APA ÎN ORAŞUL MEU

LICEUL TEORETIC “ION LUCA”

VATRA DORNEI

CLASA A IX-A E

PROFESORI COORDONATORI : ATOFANEI CORINA

ROMILA MARIA

Oraşul meu

Legenda spune că existen a Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului

Moldova, conform unei legende care leagă numele localita ii de o dragoste tragică a

întemeietorului Drago Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstori a localnică Dorina, pe care a

ucis-o dintr-o gre eală i, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte

numele ei.

În trecut, una dintre cele mai frumoase atracţii ale oraşului era Cazinoul care, din pacate

în prezent este o clădire veche, aproape dărâmată căreia nu i s-a mai dat importanţă.

Acum, Vatra Dornei este un municipiu recunoscut de mulţi turişti pentru frumoasa zonă

şi pentru sporturile de iarnă care se practică in condiţii foarte bune în anotimpul rece.

Considerăm această zonă un colţ de rai cu peisaje mirifice si atracţii pentru cei care vin

cu drag la noi.

Nu ne mândrim doar cu staţiunea montană. Între bogăţiile existente în Vatra Dornei un

loc important îl ocupă apele minerale, în special cele carbogazoase, renumite datorită efectelor

lor terapeutice într-o gamă largă de afecţiuni ale organismului uman, astfel că, municipiul este nu

numai un colţ de rai, dar şi un binecunoscut şi mult apreciat centru balnear cu o vechime de peste

două secole

Apa potabilă în oraşul meu

Vatra Dornei este un ora situat în regiunea Bucovina, în nordul României. Are o

populatie de 17.000 de locuitori, distribuită între ora ul istoric i satele Argestru de Ro u i

Todireni.

Orasul s-a dezvoltat în timp datorită turismului legat de izvoare minerale. Municipiul

Vatra Dornei este a ezat la confluen a râurilor Bistri a Aurie i Dorna. În afară de aceste două

cursuri de apă principale, la confluen a cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai

este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Ro u, Negre ti.

Râul Dorna (46 km) este un afluent al râului Bistri a (261 km) . El se varsă în dreptul localită ii

Vatra Dornei în râul Bistri a Aurie, cursul de apă format fiind denumit Bistri a.

Sursa este în Mun ii Călimani i are mai mult de o sută de kilometri.

Principalele resurse de apă din regiunea Vatra Dornei sunt: Râurile Dorna i Bistri a,

izvoarele, precipita ii atmosferice. O resursă de apă secundară este reprezentată de mofete;

Izvoarele de apă din Vatra Dornei sunt astfel distribuite:

-izvorul Ferdinand sau Santinela, în parcul staţiunii;

-izvorul Valea la poalele pantei de terasa de 8-10 m;

-izvorul Teofil Bizom în valea pârâului Negresti;

Izvoarele Santinela, Unirea i T. Bizom sunt surse amenajate;

Debitul izvoarelor nu depă este 0,02 l / sec

Râurile din oraşul meu

Izvoarele

• Izvorul Sentinela este un izvor de apă minerală, situat în parcul central al municipiului

Vatra Dornei, în spatele Cazinoului Vatra Dornei. Clădirea Izvorului "Santinela” a fost

inclusă în Lista monumentelor istorice din jude ul Suceava, elaborată în anul 2004. Pe

această listă este înscris anul 1896 ca perioadă de datare a construc iei, iar denumirea

este scrisă "Santinela", de i pe clădire este scris "Sentinela".

• Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric, construită în

1896.

• Valoarea precipitaţiilor (pe an) este de aproximativ 800 mm. Numărul de zile cu

zăpadă într-un an este de aproximativ 120. Cea mai lungă perioadă ploioasă

înregistrată în Vatra Dornei a fost în cursul anului 1908 (14 zile).

• Datele analitice eviden iaza gazul general pentru toate apele minerale din zona Vatra

Dornei i permite gruparea acestora în trei categorii: Apele bicarbonat alcaline; Apele

-Bicarbonate din magnezit calcinat; Ape mixte.

• Apele bicarbonat alcaline.: sunt caracterizate prin mineralizare totala de 1.73-3.68 g /

l; Dacă au cantită i mari de fier, acestea sunt numite "feruginoase".

