3.Radiodiagnosticul aparatului digestiv

7/29/2019 3.Radiodiagnosticul aparatului digestiv

1/70

Radiodiagnosticul tubului digestiv

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALAA SUUB

UMF CAROL DAVILA


2/70

Examenul radiologicuna dintre cele mai valoroase metode de diagnostic

Indicatii:Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Tehnici de examinare

Radioscopia sau radiografia pulmonaraRadioscopia si radiografia abdominala simpla- Pneumoperitoneu

- Nivele hidroaerice

- Ansa santinela

- Aerobilie

- Calcificari pancreatice

- Chisturi hidatice calcificate

Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral

Irigoscopia si irigografia

Examenele cu dublu contrast:-aer sau gaz cu subst. de contrast opaca

Investigatia cu substante farmacodinamice

-modifica tonusul, peristaltica, secretia

- permite evidentierea:

- modificarilor functionale;

- modificarilor morfologice;

- sediul si natura leziunii;

- evolutia in timp a leziunii.

se face

- in strat subtire

- in semirepletie

- in repletie completa


3/70

Modificari elementare functionale

-de tonus

-hipotonia- marirea calibrului, evacuare intirziata-atonia- dilatare si suprimare peristaltism

-spasmul- local sau segmentar= contractia prelungita a unui grup de fibre muscularecirculare, cu suprimarea totala a tranzitului

-hipertonia- ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului

-de peristaltica

-hiperkinezia- unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid- hipokinezia- unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent

- akinezia- absenta totala a peristaltismului prin:- epuizarea fibrelor secundar uneistenoze, infiltrarea peretelui inflamator sau tumoral, medicamentos

- dischinezia- determina depresiuni ale conturului

-de tranzit

-accelerare= hipertonie+hiperkinezie

- staza- cu dilatarea segmentuluiTimpi normali de evacuare:

-Esofag- 5-7 sec

-Stomac- 2,5-3 ore

-Dd.- 60-90 sec

-Ajunge la valva Bauhin in 3-4 ore

-In flexura hepatica in 8 ore

-In sigmoid in 12-18 ore

-de secretie-hipersecretie

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE


4/70

Modificari elementare morfologiceModificari de pozitiePtozadeplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoare

Deplasari (impingere / tractiune)

Torsiunimecanism complex, imagini bizare.

Modificari dimensionale

Cresterea / reducerea lungimii / calibrului (brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon)cauzecongenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante)

Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice Axiale / excentrice

Cu contur regulat / neregulat

Lungime: inelare / tubulare

Uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat

benigne

maligne

Modificari de forma

bilocularea gastrica; deformarea polilobata a bulbului ulceros

Modificari de contur

Amprente = denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine; conturul nu este intrerupt;

pliurile sunt impinse dar continue. Neregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale) sau extrinceci (periviscerite) Denivelari Intreruperera contururilor = consecinta proceselor tumorale vegetante lizereul de sigurantaexamen cu dublu contrast colon

Rigiditatea= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii Benigna

Maligna


5/70

Modificari de mobilitate

diminuata / disparutaconsecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale.

mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe)= anomalii ale sistemului de fixare (duodenmobil)

Modificari elementare morfologice

Imagini aditionale (plus de umplere)

Ulceratiile superficialemici neregularitati de contur

Nisapierdere de substanta in peretele unui organ

Rx:

- de fataopacitate persistenta

- de profil:

- benignaiese din contur; relativ regulata; baza mica de implantare; - malignaforma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur(incastrata)

Imaginile diverticulareplus de umplere + colet

Defectele de umplere (lacune) edem inflamator

tumori benignerotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliurile

tumori malignecrestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoasei

pliuri hipertrofice

pliuri atrofice

convergenta pliurilor

aspectul neregulat al pliurilor

intreruperea pliurilor disparitia totala a reliefului


6/70

Imaginea radiologica normala

pozitia de examinare: OAD la 45 esofagul incepe la faringe cu gura lui Killian, inapoia cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12)

deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund

lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtorifiziologice: cricoidiana, aortica, bronhiala si diafragmatica

substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec

reintoarcerea bariului din stomac in efofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al

mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90) pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

AFECTIUNILE ESOFAGULUI


7/70


8/70

Atrezia esofagian cu fistulesofagotrahealEsofagul scurt congenital (brahiesofag)Inelul esofagian (sindrom Schatzky)MalpoziiacardiotuberozitarStenoza congenital

AFECIUNI CONGENITALE

ATREZIILE ESOFAGIENE

nsoite de fistule congenitale

Clasificarefr comunicare cu arborele respirator

segmentul superiorcomunic cu traheea

segmentul inferiorcomunic cu traheea ambele segmente comunic cu traheea

ESOFAGUL SCURT CONGENITAL(brahiesofagul)

lipsa de dezvoltare n sens longitudinal

+ anomalii ale diafragmului i hiatusului esofagian.

Rx aspect n clepsidr sauesofagul este median i rectiliniu

pliuri gastrice n segmentul supradiafragmatic

absena camerei cu aer gastrice subdiafragmatic.

marcat reflux gastroesofagian.

Endobrahiesofagaspect exterior normal al esofagului, doar mucoasa fiind

scurt

jonciunea se face la 5-10-12 cm deasupra cardiei

INELUL ESOFAGIAN (SINDROMUL SCHATZKY)

inel concentric de 2-4 mm. la 4-6 cm de diafragm

Rxngustare vizibil la nivelul esofagului inferior

Dg. dif esofagite

forme incipiente ale cancerului esofagian.

