+ All Categories
Home > Documents > 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Date post: 26-Oct-2014
Category:
Upload: panait-alina
View: 238 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
637
Familiile Boere§ti Roma= ISTORIC SI GENEALOGIE (DUPE ISVOARE AUTENTICE) DE °MI:IV-GEORGE LECCA MDCCCXCIX BUCILRETI www.dacoromanica.ro
Transcript
Page 1: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Familiile

Boere§ti Roma=

ISTORIC SI GENEALOGIE

(DUPE ISVOARE AUTENTICE)

DE

°MI:IV-GEORGE LECCA

MDCCCXCIX

BUCILRETI

www.dacoromanica.ro

Page 2: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITURA MINERVA"Filip, Moroinnu, Popovici I Täli§escu

6, STRADA REGALA (HOTEL UNION), 6

www.dacoromanica.ro

Page 3: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BIBLIOGRAFIA

A.UTORILOR CONSULTATI

ARCHIVA SOC. DIN IASÌ (periodic) 8 V.ARCHIVES HISTORIQUES (fain. Kantacuzène). s. d.BIBESCU G. Domnia lui Bibescu V. 2 V.BELDIMAN VORNICErL (ALEX.) Trago dia sati Eteria grecilor

din 1821.BILCIURESCU C. ST.Mondstirile i bisericele din Romania (1890).BLAREMBERG (NICOL.) Essai sur les institutions & lois de la

Roumanie, I v. 800 pag.BALcEscu. Istoria Romanilor sub MihaI Viteazu.BOLINTINEANU. stefan cel mare, (1870)...BOLLIAC CESAR. Buciumul 1863 si Trompeta Carpatilor (-73)

(period.)BOGDAN I. Texte slavone (Bucuret1) etc.CANTEMIR PR. D. Descriptio Moldaviae, 2 v.CANTEMIR Istoria imperiului Otoman, 2 v.COLECT. CONVORBIRI LITERARE (TelliSig.), 1885.... etc.CODRESCU ST. Uricarul i Colect.. de documente- etc. 18 v.

CONSTANTIN CAPITANUL. Istoria domnilor ârii româ.nestf.RADU LOGOFET GRECEANU. Istoria tàrii româ.nesti de la

1689-1700.DIACUL MUSTEA. Cronica ärii MoldovaCRONICA ANONIML Istoria Varif TOM. de la 1689.RADU VORNIC POPESCU. Cronica ärii românesti.CRONICA TÉRL/ ROMINE§T/ DE CAND ACT DESCA.LECAT Romiiisaf

(anonima). (In magazin istoric pentru Dacia.)

www.dacoromanica.ro

Page 4: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NICOLAE COSTIN. Letopisetul MoldoveI (1662-1711).ION VORNIC NECULCE. Letopisetul Moldova (1662-1793).MIRON COSTIN LOGOFATUL. Letopisetul MoldoveI, 1594

'Ana la 1662.GRIGORI URECHE VORNIC. DomniI MOld0Vel.ENAKI KOGAINICEANU. Letopisetul MoldovaE. KOG.ALNICEANU. Stihuri asupra boerilor Bogdan si

Cuza.ION CANTA SPATARUL. Letopisetul Moldova (1741-1769).

(In Letopisetele Mold. de Kogalniceanu).

DAPONTES. Ephémérides Daces, trad. fr. Tome 1-3.DEL CHIARO. Nella Storia delle revoluzioni di Valachia, 2 part.DE1KETRIESCU ANG. BarbU. Catargiii, discursurI.ENGEL. Geschiechte der Wallachei, t. I.FOTINO. Istoria Dacia Trad. de G. Sion, 3 vol.C-TE A. DE FORAS. Les princes Bassaraba de Brancovan

(No. 228).LA GRANDE ENCYCLOPEDIE3 22 V.GHIKA I. Ion Campineanu, (discurs).GHIKA I. Convorbirl economice. 1876 br.GALAsEscu. Monastirea Sinaia 1695-1895 (doc.).GENEALOGIA FAMILIEf STURZA SAU TURZO. IasI 1842.PITARUL HRISTACHE. CrOrliCa. mavroghenésca.HURRIUZACHE (Eud. de). Documente privitóre la istoria Ro-

manilor, X vol.HASDEU B. P. Magn. etimologicum Romaniae, 3 vol.HASDEU. Colect. ColumneI luI Trajan i Revista nouti, etc.

(period,).HASDEU B. P. Arhiva istoricä a RomaniaHASDEU. Histoire critique des Roumains.HASDEU B. P.Negru-Voda i intemeiarea statuluI roman (1898).ISVODUL SPATARULUÌ CLÄNAtT saü Cronica luI HURTJ.IORGA N. Fragmentc privitire la Ist. Roman. t. I.COLECTIA. REVISTEi ejIUL» (doc.).KOGALNICEANU. Letopisetile Moldo-ValahieI, 3 vol. (col.)LACUSTEANU N. B. Dup5. Exil. (1898, Craiova).LAURIAN & BA.LCESCU. Magazin istoric pentru .Dacia, 5 vol.LEGRAND E. Bibliographie Hélénique, (introd. t. I.)DE MAGNY. Nobiliaire Universel.

VI

F.1

0Ao0

www.dacoromanica.ro

Page 5: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VII

MARSILLAC (ULYSE DE). Histoire de Parmée roumaine, 1871BucurestI.

MELFIISEDEC (EPISCOPUL f). Notite istorice i archeologicedin Moldova.

ITEGRUZZI COSTACHE.Alexandru Läpusneanu ; Aprodul Purice.ODOBESCU A. Revista romând 3 v. (1861-63).ODOBESCU. AntiquitAtile judetuluI RomanatI.ODOBESCU. Mihnea cel red; D6mna Kiajna.OROLSKI, Orbis Polonus, 1641 (Cracovia) vol. III.PAPA' ILARIAN.Tesaur de monumente istorice 3 vol.UN PHANARIOTE (E. RIZO-RANGABÉ). Livre d'or de la noblesse

phanariote.ALEXANDRI V. Poeziile populare ale Românilor, colee.ALEXANDRI V. Dumbrava. rosie, poem.PESSIACOV. Biserica S-tu Dumitru Bänesa, Crajova.PU§CARIÙ ION (CAV. DE). Date istorice asupra familiilor nobile

din Transilvania 2 vol.POPESCU N. D. Calendarul pentru totl românif 96.PAPAZOGLU LT.-COLONEL. ISIOTia orasulul Bucurestl.REINACH. La Serbie & le Montenegro.ROSETTI DEM.-MAX. DicOonarul contimporanilor din Româ,

nia, 1898.SINCAI. Cronica Romanilor 3 vol.Simi C. Arhondologia Moldevel.STEF. KRETZULESCU. Arbore genealogice, n. 1 si 2.STEFULESCU AL. Mondstirea Tismana.STEFULESCU. Incerc. asupra istorieI Targu-JiuluI, (99, Bucur.).SATHAS. Documents rélatifs à l'hist. de la Grèce au moyen-

age. IX vol.SBIERA DR. I. Familia Sbiera i amintirI din via0'. .(1899).Tocuxscu. Revista pentru istorie i archeologie.TEODORESCU G. DEM. Istoria literaturel române (ined.).UREMIA V. A. Viata i operile 1111 Miron Costin, 2 v.URECHIA. V. A. Schite din istoria literat. române.VAILLANT. La Romanie, II t. (1844).XENOPOL A. D. Istoria Romanilor, 6 vol.XENOPOL. Istoria si genealog-ia caseI Callimaki, (1897).

www.dacoromanica.ro

Page 6: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VIII

DOCUMENTE

In arhiva StatuluI, Bucure§tI (condici de monästirl, etc.) ;la Academia românä.Documente particulare ined. din familiT.Publicate in diferite colectii : Hurmuzachi, etc. etc...

www.dacoromanica.ro

Page 7: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

EXPLLICAnE

Fära. Indoiald cà in lucrarea prezenta se vor gäsi erorimai ales lipsuri, cu toatä grija noastrà de a le evita,

Cititorul indulgent insd, va putea sa le tréca cu vederea,,9-,andindu-se la marele num6r al isvoarelor de tot telul,de cari ne-am servit pentru adunarea datelor, si la greu-tätile de trecut pentru gasirea detaliilor genealogice, atatde putine la noi.

De aci provine o diferenta in modul cum sunt sCrisegenealogiile diferitelor familii. De si am cautat a fi catmai uniforml,.ne-a fost prea greii a ajunge in mod ab-solut la acest rezultat, i aceasta tot din cauza surselorde care ne-am servit: cronice, documente sail simple fi-liatiunf genealogice.

Speram insä, c erorile sunt mult mai putin numeroasede cat lipsurile ; am avut grija a controla de mai multeori relatiunile ce am avut.

TotusI, pentru un inceput nu putem prezinta o lucrarecomplectd, In strictul sens al cuvhitului : vom multumipersoanelor ce vor bine-voi a ne releva defectele uvraju-ILA" ce prezintam.

Avem a ne plange numal de indeferenta ce se pastreazàla noi, de urrnasii vechilor familii, in aceste chestiunI,gulindu-ne in acelasi timp de a fi intreprins pentru intaia+para., prima lucrare de acest gen, in tara noastra.

* *

Familiile sunt asezate in ordine alfabeticd si anume :Familiile rämane, Familii boeresti de originä streina

www.dacoromanica.ro

Page 8: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

X

(in tara dupd 1700), si din cari cele nobile fanariote suntdupa cartea de aur a D-lui de Rangabé. Familii nobiledin Transilvania.

Explicarile termenilor i boeriilor se gasesc desvoltatein Introducerea, unde am facut o privire pe scurt asupran ebletei roman e.

Evitand de a repeta fapte comune la mai multe familii,cititorul nu va erta de a fi suprimat unele persoane rararol istoric, mal' ales la familiile prea numerése.

* *

In privinta materialului : am anexat lista uvragiilor,cum si a colectiilor de acte si documente. Pentru celede la Arhiva St., am fost ajutati de extractele documentareale D-lui I. Tuducescit, paleograf la archivele Statuliffla Academie, extracte din -acte originale privitoare la ve-chi nostri boeri.

In general, nu ne-am bazat de cat pe isvoare absolutserio ase i documentate, n'upa cum se poate vedea,bineinteles afard de originele primitive, date mal' mult de le-genda vechilor familii, cari nu se pot sustine cu siguranta.

* *

Tot din lipsa de date suficiente, n'am putut stabili, dupdcum voiam, genealogii neintrerupte pentru toate familiile,lucru aproape imposibil pentru familiile minarle. Acestane-a impedicat de o cam data de a anexa tablouri genea-logice numai pentru unele.

Diferenta de text, mai desvoltat pentru unele si malrestrans pentru altele, nu sta de loc in raport direct cuimportanta lor. Sunt familii mar', asupra caror am avutputine detalii, pe cand pentru altele mal' secundare am a-vut suficiente. Importanta reese din rolul ce a jucat. i-vechimea unei familii, lucru ce se, poate observa de laprima vedere.

1898O. L.

www.dacoromanica.ro

Page 9: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CASADE

liohertzollernx5igmaringenREGALA A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro

Page 10: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CASA DE HOHENZOLLERN(DYNASTIA REGALA A ROMANIEI)

Casa de Hohenzollern, descinzand din vechii Duci alSuabia, e una din cele maI stralucite familii feodale aleGermanieI. Dup6 traditie, ca trunchiii al familiel era TasillonDucele BavarieI, puternic senior care se luptd cu Carolcel mare, pe la anul 800.

Din Ducii Burchardieni aï Suabiei descindea Burkard Isenior: de Zollern (Zolorin), t ucis la 1061, de la care ur-meaza genealogia sigurä. a Casa: de Hohenzollern.

Din nepotul acestuia Burcard Ill deriva comtil de Ho-henberg, ramura stinsa (in 1386) si in rivalitate mult timpCu bransa de Hohenzollern, descinzand prin fratele salFréderic t 1115, inrudit Cu Dynastia de Hohenstaufen.

Fréderic iII, comte de Zollern, Burgrav de Niirnbergprin casatoria sa cu Sofia de Raab, fica lui Conrad ulti-mul burgrav si comte (t 1191); moare la anul 1201 avand2 fiI, care prin actul de impärtirc din 1227 dail nastere ladou'e" ramurI deosebite:

Comtele Fréderic c,lis «Leul» t 1251, Burgrav de Nurem-berg, etc. este capul liniel Suabe, «ainée» a familiei, maItárciú principi de Hohenzollern, etc...

Conrad de Zollern, burgrav, etc. este autorul ramurel,care la 1415 cdpatà titlul de margravi de Brandeburg,apoI de DucI si In fine RegI ai Prusiei. Wilhelm I, re-gele Prusiel se proclama Impèrat al Germaniei in 18 Ia-nuarie 1871, reunind sub un sceptru téte Statele Germane.

Ramura luI Frederic Leul, comtl de Sigmaringen dup6

www.dacoromanica.ro

Page 11: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XIII

1450, Principi al St. Imperiil la 1623, etc., este acea dincare descinde M. S. Regele Carol I al Romania

In timp de 9 secole de cAnd sunt bine cunoscutI In Is-torie, HohenzollerniI aü fost tot-d'a-una semnalatl in frun-tea seniorilor GermanI, la résboae i fapte marl.

EI luara parte la toate cruciadele alatuff cu ImpératiIGermania Frederic de Hohenzollern, veni la 1396 pe ma-lurile DunareI, comandand corpul de cavaleff german'i carelua parte la cruciada de la Nikopoli din Balcarif, Indrep-tata In contra liff Bajazed.

Luptele nefericite purtate de acest Frederic CEttingerfratele sal Eitel Frederic (1401-40), In Germania, ail 1'6-mas memorabile. Castelul Hohenzollernilor fu däramat ; iar(Ettinger, dupé ce stete captiv, muri la pdmântul sant.

FiiI liff. Karl I de Hohenzollern, t 1576: Eitel 0 Carlsunt capul a dou'é ramure din Hohenzollern : Hochingen

Sigmaringen, din carI prima se stinse tocmg In secolulnostru.

Urma0I lor se distinsera In numeroase rèsboae din se-cola XVII 0 XVIII.

Principele Carl Anton de Hohenzollern, Alteta Regala,comte de Sigmaringen, etc..., n. 7 Sept. 1811 t 2 Iunie1885, casatorit (1834) cu A. S. Princ. Iosephina, n. 1813fica mareluT Duce Carl de Baden, avand 6 fiI, din caff:

Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, AltetaR., ale cam' titlurI hereditare sunt: tPrincipe de Hohen-zollern, burgrav de Nuremberg, comte de SigmaringenVeringen, comte de Berg, senior de Heigerloh i Woehr-stein, etc...» n. 1835, 22 Septembre. Din casatoria Sa cuPrincesa Antonia, infanta de Spania, Ducesa de Saxa, arefiI pe AA. LL : Wilhelm n. 7 Martie 1864, Principe here-ditar de Hohenzollern ; Ferdinand, n..1865; 0 Carl Anton,alteta Serenisima, n. Sigmaringen 1868.

Majestatea Sa Regele Carol I al România (Carol-Eitel-Frederic-Zephirin-Ludovic) n. la Sigmaringen 20 A-prilie 1839. Ales Principe heteditar al RomanieI la 20 A-prilie 1866, en:ill conducator al victoriilor campanieI din

www.dacoromanica.ro

Page 12: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XIV

1877-78; proclamat Rege al Romaniel 14 Martie 1881;incoronat 10 Maiti acelas an.

Casdtorit la Neuwied 3/15 Noemb. 1869 cu M. S. Eli-sabetha, Regina Romanie, näscuta. Principesa de Wied, in17 Decembre 1843.

Majestatile Lor neavand urmasI, de cat pe Princip esaR. Maria, t 1874 In varstä: de 4 anI, s'a proclamat camostenitor presumtiv al Tronuliff Romaniel, fiul mal mareal principelui Leopold, A. S. R. Wilhelm, care renunta (22Nov. 1888), in favoarea fratelul séti :

A. S. Reg. Princiftele Ferdinand de Romania (Ferdi-nand--Victor-Albert-Mainrad), n. la Sigmaringen 14/24 Au-gust 1865. Proclamat principe ereditar al tronului Roma-niel, 18 Martie 1889. General Comandant de brigadd, etc....Casatorit Sigmaringen 11 Ianuarie 1893 cu A. S. R. Prin-cifiesa Maria de Saxe-Coburg si Gotha. Nascuti din aceastacasätorie, Principil regall :

A. S. R. Carol, n. castelul Pele s 2/15 Octombre 1893; §iPrincipesa Elisabetha (Chad ota-Iosephina-Victoria,Alexan-

dra) n. la Pele § 28 Septembrie 1894.

Genealogia aläturata a Case de Hohenzollern e simpli-ficata, coprinzand numai linia directa a Casei Regale Ro-mane. N'am vorbit In special despre fie-care din ilustril:membriI al acestei genealogii, ale cal-or fapte sunt cunos-cute din istorie. lar despre biographia M. S. RegeluICarol, istoria térel romanestl de la 1866, timp de 33 anf,

poate in nici un caz incapea pe cate-va file de hartie.O simpla aruncaturd de ochI insä., asupra culturei, ar-mate, comerciulul, industrie. §i a privelistei intrege ten,poate singurd la primul moment, sa ne arate progresulsi ridicarea térei noastre in acest timp.

TreI cuvinte numai, pot explica, regnul 'ill Carol I:«Venit, vidit, creavit

www.dacoromanica.ro

Page 13: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FREDERIC BITRii.NUL t 1373(Schivartzgrdfliche linie ; stinsii 1412).

g. FREDERIC CAVALERULcomte de Zollern I- pe la 1800

FRIEDERIC OETINGER1401-33

'j la Ierusalent

GENEALOGIA LINIEI PRIMARE A CASEI

de

HOHENZOLLERN(Branla enabi de Sigmaringen)

27. LEOPOLD, Principe STEPHANIEBegn. de Ilhensolern, burgrav (1887-59)de Nuremb., e-te de Sigmarin- =PEDRO, Begele

gen n. 1885 Portugaliel= ANTONIA, fica reginer

Maria II da Gloria a Portug.

WILHELM 28. A. S. R. FER- CARL ANTONPrincipe mofteni- DINAND. Principe he- n. 1868.tor de Hohenzol- reditar al Romdnier, = Princip esa

len,, n. 1864. n. 1865. JOSEFINA de-=.111ARIA TE- =3893, eu A. S. R. Belgia

RESA de Bourbon MARIA, princi-peed de Sax-Coburg-

Gotha, n. 1875.

29. Principele CAROL Prim. ELISABETAn. 1898. n. 1894

1. BURKARD set WEZEL de ZOLORTNdescendent din Ducir Suabier, etc. f ucis 1061

2. BITRICARD IIinrudit cu Frederic de Hohenstaufen, Thip6rat.

FREDERIC DE HERKENBERGfi de Schalksburg f 1302

(rarnurg stinsg in 1408).10. FREDERIC DER STRASSETIRGER

1344. f 1866

'V. EITEL FRIEDRICHcomte de Hohenzollern

(1401-39)

13. JOST iNIKLAUScontte 1443-1488f

= AGNES DE WERDENBERG I- 1496,'ilea lur Iohan III de Sigmaringen

Heiligenberg.

14. EITEL FREDERIC IIJude Imperial hereditar, etc.

16. CAROL I, de Hohenzollern-Sigmaringenc. 1568. f 1576.

= 1587 cu ANA DE BADEN-DURLACH.

EITEL FRED ERIC I CRISTOPHde Hechingen, f 1606. .Rainurd de Haigerloch f 1592princiar6, stinser la 1869, primeFREDERIC-WILHELM CONST.

(1838-50)

17. CARL IIIde H.-Siginaringen

I- 1606

JOHANN -I- 1638Principe al Imperitaur (Reichfiirst) la 28

Margie 1828 (de Haigerloch, 1634).

MEINRAD I, PR.f 1681

20 MAXIMILIAN Ide Sigmaringen -1- 1689

21 MEINRAD iT, t 1716

JOSEPH FRIEDRICH t 1769I

KARL FRIEDRICH t 1795

ANTON ALOISPrincipe-Suveran 1806. t 1831

I

KARL (ANTON FRIEDRICH)abdied la 1848. -F 1858

CARL ANTON, 1811-1885Principe ele Hohenzollern-Sigmaringen, Burgrav

de Nurbg., comte, etc...= IOSEFINA, fiica mareitif duce CAROL de BADEN

FRANTZ ANTONde Haigerloch. f In luptd 1702.

Bratuid stinsa 1767

27. M. S. CAROL.[ ANTON FR,IEDRICH EUGEN MARTA n. 1845.Regele Romdnier, n. 1839 (1841-1866) f in n. 1843 = Princip. FILM, dePrincipe 1866; liege 1881. lupia de la general-contandant Belgia l Flandra

= 1869, M. S. Regina ELI- niggrirtzSABETA, Principesd de

Wied (n. 1848.)I

PRINCIPESA MARIA(1870-1874)

BURKARD 3. FREDERIC DE HOHENZOLLERNdin care comtil de Hohenberg. senior. f 1115

br. stins2. la 14864. FREDERIC II BERTHOLD

1- 1139, partizan alHohenstattfilor.

6. FREDERIC III, COMTE DE ZOLLERN,Burgrav de Nitrnberg. f la 1201.

.= SOPHIE RAABS, fica ultimulta burgrav deNurnberg, condele CONRAD II.

6. FREDERIC IV LEUL (partagit. CONRAD (III) I, t 1265comte (1205-18) din 1227) Burgrav, etc., din care descinde linia 'Yemeni

'Burgrav, etc. y- 1251. capul tinier (conttald), care a dat mar Willa regli Pruelel apedenabiee. linp6r. al Germaniel), contli de Hohenzollern, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 14: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

INTRODUCERE(NOBLETIL ROMANA)

Spre a cun6§te istoricul familiilor, e nevoe a a-vea o idee mal' clara despre starea clasei boere§tiromane in decursul secolilor.

Exista inca falsa idee, cd la Romani n'a fost nid-odata' o clasà distinctä a boerilor, adica nobilf. Niciun temei puternic n'a putut face pe su4inatoriiacestei opinii, daca pote fi vorba de opinii,sä arate acest lucru. Ace§tia voesc numal s'a' facadin -térile ncístre o anomalie faya de tete pop6rele.

Acésta selectiune dintre 6meni, numita nobl*,o gasim ca clasa distincta din timpurile cele maidepartate, §i la teite pop6rele. S'a simtit nevoia uneiclase dirigente a poporului, §i ast-fel se explicauniversalitatea ei.

Nu vom incerca sa discutam o cestiune a§a deintinsá §i. dificila, neintrand chiar in scopul nostru.Vom reaminti cä vechile pop6re ale Orientului,apoi. Romanii, Arabii, popeírele invaziunilor barbare,atii avut nobilime §i clase distincte, cari ati trecut§.1 mai desvoltate la pop6rele mal' noui ale Europ0.

Nobilime, in afarä de a Occidentului, care s'a-desvoltat a§a de prodigios, ail a-vut Unguril, Boemii,

www.dacoromanica.ro

Page 15: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Brezoianu. Vechile institut. P. 3.

XVI

Serbif, Croatif, ba chiar Bulgarif i Rusif, a cdrorstare era putin mal inapoiata, i tocmaf Românif,asa des in contact cu t6te popoirele stréine, sà" nufi avut?

A susOne acéstä teorie gresitä cu desdvarsire,este a contrac,lice la fie-care pas marile acte al is-torief nóstre n4onale. E destul de a aminti câte-vanume glorielse de boerf si de domdf, luatf din sinulboerier, spre a vedea adevérul.

Se tot spune cA nobletea la nol. a fost de functifdemnitdtr, nu ereditara Nimic mai eronat.Pentru moment . inem sA amintim cA apogeul no-

bletef romane se opreste la 1700, adicà pana" laepoca fanariota", cdnd incepe decaderea, decdderecareia i se pune capét in .secolul nostru. Nu maiavem timpurile glori6se ale vechilor domnf si aleboerilor pdmântenf, carl mureati acoperitf de gloriepe campul de luptà! 1Vioravurile se modifica, via.tafärà acOune i plina de frica. incepe ; boerif térefjumétate cu titlurf cumpèrate, nu mai sunt boerf.Rar gäsim in acest din urnid secol un caracter ca-valeresc si mare, cdci invidia i umilinta a coprinso mare parte. De alt-fel, boerif cel vechI românI,adevèratif nobili, evitaü demnitMile ce li se ofereatiacum, i earl: erail ocupate de o multime de «hominesnovi», majoritatea grecr, creaturi ale banuldf.

SA revenim la vechii nostril nobilf. Cell ce sus-tin cd la nol n'a existat o noblete ereditarà si desange, ne spun cä boeriile se capätail pentru unmerit personal, si se dat 0d-cur.

www.dacoromanica.ro

Page 16: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XVII

Prima parte, ea' se dala boerif mari saii marmiei pentru un merit e fcírte adevératd, cat desprea doua, nu trebue sä uitam ea nu epoca clisa fana-riota e oglinda boerismulul roman.

S'o admitem insa. Dar cum explica partizanii ceimulti al unor asemenea teoril, cà numaf acelea§f §iacelea§f familif aü avut in decursul timpurilor privi-legiul de a capta titlurf.

De ce nu se da ori-caruf roman acest drept,cum fiul de boer erea tot boer, ara decoratia ti-tluluf ? Nu se pojte explica aceasta, ca §i o alta pre-tentiune, care spunea cá aristocratia erea formatadin bogatT; lucru ce nu merita chiar a fi discutat,fiind-ca un om din popor orI-catä avere ar fi avutnu intra in randul boerilor prin faptul acesta 1).

Pentru cele ce se spun de nobleta ereditara, cumca n'am avut ast-fel de titlurf, opunem urmätorulfapt, pe care ne magulim a'l releva pentru prima(para. A existat la nof un titlu mo§tenit, ereditar,pentru boerif cari nu se amestecaii la curte spre aobtine demnitati §i rangurf, acela de postelniclogoflit. Erea un obicei, in sec. .XVI §i XVII,ca boeril ce §edeati de obicei la mo§iile lor sa seintituleze «postelnicf» de §i nu ayeaü nimic afacecu demnitatea ce purta acest nume. Erea un titluonorific si in acelas timp ereditar,- care, sa no-tan]. bine, nu avea limita de varstä. Ast-fel gäsim

Spre a ilustra printr'un exemplu-acest lucru de alt-fel bine stiut,mentionám numal: de un chrisobul al nu stim cärui domn, dat pentrua opri pe un negustor sá cumpere o mosie boereasca a uniff Poenar:« pentru cá. nu e de obrazul s5, stäpáneasa. el mosia boereascá..Lucrul e vadit, acel om erea oprit chiar de la dreptul lui, de si aveaavere.

2

www.dacoromanica.ro

Page 17: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XVIII

copil de 3-5 an!. numiti «postelnici», unif chiarmai. mid. Nenumérate acte §i insemnärf ale timpu-1'11 ne probeaza aceasta. O multime de documenteoficiale §i particulare ne citeazä hoed, cari locuiatila domeniile lor, cari nu ocupaserä nid-o data fun c-

cu titlul de postelnic saa logoat din cutareloc Nof am da o traducere nemeritä prin cu-vé'ntul de «sire» off «seigneur de...» ; pentru ca tot-d'a-una dupa acest titlu urma numele localitatei :postelnicul din X....

In genealogiile familiilor vom insemna pe mariiPostelnid, demnitarii, cu P mare, spre deosebire deboerif eel cu titlul onorific.

Un alt motiv prin care se pretinde cä n'am avutnobilime prin faptul ca la nol: n'a fost o organizatiefeodalä ca in Apus, cade de la sine. Inteadevér,societatea feodalä a domnit In evul medit, adicàintre al IXXV secol, §i cum istoria noastra efoarte putin saú aproape de loc cunoscuta inaintede secolul XIV, nu putem da un verdict hotaritorasupra unor lucrurf de cad n'avem idee. Aceastaorganizatie exista insa In Serbia, Rusia. Off ce s'arspune, n'avem probe sigure In aceasta privintä, cutoate ca dovezf destule ne-ar incredinta cà feudali-tatea a inflorit in Ora romäneasca ca §i in Apus ;dar chiar admitand ca n'a existat, nu e un motiv ca§i aristocratia s'A dispara. De alt-fel nobleta implicafeodalitate §i vice-versa.

Pentru ce a fost din aceasta institutie in Valachia,jata ce spune Ulysse de Marsillac, in «Histoire de

roumaine» 1):Pag. 23. Ed. 1871, Bucarest.

www.dacoromanica.ro

Page 18: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Istoria Románilor, tom. II, p. 201.

XIX

«... Les compagnons de Rodolphe-le-noir sontla souche de la vraie noblesse roumaine. Rares sontaujourd'hui les descendants directs de ces boyards.Mais à cette époque, ils étaient encore nombreux etformaient, à eux seuls, un noyau de fidèles et debraves, que le prince était fier de montrer à .esamis et A. ses ennemis. Chacun de ces nobles avaitle droit d'imposer le service militaire à ses vassaux,et ceux-ci, sous la bannière de leurs chefs, venaient

l'heure du péril se ranger autour du Prince Entemps de guerre, le nombre des milices augmentaitconsidérablement, grace A. l'organisation jgodale dupays.»

Un stréin a judecat mai drept §i bine de cat uni"romdni, can: vor sd faca un non-sens din tara noas-tra, prin atributiunea de organisatif altele de cat latoate popoarele.

Aristocratia poporului nostru a fost puternicddupd cum e probabil o mare parte din familiile boe-re§tI datéza din primele timpuri ale organizarei térei

sunt anterioare fondärer statului roman. (Sec. XIII).In privinta distinctiunei clasei boerescf, jata ce

istoricuI roman, d. Xenopol 1) care sustine cutarie existenta nobIetel la roman": «Diferentiareaclasef nobiliare la roman" a trebuit sà inceapd intimpuri anterioare descalecaref, §i de aceea trebuecercetata origina noblefef saU boeriei romane, in.acésta" epoca mar veche, §i dec.' maI ales in tenlede peste munti.

Afirmarea e destul de clara, spre a o maI desvolta.

www.dacoromanica.ro

Page 19: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Chiar Cantemir in «Descriptio Moldaviae » ') ne spun eca la anume demnitatf nobiliare in stat, nu puteaiiajunge de cat cei de origina nob&

Tot el, face urmatoarele categoril de nobili: «instarea intai sunt aceia cad, sail aü fost pu§i chiarde domn in functiunile mad ale téref, saü CA, ereattnäscug dinteu'n neam. In starea doua sunt curtenifsaü cei de la curte, cad ail dobandit un sat sailmai multe prin dar. Iar in starea III-a sunt cala-raqii, cari pentru mo§ia ce le e data de domn merg-la résboi cu cheltuiala lor. Cei de pe urma suntrazegif (sail mo§nenii), cad locuesc mai multi In sate,lucrand mo§ia ce ail, cu slugile lor.

Aceasta pentru Moldova, cu mici deosebiri pentruValachia.

Prima categorie e equivaleritá cu marii feo datandin occident sail cu marii seniod. A doua cores-punde cu seniorii §i nobilil de la curte, gentilomi; atreia cu micif vasalf. Cat despre raze§i cad sunt in-termediari intre nobili §i térani, se mai gic §i onea-mud», simpli «hommes d'armes» In vechime.

II

Nobilif saii boeril ereati de doué feluri: cu boe-di sail demnitati titrate, §i fara boerii.

In categoria celor cu boerif sail titluri, intraü toVaceia cad aveaU o sarcind a -térii, al cdrui titlupästrail pe viatä. Unii aveaU insd titlu fàrá sä fi in-deplinit nici o-data sarcina cerutd de dansul.

Partea H, ed. rom. pag: 228.

www.dacoromanica.ro

Page 20: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXI

Boerif sail nobilif feírci boerie, ereati acef carf n'a-veati o demnitate publica.

Cantemir ne spune cà boerif cautafi sa capetefie-care o sarcina publica, §i adesea cand nu obti-neail erea trecutf printre mazilf. In Valachia nu eratocma,f a§a.

Boeriile sad titlurile de dregatorif, n'aveati toc-maf o erarhie bine definita. In timpurile maf nouf seimpartira In clase, carf in secolul trecut ajunseserafoarte deosebite una de alta. Nof, la enumerarealor, vom lua model pe cele din Muntenia sail Va-lachia, ast-fel cum ereaü pe la finele secoluluf XVI§i in cel urmétor (1600).

E o idee absolut gre§ita de a identifica acestedemnitatf cu ministerele de acif ; de exemplu a numicministru de externe» pe postelnic, etc. E adevératca oare-carf atributiunf se potriveatl, Insä n'ail avutnicf o-data o organizatie stabilitä, §i tocmaf in se-colul nostru fie-care boer mare din divan i§f aveaafacerile sale. E o inovatie a principilor grecf de aface o asemanare cu departamentele de Stat, exis-tand in cele-l'alte State europene. Insa, pana in se-cClul XVIII nicf vorbà nu erea.de asemenea demni-tall.. Marele vornic mergea la résbof ca §i spätarul ;§i. un vel postelnic comanda trupe tot a§a de bineca serdarul mare.

Aceastà mistificatie provine de acolo, cd contim-poranif no§tri judeca boerimea romana ast-fel cumerea la inceputul secoluluf nostru, din audite de lacef batranf, §i cum timpurile vechf sunt maf grende cunoscut, réman cu aceste idef. De alt-fel toctidorganizatia boereasca de la inceputul secoluluf, erea

www.dacoromanica.ro

Page 21: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXII

un amestec de functiunI publice, In care patrundeaori-cine.

Eata acum demnitätile saü rangurile, care i§Iinceputul in evul mediü, in ordinea importantef lor :

MARELE BAN (Duce de Craiova, etc.), al Craio-ver. Cel mal inalt din titlurile de boerie, §i existentnumaI in Valachia, peste banatul Oltenier §i Craio-veI, ca stapanitor §i direct administrator. Vechimeaacestul titlu se perde In noaptea evuluf mediti; cu-vêntul «ban» e de origina slava = guvernator.Rana la 1600 scaunul de Ban al Craiovef erea oproprietate exclusiva §i ereditara a neamuluI Basa-rabilor, fiind-ca numaI din sinul lor se luail marifBanI. De atund incoace, incepand de la Banul Manta,creat de Mihar Voevod, totI boerii puteail aspira laaceastá mare demnitate. In timpurile Principilor Ba-sarabI, Banul avea o semi-dependentä de domn,administränd cu juridictia sa speciald Oltenia : pre-cum ducele de Bourgogne era vasal direct al regeluIFrantei. Erea un suveran in mic. In cònsiliul (sfa-tul) domnesc, el contrasemna actele indata dupédomn, ca Pre§edinte al la

In secol. XIIIXVII, importanta §i puterea Bea-nuluI ereail considerabile; mai pe urma scazu panasub Fanariotr, cand fu redus §i inlocuit chiar, cu«caimacamul» (locotenent de domn) al Craiovei.

Ne märginim la "aceste mid insemnarI, fiind-caistoricul marilor Ban." sail Ducr, In timpurile vechrmal ales, e prea vast §i de o importanta capitaläpentru istoria nobleteI §i intregef istorif a ROma-nilor.

-= BAN (vel), in Moldova, erea de o insemnatate

www.dacoromanica.ro

Page 22: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

secundard; boerie ce venea ca importantä dupe' pa-harnic. In lucrarea noastra se va deosebi prin ini-Pale mare Ban al Valachiei de boerul ban din Mol-dova,

MARELE VORNIC (grand justicier, garde-sceaux) etc.Ortografie veche : Dvornic, deriv, de la slavonesculdvor= curte. Demnitate care se ocupa cu justiOasuprema a térii in Moldova, i in Valachia specialaatribuOune asupra afacerilor interne.

In Moldova, chiar din al XV secol, erean 2 vornici,mai in urma" chiar 3: cel de Ora de sus, de Orade jos ; §i de Suceava ; in cari prima cel

In Muntenia erea un mare vornic, pe urmä se fa-cura doi in ultimele timpurf, cu acelea§i numiri caIn Moldova. Demnitatea lui se numea lvornicie».

Erea un vornic salt doi «en titre», cad' ereati inslujba, dar rnai ereaù alOi 10, fie ca fo§ti-vornicf, fiechi acest titlu Il aveail färd insä. a fi titular.

Aceasta se intamplä. cu toate boeriile §i in toatetimpurile. Dupé importança lor, fie-care boer aveaun titlu mai mare sail mai mic, de §i nu ocupasefuncOunea la care se referea acel fitru.

MARELE LOGOFET (grand chancelier), rang impru-=tat de la byzanfinI: A0700,0%, pastrat la Constan-tinopol dupe' cäderea imperiului, pe langä patriarhie.In Moldova .erea boerul cel mai mare, president alDivanului. El avea de &cut documentele princiareincheiate §i intärite cu Odula domneascd, pe care opurta tot-dea-una cu dansul. In urma erea un fel demare judecätor in Muntenia, iar in Moldova aveaafacerile din 'nauntru, intocmai ca marif cancelanrdin statele Europei de apus.

www.dacoromanica.ro

Page 23: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXIV

MARELE SPÄTAR (gr. connétable, grand porte-glaive)etc. Cuvent derivat de la «spata» =epée. Avea lainceput insärcinarea de a tine spada domnulur inmari ceremonif §i a comanda armata In timp de rés-bor. In timpurile mar apropiate i se atribuirá fun c-tiunr politiene§ti §i civile. Marele spdtar equivaleazáIn Muntenia cu HATNIANUL din Moldova, care ereacomandant suprem al Armater 1).

SPÄTARUL simplu se gäse§te §i in Moldova ca titluimportant ; jar in Valachia e §i titlu onorific.

MARELE CLUCER (grand maitre des cérémonies), de-rivat de la slay. «Klucjar» sail purtátor al cheilor,chelar, avea la inceput functiunea de maestru alculler §i insarcinat cu camerile §i locuintele dom-ne§tr. Pe timpul lui Mihar Viteazul erea rang mareIn divan; dar apoi importanta luf scáza cu incetul.In Moldova tot-dea-una a fost de o importantd se-cundará, de a treia categorie.

MAFtELE comis (grand écuyer, préfet de la cour,etc.); comite suprem al curter domne§tr, derivat dela latinul «comes», ar corespunde cu atributiuneaprimitivä a conetabilulur in Franta. Insotea pe domnla ceremonir tot-deauna, §i avé grija ceremoniilor §ia calulul domnesc. Sub Pr. Fanario0 aceasta dem-nitate cäzuse in al doilea ránd.

MARELE PAHARNIC (grand échanson). deriv, dinvechiul slay, «paharnic», cu atributiuni insemnatela curtea princiarä; rolul la inceput de a turna de

Termen inprumutat de la Cazaci; si care se gaseste si la Poloni,insemnand general de armati i comandant suprem. Cozac : Het-man = sef. Dup6 Nic. Costin acest rang a fost introdus de EremiaMovilä.

www.dacoromanica.ro

Page 24: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXV

bè'ut §i a gusta din vinul principelui. Prin sec.XVXVII erea printre maxi]: boeri de divan ; peurrnA importanta luf se reduse din ce in ce.

MARELE AGA (grand prévôt), de la turcescul «aga» ;d.emnitate de comandant al trupelor de obicei decavalerie ; mai tärziil schimbä de atributiune, deve-nind un fel de guvernor al capitalei §i siguranteidin Ord, ca Prefect al curtel §i al ora§uluf, sub Fa-narioti §i in sec. nostru. «agie». Introdus ina II-a- junciétate a secol. XVI.

MARELE POSTELNIC (grand chambellan). Deriv.de la postelja, in slavon pat. In slavo-bulgara:postelnik mai mare peste camera de dormit; aveala inceput de a dngriji de camera Domnului, maitärziti dupä, cum ne spune Cantemir, crea un felde mare§al al Palatului (Mold.). Dintre toti boerilnumai el avea voe sà intre in camera de dormit aDomnului, orI-cand §i neanuntat. In timpurileno', importanta lui crescu mult. In divanu-rile vechi, panä in secol. XVIII aproape, crea celdin urmä, fiind-cä de obicel crea ocupat de bo-erii cei mal finer' 1-).

Mai reamintim cele spuse despre titlul onorific de«POSTELNIC», care crea deosebit de marele P. dindivan.

MARELE WSTIER (grand trésorier) saü vistiernic(Mold.). Cuvênt deriv, de la slavonul visti-jarnik =-prefectul tesaurului; boer insärcinat cu tesaurul térii

1) In ordinea lor neschimbatil, iatä compositia divanurilor din Va-lachia pánä pe la 1670: Marele Ban, mare vornic, mare logoat, marevistier, mare spktar, mare stolnic, mare comis, mare paharnic, marepostelnic.

www.dacoromanica.ro

Page 25: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXVI

§i perceperea darilor ; asemänat in ceva cu actualifmini§tri de finance. Importan0 luf crescu in timpu-rile din urmd ; dar tot-deauna a fost intre mariiboerI de divan. Vistierul mare trebuia sá dea infie-care an seama Principelui de cheltuelile i ve-niturile Statulul.

MARELE STOLNIC (grand maitre d'hôtel). Titlu deorigina bulgarä : stolnic prefectul mesef etc.avea atributiunea de a ingriji de bucataria i ser-viciul princiar, gustand din bucatele DomnuluI spresigurantd. Stolnicul, la inceput boerie mare dedivan devenise neinsemnata in secol. trecut. El avécam aceia§f importanta de ambele térl.

PARCALABUL (grand chatelain), deriv, de la ungu-rul peirkolab, german burgraf (burgrave). Boer cuo funcpune din cele mar marI, mar ales in Moldova.Ei corespundeaa cu guvernatoril de pro vincif (sé-néchal) i marl castelani. Ereail in Moldova, dupdimportanta, parcalabif de : Hotin, Némtzu, Roman,Suceava. Dupé logofätul cel mare, parcalabul deHotin erea boerul cel ma"' insemnat al térii;aceasta importanta sarcina apare din sec. XV. Insecolul din urma descrescura, confundandu-se cuISPRAVNICII, capI de judet; iar in vechime in unelepail ale Moldovei se zicead i staroste : marele sta-roste de RadauV.

Boerii investitl cu aceasta sarcina, purtail Incanumele boerief ce avusese inainte, .addogand §i :

parcalab de X....In Valachia gasim in vechime de asemenea acest

titlu, dar numai pana in sec. XVI. Ast-fel parca-labul de Poenari, castelan al acestei vestite cetalf ;

www.dacoromanica.ro

Page 26: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXVII

la 1360 gäsim pe faimosul Knez Dragomir Ba-sarab, parcalab de Dambovitza. Asemenea cal-vaparcalalf ca sefl de districte, mal tat-zit' ispravnicl.

MARBLE ARMA § (grand exécuteur), insotea tot-dea-una pe domn, purtand buzduganul domnesc. Im-portanta luï, de o potrivä in ambele èri, decäzumai in urma. El erea seful artilerie in timp de rés-boI, i executorul pedepselor din porunca domneascä,pentru care avea sub dansul armas" al doilea«armäser» car" indeplineatt acest lucru. Insotea pedomn in alaiuri, etc. In divan nu figureazd, de sija parte tot-deauna cu domnul.

SERDARUL MARE (maréchal d'armée, général, etc),seful suprem al cavalerie, sub ordinele marelui spa-tar impreund cu armasul. In Moldova erea mar im-portant si ma" uzitat, (mare serdar de Orhei, etc.). Intimpul fanariotilor ajunsese boerie de mana

MARE SLUGERUL (sati sulgerul), boen ma" pupil in-semnat, apare In sec. XVI, 0 avea in vechime sar-cina de a priveghia materialul si prepara mancä-rilor domnesci. Avea incä i alte atributiuni.

MARELE PITAR, i simplif pitan, la inceput aveatigrijä pregätirea paine (pita) domnestf. In ve-chime avea o importanta mai mare, mal ales marele-pitar ; in timpurile no" erea ultimul rang. Vaillant1'1 traduce prin «inspecteur des vivres».

MARELE §ETRAR (maitre du champ), boerie puOnrèspandita, de rangul II. Ingrijea de tunurile i cor-turile armatel, sub comanda mareluf spatar ; in timpuldin urma exista numai cu numele. Cuvent derivatde la «satrap= cort; tente.

In Moldova numai, mal erea marele JICNICER,

www.dacoromanica.ro

Page 27: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXVIII

care la inceput avea slujba de mare magazioner,strangênd graul necesar pentru usul caser domne§tr.Derivat de la slavonescul Zitnica =-- granar (maitredes vivres) a fost tot-d'auna printre boeriile mar se-cundare.

MARELE PORTAR (grand huissier, chatelain de Su-céva) ; titlu ce purta Hatmanul Moldover. Acéstaimportanta demnitate de mare portar de Sucévaexista din cele mai vechr timpurI, corespunzator cuguvernorul sail mare castelan, al resideMer domnescr.Cand se introduse Hatmanul, el capata §i acest titlucare erea printre cele mai marI boerif a Moldover.Cu timpul insa dispäru.

Boerul M. PORTAR In Valachia erea alt-fel importantde §i mare boerie, care insa sub fanarioti fu redusaf6rte jos, deschisland domnului u§a saü porta ; unfel de «major domus» al palatuluL

CAMINARUL un fel de al doilea cancelar §i CA-mARA§m, (gr. valet de chambre) se introduserä martar4iil, In ambele %èri. MEDELNICERUL (maghiarmedencze lighian), varsa domnului apa pentruspalat; un fel de camerier intim. In fine alte boerirmoderne introduse mai tarc,liù, dar de minima im-portand.

Acestea ereail In träsurr generale, principalele titluri§i demnit41 saü rangurl, pe cari le gasim din ve-chime la romanii din ambele èri. Modernii intro-dusera o mulOme de slujbe, In care intrail tot felulde grecI saú 6menr din clasa de jos, §i pe caritrebuiati sa le ia adesea §i copir de boer, spre aface «stagiul» pentru boerii mai inalte. Ast-felerea gciohodarul», care ingrijea de papucir domnulur

www.dacoromanica.ro

Page 28: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXXI

«cafegi-basa» etc. si multe sarcinI degradat6re pentruadevératif boerf, earl insä nu le ocupati nici °data'.

Multe din boeriile inalte decdzurd, altele se ridi-cad in loc, atributiunile se schimbard; si boerii pecari nu trebuiati sä le aibd de cat cel mult 2-31eaveati in acelasi timp 20-30. Se fdcu impdrtireape clase §i ceea-ce fu mai trist §i contribui la de-cdderea nobilimei, titlurile incepurd sei se velndei fiebanf.

Nu mai erea nicf scuza de a se da boeril pentruun merit personal sail pentru un serviciti strdlucitor ;mil de bdcani imbogdtiti cumpérail titlurl de -Votegradele, cu cari sfidati pe adevératii nobili romkni.Dicem ronaäni, pentru cà mai ales stréinii : greci, bul-gari, etc. ereati amatori pentru acest lucru. De aceeavedem 1'1)&0 carte ca a lui Sion «ArhondologiaMoldovef», trecute tot felul de nume, peste 750ne pare, din cari vre-o 90 numai pot fi considerateboere§ti ! iar cef altf sunt dintre negustori si 6menide rand. N'am vrut sä al-a-Cam alt-ceva prin acésta,de Ore-ce familiile nobile sunt cunoscute, decktstàrea in care ajunsése tara §i boerismul sub ultimiidomni. Fanarioti si romkni din secolul trecut si maiales actual.

Pe de o parte, nobilimea s'a desfiintat tocmaicand erea nevoe.

In Moldova boern-le aü fost reglementate subAlexandru cel Bun ; in Valahia pare cd sub con-timporanul séti Mircea. Boeriile in Moldova, cro-nicarul Costin ne aratd cá veneati in ordinea urmdtóre ;care ?ma a variat cu timpul, dup.' cum stim : Lo-gofét mare, vornic de tara de jos, de sus, Parcalab

www.dacoromanica.ro

Page 29: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXX

de Hotin, Hatman san parcalab_ si Portar de Sucévapostelnic mare, spatar, paharnic mare, visternic,stolnic, comis mare, medelnicer, clucer, sluger, jic-nicer, vameq mare, «ce tine schelele térii pentruvami», setrar mare, u§ier mare, arma § m., aga m.apof unnéza cef al doilea.

In afara de titlurile ce am enuntat mal sus cunomenclatura lor, si carf purtail titlul de mare, tre-bue sa distingem functiunile secundare (ara mare)din cari unele se denumeati al doilea (ftori) si al3-lea (treti). Ast-fel erean logofefii, vistierif, sfia-tara, paharnicf, arma., etc. cu titlul de al 2-lea sial 3-leaapoi in fine simpli logojeff de divan, pos-telnici 2-lea, comisf si caminar 2-lea; postelnicir,comi§el, simple functiuni absolut secundare.

Fie-care din marii boeri in demnitaple lor aveanincd subalterni, ca servitori: aprozi (peste care ereaun boer, une-ori insemnat; vátaful de aprozi),armasei, sateliti san sbir. ai armasului, lefegii aiager si spatarului, etc. etc. cari se recrutati din oa-menii de rand, avand de sef cate un boer.

Am vorbit de impaqirea pe clase ; sa. veclem ceboerii se coprindean in aceste 3 clase, inovatie maimoderna ; pentru noL färd importantä :

VornicUl, ve! Logofaul, marele spatar (Hatma-nul), Postelnicul, Vistierul.

Aga, comisul, paharriic, stolnic, clucer, cami-nar, armas, ban din Moldova, serdar.

Slugerii, camaras. medelnicerii, pitarii, por-tarii etc. Cu mici deosebiri pentru Moldova.

Aceastä Impartire s'a facut mal ales sub PrincipiiFanarioti : prima clasa avea barbi si scaun in divanul

www.dacoromanica.ro

Page 30: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXXI

domnesc, a doua asista la divan fara a delibera ; iar atreia n'avea nicl unul din aceste privilegif.