• Apele bicarbonat alcalin din regiunea Vatra Dornei sunt:

• Sursa "Borcutul Sărat";

• Sursa "Ro u";

• Sursa "Drăgănescu-Radovici.

• Nivelul lor de mineralizare variază între valorile 0,87 g / l, 2,15 g / l.

Principalii poluatori ai apei .

Surse şi modalităţi de poluare a apei din Vatra Dornei

Aruncarea deseurilor pentru comunitatea din Vatra Dornei este o actiune oarecum

normala , fapt pentru care , in fiecare colt de strada , pe marginea apelor , gunoaiele sunt aruncate

adeseori si pe langa cosurile de gunoi dar si pe strada. De ce am ajuns in acest stadiu in care nu

realizam ca aceste deseuri ne vor face atat noua rau cat si copiilor nostri !? Deseurile aruncate se

vor degrada foarte greu dar in acelasi timp vor poula pana cand acestea nu vor mai exista.

Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse fabrici. Dupa cum bine stim , in apropiere

de Vatra Dornei , mai exact in Poiana Negrii, se afla o fabrica de apa minerala , de unde pleaca si

scurgeri accidentale de reziduuri , care afecteaza in mare masura apa pe care noi o consumam.

Mai aproape de Vatra Dornei , din Rosu spre oras , se mai afla o fabrica de apa minerala , fabrica

de apa Bucovina . Sticlele, inainte de a fi folosite se spala cu anumite substante chimice care din

pacate ajung uneori, in

oarecare masura, in raul Dorna.

Reteaua de canalizare prost intretinuta . Canalizarea din orasul Vatra Dornei nu este

intocmai functionabila , avand si scapari, care ajung deasemenea in raul Dorna , de unde noi

consumam apa de la robinet si cu care facem mancare. Pentru a putea impiedica acest lucru,

canalizarile ar trebuii sa fie mult mai puternice , mai des curatate si intretinute .

Ingrasaminte chimice provenite de la mini-ferme. In zona Dornelor , fiecare om gospodar

are acasa o mini-ferma , fapt pentru care, livezile sunt " inzestrate" cu anumite substante chimice

pentru a face iarba mult mai "buna" si mai frageda pentru animalele din ferma. Prin acele livezi ,

oamenii inprastie ingrasamant , care dupa ploi ajung in apa pe care noi o consumam zi de zi.

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele. In fiecare sezon de iarna , pentru a impiedica

producerea accidentelor , pe sosele , se presara un strat consistent de sare , pentru ca masinile sa

nu derapeze si sa se produca accidente. Dupa terminarea sezonului de iarna si topirea zapezilor ,

sarea de pe sosele este purtata prin sol, de catre zapada topita , ajungand intr-un final intr-un alt

rau care la randul sau ajunge in raul Dorna.

Soluţii propuse în lupta cu poluarea apei Terra este denumită şi “Planeta albastră”,datorită faptului că 71ș din suprafaţa sa este

acoperită de apele Oceanului Planetar. Din volumul existent,apa dulce reprezintă doar 2,7ș.

Apa este un element esenţial pentru viaţa plantelor,animalelor şi pentru dezvoltarea

societăţii. Dacă aerul,aşa cum este poate fi respirat pretutindeni gratis,nu acelaşi lucru se

întâmplă în cazul apei potabile,care pentru citadini are de multă vreme un preţ. Căci apa,al

doilea element în ordinea urgenţelor omeneşti,după aer,a devenit şi el un produs industrial.

La prima vedere,pare paradoxal să vorbim de nevoia asigurării apei pe o planetă care

dispune de atâta apă,încât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 kilometri grosime.

Problema e că 97ș din apa globului este sărată,iar restul de 3ș se află în cea mai mare parte în

gheţari. Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru

activităţile sale economice în jur de 1ș din volumul de apă dulce.

Din păcate,omul nu sesizează că volumul de apă dulce pe care îl avem la dispoziţie este

mic şi continuă să polueze apa.

Regulamentul i legisla ia au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului

i apelor în ările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai pu ini oxizi de azot decât cele din

1970; centralele electrice ard acum mai pu ini combustibili pe bază de sulf; co urile industriale

au acum filtre prin care se reduc emisiile i nu se mai folose te benzină cu plumb. ările în

curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare i

cură are i trebuie să î i mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării

mediului. Problema este că ările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin for a de

muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine i mai pu ine restric ii pentru substan e poluante.

