3.Compartimentul Economic Cirhan

Mod Data

Litera

UTM FIMCMMSP-091

№ document . SemnatCoala

Executa t Ci rhan V. .Ver i f ica t

Aproba tNis t rean A.Sto icev P .

Proiec tarea unui se t de scu le pent ru pre lucrarea piesei de t ip , ,B loc de rot i dinta te” cu e laborarea tehnologie i fabricăr i i l argi toru lu i .

Nr.cont r .

Uşanl î D . 1 15Coala Col i

Memoriu Explicativ

3. Compartimentul Economic

Mod Coala № document .

Pag.

UTM 000.3 000 MESemnat Data

1. Planificarea şi organizarea lucrărilor de proiectare

Organizarea procesului de producere presupune combinarea raţio-

nală în timp şi în spaţiu a proceselor principale, auxiliare şi deservire

cu scopul asigurării calităţii şi eficienţii cît mai înalte a producţiei.

1.1. Diagrame de tip reţea

Proiectele şi implicit situaţiile manageriale determinate de pun-

erea în practică a acestor proiecte) presupun efectuarea unor activităţi

intercorelate, care pot fi modelate prin intermediul unor reţele.

Întrucât proiectele de acest gen durează săptămâni, luni sau chiar ani,

în desfăşurarea lor pot interveni schimbări care au impact asupra

costurilor, tehnologiei sau resurselor proiectului. Analiza acestor sis-

teme îi permite managerului să planifice, să controleze urmarească şi

să reorganizeze resursele astfel încât obiectivele propuse să se atingă

în mod optim şi la timp.

Una dintre cele mai folosite dintre aceste tehnici este tehnica

PERT. Diagrama PERT este un instrument de management al proie-

ctului, utilizat pentru a programa, organiza şi coordona sarciniile unui

proiect. În principiu este o metodă de a analiza sarcinile necesare

pentru finalizarea unui anumit proiect, mai ales timpul alocat fiecărei

sarcini în parte şi de a identifica timpul minim necesar proiectului

respective. Diagrama PERT are următorii paşi:

a) Identificarea activităţilor specifice şi a milestone-urilor (punctelor

semnificative).

b) Determinarea secvenţei de activităţi.

c) Construirea unei diagrame a reţelei.

d) Estimarea timpului necesar fiecărei activităţi în parte.

e) Determinarea drumului critic.

f) Aducerea la zi a diagramei PERT, pe măsură ce proiectul avansează.


Pag.


Obiectivul principal al diagramei PERT este de a facilita pro-cesul

de luare a deciziilor şi de a reduce atît durata de desfăşurare cît şi

costurile unui proiect.

1.2. Părţile componente ale proiectului

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de

tip reţea, trebuie ca proiectul să fie împărţit în părţile sale compone-

nte:

1. Activităţi (lucrări);

2. Evenimente.

Activitatea (lucrul) reprezintă un efort. Acesta, pentru a putea fi

îndeplinitnecesită resurse (umane, de timp, financiare şi de cele mai

multe ori echipamente/utilaje/maşini). Exemple de astfel de activităţi

pot fi: săparea unei fundaţii, proiectarea unei piese, instruirea unui

angajat etc. În cadrul unui proiect activităţile trebuie îndeplinite într-o

anumită ordine; unele pot fi în serie – cu alte cuvinte activitate nu

poate fi începută până când alta nu a fost terminată (de exemplu

fundaţia unei construcţii nu poate fi turnată până când săpătura nu a

fost executată), altele pot fi în paralel – adică se pot desfăşura în

acelaşi timp (de exemplu aprovizionarea cu materiale şi zugrăvitul).

Evenimentul reprezintă îndeplinirea (terminarea) uneia sau mai

multor activităţi, la un anumit moment de timp. Evenimentul este

văzut ca o “piatră de hotar” sau punct de verificare a mersului

proiectului (de exemplu terminarea unui curs, predarea unui program,

sosirea pieselor de schimb etc.). Evenimentele se notează în general

cu cifre şi nu au durată în sine, ele delimitînd doar activităţile (astfel,

dacă o activitate este notată prin două cifre, acestea reprezintă: prima

- evenimentul început al acesteia şi cea de-a doua - evenimentul sfârşit

al activităţii).