Inaintarea se putea face dinteo clash* intealta cutimpul; dupe' cum ne spune Cantemir cä boerif datipe copiif lor cand ereati tinerf in slujbä pe la alp-boerf, §i dupä catf-va anI if recomanda Domnul-uf,care if . inea cat-va timp la palat (copif de casi subvechif domnf), indeplinind o funcpune analoagä pa-gilor din érile occidentale ; apof Il punea in vre-oslujba in clasa III a boerilor, din *care inainta cutimpul panä la primele trepte.

III

In afara de titlurile propriù zise ale demnitätilorce ocupail boerif, trebue sà explicam inca partico-le legate de acele demnitatf, precum §i titlul denoblete, care se da orf-cäruf boer de neam.

Particula : vel, ce gäsim in toate documentele §iactele, Inaintea ranguluf de boerie, de exemplu :vel-spatar, insemneaza qmare» in slavone§te, pres-curtail din veliki, forma care §i ea se intalne§teune-orf. Ca.nd boerul nu maf erea in functiuneaaratata prin titlu se pune termenul biv =,fost: deex. biv-vel-vornic, inseamna fost mare vornic :forme ce intalnim la fie-ce pas in actele vechi §i intoate cronicele, §i pe care le-am menOnut §i nof,prin tradi0e.

Titlul ce'§f putea atribui, §i pe care inteadeverIl purta ori-ce boer, ca inerent calitgef sale este :

jUPAN, care nu e alt-ceva de cat atributul de<mobil» exprimat in acest fel. Etimologia deriva de

www.dacoromanica.ro

Page 31: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXXII

la cuy.. ungar «jupan». Mai tdrziti se modifica prinprescurtare in «tan». Boerii, fie in ranguri, fie simplihoer', purtati In hrisoavele domne§ti §i in cele par-ticulare, acest titlu, a cdruf perfecta traductie efrancezul qmessire» germanul herr ; ital. signore ;engl. lord, dominus, etc.

Cuvêntul acesta de mare importantd, i care nuse dà sub nici un cuvênt de cat boerilor, niel odata altora, nici chiar prelatilor, cdror se zicea :«Kir», a decdzut inteatät In zitia de azr, in cdt aajuns un fel de batjocord insultdtoare, ce se da o-vreilor.

Sotia boeruluI crea tot-deauna numitä. ejnpaneasd(Dame); flit', mal ales ai Domnuluf, «coconi» ; iarfetele de boer ojufianite» (Damoiselle)

Aceste numiri frumoase §i mar* aft dispdrutInca din secolul trecut, inlocuindu-se prin «cucoando§i « cuconita.' » , pdstrate panä azi.

Fiind vorba de Dame sä notdm un .atribut ce lise acorda une-ori, maf ales celor véduve : anumetitlul de boerie ce purtase in urma boerul, «feme-nizat». Ast-fel gäsim de ex. : pahamiceasa Maria,Bäneasa Stanca, Caplea Dyorniceasa, etc.

* *

In vechime nu se tinea la titlul rangulul a§a mult.Timpurile glorioase ale lui Mircea, Vlad Basarab,Stefan cel mare i Mihal Viteazul, nu fáceait deo-sebiri intre boeri: toti ereait egak fie prin meritepersonale, fie prin na§tere. Boeril, cu ranguri or'

Fetele Domnului (Principelul) se numeati cDoninite», iar sotia«Doamna».

www.dacoromanica.ro

Page 32: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

1) Cit. id. tom. II p. 219-224.

XXXIII

{Ara, ereaii tot una, mergeati la résbol distingändu-sefärä deosebire.

D. Xenopol, spune in Istoria «Titlurile boe-rilor ereati netransmisibile prin mo§tenire asupra co-piilor, pe and noblefa erea ereditard 0. Mai departe :cInsu§irea de nobil erea lucrul cel mai de pret inconditia clasei boere§tI ; dregdtoria, cu titlul aninatde dânsa erea numai accesoriul».

E scurt i prea lämurit: vorbele distinsulul istoricsunt pretioase. Boerif romä.ni, Incä odatä, nu se fä-lead Cu titlul ranguluf ce aveati, ci numaI cä' ereatide neam, cA ereati nobilf; precum un francez nus'ar fäli cä. e comte, ci mai mult cä e gentilom.

Ereati boeri cu titlurr mid, ereati chiar färá niciun titlu, carI jucati un rol capital pe timpul lor,dupä cum ne atestá cronicele noastre In qeci decazuri, i ace§tia fiind cei mal onoratl de contem-p oranl.

Mai mult, in timpuri vechI, chid in cele nouldesinteresatif sunt mal spre a onora intrucat-va pe boerif fard boerif, adicd netitratl, ace§tiaischleati pe toate documentele inainteaNa§terea i valoarea primati distinctiunea titlulul.

In timp de primejdie, fielcare läsa vornicia satilogofetia i mergea la résboI, comandand ca oamenlde arme, trupele tè'ril: ereati cavaleri, nu demnitari.

Din nefericire, in timpuri ma"' apropiate, §.1 chiardin a II-a jumaate a veac-ului XVII, boerit ince-purä sa urascd résboiul i sä ducä o viatä. oasivd;inlocuind armura i costumul de cavaler cu ante-

3

www.dacoromanica.ro

Page 33: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXXIV

reul lung §i gre6f, cuca cu i§licul oriental, §i inca-lecand numaf pentru paradele domnesci : oglindàdelä a Domnilor ce ne stäpaneati pe atuncl. tara.Cand inträrn in secolul XVIII, pare ca ne vine aexclarna ca poetul Bolintineanu :

(Unde este timpul cel de bárbatieCánd murea românul pentru-o

Descendentii uitaserä gloria strémo§easca : sfär-§itul trebuia sá. vie, §i a venit .adus chiar de dan§ii ;De§teptarea insä a sosit prea tárgiti.

IV

fost clasa dirigentä in toate timpurile§i la toate popoarele. Nobilimea odatd ndscutä a de-venit ereditarä in sinul- une' acelea§T fama §i deaci origina §i vechimea unui neam in parte.Astd4In unele state din Europa s'a abrogat nobilimea,§i tot ast-fel la no):: diferentele de clase sunt des-fiintate prin Constitutiune, al cärei articol .12 nepune : cToate privilegiile, scutirile §i monopolurile

de clasä sunt oprite pentru tot deauna din Statulromän».

Revolutia noasträ din 1848, ca cea din 1789 inFranta a desfiintat aceste talud §i clase sociale. Vineintrebarea : oare traditia vechilor familii s'a stins §i ea?

De sigur ca vom réspunde : Nu. Inteadevér, celcare descinde dintr'un neam ilustrat prin atätea ge-neratif, nu inceteazd prin luarea caor-va drepturf,ea sä fie urma§ul lor. Are cel putin multumirea dea descinde din oamenf, ale cäror merite aU réMasneuitate ; de §i ca urma§ al vechilor nobilf, e §i el

www.dacoromanica.ro

Page 34: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

nobil, va trebui insd sá caute a fi cat maI demn destrémo§ii se' prin meritele sale personale.

Vedem insd, cà nobleta desfiintatd de fapt prinorganizatia democratica, a fost inlocuitd cu un noafel de aristocratie : a banului. i acest lucru cons-titue de la sine o deosebire de clasd, de oare cecel imbogdtit departe de a fi democrat, pune o malmare punte intre el §i cel sdrac §i prin aceasta i§Iconstitue un privilegia mai dd'undtor de cat acelal na§terei, din toate punctele de privire.

Se &dramä o organizatie consideratd §ubredd. §ivätämdtoare §i se- cldde§te, sub masca democra-ticd, o alta mult mai rea poate.

Dintre doué rele, ori-cine preferd pe cel vechia,cdcr cel putin s'a obicinuit suporte; mai mult :poporul roman a iubit tot-dea-una pe boeril terii §ii-a respectat tot-deauna; faptele vorbesc.

* *

Cum am spus, nu voni face apologia nobilimel,nici nu vom ardth modul cum ea s'a format, lucruindestul de cunoscut.'

La nof in tail, din primir timpi a evului mediaa inceput sd se constituiascd paralel cu cea din té-rile vecine §i ale apusului. 0 multime de Cnejisati Kineft, adicd dud, omti §i stdpanitori ai terito-rfiloi ne intampind in timpurile medievale '). Dacd a

1-} Dup6 cum Banul e equivalent cu Duce ; titlul de Cnez sad Kineje equivalentul celui de comte in apus. In timpuri mal moderne, dinsec. XVII am avut si titlul de camte dat de Austria unor famiili boe-restl, din cari prima a fost Ralaceanu. Altele ad avut pe cel de Ba-Ton, titlu ce de alt-fel denumea in str6inatate pe boeril români cba-Tones Valachi». Titlul rusesc de Kneaz = principe, e dat multor

obiIí romanr, refugiati in Rusia prin sec. trecut.

www.dacoromanica.ro

Page 35: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

existat sail nu feodalitatea-, sail dacd Radu-Negru aadus cu sine pe nobili cu organiza0a lor, nu sun-tem siguri; insà pe timpul lur Mircea cel Marenobilimea saü boerii -terilor romäne, fie ei cu dem-nitali titrate sail fara, sunt numi0 de ordinar de cd-tre vecinif Poloni, Ung-url §i de tqf streinif: «nobi-les viri Valachi», sail «barones Valachi».

Coconif boerilor, mar inainte de a deveni ei In-sd§I boerr, adica panä la un fel de majorat, trebuiailsd se ini0eze pe la alV boerf, in felul pagilorscutierilor, ca. In apus; fäcându-le diferite servicif,apoi se duceail la curte.

In timpurile trecute de mult, aü jucat rol insem-nat mo§NENil, saü rdze§ii in Moldova cad ereaü fatä.de boeri ca vasalil seniorilor. Liberl pe mo§ia lor,cdpdtatä prin recompense domne§tr pentru vitejiesaú servicii, päräseail câmpul ca sä meargä la res-bor, dupe cum ne amintesc episoade faimoase dintimpul domnier «Atletulur luI Christ», §tefan celMare.

Printre ei, chiar în diva de astä4 gäsim numeglorioase, familif odinioarä vestite §i cäzute jos dincauza deposedärilor, numitr mAziff 1), §i din a cärorfaimà strdbunä n'a mar remas nimic. Din cauzagrecilor fdra numer ce inconjurarä pe Domnil dinsecol. XVIII, ail perit §i ail säräcit multe familif marl;multe altele aú plecat jefuite peste munti §i pesteDunäre-, fugind de peire.

Ace§ti morenr: «p§eudo-boeri», aü pästrat pänäadr moravurr deosebite de ale celor altiIeranr, car'

Termen turcesc déchus.

www.dacoromanica.ro

Page 36: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

(1) Din Casa Dudescului.

ail Care dân§iI un adevérat respect; §i nu e de mi-rat and vom afla cd multi din ace§tia descind,maI ales in Moldova, din marl boerr, odinioardvestiV! Pe la tara maI ereail §i aceia numitr boe-rinasi, boerf vechr, c,li§I «de neam».

Dupe cum in résboaele evuluf mediil, gdsim ca-valeria alcdtuitd numal din «cavalert» adicd din no-bill de sdnge, tot ast-fel in timpurf anterioare desec. XVIII, cedarasii eread nobili, §i numaf ei inso-teail pe domn, cäläri, in toate bät1iile, multI av'endoamenii lor pe jos.

CURTENII erail boeril de la curtea Domneascd; earcopif de casa ereaii pagi sail tineri feciori de boer,§i domni§oarele de onoare, ce inconjurail pe Doamnd§i familia sa.

NicI unul din ace§tI terxnenI nu se mai intrebuintaIn sec. XVIII; dar nu maI e nevoe se repetdm :gloria boerimei romdne trebue cdutatd in perioadadintre 1300, mult 1700.

V

Eatd o frumoasd infdti§are a unei case boere§ti cutraiul dintednsa, cam de.pe and nu se perduse preamult din obiceiurile romdne§tI:

«0 casa boereascd, ne spune Ioan Ghica (1), ereR,o adevératd cetate, un Stat in Stat; nici politia,justiOa domneascd nu indrdsneail sä treaa pra&41porteI until* boer sail vornic, de §i un asemened,drept nu erea scris nicderl : la trebuintd boerulputea sa inchidd portile §i sä trdiascd luni intregi

www.dacoromanica.ro

Page 37: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Cu familia, cu slugile i Cu oamenii casef, opt4eci §i o suta de suflete, sá aiba cea maimica trebuintd de cei din afard : avea malaI §i fdinä.In hambare, cdmara lui gemea de tot felul de bd-cdnii §i de sdrdturf, in tiganie avea franzelarr, cròi-torf, cizmari. .. la caz putea, cu oamenii din curtesà sé apere in contra puteref domne§tf, cand eanu erea sprijinitd de yre-o poruncd din Tari-grad».

1) Casele boere§ti aveati zidurl tari ca de ce-tate, in Cate patru §i ease cdrdmicli, cu octal multe§i marl, cu pivnite adinci §i boltite, cu beciurI §iun rand de oaf. d'asupra, cu pod din stra§iná pand'nstra§ind; grinc,lile ereari ca ui de pod de groase,la cheresteaua uner case mergea un parquet de pd-dure secularä intreg ; pardoseala sdlilor §i a tinzilorerea de cardmidd pusd pe muchf, invélitoare de §in-drild batutä. pe §apte §i pe nouá, inaltá aproape de2 ori cat casa, ca sä ie zäpada §i ca sä se poatä.scurge apa mal lesne».

.«Corpul principal se compune dinteo said marede colo pand colo cu ()dal in dreapta §i In §tangacu tinclf in crud* prin care se comunicd cu cele altepartl ale edificiului; fie-care odae cu ferestre spre3 pdili ale lumei, tavanurile. ereati de stejar, stra§inascoasd de o jumdtate stanjen pentru addpost ; curteainconjuratd cu un zid bolovanit tnalt §i gros, poartacui bolta'i, cu dou'é randurr de u§I de stejar ferecat, cufoi§or d'asupra, unde pdzeaii cliva §i noaptea arnautf.Din pridvor o galerie deschisd ducea la bisericd,

Convorbirl Economice (Buc. indus. si politic) LII p. 27-8.

www.dacoromanica.ro

Page 38: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XXXIX

cdci fie-care casd mare avea o bisericd in curteIn capul casei la un col».

Acésta erea o casd de boer in secolul trecut.Odobescu in «Doamna Kiajna» §i in «Mihnea», nedd o infdti§are admirabild de.viata boerilor §i domnuluiIn secolul ,XV §.1 XVI.

VI

ate-va randurf asupra numeluf de familie al Boe-rilor.

Numele sunt saü proprif personale, sail 'derivatede la localitalf.- Cele dintdiil sunt mult maf rare lafamiliile noastre. Numele boerilor s'ati format de lalocalitätf prin addogirea sufixelor « eanul» saü «escul»care propriti ctis insémnd din sail de la cutarelocalitate de frances, von german, ot slavon etc.

Aceasta in vechime, cdnd numai boerif se puteatinumi ast-fel. Mai târcliU usagiul s'a. generalisat §iori-cine putea sd'§i adaoge aceste sufixe pentru for-marea unuI nume de familie, lucru bine cunoscut.

Acésta e o proba' mai mult in favérea nobleteiromdne, la care gdsim exact aceia§i formatiune denume ca in tot occidentul. Bine inteles cà la nu-mele de familie, cari: nu se raporta la o localitate,ca Sturdza,_ Arbore, etc., numele singu. r aratd nobi-limea, de §i pu exista' nici un «de» care sa ne-oarate de la prima vedere.

E o idee gre§ità de a crede ca numai particulaaratd nobleta. In toate térile apusului sunt famillimarl' cad n'ati nici: un de, i totqf sunt ilustre.

1) In documente gasim formele românesti: din, de sati den si subforma: slavonä.: ot (com).

www.dacoromanica.ro

Page 39: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XL

In tara noasträ, mal mult ca orf-unde, -s'a luatobiceiul de a se lua numele marilor familii ale Writ',§i a se purta fära scrupul de primul venit, care niclprin gand nu i-a trecut a avea vre-o legdtura cuadevérata familie.

Acest abuz a luat In ultimiI ani o extindere pri-meidi6sd; familil cari numärd adevèratIdescendin1.1, aú poate 20 de omonimI falsi, cari cutimpul vor pretinde fära nicl-o sfiala a face partedin familia adevérata. Färä a cita persoane §i nume,am putea numara sute de exemple. PahamiculSion 1) cu drept spune : «precum In nimica nu eregula In tara noasträ, a§a §i in poreclire, suntslobozI fie-care a se numi cum vor, §i precum fära

sfiald, domnil §i to0 dregatoril prada tara,asemenea §i toV mojicil {lira orf ce poreclire a nobi-lilor vechf, ca sà se arate nobilf, sá nu li se 'hie-mereascä opinca din care aii e§it».

A§a ne spune un batran. Si e curios ca tocmaIcand se desfiinOra boeriile, de atuna Incep acesteabuzurf : pedicele se reduceati cu totul, §i orr-cinefara teamd, lua la alegere un nume mai convenabil.Dupé cum c,lice T. Boldur-Latescu in adnotärile operelluf Cantemir 2) : «.... Cititorul sa nu se lase a fiIn§elat la privirea unor indivizi carI poarta a41 uneledin numele istorice ce dam aicl 3), cad purtarea acestornume, nu este din partea lor de cat pura nsurpa-tiune, un furt in toata puterea cuvé'ntulul ; usurpa-Ounea cu atat mal frequentä la noI, cu cat nimene

Arhondolojia Moldovei, pag. 372 ed. Ghibänescu.Serisoarea Moldovei, 1868. pag. 229.t. II.Mai ales cele stinse.

www.dacoromanica.ro

Page 40: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XLI

niel nu opresce, nici nu pedepsesce pe cel d'ântäivenit, cärui Ii trece prin cap sä fure ce 'f-ar placeanumaï, sub singura ratiune din partea usurpatorulufcA numele e mai onorabil de cât adevérata lui

Nu mai avem nimic de addogat, acestecitatii fiind destul de eloquente.

Putem afirma cu sigurantä, cä nu existä nid-ofamilie boereascä, al cärei nume sä. nu fi fost uzur-pat de tot felul de oameni ; fie fo§tI slugi pe lacaselecelor adevérat,i, fie dupe" mo§iile lor 1), fieluat din chiar senin, la intamplare de cele malmulte orf spre a se ascunde de fapte necinstite 2).

De §i venità târ4iú, Legea numelui, propusd la189... in Camera de D. Radu Kretzulescu, pe atuncideputat, pare a pune oare-care stavilä nenumèrate-

Acestia cel putin sunt mai scuzahile. EI ales numele pa-troinimic dupè localitatea lor de originä. de ex.: Unul din FlorestI

dis Florescu; din Manesti si-a Os Mänescu. etc.2) Aceastä a treia categorie sunt cel maI reprobabilf. i ar trebui

sä fie aplicabilf de o pedeapsä specialä.Spre a se face o idee despre aceste schimbäri de nume, dah o

listä de cate-va, dupä brosura eXplicativä a legef numelui, de d. R.Kretzulescu. :

Maier Hirsch, in: Miron Costin. Rosenfeld : Rosetti. N. Mari-nescu : Bäleanu. C. §loim: Horia Carp. Comfeld : Cogälniceanu.H. Mendel: Vasile Lupu. Grabscheid : H. Carp. Kahn David :Carol Davila. C. Popescu : Grädisteanu. Alexandra Marin : Alex.Lahovary. Rozensveig: Rosnovanu. Herschicovitz : Negruzzi.Const. Sava : Vácärescu. Ghiorlan Gh: Poenaru. C. Brancovisch :Brincoveanu.Silverstein : Argintoianu.Hilic : Heliade Rädulescu.Hagi Petre: Const. Ghica. Schwartz: Negri. G. Nicolae; Phili-poit, etc.: Philipescu. Rabinovicf Haim : Lup.escu. Laubenstein:Läpusneanu. Goldstein : Golescu. Feldman : Cämpineanu. Mih.Protopopescu: Cantacuzino. Margulies: Märgineanu. A. Golsch-mitt : Aurelian Herman : Sturza. I. Maier Gh. Maiorescu. Bran-stein : Brätianu. Mihalache Ion: I. Ghica.Dubäri: Dudescu. etc.

Ar fi nesfärsitá o listä maf complectä de asemenea abuzurf. Suntsute si sute de cazurf, n carf ovreif formeazä. majoritatea.

www.dacoromanica.ro

Page 41: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XLII

lor abuzuri maf mult de aci inainte, cad e greti cacine-va sd nu aibä a se ocupa de cat cu intentareade procese indivizilor uzurpatori, cari ast-fel vor1-61/lane cu numele luat, pentru tot-deauna.

De alt fel adevératii descendentI ai vechilor nea-muri se cunosc ; §i noi am avut o grijä specialâ dea trece pe toti actualif membri ai vechilor familii.

VII

Spre a termina, rémane- sä vorbim ceva despreblazoane §i armoarif, crespre care n3.1 s'a facut nimicla noi in tara, §i aü fost contestate de cei maI multi.Bine inteles cà pentru romani n'ati o importantä a§ade mare, precum In apus, Franta, Anglia, Germa-nia, etc.. unde cum 4ice Gérard de Nerval : «la con-naissance du blason est la clef de l'histoire».

Multi 'spun cä aceste semne distinctive ale n. obili-mei existat in tara noastra', §i ca. sunt ovatie recentd. A§a e, dar nu e nici a§a :

1. Nu e a§a-- pentru câ ori-cine a avut ocaziesa'§i arunce privirea pe un document din sec. XVsail XVI, XVII, nu vorbim de cele ma"' noui, a pututobserva langa iscalitura fie-cäruf boer aplicatä §ipecetia sa. Fie-care din aceste pecetif poartä pe dansadiferite semne, din cari multe se pot recunoa§te maimult saü mai putin bine. E decr sigur, §i §tiut deori-cine, eä fie-care boer íi aveä un semn distinctival s'éti, cu care intärea o iscaliturä. Se pot observaaceste semne heraldice .forte adesea, §i de multeori gäsim la intervale marl de timp reap- ärand 4iselesemne la urma§I. Tot ce se poate spune este caacste märci nu ereati acelea§i intre membrii unei

www.dacoromanica.ro

Page 42: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

XLIII

familii §i chiar de la tatà la fill. Ast-fel cà des-cendentif aü nevoit sa aleaga ca herb sail blazonunul saü.mai multe din semnele heraldice ale strä-bunilor. De aci se explica §i cum s'a schim. bat stemaveche a familief printr'alta deosebitä.

2. Este a§a pentru-ca actualele armoarif s'ail re-gulat in secolul nostru, fie dupe' documente vechf,pece0.1, etc. ; fie ca compus din noil prin pu-nerea de embleme §i piese de care se leaga vre-otrad4ie din familie.

Numele de ostemei » (herb, etc.), se da In specialla semnele distinctive ale térii §i diferitelor familif.In definitiv la nof ca pretutindeni ail fiinta semneleheraldice §i Blazoanele.

Coroana veche romaneasca uzitata, erea cea denobil, cunoscuta §i in Occident ; §i care in evulmedia crea cea regala. Anume : ca cea .de mar-quiz francez, insa In loc de o trefla de perle nu-maï cu o singurd; definita : un cerc de aurornat cu pietre fine, d'asupra 4 frunze de aur, ye-zute 1 .in f4a, 2 pe jumétate §.1 una nevezuta (laspate); iar intre ele cate o perla.

Coroana de nobil mai crea §i alt-fel (cu deoseb.In Germania), anume din 7 perle sustinute decare crea equivalenta cu cea alta. Aceasta prinanalogie cu cea de comte care avea 9 perle, §ide baron german 7.

Datele, in cronicele i documentele noastre sunt socotite de laasa gisa creatiune a lumef, care e pus5. 5508 ani inainte de Crist.De aceea and gasim o data., de ex. 7069, spre a afla equivalentul inani de la Christ, n'avem de at a. scAdem 6608, afiând ast-fel 1561;aceasta pentni lunile de la Ian. Septembre, iar de la SeptembreIn sus : 6609.

www.dacoromanica.ro

Page 43: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ABAZA(MOLDOVA)

Familie stabilitd in Moldova, din timpul lui Vasile Lupa(sec. XVII), ffind ccercheif de ai lui Vasile Lupu», cumcilice cronica. Inteadevér, ca §i familia Cerchez, ea ereaoriginará dintre cerchezil. din Caucaz, in care parte e oregiune locuitä de poporul «Abazi», de unde venise apol.In Moldova. (v. Hasdet-Etimol. magnum).

Un act de la Dabija Voev. 1662 (yell Hasdeil id.) vor-be§te despre un Abazei, care nu §tim ce legáturg, însä aveaIn aceasta familie: ....oPastravanil ce este in tinutul Neam-tului, care a fost al lul Gavril Hatman; iar apoI ail ranaspre mâna feciorilor luí Gavril Hatmanul, Radul i cuAbaza....».

La anul 1700 Intalnim pe VORNICUL LIE ADAZA, desprecare vorbeste cronicarul Neculce, Acesta insoti la anul1711 pe Cantemir in Rusia, rémáind acolo cu fostul saldomn, i ajunend la gradul de colonel in armata luiPetru cel Mare, ca multi románl pe acele timpurI. Urma§iIsa aú rémas tot acolo pand in liva de al'. La 1700cum ne spune Neculce, el impreuná cu alta cinci boerIfugiserä iri Polonia, fiind Domn Nicolae Mavrocordat(Letopis. II p. 297). Sub Cantemir W. 1711 avea titlul deqvornic despre Doamna», printre boerif marl al divanulul.

ION ABAZA, starostele de CernautI, la 1710, cum rela-teazd letopisetul luI Nic. Costin, insoti impreura cu Hristeajicnicer pe doi agi turce§tl, carl cercetail cazul una calcári

www.dacoromanica.ro

Page 44: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

2

din teritoriul Moldovenesc de care RusI, langa riul Prut.(let. Coggin. p. 71, tom. II). Probabir c. acest boer sa fiefrate cu Vornicul ILIE ABAZA, contimporanul séri. Aba-zestif erail inruditi cu familiile Sturdza, Motoc i altele.

Nu stim daca cum-va faimosul Turc Abaza-Pasa, de pela 1630, de care se vorbeste in istorie, n'ar fi din acéstafamilie (?).

La 1757, SANDUL ABAZA (fiul la Ion ?) e citat inteundocument de mosie, aflator la Academia romana.

Pare ca dupa acésta data', familia rémasa in tara, numa' joacä nicl un rol in afacerile publice, i decazu cuincetul. Sion, Cm arhondologia p. 1:) spune despre familiaAbaza : aleam vechill, peste 200 anr, drept moldovean, ailfost i vornici marI i vistiernicI, iar acuma abia se cu-nose' intre

GRIGORE ABAzk träia pe la 1850, proprietar In district.Tecuci i avu de la sotia sa Safta, o singura fica Elisa,maritata cu colonelul loan Racovitd.

Descendenti al acesteI familii sunt numaI cei din Rusia,printre nobilif rusf, coboritorI din vornicul lije Abazadin carI mal multI distins in demnitatile statului.armatä.

www.dacoromanica.ro

Page 45: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ARBORE(MOLDOVA)

Veche familie de boeri, cunoscutä cu date sigure din se-colul XV.

ARBORE CAMPODUX, e raportat ca primul autor al cro-nicel luI Huru, reputatä ca falsä. Acest campodux saticonduator de o0I ar fi trdit in prima jumétate a secolu-luI XIII (1200), sub Vodd Drago (?) Niel-un alt isvor nuconfirmä nimic despre acest personaj fictiv.

In secolul XIV in mod probat, gäsim pe :LUCA ARBORE, Orcdlabul de Neamtzu, pe care o mill-

time de documente ale timpuluI ni le-ail transmis. B'dträ-nul Luca Arbore trdia Inca pe la 1475, tot ca guvernoral qliseI cetAtI. Fiul sal este:

HATMANUL LUCA ARBORE, faimosul portar de Suceava,boer vestit pe la finele secoluluI XV 0 inceputul al XVI.Sfetnic de incredere al luI Stefan cel Mare, rémâne 0 subBogdan, iar la moartea acestuia e läsat conducätor al férilIn timpul minoritäteI luI Stefänità. Faptele acestul boeraù rémas vestite, i adesea poezia l'a ,cantat. Costache Ne-gruzzi (in Aprodul Purice) ne spune :

(Aced-a-se aft' iardsi al ostilor veteran.Arbur Hatmanul, ce'n mánA poart'un groasnic buzdugan...)

Ast-fel Il gäsim pe acest viteaz in ajunul lupteI cu ostileungure0I ale luI Hroiot. -L C. Stamati, in Sentinela, ice:

Eú sunt Arbore copile, Hatman lui §tefan cel Mare,Am slujit sub a luí sfeaguri patru-deci de ani pe rAnd,§i in patru-deci résboae, crunte dar biruitoare,Vèlul eroul Moldova pe-vajrnasil s61 lAtAnd.

www.dacoromanica.ro

Page 46: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Arbore insoteste pe domnul sèú, fiind aläturl cu dansul,In cele maI multe batalii, mai ales cele din urmä.Latranete, el piere inteun mod cumplit, omorit de .cela pe care'lcrescuse in brate «In 1523 luna lui April, in cetatealaului, an' tdiat stefan Vodà pe Arbore Hatmanul, pe bare(pc sal fi aflat in viclenie... i acea plata ail luat de ladansul, In lo c de dulceatà amar pentru nevointa luT ceamare; el nece judecat, nece dovedit aú perit.... dui:a numultä vreme in acel an ail tdiat stefan Voda si pre fe-ciorii lui Arbore, pre.Toader si Nikita». (Ureche.Letop. I, 187).

Miron Costin, spune in cronica : «In acelas an ailpribegit arpe postelnicul, cand aû perit Arbore Hatmanul cufecioril sél. Aratatu-s'ail acest stefan mare vdrsator de sange,cum s'ail cunoscut cu bietul Arbore Hatmanul i cu fe-ciorii lui, in ceiate in Harlan, caror le-a taiat capetele».

La satul Solca de jos in Bucovina, subsista panabisericuta zidita de batranul Arbore la 1502, unde se véd

portretele luI, a sotief sale JULIANA saü Iliana, si alecopiilor.

Copiii Hatmanului Arbore aú fost patru (?) baeti; iarfete : Odochia, Sofia, Nastasia, Maria, Stanca, Ana.

NICHITA i TOADER, fratii, aü perit putin timp dup6 ta-täl lor, decapitati ambii in Suceava. Din familia lui Ar-bore, ail scapat unii de urgia domneasca. Pare Ca' acestian'aii fost din fiii Hatmanului, ci alte rude apropiate, carIapol retras la mosia lor de bastind din Bucovina (sa-tul Arbore), unde perpetuat,

Sub Petru Vodd Rares intalnim tot ca Hatman, pe MIHUARBORE, care paraseste pe acest principe in 1,538, pentrua trece la adversarul séti stefan V. Lacustä, pe care apoiIl paraseste de agemenea. Dup6 cum lice Letopisetul:«urandu'l toatd curtea i boerii (pe tef. Läcusta.),vorovit o seamä de boeri din curtea lui, anume Gainescil

Arborescii, i la asternutul lui unde dormia Pan orno-tit in cetatea Sucevel».... (1539) Intre acestia se aflalogoatul Trotusan.

La anul 1545, boerii «GLIGA flil 11.11: Arbore si Ion Cras-

www.dacoromanica.ro

Page 47: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

5

nes» ail ftigit din Moldova in Polonia cu doué calugdrite.Acest boer Gliga erea fiul lui Mihu Hatmanul.

Despre Arborescl, multe isvoare se aft' la d. Wickenhauser(Cernauti). (V. Hasde5, Etimologic.)

La 1628 se mai pomenea ca o traditie despre averilede odinioara ale acestei familii, averT earl trecusera dinneam in neam.

Cu incetul aceasta mare familie incepe sá decada, ajun-gand printre boerinasi, i ast-fel chiar de la 1650, gdsiminteun act din Bucovina, subscris printre mai multi ra-zesT, pe: RADU ARBORE.

Intr'un zapis de vinzare tot de acolo, din anul 1698, lasarsit se spune: «i eil Arbore Stegar am scris zapisul

pentru credinta m'am iscalit. az SANDUL ARBORE Stegar...iscal.... »

Satul Solca de jos din Bucovina, ca o amintire, pas-_

treaza hied numele de cArbore».In secolul trecut traia la satul Arbore, urmasul acestei

vechi familii: LUCA ARBORE. Fiul acestuia : DUMITRU Ar-bore a fost vel Paharnic si a avut doué fete : una s'a ca-satorit cu C. Cogalniceanu; iar cea altd

SMARANDA, Cu boerul Zamfirache RALLI, din Basarabia.Boerul Ralli a dat spre Inflare lui Dumitru Arbore, pefiul sal mai mic CONSTANTIN ; iar pe fata sa Elena batra-nului boer Ilski din Bucovina (Crasna).

CONSTANTIN ARBORE (nascut Ralli) a avut 2 El si 2 fete :1. Elena, maritata in Rusia cu Generalul Mihail Makceff,

actual comandafit al fortareteI Brest-Litovsk ;-* 2. Maria ca-sator. in Caucaz ; 3. Vladimir a murit fara copii; lar celde pe urma urmas este 4.

ZAMFIR C. ARBORE, publicist, etc. a scris mai multeuvragii insemnate, intre cari marea monografie asuprad3asarabiei» de al carei istoric i etnografie s'a ocupat inspecial. Are 3 copil : DUMITRU Arbore, Caterina si Nina.

www.dacoromanica.ro

Page 48: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ARGETOYANU(OL TE NIA)

Origina numeluI acesteI familil se trage de la satul Ar-geioaia din MehedintI. Sunt maI multe ortografii ale nu-meluI, gasite s'i In textele vechi, precum : Argetoianu, Ar-gintoianu, Argitoianu, etc.

Despre Argitoienl nu se gdseste mult prin docum. Inaintede jumétatea sec. XVII, de si familia lor a existat ca stà-panitoare a satuluI Argetoaia incá de pe la 1600.

Cel d'antal cunoscut, e din anul 1668, iscalit Intr'undocument oltenesc, privitor la Cerneti si unde iscdleste:MIHAIÜ HARGETOIANUL, Cu Filisanul, Fdlcoianu, Buzescu,Preda Poenarul, etc. Acest Mihaiii crea vel stolnic, dupäcum se vede In disul document, si In altul din 1662, totca mare stolnic.

DUMITRASCO ARGETOIANUL VEL CA.PITAN, al cärui gradde rudenie Cu precedentul nu '1 cunoastem, a trait pe la sfar-situl secolului XVII si putin din urmatorul. Din anul 1697existä un act domnesc, (Condica mon. Govora ;, Archiva Statuluf),In care se presintà: cSd se stie boiariI adeveritorl si ju-decAtorI al pärinteluI Grigore Egumenul de la Sf. Mona-stire Govora, bojarii anume Capitan Argitoianul, i VasileCdpitan, etc...».

Fiul acestuI Dumitrasc capitan, e CONSTANTIN SERDARULARGETOIANUL, pe care la 1719 si 20 II gasim pe lista boe-rilor, In timpul ocupatiuneI austriace, ca vornic de judetulMehedintI. La anul 1727 afläm Inteun act din condicamonast. Horezul, vorbindu-se despre dénsul: «Sà chematlsi pe pärintele Igumen Hurezén si pre dumnéluI Con-

www.dacoromanica.ro

Page 49: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

7

stantin Argitoianul....» etc. (Hasdeu). El avu de sotie pe a5-a flied a Spatarului Mihaiü Cantacuzino.

In 1738 e VEL-BAN al Craiovei, chiar in anul când seinsoara cu Maria, fata Comitelui Nicolae Rosetti i a An-cutzei. In demnitatea de Ban n'a stat mult ; i iata ce nespune Daponte de numirea luI : «In 3 Novembre 1728 veniIn Bucuresti veste ca. Mustafa Pasa numise ban pe Con-stantin Argetoianul, ginerele acelui Nic. Rosetti care seresculase contra Portei cu 20 de ani inainte. In loc decaftan 11 imbraca cu un binis imbldnit cu zibelinä i «han-1é»;iar pe episcopul cu binis cu hermina». «9 Noembre. Seprimirä vest' ca. Argetoianul fusese confirmat in sarcinasa prin ordin scris al lui Seraskier Pasa, totusi nu ca Banefectiv dar ca vekiI. Se iscä o neintelegere intre locuitorl,caci acestia voind sà aleaga un alt Ban i sä scrie luiVodä sà '1 confirme in sarcinä, Mustafa Pasa uza deviolenta pentru a '1 sili sa iscaleasca o scrisoare lui Se-raskier Pasa, in care se dicea cal Banul In cestiune fu-sese ales cu vointa i consimtiméntul lor deplin». (Éphémé-rides II, 153).

La 1719 si anii urmatori Intalnim si pe VASILE ARGE-TOIANU, boer de Mehedinti, impreunä cu Constantin pelista boerilor cu subscrieri de bani catre Austria (cl. I).

Jn 4isa listd e scris : «Ardsetojanulz (v. Hurmuzache, VI, 325).Acesta e un alt fill al capit. Dumitrasco.

Fiul Banului Constantin, erea vel CLUCERUL CONST. AR-GETOIANUL, care a reparat biserica S-tul Dumitru Bäneasadin Craiova, dupä cum ne spune inscriptia dinteänsa :«Acésta biserica e ziditä din temelia ei de rèpos. domnMatei Basarab Vv. si trecênd in urmà multi ani la mijlocs'a stricat.... etc. Deci sculându-se d-lui Constantin Arge-toianu, biv-vel clucer, aú dres i aú indrilit'o, i ail zugrä-vit'o, dandu-I i alte odére, impreunà Cu d-neaei cocoanaArgetoiancd ; si din intamplarea vremilor de resmiriti, iaras'a stricat al doilea..., tot dumnealui répos. Const. Arge-toianu biv-v. clucer. cu répos. cucoana MARIA Argetoianca,fata dumnealui paharnic Nicolii Slätineanu, al doilea rand

www.dacoromanica.ro

Page 50: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

8

§indrilifo : i s'ail Infrumusetat cu zugraveala, puindu-Isticle 0 fiare la ferestre, cu toata cheltuiala dumnealor, In

prea luminatuluI Domn Alex. Ipsilante Voev., Oc-tombre 23, leatul 7283 (1775). (Pessiacov. S-tu Dumitruneasa, pag. 7).

Un boer Argetoianu, probabil Const. sad Vasile, '11 gd-sim la 17..., Intr'un raport austriac din Oltenia unde se spuneca tinea In arena' 2 mosiI : c....Orevitza und BolbosanIfiscalische In der arendation des Bojarn ARGETOJANUL, mitbegriffene.... etc. etc.».

Constantin A. Clucerul, fiul lui Constantin Serdar 0 ban,avu o sofa' MARIA, care era sotia lul Radu Bengescu ;iar el muri fdra copiI. (v. Geneal. Cantac. de Boliac).

IONITA ARGETOIANU slugerul, 11 gäsim la 1783 In diva-nul CraioveI (Cu 50 tal. pe 1.)

NICOLAE ARGETOIANU biv-vel pitar 1763, erea clironomulmo§uluI séti Nicolae Ruset biv-vel logofét (1758) decI fiulluI Constantin I.Datele despre membriI citatI ai acestelfamiliI se gasesc Intre documentele mo0e1 Slatioara. (v. Arhiva.Stat. Bucur.).

CONSTANTIN Argetoianu avea titlul de mare Ban la1847, etc.

Din actualff descendentI ai acesteT familiI, sunt :deneralul ION ARGETOYANU n. 1841, comandant al cor-

pului I armata. Oficer la 1861, apoi inginer §ef la Craiova.In résboiul din 1877 ia parte ca major la Plevna i Vidin.Director al lucrarilor fortificatiilor Bucurqtilor, general deBrigada, fost inspector gen. al GeniuluI (1895), etc.Cäsatorit cu Constanta n. OteteNanu. ION ARGETO-YANU doctor, casat, cu C-tesa C. Talievicl.

www.dacoromanica.ro

Page 51: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ASAN(MOLDOVA)

Veche familie a cAreI originA se urch" la ASAN, condu-cätorul Vlaho-Bulgarilor din BalcanI, pe la anul 1190,dupé cum spune i Cantemir, vorbind despre miscareapopoarelor din Balcanl : «Capetele acestel ridicarI ailfost doI fratl Petre si Asan ; dintr'acest Asan sunt Asanilcaff si astazI sunt la noi in tara, mbicar cà cu multà vrememaI pe urma." ail venit in Moldova». (Cronica II, 250).

Tot el, in descrierea MoldoveI, mai spune la lista fa-miliilor : «Asan. Care se trag de la Asan, un frate al luiIon, domnul Ore' muntenestl, despre care pomeneste eho-niat». Acest Asan care cu fratele séü Petre respinserd dom-nia byzantind, erea rimnan chiar din muntii CarpatI (Hasdeil.Mg. Etim.) Fuji séil Ion se numi Asan, dupé .tafal séuí i

ast-fel intreaga posteritate domnind peste imperiul valaho-bulgar e cunpscua sub numele de dynastia Asanilor. Asane ucis la 1196, Petru la 1197. Urmeazd apoi IONITÀ ASAN(1197-1207) faimosul biruitor al lul Balduin de Flandra,

cel care primi titlul dé impërat, 1204. ApoI vin pe rand :ION ASAN, CaliMan Si MIHAIL ASAN (-1257), dupé carenu maI audim de urmasil acestora. Ei erail aliatI cu fa-milia imperiald a Comnenilor.

Peste un secol i mal bine, ALEXIE ASAN la 1373 ereasenior al insulel Tasos sub autoritatea Venetienilor.

Epoca in care aceastà familie s'a stfémutat in Moldovanu se poate preciza, probabil cá inainte de jumétateacolulni XVI, de oare-ce un istoric grec scria pe atunciCa' familia s'a stins in linie barbateascd prin acele locurl.

www.dacoromanica.ro

Page 52: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

10

In tara capäta porecla de Calera, care in limba turca.inseamna : vestit, nobil.

Ast-fel, dupé cate se cunosc, cea mal veche mentiunein tara despre aceastá familie este de la anul 1650 inteunhrisov al lul Vasile Lupu Vv. In el se vorbqte despreboerii : Kyr ASANAKI i fiul Sell CONSTANTIN ASAN Celebi.

Apoi de rudele acestora : IORGA ASANI i fil Sél MANOLECONSTANTIN ; tOti cincI proprietarI de mo0I in judetele

Tecucia §i CovurluI.Un alt act din 1668, in limba romana vorbe§te despre

un sat Latur4eniI din Tecuciil proprietate a luI ENAKICILIBIUL, fid al aceluia§I Constantin Cilibiul Asan, de carese amintWe la 1650. Enake, dupe' acest document ereavér primar cu Manole §etrarul, i nu avu nici un fecior.(v. Pap. Calimah. Convorbiri liter. anul XXI, No. 9).

VASILE Camam, fara numele vechiii de Asan, crea dinaceasta familie a Asanilor. L anul 1764 crea mare Logo-fa al Moldovei sub Grigore Al. Ghika.

In Valachia gasim In decursul secolulul trecut malmulti AsanI. Ast-fel:

Panul ASAN vel sluger in mvanul Val. la 1717 (28 Apr.)Aceasta probabil e acel ASAN CALARA de al* carui dol fe-ciorI vorbe§te letopisetul Moldovei, ea aft fugit cu alti boerIdin cauza lui Nicolae Mavrocordat, fiind primiti de Raco-vita Vv. (Let. tom. III, 71).

CONSTANTIN ASAN, la 1744 in Valachia, e biv-vel capitande lefegil.

GRIGORE ASAN, la 1793 avea de nevasta pe Joita, fataboerulul Costescu etc.

UltimiI descendenti din familia moldoveana a Asanilor,trecuta apoI in Valacitia, in secolul din urmd, sunt :

TEODOR ASSAN, casátorit cu Eufrosina Grädi§teanu, §i co-pil :

CONSTANTIN ASSAN, §i Marie (Sarli).

www.dacoromanica.ro

Page 53: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BABEANU(vALAcHIA)

Familie originará din satul Bäbenl din V'elcea, undeapare din secolul XVII.

Ast-fel prin documente, gäsim la anul 1635 pe unul din-tr'ânsii, anume CERNAT din Bdbenl ; i putin mal tárclitila 1642 pe IANE PAHARNIC DIN BABENI. Un VÉLCUL din BA-BEN1 trdia pe la 1694, c*Ond e citat de un zapis.

Pe la inceputul secolulul trecut (1700) (condic. mon Vie-rosul ; Archiva St.) gäsim trdind pe TOMA BABEANUL; iar la1742 (id. Arh.) pe almAr LOGOFETUL, feciorul Tomeibean». In acest an, acel Mihai seria hrisoavele domnesti alelui Mihai Vv. Racovitd.

Contimporan cu d'ansul erea STROE BABEANUL (1732),citat in testamentul vorniculuI Ilie Otetelisanu din anul1732...: «am cumpèräturi...i de la Stroe Bdbeanul din BA-benI...» etc.

In privinta inrudirei dintre acestia nu putem sti nimic,ca i asupra persoanei lor, rficI-unul din ei ne jucand vre-unrol, ci fiind niai mult boeff de tara, secundad, sail logo-feti pe la divan.

DRAcatc1 BABEANII, polcovnic, este la 1793, judecdtor lajudetul Dolj (cu 50 talen retributiune). (v. Ureche. Istor.I, p. 254).

In secolul nostru mai träia incd PANAIT BABEANUL, biv-vel sluger, bOtran la 1812, al cdrui fiù e CLUCERUL BA-BEANU, cáre era Ispravnic al judetului Vélcea in an. 1795.Fiul acestuia, nepot luI Panait, dup6 cum arata niste actede hotärnicie, (din Arh. St.) este :

PANA BABEANU (Panait), biv-ftori vistier la 1813.Din aceastd familie sunt adI mal multi descendentI, din-

tre cari : Cdpitanul ALEX. BABEANU, cAskorit cu LucretziaRahtivanu, etc...

www.dacoromanica.ro

Page 54: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BAJESCU(VALACHIM

Pe la Inceputul secoluluI XVII träia boerul GEORGIE,care avea mosia aajestl, dui:à care se numirä ast-fel ur-masif se. El avu, dupà cum ne aratä documentele, de fid pe :

MARELE BAN MARE BAJESCu, de care ne vorbesc CM-nicele muntene dupa anul 1660. Intr'un act din 1648 enumit «Mares logofe't Câmpulungescul», i avea de sotiepe jupaneasa Maria. Mai multI cronicari (hare altiI §incaI etc.)Ii numesc gresit Kretzulescu, poate din cauzà cà ereafoarte de aproape inrudit Cu aceastà familie, si fiind-catot-d'auna II gäsim alaturI Cu cumnatul (?) sèd Radu Kretzu-lescu. «El erea boer din casa Cantacuzinistilor». (cron. Const.).

In anul 1663, cronica vorbeste de désnsul atuncI când unilpärara la domnul Grigore Ghica pe erban Cantacuzino v.logofét si pe Mares B., c5. umblail cu reclamatii la poartdcontra luf. *

La anul 1671 incepe cunoscuta ceartd dintre Cantacu-zeni, cu Kretzulescu si Mares BAjescu de o parte, cu BA"-lenif de alta, in care sympatiile sunt Impàrtite intre cro-nicarI. Mtà ce dice cronica ifälaceneascA, partizana age-nilor (ap. §incaI) : «In vremea ce s'ad dus Mares Banul laCraiova, nu s'ad dus smerit de altI boerI, ci s'ad dus cupompà, cu steag bänesc, cu trimbite, cu tobe, cu surle,cu gloate i cu multi copii de casa cu sulite i inaintealuI mergea vre-o catl-va provodnicI infrumusetatl....» (cron.III p. 166). Din Craiova temându-se a nu fi 0mm-it de GheorgheBdleanul a fugit In mondstirea la Loviste, venind apoI InBucuresti si plangêndu-se la Domn, care convocd divan

www.dacoromanica.ro

Page 55: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

13

si mazili din boeril pe BAlen1 cu partizanii lor. Inanul urmätor, TurciI numirà Domn pe Grig. Ghica si prin.sera pe Mares Banul la Adrianopol punéndu'l in obezI.Noul Domn veni cu el si '1 Inchise In turnul domnesc ;

iar apol i se dete drumul si rémase In tarä (id. p. 170-75).Pänäi sub Brâncoveanu Vodä mai gäsim pe acest boer,in istorie, ca Vel Ban. Inainte, la 1669 in hrisovul pen-tru isgonirea Grecilor, al luI Radu Leon e iscälit ca mareVornic.

Acest boer, care se distinse mult In timpul sèìí, i carede multe off putea fi confirmat domn, avu 3 fiiI, dupäcum ne arata documentele.

Maui(' POSTELNIC, citat la anul 1689 cu frateleGEORGE Paharnicul. Acesta din urmä avu un fit'l CRISTEAlogofétul (1686), care la 1680 erea insurat Cu Ilina fata lulPanä: Pepano.

Fiul maI mare al BanuluI Mares, era FIERA, c4t la 1648incà foarte tindr, impreunà cu tatäl sëú, ca «postelnic otBalotesti». La 1680 Mares cu sofa sa Grajdana, e .citatsi cu fiul lor FIERA paharnic. (si 1690) etc.

In diferite documente de mosie se vorbeste de : «Candeapostelnicul Balotescuy, i nepotul sal: Fiera. Mosia Balo-

---tesci era de sigur In neamul Bdjestilor, dupd cum amvédut cä. Fiera, fiul luI Mares o stäpânea.

In secolul XVIII Intalnim pe boerul STEFAN BAJESCUsotia sa Stanca Bäjeasca, la anul 1743 (doc. de m.); iar :

Boerul IORDACHE BAJESCU, «om bun fárd de nicl o vinä»,fu ucis de Stefan Vodd Racovitä prin intrigile lui Stava-rache la anul 1764 «numal spre a fi de groaza ispravni-cilor Insärcinati Cu stringerea banilor, flind si el unul dine», 4ice genealogia Cantacuzenilor. (v. Buciumul i Xenopoltom. V).

