3.Doctrina Secreta Din Anahuac - Samael aun Weor

7/17/2019 3.Doctrina Secreta Din Anahuac - Samael aun Weor

http://slidepdf.com/reader/full/3doctrina-secreta-din-anahuac-samael-aun-weor 1/88

Doctrina Secretă din ANAHUAC

Samael Aun Weor

Victor Manuel Gomez Rodriguez

Textul integral al acestei opere, conform dorinţei exprimate de autorul său (Victor ManuelGomez Rodriguez este patrimoniul !ntregii umanităţi"

CAPITOU !Cele " Pe#teri Cere#ti ########################################################################

$entru %inele Marii &auze, merită să !ncep acest tratat, transcriind ce'a minunat" Vreau să scot !n e'idenţă o anumită relatare consemnată de către ra) *iego *uran

!n nota%ila sa operă intitulată +ST-RA M./&0102 (să se 'adă Tratatul lui *onMario Roso de 1una 3 +&ART.A &AR. 0&*. M-ART.A2, paginile 4567489"

: Istoria Indienilor din Noua Spanie şi Insulele Tierra Firme, scrisă de Fray Diego Duran – o carte frumoasă ce porneşte de la colonizarea spaniolă a acestui vast Imperiu – povesteşte faptul că împăratul octezuma, afl!ndu"se în apogeul gloriei şi al #ogă$iilor, s"a considerat aproape un %eu& agii şi sacerdo$ii regatului, mult maiîntelep$i şi mai #oga$i dec!t el întruc!t îşi dominau toate dorin$ele inferioare, au fost nevoi$i să îi spună'

– (, rege şi stăp!n al nostru) Nu te făli cu nimic din ceea ce se supune ordinelor tale&Strămoşii tăi, împăra$ii pe care tu îi crezi mor$i, te întrec acolo, în lumea lor, aşa cumlumina Soarelui întrece pe cea a oricărui licurici"""2

Atunci !mpăratul Moctezuma, mai mult din curiozitate dec;t din orgoliu, se <otăr! sătrimită o fastuoasă solie, plină de daruri, către $ăm;ntul stră%unilor săi, adică spre=inecu';ntata &asă a *imineţii, dincolo de cele >apte pe>teri din $acaritam%o, de unde sespunea că pro'ine poporul aztec >i despre care 'or%esc at;t de elogios 'ec<ile lor tradiţii"?nsă dificultatea consta !n a găsi mi@loacele >i drumul corect pentru a a@unge fericiţi laascunsa >i misterioasa regiune, drum pe care nimeni nu părea, deocamdată, să !l cunoascăcu ade'ărat"

Atunci, ?mpăratul a cerut să se prezinte !n faţa sa ministrul Tlacaelel, căruia !i spuse 3 Tre#uie să afli, o Tlacaelel, că am *otăr!t să formez o oaste compusă din cele mai

eroice căpetenii ale mele şi să îi trimit foarte #ine împodo#i$i şi pregăti$i, împreună cu omare parte din #ogă$iile pe care arele +uitzilopoc*tli ni le"a oferit pentru gloria sa, ca să le depună cu respect la preamăritele sale picioare& De asemenea, cum avem veşti

4



demne de încredere cum că însăşi mama %eului nostru trăieşte încă, i"ar putea face plăcere să afle despre măre$iile şi splendorile do#!ndite de descenden$ii săi, prin truda#ra$elor şi a min$ilor lor&

Tlacaelel răspunse 3 uternice Stăp!n, vor#ind aşa, cura-ul tău nu s"a pus în mişcare pentru tre#uri

lumeşti, nu, nici pentru propriile dorin$e ale prea"măritei tale inimi, ci pentru că o înaltă zeitate te impulsionează astfel, pentru a întreprinde o aventură nemaiauzită, ca ceadespre care tu vor#eşti& .nsă nu tre#uie să ignori, Stăp!ne, că ceea ce ai decis cu at!ta*otăr!re, nu este o c*estiune de simplă for$ă, nici de îndem!nare sau cura-, nici de vreunaparat de răz#oi, nici de iste$ime politică, ci c*estiune de vră-itori şi magi, capa#ili să nedescopere mai înt!i, cu arta lor, drumul care să ne conducă la acele locuri& entru către#uie să ştii, o uternice rin$, că, după cum povestesc vec*ile noastre istorisiri, acest drum a fost tăiat cu mul$i ani în urmă, şi capătul său din această parte este astupat cumari *ă$işuri şi văgăuni, locuite de monştri invinci#ili, dune şi lagune fără sf!rşit şi stufărişuri şi planta$ii de trestie de za*ăr foarte dese, unde >i"ar pierde via$a oricine ar începe temerar aşa o încercare& /aută deci, Stăp!ne, ca unic remediu la aceste $eluri

imposi#ile, pe aceşti oameni în$elep$i de care î$i vor#esc, căci ei, prin arta lor magică, ar putea totuşi salva pe to$i aceşti oameni neputincioşi şi ar putea a-unge p!nă acolo,aduc!ndu"$i apoi informa$iile de care avem nevoie despre acea regiune0 regiune desprecare se spune, pe #ună dreptate, că atunci c!nd trăiau acolo parin$ii şi #unicii noştri,înainte de a veni în lunga lor peregrinare p!nă la lagunele e1icului, unde au văzut miracolul tunalului sau murelor în flăcări, aceea era o /asă minunată şi desfătătoare,unde se #ucurau de pace şi de odi*nă, unde era o fericire ce întrecea cel mai frumos vis şi unde trăiau timp de secole fără sa îm#ătr!nească şi fără să cunoască ce sunt #olile,o#oseala şi durerea şi, în sf!rşit, fără să ai#ă nici una din aceste necesită$i fiziceînro#itoare de care noi suferim aici0 însă după ce stră#unii noştri au ieşit din acel aradis pentru a veni aici, totul s"a transformat pentru ei în spini şi mărăcini0 ier#urileîi pişcau, pietrele îi răneau şi ar#orii de pe drum deveniseră duri, spinoşi şi neroditori,totul întorc!ndu"se împotriva lor, pentru a nu se mai putea întoarce acolo, aşa înc!t să"şiducă la capăt misiunea în această lume a noastră"

Moctezuma, ascult;nd %unul sfat al !nţeleptului Tlacaelel, !>i aminti de istoricul&uau<coatl, +*ragonul de ?nţelepciune2, nume dat !n mod o%i>nuit Adepţilor +m;iniidrepte2 sau magilor al%i 3 un =ătr;n Venera%il ai cărui ani nimeni nu le mai >tia numărul 3 >i imediat ceru să fie dus la refugiul său de pe munte >i după ce !l salută cu respect !ispuse

3 ărinte, no#il 2ătr!n, glorie a poporului tău, multe doresc să aflu de la tine, dacăte înduri să"mi spui0 ce amintiri păstrezi tu, în sf!nta ta #ătr!ne$e, despre istoria celor 3apte eşteri cereşti unde trăiesc venera#ilii noştri înaintaşi0 şi ce loc este acel sacrulăcaş unde sălăsluieşte %eul nostru +uitzilopoc*tli şi de unde au venit p!nă aici părin$iinoştriB

3 uternice octezuma – răspunse solemn #ătr!nul, cel care este servitorul tăucunoaşte răspunsul la între#area ta0 şi anume, stră#unii noştri, cu adevărat au trăit înacel loc fericit şi de nedescris pe care l"au numit 4ztl5n , sinonim cu puritatea saual#ea$a& 4colo se mai găseşte încă un mare deal în mi-locul apei, pe care îl numesc/ul*uacan, care înseamnă 6deal întortoc*eat sau şerpuitor7& .n acest deal se găsesc peşterile şi acolo au trăit nenumăra$i ani strămoşii noştri, înainte de a veni aici& 4colo,

5





3 .l adorăm pe arele +uitzilopoc*tli şi at!t octezuma c!t şi sfătuitorul săuTlacaelel, ne"au ordonat să o căutăm pe mama lui +uitzilopoc*tli, întruc!t aducem pentru ea şi pentru familia ei daruri #ogate"

=ătr;nul le spuse 3 Să fie #ineveni$i0 aduce$i"i aiciC

mediat se !ntoarseră cu luntrile >i urc;ndu7i pe călători !n ele, !i duseră la dealul din&ul<uacan, deal despre care se spune că este dintr7un nisip at;t de fin, !nc;t tălpilecălătorilor se afundau !n el aproape fără să poată !nainta, a@ung;nd astfel cu mari suferinţe p;nă la căsuţa pe care %ătr;nul o a'ea la poalele dealului" ?l salutară pe %ătr;n cu profundrespect >i !i spuseră

3 8enera#ile aestre, primeşte aici pe servitorii tăi, în locul unde este ascultat cuv!ntul tău şi respectat însemnul tău protector "

=ătr;nul, cu multă iu%ire le răspunse 3 Fi$i #ineveni$i, fiii mei& /ine este cel care v"a trimis aici9 /ine este octezuma şi

cine este Tlacaelel /uau*coatl9 Niciodată aceste nume nu au fost auzite aici, căci stăp!nii acestui păm!nt se numesc Tezacatetl, 4cactli, (celopan, 4*atl, :oc*imitl,

4u1eotl, Tenoc* şi 8icton şi aceştia sunt şapte #ăr#a$i, căpetenii a nenumăra$i oameni& .nafară de ei, mai sunt patru învă$ători minuna$i sau tutori al marelui +uitzilopoc*tli, doidintre ei se numesc /uau*tlo;uetz;ui şi 41olona"

&ălătorii, uimiţi, răspunseră 3 Stăp;ne, toţi ace>tia nouă ni se par ni>te fiinţe foarte de demult, despre care a%ia se

mai păstrează amintire !n ritualurile noastre sacre, pentru că de mulţi ani ei au fost uitaţisau au murit" =ătr;nul, !nspăim;ntat de ce auzea, exclamă

3 -, Stăp;n al !ntregii &reaţiiC $ăi cine i7a omor;t, dacă ei sunt aici, 'iiB $entru că !nacest loc nimeni nu moare, ci cu toţii trăiesc 'e>nic" &ine sunt, atunci, cei care trăiescacumB

Trimi>ii răspunseră nedumeriţi

3 Nu trăiesc, Stăp!ne, dec!t strănepo$ii şi stră"strănepo$ii lor, şi ei foarte #ătr!ni&

<nul dintre aceştia este marele Sacerdot al lui +utzilopoc*tli, pe nume /uau*coatl "=ătr;nul, nu mai puţin surprins dec;t ei, exclamă cu 'oce tare 3 =ste posi#il ca acest om să nu se fi întors p!nă acum, c!nd din clipa în care a

plecat de aici pentru a merge între voi, sf!nta sa mamă îl aşteaptă neconsolată zi după ziB

Acestea fiind zise, %ătr;nul dădu ordinul de plecare spre $alatul Regal de pe deal".misarii, !ncărcaţi cu darurile pe care le aduseseră, !ncercară să7l urmeze, !nsă le eraimpo>i%il să !nainteze un singur pasD mai mult, se afundau din ce !n ce mai ad;nc !n ni>ipca >i cum ar fi călcat !ntr7o mla>tină" &um %unul %ătr;n !i 'ăzu at;t de necă@iţi >i supăraţi pentru că nu puteau să meargă, !n timp ce el o făcea cu at;ta rapiditate !nc;t părea că nicinu atinge păm;ntul, !i !ntre%ă %l;nd

3 /e ave$i, o, me1icanilor) /e vă face at!t de st!ngaci şi greoi9 /e m!nca$i în $aravoastră de vă aduce în starea astaB

3 Stăp!ne, îi răspunseră necă-i$ii, acolo m!ncăm ce #ucate putem din animalele pecare le creştem şi #em rac*iu"

1a care %ătr;nul răspunse plin de compasiune 3 4ceste m!ncăruri şi #ăuturi, împreună cu pasiunile voastre arzătoare , sunt cele

care va men$in astfel, fii mei, at!t de st!ngaci şi greoi& =le sunt cele care nu vă permit să

9



a-unge$i să vede$i locul unde trăiesc strămoşii noştri şi, în final, atrag asupra voastră omoarte prematură& .n plus, sa sti$i că toate aceste #ogă$ii pe care le aduce$i, nu ne servesc la nimic, aici unde ne încon-oară doar sărăcia şi simplitatea"

Ei spun;nd acestea, %ătr;nul ridică cu mare forţă !ncărcăturile tuturor >i le urcă peculmea dealului ca >i cum ar fi fost o pană""""2

&apitolul //V din citata operă a $ărintelui *uran 3 comentată de către *on MarioRoso de 1una 3 parafrazată aici, continuă apoi 3 spune *on Mario 3 cu o relatare despre!nt;lnirea solilor cu mama lui Futzilopoc<tli, din care extragem următoarele

+-dată a@un>i sus, le ie>i !n !nt;mpinare o femeie de ';rstă !naintată at;t de murdară>i de neagră !nc;t părea că 'ine din infernuri >i, pl;ng;nd amar, le spuse mexicanilor

3 Fi$i #ineveni$i, fiii mei, pentru că tre#uie să şti$i că, după ce a plecat din acest loc %eul vostru şi fiul meu, +uitzilopoc*tli, sunt în doliu şi triste$e aştept!nd întoarcerea lui şi din ziua aceea nu mi"am spălat fa$a, nici nu m"am pieptănat, nici nu mi"am sc*im#at *ainele şi acest doliu şi triste$e mă vor $ine p!nă c!nd se va întoarce "

Văz;nd mesagerii o femeie at;t de ne!ngri@ită, plini de teamă spuseră

3 /el care ne"a trimis aici este servitorul tău, >egele octezuma şi a-utorul săuTlacaelel /uau*coatl şi ştie că nu este el primul nostru rege, ci al cincilea& /eilal$i patruregi, predecesorii săi, au suferit de foame şi sărăcie şi au fost tri#utari altor provincii,însă acuma iată ca oraşul este prosper şi li#er şi s"au desc*is drumuri pe uscat şi pemare şi este deasupra tuturor şi s"au descoperit mine de aur, argint şi pietre pre$ioase,din care v"am adus cadouri"

.a le răspunse, domolindu7>i a%ia acum pl;nsetul 3 =u vă mul$umesc pentru toate veştile voastre, însă vă între# dacă mai trăiesc vec*ii

învă$ători ?sacerdo$i@ pe care fiul meu i"a luat de aici" 3 or$i sunt, Stăp!nă, şi noi nu i"am cunoscut, nici nu a rămas din ei altceva dec!t

um#ra şi o stearsă amintire"

Atunci, !ncep;nd din nou să @elească, !i !ntre%ă 3 /ine a fost cel ce i"a ucis, dacă aici to$i tovarăşii lor sunt vii9 3i apoi adăugă' /em!ncare este asta pe care o aduce$i 9 =a vă men$ine at!t de st!ngaci şi lega$i de păm!nt şi ea este cauza pentru care nu a$i putut urca p!nă aici"

Ei d;ndu7le un mesa@ pentru fiul ei, termină spun;ndu7le 3 4nun$a$i"l pe fiul meu că s"a scurs de-a timpul peregrinării lui, întruc!t şi"a

păstorit oamenii şi a supus totul în slu-#a lui şi, din acest motiv, oameni străini îi vor luatotul şi el va tre#ui să se întoarcă aici, la adăpostul nostru, odată ce şi"a împlinit misiunea acolo -os"

Ei d;ndu7le pentru fiul său o mantie >i o centură, sim%ol al castităţii, se despărţi de ei"?nsă nici nu !ncepură %ine emisarii să co%oare dealul, că %ătr;na !i c<emă din nou,

zic;ndu7le 3 4ştepta$i ca să vede$i cum pe acest păm!nt oamenii nu îm#ătr!nesc niciodată& .l

vedeti pe acest #ătr!n învă$ător al meu9 Dacă va co#orî acolo, unde sunte$i voi, ve$ivedea ce t!năr devineC

=ătr;nul, !ntr7ade'ăr, !ncepu să co%oare >i, pe măsură ce co%ora, de'enea din ce !n cemai t;năr >i, de !ndată ce !ncepu să urce, de'eni la fel de %ătr;n ca mai !nainte >i le spuse





Stă scris >i cu litere e%raice, că Arca Alianţei a'ea !n cele patru colţuri ale sale coarnede ţap"

1a r;ndul său, saia, $rofetul, scrie (/V 45,4+/um ai căzut din ceruri, o*, Auceafăr strălucitor, fiu al aurorei) Stăp!n al

na$iunilor, aruncat pe păm!nt) Tu, care spuneai în sinea ta' 8oi urca la ceruri, în înalt0

deasupra stelelor lui Dumnezeu îmi voi ridica tronul& ă voi instala pe muntele său sacru, în profunzimile 4cvilonului& 8oi urca pe culmile norilor şi voi fi egal cu /el prea .nalt& =i #ine, în morm!nt ai co#or!t, în profunzimile a#isului"2

$ărinţii =isericii Simion, $acomie, .ulogiu, Antonie, 'edeau, fiecare dintre ei, pe1uciferul lor particular (!ntruc;t fiecare persoană !l are pe al său su% forma 'reuneidomni>oare fermecătoare sau al unui %ăr%at teri%il cu coarne strălucitoare sau ca un copilcu tunică neagră"

Să ascultăm minunatul c;ntec al lui .zec<iel (//V 45,4J, !nc<inat frumosului*emon 1ucifer 7 /olotl

+ =rai pecetea desăv!rşirii& lin de întelepciune şi de o frumuse$e desăv!rşită& Teaflai în =den, în Brădina lui Dumnezeu& +ainele tale erau împodo#ite cu tot felul de

pietre scumpe' ru#inul, topazul, diamantul, crisolitul, oni1ul, safirul, smaraldul,căr#unculul ?ru#in roşu"înc*is@ şi aurul te acopereau& Din pricina mul$imii nego$urilor tale, iazurile tale s"au umplut de violen$ă şi ai

păcătuit şi =u te"am alungat de pe muntele sacru şi te"am aruncat dintre fiii lui Dumnezeu& +eruvimul protector te"a izgonit "2

+ e untele 4l#an, acest persona- trezeşte o adevărată afec$iune' =ntitateadez#răcată, cu e1tremită$ile diforme, cu gura de felina şi într"o atitudine dinamică ceeviden$iază începuturile acestui oraş, nu poate reprezenta pe altul dec!t pe :olotl ?Aucifer@& .n acelaşi timp, asocierea sa cu tigrul, cu focul, ale cărui flăcări îi înlocuiescuneori păr$ile genitale şi mişcarea în cădere, constituie dovezi suficiente"2 (Aceasta estereprodus textual după opera lui 1aurett e Se@ourne 3 +0ni'ersul lui Iuetzalcoatl2"

?n mod e'ident, /olotl71ucifer7$rometeu, este du%lul lui Iuetzalcoatl, principeleluminii >i al tene%relor, care are putere a%solută asupra cerului, păm;ntului >i infernului" ără !ndoială, *i'inul *aimon este reflexia *i'inităţii !n interiorul nostru, aici >i

acum, >i ne poate oferi puterea, !nţelepciunea >i egalitatea cu *i'inul +.ritris sicut *ei2" 3 +iţi precum Keii2"

$iatra ilozofală (1ucifer7/olotl se ascunde tocmai !n ad;ncul organelor noastresexuale >i tre%uie să reconcilieze contrariile 3 +&oincidentia oppositorum2 3 >i pe fraţiidu>mani"

ocul 'iu >i filozofic al 'ec<ilor alc<imi>ti medie'ali zace latent !n străfundulsistemului nostru seminal >i asteaptă !n postură mistică clipa !n care să fie trezit"

HR gnis Hatura Reno'atur ntegram (ocul re!nnoie>te ne!ncetat Hatura" n HecisRenascer nteger ($rin moarte să rena>tem intacţi >i puri"

Sf;ntul Toma spune +/el mai înalt, cel mai perfect dintre îngeri, îngerul preferat al lui Dumnezeu2"

*ante scrie + ai no#il dec!t orice creatură şi însumarea tuturor creaturilor 2" ără !ndoială, !n nici un caz /olotl71ucifer nu este o parte străină, ce nu aparţine

psi<icului nostru, din contră, este !nsă>i um%ra iinţei noastre *i'ine, !n interiorul+profunzimilor noastre particulare2"

L



Stă scris cu litere de aur !n &artea Vieţii că pe g<eara de la la%a dreaptă a 1uciferuluina<ua, strălucesc glorios anumite semne din aur, teri%il de di'ine"

/olotl71ucifer7$rometeu este antrenorul psi<ologic !n gimnaziul 'ieţii practice" ără rost sunt ascunzi>urile, com%aterea, agitaţia anumitor fraţii care propagă ici >i

colo nerozii născocite >i defăimătoare la adresa &<noup<is7ului solar gnostic, &restos

Agat<odaemon, >arpele Genezei, 1uciferul na<ua, strălucitorul *ragon de ?nţelepciune,*ispreţuit, /olotl71ucifer cel rău 'ăzut de către toţi acei ignoranţi, modele de!nţelepciune, care repudiind *u<ul ce dă 'iaţă, au interpretat după litera moartă alegorialuptei din ceruri >i lupta lui Mi<ail contra *ragonului, fără a !nţelege profunda lor semnificaţie"

1upta, ciocnirea celestă, care fără !ndoială, tre%uie să ai%ă loc !n ad;ncul 'iu al propriei noastre con>tiinţeD eroica lu&tă 'm&otri(a &a)iunilor animalice pe care le purtăm !n interior, personificate !n eu !nsumi, !n el !nsu>i"

ără !ndoială că iinţa noastră nterioară profundă tre%uie ori să ucidă, ori să e>ueze"?n primul caz, e'ident, se transformă !n uciga>ul *ragonului prin !nsu>i faptul că a ie>it'ictorioasă din toate ispitele a>ezate de acesta"

/olotl71ucifer ca !n'ăţător, educator, mentor, cu siguranţă se do'ede>te a fineo%i>nuit, nemaiauzit, extraordinar" ?n tentaţia luciferică există o didactică unică, o puternică pedagogie, atracţie !nspăim;ntătoare, stimul inconfunda%il, instigare ascunsă cuscopuri di'ine secrete, seducţie, fascinaţie"

*in toate acestea putem deduce că, !n ad;ncul celor mai profunde intimităţi alenoastre, putem >i tre%uie să luptăm !mpotri'a *ragonului >i a o>tirilor sale tene%roase(defectele psi<ologice, dacă dorim cu ade'ărat să ne transformăm !n +ii ai?nţelepciunii2 >i !n +Kei nemuritori2 """

$e păm;ntul sacru al Vedelor, ndra, Strălucitorul zeu al &erului, !l omoară pe Vritrasau A<i, Earpele7*emon, 1ucifer7/olotl, act prin care de'ine Vritra7<an, +*istrugătorullui Vritra2 , moti' pentru care i se dă supernumele de is<nu 7 +&onducător al ->tilor

&ere>ti2"&rucea este un sim%ol foarte 'ec<i, folosit dintotdeauna !n toate religiile, !n toate popoarele, >i gre>e>te cine ar con>idera7o em%lema exclusi'ă a 'reunei secte religioase"&;nd cuceritorii spanioli au a@uns pe păm;ntul sacru al aztecilor, au gasit &rucea pealtarele lor"

?n planul marilor edificii religioase din .'ul Mediu, prin adăugarea unei %oltisemicirculare sau eliptice lipite de strană, 'edem forma <ieroglifei egiptene ce reprezintă&rucea ansată, care se cite>te +AnN2 >i desemnează 'iaţa uni'ersală, ascunsă !n toatelucrurile"

$e de altă parte, ec<i'alentul ermetic al semnului AnN este em%lema lui Venus sau&ipris71ucifer, cuprul, %ronzul sau alama"

+ 4l#eşte"$i alama şi arde"$i toate căr$ile2, ne repetă ne!ncetat cei mai %uni autori aiAlc<imiei medie'ale"

?n mod e'ident, respecti'a expresie, lozincă sau rugăciune, tradusă !n mod !nţeleptsemnifică +Magie sexuală, castitate >tiinţifică, moarte radicală a .goului animal"2Iuetzalcoatl, !n'iat după ce a +al%it alama2, se transformă !n luceafărul dimineţii"

Apocalipsa Sf;ntului oan spune+/elui ce va ieşi triumfător şi îmi va fi fidel p!nă la capăt, îi voi da puterea asupra

neamurilor 2" +3i îi va conduce cu sceptru de fier şi vor fi arşi ca vasele de lut0 la fel cum

O



am primit"o şi eu de la Tatăl meu2" +3i le voi dărui Steaua Dimine$ii2" +/el ce are urec*i, sa audă ceea ce Du*ul le spune 2isericilor 2" (Apocalipsa /, 5675L75O75J"

=el >i *ragonul, Iuetzalcoatl >i /olotl, Apollo >i $iton, Pris<na >i Pali)a, -siris >iTip<on, Mi<ail >i *ragonul Ro>u, Sf;ntul G<eorg<e >i *ragonul său, !ntotdeaunareprezintă logosul di'in particular al fiecăruia dintre noi >i du%lul său proiectat !n psi<ic

pentru %inele nostru" Hu este de prisos să afirm, răspicat >i cu deplină claritate, că uciderea *ragonuluiVenus71ucifer7/olotl ec<i'alează cu a ne transforma !n fii ai acestuia, adică să primimSteaua *imineţii"

*ragonii au fost 'ăzuţi !n timpul !ntregii antic<ităţi ca sim%oluri ale .ternităţii >i?nţelepciunii"

Fierofanţii din .gipt, =a%ilonia >i ndia !>i luau de o%icei numele de +ii ai*ragonului >i ai Eerpilor2, !ntărind astfel !n'ăţăturile Gnosticismului 0ni'ersal"

/olotl, um%ra sau du%lul Fristos7ului mexican, Iuetzalcoatl, !n co%or;rea sa din.mpireu p;nă !n propriile noastre infernuri atomice, se do'ede>te extraordinar, minunat"

/olotl !nseamnă !n acela>i timp c;ine >i geamăn" Merită să amintim !n acest capitol

că părintele Sa<agun considera c;inele ca fiind sim%ol al ocului de origine cerească"ocul sexual, c;inele, instinctul erotic, 1uciferul na<ua, este acel agent extraordinar >iminunat care ne poate transforma !n !ntregime"

&;inele !l g<idează pe &a'aler, conduc;ndu7l pe drumul !ngust ce duce de la tene%rela 1umină, de la moarte la Hemurire"

.ste urgent să !l scoatem din lăca>ul lui $luton pe /olotl7&er%er, sursă de teroare,care cu lătratul său, cu cele trei capete monstruoase ale sale >i cu g;tul !ncon@urat de>erpi, !i umple de spaimă pe defuncţi"

/olotl7&er%er7Tricefalul trage lesa stăp;nului său, conduc;ndu7l !n siguranţă de7alungul drumului a%rupt ce duce la .li%erarea finală"

/olotl71ucifer, ca ar<etip al penitentului >i cu centura castităţii, transformat !n

ana<oret, aduce lumina !n tene%re >i clarifică !ntreg ezoterismul <ristic"/olotl71ucifer, a';nd asupra sa resturile pe care tre%uie să le !n'ie, ne indicănecesitatea de a muri pentru a exista"

.ste urgent să descoperim, să reflectăm, să medităm"""ără !ndoială, moartea lui +eu !nsumi2 este o condiţie indispensa%ilă pentru !n'ierea

ezoterică, care tre%uie să ai%ă loc aici >i acum, prin intermediul Alc<imiei sexuale" + entru că este necesar ca acest trup corupti#il să îm#race *aina sfin$eniei şi acest

muritor să îm#race *aina nemuririi2" +3i c!nd acest trup corupti#il va fi îm#răcat *aina sfin$eniei şi acest muritor – *aina

nemuririi, atunci se va împlini cuv!ntul care stă scris' oartea a fost îng*i$ită de#iruin$ă2"

+<nde este, moarte, spinul tău9 <nde este, morminte, #iruin$a taB : (&orinteni , 4,8797"

*idactica incitantă >i seducătoare a lui /olotl71ucifer, utilizată !n mod inteligent,face posi%ilă !n'ierea magică"

:Tenta$ia este foc& Triumful asupra tenta$iei este Aumină2" .liminarea elementelor nedorite pe care le purtăm !n interior este imediată, urgentă, de neam;nat"

J



Se do'ede>te urgent, de neam;nat, stringent, să discriminăm, să specificăm, sădiscernem !n mod concret !n legătura cu anumite 'alori sim%olice" Vreau să mă refer !nmod special la tigru >i la c;ine"

ără !ndoială, acest /olotl71ucifer, purt;nd <ieroglifa solară, !ntruc;t se găse>te la %aza sistemului nostru seminal, !>i asumă minunatul rol al c;inelui &er%er citat de *ante

!n :*i'ina &omedie2"Tigrul este diferit, >i aceasta o cunosc :&a'alerii tigrii2, ace>ti @aguari ai Mi>căriiGnostice, autentice feline ale $si<ologiei Re'oluţionare, care s7au lansat !mpotri'a lor !n>i>i, !mpotri'a propriilor defecte psi<ologice"

?n mod e'ident, c;inele >i tigrul sunt str;ns legaţi !n această muncă ezoterică"0manizarea tigrului !n arta aztecă este ce'a care uime>te orice mistic"?n nici un fel nu ar fi posi%il să extirpăm agregatele noastre psi<ologice, aceste intime

defecte care !n totalitatea lor constituie .ul, fără a@utorul acestei $articule di'ine sauMonade interioare, sim%olizată prin secure, semn al fulgerului pe care -mul7tigru !lasumă cu deplina claritate"

Stă scris cu deplină e'idenţă !n &artea Vieţii :/ine vrea să urce, tre#uie mai înt!i să

co#oare2" : Fiecărei e1altări îi precedă o umilire2"*in cele mai 'ec<i timpuri, co%or;rea !n a Houa Sferă a fost !ntotdeauna pro%amaximă pentru suprema demnitate a <ierofantului" isus, =udd<a, Fermes, Iuetzalcoatl,cu toţii au tre%uit să treacă prin această teri%ilă pro%ă"

Acolo co%oară Marte pentru a7>i căli spada >i pentru a cuceri inima lui Venus,Fercule pentru a curăţa gra@durile lui Augias >i $erseu pentru a tăia capul Meduzei"

Iuetzalcoatl >i *u%lul său, !n străfundurile păm;ntului, !n nfernul lui *ante, !nteri%ilul lăca> al lui $luton, tre%uie să moară radical, dacă 'rea cu ade'ărat să renascădintre morţi"

: .n mi-locul acelei caverne, un ulm enorm îşi întinde ramurile sale seculare0 de eleat!rnă toate visele vane ale umanită$ii suferinde, prinse de frunzele sale precuminsectele& e acolo se plim#ă centaurii0 2riareu, gigantul cu o sută de #ra$e0 +idra din Aerna, pe care a omor!t"o +ercule, tăindu"i multele sale capete0 +imera, monstru cucorp de capră0 Borgonele, +arpiile şi <m#rele celor trei corpuri&

.nspăim!ntător este drumul care duce în Tartar prin apele 4c*erontului0 v!rte-uri denoroi şi apă tul#ure&

<n luntraş ori#il cu păr cărunt, z#!rlit, oc*i strălucitori ca -ăraticul, cu #ar#ă lungă şi dezordonată, manevrează #arca care trece sufletele în cealaltă parte&

( mul$ime îngri-orată şi pestri$ă se grupează pe mal, aştept!nd sa fie trecu$i r!ul decătre luntraş0 însă acesta alege după plac' acuma acesta, acuma celălalt şi sunt unii careaşteaptă zadarnic şi imploră, însă totul este inutil "

4cestea sunt sufletele celor care nu au primit morm!nt, care disperă timp indefinit, p!nă ce o m!nă miloasă, aici pe păm!nt, adună corpurile şi str!nge în urnă cenuşa lor&

4tunci, lăcaşul lui luton se desc*ide şi sufletele încep trista lor odi*nă, private delumină, um#re a ceea ce au fost 2"

&A$T-101 %VITA*II MISTIC%

4Q



ără !ndoială, cea de7a patra coordonata este !nsu>i <iperspaţiul <ipergeometriei, prinintermediul căruia sunt posi%ile actele supranaturale precum dispariţia sau apariţia unuicorp !n spaţiul tridimensional al lui .uclid sau scoaterea unui o%iect oarecare dintr7o cutieermetic !nc<isă"

S7a demonstrat că atunci c;nd un electron >i un pozitron se ani<ilează pentru a eli%era

energie, apar două picături de lumină sau, mai exact, două raze gamma".xperienţele care au 'erificat crudul realism al acestui fenomen, 'in, !n consecinţă, sădemonstreze existenţa celei de7a patra dimensiuni"

&u siguranţă, diferitele fenomene de le'itaţie autentică au fost !ntotdeauna posi%ilegraţie extraordinarului agent al celei de7a patra dimensiuni"

Hu este de prisos sa afirmăm, răspicat >i fără emfază prea multă, că le'itaţia este o!nălţare neo%i>nuită a corpului fizic deasupra solului"

*eoarece multă lume nu cunoa>te nici măcar a%c7ul acestei pro%leme, este prefera%ilsă cităm cazurile a diferiţi ana<oreţi care au le'itat !n faţa unui pu%lic di'ers"

Să !ncepem cu Sf;ntul Etefan, Rege al 0ngariei, senior medie'al, decedat !n anul4Q8O, care a plutit !n aer !ntr7o noapte, !n timp ce se ruga !n cortul sau"

Să continuăm cu Sf;ntul *unstan, ar<iepiscop de &ante%ur), mareţ fiu al lui*umnezeu, care exact !n ziua ?nălţării, 4L mai JOO, s7a ridicat miraculos p;nă la %oltacatedralei"

Sf;ntul 1adislau al 0ngariei (4Q9434QJ, renumit ana<oret care, !ntr7o noaptememora%ilă, a plutit deasupra păm;ntului !n timp ce se ruga !n faimoasa m;năstire dinWarasdin"

Sf;nta &ristina (44Q34559, admira%ilă mistică ilustră care, fiind considerată de@amoartă, s7a !nălţat p;nă la cupola %isericii !n plin ser'iciu funerar"

Sf;nta sa%ela a 0ngariei, renumită matroanăD Sf;ntul .dmundoD Sf;nta 1udgarda,faimoasă misticăD %inecu';ntatul Guilles din SantaremD misterioasa Margareta a 0ngarieiDspirituala Sf;nta *ulcerinaD preailustrul Sf;nt Toma dAuino, faimos *omn al

?nţelepciuniiD Sf;nta Agnes din =oemia >i mulţi alţii care, cufundaţi !n cea de7a patradimensiune, pluteau !n timpul extazului" ?nălţări extraordinare, z%oruri magice, ie>iri rapide !n a patra 'erticală, suspendări,

ascensiuni, treceri, transportări, mi>cări circulare aeriene la mare !nălţime, extaz, %ucurie>i !nc;ntare"

Spune legenda secolelor, >i aceasta Keii >i -amenii o stiu, că, atunci c;nd ratelenostru rancisc din Asisi (44O634556 a a@uns la apusul 'ieţii sale, extazele sale peMuntele A'erno s7au !nmulţit"

*iscipolul său preaiu%it, ratele 1eon, care %ucuros !i ducea alimente, !l găsea mereu!n stare de extaz, afară din pe>tera sa, la o !nălţime mare, plutind deasupra păm;ntului parfumat" 0neori a@ungea la !nălţimea fagilor, dispărea din faţa oc<ilor, intra !n a patracoordonată"

Ei continu;nd cu aceasta tematică mistico7>tiinţifică, nu este de prisos să o amintim >i pe Sf;nta &aterina de Ricci (45574OJ, cele%ra stareţă stigmatizată din $rato care,atunci c;nd intra !n extaz, răm;nea suspendată !n mediul !ncon@urător"

Mulţi alţi penitenţi, pustnici, precum Sf;ntul rancisc de $aula, Sf;ntul rancisc dinAlcantara, Sf;ntul Toma din Villano'a, Sf;ntul rancisc a'ier, etc", se desprindeau de lasol !n timpul extazului >i răm;neau !n aer, spre marea uimire a con>tiinţei pu%lice"

44



ără !ndoială, cazuri faimoase >i extraordinare, prin caracterul lor insolit >ineo%i>nuit, au fost cele ale misticei pe nume Tereza de A'ila (4474O5, descrise de ea!nsă>i cu lux de detalii, explic;nd !n mod dialectic cum inefa%ila putere magică oa%sor%ea !ntr7o dimen>iune necunoscută !n timp ce se rugaD atunci !ncepea să plutească !nfaţa congregaţiei uimite" ?ntr7o zi oarecare !ntre multe altele, acea Sf;ntă era suspendată

at;t de sus deasupra solului, !nc;t nu au putut să !i dea !mpărtă>ania"*u%la le'itaţie a Sfintei Tereza de A'ila >i a Sf;ntului oan al &rucii !n M;năstireadin A'ila, a cauzat stupefacţie, uimire generală""" Atunci au putut fi 'ăzuţi !n spaţiu aceidoi mistici !n stare de extaz"

*espre acel călugăr melancolic, odinioară cunoscut su% numele de osif de &opertino,se spune ca s7a ridicat !n aer de >aptezeci de ori" Aceasta !nt;mplare magică a a'ut locdemult, prin anul 46Q, moti' pentru care a fost canonizat"

*e fiecare dată c;nd respecti'ul pustnic cu faţa sa dulce se desprindea de păm;ntuldur, scotea un strigăt" ?ntre%at de cardinalul din 1auria despre acel ciudat >i misteriosţipăt pe care !l scotea exact !n momentul z%orului, Sf;ntul răspunse !n mod ezoteric

+$ul%erea, c;nd se aprinde !n arc<e%uză, explodează cu mare zgomotD la fel >i inima

cuprinsă de u%irea *i'ină" AminC2Scotocind prin 'ec<i manuscrise, cu tenacitatea clericului !n c<ilie, am descoperit pe păm;ntul sacru al Vedelor următoarele

+/el ce va medita asupra centrului inimii, va do#!ndi controlul asupra tattvei 8ayu?principiul eteric al aerului@& 8a o#$ine, de asemenea, sidd*is, puterile Sfin$ilor, 2us*ari, Cec*ari, Caya, etc& ?a pluti în aer, a"şi introduce du*ul în corpul altei persoane, etc&@& 8ado#!ndi Iu#irea /osmică şi toate calită$ile tattvice divine2"

*ez'oltarea su%stanţială a inimii lini>tite este urgentă >i de neam;nat dacă seurmăre>te deprinderea Etiintei inas, *octrina le'itaţiei"

ncongruent, !n dezacord cu Tertium -rganum sau cel de7al Treilea &anon al G;ndirii,ar fi să !ncercăm starea inas fără să fi educat >i !nsufleţit mai !nainte, !n inima lini>tită,

puterile mistice ale Sfinţilor""" Hiciodată nu am dori să interzicem sau să !mpiedicăm practicile de le'itaţie magică"A !ncurca, a tul%ura, nu este !n nici un caz intenţia noastră, noi propunem doar +sacrificius intelectus2 (sacrificarea intelectului, dacă aspirăm cu ade'ărat la dez'oltareaarmonioasă a ocurilor inimii"""

Mintea, teoretică >i speculati'ă, se desfă>oară, se extinde >i se dez'oltă pe seamaenergiilor su%tile ale inimii >i aceasta este foarte trist"

&ere%ralizarea intelectuală, mecanică, suge, 'ampirizează fără nici un pic de milă puterile 'itale ale inimii"

*e7a lungul multor ani de o%ser'are constantă, studiu >i experienţă, am putut 'erifica pe deplin că indi'idul pseudoezoteric sau pseudoocultist, !nc<is !n mica sa lume, cerc saumediu raţional, intelecti', se do'edea din start un ade'ărat e>ec pe terenul practicăriile'itaţiei"