MALPOZIIILE CARDIOTUBEROZITARE

RxAspecte mai frecvent ntlnite:

modificarea unghiului His care apare larg deschis

cardia mobil hernia hiatal intermitent

relaxarea cardioesofagiancardia apare larg deschis

unghiul Hiss lrgit

esofagul abdominal hipoton

Sunt obligatorii radiografii n incidena de fa

STENOZELE CONGENITALE

complete sau incomplete

provocate de valve sau membrane


9/70

Varicele esofagiene= dilataii venoase n submucoas n HTP predominant in 1/3 inferioara

rar n absena HTP

dilataii venoase ale marii tuberoziti gastrice (60-70 %)

Rxpom mncat de carii, pielea de arpe, colier de perle, mozaic sau cuie de tapier

prin multiple imagini pseudolacunare, de mrimi diferite, orientate n axul

organului i pe pliurile de mucoas

lumenul apare dilatat

tranzitul ncetinit, curirea mucoasei mult diminuat

contururi neregulate i chiar ntrerupte n varicele mari

Dg. Dif.bulele de aer ( tranzitorii i mobile),

forme de neoplasm vegetant (implic rigiditate)

mai rar cu esofagitele (nu au imagini lacunare).

contraciileteriare din dischinezii

hernia hiatal.

AFECIUNILE VASCULARE

Angiomatoza hemoragic familial (maladia Rendu-Osler) = angioame iteleangiectazii pe toat lungimea esofagului, dar mai ales n 1/3 superioar i

mijlocie+ disfagie intens+ angiomatoze ale tb digestiv


10/70


11/70

DISCHINEZIILE ESOFAGULUI= manifestri patologice ce intereseaz tonusul i peristaltica

Clinic-disfagie intermitent influenat de stri afective, tuse, pirozis, eructaii.

DISCHINEZIILE ESOFAGULUI TORACIC

I. Dischineziile primare

Contraciile secundare - n 1/3 medie- imagine de clepsidr

Contraciile teriare2/3 inf.- mici dilataii cu incizuri spasmodice, frsimetrie, pe ambele contururi ale viscerului.

Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf.(colier de perle, tirbuon sau irag de mtnii )

Hipotonia i hipochinezia -- calibru mare al esofagului- aer n esofag- s.c. cade cade sub aciunea gravitaiei-pliuri terse, contururi netede- n decubit dorsal suspensia stagneaz n esofag- curirea mucoasei: insuficient i tardiv- cu timpulesofagit n 1/3 inferioardg. dif. acalazia sau cardiospasmul

II. Dischineziile secundare-leziuni esofagiene-nevroze, hipertiroidii, colecistopatii


12/70


13/70

Cardiospasmul= contracie total

dar intermitent, ntrerupe complettranzitul i cedeaz la spasmolitice.

Rx.- segment terminal efilat axial(rdcina de ridiche), cu stop

complet prin cardie timp de ore- segment suprajacent dilatat ntotalitate, se umple de jos n sus,contururi netede, peristaltic vie.-esofagit n urma stazeiPrecede achalazia (ischemiedegenerarea celulelor ganglionare)!

Achalazia =lipsa de relaxare a segmentului distal esofagian cnd

crete tonusul n segmentele proximale suprajacente, datoritalterrii plexurilor nervoase mienterice, cu hipertrofia fibrelormusculare i hipertrofia segmentului distal.mai ales la 20-40 de aniRx.Rgr. toracic de fa i de profilnormale la dilataii mici

megaesofagEx baritat

hipertonia segmentului distaldilatarea i chiar alungirea segmentului suprajacent ievacuarea cnd presiunea intraluminal atinge anumite valorisegment subdiafragmatic de 1-3 cm ngustat axialsegmentul supajacent mult dilatat i sinuos, cu aspect demegaesofag sau megadolicoesofag, cu pliurile terse, seumple de sus n jos, neomogen datorit stazei i resturiloralimentare

Dg.dif.- tumorile polului inferior esofagian- cardiospasmul.

Complicaiiesofagit datorit stazeipneumoniile acute, cronice sau chiar supuraiile pulmonare(refluxul alimentar n cile aeriene)

DISCHINEZIILE JONCIUNII ESOFAGOGASTRICE= Cardiospasmul, achalazia i refluxul gastroesofagian


14/70


15/70

Refluxul gastroesofagian (chalazia)

= trecerea involuntar n esofag a unei cantiti de suc gastric n absena vrsturilor, greurilor ifr participarea musculaturii gastrice sau abdominale.Este un sindrom ntlnit n stenoze, tumori gastrice, intervenii abdominale.

Refluxul este realizat de un complex de factori:1) Lrgirea unghiului His2) Deschiderea cardiei3) Relaxarea pensei diafragmatice4) Modificarea mijloacelor de susinere i fixare a segmentului esofagian la canalul diafragmatic5) Modificarea gradientului de presiune dintre stomac i esofag

Cauze favorizante:BrahiesofagHiatusul lrgitEsofagul scurt abdominalLigamentul frenogastric alungitTraumatism regionalCifoscoliozeBoli organice ale esofagului sau stomacului

Clinic -pirozisul retrosternal ce apare la circa o or dup mas.Complicaii - esofagit cronic peptic

- favorizeaz formarea herniilor hiatale- esofagite stenozante.

Rx.tranzit anticurent ce poate ajunge pn la gura esofagului, de obicei pn n1/3 medie n ortostatism, dar mai ales n decubit sau Trendelenburg. poziia Brombart-Hillemand (a iretului)refluxul postoperator este relativ frecvent, dup gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze.