Pag.


Graficul în reţea are parametri ce servesc la calcularea unui şir de

caracteristici adăugătoare :

1. drumul critic;

2. rezervele de timp a evenimentelor;

3. rezervele drumurilor şi a lucrurilor;

Drumul critic reprezintă succesiunea de activităţi şi evenimente

critice care formează un drum continuu (o cale continuă) între

începutul şi sfârsitul proiectului. El reprezintă drumul cel mai lung (ca

durată) din întregul proiect. Sunt cazuri în care pot exista şi mai multe

drumuri critice, egale ca durată.

Rezerva este un interval de timp prin internmediul căruia poate fi

amînat un element fără modificarea graficului reţea.

Graficul reţelei începe a se construi din stânga dezvoltându-se spre

dreapta.

Figura 1. Schema de amplasare pe graful-reţea a datelor iniţ iale

şi acelor calculate

Pentru a construi un graf-reţea este necesar să se determine:

Td i – termenul de petrecere a evenimentului „i”, care se determină

din relaţia:

Tdi = (Tdi -1 + Ti-1j-1) max, (1.1)

Tt i – termenul tîrziu de petrecere a evenimentului „i”, care se

determină din relaţia:

Tti = (Ttj - Tij) min, (1.2)

R i – rezerva de timp de petrecere a evenimentului „i” care se


Ri = Tti- Tdi, (1.3)


Pag.


T ij – durata lucrării,

Tdj – termenul devreme de petrecere a evenimentului „j”, care se


Tdj = (Tdi + Tij) max, (1.4)

Ttj – termenul târziu de petrecere a evenimentului „j”, care se


Ttj = (Ttj+1 – Ti+1j+1) min, (1.5)

Rj – rezerva de timp de petrecere a evenimentului „j” care se


Rj = Ttj- Tdj, (1.6)

Trez.d ij - rezerva deplină de timp de petrecere a evenimentului, care

se determină din relaţia:

Trez.dij = Ttj – Tdi - Tij, (1.7)

Trez.l ij - rezerva liberă de timp de petrecere a evenimentului, care se


Trez.lij = Tdj – Tdi - Tij, (1.8) sau Trez.lij = Trez.dij - Rj, (1.9)

Calculul parametrilor grafului-reţea se petrece în următoarea

consecutivitate:

1.3. Calculul termenilor devreme de petrecere a evenimente-lor

Termenul devreme de petrecere a primului eveniment se adoptă egal

cu zero: Td1=0. Termenii devreme de petrecere a tuturor evenimentelor

care urmează se determină din ordinea crescătoare a numerelor de

petrecere a evenimentelor. Pentru determinarea timpului devreme a

oricărui eveniment j„ se analizează toate lucrările, care fac parte din acest

eveniment: fiecărei lucrări i se determină termenul devreme de petrecere a

evenimentului lucrării anterioare şi durata acestei lucrări T ij.


Pag.


Din datele obţinute se alege valoarea maximă a termenului devreme

de petrecere a evenimentului „j” şi se scrie în sectorul stâng al cercului

care reprezintă evenimentul dat (fig.1).

1.4. Calculul termenului târziu de petrecere a evenimentului

Termenul târziu de petrecere a evenimentului final se ia egal cu

termenul devreme de petrecere a evenimentului dat: Tt n = Tdn. Calculul

termenilor târziu de petrecere a tuturor evenimentelor se efectuează în

ordine inversă, conform diminuării numerelor evenimentelor. Pentru

determinarea termenului târziu al următorului eveniment „i” se analizează

toate lucrările care ies din acest eveniment. Fiecărei lucrări i se

calculează termenul târziu de petrecere a evenimentului care urmează ca

diferenţa dintre termenul târziu de petrecere a evenimentului posterior T ij

şi durata acestei lucrări T ij . Din datele obţinute se alege valoarea minimă a

termenului târziu de petrecere a evenimentului dat „i” şi se scrie în

sectorul drept al cercului care reprezintă evenimentul dat (fig.1).