Hu este de prisos sa !l imităm pe osif din &opertino !n rugăciunile >i extazele sale, cuscopul ca inima, cuprinsă de u%irea *i'ină, să se dez'olte !n mod armonios, d;ndu7ne puterea de a intra !n mod con>tient cu corpul fizic !n cea de7a patra dimensiune, dincolode spaţiul tridimensional al lui .uclid"

45



&u siguranţă, acei >aizeci de %ătr;ni azteci care !>i făceau pe dealul din &oatepecoperaţiunile >i cercurile magice pentru a se scufunda apoi !n a patra coordonată, !>idez'oltaseră mai !nainte, fiecare, focurile minunate ale inimii"

Relatarea acelei misterioase călătorii prin necunoscută dimensiune se do'ede>tesprintară, insolită, nemaiauzită" ără !ndoială, !n 0ni'ersul paralel al celei de7a patra

dimensiuni, orice metamorfoză este posi%ilă" 1uciferul na<ua, forţat de acele con@urări, i7a transformat pe cei >aizeci de %ătr;ni ai lui Moctezuma !n păsări, %estii feroce, lei, tigrii,coioţi >i pisici !nspăim;ntătoare"

Astfel, relatarea oferită de către ra) *iego *uran !n nota%ila sa lucrare intitulată+storia Mexicului2 nu este pură laudăro>enie, entuziasm sau glumă li'rescă"

*acă mergem de7a lungul storiei ina>ilor, !n fruntea acestora, !l descoperim !nTi%etul oriental pe Milarepa, 'enera%ilul Maestru, ilustru t;l<ar , care, asemeni oricăruiadintre cei >aizeci de %ătr;ni ai lui Moctezuma, >tia să le'iteze !n a patra dimensiune"

Adept $erfect al facultăţilor magice a a'ut norocul de a tra'ersa >i 'izita nenumărate paradisuri sacre >i ceruri ale =ud<<a>ilor de compasiune, unde, datorită 'irtuţii actelor sale >i a extraordinarei de'oţiuni, zeii care conduc aceste locuri pline de fericire, i7au

făcut fa'orul de a7i permite să se manifeste acolo, graţie *<armei sale"isus, Marele Pa%ir, scufundat cu corpul fizic !n a patra 'erticală, a pă>it pe apelemării, >i asta o cunosc at;t Keii c;t >i -amenii"

ără !ndoială, ilip, Apostolul *i'inului Ra%i din Galileea, este $atronul stărilor inas"

&A$T-101 VDOCTORU $AUST

Ade'ăratul 1ucifer din doctrina ar<aică este, din contră, edificator >i prin esenţa!nălţător, exact contrariul a ceea ce presupun teologii, precum *es Mousseaux >imarc<izul de Mer'ille, !ntruc;t reprezintă !nsă>i alegoria corectitudinii, sim%olextraordinar >i minunat al celui mai !nalt sacrificiu (&ristus71ucifer al gnosticilor >i*umnezeu al ?nţelepciunii su% diferite nume"

/olotl71ucifer7$rometeu este identic cu 1ogosul platonician, Ministru al *emiurgului&reator >i strălucitor Stăp;n al celor >apte lăcă>uri ale lui Fades, ale lui Sa%%at< >i alelumii manifestate, căruia !i sunt !ncredinţate Spada >i =alanţa ustiţiei &osmice, !ntruc;tel este, fără !ndoială, unitatea de greutate, de măsură >i de numărD Forus, =ra<ma, A<uraMazda, etc", etc", mereu nefa%il"

/olotl71ucifer, du%lul lui Iuetzalcoatl, este Gardianul $ragului >i al c<eilor 1umisialului, (Templului de iniţiere >i rugăciune pentru a nu intra !n el dec;t cei un>i,care deţin secretul lui Fermes"

&ine !ndrăzne>te să7l %lesteme pe 1uciferul na<ua, se pronunţă !mpotri'a &osmiceireflexii a 1ogosului, !l anatemizează pe *umnezeul 'iu manifestat !n materie >i reneagă'e>nica ?nţelepciune ne!nţeleasă, care se re'elează at;t !n lumină c;t >i !n tene%re"

Gloria lui Satan este um%ra lui Adonai >i tronul lui Satan este scara *omnului" ?nfăţisare, asemănare, similitudineD soare >i um%răD zi >i noapteD 1ege a contrariilor"

48



Armatele 1ogosului sau *emiurgului Ar<itect al 0ni'ersului sunt !n număr de două!n regiunile su%lime, răz%oinicele o>tiri ale lui Mi<ail >i !n a%isurile lumii manifestate,legiunile lui Satan"

?n mod e'ident, acestea reprezintă Hemanifestatul >i Manifestatul, 'irginalul >i celcăzut !n manifestare animală"

ără !ndoială, !ntotdeauna ru>inea căderii !n manifestare plute>te asupra lui Satan,niciodată asupra 1ogosului, !ntruc;t, m;nc;nd din fructul interzis, acesta >i7a pierdutele'ata stare 'irginală de Pumarat"

$rin !n'ierea ezoterică, 1uciferul na<ua recucere>te stadiul 'irginal de Pumarat" $iatra ung<iulară a Marii -pere este 1ucifer7na<ua" $e aceasta mareaţă piatră,

asezată de !nţelepti !n !nsă>i ad;ncurile sistemului nostru seminal, Marele Pa%ir sus >i7aedificat =iserica"

$iatra %rută, !nainte de a fi cioplită pentru Marea -peră, este fără !ndoială impură,materială >i grosieraD moti' intrinsec pentru care prime>te numele de *ia'ol"

Repetarea este uneori indispensa%ilă" *e'ine de neam;nat să !nţelegem !n profunzimecă fiecare dintre noi are un /olotl71ucifer particular, reflexie completă a 1ogosului său

specific" 1ucifer7/olotl, cu figura aztecă a c;inelui luciferic, sursă de teroare pentru multălume, reu>este să intre !n lumea tridimensională a lui .uclid pentru a se face 'izi%il >itangi%il !n lumea fizică"

&ontele Gaspar Moir de 1oca, ilustru domn al 'remurilor trecute, po'este>te cum secomporta $restigiar, ciudatul c;ine al *octorului aust"

&;ine negru, cu părul lung >i pri'ire pătrunzatoareD fără !ndoială că era foarteinteligent"

?ntr7o noapte oarecare, !n prezenţa &ontelui, c;nd c;inele dori să se culce !n mi@loculluminat al somptuoasei case, aust i se adresă lui $restigiar, spun;ndu7i un anumitcu';nt, a cărui profundă semnificaţie preailustrul domn nu o !nţelese, >i respecti'ul

animal ie>i din cameră cu coada !ntre picioare"Straniu comportament pentru un c;ine, care, !n mod sincer, &ontelui nu i se părufoarte normal"

*octorul aust, sur;z;nd, !l !ntre%ă pe prietenul său ce parere >i7a făcut despre c;inelesăuD acesta, răspunz;nd clar >i fără ascunzi>uri !i spuse că i7ar plăcea să !l re'adă"

&<emat de stăp;nul său, acel c;ine din - Mie >i 0na de Hopţi, t;>ni !n camera >i săriapoi pe o %ancă rustică"

-c<ii acelei creaturi păreau taciuni aprin>iD acum a'ea un aspect !nfrico>ător"&;nd *octorul aust !l m;ng;ie pe spate, %lana misteriosului c;ine !>i sc<im%ă

culoareaD de'eni al%ă, apoi gal%enă, >i !n final ro>ie"&ontele, %ăr%at foarte prudent, preferă să păstreze o tăcere respectuoasăD ulterior

!ncepură sa 'or%ească despre cu totul alte lucruri"?n consecinţă, c;inele participă la magieD animal no%il, care !n 'ec<ile timpuri a fost

!ntotdeauna consacrat Keului Mercur"?naltul respect pe care 'ec<ii Fierofanţi din .giptul antic !l acordau c;inelui se

do'ede>te !ntemeiat"Austerul Gardian al Templului lui .sculap, !n augusta Romă a &ezarilor, !ntotdeauna

era un c;ine"

49



Vor%ind sincer >i fără ocoli>uri, tre%uie să afirm !n mod răspicat că se do'ede>te paradoxală crucificarea c;inelui (ata>amentelor, pasiunilor animalice din interiorulnostru"

=ine >tiu at;t *i'inii c;t >i oamenii, că !n fiecare an una din aceste preţioase creaturiera crucificată" " " pedeapsă nemiloasă pentru c;ini, pentru delictul de a nu7i fi pre'enit pe

romani, de 'enirea galilor"$e .tna, c;inii sacri din Templul lui Vulcan erau !ntotdeauna trataţi cu religiozitate"Să nu uităm niciodată faptul că &er%er, c;inele gardian al infernului se purta frumos

cu cei care intrau >i !i de'ora cu cruzime pe cei care !ncercau să iasă" ?nspăim;ntătoare ca'ernă !n care urla &er%er, miracol al terorii, care, cu cele trei

enorme capete monstruoase >i g;tul !ncon@urat de >erpi, !i umple de spaimă pe defuncţi" 1egenda po'este>te că &er%er a fost adormit de 1ira lui -rfeu c;nd acesta a co%or;t

!n Tartar pentru a o căuta pe .uridice" ără !ndoială, Si%ila, de asemenea l7a adormit pe /olotl71ucifer7&e%er, cu o pastă

din miere >i mac" .ste cunoscută inter'en>ia extraordinară a lui &er%er !n orice 1iturg<ie de tip funerar"

?n mormintele regale din trecut, su% picioarele reci ale defunctului se aseza imagineaunui c;ineD sim%ol infernal profund semnificati'"Să nu uităm niciodată de 1e%rel, c;inele mare al lui *ella Scala, Stăp;nul Veronei >i

%inefăcătorul lui *ante" Acesta nu se <rănea nici cu păm;nt, nici cu plum%, ci cu?nţelepciune, u%ire >i Virtuţi"

Multe alte animale participă la ?nalta Magie cor%ul, sim%ol al descompunerii >i almorţii tuturor elementelor inumane pe care le purtăm !n interior D porum%elul al%, caresim%olizează puritatea >i castitatea, precum >i pe &el de7al Treilea 1ogosD ac'ila gal%enăcare !l anunţă pe alc<imist de apropierea triumfului, fazanul ro>u, care !mpreună cu purpura Regilor, !l 'este>te pe ?nţelept de !ndeplinirea Marii -pere"

.nigmaticul >i puternicul *octor aust, 'enera%il >i adora%il Maestru, trăia !ntr7un

mod plăcut >i conforta%il ca o persoana foarte %ogată" 1e atri%uia animalelor un rol ocult>i !i plăcea să se !ncon@oare de ele, !ntruc;t participau la miracolele sale"?n acele 'remuri 3 45O 3 de !n'ec<ită no%leţe, de nenumărate titluri foarte nota%ile >i

s;nge al%astru, aust, la &urtea din $raga, realiza miracole extraordinare"Telendo, un gentleman care trăia fericit !ntr7o casă impunătoare, numita +Ancora2 pe

strada &astillo, !n .rfurt, (loc !n care !n mod frec'ent poposea *octorul aust, 'ră@itor >imagician, !ntr7un ceas %un organiză o mare petrecere"

*ar se !nt;mplă că in'itaţii, a>ezaţi !n @urul mesei aurite, să !l c<eme insistent peaust, strig;nd !n gura mare" Amfitrionul regescului laca> le spuse că aust, minunatulom de >tiinţă, se afla la $raga"

?nsă, 'oios din cauza 'inului, un gălăgios %ăr%at cu %reton nu !nceta să !l c<eme peaust cu o rară 'e<emenţă, implor;ndu7l să apară la festin"

?n acele clipe, cine'a %ătu la poarta splendidului castel" Valetul !l 'ăzu prin gemuleţul primului eta@ pe aust, st;nd !n faţa u>ii, l;ngă calul său, ca >i cum tocmai ar fidescălecat, >i făc;nd semne să i se desc<idă"

Slu@itorul alergă să !l anunţe pe stăp;n, care se porni să r;dă !n <o<ote, spun;nd căaceasta era imposi%il, !ntruc;t *octorul aust se afla !n $raga"

4



aust repetă c<emarea !n pragul %ogatei case" Stăp;nul casei pri'i la r;ndul său .raelC &u acel stil imperati' care !i caracteriza pe *omnii feudali, porunci să i se desc<idă >isă i se facă o primire magnifică"

*octorul aust !>i ocupă locul la masă !n uimirea generală a in'itaţilor"ermecătorul Stăp;n al acelui loc, minun;ndu7se nespus, !n mod sigur nu putu să

reziste dorinţei de a7l !ntre%a pe aust cum a putut să a@ungă at;t de repede de la $raga" 3 +*atorez aceasta calului meu, răspunse" &um se face că domnii, oaspeţiidumnea'oastră, doreau at;t de arzător să mă 'adă >i mă c<emau, am dorit să mă supun >isă apar !n mi@locul lor, de>i nu pot răm;ne mult timp, pentru că este ne'oie ca m;ine !nzori să fiu la $raga"2

=anc<etul regesc fu foarte 'esel, *octorul realiză cu mare succes miracolele saleo%i>nuite >i se făcu c<iar risipă de 'in >i de magie"

Hu este de prisos să amintesc !n aceste r;nduri corul de lire 'esele, pa<arele >lefuite,'inul negru, 'asele clocotinde pe marginile cărora străluceau coliere de culori Vinulnegru care !nfier%;nta s;ngele >i !nsufleţe>te inima, fructul fermentat al 'iţei de 'ie, careat;t de mult !i inspira pe poeţii pleto>i"

?n mi@locul ospăţului >i al petrecerii, *octorul aust strigă cu 'oce tare, propun;nd săfie gustate >i 'inurile străine"Ei po'estesc cei ce au 'ăzut, că dintr7un recipient impro'izat, !ncepură apoi să curgă

%ăuturi din diferite recolte, miracol faustian, foarte asemănător celui de la Hunta din&ana, !n Galileea"

?nsă deodată, !ntr7un mod neo%i>nuit, fiul amfitrionului intră !n !ncăpere cu faţa'izi%il contrariată +*omnule *octorC 3 spuse 7 calul dumnea'oastră măn;ncă la fel catur%at"""" &red că a> prefera să <rănesc zece sau douăzeci de cai, dec;t pe aldumnea'oastră" *e@a mi7a m;ncat mai mult de două măsuri de o'ăz pe care i le7am pregătit, dar continuă să a>tepte !n faţa gra@dului >i pri'e>te !mpre@ur să 'adă dacă maiapare ce'a"2 n'itaţii r;seră cu toţii, nu cu sur;sul su%til al lui Socrate, ci cu <o<otul

zgomotos al lui Aristofan"T;nărul, neclintit, continuă +Vreau să mă ţin de cu';nt >i !l 'oi !ndopa, c<iar dacă pentru el !mi pun la %ătaie mai multe măsuri de o'ăz"2

aust !i răspunse că era inutil, calul său m;ncase destul, !nsă nici de i7ar fi adus toto'ăzul de pe păm;nt, nu s7ar fi simtit sătul"

.'ident, acel !nsufleţit armăsar era, dincolo de orice !ndoială, !nsu>i 1uciferul na<ua,extraordinarul Mefistofel metamorfozat !n animal"

Mefistofel7/olotl71ucifer, transformat uneori prin acte de magie !n cal z%urător, precum $egas al poeţilor !ncununaţi, !l transporta rapid pe aust prin a patra dimensiune,atunci c;nd era necesar"

-rgia continuă puternic p;nă la miezul nopţii" Atunci calul nec<eză" 3 + =stemomentul să plec acum C2 3 exclamă !nţeleptul"

?nsă in'itaţii, plini de 'oio>ie >i %ună7dispoziţie, !l implorară să mai ram;nă >i nu putu să plece imediat"

$entru a doua oară, >i apoi pentru a treia, calul nec<eză !nfrico>ător" *octorul austtre%uia să se supună cu orice c<ipD se despărţi, astfel, de prietenii săi, trimise după!nsufleţitul armăsar, !l !ncălecă cu prestanţă >i porni apoi pe străzile din &astillo"

0nii po'estesc, spune legenda secolelor, că după ce trecu de trei sau patru case, calulse !nălţă !n aer >i &a'alerul dispăru din 'edere, călare pe dia%olicul său animal de călărie"

46



ără !ndoială, *octotul aust, 'ră@itor >i mag, a@unse !n z%or la $raga !nainte de a secrăpa de ziuă"

*upă cronica din .rfurt, putem spune că *octorul aust cu siguranţă a lăsat !n urmasa o 'ie amintire" ?ncă mai există faimoasa casă +Ancora2, precum >i o străduţă care poartă numele amintitului !nţelept"

?nc<eind acest capitol, !mi 'ine !n memorie neo%i>nuitul caz al celor >aizeci de'ră@itori ai lui Moctezuma, călătorind graţie puterii lui 1ucifer prin a patra dimensiune,către păm;ntul strămo>ilor, nepieritoarea 1ocuinţă"

&A$T-101 VM%TOD% +INAS

.ste ne'oie cu maximă urgenţă, de neam;nat, să trasăm a patra 'erticală" ?nsă aceastanu este posi%il c;t timp există scepticismul materialist"

-rice umanitate a'ansată din 'iitorul !ndepărtat 'a putea crea na'e cosmice capa%ile

să tra'erseze instantaneu %ariera 'itezei luminii" Ha'ele respecti'e, %azate !n totalitate pe o izică nouă, de tip tetradimensional, 'or călători prin a patra 'erticală la 'iteze superioare celei a luminii" Atunci cucerireaspaţiului infinit 'a fi un fapt concret, clar >i definiti'"

&u siguranţă, acele na'e impulsionate de energia solară, 'or tre%ui să fie conduse decătre oameni autentici !n sensul cel mai complet al cu';ntului"

.ste e'ident, >i toată lumea o >tie, că am tra'ersat %ariera 'itezei sunetului cu a@utorula'ioanelor supersonice" &u toate acestea, păm;nteanul !ng;mfat >i orgolios continuă săfie %locat !n faţa %arierei 'itezei luminii"

Hu este de prisos să enunţăm !n acest capitol următoarele +*incolo de %ariera luminii 3 8QQ"QQQ Nilometrii pe secundă 3 se găse>te cea de7a patra dimensiune2"

*in acest enunţ putem deduce următorul corolar +-rice mag care călătore>te cucorpul său fizic !n a patra coordonată, fără !ndoială, >tie să tra'erseze instantaneu %ariera'itezei luminii2"

&oatepec, !n T<ule, este istoricul loc unde cei >aizeci de %ătr;ni 'ra@itori ai puternicului Stăp;n Moctezuma au putut tra'ersa instantaneu %ariera 'itezei luminii cua@utorul extraordinar al Mefistofelului austian, pentru a călători !n a patra 'erticală p;năla nsula sacră >i eternă, de cealaltă parte a mărilor $olului Hord, ade'ărat leagăn alumanităţii terestre"

Tre%uie să citim !n +*octrina Secretă2 scrisă de F"$" =la'atsN) tot cea ce este legatde acest prim &ontinent terestru, c<emat să dăinuiască de la !nceputul p;nă la sf;r>itulumanităţii pe această lume"

$e păm;ntul sacru al Vedelor, orice autentic Sann)asin al g;ndirii poate tra'ersainstantaneu %ariera 'itezei luminii pentru a călători prin necunoscuta dimensiune,asemeni lui rancisc de Asisi"

Hoi afirmăm !n mod solemn >i cu deplină certitudine că, atunci c;nd un ezoterist pune !n aplicare asupra corpului său fizic un sann)asi, tra'ersează imediat %ariera 'itezeiluminii"

-rice sann)asi integral, esenţial, fundamental, conţine !n mod su%stanţial treiingrediente fundamentale

4L





Spun că apoi s7a dus !n Azoto >i că !n drumul său propo'ăduia .'ang<elia !n toateora>ele, p;nă ce a a@uns la &aesareea"

-rice Ar<at gnostic sincer poate implora a@utorul magic al marelui Apostol ilip"*acă !l iu%iţi pe ilip, c;nd sunteţi pe cale de a adormi, meditaţi asupra lui" ?ndepărtaţidin mintea 'oastră orice alt g;nd >i, c;nd simţiţi !n inima 'oastră %ucuria prezenţei sale,

rostiţi următoarea frază rituală + Aa ceruri, FilipC2e>iţi apoi din cameră cu pas ferm >i <otăr;t, introduc;ndu7'ă <otăr;t !n necunoscutadimensiune"

?n numele Marii &auze, declar !n mod solemn că această formulă extraordinară, citatămai sus, o datorez unui Spirit di'in numit sa%el, a cărui personalitate umană este o umilăcalugăriţă franciscană dintr7o 'ec<e Mănăstire medie'ală, care !n aceste 'remuri segăse>te scufundată !n a patra dimensiune"

ie ca sori de entuziasm sa !ţi lumineze drumul, mult iu%ite >i ama%ile cititor,ie ca forţele tigrului să 'ă !nsoţească"ie ca sc;nteile ?nţelepciunii să lumineze cugetul 'ostru"ie ca $inul fo>nitor să 'ă dea um%ră !n odi<na 'oastră"

ie ca %roa>tele de smarald să 'ă g<ideze drumul, c;nt;nd fără odi<nă"ie ca ea, natura, să fie plină de miracole pentru 'oi"ie ca orţa 0ni'ersală să 'ă %inecu';nteze >i să 'ă !ndrume"

&A$T-101 VA,TAN

Aztlan, A'allon, munte magnetic misterios, neo%i>nuitul 1ăca> al iilor &repusculului(=udd<a>i de &ompasiune, *<)an7&<oani, Eerpi ai ?nţelepciunii, $itris sau $ărinţi?n'ăţători ai umanităţii, ?ngeri ai stelelor, &onstructori, Vigilenţi, Stelele7Uazat<as ale

zoroastrienilor, etc"" $ăm;nt al Korilor, 1ocuinţă nepieritoare, $aradis ceresc dincolo de mărilenecunoscute ale $olului Hord"

nefa%il -ra> al Soarelui, !n'ăluit !n nenumărate splendori, nsula Al%a, Tăr;m alu%irii, $ăm;nt al lui Apollo"""

Magnific străluce>te !n Septentrion acel .den al celei de7a patra coordonate,continent sta%il !n mi@locul marelui ocean" 1a $ăm;ntul Sacru nu se a@unge nici pe uscat,nici pe mare 3 repeta !n mod insistent tradiţia elenă"

+Humai z%orul Spiritului ne poate conduce la el2, spun cu mare solemnitate %ătr;nii!ntelepţi din lumea orientală"

ără !ndoială, +&ei cu oc<ii strălucitori2, Adepţii Religiei 3 ?nţelepciune, niciodatănu au pierdut legătura cu $ăm;ntul stră%unilor no>tri"

Reamintim axioma im%ata%ilă conform careia este posi%il să tră'ersăm instantaneu %ariera 'itezei luminii pentru a călători cu corpul fizic prin dimensiuni necunoscute p;năla !ndepărtata T<ule"

*rumul care conduce la Aztlan, $ăm;ntul Solar unde trăiesc fericiţi Mexi7Tin7ii sauMed@ini, *@ini, inas sau Ginii extraordinari ai popoarelor ara%e, aztece >i mexicane, !ncăde acum mulţi ani este !ntrerupt >i capătul său din această parte este !nfundat cu mari<aţi>uri >i 'ăgăuni, locuite de mon>tri in'inci%ili, dune >i lagune fără sf;r>it >i stufări>uri

4J



>i plantaţii de trestie de za<ăr foarte dese, unde >i7ar pierde 'iaţa oricine ar !ncerca a>a oacţiune temerară"

oarte puţine se pot spune despre acest $ăm;nt exotic >i sacru, except;nd poate, !nacord cu o 'ec<e expresie poetică, faptul că Steaua $olară !>i fixează asupra lui pri'irea'igilentă de la răsăritul >i p;nă !n amurgul unei zile a Marelui Suflu"

&u siguranţă, nsula Sacră este leagănul primului -m >i lăca>ul celui din urmămuritor di'in, ales ca un S<is<ta pentru săm;nţa 'iitoare a umanităţii"$oporul aztec, odinioară condus de către Ginii tutelari sau inas din +nsula

A'allonului2, a a@uns p;nă la lagunele Mexicului" $aralelă exactă cu %i%licul Moise,e'reul, conduc;nd prin de>ert $oporul lui srael către $ăm;ntul ăgăduinţei"

$opoarele inas ale ci'ilizaţiei Tuat<a, !n 'e>nic exod, asemănător cu cel al iudeilor pe de o parte, >i al mexicanilor, de cealaltă parte, constituie prototipul udeului rătăcitor"ără !ndoială, ci'ilizaţia Tuat<a s7a !ntors !n !n'erzitul .rim !n stare de inas"

Se spune ca au 'enit din A'allon sau din &eruri >i au adus !n rlanda anumitesim%oluri sacre"

Hu este de prisos să amintim $iatra ilozofală, 1ancea lui A<ile, Spada ?nflăcărată >i

&upa lui Fermes >i a lui Solomon (Sf;ntul Graal"Aztlanul aztec, A'allon7ul, este tăr;mul iu%irii, ara de oc unde sălă>luie>te fericitratele oan" Ver% de neprofanat, 1ogos, Voce, . - 0 A H, -AH, desemn;nd nu unom, ci o !ntreagă *inastie Solară"

$rima rasă umană care odinioară trăia !n Asgard, nsula de &ristal, 1ăca>ul Keilor,$ăm;ntul A>ir7ilor, era cu siguranţă, semi7eterică, semi7fizică"

$rologosul orfic, pregenezic, a depozitat !n +-mul &osmic2 terestru, facultăţi >i puteri preţioase"

$rodus minunat al ne!ncetatelor e'oluţii >i transformări care odată au !nceput dinstadiul germinal primiti', prima rasă a apărut din dimensiunile superioare, completă >i perfectă" Totul pro'ine din $ra%<a'ap)a)a, e'oluţia inteligentă a principiilor creatoare >i

con>tiente ale Keilor Sfinţi" ără !ndoială, +prima rasă2 niciodată nu a posedat elemente rudimentare >i niciocuri incipiente" $entru %inele Marii &auze, lansăm <otă;t urmăorul enunţ +?nainte ca prima rasă umană să iasă din a patra coordonată pentru a se face 'izi%ilă >i tangi%ilă !nregiunea tridimensională a lui .uclid, a tre%uit să se gesteze complet !n agad7)oni 3 Matricea 1umii2"

.xtraordinara 0manitate iniţială, Androgini su%limi, teri%il de di'ini, iinţe inefa%ile,dincolo de %ine >i răuD prototipuri de perfecţiune, eternă pentru toate timpurile, oameniinefa%ili cu corpuri indestructi%ile, elastice >i ductile"

Adam7Padmon, iinţa +masculino7feminină2 din Geneza , fără !ndoială că era !nsă>i-astea .lo<imilor, care se !nfăţi>au acum cu armonia superlati'ă a corpurilor lor" .stee'ident că toate aceste iinţe uria>e erau ocurile sacre, personificare a $uterilor celor mai oculte ale Haturii"

.i, cei +născuţi prin ei !n>i>i2, erau magistrali, compleţi, posedau inteligenţă,!nţelegere >i 'oinţă"

iecare dintre aceste neasemuite creaturi a'ea !ncarnat Spiritul său indi'idual >icuno>tea acest lucru"

Aceasta a fost epoca fiziparăD atunci, acele fermecătoare creaturi se reproduceau prinactul sexual fiziparD +/um s"a o#servat în cazul diviziunii în două păr$i a punctului

5Q



omogen al protoplasmei, cunoscut ca moneră sau ami#ă2D + După cum s"a văzut la celulanucleată, unde nucleul se divide în două su#"nuclee, care, fie se dezvoltă în interiorul peretelui celular, fie îl rup şi se multiplică în e1terior ca entită$i independente2"

?n mod similar, acele organisme androgine se di'ideau !n două pentru a se multiplica!n exterior ca entităţi independente"

?n .poca +di'iziunii fizipare2, fiecare dintre aceste rezultate ale reproduceriioriginale, primogene, era săr%ătorită cu Ritualuri >i $etreceri"""" Atunci !ntregul $am;ntstrălucea glorios, a';nd o frumoasă culoare al%astru intens""""

Hu este de prisos să amintim că !n această antică .pocă de Aur, datorită re'oluţiei periodice a axelor lumii, nsula de &ristal, $ăm;ntul lui Apollo, se găsea !n zonaecuatorială"

Superlati'a rasă di'ina de Androgini +mai mult dec;t perfecţi2" +0raganul2 ('oceama)a care mai t;rziu a fost dusă !n America de Sud >i care pentru Fierofanţii aztecisemnifica V;nt, Suflu, &u';nt, Ver%, era !n totalitate !ncarnat !n acele excelente creaturista%ilite !n nsula de &ristal a &i'ilizaţiei scandina'e"

+3i Dumnezeu îl creă pe om, după c*ipul şi asemănarea Aui0 şi îl creă #ăr#at şi

femeie2 (Geneza 4, 5L" .poca 'enusiană paradisiacă incompara%ilă, fermecătoare frumuseţi androgine dupăc<ipul >i asemănarea lui Tepeu P-Numatz (*umnezeu"

*in prima rasă a pro'enit a doua, Fiper%oreană, indi'izi care se reproduceau prin+!nmugurire2D mulţimi uria>e care odinioară populau regiunile multiple aleSeptentrionului"

Stă scris cu litere de aur !n paginile nemuritoare din &artea Vieţii că din această adoua rasă de Androgini di'ini a pro'enit, la r;ndul său, a treia rasă, *u%lii, Giganţi<ermafrodiţi colosali, impozanţi, al căror sistem de reproducere era prin +!nmugurire2"&i'ilizaţia 1emură a !nflorit minunat pe continentul Mu sau 1emuria, păm;nt 'ulcanicdin oceanul $acific"

*upă ce umanitatea Fermafrodită s7a separat pe sexe, transformaţi de către natură !nma>ini purtătoare de creaturi, a apărut a patra rasă !n scenariul geologic atlant, a>ezat !noceanul care !i poartă numele"

Regele său a fost Atlas, cel mai 'ecina cerească, nu cu mintea sa puternică ci cu umerii săi"

iii săi, Titanii, au dorit sa escaladeze &erul""" !nsă *umnezeu i7a derutat >i !ntr7onoapte, marea >i tunetul au 'uit" &utremurată, .uropa trepida >i, trezită de puterniculzgomot, de@a nu mai zări păm;ntul frate" Humai Teide rămase pentru a spune umanităţii+Aici a existat odată faimoasa AtlantidaC2"

.i %ine, actuala noastră a cincea rasă, mulţimile ariene care populează faţa păm;ntului, separate de rădăcina lor (atlanţii, are de@a mai mult de un milion de ani deexistenţă >i se găse>te !n pragul ani<ilării sale totale"

iecare rasă are >apte su%rase, fiecare su%rasă posedă, la r;ndul său, >apte ramificaţiicare pot fi denumite +ramuri2 sau +rase de familie2D micile tri%uri, 'lăstare >i muguri aleacesteia din urmă sunt numeroase >i depind de acţiunea *estinului"

nsula de &ristal, Aztlanul aztec, este astfel, $aradisul Terestru, $ăm;ntul Stră%unilor no>tri" Acolo sălă>luiesc strămo>ii tuturor raselor umane"

54



&A$T-101 VATANTIDA

?n codicele =orgia există figura lui Atlanteotl, cel care poartă pe umerii săi apele

cere>ti, asemeni lui Atlas din cultura greacă, >i căruia suntem o%i>nuiţi să !i dăm prioritateca sim%ol" Tre%uie să spunem, cu <otăr;re >i fără să fim su%iecti'i, că legendarul Atlas din

cultura greacă este copia fidelă a eroicului Atlanteotl ma)a >i aztec" *acă !ndepărtăm cu delicat rafinament intelectual terminaţia +otl2 din ilustrul nume

mai sus citat, o%ţinem atunci cu';ntul +Atlante2"&u';ntul +Atlante 7 otl2, fiind explicat prin rădăcina sa, ne răm;ne doar să afirmăm

răspicat faptul că aceasta nu este o pro%lemă de 'ane etimologii empirice, ar%itrar selecţionate, nici de pure coincidenţe"

.xtraordinare >i legitime concordanţe ling'istice, explica%ile doar datorită trunc<iuluiAtlant, comun popoarelor americane >i mediteraneano7semitice" ără !ndoială că at;t

unele c;t >i celelalte !>i au Rădăcinile !n $ăm;ntul 'ră@it al lui -lisis, Atlantidascufundată acum !n marea tene%relor, acoperită cu legende de teroare, de naufragii!nspăim;ntătoare >i de călătorii fără !ntoarcere"""

Mare fără margini, care !n Gi%raltar, dincolo de coloanele lui Fercule, !ţi !ntinzi'i@elioasă 'alurile nesf;r>ite, pline de mistere de netrecut pentru toţi na'igatorii C"""

1egenda tragică !ţi umple spaţiul cu puterea colecti'ă a generaţiilor care astfel te7aucontemplat, iar poetul ascultă !n glasul 'alurilor tale imense, murmurul tragediilor tale >ifo>netul lumilor tale !nmorm;ntateC"""

Atlantida, acest 'ast continent dispărut, care era considerat un 'is de poet, o creaţie aminţii di'ine a lui $laton >i nimic mai mult, a existat cu ade'ărat"

+ Intui$ia poetului este viziunea geniului2D cel ce o neagă este pentru că nu poate

'edea cu puterea sa imensă" + .ntelep$ii sunt mari doar c!nd a-ung să fie poe$i2, !ntruc;t, stăp;nind detaliul, simtarmoniile care sunt latente !n profunzimea a tot ceea ce există >i care ne pot !mpinge spresfere superioareC

?n acest mod, autorul +Metamorfozei $lantelor2 a putut să scrie al său +aust2D cel al+ilogeniilor2 să !>i ridice &rezul, Fum%oldt să !>i creeze &osmosul >i $laton, *i'inul,ale sale +Timaios2 >i +&ritias2, asemeni lui $oe cu a sa +.ureNa2, cu toţii poeţi ai 'ieţiiuni'ersale, care nu este altce'a dec;t Suflul -cultului"

+8ezi această mare care cuprinde ăm!ntul de la un pol la celălalt B2 7 !i spune lui&ristofor &olum% Maestrul său 7 c!ndva a fost gradina +esperidelor0 Teide încă aruncăresturile sale, mugind din nou, înspăim!ntător, ca şi cum ar vedea un monstru pe c!mpul de masacruC

Aici luptau titanii, acolo !nfloreau ora>e populate""" Azi, !n palatele de marmură seadună focile >i cu alge sunt acoperite pa>unile unde odinioară pă>teau oile"2

F"$"=" !n textele antropologice, numerele 4Q, 44 >i 45, afirmă textual următoarele+ 4stfel, din doi în doi, în cele şapte zone, cea de"a treia rasă ?lemurii@ a dat naştere

celei de"a patra ?atlan$ii@"2+Sura sau %eii ?(ameni perfec$i@ s"au transformat în 4sura, în Non"%ei ?oameni

păcătoşi@2"

55



+ rima, în fiecare zonă, era de culoarea Aunii0 a doua, gal#enă precum aurul0 atreia, roşie şi a patra, de culoare castanie, care, din cauza păcatului, a devenit neagră"2

+/rescură în orgoliu cei din a treia şi a patra ?su#rase atlante@ spun!nd' 6Suntem >egii, suntem %eiiC2

+3i"au luat so$ii frumoase din rasa 6celor încă fără minte7 sau 6cu mintea

îngusăa7, d!nd naştere la monştri, demoni malefici, creaturi masculine şi feminine şi, deasemenea, C*ados, cu minte pu$ină"2 +/onstruiră temple dedicate corpului uman, ridic!nd cult #ăr#a$ilor şi femeilor&

4tunci încetă să mai func$ioneze cel de"al Treilea (c*i al lor ?(c*iul Intui$iei şi al Du#lei 8ederi@"2

+ Focurile interne distruseseră ăm!ntul ărin$ilor lor ?Aemuria@ şi apa amenin$ăcea de"a patra rasă ?4tlantida@"""2

+ rimele ape mari au venit şi au scufundat cele şapte mari insule&&& To$i cei #uni fură salva$i şi cei răi distruşi"""2

+ u$ini oameni mai rămăseseră' unii gal#eni, unii de culoare castanie şi neagră şic!$iva roşii& /ei de culoarea Aunii ?Tuat*a@ dispăruseră pentru totdeauna"2

+/ea de"a cincea rasă ?umanitatea care populează acum fa$a ăm!ntului, incluz!nd popula$ia maya, inca, ;uic*e, toltecă, na*ua, aztecă din 4merica pre*ispanică@, cu to$ii provenind din trunc*iul Sf!nt ?oporul ales, salvat dintre ape@, au supravie$uit şi au fost guverna$i de primii >egi Divini"2

+Eerpii ?Dragoni de .n$elepciune sau >is*i@ co#or!ră din nou şi făcură pace cuoamenii celei de"a cincea rase, pe care i"au educat şi i"au instruit """2

?n continuare 'oi transcrie traducerea unui manuscris ma)a, parte a faimoasei colecţii+1e $longeon2, manuscrisele din Troano, >i care pot fi 'ăzute !n Muzeul =ritanic

+ .n anul al lui Ean, şi al lui muluc, în luna lui zac au avut loc înspăim!ntătoarecutremure de păm!nt care au continuat p!nă la G c*uen& Hara mu$tilor de m!l, $ara u,a fost sacrificată"2

: După două cutremure, a dispărut în timpul nop$ii, fiind zguduită fără încetare de

focurile su#terane care au făcut ca păm!ntul să se scufunde şi să reapară de mai multeori în locuri diferite& .n final, suprafa$a s"a pră#uşit şi zece $ări s"au desprins şi audispărut& S"au înecat milioane de locuitori cu J&KKK de ani înainte ca această carte să fie scrisă"2

?n ar<i'ele foarte 'eci care, literal, spune

:/!nd steaua 2al a căzut în locul în care acum e1istă doar marea şi cerul ?(ceanul 4tlantic@, cele şapte oraşe cu por$ile de aur şi temple transparente se zguduiră şi secutremurară ca frunzele unui ar#ore mişcate de furtună"2

:3i iată că un val de foc şi de fum se ridică din palate0 strigătele de agonie alemul$imii umpleau aerul "2

:/ăutară refugiu în templele şi cetă$ile lor şi în$eleptul u, Sacerdotul lui >a"u,apăru înaintea lor şi le spuse' – Nu v"am prezis eu toate acestea9 3i #ăr#a$ii şi femeileacoperi$i cu pietre pre$ioase şi veşminte sclipitoare, strigară

3 u, salvează"neC Ei Mu răspunse 3 8e$i muri cu sclavii şi cu #ogă$iile voastre şidin cenuşa voastră se vor naşte noi popoare& 3i dacă ele ?referindu"se la actuala noastrărasă aria@ vor uita că tre#uie sa fie superiori nu prin ceea ce adună, ci prin ceea cedăruiesc , aceiaşi soartă îi va aştepta"2

58



: Flăcările şi fumul acoperiră cuvintele lui u şi păm!ntul se rupse în #ucă$i şi înc!teva luni se scufundă în ad!ncurile mării împreună cu locuitorii săi"2

Ei ce ar putea acum să exclame ama%ilii no>tri critici, !n faţa acestor două po'estiri,una din Ti%etul oriental >i alta din America &entrală, care, fiecare !n forma specifică,relatează aceia>i catastrofă B