16/70

Diverticulii faringoesofagieni

- hipofaringienila vrsta adult,frecvent la barbati=hernia mucoasei hipofaringelui

prin constrictorul inf. al faringelui

Clinichipersalivaiedisfagiehalen fetid i dureriPatog.:teoria congenital/pulsiunii

Rx.-iniial un mic pinten, apoi aspect demciuc

-are colet-comprim esofagul pe care-lmpinge anterior.- stadiu mai avansat: formasacciform, se umple nainteaesofagului i se golete prin prea

plin sau n poziii speciale; poateprezenta nivel hidroaeric.- stadiul IV:diverticulite

- resturile alimentare creaz imaginilacunare-punga este complet aton.

DIVERTICULII ESOFAGIENI= evaginri ale straturilor superficiale sau chiar profunde ale peretelui esofagian secundare

presiunii intraluminale crescute sau traciunii externe.

Clasificaredup mecanismul de formare : diverticuli de pulsiune i diverticuli de traciune

dup localizare: faringoesofagieni si toracali

Diverticulii esofagului toracic- epibronicii epifrenici- de traciune, sau de pulsiune(traciune prin procese inflamatoriimediastinale i mai ales prin ganglionii mediastinali post tbc)

Diverticulii epibronicin interaorticobronic (pe peretele anterior sau lateral drept)

-unici sau multipli-prin traciune sau pulsiune sau micsti-1-4 cm,colet scurt-constituii din mucoasisubmucoas herniate prin straturile musculareRx.= plus de umplere cu contur regulat/neregulat; pliuri prin colet- cand crete imagine H-A prin staz

Diverticulii epifrenici

-pe esofagul toracic inferior la 4-6 cm deasupra cardiei=diverticuli de pulsiuneSec. dischinezie esofagiana/stenoze de brahiesofag,/endobrahiesofag /

malpoziii cardiotuberozitareComplicaii:diverticulita,perforaia, torsiunea, ulceraia, hemoragiaDg.dif.esofagul scurt: fornixparial supradiafragmaticampula epifrenic: aspect piriform cu vrful superior,in axul org.hernia hiatal: pliurile gastrice transdiafragmatice

! atenie la herniaparaesofagian


17/70


18/70

Esofagita peptic (de reflux)

=secundaraciunii acidopeptice- a sucului gastric sau bilei pe mucoasa esof.- a secreiei peptice esofagiene prin insule

heterotope de mucoasgastric (n cazulbrahiesofagului)

Factori favorizanti:

malpoziii cardiotuberozitare (modificareaunghiului His, cardia mobil, hernia hiatal)

dupintervenii pe cardie duprezecii gastrice anastomoze esogastrice cardiomiotomia Heller vagotomie ligaturi de varice esofagiene

AFECIUNI INFLAMATORII ESOFAGIENEEsofagitele acutePrimare:cauz alergic sau infecioas (difterie, febr tifoid, grip i chiarRAA)Rx: - necaracteristic

- semne funcionale indirecte:

ncetinirea tranzitului, hipotonie,contracii secundare i teriareSecundare infectia grefata pe lez.prin corp strin/substane chimice corozive/ arsuri

Esofagitele cronice

evoluie prelungit a esofagitelor ac.esofagitele din afeciuni ale tubului digestiv(colecistopatii, boala ulceroas),esofagitasideropenic, esofagita de reflux, cea alcoolicinflamaii cronice specifice: tuberculoza,sifilisul i micozele.

Rx. - de excludere (tumori esofagiene)- evideniaz leziunea la distan-precizeaz leziuni ale mucoasei

- semne morfologicepliuri neregulate,contur dintat prin ulceraii

calibrul redus, cu ncetinire a tranzituluidilatare suprajacent foarte redusin cazuri avansate: ngustri localizate alelumenului-semne funcionalehipotonie, hipertonie localizat sau difuzcontracii secundare i teriare,spasme etajate

A C A A O


19/70

Esofagitele specifice

Tuberculoza esofagului= prin propagarea unei leziuni extraesofagiene, mai

ales prin fistulizarea unui ganglion tuberculosLocalizarea:1/3 medie esofag toracic, aproape debifurcaia traheei.Forme: ulcerat,hipertrofic sau mixt.Actinomicoza, CandidaRx: ptr.difereniere de alte afeciuni

esofagiene sau extraesofagiene

Esofagita sideropenic (boala Plummer-Vinson)

-mai ales n rile nordice si la femei (menopauza)Clinic: disfagie, anemie hipocrom microcitar iregurgitaii,leziuni ale mucoaselor/pielii/fanerelor,glosit.Anatomopat:esofagitcronic a segmentului cervical+hipofaringe; Semnele caracteristice: membranele,

rezultate din cicatrizarea leziunilor mucoasei isubmucoasei.Rx.- stadiul incipient:fineproeminene ale peretelui anterior al cricoiduluiancoe pe peretele esofagian- stadii avansate: rigiditatea peretelui- semne secundare: staza valecular/hipofaringian

spasmul sub gura esofagului.

