei nu se finisează.
Plăcile din vată din lemn sunt ancorate de placa din beton armat, cu dibluri. Suprafaţa inferioară
a plăcilor nu se finisează. Datorită rezistenţei lemnului la acţiunea noxelor, soluţia este adesea
folosită la garaje sau parcajele amplasate de la subsol.
5
Fig. 1.4.3. Tavan fals din plăci, ancorate de planseu
Plăcile din ciment – fac parte din categoria tencuielilor uscate; prinderea plăcilor se putea
realiza:
cu cuie;
prin lipire cu mortar de ipsos sau mastic de bitum.
Prin utilizarea plăcilor de ciment se urmărea să se obşină o suprafaţă plană prin eliminarea
tencuielilor, în special în cazul suprafeţelor cu denivelări de până la 2 cm sau cu bavuri
importante sub aspect număr şi dimensiuni.
Prinderea cu cuie – se folosea la planşeele din lemn; pe suprafaţa planşeului erau prinse
şipci din lem, pe una sau două direcţii – distanţa dintre şipci era modulată la dimensiunile
plăcii din ciment astfel încât rostul de îmbinare dintre două plăci de ciment să fie în
dreptul unei şipculiţe; pentru obţinerea orizontalităţii suprafeţei, la prinderea grinzilor din
lemn se folosea polobocul de 1.5 m lungime şi pene din lemn; prinderea plăcii din ciment
se realiza cu cuie zincate, având lungimea cu 30 – 40 mm mai mult decât grosimea
plăcilor de ciment; pasul cuielor este de 8 – 10 cm distanţă, la margine şi de 15 – 20 cm
distanţă, în câmpul plăcii; distanţa cuielor faţă de marginea plăcii este de 1.5 cm;
Lipirea cu mortar de ipsos sau mastic de bitum – adezivul este aplicat sub formă de
turte, la distanţa de 30 – 40 cm; pentru aplicarea plăcii, operaţia necesita minim 3
muncitori – se susţinea placa, cu ajutorul polobocului se verifica orizontalitatea
suprafeţei, corecţiile necesare fiind realizate prin batea uşoară a plăcii din ciment, cu
ajutorul cozii mistriei; pentru a asigura orizontalitatea suprafeţei, fiecare placă trebuia să
fie susţinută minim 2 minute, durată necesară întăririi adezivului;
După fixarea plăcilor pe toată suprafaţa, se chituiesc rosturile, folosind o pastă de ipsos. Plăcile
din ciment erau finisate prin zugrăvire sau vopsire.
6
Fig. 1.4.4. Tavan fals – rezolvare tradiţională
1 – placă şi grinzi din beton armat; 2 – mustăţi din sârmă galvanizată, ancorate în planşeu;
3 – distanţieri din lemn; 4 – reţea din vergele de oţel-beton;
5 – plasă de rabiţ; 6 - tencuială
1.4.3.6. Plăci din gips carton Funcţie de dimensiunea plăcii putem avea:
plăci de dimensiuni mari;
plăci de dimensiuni mici.
Tavane din plăci de gips carton, de dimensiuni mari
Fac parte tot din categoria tencuielilor uscate aplicate cu turte din ipsos; faţă de plăcile din
ciment, utilizarea plăcilor din ipsos oferă o serie de avantaje legate de: manevrabilitatea plăcii ca
urmare al reducerii greutăţii, posibilitatea efectuării de reparaţii locale, cost, finisarea suprafeţei
etc.; după fixarea plăcilor pe toată suprafaţa, se aplică chit în rosturile şanfrenate, se aplică banda
de rost care se presează pe toată lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzător după
care se aplică încă un strat de chit peste aceasta; suprafaţa este finisată prin vopsire;
Tavane din plăci de gips carton, de dimensiuni mici
Fig. 1.4.5. Tavan din plăci, de dimensiuni mici
Suprafaţa este acoperită cu plăci de dimensiuni mici, modulare, lipite de planşeu cu mortar
adeziv de ciment sau ipsos. Adezivul este aplicat sub formă de trurte, la colţurile fiecărei plăci.
Plăcile pot fi cu faţa vizibilă, plană sau cu model.