$e l;ngă aceste asemănări extraordinare, dacă dorim cu ade'ărat >i mai multe pro%e,este e'ident ca atunci tre%uie sa apelăm la ilologie" Se do'ede>te clar >i e'ident căViracoc<a peruan este Vira@, =ăr%at *i'in, Pa%ir sau 1ogos al <indu>ilor, nca, cu';ntcare scris in'ers se poate citi &ain (Sacerdot7rege"

*e aceea, nu sunt de mirare nenumăratele legături intrinseci pe care *octrina >iacţiunile primilor inca>i le pastrează cu niţierea orientală"

?n mod e'ident, marele istoric roman &esar &antu, !i leagă !n mod !nţelept pe primiiinca>i de mongoli sau 'ec<ii >amani, ceea ce ec<i'alează cu a afirma că prezenţanea>teptată a lui Manu din Hord sau Manco &apac >i a no%ilei sale soţii (Regina saulaco, se relaţionează cu miraculoasa !nt;mplare pe care inteligent ne7o semnaleazăF"$"=", legată de fenomenul teurgic prin care aceste iinţe pure sau >amani, !>i pot

!mprumuta corpul fizic Spiritelor lumilor suprasensi%ile cu scopul clar de a 'eni !n a@utor omeniriiD putere care !n nici un caz nu tre%uie să se confunde cu mediumismul de tipspiritist"

nefa%ilul :Tao2 c<inez este acela>i cu :*eus2 latin, :*ieu2 !n franceză, :T<eos2 !nlim%a greacă, :*ios2 !n spaniolă >i de asemenea, cu :Teotl2 nau<a, aztec"

:$ater2 din latină, fără !ndoială >i de necom%ătut, se do'ede>te a fi acela>i :at<er2englez, :Vater2 german, :ader2 suedez, !nsu>i :$adre2spaniol >i !n final, :$a2 sau :=a2indoamerican"

*ulcea :Mater2 din latină, este cu siguranţă aceia>i :Matrusa2, :Mere2 din franceză,:Mot<er2 din engleză, no%ila :Madre2 !n spaniolă >i, de asemenea, :Ha2 sau :Ma)a2 !ndialectul ma)a sau uec<ua"

.xtraordinare asemănări ling'istice care semnalează sau indică ce'a dincolo de osimplă ostentaţie, paradă sau exagerare etimologică"A@ung;nd la aceste profunzimi ale .timologiei, suflet al storiei >i una dintre cele mai

puternice c<ei ale Gnozei, niciodată nu am putea uita acea faimoasă frază din 1im%a@ulritual ma)a care spune : =li, =li, lama sa#ataniC2 >i pe care cele patru .'ang<elii ointerpretează ezoteric !n patru moduri diferite"

?ntr7un mod extraordinar, marele Pa%ir a pronunţat această frază !n momentulculminant al &al'arului"

: 4cum cufundă"mă în lumina rezen$ei tale2, este fără !ndoială semnificaţia sa !ndialectul ma)a"

&u siguranţă, marele Fierofant isus a !n'ăţat dialectele naga >i ma)a !n Ti%etuloriental, >i acest fapt este demonstrat"

?n Mănăstirea sacră din 1<assa, !n Ti%et, există !ncă o carte, care textual spuneaceasta

: Iisus s"a transformat în cel mai mare aestru care a e1istat pe ăm!nt "2 0n !nţelept scriitor a afirmat: =ste sta#ilit din punct de vedere istoric faptul că 3tiin$a"religie cunoscută de +ristos

în =gipt, în India şi în Ti#et, era aya2

59



: 4 e1istat un profund (cultism aya, fără îndoială cunoscut de către +ristos, care şi"a ales sim#olurile ?maya@ ca spri-in al ideilor sale de iu#ire creatoare" :

: De-a nu se mai poate considera o înt!mplare faptul ca a ales crucea maya,trinitatea şi cei douăsprezece apostoli, ca şi multe alte sim#oluri, pentru a sus$inenelimitatul sens ştiintific religios al predicilor sale"2

.ste e'ident ca ma)a7atlanţii >i7au adus religia !n America &entrală" ără !ndoială că ei au colonizat Ti%etul, =a%ilonia, Grecia, ndia, etc"" Hu este nici o!ndoială ca lim%a@ul ritual al Pa%irului isus a fost ma)a"

Toate acestea pot fi explicate !n !ntregime, graţie trunc<iului atlant comun popoarelor americane >i mediteraneene7semite"

Tri%urile din Ana<uac, ca >i toate celelalte tri%uri din ndoamerica, au 'enit dinAtlantida, >i nu din Hord, cum au presupus !ntotdeauna unii ignoranţi ilu>trii"

&A$T-101 V-ARP%% SACRU

Ade'ărata semnificaţie a *ragonului (1ucifer, a Earpelui, a &<i'otului >i a tuturor acestor sim%oluri ale $uterilor considerate acum ca aparţin;nd răului, poate fi o%ser'atăcel mai %ine !n doctrinele religioase ale gnosticilor"

isus, marele Pa%ir, niciodată nu >i7ar fi sfătuit discipolii să fie la fel de !ntelepţi precum Earpele, dacă acesta ar fi fost un sim%ol *emonicD nici -fiţii, !ntelepţii gnosticiegipteni din răţia Earpelui, nu ar fi adoptat !n ceremoniile lor o 'iperă 'ie, ca sim%ol al?nţelepciunii, al *i'inei Sop<ia"

Earpele aztec apare !n situaţii neo%i>nuite, care !i răstoarnă complet determinismulorganic !n locul cozii apare !ntr7o atitudine neo%i>nuită un al doilea cap, care, !nălt;ndu7se din noroiul păm;ntului ser'e>te drept %aza dez'oltării ignice"

?n continuare, !n culturile din Ana<uac, !nt;lnim corpul 'iperei modificat printr7oacţiune neo%i>nuită, ce imprimă naturii sale originare o sc<im%are radicală"$oate fi capul du%lu care aminte>te cu deplină claritate figura cercului, !n acea transă

gnostică de'or;ndu7>i propria coadă, sinteza extraordinară a Mesa@ului minunat al*omnului IuetzalcoatlD poate fi poziţia 'erticală care ilustrează ideea ma)a sau na<ua alViperei di'ine de'or;nd Sufletul >i Spiritul -mului sau, !n final, flăcările sexualeconsum;nd egoul animal, ani<il;ndu7l, reduc;ndu7l la cenu>ă"

Earpele sau 1ogosul sal'ator !l inspiră pe om pentru a7>i recunoa>te identitatea cu1ogosul >i astfel să se !ntoarcă către propria sa .senţă, care este 1ogosul"

Apele A%isului au dat na>tere unui ';nt puternic (la fel, Earpele, cu s;s;itul săuDacesta a !nălţat apele, care au intrat !n contact cu Spiritul >i 1umina" Ei Earpele a in'adatmateria <aotică >i astfel a fost zămislit omul, amestec al acestor trei principii"

Singurul ţel al 1uminii superioare este să !>i poată recupera particulele pierdute"Ei cum Matricea <aotică aspiră >i !l recunoa>te numai pe Earpe, 1ogosul luminos a

luat forma acestuia pentru a sal'a 1umina scufundată !n tene%reD de aceea, -mul $erfecta co%or;t la s;nul unei ecioare, >i nu numai că a suferit cunosc;nd misterele ru>inoaseale Matricei, ci mai t;rziu s7a ridicat >i a %ăut din &upa cu Apă Vie, din care tre%uie să %ea oricine dore>te să se lepede de scla'ie >i să !m%race Ve>mintele &ere>ti"

5



Earpele Sacru sau 1ogosul Sal'ator doarme !ncolăcit pe fundul Arcei, !n a>teptaremistică, p;ndind clipa !n care 'a fi trezit"

&ei ce studiază iziologia ezoterică na<ua sau <indusă, susţin ideea transcendentală aexistenţei unui centru magnetic minunat, a>ezat la %aza coloanei 'erte%rale, la @umătateadistanţei dintre orificiul anal >i organele sexuale"

?n mi@locul c<acNrei, există un pătrat gal%en in'izi%il pentru oc<ii fizici, dar percepti%il pentru clar'iziune sau cel de7al >aselea simţD după <indu>i, acel pătratreprezintă elementul păm;nt"

Hi s7a spus că !n interiorul acelui pătrat există un Uoni sau 0ter, >i că !n centrulacestuia se găse>te un 1ingam sau alus erotic, !n @urul căruia este !ncolăcit >arpele,misterioasă energie psi<ică, numită Pundalini"

Textele tantrice din Asia o descriu pe Pundalini astfel : Auminoasă ca şi fulgerul, strălucind în mi-locul acestui lotus ?sau centru magnetic@, ca un lan$ de lumini sclipitoare2"

Structura ezoterică al acestui &entru magnetic, precum >i a>ezarea sa neo%i>nuită!ntre organele sexuale >i anus, conferă %aze solide >i de necom%ătut Ecolilor de tantrism

din ndia >i din Ti%et" ără !ndoială că Earpele poate fi trezit numai prin Sa<a@a7Mait<una (magia sexuală,!nfr;narea dorinţei"

.ste e'ident faptul că, atunci c;nd Vipera sacră se treze>te pentru a7>i !ncepeascensiunea de7a lungul canalului medular spinal al organismului uman, scoate un sunetmisterios, foarte asemănător cu cel al unei 'ipere o%i>nuite, ameninţată cu un %ăţ"

&u siguranţă, Earpele marilor Mistere este aspectul feminin al 1ogosului,*umnezeul7mama, Soţia lui S<i'a, sis, Adonia, Tonantzin, Rea, sau, mai %ine spus,Ram7o, &i%ele, -ps, *er, lora, $aula, o, ANNa, marea Mamă !n sanscrită, Keiţa lui 1<a,1ares sau Spiritele de @os, temuta mamă a lui Fuitzilopoc<tli, AN sau Keiţa Al%ă !n turcă,Miner'a caldeeană a Misterelor niţiatice, ANa =olzu% din Templul lunar din &<ic<en tza

(Uucatan, etc", etc", etc""?ncă se mai păstrează un ecou pierdut al 'ec<ilor Mistere, !n transeptul sau planultrans'ersal ale celor mai glorioase %iserici, precum Sf;ntul $etru din Roma, care!nlocuie>te forma primiti'ă de na'ă (na'a sau arca sal'atoare a $otopului 0ni'ersal saucatastrofei atlante, pe care au a@uns la continentele actuale toţi Hoe, Iuetzalcoatl,/isist<rus >i *euNalion" Ei tot de aceea, ca >i loc sacru !n incinta casei, !n casele grece>ti,coridorul interior care separă camerele destinate oaspeţilor de celelalte, se numea +galerie perpendiculară2 , după cum se poate 'edea !n Vitru'iu, $rocopiu (*e Aedificationem, !n=ecci !n celelalte tratate de construcţii,unde se face referire la această intersecţie sau efecti'ă >i sim%olica cruce Tau a!ndatoririlor impuse de ospitalitatea !ntre oameni"

nserţia alusului 'ertical !n 0terul orizontal formează &rucea, >i aceasta oricine o poate 'erifica"

*acă reflectăm foarte serios la această legătură intimă care există !ntre S >i Tau,&ruce sau T, a@ungem la concluzia logică că numai prin !ncruci>area lui 1ingam7Uoni(alus70ter, cu excluderea radicală a orgasmului fiziologic, se poate trezi Pundalini,Earpele ignic al puterilor noastre magice"

ulgerele furtunosului Keus, cel care adună norii ce zguduie -limpul >i seamănăteroare !n această omenire !ndurerată, formează &rucea"

56



ocul ceresc >i focul terestru, o<atul potenţial sau 'irtual care compune saudezintegrează, dă 'iaţă sau omoară, clade>te sau dezorganizează, formează &rucea"

iu al Soarelui care !i dă na>tere, ser'itor al omului care !l eli%erează >i !l menţine,ocul di'in căzut, decadent, prizonier !n materie, dă na>tere la re'oluţii neo%i>nuite,extraordinare >i !>i conduce propria m;ntuire" isus pe &ruce este imaginea minunată a

radiaţiei ignice !ncarnată !n !ntreaga Hatură".ste Mielul imaculat al Aurorei Marii Kile >i este, de asemenea, faimosulFue<ueteotl, =ătr;nul Keu al ocului, cel care !n 'ec<ea cultură din Teoti<uacan erareprezentat su% forma unui %ătr;n apăsat de ani >i care purta pe capul sau milenar unenorm 'as cu @ăratic"

ără !ndoială, Keul focului sexual reprezintă una dintre cele mai 'eci na<ua, este *i'initatea din centru, !n legătură directă cu cele patru puncte cardinale ale $ăm;ntului, asa cum este sacrul 'as cu @ăratic pentru a aprinde rugul!n centrul lăca>ului >i Templului aztec, >i de aceea este foarte firesc să 'edem laFierofanţii Keului lăcării figura mistică a sfintei &ruci, care ornează >i 'asele de tăm;ienumite tlamaitl 3 m;ini de foc 3 cu care Sacerdoţii !i parfumau pe Keii Sfinţi"

.'ident, un Keu at;t de 'ec<i precum acesta, foarte asemănător lui Agni, zeitatea'edică a focului, are, de asemenea, foarte 'ariate denumiri" se spune /iu<tecutli, a cărui profundă semnificaţie este Stăp;n al Anului, Stăp;n al er%ii, Stăp;n al $eruzelei,!ntruc;t acest cu';nt, xi<uitl, cu o pronunţie un pic diferită, fără !ndoială că semnificăaceste trei lucruri >i !l găsim su% acest nume !n diferitele panteonuri din America&entrală"

Această zeitate fiind astfel reprezentată, nu este de mirare ca poartă pe cap un fel demitră al%astră, inteligent alcătuită dintr7un minunat mozaic de peruzea, care eracaracteristică foarte specială a puternicilor Regi din marea &i'ilizaţie mexicană"

?n concepţia na<ua >i ma)a, s'astica sacră a marilor Mistere !ntotdeauna s7a definit ca>i &ruce !n mi>careD este Ha<ui -llin, sim%ol sacru al Mi>cării &osmice"

&ele două orientări posi%ile ale s'asticii reprezintă !n mod clar principiile Haturii,masculin >i feminin, poziti' >i negati'" *ouă s'astici a';nd două direcţii diferite, suprapuse !n mod exact, formează &rucea

sp;nzurătoare, >i su% acest aspect reprezintă uniunea erotică a celor două sexe"*upă 1egenda aztecă, cei care au in'entat ocul au fost un %ăr%at >i o femeie, >i

aceasta este posi%il numai prin &rucea !n mi>care"HR gnis Hatura Reno'atur ntegram (ocul re!nnoie>te Hatura ne!ncetat"

&A$T-101 /CRUC%A S$.NTUUI ANDR%I

Andrei, eremitul, umil pescar, l7a slu@it pe Fristosul oan, de'enind apoi discipol almarelui Pa%ir isus"

.'ang<elia Fristică a 0manităţii Solare ne spune, !ntr7ade'ăr, că la !nceputul misiuniisale, Marea iinţă s7a dus la &apernaum, ora> maritim din Galileea, despre care profetulsaia a afirmat + oporul care se găsea în tene#re văzu o mare lumină, şi celor ce şedeauîn um#ra mor$ii lumina le"a răsărit 2 (Matei V, 46"

Atunci 1ogosul Solar a mers pe malul mării, al apei, >i i7a luat ca primi discipoli pe pescarii $etru >i Andrei, + pentru a"i face pescari de oameni2 (Matei V, 4J"

5L



Andrei l7a asistat pe isus, Marele Sacerdot Gnostic, c;nd a !nfăptuit miracolul de lalacul Genesaret< sau ainesaret< 3 sim%olicul lac din @inas 3 unde ocul sacru urma sărealizeze at;tea miracole"

Stau scrise cu litere de aur !n &artea Vieţii, numeroasele miracole >i !n'ieri din morţi!nfăptuite de Andrei după moartea marelui Pa%ir"

1egenda secolelor po'este>te că !n Hiceea %;ntuiau >apte demoni, adepţi ai m;iniist;ngi, tene%ro>i >i sini>tri, care !i ucideau pe călători" ?n faţa 'erdictului solemn alopiniei pu%lice, Andrei, după ce i7a transformat !n c;ini, i7a alungat de pe acelemeleaguri"

Teri%ilul cal'ar al lui Andrei, plin de enigme >i miracole a făcut foarte cele%ră &rucea!n /, cruce de care cu cruzime i7au fost prinse m;inile >i picioarele"

&u siguranţă >i fără urmă de exagerare, putem >i tre%uie să afirmăm solemn, că acest/ sim%olic, care este fără doar >i poate un P grecesc, a fost, este >i 'a fi mereu unuldintre cele mai 'aloroase sim%oluri ale ezoterismului <ristic"

Multe răţii mistice au adoptat magicul semn al lui Andrei, /7&restos, $estele, etc"" ără !ndoială, Andrei a fost !n mod specific acceptat de către răţiile ezoterice din

Scoţia" Hu este de prisos să su%liniem !n acest Mesa@ de &răciun 4JL974JL că acesteinstituţii au ca plantă sim%olică +spinul2, iar acesta este un lucru demonstrat"*esigur, !n Scoţia au existat timp de multe secole di'erse răţii ocultiste ale Sf;ntului

Andrei de &ardo"*e multe ori s7a demonstrat faptul ca au fost mem%ri acti'i ai unor răţii similare,

oameni extraordinari, precum Toma de Pempis, Ge%er, Raimundo, Hicolas lamel,Sendi'ogius, Al%ert cel Mare, Sf;ntul Toma *Auino, Wigelius, Roger =acon, Mat<iaPornax, $aracelsus, Arnaldo de Villano'a >i mulţi alţii"

*upă cum se poate 'edea !n unele imagini religioase, asemeni Fierofantului isus,care poartă &rucea sim%olică pe spatele său !ns;ngerat, la fel >i imaculatul Miel al lui*umnezeu, m;ntuitorul lumii, poartă semnul &rucii pe drapelul său, a';nd !ncrustat

ad;nc acest semn sacru pe la%a sa"&ei ce primesc Spiritul inefa%il al ocului sacru, cei ce !l poartă !n ei !n>i>i >i sunt profund marcaţi de semnul său glorios, cu siguranţă >i !n numele ade'ărului, afirmăm cănu tre%uie să se teamă nicidecum de focul elemental"

Ace>tia sunt autenticii ii ai Soarelui, ade'ăraţii discipoli ai lui lie, care au drept g<idAstrul strămo>ilor lor"

&rucea Sf;ntului Andrei >i miraculoasa c<eie a Sf;ntului $etru, sunt două repliciminunate ale semnului &rucii, su%lima monogramă a *omnului nostru Fristos, a';nd oegală 'aloare alc<imică >i Na%alistică, fiind, astfel, repere capa%ile sa asigure Victoriacelor ce lucrează !n Marea -peră"

?n centrul &rucii de $alenue se găse>te Ar%orele Vieţii din Pa%ala e%raicăD acestaeste un ade'ărat miracol al 'ec<iului Mexic"

ără !ndoială, Ar%orele Etiintei =inelui >i Răului >i Ar%orele Vieţii !mpart acelea>irădăcini"

Să nu uităm niciodată că !n @urul &rucii strălucitoare 'ăzută !n lumea astrală de către&onstantin, apăreau acele cu'inte profetice pe care cu %ucurie le7a pictat pe al săustindard + In *oc signo vinces2, prin acest semn 'ei !n'inge"

&rucea sexuală 3 sim%ol 'iu al !ncruci>ării 1ingam7Uoni, poartă peceteainconfunda%ilă a celor trei cuie care s7au folosit pentru a7l sacrifica pe &restosul7materie,

5O



sim%ol al celor trei purificări prin fier >i foc, fără de care *omnul Iuetzalcoatl din Mexicnu ar fi putut do%;ndi !n'ierea"

&rucea este sim%olul antic, alc<imic, al creuzetului, care !nainte se numea !n francezăcruzol, cruci%le, croiset"

?n latină 3 cruci%ulum, creuzetul, a'ea ca rădăcină crux, crucis, cruce" .ste e'ident că

toate acestea ne !ndeamnă la reflecţie"&reuzetul este locul unde materia primă a Marii -pere suferă cu nesf;r>ită ră%dare$atimile *omnului"

?n creuzetul erotic al Alc<imiei sexuale moare .goul >i rena>te din propria sa cenu>ă$asărea $<eonix"

HR, n Hescis Renascer nteger" ?n moarte sa rena>tem intacţi >i puri" +Sor#ită este moartea cu victorie& <nde este, o moarte, spinul tău9 <nde este,

morm!ntule, #iruin$a taB2Roger =acon, !n monumentala sa operă intitulată +Azot<2 (carte foarte asemănătoare

lui +Azug2 din influenta !nţelepciune orientală, prezintă !ntr7o gra'ură transcendentală primul stadiu al procesului alc<imic, prin intermediul unui cada'ru descompus, !ntins pe

minunata p;nză a Alc<imiei" Strălucitorul Soare, palida 1ună >i diferitele lumi dinSistemul nostru Solar -rs, !mpreună cu toate aceste semne alc<imice care le corespund !nmod firesc, domină !n !ntregime scena"

Se do'ede>te ciudat să 'edem acel cada'ru !nălţ;ndu7>i capul, ca >i cum ar 'rea să seridice din morţi"

&or%ul negru al Alc<imiei sexuale separă carnea de oase, !n timp ce .senţa animică pără>e>te corpul"

Această imagine a profanului mort, care !n'ie apoi prin niţiere, !n Real, este dincolode orice !ndoială >i nelămurire, un sim%ol osiric extraordinar"

+/arnea părăseşte oasele2" raza liturgică a răţiilor Sf;ntului Andrei de &ardo >i aaltora de acest gen"

$rofunda semnificaţie a torturilor suferite de Andrei pe teri%ila &ruce !n / esteani<ilarea iu%itului .go !n +la%oratorum oratorium2 al celui de7al Treilea 1ogos"?nspăim;ntătoare moarte, indispensa%ilă, care niciodată nu s7ar putea realiza cu un

foc 'ulgar"?n mod e'ident >i fără nici o exagerare, pentru această muncă este ne'oie de un a@utor

suplimentar din partea unui agent ocult, un foc secret de tip sexual, care 3 pentru a a'ea oidee despre el 3 seamănă mai mult cu o apă dec;t cu o flacără"

Acest foc sau această apă arzătoare, este sc;nteia 'itală ce leagă 1ogosul de materiainertă, este o<atul di'in !nc<is !n !ntreaga creaţie, ulgerul de foc, Pundalini, Earpelesacru al ?nţelepciunii din Ana<uac, urc;nd prin canalul medular spinal al Adeptului"

&onexiunea 1ingam7Uoni fără pierderea ens seminis7ului, este fără !ndoială, c<eiaexactă prin care Adam >i .'a pot să trezească Earpele lui Saturn !n anatomia lor ocultă"

ără !ndoială, lectura foarte atentă a lui Art<epius de $ontano >i a operei intitulată+.pistola de gne $<ilosop<orum2 se do'ede>te foarte potri'ită, !ntruc;t !n aceste pagininemuritoare, cititorul ar putea găsi indicaţii 'aloroase despre natura >i caracteristicilecomplete ale acestui +oc apos2 sau +Apa ignică2"

?n curţile de piatră ale 'ec<ilor >i sacrelor Temple din Ana<uac, candidaţii la niţiereaumană >i solară, %ăr%aţi >i femei, !n sc<im% reciproc de m;ng;ieri, realizau conexiunea

5J



1ingam7Uoni, falus7uter, retrăg;ndu7se apoi din coitul c<imic fără să e@aculeze ensseminis (entitatea semenului" Astfel o%ţineau trezirea Earpelui saturnian"

Transmutarea sexuală a ens seminis7ului !n energie creatoare este !nsă>i axiomafundamentală a Etiintei .rmetice"

=ipolarizarea acestui minunat tip de energie !n interiorul organismului uman a fost

analizată cu atenţie, din cele mai 'ec<i timpuri, !n &olegiile iniţiatice din Mexic, $eru,.gipt, Uucatan, Grecia, ndia, Ti%et, enicia, $ersia, &aldeea, Troia, &artagina, etc", etc",etc""

Ascensiunea miraculoasă a energiei seminale p;nă la creier este posi%ilă datorită unei perecoara !n formă de opt de o parte >i de alta acoloanei 'erte%rale"

?n filozofia c<ineză aceste cordoane sunt cunoscute su% numele de Uin >i Uang,canalul Tao fiind cel din mi@loc, canalul medular, calea secretă pe unde urcă 'ipera"

.ste e'ident că primul dintre aceste canale este de natură lunarăD este ne!ndoielnic căal doilea este de tip solar"

&;nd atomii solari >i lunari fac contact !n Tri'eni, aproape de coccis, se treze>te

Earpele de foc al puterilor noastre magice" Pa%ali>tii e'rei ne 'or%esc despre misteriosul *aat< care apare !n Ar%orele Vieţii,căruia niciodată nu i se atri%uie nici nume di'in, nici 'reun fel de oaste angelică, >i care,de asemenea, nu are nici un semn lumesc, planeta sau element"

*aat<, sep<irotul secret din misterele e%raice, ia na>tere din unirea lui A%%a, Tatălcare este !n secret, >i a lui Ama, Mama supremă"

Tatăl >i Mama, -siris >i sis, se găsesc 'e>nic uniţi !n Uesod, fundamentul, al nouăleasep<irot, sexul, !nsă sunt ascun>i prin misterul lui *aat<, sau cunoa>terea tantrică, ceacare se prelucrează prin sa<a@a mait<una (magia sexuală"

?ntre aceste două aspecte %ipolare ale &reaţiei 3 Tatăl nostru care este !n secret >iMama noastră *i'ina Pundalini 3 se coase >i se descoase $;nza Vieţii"

1egenda secolelor po'este>te ca atunci c;nd Semele, mama lui *)onisos, l7a 'ăzut peamantul său di'in, Keus, su% forma fulgerului, a luat foc >i a dat na>tere prematur fiuluisău"

&u siguranţă, nimeni nu !l poate 'edea pe *umnezeu faţă !n faţă fără să moară"Moartea lui eu !nsumi, sinelui !nsu>i, este indispensa%ilă !nainte de a putea contemplastrălucitorul c<ip al =ătr;nului Kilelor"

1a fel cum 'iaţa reprezintă un proces de exteriorizare graduală, din ce !n ce maicompletă, sau extro'ertire, moartea .goului este un proces de interiorizare treptată, !ncare con>tiinţa indi'iduală, .senţa pură, se leapădă lent de 'e>mintele sale inutile,asemeni lui s<tar !n co%or;rea sa sim%olică, p;nă ce răm;ne complet goală >i trezită !n ea!nsă>i, !n faţa Marii Realităţi a Vieţii li%ere !n mi>carea sa"

ără !ndoială, pentru ca 1umina, care reprezintă .senţa animică, acum !m%uteliată !n.goul animal, să !nceapă să sclipească, să sc;nteieze >i să strălucească, tre%uie să seeli%ereze" ?nsă !n ade'ar 'ă spun că acest lucru este posi%il numai trec;nd prin teri%ilaani<ilare %udd<istă dizol';nd .ul, murind !n sine !nsu>i"

.nergia sexuală reprezintă cu siguranţă o putere teri%ilă, explozi'ă la ni'el !nalt,minunată" &el ce !n'aţă să folosească arma erotică, 1ancea pactelor magice, 'a puteareduce la praf cosmic .ul $si<ologiei"

8Q



Hu este de prisos să afirmăm !n mod solemn că lancea, ca sim%ol ocult al forţeisexuale, 'irile, @oacă un rol important !n numeroase legende orientale, fiind instrumentulde sal'are >i de eli%erare, care agitată !n mod inteligent de către ascetul gnostic, !i permitesă reducă la cenu>ă toată această adunatură de elemente nedorite care, !n ansam%lul lor formează .goul, eu !nsumi, sinele !nsu>i"

?n $atimile *omnului nostru Fristos, 1onginus @oacă acela>i rol ezoteric ca Sf;ntulMi<ail >i Sf;ntul G<eorg<e" ără !ndoială, &admo, $erseu >i ason, @oacă un rolasemănător la păg;ni"

Străpungerea dragonului sau !nfigerea unei lance !n coasta lui Fristos, asemeni&a'alerilor cere>ti sau .roilor greci, se do'ede>te a fi ce'a profund semnificati'"

&rucea Sf;ntului Andrei >i 1ancea Sf;ntă, sim%olizează !ntreaga muncă de ani<ilare %udd<istă"

Ei amintind cu profundă 'eneraţie de &rucea Sf;ntului Andrei >i de 1ancea Sf;ntă,niciodată nu 'om comite gre>eala de neiertat de a uita de Sf;ntul Graal"

&upele sacre din toate religiile reprezintă organul sexual feminin al generării >i, deasemenea, al regenerării, >i care corespunde, fără doar >i poate, Vasului cosmogonic al lui

$laton, &upei lui Fermes >i a lui Solomon, %inecu';ntatei 0rne a 'ec<ilor mistere"Mama care ne7a dat na>tere, sau soţia >arpelui, este renumită !n tradiţiile mexicanecare o reprezintă căzută din starea ei primiti'ă de fericire >i inocenţă"

*upă cărţile lui Koroastru, primul %ăr%at >i prima femeie au fost creaţi puri >i erausupu>i lui -rmuz, &reatorul lor" A<riman i7a 'ăzut >i a fost gelos pe fericirea lor" 1e7a'or%it, su% forma unei co%re, le7a arătat ni>te fructe >i i7a con'ins de faptul ca el eracreatorul !ntregului uni'ers" .i l7au crezut >i de atunci natura lor s7a degradat !n!ntregime"

Monumentele >i tradiţiile <indu>ilor confirmă po'estea lui Adam >i a .'ei >i a căderiilor" Această tradiţie exista, de asemenea, !ntre %udi>tii ti%etani >i era predată de cătrec<inezi >i 'ec<ii per>i"

Astfel, păcatul original este rădăcina .goului, causa causorum a lui eu !nsumi, sinelui!nsu>i"Ritualurile ce se cele%rau la diferite popoare pentru purificarea copiilor la intrarea lor

!n această 'iaţă, constituie de fapt un pact de magie sexuală"?n Uucatan, Mexic, copilul era dus la Templu, unde Sacerdotul turna pe capul său apă

pentru %otez >i !i dădea un nume" ?n nsulele &anare, femeile !mplineau această funcţie !nlocul sacerdoţilor"

Adam >i .'a !ntotdeauna apar despărţiţi de trunc<iul ar%orelui paradisiac" ?nma@oritatea cazurilor, >arpele, !ncolăcit pe trunc<iul acestuia, are o figură umană"

Humai prin !mplinirea !n !ntregime a pactului magico7sexual al Sacramentului=otezului, este posi%il să ani<ilăm păcatul originar >i să ne !ntoarcem !n $aradis"

UaNin >i =oaz, 0rim >i Tumim, Apollo >i *iana, cu siguranta sunt cele două coloane principale ale Templului ?nţelepciunii"

?ntre cele două coloane ale Templului se găse>te Arcanul A"K"", c<eia Marii -pere"Goet<e, ador;ndu7>i *i'ina Mamă Pundalini, Earpele sacru care urcă prin canalul

Tao (mădu'a spinării, exclama !n plin extaz + Fecioară pură în sensul cel mai frumos, mamă demnă de venera$ie, regină aleasă

de către noi şi egală în rang cu %eii""""""2

84



Acel mare niţiat, aspir;nd să moară !n el !nsu>i, aici >i acum, !n timpul copulaţieimetafizice, după ce !nţelesese !n totalitate oricare dintre gre>elile psi<ologice, striga cutoată puterea sufletului său +Săge$i, străpunge$i"mă0 lănci, supune$i"mă0 #uzdugane,răni$i"mă& Totul să dispară, totul să devină van& Să strălucească steaua perenă, foc al eternei iu#iri"""2

?nţelegere >i eliminare, iată aici c<eia &rucii Sf;ntului Andrei" Astfel murim dinmoment !n moment"""" Hu este posi%ilă eliminarea integrală al unui defect psi<ologic, dacă !nainte nu a fost

!nţeles !n !ntregime, !n toate ni'elurile minţii"?n timpul coitului c<imic, *e'i Pundalini, Mama noastră &osmică particulară,

indi'iduală, poate >i tre%uie să folosească 1ancea Sf;ntă, Suliţa Miner'ei, 1ancea luiA<ile, Arma lui 1onginus, pentru a distruge defectul psi<ologic pe care l7am !nţeles cuade'ărat"

+ 2ate$i şi vi se va desc*ide, cere$i şi vi se va da"21egenda secolelor po'este>te că *omnul Iuetzalcoatl, !n a@unul căderii sale, spunea

+Tre#uie să părăsesc /asele mele din pene pre$ioase, casele mele din melci& 3i plin de

#ucurie, trimise atunci după regină, pre$ioasa =stera" 3 erge$i şi aduce$i cu voi pe regina Luetzalpelatl ?=va mitologiei e#raice@, deliciul vie$ii mele, pentru ca împreună să #em, să #em p!nă ne vom îm#ăta&

a-ii s"au dus p!nă la alatul din Tlamac*uayan şi de acolo au adus"o pe regină" 3 Stăp!nă >egină, fiica mea, >egele Luetzalcoatl ne trimite să te ducem la el, doreşte

să petreci cu el&.a le răspunse' voi veni&/!nd Luetzalpelatl a-unse, se aseză alături de rege0 îi dădură să #ea de patru ori, şi

a cincea oară #eau în cinstea măre$iei sale&3i c!nd se ame$i, magii începură sa c!nte şi însuşi regele Luetzalcoatl se ridică

nesigur şi în zgomotul c!ntecelor îi spuse prin$esei' – So$ie, să ne desfătăm #!nd din această licoare

" (se referă la licoarea desfr;ului/um erau ame$i$i, nimic din ceea ce vor#eau nu avea sens " (desfr;natul nu mai dăcurs raţiunii

3i regele nu mai $inu peniten$ă, nu mai merse la #aia rituală şi nici nu se rugă întemplu& .n final, îi cuprinse somnul& 3i trezindu"se a doua zi, am!ndoi se întristară, li se str!nse inima"2

(?n mitologia e%raică se spune >i despre Adam >i .'a că după ce au m;ncat din fructulinterzis, s7au !ntristat >i li s7au desc<is oc<ii >i au realizat că erau goi >i atunci au culesfrunze de smoc<in >i au făcut din ele >orturi"

+ 4tunci Luetzalcoatl spuse' 6"am îm#ătat, am păcătuit& Nimeni nu va putea spăla pata pe care am aruncat"o pe mine& 4tunci, împreună cu gărzile sale, începu sa c!nte unc!ntec& ul$imea care aştepta afară, a fost făcută să aştepte şi mai mult&

/*inuit, pl!ng!nd, plin de durere şi teamă văz!nd că faptele sale rele fuseseră de-aaflate şi fără ca nimeni să îl consoleze, începu să pl!ngă înainte Dumnezeului său"2

(aceasta este reproducere textuală din epica na<ua >i ne in'ită la reflecţie&e urmează apoi este usor de g<icit dacă citim următoarele 'ersete din =i%lia e%raică+3i Ie*ova îl scoase din Brădina =denului pentru a lucra păm!ntul din care fusese

făcut& .l izgoni, astfel, pe om, şi puse la răsăritul Brădinii =denului *eruvimi şi o spadă

85



înflăcărată care se rotea în toate păr$ile, pentru a păzi drumul către 4r#orele 8ie$ii "2(Geneza 8, 58759

uga lui Iuetzalcoatl, misterioasa sa ie>ire din T<ule paradisiacă, se do'ede>teneo%i>nuită, nemai!nt;lnită"""""

Se spune ca atunci a ars toate casele sale din aur >i din argint >i casele din scoici ro>ii,

precum >i toate capodoperele artei toltece"+ inunate opere de artă, o#iecte pre$ioase şi frumoase, pe toate le"a îngropat, petoate le"a ascuns acolo, în locuri secrete, în mun$i sau în prăpăstii&

/omori de o #ogă$ie fără seamăn pe care mai t!rziu a tre#uit să meargă să le caute şi să le gasească& 2ogă$ie ezoterică ascunsă în ad!ncurile ăm!ntului"2

Mistice paragrafe din Ana<uac care !nţelept traduse !n termeni gnostici >i alc<imici sedo'edesc superlati'e"

Transformarea metalică a Aurului spiritual este urmarea sau consecinţa ine'ita%ilă aoricărei căderi sexuale"

&;nd se face referire la minunatele -pere de Artă, la o%iectele preţioase >i frumoase,este util să studiem printre r;nduri marea .pistolă 0ni'ersală a Sf;ntului aco%,

%inecu';ntatul $atron al Marii -pere" (Să se 'adă =i%lia e%raică.noc< a descoperit nemuritoarea &omoară ascunsă !n munţii Moria" iecare dintrenoi tre%uie să !>i caute Mo>tenirea pierdută"

&omoara niciodată nu se gase>te la suprafaţa $ăm;ntului, este necesar sa co%or;m !nA'ern pentru a o găsi"

+8isita Interiora Terrae >ectificando Invenies (ccultum Aapidem"2 (Viziteazăinteriorul $ăm;ntului, deoarece, purific;ndu7l, 'ei găsi piatra ascunsă"

ără !ndoială, $iatra ilozofală >i toate acele $ietre preţioase ale erusalimului ceresc,>im%oliz;nd 'irtuţi >i puteri cosmice transcendentale, constituie &omoara luiIuetzalcoatl, %ogăţia noastră intimă particulară, pe care am lăsat7o ascunsă c;nd am ie>itdin .den >i pe care tre%uie să o cautăm !n interiorul nostru, aici >i acum"

+ .naintea 4r#orelui 2ătr!ne$ii, Domnul îşi zări c*ipul şi cu infinită durere spuse' /e

#ătr!n sunt) 4ltă dată a-unse în alt loc şi se aşeză să se odi*nească pe o piatră şi îşi spri-ini

m!inile pe ea& rivi spre T*ule şi astfel, începu sa pl!ngă& l!ngea în *o*ote, şiroaie du#le de lacrimi alunecau pe granit& =ra încon-urat de

picături şi datorită lacrimilor sale roca s"a crăpat& Aacrimile suferin$ei sale, căz!nd pe piatră, o perforau&

!inile îi lăsară urme pe locul în care şi le spri-inise de piatră, ca şi cum piatra ar fi fost din noroi şi urmele m!inilor s"ar fi impregnat acolo& Aa fel, şezutul său, se imprimăad!nc în piatra pe care era aşezat "2

?ncă se mai pot 'edea urmele m;inilor sale !n locul numit Temacpalco"*e fapt, stricto senso, !n Rocă, !n $iatră, !n Sex, zace ascunsă .lectricitatea sexuală

transcendentă care poate să !l !nro%easca sau să !l eli%ereze pe om"Aceste r;nduri definitorii ne in'ită la reflecţie""" enomenul uetzalcoatlian se

do'ede>te !ntotdeauna uimitor >i actual" &u siguranţă, nu facem afirmaţii semantice, dorim doar să comentăm pe calea

fenomenologică Mesa@ul uetzalcoatlian"Se spune că $reafericitul, după ce a suferit mult, a a@uns !ntr7un loc numit $untea

$ietrei"

88



+ .n acest loc e1istă apă ?ens seminis@, apă care se agită învol#ur!ndu"se, se revarsă şi se împrăştie"2

Antropologii moderni au interpretat !ntr7o manieră diferită >i eronată, nu cunoscnimic despre ezoterismul din Ana<uac" Hu cunosc sensul religios al acestor c;nturi"