1.Durata drumului critic Tcr de petrecere a tuturor evenimentelor

corespunde termenului târziu sau devreme de petrecere a ultimului

eveniment Tcr = Ttn sau Tcr = Tdn .

2.Rezerva de timp a evenimentelor se determină ca diferenţa dintre

termenul târziu şi termenul devreme de petrecere a evenimentului.

3.Determinarea drumului critic. Drumul critic parcurge evenimentele

care au rezerva de tip nulă şi lucrările care au rezerva totală de timp

egală cu zero.

1.5. Elaborarea tabelei evenimentelor şi lucrărilor

Pentru elaborarea grafului de reţea, în primul rând, este necesar de

întocmit tabela lucrărilor şi evenimentelor necesare pentru înde-

plinirea sarcinii concrete şi a stabili continuitatea logică a lucrărilor şi


Pag.


legăturile reciproce între ele. Lucrările trebuie alese în aşa mod, ca

duratele îndeplinirii lor să fie comparabile după mărime.

Componenţa lucrărilor şi ordinea îndeplinirii lor depind de faza de

proiectare şi caracterul obiectului. Datele calculate au fost introduse

in tab.52-54.Tabelul 52 Tabela evenimentelor şi lucrărilor de proiectare.

Nr.even Denumirea lucrării

Codullucrării Evenimentul

1 Întocmirea sarcinii de proiect 1-2 S-a întocmit sarcina de proiect

2 Înmînara sarcinii de proiect 2-3 S-a înmînat sarcina de proiect

3 Studierea sarcinii tehnice 3-4 S-a studiat sarcina tehnică

4 Alegerea sculelor pentru prelucrarea piesei “Bloc de roţi

dinţate”

4-5 S-au ales sculele

5 Selectarea sculelor standartizate

5-6 S-au selectat

6 Selectarea unei scule speciale pentru prelucrarea piesei 6-7 S-a selectat

7Alegere a unei broşe cilindrice pentru prelucrarea alezajului

piesei ca sculă specială7-8 S-a ales scula specială

8 Stabilirea variantei optime a modelui broşei 8-9 S-a stabilit

9 Determinarea caracterist icilor tehnice a broşei

9-10 S-au determinat caracterist icile

10 Stabilirea etapelor necesare pentru elaborarea broşei 10-11 S-au stabilit etapele

11 Studierea li teraturii tehnice 11-12 S-a studiat literatura12 Studierea analogilor 12-13 S-a studiat literatura13 Acordarea întării propuneri

tehnice 13-14 S-a acordat întărire

proiectului14 Evaluarea materialui studiat 14-15 S-a evaluat materialul

studiat15 Argumentarea construcţiei

broşeiei15-16 S-a argumentat construcţia

broşeiei16 Aprobarea construcţiei broşei 16-17 S-a aprobat17 Calculul constructiv al broşei 17-18 S-a calculat constructiv

broşa18 Întocmirea schiţelor generale a

broşei18-19 S-au întocmit schiţele

generale

19 Primirea schiţelor generale a broşei la ingineri proiectanţi 19-20 S-a primit schiţele

generalela ingineri proiectanţi

20 Proiectarea 2D a broşei 20-21 S-a proiectat 2D broşa


Pag.


21 Proiectarea 2D a dispozitivului de fixare

20-22 S-a proiectat 2D dispozitivul de fixare

22 Proiectarea 3D a broşa 21-23 S-a proiectat 3D broşa23 Proiectarea 3D a dispozitivul de

fixare22-24 S-a proiectat 3D

dispozitivul de fixare

24Evaluarea proiectări 2D, 3D,

simularea broşei 23-25 24-25 S-a efectuat

25 Alegerea materialui pentru brosă 25-26 S-a ales materialul

26 Alegerea articolelor standardpentru broşă 26-27 S-au ales articolele

standard27 Întocmirea documentaţiei

tehnice27-28 S-a întocmit documentaţia

28 Calculul economic al broşei 28-29 S-a făcut calculu economic a broşei

29 Aranjarea documentaţiei 29-30 S-a aranjat

30 Prezentarea grafica setului de scule ales şi broşei proiectate 30-31 S-a prezentat grafic

Tabelul 53 Calcularea manoperei lucrărilor de proiectare.

