3_Mortar

MORTARE CU LIANŢI MORTARE CU LIANŢI ANORGANICIANORGANICI

11

MORTARE CU LIANŢI ANORGANICI

1. Generalităţi, clasificare

2. Materiale componente

3. Stabilirea compoziţiei mortarelor

4. Prepararea şi transportul mortarelor

5. Tipuri de mortare

6. Proprietăţile mortarelor

2

1. Generalitati, clasificare

MORTAR = liant (lianţi) + nisip + apă

după întărire

structură asemănătoare gresiei naturale

3


+ aditivi - plastifianţi, coloranţi, substanţe impermeabilizatoare, substanţe pentru reglarea prizei, substanţe active hidraulic

4


Domeniul de utilizare

- legarea între ele a pietrelor naturale sau artificiale pentru obţinerea unor elemente de construcţie mai mari (zidărie)

- aspect plăcut + protejarea faţadelor (tencuieli)

5


Domeniul de utilizare

- impermeabilizarea unei suprafeţe care vine în contact cu un lichid (de regulă apa),

- protecţia antiacidă a pereţilor, rezervoarelor, conductelor

- izolarea termică şi fonică a unor încăperi.

6


După domeniul de utilizare mortarele pot fi:

mortare obişnuite:- de zidărie- de tencuială

Utilizate la construcţii de orice fel;7

1. Generalitati, clasificaremortare speciale:

- pentru tencuieli decorative;

- pentru protecţie anticorozivă;

- pentru izolaţii hidrofuge (impermeabile);

- mortare refractare;

- mortare de mare rezistenţă – pt. beton precomprimat

8


După densitatea aparentă :

- mortare grele - a > 1800 kg/m3;

- mortare semigrele -a = 1500-1800 Kg/m3;

- mortare uşoare - a = 1000 - 1500 kg/m3;

- mortare foarte uşoare - a < 1000 kg/m3.

9


După consistenţă :

- mortare fluide C 12 cm;

- mortare plastice C = (7 – 12) cm;

- mortare vârtoase C 7 cm;

10


După compoziţie

(nr. de lianţi utilizaţi la prepararea lor):

- mortare unitare - 1 liant;

- mortare mixte doi lianţi

( şi mortarele cu adaosuri)

11


După natura lianţilor utilizaţi:

- mortare pe bază de var care la rândul lor pot fi mortare numai de var (unitar), mortare de var-ciment şi var-ipsos;

- mortare pe bază de ciment care cuprind mortarele de ciment, mortarele de ciment - var şi mortarele de ciment - argilă;

12


- mortare pe bază de ipsos care includ mortarele de ipsos şi mortarele de ipsos – var;

- mortare pe bază de pământuri argiloase

13


NU se utilizează mortare de

ciment - ipsos sau

ipsos – ciment

deoarece cei doi lianţi au proprietăţi total diferite care îi fac incompatibili unul cu altul, in cantitati mari (>5).

14


După dozajul (liant – nisip) respectiv proporţia în volume de liant şi nisip care intră în componenţa mortarului:

- mortare slabe 1:5 şi 1:7;- mortare mijlocii 1:3 şi 1:5;- mortare grase 1:1 sau 1:2,

(Ex: 1:3 1 volum liant şi 3 volume nisip)15


După rezistenţa la compresiune –

marca mortarului,

M

= rezistenţa la compresiune la 28 de zile (90 de zile la mortarul de var M4)

16

Rezistenţa la compresiune marca mortarului

Marca mortarului Rezistenţa la compresiume la 28 (90)zile

daN/cm2 M4 min. 4 M10 min. 10 M25 min. 25 M50 min. 50

M100 min. 100

17


După mediul în care va fi utilizat mortarul este indicată utilizarea:

- în mediul umed: mortare cu lianţi hidraulici sau lianţi aerieni cu adaosuri hidraulice;

- în mediul uscat: mortare cu lianţi nehidraulici.