*e>i aceasta poate părea total străin Gnosticismului, !n fond nu este, >i tre%uie să

acordăm mare atenţie următoarelor+ reafericitul se întoarse pe drumul pe care odinioară îl a#andonase"2Se spune că a smuls o piatră >i a făcut o punte, tra'ers;nd astfel pe celălalt mal"

Astfel, marele A'atar al aztecilor !>i continuă drumul >i a@unse la un loc ce se numea+ 4pa 3erpilor 2"

Autorii ara%i dau acestui loc numele de Folmat >i pe l;ngă asta ne !n'aţă că apele salel7au făcut nemuritor pe profetul lie" 1ocalizează faimosul iz'or !n Mod<allan, termen acărui radacină !nseamnă +mare o#scură şi tene#roasă2, indic;nd prin aceasta +*aosul metalic2, sperma sacră sau materia primă a Marii -pere"

Această cunoa>tere scapă analizei raţionaliste normale" .ste 'or%a despre !n'ăţăturide tip supraraţional care pot fi !nţelese, asimilate, numai cu a@utorul unui Guru (intern"

+Servus fugitivus2 care ne lipse>te este o +apă minerală şi metalică2, solidă >i tăioasă,cu aspectul unei pietre ce poate fi usor lic<efiată"Această apă coagulată su% formă de apă pietrificată este AlNaestul, Sol'entul

uni'ersal, Apa >erpilor, Sufletul metalic al spermei sacre, Mercurul ilozofiei secrete,rezultat minunat al transmutării sexuale"

?ntelepţii !ntotdeauna s7au arătat foarte rezer'aţi !n legătură cu Mercurul filozofic, alecărui faze succesi'e pot fi diri@ate de către operatorul inteligent după placul său"

*acă te<nica necesită un anumit timp >i presupune un oarecare efort, !n sc<im% estede o extremă simplitate" Hu presupune nici un fel de !ndem;nare, nici a%ilitate profesionala, ci numai cunoa>terea unui artificiu neo%i>nuit ce constituie acest +secretumsecretorum2 pe care noi, gnosticii, l7am di'ulgat de@a !n mod pu%lic &onexiunea

1ingam7Uoni (alus70ter fără a 'ărsa niciodată !n 'iaţă &upa lui Fermes"Parl Meag< afirmă + .n momentul tensiunii musculare şi înainte de a avea locinversiunea curen$ilor, c!nd apare senza$ia e-ăculării iminente, fluidul seminal va fire$inut, trăg!nd lim#a înapoi, c!t mai mult posi#il şi $in!ndu"ne respira$ia"2

+Se recomandă, de asemenea, contrac$ia muşc*ilor anusului ca şi cum s"ar practicae1erci$iul de concentrare asupra c*aErei ulad*ara"2

+Sufletul metalic2 al spermei este Fermes, Mercurul colorant care poartă !n sine+aurul mistic2, la fel cum Sf;ntul &risto%al !l poartă pe isus >i Mielul propria sa %lană"

?n acest fel, datorită Mercurului ilozofiei secrete, =inecu';ntatul *omn Iuetzalcoatla regenerat aurul !n suflet său, !n spirit >i !n corpurile existenţiale superioare ale iinţei"

nutil au !ncercat tene%ro>ii să !l facă pe =inecu';ntat să re'ină la păcatul său imoral"+/u nici un c*ip nu mai pot acuma să mă întorc 3 răspunde *omnul 3, tre#uie să

plec"2 +3 <nde mergi, Lurtzalcoatl B2 + erg 3le spuse3 către ăm!ntul roşu, merg să adun în$elepciune"2+.i !i spun 3 3i acolo, ce vei faceB2+3 =u sunt c*emat, Soarele mă c*eamă"2+3 Foarte #ine, lasă atunci lucrurile culturii toltece"2

89



+3i 2inecuv!ntatul aruncă în apă #unurile sale materiale 3lucrurile iluzorii aleacestei lumi3, colierele sale de pietre pre$ioase, care imediat se scufundară& De atunci,acel loc se numeşte 64pa pietrelor pre$ioase2"

+ .nainta un pic, a-unse în alt loc, care se numea 6Aocul în care dorm7& ?(rcul clasicilor, Aim#ul creştinilor, aici şi acum, somnul /onştiintei în această 8ale de

Aacrimi"2+ 4ici îi iese în înt!mpinare un adept al m!inii st!ngi şi îi spune' –.ncotro teîndrep$iB2

=inecu';ntatul răspunde + ă îndrept către ăm!ntul roşu, merg să do#!ndesc .n$elepciune"2

+3 Foarte #ine, #ea din acest vin al uitării, eu am venit să $i"l aduc"2+3 Nu, nu pot nici măcar un pic să gust "2+3 8a tre#ui sa #ei cu for$a& Nici eu nu te pot lăsa să treci, sau să î$i continui drumul

fără să #ei& =u tre#uie să te fac să #ei şi c*iar să te îm#at& 4şa că #eaC2+ 4tunci Luetzalcoatl, cu un pa*ar înalt – !ntruc;t era un %od<isatt'a căzut – #ău

vinul "2

+3i odată ce #ău, căzu învins de pe drum, începu sa sforăie ? timp de multere!ncarnări, trec;nd prin suferinţe de nedescris @ şi sforăitul său se auzea de foartedeparte, c!nd, în sf!rşit ? !>i trezi din nou con>tiinţa @ privi de"o parte şi de alta, se privi pe sine însuşi şi îşi netezi părul& Din această cauză acel loc se numeşte' 6Aocul în caredorm2"

+ Din nou îşi începu călătoria şi a-unse la culmea care se găseşte între untele<med, care sim#olizează Aingamul, şi Femeia 4l#ă, care sim#olizează Moniul – şi acolo,asupra lui şi asupra tovarăşilor pe care îi ducea cu el, #ufonii săi, infirmii – agregatele psi*ice sau elementele inumane –, căzu zăpadă şi cu to$ii îng*e$ară şi muriră"2

+/arnea să a#andoneze oaseleC2, exclamau 'ec<ii alc<imi>ti medie'ali !n timpulcoitului c<imic"

.zoterice c<inuri ale răţiilor Sf;ntului Andrei de &ardo" ără !ndoială, &rucea !n /este sim%olul minunat al morţii tuturor acestor elemente inumane care !n totalitatea lor alcătuiesc .goul, .ul"

Alegoric supliciu al Sf;ntului Andrei, !nfrico>ătoare torturi !n a Houa Sferă (regiuneasexului, remu>cări, ani<ilare %udd<istă"

&rearea Aurului Spiritului, sau regenerarea sa, este posi%ilă numai elimin;nd toţiace>ti %ufoni, infirmi, agregate psi<ologice care personifică defectele noastre"

=inecu';ntatul acum c;nta, acum pl;ngea >i lucra cu infinită ră%dare !n or@a&iclopilor (sexul"

+ l!nse mult, din piept ieşindu"i ad!nci suspine& .şi fi1ă privirea asupra untelui atizada – Muntele ?n'ierii – şi porni pe drum& e unde mergea, făcea numai minuni,lăs!nd urme minunate ale trecerii sale prin acele locuri2" (&um 'a face altădată marelePa%ir isus !n ara Sf;ntă"

+ 4-ung!nd la mare, construi o plută din şerpi – întruc!t o#$inuse completa dezvoltarea celor şapte grade de putere ale focului – şi odată terminată – completă – se aşeză pe ea şi o folosi drept #arcă"2

Aceasta ne aminteste de Gautama, =udd<a, a>ezat pe un Earpe la picioarele ar%orelui=od<i, extraordinarul Smoc<in, sim%ol magnific al potenţei sexuale"

8



$louă >i apa form;nd %ăltoace, ameninţa să !l !nece, !nsă Gautama a>ezat deasupraco%rei, o folosea drept %arcă"

.lementele comune pe care le putem extrage din di'erse texte ne 'or%esc despre>arpele ignic al puterilor noastre magice, aspectul feminin al lui =ina< e%raic, Soţia luiS<i'a, al Treilea 1ogos, *u<ul Sf;nt, Mama noastră cosmică particulară, care, prin

eliminarea elementelor inumane pe care le purtăm !n interior, ne sal'ează din apele!n'ol%urate ale 'ieţii"+ 2inecuv!ntatul Domn Luetzalcoatl se îndepărtă, dispăru în ape – spermatice, ale

primei clipe – şi nimeni nu ştie cum a-unse la locul de culoare roşie"2ără !ndoială, >i marele Pa%ir isus a a@uns la $ăm;ntul ro>u atunci c;nd a fost

!m%răcat cu mantia purpurie >i !n plus i s7a a>ezat pe cap o coroană !mpletită din spini"Atunci !l salutau ironic spun;ndu7i +Salve, >ege al iudeilor C2+3i îl loveau peste cap cu o trestie, şi îl scuipau şi aşezati în genunc*i, se plecau în

fa$a lui"2?n mod real, creuzetul sexual, erotic, este locul unde materia primă a Marii -pere

suferă patimile sale, asemeni lui Fristos" &reuzetul celei de7a Houa Sfere este locul !n

care moare, pentru a rena>te apoi purificată, spiritualizată, transformată"?n &aldeea, Kiguratele, turnuri a';nd de o%icei trei eta@e din categoria cărora a făcut parte >i faimosul Turn =a%el, erau pictate cu trei culori negru, al% >i ro>u purpuriu"

$entru a ne face o idee despre importanţa extraordinară pe care culorile Marii -pere oau !n ilozofia ermetică, să o%ser'ăm că !ntotdeauna ecioara este reprezentată !m%răcată!n al%astru (ec<i'alentul negrului, *umnezeu !n al% >i Fristos7ul !n ro>u"

?n Templele sacre din 'ec<iul .gipt al faraonilor, c;nd aspirantul era pe punctul de atrece prin pro%ele niţierii, un Maestru se apropia de el >i !i >optea !n urec<e aceastămisterioasa frază + 4minteşte"$i ca (siris este un %eu negruC2

?n mod e'ident, aceasta este culoarea specifică a tene%relor, a um%relor cumeria, a*ia'olului, căruia i se ofereau !ntotdeauna trandafiri negri >i, de asemenea, culoarea

Faosului primiti' unde toate elementele se confundă >i se amestecă !n totalitate" Sim%olulelementului păm;nt, al nopţii >i al morţii radicale a tuturor acestor agregate psi<ologicecare !n totalitatea lor constituie eul !nsumi"

ără !ndoiala, la fel ca !n Geneza e%raică, unde ziua urmează nopţii, la fel >i luminaurmează !ntunericului"

=inecu';ntaţi cei ce au fost regeneraţi >i spălaţi de S;ngele Mielului (ocul sexual,ei 'or !m%răca mereu 'e>minte al%e"""

$e păm;ntul sacru al faraonilor, $ta<, Regeneratorul, folosea !ntotdeauna tunica del;nă al%ă pentru a indica rena>terea celor puri, a celor care au murit !n ei !n>i>i"

?n aplicarea sistematică a punctului nostru de 'edere relaţionat cu culorile materiei prime a Marii -pere, este urgent >i de neam;nat să amintim studenţilor no>tri gnostici că!nainte de a a@unge la $ăm;ntul ro>u, Iuetzalcoatl, Fristosul mexican, a putut folosi cudrepturi depline tunica gal%enă"

&uloarea al%ă urmează celei negre, gal%enul, al%ului >i purpura Regilor sacri ai*inastiilor Solare, urmează !ntotdeauna după gal%en"""

&;nd =inecu';ntatul a a@uns la $ăm;ntul de culoare ro>ie, >i7a pus pe umeri mantiaRegilor di'ini >i a !n'iat din morţi"

Se spune că atunci s7a 'ăzut !n ape ca !ntr7o oglindă (oglinda Alc<imiei" &<ipul săuera din nou frumos (se !ntorsese !n $aradisul pierdut" Se !mpodo%i cu cele mai frumoase

86



'e>minte >i aprinz;nd un rug, se aruncă !n el (ocul sexual a mistuit !n !ntregime .ul psi<ologic, din care nu a rămas nici măcar cenu>a"

Ei păsările cu pena@ul %ogat ($ăsările *u<ului 'eniră să 'adă cum ardea pasăreac;nepar, pasărea de culoarea peruzelei, pasărea de floarea soarelui, pasărea ro>ie >ial%astră, cea aurie >i mii de păsări >i mai frumoase"

+/!nd rugul încetă să mai arda ? odată consumată Marea -pera @ inima sa se înăl$ă şia-unse p!nă la ceruri& 4colo se transformă în stea, şi această stea este Auceafărul dimine$ii şi al înserării& .nainte co#or!se în regatul mor$ilor şi după ce a stat acolo şapte zile, s"a înăl$at su# formă de stea"2

niţiatorul ne arată !ntotdeauna cu o m;nă către oglinda Alc<imiei, !n timp ce cucealaltă sustine cornul Amalteei" Alături de el zărim Ar%orele Vieţii, at;t de studiat decătre Na%ali>tii e'rei" -glinda sim%olizează !ntotdeauna !nceputul -perei, Ar%orele Vieţiiindică finalul său iar &ornul A%undenţei, rezultatul"

Iuetzalcoatl a transformat *ia'olul, piatra %rută, materială >i grosieră, !n 1ucifer,$iatra ung<iulară a Marii -pere, !n Ar<ang<elul 1uminii, Steaua dimineţii"

*ia'olul, reflecţia 1ogosului nostru interior, a fost cea mai !naltă creatură !nainte ca

noi să cădem !n generarea animală"+ 4l#eşte alama şi arde căr$ile2, ne repetă toţi mae>tri Artei ermetice"=inecu';ntatul, trec;nd prin torturile Mem%rilor raţiei Spinului, a al%it *ia'olul, l7a

readus la starea sa strălucitoare >i primordială"&ine moare !n el !nsu>i, aici >i acum, !l eli%erează pe $rometeu !nlănţuit, >i acesta !l

plăte>te din plin, !ntruc;t este un &olos cu putere asupra cerurilor, păm;ntului >iinfernurilor"

1ucifer7$rometeu, integrat cu toate părţile iinţei noastre, ne transformă !n ce'adistinct, diferit, !ntr7o creatură exotică, un Ar<ang<el, o $utere teri%il de di'ină"""

Hu este de prisos să amintim !n acest Tratat faptul că, atunci c;nd sfintele femei auintrat !n morm;ntul Sal'atorului lumii, !n locul %ăr%atului pe care !l cunoscuseră, au

'ăzut un !nger acoperit cu un 'e>m;nt al%, lung, >i s7au speriat""" Stă scris+/elui ce va ieşi #iruitor şi îmi va fi fidel p!nă la sf!rşit, eu îi voi da putere asupra

neamurilor "2 +3i le va conduce cu #aston de fier şi vor fi arşi ca vasul unui olar0 la fel cum eu am

primit aceasta de la Tatăl meu"2+3i îi voi dărui Steaua Dimine$ii2 (Venus71ucifer"Feinric< P<unrat<, !n opera sa +Amp<iteatrum Sapientae Aetarnae2 scrie + .n final,

c!nd opera a trecut de la culoarea cenuşie la al#ul pur şi apoi la gal#en, vei vedea iatra Filozofală (citatul Ar<ang<el , >egele nostru – cel de"al Treilea Aogos – înăl$at deasupra asupritorilor, care iese din morm!ntul său din sticlă, se ridică din patul său şi soseşte la scenariul nostru lumesc cu corpul său glorificat, adică, regenerat şi mai mult ca perfect "2

$entru a clarifica, spunem ca termenul +$iatra ilozofală2, !n lim%a@ul sacrusemnifică +$iatra care poartă semnul Soarelui2" Astfel, acest semn solar 'ine !nsoţit deculoarea ro>ie, ce poate 'aria !n intensitate"

0n 'ec<i alc<imist afirma +/eea ce noi filozofii urmărim cu to$ii, nu este uniuneaunui corp şi a un spirit metalic, ci condensarea, aglomerarea acestui spirit într"un înveliş

8L



înc*egat, rezistent şi strălucitor, capa#il de a"l acoperi, de a impregna toate păr$ile sale şi de a"i asigura o protec$ie eficace"2

+ 4cest suflet, spirit sau foc reunit ?amestecat cum se cuvine cu 8enus"Aucifer@,concentrat şi coagulat în cea mai pură, cea mai rezistentă şi cea mai perfectă dintremateriile terestre, este ceea ce numim piatra noastră"2

+3i putem da mărturie ca orice ac$iune care nu are drept g*id acest spirit, şi aceastămaterie drept #ază, niciodată nu va atinge scopul propus"2

&A$T-101 /ANTROPOOGI% GNOSTIC/

*at fiind progresul extraordinar al Studiilor gnostice din ultimul timp, nici o persoanăcultă nu ar mai face gre>eala simplistă de a plasa iz'oarele curentului gnostic !ntr7o zonăspirituală limitată, a>a cum se !nt;mpla odinioară"

*acă este perfect ade'ărat că !n orice sistem gnostic tre%uie să ţinem cont de

elementele sale elenistice orientale, incluz;nd $ersia, Mesopotamia, Siria, ndia, $alestina.gipt, etc", niciodată nu ar tre%ui să ignorăm principiile gnostice percepti%ile !n su%limeleculte religioase na<ua, toltece, aztece, zapotece, ma)a, c<i%c<a, inca, uec<ua, etc", etc",din ndoamerica"

Vor%ind foarte clar >i fără ocoli>uri, afirmăm Gnoza este un funcţionalism foartenatural al con>tiinţei, o +$<ilosop<ia perennis et uni'ersalis"2

ără !ndoială, Gnoza este cunoa>terea iluminată a Misterelor di'ine, rezer'ată uneielite"

&u';ntul +Gnosticism2, cuprinde !n structura sa gramaticală ideea de sisteme saucurente dedicate studiului Gnozei"

Acest Gnosticism implică o serie coerentă, clară, precisă, de elemente fundamentale,

'erifica%ile prin intermediul experienţei mistice directe =lestemul, a%ordat dintr7un punct de 'edere >tiinţific >i filozoficD Adam >i .'a din Geneza e%raicăD $ăcatul -riginar >i ie>irea din $aradisD Misterul 1uciferului Ha<uaD Moartea sinelui !nsu>iD $uterilecreatoareD .senţa Sal'atorului Sal'andusD Misterele sexualeD Fristos7ul intimD Earpele defoc al puterilor noastre magiceD &o%or;rea !n nfernuriD ?ntoarcerea !n .denD Farul luiMefistofelD

Humai doctrinele Gnostice care implică fundamentele ontologice, teologice >iantropologice mai sus citate, fac parte din Gnosticismul autentic"

$regnostic este cel care !ntr7o formă concretă, clară >i specifică, prezintă caracteristici!n oarecare măsură comune sistemelor gnostice, !nsă, integrate !ntr7o concepţie generalăstrăină Gnosticismului re'oluţionar" dei care, fără !ndoială nu sunt, >i totu>i suntgnostice"

$rotognostic, este orice sistem gnostic aflat !ntr7un stadiu incipient >i germinal,mi>cări diri@ate de o atitudine foarte asemănătoare celei care caracterizează curentelegnostice definite"

Ad@ecti'ul +gnostic2 poate >i c<iar tre%uie să fie inteligent aplicat conceptelor care!ntr7o formă sau alta se relaţionează at;t cu Gnoza, c;t >i cu Gnosticismul"

$rin semnificaţia sa, termenul +gnosticizant2, este cu siguranţă foarte apropiat celui+pregnostic2, !ntruc;t !n realitate, +stricto sensu2, termenul se află !n relaţie cu aspecte

8O



intrinseci care posedă o oarecare asemănare cu Gnosticismul 0ni'ersal, !nsă fac partedintr7un curent definit ca ne7gnostic"

-dată sta%ilite aceste clarificări semantice, să trecem acum să definim cu deplinăclaritate Gnosticismul"

Se cu'ine să clarificăm !n acest tratat faptul ca Gnosticismul este un proces religios

foarte intim, natural >i profundD ezoterism autentic profund, dez'olt;ndu7se clipă de clipă,cu trăiri mistice foarte particulare, cu *octrină >i ritualuri proprii"- doctrină extraordinară care adoptă fundamental forma mitică >i uneori, mitologicăD

1iturg<ie magică inefa%ilă, cu 'ie ilustrare pentru &on>tiinţa Superlati'ă a iinţei" ără !ndoială, &unoa>terea gnostică scapă !ntotdeauna analizelor o%i>nuite ale

raţionalismului su%iecti'"Scopul acestei &unoa>teri este intimitatea infinită a persoanei, iinţa"Raţiunea de a fi a iinţei este ?nsă>i iinţa" Humai iinţa se poate cunoa>te pe Sine"

Astfel, iinţa se autocunoa>te prin Gnoză" iinţa, ree'alu;ndu7se >i cunosc;ndu7se pe sine, reprezintă Autognoza" ără !ndoială,

aceasta din urmă, !n ea !nsă>i, este Gnoza"

Autocunoa>terea iinţei este un proces supra7raţional care depinde de .l, care nu arenimic de7a face cu intelectualismul" $răpastia care există !ntre iinţă >i .u este de netrecut >i de aceea $neuma, Spiritul,

se recunoa>te, >i această recunoa>tere este un act autonom, moti' pentru care raţiuneasu%iecti'ă a mamiferului intelectual se do'ede>te ineficace, insuficientă, teri%il de săracă"

Autocunoa>terea, autognoza, implică ani<ilarea .ului, ca muncă preala%ilă, urgentă,de neam;nat"

.ul, .goul, se compune din sume >i resturi de elemente su%iecti'e, inumane, %estiale,care, fără !ndoială, au un !nceput >i un sf;r>it"

.senţa, &on>tiinţa, prizonieră, !m%uteliată, capti'ă !ntre di'ersele elemente careconstituie sinele !nsu>i, .goul, din nefericire se manifestă !n 'irtutea propriei sale

condiţionări"*izol';nd .ul, .senţa, &on>tiinţa se treze>te, se iluminează, se eli%erează >i atuncio%ţinem ca >i consecinţă sau corolar, autocunoa>terea, Autognoza"

ără !ndoială, re'elaţia legitimă !>i are %azele incontesta%ile, de netăgăduit, !nAutognoză"

Re'elaţia gnostică este !ntotdeauna imediată, directă, intuiti'ăD exclude radicaloperaţiunile intelectuale de tip su%iecti' >i nu are nimic de a face cu experienţa >iansam%lul de date de tip senzorial"

nteligenţa sau Hous, !n sensul său gnoseologic, pe c;t este de ade'ărat că poate ser'idrept fundament ntelectului iluminat, pe at;t de mult se fere>te să cadă !n 'anulintelectualism"

Se do'edesc clare >i e'idente, caracteristicile ontologice, pneumatice >i spirituale alelui Hous (nteligenţa"

?n numele ade'ărului, declar !n mod solemn că iinţa este singura existenţă realăD!naintea transparenţei sale inefa%ile >i teri%il de di'ine, ceea ce numim .u, .go, eu!nsumi, sine !nsu>i, nu reprezintă dec;t tene%re exterioare, pl;nset >i scr;>net de dinţi"

Autognoza sau redescoperirea autognostică a iinţei, se do'ede>te un a@utor decisi',a';nd !n 'edere caracteristicile antropologice ale $neumei sau Spiritului"

&unoa>terea de sine !nseamnă identificarea cu propria iinţă di'ină"

8J



A ne >ti una cu propria $neuma sau Spirit, a experimenta !n mod direct identificarea!ntre cunoscut >i cunoscător , este ceea ce putem >i tre%uie să definim ca Autognoză"

&u siguranta, această re'elaţie extraordinară, ne in'ită să murim !n noi !n>ine cuscopul ca iinţa să se manifeste !n noi"

*in contră, a ne !ndepărta de iinţă, a continua ca >i .go !n erezia separării,

!nseamnă a ne condamna la in'oluţia scufundată !n 1umile nfernale" Această reflecţie e'identă ne conduce la tema +li%erului ar%itru2 gnostic" ?n mode'ident, un gnostic serios este un ales +a posteriori2"

.xperienţa gnostică permite de'otului sincer să se cunoască pe sine >i să se auto7realizeze !n mod integral"

Să se !nţeleagă prin Auto7Realizare, dez'oltarea armonioasă a tuturor posi%ilităţilor infinite ale omului"

Hu este 'or%a despre date intelectuale, capricios distri%uite, nici de pură 'or%ărielipsită de su%stanţă >i %;rfă am%iguă"

Tot ceea ce afirmăm !n aceste paragrafe tre%uie să se !nţeleagă ca experienţăautentică, traită, reală"

?n cadrul curentelor gnostice nu există dogma predeterminării ortodoxe, care ne7ar !m%utelia !n mod lamenta%il !n concepţia restr;nsă a *i'inităţii antropomorfice" ?n grece>te, *umnezeu este T<eos, !n latină, *eus, !n sanscrită *i' sau *e'a, termen

care se traduce ca ?nger sau ?ngeri"&<iar >i la cele mai conser'atoare popoare semitice, cel mai 'ec<i *umnezeu al

1uminii, .l sau lu, apare !n primele capitole din Geneza !n forma plural, sintetica+.lo<im2"

*umnezeu nu este 'reun indi'id uman sau di'in !n particular, *i'initatea !nseamnăKei 0nitatea Multipl $erfectăX" .l este Armata Vocii, Marele &u';nt, Ver%ul din.'ang<elia Sf;ntului oan, 1ogosul &reator, 0nitate multiplă perfectă" Ei totu>i,*umnezeu este 0H01"

Autocunoa>terea >i desă';r>irea !n orizontul infinitelor posi%ilităţi, presupune!ntoarcerea sau re!ntoarcerea la -astea creatoare a .lo<imilor"Ei aceasta este certitudinea gnosticului, iinţa i s7a dez'ăluit !n !ntregime >i

minunatele sale splendori distrug radical orice iluzie"*esc<iderea +$neumei2 sau *u<ului di'in din om, cuprinde !n ea !ntregul conţinut

Soteriologic"*acă se cunoa>te Gnoza marilor Mistere ar<aice, aceasta este pentru că anumiţi

oameni foarte sfinţi au reu>it să se apropie de dinamismului re'elator al iinţei, graţieloialităţii lor doctrinare" Studiul riguros al di'erselor piese antropologice ale culturilor aztecă, toltecă, ma)a, egipteană, etc", ar fi mai mult dec;t imposi%ilă !n lipsa uneiinformaţii preala%ile asupra Antropologiei Gnostice"

&odicele mexicane, $apirusurile egiptene, Ta%lele asiriene, Manuscrisele de la MareaMoartă, $ergamente stranii, precum >i anumite Temple foarte 'ec<i, monoliţi sacri, 'ec<i<ieroglife, piramide, morminte milenare, etc", oferă !n profunzimea lor sim%olică un sensgnostic care !n mod <otăr;t scapă interpretării literale >i care niciodată nu a putut fiexplicat pe cale pur intelectuală"

Raţionalismul speculati', !n loc să !m%ogăţească lim%a@ul gnostic, !l sărăce>te !n modlamenta%il, !n timp ce po'estirile gnostice, scrise sau alegorizate su% orice formă artistică,se orientează !ntotdeauna către iinţă"

9Q



Ei tocmai !n acest lim%a@ foarte interesant al Gnozei, semifilozofic >i semimitologic,se !nt;lnesc un număr de constante extraordinare, sim%oluri cu fond ezoterictranscendental, care !n tăcerea lor 'or%esc despre multe"

=ine >tiu, at;t -amenii c;t >i Keii, că tăcerea este do'ada ?nţelepciunii" &aracteristicile specifice Mitului gnostic >i care se completează reciproc, sunt

următoarele7 *i'initatea Supremă"7 .manaţia >i căderea pleromatică"7 *emiurgul Ar<itect"7 $neuma !n 1ume"7 *ualism"7 Sal'ator"7 ?ntoarcere"

*i'initatea gnostică supremă se caracterizează ca Agnostos T<eos, Spaţiul A%stractA%solut (AH" *umnezeul ignorat sau necunoscut" 0nica Realitate din care emană

.lo<imii !n aurora oricărei &reaţii uni'ersale" Să ne amintim că $aranis<panna, este Sumumul =unătăţii, A%solutul, >i astfel, este!nsă>i $aranir'ana (AH Sop<"

Mai t;rziu, tot ceea ce există !n acest 0ni'ers, 'a a@unge să ai%ă o existenţă reală !n$aranis<panna"

ără !ndoială, facultăţile cogniti'e ale omului, niciodată nu 'or putea trece dincolode mperiul &osmic al 1ogosului =ăr%at7emeie, al *emiurgului &reator, Armata Vocii(Ver%ul"

a<7Fo'a<, Tatăl7Mama secret al fiecăruia dintre noi, este ade'ăratul e<o'a<" 1itera e%raică od, reprezintă mem%rul 'iril ($rincipiul Masculin" .'e, Fe'e, .'a, la

fel cu Fe%e, Keiţa greacă a tinereţii >i 1ogodnica din -limp a lui Feracles, este Uoni7ul,

&upa di'ină, .ternul eminin"*i'inul Ra%%i din Galileea, !n loc să ridice cult antropomorficului e<o'a al iudeilor,a adorat pe *i'inul său Tată7Mamă (a<7Fo'a<, Tatăl7Mama interior"

=inecu';ntatul, crucificat pe Muntele &al'arului, a strigat cu 'oce tare +Tatăl meu,în m!inile tale îmi încredin$ez du*ul 2" Ram7o, sis, *i'ina sa Mamă Pundalini, l7a!nsoţit !n Via &rucis"

Toate naţiunile au ca Keu sau Kei primordiali o fiinţă androgină" Hu putea fi !n altmod, !ntruc;t ei !i considerau pe strămo>ii lor !ndepărtaţi, pe antecesorii lor cu du%lu sex,ca >i iinţe di'ine >i Kei sfinţi, la fel cum fac astăzi c<inezii"

?n consecinţă, concepţia artificială asupra unui e<o'a antropomorf, exclusi'ist,independent de propria sa operă, a>ezat acolo sus pe tronul său de tiranie >i despotism,arunc;nd cu tunete >i fulgere asupra acestui %iet furnicar uman, este rezultatul ignoranţei, pură idolatrie intelectuală"

*in nefericire, această concepţie gre>ită asupra Ade'ărului, a pus stăp;nire at;t pefilozoful occidental, c;t >i pe afiliaţii religio>i ai oricăreia dintre sectele complet golite deelementele gnostice"

&eea ce au respins gnosticii din toate timpurile, nu este *umnezeul necunoscut, 0nic>i mereu prezent !n Hatură, sau !n natura +in a%scondito2, ci pe *umnezeul dogmei

94



ortodoxe, !nspăim;ntătoarea zeitate răz%unătoare a legii talionului (ocidinte pentru dinte"

Spaţiul A%stract A%solut, *umnezeul necunoscut, nu este nici un 'id fără limite, nicio plenitudine condiţionată, ci am%ele lucruri !n acela>i timp"

Gnosticul ezoterist acceptă re'elaţia ca pro'enind de la iinţele *i'ine, Vieţile !n

manifestare, !nsă niciodată Viaţa 0nică nemanifesta%ilă" *i'initatea incognosci%ilă este Spaţiul A%stract A%solut, sursa primară a tot ceea ce afost, este sau 'a fi"

Această &auză infinită >i eternă, se gase>te astfel, golită de orice fel de atri%ute" .stelumina negati'ă, existenţa negati'ă, se găse>te dincolo de orice g;nd sau speculaţie"

Mitul gnostic al lui Valentin, care, !ntr7o manieră specială ni7i arată pe cei treizeci deAeoni pleromatici, i'indu7se misterios din Spaţiul a%stract a%solut, prin emanaţiisuccesi'e >i ordonate de pereci tre%uie să ser'ească drept ar<etip,model al unui Mit monist, care, !ntr7o formă mai mult sau mai puţin e'identă, este prezent !n orice sistem gnostic definit"

Acest punct transcendental al para%olei, !n mod clasic se orientează către di'iziunea

ternar! a *i'inităţii Agnostos T<eos (A%solutul, *emiurgul, $ro7Tatăl, etc" 1umea di'ină, lăca>ul glorios al $leromei, a apărut direct din 1umina negati'ă, din.xistenţa negati'ă"

?n final, Hous, Spiritul sau $neuma, conţine !n el !nsu>i infinite posi%ilităţisuscepti%ile să se dez'olte pe durata manifestării"

?ntre extremele extraordinare ale iinţei >i He7iinţei ilozofiei, a a'ut loc di'izareasau căderea"

Mitul gnostic al căderii Sop<iei (di'ina ?nţelepciune se referă !n mod solemn laaceastă teri%ilă transformare din s;nul $leromei"

*orinţa, fornicaţia, dorinţa de a rena>te ca >i .go, dă origine catastrofei >i dezordinii,creează o operă denaturată care, fără !ndoială, răm;ne !n afara am%ientului di'in, de>i !n

ea se găse>te prizonieră .senţa, =ud<atta, materialul psi<ic al creaturii umane"mpulsul spre unitatea 'ieţii li%ere !n mi>carea ei, se poate de'ia !nspre .go, >i prinseparare, poate ţese o lume plină de amărăciune"

&ăderea omului degenerat este fundamentul Teologiei tuturor popoarelor antice"&onform lui ilolaos, pitagoreicul, (secolul V !"Fr", filozofii antici afirmau că

materialul psi<ic, .senţa, se găsea !nc<isă !n .go ca !ntr7un morm;nt, ca pedeapsă pentrua fi păcătuit"

$laton dă de asemenea mărturie !n acest sens, despre faptul că aceea era doctrinaorficilor >i că el !nsu>i o aplica"

*orinţa fără margini, !ncălcarea regulilor creaţiei, conduce la e>ec"&el ce 'rea să se distingă ca >i .go, !ntotdeauna dă na>tere dezordinii >i căderii,

re%eliunii angelice"Astfel, autorul lumii formelor, este un grup mistic de creatori =ăr%aţi7emei sau Kei

du%li, precum Tlaloc, Keul ploilor >i al fulgerelor, >i soţia sa &<alc<iuitlicue, cea cu fustădin @ad, din panteoanele ma)a, aztec, olmec, zapotec, etc", etc", etc""

?n cu';ntul .lo@im (.lo<im! !nt;lnim o c<eie transcendentală care ne in'ită lareflecţie"

4 Notă: În limba spaniolă, J se pronunţă H.

95



&u siguranta, .lo@im, cu , !n di'ersele 'ersiuni autorizate >i re'izuite ale =i%liei, setraduce ca >i *umnezeu"

.ste de netăgăduit, nu doar din punct de 'edere ezoteric, ci >i ling'istic, faptul cătermenul .lo@im este un nume feminin cu o terminaţie masculină la plural"

Traducerea corectă, +stricto sensu2, a numelui .lo<im, sau, mai %ine zis, .lo@im,

!ntruc;t !n lim%a e%raică F se pronunţă , este Keiţe >i Kei" +3i Du*ul principiilor masculin şi feminin plutea deasupra lumii fără forma şi seînfăptui crea$ia"2

ără !ndoială, o Religie fără Keiţe este pe @umătate atee" *acă aspirăm cu ade'ărat la ec<ili%rul perfect al 'ieţii animice, tre%uie să ridicăm

cult lui .lo<im (Keii >i zeiţele din 'ec<ile timpuri >i nu antropomorficului e<o'a<,respins de către marele Pa%ir isus"

&ultul idolatric al antropomorficului e<o'a<, !n locul lui .lo<im, cu siguranţă esteun puternic impediment !n o%ţinerea stărilor de con>tiinţă supranormale"

Antropologii gnostici, !n loc să r;dem sceptici 3 cum fac cei profani 3 !n faţareprezentărilor Keilor >i Keiţelor din diferitele panteonuri aztec, ma)a, olmec, toltec,

c<i%c<a, druid, egiptean, <indus, caldeean, fenician, mesopotamian, persan, roman,ti%etan, dac, etc", etc", răm;nem prosternaţi !naintea acestor *i'inităţi, !ntruc;trecunoa>tem !n ele pe .lo<imul creator al uni'ersului" +/ine r!de de ceea ce nucunoaşte, riscă să devină idiot "2

?ndepărtarea de *emiurgul &reator, antiteza, fatalul, este !nclinaţia spre egoism,ade'ărata origine al at;tor amărăciuni"

ără !ndoială, con>tiinţa egoică se identifică cu a<'e, cel care, conform luiSaturninus din Antio<ia, este un !nger căzut, un geniu al răului"

.senţa, &on>tiinţa !m%uteliată !n .go, suferă de7a lungul timpului, !n 'irtutea propriei sale condiţionări"

Situaţia, cu siguranţă nu foarte plăcută, repetată ne!ncetat !n po'estirile gnostice ale

$neumei, supusă cu cruzime puterilor legii, ale lumii >i ale a%isului, se do'ede>te destulde clară, pentru a mai insista aici asupra ei" .ste e'identă slă%iciunea >i neputinţa dezarmantă a %ietului animal intelectual, !n

mod gre>it numit om, atunci c;nd 'rea să se ridice din noroiul păm;ntului fără a@utoruldi'inităţii"

.xistă pe aici un pro'er% popular care spune + Dumnezeu î$i dă, dar nu î$i #agă întraistă2"

Humai ulgerul ignic, nepieritor, !nc<is !n su%stanţa o%scură, fără formă >i rece, poatesă reducă la praf cosmic .ul psi<ologic, pentru a eli%era .senţa, &on>tiinţa"

&u cu'inte de foc afirmăm Humai Suflul *i'in ne poate !ntoarce la Ade'ăr " ?nsă,aceasta este posi%il numai prin munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare"

$osesiunea Gnozei este !ntotdeauna !nsoţită de o anumită atitudine de !ndepărtare sau!nstrăinare !n faţa acestei lumi iluzorii, ma)a"

Gnosticul autentic aspiră la o sc<im%are definiti'ă, simte !n mod intim impulsurilesecrete ale iinţei, >i de aici iz'oră>te nelini>tea sa, respingerea >i ru>inea !n faţadi'erselor elemente inumane care constituie .ul"

&ine năzuie>te să se piardă !n iinţă, poartă cu sine remu>carea >i oroarea !n faţa!ngrozitoarelor manifestări ale sinelui !nsu>i"

98



A ne contempla !n !ntregime pentru un moment, !nseamnă să ne simţim fără limite >isă respingem cu toate puterile iinţei, sc;r%osul egoism al separatismului"

?naintea gnosticului se desc<id două căiA" &ea a iinţei, transparentă, cristalină, impersonală, reală >i ade'ărată"

=" &ea a .ului, ansam%lu de agregate psi<ologice personific;nd defecte, a căror unicăorigine este ignoranţa" .u superior >i eu inferior sunt doar secţiunile aceluia>i lucru,aspecte diferite ale lui eu !nsumi, faţete 'ariate ale infernalului"

.ste sinistrul >i tene%rosul .u superior, mi@lociu sau inferior, suma, rest sau multiplucontinuu de agregate psi<ice inumane"

Humitul .u superior, nu este dec;t o mică parte din eu !nsumi, un >iretlic intelectualal .goului, care caută scăpări pentru a continua să existe, o formă foarte su%tilă deauto!n>elare"

.ul este o operă ori%ilă cu multe 'olume, rezultatul a nenumărate zile de ieri, un nodfatal pe care tre%uie să !l dezlegăm"