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI AFECTIUNI INFLAMATORII

Esofagita stenozant sau limitat (Welin)

= urmeaz esofagitei peptice

! transformare malign n 18% din cazuri

Clinic:disfagie progresiv, scdere ponderalRx.-stenoz ntins ntre 1 i 10 cm,de obicei n 1/3

inferioarpn la cardie (ntotdeaunaintratoracic!) cu calibru uniform, regulat,

contururi nete dar rigide aspect tubular

uneori aspect de fir axialbrahiesofag ctigat

-apariiaperiesofagiteifixeaz viscerul, simulnd

un neoplasm care invadeaz mediastinul

-dilatarea esofagului suprajacent, axat pe stenoz

(aspect deplnie)

Dg.dif.- neoplasmul stenozant (calibru i contur

neregulate, anfractuoziti i uneori chiar imagini

lacunare - n formele mixte)

AFECTIUNI INFLAMATORII


20/70

Rx1.Stadiu de congestie- frsubstanbaritat, cel mult substane opace sterile.- mediastin larg trahee,esofag mpinse n fa sau lateral- diafragm imobil prin paralizia frenicului- extrem de rar fistule (perforaiile apar foarte rar imediat) 22.Din ziua a 7-a-suspensii opace f. diluate, n cantitate redus, preferabil sterile.- conturdinat, relieful mucos cu aspect de mozaic- peristaltica slab/absent, uneori hipertonie supralezional

3.Dup 40 de zile- se poate folosi suspensie sau chiarpast- deglutiieezitant,parial,unilateral- bariu n cile aeriene prin reflux faringotraheal- oprirea bariului la fiecare strmtoare- stop complet la o stenozstrns; deasupra segment dilatat

(bariul se dilueaz n lichidul de staz)+Examinarea stomacului- ptr.depistarea leziunilor

- aprecierea dimensiunilor n vederea plastiei de esofag

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI AFECTIUNI INFLAMATORIIEsofagita postcaustic

= este rezultatul ingestiei de substane corozive (locul i importana lezinilor depinde de natura,

vscozitatea i concentraia substanei, de modul de ingerare si dinamica esofagului ; leziunile

cele mai grave: deasupra strmtorilor fiziologice; in ingestiea accidental - leziunile cele mai

grave sunt n regiunea superioar a esofagului.ANATOMOPATOLOGIEFaza acut1.Congestieprecoce a stratului mucos2.Ulceraie in mucoasa, muscularei sau chiar

periesofagian3.Reparaie,cu apariia burjeonilor4.Cicatrizare,cu apariia de stenozri

Faza cronicdominat de cicatrice.Grd. Iintereseaz mucoasa i submucoasa,

peristaltismul nu e afectat iar cicatricea nu areurmri deosebiteGrd. II afectat stratul muscular , peristaltismuleste disprut stenoze cicatriceale stenozanteGrd. IIIintereseaz totesofagulperiesofagitrisc perforare.

Stenoza-anatomoradiologicValvular -brid unilateral care permite

tranzitul parialInelar- diafragm ce lasa un orificiu redus

pentru tranzit, uneori excentric-Rx dubl incizur

Tubular- stenoza de 5-15 cm, sinuoasa prinperiesofagit, neregulata, fr semitonintimpform de plnieprin dilataresuprastenotica lipsita de peristaltic, cu lichidde staz + resturi alimentare

+ Complicaii

Stenoza piloric:cea mai frecvent;1/2 inferioarStenoza mediogastric:stomacul biloculat, contur neregulat,frimagini de semitonPerforaiagastric - pneumoperitoneu, imobilitate diafragmatic trecerea substanei opace n peritoneu.Starea mediastinului-periesofagit,mediastinitdifuza,abcesul mediastinal,fistule, pneumopatii



21/70

Clinicanecaracteristic

Rx. semne directe= nia

- inconstant- dimensiuni reduse- n ulcerele vechi- formconic sau aspect ascuit, ca un ghimpe- de profil- de fata:patpersistent ntre pliuri resturile baritate- mai frecvent pe peretele anterior- distensia gazoas:bunevideniere a niei

semne indirecte= incizura spasmodic, stenoza organului cu dilatare istazsuprajacentIncizura spasmodic -3 aspecte:1.uni- saubilateral deasupra niei2. cu stenozesofagian de 1-2 cm la nivelul leziunii3. stenozntins n treimea inferioar a esofagului, cu incizur foarte discret

Stenoza se instaleaz lent

Dg. Dif.- neoplasmul infiltrant sau ulcerant incipient(contur neregulat, cu dispariia pliurilor, rigiditate i

imagini lacunare)- mic diverticul epifrenic- fara stenoz , volum variabil- esofagitapepticstenozant- stenoztubular mai lung,axial,regulata,margini netede

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI AFECTIUNI INFLAMATORIIUlcerul peptic esofagian

= localizare nalt a ulcerului peptic gastric, datorat-unei mucoase gastrice heterotope-refluxului gastroesofagian-brahiesofagului-interveniilor nereuite pe segmentul cardiotuberozitar



22/70

Rx.1.modificri morfologice:- calibru crescut

- pliuri terse- brahiesofag (prin caracterul retractil al esutului conjunctiv)

2.modificrifuncionale:- hipotonie, chiar atonie n segmentul interaortobronic prinperiesofagit

- absena peristalticii

- evacuare doar npoziieortostatic

- aciune de curire a mucoasei mult ncetinit

- aer persistent n esofag, meninndu-l destinsesofag de sticlTardiv: megaesofag, cu strmtare la 3-4 cm deasupra diafragmului

Tehnic -pastbaritaturmat de deglutiii de suspensie lichid ce scot n

eviden aspectul dilatat i aton al esofagului

Diagnostic diferenialachalazie, esofagitpeptic, ulcer esofagian, tumorstenozant

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL AFECTIUNILOR ESOFAGULUI AFECTIUNI INFLAMATORIISclerodermia esofagului

= afectarea esutului conjunctiv din submucoas i dispariia epiteliului care este

nlocuit cu esut de granulaie.