Codul lucrăi Evenimentul

Timpulmin,[h]

Resurelemateriale

Nr. deexecut.

Costul( lei )

Categ.execut.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1-2 Întocmirea sarcinii de proiect

45[0,75]

Foii format A4,printer ,calculator. 1 15 B

2-3 Înmînara sarcinii de proiect

18[0,3]

Pix, foi i forma A4 1 4,5 A

3-4 Studierea sarcinii tehnice

105[1,75] Pix, foi i forma A4 2 87,5 C

4-5Alegerea sculelor

pentru prelucrarea piesei “Bloc de roţi

dinţate”

90[1,5]

***********. 2 75 C

5-6 Selectarea sculelor standartizate

48[0,8] *********** 1 20 C

6-7

Selectarea unei scule speciale pentru

prelucrarea piesei

30[0,5] *********** 2 25 C

7-8

Alegere a unei broşe cil indrice

pentru prelucrarea piesei ca sculă

specială

48[0,8] *********** 2 40 C

8-9Stabilirea variantei optime a modelui

broşei

40[0,66]

Pix, foi i forma A4, cataloage

speciale.2 33 C


Pag.


9-10Determinarea

caracterist icilor tehnice a broşei

150[2,5]

Pix, foi i forma A4, cataloage

speciale.1 50 B

10-11Stabilirea etapelor necesare pentru

elaborarea broşei

120[2]

Pix, foi i forma A4, printer . 1 50 C

11-12Studierea li teraturii

tehnice 510[8,5]

Calculator, printer , foii format A3.

2 425 C

12-13 Studierea analogilor 450[7,5]

Calculator, printer , xerox,

l i teratură .2 375 C

13-14 Acordarea întării propuneri tehnice

120[2]

Foii format A4, pix. 1 40 B

14-15 Evaluarea materialui studiat

60[1] *********** 2 40 B

15-16 Argumentarea construcţiei broşei

45[0,75]


1 11,25 A

16-17 Aprobarea construcţiei broşei

30[0,5]

Calculator, foii format A4, printer. 1 10 B

17-18Calculul constructiv

al broşei60[1]


2 40 B

18-19Întocmirea schitelor generale a broşei

30[0,5]


1 7,5 A

19-20Primirea schiţelor

generale a broşei la ingineri proiectanţi

30[0,5]

************ 1 7,5 A

20-21 Proiectarea 2D a broşei

450[7,5] ************ 1 187,5 C

20-22 Proiectarea 2D a dispozitivului de

fixare

420[7]


1 120 B

21-23Proiectarea 3D a

broşei180[3]


1 75 C

22-24 Proiectarea 3D a dispozitivului de

fixare

210[3,5]


1 30 B

23-2524-25

Evaluarea proiectări 2D, 3D, simularea

broşei

42[0.7]

Calculator, Softuri de simulare

1 14 B

25-26 Alegerea materialui pentru broşă

30[0,5]

Literatură specială1 7,5 A

26-27Alegerea articolelor

standardpentru broşă

60[1]

Carţi i cu articole standartizate 1 20 B

27-28Întocmirea

documentaţiei 80

[1,3]Calculator,

printer , foii 1 19,5 A


Pag.


tehnice format A4.28-29 Calculul economic

al broşei180[3]

Calculator, printer , foii format A 4.

2 120 B

29-30 Aranjarea documentaţiei

20[0,3] ************ 1 4,5 A

30-31Prezentarea grafica

setului de sculeales şi broşei proiectate

40[0,6]

Calculator, proiector 1 9 A

*** ************ 59,21 ************ *** 1963,25 *****

Pentru elaborarea proiectului setului de scule şi broşei cilindrice este nevoie de 3671 de minute sau 61,1 ore , ştiind ca ziua de lucru este de 8 h pe zi , numărul de zile pentru elaborarea proiectului va fii de 7,6 zile sau proiectarea va fii nevoie aproximativ 8 zile.