7
Pentru o rezolvare corectă din punct de vedere estetic, esenţială este operaţia de trasare. În
aceasta sunt cuprinse atât rezolvările pe contur (corelarea modulară a plăcilor cu dimensiunea
suprafeţei de acoperit) cât şi liniaritatea rosturilor.
Pentru a reduce „fuga” rosturilor ca urmare al cumulării toleranţelor, se recomandă ca
trasarea şi montajul plăcilor să înceapă din zona centrală a planşeului şi să se înainteze către
colţuri.
Scânduri din lemn sunt lucrări din categoria lambriurilor; sunt aplicate la planşee din lemn;
scândurile utilizate au grosimi de 8 - 12 mm şi lăţimi de 10 – 15 cm; din motive estetice dar şi de
fixare, se recomadă ca lungimea scândurii să fie egală cu lăţimea camerei; scândurile sunt fixate
de suprafaţă prin intermediul unei reţele de şipci; şipcile au dimensiunile de 18x38 mm sau
28x48 mm; şipcile sunt dispuse pe direcţie perpendiculară grinzilor din lemn, la distanţe de 20 –
40 cm şi sunt prinse cu cuie de suprafaţă; scândurile sunt rindeluite pe suprafaţa văzută şi
preluctate pe laturile lungi, în sistem lambă-uluc sau nut-feder; scândurile sunt prinse de şipci cu
ajutorul cuielor subţiri sau al capselor; scândurile pot fi lăcuite sau vopsite;
Scânduri din PVC sunt lucrări din categoria lambriurilor; sunt aplicate la planşee din lemn,
beton armat; scândurile utilizate au grosimi de 2 - 4 mm şi lăţimi de 10 – 20 cm; din motive
estetice dar şi de fixare, se recomadă ca lungimea scândurii să fie egală cu lăţimea camerei;
scândurile au o structură celulară; scândurile sunt finisate şi preluctate pe laturile lungi, în sistem
nut-feder, nut-feder cu sistem click; scândurile sunt prinse cu nutul în scândura montată anterior
şi de federer este fixată direct cu şuruburi autofiletante sau cu cleme şi şuruburi autofiletante, de
suprafaţa planseului; tavanul este în contact direct cu planşeul;
1.4.3.7. Tavane false Funcţie de elasticitatea tavanului putem avea următoarele rezolvări:
tavane extensibile;
tavane cu plăci rigide.
1.4.3.8. Tavane extensibile
Tavanul extensibil este confecţionat dintr-o membrană fină din PVC ce se întinde pe
cadre.
Caracteristici tehnice:
material - policlorura de vinil;
grosime de : 0,17 - 0,22 mm;
greutatea panzei : 230 g/m²;
calitatile panzei raman stabile intre : -5°C şi +50°C;
încărcare maximă 100 kg/m² ;
domeniu de lucru temperatură -5 … +50°C;
nu întreţine arderea - rezistenşa la foc B-S2-d0 în Europa;
au rezistenţe mecanice ridicate (peste 100 kg/m2);
8
1.4.4. SISTEME DE TAVANE FALSE
LINIARE, METALICE
Plăci uscate pentru tavane
Plăcile din gips carton fixate (prin nituire sau prin înşurubare) cu rigle sunt folosite pentru
a camufla intradosul planşeului, tâmplăria la acoperiş sau termoizolaţia din mansarde.
Descriere sistem
Aceste sisteme, sunt alcătuite din plăci metalice liniare sau din gips carton, fixate pe
profile, care sunt suspendate cu cârlige reglabile sau din tije de suspendare, fixate de placa
planşeului.
Tavanele lineare pot avea îmbinari înguste sau îmbinari late (tavane lamelare) cu profile
negre din plastic, pentru îmbinare.
Limite de folosire
Acest tip de tavan poate fi folosit în exterior şi în incaperile umede.
Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite în exterior, trebuiesc luate măsuri de
ancorare contra fenomenului de portanţă ca efect al acţiunii vantului (viteza max. 160 km/h).
În spaţiile cu aglomerări de persoane, modul de lucru al instalaţiilor de ventilare poate fi:
cu admisiile şi ieşirile la nivelul tavanului;
cu admisiile la nivelul tavanului şi ieşirile amplasate în interiorul tavanului.