In secolul actual, In deosebite acte de hotärnicie figu-reazd boerul.... BAJEscu, fost vel setrar la 1793,a cdriff sotieSetrereasa Ruxandra, träia dupä moartea lui,.la anul 1809.

Fil lor aù fost, incepänd de la cel mai mic : GRIGORE

www.dacoromanica.ro

Page 56: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 14 -

BAJEscu, praporcic la 1841; CONSTANTIN B. de asemeneapraporcic In acelas an ; si

MUSTACHE BAJESCU serdarul; pitar la 1839, cdsätorit CuZinca (1847) si lid mare al setraruluT BAjescu si al Ru-xandrel. El avu un fiti: Iorgu sail GEORGE Bdjescu.

etc

www.dacoromanica.ro

Page 57: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BALACEANU(VALACHIA)

Origina familiei Baldceanu, e din satul Balaciu (din Te-leorman), mo0a stre'buná a lor. Incä din al XIII secolgäsim pe KNEAZUL BkLICEAN, (Balacico). Acesta trdia pela anul 1280 in tara ronaneasca längd Dundre, i neamullui era din Nechia castä a Basarabilor. El pieri intr'o luptdlegendard. (v. Hasdeu.Radu-Negru).

Date mai sigure avem despre primul Bäläcean cunoscutpänä acum, anume CONSTANTIN «pe care letopisetul '1 aratgcà aù fost cäpetenie Impreund cu alte dou8 cApetenii ai o§-tilor Mircii Vodà Cozianul, care ad domnit in anul 1387».Acest «Cäpitan» Constantin, avil un fiii numit DRAGOMIR.(Geneal.

Fiul luí Dragomir e: GIAICU BALAcEANu, care a trAit putintimpedupé anul 1400. Numele Giaicu se traduce prin «Popa».Dacd inteadevér Bäläceanul a fost popà saa numai a avutaceasta poreclä, nu se §tie.

In filiatiunea lor, fiul luI Giaicu era NEDELCU BALA-CEANU vornicul. El, impreund çu sofa sa Ana ail fondatin Bucuresci biserica Sf. Gheorghe vechiä la anul 1492.

(Portretul, 4is al Vornicului Nedelcu din mon. Tismananu e al luT, ci al inf. Nedelcu mare vornic de la 1542). Fiulsal* se numea MowL i acesta,avU la rändul sal depe SPATARUL SPATA BAL 4.CEANU, eu acela0 titlu catatäl séú. Spata era insurat (?) cu Mara, care erea pome-nitä «Cálugärita cea bAtränä Bäläceanca» 0 care mai trdiaincd in adanci bätränete In sec. XVII. Copii el, dupé cum suntpomenitl inteun document, &ail: MIHAI clucerul, Dora-

www.dacoromanica.ro

Page 58: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

16

TRWO Postelnicul, Ancuta, asupra cal-or nu stim nimic,Dragomir si Badea.

DRAGOMIR LOGOFETUL din Balad, e pomenit In 1584 si1586. Sub domnia luI Radu Mihnea e mare spatar si se vedeca a murit inaintea batrafiei sale mame. Fratele sèd BADEAn'avu copiI, iar fiul luI Dragomir e numit tot Badeajoacà un rol insemnat in secolul XVII.

BADEA BALACEANU VORNICUL, supranumit Usurelul, depe cdnd era mare Cdpitan.

El cäpaase porecla de Uqurelul, fiind-ca In intervalde vre-o 24 de ore ajunsese de la BucurescI la Iai, cu oscrisoare de la Constantin Basarab, domnul Munteniel,care Stefan Gheorghe al Moldovei, prin care scapa de lamoarte sigurd pe frail Toma si Iordache Cantacuzino.Ion Neculce : «Si pus Muntenil de atuncea numeUsurelul, dupé care multd milA ati avut de la Cantacu-zinescl».

Calaoria cdpitanuluI Badea, lice d. Hasded este o ade-vérata minundtie pe acele timpuri: eftrebuia sa fi schimbatpe drum o multime de cal «de ()lac» dupé cum se c,liceape atuncl, si nu putea sä: se fi odihnit o singura

Prin persoana lul Badea, BaldceniI aü fost cel d'antaineam romdnesc care a capdtat de la Austria, adica de la«sacrul titlul de «graf», (yell Sulzer, III, 164 siEngel t. II), i l'a romanizat prin cuvéntul ccontes», for-mat 'printr'o alterare a cuvéntului «conte». Deja In1654 se citesce in cronica munteneascd despre «Conte§adTdceand», care nu e alt de cat Badea, mal apolmare vornic.

La anul 1673, cand se dede bätälia de la Hotin intreTurd i Poloni, i când Voda Stefan Petriceicu a trecutIn partea regelul Ion Sobieski, printre multi boerl moldo-venI erea i comtele Baldceanu,- adicd. «Usurelul», care s'adistins si de asta data purtandu-se In lupta foarte vitejeste.(Sin cal).

Cronica moldoveneascá a lui Amiras (Letop. III, p. 146)dice: «Multd vasare de sdnge s'ad fdcut, si care turc

www.dacoromanica.ro

Page 59: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

17

scdpd din santurI, din Nistru nu scdpà, lar cand schpàdin Nistru, din oaste ce erea In cea parte nu scdpd cáerea multi si de-ai nostri amestecati cu Le§ii si BadeaBäldceanu Contos, de'i omora de mai nici unul n'ascdpat».

Epitetul de «talhar fan, dat de aceasi cronicd pare a sereferi la episodul povestit de cronica munteand : «BadeaVornicul Bdráceanu, In dilele lui Antonie Vodä aú ucisniste negustori Moscoviti impreunä cu cart crea i calu-gaff mersi pentru mild la Mosc, pre to omorindu'i cu o_sotie a lui ce'l chiema Buta, averea le-o au luat»...

VEL-AGA CONSTANTIN BALACEANU, comte al imperiului,e fiul vornicului Badea, ginerele lui erban V. Cantacuzin,si cel mai inversunat dusman al lui Brancoveanu; lifcru decare vorbeste Engel pe larg. (I, 836, Gesch.).

Constantin Bdldceanu vroia Cu ori-ce pret ca s'ajungddomn, i credea cá va putea sä reuseascd cu ajutorulAustriei, pe care In acest scop o indemnà sd ocupe tara.

Foarte p.mbitios i foarte viteaz, In lupta contra Tur-cilor, In care l'a Védut insusi ungurul Cserei, nimenea nus'a bdtut tnaI bine de cat B615.ceanu, care a si pieritacolo cu sabia in manä :

«Aga adlaceanu a perit In résboI, dar ail pierit si se-raskerul Turcesc, lovit un glont tocmai In gurd.Zic cä la acel résboi O. fie fost mai mult isbanda desprepartea. cazacilor BrancoveanuluI, cärora le crea cap unmoldovean anume Costin cdpitanul de Focsani, feciorulNenului. Dupé ce ail aflat Brancoveanul Vodä- pe AgaBäläceanul mort in résbol, capul la BucurestI,de rail pus inteun perpeleac In mijlocul ogrädil lui dei-ail sedut vre-un an capul In prepeléc, si ail Invétat dei-ail risipit i curtile i ograda de aiirémas numai jdriste...(I. Neculce.Letop. II, 262).

tiga adlAceanu a rémas un personagiii In legenda po-pulard. In balada «Aga Bäläceanu» se spune :

www.dacoromanica.ro

Page 60: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Intre ClejaniSi-intre Bucsani,S'a inalnit, s'a intimpinatDoui domni cu done' osti;Da pe nume cum ii chiamä ?Este Aga BäläceanuCu Constantin Bräncoveanu.Prange Aga Bäläceanu

113

Pe Constantin Brincoveanu.Cand soarele fu colea,Strigä Serafim Pasa :aBoerlf cine s'a aflaSi se va adeveraSä taie pe Aga Bäläceanu,Cu bania sä'l märescCu bani multi sä'l däruesc...

Nimeni nu .se gà.'si, afard de : apitan Costin, agbeiBgläceanu fin,

Care omori prin trddare pe viteazul boer i apoi se dusela domn sä'si ja re'splata ; insA fu dat gadelui tae ca-pul. Asa spune poezia populard. Comtele Const. Bàld-ceanu Aga avu de sotie pe Maria fica lui erban VodäCantacuzino.

Bdldoenii, ca si alte familii boeresti, aveati o cronicdspecialà a Ora, conservatà in familie. Ea e cunoscutà subnumele de «cronica Wäldceneascd», se incepe la anu11629si se termind la 1724, vorbind i despre Moldova.RaTaiceancd, aflandu-se la Viena a incredintafo lui SamuelKlein, de la care o avu incai, iar apoi Engel.

ION BALACEANU, fiU1 luI Aga Constantin (Engel II 12)a perit in torturd sub Vodd Mavrocordat ; de oare-ce Ca toffadlAcenil in acea epoc5., erea partizan al politica aus-triace. -L El avu 3 fice, numite «nemtòicelez, fiind-cd ereaticrescute la Viena, anume: Ilinca, Maria si Smaranda, dincdsdtoria sa cu Ifinca, fata postelnicului Brezoianu.

Dintr'o altà bransd a familiei, intalnim in secolul XVIIpe boerui: HAMZA BILLACEANUL, despre care gdsim men-tiurif In cronice si documente contimporane; a fost cdsà-torit cu. Anica fata lui George Bdleanu biv-vel Ban, pecAnd erea mare clucer (la 1680). Intr'un document din1713 e amintit cu cele 3 fice ale sale: Jupdnesele StancaBäläceanca, Ilinca i jup. Preda, care a tinut pe Dumi-trasco Poenarul, pe atunci (1688) pitar mare.

Frate (?) CU Hamza erea GRIGORE BALACEANUL, pe care'1 gasim boer insemnat pe la 1688.

BARBU CLUCER BALACEANU, fiul acestuia, e cu rangul de

www.dacoromanica.ro

Page 61: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

19

agä, la 1688, jar mare clucer la 1703. In 1728 inteun acte citat ca mare postelnic, i anume 'rate() insemnare delucrurI ce a ldsat Doamnef. Maria a réposatulul ConstantinBdráceanu.

Despre urmasil acestora nu mal stim nimic.Alt fiii al lui Dragomir, deci frate cu Badea dis Usu-

relul, era PATRASCO, boer care avea 3 fiI, din care s'atransmis familia actuald. MATEI BALACEANu, cel mai marela anul 1693 era partizan al lul Constantin Bdráceanu sial véruluI sal Preda Proroceanul, venind impreund cu elIn çarà cu armatd nemteascii comandatä de Heisler, siacest din urmd «pornind spre BucurestI aú times incdinainte pre Magne groful Generariul Cu o seamà de oastecdrárime, i cu ddnsul impreunä erea Preda Proroceanul

Matel BAlAceanul, vèrusdii, povete fiind..» (Radu Greceanumag. ist II, 144) (v. Proroceanu).

El erea vér i cu Barbu Bddeanu, de asemenea partizanGerm anilor.

MateI a avut dol fecimi : PATRA$CO3 care si el avu 3 filIon, Matel si Nicolae ; si HRIZEA pitárul Bdläceanul,care a avut copii pe Ilina si pe ION BALACEANU etrarmare. Acesta a rásat patru fil si o fatd (citati la 1815) :Nicolae, Tdnase, George si erban.

BARBU Bdráceanu, frate cu MateI i fiti luI Pätrascoare un fid I'EFAN ; iar acesta pe Iordache si GEORGE Mid-ceanu, dupd cum aratd schita genealogica a neamuluifäcutà la inceputul acestul secol. Hasdeu. mg. etimolog).

Al treilea fiù al luI Pdtrasco, deci frate mai mic cuMateI era :

DRAGHIci BALACEANU, insemnat boer in secolul trecut.Este dovedit inainte de 1749 ca biv-mare pitar. El amurit inainte mult de 1770 si a avut de sotie pe Catrinade la care se näscu fiü BARBU BALACEANU. (v. tabl. Hurmu-zaehe Doc. t. VI)

Barbu adráceanu e tatäl VORNICULUI CONSTANTIN BALA-CEANU. Despre acesta gice Ioan Ghica (In serisoarea III ultraAlexandri) : «Caragea era neimpdcat cu boerif carl, nevoind

www.dacoromanica.ro

Page 62: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

20

a fi instrumentele hräpirei lul, Ii faiceaii vre-o impotriviresaü chiar vre-o simpld observatie. Ast-fel pe Banul Coust.Filipescu la tinut doI anI la mosie la Bucov sub pazd,pe Banul Grigore Ghica doI anI inehis in cash , peVornicul Constantin Bdaceanu, de care se temea fiind-caacesta avea relatiunI de familie la Viena, trimes sur-ghiun la Castoria...» (anul 1782). El a fost si mare Ban.

Banul Constaritin a avut fiI : RADU, CONSTANTIN ah'15.ceanu(In sec. nostru). Nicolae Si IOAN insurat Cu o Wäläceancà

apoi Cu Elena. Moruzi.CONSTANTIN BALACEANU, fost mare Ban la finele sec.

trecut, a avut de fil la randul sèi pe : Hatmanul STEFANWälh.ceanu, ION Bä15.ceanu si CONSTANTIN BALACEANU, f.mare vornic, ministru de culte la 1838, Prezident al Eforielspitalelor la 1840, ministru de justitie la 1856. Chshtoritcu Catrina Dudescu, avu fig pe:

ION BALACEANU n. 1828, ministru plenipotentiar la Lon-dra. Fost prefect de politie sub Cuza i in 1876. In diplo-.matie: la 1866 agent la Paris, apoi (70) la Constantinopol ;In 1876 ministru de externe. Agent la Viena (1876),ministru plenipotentiar (78) ; apoI la Roma (82), Paris{1884, Constantinopol. Delegat in comisia Europeanh, aDunäreI si Prutulul (89). De la 1893 ministru la Londra.Cdshtorit cu , are fia pe CONSTANTIN BALACEANU,chpitan in rezervd, etc.

Din o bransh inrudith a familid, tot din Banul Con-stantin, prin fiul séü sunt descendenti actuall : GRIGOREaáldceanu (la Paris), si CONSTANTIN BALACEANU, mare pro-prietar (mosia Stolnici, Teleorman). Cdsätorit cu ElenaMAnescu, are fiti pe: GRIGORE.

Armele Bdlacenilor, concedate de curtea din Vienasunt : sus pe argint vulturul tériI, la mijloc (fasce) 3 sdgetirosiI in stea, pe fund aur ; iar jos leul dreptatel cu spada

cumpAna, In apropierea uneI ape de argint, pe fundalbastru.

www.dacoromanica.ro

Page 63: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BALEANU(VALACHIA)

Familie a carel* origina e legata cu a Basarabilor,apare cunoscua din seeolul XV. Numele vine de la mosialor de stapanire «BaleniI» din Jud. Dambovitza, de prin alXVI secol. Pe langal acésta posedail multe mosii In tara,fiind uniI din cei maI avutl boerI.

Primul Balean de care se vorbesce e JUPAN MIHAILla anul 1468, boer In divanul domnesc al luI Radu W.Inteun manuscris al lui Radu Greceanu se spune deun chrisov din 6976 (1468) de la «Radul Voevod Basa-raba sin Vlad Voevoda» dat «Cinstitului boeiuluI JupanMihail pentru mosia Rusa* i proci», i adaogandu-se: «din-teacesta se trag boeriI BAlenI».

Pare ca frate cu Jupan Mihail a fost GHERGHINA PAR-CALABUL, mare castelan al faimoasei cetatI Poenarl,sal:1 alta ruda de aproape. Acest Gherghina erea omfoarte bogat ; i avea de fiT. pe MARELE PAHARNIC DRAGHICT, tara copiI. Gherghina a fondat din temelie si a inzestratCu mare avere monastirea Nucetul din Dambovita, care arémas ca ctitoreasca a posteritätiI Balenilor, fiind interne-iata de neamul lor. Despre acest boer Gherghina vor-besce pe larg un chrisov al Radului Vodd din din an. 1502,asupra mosiel Topolovenii, fosta «a MiliI, feciorul luI Voicu

TatuluI», care fugise peste muntI, ridicand alt domn«peste capul pärinteluI D-niel mele» Vlad Calugärul; darfiind prins, l-a trimes sal arunce In cetatea Poenarilor ;iar tata-1 boeruluI Milea s'a dus Inaintea pärcalabuluI Grher-ghina «de Inchinat ce e mal sus din sat den Topo-

5

www.dacoromanica.ro

Page 64: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

22

loveni ca sal scoatä capul fii-sél MiliI de la cumplita morte,scos capul luI »

Sub Mihnea Veda Turcitul, in sec. XVI, gasim pe doIboeri Bàleni. Intr'un hrisov din 1582 al acestui domn, sevorbesce de 6 boeri bätránl, intre carI PETRU BAN DEBALENI. Vintila de Cornaterd, Stroe armas de Manescl,etc.... In alt hrisov din 1585 (mon. Radu Vodd, In Arhiva),gäsim pe boerul RADU CLUCER ot Baleni. Neavand alteindica' e greti a stabili timpul cánd a trait Petru Banul,deja batran la 1582. Pare ca el e tata]. cluceruluI Radu.

Inca de pe atunci existail 2 ramure deosebite din Ba-leni, din cari una a dat pe Banul Udrea de sub MihalViteazul, cea alta pe Gherghe Banul in sec. XVII. Oareclucerul Radu ot BälenI nu e tata] Banului Udrea ; im-prejurarile par a ne arata aQeasta.Vom lua fie-care ramuräpe rand, incepand cu a lui :BANUL UDREA BALEANU, boer dintre . ceI mal* insem-

natI ai lui MihaI Viteazul, si pe care cronicele 'I nu-mesc cHatman» pentru marile'i merite militare, de siacest titIu nu exista in Valachia. La anul 1598, MihaIil trimete asupra lul Hafiz Pasa, pe care'l invinge victo-rios. Vistierul Stavrinos in cronica sa, gice : «Sultanultrimete pe Hafiz-Pasa, om foarte viteaz. Acesta lsI aseazatabara la Nicopoli, avand 16.000 ostasI buril* si 32 tunurr....MihaI mica inainte pe Udrea, cu contingentul de Moldo-venI, 1000 Cazad: si 1000 Dorobanti ; Udrea trece indatäpeste Dunäre cu oastea i sfärama oastea luI Hafiz Pasa».(In Papal. Ilarian).

Dupé cucerirea MoldoveI, MihaI pusese acolo pe Ba-nul Udrea in capul carmuireI.

Inteo lupta contra Polonilor, lánga Arges, comandandavant-garda romana, el sustinu atacul uneI armate mult mainumeroasa, In 3 randurI, i perdand 1500 de oamenI, dandast-fel luI MihaI timpul de a se retrage i intari. MironCostin: «pana de 3 orl aú dat résbol Lesilor iar a patra()ara aù purces in risipä oastea Udril.» Un oficer Po-ion, Otfinowski, martor la batalle, a descris'o In versurI (1601).

www.dacoromanica.ro

Page 65: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

23

La 1598, Udrea cand plecá contra luI Hafiz-Pasa, fiindpe atundf armas mare, a scris in romaneste testamentul&ea, cu subscrierea i pecetia (in archiv. reprod. de Hasdeiimagn. etimol) din care :

«Sà se stie cà las eü Udrea fratine-mieti Badil: Maxinultot si Negreasca i Mdcestil i viile toate de la PriporBälteniI ; si am asat sororu-mea Grajdanii, Leurdenil cumorl cu tot si viile, i Bobescil de sus cu tot si Stalpenifpartea mea toatä ; iar monästirif Panaghii i-am asat Lup-sanul tot si Lunga si ; toate le-am läsat mondstiref cumare blestem, si cine va alca acestea sä fie blestemat dedomnul Christos. August 21 valet 7106. Udré veliki armas».Pecetea pare ea' represintà doué capete negre despärtite-printeun arbore.

La 1600 Mihaiil trecénd muntiI, läsä administrarea Mun-tenief lui Udrea, pe and Oltenia rémase sub a Buzestilor.A fen-1as scrisoarea lui Mihaiii din 1600 prin care comu-nia boerilor sél planul de unire al celor 3 téri române.In acelas an, Simeon Movilä intränd In tarà cu Polonii,prinse pe Banul Udrea, cdruia if täiä capul; lucru de carevorbeste si Sigmund Batori Inteo epistolä a sa din 1601.

Miron Costin spune gresit cà Banul se inchinase usurpa-torului Movilä. El a fost decapitat tocmai din cauza opunerei.

Legatul ség fu implinit IntocmaI si fu Inmormantat la4 Santa monästire».

Ne mal fiind urmasi din ramura lui Udrea, patronagiul-motastireI a trecut B5.1enilor din cea altà ramura, fiindurmasiI aceluiasI fondator.

Udrea avea de frate pe POSTELNICUL BADEA, care intr'unzapis (din 1641) aratá cele douéramuff deosebite al 6 neamuluI.El avurä sofá, pe GRAJDANA sail Urbana, care a fostsotia Vel-SpätaruluI Lecca.

De la sotia sa, care erea Musa, Banul Udrea n'avu copiI.A doua bransà. a Bälenilor, o gäsim In secolul XVI prin

DRAGOMIR VornicuI, pe care un document ni'l aratä Ca'

avu de fiü pe:IvAsco MARELE VORNIC Bäleanul, fost postelnic; boer In-

www.dacoromanica.ro

Page 66: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

24

semnat pänä sub Matel Vodä., cdnd la anul 1633, in bd-01E2 de la Dudesdi intre Mate. Basarab i rivalul sea RaduAlexandru: capetele ostirilor pre rosil ereail Ivasco Vor-nicul BAleanul i Barbu Pah. Brddescul» (cron. anon. m. ist.IV, 317) Tot el mal e pomenit inainte intr'un document dintimpul lul Mihaia V. Cei dol feciori ai si aú fost Petre

Gheorghe.PETRE CAPITAN din BdIenl, i vel sIuger in 1642 si 1650;

la 1658 mare cdpitan, t putin dupd 1660. El avu treI fil :MATEI postelnicul de la MihdestI (care avu o ficä." (?) Rada)SocoL postelnicul, apoi clucer la 1645, al cdruI fiú ereaCdrstea Clucerul ; in fine al treilea IVW0 B. postelnicsi mare vornic, care avu de sotie pe Marica si care nutrebue confundat cu v6rul séti. Ivasco fiti al lul GhergheBanul i tatAl lui Grigore. AcestI 3 fraff de mai sus, flitlui Petre cdpitanul And inpreunà unchiulul lor Gherghemosia Calcestii. (doc. Archiv. St. Buc.)

MARELE BAN GHERGHE BALEANU, cel alt fiil al vorni-culul Ivascu de la Inceputul secolului, e boer cu marevazd in sec. XVII. La 1659, când Constantin BasarabCarnul ndvälise in Moldova contra WI Ghica Voddtränul, avea cu sine si pe Bäleanu, care a si chzut In ro-bia : catund ail cdzut in robiä Banul de Craiova,Bdleanul » (Miron Costin). Cronica Ora romdnesti (magazinistoric) clice asemenea despre dênsul : «.... iar pe Gheorghievornicul Bdleanu, 11 coprinserd acolo val, duserá robla_ CrAm».

Intors, de si bdtran, Banul BAleanu, ja parte la eveni-mentele tëril. Sub Antonie Vodd isbucneste acea marerivalitate Intre boerif têrii, descrisä de cronicarl, Bäleanucu fiul sè'il de o parte, iar sfetnicil domnestr: Kretulescu,Banul Mares Bdjescu de alta, etc. (v. Kretzulescu).

Ambii adleni ereaú marI dusman1 ai luT. Serban Canta-cuzino i Cretzulestilor. Vorbind despre cdlätorialul DucaVodä in Muntenia, Nicolae Costin «Duca Vodd trä-sese din boeri pe unii cdtre sine, de'I fAcuse ai sél, anumeRaleanul cel bdträn... etc.» Sub domnia lul Duca In Va-

www.dacoromanica.ro

Page 67: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 25 -

lachia (1674) el e principalul boer al tèril : Duca Vodàlipsind din tara, Gherghe Banul fémAne caimacam cu gi-nere-séil Hrizea vistier i ai Staico paharnic. etc.(Mag. ist.II, 5). t 1679.

La 1644 erea mare clucer-si la 1656 mare Ban ; se nàs-cuse probabil pe la 1600. Fica sa Anca se clsätori cuHamza clucerul Wäldceanu ; i alt ginere erea Radu Du-descu. Fiul séii a fost :

IVWU BA.LEANU MARELE LOGOFET vorbeste de dânsulcronica BAIdceneascg (§incaI III, 166), cum CA.' la anul 1671,fiind agä, boeriI Mares Banul, Radu Cretulescu iSerbancu fratii luI «li nälucit ca. Gherghe Banul cu al séIvrea sä.'1 omoarel, i ast-fel plangându-se lul Antonie Vod5.,acesta mazili din divan pe Gheorghe i Hrizea vistierul ;iar pe Ivasco din agie, facându'l apoI comis mare.Ducafiind mutat In Moldova la 1679, si Serban Cantacuzinonumit domn, Ivasco clucerul BAleanu fugi la vechiuldomn, (mag. istor. II, 17), impreund cu Staico clucerul (Buc-sanu), pe care Serban Vv. cauta a'I readuce cu promi-siunl ; Ivasco BAleanul muri In Moldova, iar sofa cu copil

Staico Buxanul trecurd in Ardeal dup6 moartea luI (1685).Serban Cantacuzino arätân du-se mdrinimos alese tocmaI

de ginere pe fiul luI Ivasco : Grigorascu postelnic (1868) :«o mare minune, 4ice Cronica anonimd, aü fäcut acel Ser-ban cu ginere-sal Grigorasco! cá. tatd-séil Ivasco si mosuséü Gherghe din Bdleni fost' ail mari vrdjmasI lui Serban

Serban Vod6 chernd pe Grigore cu mama sadin Ardeal unde ereall refugiatI.

GRIGORASCU BkLEANU, vel postelnic, fiul luI Ivasco, a ju-cat Un insemnat rol pe timpul Serban Vodà Can-tacuzino auzind despre el cum spune Constantin Fi-lipescu cdpitanul, fiind-a erea frumos si de neam bun,fiind pribegit In Ardeal la Mihail Appafy trimese dup6dansul, spre a'I da pe fi ca lul de sotie. Const. Cdpitanul,v6r cu mama Bdleanuldi fu trimes aducA, lucru cese Implini i nunta se fácu Cu mare pompd, ccare atâtase potrivise amandoI la toate, ca't gura nu poate spune

www.dacoromanica.ro

Page 68: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

26

frumusetile si Intelepciunea lor, i toff ii fericea; darà sa-räciI multà bucurie n'ail avut, cà dupé cincI luni bolnä-vindu-se greil Smaranda aú murit Ingropat cu marecinste la monäst. Cotrocenl; iarà Grigore Bdleanul aü ré-mas In jale. (Codex Balacianus etc.). Aceastd tanärà sotie aluI Bäleanu, erea Domnita Smaranda (t 1688), «s'i fru-moasA i Inteleaptä, foarte o iubea tat5.-sétl».

«BoeriI si tara (la an 1716 cand Mavrocordat erea Inexil), aü fäcut sfat sA se alcatuiasca cu NemtiI, i ati mersBojoranul i Grigore BAleanul logofkul la Sibiù la generalulSteinville, sa ceara ostI si guvernator dintre boerI, sà desli-peascá tara de Turd». (ap. §incaI III, 339). Planul nu esicdcI Mavrocordat se intoarse In tara.

Dupé 1720, Gr. Bäleanu e mare Ban; iar la 1729 ad-ministratorul IntregeI OltenieI ca mare Ban, sub guver-narea austriacä. (V. multe documente In Hurmuzache, tom.VI). (t. VI, p. 407, 28, 65, 81).

Fiul acestuI mare boer este: . . . BALEANU, mare logo-fét etc (sec. trecut).

Fiú:GRIGORE BALEANU mare Ban, Intaiul boer al divanuluI

Valachiel, pand In secolul nostru. Fusese mare vornic,etc. Avu de sotie pe Maria Brâncoveanu, fiica luI Ma-nolake Br. m. Logofét, i muri la 1807.

Cele 3 fete ale sale ati.fost : Zoe Moscu, Elena Herescu,Alexandrina VAcärescu.

lar Meg doi :MANOLAKE BALEANU, om politic, comandant al ostireI din

Valachia la 1831; mare vornic, la 1848 face parte din cai-mdcamia de la BucurestI, dupé abdicarea ltfi Vodd Bibescu.Deputat In divan. Inainte de alegerea Pr. Alexandru Cuzaa lost iar caimacam saü locotenent domnesc Impreund cuI. Filipescu si I. Manu. Sotia sa erea fiica luI Const. Bd-läceanu : Sultana, cu care a avut patru copiI :1. EMANUEL BALEANU, fost Prefect de Ilfov, etc. a.-

sdtorit 1. cu Elisa Florescu, avu 2 fete (Emanuela, Ivoneta),

www.dacoromanica.ro

Page 69: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

27

a doua oarä. cu Marie Catargi, 1 fatb." (Elisa) si un bälat :George.

GEORGE BALEANU (Iorgu), cAsätorit Cu Elena Mavro-cordat, are 3 fice.

4. Ficele lui Manolake B. ail fost casätorite dupe' : Fi-lipescu si I. Ghika.

NICOLAE BALEANU, al doilea fiil al mareluI Ban Grigore,de la care mostenise averl malt a fost ministru de finance,reprezentant In parlament, etc. Insurat cu Irina, n. VA"-cArescu, avu 3 copiI :

GRIGORE BALEANU3n. 184., fost inspector al Eforiel spi-talelor, etc.

Marie Blaremberg, si Catinca cAsät. cu George Cantacu-zino.

www.dacoromanica.ro

Page 70: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BALICA(MOLDOVA)

Veche familie, despre care avem date sigure din seco-lul XVI, si pe care falsa cronicá a luI Huru ne-o aratáanteri61-5 descalecäreI luI Drago: (Printre vechiI boeri(cold) e citat Avram Balica, alaturI cu Titu Arbore, Ceaur,etc. (sec. 12).

Cel mai Insemnat din aceastd familie i primul bine cu-noscut este marele HATMAN Isac BALICA, mare portar deSuceava ; inrudit de aproape cu MovilestiI, de oare-ce lineaIn casAtorie pe Schiauna, sora lui Eremia i Simeon Movi15..

Un chrisov, dat de Petru Schiopul din 1583, adeverWeacest lucru : «Facem stire tutulor cuI se cade, Ca' viinddinaintea domnieI me.le rugdtorul parinteIe Gheorghe epis-copul de RdddutI i cu fratil sél Teodor si Eremia vornicsi Simeon aprod i cu sora lor Schiauna giupaneasa Ba-heel Hatman, çi sora lor Greaca, feciorii Movilel logoatmare...».

Un alt act din 1615 (Hascl., Archiva. I, 1 28) spun e càdansul e fia al mameI luI Eremia, adicd dintr'o primá c5-sdtorie, dar se pote explica cä i cumnat fiind cu acesta,putea fi numit

Un chrisobul al luI Moise Vodà din 1634 (Arhiva Has. I, 72)Il numeste : «vérul domniei mele repausatul Isac BalicaHatmanul».

Pentru multe fapte rele ale luI Iancu Sasul, Miron Costinne spune. cá multi boerI, «mal v'értos MovilesciI, VlddicaG-heorghe, Eremia si Simeon paharnicul, Balica Hatmanul,

sfauit In taind ca sà pribegeasa cu tap' ail

www.dacoromanica.ro

Page 71: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

29

trecut in tara leseascd, altii dus la Turci, la Munten1intealte pärti». In urma plängeril acestor «Movilesti»

intre cari i Balica, domnia se redeteluiPetre chiopul (1582).Balica fusese mare portar intre 1579-85 si pieri la 1612,

ucis de Toma. El zideste in Iasi o capelä, care maitarliti devine M-rea Frumòsä, inzestratà cu multe mosii.Ion Canta in Cronicd (III, 163) : «erea o bisericutà mica depiatrd acutä de un Balica Hatman».

Din urmasii Hatmanului cunoastem pe :ION BALICA, ctitor la monästirea Frumoasa (1642), fiul (?)

séti, Acesta impreunä cu SIMEON Balica (Balicenco) siIOSEF Balica, sunt mentionati ate-si treI la 1649, slujindca romänl printre cazacif din Ucrania. Lipsa de docu-mente ne impedicA de a sti legAtura de rudenie ce existà.intre

ALEXANDRU BALICA, 1754, citat prin documente ; intrealtele se judecd impreunà cu sotia sa Maria, contra ve-chilului egumenulul Calistru al mon. Rica, Sept. 1754.(Acad. 25/80.

Neamul Balica avea indigenatul cu drepturf polone,e trecut in «Corona Polska» (carte de eraldia. din 1728),qicêndu-se despre Balica : «Isaiasz y Jerzy Parkutapowie,szlachta. Wodosca, zafluzeni w oyczynie nasszey w zieliw recompense od Rzeczypospolitey, indigenat w rom. 1607,(o czym Konstantucya Seymowa fo. 857 toz namienia y.Okolski. tom. III 329».)

incai ciice despre aceasta : «Spune Engel a tot in acestan (1607) ail cäpAtat indigenatul polonesc Nistor Uréche,Vasile Orisa, Esaia Balica....»

Localitatea unde erail curtile domnesti de la Frumoasadupd numele primilor fundatorf, se . chiamä. Balica, cumspune cronicarul Neculc-e (II, 307).

Intre nobilii maghiari se aflä o familie Balica, originarádin Transilvania, care erea de sigur in legdturä cu familiamoldavA.

Acest neam boeresc s'a stins in secolul nostru ne maifiind descendenti de parte bärbäteascA.

www.dacoromanica.ro

Page 72: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BALO TA(VALACHIA)

Aceastä familie se aflä stabilitä aproape de Olt in judetulArges, incä de la 1650, când trunchiul el: Balotä Cäpitanul,veni prin acele locurI, dupä téte probalitätile de dincolode Olt.

Boerul DRAGOMIR CEPARO, träia pe la anul 1533 (7041),

ca stäpAnitor al mosie CepariI din Arges. El a zidit bi-serica din Ceparl situatd pe un deal, dupà cum se vedesi din inscriptia de d'asupra useI. Neamul séii era de ori-ginä foarte veche, fiind acolo asezatä de secolI, din timpu-rile primilor VoevociI romänI. Acest senior Dragomirera mos luI:

IVASCU CEPARU mare armas, fiul lUI STANCIUL Logofét ;träia pe timpul lui MateI Vodà Basarab. Printeun hrisovdin anul 1648 acest Domn II ddrueste pentru serviciilesale mosif cu dealurl si muntI. Se povesteste cà oträvitdin résbunare de cätre boerul din Orbestl, vecin cuansul, la o serbare, el simtind si voind ca sä plece lamosia sa din CeparT, când ajunse acolo, printeo intämplarenenorocia cdzu de pe cal, lovindu-se la cap de o piaträ,

murind chiar la scara case sale. Casa se spune cä seafla pe campia din fata bisericeI, längä. riul Topolog.Dupä moartea luI rémase véduva sa si o singurä ficä a-nume DESPA, prin care se ispravi neamul

Despa fu védutä i luatä in cAsätorie de CAPITAN BALOTA,boer care avea o mare avere, pentru care o legendà dicechiar ch.' fu atacat in casele sale intärite, de o mare ceatäde talharl, dar fdrä folos. Din Cdpitanul Balotä i sotia

www.dacoromanica.ro

Page 73: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

sa Despa Ceparo, s'ad nascut trel fil" : Stefan, PredaIlias, si o fatà care calugarindu-se deveni Starita Filotea.

Jupän 'Luis Baloa, avu un singur fiú RADU Balotd giscBalosache», care muri färä urmasi. 'Has vändu Chia-

jneT Gradisteanca locul pe care ea fonda schitulPaharnicul PREDA BALOTA, 1nsurat cu jupänita Catrina

a avut treI feciorI: Mihalache, Rizea i Sandu, care nu-mindu-se PREDESCU, dupà tatäl lor aú dat nastere familielcu acest nume, In Arges.

CLUCERUL STEFAN BALOTA, fiul mal mare al CdpitanulufBalota, continua descendenta familia El a zidit din milla anul 1752, biserica veche din Cepari. Imprejurul acesteTbisericT s'a dat la anul 1789 o lupta intre Nemp i TurcT,In care acesti din urma fura batuf. Clucerul 'Stefan aavut de sotie pe Safta fica luí Mares Stalpeanu, avândzestre StalpeniT din Muscel i Lerestil. El avurd doué fete ;Ilinca si Mira, si sase fiT:

1. IORDACHE, avu numai doué fete : Safta, care tinupe Iene Bratianu, i Pauna pe Iordache Vrabie.

2. MateT fu omorit de un tälhar ; 3. 4. SerbanParvu murira de tineff.

5. CONSTANTIN BALOTA, a avut doT fiT si o fata :Safta, sotia pitarulul Iordache Bucsanescu. Fiul sa. GEORGEa avut 2 copiT fàrà urmasT (Constache i Ionita) si o fatàcare tinea pe Bujoreanu. Cel alt, ION numit MATE1 BALOTApostelnicul, dupé numele unchiulul sai, s'a Insurat Cu Sandafata setraruluT Ilie Rätescu, de la RatestT din Arges, avändcopii. El muri la 1823. In afard de 5 fete avu 2 fif: Cos-tache, i IoNITÀ B. insurat de 2 orT, care adopta un fiti ION,iar din a doua casatorie avu fill pe CONSTANTIN ; ambilfratI numindu-se BALTESCU, spre prescurtare a numeluTBalotescu.

6. In fine GHEORGHITA BALOTA, unul din ET cluceruluiStefan, avu fia pe polcovnicul IORDACHE BALOTA, carecontinua filiatia prin cei 8 fiT al sél : stefan, Toma, Panä ;Ghita insurat Cu Manta Furduescu, (tof fara copil);f. oficer avu un singur fiú Mihail; ALECU 3 fii i patru

www.dacoromanica.ro

Page 74: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 32 -

fete ; iar GRIGORE dol fii si 3 fete ; -NICOLAE BALOTA (Nae)In fine, al seaptelea al' ca varstä; fost Prezident de Tribunal,etc. Insurat Cu Elena Racoviceanu din Pitesti avu treIcopiI: (actual*

Ana (Domnica) cdsätoritä cu Costache Bogdan (fid Alex.Bogdan-PitestI); Maria cdsdtorità cu Coco Demetriescu, fostmagistrat, etc. (at Camil Demetr.) si GRIGORE BALOTA, in-gin er.

www.dacoromanica.ro

Page 75: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BALS(MOLDOVA)

Origine acestei familii e controversatä.: saú veche ori-ginará din Moldova, sail descinzánd din familia domni-toare Balsa din Montenegru.

Origina româneasca a neamului Bals, e sustinutd i ded. Hasdeii, dup6 care cuvéntul de «Bals» e románesc ; In tim-purile mai vechi numele scriindu-se prin hrisoave: Balossail Bälu. Ast-fel primul cunoscut din familie cu acestnume, e

Marele PAHARNIC BALO, la 1433 in timpul lui Alexan-dru cel bun, intre boeril acestui domn.

In privinta descinderei lor din Montenegro, originá caretrece ca cea adevèratd, scim urmátoarele.

Din SENIORII DE BAUX din Franta derivá filiatiuneaBalsizilor din Cernagora. Seniorii de Baux (Pro-

vence) sunt cunoscuti Inca din secolul VIII p. Cr; iarca trunchiti legendar i se dà unul din cei 3 regi magidin Orient. Cel d'ántai stramos al lor bine cunoscut ePONS, SIRE de Baux la arm]. 990 (al carui mos era Leibulfe,seign. du donjon 890 ?). Un RAYMOND prince de Baux,senior al Domeniilor Balziena tráete pe la 1100, si erafiul lui Ugon, dis Hugues de Baux, fiul lui Pons. Mai

la 1360, Contele FRANCISC emigreazá la RavenaIn urma unor certuri cu regele Ludovic al Neapolului. Inacelas timp fiul : Bertand sail BALSA I emigreazä. inMontenegru, unde intemeiazá prima dinastie a Balsizilor,ca principe de Durazzo si Ban de Zetta (1356-67), cdsä-torindu-se cu o princesdslavd din familia Nemanyich.Balsa

www.dacoromanica.ro

Page 76: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 34 -

avu 3 fif, pe :Balsa II, principe albanez de Scutari (1369-851),Strasimir si GEORGE I, carI domnescimpreunä, dupé tatal lor.Generatiile luI Balsa si Strasimir se stinserd peste putintimp, a aceluI din urma prin ultimul Balsid, Invins deTurd, anume : Balsa III, care avu numai o fiica Elena.

Genealogia Balsilor se continua' prin George I, din alcdruT descendentl : IoAN (1435-1520)?, s'a refugiat inMoldova, deposedat de statele sale, Impreund cu frateleséti TEODOR BALSA bätranul (-1- 1522), lucru ne probatInca cu sigurantd.

D. Mijatovicz spune, sustinand acéstd genealogie : «Se-niorif de Baux, parasind Albania se refugiara la Curteaprincipilor Moldavf, unde ocupara In al 17 si 18-leasecol inalte posturI diplomatice si militare, sub numele deBALS». - Un document din 1493, spune d-sa,In mod precis «ea Knezil Balsa vin In Moldova din Serbiadupé ce trecurd peste apa».

De asemenea se vorbea de niste scrisorI, nedovediteinsa, prin carl Impératul Frederik III recomanda amicitieIdomnilor romanI pe principI Teodor si Ion Balsa demaI sus.

In Neapol exista Inca familia ducilor de Balsa, i altaramurà comtala, inrudite, i carI prin documentele lordeovedesc cà aü fost in Cernagora, la Durazzo.

Ded se poate ca dup6 isbanda Turcilor asupra Cres-tinilor, o parte sa se fi intors in Italia, pe and cea altaa emigrat in Moldova.

Off-cum, genealogia comtilor de Baux franceii, si a prin-cipilor Balsa Italien1 i SerbI, exista In linie neintreruptä

doveditä istoriceste. Punctul de legaturd 'hare ultimiIdomnitori din 1VIuntenegru i Bälsestil din Moldova, esingurul care ranane ne bine afirmat de documente precise.

Teodor Balsa bätranul a avut trel Si*: JÓN Bals (1530)?TEODOR Si GEORGE. - Ior i Teodor aft fost amandolmarl Logofétf si sunt ingropatI la Monästirea Rica dinBucovina, uncle se afla pietrele tombale ale Balsilor.inscriptie Slavona -din acea biserica aminteste pe ambil

www.dacoromanica.ro

Page 77: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

35

fratl. Iar George e mentionat la anul 1490 ca boer Mol-dovean inteun hrisov al luí Stefan cel mare, prin careacest domn II darueste satul Dragusanit (v. Hasde5. Etimologic).

Tot cam pe acel timp se dice cà erea egumen alMonästirei Rica, RAFAEL Bals.

Genealogia regulata a familiel, in tara, Incepe de la fiulluí Teodor (1584), anume de la :

MARELE VORIVIC CRISTEA BALS, probat printr'un act din1598; traia in secolul XVI. Avu de sotie pe Eudochia, ficaDoamnef Ruxandra, sotia luí Petre \Todd Rares. Cu Do-chia el a avut cincl copii : Matel, Vasile, Teodor, LupuGeorge. Din acesti doí din urma se trag cele doué ramuriale Balsilor, citate de. Cantemir : .xBalszestii duplices».(D es criptio Moldav.). Cei altí copii n'avura posteritate.

Ramura luí Lupu e acea din care deriva Balsestif deac,II; a luí George s'a stins de la 1830 in persoana luíTeodor dis Frederik.Urmäin mai intai ramura a doua aluí George.

GEORGE sail IORDACHE BALS marele Logorét, gäsit in do-cumente din 1617, fiul luí Cristea Vornicul, prin care aprimit mostenire parte din mosia Ionestenii din Harlati. Elavu fill pe Vasile.

In timpul domniei a doua a lui Ldpusneanu (1564) sevorbeste de familia Bals in letopisete (Neculcea) : atitrimes (Alex. Vodä i ati ales din curtenii de tara pre Ra-covitesti, si pre Sturzisti si pre Balsesti...».

- VASILE BALS, fiul luí George, figureaza cu parintiiséí inteo imparteala din anul 1624, dandui-le mostenirejumétate Ionasestii ot Harläti. El avu un singur bdiat,IoNAscu B. VORNICUL, care la 1659 se insoard cu fica Co-misului Serbu. Ca mostenire a avut mosia Capotenii. In1673 e vornie de tara de. tara de sus ; si e cunoscut candPetriceicu Vodd trimete zalogi luí Husein-Pasa, intre cafferead el si Nico.lae Racovitzd, cari furà destul de rat tra-tati. (Nic. Costin). La 1684 Dumitrasco Voda védénd opartida de bueri -pribegita la Serakierul turc spre a'l re's-

www.dacoromanica.ro

Page 78: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

36

turna din domnie, trimisese pe Ionasco Bals si pe Const.Ciobanul postelnic spre a regula lucrurile in favoarea sa.Dar si acestI doI boerl se unird cu pribegil; iar Dumi-trasco fu mazilit i dus la Constantinopol. (let. mold. III, 26).Ionaco B. avu 6 copiI, din cal-1 cincl fete :tatà cu vornicul Nicolae Basotä ; Anita cu Boer Dragu-zescul; Alexandra cu T. Cantacuzino ; Paraschiva cu vor-nicul Cerchez ; i Roxanda cu Lupu Costake ; toate citateIn impärteala de la 1721.

VASILE MARELE LOGOFÉT R, fiul sèü, citat de asemeneala 1721, cand are mostenire IonäseniI. Se cdsätori cu Ma-ria fata vel-paharniculuI tefan Hasdeil, cu care avu 3 co-pil : Ecaterina Cuza, Ruxandra a jicnicerulul Cucoranu,

Andrel. (citati 1751).ANDREI BALS mare spdtar (1756 etc.). Are de mostenire

prin cartea din 1756 maI multe mosiI. El avu cincI bdetIsi o lata, dintre cari:

GRIGORE BALS, impreunä cu fratele sèà VASILE, fugiräin Polonia in timpul luI Ion Mavrocordat Vv, cu Mihalaki

Ilie Sturdza, dar furä chematl de domn i li se deteboeriile : Vasile vel cäpitan de IasI, i Grigore v. cdpitan.ApoI el fu mare s'Atar si se cAsätori cu fata lui ToaderCostake. El avu patru copii : Nicolae, Elena, Ana calugä-ritä la mondst. Vdratic, si

TEODOR BALS MARELE LOGOFÉT, fost mare spätar etc. ;creat întâiul bas-boer de atre Mihail W. Sturdza.

Insurat intäi cu Nastasia Conaki, a doua oarä cu Ruxandafiica lui Racovitz5., tatäl adoptiv al luI Vodh M. Sturdzan'avu parte de nicl-un urmas. Cu el se stinse aceastä ra.mufa' a Balsilor, i imensa luI avere rémase mostenire lulMihaI Sturdza.

A doua ramurä a familieI Bals, cea exigtentà de a41,se trage din LUPU MARELE LOGOFÉT BALS, fiul mal mareal vorniculuI Christea. Lupu Bals avu 3 copil de la sotiasa numitä Magdalena. Probabil de el vorbeste un hrisov

www.dacoromanica.ro

Page 79: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

37

din 1610 (Academie), prin care fostul-paharnic BALS e ordn-duit sá aleastä niste parti de mosie.

BEJAN, fiU1 séti, e cunoscut prin acte din 1642. La ran-dul séri, Bejan avu cincI copii, dupé cum probeaza do-cumentele.

Ioan saù IONASCU BALS MARELE VORNIC, al 3-lea fiti al luiBejan, e citat de doc. ale familie dintre 1673-1733. Parea fi murit putin inainte de 1700. La anul 1690 a zidit bi-serica Sf. Dumitru din Iasi, pe cand era v. .vornic. Insu-rat cu fata mareluI Vistiernic Ursachi, avand mai multi ur-masI : o fatä. ANITA, fu maritatd dupé fiul lui Constan-tin V v. Brancoveanul (1706), de care lucru Engel lice :«in luna lui Ianuarie din anul 1706 s'a tinut nunta_luIConstantin Brancoveanu cel Unar cu fata luI Bals, pahar-niculdi din Moldova, acea nunta domnul MoldoveI o atiimpodobit prin trimeterea spataruluI s'éti loan Nite, rude-nie cu CantacuzeniI dupé mama. Atunci at" logodit si An-tioh Cantemir pe Maria fata sa dupé Radu alt fecior allui Brancoveanu.» (§incal). Alti copil ai luI Ionascu Vornicsunt : CONSTANTIN, fost mare Vornic i Logofét, (care avuo fatä Ecaterina i un fiti Constantin de asemenea vornic,1756). Constantin cu fratele seú Lupu vornic aù fost exi-lap in Asia la 1753. (Fotino III, 113).

(VAS1LE BALS banul, al 9-lea fiti al luI Ionascu, avu decopii, din casaitoria sa cu fica lui Panaite : IORDACHE, velcaminar; MIHALACHE v. stolnic, insurat cu fata unui stolnicAdam a avut un fiü caruia ii lash' oldanestif din Suceava,anume IORDACHE armasul in secolul acesta, f. mal apoi vor-nic ; LuPu vornic, alt fiil al lui Vasile, insurat cu ZoeVatnav ; i VASILE BALS 1775, guvernator al Bucovina*cand fu anexatä. Austrie, consilier de Stat si baron alimperiului Austriei, etc. t fära copii).