1auda de sine egoică, cultul .ului, supraestimarea de sine, este paranoia, idolatrie decea mai @oasă speţă"Gnoza este Re'elaţie sau *ez'ăluire, aspiratţie rafinată, sintetism conceptual, reu>ite

maxime"?n mod e'ident, at;t !n esenţă c;t >i !n fapt, Gnoza >i Farul sunt asemănătoare din

punct de 'edere fenomenologic" ără Graţia *i'ină, fără a@utorul extraordinar al Suflului sacru, Autognoza, auto7

realizarea intimă a iinţei, ar fi mai mult dec;t imposi%ilă"A ne sal'a este cel mai indicat >i aceasta presupune o deplină identificare a

sal'atorului cu cel sal'at" *i'inul, cel care sălă>luie>te !n ad;ncul Sufletului, autentica >ilegitima facultate de cunoa>tere, ani<ilează .goul >i a%soar%e !n paropsia sa .senţa >i !n

iluminarea totală, o sal'ează" Aceasta este tema Sal'atorului Sal'andus"Gnosticul care a fost sal'at din ape, a !nc<is cercul nenumăratelor amărăciuni, a trecutlinia care desparte sfera inefa%ilă a $leromei de regiunile inefa%ile ale 0ni'ersului, ae'adat cu cura@ din mperiul *emiurgului, pentru că a redus .goul la praf cosmic"

Trecerea prin diferitele lumi, ani<ilarea succesi'ă a elementelor inumane, face posi%ilă re!ntoarcerea la sacrul Soare A%solut (AH >i atunci, transformaţi !n creaturiteri%il de di'ine, trecem dincolo de %ine >i de rău"

&A$T-101 /M%0IC 1 T%NOCHTITAN

&u siguranţă, termenul Tenoc<titlan are o explicaţie foarte clară >i simplă, lipsită deartificii inutile +1ocul lui Tenoc<tli, cactus cu spinii tari"2

&actusul tradiţional, născut din piatra dură, este o pictogramă foarte 'ec<e amisterelor ar<aice, semnul magic >i mistic al ora>ului"

*in punct de 'edere etimologic, cu';ntul +Mexic2, pro'ine din rădăcina +metzli2(luna >i +xictli2 (om%ilic sau centru"

99



Mexic, termen clasic precolum%ian, poate >i c<iar tre%uie să se traducă astfel+(raşul care se află în mi-locul lacului lunii2"

Hu este de prisos să amintim !n acest tratat, faptul că poporul 'ecin al otomilor,!ntotdeauna a desemnat acest ora> seniorial cu numele de +An%ondo amadetzana2"

Termenul +%ondo2, !n lim%a@ul riguros otomi, !nseamnă +nopal2D +amadetzana2

!nseamnă +!n mi@locul 1unii2"Ac'ila triumfătoare a>ezată deasupra cactusului nopal, de'or;nd un >arpe, %lazonulStatelor 0nite Mexicane, nu este altce'a dec;t traducerea fidelă a pictogramei ar<aice,care !l desemna odinioară pe marele Tenoc<titlan"

Hici c<iar !n culmea gloriei, 'ec<ii mexicani nu au uitat ca ora>ul lor, minunat >iimpunător, a fost ridicat !n mla>tini, de către un tri% umil >i su%estimat" - anumitălegendă foarte 'ec<e, care se pierde !n noaptea secolelor, po'este>te cum %ătr;nii audescoperit cu mare uimire, +intoll<tic inacai<ti+ +!n interiorul spaţiului ocrotit, !nstufări>2, anumite plante >i creaturi animale despre care Keul Fuitzilopoc<tli le 'or%isesalcia al%ă, %roasca de culoarea smaraldului >i pe>tele al%, etc""

+8ăz!nd toate acestea, #ătr!nii aproape că au iz#ucnit în pl!ns spun!nd'

– 4stfel, aici va fi oraşul nostru, întruc!t am văzut ceea ce ne"a spus şi ne"a ordonat +uitzilopoc*tli& .nsă în noaptea următoare, %eul îl c*emă pe Sacerdotul /uau*coatl ?3arpele"4cvilă@

şi îi spuse' – (, /uau*coatl) 4$i văzut de-a şi v"a$i minunat de tot ceea ce a$i găsit în stufăriş)&

.nsă asculta$i) =1istă ceva ce încă nu a$i văzut& erge$i să vede$i cactusul pe care se odi*neşte #ucuroasă acvila&&&& 4colo ne vom aşeza, vom stăp!ni acele locuri, vom aştepta, ne vom înt!lni cu diferi$i

oameni, conducătorii şi luptătorii noştri& /u săge$ile şi cu scutul nostru vom decide cucine ne învecinăm, pe cine cucerim&&&

.ntruc!t acolo va fi tinutul nostru, e1ic "Tenoc*titlan, locul unde $ipă acvila, locul unde îşi întinde aripile şi măn!ncă, locul unde înoată peştii, locul unde se ascunde şarpele, şi acolo se vor petrece multe lucruri"2

&uau<coatl, ministrul $rea!naltului, !m%ătat de extaz, imediat a adunat toţi mexicanii!n piaţă pentru a le comunica &u'intele *omnului"

Ei cu toţii, tinerii >i femeile, %ătr;nii >i copiii, plini de %ucurie, !l urmară !n mla>tini, printre plantele de apa>i sălcii >i deodată, ce'a neo%i>nuit se !nt;mplăD !n uimireagenerală descoperiră semnul promis ac'ila săl%atică a>ezată deasupra nopalului, !n plinfestin maca%ru, de'or;nd un >arpe" ?n acele momente de admiraţie >i fericire, 1uciferulna<ua strigă cu 'oce tare +3 (, me1icanilor, aici ne vom aşezaC2

mediat, mexicanii au !nceput să pl;ngă spun;nd + erităm să ni se îndeplineascădorin$a& 4m văzut şi ne"am minunat de locul în care se va ridica poporul nostru& Sămergem să ne odi*nim"2

-dată studiate toate aceste paragrafe %ogate !n idei, să trecem imediat la o analiză defond"

ără !ndoială, Earpele este sim%olul ezoteric al !nţelepciunii >i al cunoa>terii oculte "*in cele mai 'eci al tuturor zeilor sfinţi precumFermes, Serapis, isus, Iuetzalcoatl, =udd<a, Tlaloc, *ante, Koroastru, =oc<ica, etc""

9



-rice Adept al raternităţii 0ni'ersale Al%e, poate fi sim%olizat pe %ună dreptate prinmarele +Earpe2, care, pe pietrele negre de ofrandă ale %a%ilonienilor, ocupă un loc at;t decunoscut !ntre sim%olurile Keilor"

&onform lui *upuis, .sculap, $luton, .smun >i Pneep sunt cu toţii, zeităţi ce posedăatri%utele Earpelui" &u toţii sunt 'indecători, dătători de sănătate spirituală, fizică, >i de

iluminare"=ra<manii au a'ut propria lor cosmogonie, >tiinţă >i artă culturală, prin faimo>ii+naga ma)a2, numiţi mai t;rziu +*ana'as2"

Hagas >i %ra<manii au folosit >im%olul sacru al Earpelui cu pene, fără !ndoială,em%lema mexicană >i ma)a"

0pani><adele conţin un Tratat asupra Etiinţei Eerpilor, sau, ceea ce este acela>i lucru,Etiinţa &unoa>terii -culte"

Hagas (>erpii =udismului ezoteric, sunt oameni autentici, perfecţi, autorealizaţi, !n'irtutea cunoa>terii lor oculte >i apărători ai 1egii lui =udd<a, at;ta timp c;t interpreteazăcorect doctrinele sale metafizice"

&oroana formată dintr7o 'iperă, +t<ermutis2, !i aparţine lui xis, Mama noastră

*i'ină Pundalini particulară, indi'iduală, !ntruc;t fiecare dintre noi o are pe a sa proprie"Pundalini, Earpele de foc al puterilor noastre magice, !ncolăcită !n centrul magneticdin coccis (la %aza coloanei 'erte%rale, este luminoasă precum fulgerul"

Marele Pa%ir isus din Hazaret< niciodată nu >i7ar fi sfătuit discipolii să fie la fel deisteţi precum >arpele, dacă acesta din urmă ar fi fost un sim%ol al răului"""

Hu este de prisos să amintim că ofiţii, !nţeleptii gnostici egipteni din +răţia Earpelui2niciodată nu ar fi adorat !n 1iturg<ia lor o 'iperă 'ie, ca sim%ol al Sop<iei(?nţelepciunea, dacă această reptilă ar fi fost relaţionată cu puterile răului"

Earpele, ca di'initate feminină !n interiorul nostru, este Soţia *u<ului Sf;nt, ecioaramamă a noastră, pl;ng;nd la picioarele &rucii sexuale, cu inima străpunsă de cele >apte pumnale, Stella Maris, Steaua Mării, Mara<, Maria, sau, mai %ine zis, Ram7o, Earpele de

foc ce se !nalţă 'ictorios de7a lungul coloanei 'erte%rale a adeptului, este propria noastrăiinţă, !nsă deri'ată, pe care ac'ila, cel de7al Treilea 1ogos, tre%uie sa o de'oreze" =ătr;nii !nţelepţi de pe păm;ntul sacru al lui Ma)a%, !ncă din noaptea profundă a

secolelor, au su%liniat !ntotdeauna ideea transcendentală a %anc<etelor 'ipereiD tre%uie săfim de'oraţi de către Earpe"

Se do'ede>te util să o amintim aici pe Tonantzin, Mama noastră *i'ină Pundalini particulară, indi'iduală, +emeia7Earpe2, + *umnezeu7emeie2"

&lasica Medeea din Ana<uac, re'ersul medaliei, este &oatlicue, Earpele care distruge.goul !naintea ospăţului"

Earpele saturnian nu măn;ncă gunoaieD ea, di'ina Soţie a lui &ronos, de'oreazănumai principii animice >i spirituale, corpuri glorioase, forţe, facultăţi, etc""

?n numele ade'ărului, tre%uie să formulăm următorul enunţ + Fără nici o e1cep$ie,nici un ini$iat, nici măcar aceia care, conform tradi$iei ezoterice occidentale, au atins gradul de 6adeptus e1emptus7, nu s"ar putea #ucura de puterile 3arpelui, fără să fi fost în preala#il devora$i de către acesta"2

Hu este de a@uns să ridicăm Earpele de oc al puterilor noastre magice de7a lungulcoloanei 'erte%rale, din c<acNră !n c<acNrăD se do'ede>te urgent, imediat, de neam;nat, săfim de'oraţi de către 'iperă""" Humai a>a ne putem transforma !n ce'a distinct, diferit" ?nmagistrala carte a lui *e =our%ourg, Votan, semizeul mexican, po'estind expediţia sa,

96



descrie un pasa@ su%teran care !>i urma cursul pe su% păm;nt >i se termina la %aza cerului,su%liniind că acest pasa@ era gura unui >arpe, a unei 'ipere, >i că el fusese admis acolo!ntruc;t el !nsu>i era un +iu al Earpelui2, adică, un Earpe (cine'a care a fost de'orat deEarpe"

+Sacerdo$ii asirieni purtau întotdeauna numele Dumnezeului lor& De asemenea,

druizii din regiunile celto"#ritanice îşi spuneau şerpi& 6Sunt un şarpe, sunt un druid)7,e1clamau"2+ CarnaE egiptean este fratele lui /arnac #ritanic, acesta din urmă semnific!nd

untele 3arpelui"2?n opinia lui =our%ourg, căpeteniile cu numele de Wotan, Iuetzalcoatl sau Keitatea

Earpe a mexicanilor, sunt descendenţii lui &am >i &anaan" +.u sunt Fi'im2, afirmă ei"+ Fiind un +ivim, apar$in marii >ase a Dragonului ?3arpelui@& =u însumi sunt un

3arpe, întruc!t sunt un +ivim"2$e candidatul care aspiră să de'ină adept, !l a>teaptă !ntotdeauna lupte !nfrico>ătoare,

%ătălii teri%ile contra propriilor sale pasiuni animalice personificate !n multiplele agregate psi<ice, sau elemente inumane, pe care tre%uie să le reducă la praf cosmic cu a@utorul

special al emeii7Earpe"$e>terile R<is<is7ilor, casele Teiresias7ilor >i ale clar'ăzătorilor greci, au fostconstruite după cele ale ci'ilizaţiei naga, Eerpi Retes care !>i a'eau lăca>ul !n pe>terile desu% păm;nt" Adeptul 'ictorios se transformă !ntr7un iu al Earpelui >i !ntr7un Earpe caretre%uie să fie de'orat de către Ac'ila *u<ului (al Treilea 1ogos"

&ronos7Saturn este S<i'a, $rimul &reat, iinţa iinţei noastre, Ar<ierofantul >iAr<imagul, Ac'ila din Ana<uac"

?n mitologia greacă, &ronos era considerat unul dintre cei mai %ătr;ni KeiD unade'ărat creator al Keilor"

Saturn7&ronos, Ac'ila re%elă, de'orează &o%ra pentru a ne transforma !n Kei"?n acest mit !nt;lnim din nou ideea conform căreia cel care dă Viaţă, este acela>i cu

cel care aduce Moartea" ără !ndoială, Saturn, cu secera sa, se transformă usor !n Moartea, cu coasa sa" *acăsăm;nţa nu moare, planta nu se na>teD dacă Earpele nu ar fi de'orat de către Ac'ilăsaturniană, niciodată nu am de'eni Kei"

-'idiu afirma despre Saturn +/ronos a fost un #ătr!n >ege Divin din Aacio, care acucerit pe c!mpul din >oma, muntele pe care l"a numit aniculo "2 Alţii ne asigură că adomnit !n .truria, alţii !n 0m%ria" $rimul Templu care s7a ridicat !n talia i7a fostconsacrat"

Macro%iu spune despre el că ar fi fost !nsu>i Keul Saturn, care, izgonit din ceruri decătre fiul său, upiter, a co%or;t sa trăiască printre oameni >i expulzat din &reta, a fostgăzduit !n talia, unde i7a !n'ăţat pe locuitori agricultura, arta >i >tiinţele" Se mai spunedespre &ronos7Saturn că a fondat -ra>ul Saturnian pe muntele Tarpe)o, adică, pe&apitoliu"

Mulţi !l consideră drept +&<aos T<eos2, (&iceron 5, *e Hatura *eorum, S;nul deunde iz'orăsc toate lucrurile >i unde tre%uie să se !ntoarcă, !ntruc;t aceasta estesemnificaţia numelui său, ca Keu al Timpului >i al Anului, moti' pentru care i7a fost datnumele de .- (-"

nana, Uana, Gnana sau Gnoza, este >tiinţa lui Saturn, adică, >tiinţa cunoa>teriiiniţiatice, >tiinţa .noic<ion sau al &lar'ederii"

9L



?nsă, este necesar să clarificăm că !n nici unul dintre aceste paragrafe anterioare nune7am referit la 'reun regent planetar, nazarinean sau Na%ir !n particular" Am 'rut doar săne referim !n mod specific la Saturnul ntim, di'inul Augoides, 1ogosul indi'idual,Ac'ila fiecaruia dintre noi"

ără !ndoială, co%ra de'orată de ac'ilă se transformă, !n fapt >i !n drept, !n Earpele cu

pene"isus, marele Pa%ir, a fost un Earpe cu pene, la fel ca >i Moise, *ante, Sf;ntul 1ama,=udd<a, Iuetzalcoatl >i mulţi alţi Fierofanţi"

Uog<inii <indu>i 'or%esc cu infinit respect despre perec<ea di'ină S<i'a7S<aNti,du%lul principiu creator, +masculin7feminin2"

-metecutli, *omnul (Ac'ila >i -meciuatl, *oamna (Earpele, se găsesc !n deplinămanifestare !n cadrul Earpelui cu pene" &uau<coatl (Earpele7Ac'ilă, !nalt Sacerdot al %inecu';ntatului nostru Keu Fuitzilopoc<tli, cu siguranţă, era un iluminat"

Hu este de prisos să amintim că Earpele cu pene este rezultatul muncilor con>tiente >isuferinţelor 'oluntare, pe deplin sim%olizate de spinii cactusului"

Earpe, Ac'ilă, cactus, piatra filozofală, apa marelui lac, extraordinare fundamente

ezoterice ale marelui Tenoc<titlan" &odicele Azcatitlan prezintă !n mod inteligent principiile 'ieţii mexicane dinTenoc<titlan, !ntr7un cadru !n care apar ni>te pescari !n %ărci, preocupaţi de lupta dură,!ncerc;nd să pescuiască !ntre stufări> >i păsările de apă"

=ine >tiu Keii din Ana<uac că originea marelui Tenoc<titlan se pierde !n noaptea profundă a nenumăratelor secole care ne7au precedat !n cursul storiei"

0milii fondatori ai puternicei ci'ilizaţii solare, Mexic7Tenoc<titlan, dedicau cea maimare parte din timpul lor preţios, pescuitului >i ';nătorii de păsări ac'atice"

.ste e'ident că !n oc<ii semeţi a locuitorilor 'ecini din &ol<uacan, Azcaputzalco >iTetzcoco, acei oameni simplii nu păreau mai %uni dec;t ceilalţi +săl%atici lacu>tri2"

Armele lor erau undiţa clasică dintotdeauna, at;t de necesară la pescuit >i faimoasa

lance7<arpon, indispensa%ilă pentru ';nătoarea păsărilor pe lac"$oporul mexican 'enera >i onora Keii Sfinţi !ngeri, ar<ang<eli, principate, puteri,'irtuţi, dominaţii, tronuri, <eru'imi >i serafimi ai cre>tinismului"

Se do'ede>te foarte potri'it să cităm aici c;te'a KeităţiAtlaua, +cel ce duce atlatl 2"Amimitl, pro'ine etimilogic din +mitl 2, săgeată >i +atl 2, apă" -poc<tli, + zurdo2" Să se traducă astfel +/el care lansează săge$ile cu m!na st!ngă"2 *e'a>ii <indu>i, malac<imii e%raici, Keii din Ana<uac, ?ngerii cre>tinismului, sunt

principiile spirituale ale forţelor minunate ale naturii" Himeni nu poate controla !n mod a%solut aceste forţe naturale, dacă nu posedă a

&incea niţiere calificată, a lumii cauzale, cea care aparţine adepţilor".ste indispensa%il să fim acceptaţi de principiile focului, aerului, apei >i păm;ntului"

.ste urgent să o%ţinem dominarea spirituală a orţelor naturii, !nainte de a ne transforma!n Regi autentici ai elementelor uni'ersale" A implora este diferit" Scrierile Sfinte spun+/ere$i şi vi se va da, #ate$i şi vi se va desc*ide"2

Atlaca c<ic<imeca se prosternau !naintea Keilor Sfinţi (!ngerii cre>tinismului >irăspunsul niciodată nu se lăsa a>teptat"

ericiţi au fost mexicanii c;nd au putut cumpăra de la 'ecinii lor de pe păm;nt solidlemne, ta%lă >i pietre pentru a7>i ridica ora>ul"

9O



Aceasta s7a realizat prin intermediul trocului, d;nd pe>te !n sc<im%ul materialelor utile, mormoloci, %roa>te, cre'ete, co%re de apă, mu>te de apă, 'iermi, raţe, păsări de apă,etc", etc", etc""

&u infinită umilinţă, simplitate >i sărăcie, au edificat un templu !n cinsteaar<ang<elului Fuitzilopoc<tli, ade'ăratul fondator al Mexicului7Tenoc<titlan"

&u siguranţă acel ta%ernacul era foarte mic, !n acord cu posi%ilităţile lor economice"Sta%iliţi pe meleaguri străine, !ntre trestii >i sălcii, este clar că ace>ti oameni nu dispuneaude piatră >i lemn suficient"

1egenda secolelor po'est>ste că amintirea acelor 'remuri, umile >i grandioasetotodată, se săr%ătorea o dată pe an, !n timpul festi'ităţilor lunii etzalualitzi"

A)au<calli sau prima capelă dedicată *omnului nostru Fuitzilopoc<tli, a fost ridicatăun pic spre partea de nord7est a actualei catedrale metropolitane, >i la o distanţă egală deaproximati' trei sute de metrii depărtare faţă de piaţa constituţiei, care astăzi poartănumele de zocalo"

0rmătorii su'erani mexicani, cu siguranţă nu au precupeţit nici un efort pentru aridica pentru %inecu';ntatul ar<ang<el Fuitzilopoc<tli, o casă de rugăciune demnă de el,

!nsă !ntotdeauna pe acela>i teren sau loc sacru ales de către acesta"ără !ndoială, !n @urul acestui centru magnetic unic, au apărut, domnie după domnie, palate, sanctuare, piramide etc", etc", etc""

Hu este de prisos să su%liniem faptul că apariţia ac'ilei >i a >arpelui !naintea lui&uau<coatl >i a oamenilor săi, a a'ut loc !n acela>i loc !n care mai t;rziu a fost construittemplul sf;ntului Keu Fuitzilopoc<tli"

Vor%ind foarte sincer >i fără ocoli>uri, afirmăm că marele Tenoc<titlan, este, !naintede toate, Templul"

?n teocalli (casa lui *umnezeu este sintetizat >i concentrat !n !ntregime scopulfundamental al ora>ului, al poporului >i al statului"

0n centru magnetic minunat, ce se odi<ne>te su%lim pe păm;ntul puternic, pietros"

rumoasa insulă !n mi@locul apelor cristaline ale mla>tinilorD loc exotic !n marele golf al legendarei lagune" Multe ora>e >i sate străluceau !n lumina soarelui pe acele coaste Azcaputzalco >i

Tlacopan la 'est, &o)u<acan la sud, Tepezacac la nord, etc""Mexicanii au fost ne'oiţi să a@usteze pentru folosul lor numeroase insuliţe, %ancuri de

păm;nt >i noroi, etc"" &u multă <ărnicie >i infinită ră%dare, acel popor amfi%iu a tre%uit să !nceapă prin a

clădi solul, astup;nd cu noroi %ălţile din stufări>, săp;nd multe canale, consolid;nd foarte %ine malurile >i construind pe ici colo drumuri >i punţi"

Astfel a apărut marele Tenoc<titlan, centrul minunat al unei puternice ci'ilizaţiiserpentine"

&A$T-101 /CATACISMU $INA

&u siguranţă, $iatra Soarelui, faimosul calendar aztec, este o sinteză perfectă de>tiinţă, filozofie, artă >i religie"

9J



Tonatiut<, Ver%ul Sf;ntului oan, 1ogosul sau *emiurgul creator al uni'ersului, culim%a sa de foc !n formă de triung<i, este &opilul de Aur al Alc<imiei sexuale, esteSoarele spiritual de la Miezul Hopţii, Ac'ila care se !nalţă, strălucitorul *ragon de?nţelepciune >i este reprezentat prin strălucitorul astru care ne dă 'iaţă, lumină >i căldură"*e aceea el apare glorios !n maniera na<uatl !n centrul marii $ietre Solare"

*e o parte >i de alta a +marelui c<ip2, apar m;inile sale cu g<eare de ac'ilă,sf;rtec;nd inimi omene>ti"?n c<estiunile de ezoterism transcendental, +M2 cunosc foarte %ine profunda

semnificaţie a salutului cu g<eara" Alături de c<ipul Ver%ului mexican, se poate 'edea sculptată !n dimensiuni mari, data

+ tem#lor 2, zi !n care actualul nostru al cincilea soare, 'a lua sf;r>it prin focul'ulcanilor "

?n dreptung<iurile minunate ale semnului +tem%lor2 sunt sculptate datele la care au pierit sorii anteriori"

+ Fiii primului soare2 (androginii di'ini ai primei rase, care odinioară trăiau fericiţi pe nsula de &ristal, au pierit de'oraţi de tigrii" (Amintiţi7'ă ceea ce am spus !n acest

Tratat despre respecti'a felină"+ Fiii celui de"al doilea soare2 (cea de7a doua rasă de pe $ăm;ntul lui Apollo,<iper%oreenii, au fost spul%eraţi de puternice uragane"

+ Fiii celui de"al treilea soare2 (<ermafrodiţii lemuri, mulţimile celei de7a treia rasecare trăiau !nainte pe continentul lemurian situat !n oceanul $acific, au pierit prin ploi defoc >i puternice cutremure de păm;nt"

+ Fiii celui de"al patrulea soare2, a patra rasă, (atlanţii, al căror păm;nt era situat !noceanul Atlantic, au fost !ng<iţiţi de ape"

&ei ce au studiat !n profunzime predicile profetice ale marelui Pa%ir isus >i ce7a de7adoua epistolă a lui $etru către romani, cu siguranţă, 'or tre%ui să se !ncline cu respect!naintea tonului se'er al $ietrei Solare"

Mic<el de Hostradamus, extraordinar clar'ăzător, ilustru astrolog, care a trăit !ntreanii 4Q8 >i 466 !n ranţa, afirmă+ .n anul OOO, în luna a şaptea, va apărea pe cer un mare >ege al terorii2" (să se

'adă primele două 'ersuri din &enturia 4Q7L5"Teri%ila pertur%are !n or%ită >i mi>carea planetei Terra, explicată de către clar'ăzătorul

Hostradamus, se 'a datora apropierii unui alt astru (sim%olic care timp de L zile 'aapărea ca un alt soare" Apocalipsa Sf;ntului oan 'or%e>te despre respecti'ul astru, %otez;ndu7l cu numele de $elin (amărăciune"

$laneta gigantică la care ne referim poartă numele de Ferculo%us (sau Ha%iru dinmitologia asiro7%a%iloneană" Mulţi o numesc +planeta rece2, alţii +planeta ro>ie2D fără!ndoială, este cu mult mai mare dec;t upiter, giganticul colos al sistemului nostru solar"Acesta este cataclismul nostru interior ce se 'a !nt;mpla !n fiecare dintre noi la momentul potri'it"

+ După o eclipsă de soare 3 spune Hostradamus 3 va urma cea mai o#scură şitene#roasă vară care a e1istat vreodată de la crearea lumii şi p!nă la patimile şi moartealui Iisus +ristos, şi de atunci p!nă în acea zi şi aceasta va fi în luna octom#rie, c!nd seva produce un cutremur at!t de mare, înc!t se va crede că ăm!ntul a ieşit de pe or#ita şi s"a scufundat în tene#rele eterne"2

isus, marele Pa%ir a spus

Q



+3i imediat dupa cutremurul din acele zile, soarele se va întuneca, luna nu"şi va maida lumina ei, stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor vor fi clătinate "2

+ 4tunci va apărea pe cer semnul Fiului (mului0 şi atunci toate popoarele de pe ăm!nt vor -eli şi îl vor vedea pe Fiul (mului venind pe norii din cer, cu putere şi slavă&7

63i va trimite pe îngerii săi cu tr!m#i$a răsunătoare şi îi vor aduna pe cei aleşi, dincele patru v!nturi, dintr"o parte a cerului, p!nă la cealaltă"2+ De la smoc*in lua$i aminte' c!nd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădi$a, şti$i că vara

este aproape"2 + Aa fel şi voi, c!nd ve$i vedea toate aceste lucruri, să şti$i că Fiul (mului este

aproape, este la poartă"2+ De aceea vă spun, că nu va trece acest neam p!nă să se petreacă toate acestea"2+/erul şi păm!ntul vor pieri, însă cuvintele ele nu"2+ Dar ziua şi ceasul, nimeni nu le cunoaşte, nici c*iar îngerii din ceruri, ci numai

Tatăl meu"2 + .nsă venirea Fiului (mului va fi ca în zilele lui Noe"2

+ .ntruc!t la fel şi în zilele dinaintea potopului, m!ncau şi #eau, se căsătoreau, p!năîn ziua în care Noe a intrat în arcă"2 +3i nu au în$eles p!nă ce nu a venit potopul şi i"a luat pe to$i, la fel va fi şi venirea

Fiului (mului"2+3i atunci, din doi #ăr#a$i care se vor afla pe c!mp, unul va fi luat şi celălalt va fi

lăsat "2+ Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi cealaltă va fi lăsată"2 +8eg*ea$i , dar, pentru că nu şti$i ceasul la care va veni Domnul vostru"""2 + .nsă asculta$i aceasta, că dacă ar şti stăp!nul casei la ce ceas din noapte va veni

*o$ul, ar veg*ea şi n"ar lăsa să"i spargă casa"2 + 4stfel, şi voi să fi$i pregăti$i0 pentru că Fiul (mului va veni în ceasul în care nu vă

aştepta$i"2+/are este, deci, ro#ul credincios şi în$elept pe care Domnul l"a lăsat stăp!n în casa

sa pentru a"i da *rană la timpul *otăr!t B2+ 2inecuv!ntat acel ro#, pe care Domnul, atunci c!nd va veni, îl va găsi făc!nd aşa"2 + .n adevăr vă spun că îl va pune stăp!n peste toate averile sale"2 + .nsă dacă acel ro# rău va spune în inima sa' Stăp!nul meu înt!rzie să vină0 şi va

începe să #ată celelalte slugi şi c*iar să măn!nce şi să #ea cu #e$ivii, Stăp!nul aceluiro# va veni în ziua în care nu se va aştepta, şi la ceasul pe care nu îl ştie, şi îl va pedepsidur şi îl va pune alături de cei ipocri$i0 acolo va fi pl!nsetul şi scr!şnetul din$ilor "2

saia /, L748 spune+/erurile se vor zgudui0 şi ăm!ntul se va mişca din temelii de furia Domnului

oştirilor în ziua iu$imii m!niei lui& entru că stelele din cer şi luceferii nu vor mai dalumina lor "2

saia //V, 4J754 + ăm!ntul se va mişca ca un om #eat0 va fi sfăr!mat0 va cădea şinu se va mai ridica niciodată"2

4



Sf;ntul $a'el, .p"5, 44, 879 + .nainte de a doua venire a lui Iisus va veni apostazia,omul de păcat, fiul de pierzanie, care se va ridica peste tot ce se numeşte Dumnezeu saueste vrednic de înc*inare0 se va aşeza asemeni lui Dumnezeu, în templul lui Dumnezeu,d!ndu"se drept Dumnezeu"2

Sf;ntul $etru, .p"5, , 974Q + %iua Domnului va veni ca un *o$ în noapte0 c!nd cerurile vor pieri cu vuiet mare, elementele, arz!nd, se vor desface, iar ăm!ntul şilucrurile de pe el se vor mistui"2

oan, , 4746 +Soarele şi luna se vor ascunde şi stelele îşi vor pierde strălucirealor0 şi cerurile şi păm!ntul se vor cutremura"2

Sf;ntul oan, Apocalipsa, V, 4574L +3i fu un mare cutremur de păm!nt0 şi soarele seîntunecă şi luna se înroşi ca s!ngele0 şi stelele din ceruri căzură pe ăm!nt, asemeni smoc*inelor verzi ce cad scuturate de un v!nt puternic0 şi cerul se str!nse, mor$ii şiinsulele se mişcară din locul lor0 şi regii de pe ăm!nt şi cei #oga$i, se ascunseră în

peşterile st!ncilor şi mun$ilor zic!nd' 6/ăde$i asupra noastră şi ascunde$i"ne de m!nia ielului0 pentru ca a sosit ziua cea mare a m!niei sale"2

Sf;ntul oan, Apocalipsa, //, 45748 +3i am văzut pe mor$i, pe cei mari şi pe cei mici st!nd înaintea lui Dumnezeu0 şi cărt$ile au fost desc*ise0 şi o altă carte a fost desc*isă,care este cartea vie$ii0 şi mor$ii au fost -udeca$i pentru lucrurile care erau scrise în căr$i,după faptele lor0 şi marea a dat mor$ii care se găseau în ea0 şi moartea şi infernul au dat mor$ii care erau în ele0 şi au fost -udeca$i după faptele lor "2

Sf;ntul oan, Apocalipsa, //, 47 +3i am văzut un cer nou şi un păm!nt nou0 căcicerul cel dint!i şi păm!ntul cel dint!i au dispărut, şi marea nu mai e1ista& 3i cel care eraaşezat pe tron a spus' Iată, eu reînnoiesc toate lucrurile

"2Stă scris !n Apocalipsă că la finalul acestei lumi 'a apărea anticristul (>tiinţa

materialistă, ata>amnetele, aspectele senzoriale >i dorinţele nestă'ilite" =estia, Marea$rostituată, !ntreaga 0manitate al cărei număr fatal este 666 >i *ia'olul care !i păcăle>te(intelectualismul ateist, falsul profet care face minuni >i miracole !n>elătoare, toate aufost !ng<iţite !n lacul de foc >i sulf din măruntaiele păm;ntului"

&artea &arţilor, &<ilam =alam, %i@uteria sacră a poporului ma)a, spune textualurmătoarele

+G 4*au Catun este al treisprezecelea despre care se povesteşte' /a#al I1#ac*,oraşul /*ac*alaca, Cinc*il /o#a, /*ac*alaca"a Fe$ei Solare, este locul unde se află cel de"al treisprezecelea Catun&7

6Se va înnegri #uc*etul stăp!nilor ăm!ntului prin -usti$ia universală a Domnului Dumnezeului nostru&7

6Soarele se va înv!rti, se va întoarce fa$a lunii0 s!ngele va curge pe pietre şi pear#ori0 cerurile şi păm!ntul vor arde din cauza cuv!ntului Dumnezeului Tată, al

5



Dumnezeului Fiu şi al Dumnezeului Du* Sf!nt& Sf!nta usti$ie, Sf!nta udecată a Domnului Dumnezeului, nostru&7

6For$a /erului şi a ăm!ntului va dispăărea atunci c!nd marile oraşe şi popoareleoculte vor deveni creştine, marele oraş numit aa1, ono şi, de asemenea, toate micile popoare în toată e1tinderea întinsei $ări aya /usamil ayapan, Bolondrina"maya, a

căror locuin$ă este =standarte"8enado7 68a fi timpul în care se vor ridica oamenii acelor zile ?*omose1ualii şi les#ienele@ înapogeul lascivită$ii0 fii ai ruinei şi ai perversită$ii, culme a pieirii şi ruşinii noastre&7

6/opiii noştri vor fi sorti$i Florii de ai şi nu va mai e1ista #ine pentru noi&7 68a fi începutul mor$ii pentru s!ngele rău, odată cu ivirea Aunii şi Auna plină va

găsi numai s!nge& De asemenea, aştrii #uni vor depune #unătatea lor asupra celor vii şiasupra celor mor$i"2

Melc<isedeN, Geniul $ăm;ntului, Regele 1umii, a făcut !n Ti%et următoarea profeţie+(amenii ? sau mai %ine zis mamiferele raţionale @, vor uita din ce în ce mai mult de

sufletele lor pentru a se ocupa numai de corpurile lor& /ea mai mare corup$ie va domni

peste ăm!nt&76(amenii se vor asemăna #estiilor feroce, #!nd s!ngele fra$ilor lor&76Semiluna se va stinge, adep$ii săi căz!nd în răz#oi etern& 4supra lor vor cădea cele

mai mari nemul$umiri şi vor sf!rşi lupt!ndu"se între ei&76/oroanele regilor, mari şi mici, vor cădea' <nu, doi, trei, patru, cinci, şase, şapte,

opt, va iz#ucni un răz#oi teri#il între toate popoarele&76(ceanele vor vui&&&, păm!ntul şi fundul mărilor se vor acoperi de oase&&&, vor

dispărea regate, vor muri popoare întregi&&&, foamea, #oală, crime neprevăzute în legi,nevăzute şi neînc*ipuite încă de către oameni&7

68or veni atunci duşmanii lui Dumnezeu şi ai Du*ului Divin, cei care sălăşluiescc*iar în oameni& /ei ce vor ridica m!na asupra altora, vor pieri, de asemenea&7

6/ei uita$i, cei persecuta$i, se vor ridica apoi şi vor atrage aten$ia întregii lumi&768a veni o cea$ă deasă, furtuni ori#ile& un$i, p!nă atunci lipsi$i de vegeta$ie, se vor

acoperi de flori&7 6.ntregul ăm!nt se va cutremura&&& ilioane de oameni vor sc*im#a lan$urile

sclaviei şi ale umilin$elor cu foametea, ciuma şi moartea&76Drumurile se vor umple de oameni rătăcind fără nici un scop&76/ele mai mari şi cele mai frumoase oraşe vor dispărea în foc&&& <nu, doi, trei&&& Din

zece mii de oameni, va supravie$ui unul, şi acela va răm!ne gol, dez#răcat de toatăcunoaşterea, fără for$ă pentru a"şi construi casa sau a căuta alimente& 3i aceşti oameni supravie$uitori vor urla ca lupii feroce, vor devora cadavre, şi muşc!nd din propriacarne, îl vor sfida pe Dumnezeu, c*em!ndu"l la luptă"2

+ .ntregul ăm!nt se va transforma în deşert şi însuşi Dumnezeu va fugi de acolo&&& 4supra ăm!ntului se va aşterne noaptea şi moartea&7

64tunci eu voi trimite un popor necunoscut p!nă atunci ? cei ce aplică cei 8 actori aiRe'oluţiei &on>tiinţei @, care, cu m!ini puternice, va smulge #uruienele de pe c!mp şi dinviciu şi îi vor conduce pe pu$inii care vor răm!ne fideli spiritului omului, în luptaîmpotriva răului&7

68or da naştere unei noi vie$i, pe ăm!ntul purificat prin moartea na$iunilor "2

8



Această profeţie este acceptată de către gnostici, care o interpretează ca final al.pocii Hegre sau Pali)ugaiD după aceasta, spun ei, 'a apărea o nouă ci'ilizaţie >i o nouă&ultură"

Sf;nta -delia, acea prinţesă germană, nascută !n anul 66Q, care a profetizat cuexactitate Germania lui Fitler >i al *oilea Răz%oi Mondial, a menţionat pentru finalul

Pali7)ugai +monştrii ciuda$i ivindu"se din mare şi răsp!ndind teroare"2+Se vor vedea miracole la orient' un mare nor negru va răsp!ndi dezolarea"2Maica S<ipson, faimoasa clar'ăzătoare din secolul /V, născută !n Anglia, a profetizat

!n epoca sa lucruri care cu siguranţă au produs uimire" Să 'edem unele din predicţiile ei Automo%ile >i căi ferate +/are fără cai vor alerga şi accidente vor umple lumea de

durere"2 Radiotelegrafia +B!ndurile vor face încon-urul lumii c!t ai clipi din oc*i "+ Su%marine +(amenii se vor mişca su# ape, vor călători, vor dormi şi vor conversa "2 A'ioane +8om vedea oamenii în aer, în al#, negru şi verde"2 Marea &atastrofă Mondială + Aumea se va sf!rşi în anul OOO"2 (la ni'el alegoricMarele Pa%ir isus a spus + .nsă ziua şi ceasul, nimeni nu le cunoaşte, nici c*iar

îngerii care sunt în ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl "2+8eg*ea$i, deci, pentru că nu şti$i c!nd va veni Stăp!nul /asei ?nici ziua, nici anul@, fie la amurg, fie la miezul nop$ii, fie la c!ntecul cocoşului, fie diminea$a&7

6entru că atunci c!nd va veni pe neaşteptate, să nu vă găsească dormind ? adică, cucon>tiinţa adormită @&7

63i ceea ce vă spun vouă, spun tuturor' 8eg*ea$i (treziţi7'ă con>tiinţa"2 Timpurile sf;r>itului au 'enit >i marele incendiu uni'ersal este aproape""".ste util să cităm c;te'a 'ersete extraordinare din &oran+ .ntre semnele care vor preceda sosirea clipei de pe urmă, va fi aceea că Auna se va

rupe în două& .nsă, în ciuda ei, incredulii nu îşi vor crede oc*ilor "2(.ste e'ident ca !n nici un caz nu este 'or%a despre o di'izare geologică a satelitului

nostru 'ecin" Aceasta profeţie a lui Ma<omed tre%uie interpretată !n sens politic >i militar"Să se o%ser'e mi>cările islamului !ncep;nd cu anul 4JOQD numai a>a 'om putea !nţelegece li se 'a !nt;mpla adepţilor Semilunii"

+/!nd va suna trompeta pentru prima oară, c!nd pam!ntul şi mun$ii vor fi ridica$i înaer şi nimici$i dintr"o singură lovitură, c!nd cerul se va zdro#i şi va cădea #ucă$i, acea ziva fi ziua inevita#ilă"2