18


2.1. Lianţii

- varul,

- ipsosul de construcţii,

- cimentul Portland cu şi fără adaosuri,

- polimeri

19


2.1. Lianţii

Stabilirea tipului de liant - în funcţie de:

- domeniul de utilizare (mediul uscat sau umed),

- destinaţia sau rolul mortarului: (zidărie, tencuială)

- caracteristici fizice, chimice şi mecanice

20


Obs:

- varul gras stins sub formă de pastă sau praf

- necesită eliminarea părţilor arse, care în timp se sting mărindu-şi volumul prin hidratare defecte de tencuieli;

21


ipsosul ca liant

- numai în medii uscate

- în medii umede - strat suport (glet de ipsos) pentru vopsitorii;

22


Tabelul M 1 Rezistenţele standard ale

cimentului

Nr. crt

Tipul de mortare Indicat a se utiliza N/mm2

Utilizabil în lipsa celui indicat

N/mm2 1. Mortare de zidărie sau tencuială de marcă M50 42,5 32,5 2. Mortare de zidărie sau tencuială de marcă M100 52,5 42,5 3. Mortare de completare a rosturilor 52,5 42,5 4. Mortare de permeabilitate redusă 42,5 32,5 5. Mortare pentru pardoseli simple sau mozaicate 42,5 32,5 6. Mortare pentru pardoseli speciale 52,5 32,5 7. Mortare pentru pardoseli speciale sau alte cazuri

cu condiţii speciale de exploatare 52,5 42,5

23


2.2. Nisipul

- (75 – 80)%

- natural (carieră, râu, lacuri, mare, dune);

- artificial (obţinut prin concasare);

24


2.2. Nisipul

- mortarele de zidărie (0-7)mm;

- mortarele pentru tencuieli obişnuite.

25

Mortare pentru tencuieli obişnuite

- stratul de grund

- strat de masă aplicat pe zidărie sau pe şpriţ în cazul diafragmelor de beton,

- =(0-3)mm

- obligatoriu 20-40% din granule - < 1 mm;

26

Mortare pentru tencuieli obişnuite

- stratul de tinci

- strat vizibil max = 1 mm.

27

2. Materiale componenteNisipul

Obs:

- nisipul de concasare necorespunzător (acicular) + nisip de carieră. (max 50%)

28

2. Materiale componente - Apa2.3. Apa

- potabilă sau nepotabilă (de lac, de râu).

- ape mineralizate (ape minerale,apă de mare) dacă sunt neutre faţă de hârtia de turnesol (neutre, slab acide sau alcaline)

- apa de mare, apele minerale nu vor fi utilizate când vin în contact cu piese metalice coroziune

29

2. Materiale componente- Apa

Obs:

Este interzisă utilizarea apei care conţine substanţe corozive de natură organică (resturi de celuloză sau glucoză, zahăr, diverşi acizi, etc.) provenite de la fabricarea zahărului împiedică priza şi întărirea cimentului şi la (0,05%).

30

3. Stabilirea compoziţiei mortarelor A stabili compoziţia unui mortar =

= a calcula cantităţile din fiecare component, necesare obţinerii unui mortar adecvat domeniului în care va fi utilizat atât din punct de vedere al aspectului (culoare, natura suprafeţei) cât şi din punct de vedere al fiabilităţii (rezistenţe mecanice, gelivitate, impermeabilitate, uzură).

31

3. Stabilirea compoziţiei mortarelor

Liantul (lianţii) + nisipul din tabele

Apa în funcţie de consistenţă

32

3. Stabilirea compoziţiei mortarelorDozaje uzuale pentru mortare de zidărie preparate cu

var-pastă

Marca mortarului şi notaţia

Tipul mortarului

Materiale necesare pentru 1m3

Ciment kg Var pastă Nisip

32,5

52,5

m3 kg m3 kg

42,5

M 10 Z var - ciment 117 112 0,100 130 1,23 1660

M 25 Z ciment – var 165 157 0,100 130 1,23 1660

M 50 Z ciment – var 230 219 0,090 115 1,18 1600

M 100 Z ciment – var - 275 0,060 75 1,18 1600

M 100 Z ciment - 325 - - 1,18 1600

33

Dozaje uzuale pentru mortare de tencuială cu var-pastă

Marca mortarului şi

notaţiaTipul mortarului

Materiale necesare pentru 1m3

Ciment kg Var pastă Nisip

32,5

42,50

m3 kg m3 kg52,50

M 4 T var - - 0,375 500 1,15 1400

M 10 T var - ciment 145 138 0,250 325 1,20 1500

M 25 T var - ciment 180 171 0,200 260 1,20 1500

M 50 T ciment – var 290 275 0,085 110 1,25 1550

M 100 T ciment – var - 370 0,045 60 1,25 1550

M 100 T ciment - 385 - - 1,25 1550

34


Manual - cantităţi mici de mortar: reparaţii locale, remedieri, locuinţe particulare.