LUPUL MARELE LOGOFAT BALS (t 1790) fiul luI Ionascu B.marturisit prin acte din 1750, 1771. etc. Casatorit Cu SaftaCantacuzino ; avu 6 copiT, toff baeti, din carl trei : George,Teodor i Constantin formara fie-care o ramurd din carese trag Balil in viata. Vom lua pe fie-care in parte

www.dacoromanica.ro

Page 80: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

38

GEORGE BALS, (Iordache) marele Logorét (1787) cdsä.-torit cu Maria Mavrocordat, e tatä.1 luI : IOAN,

al tzarului Rusiei, si Comte al sfäntulul imperia si al Ru-siel ; si al MareluI Vistiernic ALEXANDRU BALS, Insurat cuSmaranda Sturdza, cu care avu pe fiff se: CONSTANTIN SiGEORGE, ambil consilierl de stat al RusieI, din caff pri-mul avu un singur fiú, pe DEMETRU Bals; iar George peALEXANDRU (in v.) si douè fiice : Caterina i Olga. (id).

TEODOR BALS marele vornic al M., formeazà o altäbransd cu Maria fata luI Parvu Cantacuzino. El jucá unrol insemnat In miscarea de la 1821 In Moldova, si vor-nicul Beldiman vorbeste despe dansul In aTragodia»(Let. III. p. 355. 360 etc). CopiT se afi fost: Lupul, insuratCu fata logof. Gr. Ghika (cu care avu pe Grigore, si peElisa, t 1898, märitatd Cu D. Beldiman); i NICOLAEBALS Insurat cu fata vorniculul Manolaki Costaki. Fiullui Nicolae este:

TEODOR BALS CAIMACAMUL (1790-1857), locotenentdomnesc al principatului. El tinu acest loe dupé domniade 7 anI a luI. Grigore Ghika, fiind un adversar inversunatal ideil de unire a celor doué tèrf. Desfiintd multe dininstitutiile create de Grigore Ghika. Bals e caimacam nu-mai 4 luni (1856 57), murind subit la 1 Martie 1857tocmal and cu ajutorul Turcie i Austriei, adversareunire, trebuia sà lucreze cu activitate contra el. In1846 era mare logofe al dreptätef. Cdsd.torit de douéoff., cu Maria Rosetti-Räducanu i Caterina Dimany.FiI (act.): EUGENIU, f. Director al imprimerie Statuldi,TEODOR, VICTOR.

CONSTANTIN BALS mare logorét, al 3-lea fill al lokof.Lupu Bals; cdsältorit Cu Ana Catargiòica, avu 7 copil.El e acel «ciuntul Bals» care fiind boer avut si cu vazdmare, a avut curajul sá réspundd domnitorului fanariotcare licea boerilor ca va face o dare noud: «ba nu veiface mdria ta, eh' tara nu o vrea». Frumos exemplu depatriotism! El trdia -pe la jum. sec. trecut. Se pas-treazd testamentul prin care lash' copiilor averile sale

www.dacoromanica.ro

Page 81: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

39

imense, c5.61 dà fie-carul maI multe mosif, perechI de casesi vil. In el dice: fie datorl a se arata cu toatäiubirea si dragostea catre ceI mai miel, cum si ceI maImiel catre ceI mai marI, iar care va urma In potrivä, valua résplätire de la Sfantul dumnezeil » E iscalit CuTriana sa Constantin Balus, i ail titlu «dieata urmatoaredup6 savarsirea mea». (In uricar, Codresc. 24 pagine). Const.Bals avu 3 fete; iar dintre baetI TEODOR BALS fuHatman i general al armatelor romane, cgisatorit cu MariaBogdan ; ALEXANDRU Bals, avu la randul sëú fiii, totpe ALEXANDRU, Insurat cu Roxanda Sturdza, de la carea avut pe :

ALEXANDRU Bis, fost consul general la Budapesta (din1890), f. prefect de politie In IasI (88), etc. (n. 1861 t 1899) ;Elena ; GEORGE ; i MATE', magistrat ;

In fine GEORGE BALS (1798), al mal mare al logof.Constantin si frate cu Alexandru I, insurat de douè" orl,cu Roxanda Sturdza, si cu Ana Filipescu ; a fost tatal a patrucopiI ; din carI fetele, Natalia si Smaranda fura maritatecu boerii Kesco si C. Catargi ; inrudindu-se ast-fel cu dy-nastia regala ObrenovicI ; iar baetiI aú fost: ALEXANDRU

(sotie Smaranda Sturdza, cu care avu numaI douè fete) ;siPANAIOT G. BALS (1817-1889) fost mare visternic si

ministru de finance al Mold., e fiul mal mic al. luI GheorgheB. Casatorit cu Roxanda fica lui Mihal Cantacuzino. Inbiserica din IvestI, fondata de clansul pe mosia proprietate.a familieI, sunt IngropatI amandol sotiI. FiI lor sunt :IoRGu, doctor In drept, fost prefect, etc MIHAIL BALS, fostdeputat, etc., casal. cu Alexandrina ; PAUL ; CONS-TANTIN ; Natalia ; Maria si Caterina.

Documente privitére la familie se gasesc la Arhiva, InUricarul de Codrescu si In familie, unde se pästreazà i ge--nealogia fácutd de mai 'multe persoane la 1813, Dec. 30,prezentata In obsteasca adunare, «dupé cererea cinstitilorboerI BalsestI».

Pe langa testamentul kif Const. Bals, citat maI sus, se

www.dacoromanica.ro

Page 82: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

40

mal pästreazd si acela al luI Iordache Bals marele logofè't,fiul luí. Lupu B. din 1790. (Codrescu-Uricar t. XI p, 322).Prin aceastä «dieatà» lasä fiilor si mostenitorilor s'él marmulte mosiI. Din el se pote vedea imensa avutie posedatIde boerif Bal§ chiar de la inceputul acestul secol. Ast-fellui." Alexandru 'fi lasá. : 9 mosii in Suceava li. BotosanT, 4In Ias'f, 1 vie la Copal, 2 la Putna, etc. luT. Iancu: 8mosii in Iasii, 2 in Harldil, 2 in Fälcal, 4 viI §.1 diferitealte bunuff, etc., Catincei vre-o 8 moii si alte averi,etc., Testamentul e datat din 21 Martie 1809 §i. e vizatde Mitropolitul Ven iamin al MoldoveI.

Gene.alogia dinastiei Balsa in linie neintreruptá si pro-batä in mod istoric, incepand de la primul «de Baux»pana la ultimul Balsid, se pästreazd in familie.

Blazonul coprinde o stea cu 8 rade de aur pe fundro§u. D'asupra cascä §i coroana de comte, din care eseun lup pe jumétate, ca «cimier». Acestea sunt vechilearmoiril din evul media.

www.dacoromanica.ro

Page 83: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BARBATESCIT(VALACHIA)

Familie veche românä ;. s'a numit ast-fel dupd mosia eldin Ialomita.

OPREA LOGOFÉTUL din MänescI (Ante 1600), a avut un fiiicare posedând mosia BdrbdtestiI a dat ast-fel numele ur-masilor sél. Acest Oprea logofétul primi de la DoamnaStanca, sosia lui Mihaiú Viteazul, ca dar o mosie pentruserviciile sale in tard i strdinaitate; el avea.atuncI titlul depostelnic. (Bilciur. Mon. Rom. p. 222) (1600).

Un document (arhivä) ne aratd pe Oprea de MdnestIcare trdia si in secolul XVII, ca tatà a patru bdetI: HRIZApostelnicul, NAN postelnicul, DRAGHICI spätarul (care avu2 Petrascu i Pand, 1676), si TATUL sluger din Or-beasca, apoi logorét la 1628, etc. si care avu patruMaria, Musat, Dan si Bunea. Dintre acestia, Nan are titluldupd mosia din BdrbdtestI.

NAN TOSTELNICUL din B.A.RBA.TEsn, i Doicesti, 1628-1656etc. 1'1 gdsim figurand in foarte multe documente, fie camartor, fie In acte proprii. Ast-fel in timpul lui LeonVodd, un document al Buzescilor ne. spune ca acestiapergend cdrtile de posesiune ale mosiiloi- DrägoestI,fost gdsite de Nanu, post. din 135.rbdtesti. de la care le-acumpArat Preda BrA.sescu Clucerul, cu ughl 70, fac8ndapoi acesta proces Buzescilor, etc. Un document aratd&A el vinduse mosia GrAdistea din Muscel.

La moartea lui MateI Basai-ab maI trdia, si nu se stiecdnd a murit. A -avut de fiü pe TUDOR .COMISUL din Bdr-bdtesti, al cdruI fia este(?):

www.dacoromanica.ro

Page 84: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

42 --

MixAr BARBATEscu mare paharnic n. dupà 1680; fostvel comis 1728, ve] serdar 1730, 31, biv-vel paharnic 1740-46,pe care 'I probéza foarte multe documente din sec. XVIII.Printre judeatoril divanuluI, ca juristI cunoscutI sunt Con-stantin Nästurel vistier i Mihaiú Bdrbdtes.cu biv-vel paharnic, In div. domnesc la 1745. Un act din 1728ni '1 aratd ca posesor al mosieI VdcAresti i Uricanil. Ellocuia cu casele in Targoviste unde avea si vie, pentrucare se ceartà cu Vä'carestiI. (Doc. Arch. St.)

Avu trei copiI : o flied, care tinu In cdsätorie pe Con-stantin logofkul andescu (in prima cdskorie a acestuia) ;pe MINCU BAREaTESCU, vel-paharnic, insurat cu Safta fiicalui Parvu II Cantacuzino. (v. geneal. Cantac. Bucium.);In fine al doilea

MIHA:f BARBATEscu II, la 1746 fiind tandr, biv-vel fetrarIn divan aläturI cu tatäl ; In care calitate iscdlestemulte documente ale timpului. El fu apol ispravnic deDambovita. Erea ginerele logofiltuluI Matel Cantacuzino,ffind insurat cu N.... fiica acestuia.

ILINA sora sa, tot fata comisuluI M. BArbätescu, erea la1736 sotia luI erban postelnicul Brezoianul de care sevorbeste prin cronice, in care an vinde mosia de zestreRiiosii de MAIO Aninoasa. (Dâmbov. Doc. Archiv.)

Din secolul trecut sunt mal: multe acte privitoare la aceast5.familie. La 1782, Noembre 25, Caragea Insärcineazä. peRadu Golescu si pe vel serdar lonita Florescu s'a* hotär-niceascä satenil de mosiile hoe] ilor BkRBA.TESTi §'IL de viileboerilor BrancovenI.

Un mare proces se iveste in privinta mosiilor BdrbA-testilor care tine de la 1798, timp de 2 anI : Carsteaclucerul vinduse luI Rizea Bdaceanu o delnità de pddure,pe care Bärdceanu o vinduse apoI luI MihaI BärbAtescu,care fiind ispravnic de Thrgoviste a inceput sd calce schitulBunea. In actele de hotdrnicie de la prima A:1.10re din(7184) 1776, se ve"d figurand trei boerl BärbdtestI : VASILEPOSTELNIC, Oprea postelnic si Pan 'a postelnic, din carI pe

www.dacoromanica.ro

Page 85: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

43

acesti dol 'l-am vè'qut maI sus. La an. 1799 procesulintre Egumenif de la Bunea i BdrbbitestI continuà.

Se citeazd atund MIHAIÙ Bdrbdtescu, Ceaus de la Térgo-viste (acesta ded probabil fiul ILA Mihaiù II i nepot de 11úal paharnicului). I.a 1800 se srerseste judecata prin o ho-arnicie fácuta. (Cond. Schit. Valcana sail Bunea in archiv. Stat. B.).

COMISUL DINU BAMBERE, boer mare, a trdit pAnd in se-colul nostru. El se insurà cu BALAsA fata a celul al IIMihaiù BArbätescu luAnd de zestre mosia familiei BArbd-te0iI. CONSTANTIN Bambere erea postelnic la 1783, intreboeril epitropieI obstestI. (v. Ureche Ist. t. I, 254).

Comisul Bambere BArbdtescu cu sotia sa sunt in-gropati la monastirea Caldärusani din Ilfov. El avurd, inafard de doi bdeti t, o singurd ficA : pe SULTANA BARBA.-

TESCU, cäreia II rémaserd insemnate proprietäff in Jalo-mita. Ea se casbitori cu un nobil grec din Smyrna, fill alguvernatorulul de acolo, CONSTANTIN CAFTANGIOL, care's1 gise BARBATESCU dup6 numele sotieI sale. Erea un omfoarte invbitat, si se lice dinteun neam mare. In timpul za-vereI, Turca, venind la mosia sa, 11 tgaserà o ureche,sayAnd cu viatä numal din recunoscinta_ unul §ef Turc,care'l cunoscuse (1821). TotusI aruncard pe lalomità, marea

bogata sa bibliotecä, jefuind toafai casa.Ei avurd patru fete si 3 bäetf, din cari :

TEODOR Bdrbätescu, CàS. cu o Daniileascd, n'avu copiI:ALEXANDRINA (1817-1894), femee demnà de memo-

rie prin caracterul i virtutile ei, se cbisätori cu serdarulNicolae Chabudeanu, fiul Cdminaruldi Dumitru Sadulescuvechiii boer din Ialomita, proprietar al mosieI Ha'budu ;avand patru copil: Maria as. Cu G. Djuvara si 2. cu Pe-rieteanu ; Grigore Ch. t 1884: Dr. Constantin Cha-budeanu : si ELISA, cdsdtorità cu George Lecca.

loAN BARBATESCU, al doilea dintre frati, proprietarmare, avocat ; t asasinat le mosia sa CocaniI in 18....Cdsbitorit cu Frosa Eatreanu, fiul s'éti IANCU BARBATESCUe ultimul descendinte al acestei familii. (Copii : Olga n.1898 0 Vladimir, n. 1899).

www.dacoromanica.ro

Page 86: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BARCANESCU(VALACHIA)

Veche familie munteneascd, probatà cu sigurantd in se-colul XVI, ca proprietard a mosiei BärcänestI din judetulP rahova.

Dup6" cum spune traditia, aceastä familie ar fi venit odatäcu Radu Negru din Fdgaras, stabilindu-se in tara printrenobilI impreund cu Campinenii, Gradistenil, SatineniI,DudesciI, OteteliseniI, i altele.

Istoria ne vorbeste de CLUCERUL RADU BARCANESCUL desub Mihal V. Viteazul, care la anul 1594 fu trimes deacesta in solie la principele TransylvanieI Sigismund Ba-tori, pentru strängerea relatiunilor de amicitie, In ace-las timp cu stolnicul Stroe Buzescu, care fu trimes inmisiune la principele Aron al Moldova El se luptàIn numeroasele résbée ale ilustrulul principe Mihai.

Spdtarul PARVU BARCANESCU, pieri ucis la anul 1658 deMihnea Radu Voev., impreunà cu aga Radu Bèrsescu,

altil. (Blaremberg. Instit. de Roum. p. 368; i Fotino.)Despre botrul VASILE BARCANESCUL, vorbeste cronica

lui Raclu Popescul vornicul, In anul 1727, cu ocazia unel-tirilor vistierului Ion Dedulescu, Manolalie clucerul i alp*boerI, carI se duseserä la Constantinopol sä lucreze pen-tru a detrona pe Mavrocordat : ciar ceia laltI sot' aI lorce rémäsese in Ardeal, vézänd cä pare multd zäbavänu se alege nimica de nebunia lor, gäsesc dintrepe un Vasile Bärcänescu, i '1 trimet_ la Tarigrad la casaunuI Fotache. Il afld de la Poartä., i numaI de Cat cufirman impérdtesc trimete Bezirazemul de'l prinde, si '1

www.dacoromanica.ro

Page 87: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

45

baga" In lant in fiare si '1 trimete cu un ciaus Impäratescitocmal In mainile Mdriel sale luí Niculae Vodd. cum11 aduce In mana domnului, coprins de cutremur si demulte groazà pentru vinovätia luí, o! minune de atatamilostivire a DomnuluI; In lod sa '1 mustre, In loe sä.'1

pedepseasch, aude intaiasi data un cuvént din gura Dom-nuluI: Eatä cá te-am ertat, mergI la casa ta de te hodi-neste, poruncindu'I sa nu'I facd nimenI supérare.

Deci cei doI ce era ascunsl la Tarigrad, dacä inte-leg de patima Barcanesculul cà prins, si cum II cautade la poarta si pe dansiI, es pe ascuns din Tarigrad.... seImbraca. In haine maceldresti, i pleacà de acolo sa vieiardsi la cuibul lor in Ardeal », unde ajunsera dupémulte greutall (v. DunEscu), fard insá ca domnulrésbune asupra caselor lor de aci din tarä, lucru de carese mira Cronicarul. (y Cronica R. Popescu. magaz. istoric IV,

p. 150). Urmasul acestuia:-IENACHE BARCANESCU, ca biv. vel serdar, la 23 Nov.

1785 Ispravnic al Judetulur Prahova. (Ureche 1st.) La 1802erea boer mare In sfatul tériY, In 'care calitate fiind,

cu ceI alt! boerI marl o scrisc5re adresata d-lul Clozios(15 Septemb. 1802).

CLUCERUL BARCANESCU, este mentionat Intr'un act im-preuna cu biv-ceaus de aprozi Tufeanu si biv-vataf RaduFarcasanu, la 8 April. 1804.

SCARLAT Bärcanescu a avut 2 fiI.SCA.RLAT BkRCANESCU, colonel de cavalerie, fost adju-

tant domnesc, etc. tb urma unuI accident de cal. CA-sätorit cu Cecilia . . . . avu un singur fit' . . decedat.

DUM1TRU BA.RCANESCU: t, f. capitan in cavalerie. Cäsatoritcu Elisa Baleanu, avand doi fii : RADU §1 DAN Bärcanescu,carI sunt singuril descendent! actual! din aceastä familie.

www.dacoromanica.ro

Page 88: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BASARABA

Origina celei mai ilustre si mai insemnate familif romd-nesti se perde In depärtate timpuri. Dupe" d. Hasdeu, Ba-sarabii aù fost o Intreagd castd nobiliard si numele el de-rivd de la .«Ban».

Familia Basarabilor, adevératd Tens», cea care a datregí vechilor DACI, erea cunoscutä. In vechime sub numelede Arabi, pe care i'l dail vecinii Intregei téri romdnestl, dincauza pdrtel a doua a numelui, «arab». Chiar marca he-raldicd a neamului coprinde 3 capete de negri saü arapl ;cari arme le-ail avut In timpul evului media.

FILIP ARABUL, Impératul Roman, a fost din neamul Sa-rabilor saü Basarabilor. Chiar explicatiunea poreclei salenu se poate dd. alt-fel. (V. Hasdeu, Mgn. etimol.). Filip aregnat Intre 244 49. Un alt Impèrat roman LiciNit ereaoriginar tot din Dacia : «Licinius imperator est factus,Dacia oriundus». (Eutropii1). Cd erea din casta Sarabilor seconstatä prin acea cd el se trAgea din Filip Arabul.Unal treilea Impérat GALE= erea de asemenea de originddac5., dintre Sarabi si el se mAndrea cu origina sa «esitddin lei», cu toate cà romanii il n.umeail mojic, «armenta-rius».

Casta sail neamul Basarabilor erea dinastia domni-toare a Dacilor pänd la cucerirea de cdtre romanI ;Printre regí:

BCEREBISTA s'a distins. Acesta a pierit la anul 41 a. Cr.omorit de nobilii nemultumiti pentru niste reforme cevrea sà aducd.

www.dacoromanica.ro

Page 89: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 47 -

DECEBAL, cel din urma i cel mai Insemnat rege al Da-cilor, a domnit 82-107 p. Cr. Infranse In ma.' multe ran-durI legiunile lui Domitian din Moesia ; dar ExpeditiunealuI Trajan In Dacia puse capat regatuluI séil. Prima cam-panie in anul 101-2 se termind printeo pace conditionataluI Decebal, care calcand tractatul, résboiul de cucerirereincepu In 105. Trajan perdu pe prietenul sal Longinus ;dar Sarmisegetuza capitala, fu luata, i Decebal se sinu-cise spre a nu fi prins. Capul luI fu dus la Roma 0 Da-cia se declara provincie roman& (107).

0 lacuna in istoria Basarabilor ne intampina In inter-valul de la colonizarea Daciel pana la inceputurile de con-solidare ale Statelor romane In care tiny nu ni s'a pastratnimic despre RomaniI de la nordul Dundref. D. Hasdeil :«De vreme ce Sarabil inainte de secolul V ail dat Daci-lor pe ceI mai marI regI cu Decebal in frunte, i deteraapoI Romei cincI ImpèratI (2 FilipI, etc.), totI de o ener-gie marturisitä de chiar dupianiI lor, 0 de vreme ce dupsecolul XIII BasarabiI aù dat Romanilor un lung §ir deeroI ca Alexandru, Mircea, ca Vlad Dracul, ca Tepes, etc.;decI: acela rol conducätor In capul neamuluI romanesccontra furtunilor din afara avuseserd el 0 intre secoliIVXIII».

Demonstrarea e atilt de puternica, In cat comentarifiear fi superflue.

Un privelegiii exclusiv In decursul evuluI medifi, de lasec. XI incoace, erea acela de «BAN» al Crajovei 0 Se-verinului, pentru Basarabi. De sigur CA mai totl duciIVoevoc,lil carl se aflail in capul senioriilor i provinciilor deprin Valachia i Ardeal ereaú Basarabi. i epoca apro-ximativä, dupe Hasdeil, a aecp.'rei dominatiuner Basara-bilor In Fägära se poate pune intre 1160-1180.

DUCII FAGARA§ULUI sunt seniori puternici in decursulsecoluluI XIV, ca i eel ai AmLAwLu1 saú 0m1a0iluI dinTransilvania, a caruI juridictiune depindea de Banatul Se-verinulut Domnil romani BasarabI, precum Mircea, Vlad etc.

www.dacoromanica.ro

Page 90: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

48

p6rtá titlul ereditar de «duel ai AmlasuluI i Fäggrasului»de si nu mad aveati posesiune asupra acestor tinuturI.

E curios faptul cà adese ori in documente, i acéstase observ6. la multe familii, vorbindu-se de mai multifratI, nu se pomenesce de cat unul cu numele de Basarabfärä alt-ceva, pe cand cei alp poartà numai pronumele.Asa inteun act din 1398, printre nobilii din Hatzeg insatul Riusor : «honestos viros Ianustinum et frates suosBasarabe et Guste, Kinejos de Riwor».

Multe alte acte untare mentioneaza de diferip Basarabiprin pàrtile de sud Transilvaniel, prin Temesoara i Ba-natul Sevrinului. Aici erea centrul feodal al neamuluiBasarabilor si residenta Banului.

De si sunt multe acte i mdrturil sigure despre posi-tiunea si puterea Knezilor saü Comtilor Basarabi inaintede secolul XIV, totusl perioada care precede intemeiareaprimelor state române, e destul de obscurd. Se citeazdvoivodate si seniorii, Insd cu o chronologie putin siguràsi mult controversatd. Asa sunt :

Chinezatele lui IOAN Si FARCA in tara Sevrinului, dincolode Olt, citate inteun document din 1247. Tot in acele ti-nuturi se amintesce in acelas act, ducatul lui LYRT10Ivoevodul Valachilor, ale cdrui domenii ereati mai conso-lidate si cu oare-care putere. Dincoace de Olt, in aceiasiepocà, domnea asupra ducatului séti, Voevodul SENESLAtr,inteo .semi-vasalitate fatd cu regatul Ungariei. Tara«LYTIRA» sad a Lotrului (Lovistea), de carI ne vorbesc do-cumentele dupd acele timpuri, erea probabil stdpanità totde un senior Basarab.

Cu mult inainte, chiar in secolul V, prin tinuturileBasarabilor eread alti conducdtori. Ast-fel, Basarab ereaacel legendar Roman sad (RANTUNC», duce al Valachilorsi Zevrinului», care la anul 450 vine la nunta WI Attila :

«.... Da war der Herzog Ramung aus der Walachen LandMit Siebenhundert mannen kann er von sie gerannt...»

(Strofa 1372. Niebelungenlied).

www.dacoromanica.ro

Page 91: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

49

Legendarul BANUL MARACINE, care dupá cum se spunea ajutat cu un corp de cavalerl pe regele Philippe de Va-lois, trdind pe timpul domnilor romanI din veacul XIV,crea tot un Basarab, tinèr Ban al CraioveI.

In timpul ultimelor invaziuni, MongoliI se ciocnesc insecolul XIII, la anul 1240, prin tinuturile Oltului, cu BA-SARAB-BAN, pe care cronicele persane vorbind de dênsulIl rapórteazd ca «Bazaran Bam». El crea Voevodul RADuBasaraba (1230-45), trunchiul dinastieI princiare a Ba-sarabilor din Valachia. In acel timp se. deterä lupte teri-bile i eroice intre nàvá.litorii i romaniI oltenI, pe carI

narat contemporaniI. (y. Hasdeil, Negru T'oda, etc.)Vom observa cd ducatele i senioriile romane din cate-sii

treI tèrile, auí avut in evul media' de suzeran pe regeleUngarief, ale cärui pretentii de vasalitate persistara panaaproape de Mircea i chiar sub el, cand Statul 1-ornan seconsolidase deja.

TUHOMIR BASARABA (saii Mircea), confundat Cu RadaNegru, e acefa, care urmézd primele fundamente ale prin-cipatulul ValachieI, incepute inaintea sa de Lyten si defratele séil Barbatu, prin rèscéla lor contra, Regehg Llagar.El incepu domnia ca Voevod vasal regeltif Ungarid, laanul 1298, Autoritatea luI fu recunoscutä de Ducele saiiBanul OltenieI, Basarab de asemenea. La 1301 numestepe fiul sèú Alexandru, duce al FdgdrasuluI. RegeleUngarie, Otton de Bavaria, fiindu'I predat de LadislaiiApor, 11 inchise in Cetatea Hateg, de unde apoI Il libe-reazd. Zidi o biserica la Campulung, läsand urmas pe fiulsèü Alexandru.

Pana la Tuhomir saú .Mircea I, Domnitorii BasarabIsuccedat in ordineaurmatoare : (v. Hasdeil ; Negru Vodä,

cit). Radu (Negrul) Basarab, intre 1230-1241; MIHAIL Li-.teanu saú LATINUL i Seneslay, 1241-79; Barbat 1279-88si DAN I, predecesorul luI Tuhomir. Biserica din Campu-

www.dacoromanica.ro

Page 92: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

50

lung, du.pa inscriptia ce se citeste' a fost fondata de unRadu Negru la arm/ 1215 (data mal' probabila de cat ceade 1290 ce se (lice a fi adevérata). Acest Negru Basaraberea decI anterior celuI ce lupta cu Mongol-a. D. Cav. dePuscaria printr'un frumos rationament arata ca. acest NEGRUBASARAB de la 1215 a trebuit sa fie tatal primului Radu(de la 1240). Ast-fel putem stabili lista Voevoslilor In-cepénd de pe la 1200.

Urmas lui Tihomir a fost fiulALEXANDRU BASARAB (1310-1363), cel mare. Acesta e

acel Radu Negru al legendef, care descinse din Fagaras,urcandu-se pe tronul Valahie. Toff domniI BasarabI deprin acele timpurf aveail calificativul hereditar de NEGRU,

din care isvorira atatea confusiuni pentru istoricul lor..Alexandru Vodd zidi multe orase : Targoviste, orasul deFlocci, Buzal i castelul ArgesuluI saú cetatea luI Negru.Résboinic i Intelept, avand o mare putere, el erea in bunerelatiI Cu vecinii sèi slay' pe careff ajuta adesea. La 1330 In-vinse in muntI pe Charles-Robert d'Anjou, regele ungar.Stapanitor al intregei Ungro-Vlahii, 1nvinge si pe Tataffde unde aú rémas legen dare luptele cu jidovii.

Acest mare Principe, pe care relatiile contemporane ita-liene 11 numesc REGE al Valahiel, proba de puterea sa,muri la 1363. Titlul de rege 11 gasim dat i urmasilorséi; Ast-fel : Vladislav e numit marele Rege. Dan, Mirceacel mare etc. poarta in cronicl stréine acest titlu. Putem sliceca primiI domnitori ai Romanilor aú fost regi, nu prin-cipi. Mihai Viteazul chiar, erea numit «cral» sail regeal ambelor fed' : Ardealul i Valahia.

Alexandru Basaraba de la prima sotie Marghita, ficalui Ivanco Basarab de la Romanap (t 1328), avu pe Ni-colae i Vlad : iar de la Catolica CLARA, pe Radu Negru

Capitala sa erea la Campulung.VLADISLAV BASARABA, carei urma, e Uri Voevod ilustru.

In primii anI el avu de luptat Cu Unguril. La 1366 se deteprima ciocnire cu Turcilf, pe care'l birui Cu frateleRadu, Ban al Sevrinuld. Peste 3 anl avu din 'nod lupte Cu

www.dacoromanica.ro

Page 93: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 51 -

Ungurit, cu vasaIrf sèl de peste muntI. (In acest timp tedialingä Amlas: Iovitä Basaraba lis cTompa», comte de Wintz-berg). In lupa* cu Ludovic I, acesta e Invins si se im-paca cu dansul; tot atunci: se distinse i viteazul boer Ba-sarab, Kneazul DRAGOMIR de Dambovitza, In urma staretal monastireI Cotmeana.

In timpul regeluI Vlad, catolicismul faca progrese In tara,Incurajat de dansul prin insistentele Clarel si ale Papel.

RADU ix BASARAB sati R. Negru Voda, fratele luT Vlad.,domni de la 1378-84. Foarte religios, zidi mal multe mo-nastirl, Intre altele cu ajutorul calugaruluT Sf. Nicodem,monastirea Tismana din Gorj, cea maI frumoasa a ten.Sldbind legatura de vasalitate cu regele UngarieT, adaogatitlurilor sale pe cel de «stapanitor Silistrei i Térilor panala Marea Neagrd». Lasa 2 fil : Dan si Mircea.

De acum incep rivalitati1e 'filtre cele douè ramurT aledinastiei Basarabilor, cunoscute sub numele de «Dänesff»«Dräculesfiv, dupè" urmasii acestor doT, i caff continuaracu furie pana in sec. XVI. Fiind-ca domnii se succedailalternativ, nol vom urma sirul lor chronologic. (v. i Ge-nealogia).

DAN I, de la a caruT Domnie Incep luptele pentru tron,moare ucis In lupa de Sisman tarul BulgarieT, care ajutape Mircea. (1385-86).

MIRCEA I, 4iS CEL MARE, Intr'o domnie indelungatarésboinica (1386-1418) se aräta un principe de valoare.La 1389 «fi re Mirce» lua parte la batalla de la Cosova,unde crestiniT fura franti. In acelas an inchee un tractatde alianta. cu Vladislav reg. PolonieT. Spre a salpa deTurci, cari deveneat tot mal puternicl, se invoi In 1391cu un tribut anual.

Dup6 facerea unul tractat cu Sigismund, 1395, se ceartacu dansul si'l ataca la Paslrea, sdrobindu'I o parte dinostl. In 1396 lud. parte In expeditia nereusitä de la Ni-copoli ; iar. la 1411 batu puternic pe Turcl la Rovine.In urma multor fapte ale domniei sale, el muri la 1418 sifu Ingropat la monastirea Cozia, pe care o zidise i unde

www.dacoromanica.ro

Page 94: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

52

se vede pictat impreund cu fiul séù, in armurd de cava-- El se maI intitula : domn al ambelor latuff ale Du-

näre pdnd la mare, al Silistrei pang. la Adrianopol, alAmlasulul i Fogorasulul etc. (v. TocilescuIst. rom. Xamopol id).

MIHAIL, filll sal pe care'l asociase de cdnd trdia, ur-meaza domnia (1419-20). Rivalitdtile intre cele 2 ramuffinrudite ale Basarabilor reincep, succeddndu-se :

DAN II (1520-25) ; RADU T11, 1425-27, si din noil DanII, 1427-30, färd insemndtate, sustinutl cdnd de Turdcand de UngurI.

WAD II DRACUL, fiUI luI Mircea, principe vitéz, dom-neste de 2 off: 1423-39, si 1442-46. Din prima domniefusese inaturat de Ion Corvin de Huniade, inrudit CuDdnestii, tot din Basarabl, care veni Cu armatd asec,16nddomn pe DANCIUL (Dan III), care ucise familia luI Dracul.

Acesta insä goni pe usurpdtor, dar pergénd in urind oluptd tu prins de Danciti i tdiat impreund cu fiulMircea pe piata din Térgoviste. Vlad ajutase pe RegeleUngarief in lupta de la Varna unde acela muri (1444), side unde Corvin fugind, fusese prins i inchis de dénsul-VLAD III (Vladislav) dintre Ddnesci succedd luf Danciul.

VLAD V TEPE, fiul lui Dracul, a fost un mare domn.De o mare energie i bravurd, domni de doué off: 1456-62,apoI in 1476. Sustinu lupta Cu veciniI se UngurI, Turd

MoldovenI. Dupd ce birui armata lui Mahomed, atacatde acesta, avu de luptat contra nerecunoscinte luI StefanDomnul Moldove, pe care 11 ajutase i acum se uneaTurcii. Invins fugi in Ungaria la Matias Corvin, cumnatulsal, care '1 tinu in captivitate 14 anl. In privinta mortesale se crede cd a fost ucis de Laiot in a doua domnie.Cu toatd faima späimantdtére rémasd in jurul numeluI séti,el va trece in tot-d'a-una printre ceI mai ilustri domniValahiei. Fratele sal RADU CEL FRUMOS, domnise intre1462-71, avénd de luptat cu pretendentiI i cu Stefan alMoldovei, care 'I bdtu in doué rdndurI ; si care lud desotie pe Voichita ñica luI Radu si a DoamneI Marie.

In privinta chronologief i identitdtei Domnilor, din al

www.dacoromanica.ro

Page 95: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GENEALOGIA

DINASTIET BASARABA

DAN III (Danciul)1439-42 1446-52

LAIOT (Vlad V) VLADISLAV bit. Bar Predabul Ora- Piirvudis Tepelua 1462-56 iovescul, mare Banul mare mare Ban

1471-7Ò, 147/-81. Ban 1492=-- Negoslava

Danciul NEAGOE BASARA.B Jup an 13arbulpretendent 1512-1521

= Despina

RADII ERBAN voevod1601-1611

= Elena fen lulUdriate vistier

CONSTINTIN AncutaSERBA.N -= Pr. Nicolae

(batird) 1664-58 PetrascoBalasa.

(ultimulrab)

Ele1la= PostelnicCantacuzino

Taromia BASANAB (Mircea)1298-1310

ALEXANDR13 .16ASARAB(is i Radu Negru). (1810-1963)1.= Marghita. 2. =- Clara If3ecenu8.

3. VLA.D1SLAV BASARAB 2. RAU= (NEGRII VOW.) 1. NICOLAE LoSnca1364-1372 1372-1385 + 1366 =- Vukaain re-

= Kalinikia gele Serbilor,-.1

MIRcEA. NI, MARE1886-1418

DAN 1, 1386-86=-- Ilea lul Vuk Bran-

coviel

DAN ItII

RA.DIT1420-26, 1427-30 1426-27

PitivIILBanul Craiovel

Marz a

Mate!

M TRAIL VLAD DRACUL1418-20 1433-39, 1442-46

Danciul din RaduBriincovent? postelnie

-I. 1600 =-- Maria.-= Stana

Mircea VLAD TEPES RADII IV CEL1446 1456-1476 FRUMOS 1462-71

--= Maria

Danciul MInjilg. de VLAD c.A.- Voichlitavornicul Argea LtraLRUL = Stefan 7

=-- Marina 1481-94 ea mareCorvin = Sanionicla

2 L :

Stancit.Stoian

Cafea MATE! David Starica MariaToDi postel- =David din

BASARAB nieul BrincovenT1633-1654 1599 I- 1677=- D6mna

Elina N5.8-turel

RADU V CUMARE

1494-1608

(?) .

RADU M III N E A. si VLIFIIITÀ.CILUGS: CEL RAU (Via&

RUL 1608-1610 1610-121521-22

? I

VLAD VIII ,......----.,1524-26 RADII PETRWIT

PAISIE CEL RUN1634 1551-67

1536-46 . =--- Tudora.

MOISE Vv VLAD IX1529-30 1530-32 Maria VINTILei. PETRU MIHAI V.

1574 CERCEL VITEAZUL1683-86 1592-1601

Stanca

Mani' Manila Florica Nic. Pe-(bat.) =Preda trascu

=--Socol logo- =- An-Corral.- ntul cuta ileankténul Pr. Radu

Serb an

Elena

RaduBidiviul

Teodosie Serban V1NTILI Preda Ruxandra1621 = Maria de 1632-34 =RADII DE LA

la Cojan! AFUMATI1622-24

(Nepot lul Radueel mare?)

Jupan Fa7rceapostelnic=Mara

www.dacoromanica.ro

Page 96: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

53

XV-lea secol, existä Inca' o mare con fuziune, pând ac,I1 ne-descurcatä. De aceea succesiunea lor nefiind ciar stabi-litä, am urmat ace autori carl ni s'ail pdrut maI aproapede adevér, i avänd probe mal puternice.

LuI Tepe§ succedd LAIOT BASARAB saü Vlad V, çlis cTe-pelus» (1477-81), care avu o domnie agitatä i plind de

,lupte. El fu ucis de tefan-cel-Mare lute° bätälie. Laiotera fiul luí. Dan III i frate cu Vladislav, dupd cum secrede, decl mare dusman al 1111 Vlad Tepes. (v. Xenopol.Ist. Rom. II tom.).

VLAD CALUGARUL, fiul luI Tepes, domni linistit dar fudetronat de unul din fiiI se :

RADU CEL MARE (V) 1494-1508, Principe Intelept si bun.El aduse pe Mitropolitul Nifon, fost patriarh de Constan-tinopol ca sà Ingrijeascà de biserica téreI ; dar din causanemultumirilor fu silit apoI sà 'I concedieze. La 1506Radu pi-Add Moldova. Murind, fu Ingropat la monastireaDealul pe care o zidise, si care pänd azi a rémas unadin cele maI märete monumente ale vechimeI, ca Tismana,Bistrita, etc.

MIHNEA CEL RED, care urmeaza (1508-10), frate cu prece-dentul (?), dupd tete Cronicile muntene (anonimul; Cost.apitanul; Odobescu) e dat ca fiul luI Dracea armasul dinMg.nestl (vedI Mänescu). Dupd istoricif nostri reese insäcà erea frate cu Radu cel mare, adicä fiti al luI VladCälugdrul, cum ar proba un document de pe timpurI, dela mondst. Bistrita. Nu vom discuta aceastä legäturä,dat fiind cà dênsul erea tot Basarab, dar 11 vom consideraca fiti al armasuluI Dracea. De alt-fel, epitaful sal latin nespune cà crea de neam ilustru :

«Regnabam multo nuper cumulatus honore,Sedes parentali, splendida sceptra gerens

.(Ion Salius)

Foarte crud cu boeriI, domnia luí deveni odioasäprin multele omoruii. O conjuratie formându-se, Mihnea fuucis la Sibiù unde fugise, de un serb pus de spdtarul deAlbestI. Alex. Odobescu are o splendidd naratiune istoricd

7

www.dacoromanica.ro

Page 97: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

54

«Mihnea cel fai», in care descrie pe larg domnia i faptelesale.

Succesorul séti VicAnuTA., frate cu Radu, fu ucis deMehmed-Bey dupd o scurd. domnie (1510-12).

Vlad Tepe§ in afad de fiul sê Vlad Cdlugärul, amaI avut fii pe : Danciul vornicul i pe JUPAN MANJILA.de la Arges, care insurdndu-se cu Maria Corvin avucopii pe STANCIÙ i pe STOIAN. Acest din urmd Cu sotiasa Barbara Humzar sunt pdrintiI cunoscutuldi NICOLAE«Olahus», care ast-fel deScindea si el direct, stabilit fiindIn Ungaria, din Vlad Vodd. (v.IorgaAnalale Acad. seriaII, 8, pag. 2).

NEA.GOE VOD14. BASARAB (1512-21) fiul lui Laiot. Domnfoarte evlavios, zidi cu ajutorul sotieI sale si a legenda-rului Meter Manole, faimoasa monastire Curtea de Arges.Sfintirea el s'a fdcut la 1517 si intr'ênsa fu inmormântatdomnul. Aceastd clddire, cel maI frumos monument al fériInoastre, situad pe valea Argesulul, a fost reconstituid inslilele noastre de Regele Carol I.

Insemnad in epoca ha Neagoe V. e miscarea BanilorBasarabl ai Craiovei, Preda i Barbul. CAnd Mihnea venisela tron, o .g6na incepuse in potriva Basarabilor-Dänestldin carl fácea parte marele Ban Pdrvu, din «neamul Bd-sdräbesc, Banoveti dupd mosie», dupd cum spune cronica.Mihnea decizdnd cu boerul sal Stoica sà le ucidd neamul,Neagoe pe atunci copil de casd spuse totul unchilorcarI se gräbird sd fuga cu tot al lor peste Dundre. JupdnPARVUL, BANUL Craiovei, ilustru boer, e capul ramureidish' a «Pd.rvulescilor» Basarabi, si care avu 5 fii, dintrecari vestitul: BARBUL CRAIOVESCUL marele Ban, fonda-torul Monast. Bistritza. El a luptat cu tatalsi fratil sèi contralui Mihnea pe care-1 alung5, si apoI cu ajutorul luI Meh-med Bey (Basarab turcit), detronà i succesorul acestuiaVlahutd, In varstd de 17 anI. Pdrvu Banul i fiulBarbu sunt boerf vestiti in acéstä periedd si de o marevitejie, dupd cum ni'i arad cronicele vechI. Pdrvu se ri-dicd contra lui Vlad M. cu ostirile sale din Craiova, cdnd

www.dacoromanica.ro

Page 98: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 55 -

acest domn voise a sustine un alt ban in locul séti. -PARDA CRAIOVESCUL, nepotul lui Rárvu, pe care irisa cro-nicaril ni:1 dad ca frate al lui Neagoe, la moartea acestuiae epitrop al fiuluI s'ea TEODOSIE, In varstà numaI desapte anI. Boerii insá nu-1 primird, ci ridicara domn peRADU CALUGARUL de la Buzéil (c,lis càlugärul Dragomir),Preda fu invins i prins de acesta la Térgoviste, *fusa siDomnul fu prins de Mehmed-Bey, care voia sá deviedomn. BADICA COMIS, vér eu Neagoe, luand titlul de Vodäpentru Mehmed, ucise pe Radu. Beyul venea In tara* cadomn din voia SultanuluI, cdruia spunea ca tara 11 vrea,pe cand boerif unitl aleserd Domn pe ginerele lul Neagoe :

RADU DE LA AFumATÌ (1521-29), nepot luI Radu cel mare.Viteazul domn Invinse In maI multe randurI pe Mehmedcare venea cu trupe turcestf, si In scurta'l domnie castigàmal mult de 20 de batáliI, ajutat de PARvu II Banul Cra-joyel, care goni pe VLADISLAV, usurpator al tronuluI,1524-26, In care timp Radu stete inchis, revenind din noilla domnie pana la 1529. Cati-va boerI nemultumip se ri-dicard contra luI cu arma* fugind din Palat la BanulPârvu In Craiova, fu ajuns la Ramnicu-Válcif i ucis im-preund cu fiul sèú in altarul bisericeI. Pe piatra morm'én-tulul din Curtea de Arges se vede cAlare, Cu buzduganulIn maná', luptand cu mantia deschisd in vént.

MOISE VV. fi1.11 lui Vlad VII domni un an. El pieri orno-.rit impreund cu ilustrul Ban Barbu Craiovescul venind cu ar-matele ungare i cu Majlath In potriva luI: VLAD IX,fratele séii. Acesta se inecd in Dambovitza la satul PopestI,

VINTILA DE LA SLATINA (1532-34) zideste monastireacu numele sèú in judetul Buzeú, i fu omorit de boerI lao vénátoare pe malul JiuluI, dupé ce täiase numér din-

RADU VODA. PAISIE (1534-36) fost egumen la Arges ;domni de 2 orI. In prima domnie fu résturnat de PETRUDIN ARGE (1535), fratele séú, cdruia Ii täie nasul, exilan-du-1; la randul sé'il In 1536 fu surghinuit de TurcI In Pa-lestina unde i muri.

www.dacoromanica.ro

Page 99: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 56 -

MIRCEA CIOBANUL, filUl lul Mihnea cel ral (dupé altii alluI Radu c. Mare) domni 1546-54. Pentru omorurile i ja-furile ce fIcea, tara fu coprinsd de spaIma. Sotia sa ereafaimoasa Doamna KIAJNA, fica lui Rares.

P.A.TRAKU CEL BUN (1554-57) domni CU dreptate siblândete. Intorcandu-se dintr'o expeditie in Ardeal, fu otrà-vit de vornicul Socol, i imormântat la monast. Dealul.Erea fiul luI Radu, cdlugArul Paisie, i avu 3 feciorI: Pe-tru, Vintilà i Mihaf, si o ficd Domnita MARIA. Sotia sa secdlugari sub numele de Tofana (t 1606 la Cozia).

PETRU CHIOPUL (1560-68) §1 ALEXANDRU 11 (1568-77),ceI dol fii al MirciI Ciobanul, domnesc pe rând, ajutatl cumarl' cheltuelI de mama lor.(VINTILA domni cae-vain 1574 fiind ucis de Alexandru). MIHNEA urmäl tatguisal Alexandru, domnind 6 anf.

PETRU CERCEL 1583-85, fiul lul Pätrascu, bun amieal regelui Henric III al Poloniel i Frantei, care 'I ajutàla domnie. In corespondentà cu oamenii insemnatI dinapus, mai ales din Italia, erea om invétat, stiind 12 limbi

fiind considerat printre cei mai insemnati poetl italieradin epoca la La 1590 fu aruncat in mare la Constan-tinopol, prin intrigile lui Mihnea.

MIHNEA II, cps Turcitul, luà numele de Mehmed dup'aa doua domnie, i veni chiar in expeditia luI Sinan Pasa,murind la Térgoviste (1595). Sotia sa erea vestita i evlavioasaDoamna Neaga, asupra cArel ail rémas mat multe legende.

MIHAKT VITEAZUL (1593-1601), fiul luI Pätrascu, prinactiunile sale e pus in fruntea Principilor tériI. Domniasa a fost un sir intreg de résboae victorioase : invingétoral Turcilor i Ungurilor, reuni sub mâna sa in scurt timp-Ardealul, Moldova si Valachia. Ajutat de oamenii inteleptisi viteji ca i dênsul, a putut face fapte strdlucite, de callEuropa rémase miratà. In cele din urmà intrand in dus-mänie cu generalul austriac Basta, fu atras In cursä, de acesta,.

ucis miseleste la Turda, 1601. Principalele sale lupteaú fost : CAlugälrenl 1595, Mirisläil 1600, Teleajen, Go-roslo, 1601.

www.dacoromanica.ro

Page 100: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

67

Cu sotia sa STANCA, nepoata BanuluT lane si a luI Do-bromir Kretzulescu, avu o fatä Florica, si fiü pe NICOLAEPATRASCO. In timpul expeditiI luI Mihaid In Transilvania,acesta tinu In Ord locul pärinteluI sü, Intitulandu-se NicolaeVodà (1600). Florica tinu pe boerul Preda de GrecI dis«Floricoiulz.

Concubina luI Mihaid erea falmoasa jupanita TUDORAdin Thrgsor, vestità Intre frumoase, i avu o ficä. Marula,sotia luT Socol Cornäteanul.

RADU SERBAN Basarab (1601-1611), Invingétorul luiMoise Szekely ; domnitor bun si intelept. De si erea multsprijinit de germanI, perdu tronul din cauza intrigilor luiGabriel Batori. El avea de sotie pe Elena, fica lui Udristevistierul. RADU MIHNEA fiU1 luI Mihnea cel Turcit, dom-nesie 1611--16; i apoI In Moldova (1617-19; 23-26) ;iar In Valachia a doua oarä 1620-23. El omori pe boeriIdin conspiratia lui Barcan Stolnicul.

In secolul XVII, Domnul cel maI Insemnat e MATEIBASARABA, 1633-1654. Acesta, cunoscut inainte de domnieca caga din BrancovenT», erea fiul luT DANCIU VORNICUL,dupá mosie din BrancovenI, si din familie Basarab, dupàcum ne spun cronicele. Documentele ne arata pe Dancidca fid al luT Mateid, fiul luT Marza, care erea unul din fe-cioriT mareluT Ban Parvu de Craiova. Dancid avea defratI pe «Marcea» postelnic, Insurat cu Mara fica FLA Radupostelnic din Sitoaia ; si pe Radul postelnic ginerele luIStepan biv-vel Clucer. (vecy genealog. pl. I). (Doc. Arh., I. Tud.)

MateI Bas. In timpul domnieT sale, Intinse mult culturainfluenta grecéscä. Avu de luptat cu Vasile Lupul, Domn

MoldoveI, pe care-1 Infranse (1653). El facu codul de legi«pravila téril:», clädi peste 40 de monastiff i Ingriji multde tarä. Muri la 1654, fiind bolnav i ränit.

CONSTANTIN SERBAN B., domn 1654-58. Era full (na-tural) al luT Radu Serban. E cel d'anta): Basarab numitConstantin, si ultimul domn din acéstä ilustra gintä. SotiaSa era Domnita Balasa.

www.dacoromanica.ro

Page 101: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

58

PAnd in secolul XVI, adicg pada.' la Mihaiii Viteazul,ilustrat din neamul Basarabilor multi BanI aI CraioveI, acdror demnitate era ereditarà in primii timpI, apartinândexclusiv dinastiI Basarabe, primiI stdpanitori ai tinuturilordu peste Olt.

EI era(' respanditi, posedand imense domeniI seniorialeIn teltd tara.

Numele de «Basarabia», dat teritoriulul coprins intreNistru i Pruth, partea de Est a Moldovei, derivg de lastdpanirea domnilor români BasarabI, asupra aceleI ten,cand Valachia se intindea spre acea parte.