Clinica: disfagie de decubit (prin pierderea tonicitiii peristalticii n cazurile

incipiente i prin reducerea lumenului n cazurile avansate)tensiune dureroas retrosternal

senzaia de oprire a alimentelorsolide la nivelul esofagului.


23/70

Rx

- corpi striniradioopaci / radiotransparenti- corpi strinioprii n esofag ipenetrain spaiul periesofagian

prezena bulelor de aer n esofagul cervical

lrgireaspaiului prevertebral

prezena de aer n mediastin

- corpul strin s-a oprit la gura esofagului

deglutiieezitant,unilaterali chiarstaz n sinusurile piriforme

-perforaieesofagian

lrgireaspaiului prevertebral

lamtransparentaeric ce separ esofagul plin cu substanaopac deprile moi

Corpii strini ai esofagului

Clasificare1.Corpi strini netezi, cu form regulat, care respect mucoasablocare a esofagului2.Corpi strini cu contur neregulat,ascutiti, care lezeaz peretelecomplicaii septice


24/70

Tumorile benigne

rare

1.tumori ce se dezvolt n lumenul esofagului

= tumorile pornite din mucoas:granuloame, adenoame, papiloame, polipi

- 1/3 superioara

2.tumori intramurale

= chisturile intramurale si toate tumorile care pornesc din alt esut dect

mucoasa:leiomioame, fibroame, neurinoame, lipoame, fibrolipoame, angioame

- 1/3 mijlocie i inferioar

RxLeiomioamelecele mai frecvente

-leziune nodular izolata

-defect net delimitat, cu dilataie a

esofagului suprajacent.


25/70

Rx.- tulburrilefuncionale - primele care atrag atenia

- deglutiieezitant,fracionatiasimetric

- hipotonie cu staz n valecule i sinusurile piriforme- spasticitatea gurii esofagului- reflux n cile aeriene superioare

Tehnica :fai profil n faza activ a deglutiiei, n faza de evacuare idup manevra Valsalva- semne directe

- modificrile reliefului mucos: dezorganizat, cu imagini lacunare (evidente cndesofagul este n semievacuare sau evacuare)

- contururi neregulate

- rigiditate segmentar (n special dup manevra Valsalva)- lrgireaspaiului faringovertebral- refluxul de bariu n cile aeriene(lipsa de coordonare a reflexului de deglutiie prininfiltrarea epiglotei)

Dg.dif.dischineziile nalte ale esofagului

Neoplasmul faringoesofagian

= includehipofaringele, gura esofagului i esofagul cervical juxtatrahealfrecven mai mare la sexul feminin

legat mai mult de sindromul Plummer-Vinson (boal precanceroas).

Tumorile maligne


26/70

Forma mixt-majoritatea-defecte de umplere cu contururi neregulate-aspect polipoid-imagine de ni de mrimevariabil-imagine de semiton a conturului, "rupt"-dezorganizarea pliurilorntr-o regiune

limitat-ingustarea lumen+dilatare moderat

suprajacent

Neoplasmul esofagului toracic

- Rx.pasta, suspensia baritat ct i distensia gazoas + rgr. toracica

Forma infiltrativ

stadiul incipient - dificil-lipsa de peristaltism i rigiditate

datorate infiltrrii stratului submucos

interesat i muscularastenoza

-cu aspect fusiform,excentric

-cu margini festonate

- redus ca ntindere (4-5 cm) darfals mai lung (+spasm suprajacent

sau procese inflamatorii)poiunea

efervescent(limitele)

- tranzitie treptata ntre segmentele

sntoase i cel patologic

Forma ulcerat

-rar ca form pur

1.plus de umplere pecontururi, ncastrat2.opacitate persistent defa "n farfurie /menisc-menisc: ulceraienconjuratade burelet cuversante simetrice, lamarginile cruia pliurilemucoasei se opresc brusc+ ancoe constante-fundul niei:plat/festonat/neregulate

+infiltrare, semiton sauimagini vegetante.

Forma vegetant- rara n form pur

-imaginile lacunare cu aspect

conopidiform sau pseudopolipoid

-aspect polipoid al mucoasei

-contururi neregulate

-rigiditate supra- i subjacenta

varicele esofagiene mari, maiales la examinarea n strat subire

-ntreruperea pliurilor

-aspect depinten pe marginile

coloanei baritate

n toate formele+procese inflamatorii perilezionale

adenopatii

modificri infecioasemediastinale/pulmonare

fistule esotraheale,esobronice,esomediastinale


27/70

Neoplasmul esofagului abdominal i al cardiei


28/70

Neoplasmul esofagului abdominal-RxForma infiltrant

-stenoz a esofagului terminal

-pliurile mucoasei dezorganizate, rigide, ntrerupte

-uneori cu semiton la nivelul conturului

-segmentele hiatal i suprahiatal sunt dilatate

-cardia poate apare beant imagini lacunare

Forma vegetant-dilatarea segmentului abdominal

-imagini lacunare, cu aspect polipoid + semiton

Forma ulcerateste extrem de rar singur

Neoplasmul cardial si juxtacardial-Rx-cea mai frecvent la nivelul esofagului inferior

- de aici procesul malign se extinde la esofagul

abdominal i stomac.