- mortarele de ipsos şi ipsos-var - exclusiv manual, în cantităţi care să poată fi puse în operă în maximum 5-15 minute de la începerea amestecului

35


- mortarele de var,

- în lăzi de lemn – (pasta de var + apa) lapte de var + (nisipul + cimentul)

- mortarele de ciment

- pe o platformă de lemn sau beton.

- (nisip + ciment) + apa sau laptele de var

36

4. Prepararea si transportul mortarelor

Mecanic

- malaxoare sau betoniere cu capacitatea cuvei de 150-1000 l.

- nisip, ciment, apă sau lapte de var.

- 90"-150" pentru m. obişnuite, nisip de râu,

- 150"-210" la m. obişnuite, nisip de concasaj,

- maxim 300" la m. cu adaosuri hidraulice 37


- cu autoagitatorul (la distanţe mari)- pentru a împiedica segregarea.

38


5.1 Mortare de zidărie

- mortare de var – în mediu uscat

- mortare de (var – ciment) cu sau fără adaosuri hidraulice – în medii cu umiditate mare

- nisip – (0-7) mm; (3-7) mm 20%

39

5. Tipuri de mortare 5.1 Mortare de zidărie

Intărirea – proces:

- fizic - pierderea apei prin absorbţie şi evaporare,

- chimic - carbonatarea hidroxidului de

calciu cu bioxidul de carbon din aer

Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 + H2O40


Intărirea- obs.

În lipsa CO2 straturile interioare ale mortarelor se întăresc mai greu sau deloc.

41


Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor - se recomandă adaosurile tensioactive sau plastifiante.

consum mai mic de apă la aceeaşi lucrabilitate şi consistenţă

reduce consumul de lianţi creşte rezistenţa la îngheţ dezgheţ.

42


• adaosurile tensioactive

• Dozajul de adaosuri nu va depăşi (0,1-0,2)% din cantitatea de lianţi.

43


CONSISTENTA

- prea fluidă refularea – curgerea mortarului dintre cărămizi

- prea vârtoasă uscarea mortarului înainte de a aşeza rândul următor reduce aderenţa dintre rândurile de cărămidă

44


5.2. Mortare pentru tencuieli

SCOP:

- protejarea elementelor de construcţii împotriva: ploilor, gerului, umidităţii, gazelor, razelor solare;

- acoperirea tuturor neregularităţilor pereţilor şi tavanelor

- obţinerea unei forme estetice la interior şi la exterior; 45

5. Tipuri de mortare 5.2. Mortare pentru tencuieli

- realizarea unor suprafeţe plane şi netede a căror întreţinere este mult mai uşoară;

- impermeabilizarea suprafeţelor – pereţii rezervoarelor de apă sau combustibil.

- majorarea rezistenţelor la transfer termic şi izolarea fonică a elementelor pe care se aplică.

46


5.2. Mortare pentru tencuieli

Reguli generale:

- la tencuieli exterioare - NU - mortar de ipsos;

- tenc. interioare - înaintea celor exterioare eliminarea umidităţii din clădire;

47


Reguli generale:

- orice profil sau ieşind având o lăţime mai mare de 4 cm spre exterior dacă nu va fi acoperit cu tablă va fi acoperit cu un strat de tencuială din ciment sclivisit, fiind obligatorie asigurarea unei pante de scurgere.

48


- şpriţ - mortar preparat din ciment,

- partea fină de agregat cu granule 0,2 mm

- consistenţă fluidă.

- se aplică pe suprafeţele netede pentru a mări aderenţa dintre acestea şi tencuială.

49


şmir - mortar pe bază de ipsos,

- se aplică prin presare cu drişca pe plasa de rabiţ.

- datorită măririi volumului la întărire, se împănează în ochiurile plasei de rabiţ

50


grund - mortar obişnuit - agr. cu granule 3mm, mai rar până la 7 mm- elimină toate neregularităţile – rosturi, găuri,

neplaneitate, neverticalitate - grosimea stratului 8 – 20 mm (uneori şi mai

mult). - la interior, în mediu uscat - lianţi pe bază de

var- în mediu umed - var ciment.- la exterior obligatoriu - m. pe bază de ciment.

