Home > Documents > 4. studiu clinic varus rom - snpcar.rosnpcar.ro/---domain-snpcar.ro/articole/408.pdf · 2 Clinic of...

4. studiu clinic varus rom - snpcar.rosnpcar.ro/---domain-snpcar.ro/articole/408.pdf · 2 Clinic of...

Date post: 06-Feb-2018
Category:
Author: lymien
View: 230 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 3 /3
49 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 2 PICIORUL VARUS EQUIN SPASTIC Ştefan Lazea 1 , Corina Stănciulescu 2 , Andreea Goanţă 2 1 Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”, Timişoara 2 Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, Timişoara Adresă corespondenţă: Ştefan Lazea, str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 23, Timişoara REZUMAT În cadrul general al paraliziei cerebrale infantile, interesarea piciorului este obligatorie. Piciorul strâmb rezultat creşte şi amplifică difcultăţile bolnavului în statică şi mers, cu consecinţe dramatice, uneori irecuperabile în ceea ce priveşte integrarea psiho-socială ulterioară. Lucrarea de faţă îşi propune să atragă atenţia tuturor specialiştilor în domeniu, implicaţi în tratarea unor astfel de cazuri; neu- ropsihiatru, kinetoterapeut, chirurg pediatru, că în afara colaborării şi a muncii în echipă, rezultatele terapeutice, privite în mod singular, sunt modeste. Au fost luate în calcul un număr de 57 de cazuri, aflate în evidenţa CLINICII DE CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ DIN TIMIŞOARA în perioada 2000 -2010. S-au luat în considerare antecedentele heredo-colaterale şi per- sonale, factorii de mediu familiali, cu accent deosebit pe existenţa sau nu a unei cooperări interactive a specialiştilor implicaţi, precum şi o bună colaborare cu familia. Rezultatele acestui studiu ne îndreptăţesc să subliniem în mod deosebit gravitatea acestor diformităţi în a căror rezolvare sunt implicate pe termen lung , echipe medicale multidisciplinare complexe. Cuvinte cheie: picior spatic, echipă medicală multidisciplinară, mediu familial. INTRODUCERE Scurt istoric al studiului mersului În decursul anilor, studiul mersului a fost abordat de numeroşi cercetători din cele mai diverse specialităţi (9). “Mersul omului are caracteristica generala a patru- pedelor, care îşi mişcă membrele în cruce. Când merge omul îşi mişca cele patru membre ca şi calul, în cruce; păşeşte întâi cu dreptul şi întinde în acelaşi timp braţul stâng în faţă şi sau invers ” scria Leonardo daVinci (1). Filozoful şi fizicianul Descartes a studiat mersul lasând unele scrieri în acest sens. Lui Borelli (1682) îi revine probabil meritul de a fi determinat poziţia centrului de greutate (9). Demeny şi Carlet (1891) au introdus în studiul mer- sului controlul presiunilor pe sol şi cromatografia (9). Braune şi Fischer (1885) analizează matematic mersul (9). Mersul bolnavilor cu diverse afecţiuni a preocu- pat printre alţii pe Gheoghe Marinescu (1910), Joel Harrley (1943), Grossiord (1956), Al. Rădulescu, Cl. Baciu, Ducroquet (1965). Tratamentul piciorului strâmb asociat parali- ziei cerebrale infantile, impune o asistenţă medicală multudisciplinară, în echipă, formată din neurolog, kinetoterapeut, chirurg pediatru. În afara acestor colaborări rezultatele terapeutice sunt modeste (10). Leziunile centrale caracteristice acestor paralizii sunt de obicei mixte, predominând fie leziunile pi- ramidale, cu spasticitate consecutivă, fie leziunile ex- trapiramidale cu tulburări de coordonare şi de tonus muscular. Deformarea piciorului survine în urma unui dezechilibru muscular prin contractura grupelor mai spastice şi mai hipertone (4). STUDIU CLINIC / CLINICAL STUDY 1 Universiy of Medicine and Pharmacy „Victor Babeş”, Timişoara 2 Clinic of Child Surgery and Orthopaedics, Timişoara Correspondence address: Ştefan Lazea, Divizia 9 Cavalerie str., no. 23, Timişoara
Transcript
  • 49Revista de Neurologie i Psihiatrie a Copilului i Adolescentului din Romnia - 2010 - vol. 13 - nr. 2