Tabelul 54 Plata pe oră a muncitorului

Categoria executorului Preţul (lei/oră)

1 21. Categoria A 152. Categoria B 203. Categoria C 25

Tabelul 55 Resurse materiale utilizate

Nr. Resurse materiale

Costul, lei Suma totală

1 Coli A4, A3. 15

2752 Calculator 603 Printer 454 Richizite 655 Energie 90

1.6.Construirea grafului-reţea

Conform datelor din tab.55 se construeşte graful reţea (fig. 42).


Pag.


T a b e l u l 5 6 D a t e l e g r a f u l u i r e ţ e a p e n t r u c o n s t r u i r e a f r e z e i f r o n t a l e

Codul lucrării i j Tij Tdi Tti Tdj Ttj Trez

dijTrez

lij

1-2 1 2 0.75 0 0.75 0.75 0.75 0 02-3 2 3 15 42 57 42 57 0 03-4 3 4 120 57 177 57 177 0 04-5 4 5 90 177 267 177 267 0 05-6 5 6 60 267 327 267 327 0 06-7 6 7 30 327 35 7 327 357 0 07-8 7 8 60 357 417 357 417 0 08-9 8 9 40 417 457 417 457 0 0

9-10 9 10 140 457 597 457 597 0 010-11 10 11 120 597 717 597 717 0 011-12 11 12 540 717 1257 717 1257 0 012-13 12 13 480 1257 1737 1257 1737 0 013-14 13 14 120 1737 1857 1737 1857 0 014-15 14 15 60 1857 1917 1857 1917 0 015-16 15 16 42 1917 1959 1917 1959 0 016-17 16 17 30 1959 1989 1959 1989 0 017-18 17 18 60 1989 2049 1989 2049 0 018-19 18 19 30 2049 2079 2049 2079 0 019-20 19 20 20 2079 2099 2079 2099 0 020-21 20 21 180 2079 2279 2079 2279 0 020-22 20 22 360 2279 2459 2249 2609 0 021-22 21 22 420 2099 2519 2099 2519 0 022-23 22 23 180 2519 2699 2519 2699 0 022-24 22 24 90 2459 2549 2459 2549 0 023-24 23 24 60 2279 2339 2279 2339 0 024-25 24 25 42 2699 2741 2699 2741 0 025-26 25 26 30 2741 2771 2741 2771 0 026-27 26 27 60 2771 2831 2771 2831 0 027-28 27 28 80 2831 2911 2831 2911 0 028-29 28 29 180 2911 3091 2911 3091 0 029-30 29 30 20 3091 3111 3091 3111 0 0


Pag.


Figura 42 Graful reţea


Pag.


2. Calculul costului de producţie

1) Cheltuieli de materie prima.

Cheltuielile de materie prima se calculă in din relaţia:

m s / f – masa semifabricatului, kg

mp – masa piesei, kg

md – masa deşeurilor, kg

p s / f – preţul semifabricatului, lei

pd – preţul deşeurilor, lei.

Tabelul 57 Puterea maşinilor-unelte şi consumul lor de energie pentru prelucrarea piesei “Bloc de roti dintate”

Modelul M-u Puterea

(KW)

Tp î

(min)/n

Tb u c

(min)

Consumul

energie KWConsumul

total

(KW)Tb u c

(KW)

Tp î

(KW)

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1. Ferestrău cu pînză 1.0 35/23 1,35 0,02 0,025 0,045

2. Hyperturn 645MC 17 15/23 7,88 2,23 0.18 2,41

3. Maşina 6P82C 7,5 21/23 4,9 0,61 0,11 0,72

4. Maş. de rect K225B 5 15/23 0.49 0,04 0,05 0,09

5. Maş. de rect 3Г71 1,8 15/23 6,4 0,19 0.02 0,21

2) Cheltuieli de energie.