Dinastia MUSAT din Moldova, care incepe domnia la 1375,prin fiii luI Costea Muat, era inrudità cu BasarabiI, sailmal bine lis era chiar o ramurà colateralä a el. In insäsi:scuturile acestor doue familil se observa. derivatiunea: Ba-sarabiI purtail 3 tapete negre, pe cand Mupt avea 2 ca-pete cu ramurI. (Hulsius).

Acest Blazon al Basarabilor, reprodus In cate-va uvra-gil de heraldia. germane, erea un fel de «armes par-lantes» ale familieI, de oare-ce terminatiunea carab», numesub care ereati de uniI cunoscuti BasarabiI In evul media,insemna arap sati negru.

E loc sà spunem cà In vechime, mai ales scriitoriI slavi,considerad pe Basarabi ca «serbi», dandu-le ca loc de ori-gine «tara serbeasca», de sigur tot printr'o interpretareinteun sens oare-care a numeluI de Basarab.

Familia Basarabilor adI e stinsd, i stinsä erea de petimpul lul Brancoveanu. In Transilvania insä, mai sunturme descinzand din BasarabiI originan l din acea tara,anume, dupé cum ne spune d. Cavaler de Puscariii, eise aflà: uitatI ca téranI In comuna Pannul la antanile Jiu-luI. Aceasta pare a fi ramura acelor aBASSARABI DERYUSOR», Knez1 InsemnatI In secolele XIII i XIV. La1398 exista,' act de judecatd al lui Basarab Knez de Riu-sor, i apoI la 1447, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 102: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 59 -

Multe familiI marI romane, perpetuat ascunse, prinvaile TransilvanieI, precum ramurI din BasarabI, HunyaglI,Dragote0I, Dude0I, etc.».

Ginta Basarabilor, foarte Inting i avènd multe ramuff,0 din care dinastia domnitoare (yell genealog.) nu ereade cat o spitd, a fost adevérat romand i cea maI ilustra'din toate. Fdra a merge prea departe, spunand cA maitoate vechile familiI a}itohtone ar fi legate cu dansa, vomnota totusl pe acele .carl deriva dintr'insa, fie prin filiatie,fie ca. aü avut In slnul lor un Ban al CraioveI Inainte desec. XVI; adia :

Bztzescu t; ; Beileiceanu ; Cketitlescu ; Ceindesclit ;Meine,scut, i poate Mcirginenii (Filipe0I i Flore0I).

www.dacoromanica.ro

Page 103: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

B1-10TA.(MOLDOVA)

Origina acestel marl familii e veche romaneascd, sidateazd inainte de sec. XVI. Etimologia numeluI, dup6d. Hasdea, este din «bas» i particula «otd» (Etim.m.III).

Sion in «Arhondologia» sa, ne spune atäta despre acestneam: «Moldovan drept, ridicat la boerie ; Téranul ToaderBasota de o datä Hatman, facandu'l Alexandru Vodä Lä-pusneanu». (p. 31). De unde a gäsit Sion acestea, n'amputut afla.

Aceastä familie, adi stinsa, e citata de Cantemir intreneamurile DoerescI contimporane : «Baszotestii» (Descr. Mold).

Sub principiI Movild gäsim pe BasotestI ca boeri marlfoarte avutI. La boeril luI Moise Movilä, Miron Cos-

tin citeaza (Letop. I, 292) intre altiI, pe: Vasile Lupul vor-nicul, Savin Hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spatarul,Buhus vistierul, BAWTA. LOGOFATUL, etc. = Acesti hoer'

multi altiI, in numèr de 80, s'ail dus (1630) cu totil laTarigrad Cu jalbd contra noului domn Alexandru; depu-tatiunea insa n'avu nicl-un succes. Numele de botez alacestuI boer Basota nu e cunoscut ; in 1625 (7133) e par-calab al cetatei Neamtz, in 1632 Hatman. Dupé ucidereanefericitului Vodä Barnowski, printre boerii inchisi la Ta-rigrad se afla i dansul, alaturI cu Costin, etc. Liberatidin porunca SultanuluI, acesti boerI sfatuindu-se, aleseràdomn pe Moise Movilä.

Intr'un act din 1639, Ianuarie, gäsim subscrisI trei Ba-sotestI, adicä : Patrasco mare logofét, Iurasco, vel vornicsi Gheorghe vel vistier.

www.dacoromanica.ro

Page 104: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

61

PATRASCO BASOTÀ sub domnia luI Moise V. e mare ViS-tier, mai apol mare logofét. Moise Movild Ii ddrueste unsat pentru a sa dreaptd slujbd i credincioasd, cdtre dom-nia mea si pentru cá a dat In visteria domneascd 200galben1 ungurestI, carI haul cheltuit cu merticul Tur-cilor Balgil i alte nevoI ale tériI.» (H. Mgn-etimol).

Multe documente de ale luI, ca Logorét, din 7119 Mar-tie, 7128, 29 (1621) etc. Patrasco Basotd a avut 2 filnumrTRAsco si TOADER Si 4 fete : Candakia, Tudosia, An-ghelusa si Tofana. (Uricar. XVIII, 451).

IVASCOBASOTA erea hatmanul MoldoveI, sub care titlu il gd-Sim in hrisoave ale lui Alexandru Vod5.Ilias din 1632. (Arhiv.Mon. Arsachi) ; i In alte documente impreund cu fratilFusese si el inchis la Constantinopol. GHEORGHE BA-SOTA, fratele precedentilor, citat Inteun docum. din 1631(Academ.) ca fost vel Vistier.

Intre boeril insemnatl ai luI Duca Vodd, erea ZOSINBAsoTA, care fusese mare stolnic i apoI Hatman ciarDumitrasco Vocld vdzdnd cà nu vine Buhus Hatmanul,pus Hatman pre Zosin Basotä.».

Filiatia lor regulatd si inrudirea n'am putut'o stabili dincauzà cà aceastd familie fiind stinsa nu s'a pästrat genea-logia eI. In secolul XVIII gdsim maI mult1 boeff. Basotd,ast-fel :

POSTELN. CONST. BAsoTA, pomenit Inteun zapis din anul1748, prin care G-rigoras Ursache vinde o mosie postelni-culuI. (Acad.) El erea probabil fiul saú fratele luI NECULAEBAsoTA biv-vel vistier, socrul luI Ilie vel pitar, citat in za-pisul din 15 Oct. 1747 prin care se judecd cu satrarulToader Jora si cu San dul Thut. (Acad.)

VASILE BAsoTA, vel medelnicer, se citeazd In documen-tul lul Const. Racovitzä. din 4 Martie 1752, prin care e in-särcinat sd judece o pricinä..

La inceputul secoluldi nostru, vornicul ANDREI BASOTAIn Februarie 1824 ca spdtar, e semnat inteo suplicd aboerilor MoldoveI cdtre poartd, etc. Vornicul Andrel avufiicä. pe Raluca, mdritatd cu Alecu Foresco.

www.dacoromanica.ro

Page 105: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 62 -

Ultimul descedent al acestel 1nsemnate familiI a fost :ANASTASE BASOTA marele logofét, care tedia In prima

jumétate a secoluluI nostru, fiind foarte bogat; fondeazà laanul 1838, fiind mare hatman, un institut de culturà pemo§ia sa Pomärla din DorohoI, pentru invätätura vulguluï.El moare dup6 1860, fà.'ed urmasI, avand o singueä ficä,ELENA, mdritdfd Kneazului George Cantacuzino, guvernatoral BasarabieL

www.dacoromanica.ro

Page 106: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BELDIMAN(MOLDOVA)

Origina neamului Beldiman, dupà." toate probabilitaliiese leag6 de a vechei si ilustre familiI comtale maghiareBELDI, din care s'a despArtit, stabilin du-se in Moldova prinal XIV secol, saü inainte.

Aceasta familie a comtilor Beldi se zice c.satul Amanul de peste muntI, al cdrul nume s'a addogatla al farnilieI, formand : «Beldiman».

Inca din timpul lui Alexandru cel bun, ail remas clouddocumente, In cari se pomeneste de ate un Beldiman.Primul din ele, anul 1413, vorbeste in treacàt de un Bel-diman, e scris pe pergament gros, purtând tidula maredomneascA, fiind iscAlit de Alexandru Vodá i boerii sei.Al doilea, maI e un hrisov domnesc pentru pà-mant, scris pe hartie groasä cenusie.

Din 15 Martie 1527 (7035), In timpul domniei lul PetruVoevod (Rares) si de la acesta, se pdstreaza Inca un do-cument despre moii, catre un BELDIMAN.- Aceste treldocumente ail rémas in familie. (La d. Georges Beldimano).

MARELE VORNIC GLIGORE BELDIMAN, e cel d'antal binecunoscut din familie, ca boer mare al MoldoveL El neeste dovedit -la anul 1581, in care an dete Iancu W. (Sa-sul) un hrisov pentru o parte de mosie a luI Beldimanvornicul. Printre martorI e iscAlit Lupul Stroici vel logofet.

NICHIFOR BELDIMAN, (?) precedentuluI, a fost marelogofet si e cunoscut la inceputul veaculul XVII. Anumeinteun act din anul 1615, Martie 24, mail multi boeff, in-tre cari logofétul Nich. Beldiman, Gheorghe Bals logofe-

www.dacoromanica.ro

Page 107: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

64

tul si Ursu, märturisesc prin iscäliturile lor legalitatea unulact al postelnicului Goiä. (v. Arhiva 1st. de Hasdeu).

Tot Nichifor Beldiman mai e dovedit inteun act, aflätorla arhivd din anul 1641.

Logorétul Beldiman fu omorit de Stefan Vodd Tomadin causele urmätoare: (Miron Costin) Boerif mai cu vazd,intre care Logof. Beldiman, Vornicul Bärboi, Sturdza Hat-manul, Vist. Boul, etc., Il uriserd din cauza tiraniei sale.Pentru care lucru unindu-se cu top', il rugarä pe Vodd säiasd din scaun, cdcI poporul nu'l voia. Vodà insd bätupe boeri la Pacurari, fácându'l sá fuga In Valachia, afardde batranul vornic BärboI, care fu tras In teapd. Putintimp insd dup6 acea, doamna Eremiei a venit cu armatdisgonind pe crudul Toma. «Dupé risipa òstei sale, ziceCostin, aú fugit Stefan Vodä In tara româneascd, si mer-gand aproape de Focsanl intAmpinat ceausii impérà-tesci, cu Beldiman. logofétul si cu Sturdza Hatman si cuBoul vist., In obezi, pornise Radul V. domnul mun-tenesc, de mersese cu Ord la Poartd asupra Tomsii Vodä,cA. era Radu Vodd mare prieten lui Stefan Vodd. lard cineerea vizir la impératie erea prieten Tomsil Vodä, sitrimes viziru ceausii de ail Intampinat pe boerii maI suspomenitI, dus la Stefan Vodd. Deci, cdt dusCeausii, indatä le-a täiat capetele, aruncat trupu-rile in Siret». (I Letop. 256). Aceasta In anul 1615.

Un fiù al lui Nichefor, e probabil tatäl lui CONSTANTINBELDIMAN, boer moldovean, care e citat In anul 1686. Laaceastä. (lath' el vinde lui Antonie Rosetti (pe urmd VodäRoset), mosia Stetcanii Tetcani), sub domnia lul Cons-tantin Vodd. Tot el la anul 1708 vinde cea-l'altä parte amosiei slugerulul Stefan Roset ; iar la 1714 vinde itiganiidin Stetcani.

In primul act de vanzare figureazd impreunä cu celdol fil af séi, anume TEODOR (fost diac) si NICOLAI. Unuldintr'ênsiI e tafäl Vornicului G. Beldiman.

BALASA fica lui GRIGORE Beldiman Vornicul, face daniemosia GäureniI unel fine a sa, Balasa. (2 Iulie).

www.dacoromanica.ro

Page 108: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

65

La anul 1780 aBELDIMANE§TII», vdnd niste pdmânt dinmosia PokiscaniI, in care act sunt iscäliti i: Lupul Sil-vianul, Ion Kirvase monach i Const. Bole. Carl erailacei Beldimdnestl, documentul nu specified. (Orig. la epi-tropia St. Spiridon

MARBLE VORNIC GHEORGHE BELDIMAN, poate Q) fiul luITeodor, trdeste In a doudjumdtate a veaculuI trecut. A rémastestamentul RA din 1790 prin care lasd diferite mosilaverI la patru feciorl al s'él: Alexandra, Ion, Filip siDumitru.

Despre Ion sail IANCU nu se stie nimic i n'avu nici uncopil. FILIP se fdeu calugdr, i maI tdrzia ajunse episcop.E numit monachul». Din Alexandru i Dumitruse trag 2 ramuff.

ALEXANDRU BELDIMAN, fiU1 mal: mare al vornicului Gh.e si el MARE VORNIC al Moldove. E insemnat maI mult cascriitor, de oare-ce pe angd lucrarea de cdpetenie a sa :tragodia, traduse din limba francezd, mai multe piese,etc. Cu toate Ca' sunt unele greselI de limbd i formdIn cJalnica Tragodie», de cari nu ne putem ocupa, elare meritele sale si se poate clasa printre scriitorii pre-mergdtorl ai acestui secol, la noT In tara. 4264 deversurI alcdtuesc gTragodia saa mal bine a zice JalnicaMoldovei Intamplare, dupe' résvrätirea grecilor, 1821»,tratând despre evenimentele din timpul Eteriei. Ea In-cepe ast-fel:

«Ce necaz, ce osändire, vaI mie ! ce foc amar,Ce trèsnet si ce lovire, ce oträvitor pahar.Cine-ati socotit vre-o data, cine-at putut pune'n gaud,Jalnica tériI stricare s'o vaza asa curand ?»

Tot el maf scrise, In prozd ; qurnalul mergerii deputa-tilor boeff la Tarigrach i Arz-magzar» 1822; precumstihurile acute la Tdzaii fiind inchis In 1824.Fia avu pe :VASILE BELDIMAN vel agá; cdsdtorit cu o Mavrocordat.Intre altele a fost parcdlab de Galatl. Acesta a avut 2 fiI,pe VASILE t i pe :

ALEXANDRU V. BEi.DIMAN, ndscut la Iasi 1826. A lucrat

www.dacoromanica.ro

Page 109: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

66

mult pentru Unire, ast-fel când se hotdri alegerea lui \ToddCuza, el se duse la Cogdlniceanu chiar in acea noaptespre a subsemna procesul verbal. (XenopolIst. Rom. VI, 636).

Partizan infocat al lui Vodd Cuza, sub care e prefectde politie. La 1872 fondeazd la Iasi" cAdeve'rul» se"ptäma-nal, dar in acelas an e dat in judecatd pentru lèse-ma-jestate inaintea Curtei cu juri de Roman, care'l achitä.

La 1888 fondeazd in Bucuresti «Adevèrul» politic, ziarde nuantA republicand-democratà, fiind director. -1- 1898.

Din cäsdtoria sa cu Emma Callimaki, Alex. Beldimanare fil pe : ALEXANDRU BELDIMAN, ministru plenipotentiaral 1.6ril la Berlin, si Delegat in Congresul pAcei de laHaga, etc. n. 1855; si EDMOND Beldiman, fost ofiter, pre-fect de Dambovitza etc.

DIMITRIE BELDIMAN frate cu Alecu si al doilea fiú al m.Vornic se cds6tori Cu o fatd din familia Neculce-Mutu,fiind ast-fel cumnat cu Domnul Ion Sandu Sturdza Vv.Din aceastä insotire avu 3 copii pe: Maria cdsdtoritä. cuVornicul Scarlat Miclescu, VASILE Beldiman, fárá copii(1809-29), cel mai mic, si pe:

IORDACHE BELDIMAN n. In 1806 t 1870. Muhurdar subdomnia lui Ion Sturdza V., prefect de Galati, Fälciu. Camagistrat, Presedinte al CurteI de Apel din Iasi. Mai tar-ziti fu ministru de justitie (in anul 1857), Deputat i Pri-mar al Iasilor, in care functie i muri. Fusese mult timpepitrop la asezArnintele S-t. Spiridon din Iasi. Avu patrucopil: Dimitrie, George, Pulcherie cäsàtoritä. cu TeodorRosetti, si Lucia cdsätorità Cu P. Subin t, colonel In ar-mata ruseascd. 1. DUMITRU BELDIMAN (1836 73) fiulare ficd: Smaranda.

2. GEORGES BELDIMANO ri. 1842, al doilea firi al luI Ior-dache B., fost prefect de Ilfov i Fàlciù, deputat in mat'multe randuri, senator, etc. Are 2 fii : GEORGE Si PAUL-DEMETRU Beldimano.

www.dacoromanica.ro

Page 110: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BENGESCU(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, originará din tinutul Gor-jului, unde a avut posesiunile ei, i unde aü remas pán.d

ruine din vechile lor locuinte i turnuri (cule).STAICU BENGA, boer insemnat, este amintit in hrisov al

copiilor se-I (la anul 1569) ca «Staico SpLarul de Benga»,impreunä cu sotia sa Stanca, fica Banului din Obislave.Cronica anonimd a téril vorbeste despre boerul Bengacare pieri inteo luptd datá Turcilor dupä Clejani, da CareRadu Basarab de la Afumati la anul 1522... «iar cand ailfost apoi aú biruit Turcii, si aü pierit Benga...» (magazinistor. IV. p. 269).

Dupä documente ale timpului (dupbi 1560) se vede cdfiü al lui Staico Benga erea :

STANCIUL BENGA, boer confirmat de aceiasi cronicä,care vorbind despre densul la anul 1560 11 numeste Stanciual inf. Benga. Mai multi boeri pribegiti in Ungaria dincausa lui Mircea V, intre care Stanciu Benga, MateI Marga,Radu logofátul i altiI, incercarä la anul 1560 sd goneascdprin resboi pe faimoasa Doamna Kiajna i fiul ei Petrede la domnia terei. Dupä mai multe intálniri schimbätoare,boerii furà." învini i risipiti la satul Boian. (y. magaz. istor.IV, 272. Odobescu. Doamna Kiajna p. 62).

Dinteánsii pare Cal descinde familia Bengestilor, dupänumele «Benga», familie ce apare la inceputul veaculuiurmätor.

Stanciu a avut inch' 5 frati, tot fii aI spdtarului StaicoBenga de la 1520; anume : VINTILA postelnicul, a cdrui

www.dacoromanica.ro

Page 111: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

68

sotie erea jupaneasa Caplea, 1579 ; Stanciu ; VLADUL;DRIGHICI ; BARBU postelnicul, an. 1575; i HAMZA(1574) care tinca pe jupOneasa Hamzoaia i avea fia peSocoL postelnicul, citat inainte de 1587. (Docum. Archiv.St. mon. etc.).

Sub clomnia pr. Mibai V. Viteazul träia marele SPATARMIHAi BENGESCUL, care Impreuná cu ceI-l'altI boerl al tériIa luat parte la résboaiele aceluI Domn. Acesta a avut ofatd : STANCA, care a fost prima sotie a mareluI ClucerRadu Buzescu.

Din acest boer descinde maIMarele POSTELNIC MATE'. BENGESCU, la anul 1680, si de

la care se trage familia pâ.nd In secolul nostru, prin co-piiI seq.

In decursul secoluluI XVII, adicO intre Bengescu dintimpul luf Mihai i cel de la 1680-1700, intAlnim In do-cumente vechi pe : Jupan VLADISLAV CLUCERUL BEN-GESCUL, la anul 1655; care apoi erea mare sluger la 1663si 1674. El avea de sotie pe Anca, si a doua pe jupâ-neasa Velica, «Clucereasa ot Bezdina, jupaneasa luI Vla-dislav ot Bengesti», dupd cum e numità la 1679. Niel

indoialà ea' o Inrudire apropiatà exista Intre acestiadoi boeri.

Maid: Bengescu postelnic, de care am véc,lut mar sus,trdia inainte de 1700, si dupa cum ne aratd niste docu-mente de la arhivä, din anul 1689, avea fii pe : faimosulStaico Bengescu de care vom vorbi; pe MATE! Bengescu ; sipe ThicuL i STANCIÙ, pomenitI Impreunä. In listele de boeriale ocupatiuneI Austriace, In 1720, intre boeriI contrib. dinGorj.

STAICO BENGESCU, CONSILIERUL Imperial, fratele acestora,ziditorul MonastireI BengestI din jud. Gorj, 1729, undectitor cu neamul séfi. La anul 1714-1716 era mare Ca-

pitan de Cernetl, fu apol mare Postelnic i In fine consi-lier al administratiuneI imperiale Austriace In Oltenia, nu-mit la 1718 cu George Vlasto, D. Brailoill si C. Stram-

www.dacoromanica.ro

Page 112: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

69

beanu, Ban mare fiind pr. G. Cantacuzino. Fica saStanca (1742) se cäsätori cu consilierul imper. Mihal Glo-govénu. La inceputul secolului XVIII mai trdiail dinacéstä familie:HAMZA BENGESCU vel Ban, 1720, fost si mare postelnic.PREDA Bengescu, 1727; BARBU Bengescu numit ca ho-

tarnic de divan la 1705, inION BENGESCU «ginerele luI Andrei Score», ctitor al bi-

sericeI fondate de dânsiI In Jiil; la 1720 trecut in listaboerilor din Gorj, de sub administratia imperialà. ArmeleBengestilor din acea epocA ail rémas dupd o pecetie dela dansul, In care se vede un brat (senestroser) cu o spadäIn manä. (V. Rev. «Jiulp No. 5. pag. 10.)

Un RIinuT Bengescu erea vel sluger la an. 1673, fiimiiscälit in niste documente. (acte ale Buzescilor. V. Odobescu)Un alt RADU BENGESCU (pote tot dânsul, saü fiul(?) séti) seilustreazd ca SERDAR in secolul urmdtor, i erea insurat cuMaria, fica luI Constantin Argetoianu.

Isbucnind din nott résboiul intre Turcia si Austria Inprimävara an. 1716, Cernetul, Tisniana i Câinenii furàocupate de Austriacl. Militiile de peste Olt, comandate deSerdarif Barbu Bràiloiù, Bengescu i Obedeanul se ridi-carä. contra DomnuluI Mavrocordat, bä.tand in mai multerändurI cetele de streini ale lul Vodd, la BengestI i Tärgu

«Bengescul, ca si ceI alff boerI, cum lice cronicarul,erea Cu foarte bund inìmà cdtre casa AustrieI, si se bu-cur-à de biruinta impératuluI crestinil.» Revolta ajunseIn Valahia, de unde boeriI chemard pe Barbu Bräivie sà la pe domn, lucru ce se fäcu, Mavrocordat fu prins

inchis la Sibiú, fiind inlocuit cu fratele sal Ion. 01-tenia fu ocupatä. la 1718 de Austriaci, in urma tratatuluide la Passarovitz (21 Iulie).

Despre marele Serdar Bengescu, i mal ales despreStaico consilierul, vorbesc numeroase rapoarte austriace,afiätoare in Archivele Vieneze. (v. colec. Hurmuzache, pentruStaico, administrator al OltenieT, tom. VI. pag. 307. 421, 501, 509,162, 185.)

www.dacoromanica.ro

Page 113: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 70 -

GHEORGHE BENGESCU vel sluger, la an. 1783 erea Isprav-nic de Gorj Cu paharnicul Grädisteanu.

SERDARUL ALEXANDRU BENGESCU, erea ispravnic de VC1-cea la 1788 Impreunä cu Vistierul Constantin Socoteanu.Serdarul Bengescu avea de sotie pe jup. Balasa Bengescu(1800), véduva pe la inceputul secoluluI; iar fica lor eraIlinca, sotia biv-vel serdarultif Ion Falcoianu (1794-1829).

GRIGORE BENGESCU n. 1824 Craiova t 1881, fost pre-fect si ministru de culte sub Princ. Stirbey. In urmA afost Director al teatrelor, ministru de justitie i culte Incabinetul Cogälniceanu la 1865, etc.. --j- la 1881.

Bengescu, caskorit cu Elena, fica lui Iordache Go-lescu, a avut fir! pe :

GEORGE BENGESCU n. 1848 Craiova. A studiat la Paris,dupé care venind In tail a fost procuror si profesor delimba francezä. La 1872 secretar la legatiunea din Viena,apoi iar magistrat. A publicat In 1882 (Bibliographie deVoltaire» uvraj incoronat de Academia francezà. SecretarI la Paris ; de la 1891-98 fu ministru plenipotentiar laBruxelles, de unde demisiona. Membru corespond. al Aca-demieI române. A scris : aBibliographie franco-roumaine(95)» mai multe volume asupra operef i bibliografieIVolteriane.Alexandre-le-bon, In colab. cu Picot, etc. etc. -

ACHILLE BENGESCU, fratele ; cds'atorit cu Zoe Rosetti,damd de onoare a M. S. Reginel ;iar surori D-na Raco-vitzà." si Zoe B.

Din familia Bengescu, maI sunt Intà i alti descendentI.

www.dacoromanica.ro

Page 114: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BERINDEY(VALACHIA)

Aceasta familie, pe care o gasim stabilita dupä 1700dincolo de Olt, isI are origina In: BERENDEI Knéjul, caree cunoscut In istorie ca pretendent la tronul Moldovel,adversar luI stefan cel mare §.1 Petru Aron, cu care se

uni sä ocupe tronul. (1467). NereuOnd, cauta sprijin laMateI Corvin regele UngariseI, care i-1 promise, §i chiarinfra In persoand cu armata sa In Moldova, avand i peBerendeI cu dansul. La Baia Insd, stefan Vodd Il sdrobi10.000 de UngurI fura uciO, Regele d'abia scapd prinfuga i ranit greti, iar Berindei pieri §i el In lupta :

Berindei ce tragea nadejde de domnie, iaraPetru Aron Voda ati scäpat in tara leeascd». anul 1467,

Berindei I§I baza pretentiunile sale la Domnie, zicêndcà descindea din vechii DomnI aI Moldovei, ca i cel altIdol rivali la tron.

D. Xenopol zice ca Berindei erea un principe litvan.(Ist. kotn. II 174). Probabil ea el erea de origina litvanä, no'insa credem cà erea mai de mult In Moldova, fiind una

acea§I persoana cu : BERENDEI, STOLNICUL MoldoveI din-tre (6950-54) 1442-46-; sfetnic al luI Alexandru Vodallia§.La 1443 e pomenit In documente ca fost-mare stoinic.

Codrescu-Uricar.)Familia lor poate erea stabilità incá de mai mult timp

printre boerif Moldovei, avand In vedere competiunea ladomnie, i maI ales ca se zicea inrudit cu neamul Dom-nilor

In secoluI XVI, pe la 1600, un PAVEL BERINDET sail

www.dacoromanica.ro

Page 115: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

72

Berindel (n. 1580?) se stabili la Kiev Calugarindu-se subnumele de Pamba. Acolo tipdri un antologion, si un dictio-nar slavo-rus la 1627. Despre origina si neamul lui nuse cunoaste nimic.

In tara romaneascä, primul pe care l'am constatat esteTEODOR BERENDEI, pe care'l vedem Inscris in listele

boerilor Olteni, fdcute la 1719 de administratia imperial..a BanatuluI. El erea printre boerif din Romanatl (cl. II).(V. Hurmuzache Doc. t. VI).

RADU BERENDEi, este pomenit In testamentul vorniculuiIlie Otetelisanu, din 1732, care cumpära de la el un peticde mosie. (Arh. St. cond. mon. Horez f. 571).

IANE BERENDEI, ddrUe§te MitrOpOlieI din BucurestI 0,mosie, la anul 1768. (Doc. Arhiv. St.).

Postelnicul MATEI BERENDEI, la 1783 erea printre boe-riI EpitropieI Obstesti, cu 30 talen l pe lunä.; In timpulluI Vodd Mavrojeny. (Ureche. Istor. I, 254). etc.

Dintre descendentii actuall 'al familiel, sunt In zilelenoastre, fiiI lui ION BERINDEI i ai sotieI sale n. IsvoranuDIMITRIE BERINDEY (n. 1831 t 1883), inginer. Fost ministrade lucrdrI publice in cabinetul Ion Ghica din 1870-71.A public at In «Revista romand» un studia istoric asupraorasuluI Bucurestl, etc. t la 1883. Cdsätorit cu Ana ficaluI Barbu Slätineanu a avut 3 copiI : (act.) IOAN BE-RINDEY, inginer, Casät. cu L Zänescu; Maria Sutzu; s't AnaFlorescu.

Fratele s'éti :Generalul ANTON BERINDEY 11. 1838, a studiat In Ger-

mania. La 1862 oficer, 1868 major, 1877 colonel, generalla 1885, de divizie In 1895. Ca inspector al geniulul, con-duse lucrärile de fortificatie la BucurestI. In timpul r6s-boiulul din 77 comanda trupele de geniii, acend podul.peste Dundre. Ministru de résboi de la 1896-99, etc.CAsätorit CU Maria BrAiloiii ; are fiI. : GRIGORE BERINDEY,oficer, cäsatorit cv A. Costinescu, si IOAN BERINDEY,,inginer.

www.dacoromanica.ro

Page 116: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BIBESCU(VALACHIA)

Familie originará din Oltenia, unde o gdsim sub acestnume la inceputul sec. XVIII.

In timpul luí MateI Basarab, dupé 1650 trdia : postelniculUDREA DIN BIBETI, care se gdseste in mai multe docu-mente ale timpuluI, ca boer local din Gorj, unde se afläsatul BibestiI. In cursul aceluiasI secol mai ga...sim cati-vaboeff «din BibestI».

La anul 1720, Barbu i fratele séü IoAN BIBESCU suntInscrisI pe lista boerilor contribuentI in timpul ocupatiunelaustriace a BanatuluI: «Bibiskul». (v. doc. Hurmuzaki).

BARBU BIBESCUL, boer din Gorj, citat Impreund cu fratelese-ii (1719) a avut de fití pe STEFAN BIBESCU (1750), si acestala randul séú continua' generatia prin 3 'Metí: Dumitru,Dincä si stefan.

Un act din anul 1749, Decembre 21 (doc. Academief),contine jaiba saú pangerea setrereseI BÄLAVL BIBESCU,spre a i se cerceta neintelegerile ce are cu nepotul eiDiimitrache BIBESCU STOLNIC, pentru niste cArciumi si al-tele, din satul Baldcita. Probabil acest Dumitrache era frateCu stefan, decl fiti al luí Barbu din 1719.

MARELE VORNIC DUMITRU BIBESCU, întâiul fiti al luítefan, e insemnat pe la inceputul acestuI secol. El tinu

in cdsAtorie pe Ecaterina Väcdrescu, cu care avu 3 copil:Barbu, Gheorghe i Ioan.

BARBU TIRBEY, e adoptat de un unchiti din partea mameIsale, luand ast-fel numele ' de tirbey, sub care e si cu-noscut ca Domn al tériI. Ndscut la Craiova in 1796, fu

www.dacoromanica.ro

Page 117: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

74

trimes sä studieze In Franta. De la 1821 25 stete inTransilvania, oprit de a intra in tara din cauza turbura-rilor. Fu numit ispravnic de Ilfov, apoI director de visteriesub Grigore Ghica. Pe urrna ocupá pe rând posturile deredactor al sectiunel muntene pentru facerea regulamen-tului organic si membru In adunarea de revizuire a luI.In 1832 erea la afacerile streine, trecénd peste 2 ani lacele bisericestl. In 1837 Stirbey, reintors din Paris, ja de-partamentul dreptatii. Sub Bibescu in 1844 e ministru deinterne, si In fine la 1849, dupé conventia de la Baila. Li-man, e numit Donan al MuntenieI. (Vezi §tirbef).

PR. GEORGE DUMITRU BIBESCU (1842-48), principe al Vala-chiei; ndscut la 1804 In Craiova, decedat In 1873 la Paris.Debuta In viata politica ca sub-secretar la departametituldreptatiI, pe urma ca secretar de stat al afacerilor stréine,sub administratia ocupatiuneI rusestI a comtelui de Kiseleff.

Isl dete demisia la urcarea pe tron a lui AlexandruGhica in 1834, si locui pe ránd in Viena, Paris si Bruxelles.In anul 1841, reintors In tara, fu ales membru, apoi se-cretar al adurdrI generale si deveni unul din sefiI opo-sitieI. El compuse In anul urmator adresa care aduse cadereaprintului Ghyka (1844). La 1 Ianuarie 1845, Bibescu fuales Domn pe viatd, cu o mare majoritate. Alegerea luIfu confirmad. In 17 Ianuarie de catre Poard.

De- la urcarea pe tron avu de luptat contra coalitiel li-beralilor i ceru porteI disolvarea unor adunarI adversare.Gheorghe Bibescu, sprijinit de ai séi, putu sa continuereforme insemnate, un inceput de progres fata cu stareaveche a lucrurilor. Se facu desrobirea robilor, se desfiintaralvamile intre cele 2 OH si se l'aculà maI multe ImbunätatirImateriale si de cultura.

Partidul liberal Insa II ataca prin formarea unel coalitii,In capul cäruia se aflail Rosetti, Ion Ghica, Brätianu, Bal-cescu si Golescu. Miscarea se declara in anul 1848 Intimpul revolutieI la Paris. La aflarea acestu'l eveniment,membrii partidului radical cautara sà ceard principelui onoua constitutie; revolutia pornita din Oltenia, unde con-,

www.dacoromanica.ro

Page 118: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

76

stitutia se proclamase in 21 Iunie, ajunse iute in Capital.Principele venind la BucurestI, unde agitatia era la culmefu silit sà consimtä la 22 articole din noua Constitutiealeagä ca ministril pe capil räscoaleI. Peste douä zile ab-died i plecd la Viena. La 1857 reveni spre a presidadivanul adunat sá pregäteascä reorganizarea principatelor.In 1873, fiind retras la Paris, muri acolo in urma unuiaccident.

ION BIBESCU, fratele mai mic al domnului, °cup& subdomnia lui Barbu Stirbey, ministerul cultelor i instruc-tiund. t 1879. Cäsätorit cu Ana Florescu.

Vodä G. Bibescu, fu cAsätorit 1. cu Zoe Mavrocordatsi al 2. cu Maria Vacärescu, cu care avu numaI 2 fete,Maria de Montesquiou-Fezensac si Elena B-nne Courval.Din prima cäsä.torie avu urmétoril fiI :

GRIGORE BIBESCU-BRANCOVEANU, cel mai mare, fu adop-tat de ultimul dintre BrAncovenl, continuând ast-fel aceafamilie. (ve ql Brâncoveanu).

NICOLAE BIBESCU, al doilea fiii, fratele preced. n. 1882 t1893, fácu impreuna cu fratif se George si Alex. studiimilitare la Paris. Adjutant al generalulul Randon incampania din Africa. A scris despre etnografia Algeriel.Avu numai patru fice, (trei cäsä'torite, Cu: D. Cesianu,1jansi C-te Strajewski).

PR. GEORGE BIBESCU, al treilea fiù, n. BucurestI 1824.Fäcu studii militare in Franta, de unde esi oficer ; apoilud parte in campania Mexicului atasat in Stat-majorulgeneralulul de Lorencez (1861). Lud parte distingèndu-se,la asediul Pueblei; si in 1863 inaintat cdpitan, conferin-dui-se Legiunea de onoare.

Reintors in Franta fu trimes in Algeria ; in 1868 demi-sionä. In 1870 reintrà ca major de cavalerie in Stat-majo-rul generaluluI Douay ; fiind ränit la Sedan fu dus captivla Coblenz ; liberat in 1871. Cunoscut ca scriitor; a pu-blicat insemnate uvragif : «Le Règne de G. Bibescu» in 2volume, e foarte interesantd pentru perioada de la- 1848. -Lorencez devant Puèble»; «La campagne de 1870»;

www.dacoromanica.ro

Page 119: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

76

«Au Mexique» «Belfort, Reims, Sédano ; «Refraite -des dixmiller, coronat de Academie, etc... In 1899: «Prisonnier»memorii din campania de la 1870; etc.

Din casaoria sa cu P-ssa Valentina de Bauffremont,C-tesse de Caraman-Chimay, are fiil pe : Valentin-GEoRGE.. ALEXANDRU BIBESCU, al patrulea fitl al Pr. George Bib.V., n. 1841. A fäcut campania MexiculuI; si a scris : «Lessept eaux ; «Le grand Veymont» etc. Cdsätorit Cu ElenaKostachi Epureanu, are 2 fiI : Anton si Emanuel.

Fetele luI Vodä. Bibescu din prima càsdtorie ail fost :Elisa, Caterina, Zoe. (Geneal) .

STEFAN BIBESCU, al 2-lea frate al vornicului DumitruBibescu, avu de fiil pe:

Colonelul NICOLAE BIBESCU (1810-1888), t adjutant dom-nesc al véruluI sal, si om politic. Demisionat din armaa,ocupd mal multe functiunl In stat; prefect de politic In 62,vice-prezident al SenatuluI. «Grand veneur» al M. 8. Re-gelui, etc...

Nicolae B. avu patru fil : SPIRIDON, f. consul t 189;DEMETRU, cdpitan de cavalerie, NICOLAEi IOAN.

Fiul mal mic al lui .$tefan B., frate cu Dumitru, anumeDnick Bibescu, Insurat cu Elena Argetoyanu, a 'ay. ut 2 copiI :DUMITRU, t färà bäetI; si CATERINA sotia luI Zimbrowski.Copil acestor din nrmä sunt : DUMITRU BIBESCU, insurat CuZoe Glogoveanu ; si Elena de Meretzellern.

www.dacoromanica.ro

Page 120: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BOGDAN(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, inflorind Inca din sec. XVI.Un STOLNICUL BOGDAN, il gasim in lista boerilor Mol-

doveI intre aniI (6940) 1432 si 1451, fail a sti insa ce le-gaturä are cu cel posteriori.

Un strémos al familieI traia pe timpul lui LäpusneanuVoda (1552).

Un zapis din Iasi, la anul 1600, al luI Alexandru, feciorulTu dosel, nepoata luI Vornic Nabadaico, prin care vindeldi GRIGORE BOGDAN, pe Uri Ursul tiganul, in schimbulunuI cal valorat 15 galberg. (in docum. Academic)).

In decursul secoluliff XVII, cronicele vorbesc adesea simulte documente ne citeazä boerI din acésta familie, ocu-pand marI demnitatl.

Descendent al lui Gr. Bogdan de la 1600, este:G. BOGDAN JicmcERuL, care la anul 1679 fu ucis de Duca

Voda, in a treia domnie, impreung cu altI doi boerI, fiind-cäacusera un complot de nemultumitI contra lul. «Iar aldouilea an al domnieI luI, lice cronic. Neculce, ail tdiatV. pe trel boeri, anume: pe Vasile Geaca vel-vistier, sipe GEORGE Bogdan vel-jicnicer si pe Lupul sulgerul, carlail fost fäcut cartI hiclene....»- Cate-0 treI boerii furadecapitatI «ziva amiald-4i la fantanä, dinaintea portelcurtilor domnestl...» (v. let. t. II, p. 25; si III, 77).

Fiul JicniceruluI George Bogdan, e renumitul boer:LUPU BOGDAN, HATMANUL, care joaca. Un mare rol, maI

www.dacoromanica.ro

Page 121: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

78

ales intre anii. 1692-1700. La 1689 e citat cu titlul devel portar; iar in urma Hatman al MoldoveI. El e gi-nere luI Constantin Vodä Cantemir, a cärui partidd osprijinea cu tarie, In fruntea boerilor Moldovef.

La 1690, Cantemir Il trimete pe Bogdan Cu ostl la ar-mata turceascä ca sà aduca pe Tekeli in Ardeal. (incaiIII, 277). La moartea luI Const. Cantemir, spune cronicarulvietei sale (Dem. Cantemir): ccand i se apropie ceasul, achemat la sine pe gineri-sai Lupu, feciorul luI Bogdan,pe George Ruset vistierul cel mare, si pe cel alt ginereMihaiü Racovitza, i i-ati dojenit sá aibä grijá de tara....»(id. p. 261). Duca Vodä urandu-se pe tron, dupd moarteaacestuia, voia sa prinzä. pe Bogdan, care fu silit a fugi inPolonia (1693), impreunä cu aiçi boerI ; dar Duca confiscäaverile luI Bogdan si ale Cantemirestilor, i caceste averIle vindea pe ulite D, dice Fotino. (Ist. Daciel t. III, 88).

La urcarea pe tron a lui Antioh Cantemir, cumnatulsal' Bogdan reveni In tara. In anul 1696 fu trimes deAntioh W. la Brancoveanu, spre a face pace, fiindu'T fricaca acest din urma sa nu intervie pentru mazilirea luI,lucru ce Brancoveanu nu intardie a face, totusI, dândbanI Turcilor pentru rèsturnarea luí Cantemir (1701).La venirea pe tron a lui Const. Duca, Bogdan emigreazadin not' In Valachia unde stete maI mult timp. (let. III, 28) Ma-rele Hatman Bogdan fu din nog trimis la 1705, candAntioh reveni ca domn In Moldova, la Brâncoveanu sprea reinoi amicitia, mai ales cà acest fapt ingrijea acum peBrancoveanu, care primi prietesugul acesta, i cospä-tand pe solul In opt dile dupä olaltd, in 25 Iulie a trimessi el la Antioh pe ginere-seí erban, cu multe compli-menturID. (v. §inca, III, p. 340). Hatmanul L. Bogdan a traitcam intre 1650-1710.

MARELE LOGOFRT IOAN BOGDAN, full Sat, Cll acest rangla 1756, e ginerele lui Dumitrasco Racovitä. La anul 1729Grigore Ghica V. randueste In divanul se"ii pe loan Bogdanmedelnicer de si erea ginere luf Racovitzä, care fu läsatHatman, contra asteptareI tutulor. (let. III, 160). Domnul

www.dacoromanica.ro

Page 122: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

79

Mate Ghika ocupAnd tronul la 1753 stabileste pe Bogdanvornic de tara de jos (id. p. 327). ApoI e mare logofét alMold. loan Th.. Calimach la anul 1758 obtinu prin in-trigile unuI grec credincios al sai, Stavarake, exilarea a11 boerI marl: aI Orel. AcestI boeff furd de-odatd ridicaffsi transportatI In Asia la Samson-Kalisi i Ionicalisi. CeIdin tara iscard o revoltd a poporulul ; Stavarake fugi tra-vestit, si Dom nul promise a readuce pe boerI : «ExilatiIdice Fotino, nu Intardiarä a reintra In tara, i domnularuncand vina asupra luI Stavarache, s'a Impdcat cu eI.»Printre acestia se aflati : Logof. I. Bogdan, Manolache Cos-tache, Bals, Ionitd Sturdza, N. Buhu i Cuza. (Ist.113; letop. etc.).

Despre mama sa : «Lupa, Hatmäneasa luI Bogdan », diceNeculcea cà Antioh W. fiind numit in a doua domnie (1701),merse ape la sat la IvestI, pe la sord-sa...., care i-ati fácutcinste doué dile i luI, si a toatd boerimea i oaste Cateerea....» (let. t. II, 283).

El avu de fifi pe :MANOLACHE BOGDAN VORNICUL, boer mare sub Grigore

Ghica, ca mare vornic al féref (1777). El e cunoscut maIales prin moartea sa tragicd, Intamplatd la anul 1778,August 18, din ordinul lui Vodd Const. Moruzi. EnacheKogdlniceanu a descris In versuri acéstä dramä, cu titlul:«StihurT asupra peirei lui Manolaki Bogdan vel-vornic sia luI loan Cuza biv-vel spdtar, carl cu urgia Impäräteascdsi cu sabie domneascd s'a sdvIrsit... etc». El, cu altIboerI intre carI Cuza, furd acuzatI cà prin viclesug Ora-seed. la Poartd pe ucisul Domn Grigore Ghika. Moruziordond sà fie Inchis i aproape ard judecatd I' decapitd.Koggniceanu povesteste episodul cdt a stat inchis, si exe-cutia, ale cdrer detalif sunt foarte miscdtoare. (letop. Kog.III, 281-95). Vodd porunci sd'l aducd In fiare, In fata diva-nuluI, unde dice Cronicarul cá «Norodul mult se Intrista»,acest boer fiind iubit mult de dênsul : «dar de fel boeriimarl». Dupä ce fu decapitat In inchisoare In mod mi..

www.dacoromanica.ro

Page 123: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

80

zerabil, capul sü i al Cuzei fura expuse la poarta dom-neascä. Cronicarul exclama

«O, ce lume minçinoasäCum s'a despärtir de a luI casi !§i toata casa luI cea cinstitäAü rèmas ca o nimica!§i asa s'aii sävIrsitBogdan cel invèlat i mult vestit!»

Manolache Bogdan avu mai multe surorI, i copii. La1764, in divanul lui Grig. Ghica erea vel-Paharnic.

Fiul sal, din care deriva actuala familie, erea :DIMITRIE BOGDAN, care avu mai multe titlurI de boerii,

si muri la anul 1830. Fu casätorit cu Smaranda fica luíRosetti, avand o fata: Maria sotia lui Teodor Bals, i doibäeti: Manolache si Lascar. Portretele ambilor soti i alfiilor lor se pästreaza in familie. (la d. major Bogdan). Soralui Dimitrie B., Anica, avu de barbat pe G. Rosetti-Ros-novanu.

MANOLACHE BOGDAN, fost spatar, etc. Muri în urmauntil accident la mosia sa Gädintii. Casatorit Cu AnicaGhika-Cefale. (t) ; din care casatorie se ndscura : ElenaMavrichi ; Catinca Boerescu ;

LUPU BOGDAN, 't, ful mal mare al luí Manolache.sätorit cu Maria Docan ; avu dol fii, din cari: (actual) :MITRIE Bogd an.

LEON BOGDAN, fratele lui Lupu si al II-lea fiü al luiManolache, n'are copii.

GEORGE Em. BOGDAN, maï mic al luí Manol. i fratecu precedentil, fost Prefect, etc... Insurat 1, Cu MargaretaRosetti. 2, cu Marie Alexandri ; are 3 fii

DIMITRIE ; RENÉ; VASILE-HENRI ;LASCAR BOGDAN, al doile fiü al 'ill Dimitrie, n. 1800 t

1872. Studiazd la Viena. Intors In tara, fu in armata panala gradul de colonel. Avu titlul de «mare Vornic». In 1848face parte din conspiratiunea contra luí Vodä Sturdza, Inurma carei fu exilat la Macin. Apolí se duse la Constan-tinopol, unde stete panä la cäderea acestui domn. In tim-

www.dacoromanica.ro

Page 124: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

81

pul ocupatiunilor ruse i austriace, a fost comisar dinpartea fériI pe lângà comandamentele trupelor streine. Inurm6 sub Pr. Carol, fu Senator de Baca-I. CAsätorit 1.cu Caterina Cantacuzino avu un al LASCAR BOGDAN, tla Paris, fost oficer de artilerie la crearea acestui corp InMoldova, si care Insurat Cu Henrietta Dimachi, avu 2fice : Emma si Elena. Din a doua cäsätorie cu EfrosinaGhika, Vorn. Lascar Bogdan, (1822-1896), avu dol MetI,

unul -1- copil), anume :NICOLAE BOGDAN (1849-1877) cäpitan; studid In Frantas,

la St. Cyr. etc. In timpul résboiul pentru Independentä.din 77-78, el muri ca cdpitan la atacul reclutei Grivitzan. 2, in 5 Septembre 77. M. S. Regele citeazä. aceastaIn memoriile sale.GEORGE L. BOGDAN, fratele sèú, i fiul mal mic al lul

Lascar B., Major de cavalerie, etc.... Cdsätorit cu Maria,fica lul stefan Rosetti.

Dup5, traditiunea familiard, se zicä ca fam. Bogdan des-cinde din Domnul tefan-cel-mare, prin fiiI s ; pentrucare se adoptase chiar In armele Bogdanilor, acele aleMoldovel, adicd un cap de boil i coroana princiarä..Nimic dovedit insä. In aceasta privintd : totusl aceastä fa-milie rémâne printre cele insemnate ale MoldoveI, undeapare dupé anul 1400.

Armele coprind pe fund albastru, un leú de aur ridicatarmat, In laba sangd cu o sabie ; la care se adaogä.

capul de zimbru al Moldova

BOLDUR(velf KoSTAxE)

www.dacoromanica.ro

Page 125: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BOTEANU(VALACHIA)

Aceastd familie dupé traditie e venitä. din Transilvania,din cauza pt_rsecutiilor religioase, In ce timp nu se poate§ti. Chiar azI se maI gäsesc acolo membrii din acest neam,0 o parte din muntiI Transilvaniei aú numele de «Mun-tiI BoteanuluID.

NEDELCO BOTEANUL, cunoscut In cronicele tériI, e stré-mosul acestei familil. La anul 1632, Leon Vodä. Invinsepe boerii pribegi adversari ai lui : Matel aga, Dumitru slu-jerul Fili§anul, Barbul Brddescu, Cotofeanul, Teodosie spa-tarul, Gorgan, etc. 0 cdt1 sapará de la rèsboI, «el ailfugit i s'ail Inchis la mondstirea din Tismana, i ail e-zut acolo 10 zile ; iar Leon Vodd In data aú trimes dupàel pre cumnatul séú Boul Banul, i Nedelcu Boteanul cuostI ca sá ajungä pre MateI aga. i Ilind ei Inchi§I acolola Tismana, acolo ajuns i s'aii bätut cu el 3 zilenimic putut strica...». Intorcêndu-se acelepradard Oltenia. (v. Cron. anonim. mag. istor IV, 313)Acestboer Insemnat e amintit §i Inteun hrisov din 1666; i ereainrudit (?) cu vornicul DräghicI, ce träia pe la 1626. (doc.

din 13 Mail».

(Un document din anul 1677 vorbe§te de TUDOR IFÁ-

RIUL din BOTEN!, cu sotia sa Marica i cu cel trei fu I aIlor : RADU, 1677, BARBU i MIHAÌ, adeverit §i In anul 1686).