Totuşi,ce putem face noi,pentru a diminua poluarea? Iată o serie de propuneri:

-construirea de baraje;

-epurarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor,a unor substanţe chimice sau a unor

bacterii biodegradante etc.);

-construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi rezidurilor,pentru a împiedica

deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă;

-construcţia de zone de protecţie a apelor;

-construirea unor staţii de epurare a apelor reziduale ale localităţilor

-executia lucrărilor de îndiguire şi de construire a unor baraje;

-să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile raurilor deşeuri de orice

fel

Pancarte amplasate de noi pe podul din centrul oraşului...

Percepţia publică din oraşul meu asupra fenomenului poluării apelor

Chestionar creat de elevi şi aplicat în comunitatea locală:

1. De unde crede i că provine apa de la robinet ?

o de la izvoare subterane

o din râul Dorna

o alte surse

2. Cum vi se pare pre ul apei ?

o ridicat

o scăzut

o potrivit

3. Be i apă de la :

o robinet

o îmbuteliată

o alte surse

4. Cat de buna considerati ca este calitatea apei de la robinet din orasul Vatra Dornei?

o foarte buna

o buna

o nesatisfacatoare

5. Considera i că apa din râul Dorna este:

o curată

o poluată

6. Cum putem ac iona pentru a preveni poluarea apelor ?

o prin strangerea deseurilor in locuri special amenajate

o prin statii de epurare a apelor

o alte posibilitati....................................................

7. Care crede i că sunt principalii poluatori ai apei?

o Oamenii

o Substantele folosite in agricultura/industria locala

o Alte surse............................................................

8. Care crede i că sunt consecin ele poluării apei ?

o Oamenii vor consuma apa imbuteliata

o Aparitia bolilor

o Altele..................................................................

9. Cine este responsabil de protejarea calitatii apelor din orasul nostru?

o Primaria

o ACET

o Toti cetatenii

10. Cum crede i că va arăta ora ul în viitor ?

o mai curat

o la

fel

o mai poluat

Echipa IX E

Oraşul meu în viitor...

Speram un viitor mai bun acestui oras. Ca orice adolescent ma gandesc si la partea

Science Fiction. Imi imaginez uneori masini zburatoare, blocuri imense, zgarie nori, drumuri in

aer, un parc imens unde am putea gasi orice: lacuri, tot felul de plante din zone diferite ale lumii,

cascade impresionante… Desigur ca toate acestea sunt doar in imaginatie. Dar ne maturizam,

dispar chiar si aceste viziuni ciudate si imposibile.

Acum, gandindu-ne serios la viitorul acestui oras sper sa fie unul frumos, cu multe

imbunatatiri, mai ales in privinta apei. Desi, in prezent avem o sursa de apa sigura pentru

acest oras, mai exact raul Dorna, eu as vrea ca sursa principala de apa sa provina din

subteran, sa se schimbe toate conductele care sunt foarte vechi, sa se investeasca mai mult

si in statiile de epurare. Imi imaginez ca toti oamenii vor avea siguranta de a consuma apa

de la robinet datorita imbunatatirilor facute. Sunt izvoare pretioase de care nu se ocupa

nimeni. Eu cred ca pe viitor se va investi mai mult in aceste surse de apa care nu mai au nevoie

de tratare si pe care oamenii o consuma si astazi cu incredere, iar o idee ingenioasa ar fi aceea

de a se oferi locatarilor niste aparate care sa le arate cat de multa apa se consuma din

neglijenta lor si poate ar reduce consumul si cu acest prilej nu se vor mai plange de factura

de la Acet. Sper ca ceea ce noi, tinetii de astazi speram pentru orasul nostru sa nu fie doar o

imaginatie sau doar un vis. Ar fi frumos daca macar cateva din aceste dorinte ale noastre se vor

indeplini.

Oraşul meu în viitor, aşa cum îl imaginez eu....

Mesajul meu şi concluzii "Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ"

Leonardo Da Vinci

Atentie, sunt eu, apa…

Azi sunt o ploaie

Maine sunt un râu

Dar in zilele urmatoare

Crezi ca o sa mai exist eu , oare ?

Nu, apa dispare.