RX.-semiton care apare n unghiul intern al fornixului

-deviere a coloanei de bariu

-ntrzierea tranzitului la nivelul cardiei-dezorganizarea pliurilor

-prezena de imagini lacunare"delt de fluviu"

Neoplasmul esofagului abdominal i al cardiei

-majoritatea pornesc de la cardia cu extindere spre esofagul abdominal i stomac

Histologic: epitelioame cilindrice glandulare

Clinic : disfagie capricioas, uneori intermitent,dureroasa + eructaii

Neoplasmul esofagogastric-Rx- cel mai frecvent

- modificarea unghiului His

- neregularitile fornixului i micii curburi gastrice

unghiul His deschis

mica curbur rigid

cascade gastrice (prin infiltrarea pereilor,mase ggl

retrogastrice,metastaze hepatice)

Tumorile maligne - CT


29/70

Aportul CT n bilanul preterapeutic si postterapeutic-permite definirea volumului tumoral planificarea tratamentului radioterapic

-date asupra interesarii arborelui traheobronic:peretele posterior al traheei i bronhiei stngi drept sau concav

= interesare inflamatorie peritumoral sau infiltraie tumoral

- interesarea aortei descendente: se ia n considerare unghiul intre tumor i aorta

>90 interesare


30/70

IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMAL

FORMA SI DIMENSIUNI- Normoton- forma de cirlig- Hiperton- forma de corn- Hipoton- alungit in sens vertical

STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi

IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITII- Decubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in antru- Decubit ventralbariu in antru, fornix cu aer si bariu

RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunare- Fornix si mare curburaaspect cerebriform- Mica curburaverticale, paralele- Antralin linii mari paralele, convergente spre pilor

CINETICA GASTRICAundele peristaltice

MOBILITATEA GASTRICA


31/70

MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA ALE STOMACULUI

DEPLASARIde formatiuni de vecinatate- Spre dr.splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renale- Spre stg.hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitoneale- CranialT. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascita

- Caudalhepatomegalii, revarsate pleurale

PTOZAcreste spatiul dintre diafragm si fornix

RELAXAREA DIAFRAGMATICA- Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si unghi splenic

HERNIA DIAFRAGMATICAsolutie de continuitate a diafragmului

HERNIILE HIATALEprin hiatusul esofagian al diafragmului- Prin brahiesofagesofag scurt, cardie intratoracica- Paraesofagieneesofag normal, cardie abdominala, aer in fornix- De alunecareesofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix

Se apreciaza si dimensiunile, reflux gastroesofagian, fixa/reductibila

CASCADAfavorizata de obicei de aerocolie

VOLVULUSULtorsiune partiala sau totala in jurul unui ax:- Longitudinal (cardiopiloric)volvulus organoaxial- Transversal (mezentericoaxial)- Cardiosplenoaxialforma extrema de cascada


32/70

Amprenta extrinseca


33/70

ORGANOAXIAL MEZENTERICOAXIAL

CARDIOSPLENOAXIAL

VOLVULUS


34/70

Hernie hiatala


35/70


36/70

Pozitie de decubit dorsal (subst de

contrast este in fornix)Ortostatism: stomac in cascada

Gastritele


37/70

Gastritele- modificari inflamatorii ale mucoase si submucoasei

Acutade etiologie toxica sau infectioasaRx.

- ingrosarea pliurilor mucoasei; la compresie pliuri suple, deformabile- hipersecretie de suc gastric

- prezenta mucusului

Cronica

- hipertrofica- ingrosarea pliurilor mucoasei (pana la de 2-3 ori grosimea unui pliu normal)- modificari de calibru in lungul fiecarui pliu

- rigiditate- grunji de mucus opaci- Forma extema- gastrita Menetrier- mari imagini lacunare neregulate

- pseudopolipoida

- regiunea antrala- proeminente polipoideimagine falsa de polipi

- atrofica - intalnita in anemia Biermer, alcoolism, pelagra

- poate fi difuza sau localizata- se pot intalni placarde izolate de gastrita atrofica- stergerea reliefului gastric- rigiditatea peretelui

Prolapsul mucoasei gastrice in pilor

- defect de umplere lobulat, polipoid, sub forma de rozeta, umbrela

deschisa sau ciuperca situat la baza bulbului

Ulcerul gastric


38/70

Ulcerul gastric- Pierderi de substanta parietale (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa), uneori cu perforatie sau penetrarea

unor organe vecine

FORME:- eroziune superficialapierdere de substanta a mucoasei gastrice- exulceratio simplexdepaseste muscularis mucosa

- ulcer acutcrater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza;

- ulcer calosla virstnici, dimensiuni mari, penetrant

- nisa Haudeknisa cu trei nivele (bariu, secretie, aer), penetranta

SEMNE DIRECTENISA

- imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate persistenta inconjurata de inel transparent)

- imagine de profil: plus de umplere

- dimensiuni2-3 mm la ~ cm

- formatriunghiulara, rotunda, aplatizata

- conturulnet si regulat, neregulat in cele penetrante- tonalitate omogena (neuniforma in cancer)

MODIFICARI PERIULCEROASE

- determinate de edem si infiltratie inflamatorie

- Rx.banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton)semn patognomonic de benignitate

SEMNE INDIRECTESemne functionale

- triada simptomatica: Hipertonie Hiperkinezie Hipersecretie- evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antropilorice

- semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se localizeaza nisa)

Semne morfologice- Convergenta pliurilor spre nisa

- Rigiditatea segmentara

- Scurtarea micii curburi

- Biloculareastenoza excentrica

- Gastrita insotitoare


39/70

Ulcer gastric situat pe mica curbura,

in portiunea verticala

Plus de umplere. Prezenta

edemului periulceros


40/70


41/70

Hipersecretie gastrica


42/70

Tumorile gastrice benigne


43/70

Tumorile gastrice benignePolip, leiomiom, lipom, fibrom, neurinom, schwanom, angiom, insula de pancreas ectopic.