Descendentl din Nedelco Boteanul, despartit maitarzid din trel fratI, treI bran§e, stabilindu-se unul In Va-lachia, cel alt In Moldova i al treilea In Rusia. E deremarcat cA, din tata" In fiú Botenil aú fost mere' militad.

www.dacoromanica.ro

Page 126: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

83

Sub Bräncoveanu Vodä, IDA., un BOTEANU fu trimesca sol de credintä, cu daruri la SultanuL

Din Bransa din RUSIA In secolul nostru, unul din Bo-teni erea maresal al Casei lul Nicplae II pe timpul rès-boiului Crimea Fiul acestuia, la 1877 ca colonel, se luptä.cu Turcil In Asia i fu ränit in lupta de la Ardahan,fiind apoi inaintat la gradul de general.

in Moldova, un membru al acestel familil, in secolulacesta, inainte de unire, fu colonel In armatä. Insurat cuo Iurascu, avu fif cari i eI luarä cariera armelor.

In Muntenia : colonelul EMANOIL BOTEANU, Seful actua-lei familif, servi in armatä. sub Pr. Bibescu, organi-zänd corpul de pompieri, ce se distinse prin bravurala 1848; apoI sub Stirbey. La Unire erea colonel, si funumit de Vodä. Cuza sef al caseI princiare i comandantal gardel nationale din principate. Ca senator apoi, con-tinuä. Cu acelas interes a se ocupa de progresele térii.

El a avut sase Iii, dia carI cel mai mare, Genera-lul BOTEANU, t 1897, a fäcut compania din America de Nordsi cea din 77-78; apoi in viatä. : COLONELUL G. BOTEANU,poet si publicist, etc.; Colonelif RomuLus si REMUS Bo-TEANU, si Majorul Boteanu.

www.dacoromanica.ro

Page 127: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BRAILOIÙ(VALACHIA)

Familie din Oltenia ale caror vechi mosii ereall in jud.unde Inca din al XVI secol stapaneail Vlädenii

s. a. Pentru aceasta mosie exista hrisoave domnestfde la 1540, cand se vorbeste de jupâneasa Dobra i copiiiei Neacsa i Neagoe; maT tarziti apartine Banulul Corneadin familia Brailoilor.

Nu stim din documente care a fast parintele acestuiboer, a card figura importantd a rémas In istorie ; insamentiuni despre alti membrii ai acestei familii se gasescCu mult inaintea lui.

Marele BAN CORNEA BRAILOIÙ, 1696, fost v. aga etc. t la1705 si ingropat la mon. Tismana, alaturI de sotia saStanca (t 1699). La inceputul domnieT lui Brancoveanu W.,ca mare Ban al Craiovei, acest boer ja parte la toate ma-rele acte din acele timpuri, dupa cum ne relateaza, cronicelecontimporane: Princ. Brâncóveanu primind de la aus-triaci soli, cu stirea cä vor intra In tarà." (anul 1689), «tri-mis'aill si Maria sa boefi soli la nemtT, anume pre CorneaBrailoiti vel agd, si pe erban Greceanul vel loge& cumare jaiba i cu multä rugaciune ca sä nu vie In tara...»etc. In anul unnator, ca vel paharnic, e insarcinat deVodä a opri incursiunile unor bande de unguri ce trecu-sera peste munti. La 1695 Domnul primi de la Poartäordinul de a intäri si a apara cetatea Cladova din Serbia,In vederea luptei cu Austria. AtuncI el, «de o . parte atrimes porunca la Cornea Brailoiul vel Ban, la Craiova,ca sa mearga cu tara despre Mehedinti, la cetatea Cla-

www.dacoromanica.ro

Page 128: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

85

dove', sä se. apuce sd o toed...» (R. Greceanu, Cronica, mag.istor. II p. 218 etc.). Chiar In acest an fusese numit mareBan ; iar dupà ce isprävi repararea CladoveI, cum liceCronica anonimd, fu läsat cu comanda ostilor la Cernetzi,ca ispravnic al lui Vodd. Tocmal cdnd sultanul trebuiase intoarcd prin lard, el pdrasi toate orânduefile i fugi : «ni-mic alt cäutat, mdcar un Selammalikim (salutare) dela solul turc s'auzà, ci ail ineälecat pe cal si aü luat crangulIn cap...». Despre aceastá procedare a BanuluI, vorbesteca mirare cronicarul. (id. istor. v. V, p. 140). Dupäi pa-cea de la Carlovitz in 1699, Domnul trimete soli la Cons-tantinopol pentru afacerile téril, pe Banul Bràiloiü, spdtarulMihaI Cantacuzino si Dumitrasco Caramaléu1; care avuconsecintd scutirea de tribut pe doi arif. La 1701 con-duce pe boerif moldoveni refugiati la Focsani, impdedndu'ICU Duca Vodd. (v. inca cron. pag. 291, 308 t. III). 0 soliecompusà in afard de dansul, din Cantacuzino spdtarulBun ea Grddisteanul, duse daruri vizirului cel noil la 20Sept. 1702. In aceiasI imprejurare, in 1704 Banul Corneaja din noil drumul Constantinopolel, insotit de singur pa-harnicul Stefan Cantacuzino, ca agentl ai Domnului peldngd marele Vizir. (id. III, 335). Din misiunile marI si dein credere ce i se del se poate vedea infiuenta luipe langd principele Brancoveanu.El avu 3 copii, desprecaff vom vorbi. Ca vel Ban (In 1695) zidi biserica dinVddenI unde sunt zugrAvitI ca ctitori Bràiloii, i unde amaI fémas vechiul palat boeresc al Banulul.

Hrisovul lui Const. Basarab W. din 1710, cdtre Du-mitrascu Bräiloitl pentru moii1e Preajba i Vddenil dinGorj, spune cd. Banul Cornea a avut niste verI: Udristesi Stanciul cu fiiI lor.Pe acestia in afard de actul citatII maI gäsim i in altele. Ast-fel UDRWTE BRAILOIÙ, la1712, a avut de socru pe jupAn Paicul din Stolojanisoacrd pe jupdneasa Fira. Udriste avu de fill pe BARBUBr. (1712), serdar, i citat la 1719 in lista boerilor (c. II)contribuabili din Gorj. (col. Hurmuzache, tom. VI).

Tot la 1719 sunt recunoscuti, printre boerii OltenI din9

www.dacoromanica.ro

Page 129: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

86-

Gorj, contrib. In timpul ocupatiunei austriace a BanatuluI,si fratele lui Udriste:STANCIUL Cu fiiI se1: STOICA i LE-PADAT Briloiú, cari vin ast-fel nepoti de ver BanuluiCornea.

LuI STEFAN BRAILOID «cu fratii sel» carI sunt.dintreboerii de cl. I din Gorj ; si FOTA Br. cu fratele seq...., ade-veritI prin aceleasI liste din 1719, nu le putem sti inrudi-rea cu precedenti.I.

Banul Brdiloiq in 1695, cumpérd mosia Deveselul dinOltenia, pentru d'änsul, de la maI multI proprietari. Totel dd.rui mondst. Tismana, (la 1696) o candelä de argintla o icoand. La acea monastire, unde erail ctitoff, fu in-gropat cu urmasil

Copiii lui Cornea Bräiloiul ail fost: Barbu, DositeI siVasile. Probabil cd acea MARIA «flea lui BrAiloill», caretinu pe ultimul din Corbeni, erea fica sa.

SERDARUL BARBU BRAILOIU, hitaiU1 fia al BanuluI. La1690 erea al 2-lea spätar. Boer viteaz i iscusit, se distingemult in timpul venirei armatelor germane in tara, la acäror aducere a contribuit mult. SincaI (III 389): «Barbul ser-darul Cornea si Bengescul cu altY boerI era cu foarte bunäinimà cd.tre casa AustrieI, si se bucura de biruinta impe-ratulul crestinesc...» (anul 1716). Tot el indemnd ca tru-pele sà vie la BucurestI sà prindd pe Vodä Mavrocordat.Golescu, Bäleanu i Bujoreanu, capul boerilor partizaniAustrieI «indatd aù scris carte la Barbu serdariul, indem-nându-1 sá vinä, cà acuma e timpul ; carele in tainä tre-cand Oltul prin päduri i grin pustietätI ca sä nu'l sim-teased* cine-va, ail venit catanele nemtesti la Bucurestl in14 Noembrie din anul 1716». (Sine. id. III p. 392). Mavro-cordat fu trecut peste muntl. Venirea nemtilor pdrea ofericire pentru tot poporul. Istoricul Del Chiaro raporteazä:«tout le monde souhaitait l'arrivée des allemands pour etredélivré des Turcs». Barbu Brdiloiul, mare serdar al osti-rilor oltene, intretine o importantà corespondentd cu ge-neralul Steinville, privitoare la ocuparea teriI. (v. Col. doc.Hurmuzake tom. VI).

www.dacoromanica.ro

Page 130: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

87

Vornicul Radu Popescu In cronica sa, vorhind de sf5.-tuirea boerilor principall, In privinta acesteI miscarI, nu-meste pe Brailoiu : ctalharul cel mare Barbul Serdariul»(p. 58 Cr. in mag. ist), arätandu'l ast-fel ca principalul cau-zator al plecareI luI Nicolae W.El muri la 1718, si cei 7 copiiai sél, primesc de la impérat un venit anual de 600 fio-rini pentru meritele sale, dupé raport. C-teluI Dietrichstein.

DUMITRASCO, saú In calugärie : DOSITEI BRAILOII mona-hul, fost vel cdpitan i consilier Imperial, ctitor al monastireITismana ; e al doilea fiü al lui Cornea. Cel d'antaI doc.care'l citeaza e din 1693, apoI din 1710 ca postelnic.La anul 1714 e mare cdpitan za Cerneti. Indatä dupeocuparea Olteniel e nurnit Consilier imperial cu Gr. Vlasto,Bengescul si Strambeanul. Un, raport in limba germana,spune despre dansul : eMonahul Brailoiti este frate al re-posat. serdar Barbu, ales consilier In fosta administratiune.Acest barbat are Intelepciune i experientá, gata si iscu-sit In propunerl i réspunsurI, i adevérat Oratorul inacele sesiuni. Voevodul Nicolae Mavrocordat i-a Mph Intimpul precedenteI sale domniI multI banI pe nedrept,apoI pe dansul l'a silit sa se calugareasca. Dar dansular fi putut usor sà arunce haina de calugär, ca consi-lier.... etc.»

El e zugrävit (1732) In biserica din VadenI, Impreundca tatäl sêú, cu ginerele séa Obedeanu i ca BrancoveanuW. Muri la anul 1747 si fu Ingropat In M-rea Tismana,uncle erea ctitor. Sotia sa erea Maria, fata BaneseI Mi-.leasca. Impreunä, cu fratele sal, o multime de raporturicontimporane il citeaza ca unul din cef mai cu vaza bo-erI OltenT.

VASILE Br., fratele sal, se facu de asemenea calugar.CopiI lui Dumitrasco (DositeI) Bràiloi aú fost :TOMA BRAILOIU, boer oltean, citat la 1756. lnsurat cu

Maria fata lui George Contacuzino, Banul Crajovei subocupatia Austriaca (1718), avu 4 copil: Stanca, care afost sotia Consilierulul Const. Obedeanu. IoNrrik Br. pos-telnic la 1750. O altd fata care tinu pe un Manole; si

www.dacoromanica.ro

Page 131: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

88

MATEI BRAILOIUL, cit. In div. documente inainte de 175gCu fratele sal Ionità. Mama sa, Maria Brailoaica, v6duvaluI Dositei, traia Inca la 1758, cand un document o citeazd.cu copiI el. (doc. mon. Tism la Arh. St.) MateI Bräiloiul avude sotie pe : Maria. El maI fusese vornic al judetuluI

In pomelnicul ctitorilor M-rei Tismana se gäsesc figurandceI de maI sus, impreuna cu alti membrii aI acestel fa-

- Färd a preciza In ce grad de rudenie se aflati intredan§iI, In decursul secol. XVIII, deosebite acte ne citeazà.pe boeriI :

RADUL BRAILoiti, fost vel vdtaf de aproz1 : la anul 1735.VORNIC In Oltenia. In judecata cu Fota Vladoianul (la1753). (Doc. Academ. R.).

CONSTANTIN BRAIL01, biv-vel etrar la 1746. Citat cu marmulti boerI Intr'un act. La 1719 erea In lista boerilor Gor-jenI contrib. catre Austria.

DncuL BrAiloiu, are la 1747, In Martie, un alt pro-ces cu boerul Fota VlAdoianu. (Arhiv. St.)

IORDACHE BRAILOID, mentionat In actul de stäpdnireal unor mo0I ale mètuel. sale Stanca Obedénca, la 1757(Doc. Academ.) Decl acesta este fiú al unuia din fratiI ace-lei jupanese, probabil al lul Ionità sail Matei, aa dar nepotde fiú lul Dumitraco Br. Consilierul.La acea data (1757),.el erea incà foarte tank-.

CORNEA BRAIL0r0, al doilea cu acest nume, 11 gdsiinca boer Oltean la 1794.

SLUGERUL BRIimon.), poate vre-unul din cei de mar_sus, se aflá in divanul Crajovei la 1783, cu retributia de50 tal. pe lunà. (v. Ureche. Ist. t. I p. 252).

Polcovnicul GRIGORE BRAMOIÙ, la 1786, amintit caginere al r6posatuluI polcovnic George Sdinoiti.

CONSTANTIN BRAn..ore, erea la 1748 boer ispravnic aljudetului Gorj. Pare cä fiul s'éti este Nicolae

Din lipsa de documente suficiente, n'am putut stabili fi-liatiunea compleca intre fiii lul Dositei, cei de mai sus,

NICOLAE BRAILOHY, fost paharnic etc. Träia pe la ince-

www.dacoromanica.ro

Page 132: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

89

putul secolulul, i muri la 1856. El figureaza In nisteacte de la Tismana, unde iscdleste o listä de acte a mosieIDeveselul. (1855). Fu insurat cu Zoe VlAdoianu. AveamaI multe mosil In Gorj: CorbI, TurcinestI, Trestenicul, etc.

Din cAsätoria sa, a avut 6 copil George, tandr IOANBr.; Casia Rosetti ; Cleopatra, sofa luI Grigore Racovitd;Maria Faca (div.) ;

CONSTANTIN BRAILOII) (1810-1889) OM politic ; fost ma-gistrat ; Fpol profesor la facult. de drept, Ministru de ius-titie, de Culte, si afacerl stréine. Meinbru in comisia cen-trald. Vice-Presedinte al SenatuluI si Pres. al CamereI,Primar al CapitaleI. Ocupà ast-fel pe rênd mad dem-nität1 ale StatuluI. A fost cdsätorit In doué randurI, cuCoralie Ghica cu Caterina Mosco; avand 5. copil

F10E : 1. Maria Berendei; 2. Zoe, cdsät. cu Florescu,apoI cu Lens-Slätineanu ; si 3. Olga Duca.

ALEXANDRU Bràiloiú, n. 1851., cdsätorit CU Ma-ria Boerescu ;

NICOLAE BR/ULM:, referendar I la malta curte de Comp-tuff. Cdsätorit cu Maria n. Lahovary.

In Craj ova, e o altà ramurä a familiel, representatä prin:ANTON BRAILOKI, fost prefect, senator, etc, avAnd fil. pe:TEODOR Bräiloiii magistrat, cAsätorit cu... n. Glogoveanu ;GEORGES' BRAILOICT cdpitan de cavalerie, cäsätorit cu AnaBrosteanu; i NICOLAE.

www.dacoromanica.ro

Page 133: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BRANCOVEANU(VALACMA)

Familie, aflata In tara de la finele secoluluI XVII.Originea e este o bransa din Brancovici, ilustra familieprinciara serba, al cdruI stramos legendar este BRAN, fiU1luI Muntimer, résboinie serbI (sec. X).MLADEN VOIVODUL,Cu care Incepe filiatia lor sigura, traia pe la 1325 si avude fiti pe BRANKO, senior al ()bride si sevastocrator, (1365), -Dupe' batalia de la Cosova, urmasul lor, Voevodul LAZARBRANCOVICÌ fu decapitat.(Geneai lor de E. Picot. Columna Tr. etc.)

Dupé cum spune Fotino, inceputul Brancovicilor In taradateazá de la all despotului stefan, GEORGE BRANCOVICÌ,care se eälugari sub numele de MAXIM, impreunà cu mumasa Angelina, si trecu la 1507 In Valachia, aselandu-se lamosia däruita de Radu-cel-Mare, care apoI ar fi luat nu-mele BrancoveniI.

Legatura luI iflsä Cu BrancoveniI cunoscutI maI jos nuo cunoastem ; iar documentele i cronicele romatie ne dadpe primul dintre ei, In persona lui :

DAVID DIN BRANCOVEM, t la 1597, de la care urmeazàgeneratia lor. El erea casatorit cu Maria, vara luI MateAga din Brancovenl. (Dupe' docum. mosie IsvoranI,Maria erea 'flea 1111 Radu postelnie, fratele Danciulul marevornic din BrancovenI, tatal luI Mate Basarab).David aluat numele dupé mosia BrAncovenI, mostenire a Basara-rabilor *). In 1577, e «postelnic din BrancovenI» inteunact al al BanuluI Dobromir. Fiul luI David a fost :

*) Eroarea de a considera pe Danciù, care avea mosia B. ca Branco-vean vine de acolo ca avea un fit, pe David postelnic, care träia la 1599,deci nu poate fi identificat cu cel-alt David care deja murise (1697).

www.dacoromanica.ro

Page 134: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

91

PREDA MARELE VORNIC din BrAncovenI, care pe la 1656erea vel clucer, si care a fost ucis de Mihnea, dupé cumne spun cronicele (magn. ist.) si o inscriptie din monast.BrAncovenI : «pre Preda Vornicul ucis Mihnea Vodä Incasele domnestI din Tèrgoviste, nefiind vinovat nernica...»El avu de sotie pe nepoata lui Matei V. Basarab. Gd-sim intr'un document (Academie) ca Precla SpaltaruL dinBr. si sora sa STANA spdtdreasa ereail nepop lui Ivasco vor-nic Golescu, avand o Intdriturd peste mosia GolestI. (1628,

Sept. 10). Preda Br. erea un insemnat boer prin. positiu-nea í mal ales prin enormele sale averl, de carl se mi-nunail contimporaniI. In 1658 semneazd ca mare Ban,un document al Kretulestilor.

PAPA BRINCOVEANU POSTELNICUL saü Matef, fiul lul Preda,despre care inscriptia de mal sus din mon. Brdncovenl nespune ca i cronicele mag. ist. 338) cd a perit masacratinteo revoltá a lefegiilor, esind din casele sale cele marl',la poalele dealuluI MitropolieI de 41: «In dilele lqi Const.

erban, pe vremea ce s'ail ridicat Dorobantil cdldras1 ho-teste asupra domnuluf lor i neamulul boeresc, atunclucis pe Papa postelnicul, leat 7163 (1655)». Sotia lul afost Stanca Cantacuzino (t 1699); iar flú avurd pe :

PR. CONSTANTIN VODA. BRINCOVEANUL, ndscut la 1654;comte ereditar al Ungariei In 1688; In 1689, la moartea luISerban Vodg, boerilil aleg Domn. Aplicdndu-se cdtre poli-tica germand, dusmanii: séi Incepurd sa intrigeze la Con-stantinopol. Printre acel adversariI erea ambasadorul Frantei,de Castagnères; BrAncoveanu Insä scdpd prin marl sume.La 1710 Poarta numind pe Cantemir domn al MoldoveI, Con-stantin Voev. luptd contra acestuia si obtinu exilarea luIla Chios. Mazeppa, Hatmanul Cazacilor aliatul lul Ca-rol XII id denuntd Turcief ca partizan Rusilor. Cantemirludnd In acelas an domnia Moldovei, primi de la Tarigradordin sd prindä. i sä trimeatd Portil pe Brancoveanu, deoare-ce direct se cam temeail de puterea acestuia. Insd im-prejurdrile se opuserd la aceasta, Brdncoveanu tocmal a-tuncI se aliase cu RusiI Impreund Cu Cantemir.

www.dacoromanica.ro

Page 135: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

92

Vatind insä cá prevederile sale nu se realizad, reintrdIn interesele Portei, i spre a da Turcilor timpul sa sereuneascd, propuse pacea Rusilor pentru a intarzia mer-sul. Dupd rezultatele deplorabile ale campaniei de laPrut, Petru cel mare, silit sà primeascd pacea, reintrdIn Rusia urmat de Cantemir, pe careil réspldti pentru ser-viciile sale.

Brâncoveanu insd, cu toate serviciile pe cari le aduseseIn 1690 PorteI, In résboiul contra Austriei, si cu toatdpatenta pe care o obtinuse de la Sultan in schimbul unorsume enorme, care-I acead scdpat de pedeapsa capitald,fu acusat, prins i dus la Constantinopol unde fu de-capitat la castelul celor 7 tumuli, cu cel 4 fii al séI sicu credinciosul boer Enache Vdcdrescu, (in ziva de 26August 1714). La 1695 posedd titlul de principe al St.

apoi pe cel de cKnéz» de la Tarul Petre celmare, si de Altesd Serenisimd a republicei Venetziei.

Brâncoveanu avu 4 bdetl de la sotia sa Maria, fica luiAnton W.: MATEI, decapitat In 1714 cu tatd1 i fratil séI;CONSTANTIN II de asemeni omordt, insurat din 1707 cuAna, fata 1111 Ionascu vornicul Bals ; STEFAN al 3-leaneinsurat; i RADUL cel mal mic, care luase pe fata luiAntiob Cantemir. Legenda populard a transmis masa-crul teribil al Brancovenilor, cu oare-cari miel variatii.Ast-fel spune eà numai 3 feciori ad fost omoriti in loede patru; iar pe cel mai mic II numeste copilas, pe cdnderea un tandr deja format. Dupd ce vede ucisi pe sér-manii séi fil, Brancoveanu al baladei aruna asasinilor oimprecatiune, pe care ne-a pdstrat'o legenda populard

Trei coconi ce am avut, SA vé stergetl pe pAmant,Pe tus-tref mi'i atl perdut! Cum se terg noril la vént !Dar-ar domnul Dumnezeii Sä n'avetI loc de ingropatSA fie pe placul met : Nici copif de sArutat!»

La urind cdnd e aproape dea insusi sfdrsitul, le zice :Sá scitI ca-a murit crestin,BrAncoveanu Constantin.

Ficele domnului Brancoveanu aü fost : STANCA t 1714,

www.dacoromanica.ro

Page 136: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

93

véduva lui Radu Beizadea, fiul 1111 Ilie V., din Moldova ;MARIA maritata cu Constantin Duca V.; Ilinca, sotia lulScarlat Mavrocordat;_ SAFTA a lui Cretulescu ;toate malIn varstä ca baetif ; apoi cele mai micl : ANcuTA, maritataCu Nicolae Rosetti; Balasa cu Manul Andronic, grec ;SMARANDA Cu fiU1 lui Grigore Bdleanu.

Dintre toti Brancovenif nu scapase de cat fiul lui Con-stantin II, in varstä de sapte ani, prin gratia vizirului, a-nume: CONSTANTIN III BRANCOVEANU, mostenitor al drep-turilor mosului sal. Fu cdsatorit cu Maria fica 1111' TomaChrisant Coslogeanu, ginerele spatarului Mihail Cantacu-zen, de la care avu 2 baeti, Emanuel i Nicolae. La1722 e Print al sacrului imperia roman ; cavaler al claseisupreme a ordinului Constantinop.-Sf. George ; comte Pa-latin etc.

EMANUEL BRANCOVEANU, comte de Ungaria i principeal S-tului Imperia (1807), casatorit Cu fata boerului Du-mitru Sturza din Moldova, care erea ginere lui GrigoreVoda Ghica. Emanuel Br. a avut 3 copii, si n'a jucatun rol insemnat in tara.

NICOLAE BR/NCOVEANU, al doilea fid al lui Constantin,frate cu precedentul, se casatorise in 3 randuri: 1. Cu

Maria Vacareasca, cu care avu un copil (f). 2. Cu fataluI Radul Fälcoianu si 3. ,.Cu Eleaca Maruzi.

MARELE BAN GRIGORE Brancoveanu, lui Manole Br.,lud de sotie pe Elisabeta Bals, pe a carei nepoatd ZoeMavrocordat, o adopta la 1820, neavand nici-un copil. Elavu titlul de mare Ban pe la inceputul secolului. f 1837.Cele 2 surori-ale sale furd : ELENA, care tinu pe BanulBdleanu si Maria, pe Cantacuzino-Pascanu.

ZoE Mavrocordat, fica adoptiva' a lui Gr. Brancoveanu,se casatori cu principele Gheorghe Bibescu, cu care avu

-4 copii ; (vezi Bibescu) din cari unul:G-RIGORE BRANCOVEANU, fiai lui Voda Bibescu si al lui

Zoe, nascut 1827, fu adoptat de catre Banul Grigore sprea continua neamul 1111 Brancoveanu. f la Paris in 1886,el a fost cäsatorit cu Raluca fica lui Muzurus-Pasa, am-

www.dacoromanica.ro

Page 137: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 94 -

basador al Turcief la Londra. Din aceastä aliantä avuun fiú i douë fice : CONSTANTIN, näscut 1875; Ana-Elisa-beta cäsItoritä cu principele de Caraman-Chimay, i Ca.:.terina, cAsätorità comtesd de Noailles. (C-te de Foras.Les princes Bass. de Brancovan).

Armele concedate de imp. AustrieT, contin un om Calareca legionar roman cu spada in mänä, pe un cal alb, pefund azur ; pdmantul verde, si In värful spedei un cap deturc. Coroana de príncipe al Imperiulul.

Despre colosalele averf de odinioarä. ale Bräncovenilor,cari mostenite de Vodà BrAncoveanu desteptara invidiaTurcilor, care'l uciserà confis-carà bogAtiile, vorbesceun cdlugär, patriarchul de Antiohia, Macarie, In cAlgtoriasa (scrisä. de Paul din Alepp.): g.... Preda, ruda de aproapea reposatului MateI Voevod ; el este cel d'äntäI din boerifacestei térI, prin mostenire de la strébunI, i mosiile luisunt nemärginite, dupé cum véduräm Acest boer eminunat de avut ; si n'are seamän niel In tara aceasta niel

(tirmeazd lunga enumerare a averilor misca-toare).... Are o mie cind sute de ÇiganI robl, si se gice ea'nimeni n'are atat.... Are o multime de monästiff, dintre carIunele le-a clädit insusi, däruindu-le pe toate... Craiul Ardea-lulul 11 iubeste foarte mult i il nurheste taal sé-ti, si se credecá el are multe mosi)" In acea tará... etc.»

Biserica principalä a monästireI BrancovenI e ziditä la1632 de MateI Basarab, i confine mormântul s'éti. Adoua bisericA, din 1700, e clädità de Brâncoveanu W. siin ea se afld portretele lui si a neamuluI ; precummormintul jupaniteI Stanca Cantacuzino, mama Domnu-lui, al lui Preda si Papa Brâncoveanu.

www.dacoromanica.ro

Page 138: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BRATMANU(vALAcHIA)

Familie al carel nume deriva de la vechia ei proprie-tate din jud. RomanatI : BratasaniI, pe care a posedat'oIn secolul XVII:

GHINEA MARELE VISTIER Bratálsanul (jis «Grecul» SaaaOLARUL». Acesta venind in tará la curtea luI MateI VodaBasarab, ajunse prin dibacia sa, in inaltele demnitatI aletériI, fiind vistierul mare al aceluI domn. Unele cronice 11criticà foarte aspru pentru mijloacele ce intrebuinta la scoa-terea birurilor, i pentru asupririle ce fäcea féril impreundcu cel alt sfetnic al luI Mate', armasul Radu Vérzaru.(y. SincaI, III, 78, etc.)

La anul 1648 el erea mare clucer ; iar la 1653 pieri ucisimpreuná cu Radu Vérzarul, de seimenii revoltaff in con-tra lor si a DomnuluI ; fiind tarit la camp i apoI(v. cron. anon, mag. istor. p. IV, 328.)

El casatorindu-se cu sora (?) lui MateI Basarab, capätäsatul Bratásenil, aproape de Olt in Romanati, unde pana

rémas ruine si se clice ca s'ají gasit o parte dinnepretuitele luI comorI, despre carI in popor sunt maI multelegende. In comuna opa.rlita se afla o mándstirenata', ce se 4ice a fi facutd de dansul, ca i biserica vechedin satul Dobrunul. (Odobescu. Antiq. jud. Rom. p. 26).

Prin cel patru fiI al* s'él, se trasera patru ramuff ale fami-fiel, de carl vom vorbi pe rand.

VEL CLUCERUL MIHAI BRATASANUL, cel d'antai fití allui Ghinea, e citat in documente din 1668 si 1685, ca «Mi-

www.dacoromanica.ro

Page 139: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

96

hul logofétul», apoI (1682) ca vel pitar si clucer. El fuseseInsurat cu Calea fica DiiculuI spätarul.

Copif luI Mihu Bratasanul aù fost : RADU insurat Cu jup.Grajdana; i BARBU BRkTA.SANU FOST VISTIER, de care vor-beste cronica tériI. La 1690, Brâncoveanu trebuia sA facäun vad pentru trecerea ostilor turcestI i gäsindu-se vadla satul CostestiI, aú trimes pe Barbul Brafásanul vAtafulde aprozI sá scorneascA tara, sä sue toate vasele in suspe Arges, pânà." la vadul acela.... » (mag. istoric II, 156). larla anul 1702,, BatAsanu fu trimes la-AdrianopolImpreunaCu Vergo Postelnicul, din partea DomnuluI, spre a dejucaplanurile pretendentilor Staico Merisanul i Preda Proro-ceanu. FuI luI Barbu BrAtasanu aú fost

TUDORACHE, care avu un fifl GRIGORE Br., prin care sestinse In secolul trecut aceastd ramura. Altul fu CONS-TANTIN ; iar cel alt fia al luI Barbu : ARMASUL RADU Brbi-asanu, pe care'l mentioneaza". Dapontes ca Vel-armasInluna Noembre, an. 1737.

Trecem peste ramura 1111 Preda, al doilea fiil al lufGhinea, de care vom vorbi mal jos, fiind cea actual.d.Al treilea fecior al lul Ghinea erea :

Vistierul PAPA BRA.TAsANuL. Acesta insurându-se cu ficaunul boer Fdlcoyanu, avu un fiil : CONSTANTIN Bratasanu,f. mare paharnic. Acesta a avut 0 el 8 fiI : CLUCERUL RADUBatäsanu, a cäriff fica Maria tinu pe boerul Zdtreanu ;IOAN ; i SlUgerUI NICOLAE BRA.TASANU.

Fiul luI Nicolae : IOAN Br. se cAsältori cu nepoata mi-tropolitulul tériI Cozma, avand treI copiI:

SCARLAT (avu o fica". Aristitza, t necasät.), NICOLAE Br.fost apitan, t in Rusia, 0 apitan ALEXANDRU Bratasanuinsurat Cu Maria OgrAdeanu, cu care avu 3 copiI IOAN

Brdasanu, Catrina si Maria.

SpAtarul Dncu BRATAsANu, cel mal mic al al luI Ghi-nea, se insurd cu Anita fata luI Mate BAleanu i avu in fiü:

PAHARNICUL DRAGHIC1 BrAtäsanu, prin al carul capiI se

www.dacoromanica.ro

Page 140: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

97

stinse aceasta ramurd ; anume : RADU BR. fiul sei (1740),se cAlugäri sub numele de Filaret iar o fia a sa se cd-sdtori cu boerul Prisiceanu.

Marele SPATAR PREDA BRA.T4ANU, fiUI 2-lea al luI Ghi-nea e capul branseI principale, de adI, a familieI. El fu-sese vel setrar, spAtar i vel Pitar sub Brancoveanu. Laanul 1689, acest boer Impreun'a cu Radu Golescu, che-mard pe Logofaul Brancoveanu la mitropolie unde seaflati boeril, i unde fu proclamat Domn Indatà,noul domn trimese la Constantinopol pe Ghindea vornicul,PArvu Cantacuzino, Brätäsanu i alti, mulf spre a face cu-noscutd alegerea sa. La Intoarcere, vedem pe Bratä-sanu, vel pitar, trimes sol la Nemtii caff intraserä. In tara(1689), sä. negocieze cu dan§il Impreund cu Diicul Rudeanu,Constantin Stirbey slugerul si Cornea BrAiloiii. (v. magazinIstor. II, 132, 134, 140).

El erea insurat cu jupâneasa Ilinca Filisanca, cu careavu doI copil : o fatà, sotia luI Const. Strambeanul, i fiü:

Vel PAHARNICUL SERBAN BRAT4ANU, fost si mare setrar,la Inceputul sec. trecut, etc. CeI treI fif ai se: Constan-tin, Preda i Diicu, la 1734 vând mosia lor Jeblenita, Con-silieruluI Ilie tirbei. (doc. part. Arh.) CONSTANTIN avu un sin-gur fia, IORDACHE sail' George, a c'drui ficb." Ruxanda tinupe DräghicI Dobriceanu.

Dllcu BRAT4ANU, al treilea fiú al Iul Serban, se insuraCu Balasa fata luI Vasile Z'areanu i avu fil pe posTEL-NICUL IOAN BeaTásanu. Acesta e tat61 luI BANICA i al luiCONSTANTIN. Acesta din urmd avu 2 fiI, t In dilele noastre,stingand ast-fol bransa luI Diicu : NICOLAE casätorit cu oDobriceanu si STEFAN Bràtäsanu.

VISTIERUL PREDA BRA.T4ANU, (pe la 1740) fiul luItan, din càsätoria sa cu Balasa fica luI Vasile Golumbeanu,dintr'o familie boereasca din Crajova, a avut patru fiI ;

din carI : GrirrA Biltäsanu muri falat de Turd ; iar celaltI : Ion, Barbu si Constantin deterä fie-care nastere la obrans6 (actuale) :

www.dacoromanica.ro

Page 141: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

9$

I. IoNITA. BRATAANu, ce! mare, Insurat cu fata luI Gd-nescu, a avut pe : NICOLAE Br. (sotie Uta Racoviceanu)care n'avu baeff ;

DiNcA. (Constantin), a cdrul sotie efea Stdncuta Bak--cioaica, de la care avu un fid :

GRIGORE BRA:r4ANu, proprietar In Romanati t. CdsätoritCu Zita Mdinescu din Crajova a avut 2 fete 0 un fiti :Caterina cdsät. Cu C. Andronescu, Smaranda cu Col. D.Cdlinescu, GEORGE BRA.TA5ANu, f. cb."pitan In armatd,proprietarul mosieI Gorgani din RomanatI, etc. Decedatla Crajova 1895. Cdsätorit cu Alexandrina n. Butculescu.

II. BARBU BRATA$ANU, vistierul, al doilea fia lul Preda,se Insurd cu Maria fica slugeruluI George Rätescu i avu2 copiI :

CONSTANTIN BRITA.§ANU (sotie Sevastita Letu), a avutpatru fif : GEORGE, NICOLAE, CONSTANTIN, i GUTÀ BRA-TA$ANU, fost 0 actual senator, etc. Cdskorit Cu MariaGdrddréanu; Are 4 fice §i 1 fiú: GEORGE.

Pitarul TOMA BRAT4ANu, insurat cu Ana Sdme§escua avut 2 fii ; IOAN TOMA BRATA$ANU, la Caracal (eds.cu Zoe Teohari t), Are 3 fii : TOMA oficer, CONSTANTIN siIOAN. BARBU BRATA$ANU, al doilea fia al lui Toma are3 fice §i un fiii, Trajan.

III. CONSTANTIN BRkTA$ANU, al treilea fiú a1 vistieruluiPreda II, s'a cdsdtorit cu o Birseascä de la Crajova, avândpe fiul s'éti :

GEORGE BRATA.§ANu, care insurat cu fata luI Dumineck aavut doI bdetI :

IoAN Brät4anu, cdatorit cu Vasilina Brusescu, alcäruI flü (act.) e IoAN Brätd§anu:

lar PAVEL BRATA$ANU t, mare proprietar In Roma-natI, se cdsdtori Cu Elena fica Bene§, i avu cinclfil (actualI):

PAVEL BRATA$ANU, deputat In m. multe rdnduff, mareproprietar, etc..- IOAN Brad§anu, cdpitan, ALEXANDRU

Brdtdsanu, inginer,cdpitan ANTON Brdt4anu,0 CONS-

TANTIN Brätäsanu.

www.dacoromanica.ro

Page 142: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BUCANU(VALACHIA)

Documentele ne releveazd pe BARCEA logofétul din Buc-sanI, pe la anul 1592. (Odobescu A. R.). O aka' serie deacte dintre I.590-1615, ne vorbeste de Dragul, i copiiiNeagu i Caplea cu mosia lor, caff par a fi boerI din aceastäfamilie.

BARCAN DE LA BUXIANÌ stolnicul, e renumit prin revo-lutia ce Incera, a face cu boeriI in potriva luI Radu Mih-nea la 1611-12: «lar un boerid mare, anume Bdrcan velstolnic de la Merisanf, ear de mosie se trAgea de la BuxanI,el cdlcd jurdmântul, i cu ansul Inca i altI 8, cd fdcurdsvat In tainä ca sá omoare pre Radu Vodd i sà ridicedomn pe MihaI cdmdrasul, pentru impresurase cu omultime de grecI... lar Radu Vodd prinzand de veste, In-data porunci de'i prinserd, i porunci de'I täid pre tof...»,dice Cronica anonimd (t. IV, p. 306 m. ist.), care sustine pedomn. Acest boer avea Inteadevér o mare Insem-nRate prin neamul i demnitatea sa, care vedem ast-fel càse allà printre boeril de frunte Ina pe la 1600. Fdcand oobservare, credem cá Barcan marele stolnic, e acelas cuBarcea de la 1592, pe atund fàrà demnitate, ci simplu no-

- (v. Iterisanu).Borcan marelé stolnic, avu un lid:STAICO PAHARNICUL BUXIANUL, cfilll lui Barcan de la Bu-

xianI» cum dice Cronica tériI, când enumerá principalil par-tizani aI luI Gheorghe Bdleanu, la ivirea faimoasei rivali-tast intre Men' i KretulestI etc., In dilelele luI AntonieVoevod (1669).

La venirea lul Duca Vodd, acesta trimese Inainte In tara

www.dacoromanica.ro

Page 143: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

100

sä anunte, pe Constantin slugerul, fiul logofkuluI StoicaLudescul, care insà fu prins de partida Bälenilor, intrecarl Radu Nästurel si Staico Buxianul, si pus in butuci,creciênd c5. spunea minciurif. Auclind cA inteadevér vineDuca, ei fugird peste granitä. qiar Radul Nästurel i cuStaico aù fugit la munte». etc. (pag., 13, V; mag. istor.).

Boerul VINTILA BUCSANUL, Impreund Cu sotia sa Dumi-trana Buiceasca, sunt ingropatI améndoI la mongstirea din-tr'un lemn (Vélcea), Träia cam pe la 1640-50.

PREDA BUXIANUL marele Logofét, pieri In lupta care sedede la asediul cetäteI Leva, de Turci, ajutatI de domnilromânI, In contra Nemtilor : catuncI ad pierit i Predavel Logolaul Buxianul i Ivasco Cepariul, Constantin Vér-zariul vel paharnic, i alp' multi», 19 Iulie 1664. Croni-carul çlice cà «perirea acestora aii fost osanda de la Dum-nedeil trimisd», pentru cä. fuseserä uniff cu Grigore Vodä

cu Stroe Vornicul contra luI Constantin Cantacuzino,la uciderea acestuia.

VENTILA CAPITAN BUXIANUL, fost peste Olt mare cäpitande margine, iscäleste In 1717 din Sibid scrisoarea boeri-lor munteni refugiatI, cätre Principele Eugenia de Savoia,cerand ajutor contra Turcilor ; Impreund cu Golescu,laceanu, Baleanu, State Leordeanu, Kretzulescu, etc. InSeptembre acelas an, tot boeriT refugiatl scrid o altd adresäcu noul cereff. El muri la 1718. (Hurmuzache. Doc.tom. IV. p. 193, 199).

In lista boerilor muntenI, trimeasä de Tige luI Steinvillela 1719, figureaz6 CONSTANTIN BUXAN Logofét. (id. p. 242).

In decursul trecutuluI secol ad maI existat boeri des-cendentI din aceastä familie, insä rriai cdzutli retrasi dela boeriile Inalte, de alt-fel ca multe din familii carI Intimpul nostru d'abia ail maI pästrat o amintire din tre-cutul lor, dac5. nu de loc.

Nu credem ca azi sA maI existe urmasI directI al a-,cestul neam, de si nu putem afirma lucrul In mod sigur.

Une-orl (In secol. din urrnA) zis si gBiltenevstI».

www.dacoromanica.ro

Page 144: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BUDW1'EANU(VALAcHiA)

Familia Budisteanu, una din vechile familiI boerestI pà-mântene, e originará din judetul Arges, comuna Budeasa,de pe malul stâng al riuluT Arges, aproape de PitestI.

La 1786, trdiati la mosia lor pdrinteascA, treI frati Bu-disteni i anume, Ràducan, erban i Nicolae. Descenden-tif acestora, linie bdrbäteasca astäzI In viatd, sunt :

Din RADUCAN BUDI§TEANU, prin fiul Séa CLUCERUL IONBudisteanu, se trage : Constantin I. Budifteanu. ApoIfratil Budisten1 Dumitru, Nicolae 0 Ion, copil aI cà."pita-nuluI Dumitru Budiqteanu; precum si un alt ffil al a-cestuia, anume Majorul Pavel Budilteanu.

Din ERBAN BUDI§TEANU se trag : Colonelul Alexan-dru Budiqteanu, fost senator, etc., care din casatoria saCu Ecaterina nAscutä c-tes4 de Rosetti, are .treI fiI: Du-mitru, Alexandru §i Radu Budisteanu ; Generalul Cons-tantin Budiqteanu, fost Ministru de résbol, etc. si L-t.Colonel Nicolae Budifteanu, câtesi treI fratI i copii aI Ser-daruluI Alex. Budisteanu, fiul luI erban.

Din Ghiorghitel Budisteanu, un alt copil al luiban descind Manole i Gheorghe Budisteanu. Tot din

erban se ma): trag i TREPTENII din judetul Arges, caremi tarlig a luat acest nume dupé mosia lor.

IlI. Din NICOLAE BUDI§TEAND se trag fratiI : Constantin,Gheorghe i Nicolae, fiI luI DRAGHICI Budisteanu, unuldin copiii luI Nicolae. Constantin Budisteanu are trei bAetf,Petre, Nicolae, 0 Cicerone. Tot din Nicolae se trage'Lt. Colonel Ion Budifteanu.

Dinteo altä spitä a Budistenilar descinde cdpitanul Ni-colae Budisteanu, fiul luI ION Budisteanu din comuna GA-vana, judetul Arges.

10

www.dacoromanica.ro

Page 145: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BITHU(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascd, pe care o gäsim In istoriedin sec. XVI; si care joacd mare rol In al XVII.

VISTIERUL Buxus, dui:a nume Dumitru, Il aflärn cumne aratä letopisetul, mergdnd la anul 1631 cu altf boerIla Constantinopnl, spre a protesta contra numireI de domn,a lui Alex. Ilias; 1mpreunä cu Costin postelnicul, Logo-fátul Basotd, Spatarul Ureche, Hatman Savin si VasileLupu vornic. Apoi In 1633 complotézd contra acestuI domn,detronându-1. Dumitru Buhus muri la 1647, si mormântulsal acoperit cu o piatrd, se afid la mAndstirea Crivestl.

Intr'un document din 1621 (Acad.) August 24, se vor-beste de GRIGORE BuHus, care se 1mpacd cu DumitruBuhus, In pricina unuI tigan. Acesti doI boeff erail fratI1mpreund ; iar fml visteruluI Dumitru, erea

Marele LOGOFIT NICOLAE BuHus, pe care 11 Intalnim Innumerése documente.

In timpul luI Vasile Lupul, pe cdnd erea In Moldova Ca-zacul Timus, se aflail ca zdlogI la Hatmanul Cazacilor, ne-pohl Vasile W. csi den fecioriI de boierl de tara, Ni-colae Buhus si Ion Prdjescul ...» (Let. I, 322).

Acelas domn, cdtre sfdrsitul domnief, trimete pe NicolaeBuhus, acum Jicnicer, cu altI dol boerI sä prindd pe Stefanpdredlabul de Soroca i s54 trimeatd legat la Hotin ; iarapol sä meargd cu totI la Hmil Hatmanul. An. 1653. (MironCostin I. 326), Mai tdrziil, e mare Logofdt al MoldoviI,.submaI multI domnI. Rudd aprópe cu dinsul a fost :

HATMANUL ALEXANDRU BUHUS, care erea titrat ca vel

www.dacoromanica.ro

Page 146: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

103

pitar la 1668; iar la 1670, 1676, 1680 ca Hatman. In anul1669 venind pe tron Duca W, cherub-. pe Buhus care erafugit In Valachia, i Il trimese cu tätarii contra faimosuldiSerdar HAncu, la EpurenT, unde acest din urnià fu invins

prins. In timpul domniel lui Dumitrasco Cantacuzenregdsim ca Hatman, luptând contra Nemtilor la Podisoara,langd Suceava (1674): «pe NemtI lovit Buhus Hat-manul si &and 'Ayala" in tabar5 la loc larg, aú ucis calulde sub Hatmanul, i cäzénd Intr'un rdzor cu fata In susasa a näv'álit Nemtii numaI ca ia»... Decusarä capita-nul scotându'l din Invällmäseald, el incalecà din mil

mal dat nävalä, cum lice letopisetul, si aü rupt ta-b6ra Nemtilor In cloud, si ati pierit cAti-va, si pre multi:

luat viI trimes la Dumitrasco Vodd; pentru careisbandä, In mare cinste erea Hatrnanul la Dumitrasco W.

vestit nume avea la Turd». (Letop. Cog. III, p. 14).La 1685, Duca Vodä In a treia domnie a sa, intorcén-

du-se din Transilvania, unde fugise de PetriceIcu si deCazad, i afland c5. la TecucI e o oaste comandatà deHäbäsescu, trimese pe cumnatul sèü Hatmanul Buhus,care o risipi. In urmd insd Duca fu prins, iar Buhus d'abiaschp5.. Cu 7 anI Inainte, la 1678, Antonie Roset V. fiinddetronat de Vizir, care se afla in tara, acesta «ail pus cai-macam in scaun pe Ghenghea Vornicul si pe Sandu Bu-bus Hatman». (N. Costin II, 16). Acest viteaz si mareboer, s'a ilustrat mult in istoria Moldovei pe timpulCronicarul Neculce zice «c5, nimica nu i s'aii ales de casalui si de feciora lul». (let. II, B).

Tafail sat' era SANDU BuHus, care- de asemenea fusese}Tatman ; iar mama sa erea Dafina, In urm5. sotia 1111 DabijaVod5.. Cu Buhus, ea mai avusese Inca doI copii NASTASIA,sora Hatmanuldf Al., care se cäsätori cu Duca Vodä, pecând erea vistiemic ; i fratele el : LUPASCO BuHus Spata-rul, despre care citim in cronic5.: (Neculce, II p. 192).

«Dabija avAnd un fiastru al s'éfi, fäcut de Doamna Dabi-joaia cu Buhus ; rácut'ail mare nunt5. In curtile domnestlcu acel fiastru al s'ell Lupasco, care acel Lupasco ail a-

www.dacoromanica.ro

Page 147: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

104

juns pe urma Spatat mare In tara munteneasca, §.1 aù luato fata a luI Iordaki vistierul Cantacuzino».

ELENA Buhu§ erea sotia luí Manolaki Rosetti.Un CONSTANTIN Buhu§ e märturisit de documente

la anul 1641.Vel clucerul loN BuHus, al carul grad de rudenie cu

Hatmanul nu'l cunoa§tem, traia In jurul anuluf 1700. Din1689, are un hrisov domnesc pentru intarire de posesie.Mai pe urma devine mare logorel al MoldoveT, in care rangIl afläm la 1710, in timpul domnief luf Nicolae Mavrocor-dat, care'l insarcina impreuna cu Ion Paladi sà facà ve-rificarea visterief, neglijata de Georgita Apostol vistierul.O data cu detronarea luf Nicolae Voda, Buhu§ fu arestatde Iusuf aga ce venise cu mazilia, pentru neachitareauntil bir vechiii, dar el fugi din vistierie unde erea Inchis,scapand ast-fel de a fi dus la Tarigrad.

NICOLAE BuHu§, care credem ea e fiul precedentuldf,erea mare Logofét al Moldovef la 1757, cand 11 gasim adeseain divanul domnesc ca marturie In diferite acte.

Familia se continua pana in secolul nostru, stingandu-seprin ultimiI 2 descendentl aI el :

«MATE! BuHus, c,lice Boldur Latescu in adnotarea operaluI Cantemir, cel de pe urmä din acest neam, stinsIn zilele noastre».

VORNICUL DIMITRIE BuHur§, ultimul membru al acestermari familif, nascut 1806, -I- 185.. Epitaful séú, facut deCostache Negruzzi, §.1 sapat pe piatra tombala, zice :

«Din nobila tulpinä., famine slävitä,Romän adevärat,

lEil singur rämäsesem, cänd moartea cea cumplitä,Cumplit m'a secerat.

«§i visa Buhuseascä uscatä se reteazaDe-acum de pe pämänt...».

TotusI din ramuff indepartate ale familie, mai exista.asta-if descendentI in Basarabia.

www.dacoromanica.ro

Page 148: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BUICESCU t(VALACHIA)

Veche familie, care in al XVII veac posedà intre alteproprietatI, mosia din 135nestI, etc. Ortografia numeluI ogAsim variand chiar in cronicarl, une-ort: «Boicescu», alteori «Buicescu», care pare forma cea veche.