În cele ce urmează este descris pe larg realizarea tavanelor utilizând plăci de gips carton.
Pentru suspendarea tavanelor se pot folosi următoarele elemente reglabile:
tiranţi;
bride.
Atunci cand se doreşte obţinerea unor tavane cu caracteristici de izolare fonică deosebite,
tiranţii vor fi în separaţi de planşeul prin intermediul unui amortizor acustic.
Funcţie de distanţa dintre montanţi, aceştia pot fi aşezati pe:
orizontală: pentru distanţe uzuale cca. 0.50 – 0.80 m;
cant: pentru distanţe ce depăşesc 1.20 m.
1.4.5. SCULE, DISPOZITIVE, ECHIPAMENTE
Sculele folosite în mod uzual sunt:
poloboc, fir cu praf, metru, nivelă electronică;
rotopercutabtă, autofiletantă;
ciocan metalic 3 kg;
scară dublă, eşafodaj;
foarfecă metalică.
9
1.4.6. MATERIALE NECESARE
Tavane cu suport modular
Principalele materiale care se vor folosi pentru plăcile de tavan cu suport modular sunt:
plăci din gips carton cu grosimea de 95, 12
5, 15 mm;
fibră minerală netedă sau vată de sticlă;
goluri de vizitare şi chepenguri;
închideri verticale pentru modificările de nivel sau formarea compartimentelor contra
propagării incendiilor;
elemente de protecţie contra acţiunii focului.
Plăcile din gips carton rezistente la foc trebuie să cuprinda plăci din gips carton cu fibră
de sticlă şi aditivi pentru a îmbunătăţi rezistenţa la foc.
Structura suport pentru tavane este alcătuită din:
profile principale şi secundare, din tablă zincată sau aluminiu (uzual 0,4 - 0,6 mm
grosime);
profile care asigură suportul la îmbinarea tavanului şi peretelui;
profile perimetrale;
piese de legătură, din tabla zincată sau aluminiu, la intersecţia profilelor;
piese de legătură între profile;
cârlige reglabile din oţel galvanizat;
elemente de fixare şi ancorare la schimbările de nivel şi goluri de vizitare;
fiting-uri metalice;
şuruburi şi piuliţe cu filet;
console universale.
Sisteme de tavane metalice liniare
Principalele materiale care se vor folosi pentru plăcile liniare de tavane sunt:
plăci neperforate sau perforate din aluminiu sau oţel, vopsite;
goluri de vizitare şi chepenguri;
închideri verticale pentru modificările de nivel pentru formarea compartimentelor contra
incendiului;
în cazul tavanelor cu clasă de combustie sau acustice performante: strat de vată minerală.
Structura suport a tavanelor este alcătuită din:
profile simple sau duble din aluminiu sau oţel cu cleme de prindere pentru fixarea
plăcilor;
profile negre din plastic (pentru îmbinarea plăcilor lamelare);
cârlige galvanizate pentru suspendare şi tije de suspendare de 2,0 – 52 mm grosime;
profile perimetrale şi profile perimetrale pentru prindere;
elemente de fixare şi ancorare la modificările de nivel sau pentru golurile de vizitare;
fiting-uri metalice;
şuruburi şi piuliţe cu filet;
Tavanele liniare metalice trebuie să aiba certificate de folosire în zonele seismice.
10
1.4.7. TEHNOLOGII DE EXECUŢIE
Tavane suspendate din gips-carton
La începerea lucrării structura de rezistenţă a planşeului trebuie să fie terminată, pereţii
exteriori executaţi, tâmplăria exterioară trebuie să fie montată.
Înainte de începerea lucrărilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.
Etapele de execuţie a tavanelor suspendate sunt:
montarea structurii metalice;
realizarea instalaţiilor;
montarea plăcilor de gips – carton;
montarea tuturor celorlalte elemente / instalaţii (de către instalatori);
finisarea suprafeţelor.
Montarea structurii metalice suspendate:
Se determină şi se trasează (utilizând firul cu praf) pe contur, cota de montaj a tavanului.