RADIOLOGIC

- Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net

Tumorile gastrice maligneCel mai frecvent adenocarcinoame, apoi sarcoame, limfoame

Trei tipuri anatomopatologice si radiologice:

Vegetantimagine lacunara

Lacuna maligna

-dimensiuni variabile, de obicei mari,


-imagini de semiton

-pinten malign

-inconjurata de relief malign: pliuri groase,

neregulate, deformate

in maciuca, in limba de clopot,

-Stenoza excentrica sau axiala

Infitrantrigiditate

- deschide unghiul gastric- antru conic sau cilindric

- stenoza mezogastrica, axiala,

cu bilocularea stomacului

Schirul gastric (linita plastica)-

-organ tubular

-fara peristaltica


-disparitia reliefului mucos

-camera cu aer micadispare

-RGE

-incontinenta pilor

Ulcerantnisa maligna

-Retrasa din contur

-Baza larga de implantare

-Dimensiuni de ob. mari

-Fundul rigid si neregulat

-Relief malign inconjurator

Tipuri:

-incastrata- mica, pe un placardinfiltrativ

-in lacuna- intr-o masa vegetantaulcerata

-in menisc- intr-o vegetatie

dezvoltata de pe o curbura

P li t i i i l


44/70

Polip gastric - imagine lacunara,

rotunda, bine delimitata


45/70

Polip gastric


46/70


47/70

Cancer vegetant

Schirul gastric (linita plastica)


48/70

Schirul gastric (linita plastica)

Nisa maligna


49/70

Nisa maligna

Limfom gastric

Sindromul piloric


50/70

Sindromul piloric

- Secundar unui ulcer piloric recidivant, trenanat

Rx.: stomac in chiuveta

- alungit, dilatat, cu fundul sub creasta iliaca

- Aton, achinetic

- Pliuri sterse

- Lichid de staza, mucus, resturi alimentare

- Umplere de jos in sus, imagini de fulgi de zapada

- Absenta evacuarii in cursul examinarii

- Bariu in stomac >3 ore de la ingestie si la 24 de ore

Stenoza antro-pilorica maligna

- Secundar unui proces proliferativ vegetant sau ulcerant antro-piloric

aspect aparent alungit al pilorului

ingustare a regiunii antrale prepiloricestenoza axiala sau excentrica

contur neregulat, imagini de semiton, pinteni maligniin t. vegetante pereti rigizi, regulatiin t. infiltrative

tranzitul prezent transpiloric, redus cantitativ

dilatare a stomacului suprajacent (niciodata pana la dimensiunile din stenoza benigna)

Stenoza pilorica ulceroasa


51/70

Stenoza pilorica


52/70

Stomacul operat


53/70

Stomacul operat

Fara rezectie gastrica- Vagotomie cu piloroplastie

- Sutura ulcerului

- Gastroentero-anastomozeCu rezectie gastrica- Anastomoza gastroduodenala T-T tip Pean-Billroth I

- Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Reichel-Polya

- Anastomoza gastro-jejunala T-L tip Hoffmeister-Finsterer

Manifestari patologice postoperatorii

La nivelul bontului:- Gastrita

- Ulcerul peptic

- Invaginatia

- Cancerul

La nivelul anastomozei

- StomitaLa nivelul anselor anastomotice

- Ulcerul peptic

- Sindr. de ansa aferenta

- dumping sindrom secundar unei evacuari rapide a bontului

A G-D

A R-P

A H-F


54/70

AFECTIUNILE DUODENULUIAspectul radiologic normal


55/70

Aspectul radiologic normalBulbulNormoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.

Hipoton: alungit

Hiperton: rotund

2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)

Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului

Cadrul duodenal

Relief mucoscu pliuri transversale, perpendiculare pe conturaspect dintatTranzit in 60-90 sec

Diverticulii duodenali- plusuri de umplere legate prin pedicul

- unici sau multiplii,

- obisnuit pe DII sau DIII

- forma rotund-ovalara, contur net.

Duodenitele

Sunt inflamatii ale mucoasei duodenale, obisnuit secundare ulcerului gastro-duodenal,afectiunilor hepato-biliare, pancreatita, apendicita.

Radiologic:

Semne functionale: hipertonie si hiperkinezie; in formele vechihipotonie

Semne organice: mucoasa ingrosata polipoida, contur neregulat, calibru ingustat

neuniform.


56/70


57/70


58/70

Ulcerul duodenal


59/70

in 90% cazuriulcer bulbar

Radiologic:

semnul directimaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi

semne indirecte functionale:

- hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului

- aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate.

semne indirecte morfologice:

- alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita,

- pilor descentrat,

- bulb cu modificari de forma si dimensiuni.

Tumorile duodenului

Benigne: polipiimagini lacunare, omogene, net conturate

Maligneextrem de rare.

Modificarile duodenului in patologie de vecinatate

Patologia pancreatica: pancreatite acute, cronice, t. pancreatice

-Largirea cadrului dd.