Preţul unui KW de energie electrică P 1k W/ h=1,33 lei/kW.


Pag.


Consumul total de energie electica al maşinilor unelte este

calculat după datele tehnice prezente în tab.56. şi se calculă din

relaţia:

3)Determinarea costului cu privire la remunerarea munci

Salariul tarifar se determină din relaţia:

Chi – taxa tarifară în dependenţă de categ. muncitorului, lei/oră.

Muncitorul 1– categoria IV Ch1 = 18.75 lei/oră,

Timpul pe bucată este: tbu c1 = 21.02 min.

Tabelul 58 Salariul muncitorului

Salariulde

baza

Salariul supl imentar

Total(salari

ul brut)

Sume achitate de către angajat

Sume achitate de către angajator

Asigurari

medicale

Fondul de

pensi i

Ipozit pe venit

Contributi i

Asigurari Sociale

Asigurari medicale

1 2 3 4 5 6 7 83280 492 3772 132,02 226,32 447,96 754,4 114,8

Salariul suplimentar constituie 0-15% din salariul de bază.

Sume achitate de către angajat:

1. Asigurare Medicală - 3,5% din salariul brut: 3772x0,035=132,02 lei

2. Fondul de Pensii- 6% din salariul brut: 3772x0,06=226,32lei

3. Impozitul pe Venit: conform legislaţiei 8100lei/an sau 675 lei/luna

reprezintă sumă neimpozabilă. Din salariul brut se scade suma ce constituie

asigurările medicale, fondul de pensii şi 675,0 lei- suma lunară neimpozabilă.

3772-132,02-226,32-675=2738,66 lei- suma din care va fi extras impozitul pe

venit).

Din suma impozabilă, 2100,0 lei lunar se impozitează la 7%

2100,0x0,07%=147,00 lei , restul sumei se va impozita la 18 %


Pag.


3772-2100=1672x0,18%=300,96 lei

Total impozit pe venit va constitui: 147,0+300,96=447,96 lei.

Sume achitate de către angajator:

1. Contribuţii la Asigurări Sociale 23% din salariul de bază 3280x0,23=754,4 lei

2. Asigurare Medicală- 3,5% din salariul de bază: 3280x0,035=114,8 lei

Salariul net va costitui diferenţa dintre salariul brut şi sumele achitate

de către angajat: 3772-132,02-226,32-447,96=2965,7 lei

4) Suplimentul salariului

Suplimentul salariului constitue 15% din salariul de bază

5) Determinăm salariul total

6) Determinăm valoarea cheltuielilor directe

7) Determinăm valoarea cheltuielilor indirecte de producere

Pentru seria mică de producre valoarea cheltuelilor indirecte

costituie 150% din salariul de bază.

8) Determinăm cheltuielile generale şi administrative

Pentru seria mică de producre valoarea cheltuielilor generale şi

administrative constituie costituie 85-100% din salariul de bază.


Pag.


9) Determinăm total preţ de producere

10) Determinăm profitul

Profitul costituie 25% din preţul de producere.

11) Determinăm preţul de cost de la uzină

12) Determinăm preţul de livrare

TVA costituie 20% din preţul de cost de uzină

Costurile variabile sunt acele costuri care evolueaza proportional

cu volumul productiei .

Costurile fixe sunt acele costuri care ramîn neschimbate pe o

anumita perioada de timp, indiferent de nivelul productiei.

Costurile variabile se det determină din relaţia:

Costurile fixe se det determină din relaţia:


Pag.


După calculul costurilor variabile şi fixe se construieşte graficul

preagului de rentabilitate (fig.43), el ne arata daca producţia noastră

este rentabilă pentru producere şi care este numărul critic de piese pe

care trebuie să le producem pentru a avea profit.

Toate calcule au fost efectuate conform sursa bibliografică [23].

Figura 43 Graficul pragului de rentabili tate

Date post:	02-May-2017
Category:	Documents
Upload:	ala-mushkei
View:	218 times
Download:	0 times

3.Compartimentul Economic Cirhan

Documents