+/e şoc va fi în ziua udecă$ii Finale) /ei ce au fapte care să c!ntărească în #alan$ă,vor avea o via$ă plăcută& /ei ce sunt uşuratici, vor avea drept lăcaş, groapa de foc "2(1umile infernale

+/!nd păm!ntul va tresări din cauza acestui cutremur care îl aşteaptă&&& /!nd va fidat afară, mor$ii care se odi*nesc în măruntaiele sale&&&, atunci omul se va pregăti pentrua fi -udecat "2

+Soarele va fi sf!şiat, stelele vor cădea, mun$ii vor fi puşi în mişcare şi vor termina pră#uşindu"se peste păm!nt& /erul se va rupe în mii de #ucă$i şi mările şi r!urile îşi vor amesteca apele& ormintele se vor desc*ide şi mor$ii vor învia& /ei care au făcut #ine,vor avea parte de fericire fără margini0 dar cei răi, vor fi pedepsi$i de asemenea fărămăsură"2 (Să se 'adă &oranul

9



?n lumea cauzală eu am contemplat cu mare uimire mistică Marea &atastrofă care seapropie, >i cum aceasta este regiunea muzicii inefa%ile, 'iziunea a fost !nsoţită de sunetulmuzicii"

?n străfundurile profunde ale cerului lui Venus (&auzal răsună o minunată simfonietragică"

Acea partitură uimea, !n general, prin grandoarea >i ma@estatea sa, prin inspiraţia >ifrumuseţea construcţiei, prin puritatea liniilor sale >i prin coloritul >i nuanţele sa'antei >iartisticei sale ilustrări, dulce >i se'eră, grandioasă >i terifiantă, dramatică >i lugu%rătotodată"""

=ucăţile muzicale fragmentare (laitmoti'e care s7au auzit !n lumea cauzală, !ndi'ersele ocazii profetice, sunt de o mare putere expresi'ă >i sunt !n str;nsă legătură cumarele e'eniment >i cu faptele istorice care, ine'ita%il !l 'or preceda !n timp"""

.xistă, !n partitura acestei mari -pere &osmice, fragmente simfonice relaţionate cucel de7al Treilea Răz%oi MondialD sunete minunate >i funeste, e'enimente ori%ile, %om%eatomice, !nspăim;ntatoare radioacti'itate pe !ntregul $ăm;nt, foamete, distrugerea totalăa marilor metropole, %oli necunoscute, re'oluţii de s;nge >i alcool, dictaturi insuporta%ile,

ateism, materialism, cruzime fără limite, c;mpuri de concentrare, uri de moarte,!nmulţirea frontierelor, persecuţii religioase, martiri mistici, %ol>e'ici execra%ili,anar<ism a%omina%il, intelectualism golit de orice spiritualitate, pierderea completă aru>inii organice, droguri, alcool, prostituţia totală a femeii, exploatări infame, noi sistemede tortură, etc""

Amestecate cu o artă nemai'ăzută, se auzeau teme !nfiorătoare, relaţionate cudistrugerea puternicelor metropole ale lumii $aris, Roma, 1ondra, HeY UorN, Mosco'a,etc", etc""

Hostradamus, !n faimoasa scrisoare către Fenric al 7lea spune +/!nd soarele varăm!ne complet eclipsat, va apărea pe cerul nostru un nou şi imens corp ceresc, care va putea fi văzut în plină zi, însă astrologii (referindu7se la faimo>ii astronomi din ziua de

azi >i din 'iitor,vor interpreta efectele acestui corp în alt mod

(foarte la modă" Din

cauza acestei proaste interpretări, nimeni nu va avea provizii pentru perioadele de penurie"2 (aluzie la Marea &atastrofă

Hostradamus, medic, astrolog >i clar'ăzător iluminat, include !n predicţiile saleaceastă c<estiune a re'oluţiei axelor $ăm;ntului, !nsă nu indică o dată exactă, precisă,c;nd aceasta 'a a'ea loc"

oan, e'ang<elistul, spune +/!nd păsările de o$el vor depune ouăle de foc0 c!nd oamenii vor stăp!ni aerul şi vor stră#ate fundurile marilor0 c!nd mor$ii vor învia0 c!nd focul va co#orî din ceruri şi oamenii de pe c!mpuri nu vor putea a-unge în oraşe şi ceidin oraşe nu vor putea fugi pe c!mpuri0 c!nd aparate ciudate vor putea fi văzute pe cer şi lucruri e1travagante se vor vedea de pe ăm!nt """2

+/!nd creaturile, tineri şi #ătr!ni, vor avea viziuni, premoni$ii şi vor face profe$ii0c!nd oamenii se vor separa în numele lui +ristos, c!nd foamea, setea, mizeria, durerea şi cimitirele vor înlocui popula$ia oraşelor """2

+/!nd fra$ii de s!nge se vor omorî între ei şi creaturile vor adora #estia&&&, atunci,timpurile au sosit "2

Apostolul Sf;ntul $a'el, !n .pistola sa către Tesaloniceni, V, 5Q754, a'ertizează + Nu su#estima$i profe$iile, e1amina$i totul, re$ine$i ceea ce este #un"2



storia ciclică a umanităţii se desc<ide cu capitolul V din Geneza, cu relatarea$otopului uni'ersal (scufundarea continentului atlant >i se !nc<eie cu capitolul // dinApocalipsa, !n flăcările arz!toare ale udecăţii finale"

Moise, sal'at din apele !n'ol%urate ale 'ieţii, a fost primul care a scrisD Sf;ntul oan,extraordinară figură a exaltării solare, !nc<ide &artea Sacra cu peceţile de foc >i sulf"""

$ornind de aici >i !n ciuda aparenţei uni'ersalităţi >i a terifiantei >i prelungitei acţiunia elementelor dezlănţuite, suntem con'in>i că marele cataclism care se apropie nu 'aacţiona !n mod egal !n toate părţile, nici pe toate continentele >i mările" Anumite păm;nturi pri'ilegiate 'or adăposti %ăr%aţii, femeile >i copiii ce lucrează cu ei in>i>i"

Acolo, pentru un timp, acele suflete selectate, 'or fi martori ai !nspăim;ntătoareidureri pro'ocate de foc >i de apă"

*u%lul &urcu%eu 'a 'esti !nceputul unei noi ere de aur după Marea &atastrofă"Virgiliu, marele poet din Mantua, maestrul lui *ante, florentinul, a spus ' 64 sosit

epoca de aur şi un nou neam conduce"2&u toate acestea, >i !n ciuda faptului că !ncă nu cunoa>tem data exactă a puternicei

catastrofe care se apropie, !ntruc;t numai Tatăl cunoa>te ziua >i ceasul, >tim din

experienţă directă că +timpurile sf!rşitului de-a au sosit şi noi le trăim"""2ntenţia noastră nu este de a com%ate aici pe adepţii acelei date, dorim doar să spunemcă !n =i%lie, de>i cuprinde dez'ăluirea !ntregii istorii a omenirii, cu mult mai !ndepărtate,c<iar propriile anale ale popoarelor, niciodată nu s7a spus că !n anul 4JJJ 'a pieri RasaAria (umanitatea actuală"

&u toate acestea, !n nici un caz erudiţii nu pot ignora că !n =i%lie se găse>te istoria +inextenso2 a drumului pe care !l face fiecare mare generaţie ciclică"

0manitatea este acum pe deplin matură pentru pedeapsa supremăD sf;r>itul acesteiumanităţi ru>inoase se apropie"""

Analiza Na%alistică demonstrează că !n numerele doi(5, cinci(, zero(Q, zero(Q, segăse>te secretul Marii &atastrofe" &ine are cunoa>terea, să !nţeleagă, !ntruc;t aici se află

!nţelepciune"*in nefericire, oamenii niciodată nu >tiu să pătrundă ad;nca semnificaţie a anumitor sume Na%alisticeD este lamenta%il că interpretează totul literal"

.ste necesar să a>teptăm cu s;nge rece ora supremă, de pedeapsă pentru mulţi >i demartiriu pentru unii"

+3i înainte de toate, tre#uie să şti$i – spune $etru – cum, în zilele de pe urmă, ceicare trăiesc după lăcomia lor vor veni cu zeflemeaua lor #at-ocoritoare şi vor spune'<nde este promisiunea venirii Sale9 /ăci de c!nd părin$ii au murit, totul continuă la fel,de la începutul crea$iei"2

+ Dar va veni ziua Domnului 3 ziua pe care numai Tatăl o >tie 3 ca şi un *o$ şi înaceastă zi cerurile se vor sfăr!ma cu zgomot, şi elementele, încinse, se vor dizolva, şi ăm!ntul însuşi cu tot ce e1istă pe el "2

&A$T-101 /PARADISURI -I IN$%RNURI

+(, #inecuv!ntate i1coatl, pe #ună dreptate meri$i să fi slăvit în c!nturi, faima ta să dainuie în lume şi cei ce dansează, în c!ntece să te poarte pe #uze, în -urul

6



ma*alalelor şi tam#urinelor din <e1otzinco, pentru ca să te #ucuri şi să apari înaintea prietenilor tăi, no#ili şi generoşi şi a rudelor tale C2

+(, glorios flăcău, demn de toată slava, tu care ai oferit inima ta soarelui, curată caun şirag de safire, din nou vei înmuguri, din nou vei înflori în lume, te vei întoarce ladansuri, şi între to#ele şi tam#urinele din <e1otzinco, vei apărea în fa$a no#ililor şi

cura-oşilor #ăr#a$i şi to$i prietenii tăi te vor vedea"2 (Sa<agun, 44,49Q +To$i cei care mureau în răz#oi sau pe altarul sacrificiului, intrau în casa soarelui&/u to$ii mergeau pe o imensă c!mpie& /!nd soarele este gata să apară, c!nd este timpul să răsară, atunci ei încep să scoată strigăte de luptă, să sune din clopo$eii de la glezne şi să"şi lovească scuturile"2

+ Dacă scutul lor este găurit de două sau trei săge$i, atunci prin acele găuri pot să privească soarele, însă cei al căror scut nu are nici o fisură, nu pot zări soarele"2

+To$i cei care au murit între agave şi cactuşi, între spini şi salc!mi, şi cei care auoferit sacrificii %eilor, pot să contemple soarele, pot să a-unga la el "2

+ După ce au trecut patru ani, se transformă în frumoase păsări' coli#ri, păsărimusca, păsări cu negru în -urul oc*ilor sau în fluturi al#i, strălucitori, în fluturi cu aripi

fine0 în fluturi mari şi colora$i, ca vasele de #ăut0 şi z#oară acolo, în locul lor de odi*nă,co#oară pe păm!nt, numai pe florile roşii ca s!ngele' eritrina, paisentia, carolinea,caliandra"2 (.pica na<ua

+ 2ătr!nii spun că soarele îi c*eamă la el, să trăiască cu el, acolo, în ceruri, să îiaducă #ucurie, să îi c!nte şi să îi producă plăcere"2

+ 4ceştia se #ucura de o plăcere fără limite, trăiesc într"un continuu deliciu, gustă şi#eau din sucul aromat al tuturor florilor savuroase şi parfumate, niciodată nu simt triste$e sau durere, nici neplăcere, pentru că trăiesc în casa soarelui, acolo unde e1istădelicii din plin"2

+3i cei care mor în luptă în acest mod, sunt foarte slăvi$i pe păm!nt, şi acest fel demoarte este dorită de mul$i"2

+ ul$i îi invidiază pe cei care mor astfel şi de aceea to$i aspiră la această moarte,

întruc!t aceştia sunt foarte slăvi$i"2 (Sa<agun, 44,49Q.nigmatice poeme solare""" ade'ăruri transcendentale"Mult s7a 'or%it despre MaNara, +cel acoperit cu solzi2, faimosul *ragon z%urător din

Medea"?n Muzeul =ritanic !ncă se mai poate 'edea un exemplar din acel *ragon, cu solzi"Marele *ragon respectă >i 'enerează numai Eerpii de ?nţelepciune" .ste lamenta%il că

cei ce studiază cultura asiriană, !n realitate nu cunosc care era statutul *ragonului !n&aldeea antică"

?n realitate, minunatul semn al *ragonului are >apte semnificaţii ezoterice" Hu este de prisos să su%liniem faptul că cel mai !nalt grad este identic cu cel + Născut

prin el însuşi2, 1ogosul, A@a <indus"?n sensul sau dia%olic reprezintă *ia'olul, acea creatură care !nainte se numea

1ucifer, &el care dă 1umina, 1uceafărul dimineţii, +alama2 'ec<ilor alc<imi>ti medie'ali"?ntre gnosticii cre>tini numiţi Haaseni sau adoratori ai Earpelui, *ragonul era iul

-mului" &ele >apte stele ale sale strălucesc glorios la dreapta lui Alfa >i -mega dinApocalipsa Sf;ntului oan"

.ste lamenta%il că $rometeu71ucifer din 'ec<ile timpuri s7a transformat !n *ia'olullui Milton"""

L



Satana 'a de'eni din nou Titanul li%er de odinioară, atunci c;nd 'om fi eliminat dinnatura noastră intimă orice element animal"

A'em ne'oie cu maximă urgenţă, de neam;nat, să al%im *ia'olul, >i aceasta este posi%il numai lupt;nd !mpotri'a noastră !n>ine, dizol';nd tot acest ansam%lu de agregate psi<ice care constituie .ul, eu !nsumi, sinele !nsu>i"

Humai murind !n noi !n>ine, putem al%i alama >i putem contempla Soarele de laMiezul Hopţii, Tatăl"&ei ce mor !n lupta cu ei !n>i>i, cei ce o%ţin ani<ilarea lui eu !nsumi, strălucesc

minunat !n spaţiul infinit, pătrund !n diferitele departamente ale Regatului (intră !n &asaSoarelui"

Alegoria răz%oiului din ceruri !>i are originea !n templele de iniţieri >i !n criptelear<aice"

Se luptă Mi<ail contra *ragonului Ro>u >i Sf;ntul G<eorg<e contra *ragonului HegruD se !nfruntă mereu !n luptă Apollo >i $iton, Pris<na >i Pal)a, -siris >i Tip<on, =el>i *ragonul, etc", etc", etc""

*ragonul este !ntotdeauna reflexia propriului nostru *umnezeu ntim, um%ra

*i'inului 1ogos, care, din ad;ncul Arcei Etiinţei, !n postură mistică, a>teaptă clipa !n care'a fi realizat"A lupta !mpotri'a *ragonului !nseamnă a !n'inge tentaţiile >i a elimina toate >i pe

fiecare dintre elementele inumane pe care le purtăm !n interior m;nie, lacomie, desfr;u,in'idie, orgoliu, lene, gurmandism, etc", etc", etc""

&ine moare pe Altarul Sacrificiului, adică, al +sacrului7oficiu2, !n a Houă Sferă,merge la &asa Soarelui, se une>te cu *umnezeul său"

$e păm;ntul sacru al Vedelor, Ar@una tremura >i se clatina !n plin c;mp de %ătălie,!nţeleg;nd că tre%uie să7>i omoare proprii părinţi (multiplele sale egouri sau defectele psi<ologice ale armatei inamice" $entru mexicanii autentici, ceea ce <otără>te locul undese 'a duce Sufletul după moarte, este !nsă>i felul de a fi al acestuia >i tipul de munci pe

defunctul care le7a !nfăptuit !n timpul 'ieţii" &<iar >i luptători inamici care au murit !n %ătălia dură sau care, luaţi prizonieri, aufost sacrificaţi pe tec<atl, piatra sacrificiilor, intră !n su%limul Regat al luminii de aur ($aradisul Solar" Ace>tia au un Keu special, 'reau să mă refer la Teo)aomicui, + %eul duşmanilor mor$i2"

Aspectul ezoteric al acestei teme din religia populară este transcendental" A !nţelegeaceasta este de neam;nat" +/reştinii ar tre#ui să venereze de asemenea sfin$ii altor credin$e, religii şi popoare"2

emeile care mor !n timpul na>terii, >i care locuiesc fericite !n paradisul de laoccident, !n mod !nţelept numit +cincalli2, +casa porum#ului2, sunt, de asemenea, foarte'enerate"

ără !ndoială, !nainte de a se transforma !n zeiţe, aceste femei se %ucură deextraordinare puteri magice, după cum afirmă Religia din Ana<uac"

*espre femeia care a murit !n timpul na>terii se spune că a !n'ins du>manul" Tineriirăz%oinici r;'nesc la %raţul său drept >i !ncearcă să pună stăp;nire pe el, pentru că acestai7ar face in'inci%ili !n luptă, moti' pentru care acele cada're erau !ntotdeauna %ine păzitede către oameni din clan !narmaţi din cap p;nă !n picioare, cu scopul de a e'ita mutilarea"

Se do'ede>te interesant faptul că acele femei, !nainte de a se transforma !n zeiţe,co%oară pe păm;nt transformate !n fantome terifiante de rău augur, purt;nd pe cap un

O



craniu >i cu m;inile >i picioarele terminate cu g<eare, după cum po'estesc misterele dinAna<uac"

Stări post7mortem extraordinare ale acelor no%ile femei care mor !n timpul na>terii"?n timpul acelei stări de le>in care durează trei zile, despre care se 'or%e>te !n =ardo

T<odol, >i care !ntotdeauna apare după moartea corpului fizic, defunctele !>i retrăiesc

existenţa care tocmai a luat sf;r>it >i atunci seamănă cu ni>te fantome suferinde, cu o!nfăţisare ori%ilă" ?nsă, odată terminate experienţele retrospecti'e ale existenţei finalizate, !n a%senţa

.ului, +esenţa2 se !nalţă din sferă !n sferă, p;nă se scufundă !n fericirea solară"Mult mai t;rziu !n timp, odată consumată d<arma, aceste suflete 'or tre%ui să se

!ntoarcă, ine'ita%il, la o noua matrice" ?ntelepţii sacerdoţi din Ana<uac !ntotdeauna au accentuat faptul că +ci*uateotl 2,sau

+ femeile zei$e2, moarte !n timpul na>terii, trăiesc !n paradisul occidental numit +cincalli2,+casa porum#ului2"

*in germen, din săm;nţă, ia na>tere 'iaţa, iar ele >i7au dat c<iar 'iaţa pentru nouacreatură"

Mama Hatură !ntotdeauna >tie să plătească !n cel mai %un mod sacrificiul solemn alacestor %inecu';ntate femei" .ste indescripti%ilă fericirea de care se %ucură aceste suflete !n cerurile 1unii, ale lui

Mercur, Venus >i ale Soarelui"""*in păcate, orice fericire are un sf;r>it >i atunci acele suflete re'in !n interiorul .ului

cu scopul de a pătrunde !ntr7o nouă matrice"&ei care mor !necaţi !n apele agitate ale r;urilor sau mărilor sau !ntre undele lacurilor

profunde, ori trasniţi de fulger, intră fericiţi !n $aradisul lui Tlaloc, care este la sud,regiune a fertilităţii >i a%undenţei, unde există pomi fructiferi de toate tipurile >i a%undă porum%ul, fasolea, sal'ia >i multe ale produse"

Splendidele picturi descoperite !n Templul din Teoti<uacan 'in să demonstreze

credinţa fermă !n Tlalocan, faimosul $aradis al lui Tlaloc"?n dimensiunile superioare ale Haturii există multe paradisuri de fericireD nu este de prisos să amintim Regatul lui =udd<a Amita%<a, a>ezat de către lama ti%etani la Vest"

?n =ardo T<odol se citează mai multe dintre aceste .denuri + >egatul Supremei Fericiri2, + >egatul Densei /oncentra$ii2, + >egatul celor cu ărul lung 2, Va@rapani sauVi<ara Helimitat al Radiaţiei 1otusului, $adma7sam%<a'a !n prezenţa lui 0rg)an, etc",etc", etc""

*octrina secretă din Ana<uac ne !n'aţă că există treisprezece ceruri >i afirmă solemnfaptul că !n cel mai !nalt dintre acestea trăiesc sufletele copiilor care mor !nainte de a a'eauzul raţiunii"

*octrina Mexicului antic spune că aceste suflete inocente a>teaptă ca actualaumanitate să fie distrusă !n marele cataclism ce se apropie, pentru a se re!ncarna !n nouaumanitate" ?n Ti%etul milenar, =ardo T<odol g<idează defuncţii care 'or să se eli%ereze pentru a nu se mai !ntoarce la amărăciunile acestei lumi"

$e păm;ntul sacru al faraonilor, multe suflete au reu>it să scape din această cloacă asamsarei după ce au lucrat cu dezintegrarea .goului"

Teri%ile pro%e !i a>teaptă pe defuncţii care nu 'or să se mai !ntoarcă !n această lumeDc;nd ies 'ictorio>i, intră !n de@a amintitele regate suprasensi%ile" ?n aceste regiuni suntinstruiţi >i a@utaţi !nainte de a se cufunda fericiţi, ca ni>te copii inocenţi, !n Marele -cean"

J



Multe dintre aceste suflete 'or re'eni !n .poca de Aur, după marele cataclism, pentrua lucra la autorealizarea lor intimă"

ără !ndoială, se do'ede>te inteligent a >ti să ne retragem la timp, !nainte de a sesf;r>i +ciclul de existenţe2"

.ste prefera%il să ne retragem din +>coala 'ieţii2 !nainte de a fi daţi afarăD in'oluţia

scufundată !n ad;ncurile $ăm;ntului, !n tene%rosul Tartarus, este cu siguranţă foartedureroasă" ?n ţara !nsorită a lui P<em, !n epoca făraonului Pefren, am cunoscut personal un

astfel de caz exemplar".ste 'or%a despre un cetăţean foarte religios, care niciodată nu >i7a fa%ricat

+corpurile e1isten$iale superioare ale Fiin$ei"2Acel mistic, foarte sincer cu el !nsu>i, consider;ndu7se incapa%il pentru niţiere >i

cunosc;nd destinul care le a>teaptă pe suflete după fiecare ciclu sau perioadă de existenţe,a preferat să se retragă din scenariul cosmic"

Acel de'ot niciodată nu a cunoscut secretul de nedez'ăluit al Marelui Arcan, !nsăa'ea .ul, >tia că !l are >i dorea să !l dezintegreze pentru a nu re'eni după moarte !n

această 'ale de lacrimi".ste e'ident că Mama sa *i'ină Pundalini, Tonantzin, sis, !ntotdeauna l7a asistat !nmunca de dizol'are al acestor elemente care constituie eul !nsu>i"

Hiciodată nu a> afirma că acea persoană religioasă a reu>it atunci eliminarea totală aelementelor inumane, !nsă, a a'ansat mult !n munca sa >i după moartea corpului fizic acontinuat dincolo, cu scopul ferm de a nu se !ntoarce !n această lume"

0lterior, după cunoscutul le>in de trei zile, acel suflet a tre%uit să retrăiască !n formăretrospecti'ă existenţa sa sf;r>ită"

-dată !nc<eiată munca retrospecti'ă, defunctul fiind informat despre toate acţiunilesale, at;t %une, c;t >i rele, a continuat să răm;nă <otăr;t !n decizia de a nu se mai !ntoarceniciodată"

0rletul terifiant al 1upului 1egii, care !i !nfrico>ează at;ta pe defuncţi, 0raganul!nspăim;ntător al ustiţiei o%iecti'e, sinistrele furtuni din ţara celor morţi, nenumăratele pereci respingerile, simpatiile >i antipatiile,gre>elile grote>ti, etc", niciodată nu au !ndepărtat acel suflet de la scopul său"

Vocea solemnă a sacerdoţilor egipteni, care !n timpul 'ieţii !i promiseseră a@utor,a@ungea p;nă la defunct, amintindu7i de ţelul său"

Pe<, Tatăl său care este !n secret >i Hut, *i'ina sa Mamă, sis, l7au supus pe fiu 3 defunctul 3 la pro%ă finală, !nsă acesta a ie>it 'ictorios"

&a urmare a tuturor acestor triumfuri intime, acel defunct a intrat fericit !ntr7un paradis molecular foarte asemănător celui al lui Tlaloc"

?n acea regiune de delicii naturale de nedescris, creatura a continuat cu deplin succesmunca asupra lui !nsu>i"

*e'i Pundalini, Tonantznin, sis7Maria, Mama sa *i'ină particulară, l7a a@utat !n moddirect, elimin;nd din psi<icul sau reziduurile inumane care mai rămăseseră"

$e măsură ce defunctul !>i rec;>tiga inocenţa, pe măsură ce murea din ce !n ce maimult !n el !nsu>i, trecea prin diferite metamorfoze" 1a !nceput >i7a asumat figura inefa%ilăa unei tinere domniţe >i !n final, pe cea a unei fetiţe de trei ani, scufund;ndu7se !n-ceanul Spiritului 0ni'ersal de Viaţă ca un simplu +%udd<a elemental2, dincolo de %ine>i de rău"

6Q



.'ident, acea creatură a fost sincera cu ea !nsă>i c;nd a simţit că nu este capa%ilă săatingă niţierea, a preferat să se separe de scenariul lumii, să se !ntoarcă la punctul de plecare original, să continue ca un simplu elemental"

*acă doresc, aceste suflete se pot re!ncarna !n 'iitoarea .poca de Aur, după marelecataclism care se apropie, pentru a intra !n mistere, !nsă, ma@oritatea acestor inocente

creaturi, preferă să răm;nă pentru totdeauna !n regiunea elementală"&;nd noi, iniţiaţii 'ec<iului .gipt, dădeam aceste !n'ăţături poporului, ne a>ezam !ngrupuri de c;te patru, !n faţa unor mese pătrateD prin aceasta sim%olizam cele patru stărifundamentale prin care tre%uie să treacă orice suflet care 'rea să se retragă din RoataSamsarei"

-dată terminată eliminarea reziduurilor inumane din psi<icul defunctului, acestatre%uia să experimenteze, el !nsu>i, +'idul iluminator 2D aceasta este +*<armaNa)a2"

Acest 'id nu seamănă deloc cu 'idul neantului, ci este un 'id inteligent, este starea despirit !n Sam%<ogaNa)a"

Vid >i claritate insepara%ile" Vid clar prin natura sa >i claritate prin natura 'idului esteAdiNa)a, nteligenţa luminată"

nteligenţa luminată, strălucind fără o%stacole !n defunctul care a reu>it să moarăcomplet !n el !nsu>i, 'a iradia peste tot este HirmanaNa)a" Humai prin experimentarea directă a celor patru Pa)a, este posi%ilă o%ţinerea

eli%erării totale"oarte diferită este soarta sufletelor care !nc<eie toate perioadele de manifestare fără

să se fi eli%erat"&ei ce nu au fost ale>i de către Soare, sau de către Tlaloc 3spun aztecii3 se duc !n

Mictlan >i acolo, acele suflete sunt supuse la !nspăim;ntătoare pro%e magice, la trecerea prin infernuri"

?n primul r;nd, pentru a a@unge !n Mictlan, tre%uie să treacă prin r;ul mocirlos,Aueront sau &<igna<uapan, !n %arca lui &aron, cum spune *ante, !n *i'ina &omedie"

ără !ndoială, aceasta este prima pro%ă la care sunt supu>i +zeii infernali2"+8ai de voi suflete perverse) Nu spera$i să mai revede$i vreodată cerul& 8in să vă duc pe celălalt mal, unde domnesc eternele tene#re, în mi-locul căldurii şi al frigului"""2

?ntelepţii mexicani continuă, spun;nd că apoi sufletul tre%uie să treacă printre doimunţi care se ciocnescD !n al treilea r;nd, printr7un munte de o%sidianD !n al patrulea r;nd, prin regiunea unde urlă teri%il un ';nt !ng<eţatD apoi, prin locul unde plutesc drapeleleD al>aselea loc, este locul unde se trage cu săgeţiD !n al >aptelea cerc dantesc se găsesc fiarelecare măn;ncă inimiD !n al optulea, este o trecătoare !ngustă !ntre pietreD !n al nouălea, >icel din urmă cerc al lui *ante, !n ad;ncul $ăm;ntului, se află &<igna<umictlan7ul, undese trece prin cea de7a doua moarte, at;t de !nţelept descrisă !n Apocalipsa Sf;ntului oan"

0lterior, aceste suflete se odi<nesc, pătrunz;nd !n paradisurile elementale ale naturiiDatunci iniţiază noi procese e'oluti'e care tre%uie să !nceapă cu regnul mineral, urm;nd cucel 'egetal, continu;nd cu cel animal >i culmin;nd cu stadiul de umanoid pe care l7au pierdut odinioară"

&A$T-101 /V2INARU S%RP%NTIN

64



=inarul Serpentin din Mexicul pre<ispanic este cu siguranţă ce'a care ne in'ită lareflecţie" &ei doi >erpi ignici sau xiu<coatl, care !ncon@oară graţios Soarele !n &alendarulAztec, !ncon@urau de asemenea Templul principal din marele Tenoc<itlan >i formaufaimosul &oatepantli sau +zid de >erpi2"

Earpele aztec apare !n mod constant !n situaţii extraordinare care răstoarnă !n

!ntregime determinismul său organic coada, reprezentată printr7un al doilea cap !n posturi neo%i>nuite, ne conduce prin simpla deducţie logică la %inarul serpentin"&apul du%lu, care aminte>te cu deplină claritate de figura >arpelui !n cerc, !n acea

transă gnostică, de'or;ndu7>i propria coadă, apare pe zidurile sacre din Templul luiIuetzalcoatl, !n ruinele din /oc<icalco"

=inare serpentine, fie dans;nd exotic su% forma Sf;ntului -pt, fie !nlănţuite, form;ndun cerc ma)a, etc", ne indică ce'a misterios, extraordinar >i magic"

Hu este de prisos să amintim !n acest Tratat caracterul ezoteric du%lu al >arpelui" Să se facă diferenţă !ntre >arpele tentator din .den >i Earpele de %ronz care !i 'indeca

pe izraeliţi !n de>ertD !ntre ori%ilul $iton care se t;ra !n noroiul păm;ntului >i pe careApollo l7a rănit cu lancea sa >i celălalt, care urca pe toiagul lui .sculap, Keul Medicinii"

&;nd Earpele de foc al puterilor noastre magice urcă prin canalul medular spinal alorganismului uman, este 'or%a despre *i'ina noastră Mamă Pundalini" &;nd Earpele de foc co%oară, proiect;ndu7se din osul coccigian către infernurile

atomice ale omului, atunci este a%omina%ilul organ Pundartiguator"Venera%ilul Maestru +G2 cade !n gra'a eroare de a atri%ui Earpelui ascendent

(Pundalini puterile <ipnotice >i ori%ile ale >arpelui care co%oară (a%omina%ilul organPundartiguator"

Pundalini este un cu';nt compus +Nunda2, ne aminte>te de ori%ilul organNundartiguatorD +lini2, este un termen atlant care semnifică +sf;r>it2" Pundalini, !ntr7ogramatică corectă, tre%uie să se traducă astfel Sf;r>itul a%omina%ilului organPundartiguator "

Ascensiunea 'ictorioasă a lui Pundalini prin canalul medular spinal marc<eazăfinalul a%omina%ilului organ Nundartiguator" ără !ndoială, *octorul Maurice Hicoll >i -uspensN), marele iniţiat, au acceptat

această eroare a Maestrului +G2"Respecti'ul Maestru considera ca Mama sa &osmică era prana sacră" *acă Maestrul

+G2 ar fi studiat %inarul serpentin de pe 2zidurile sacre2 ale templelor mexicane, toltece,ma)a, etc", fără !ndoială ca niciodată nu ar fi căzut !n această confuzie"

Uoga <indusă face analize ex<austi'e asupra acestui oc serpentin medular (Pundalini, care se dez'oltă !n mod ascendent !n corpul ascetului, !nsă spune foarte puţine despre focul descendent sau +coada demonică2, a cărui forţă electrică menţine !ntransă <ipnotică !ntreaga omenire !ndurerată"

*acă aceste %iete mamifere intelectuale care populează faţa $ăm;ntului, ar putea'edea cu deplină claritate starea lamenta%iă !n care se găsesc, ar căuta cu disperaremi@loace de a scăpa"

*e !ndată ce %ietul animal intelectual se treze>te, c<iar >i numai pentru o clipătrecătoare >i desc<ide oc<ii !n faţa crudului realism al 'ieţii, imediat, formida%ila putere<ipnotică a >arpelui teri%il al a%isului re'ine cu mai multă forţă >i nefericita 'ictimă cadeadormită din nou, 'is;nd ca este trează sau pe punctul de a se trezi"

65



Humai gnosticul sincer, care !ntelege !n !ntregime dificultatea de a7>i trezi con>tiinţa,>tie că acest lucru este posi%il doar prin munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare"

Marea 'iperă infernală cunoa>te !ntregul +modus operandi2 al imaginaţiei mecanice"(niciodată nu ne 'om pronunţa !mpotri'a diafanului sau translucidului, care se cunoa>teca imaginaţie o%iecti'ă, con>tientă"

Earpele a%isului, prin imaginaţia mecanică care este agentul sau primordial, lucrează!n acord cu interesele naturii >i ne ţine scufundaţi !n această stare de transă <ipnotică profundă"

$rin intermediul mecanismelor fanteziei, !ntotdeauna ne @ustificăm cele mai mariinfamii, ocolim responsa%ilităţile, căutăm scăpări, ne autoconsiderăm, ne caracterizăm !ncele mai %une moduri, ne credem corecţi >i perfecţi"

Tre%uie să ne amintim faptul că există forţe pentru care este util >i profita%il sămenţină mamiferul raţional !n stare de somn <ipnotic, să !l !mpiedice să 'adă ade'ărul >isă7>i !nţeleagă poziţia !n 'iaţă"

?n mod e'ident, ma@oritatea oamenilor găsesc astfel de scuze, >i sunt at;t de stăp;niţide proasta >i su%tila acti'itate a auto@ustificării cu complicitatea fanteziei mecanice, !nc;t,

!n realitate, niciodată nu ar %ănui intima existenţă inerentă a gre>elilor psi<ologice"""*e exemplu, dacă suntem cruzi cu soţia, copiii, rudele, etc", !n realitate, ignorăm acestlucru"""

&el mai gra' este că permitem ca această situaţie să continue, !n primul r;nd pentrucă ne place >i este at;t de usor, iar dacă suntem acuzaţi de cruzime, pro%a%il că sur;dem,g;ndind ca ceilalţi nu !nţeleg @ustiţia noastră, mila noastră >i iu%irea infinită"""

Suntem prin>i !ntre ori%ilele inele ale Marelui Earpe, !nsă noi ne credem li%eri"1egenda secolelor po'este>te faptul că, atunci c;nd Pris<na 7marele A'atar al

<indu>ilor7 a !mplinit cincisprezece ani, s7a dus să !l caute pe patriar<ul Handa >i l7a!ntre%at +<nde este mama meaB (Earpele ascendent Pundalini"

+3 Fiule, nu mă între#a pe mine, răspunse patriar*ul, mama ta s"a dus de unde avenit şi nu ştiu c!nd se va întoarce

"""22 Cris*na căzu într"o triste$e ad!ncă, îşi părăsi tovarăşii şi rătăci timp de mai multe săptăm!ni pe untele eru"""2

+ 4colo dădu peste un #ătr!n ce statea în picioare su# un cedru gigantic& 4m!ndoi se priviră timp îndelungat """2

+3 e cine cau$i9 .l între#ă ana*oretul "2+3 e mama mea& <nde o voi găsi976– 4lături de 4cela care nu se sc*im#ă niciodată"2(Tatăl care este !n secret"+3 Dar cum să îl găsesc pe 4cela976– /aută, caută mereu şi fără încetare (!n interiorul tău"2+3 <cide taurul (.goul animal şi striveşte şarpele (a%isului"2+ 4poi Cris*na văzu cum forma ma-estuoasă a #ătr!nului se făcu transparentă, apoi

tremură şi după aceea dispăru între ramuri, ca o vi#ra$ie luminoasă""""2+/!nd Cris*na co#orî de pe untele eru, părea radios şi transfigurat0 o energie

magică izvora din Fiin$a sa"2+3 Vom lupta împotriva taurilor şi a şerpilor (a%isaliD îi vom apăra pe cei #uni şi

supune pe cei răi, le spuse tovarăşilor săi"2+/u arcul şi spada, Cris*na şi fratii săi, copiii păstorilor, se luptară în pădure şi

omor!ră toate #estiile feroce&7

68



6Cris*na îi ucise sau îi îm#l!nzi pe lei, se luptă cu regii perverşi şi eli#eră tri#urileoprimate, însă triste$ea îi invadă străfundurile inimii&&&7

6Sufletul său avea o singură năzuin$ă profundă, misterioasă' să o găsească pe ama sa Divină Cundalini şi să îl reînt!lnească pe su#limul #ătr!n (Maestrul săuD însă,în ciuda promisiunii pe care acesta i"o făcuse şi a tuturor luptelor şi victoriilor sale, nu

îşi atinse $elul&76.ntr"o zi auzi vor#indu"se despre Calayoni, regele şerpilor, magul negru ce păzeatemplul lui Cali (&oatlicue, $roserpina, Fecate, înspăim!ntătoarea zei$ă a dorin$ei şi amor$ii şi ceru să se lupte cu cel mai de temut dintre şerpii săi, acel şarpe etern? a%omina%ilul organ Pundartiguator @ care devorase de-a at!tea sute de vredniciluptători, ale cărui #ale rodeau oasele şi a cărui privire semăna groaza în inimiletuturor&7

6Din ad!ncul templului lui Cali, regina infernurilor şi a mor$ii şi a tuturor crimelor, Cris*na văzu cum iese, la desc!ntecul magic al lui Calayoni, o mare reptilă al#astru"verzuie&7

63arpele îşi miscă încet corpul gros, îşi z#!rli înfricoşător roşia"i coamă şi oc*ii săi

pătrunzători străluciră înspăim!ntător pe capul său de monstru cu solzi strălucitori&7 6– (ri îl adori, ori vei pieri, îi spuse magul&7 63arpele muri, ucis de m!inile lui Cris*na, sf!ntul erou care nu cunoştea frica&&&76/!nd Cris*na omorî eroic şarpele gardian al templului lui Cali, zei$a ori#ilă a

dorin$ei şi a mor$ii, timp de o lună făcu a#lu$iuni şi rugăciuni pe malul Bangelui, dupăce mai înainte se purificase la lumina soarelui şi în divinul g!nd contemplativ al lui a*adeva"2

-ri%ila 'iperă infernală niciodată nu ar accepta Sa<a@a Mait<una, castitatea>tiinţifică, !ntruc;t aceasta este !mpotri'a intereselor naturii"

&ei ce nu reu>esc să fie de'oraţi de către *i'inul Earpe Pundalini, 'or fi !ng<iţiţi de!nspăim;ntătorul >arpe $iton"

Răz%oinicul care reu>e>te să ucidă 'ipera infernală, 'a pătrunde !n $alatul Regilor, 'afi uns ca Rege >i Sacerdot al naturii, după -rdinul lui Melc<isedeN" ?nsă niciodată nu se do'ede>te lucru u>or să ne re'oltăm contra atomilor eredităţii,

!mpotri'a desfr;ului pe care l7am mo>tenit de la strămo>ii no>tri, !mpotri'a!nspăim;ntătoarei 'ipere infernale care a adus pe lume pe %unicii no>tri >i !i 'a aduce pecopiii >i pe nepoţii no>tri"

&eea ce purtăm !n carne, !n s;nge >i !n oase, este definiti' >i a te re'olta !mpotri'aacestuia, se do'ede>te teri%il"

*octrina ani<ilării %ud<iste este fundamentală" Tre%uie să murim clipă de clipăDnumai prin moarte apare noul"