-Stergerea pliurilor pe conturul intern

-Contur intern neregulat, dintat, rabotat

Bulb acut ulceros: nedeformat, imagine de nisa inconjurata de edem

Bulb cronic ulceros: deformat, neomogen, pliuri neregulate, eventual stenozant


60/70

Imagine de nisa: plus de umplere


61/70

Afectiunile intestinului subtireA t di l i l


62/70

Aspect radiologic normalTopografie

-Jejunhemiabdomen stg. sup. si periombilical

-Ileonhemiabdomen dr. inf. si pelvis

Calibru3 cm2-2,5 cm

Relieful mucosautoplastica vie

Contururidintaturi fine , regulate, simetrice-jejun

Tonus si cinetica

Tranzitulin 3-4 ore la valva ileocecalaAnomalii congenitale

Mezenterul comun

- rotatia incompleta sau inversa a intestinului primar

- mezenterul primitiv nu se mai segmenteaza in mezouri, ramane comun intestinului

subtire si colonului- intestin subtire pe dr. si colon pe stg. abdomenului

Diverticulii

Diverticulul Meckel

- persistenta partiala a canalului omfalo-vitelin

- situat la 20-50 cm de valva ileocecala

Enteritele


63/70

Enteritele nespecifice

Modificari functionale

-Hipertonia si hipotonia

-Tranzit accelerat sau intarziat

-Continut gazos si nivele hidroaerice

Modificari morfologice

- pliuri ingrosate, rigide, neregulate,

- autoplastica diminuata

Enterita tuberculoasa

Ileita terminala (boala Crohn)


64/70

TUBERCOLOZA ILEOCECALA

=Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer

Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem+aspect batut in cuie (hipertrofia formatiunilor limfoide)

Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera

a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau

compresia unui ggl. Htrofiat

Cec cu contur neregulat, fund retractat

Ulceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici =

dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fata

Tranzit accelerat la nivelul ansei bolnave

Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerantpentru bariu

Stadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prinscleroza

ILEITA TERMINALA (BOALA CROHN)

= inflamatie nespecifica, ileon terminal

Debut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspectbatut in cuie, pseudipolipoid

Hipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al

sfincterului ileocecal

Ulceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistente

Semnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin

scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratia

Semnul Stierlin

Cec spasmodic

Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileonterminal ingust, rigid, fixat, scurtat

Anse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaerice

Fistulecaracteristiceabcese in fosa iliaca dr., fistulela piele, vezica, vagin


65/70


66/70

Afectiunile colonului


67/70

Tehnici de investigatie

Irigografiaapreciaza

-Topografia

-Lungimea

-Calibrul

-Conturul

-Omogenitatea umplerii

-Relieful mucos

Proba Fischer (cu dublu contrast)pentru lizereul de siguranta

Modificari de pozitie

- ptoza

- sindromul Chilaiditi (interpozitia de colon intre ficat si diafragm)

Modificari dimensionaleDolicocolonul

Megacolonul :

congenital (boala Hirschprung)urmare a unei acalazii recto-sigmoidiene data de lipsa de

dezvoltare a plexului mienteric =rect normal sau ingust + colon dilatat

- secundarprocese stenozante inflamatorii sau tumorale

DiverticuliicolonuluiLa adulti frecvent multipli de la mm la cm


68/70

-La adulti, frecvent multipli, de la ~mm la ~cm

-Plusuri de umplere legate prin pediculi

Diverticuloza

Diverticulita

Fistule colice

Colitele

Modificari functionale

-De tranzitaccelerat sau intarziat

-De tonus - hipertonie/hipotonie

-De secretiehipersecretie

Modificari morfologice

De relief mucospliuri ingrosate, neregulate, imprecis delimitate, cu retinere de bariu intrepliuri, aderent la depozitele de mucus sau patrunderea lui in ulceratii

De contur

haustrele isi pierd simetria si dispozitia regulata, apoi dispar

- dintaturi ce traduc ulceratii

De calibru

- Initial larg prin hipotonie, apoi stenozat prin procese cicatriceale retractile

Rectocolita ulcero-hemoragica


69/70

g= proces inflamator cu sindr. dizenteric si singe in scaune, cu evolutie in pusee

-Debut recto-sigmoidian

-Scaune numeroase, cu mucus si singe

-Stadiul initial apartine colonoscopiei

Rx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat

- dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta

pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi

-Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale

mucoasei, evoluind spre imagini de buton de guler de camasa sau chiar diverticulare mici =depasirea mucoasei

-In reliefse constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi,edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplaziemucoasa in faza de regenerare

-Ultimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoasei

Rx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurtateunghiuri colonice desfacute

Complicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine

cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie)

megacolon toxicin forme cu evolutie fulminantade obicei colon transvers

Tumorile colonului


70/70

Tumori benigne- Polipulfrecvent rectosigmoidia

- Polipoza rectocolonica

Tumori maligne- Adenocarcinoamevegetante sau infiltrante, asociind leziuni ulcerative

Forma vegetanta= lacuna + relief malign + semiton + pinteni maligni (pantalon de

golf, explozie de grenada, cotor de mar)

Forma infiltranta = rigiditate parietala, contur dintat

In stadii tardive, in ambele forme

- stenoze axiale sau excentrice

- ulceratii cu aspect de nisa maligna

Ocluzia intestinala= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal

Cauze mecanicetumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderente

Cauze dinamice (functionale)pareze intestinalereflexe sau inflamatorii

Rx. = imagini hidroaerice

- La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametru mare dispus vertical

- La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal

- La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cris24gb1191
View:	288 times
Download:	9 times

3.Radiodiagnosticul aparatului digestiv

Documents