DucuL SPATAR, boer insemnat de care vorbesc si cro-nicaril MoldoveI, s'a ilustrat pe la 1652, fiind Ina' tartar«si in mare cinste la MateI Basarab». Ast-fel cronicele(Anonyma val. si M. Costin), ne vorbesc cu prilejul urcAreIpe tron a luI Gheorghe stefan, de: «Diicul spAtarul mun-tenesc al luI Matel V., ce se ispitea s'a' fie el domn», carefusese trimes de Mate sà." ajute luI Gheorghe pentru ocu-parea domniei, in contra lui Vasile Lupu, lucru ce reusi.(1653).

El luase parte la multe din luptele luI Mate W., dandprobe de o mare valoare si vitejie. La 1654: cdupd ce ailsezut Constantin Vodd in scaun... se dice cd ail lost tra-gAnd radejde de domnie si Dicul spatarul, c'druI unit' dinprietinil se facandu-I de stire c5, moare MatheI Vodä, in-datà ail 'James de la BuicestI, de ail venit, iar cand ailsosit el, Constantin s'ail fost pus in scaun Vod5....» (§incaf,ILI, 97).

Din aceste ambitiunI ale sale, si din vaza ce avea, sevede cá familia sa crea insemnatà prin vechimea si pute-rea eI. Diicu fiind vel clucer, pieri ucis de Mihnea III laanul 1658. (v. Comaneanu). Dupä cum ne aratà documentele,fiul mareldi spatar Diicu, crea

PAPA BUICESCU, biv-vel paharnic si comis, citat ast-fel

www.dacoromanica.ro

Page 149: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

la 1687.---Dupa asvarea pe tron a lui Serban Cantaeu-zino Voev. aceste vremI si Papa Boicescul unin-du-se cu catI-va boerinasI de aI tärei, s'ad dus la Odridsa parascà pe erban Vodä"... i mergand Papa Paharnicla Viziriul, cate ad stiut le-ad zis, dar ad biruit baniI (lulVoda."),, si l'ad dat legat si pe el si pe ceI altI de dusla Serban Voda; si pre Papa l'ad ertat (ad den poruncavizirului, ad den ruga.ciunea sororil luI, Marina Filipeasca)si Pad lasat viù, iar pe cei-l'altI omorit». (Const. clpi-tanul. Cronica, mag. istor. II, 32).

Sotia sa erea Dumitrana Buiceasca, fiica lui Pand Spa"-tarul Filipescu i nepoata lui Manaila postelnic din VA"-lenI. Inteun act din 1690, Papa e citat cu fiul DucuLBOICESCU, care ca i mosul sal' e spatar la anul 1700.--Fiica sa, tinea pe Vintilà mare cdpitan de margine, t la1718 (Bucsanu).

PAUNA. Buiceasca, fiica luI Diicu, a fost sotia lul Drä-ghicI Cantacuzino. (Geneal. Cantac.).

Nu credem ea' aceastal familie originara din Valachia, undeavea proprietate Buicestiï, sà ail:a o legätura cu familiaboereasca din Oltenia: «BoIcEscu», cunoscuta din secolultrecut si din care sunt azI urmasI, ci ea a dispärut Inca.dupa. 1720.

1) Adrianopole;

106

www.dacoromanica.ro

Page 150: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BUJOREANU(VALACHIA)

Un' SARCHIZ DE BUJORANÌ, traia Inainte de anul 1608 Inilele lui Radu Voevod, duk cum aminteste Un hrisov dom-

nésc. (act. Archiv. St. B.).Patru generatiunI ale acesteI vechI familii, dup.6 cum se

vede originará din iudetul Vélcea (Oltenia), se pot stabiliprin ajutorul documentelor, «a cheval» pe al XVII i XVIIIsecol :

SERBAN BUJOREANU fost mare vistier, spatar, apoI MAREBAN, 1716. El crea insurat cu jupaneasa Elinca Brata-sanca, de la care avu un fir'. Una din mosiile pe cari lestapanea dansul, crea Pausestl, duk care adese ori el senumesc pe langa BujorenI si: Pausestf. El e iscalit Inmulte documente ale divanuluI ca vistier 1689-1716, apoi

ca v. Ban. 1716 : Mavrocordat trimese stire In tara ca vinedomn, randuind caimacami pe MihaI Cantacuzino, RaduGolescu, spatar Dudescu i erban Bujoreanu. Putin dukacea, boerii OltenieI inchinandu-se cu toff locuitoril, arma-telor germane : «Nicolae \Todd aulind acestea, aú trimespe Bojoreanul si pe Obedeanul sa se nevoiascd, cum slicecronicarul, ca doara ar putea despldti pe Romanii de pesteOlt de catre nemtI, si multe pagube i nevoI facea oame-nilor, ca. pe Banul Bojoreanul prins In catänI de laBrancovenI dus panä la ZatrenI, de acolo sapand,venit la Domnul... Vodd se Intrista si se mira, ce va sdfaca, nestiind ca Bojoreanul, Golescul si Baleanul i altil,sunt carl fac acestea, ca sá dea tara in mana nemtilor».(§incal III, 389-91). Duk aceasta urmà ocuparea defini-

www.dacoromanica.ro

Page 151: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

108

tivd a Olteniel, al cdrel istoric e cunoscut. (v. Golescu,Obedeanu, etc.). Banul Bujoreanu a murit probabil

putin dup6 acea, de oare-ce erea foarte inaintat In vérstd.Radu Popescu rezuma, In modul séú, ast-fel actiunea boe-rilor cu Austria: «...o seamd de boiarI... fiind capete : Ra-dul Golescul, Grigore Bàleanul, erban Bujoreanul, alatras si pe alti boerl In partea lor i a5 facut o cetisoark

Inceput a se sfátui, sfaturl vrednice de ris, adicd cumsà Inchine el tara Impératului nemtesc, i sd ceard Domnpe Iordache Beizadea, feciorul luI Serban Vodd. (Canta-cuzen), care se afla sub protectia nemtilor...». (Cronica; mag.istor. IV, 95).

Un nepot de frate al Banului, erea PREDA (Buzuranul»,cum 11 numeste raportul continând lista boerilor olteni din1719 (din Vélcea), cu dare benevold catre Austria.

Fiul lul Serban Banul, a fost, din jupaneasa Tunca:RADU VORNICUL BUJOREANU, 1735, numit i Clucer R.

Pausescub cand avea acest titlu. El erea Insurat cu ju-paneasa Mihalcea, sotia luI Tänase Särdcinescu, care apoIdeveni : calugdrita din BujorenI, Marta (doc. m. PausestI.Arh. St. B.)

Fullor : DIMA i MIHALCEA, sunt citati Impreund Incd dinanul 1697, In tineretea lor; iar al treilea :

CLUCERUL TANASE Bujoreanul, zis si «Pdusescul», de carevorbeste Cronica sub Brancoveanu, avea mosie In Pau-sestil din Vêlcea, i sotie pe jupdneasa Aspra. Fata lor :Jupanita STANCA erea copilla anu11714.(v. magas. ist. II, p. 151).

Boerul DRAGHICI BUJOREANU, amintit la an. 1740, fiindinsurat cu fata luI Pdrvul Pdianu, a avut de fiü pe :

MIHAI BUJOREANU, dovedit de asemenea la an. 1763.Clucereasa LUXANDRA BujoREANCA, e citatä la 1794

(August etc.) cdnd cere prin o jaiba de la Vodä Moruzi ca,o «scoald pentru Invétätura copiilor de pomand, la o mosiea dumneael TdrasestiI, ce este In jud. Ilfov si carefusese Infiintatd de un mos al el', sà primeascd un aju-tor i scuiirI de la domnie, mentiondnd cd : eScdpdtand

www.dacoromanica.ro

Page 152: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

109

neamul dumneaei, n'ati putut sá o mal tie, i ap.prapädit». (V. Ureche. Alex. Moruzi V. p. 264).

Asta-gil maI exista ca descendentI al acestuI neam, ceodinioara a jucat un rol In tara :

IOAN BUJOREANU, n. 1834, fost Director i sub Director alImprimerieI StatuluI, vechiü magistrat i publicist, autorulInsemnatulul uvragiù : «Colectiune de legile vechi i noul aleOra», i alte lucrari, etc ; i fratele séù, Majorul Bujoreanu.

www.dacoromanica.ro

Page 153: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BUZESCU t(VALAcHiA)

Ilustra si veche familie, a cdreI originä se leaga de Ba-sarabI, inainte de secolul XV, In care sunt cunoscuti. Incdde pe atuncl erea in mare spleudoare i cu mare tre-cere la domnl, cu caff se inrudeail ca BasarabI.

Italianul Ciro Spontoni, contimporan cu eel treI Buzestl,spunea ca descindeail din familia italiand Strozzi, care arfi emigrat In evul mediil din Italia. Aceastä afirmare ereainsd o simplä fantezie, neintemeiatd pe nimic.

«Mosia Dragoesti cu 45 alte trupurI de mosiI i cu ti-ganiI, ail fost de bastind ale Buzestilor, de la strémosiI lor,de la Jupäneasa Neaga, fica luI Duduc, si de la fiul seaManea Ghizddvetiu i de la sora lui JupAneasa Dumitra

Vladaia, Inca din gilele Domnilor celor vechI, de laVlad Voevod, fiul luI Vlad W....» etc. (v. Odobescu; Antiq. j.R. p. 149) ; pe la 1488.

La anul 1518, gäsim pe MARELE bAN VLAD BUZESCUL«ce värsa sangele pentru tard», si care primi de laNeagoe-Vodd satul Crucea. El incepu zidirea monästireICAluiul din Jud. Romanati (pe la 1520), impreunä cu fra-til S.61 DUMITRU PARCALABUL i BALICA SPATARUL, dupe'cum se vede inteo inscriptie. Aceastä inscriptie e d'asu-pra useI de piaträ a advonuldf, sculptatä. In slavoneste Culitere de 6 cm. si incepe : «Cu voia Tatälul si Cu ajuto-rul Spiritulul &Ant. Amin. Eatä dard eú robul Stdpanu-luI met]. Isus- Christos ; jupan Vladul Banul, cu fratiIjupan Dumitru Parcalabul i Balica Spatariul, inceput'am

www.dacoromanica.ro

Page 154: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

acest Sant locas in qilele luí Basarab Voevod, i dupéaceia a fost parasit multa vreme » etc.

Vlad Banul, impreuna Cu fratii se, sunt printre ctitoriiacelei mondstirr.

Din anul 1517, se pästreaza un chrisov al lui «Ito Basa-rab Voevod, fiul bunului Basarab Voevod», prin care Voddda mosia Caluiul de sus, cata erea partea Albului, demostenire lur Vlad, Dumitru i Balica, sa le fie si urma-silor lor.

Chrisovul e iscalit ca intai martor, de Banul Albul (Ba-sarab).

Banul Vlad Buzescul avu un fiti, pe ARMA§UL RADU Bu-zEsCuL, care e tat51 celor 3 celebri fratr Buzestr din tim-pul luí Mihai V. Aceasta se citeste i in urmarea inscrip-tier de mai sus a fiilor se:. ...«pana am ajuns i et/ robullur I. C. Jupan Radu marele Arma i cu fratil mei JupanPreda Spatarul i Stroe postelnicul, nepotil lui jupan Vla-dul Banul i fu lui jupan Radul fost mare arma, vézuf amacest locas neispravit, de aceia noi am ridicat acest hramIn dilele prea cuviosulur... 10 Mihnea Voevod» (1588).

Clopotul monastirei Caluiul poarta o inscriptie at-Randea fusese facut de Radu B. In acelas an.PREDA MARELE BAN BUZESCU, fratele mai mare din cei

trer faimosr Buzestl, carr joaca un mare rol printre boerii lurMihar Viteazul. Nascut inainte de jumét. secolulur XVI,t la 1612 In urma fratilor se, fusese in ultimul timp, mareBan al Crajover.

De obicei, cand Mihar pleca in expeditir, e/ era lasat sà.administreze tara in lipsa Domnulul. Ast-fel se intampla candSimeon Movild usurpä tronul viteazului principe in 1601

cand Buzestii rémasi sà carmuiasca tara, gonesc peacest domn. Dupé moartea luí Mihal el sprijina cu cre-dinta pe Radu erban.

Pe cand bandele Tdtarilor pustiaii tara sub acest dinurmä, se deter& mai multe lupte. Intr'una din ele se diceca unur din Buzesti, Preda dupé unii, omori inteun duelsingular pe fiul hanulur Tätäresc Gherai, castigand ast-

www.dacoromanica.ro

Page 155: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

112

fel lupta. Poetul Bolintineanu a versificat acest frumosepisod In poezia «Freda Buzescu». Dar fiind si el räniti s'a tras moartea, cum cilice : «Ci Preda Inch s'ailränit la cap si venind la Brasov sh se vindece, aù murit,fiindu'I rana nevindea.cioash....» (II, 497). Fondul mortele adev'erat, ilisä nu Preda, ci Stroe e cel care a fost eroulacesteI lupte. Sotia BanuluI Preda a fost Catalina.RADU MARELE CLUCER BUZESCU, fost mare spatar, cel maI

vestit dintre fratI. La 1575 fusese vel postelnic ; la 1588Spatar. Ca general Insemnat al luI Mihai e trimes, Indeosebite Imprejuräri sä. apere tara. La 1593, Impreunhcu Banul Udrea Bdleanu i cu 6000 ostenI aI Olteniel,trecii In Ardeal pe la Turnu Rosu spre a Inthlni pe Mihal.

La 1595, Inainte de faimoasa bätälie de la Chlugäreni,el merge cu Stroe Inaintea hanuluI Tätäresc la Galati ;si In acelas an sunt din noil trimesi sä ja Hhrsova de laTurd, pe cand Banul Mihalcea asedih Silistra. MihaI IItrimete In solie la Basta ; iar In domnia 1111 Radu SerbanIl regäsim In solie cu TätariI. Scrisorile i toatá corespon-denta sa, se pdstreaza In arhivele Vienel.

Radu Buzescu avusese 2 sotif : Stanca (t 1590), de lacare avu 3 copiI, si PREDA fica marelui Ban Mihalcea,cu care Imormantä capul luI Mihal cel mare In monas-tirea Dealul, la picioarele tataluI sìi. El muri la anul1610. Anonymus Carolisensis (cit.. de §incai. II, 876) zicedespre Radu, : «Radu acesta clucerul erea din cel maiçle frunte dintre boerl i prea bogat, pentru ch mostenisemaI a treia parte din Valachia; stia i ungureste». Epi-taful sal se afläi In monästirea Cälujul, nnde fu Ingropat,murind la 10 Ianuar 1610.

STROE STOLNICUL BUZESCU, al treilea frate ; ilustru boer.muri la 1602, In varstä. de 70 de anl. Il gäsim maI adeseaImpreuná cu fratele sal Radu ; asa In 1595 la Vidin, childambiI scäpard viata lui MihaI Vodä, Inconjurat de o ceathde Turd', gata sä'l strèpungd. El e acel care se luptd cuTätarul ; fiind rdnit i se trase moartea i fu Ingropat Inbiserica din Stänestl (din V81cea) a nedmuluI ; pe Mor-

www.dacoromanica.ro

Page 156: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

118

mânt se citeste : «....se lovi cu cumnatul hanuluf ajunsepe t'atar de se räni». Piatra tombala a fost pusd de sotiasa Sima (t 1617) : «Daca voI muri sä mé- IngropatI langadumnealuI aicl». Pe un bas relief, dedesupt, se vedelupta luI Stroe cu Hanul. Muri fa'ra urmasI.

Viteaz ca i fratiI sèi, ajuta In tot-deauna pe domnuls'ea ; i acuzarea ce s'a adus Buzestilor ca si altor boerl,ea ar fi tradat pe MihaI, pe cand acesta erea incurcat InArdeal, e de tot neintemeiatá. (Laurian, etc.).

FratiI BuzestI ereati InruditI cu principiI Wizniowiecki,Insemnata familie de nobill poloni, descendentI din duciILituaniei.

Mulf scriitorl italianI, In memoriile i descrierile lorcontimporane (v. docum. din arhive/e Venezziel, cit. de ExarcuRev. de Arch.), cu admiratiune vorbesc despre acestI «baronIValachl BuzestI» i despre renumele lor, laudand multmarile ion fapte.

Pe tanga marea bogatie ce posedati, Buzestil primescpentru serviciile lor, deosebite daniI de la domnitoff: Ast-fel Radu Serban Bas. darueste mosia sa Predestii din Me-hedintI, luI Radu Clucerul.

Legenda populara a pastrat si ea pe Buzestil, dar subo figura urita, neconforma caracteruluf lor, arätándu-I cuCdplestiI de omoratorI aI lui Radu Calomfirescu, un viteazboer, distins In luptele cu TätariI.

Acesta cerand un ajutor ca s'a desrobeasca pe mamasa de tatarl, domnul II da :

«Pe Buzest1 si pe CáplestlZmeiI tárif romanestl,Purtatorif ostilor§i fruntea boerilor!».

Dar acestia, de rea credinta, se unesc i ucid pe Radulcu lancile. Domnul afland fapta lor cea rea, îi osandeste

da pe mana gadelul, care'l decapiteazd.Legenda e frumoasa, si, de si are o amintire istorica, totusr

imaginatia e maI mare ca adevérul, cadí vitejiI BuzescI

www.dacoromanica.ro

Page 157: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

114

pierit nici o data de moarte rusinoasä. De alt-felam semnalat legenda ca simpld traditiune. (Colectia Alexandri).

Portretele vechilor BuzescI se aft' In monastirea lor Ca-luiul, In care se maI gasesc mormintele luI Preda i Radu,Stanca Buzeasca, a BanuluI Radu B. si al luí Cons-tantin. Mal sunt zugraviti Mihal Vv., Petru V. (Cercel),familia lul Mihai V., Sima Buzésca.

Marele boer Radu Clucer Buzescu, a avut 2 fiI si ofata: Maria Baneasa, casätoritä cu Iordache Catargiii. Banul;STROE postelnicul, t tanar la 1689; si

RADU BANUL BUZESCU din StrejescI, care moare la 1647In timpul lui MateI Bas. W., sub care fusese vel Ban, siboer Insemnat sub domnil anteriorl. Avu de sotie pe E-lena sad Ilinca, i fiú pe Mateiil postelnicul. Aceasta sevede si In Inscrisul sal din 1646, prin care iart5.. de ro-manie pe féraniI din Cerneff. El maI avu Inca 4 copii,t tinerI si IngropatI In mormant cu dansul la CaluI: David,Marica, Ilinca, Preda.

Preda Buzescul Banul, avusese de fica" pe MARA, carese cäsatori cu Preda spatarul din Cepturoaia (t 1635), nepotBanuluI Radu Buzescu, cu care avu 2 fete, din cari

KERA ILINCA, se asatori Cu fiul BanuluI Radu: Mateiassaú MATE1 POSTELNICUL din Cepturoaia (t care 1673), In-rudindu-se ast-fel din noil lntre dansiI. Din 1656 a rémaschrisovul luI Constantin W. enorm de Intins, dat EleneI

fiulul el postelnicul Mateias, privitor la averea Buzes-cilor, si de o mare importantd. Se coprind cele 128 demosiI ale lor, plus cele-l'alte averl. MateI Post. cu sotia saKera Ilinca, avurd 2 fil: BARBU BUZESCU, t färd copil,trecut In lista boerilor oltenI din 1719 cu dad catre im-

(j. RomanatI), In tiMpul ocupatiunei austriace ;Constantin.

CONSTANTIN I BUZESCU, 1TISULat CU Maria ; muri la 1733,Inmormantat la Caluiul. In acelas an fondase cu sotia saprima biserica din satul Strejescl: gin çfilele prea Inaltatului

www.dacoromanica.ro

Page 158: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

115

impérat Carol gäsim ca. martor In maI multe do-cumente de la Incep. sec. XVIII; §i Impreunä cu fratelesal Barbu.E1 avu de fill pe Ilie i Nicolae.

ILIE, (sec. trecut) §tim Ca' a avut doI fil pe : Fiera, fostcolonel In armata rusä i pe CONSTANTIN Buzescu careträia la sfar0tul secolului trecut. Constantin avu de copil peFAUNA sotia luí Serban Vornicul Stirbey; pe Preda, Radu :

CONSTANTIN III BUZESCU, ultimiI din aceastä familie.Constantin B. muri la anul 1833 i pe mormantul sséii dinbiserica de la StrejescI, ziditä de dânsul la 1818, se cite0e:

Buzescir, ce din vechimePentru lard s'an. jerfit,S'aa sfarsit acum prin minePrecum domnul a voit.... etc.

Incheiând: Smeritul Const. Buzescu, sflir0tul neamuluIsell». (1831 Ianuar.)E1 nu ldsä de Cat doué fice: Aristeia Grä-disteanu 0 Elena Darvari

www.dacoromanica.ro

Page 159: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CALINES CU(VALACHIA)

Familie boereasca, de originA veche din judetul Pra-hoya, unde se allà i satul Cälinetii, proprietate a ei, pemalul rîului Prahovei.

Cel d'intáI, pe care'l gásim chiar in cronice, si caree strámosul familiei de mal* tarc,Iiil, se prezintd In per-soana lui:

IANCUL CAPITANUL de la Calinesti. Seimenii résculan-du-se in contra principelui Constantin Serban si a boeri-lor «neamul dorobántesc impreund cu seimenii se scu-larái turburatl si färà de veste... abaturà in neamul románescIn boieff, de'i ucidea... prepuindu-le cà aü satuit pe Cons-tantin Vodá sà scoatä pe seimeni, i ei ticàloii (sérmaniI)nimica stiut...» etc. (Cronica anonimá in mag. istoric IV,338). Acest mdcel miselesc, se intampla in ziva de 17 Fe-bruarie 1655, si atunci perirä. 15 boeri, printre cari: PredaBeca de la Maia, Drághicl de la GrecI, Papa Bráncovea-nul, CArstea Cornäteanul, Georma Banul, Dumitrascu Fre-juranul, udrea de la Doicesti, slugerul,... «si Iancul cdpi-tanul de la alinestI».

Boerul PATRAKO CALINEsou, poate fiul(?) acestuia, tediácal-e sfársitul acelui secol, având de ficá. pe Maria, sotialui Barbu Rudeanu, la 1740.

Sora lul Barbu Rudeanu anume jupäneasa ILINCA, ere.asotia lui MATEf CALINEsou vel setrar, poate de asemeneafrate cu Maria, in care cas vine o inrudire dublä, Intreambele familii. Mate): Canescu avu o fatá Stanca, má-ritatà cu serdarul Ienache.

www.dacoromanica.ro

Page 160: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

117

La 1750, Postelnicul ANDREf CALINESCU, prin testamen-tul sù, (diata) lash' o foarte mare avere urmasilor. (Doc.Arbiv.).

Ne lipsesc datele genealogice pand In secolul nostru,cand pe la 1800 si In urma, trâiaü GRIGORE CALI-NEscu,Cu sotia sa n. Balteanca, avé'nd un singur fid:

Generalul ATHANASIE CALINESCU, ndscut 1822 BucurestI.Iuncar In armata la 1838; oficer la 1845; colonel la 60.La 12 Iulie 1863 primi ordin sä mearga In urmärirea ce-lor 300 de polonez1 aI lui Milkovski, ce calcasera terito-riul roman. Reusi cu trupele sale a Inconjura acea ceatala Ranzestl", desarmandu-I. La 1869 esi din armata si In1880 fu numit general In rezerva, si In 1883 inspectorgeneral al garde): nationale, care apoI se desfiintä.Casd-torit Cu Olga Zefcari, avand o fica.: Ana casät. Manan;si fill pe:

DEMETRU Calinescu, (cäsatorit cu Elena Bolintineanu).Ambil sunt singuriI descetlenti aI familieT Calinescu.

11

www.dacoromanica.ro

Page 161: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CALLIMAKI(MOLDOVA)

Origina familieI Callimaki sat]. Calimah e- din Bucovina,unde apare in timpurI mai vechi sub numele de «Cal-masul», care s'a grecizat in «Callimaki», de cätre flu luiTeodor Kallimaki, crescutl la Constantinopol.

Dupä memoriul publicat de un medic italian G. Assani,asupra familief, i alte isvoare, se gäseste pe la sfärsitulsec. XV: FILIP CALIMAKI, de origind din Florenta, venitpreceptor in Polonia, in mare fav6re la curtea lui Al-brecht, ca consilier intim. Disgratiat din cauzä cà ar fiindemnat pe rege sä facd un résboll desastruos cu tefanW., plecd in Italia, uhde muri. Altii zic cä el erea deorigind byzantinä si secretar al al lui Leopold al Germa-niei. Sotia i copiI lui trebuind sá plece din Polonia,

fi stabilit in Moldova, de unde apoi urma familia.Dupä cercetärile documentate ale d-luI Xenopol (ht. i ge-

neal. case Callimaki) aceste afirmatiunI sunt eronate; familiafiind de originá pur moldavd.

Primul cunoscut, autor al familiei, este VASILE CALMASUL,näscut pe la anul 1640, care trdia prin secolul XVII siavu de sotie pe Arvunia. Fiul sétl este

TEODOR CALMASUL, Vornic de Câmpulung, pe care '1

gäsim cu acest titlu prin 1720. El se casätori cu Ruxandrafica lui Grigore Ghica domnul MoldoveI, iar in prima CA-sätorie tinuse pe Nastasia, de la care insä n'avu copii.Avea proprietäti in Bucovina. El avu 2 fete : Maria Ca-nano si Paraschiva; iar bäeff trei: Gavril, loan, Dumitrasco.

MitTopolitul GAVRIIL CALIMAKI (1689-1786). Fusese mi-

www.dacoromanica.ro

Page 162: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

119

tropolit al TessaloniculuI Intre 1740-58, apoi al MoldoveISuceveI 1758 86, El zidi catedrala St. Gheorghe din

Ia§I. De un caracter ferm i drept, contimporan cu fratelesal Ion Voevod, el tinu scaunul Moldovel pana la ovêrsta foarte inaintata. Numele sal Inainte de a se ca-lugari, erea Gheorghe.

IoAN CALIMACH VOEVOD (1690-1760), domn al Moldova1758-60. Fu crescut de- final- la Lemberg in Polonia.Mai tar4iil Nicolae Mavrocordat 11 trimese la fratelecare erea Dragoman al PorteI. Calimah fu locotiitor deDragoman timp de 6 anI, pana lu 1752 and fu insu0numit mare Dragoman al Porta. La anul 1758 ocupä tro-nul de Principe al Moldovei, domnind 2 anl, cand fu de-capitat de Turd. Din sotia sa Ralita, nascutä. Hrisos-coleil (?), avu 2 lice 0 2 bdetl: Sevastita, cas. 1 cuVlasto; 2 cu Mihaiú Sutu W.; 0 Maria, sotia lul Alex.Voda Mavrocordat. Fil sT Alexandru i Grigore, domnira.amandoI.

GRIGORE W. CALIMAH (1735-69), domnul Moldova In 2randurl 1760-64 0 1766-69. Casätorit cu Ileana fica luIAlexandru Mavrocordat, de la care avu 3 fice : Smaranda,Ralu 0 Maria. (Domnia : Xenopol Ist. R. tom. VI.)

ALEXANDRU CALIMAH VOEV., 6.1.11 Mal mare al luI loanVoda §i frate cu preced. n. 1737, t 1821,. exilat in AsiaMica. Domnul Molelova (1795-99) §i fost Dragoman alPorteI. Sotia sa erea Elena, fica luI Grigore Voda Ghica .

(1727-77), de la care avu 2 copiI, i 2 fete : RalucaEufrosina. Al doilea fitl aI sal IOAN CALIMAKI (17811821), fost mare terziman al Portei, avu din cdsätoria sacu Roxandra Moruzi, mal multe fete .0 douI baeff:GRIGORE CALIMAKI general Tn armata rusa (1815 t 1875),casatorit cu fica luI de Breuil; i ALEXANDRU (1817-74),oficer rus, casatorit cu o Rusanoff.

ScA.RLAT CALIMAH VODA. fiul luI Alexandru V. §i fratecu loan, n. 1773, t 1821.; domn al MoldoveI 1806 01812--1819; peste ambele térl In 1821. In prima domnie.dupa. Ote-va lunl de la venitea sa, Ru01 ocupara Moldova,

www.dacoromanica.ro

Page 163: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 120 --

el trebui sa fuga la Constantinopol (1806). Dupa paceade la 1812, obtinu din noti tronul domnind 7 anT. El, cacontimporanul séti Caragea face un cod de legi pe carepune säl traducà in greceste dupä codul civil austriac,de catre Flechtemmacher. Acest german isprävestecrarea impreuna cu un legist grec Ariania ; transcriind'osi pe romanesce. Legislatia luT Calimah in Moldova caa luT Caragea In Valachia a rémas in vigoare 'Ana laintroducerea codului Napoleon. Scarlat Calimaki in 1819paräseste tronul ; iar la 1812 fu exilat de Turd si apoiomorit, acuzat cá ar fi favorizat revolutia greceasca. Domnialui s'a ilustrat insa pnntr'o senoasa administrare. Din ca-satoria sa cu Ruxandra fica lui Mavrogheni Voev., el avu2 fice : EUFROSINA Ca's. cu Nikefor Papadopol, Raluca Pa-ladi, si fig pe

PR ALEXANDRU CALIMAKI (1802-1879), refugiat la Kievdupd moartea tatäluT sal*, unde crescu. Pe urmä fu trimes pelangd ambasada otomana in Paris. In 1853 i se dete tro-nul principatuluT de Samos ; dar el se retrase in Franta.In 1855 ambasador la Viena. Casatorit cu Eufrosina Can-tacuzino-Pascanu.

Din al treilea flü al luT Teodor Calmasul, se trage ra-mura de asta-if; anume :

DUMITRASCO CALIMAKI (1705-1758), frate cu Gabriel siIon Voevod, avu rangul de vel-BAN. In 1754 prin hrisovde la Grigore Ghica, prim este ca dar un loe, alaturT de mo-sia sa : StancestiT (din BotosanT), rémasa pana adI a fa-milia El se casatori cu Maria 'ilea hi): Alex. Sturdza, cu careavu fete, pe AncutaHrisoveghi i Safta Greceanu; iar fiii pe:

IoAN CALIMAKI (1750-86), paharnicul. Acesta avu intaiasotie pe Joita Sturdza, fára copiT ; si a doua pe RUXANDRACatargi (in 1780); care rémase vdduva dupä 6 anT de ca-sätorie, avand 2 copii. Testamentul RoxandeT dateaza din1813. Maria, {ilea sa, -I- 1853, avu de barbat pe BoldurCosta che.

ALEXANDRU CALLIMAKI, fiU1 hif. Ion si al Roxandei (1781

www.dacoromanica.ro

Page 164: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

--,121

1837), MARE VORNIC al féreI de sus. Se insurA prima °ailCu Ileana Gavriil Conachi, avand un fill Xenofon, t 1820;si al doilea cu Maria Cuza, t 1843, de la care avu deflia. pe Smaranda Alex. Beldiman, nas. 1838; .iar fig pe:

TEODOR . CALLIMAKI (1836-1894). La alegerea de printa luí Cuza, dânsul impreund Cu Negri merg la Constan-tinopol spre a anunta indoita alegere, i reusesc a venicu firmanul de infärire al SultanuluI. Reprezintd, Româniala Belgrad, sub Cuza. De la 1876 lud parte In diferite le-gislaturI, ca liberal. t 1894 la mosia Sfäncestl. Cäsdtoritcu Zeriaida fica pr. Alexandru Moruzi, n. 1840; avand 2filsi if Ralu Cantacuzino-Pascanu ; Zenaida sodacomteluí Dem. de Roma; Smaranda n. 1871;

ALEXANDRU CALLIMAKI, flUl luí Teodor Callimaki, näscut1866, cäsdtorit Cu Maria Vernescu, având copii pe Scarlat(1896) si Teodora (1895); si40» CALLIMAKI, fratele sal., al 2-lea flà al lui Teodor C.,

n. 1880; sunt singurT descedentI actuali ai familiet

Armoiriile coprind: pe fund de argint, un arc si o sd-geatä. pe care se incoläceste un sarpe (rosu); acesteacartierate Cu armele térilor romanesti. Coroana princiarä.

www.dacoromanica.ro

Page 165: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CAMPINEANU(VALACHIA)

Cel d'intAI Cdmpineanu de care vorbeste istoria, esteVASILE CAPITANUL, pe care la anul 1659 Mihnea Vodä 11omoard, impreund cu socrul s'éti Vornicul Radu Cândescusi cu alti boerl, aruncându-I din casele domnestI jos (inThrgoviste) cu lanturile de gramazI, ciar dorobantii, nespune cronica anonimd (Magazinul istoric) se bucuràcdlca cu picioarele si-s1 bdtea joc de trupurile Causaomorirel a fost cá boerfi inipoirivit planuldi nebd-nesc al domnuluI de a ridica résboiii asupra Turcilor,lucru patriotic sustinut de totl boeriI, ucisl fdrä vind.

Numele de Câmpineanul, vine de la mosia veche «Cam-pina» din Prahova.

El fiind ucis, sofa sa a fost push' la tortur1 i deposedatäde toatd averea. (Vecy de moartea 1u1: Fotino, Ist. Daciel IV, 108).

DRAGHICI CAMPINEANU, fiul cdpitanulul Vasile (?) si alficeI vorniculuI Radul Cândescu, 11 gdsim la anul 1705,sub Constantin Brdncoveanu Vodd, Capucehaia (sail tri-mes al tériI) la Poartä. Un alt fiii al aceluia, anume PA-VEL, a emigrat in Moldova cam pe la Inceputul secolu-lul XVIII.

FArd a sti legdtura lor in sirul familiei, sunt insem-nap, marele Cdpitan MANA CAMPINEANU i fiU1 sat Cäpi-tan PARVU CAMPINEANU, carI figureazd ambii pe lista boe-rilor marf, pe care generalul baron de Tige o trimete Ma-resaluluI Steinville in 1718, 12 August ; care listd e inarhivele vieneze i publicatä in docum. de Hurmuzache(t. VI, p. 242).

www.dacoromanica.ro

Page 166: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 123 -

PANTAZI CiiMPINEANU, fiul lui Pavel, care emigrase inMoldova, se casatoreste la Iai Cu principesa Maria, ficapr. Constantin Canternir, fiul lui Antioh domnul Mol-dovei, deci nepot de frate cu Dimitrie Voda CantemirAvand titlul de clucer, Pantazi ocupa inalte dregatoril intara romaneasca.

La 1769, se ivied manifestele imriérätesei Rusiei Ecate-rina II, chemand pe toate popoarele supuse Turciel, laarme. Pantazi Campinearm intampind pe majorul rus Ka-razin la Buzéti, i amandoi vin impreuna la Buc-urestide unde Vodd Gr. Ghica fugise. Dupe' acea Pantazi seduce Cu Mitropolitul térii Grigore, in solie la Petersburg.Pe la 1764 el murise, cad vedem intr'un chrisov al lui Const.

utu, ca : cbaneasa Anica Filipeasca, sora r6posatuluIClucer Pantazi Campineanu, este autorizata a opri pe ne-potul el Constantin, fiul lui Pantazi, de a instraina cevadin clironomia parinteasca.».

Din casatoria sa, Clucerul Pantazi avu 2 bäeti : pe Scar-lat si Constantin, caff amandoi intrard in slujba ruseasca,ca ofiterl in Regimentul de Grenadieri.

SCARLAT STOLNIC CAMPINEANU, fiul lui Pantazi; intorsIn tara de mal multi anl, erea la 1785 ispravnic al ,I3u-ze-olui, fiind biv-vel Stolnic. and Nicolae Mavrogeni selace donin i strange osti romanestI contra Austriei, si-leste pe Scarlat Campineanu sa." se faca capetenie a arma-tei, sub cuvat cà cunoaste tactica ruseasca. In Februarie1788, Mavrogheni venind cu armath Care hotarul Austrie,Campineanu fuge pe ascuns la Sibiii, apoi se infätiseazala impératul Iosef II, dete sfatul de a schimba siste-mul de luptä, adoptat de maresalul Lassi si a nu maiataca pe Turd in 3 coloane, ci numai inteuna singurä,spre a nu se släbi fortele. Vodd Mavrogheny ca sa 's1 re's-bune, exilä. pe-tanara Campineanca, sotia luI Scarlat, anumeLUXANDRA, fica lui Candescu, la Edi-Hule (temnita cuturnuri) in Constantinopol. Aci stete ea mai multi ani in-chisa impreuna cu fiul sat Constantin.

www.dacoromanica.ro

Page 167: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

124

Viata Ii erea In perico!, càci sotul sai ocupase cu uncorp de oaste a-ustriaca, Bucurestil.

Printul Coburg intrand la 10 Nov. 1789 In BucurestI,pune pe AGA Campineanu membru al divanului, demni-tate ce el o cApdtase chiar de la impératul Toser.

Ca energic apärdtor al intereselor fèril, el e acela carecuteazd a spune generaluluI austriac Mitrovski: «Austrian'a dobandit tara prin puterea- armelor, ci România achemat'o ca pe o prietend».

Ruxandra Câmpineanu se intoarce in fine de la Cons-tantinopol la Bucurestl, dar fugi de ac.i la Brasov, dincauza ciumel, cu fiul sal cel mare Constantin si cu loan.Baranul Scarlat murise deja (1802) (Vaillant): «pe la1802 in urma därilor peste m6surä asupritoare, mai totiboerif se retrag peste munti, treI insà, intre cari ScarlatCampineanu guverneazd tara ca- caimacamID.

CONSTANTIN CAMPINEANU, fiU1 mal mare al vornicululScarlat, e unul din boeril cei mai insemnati i cu -vaz5,de la inceputul secolulul. Consilier al luI -Grigore GhicaVodd. Fäcea parte din partidul national si se opuse amen-damentului ce Baronul de Rutmann voia s5. aduca. Re-gulamehtuluI. Sub ocupatiunea ruseascd, refuzä postul deministru, ce i se propusese cu multà stdruintä de Gene-ralul Kiseleff. Om foarte invaat, elev de frunte al in-semnatei scolI a luI Lambru Fotiadi, el cdlduzeste pe fra-tele séú mal mic Ion in multe ocazil.

Cand Const. C5mpineanu devine mare Spdtar, batrAnaCâmpineanca mama sa, introduse la Spätärie si la puscä-rie obiceiul de .a se Ingriji osanditii. Ea se ducea singurá

scapd cu influenta ei pe nenorociti de la cazne, in catarmaseif, cand voiaü sä schingiuiascd, se gràbiail 4icând :«Ispravitl mal curênd, a vine Câmpineanca». (Not. deGr. Tocilescu).

IQAN CAMPINEANU, C010I1e1U1, OM politic român insem-nat, näscut cätre 1798, t 1860. In anul 1835 sub Alexan-dru Ghica, fundà impreunä cu Eliade i cu C. Aristia«Societatea filarmonicAD, in formá literarà dar ca fond po-

www.dacoromanica.ro

Page 168: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

125

liticá,si care avea drept scop redesteptarea poporuluI ro-man. El desrobi, impreuna cu maI multI alti boerl, peTiganif mosiilor sale si facu opositiune principelui in Par-lament, impreuna cu sefii partidului national, Ioan Rosetti0 Gr. Cantacuzino. In 1837 fu reales deputat in adunä-rile generale, dar refuza a intra in_ adunare, care- adoptdadaogirea ordonantelor g,eneralulur Kiseleff ca articole su--plirnentare la Statutul organic.-In 1840 dupa elizolvareaCamerei, pleca in- Franta 0 Anglia spre a apara intereseleromanilor, i ceru protectiunea colectiva a celor 5 mariputeff; dar nu reusi in aceasta intreprindere. Pe cand se -pregatea sa revie in patrie, aflä cá consulul rusesc isbu-tise sa obtie un firman de exil contra lui. Amicii se 11sfätuird sa astepte timpurl mal bune, dar el pleca spreBucuresti. D'abia ajuns la botar, fu arestat i condus subescortà la monastirea Plumbuita (intaI la Märginen1), undefu inchis. Dupd abdicarea ha George Bibescu (Iunie1848), a fost ales membru al guvernulul provisoriù, apoI mi-nistru al financelor sub caimacamie. (25 Sept. 1848-149). Scrise fluff multe discursurl si un roman. Biografialul detailata a fost facutd de loan Ghica in discursul dereceptiune Academie (1880). Iatd ce zice ilustrul ' omintre altele : (are anl de inchisoare i sanätatea sa rui-nata, nu ail putut släbeasca credintele, niel sa'I Ma's-preascà caracterul bland i voios». Cat timp stete in-chis, sotia luI cea tanard cnepoata Dudescului, alerga invreme de iarna cu copilul la sin, cutreerand pamantul dinoras in oras, din inchisoare in inchisoare, cautand pe so-tul el...» (p. 19).

Din sotia sa Catinca, acest luptator insemnat al mised-re din 1848, avu doul flu:

ION CliMPINEANU, om politic roman ; fiind representantin Corpurile legiuitoare i ministru in mai multe randurl.La 27 Ianuarie 1877 ministru de justitie, apoI in Sep-tembrie ministru de finance ; in 25 Noembrie 1878 mi-nistru de externe ; demisionat 11 Iulie 1879.

In 1880 ia din noù portofoliul financelor ; in acelas an

www.dacoromanica.ro

Page 169: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

126

fu numit guvernor al BanceI Nationale stand 2 anI. Din.1882-85 e ministru de domena, la 2 Febr. 85 trece laexterne unde stete Insa putin. In 23 Febr. 1888 din nogguvernator al BanceT, fiind In aceasta demnitate panala moarte (1889). Casatorit cu Irina Stefan Bellu, avandpatru copiI: ION CAMPINEANU magistrat, STEFAN-CANTEM1Roficer, Elisa 0 Irina.

CONSTANTIN CAMPINEANU, frate cu precedentul i fiul-mai mare al coloneluI Campineanu. Fost inalt magistrattimp de maT multi ani. Casatorit cu Olga Stamatin, avando ficä: Constanta, casatorità cu capitan Gr. Ghica.

www.dacoromanica.ro

Page 170: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CANDESCU t(VALACHIA)

Mare familie, a41 stinsd. Origina ei se confundä Cu aBasarabilor, din 'carl poate sä fi fost o ramurà; dupé uniTderivA. direct din baronii ungarI KENDEFFI, caff Ins5 paref o brand despärtitä inc5 de prin al XIV secol, i stabi-litä In Ungaria.

La Inceput avea5 numele dupe" mosia Pätärlagele, s'atinumit i Mihälcesti ; iar numele de C5ndescu 11 g5sim pela jumétatea secoluldI XVII.MARELE BAN MIHALCEA, din Pätarlagele, näscut pe la

1530, boer vestit al lui MihaI-Viteazul, cAruI erea tovard'siubit i .credincios. In toate bâtàliile mal insemnate, gdsimpe Banul Mihalcea aläturea cu dânsul. Banul erea boerulIn care acest domn se 1ncredea mal mult, dandu'I cele maIInsemnate sarcini. In 1600, MihaI porni In Moldova contra luIEremia Movilä i Sigismund cu o mare grabä ; iar In Transil-vania lash' locotiitor pe Mihalcea, care administrä cu multä.1ntelepciune. Dupe victoria de la Miräsldii, sfätui pe dom-nul sal a se opune pretentiunilor lui Basta. Chnd MihaI seduse la Viena si Praga, la 1mpèratul Rudolf, ca prisonieral archiduceluf Rudolf, erea irrsotit de flica sa Florica, carelds5 curtea in admiratiune, si de credinciosul Ban Mihalcea.

Moartea luI se petrecu In IrnprejurArI foarte tragice: dupéasasinarea lul Mihaf pe 'cämpul Turdel", Linguril nävälindIn tabAra românilor, masacrard aproape 300 de boefir chi-'nuind pe cei mai insemnatI: «jefuesc tabara, tare-sc pe 135-tranul Ban Mihalcea, i, färd milä pentru eel .71 de aril al'sel, 11 chinuesc .gâtue». Aceasta se Intamplä

www.dacoromanica.ro

Page 171: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

128

In qiva de 19 August 1601. Dupé alte versiunl el ereamaI bätran : oBanul Mihalcea, bdtrân de peste 80 de anl,fu prins, cdznit i strans de gdt In Inchisoare». (Tocilescu).

El tinea In cdsdtorie pe Marula Bdneasa, cu care avu 4copiI. JuPANITA PREDA, isà Clucereasa, ñica Banului Mi-halcea, erea sotia luI Radu Buzescul. Citatd In doc. 1606,1610 etc. (la monäst. Caluiul). Impreund cu sotul eI, Ingroapácapul luI MihaI V., la monastirea Dealul. Ca zestre pd-rinteascd avea satele Värestii, PeriatiI si CälugdreniI din

Asupra fratilor ei PATRA8C0 si MOISE LOGOFÉTUL,pomenitI Intr'un .act din 1644, nu stim mult.

[Un frate al luI Mihalcea Banul, avea 2 bdetI: IANETUDOR, doveditI intr'un document din 1596, ca nepoti al1111. (Arfliva)].

RADU VEL corals (CINDEscu), al patrulea copil al Ba-nului, qis Radul Comis Mihdlcescul i Radu din Patärlage.El a tinut de sotie pe jupâneasa Sofica, fata lui Neagupostelnic ots NegoestI; acesta erea frate cu Antonie Vodddin .PopestI, si'l gäsim la 1629 si 1633 cu rangul de agd..Radul Mihalcea erea biv-mare-comis la 1651, dupé cumafläm intr'un document de familie. -

Boer Insemnat la. jumétatea secoluluI XVII, el e omoritJa 1658 de Mihnea, pe cand erea Mare vornic:aceasta nu multä vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnatde dracul, iar abätut de täiat boerii, Capmai rémas, anume, Radul vel vornic Candescul, cu doi fratiai lui NEGorrA. i MOISE... etc.». (Mag. istoric. Cronica ano-ninA, pag. 351).

Dupé un document, Moise e tatäl lui Mihalcea StolnicCdndescu.

Cdnd Mihnea omori pe Vornicul Radu, impreunä Cufratil set: garuncandu-1 din casele domnesff jos, cu lantu-rile In grumaii»1 cum spune Cronica, pied

ISTRATE POSTELNICUL CANDESCU ; a cärui legäturd de ru-denie insä, Cu vornicul Radu nu o cunoastem. (y. Fotino)

Putin Inainte de 1700, intalnim pe altI doi andestI,anume: CONSTANTIN CANDESCU vel paharnic (1110.. 1695 ; si pe

www.dacoromanica.ro

Page 172: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

129

MIHALCEA STOLNICUL CANDESCU (CliS Mihäleseul) vel pitarla 1692; intr'un document din 1689 poartá titlul de sluger.Acesta trebue sà; fie fiul lul Radu Mihalcea, lis Cândescu ;mali multe lucrurI par ne proba aceasta. Ast-fel, e numitMihálcescul, nume purtat cu oare-carT variante de BanulMihalcea si de Radu Comisul, carT ambil numit Mi-halcea, ca si acest urmas al lor. El zidi Impreund cusotia sa Antita Cantacuzino (Alexandrina), MonAstirea Bercudin jud. Buzai, la anul 1694. Aceastd mänästire de o ar-chitecturá frumoasd i foarte tare, erea Maria' cu zidurIde cetate i avea douè lungT subterane pentru fuga, ple-când din beciurile palatuluI. Ea e situatd pe un pisc, pemalul riulul Buzéti. Inscriptia de pe fatadä gice .«....Ziditus'a aceastd sfantà." si Dumnegleeasca Mángstireintru lauda a tot tiitorul D-leti, de robul LuI, MihalceaStolnicul si de roaba luT Alexandrina Cantacuzinosi s'a zidit In qilele blagoslov. domn Ito Const. Basarab W...»

MihaIcea Candescu II, pare a fi murit inaintea sotieTsale, de la care avu fill pe

SERBAN CANDESCU biv VEL-SERDAR ; träia prin IntAia ju-métate a sec. XVII. Din 7 Sept. 1733 are Intärire de laGrigore Ghica Vodd pentru stdpinire asupra mosieI Carligedin Rámnicu-Sdrat (v. Acadern.. docum. 52/7). In 1746 era biv-vel paharnic Intre boeriI divanuluI luT Const. Mavrocordat(docum. in mag. ist. II, 283). El fu insurat cu Ilinca fata luTEnache VdcAreScu, (Boliac. Buciumul, Gen. Cant.) si avu 2 bäetI :

IONITA,tfarà copii, insurat cu Luxandra Guliano ;CONSTANTIN LOGOFAT CANDESCU, fost vel-setrar ; insurat

intâiú cu fata lui Mihaiü Rärbdtescu, apoi cu a luT EneSatineanu. Acest Cândescu erea boer mare In secolultrecut. In multe chrisoave si documente de prin 1764 eiscälit ca martor, fiind ispravnic vel-Logofét In divanuldomnesc. La 1764, impreunä cu ,Radu Vácárescu, e p-rin-cipalul partizan al luT Const. Racovitá W.

Familia Cándestilor s'a stills In secolul nostru prindénsul (pe la 1800), lasand numaI doué {ice LuxandraCámpineanu i Mari-uta

www.dacoromanica.ro

Page 173: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CANTACUZINO

Familie in térile române de la tnceputul sec. XVII; ori-ginar5. din Constantinopol, unde a ocupat tronul imperial.

In privinta originei primordiale . a familiei sunt multeversiuni : Lucaniti Platinos s. a. o urca la LUCA KU-ZINOS, regele Katilor, popor germanic vechiti (sec. II a.).Acesta avu de fill pe Kazinos Katicos, din care ar descindefamilia. Dupà Donat Frangel, numele e format din Ku-sino regele, si Katina Serafina, sotia sa, dupd cum se vedesi pe epitaful lui Diomede de Lemaos.

