S~NAPSE

Prezentare de cazoala

Elena D08RiCĂ*

Termenul de demenţă sperie încă pe foarte multălume. Este foarte dificil pentru familii să afle, să ac-cepte că cineva drag lor are acest diagnostic. Dincolode dimensiunea dramatică a termenului (pe caremulte persoane îl rostesc cu teamă sau uneori chiarcu dispret, confundându-I adesea cu o stare de agi-tatie şi de confuzie totală), se află o gamă de simp-tome frecvent întâlnlte la personele cu boli cerebralecare conduc la deteriorarea, şi pierderea celulelorcreierului.

Cea mai frecventă formă de demenţă este boalaAlzheimer. Alte tipuri de demenţe sunt: demenţa vas-culară (inclusiv dementa multi-infarct), demenţelealcoolice, dementa cu Corpi Lewy şi boala Pick. Ceeace au În comun toate aceste boli este deteriorareacelulelor nervoase astfel încât creierul nu mai poatefuncţiona la fel de bine ca Înainte.

STUDIU DE CAZ

NUME: B.Ivi.V,Â.RSTA:74 ANIPensionara, studii superioare (profesor de biolo-

gie)

Pacienta s-a prezintat ia evaluare ambulatorie laCentrul Memoriei împreună cu soţul În anul 2005. Areun aspect neîngrijit.

Întrebată de ce s-a prezentat la consultatie D-naB.IVI. afirmă că "am început să uit unele lucruri, dacăfac o mişcare mai rapidă uit".

Locuieşte cu soţul într-o casă la curte, În Slobozia,jud. lalornita. Au apă curentă, dar se încălzesc culemne (sobe). Are 2 copii. 2 fii care sunt stabiliti ÎnBucureşti. Un fiu este arhitect, celălalt inginer con-structor. Sunt foarte ocupaţi, au propriile familii, darpăstrează contactul telefonic cu părinţii şi-i viziteazăla circa 1 lună.

A mai avut o fiică, profesoară de pian, cu diagnos-tic de tulburare schizo-afectivă care s-a sinucis (înurmă cu 1 an). D-na B.M. a îngrijit-o multă vreme pefiică: o însoţea în toate spitalele, avea grijă să îşi iarnedicatia, iar moartea acesteia a fost o mare loviturăpentru ea.

ar

Soţul, În vârstă de 80 ani, este grijuliu, vorbeşteblând cu pacienta, o linişteşte când acesta plângearnintlndu-sl de fiica decedată. Îmi declară că pacien-ta găteşte mai sumar în ultima vreme, şi că ... "avemsemipreparate". EI o ajută cu cumpărăturile zilnice şicu curăţenia locuinţei. Tot de la soţ aflăm că până decurând el nu fost foarte implicat În treburile gospo-dărestl, dar seslzănd că soţia sa nu mai face faţă s-aimplicat mai mult. Totuşi, "ca bărbat mă descurc maigreu".

Se pare că şi fii, care îi vizitează cam la 3-4 săp-tămâni au remarcat că ... "nu mai este casa la fel decurată".

Evaluarea pacientei a fost făcută de către echipamultidisciplinară de la Centrul Memoriei formată din:psihiatru, psiholog, neurolog, asistent medical.

Examinarea psihologică:Contactul psihic a fost stabilit cu uşurinţă. Contact

vizual prezent.Mimică şi gestică hipomobile.Ritm şi flux verbal În limite normale. Discurs coe-

rent, sărăcit. Continut iegat de moartea fiicei, declarăcă a fost ornorătă, idei de prejudiciu.

Labilitate emoţională. Îi dau lacrimile când po-vesteşte de decesul fiicei ("au ornorăt-o, i-au dat cevanoaptea şi m-au adormit şi pe mine, i-au pus tifon Înnas"). Râde inadecvat În timpul interviului.

Tulburări de concentrare şi de menţinere aatenţiei.

Fără tulburări de evocare a unor evenimentesociale recente.

Tulburări ale memoriei autobiografice (nu mai ştieanul când s-a pensionat, nu ştie cu exactitate cevârstă are).

Tulburări de fixare şi evocare mnezică (Adas-cog:4,5,6 din 10 cuvinte prezentate, Proba Rey - 5,7,7,6,7- din 15 cuvinte prezentate - nivel de redare sub limi-te normale). Capacitate de păstrare scăzută (evocă 4cuvinte din 15 prezentate după aproximativ 30 deminute). Capacitate de recunoaştere sub limite nor-male (9 cuvinte din 15 prezentate).