    PICIORUL VARUS EQUIN SPASTIC

    tefan Lazea1, Corina Stnciulescu2, Andreea Goan2

    1 Universitatea de Medicin i Farmacie Victor Babe, Timioara2 Clinica de Chirurgie i Ortopedie Pediatric, Timioara

    Adres coresponden:tefan Lazea, str. Divizia 9 Cavalerie, nr. 23, Timioara

    REzUmAT

    n cadrul general al paraliziei cerebrale infantile, interesarea piciorului este obligatorie. Piciorul strmb rezultat crete i amplific difcultile bolnavului n static i mers, cu consecine dramatice, uneori irecuperabile n ceea ce privete integrarea psiho-social ulterioar.Lucrarea de fa i propune s atrag atenia tuturor specialitilor n domeniu, implicai n tratarea unor astfel de cazuri; neu-ropsihiatru, kinetoterapeut, chirurg pediatru, c n afara colaborrii i a muncii n echip, rezultatele terapeutice, privite n mod singular, sunt modeste.Au fost luate n calcul un numr de 57 de cazuri, aflate n evidena CLINICII DE CHIRURGIE I ORTOPEDIE PEDIATRIC DIN TIMIOARA n perioada 2000 -2010. S-au luat n considerare antecedentele heredo-colaterale i per-sonale, factorii de mediu familiali, cu accent deosebit pe existena sau nu a unei cooperri interactive a specialitilor implicai, precum i o bun colaborare cu familia.Rezultatele acestui studiu ne ndreptesc s subliniem n mod deosebit gravitatea acestor diformiti n a cror rezolvare sunt implicate pe termen lung , echipe medicale multidisciplinare complexe.Cuvinte cheie: picior spatic, echip medical multidisciplinar, mediu familial.

    INTRODUCERE

    Scurt istoric al studiului mersului

    n decursul anilor, studiul mersului a fost abordat de numeroi cercettori din cele mai diverse specialiti (9).

    Mersul omului are caracteristica generala a patru-pedelor, care i mic membrele n cruce. Cnd merge omul i mica cele patru membre ca i calul, n cruce; pete nti cu dreptul i ntinde n acelai timp braul stng n fa i sau invers scria Leonardo daVinci (1).

    Filozoful i fizicianul Descartes a studiat mersul lasnd unele scrieri n acest sens.

    Lui Borelli (1682) i revine probabil meritul de a fi determinat poziia centrului de greutate (9).

    Demeny i Carlet (1891) au introdus n studiul mer-sului controlul presiunilor pe sol i cromatografia (9).

    Braune i Fischer (1885) analizeaz matematic mersul (9).

    Mersul bolnavilor cu diverse afeciuni a preocu-pat printre alii pe Gheoghe Marinescu (1910), Joel Harrley (1943), Grossiord (1956), Al. Rdulescu, Cl. Baciu, Ducroquet (1965).

    Tratamentul piciorului strmb asociat parali-ziei cerebrale infantile, impune o asisten medical multudisciplinar, n echip, format din neurolog, kinetoterapeut, chirurg pediatru. n afara acestor colaborri rezultatele terapeutice sunt modeste (10).

    Leziunile centrale caracteristice acestor paralizii sunt de obicei mixte, predominnd fie leziunile pi-ramidale, cu spasticitate consecutiv, fie leziunile ex-trapiramidale cu tulburri de coordonare i de tonus muscular. Deformarea piciorului survine n urma unui dezechilibru muscular prin contractura grupelor mai spastice i mai hipertone (4).

    STUDIU CLINIC / CLINICAL STUDy

    1 Universiy of Medicine and Pharmacy Victor Babe, Timioara2 Clinic of Child Surgery and Orthopaedics, Timioara

    Correspondence address:tefan Lazea, Divizia 9 Cavalerie str., no. 23, Timioara

  • 50 Revista de Neurologie i Psihiatrie a Copilului i Adolescentului din Romnia - 2010 - vol. 13 - nr. 2

    n evoluie atitudinea vicioas se exagereaz i de-vine ireductibil prin deformarea osoas secundar (legea Wolf-Delpech).

    Piciorul equin spastic este cel mai frecvent i se datoreaza hipertoniei tricepsului sural.

    Piciorul valg spastic se caracterizeaz prin hiper-tonia spastic a musculaturii pronatoare.

    Fig. 1. Picior varus equin spastic

    Deseori deformarea piciorului se regsete combinat n varus equin spastic. n infirmitate mo-torie de origine cerebral, cum se definete paralizia cerebral infantil, tratamentul de baz const n ree-ducarea psihomotorie precoce (2).