51


tinci

- statul vizibil al tencuielii

- agr. cu dimensiunea granulelor 1mm

- grosimea stratului de tinci 5 mm

- finisarea cu glet de var, de ipsos, buciardare, şpriţuire, pieptănare, scliviseală

52


După natura suprafeţelor pe care se aplică:

- tencuieli pe zidărie alcătuite din grund şi tinci;

- tencuieli pe lemn, şipci, trestie alcătuite din şmir, grund şi tinci;

- tencuieli pe beton alcătuite din şpriţ, grund şi tinci.

53


După gradul de finisare tencuielile pot fi:

- brute alcătuite numai din grund pe zidării sau grund şi şmir sau şpriţ pe lemn şi beton;

- drişcuite la care peste grund se aplică tinciul cu drişca;

- gletuite la care tinciul este finisat cu glet de var sau glet de ipsos;

54


- sclivisite la care tinciul este finisat prin sclivisire;

- decorative la care peste tinci se aplică un strat de praf de piatră prelucrate prin raşchetare, stropire, periere, pieptănare, frecare, buciardare, şpriţuire, cioplire etc. Aceste finisaje se utilizează la tencuielile exterioare.

55


Coşcovirea şi căderea tencuielii - CAUZE:

- var praf nestins cu cel puţin o zi înainte;

- nestropirea stratului suport înainte de aplicarea primului strat de mortar;

- mortare prea vâscoase;

- neprotejarea tencuielilor împotriva razelor solare sau iarna împotriva îngheţului;

- stropirea cu prea multă apă a stratului suport 56


Crăpăturile

- pe linia de despărţire a două straturi suport alcătuite din materiale diferite dacă nu a fost acoperită cu plasă de rabiţ.

- datorită tasării inegale a fundaţiilor, grinzilor, zidurilor, caz în care crăpătura se vede pe ambele feţe ale stratului suport.

- mortar gros în grosimi mari fisuri de contracţie.

57


Pete pe tencuieli:- neîntreţinerea coşului de fum pete

brun-maro pe tencuieli la interior şi exterior; tencuiala are şi un miros neplăcut;

- existenţa în tencuială a unor ţevi, cabluri pete roşcate spre negre (bitumul din stratul de izolaţie) pe tencuială;

58


Pete pe tencuieli:

petele albe - tencuiala a fost aplicată pe zidăria umedă, (sărurile aduse de apă din zidărie, care în contact cu aerul atmosferic precipită pe suprafaţa tencuielii; la o nouă zugrăvire ele dispar);

59


Pete pe tencuieli:

- lipsa hidroizolaţiei peste fundaţie poate provoca igrasia, defect foarte neplăcut şi dăunător confortului din încăperi

- neizolarea corespunzătoare a elementelor reci poare produce fenomenul de condens, la fel de dăunător ca şi igrasia.

60


Împuşcăturile în tencuială

granulelor de var nestinse.

- în contact cu aerul atmosferic acestea se sting, îşi măresc volumul şi expulzează mortarul de deasupra lor

- peretele ca şi ciuruit cu o mitralieră.

61


Recomandări - La remedierea defectelor în tencuieli

- numai după eliminarea cauzei care a provocat-o;

- curăţarea locului pe o suprafaţă a cărei limite depăşesc cu cel puţin 2-3 cm limitele defectului;

62

Remedierea defectelor în tencuieli

- locul curăţat se udă cu apă pentru a elimina resturile de mortar neînlăturat şi pentru a mări aderenţa mortarului nou;

- se va utiliza mortar identic cu cel iniţial

- este interzisă acoperirea fisurilor, crăpăturilor şi cavernelor cu mortar de ipsos după întărire umflare iese din planul tencuielii.

63


mortar proaspăt

(de la amestecare până la priză):

- consistenţa*;

- densitatea aparentă*;

- tendinţa de segregare*;

- capacitatea de reţinere a apei*;

64


mortar întărit:

- densitatea aparentă*;

- rezistenţa la întindere din încovoiere*;

- rezistenţa la compresiune*;

- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ;

- adeziunea la suport;

- contracţia axială.65


6.1. Determinări asupra mortarului proaspăt

- se stabileşte reţeta mortarului din tabele (lianţii + nisipul) + apa in funcţie de consistenţă

66


6.1.1. Determinarea consistenţei mortarelor pe bază de var, ciment şi ipsos

- se introduce mortarul în vasul tronconic- se compactează: - împungerea - vergea de oţel =(10-12) cm