&A$T-101 /V%%M%NTAII

*i'ina noastră Mamă Tonantzin este Earpele de foc al puterilor noastre magice ceurcă 'ictorios prin canalul medular spinal al organismului uman"

&oatlicue este >arpele a%isului, Pali, Fecate, infernala $roserpina, zeiţa păm;ntului"

69



&i<uacoatl este un alt nume teri%il al zeiţei $ăm;ntului >i %inecu';ntata $atroană afaimoaselor ci<uateotl care ţipă >i strigă !nspăim;ntător !n noapte"

?n 'remurile mai recente, &i<uacoatl s7a transformat !n +%ocitoarea2 legendelor noastre populare, care duce cu sine un leagăn misterios sau cada'rul unui copil inocent >icare lansează !n noapte %ocete amare pe 'ec<ile străzi ale ora>ului"

?n timpurile 'eca pentru că ar fi a%andonat !n piaţa pu%lică un leagăn !n care se găsea cuţitul sacrificiului" ără !ndoială, gnomii sau pigmeii care sălă>luiesc !n ad;ncurile $ăm;ntului, tremură

!naintea lui &oatlicue"Geniul particular al acestor gnomi este Go%, o zeitate foarte specială, cunoscută !n

!nalta magie" Hi s7a spus că regatul gnomilor se află la Hord" 1i se porunce>te cu spada"Să 'edem acum un magnific poem din .pica Ha<ua, !n legătură cu Tlaloc, Keul apei+ %eul Tlaloc locuia într"un palat mare, cu patru încăperi şi în mi-locul /asei era o

curte cu patru vase imense, pline cu apă"2+ rimul este cu apă pe care o aduce ploaia la timpul său şi care fertilizează

păm!ntul pentru a da roade #une&764l doilea este cu apă care face să se înnegrească gr!nele şi să se piardă fructele&764l treilea este cu apă care face să îng*e$e şi să se usuce plantele&764l patrulea este cu apă care produce secetă şi pustietate"2+ %eul are în slu-#a sa mul$i miniştri 3 elementalii apei 3, mici de statura, care

locuiesc în fiecare dintre încăperi, fiecare în func$ie de culoarea sa, întruc!t sunt al#aştrii ca şi cerul, al#i, gal#eni sau roşii"""2

+ =i, cu stropitori mari şi cu #astoane în m!ini, udă păm!ntul atunci c!nd %eul suprem al ploii ordonă&7

63i c!nd tună, este pentru că i se crapă ulcioarele şi dacă vreun fulger cade, este pentru că o #ucată din vasele rupte, cade pe păm!nt """2

Afl;ndu7mă !ntr7o zi !n stare de meditaţie profundă, a tre%uit să mă pun !n contactdirect cu %inecu';ntatul *omn Tlaloc" Această mare iinţă trăie>te !n lumea cauzală, dincolo de corp, de afecte >i de minte"

?n toate părţile iinţei mele am experimentat !n mod exact teri%ila realitate a prezenţeisale"

?m%răcat exotic, părea un ara% din 'ec<ile timpuriD c<ipul său, imposi%il de descris !ncu'inte, semăna cu un fulger"

&;nd l7am acuzat de delictul de a fi acceptat at;tea sacrificii de copii, femei, %ăr%ăţi, %ătr;ni, etc", răspunsul a fost + =u nu am fost vinovat pentru aceasta, niciodată nu am pretins acele sacrificii, acestea au fost lucruri ale oamenilor, acolo, în lumea fizică"2Apoi continuă cu următoarele cu'ine +8oi reveni în noua =ră a Vărsătorului"2

ără !ndoială, Keul Tlaloc 'a tre%ui să se re!ncarneze" Pa%ali>ti afirmă solemn că regatul ondinelor se gase>te la -ccident >i sunt in'ocate

cu cupa li%aţiilor"Vec<ii magi, c;nd c<emau ondinele din r;uri >i lacuri, geniile norilor sau nereidele

oceanului agitat, rosteau cu 'oce tare următoarele mantre Ve)a, Vallala, Ve)ala, Fe)ala,Ve)a"

6



Anumite tri%uri din America, c;nd doresc ploaia pentru culturile lor, mem%rii sereunesc, iau poziţia %roa>tei >i apoi, !n cor, imită orăcăitul acesteiaD rezultatul nu se lasămult timp a>teptat"

Vec<ii mexicani se rugau *omnului ploilor, lui Tlaloc, >i atunci păm;ntul era udat cuapele 'ieţii"

*e>i Tlaloc este un Rege al naturii, o creatură perfectă, dincolo de %ine >i de rău, !nm;inile sale stau inundaţiile, seceta, grindina, !ng<eţul >i fulgerul, moti' pentru care'ec<ii magi se temeau de m;nia sa" Hu este de prisos să afirmăm că spre sf;r>ituluici'ilizaţiei na<ua, i se ofereau sacrificii de prizonieri !m%răcaţi cu Humen >i !n specialfecioare >i copii, cu scopul de a7i potoli m;nia"

Tre%uie să clarificăm următoarele &;nd puternica ci'ilizaţie Ana<uac era !n culmeagloriei sale, sacrificiile umane, care at;ta !nspăim;nta turi>tii, străluceau prin a%senţă, nuexistau"

ără !ndoială, orice ci'ilizaţie care agonizează termină !ntotdeauna !ntr7o %aie des;nge >i Mexicul nu putea fi !n nici un fel o excepţie"

&ei care au studiat storia 0ni'ersală nu ignoră acestea, amintindu7>i de Roma, Tro)a,

&artagina, .gipt, $er>ia, etc", etc", etc""Adepţii răţiei -culte, acei ndi'izi sacri !nzestraţi cu raţiune o%iecti'ă, Mae>triiautentici ai Antropologiei gnostice, >tiu foarte %ine, prin experienţa mistică directă >ianaliza profundă, că Keul ';ntului este un *e'a al naturii, un malac<im al lumii cauzale,un geniu al mi>cării cosmice, foarte diferit de Iuetzalcoatl"

Merită să explicăm faptul că raţiunea su%iecti'ă !>i ela%orează conceptele sale deconţinut exclusi' cu datele %azate pe percepţiile senzoriale externe, moti' pentru care nu poate cunoa>te nimic despre real, despre ade'ăr, despre *umnezeu, cum a demonstratde@a !n formă concludentă *omnul mmanuel Pant !n cartea sa intitulată +&ritica raţiunii pure2"

Raţiunea o%iecti'ă este diferităD ela%orează conceptele sale de conţinut cu datele

fundamentale ale &on>tiinţei"Marele guru@i .<ecatl l7a a@utat foarte mult pe marele Pa%ir isus din Hazaret< !ndificilele sale procese ale !n'ierii"

.ste ne!ndoielnic că su% !ndrumarea lui .<ecatl, milioane >i trilioane de silfi aiaerului lucrează pe planeta noastră $ăm;nt"

ără !ndoială, li se porunce>te cu pana de ac'ilă sau cu sfintele pentaculeD aceasta,magii o >tiu" ?n 'iziunea armoniei tuturor lucrurilor, descoperim cu uimire mistică parteaspirituală a naturiiD cu alte cu'inte, !i găsim pe faimo>ii malac<imi sau regi angelici"

&ontactele directe cu elementalii tre%uie să se realizeze !ntotdeauna prin intermediulregilor angelici ai elementelor, !n sfera minunată a lumii cauzale"

1a fel ca păm;ntul, apa >i aerul, !n doctrina din Ana<uac, elementul foc din natura,are, de asemenea, zeul său special"

Aztecii l7au adorat !ntotdeauna cu numele sacru de Fue<ueteotl, care tradus corect,!nseamnă + %eu #ătr!n2"

.ste reprezentat ca un %ătr;n !mpo'ărat de ani >i care are pe capul său un enorm 'ascu @ăratic"

Hi s7a spus că, spre deose%ire de Tezcatlipoca, care este primul care a@unge lasăr%ătoarea lunii toltece, %inecu';ntatul *omn *i'in Fue<ueteotl, este ultimul carea@unge la reuniunea zeilor"

66



Fue<ueteotl, ca element natural, este HR al &re>tinilor, A%raxas al gnosticilor, Taoc<inez, Ken %udd<ist, Agnus *ei"

Fue<ueteotl, ca ndi'id sacru, este un Rege angelic, cine'a care s7a autorealizat intim,un malac<im su% a cărui direcţie lucrează milioane >i trilioane de salamandre (creaturi alefocului"

?n ocul uni'ersal locuiesc fericiţi +ii lăcării2, Keii elementului ignic, genii antici,Apollo, Miner'a, Forus, etc"" Aceste lăcări inefa%ile >i teri%il de di'ine sunt, cusiguranţă, dincolo de %ine >i de rău"

?n mod e'ident, regatul salamandrelor se află la Sud" 1i se porunce>te cu %ag<etadinţată sau cu tridentul magic"

$entru a domina >i a ne ser'i de elementalii naturii !n formă completă >i definiti'ă,este indispensa%il ca mai !nainte să eliminăm .goul animalic"

Hiciodată o persoană u>uratică >i capricioasă nu 'a gu'erna silfii naturiiD niciodată unsu%iect moale, rece >i nestatornic, nu 'a fi stăp;n a%solut al ondinelor apelor sau alnereidelor din mareD m;nia irită salamandrele focului >i concupiscenţa grosieră !itransformă din start !n @ucării ale gnomilor sau pigmeilor din regnul mineral pe cei care

'or să se ser'ească de ei".ste necesar să fim prompţi >i acti'i ca silfiiD flexi%ili >i atenţi la imagini ca ondinele>i nereideleD energici >i puternici precum salamandreleD muncitori >i ră%dători ca gnomii"?ntr7un cu';nt, este urgent, indispensa%il, să supunem elementalii !n punctul lor forţe,fără a ne lăsa niciodată dominaţi de slă%iciunile lor" Amintiţi7'ă că de'iza >i lozincanoastră este t<elema ('oinţa"

&;nd magul 'a fi !n !ntregime mort !n sine !nsu>i, natura !ntreagă i se 'a supune"Va trece prin furtună fără ca ploaia să !i atingă capulD ';ntul nu 'a deran@a nici măcar

o cută a 'e>mintelor sale"Va trece prin foc fără să se ardăD 'a merge pe apele agitate fără a se scufunda" Va

putea 'edea cu deplină claritate toate %ogăţiile care se ascund !n s;nul $ăm;ntului"

Să ne amintim cu'intele marelui Pa%ir isus + iracolele pe care eu le fac, le pute$i

face şi voi şi c*iar mai multe"""2-rdinul angelic al lumii cauzelor naturale sau lumea Voinţei con>tiente, este cel al

Malac<imilor sau Regilor Haturii, care, cu siguranţă, reprezintă prin ei !n>i>i, principiilelegitime spirituale ale elementelor"

Ace>ti Kei inefa%ili >i teri%il de di'ini sunt -ameni perfecţi !n sensul cel mai completal cu';ntului" Aceste iinţe se află cu mult dincolo de %ine >i de rău"

Ascetul iluminat se umple de uimire >i teroare mistică atunci c;nd experimentează, !ntoate părţile iinţei sale, prezenţa Keului 1iliac, puternic *omn al misterelor Vieţii >i aleMorţii"

Hu este de prisos să amintim că !ncă se mai păstrează c;nturi !n onoarea luiFuitzilopoc<tli, a Mamei Keilor, a Keului focului, /oc<ipilli, Keul muzicii, al dansului >ial c;ntecului, !n onoarea lui /oc<iuetzal, /ipetotec, %inecu';ntatul *omn al primă'erii,etc""

?n clipele !n care scriu aceste r;nduri, mi se i'esc !n minte ni>te amintiri insolite" Acum mulţi ani, a'eam un oaspete a cărui prezenţă nu era %ine7'enită !n casa meaD

părea că nu are de g;nd să mai plece"

6L



17am consultat !n acest caz pe .<ecatl, Keul ';ntului, >i este e'ident ca su%iectul a părăsit !n gra%ă casa mea" *in fericire, a'eam la dispoziţie suma pe care .<ecatl mi7acerut7o pentru acel ser'iciuD nimic nu ni se dă gratis, totul costă"

Ace>ti Kei elementali sunt plătiţi cu 'alori cosmice" &ine are cu ce să plătească, iesecu %ine din negocieri"

aptele noastre %une sunt reprezentate prin monedă cosmică" A face mereu fapte %uneeste un %un negoţ" Astfel acumulăm capital cosmic prin intermediul căruia este posi%il săfacem negocieri de acest gen"

niţiatul a%ordează fiinţele elementale !n numele oricăruia dintre Regii care legu'ernează" &o%oară !n regatele elementale duc;nd cu sine 'irilitatea sa >i lucreazăatunci asupra elementelor"

$unerea !n acţiune a elemetalilor tre%uie să se iniţieze !n lumea cauzelor naturaleD dinaceastă regiune tre%uie să fie controlată""" dacă lipse>te acest control, magia neagrăinter'ine imediat"

&;nd forţele elementale se despart de principiile lor spirituale >i se transformă !nce'a diferit, c<iar dacă nu se urmăre>te să se facă 'reun rău, se produce ine'ita%il o

cădere, urmată de degenerare"&;nd recucerim inocenţa !n minte >i !n inimă, $rincipii focului, aerului, apei >i păm;ntului, desc<id !naintea noastră porţile paradisurilor elementale" *e aceea estenecesar ca atunci c;nd dorim să ne folosim de forţele elementale, să cerem a@utorulRegilor corespunzători"

1umea cauzală sau lumea Voinţei con>tiente este, !n esenţă, regiunea misticismuluireligios"

Gnosticul care !n'aţă să com%ine meditaţia cu rugăciunea, fără !ndoială, poate să intre!n contact, o%iecti' >i con>tient, cu Keii naturii"

1umea cauzală este sfera Mae>trilor, este templul etern din ceruri pe care nici o m;nănu l7a construit, este Marele 1ăca> al raternităţii -culte"

.>ti %olna'B *ore>ti să 'indeci pe cine'aB Alege atunci ca temă de concentrare,meditaţie, rugăciune, implorare, etc", pe faimosul Keu 1iliac al aztecilor >i ma)a>ilor"ără !ndoială, această mare iinţă este un Maestru al misterelor Vieţii >i ale Morţii"

&;nd focul scoate sc;ntei ameninţ;nd 'ieţi, case, mo>ii, atunci o%iectul central almeditaţiei, concentrării, rugăminţii 'oastre, să fie Fue<ueteotl, =ătr;nul Keu al focului"

=ine >tiu e'reii ra%ini Na%ali>ti că mantra lumii cauzale a fost, este >i 'a fi!ntotdeauna 4loa* 8a Daat*"

A medita la acest cu';nt ec<i'alează cu a %ate la porţile minunate ale mareluiTemplu"

Vom transcrie acum un fragment mistic dintr7o rugăciune adresată lui /ipetotec, Keulelemental al primă'erii, care este >i Keul negustorilor"

RUG/CIUN%

6Tu, #ăutorule nocturn, de ce te laşi rugat9 une"$i mască,

une"$i veşmintele de aur76(*, %eul meu, apa ta de pietre pre$ioase a căzut pe păm!nt0

s"a transformat în ;uetzal înaltul c*iparos0

6O



şarpele de foc s"a transformat în şarpe de ;uetzal&73arpele de foc m"a eli#erat&

oate dispare, oate dispare şi atunci eu mă voi distruge

Frageda mlădi$ă de porum#&

4semeni unei pietre pre$ioase,înverzeşte în inima mea0dar, tot voi mai vedea aurul

şi mă voi #ucura dacă s"a copt,dacă s"a născut conducătorul răz#oiului&7

6(*, %eul meu, fă, cel pu$inSă dea rod cu a#unden$ă

/!teva mlădi$e de porum# Devotul tău îşi îndreaptă privirile spre muntele tău,

Spre tine0 ă voi #ucura dacă mai înt!i se coace ceva

Dacă pot afirma că s"a născut /onducătorul răz#oiului&7

Ei c;nd se realizează miracolul rodirii, de'otul recunoscător !l imploră pe %inecu';ntatul *omn /ipetotec, spun;nd

6S"a născut %eul porum#ului .n Tamoanc*an&

.n locul în care sunt flori, %eul 6 Floare7,

S"a născut %eul porum#ului, .n locul unde este apă şi umiditate,

<nde sunt făcu$i fiii oamenilor, .n pre$iosul ic*oacan&7

Aceste rugăciuni inefa%ile sunt mai degra%ă de origine toltecă >i sunt foarte %inescrise !n lim%a@ ezoteric na<uatl7tlatolli"

1egenda secolelor po'este>te că magul a%ate Tritemus, acel !nţelept care !n anul 49O8conducea faimoasa m;năstire din Spon<eim, cuno>tea !n profunzime >tiinţa ezoterică aelementelor"

Se spune că a făcut să apară spectrul Mariei de =orgona !naintea !mpăratuluiMaximilian, la rugămintea acestuia, >i este clar că augusta um%ră i7a sugerat acestuia unnou mod de a conduce >i i7a dez'ăluit anumite lucruri, ordon;ndu7i să se căsătorească cu=lanca Sforza"

Toţi erudiţii .'ului Mediu se preocupau ne!ncetat de magie >i mulţi dintre ei aulucrat cu elementalii naturii"

0nii magi, cu mare fer'oare religioasă, implorau, c<em;ndu7l pe &upidon, pentru aface să apară !n oglinda magnetizată, !naintea de'oţilor uimiţi, figura fiinţei iu%ite"

6J



Să mă ferească *umnezeu >i Sf;nta MariaC &;te minuni făcea &upidon cu a@utorulelementalilorC A%atele Tritemus se considera discipol al lui Al%ert cel MareD niciodată nua negat faptul că cel mai sf;nt dintre cei sfinţi practica magia"

Al%ert cel Mare, ca >i Sf;ntul Tomas, a susţinut realitatea Alc<imiei" Tratatul său !nmaterie se afla !ntotdeauna pe masa a%atelui"

Tritemus po'estea că atunci c;nd Wil<elm , conte al -landei, a cinat cu renumitul >iilustrul !nţelept Al%ert cel Mare, !n Poln, acesta a cerut ca masa să fie pusă !n grădinamănăstirii, de>i erau !n plină iarnă >i ningea"

*e !ndată ce in'itaţii s7au a>ezat, ca prin farmec, ninsoarea a dispărut >i grădina s7aumplut cu nenumărate flori" $ăsări de di'erse culori z%urau printre ar%ori, ca !n cele maifrumoase zile de 'ară"

&ălugării ele'i ai misteriosului a%ate năzuiau să poată realiza asemenea minuni >iTritemus !ndrăznea să afirme că maestrul realiza aceste minuni prin magia elementală >ică !n aceasta nu era nimic demonic >i !n consecinţă, nimic per'ers, condamna%il,execra%il"

.ste e'ident că aust, $aracelsus >i Agripa, cei mai distin>i trei magi ai .'ului Mediu,

au fost discipoli ai a%atelui Tritemus" + =numera$i"mi cele patru elemente ale naturii2,ordona a%atele călugărilor săi, !n plină oră" +3 ăm!ntul, apa, aerul şi focul "2 +3 Da, continuă aestrul, păm!ntul şi apa, cele mai grele, sunt atrase în -os, aerul

şi focul, mai uşoare, în sus& laton avea dreptate să topească focul în aer, care setransforma în ploaie, care se transforma în rouă, apoi în apă care prin solidificare setransforma în păm!nt """2

Misticul care aspiră cu ade'ărat să se transforme !ntr7un Malac<im, !ntr7un regeangelic al Haturii, tre%uie să se transforme !n rege al său !nsu>i"

&um am putea porunci elementalilor naturii, dacă nu am !n'ăţat să controlămelementalii atomici ai propriului nostru organismB

Salamandrele atomice ale s;ngelui >i ale sexului ard !nspăim;ntător prin pasiunilenoastre animalice" Silfii atomici ai propriului nostru aer 'ital, !n ser'iciul imaginaţiei mecanice (a nu se

confunda aceasta cu imaginaţia o%iecti'ă, con>tienţa, se @oacă cu g;ndurile noastrelasci'e >i per'erse"

-ndinele atomice ale spermei sacre dau na>tere mereu la !nspăim;ntătoare furtunisexuale"

Gnomii atomici ai cărnii >i ai oaselor, sa'urează indolenţi lenea, gurmandismul,concupiscenţa"

.ste urgent să >tim să exorcizăm, să comandăm >i să supunem elementalii atomici ai propriului nostru corp"

$rin intermediul exorcismelor focului, aerului, apei >i păm;ntului, putem, deasemenea, să supunem elementalii atomici ai propriului nostru corp"

.'ident, respecti'ele rugăciuni >i exorcisme, tre%uie !n'ăţate foarte %ine, pe de rost"

./-R&SM01 -&010 Se exorcizează focul arunc;nd !n el sare, tăm;ie, ră>ină al%ă, camfor >i sulf,

pronunţ;nd de trei ori cele trei nume ale geniilor focului ic*ael, rege al Soarelui şi al trăsnetului0 Samael, rege al vulcanilor0 4nael, prin$ al luminii astrale, asculta$i

LQ



rugămintea mea" 4min" (?n continuare, de'otul formulează la ni'el mental rugăciuneasa"

./-R&SM01 A.R010 Se exorcizează aerul sufl;nd către cele patru puncte cardinale >i spun;nd cu credinţă

următoareleSpiritus Dei Fere#atur super a;uas, et inspiravit in faciem *ominis spiraculum vitae&Sit ic*ael du1 meus et Sa#ta#iel, servus meus, in luce et per lucem& Fiat ver#um *alitusmeus et impera#o spiriti#us aeris *u-us, et refrena#o e;uos solis voluntate cordis mei et cogitatione mentis meae, et nutu oculi de1tri& =1orciso igitur te, creatura aeris, per pentagrammaton et in nomine tetragrammaton, in ;ui#us sunt voluntas firma et fidesrecta& 4men& Sela, fiat " Asa să fie"

(?n continuare, de'otul, concentrat asupra lui Mic<ael >i Sa%ta%iel, 'a formula cerereasa"

./-R&SM01 A$.

Fiat firmamentum in medio a;uarum et separet a;uas a# a;uis, ;uae superius şicut ;uae inferius, et ;uae inferius şicut ;uae superius, ad perpetranda miracula rei unius&Sol e-us pater est, luna mater, et ventus *anc gestavit in utero suo& 4scendit a terra at coelum, et rursus a coelo in terram descendit& =1orciso te, creatura a;uae, ut sis mi*i speculum Dei vivi in operi#us e-us, et fons vitae et a#lutio pecatorum& 4men" (?ncontinuare, de'otul, concentrat asupra lui Tlaloc sau HicNsa, face rugăciunea la ni'elmental"

./-R&SM01 $ZM[HT010 rin cuiul de magnet ce stră#ate inima lumii, prin cele douăsprezece por$i ale cetă$ii

sfinte, prin cele şapte metale care curg în interiorul venelor ăm!ntului şi în numele luiBo#, supune$i"vă mie, muncitori su#terani

" (Apoi, de'otul, concentrat asupra lui Go%, 'aformula cererea sa"

Vec<ii magi foloseau !n operaţiunile de magie elementală fumigaţii cu ramuri dedafin, artemisă, rută, sal'ie, pin, rozmarin, etc" Vegetalele ardeau pe căr%unii !ncin>i"Această practică este magnifică" Aerul se umple cu parfumul plantelor, focul exorcizat 'areflecta 'oinţa celui care operează >i forţele su%tile ale naturii !l 'or asculta >i !i 'or răspunde" ?n acele momente, apa pare că tremură >i fier%e, focul !mpră>tie o straniemireasmă >i se aud !n aer 'oci necunoscuteD !nsu>i păm;ntul pare că se cutremura"

?n acele momente, magii din .'ul Mediu reu>eau să facă !n a>a fel ca geniulelemental &upidon să apară !n oglinda magnetizată >i să arate !n aceasta, nu numai c<ipul persoanei iu%ite, ci, ceea ce este mai interesant, ceea ce destinul le rezer'ă !ntotdeaunafiinţelor ce se adoră"

Keii focului, Agni, Fue<ueteotl, etc", .lo<imii aerului, $aralda, .<ecatl, etc",di'inităţile apei, HicNsa, Tlaloc, etc", Go% >i alte zeităţi su%terane, !l asistă !ntotdeauna pemisticul care !i in'ocă cu !nţelepciune, iu%ire >i forţă"

Hi s7a spus ca orice mag care lucrează cu elementalii naturii se poate face in'izi%ildupă 'oie"

L4



ără !ndoială, ca >i orice altă facultate, această putere se o%ţine numai prin supremesacrificii"

.ste clar că sacrificiul semnifică !n mod clar alegerea deli%erată, plină dediscernăm;nt, al unui %ine superior !n locul unuia inferior"

&ăr%unele pe care !l consumă locomoti'a, este sacrificat !n mod crud pentru a

produce mi>carea at;t de indispensa%ilă pentru transportul pasagerilor"?n realitate, sacrificiul este o transmutare de forţe" .nergia, latentă !n căr%unelesacrificat pe altarul locomoti'ei, prin intermediul instrumentelor folosite, estetransformată !n energia dinamică a 'aporilor"

.xistă un mecanism psi<ologic >i cosmic totodată care este pus !n mi>care de fiecareact de sacrificiu >i prin care acesta este transformat !n energie spirituală, care, la r;ndulsău, poate fi aplicată la diferite alte mecanisme >i poate să reapară !n planul formelor !ntr7un tip de forţă integrantă a%solut diferită de ceea care a fost la origine" *e exemplu, un %ăr%at !>i poate sacrifica emoţiile pentru carieră, iar o femeie poate să !>i sacrifice cariera!n fa'oarea emoţiilor"

0nele persoane sunt dispuse să !>i sacrifice plăcerile terestre pentru deliciile

spiritului"&u toate acestea, este foarte dificil să !nt;lne>ti pe cine'a dispus sa renunţe la propriile suferinţe, să le sacrifice pentru ce'a superior "

Sacrificaţi suprema durere, foarte firească, ce apare la moartea unei fiinţe iu%ite >i'eţi o%ţine o teri%ilă transmutare de forţe, a cărei consecinţă ar putea fi puterea de a 'aface in'izi%ili după 'oie"

*octorul aust >tia să se facă in'izi%il după 'oinţă" .ste e'ident că amintitul mago%ţinuse această putere pe %aza de sacrificii"

?nţeleptii medie'ali a'eau o formulă magică minunată prin care se făceau in'izi%ili".ste de a@uns, după cum spun ritualurile >i in'ocaţiile folosite, a >ti să se folosească !n

mod magic următoarea formulă liturgică

+At<al, =at<el, Hot<e <oram, Ase), &le)u%git, Ga%ellin, Semene), Menc<eno, =al,1a%enentem, Hero, Meclap, Falatero), $alcim, Tingimiel, $legas, $eneme, ruora,Feam, Fa, Ararna, A'ora, A)la, Se)e, $eremies, Sene), 1e'esso, Fa), =arac<alu, Acut<,Tural, =uc<ard, &aratim, per misercordiam, a%i%it ergo mortale, perficiat ua <og opus,ut in'isi%iliter, ire possim2"

Acest tip de formule magice au la %ază credinţa ade'ărată >i de nezdruncinat" Această credinţă tre%uie să o fa%ricăm prin studiul analitic, profund >i prin experienţa

mistică directă"

&A$T-101 /VD%SPR% VIS%

Gnoza ne !n'aţă că există mai multe tipuri de 'ise, pe care decadenta $si<ologieModernă a emisferei occidentale le ignoră radical"

ără !ndoială, 'isele sunt de mai multe feluri, datorită faptului concret că sunt !nstr;nsă legătură cu fiecare dintre centrii psi<ici ai organismului uman"

L5



?n numele ade'ărului >i fără nici o exagerare, putem afirma că ma@oritatea 'iselor suntlegate de centrul instincti'7motor, acestea sunt ecoul e'enimentelor trăite !n timpul zilei,simple senzaţii >i mi>cări, o pură repetiţie astrală a ceea ce am trăit !n timpul zilei"

Astfel, anumite experienţe de tip emoţional, precum frica, care face at;t de mult răuumanităţii, reu>esc să se manifeste !n aceste 'ise <aotice ale centrului instincti'7motor"

Astfel, există 'ise emoţionale, sexuale, intelectuale, motor7instincti'e, etc", etc", etc""Visele cele mai importante, trăirile intime ale iinţei, sunt !n legătură cu doi centriemoţionalul superior >i mentalul superior"

ără !ndoială, aceste 'ise relaţionate cu cei doi centrii superiori, se do'edescinteresante, ele se caracterizează !ntotdeauna prin ceea ce am putea numi un fir epic"

Acum, dacă ne g;ndim la Raza &reaţiei, la centrii superiori >i inferiori >i lainfluenţele care co%oară prin amintita Rază &osmică, tre%uie să admitem că !n noi pătrund 'i%raţii luminoase care !ncearcă să ne 'indece, să ne informeze asupra stării !ncare ne aflăm, etc""

Se do'ede>te util să primim mesa@e >i să ne aflăm !n contact cu adepţii azteci,ma)a>i, tolteci, egipteni, greci, etc""

*e asemenea, este minunat să con'ersăm cu unele dintre părţile cele mai ele'ate aleiinţei noastre"&entrii superiori sunt pe deplin dez'oltaţi !n noi >i ne transmit mesa@e pe care tre%uie

să !n'ăţăm să le captăm !n mod con>tient"Acele persoane foarte speciale care au a'ut momente !n 'iaţa !n care au fost !n

amintire de sine, c;nd au 'ăzut un lucru sau o persoană comună >i o%i>nuită, !ntr7un modcu totul nou, nu 'or fi surprinse dacă le spun, !n aceste capitole, ca acele momente auaceia>i calitate >i sa'oare interioară ca >i aceste rare >i stranii 'ise, relaţionate cu cei doicentri, emoţionalul >i mentalul superior"

ără !ndoială, semnificaţia acestor 'ise transcendentale aparţine aceluia>i ordincăruia !i aparţine !nsă>i realizarea Razei &reaţiei >i anume, octa'ei laterale a Soarelui"

&;nd cine'a !ncepe să !>i dea seama de profunda semnificaţie a acestui tip specific de'ise, este semn ca anumite forţe luptă pentru a ne trezi, pentru a ne 'indeca sau!nsănăto>i"

iecare dintre noi este un punct matematic !n spaţiu care ser'e>te drept 'e<iculanumitor sume de 'alori, %une sau rele"

Moartea este o operaţie matematicăD odată terminată operaţia matematică, singurullucru care răm;ne, sunt 'alorile (%une sau rele"

?n acord cu legea eternei re!ntoarceri, este e'ident că 'alorile se !ntorc, sere!ncorporează"

*acă un om !ncepe să se ocupe mai con>tient de micul ciclu de e'enimente recurentedin 'iaţa sa personală, ar putea atunci să 'erifice prin el !nsu>i, prin intermediulexperienţei mistice directe, că !n somnul zilnic se repetă !ntotdeauna aceia>i operaţiematematică a morţii"

?n a%senţa corpului fizic, !n timpul somnului normal, 'alorile, scufundate !n luminaastrală, se atrag >i se resping !n acord cu legea atracţiei uni'ersale"

?ntoarcerea la starea de 'eg<e implică, de fapt >i de drept, !ntoarcerea 'alorilor !ninteriorul corpului fizic"

0nul dintre lucrurile cele mai extraordinare este acela că oamenii consideră că sunt !nlegătură numai cu lumea exterioară"

L8



Gnoza ne !n'aţă că suntem !n legătură cu o lume interioară, in'izi%ilă pentru simţurilefizice o%i>nuite, !nsă 'izi%ilă pentru clar'ăzători"

1umea interioară in'izi%ilă este mult mai 'astă >i conţine mult mai multe lucruriinteresante dec;t lumea exterioară, către care ne orientăm mereu prin cele cinci ferestreale simţurilor"

Multe 'ise se referă la locul !n care ne situăm !n lumea interioară in'izi%ilă, din careiz'orăsc di'ersele circumstanţe ale 'ieţii"1im%a@ul 'iselor este compara%il cu lim%a@ul para%olelor "&ei care interpretează totul literal, cred că Semănătorul din .'ang<elia &ristică a ie>it

să !nsăm;nţeze >i că săm;nţa a căzut pe teren pietros, etc", etc", !nsă nu !nţelegsemnificaţia acelei para%ole, !ntruc;t aceasta aparţine lim%a@ului sim%olic al centruluiemoţional superior"

Hu este de prisos să afirm că orice 'is, oric;t de a%surd sau incoerent ar fi, are oanumită semnificaţie, !ntruc;t ne indică at;t centrul psi<ic cu care este relaţionat, c;t >istarea psi<ologică a acestui centru"

Mulţi penitenţi care se credeau ca>ti, c;nd au fost supu>i la pro%e !n lumile interne, au

fost !n'in>i !n centrul sexual >i au căzut datorită poluţiilor nocturne"1a adeptul perfect, cei cinci centrii, intelectual, motor, instincti' >i sexual,funcţionează !n deplină armonie cu infinitul"

&are sunt funcţionalismele mentale din timpul somnuluiB&e emoţii ne agită >i ne miscăB &are sunt acti'ităţile noastre !n afară corpului fizicB

&e senzaţii instincti'e predominăB Suntem con>tienţi de stările sexuale pe care le a'em !ntimpul somnuluiB

Tre%uie să fim sinceri cu noi !n>ine" $e %ună dreptate, $laton afirma + (mul secunoaşte după visele sale"2

Tema funcţionării gre>ite a centrilor este o temă care necesită un studiu de o 'iaţă!ntreagă, prin intermediul auto7o%ser'ării !n acţiune >i a examinării riguroase a 'iselor "

Hu este posi%il să !nţelegem !ntr7o clipă centrii >i modul lor corect sau gre>it defuncţionareD a'em ne'oie de ră%dare infinită """ ?ntreaga noastră 'iaţă se desfă>oară !n functie de centri >i este controlată de ace>tia"G;ndurile, sentimentele, ideile, speranţele, fricile, iu%irile, urile, acţiunile, senzaţiile,

plăcerile, satisfacţiile, frustrările noastre, etc", se găsesc !n centri"*escoperirea 'reunui element inuman !n oricare dintre centrii, tre%uie să fie un moti'

mai mult dec;t suficient pentru munca ezoterică"-rice defect psi<ologic tre%uie mai !nt;i !nţeles prin intermediul te<nicii meditaţiei,

!nainte de a trece la eliminarea lui"A extirpa, a eradica, a elimina orice element nedorit, este posi%il numai cer;nd

a@utorul lui Tonantzin (Mama *i'ină Pundalini, o parte a propriei noastre iinţe, o<atul particular al fiecăruia dintre noi"

Humai a>a murim clipă de clipăD doar prin moarte se o%ţine noul""""$e scara fiinţelor >i lucrurilor, fără !ndoială că la noi a@ung influenţe de tot felul" *acă

am !nţeles Raza &reaţiei, am >ti, de asemenea, ca !n fiecare clipă a 'ieţii a@ung la noiinfluenţe >i că acestea sunt de di'erse calităţi"

.ste %ine să ne amintim !ntotdeauna că există influenţe superioare care acţioneazăasupra noastră >i care sunt !nregistrate de aparatul nostru psi<ic, !nsă, dacă suntem ata>aţi

L9



de simţurile noastre >i nu acordăm o atenţie deplină 'ieţii noastre interioare, atunci nu'om reu>i să percepem aceste influenţe"

&A$T-101 /V

DISCIPINA 3OG/I VISUUIAcei aspiranţi care !n mod sincer doresc experienţa mistică directă, fără discuţie că

tre%uie să !nceapă cu disciplina Uogăi 'isului".ste necesar ca gnosticul să fie exigent cu sine >i să !n'eţe să creeze condiţiile

fa'ora%ile pentru a7>i aminti >i a !nţelege toate aceste experienţe intime care sur'in!ntotdeauna !n timpul somnului"

?nainte de a ne culca pentru a ne odi<ni după o%oseala >i eforturile de peste zi, estenecesar să ne orientăm atenţia deplină asupra stării !n care ne aflăm"

*e'oţii care datorită circumstanţelor duc o 'iaţă sedentară, nu pierd nimic, %a,dimpotri'ă, c;>tigă mult, dacă !nainte de culcare fac o scurtă plim%are, !n pas alert, la aer

curatD această plim%are le 'a relaxa mu>c<ii"ără !ndoială, tre%uie să clarificăm că niciodată nu tre%uie să a%uzăm de exerciţiilefiziceD tre%uie să trăim !ntr7un mod armonios"

&ina, gustarea sau m;ncarea finală a zilei, tre%uie să fie u>oară , fără alimente grelesau stimulante, e'it;nd cu gri@a să m;ncăm alimente care ar putea să ne ţină tre@i, să ne!mpiedice să dormim"

orma cea mai ele'ată de a g;ndi este de a nu g;ndi" &;nd mintea este lini>tită >i !ntăcere, li%eră de o%oseala zilei >i de preocupările lume>ti, se găse>te atunci !ntr7o staresută la sută fa'ora%ilă pentru a practica Uoga 'isului"

&;nd centrul emoţional lucrează, procesul g;ndirii !ncetează, c<iar dacă este pentruscurt timp"

.ste e'ident că centrul amintit intră !n acti'itate prin %eţia dionisiacă"Acest extaz de'ine posi%il c;nd ascultăm cu infinită de'oţiune simfoniile delicioaseale lui Wagner, Mozart, &<opin, etc", etc""

Muzica lui =eet<o'en, foarte specială, se do'ede>te extraordinară pentru a face să'i%reze intens centrul emoţional superior"

?n ea, gnosticul sincer găse>te un imens c;mp de explorare mistică, pentru că nu esteo muzică de forme, ci de idei ar<etipale inefa%ileD fiecare notă are propria sa semnificaţieDfiecare tăcere corespunde unei emoţii superioare"

=eet<o'en, simtind at;t de intens pro%ele >i rigorile +Hopţii Spirituale2, !n loc săe>ueze, ca mulţi aspiranţi, >i7a desc<is oc<ii intuiţiei către supra7naturalul misterios, către partea spirituală a naturii, către acea regiune unde trăiesc Regii angelici ai acestei Mari&reaţii 0ni'ersale Tlaloc, Fue<ueteotl, etc""

0rmăriţi7l pe acest +muzician7filozof2 de7a lungul !ntregi sale 'ieţi exemplare" $emasa de lucru are mereu !n faţa oc<ilor pe *i'ina sa Mamă Pundalini, inefa%ila Heit<,Tonantzin din Ana<uac, suprema sis egipteană"

Hi s7a spus că amintitul Mare Maestru, pusese la picioarele acelei figuri adora%ile oinscripţie, scrisă de el !nsu>i, care spunea, misterioasă + =u sunt ceea ce a fost, este şi va fi şi nici un muritor nu mi"a ridicat vălul "2

L



$rogresul intim re'oluţionar, este imposi%il fără a@utorul imediat al *i'inei noastreMame Tonantzin"

-rice fiu recunoscător tre%uie s7o iu%ească pe mama saD =eet<o'en o iu%ea din toatăinima pe a lui"

?n afara corpului fizic, !n timpul orelor de somn, sufletul poate con'ersa cu Mama sa

*i'inăD !nsă, este e'ident că tre%uie să !ncepem cu disciplina 'isului" Tre%uie să acordam atenţie camerei !n care dormim" *ecorul tre%uie să fie agrea%il"&ulorile cele mai de dorit pentru scopul urmărit sunt, !n ciuda a ceea ce sfătuiesc alţiautori, cele trei culori de %ază care corespund !ntotdeauna celor trei forţe primare alenaturii (Sf;ntul TriamanziNamno" Sf;nta afirmaţie, Sf;nta negaţie >i Sf;nta conciliere"