Se fixează profilele de pe contur ale tavanului. Profilele perimetrale reprezintă suportul
pentru îmbinarea tavanului cu peretele, sau pentru închiderile verticale între tavane la diferite
înălţimi de suspendare.
Se măsoară şi se marchează poziţiile profilelor (tije, tiranţi) care asigură suspendarea
tavanului, în câmpul curent al spaţiului. Se fixează profilele de suspendare a tavanului, din
câmpul curent, de structura de rezistenţă a planşeului, utilizând elemente de tip conexpand. Dacă
este cazul se îndoaie profilele, în plan vertical. Acolo unde este cazul se montează profile de
prelungire pe verticală.
Se montează profilele de prindere al grinzilor de rezistenţă (conform specificaţiilor
producătorului de sistem) ce formează reţeaua de rezistenţă a tavanului.
Se montează grinzile de rezistenţă cu toate piesele necesare (conform specificaţiilor
producătorului de sistem) ce formează reţeaua de rezistenţă a tavanului.
Se verifică planeitatea reţelei de grinzi, utilizând polobocul sau nivela electronică.
Execuţia instalaţiilor (operaţii efectuate de către instalatori):
Sunt montate următoarele instalaţii:
lucrări electrice: cablare, pat de cabluri etc.;
lucrări mecanice: ţevi şi conducte pentru instalaţii termice, ventilaţii şi aer condiţionat;
conducte sanitare: alimentare cu apă, instalaţii pentru stingerea incendiilor, canalizare etc.
Montarea plăcilor de gips carton:
Dacă se prevede prin proiect, pe reţeaua de grinzi se aşează vata minerală, conform
specificaţiilor producătorului de tavan.
Montajul plăcilor de gips carton depinde de dimensiunile acestora. Astfel funcţie de
dimensiunile plăcilor utilizate pot fi:
plăci modulate;
plăci de dimensiuni mari.
11
Plăcile de dimensiuni modulate
Dimensiunile planarea uzuale ale plăcilor sunt de 50 ... 70 cm. În majoritatea situaţiilor
plăcile sunt finisate complet.
Se montează plăcile modulare de planşeu, conform specificaţiilor producătorului de tavan
(aşezare, clipsare, ancorare etc.).
Plăci de dimensiuni mari (tavane nemodulate fără îmbinări vizibile)
Pentru acoperirea suprafeţei se utilizează plăci de dimensiuni mari 120x200 cm.
Grosimea tavanului poate rezulta prin utilizarea de 1 - 2 plăci. În cel de al doilea caz, un rând va
fi dispus pe o direcţie iar următorul va fi dispus pe cealaltă direcţie (se evită suprapunerea
rosturilor).
În cazul în care grinzile metalice ce compun reţeaua tavanului sunt dispuse suprapus,
placa care vine în contact cu profilele metalice se dispune întotdeauna pe direcţie perpendiculară
grinzii metalice cu care vine în contact.
Pentru acest tip de planşeu, distanţa dintre planşeu şi tavan poate să fie şi de dimensiuni
mai mici, 3 – 5 cm.
Plăcile de gips carton sunt ridicate la poziţie şi fixate. Ridicarea la poziţie şi susţinerea
plăcilor până la fixare se poate realiza manual (este necesar un număr de minim 2-3 muncitori şi
podină de lucru) sau mecanizat, cu ajutorul unui cric (operaţia poate fi efectuată de 1 muncitor).
Plăcile de gips carton sunt fixate de profilele metalice, utilizând şuruburi autofiletante
pentru ipos, la distanţe de 15 ... 30 cm.
După fixarea plăcilor pe toată suprafaţa, se aplică chit în rosturile şanfrenate, se aplică
banda de rost care se presează pe toată lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzător.
După montarea benzii se aplică încă un strat de chit peste aceasta.
Toată suprafaţa se pregăteşte prin chituirea eventualelor ştirbituri şi a capetelor
şuruburilor de îmbinare.
În cazul tavanelor cu clasă de combustie importantă, corpurile de iluminat şi alte
elemente integrate în tavan trebuie protejate în canale închise.
Pentru a permite accesul personalului pentru întreţinere la spaţiul dintre tavane se prevăd
un număr suficient de chepenguri.