- prin lovirea de 5 ori de masă.- se netezeşte suprafaţa mortarului cu

mistria67


- conul (umezit şi şters cu o cârpă umedă) se fixează cu vârful la suprafaţa mortarului

- se lasă să cadă conul sub greutate proprie în mortar

-se roteşte conul în jurul axei cu 90o în stânga şi dreapta având grijă să nu-l apăsăm în mortar

- se ridică conul - se citeşte pe el adâncimea la care a pătruns în

mortar.68


Consistenta mortarului = adâncimea de pătrundere a conului etalon,în mortar,în cm

10

12

14

5

5

10

0

20

13

0

75 150

69

Tipul mortarului

Lucrarea Consistenţa (cm)

Mortare pentru zidării

- din cărămizi pline sau blocuri de beton uşor - din cărămizi cu goluri sau blocuri ceramice cu goluri

- din blocuri de piatră sau blocuri de beton compact - din blocuri mici sau blocuri B.C.A.

8-13 7-8 4-7

11-12

Executate pe zidărie de blocuri mici sau B.C.A.

pt. şpriţ pt. grund pt. tinci

12-13 9-11

12-14

MANUAL

Executate pe alte tipuri de zidării

pt. şpriţ pt. grund pt. tinci

11-13 8-9

12-14

Mortare pentru

tencuieli care se

execută:

MECANIC Executate pe orice fel de zidării 10-12

70


6.1.2. Determinarea densităţii aparente a mortarelor de var, ciment şi ipsos

- se ia un vas de volum cunoscut (V), se cântareşte mv

- mortarul omogenizat se introduce în vas în 2 straturi- se pune ½- se împunge de 25 de ori cu o vergea metalică

71


- se montează rama prelungitoare- se pune ½- se compactează

- se îndepărteaza rama, excesul mvm – masa vasului cu mortar

kg/m3

= (1950-2200) kg/m3

V

mm vvm

72

6. Proprietăţile mortarelor Determinarea densităţii aparente a mortarelor de var,

ciment şi ipsos

12

125

152 121212152

80

73


6.1.3. Determinarea tendinţei de segregare

- proprietatea materialelor compozite de a se separa în materialele componente datorită diferenţelor de masă (în urma unor şocuri sau chiar în repaus)

74

coeficientul de segregare “S”,

(cm3)

Cs - consist. stratului din treimea sup. a vasului

Ci - consist.stratului din treimea inf. a vasului

S 50 cm3 mortare de zidărie

S 40 cm3 mortare de tencuială

)(48

33is CCS

75



- se ia un vas cu înălţimea de 30 cm - se umple vasul - se compactează - împungere de 25 de ori cu o

vergea metalică cu diametrul de 10-12 mm pe toată înălţimea stratului de mortar

- se netezeşte suprafaţa mortarului- se lasă în repaus 30 minute- se scoate mortarul din treimea superioară

76



- se determină consistenţa “CS”

- se elimină mortarul din treimea mijlocie

- se determină consistenţa stratului inferior “Ci”. 32

100

100

305

4

32 123

3

2

5

1

77


Rezistenţa la încovoiere „Rti”

- aparatul Fruhling – Michaelis

- sau cu presa hidraulică,

- pe trei prisme cu dimensiunile 40x40x160mm

78


P – forţa de rupere ( presa hidraulică);

l – distanţa dintre reazeme;

b – lăţimea prismei;

h – înălţimea secţiunii prismei

2ti hb

lP

2

3R

79


P = 50G (aparatul Fruhling - Michaelis);

G – greutatea găleţii cu alice, la care s-a rupt epruveta;

l – distanţa dintre reazeme;

b – lăţimea prismei;

h – înălţimea secţiunii prismei

2ti hb

lP

2

3R

80


Rezistenţa la compresiune „Rc”

- pe resturile de prismă după încercarea la încovoiere

- cu ajutorul unor plăcuţe metalice 40 x 40 mm - presa hidraulică- perpendicular pe direcţia de turnare

40 mm

81

Rezistenţa la compresiune „Rc”

Relaţia de calcul este:

relaţie în care:

• P – forţa de rupere;

• A – aria secţiunii (A=bxh).

A

PR c

82

Date post:	25-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	pop-andrei
View:	3 times
Download:	2 times

3_Mortar

Documents