    Atunci cnd tulburrile neurologice i diformitile piciorului sunt avansate mersul devine dificil, uneori imposibil. Rezultatele terapeutice sunt satisfctoare la copii cu intelect i afectivitate pstrate, cooperarea copilului la tratament fiind obligatorie i benefic (3).

    Tratamentul ortopedic i chirurgical al difor-mitilor piciorului se recomand numai la cazurile care pot sa stea n picioare i au achizitionat mersul. Interventiile chirurgicale se practic numai n formele predominant piramidale, rareori n formele atetozice, n asociare cu celelalte mijloace trapeutice; tratament neurologic, kinetoterapie (3).

    Indicaiile teraputice depind de predominana le-ziunilor (7,8):

    n piciorul equin spastic se recomand, dup caz, alungirea moderat a tendonului ahilian (operatia Staryer- Vulpius) sau dubla atrodez tip Lambrinudi la copii mai mari

    n piciorul varus equin spastic la copii se practic teno-ligamento-capsuloplastie (tip Codivilla) iar dup 12 ani se execut dubla artrodez Ducroquet-Launay.

    -

    -

    Alungirea tendonului ahilian n cazul piciorului equin spastic este o intervenie deosebit de util, atunci cnd indicaia operatorie este corect stabilit (6).

    Se practic:

    Fig. 2. Incizie uor arcuat cu concavitate medial n lungul reliefului marginii laterale a tendonului ahilian

    Fig. 3. Se disec i se orinteaz tendonul repernd traseul viitoarei tenotomii

    A. n piciorul equin pur tenotomia ahilian se efectueaz n Z frontal.

    B. n picorul varus equin spastic, tenotomia se efctueaz n Z sagital.

  • 51Revista de Neurologie i Psihiatrie a Copilului i Adolescentului din Romnia - 2010 - vol. 13 - nr. 2

    Fig. 4. Se orienteaz piciorul n unghi drept pe gamba suturnd tendonul cu piciorul n uoar hipercorecie

    Fig. 5. Imobilizarea ghipsat postoperatorie se va menine 30 zile

    Postoperator dup suprimarea aparatului ghipsat se vor relua mcrile active progresive sub ndruma-rea unui kinetoterapeut (9). Sprijinul pe membrul inferior operat, cu reluarea progresiv a mersului, va fi permis dup 45 de zile. n unele cazuri, cu spastici-tate accentuat, postoperator se impune purtarea unor orteze de gamb. Att preoperator ct i postopera-tor, n toate cazurile se impune o atent colaborare cu medicul specialist neurologic, medicaia specific fiind modulat n funcie de evoluia ulterioar (8).

    mETODA

    Lotul studiat a inclus un numar de 57 de pacieni cu vrste cuprinse ntre 4-12 ani internai n Clinica de Chirurgie i Ortopedie Pediatrica Timisoara n in-tervalul 2000-2010, diagnosticai cu picior equin spa-stic asociai paraliziei cerebrale infantile. Postoperator aceti pacieni au fost reevaluai din punct de vedere chirurgical lund n considerare cele 2 criterii obliga-torii ale mersului normal: stabilitatea i motilitatea.

    DISCUII

    n lotul studiat un numar de 6 pacieni au prezen-tat contraindicaii operatorii absolute, acetia nepu-tnd achiziiona mersul.

    Un numar de 8 pacieni au prezentat asociat un retard psihic n diferite grade, n astfel de cazuri coo-perarea att pre- ct i postoperatorie a fost dificil, rezultatele terapeutice fiind modeste.

    Menionm de asemenea c n lotul studiat, un numr de 7 pacieni operai nu s-au mai prezen-tat la controalele ulterioare, fapt datorat unei slabe cooperri din partea familiei pacientului. n astfel de cazuri prin lipsa colaborrilor ulterioare: neurolog, kinetoterapeut, chirurg, rezultatele terapeutice bune iniial se pot compromite.

    Evaluare a rezultatelor terapeutice s-a efectuat dupa anumite criterii: mobilitatea i stabilitatea mer-sului, fiind clasificate astfel:

    mers dificil- necesit sprijin -10 cazurimers uor dificil- nu necesit sprijin-5 cazurimers aproape de normal- 30 cazuri

    CONCLUzII

    Rezultatele terapeutice n piciorul strmb n co-morbiditate cu paralizia cerebral infantil sunt de-pendente de buna colaborare interdisciplinar: neu-rolog, kinetoterapeut, chirurg. Lipsa acestei colaborri compromite rezultatele achiziionate.

    De asemenea evoluia ulterioar este n strns interdependena de o bun cooperare medic-pacient i medic-familia pacientului.

    ---


Recommended