Uşoare tulburări ale praxiei de construcţie.Tulburări de reprezentare vizuo spaţială

'Asistent medical principal, Coordonator activităţi Centrul Memoriei, Sp. Clinic de Psihiatrie"Prof. Or. AI. Obregia"

56 Elena Dobrică - Prezentare de caz. Boala Alzheimer

Adas-coq: 29 - stadiu moderat - deficite semni-ficative În memorie şi coqnitle.

Proba Rey - 5,7,7,6,7 cuvinte din 15 prezentate-tulburări prezente ale memoriei de fixare şi de evo-care.

Scala Reisberg - 5 - declin cognitiv moderat.MMSE - 19.Concluzii: tulburări ale memoriei de fixare şi evo-

care, capacitate de abstractizare uşor diminuată,capacitate de achiziţie a unor informaţii noi scăzută,tulburări de reprezentare vizuo spaţială.

Tomografia computerizată - Atrofie cerebrală şicerebeloasă. Microlacune sechelare vasculare cap-sulo-lentlcular bilateral.

Ex. Neurologic - Lacunarism cerebral. Sd.Pseudobulbar.

TA - 170/80 mm HgA.V.- 71 b/minIn tratament cu Captopril 1 tb pe zi.

S-a stabilit următorul diagnostic:Dementa Alzheimer formă moderată, stadiu 5 pe

scala Reisberg.Hipertensiune arterlală,AVC în antecedente.• La finalul exarninăni, împreună cu medicul psihi-

atru am stabilit o întâlnire cu DI B. pentru a-i comuni-ca diagnosticul. Ştiam că Di B. va accepta cu greuacest diagnostic după cele petrecute cu fiica lor ....

Am început prin a-I sfătui pe DI B. să păstrezelegătura cu medicul de medicină internă pentrusupravegherea tensiunii arteriale a pacientei (eventu-al creşterea dozei de Captopril). Apoi dl B. a fost infor-mat de diagnostic şi despre faptul că boala estedegenerativă. Mi-a marturisit că se astepta ca soţia sasă Îşi poată trata boala şi să se vindece. Se pare căboala şi moartea fiicei l-au secătuit de puteri. Ne-amărturisit: "nu ştiu dacă mă pot descurca ..... Vă rog săexplicaţi situaţia şi fiilor mei". Ne-a rugat să vinăîmpreună cu unul dintre fii pentru a-i anunţa diagnos-ticul mamei.

Am respectat dorinţa dlui. B. şi am stabilit o altăÎntâlnire la care să poată fi prezent şi fiul cel mare.Soţul pacientei primeşte schema de tratament, i se

explică posibilele efecte adversa ale medicamentelorşi este rugat să sune dacă apare unul dintre efecteleadverse menţionate.

Familia este rugată să revină după 3 luni de trata-ment pentru reevaluare.

Tratamentul medicamentos urma să fie:- Rivastigmina - 1,5 mg - pacienta va lua; 1,5 mg

+ 1,5mg timp de 2 săptămâni 13 mg + 3 mg timp de2 săptămâni I 4,5 mg + 4,5 mg timp de 2 săptămâni 16 mg + 6 mg doza de întreţinere.

- Risperidona cp. 1 mg- Trazodona cp. 150 mgL-am invitat pe DI B. să participe la grupurile de

suport organizate de Societatea Română Alzheimer,la unul dintre grupurile la care sunt co-terapeut,Grupurile de suport sunt formate din 6-8 persoane,întâlniriie au loc o dată pe săptămână, timp de o oră.La aceste întălniri se folosesc materiale video, audiocare descriu şi alte experienţe interesante ale altoroameni care trăiesc o situaţie similară, materiale despecialitate care Îi pot ajuta pe aparţlnători să seadapteze la noua situaţie de viaţă.

Oul B. a fost integrat Într-un grup pentru apartlnă-torii cu pacienţi aflaţi În stadiile incipiente de boală,pentru a înţelege care sunt stadiile de evoluţie alebolii, pentru sfaturi practice legate de evenimentelecare pot apărea.

La un interval de 1 lună de la stabilirea diagnosti-eului, la grupul de suport la care DI B. participă, vineşi unul dintre fii săi, care ne mulţumeşte pentru aju-torul acordat părinţilor lui şi ne povesteste că a reuşitsă o convingă pe mamă să accepte ajutorul uneifemei pentru curăţenia casei şi că de acum îi va vizitamai des, fiind mai atent la nevoile părinţilor.

Doreşte, de asemenea, să se Înscrie ca participantla grupurile de suport preocupat fiind de riscul geneticla care este expus (are 45 ani). Ne mărturiseşte căare un fiu de 7 ani şi că ar vrea să ia măsuri din timpdacă sunt sem ale de alarmă ....

Oricând este posibil ca fiecare dintre noi să fimin situaţia D-ne! B. "Să nu-l uităm niciodată pe ceicare uită!"