Merită să afirm că cele trei forţe originare ale acestei Mari &reaţii, se cristalizează!ntotdeauna !n forma poziti'ă, negati'ă >i neutră"

+&ausa &ausorum2 a Sf;ntului TriamanziNamno se găse>te ascunsă !n elementul acti'-NidanoND acesta din urmă, !n el !nsu>i, este emanaţia Sacrului Soare A%solut (AH"

.'ident, respingerea celor trei culori fundamentale, după toate moti'ele aici expuse,ec<i'alează, prin simplă deducţie logică, cu a cădea !n a%surd, !n a%eraţie"""

Uoga 'isului se do'ede>te extraordinară, minunată, formida%ilăD cu toate acestea, poate fi foarte exigentă"&amera tre%uie să fie !ntotdeauna foarte %ine parfumată >i aerisită, !nsă nu inundată

de aerul rece al nopţii" *upă o re'izuire detaliată a sinelui >i a camerei !n care 'a dormi, gnosticul tre%uie să

!>i examineze patul" *acă o%ser'ăm o %usolă oarecare, putem 'erifica singuri faptul că acul acesteia se

orientează !ntotdeauna spre nord"ără !ndoială, este posi%il să profitam !n mod con>tient de acest curent magnetic al

lumii care curge !ntotdeauna de la sud la nord" Să orientăm patul, astfel !nc;t capul să fie !nspre nordD astfel 'om putea folosi !n mod

inteligent curentul magnetic indicat de acul %usolei"Salteaua nu tre%uie să fie nici prea tare, nici exagerat de moale, adică, tre%uie să ai%ăo elasticitate care să nu afecteze !n nici un fel procesele psi<ice ale celui care doarme"

Arcurile care sc;rţ;ie sau un pat care trosne>te >i pocne>te la cea mai mică mi>care,constituie un o%stacol serios pentru aceste practici"

Su% pernă se a>ează un caiet sau carnet >i un creion, astfel !nc;t să poata fi u>or găsite pe !ntuneric"

A>ternutul tre%uie să fie foarte curatD faţa de pernă se parfumează cu parfumul nostru preferat"

*upă ce a !ndeplinit toate aceste cerinţe, ascetul gnostic 'a trece la a doua etapă aacestei discipline ezoterice"

Se 'a %ăga !n pat >i după ce 'a stinge luminile, se 'a a>eza !n decu%it dorsal, adică pespate, cu oc<ii !nci >i m;inile a>ezate pe plexul solar"

Va răm;ne complet lini>tit pentru c;te'a clipe >i după ce s7a destins sau relaxat total,at;t la ni'el fizic c;t >i mental, se 'a concentra asupra lui Morfeu, Keul Visului"

ără !ndoială, fiecare dintre părţile izolate ale iinţei noastre Reale, exercită anumitefuncţiuni >i Morfeu este tocmai (a nu se confunda cu -rfeu cel !nsărcinat să ne educe !ntainele 'iselor"

L6



Ar fi mai mult dec;t imposi%il să trasăm o sc<emă a iinţeiD !nsă, toate părţilespiritualizate, izolate, ale formei noastre o%i>nuite, aspiră la perfecţiunea a%solută afuncţionalismelor lor"

&;nd ne concentrăm asupra lui Morfeu, acesta se %ucură de minunata ocazie pe carei7o oferim"

.ste urgent să a'em credinţă >i să >tim să implorăm" Hoi tre%uie să !i cerem luiMorfeu să ne instruiască >i să ne trezească !n lumile suprasensi%ile"?n aceste momente, gnosticul !ncepe să fie cuprins de o somnolenţă foarte specială, >i

atunci tre%uie să adopte postura leului+/ulcat pe partea dreaptă, cu capul înspre nord, ridică picioarele în sus, p!nă ce

genunc*ii răm!n îndoi$i& .n această pozi$ie, piciorul st!ng se spri-ină pe cel drept0 apoio#razul drept se aşează pe palma dreaptă şi m!na str!ngă se lasă să se spri-ine pe piciorul st!ng "2

&;nd ne trezim din somnul normal nu tre%uie să ne mi>căm, pentru că este e'ident căatunci se agită 'alorile >i se pierd amintirile"

ără !ndoială, exerciţiul retrospecti' de'ine indispensa%il !n aceste clipe, atunci c;nd

dorim să ne amintim cu precizie deplină, toate >i pe fiecare dintre 'isele noastre"Gnosticul tre%uie să noteze foarte atent detaliile 'iselor !n carnetul sau caietul a>ezatsu% pernă pentru acest scop"

Astfel 'a putea ţine o e'idenţă minuţioasă asupra progresului său intim !n Uoga'isului"

&<iar dacă !n memorie nu răm;n dec;t amintiri 'agi ale 'isului sau 'iselor, acesteatre%uie să fie minuţios consemnate"

*acă nu a mai rămas nimic !n memorie, tre%uie să se !nceapă exerciţiul retrospecti' plec;nd de la primul g;nd pe care l7am a'ut c;nd ne7am trezitD .'ident, acela este !nstr;nsă legătură cu ultimul 'is"

Tre%uie să clarificăm solemn faptul că exerciţiul retrospecti' !ncepe !nainte de a fi

re'enit total la starea de 'eg<e, c;nd !ncă ne mai găsim !n stare de somnolenţă, !ncerc;ndsă urmărim con>tient sec'enţa 'isului"$racticarea exerciţiului amintit !ncepe !ntotdeauna cu ultima imagine pe care am a'ut7

o cu c;te'a clipe !nainte de a ne trezi"?nc<eiem acest capitol afirm;nd solemn că nu este posi%il să trecem mai departe de

această practică relaţionată cu disciplina Uogăi 'isului, dacă nu am reu>it să ne amintim perfect 'isele"

&A$T-101 /VSOMNU TANTRIC

ără !ndoială, se do'ede>te urgent să re'edem lunar carnetul sau caietul nostru denotiţe, cu scopul de a 'erifica singuri progresul memoriei onirice"

-rice posi%ilitate de uitare tre%uie eliminată" Hu tre%uie să continuăm cu practicileurmătoare, at;ta timp c;t nu am a@uns la o memorie perfectă"

Se do'edesc interesante acele drame care par ie>ite din alte secole sau care sedesfă>oară !n medii sau am%iente care nu au nimic de a face cu existenţa zilnică a celuicare 'isează"

LL



Tre%uie să fim !n stare de percepţie alertă, alertă noutate, >i să fim foarte atenţi lastudiul detaliilor care includ c<estiunii specifice, con'or%iri, reuniuni, temple, acti'ităţineo%i>nuite cu alte persoane etc", etc", etc""

-dată o%ţinută dez'oltarea totală a memoriei onirice, după ce am eliminat orice posi%ilitate de uitare, procesul sim%olismului 'a desc<ide calea re'elaţiei"

Etiinţa de %ază a interpretării 'iselor tre%uie cautată !n legea analogiilor filozofice, !nlegea analogiei contrariilor, !n legea corespondenţelor >i a numerologiei"maginile astrale, reflectate !n oglinda magică a imaginaţiei, niciodată nu tre%uie

interpretate !n mod literal, !ntruc;t sunt doar reprezentări sim%olice ale ideilor ar<etipice>i tre%uie să fie utilizate la fel cum un matematician !>i folose>te sim%olurile alge%rice"

Merită să afirm că acest gen de idei co%oară din lumea *u<ului pur".'ident, ideile ar<etipice care pro'in de la iinţă, sunt minunate deoarece ne

informează, fie asupra stării psi<ologice al 'reunui centru al ma>inii, fie asupra unor c<estiuni ezoterice foarte intime, fie asupra unor succese sau pericole""", !ntotdeauna!m%răcate cu <aina sim%olismului"

A pătrunde cutare sau cutare sim%ol astral, cutare scenă sau figură, cu scopul de a

extrage ideea esenţială, este posi%il numai prin intermediul +medita$iei Fiin$ei, care estelogică şi comparativă2"A@un>i la acest stadiu al disciplinei Uogăi 'isului, de'ine indispensa%il să intrăm !n

aspectul tantric al pro%lemei" ?nţelepciunea antică !n'aţă că Tonantzin (*e'i Pundalini, Mama noastră *i'ină

&osmică particulară, (!ntruc;t fiecare persoană o are pe a sa, proprie, poate să !m%raceorice formă, !ntruc;t ea este originea tuturor formelor" Astfel, este %ine ca gnosticul sămediteze asupra ei !nainte de a adormi"

Aspirantul ar tre%ui să pătrundă zilnic !n procesul somnului repet;nd cu multăcredinţă următoarea rugăciune +Tonantzin, Teteoinnan, o*, ama mea, vino la mine,vino la mine"2

&onform >tiinţei tantrice, dacă gnosticul insistă !n această practică, mai de'reme saumai t;rziu, ca prin farmec, dintre amorfele >i sc<im%ătoarele expresii ale 'iselor sale, 'aapărea un element iniţiator"

$;nă c;nd nu s7a identificat integral acest element iniţiator, este indispensa%il săcontinuăm !nregistrarea 'iselor !n carnet sau caiet"

Studiul >i analiza profundă a fiecărui 'is notat, este indispensa%ilă !n disciplinaezoterică a somnului tantric"

ndiscuta%il, gnosticul sincer care a@unge la această etapă a disciplinei tantrice, este pregătit, din acest moti', să facă pasul următor, care 'a fi tema următorului nostru capitol"

&A$T-101 //PRACTICA R%4NTOARC%RII

&;nd aspirantul a reu>it să realizeze cu succes deplin toate exerciţiile gnostice !nrelaţie cu ezoterismul 'iselor, este e'ident că atunci este pe deplin pregătit pentru practicare!ntoarcerii"

?n capitolul anterior am spus că elementul iniţiator apare ca prin farmec dintreexpresiile amorfe >i sc<im%ătoare ale 'iselor"

LO



Anumite persoane foarte sensi%ile, rafinate >i impresiona%ile, au deţinut !ntotdeauna!n ele !nsele elementul iniţiator"

Acele persoane se caracterizează prin repetiţia continuă a aceluia>i 'isD acele persoaneretrăiesc !n mod periodic cutare sau cutare scenă, sau 'ăd constant !n experienţele lor onirice, o anumită creatură sau sim%ol"

*e fiecare dată c;nd, la trezirea din somnul normal, !>i 'a aminti elementul iniţiator,acesta fiind un sim%ol, sunet, culoare sau persoană, etc", aspirantul, cu oc<ii !nci, 'acontinua să 'izualizeze imaginea7c<eie familiară >i apoi, intenţionat, 'a !ncerca săadoarmă din nou, continu;nd cu acela>i 'is"

&u alte cu'inte, 'om spune că aspirantul !ncearcă să de'ină con>tient de propriul 'is>i de aceea continua intenţionat cu el, dar, aduc;ndu7l !n starea de 'eg<e, cu deplinăluciditate >i autocontrol"

Astfel, se transformă !n spectator >i actor al unui 'is, cu a'anta@ul, deloc de negli@at,de a putea a%andona scena după plac, pentru a se mi>ca li%er !n lumea astrală"

Atunci aspirantul, eli%erat de toate legăturile cărnii, !n afara corpului său fizic, se 'adesprinde de 'ec<iul >i familiarul său mediu, pătrunz;nd !ntr7un uni'ers condus de legi

diferite"*isciplina somnului la %uddtii tantrici conduce !n mod didactic la trezireacon>tiinţei"

Gnosticul se poate trezi, poate a@unge la ade'ărata stare de iluminare, numai!nţeleg;nd >i dezintegr;ndu7>i 'isele" Scrierile sacre din ndia afirmă solemn că lumea!ntreagă este 'isul lui =ra<ma"

$ornind de la acest postulat <indus, afirmăm <otăr;t următoarele +/!nd 2ra*ma setrezeşte, visul se termină2"

&;t timp aspirantul nu a o%ţinut dezintegrarea totală, nu numai a 'iselor, ci >i aresorturilor psi<ologice care le stau la %ază, trezirea a%solută este mai mult dec;timposi%ilă"

Trezirea definiti'ă a con>tiinţei este posi%ilă doar printr7o transformare radicală"&ele patru .'ang<elii &ristice, insistă asupra necesităţii de a ne treziD din nefericire,oamenii continuă adormiţi""""

Iuetzalcoatl, &<ristosul mexican, cu siguranţă a fost un om sută la sută trezit"Multitudinea capacităţilor sale indică, cu deplină precizie, 'ec<imea cultului său >i'eneraţia profundă ce i se purta !n toată America centrală"

Keii sfinţi din Ana<uac sunt oameni perfecţi !n sensul cel mai complet al cu';ntuluiDcreaturi complet trezeD fiinţe care au eliminat din psi<icul lor orice posi%ilitate de a 'isa"

Tlaloc, +cel care face să încol$ească2, Keu al ploilor >i al fulgerului, este deasemenea un om treaz, care a tre%uit să elimine din psi<icul său nu numai 'isele sale, cimai mult, orice posi%ilitate de a mai 'isa" .ste figura centrală a 'ec<ii culturi olmece >iapare !ntotdeauna cu masca tigrului7>arpe pe securile colosale >i pe di'ersele figurine de @ad"

Tezcatlipoca >i Fuitzilopoc<tli, creaturi ale focului, 'ii reprezentări ale nopţii >i zilei,sunt, de asemenea, oameni treziţi, fiinţe care au reu>it să treacă dincolo de 'ise"

?n afara corpului fizic, omul treaz !i poate in'oca pe Keii sfinţi ai aztecilor, ma)a>ilor,toltecilor, etc""

Keii din &odexurile =orgia, =or%on, etc", răspund la c<emarea omului trezit"

LJ



&u a@utorul Keilor sfinţi, omul trezit poate studia !n lumina astrală, *octrina secretădin Ana<uac"

&A$T-101 //

C%% PATRU 2%ATITUDINI?n capitolul anterior am 'or%it mult despre elementul iniţiator al 'isului >i este e'ident

că acum nu ne răm;ne altce'a de făcut dec;t să !n'ăţăm să !l folosim"&;nd gnosticul a ţinut o e'idenţă a 'iselor sale, descoperă negresit 'isul care se repetă

mereuD printre altele, acesta este un moti' mai mult dec;t suficient pentru a nota !n carnetsau caiet toate 'isele"

ără !ndoială, experienţa onirică repetată constant, este elementul iniţiator careutilizat !n mod inteligent, ne conduce la trezirea con>tiinţei"

*e fiecare dată c;nd misticul, culcat !n patul său, adoarme intenţionat, medit;ndasupra elementului iniţiator, rezultatul nu se lasă niciodată mult a>teptat" *e o%icei

ana<oretul retrăie>te acel 'is con>tient, put;ndu7se separa de scenă după 'oie, pentru acălători prin lumile suprasensi%ile"-ricare alt 'is, poate, de asemenea, să fie folosit cu acest scop, atunci c;nd cunoa>tem

%ine te<nica"&el care se treze>te dintr7un 'is, poate continua intenţionat cu acesta, dacă dore>te" ?n

acest caz, tre%uie să adoarmă din nou, retrăind experienţa onirică folosind imaginaţia" Hu este 'or%a de a ne imagina că ne imaginăm, fundamental este să retrăim 'isul cu

!ntregul său realism anterior"Repetarea intenţionată a 'isului este primul pas spre trezirea con>tiinţeiD a ne separa

de 'is după 'oie >i !n mi@locul dramei, este al doilea pas" 0nii aspiranţi reu>esc să facă primul pas, !nsă le lipse>te forţa pentru a7l face pe al

doilea"Acele persoane pot >i tre%uie să se a@ute singure, prin intermediul te<nicii meditaţiei" 1u;nd ni>te decizii foarte serioase, ace>ti de'oţi 'or practica meditaţia !nainte de a

adormi"?n acest caz, pro%lema lor intimă 'a fi tema concentrării >i auto7reflexiei e'idente, !n

meditaţia interioară profundă"?n timpul acestei practici, misticul nelini>tit, plin de emoţie sinceră, o 'a c<ema pe

Mama sa *i'ină Tonantzin (*e'i Pundalini" Vărs;nd lacrimi de durere, ascetul gnostic se lamentează cu pri'ire la starea de

incon>tienţă !n care se găse>te >i imploră a@utorul, rug;nd7o pe Mama sa să !i dea forţanecesară pentru a se desprinde de orice 'is după 'oie"

inalitatea acestei discipline a 'isului tantric este aceea de a pregăti discipolul ca sărecunoască clar cele patru =eatitudini care !i apar !n experienţa onirică"

Această disciplină ezoterică este doar pentru persoane foarte serioase, !ntruc;tnecesită ră%dare infinită >i enorme supra7eforturi intime"

S7a 'or%it mult !n lumea orientală despre cele + patru lumini2 ale somnului >i noitre%uie să studiem această c<estiune"

$rima dintre ele se nume>te +lumina revela$iei2 >i stă scris cu litere de aur !n cartea'ieţii, că această lumină se percepe c<iar !nainte sau !n primele ore ale somnului"

OQ



Tre%uie să su%liniem, fără nici o exagerare, faptul că, pe măsură ce somnul de'inemai profund, nedoritul amestec de impresii reziduale >i curentul o%isnuit de g;nduridiscriminatorii, din fericire, !ncetul cu !ncetul dispare"

?n acest stadiu al somnului, apare progresi' a doua iluminare, cea care se cunoa>te !nAsia cu numele minunat de +lumina întăririi2"

ără !ndoială, ascetul gnostic, prin extraordinara disciplină a somnului tantric,reu>e>te să treacă cu mult dincolo de această etapă, a@ung;nd să capteze total celelaltedouă lumini"

A experimenta clar crudul realism al 'ieţii practice, !n lumile superioare ale&on>tiintei cosmice, !nseamnă a atinge a treia lumină, cea a +realizării imediate2"

A patra lumină este cea a +iluminării interioare profunde2 >i 'ine la noi ca prinfarmec, !n plină experienţă mistică"

+ 4ici, în al patrulea grad al vidului, sălăşluieşte Fiul amei luminii clare2, afirmă untratat ti%etan"

Vor%ind sincer >i fără ocoli>uri, declar următoarele !n realitate, disciplina somnuluitantric este o pregătire ezoterică pentru acest somn final care este moartea"

*upă ce a murit de multe ori !n timpul nopţilor, ana<oretul gnostic care a captat !nmod con>tient cele patru =eatitudini ce se prezintă !n experienţa onirică, atunci c;nd sedez!ncarnează, trece !n starea +post7mortem2 cu aceia>i u>urinţă cu care se introduce'oluntar !n lumea 'iselor"

?n afara corpului fizic, gnosticul con>tient poate 'erifica singur destinul care le esterezer'at sufletelor după moarte"

*acă !n fiecare noapte, prin disciplina tantrică a somnului, ezoteristul poate să moarăcon>tient >i să pătrundă !n lumea celor morţi, este e'ident că, din acela>i moti' poate + să studieze >itualul 8ie$ii şi al or$ii în timp ce sose$te (ficiantul 2"

Fermes, după ce 'izitase lumile infernale, unde a 'ăzut cu oroare destinul rezer'atsufletelor pierdute, a experimentat lucruri neo%i>nuite"

+ riveşte în această parte, îi spune (siris lui +ermes, vezi acel roi de suflete care

încearcă să se întoarcă în regiunea lunară9 <nele sunt aruncate pe păm!nt ca niştev!rte-uri de păsări, lovite de furtună& 4ltele, ating cu mari #ătăi de aripi sfera superioarăcare le aga$ă în rota$ia ei& (dată a-unse acolo, recuceresc viziunea lucrurilor divine"2

Aztecii a>ezau o ramură uscată la !nmorm;ntarea celui ce fusese ales de către Tlaloc,Keul ploilor"

Se spunea că atunci c;nd $reafericitul a@ungea la +/!mpia deliciilor 2, Tlalocan,ramura uscată !n'erzea, arăt;nd prin aceasta, re'enirea la o nouă existenţă, re!ntoarcerea"

&ei care nu au fost ale>i de către Soare, sau de către Tlaloc, se duc !n mod fatal !nMictlan, care este la nord, regiune unde sufletele suferă o serie de pro%e magice, latrecerea lor prin regiunile infernale"

1ocurile unde sufletele suferă teri%il !nainte de a atinge odi<na 'e>nică, sunt !n număr de nouă"

Aceasta 'ine să ne amintească de +cele nouă cercuri danteşti2, din *i'ina &omedie alui *ante Alig<ieri"

Mulţi sunt Keii >i Keiţele care populează cele nouă cercuri dante>ti ale infernuluiaztec"

Hu este de prisos să ne amintim, !n acest Mesa@ de &răciun 4JL974JL, de!nspăim;ntătorul Mictlantecutli >i de tene%roasa Mictecaci<uatl (Mictlanci<uatl,

O4



+domnul şi doamna infernului2, locuitori ai celui mai ad;nc dintre locurile scufundate, celde7al nouălea infern"

Sufletele care trec prin pro%ele +infernului aztec2, mai t;rziu, după +cea de7a douamoarte2, pătrund fericiţi !n paradisurile elementale ale naturii"

ără !ndoială, sufletele, care după moarte nu co%oară !n lumile infernale, >i nici nu

urcă la Regatul de lumină aurie, nici !n $aradisul lui Tlaloc, nici !n Regatul eterneiconcentrări, etc", se re!ntorc sau re'in !n forma mediată sau imediată !ntr7un nou corpfizic"

Sufletele alese de Soare sau de către Tlaloc, se %ucură mult timp !n lumile superioare!nainte de a se !ntoarce !n Valea Samsarei"

Ana<oreţii gnostici, după ce au captat cele patru lumini ale somnului, pot să 'iziteze!n mod con>tient, !n fiecare noapte, Tlalocanul, sau să co%oare !n Mictlan, sau să se pună!n legătură cu acele suflete, care !nainte de a se !ntoarce, trăiesc !n regiunea lunară"

&A$T-101 //4NG%RU P/,ITOR

?ncepem ultimul capitol al acestei cărţi cu următoarea frază &el dint;i educator aloricărui mare iniţiat, se transformă, de fapt >i de drept, !n cauza fundamentală a tuturor părţilor spiritualizate ale autenticei sale fiinţe"

-rice Guru recunoscător, se prosternează cu umilinţă !n faţa primului creator al fiinţeisale autentice"

&;nd, după multe munci con>tiente >i suferinţe 'oluntare, se dez'ăluie, !nainteaoc<ilor no>tri plini de lacrimi, perfecţiunea a%solută o%ţinută !n funcţionarea tuturor părţilor spiritualizate, izolate, ale propriei noastre prezenţe, impulsul iinţei, gratitudineafaţă de cel dint;i educator, iz'oră>te atunci !n noi"

ără !ndoială, perfecţiunea a%solută a tuturor >i a fiecăreia dintre părţile izolate ale

iinţei, este posi%ilă numai murind !n noi !n>ine, !n fiecare clipă" .xistă diferite stadii de autorealizare intimă" 0nii iniţiaţi au o%ţinut perfecţionareaanumitor părţi izolate ale iinţei, !nsă, mai au !ncă mult de muncit p;nă să o%ţină perfecţiunea a%solută a tuturor părţilor iinţei"

?n nici un caz nu am putea să descriem iinţa, pare o armată de copii inocenţi"""iecare dintre ace>tia exercită anumite funcţii" A o%ţine integrarea totală este cea maimare aspiraţie a oricărui iniţiat" &;nd se o%ţine autorealizarea intimă a celei mai ele'ate părţi a iinţei, se prime>te gradul de smec<"

*omnul nostru Iuetzalcoatl, Fristosul mexican, fără !ndoială că a dez'oltat >i parteacea mai ele'ată a iinţei sale"

Keii elementali ai naturii, precum Fue<ueteotl, Tlaloc, .<ecatl, &<alc<iuitlicue,Gine%ra lui Tlaloc, /oc<iuetzal, Keiţa florilor, etc", asistă iniţiatul !n operaţiunile sale demagie elementală, cu condiţia unei conduite corecte"

?nsă, niciodată nu tre%uie să !l uităm pe ntercesorul nostru elemental, magulelemental din interiorul nostru, care !i poate in'oca pe Keii elementali ai naturii >i poaterealiza miracole""" ără !ndoială, el este o altă parte izolată a propriei noastre iinţe"

Trei Keiţe, care !n realitate sunt aspectul aceleia>i *i'inităţi, o reprezintă pe Mamanoastră *i'ină ('ariantă sau deri'are a propriei noastre iinţe Tonantzin, &oatlicue,Tlazolteotl"""

O5



$ărţile izolate ale iinţei noastre sunt multe" He umplem de uimire la amintirea 1eului1egii, a celor două Genii care notează faptele noastre %une >i rele, a $oliţiei Parmei 3deasemenea, parte a iinţei noastre 3, a $reamilosti'ului, a &elui plin de compasiune, aino>tri Tată7Mamă uniţi, al ?ngerului păzitor, etc""

$uterile !nflăcărate ale ?ngerului păzitor sunt extraordinare, minunate, teri%il de

di'ine"""*in iz'oare perfect gnostice, conser'ate !n secret !n mănăstirile iniţiatice >i care suntfoarte diferite de pseudocre>tinismul >i pseudoocultismul o%i>nuit, comun, am aflat cuade'ărat ce este ?ngerul păzitor"

A@un>i pe tăr;mul misterios al istoriei >i 'ieţii ina>ilor, am descoperit, nu numaiTemplul din &<apultepec din Mexic >i pe oamenii celei de7a patra 'erticale, ci, deasemenea 3 >i acest fapt este uimitor 3 puterile ?ngerului păzitor !n legătură cu toateacestea"

Se cade să nu uităm niciodată că $ărintele $rado >i =ernal *iaz din &astillia seamuzau !mpreună pri'ind sacerdoţii din Ana<uac !n stare de inas"

Ana<oreţii pluteau minunat atunci c;nd se transportau prin aer de la &<olula p;nă laTemplul cel MareD aceasta a'ea loc zilnic, la asfinţitul soarelui" Hiciodată, !n plim%ările lor nocturne, discipolii din Sais, !n delta Hilului, nici cei care

!n podi>urile din $ersia !l urmau pe Karatustra, nici admiratorii Turnului =el din=a%ilonia, nu au a'ut perspecti'e mai slă'ite dec;t cei care se supun zilnic disciplineisomnului tantric"

?n afara corpului fizic, ana<oretul gnostic poate, dacă dore>te, să in'oce acea parteizolată a iinţei care !n ezoterismul practic poartă numele de ?nger păzitor D fără !ndoială,nefa%ilul 'a răspunde la c<emarea sa"""""

- seninătate diafană, o lini>te fără limite, o fericire extatică precum cea pe care oexperimentează sufletul atunci c;nd rupe lanţurile materiei >i ale lumii, este tot ceea ce

simţim !n acele clipe minunate"""Restul !l poţi g<ici de@a, iu%ite cititor, !ntotdeauna se pot o%ţine ser'icii magice din+1o<egrin2"

*acă !n acele momente de extaz !i cerem ?ngerului păzitor să ne scoată corpuladormit din pat, unde l7am lăsat odi<nindu7se, >i să !l aducă la noi, atunci fenomenulmagic se 'a realiza cu deplin succes"

&;nd simţim pe umerii no>tri animici o ciudată presiune, atunci corpul nostru fiziceste de@a pe drum, adus de ?ngerul păzitor"

*acă păstrăm o atitudine recepti'ă, desc<isă, su%tilă, corpul fizic 'a pătrunde !ninteriorul nostru"

Tantristul gnostic con>tient, !n loc să re'ină la corpul său fizic, a>teaptă că acesta să'ină la el, pentru a călători cu el către Tăr;mul promis, !n a patra coordonată"

0lterior, cu a@utorul ?ngerului păzitor, ascetul gnostic se !ntoarce la casa >i la patulsău, fără nici un pericol"

Venera%ilii Mae>tri ai raternităţii -culte călătoresc cu corpurile lor fizice prin a patra'erticală, put;nd să o a%andoneze acolo unde doresc"

Aceasta !nseamnă că Mae>trii !n'iaţi ai -rdinului Superior !>i pot permite luxul,deloc de negli@at, de a renunţa la toate sistemele de transport moderne auto%uze, a'ioane,automo%ile, etc", etc", etc"

O8



?nalta 'aloare iniţiatică pe care o conţin procedurile critico7analogice >i sim%olicecare, !n 'ec<ile timpuri au constituit esenţa 'ie a acelei >coli alexandrine a filaleteilor sau+iu%itorilor de ade'ăr2, academie sintetică din secolul V, fondată de Ammonio Saccas,marele autodidact eclectic >i de către $lotin, continuatorul lui $laton" *e7a lungulsecolelor, cu a@utorul principiilor doctrinare din .gipt, Mexic, $eru, &<ina, Ti%et, $ersia,

ndia etc", etc", etc", a permis multor iniţiaţi să se orienteze către &ărarea Tăi>ului de&uţit" - menţiune foarte specială o merită +Androgilia2 lui Ammonio Saccas, carte de aur

prin excelenţă" ără !ndoială, gre>eala multor pseudoezoteri>ti >i pseudooculti>ti moderni !>i are

originea !n amorul propriuD se iu%esc mult pe sineD doresc e'oluţia mizeriei pe care o poartă !n interior""""

*oresc să continue""" aspiră la perfecţiunea aceluia care cu nici un c<ip nu merită perfecţiunea sau să continue"

Ace>ti oameni cu un psi<ic su%iecti' se cred %ogaţi, puternici, iluminaţi, Mae>trii,sal'atori, A'atari >i r;'nesc pe deasupra, o poziţie magnifică +dincolo2, !nsă !n realitate

nu cunosc nimic despre ei !n>i>i, desconsideră !n mod lamenta%il propria neputinţă,nimicnicie, neru>inare, nenorocire, mizerie psi<ologică >i goliciune" Hoi, gnosticii, nu aspirăm să fim mai %uni sau mai răi, dorim doar să murim !n noi

!n>ine, clipă de clipă"Etim că suntem ni>te nenorociţi >i ni>te mizera%ili"""", la nimic nu ar ser'i e'oluţia

sinelui !nsu>i" $referăm moartea supremăD numai prin moarte sur'ine noul"*e ce ar tre%ui să luptăm pentru e'oluţia >i progresul propriei noastre nenorociriB

Moartea este mai %ună""""*acă săm;nţa nu moare, planta nu se na>te" &;nd moartea este a%solută, ceea ce se 'a

na>te, este, de asemenea, a%solut" Ani<ilarea totală a eului !nsu>i, disoluţia radicală a ceea ce a'em mai drag !n interior,

dezintegrarea finală a celor mai %une dorinţe ale noastre, g;nduri, sentimente, pasiuni,resentimente, dureri, emoţii, idealuri, uri, iu%iri, gelozii, răz%unări, m;nii, afecţiuni,ata>amente, desfr;u etc", etc", etc" este urgent, gra%nic, de neam;nat, ca să apară flacăraiinţei, aceasta care nu aparţine timpului, care este mereu nouă"

deea pe care fiecare dintre noi o poate a'ea despre iinţă, niciodată nu este iinţa"&onceptul intelectual pe care ni l7am fi ela%orat despre iinţă, nu este iinţa" -piniaasupra iinţei, nu este iinţa" iinţa este iinţa >i singura raţiune de a fi a iinţei, este!nsă>i iinţa"

rica de moartea a%solută, este un o%stacol, o piedică, un incon'enient !n caleao%ţinerii sc<im%ării radicale"

iecare dintre noi poartă !n el !nsu>i o creaţie gre>ită" .ste indispensa%il să distrugemceea ce este fals, pentru a se i'i cu ade'ărat o creaţie nouă"

Hiciodată nu am !ncerca să promo'ăm e'oluţia falsului, preferăm ani<ilarea totală" *in negrul >i !nspăim;ntătorul morm;nt al a%isului, se i'esc di'ersele părţi

!nflăcărate ale iinţeiD ?ngerul păzitor este una dintre multele părţi izolate"Acei care cunosc cu ade'ărat misterele Templului, minunata reflexie a misterelor

%a<ice, eleusine >i pitagoreice, niciodată nu ar dori să continue cu mizeria lor interioară"

O9



Tre%uie să ne !ntoarcem la punctul de plecare originar, tre%uie să ne !ntoarcem latene%rele primordiale ale lui +A nu fi2 >i la Faos, pentru a se na>te lumina >i pentru a sei'i !n interiorul nostru o nouă creaţie"

?n loc să ne temem de ani<ilarea totală, este mai %ine să !n'ăţăm să iu%im >i să cădem!n %raţele =inecu';ntatei noastre Keiţe Mama7Moarte"

O



NOT/ $INAAMAGNI$ICAT ANIMA MIA 5

*estinul tău, iu%ite cititor, niciodată nu 'a fi ca al celorlalţi muritori, dacă, după ce

'ei fi studiat !n profunzime această carte, 'ei practica metodele sau sistemele predate aici pentru trezirea con>tiinţei"$entru a da 'aloare celor scrise !n aceste pagini, a> putea cita pe !nţelepţii scriitori

medie'ali !nt;lniţi pe ici7colo, după 'ec<iul >iretlic literar" As putea recurge la >iretlicul di'inului $laton, atri%uind lui Socrate ceea ce

Sacerdotul din Sais i7a po'estit lui Solomon !n delta Hilului"A> putea apela, !n final, la alte !nc;ntări proprii relatărilor mai mult sau mai puţin

istorice, pentru a da mai multe date ezoterice pri'ind 'iaţa >i extraordinarele e'enimentegnostice din Ana<uac, fără a omite legămintele sacre ale sigiliilor iniţiatice"

?nsă, nu este necesar să mai adaug ce'a la această carte" &onsider că prin nouă zilede studiu, meditaţie, izolare >i post, se 'or putea experimenta !n mod direct ade'ărurile

conţinute !n acest tratat ezoteric" 4veau gri-ă de lucrurile divine,0aveau un singur zeu0îl considerau zeul suprem0îl invocau,îl implorau0numele său era Luetzalcoatl&3i respectau at!t de mult lucrurile divine,înc!t împlineau tot ceea ce le spunea sacerdotul Luetzalcoatl, .ndeplineau, nu deformau nimic& =l le spunea, le insufla' 4cest %eu unic,Luetzalcoatl este numele său& Nu cere nimic,doar şerpi, doar fluturi, pe care voi tre#uie să îi oferi$i, pe care voi tre#uie să"i sacrifica$i pentru el&

(&odicele Matritense

Po)t6a7ă ########################################################################

ără nici o !ndoială, Gnoza este !n'ăţătură care permite captarea directă aade'ărurilor ascunse !n toate manifestările culturale ale popoarelor lumii"

O6



Gnoza, fiind c<eia auto7cunoa>terii >i %aza filozofică >i religioasă a re'elaţiei di'ine,se con'erte>te !n talismanul preţios care ne determină să aprofundăm misterul iinţeiimplicite a omului"

?n această căutare neo%osită a realităţii di'ine, !ntotdeauna ne g;ndim la %azeleelenistice ale filozofiei >i, desigur, la consideraţiile Mesopotamiene >i &aldeene !n

legătură cu marele mister ocult al sufletului fiinţei umane"&u toate acestea, Victor Manuel Gomez Rodriguez, !n această operă intitulată+*octrina secretă din Ana<uac2, ne introduce !n neo%i>nuitul scenariu filozofic, religios>i mistic al Ha<ua>ilor"

+ Dacă este cert faptul că tre#uie să $inem seama în cadrul oricărui sistem gnostic deelementele sale elenistice orientale, incluz!nd ersia, esopotamia, Siria, India, alestina, =giptul, niciodată nu ar tre#ui să ignorăm principiile gnostice percepti#ile în su#limele culte religioase Na*ua, Toltece, 4ztece, %apotece, aya, /*i#c*as, Luec*uasetc& din Indo"4merica2"

Vor%ind foarte desc<is >i fără ocoli>uri, afirmăm :Gnoza este un funcţionalism foartenatural al &on>tiinţei, o ilozofie $erennis et 0ni'ersalis"2

0ni'ersalitatea este caracteristica intrinsecă ce sc;nteiază !n fundamentele gnostice"Această calitate a pierdut7o cre>tinismul atunci c;nd a căzut !n a%andonul principiilor metafizice ale tuturor timpurilor" apt pentru care a sf;r>it mai t;rziu fracţion;ndu7se !nsecte ce !ncă persista !n zilele noastre"

Tocmai +uni'ersalitatea principiilor ar<etipice ale Gnozei2 este ceea ce permitein'estigatorului sincer conectarea curentelor filozofice >i religioase ale -rientului cug;ndirea metafizică a -ccidentului"

Graţie >i acestei opere, dar mai ales &unoa>terii interioare experimentate !n tine!nsuţi, a'em posi%ilitatea de a intra !n contact cu di'inităţile oricărui panteon, fie elMa)a, -lmec, Toltec sau Aztec, cu .lo<imii e%raici, cu *e'a>ii <indu>i sau pur >i simplucu ?ngerii >i Ar<ang<elii lumii cre>tine"

Mistere precum cel al lui +1ucifer2, considerat !n cadrul dogmei catolice ca antitezadi'inităţii, recapătă prin intermediul Antropologiei Gnostice ade'ăratul său loc !n cadrulteologiei comparate" Magicele 'ră@itorii ale unui aust medie'al redo%;ndescdimensiunile metafizice sau teurgice, graţie dez'ăluirii tematicii azteco7ma)a>e despre/olotl71ucifer, fratele lui Iuetzalcoatl, stăp;nul metamorfozelor escatologice produse !nValea Ana<uacului"

Se remarcă, de asemenea, !n aceste pagini, frumoasa prezentare pe care Gnoza o face+=inarului Serpentin2, prezent !n toate concepţiile teologice !ncă de la !nceputul'eacurilor" Moti' !n plus pentru care culturile Ma)a >i Azteca, printre altele, sunt numite+&ulturi Serpentine2" ?nsu>i misterul Earpelui se află la %aza religiei Haga (Serpentinădin ndia $re'edică"

Vom termina spun;ndu7i fidelului nostru cititor faptul ca de foarte puţine ori !n istoria1umii a fost !nfăţi>ată oamenilor !mpăraţia lui *umnezeu cu simplitatea, naturaleţea >i profunzimea cu care o face Gnoza"

*incolo de orice comentariu, să lăsăm sufletul nelini>titului cititor să sa'ureze aromadi'inului, conţinut !n orizontul acestor pagini scrise cu focul 'iu al căr%unilor care ard !nSanctuarul Ade'ărului

-M MAH $A*M. F0M"

OL



&0$RHS

10&.R01 HAF0A""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""61.VTA MST&."""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4Q*-&T-R01 A0ST""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""48M.T-*. HAS"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4LAKT1AH"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4JAT1AHT*A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""55EAR$.1. SA&R0""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""5

&R0&.A S[HT010 AH*R.""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""5LAHTR-$-1-G. GH-ST&Z"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""8OM./& 3 T.H-&FTT1AH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""99&ATA&1SM01 HA1"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""9J$ARA*S0R E H.RH0R"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""6=HAR01 S.R$.HTH"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""64.1.M.HTA1"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""69*.S$R. VS."""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""L5*S&$1HA U-GZ VS010"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""LS-MH01 TAHTR&"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""LL$RA&T&A R.?HT-AR&.R""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""LO

&.1. $ATR0 =.ATT0*H""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""OQ?HG.R01 $ZKT-R""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O5 H-TZ HA1A"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O6MAGH&AT AHMA MA C""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O6

$ostfaţă""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""O6

Date post:	09-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	floareadecolt
View:	163 times
Download:	29 times

3.Doctrina Secreta Din Anahuac - Samael aun Weor

Documents