Montarea tuturor elementelor de instalaţii (operaţii efectuate de către instalatori):
Sunt montate sau definitivate instalaţiile prevăzute în proiect:
electrice: corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru
ieşirirele de urgenţă etc.;
mecanice: difuzor de aer, admisii de aer etc.;
Fig. 1.4.6. Tavan fals interior – faza montaj
12
a) b)
c)
Fig. 1.4.7. Soluţii de rezolvare al scheletului de susţinere al plăcilor de tavan
a) schelet din lemn; b) schelet metalic cu rigle suprapuse; c) schelet metalic planar
Fig. 1.4.8. Tavan fals – tipuri de elemente metalice de ancorare
Fig. 1.4.9. Tavan fals – elemente de prindere
13
Rezolvarea suprafeţelor curbe
Paşii care trebuie urmaţi pentru obţinerea unor suprafeţe curbe sunt următorii:
se montează cadrul metalic – pentru obţinerea suprafeţelor curbe trebuiesc folosite profile
„pentru curb” sau se poate folosi un profil uzual de tavan drept, care va fi decupat (prin
tăierea aripioarelor sub formă de lamele trapezoidale) conform curburii dorite; se fixează
astfel de profile de placa din beton armat, la fiecare margine a curburii, utilizând şuruburi
autofiletante;
se curbează placa din gips carton conform planului: pentru aceasta, pe suprafaţa plăcii de
gips carton pe care este lipit cartonul, se plimbă un profil cu cuie care are drept rol,
perforarea cartonului, prin puncte; după care această suprafaţă este umezită folosind o
bidinea sau o pensula; umezirea se realizează treptat iar placa se deformează uşor până se
obţine curbura dorită;
se fixează placa de gips carton de cadrul metalic, folosind şuruburi autofiletante;
se chituiesc muchiile suprafeţei, utilizând pastă de ipsos armată cu plasă din fibră de
sticlă;
se aplică finisajul pe suprafaţa curbă.
Fig. 1.4.10. Tavan fals aparent – rezolvare curbă
Finisarea suprafeţelor:
Această operaţie are loc doar în cazul utilizării de plăci şi profile nefinisate industrial sau
finisate parţial. Se pot efectua lucrări de: gletuire a îmbinărilor, vopsire etc.
Sisteme de agăţare de plăcile tavanului
Este vorba de elemente de tip corpuri de iluminat de greutăţi reduse (3 – 12 kg), agăţate de
plăcile tavanelor. Tipul profilului de agăţare este ales funcţie de greutatea corpului suspendat.
Ţinând cont de caracteristicile mecanice, modeste ale ipsosului, diblurile folosite în acest caz nu
trebuie să lucreze prin „frecare” ci prin realizarea unei „presiuni pe suprafaţă”.
Funcţie de modul de lucru, principalele dibluri utilizate sunt:
cu floare: din PVC, metal;
cu arc: din metal.
14
Fig. 1.4.11. Tipuri de cleme utilizate pentru ancorarea diverselor obiecte
de plăcile de tavan
Sisteme de tavane metalice liniare
Montarea structurilor metalice pentru suspendare:
Profilele principale portante sunt montate şi fixate folosind cleme galvanizate de
suspendare şi tije de suspendare fixate de componenta de rezistenţă a planşeului. Capetele
profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale, conform specificaţiilor
producătorului.
Montarea panourilor liniare şi a profilelor din plastic pentru îmbinare:
Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele tăiate se aşează pe
profilele perimetrale.
În cazul îmbinărilor mari: profilele din plastic pentru îmbinare se prind pe partea
superioară a rosturilor, în timp ce se înaintează cu montarea panourilor liniare.
Executarea instalaţiilor:
Operaţia se efectuează de către instalatori.
1.4.8. CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE
Verificarea înainte de începerea lucrărilor
Trebuie verificate următoarele:
dacă toate lucrările de ţevi, conducte şi cablare de sub tavan au fost terminate înainte de
aşezarea cârligelor şi a structurii suport pentru tavan.
Verificarea în timpul execuţiei lucrărilor
Trebuie verificate următoarele:
dacă tavanele au fost montate la cota corecta şi în limitele abaterilor admisibile, în
special în ceea ce priveste îmbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri
existente;
existenţa amortizoarelor de zgomot;
trebuie instalate toate componenetele elementelor de cuplare şi de fixare;
trebuie verificat dacă tavanele sunt etanşate pe toate marginile, în jurul corpurilor de
iluminat sau al golurilor de vizitare etc. pentru a reduce transmiterea sunetului;
15
Verificarea după finalizare lucrărilor
Trebuie verificate următoarele:
dacă nu sunt depăşite valorile abaterilor admisibile de nivel;
se verifică rezistenţe golurile de vizitare ale tavanelor false la sarcinile impuse;
execuţia tavanelor false nu trebuie să producă condensări;
în urma funcţionării instalaţiilor sistemul de tavane false nu trebuie să transmită zgomote
de fond, vibraţii sau alte mişcări;
la izolarea fonică a întregului tavan trebuie verificate următoarele:
a) atenuare fonică;
b) absorbţia sunetului;
c) reducerea sunetului.
Abateri admise
rigiditatea sistemului: deformarea maximă permisă a deschizăturii pentru profilele de
suspendare, sub sarcina impusă, nu trebuie să fie mai mare de 400/deschizatură unde
deschizătura are maxim 1.500 mm (spaţiul maxim dintre cârlige);
îmbinarile dintre panouri: lăţimea oricărei îmbinări nu trebuie să depăşească mai mult de
± 1 mm de la lăţimea nominală sau 10% de la lăţimea normală; abaterile dintre îmbinări
nu trebuie să fie mai mari de 2 mm;
toleranţa maximă în plan, a fiecărei părţi de tavan, nu trebuie să fie mai mică de 1:1000
pentru orice lungime dar maxim ± 1.5 mm;
toleranţa maximă nu trebuie să depăşească 1:400 faţă de orice dimensiune în plan, pentru
orice component posibil dar maxim ± 4 mm;
deviaţia maximă în plan sau secţiune între oricare 2 panouri adiacente trebuie să fie de ±
0.5 mm;
abaterile maxime legate de poziţia golurilor pentru lucrările de interacţiune trebuie să nu
depăşească dimensiunile precizate în proiect, cu ± 1 mm;
deformarea profilelor de sistem nu trebuie să depăşească ± 1.5 mm din lungimea totală.
1.4.9. EXECUTAREA ORNAMENTELOR
APLICATE PLANŞEELOR
Din motive arhitectural-estetice, în multe situaţii, elementele de construcţii de tip pereţi şi
• decorative: cu praf de piatră, stropite, din piatră artificială (imitaţie
de piatră, de terasit, granulit, dolomit, calcio-vechio, stucco-
veneţiano, marmoră artificială etc..
Mortarele sunt amestecuri formate din constituenţi primari (liant,
agregat, apă) şi secundari (adaosuri, pigmenţi, aditivi etc.).
Activităţi pentru acasă
1. Studenţii vor încerca să realizeze un material despre tencuielile din
argilă. Aceasta va cuprinde: clasificare, materiale utilizate, cerinţe
de performanţă, tehnologii de execuţie etc.
Bibliografie
1. F. Gheorhiu, E. Grunau „Funcţionalitatea şi protecţia faţadelor”. 2. F. Dabija, V. Demir ş.a. „Clădiri”, vol. III, ICB, 1974. 3. M. Darie, V. Demir, V. Nicolau „Finisaje în construcţii”, ICB, 1976. 4. Caiete de sarcini, Fişe tehnologice, diverse. 5. Prospecte de firme: Rigips, Knauf, Amstrong. 6. Soft educaţional. 7. Fişe de lucru individual.
18
8. Caiete de sarcini: Proiect TVET RO 0108.03.06 Reabilitare Scoli, PHARE; Hill International (UK) Ltd.; SC C. NAPOCA SA, SC CONCAS SA Buzău, SC TCIF SA Craiova, SC COMPANIA NOVA CONSTRUCT SA Iaşi
9. Caiete de sarcini: Project TVET RO 2003/005-551.05.03.04.01.07 Reabilitare Scoli, Phare, Louis Berger Group, SC VEGA SA, SC CONSILIER CONSTRUCT SA