Un istoric, Marc Rayana, spune de Cantacuzeni : «fa-milie ilusträ." de regi Kandinavi, numiti SarmatI pentru càeel aruncarà fundamentul imperiulaf Sarmat. Re-gele Alxar mdritä pe fica sa Maolea cu ODOARD KANTA-cum° ; iar fiul acestuia, Mirtic MAOLEUL zidi orasul Pe-rikop din Tartana, dupd num. ele sotiei sale Perekopia; ficaprincipelul Scitiei, in anul nasterel lui Christ...»

In imperial roman de asemenea regasim Kantacuzeni :ast-fel HYACINT KANTACUZEN dupà ce invinse pe Barbari,supuse lui Cesar poporul Cymbrilor (cam 50 a. Cr.) (Ferd.Trunkel. cod. germ).

Un KANTACUZEN figura ca abil general in legiunile ro-mane ale luI Nerva, i pieri ucis inteo luptä.

Carol Sever ne spune ca Peloponezul crea mostenireaereditarä a Kantacuzenilor, cart' stdpinit ceiprin principele KalistQs.

Dintre scriitorii byzantini, Ducas (cap. 5-7), raportäcà acéstà familie crea de oiigina cea mai Rusted In Bizantsi cà descindea din vechii eroi al Greciei. Färd a dis-

www.dacoromanica.ro

Page 174: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 131

cuta aceste date, si trecénd peste perioda in care nu malintalnim pe Kantacuzeni, gäsim origina lor afirmatd demu- lti autoff, in timpuri mai apropiate, dintr'o mare familieFrancezd. Spandugino dà ca origind a familiei pe unuldin pairii lui Carol cel Mare. Anume, primul strémos al Kan-tacuzenilor e desemnat In persoana 10 NICOLAS VALOIS,pair de France, pe la anul 800. (v. Archives historiques).

Descendentii acestuia se inrudirä cu insemnate familiiprinciare si regale din Europa ; i la 1304 intalnimMICHEL VALOIS-KANTACUZÈNE, CU améndouè numele, sicare e mosul impératului Ioan Cantacuzen.

In imperiul byzantin se face mentiune sigurä sub dom-nia lui Alexis Comneanul, la anul 1107, când un CANTA-CUZEN se distinse in résboaele contra normandului Bohe-mond, in Asia si Dalmatzia.

In acelas secol, ION CANTACUZEN se cdsdtoreste cu MariaComnen, din familia imperialä.

La anul 1341, IoN CANTACUZEN (näscut 1293), ajungeImfierat al Constantinopolei, si fu un bärbat distins prinmulte calitäti. In 1354 päräsi tronul imperial, iar in 1379muri. Cu un an inainte de a se retrage de .la domnie,asociase pe fiul sal* MATO, care muri inaintea tatgui. sett.

Un DEMETRU CANTACLTZEN, a cArui inrudire CU acestianu se cunoaste, pieri in 1453, aparând cu ginerele salNicefor Paleologul, Constantinopolul. Un alt DEMETRU,joacd un rol insemnat in sec. XVI, cdpitan in serviciulFlorentel ; in 1536 si ingropat in biserica San Domingodin Pisa.

Trecem peste posteritatea imperatuluI Jean Cantacuzin,care urmeazd in filiatie neintreruptd, spre a ne opri insecolul XVII cand apar in tenle romäne.

La 1633, Toma, George si Constantin, fiii lui ANDRONICCANTACUZINO (1590), trec in tenle romane. Andronic pie-rise ucis de Turcl, nevränd a se face musulman.TomA C.n'avu urmasI ; GEoRGE dete nastere ramurilor din Mol-dova, iar Constantin celor din Valachia. (V. la urmä ceadin Moldova). Fiul mai mic al luI Andronic : MIHAI,

www.dacoromanica.ro

Page 175: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

132

mase la Constantinopol, i avu de fill pe DUMITRASCO,Domnul Moldove (1674-76 si 1684-85), adus intard de un-Chiul sat'. Cronicele ne dail o inatisare nenorocità pentrudomnia luI.

Ramura Valachla

POSTELNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO, fiU1 lui Andronic,veni in Valachia pe timpul lui Matei Basarab, dupé moarteatatälui sai, fu mare postelnic, si se cdsdtori Cu Elena,fica lui Radu Serban si nepoata lui Vodä Mate. Boer in--semnat, el juch un foarte, mare rol- in istoria Ora noastredin sec. XVII. Cronica anonimd a téril românesti vor-beste foarte adesea despre dansul. (mag ist. de Laurian, tom.IV, V). La 1661, mazilindu-se Ghica Vodd, fu dus la Odriti,unde se afla si Constantin Cantacuzino postelnicul, i vi-zirul poruncit sà omoare pe Ghica Vodä. Ear Con-stantin Postelnicul, bunul crestin i vrednic de slujbd...vitejeste cutezä de intrd. la Vizirul si cu multe lacrimeIl ruga... etc. Si opri vizirul pe Mustafa Pasa, ginere-

sä, nu vie aicea, si pentru voia lui Constantin ail ertatpre Ghica Vodd de moarte...» (cronica anon. IV, 358). Mai,departe cronicarul zice : tavut-ail sdraca de tara norocpentru acel om bun, carele sta in toatd vremea pentrubinele el, si'l durea Mima de crestindtate si de pdtridntul

ca sà nu'l pearzd, cà si el erea monean dintedrisa,cu case si cu olate, ca i alti bojar.... Ldudat sd fie nu-mele lui in veci !»

Vizirul, care tinea mult la acest boer, Il insdrcindfacà domn al téri.I pe cine va voi dänsul : totl domniigred tarigrddera cddea la picioarele lui si'l fdgäduia banlmulti sd facd pe vre-unul din el domn». El recomanddpe Grigorascu, fiul lul. Ghica Vodd, care fu confirmat.Mai tärzia, recunostinta acestuia dispdru, si din intrigilemizerabile ale lui Stroe Leordeanu Dumitru vistierul,

www.dacoromanica.ro

Page 176: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

133

In 20 Dec. 1663, Constantin Postelnicul fu arestat si con-dus la Snagov : «ear cand aú fost spre searä la cina,omorit Iii trapeiäria monastirel». Corpul lul Cantacuzinopostelnicul fu ingropat la mongstirea MärginenT, a familie.

/Ear tara toatd plangg pre Const. Postelnicul, cà aü pierdutun stalp mare, carele aù sprijinit toate nevoile

El avu 6 bdep si 6 fete : DrdghicI, Mihal, Constantin,Mate, lordache, Serban ; iar fetele furd mdritate dupgVintilä Corbeanu Vel vornicul, un Catargill, Stanca cuPapa Brâncoveanu, cu Pang Filipescu, cu Costin i cuRadu Cretzulescu vel Logoíét.

M. SPATAR DRAGHICÌ CANTACUZINO, fiul cel mare alpreced., boer Insemnat In cursul sec. XVII. 0 multime dechrisoave vorbesc despre dânsul, intre altele o diplom5de ,la Principele Racotzy, prin care i se acordà titlul decomte al Ungariel (1658). Vom vedea mal jos urmasiI fiu-lul sèú, ngscut din cäsdtoria sa cu Fauna Boiceasca, ficalui Dilcu. SA' vedem pe ceI altI fratl aI se :

MIHAt MARE SPATAR t 1716, inimic al luI Brancoveanu,avu 1 fia pe comisul MihaI, si 5 fice märitate dupä boerimuntenl. MihaI spatarul erea un om invétat. Zidi bise-rica Coltea i monästirile Sinaia, Ocna i Ramnic, fondändsi alte asezgminte Inseninate. Fu ucis din ordinul Kg Ma-vrocordat la 'Adrianopol.

CONSTANTIN STOLNICUL, calsgtorit CU Maria ; boer foarteinfluent la curtea luí Brâncoveanu, i consilierul favorit.E al treilea fiti al Post. Constantin. Din cauza multor in-trigi, se stria.' cu Brancoveanu Vod5., tocmal cand acestacrea mal Incurcat. Avand Inalte cunostinte si calitàf dis-tinse, el fusese corespondentul fratelul sèú erban cuchrtile Europene; i crea cu mare influentä In tara. El avu2 fete si dol b5.etI

RAD1.4 SPATAR C., care avu 2 copiI de la soti-a sa StancaBrezoianu; sí STEFAN VODX. CANTACUZINO (1713-1716)domn al Valachie. Acesta -urmd la tron luI Brâncove4nu,-ales In 15 Martie 1714. De un caracter bun, Incered maImulte ImbungtatirI i desfiintd câte-va imposite. Ve'r cu

12

www.dacoromanica.ro

Page 177: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

134

Constantin Brancoveanu intretinu relatiunile amicale aleacestuia cu Austria. Fiind mazilit de Ali-Pasa, fu inlocuit cuMavrocordat, care tradand o corespondentä a nefericitululdorm, acesta fu chemat la Constantinopol, si decapitat im-preunà cu tatal se'il in Iulie 1716. Sotia sa Patina cautaseIn zadar sal scape, si fu silitá sà fuga cu fiii séI, prin Ita-lia si Germania si apoi la Petersburg, unde muri in 1740.

De pe cand domnea sotul eI, se vorbeste de o dramapetrecuta: Mdtusa doamnei, Calugarita Olimpiada, acuzataeh' ar fi exorcisat'o, fu inchisa de vie int'o chilie la mo-nastire, si cloud servitOare ale el spanzurate. (v. Laurian.inag. is. V. 183).

Patina rémase In Rusia, cu fiii ei: RADU Si CONSTANTIN,beizadelele, amandoul ajunsl generali-majorI îr armatarusd, Constantin stete 40 de ani inchis in Austria si fuliberat de Iosef II ; avu 2 fiT fàrà urmas1 ; iar Radu(Rudolf), devenise foarte puternic, knéz i stäpan heredi-tar al ordinului Sfantu-George Constantinopolitan, cu dreptde a crea nobili, i muri In Rusia.

MATEI AGA Cantacuzino, fratele luI Const. Stolnic i fi5al 4-lea lui Const. Postelnicul, muri la 1679 incd tanèr. Elzidi mon5.stirea Poiana de langa Campina. De la sosia sa,fica a lui Duca, avu fia pe: SPATARUL TOMA CANTACU-ZINO, renumit pe timpul lui Brancoveanu, cand impreuna cuCantemir trecu armata valacha in partea Rusilor (1711),In loc de a sustine pe TurcI, Cronicele timpuluI vorbescmult despre dansul. Ducea un trai somptuos ; el zidi mo-nastirea Poiana impreund cu tatäl séii, si fu casatorit cuMaria fata Cuparulul Duca. Sub Petru cel mare, la 1711,fu primit in serviciul RusieI ca general-major ; impreunaCu generalul Pen luase cetatea Bräila.t 1721, fail copii,In domeniile sale din Rusia mica.

IORDACHE SPATARUL Cantacuzen, al 5-lea fiú al luI Const.Postelnic, Era foarte iubit de fratele sèü Serban, care mu-rind, II ldsa tutor al copiilor s'él; iar pe cand domnea ifincredinta misiunl de incredere. Sub domnia luI Bran-coveanu e mare Spatar, El fusese chiar candidat la dom-

www.dacoromanica.ro

Page 178: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 135 -

nia téril, dar nu fu ales fiiml prea Varian Näscut la 1661,muri in 1692, Inainte ca discordia sa fi isbucnit intre fa-milia luI Brancoveanu si CantacuzenI,

*erban VodA, al saselea flü al postelniculdi, dete nasterela o rarhura a familief, care Impreuna i paralel cu a fra-teluI sei DraghicI s'a perpetuat panä, ac,II. Vom vorbi perand de amandoué.

Rainura lui Dreighici Sfidtarul.Marele spatar DräghicI Cantacuzino muri otravit de gre-

cul vistier Balasache, i avu 7 copiI: 3 fete maritate cuboeriI: Candescu, Campineanu i Isvoranu ; doi fiI ti-nerI ; marele Vornie erban; si

PARVU STOLNICU CANTACUZINO, Insurat cu Ilinca Bajeasca,fica mareluI Ban Mares, cu care avu patru copii. Despredansul vorbesc i cronicele. In 1689 fu numit ispravnic almonastireI Horezu, pe care Brancoveanu Incepuse s'o zi-deascä, unde «intamplandui-se grea boalä, a.ü murit acolo,care nu putind Intristare domnuluI i neamulul aù dat, cäom erea iscusit...». Erea Inca foarte tanér. Din copiiifata Patina lua de sot pe Barbu Petroian: CONSTANTINn'avu de cat un fiti färà urmasI; iar eel aiçi doI, MateIParvu, avura descendentI.

BANUL MATEI CANTACUZINO, numit «Mdgureanu», fiul celmare .al StolniculuI Parvu, de la sotia sa Fauna Rusteaavu cincI copii: 1. despre Constantin, cel mare, vom vorbiIndata; 2. PARvu (1739) n'avu de cat o fatä. Maria Bals ;

MIHAÌ, fu Insurat cu Elena Vdcareasca, cu care avu 4fice, din earl Päunica se marita foarte 0,1-lard in 1769,cu Const, Cantacuzino fiul lui Matef, din ramura luI

erban Vv., i. muri de 17 aril', la 1770 In Brasov.Maria tinu pe Boerul Färcasanu; In fine 5. ultimul al al

BanuluI MateI e RADU Cantacuzino, la 1750 polcovnic siap.ol general rus. Diu sotia sa Mayrocordat avut fiú peIANCU (1756-1828) colonel rus, si pe Nicolae, din carlsunt urmasI In Rusia,

CONSTANTIN CANTACUZINO Mdgureanul, fiul cel mare al

www.dacoromanica.ro

Page 179: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

136

vel Banului Mate, plea la anul 1733 In Moldova, luandIn asätorie pe Safta Cantacuzino fata LogofkuluI Ior-dache, din ramura Deleanu. El se numi ast-fel: C. Can-tacuzino Magureanu-Deleanu, i muri In Moldova la 1761.In afara de 3 fice märitate, avu de at pe

Vistierul ION CANTAcuzmo, insurat cu Elena Bal§. A-cesta e tatal a patru fil, dintre carI: NICOLAE Cantacuzinocontinua' descendinta acestei ramuri, avand cind baeti: Du-mitru, Ion, Vasile, Mate, Nicolae. Din ace0ia. urma0 (ac-tuall), avu numaI

VASILE CANTACUZINO, al Cann* copiI sunt: Pulcheria Mi-clescu, Maria Ion Pallady, Elena Ghika Bude0T, i fil

CANTACUZINO, inginer, §eful acesteI liniI a Can-tacuzenilor, MATE! i NICOLAE Cantacuzino.

Cea alta bransä actual:A din ramura lui Drag-hid, setrage din :

PARVU II CANTACUZINO MARELE BAN, fffil lui ParVll I,frate cu Fiind mare Ban, Caterina II ImparateasaRusiei, II adreseazä o scrisoare In 19 Ianuarie 1768, feli-citandu'l pentru partea activa ce luase in résboaele contraTurcilor. In acelas an chiar, pieri in lupta contra Tur-cilor de la Comana. Sotiile sale all fost : fata TigveanuluI,de la care n'avu copil, 0 Victoria Rosetti. Avu 3 ficeSafta Bärbatescu, Ecaterina Balaceanu i Smarandatin eanu ; iar flú pe: IoN CANTACUZINO, casatorit cu Mariafiica satrarulul Bozianu n. dupa 1700. -I- la 1760. Acestacontinua filiatia prin fiul

IORDACHE CLUCERUL Cantacuzino (1747-1803), pe careIl intalnim adesea in timpurile din urmä ale secoluluI tre-cut. Din sotia sa, fica marelui Vornic Stefan ParFoveanu,avu dol bäeti :

GRIGORE CANTACUZINO mare vornic (1800-1849), fiuldoilea al 1111 Iordache. Insurat cu Luxita Kretzulescu, avu 3fice (Zoe George Ghika, C-tesa Maria de Castillon, i P-saSmaranda D. Moruzi) 0 un fiù:

GEORGE CANTACUZINO n. 1837, OM polific, f. ministru, f.primar al Bucurestilor ; ministru de lucr. publice 1870, din

www.dacoromanica.ro

Page 180: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

187

nod 1873-75, senator si fost presedinte al Camerei (1889)si al Senatuliii roman (1892), etc. "'eful partiduluI conser-vator (1899) si actual President al Consiliului. Cdsätorit cuEcaterina adleanu, avénd 2 flice si 4 MIHAIL deputat,NICOLAE, Irma,SERBAN, GRIGORE 0 Alexandra.

CONSTANTIN CANTACUZINO CAIMACAMUL, fost m. postelnicinainte de 1848. Fiul lui Iordache Cantacuzino. Dupd cd-derea lui Bibescu, i dupd ocuparea téril de trupele oto-mane, cele 2 puterl suzerane numird pe Cantacuzino,Caimacan al principatuluI, In care demnitate stete 'Andla 1 Ma. id 1849 cand se numi domn B. tirbey.El moa.rela 1877, avénd de la sotia sa Zoe Slätineanu, o ficd si trelfii : Alexandrina Mano, Ion, Grigore, Adolf.

ION CANTACUZINO, 1-14 fia al luI Const., fost de malmulte ori deputat i ministru al justitieI (n. 1820-18 . ).Cdsätorit cu Maria Mavros, are fii pe JEAN C. 0 fice peZoe Dem.-Sturdza, Sevastia Carp, Maria Sutzu, Olga cdpit.Miclescu, Elena C. Sturdza, Constanta Romalo, Alma Miclescu.

GRIGORE CANTACUZINO n. 1829, fost Director general alTeatrelor, f. magistrat f, deputat, f. prefect, fost Efor alspitalelor, senator, etc. Flied d-na General Lahovary.

ADOLF CANTACUZINO, al 3-lea fig al lui Const. Caima-canul. Fost lnalt magistrat multi anl, etc. De la sotia sa,ndscutd Yarka are doi fii : CHARLES-ADOLPHE, n. 1874, siADOLPHE, n. 1882.

Ramura lui . erban-Vodcl.

ERBAN VODA. CANTACUZINO, (1679 1688), domnul Va-lahieI, frate eu DrAghici, 2-lea -fiti ca vir-stä. -al Postel-nicului Constantin. n. 1640 t 1688. Sub domnia luI An-tonie Vodä, In 1669, fusese mare spdtar. Duca Vodd il fdcumare Logofdt, Insd bAnuind Intr'ânsul un competitor, se pre-gAtea sä-1 omére, cand Pérta 11 alese domn. (1679). Intimpul domnieI, cdutd sà scape tara de jugul turcesc ; dartotusI fu silit sd ja parte la asediul Vienei sub Kara-IVIu-stafa In 1683. El ajutd n ascuns pe asediatf, carI la 12Sept. acelasì an fund scdpati de regele Poloniei, Ion So-

www.dacoromanica.ro

Page 181: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 138 -

bieski, care sdrobi pe Turd. Victoria crestinilor avu fé-sunet: erban Vv. prata de aces't lucru declarandu-se ne-atârnat, i trimese pe fratele Séü Iordache in solie la im-peratil Rusiel si Austriel; call îi promiserd tronul imperialal ConstantinopoleI (I), dacä va isbuti sá gonésca pe TuraIn Asia. Adunand o armata de 30.000 elmenI, se pregateasá aplice planul, cand pieri in mod misterios: o parte dinboerI, in frunte cu fratele seTi Constantin si cu BrancovénuIl otraviserà la masa, speriatI de planurile sale (16 Oct. 1688)Nepotul séü Brancoveanu, if urma la .domnie, Amintirealui insa a re'mas nepatata i gloriosa ; lasand térif imbu-nätatirl si asezdminte. Cronicarif ne fac un portret de 1aud6asupra lui. De un caracter aspru si violent cu adversariI,era un barbat frumos si inalt de statura, inspirand respecttutulor. De la sotia sa : D6mna Maria, avu pe Gheorghe,

patru fete, carI tinura pe Pr. Cantemir, boeriI Urdäreanu,Balaceanu i Vlasto.

Acestà ramura a lui Serban W. se dice RiFOVENT, dupamosie, in opositie cu cea a luf DraghicI, disg. MAGURENI.

BANUL GHEORGHE CANTACUZINO Beizadea, fiul lui erban,jucä un rol insemnat in istoria I-eI jumatatI a secol. XVIII.BoeriI Il vole' ca Domn. Avu titlu de mare Ban in tim-pul ocupäreI Olteniei de Nem(I (1718); iar eätre sfarsitulvieteI locui in Transilvania cu copii self, unde se refugiase.Insurat in douè rindurI, cu Casandra Rosetti i cu Lu-xandra ; Ficele sale tinura: Maria pe Toma Bräiloiii i Ilinape spatar Campulungénu. Din bdeff, Iordache muri fara copil;

MATEI, fiul princ. Gheorghe, comte al Imperiului Ger-man, boer mare in Valachia, insurat cu Joita Dudeasca,Fusese mare comis i spatar, etc. Mate' avu 2 fiI, pe CONS.TANTIN f tanär 1773, in varsta de 22 anI ; i care fuseseinsurat din 1769 Cu Paunica Cantacuzino, fica luI MihaI

la 1770, in anul nasteril fiului lor Parvtiletu, caremuri- de asemenea tânär de 16 anI, i pe NicoLAE(al calla' fia MATEI, dis Beicu Aga5 muri in 1833, faraurmasI din cele 2 Stitii ce ayusese).

LOGOFETUL TOMA CANTACUZINO, fiul maI mic al luI Gheor-

www.dacoromanica.ro

Page 182: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

139

ghe Banul, si frate cu Mate, insurat cu Maria Brezoianu.Boer cu mare influentd la curtea domnilor fanariotI, subcari e mare Logofét. Ficele sale se mdritard, una cu Sa-trarul Mihai Bärbdtescu, cea altd cu boerul Topliceanu.

MATEi CANTACUZINO, spatar, fiul luf Toma, numit si « Cor-neanu», träia pe la jumétatea veacului trecut. Avu urmas pe :

GEORGE CANTACUZINO Rif0VeallU, insurat pu , i carIavu 2 bäetl, in secolul nostru : Constantin si George.

CONSTANTIN CANTACUZINO, cdsdtorit In douè rdndurI, CUMaria Budisteanu si cu o Mavrocordat. E fiul intdI al luIGeorge. Copii sèi sunt :

NICOLAE (din I-a.) GEORGE Cantacuzino, fost ministrilde finance, fost deputat si Director al Cdilor ferate etc.t 1898; CONSTANTIN, doctor In med., cdsätorit CU Sa-bina Brdtianu. Fiü IoAN.

GFHTA (George) CANTACUZINO, al 2-lea fill lui G. si frateCu Const.; cdsätorit cu o Floreascd. -I- 1891, avu patru copiI :

ALEXANDRU4 f. Director al Imprimerie Statului etc. ;ION inginer, cdsdtorit cu Zoe Wartiadi avand 3 fii (George,

erban, loan si 2 fete); GEORGE C., eds. Cu L. Costaforoavdnd 2 copil (George, Serban) ; si ANA Dr. Kalindero.

Aceasta este in prescurtare genealogía Cantacuzenilor,a cdror filiatiune nu se intrerupe pAnd la impératiI dinC-tinopl, i p6te maI 'nainte, dupé cum se Vede in carteade aur a familiei.

Armele vechl ale familie coprind ma' multe semne,concedate de curtea: imp'eriald din Viena prin diplome, stpeste carl se afld armele caseI de Valois : de azur, 'cuflori de «lys» de aur.

Ramura MoldovaDin fiul t el mare al lui Andronic Cantacuzino, venit

stabilit intdI in Moldova, derivd acestä ramurd, divizatdea In alte cloud, numite dupé mosie Delen1 i PascanI:

www.dacoromanica.ro

Page 183: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

140

GEORGE CANTACUZINO, mare vistier al Moldovei la 1633.Ceff doi fif al s61: Toderas si George art dat nastere ladoué branse deosebite.

Ramura zis ci Deleanu:

TODERAS Cantacuzino, fiul luI George si nepot lui An-dronic, a avut trei fif. Din acestia, Vasile n'avu copii, loan,cel mare, continuà familia pAnd adI ; iar ILIE CANTACUZINOmarele vistier (1700), avu o singurä. fica Balasa, sotiaBrancoveanu. El crea boer insemnat al Moldovel sub Ra-covitzd, Cantemir i Mavrocordat (1700) : c.... crea acestboer de mare cinste la Nicolai Vodd, cum dice cronicarulMustea, cà numaf cu dânsul grdia Nicolai Vodd din top*boerif pämêntenI ce maI mult este de socotitnu pentru voia lui, ci pentru voia Brâncoveanuluf, dom-nul muntenesc if facea acea cinste....». Sotia sa ereaMaria, si el muri färà fiù, inainte de 1720. (v. Let. m. III,92, 115).

IOAN CANTACUZINO, Antdiul fiti al lui Teoçior (Toderas)avu maf multe boerii inalte in Moldova ; i tref fif: George,Serban (cAlugdrul Sergie) i Teodor.

De la acest din urmd, TEODOR (Todirasc Canta) mareStolnic, din satul Romanif, derivä o ramurd a familief prinfiul séú loAN fost paharnic, mare spätar i Logofét (1749),cunoscut cronicar; (avu frate pe km); urmandu-se ast-feldescendentd: fiul lui Ion crea ILIE C., care avu pe CONS-TANTIN, tatäl lui ALEXANDRU Cantacuzino (act) ; al cdrufal. este VLADIMIR Cantacuzino, fost oficer etc.

IORDACHE CANTACUZINO 41s DELEANU,Tharele Logofét alMoldoveT, fiul cel mare al lui Ion, de la care descindeaceastä. ramurd. La anul 1716 in divanul lui Mihai Raco-vita W., cumnatul séfl, erea mare comis, la 1738 mareVornic i apoi Logofét. La 1738, când crea in tara gro-zava epidemie de ciumä, s'a oprit Vodd Grigore Ghica,«11'a:1i venit la Iasi a.' mureati prea réti de ciumd ; ce ailtrecut la sat la Delerff, in tinutul Harläuldf, la vorniculIordaki C. Deleanul i aú ezut acolo pand in Dechem-

www.dacoromanica.ro

Page 184: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

141

vrie....» (Letop. Neculce II, 405). De la sotia sa, fata luI Ra-covitz5 V. avu patru copif : Ionitä de care vom vorbi,GEORGE Canta, care avu 2 fete, din carI una mdritAndu-seCu un Ghika, a trecut ca zestre mosia DeleniI, dup6care acea ramurd a Ghicilor a luat numele de Ghica De-leanu. SAFTA Cantacuzino, care se mdritd cu Constan-tin, fiul lui MateI, din linia Cantacuzenilor din Valachia(Maguren1). Acesta trecu in Moldova, unde muri la 1761(v. urmasii lui din Valachia). Inrudind ast-fel douè ramureale familiei, el se numea Cantacuzino Mägureanu Deleanu.Balasa f mdritatà cu un Hrisoscoleo.

Marele Logofk IONITA CANTACUZINO, fiul Iordache.A fost mare Hatman, la venirea luI Grigbre Ghica in 1764.La 1749 fiind incd tartar, figureazd in divanul luf Cons-tantin W. Racovitz5. ca Vel Cdmdras. (Despre Ilie Canta,fiul stolnicului Teodor i frate cu Ion, spune letopisetul «verprimar cu Ionità i Iordaki Deleanul». Acest Ilie fusesedecapitat de Vod5 Callimaki la 1762.)

Ionitä Canta avu de la sotia sa, Zoe Ghica, un. fiü:Marele VORNIC MATE! CANTACUZINO, fost si mare vistier

al Moldovel, care la 1791 se refugid in Rusia unde deveniconsilier de stat efectiv, °cup-And i alte mari demnitAti.El muri la anul 1817, 15.sAnd 5 bdep de la sopa sa RalucaCallimaki. Din acestia, doi n'avurà urmasl si nu jucarà unmare rol. GRIGORE, al II, fu general-major in armata rusdsi muri la 1812 in 136tAlia de la Povrodina, neldsAnd urmasI.

Fratil sel. George si Alexandru, se distinserd in Rusia,avAnd fie-care urmasi ; formAnd 2 branse. (act.)

1. ALEXANDRU CANTACUZINO, al 3-lea fia al lui MateI.Sambelan la Curtea RusieI, lud parte insemnatä la revo-lutia greceascA din 1821; i muri IF. 1841 la Atena. Dinsotia sa Elisabeta avu pe : DUMITRU, ai cdruI urmasitrAesc in Bavaria (Fill Alexandru, Theodor si C-tin)MATE! C., cdsdtorit cu Ernestina Ghica-Bäleni, a avutpe GEORGE Cantacuzino, al cdrui fig este (act.): LEONCANTACUZINO, c5sAtorit CU Ana .V5.c5rescu. MIHAI, .alt 1'16

al luI Alexandru, are descendenp in Rusia, prin fiul ski Pavel.

www.dacoromanica.ro

Page 185: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

142

2. Knézul GEORGE CANTACUZINO, fiul 11.11 Mate.1 çi frateCu Alex.; Colonel in cavaleria ruseasca, lua parte la cam-paniile din 1807, 1812 si la revolutia din 1812 Cu frateleséri. Cäsätorit Cu P-ssa Elena Gortchakoff, el muri la 1857.In 1821 fácu la Iasi, o proclamatiune catre popor, pe care

(o iscaleste: qKnéz Gheorghe Cantacuzin Deleanul». VorniculBeldiman vorbeste In Tragedia sa, rolul ce dânsul a jucatIn revolta greceasca. (1821). (v. vers 1500, cit.) El a avutpatru baetI :

1. LEON, din care urmasi In Rusia ; 2. GRIGORE, avude asemenea 3 fil, in Rusia ; 3. KNÉZUL GEORGE Can-tacuzino, guvernator al BasarabieI insurat cu Elena ficaluI Anastase Basotd, avand 3 fil : ARTUR, Anastase t,Alexandru t; iar 4. MIHAY, avu 2 baetI in Rusia.

Ramura Pafcanu.

Fiul luI George vistierul, venit in Moldova, se chernatot GEORGE (sail Iordache) i traia Inca pe la inceputulsecoluluI XVIII. El e tatal luI IORDAKI CANTACUZINO de laPascanI, vel Spatar al Moldovei. Fiul acestuia, CONS-TANTIN pare ar fi avut mal multi copiI, dintre carI,

IORDACHE (George) CANTACUZINO, fost mare Logofét. Träiape la finele secolultri trecut, figurand ca boer mare in di-vanurile domnestI. El avu de fii pe: Costache, Alexandru,Dumitru si Grigore carI n'avura urmasI, i MIHALACHI C.care a lasat numaI douè fete : Vdcareasca i Ruxandrasotia luI Pdnait Bals.

1. CONSTANTIN CANTAcuziNo-Pascanu, fiul luliorclache III,insurat Cu o Rosetti avu 3 fete maritate si 2 fii: LAS-CARACHE Cant.-P., casaitorit de 3 orI, avénd 2 fiI : CONS,TANTIN CANTACUZINO-PaFariU, fost deputat etc.- Casätoritcu Maria ArgyroPol; ALEXANDRU, vice-presedinte al Se-natului f. prefect etc., casatorit. cu R. Calimaki, precumsi flied Lucie Mavrocordat.

NICOLAE frate cu Lascarache, fost ministru de jus-titie si de interne al Moldovel in timpul Caimäcämiei lui

www.dacoromanica.ro

Page 186: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 143 -

Vogoride; adversar al UnireT. Avu flea. pe Pulcheria t1865, din casätoria sa cu Lucica Pallady.

2. ALECU CANTACUZINO-P.,. fiU1 lui Iordache si frate cuConstantin a avut maI multe fice (din cari: Maria Sutzu)si un singur fiil :

IOAN CANTACUZINO (ZIZINE), literat distins si OM politic(n. 1829 t-1897). La 1857 erea ministru al caimacamiei;J. a 1870 trimes la Belgrad, apoi Director gen. al Teatrelor.S'a ocupat mult cu stiintele exacte. In 1880, publica laParis traducerea aforismelor lul Schopenhauer si in 1885(Bucuresfi) celebra traducere francez5. a °peril' aceluiasiilustru filosof: «Le monde comme volonté & feprésenta-tion.» (3 vol.) Decedat 1897, färä. urmasf.

www.dacoromanica.ro

Page 187: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CANTEMIR(MOLDOVA)

Origina familiel Cantemir erea tatard, si se licea Ca' des-cinde dintr'un CHAN-DEMIR, dupé cum aratä. i numele.Despre neamul séü, insasi Dumitru Cantemir dice: caceastafamilie erea in mare vaza la Märzestif din Tartana pentrunobilitatea sa i imensele sale avutii». Dupé traditiune,familia Cantemir deriva de la TIMUR-LENK (1401), marelecuceritor al Asiei. Aceasta pare a o proba chiar i numeleinsasi; cad. «Kan Temur» saú «can-temur» inseamna san-gele lul Temur saú persoana descinc,Iênd din sangele lui.

Until din Cantemiresti avusese curagiul a se substrageatat de sub puterea Chanului cat si de sub jugul Turcilor,si s'a luptat in curs de maI multi ani cu succes contramai multor Seraskiri, i probabil cä el si-ar fi pastrat multtimp independenta, dacà nu ar fi fost sedus printeun trac-tat inseldtor. Adia. Turcil vèlênd ea Cu armele nu potface nimic contra lui s'ati. prefacut Ca' ar voi sá incheepace cu el; s'ail invoit la toate cate le-a cerut datfitful de Bey si privilegiul de a purta 3 tuiurl. Dar dup6ce rail avut in partea lor cu modul acesta, Turcii putindupé acea ail pus mana pe el si omorit. Fratil lut

supus din noil Chanului, care le-a dat voe a locuiin provincia Akerman i Kilia.

Fiul sal, SAVA CANTEMIR, a stat iarasI in gratia Hanu-liff ; dar si-a schimbat numele, i fiind-ca tatal sèil a fostBey si-a luat supranumele de cBegu Mirza» care apoi atrecut la fii si-chiar la stranepotii acestora. Pe timpul candConstantin Cantemir erea domn in Moldova, cunde mer-

www.dacoromanica.ro

Page 188: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 145

gand la parintele met', 4ice istoricul Cantemir, II nail is-toria antecesorilor sa asa precum o stia din traditie, princare singurä, s'a sustinut memoria GenealogieI lor tata-rice». El maI spunea, ca pe timpul cand Canul perse-cuta maI aspru, un Cantemir din familia lor, s'a refugiatIn Moldova la principele acesteI térI si a primit religiacretina. (Cantem. Ist. imperiulul otoman, 639). Acest BeyMirza sat' Saya Cantemir, scapa Moldova de o calamitate petimpul domnieI luI Constantin V., adicà abätand pe 'Mari dea prada tara, luand el pe Domn sub garantie.

TEODOR CANTEMIR, tatal primulul domn cu acest nume,stim cá a fost omorat de TätarI In Bugiac, dupe' carefiul sal se refugid In Polonia.

El a avut 3 copii, pe Macrina, rrecasatorita t 167T,Constantin, care domni si NESTOR (1635-1683).

CONSTANTIN VODÀ CANTEMIR, supranumit In domnie Bä.-tranul (1685-1693). Dupe mórtea tatäluI sal, se refugiä.In Polonia, unde fu crescut i unde servind timp de17 ani In armatele regilor Ladislas si Casimir, cdpatagradul de colonel. Pe urma trecu In serviciul luI GeorgeGhica principele Valachiel, fiind mare ceaus, si subDabija domnul Moldovei, care-1 falcu Capitan al Bar-laduluI. Sub Duca Vodä fu mare clucer. In 1672 sub

.tefan PetriceIcu Voda, Cantemir, pe atuncI marele ser-dar i comandant a 3 judete de la fruntaria Poloniel,scapä haremul SultanuluI Mahomed IV care erea sa fierapit de PolonI dupé batalia de la Cochzim. Cand Dumi-tru Cantacuzino fu depus In 1685, Constantin Cantemircäpätá tronul ca résplata a serviciilor sale. DumitrascuVodä, gelos de favoarea de care se bucura pe langä Sul-tanul, 11 denuntä. SeraskiruluI Soliman-Pasa.; dar el stiüsä se justifice si Pasa fu chiar acela care'l propuse PorteIpentru tronul Moldovel, In locul aceluI ce voia pearda.In timpul domnieI sale, aproape tot timpul ocupat de fésboiullui Sobieski cu Turcil, tiù sä, se mentie în positiunea greape care 0- crea vasalitatea sa cu TurciI i sympatiile decrestin catre Polonia. TotusI refuzd lui Sobieski sd se a-

www.dacoromanica.ro

Page 189: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 146 -

lieze Cu dênsul, cand naväli in Moldova in 1685 si 86. Ilajutä pe ascuns carid fu silit sa se retraga dupe lupta dela Boian, si-1 scäPä de la un desastru complet. ConduitaluI inteleaptd îi permise sà pästreze pänd la sal-sit fa-voarea Sultanului, si avu rara fericire sà moarä pe tron,dupa o domnie de ppt ani (1693). Facuse o gresalà incursul domnieI sale, prin omorirea logofkulul Miron Cos-tin si a fratelui acestuia Velicico Hatmanul. ConstantinCantemir avu 2 Antioh i Dumitru, carl amandoi furädomnl, si 2 fete : Roxana i Elisabeta.

ANTIOH CANTEMIR, domnul Moldovei in dou'é randuri:1696-1701, si a II-a para. 1705-1707.

In prima Jiff domnie boerif Rusetesti revin din noil laputere. Antioh Cantemir, träind rai cu Brancoveanu ca

tatal séú, domnul muntean ii dä toate silintele, facénda se mazili Antioch V, sill inlocui cu Constantin Duca,In a doua domnie, A.ntioh se impacd cu Brancoveanu.Turcii luara pe Moldoverii la Bender spre a intari fortifi-catiile; Cantemir da insusi exemplu oamenilor sei säpandla santuri ca ultimul soldat. «Dar pe cand Cantemir &AO'la Tighina, altii 11 säpail pe dânsul la Constantinopole»,zice Neculce. Inteadever, peste. putin fu iiilocuit.

DEMETRU CA NITEMIR (1710-1711) Principe al Moldovei.Cum vine In tara ve.cland c aproape toff boeriI se pie.casera cAtre Rusia, inträ si el in legatura cu Petru celMare, prin care asigurd clomnia familief lui, supunénd insaMoldova cu totul impératiel rusesci. El iägadui lui Petruprovizii inctestuldtoare i tr numér de oaste, pentru for-marea cdruia primi ca i Brancoveanu o suma de bani,Turcii aveaii mare incredere in el, In urma, and simtirdca aú fost trädati, Cantemir trecuse deja in lagarul rusesc.Petru cel mare trece Nistru i ajunge la Prut; el insáfusese amdgit cad proviziile lipseail cu desävärsire. Dupàce vizirul Baltagi Mahomet trecu Dunarea, inconjurä armatalui Petru, .fometoasa i lipsita de cavalerie ì tunuff, dinpricinä cà toff cail perise; Petru cel mare fia prins, apoi scdpá,

www.dacoromanica.ro

Page 190: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 147 -

si se alese din acest résboI numai cu perderea AzofuluI.Cantemir fugi in Rusia cu mulp din boerii ce trecuserä

In partea Rusilor. El fu foarte bine fratat de Petru celMare, fiind un om de inaltá valoare. Stia un-spre-c,lecelimbI mixlerne i vechI si a scris multe lucrárI importante.Ast-fel «historia incrementorum atque decrementorumaulaeotomanicae» ; «Descriptio Moldaviae» ; «Divanul lume>«Vita Custantini Cantemiri» ; «Istoria caselor Cantacuzen siBrancoveanu» ; cronico Romano-Moldo-Valachilor ; «Sis-tema religiel mahometane» ; historia ieroglificd».... etc.,In cari se aratä un istoric si filosof de mána indI. El ecel maI Invétat dintre RomániI din timpul séil i multedin operile sale aü fost cunoscute contimporanilor se ;

In 1714 erea ales membru al AcademieI din Berlin.El fu cásátorit cu Casandra (n. 1683, t 1713), fica Dom-muluI MuntenieI Serban Cantacuzen. In 1714, dupäCasandrei se retrase la Petersburg, unde isprávi istoriaImper. otoman, i In 1717 se cásátori cu P-sa AnastasiaTrubeskoY, cand fu numit Consilier particular al Impéra-tuluI. El se stinse la 21 August 1723, In domeniile sale dela Harcov In Ucraina, chiar când fusese numit principe alsfantuluI imperiú. El avu copil pe : Maria (n. 1700t 1757), Smaragda (n. 1701 t 1720) ; Serghie t 1707 ; MATEI,Insurat In Rusia, ara copiI ; CONSTANTIN, t 1747;

ANTIOH II CANTEMIR, näscut In Moldova 1709,t .Paris 1744.Fu crescut la Academia de teologie din Moscova i apoi lacea din Petersburg. In 1731 numft rezident la Londra ; In38 ambasador la Paris. In 1727 Cantemir debutd cu unvolum de versurI: Symfonie pe psaltirea dedicad Cate-rine I Inainte de a pleca la Londra scrise maI multesatire si opere usoare, cari se pot considera ca primeleIn literatura rusá. modernä ; In satire atacd adesea pe ini-miciI lul Petru cel Mare si pe aI reformelor sale. EditiaIntreagä a scrierilor sale a esit In ruseste la 1847.

O vara a sa, fica lui Antioh Vodd Cantemir tinu In cd-sátorie (1708) pe Radul Brancoveanu, fiul luI ConstantinVodá, decapitat impreuná cu tatal

www.dacoromanica.ro

Page 191: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 148 -

Antioh Vodd Cantemir avu 0 un till, pePr. CONSTANTINCANTEMIR, fost general in armata rusd si cdsätorit in douérändurI: 1. Cu Principesa Natalia Golovin i 2. Cu Pr.Sofia Pasékov, t 1783. A avut dol copiI: pe MARIA cares'a cäsatorit cu boerul roman Campineanu (v. Campineanu)§i PR. DIMITRIE, polcovnic in armata rusd. Generalulrus Munich, in 1739, dupä ce WA' Hotinul de la Turd,voia sä pue domn al MoldoveI pe Constantin Cantemir,care i0 avea oastea sa, i care erea cu totul devotatRusieI. Astd-di nu se maI cunosc descendentl directI dinaceastä familie princiard a Moldova

www.dacoromanica.ro

Page 192: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CARJA(MOLDOVA)

Familie veche din Moldova, all stinsd, si pe care o gA-sim inflorind din secolul XV, si In secolul urmAtor, dandmal multi boerl insemnatI.

Pe la 1440 trAia un CARA anagnost al mitropolitulufTamblac, fost in conciliul din Florenta (1438).

$ARDRU CraJEVICI, fiul acestui Car-A care erea diac,scriitor de documente, 11 gäsim in 1497 si 1499 (Uricar XVII).Pare cA fiul séü erea boerul:

COSTEA CARJÀ (sail Luca), marele Stolnic In 1513, 1515sub Bogdan Voev. Polonul Stanislas Gorski vorbeste despredansul inteo relatiune a sa asupra pacel dintre PoloniMoldovenl, la 1509: «Kyrsza magma dispensator». - - Acestboe mai targill, in 1523, tine, un discurs politic regeluIpolon Sigismond I, care a rémas vestit, fiind i unul dinprimele discursurl ale until roman, care ni s'ail conservat.

Alexandri, In admirabilef poernA : «Dumbrava,rosie», nepresintä pe Carja In lupta, (1497) deja bdtran dar viteaz,

de un caracter din cele mal nobile. In loc sA se luptecu Toporski bAtrA.nul, s-ef Polonilor, amandoi stall de oparte Imbarbatand pe al lor. Dialogul acestor cavalefi ma-retl e admirabil. Pobonii sunt invinsI la urmA, i CarjAse duce la domn, careq dice:

Chi-A tu falä mi-al facut!Ca tine fie-ti neamul viteaz i priceput.

Marele boer Carja, e pote tatAl lul :-CARJE, PARCALABUL de Neamtz, care e gdsit cu aceastA

13

www.dacoromanica.ro

Page 193: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

150

importanta demnitate in documente din 1528, 29 si 1530.In afara de acesta mai avu i alte titluri de boerie.Alte relatiuni nu avem despre dansul. Filiatia se con-tinua mai departe :

PETROVICI CARA, care trdia pe timpul lui Petru Rares,pe la 1540. O spità a familiei, scrisd la 1815 ,de Pe-trache Carja, incepe de la acesta.. Petre Carja mai avu unfrate Damian ; iar copii, trei fete si un baiat : Irina, Maria si

VASILACH1 CARA care träia pe la 1575,i avu de fiil pe:GHEORGHITA, HATMAN 0 Portar de Suceava la 1591 (7099)

April., relatat de un document. Fiul acestuia, este DAVIDCARJÀ, parcalab de Roman sub Movilä Voev., care maIavea 2 frati. El lasa. 2 bdeti: Vdsilaki, a carui ramura.nu presina interes, si care se stinse pe la finele secolnluitrecut; si al doilea pe:

ANTOHI CARA STOLNIC, contimporan cu domnia lui Va-sile Lupu1.2-- Fiul sal ANDRONAKI träia pe la finele secol.XVII, avand 2 feciori: pe Antohi si pe TOADER

Acest Teodor avu pe Grigoras si pe IOAN Carja, carecumpára mosia fratelui sèú. loan Carjä avea rangul de v.-BAN 0 muri la anul 1827, lasand un singur fiú, in per-soana lui

PAHARNICUL PETRAKI Carja, ultimul descedent (a 1g-ageneratie)? al acestei familii. Sotia sa crea JorTA Cerchez,fiica boerulul Ïonità Cerchez, D-soarä de curte a DoamneiMoruzi. In revolutia greceasca de la 1821,

uS5rdareasa Carjef aü dat cumplitul starlit,Cu norasa i nepoata la un loc sivarlity.

Cum gice vornicul Beldiman.z Inteaceasta drama, Tur-cii ucisera pe batrana, muma lub1 Petrache, pe sotia aces-tuia Zoita i pe fata mica, in fata nefericitului boer. Pe-trache Carla, muri la 1831, stingand prin el de tot aceastamare familie, i ne läsand de cat o fica : SMARANDA (n.

1812). (Ghiblnescu. in Archiva; Spita, famil.)

www.dacoromanica.ro

Page 194: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CARP(MOLDOVA)

Aceastà familie stabilit In Moldova, venind din pro-vinciile Baltice, In secolul XVI. Cantemir in cDescriptioMoldaviae», citeazä familia Carp printre principalele nea-mud* boeresti ale férii MoldoviT.

N'am putut avea, din lipsa de isvoare, de cät putineadate despre trecutul acestei familii. Ast-fel gäsim ca mem-brii ai eiDUMITRU CARP, SPATAR al Moldovei, Intr'un act al sèii

prin care vinde medelnicerului Mihail Kesco o mosie, laanul 1727. (Docum. Academ. rom.). Dumitrache Carp e-de asemenea dovedit printr'un document de mosie dinanul 1758. (Id. Academ.).TODER CA, boer iscälit Intre mai multi altii, In actul

-de desrobire 'al vecinilor, din anul 1749.La anul 1761, un CARP erea diac de divan, dupé cum

:se co*nstatä din diferitele acte domnesti, scrise de dänsul.

PETRACHE CARP f. paharnic, etc. care träia pe la mij-locul secolului actual, posesorul mosiei Tibanesti, a avutfiú Pe:

PETRE P. CARP, D. Iasi 1837, oni politic,-seful-partiduluiconstitutional. A studiat In Germania. Sub Cuza a fostsecretar la agentia din Paris,la 1870 ministru, 1871 trimesla Viena, Berlin si Petersbug, 1876 ministru In cabinetulCatargi, 1882 ministru la Viena, unde laa" parte activd la re-gularea cestiunei Dundrei. De la 1888-89 ministru de ex-terne al cabinetului constitutional, 1891-95 ministru de do-

www.dacoromanica.ro

Page 195: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

152

; Senator, etc. Pe and se ocupa cu literatura, la1864 impreuna cu Maiorescu, Negruzzi i Th. Rosetti afondat Societatea «Junimea». Activitatea sa politick' sepoate cunoWe din istoria contimporanA a térii. In 1888 apublicat «Era noug» discursuri asupra principiilor politice.

Cäsatorit cu Sevastie Cantacuzino, are co'Pii pe :JEAN CARP, PETRE, GILMORE i NICOLAE i fiCa Elsa asä-toria cu Lt. Al. Sturdza.

Armele familieI sunt : Pe fund azur treI stele de argint,dispuse 2. 1, cu ate 6 raze ; imprejurul scutulul bordurà."de argint punctatä.

www.dacoromanica.ro

Page 196: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CARPENIANIJ(vALAcHIA)

Familie boereascá din judetul Dâmbovita, purtand acestnume din timpul luI Brancoveanu Vod5., dupà vechia moqieCärpenipl.

Inainte, In secolul XVII, et se numeati boerit Balote$1,despre care avem date chiar de la 1600. Un documentde hotarnicie (ordonata de Constantin V. Mavrocordat)spune precis c5.: s'ati ales §i boerilor BALOTEV1 cele die Ceirftenifani». Moqia Baloteqtif din Muscel a apar-tinut aceste familii.

Boeti din BalptWi gasim mal multi, afirmati de docu-mente din sec. XVI. Ast-fel un chrisov din 1624, citeazd peun boer din BalotWI. Apoi Inteun inscris al Banului RaduBuzescu figureazd (la 1648) FIERA POSTELNIC ot Baloteqff».

Intre docum. ArhiveI Statului, aflärn iaräi tre generatilale acestor boert: CANDEA POSTELNICUL ot Balote§ti, trgape la 1650 qi inainte. Acesta avu un frate, al carut numenu e mentionat, al carui fecior erea FIERA cnepotul Cande(1703)». Exista' o tnrudire Intre neamul Balotescu siacel al Bajeqtilor, cu cart aveail proprietätI comune.

Tot la 1703, se citeaza fiul lui C5ndea, anume MUSATCLUCERUL BALOTESCU, care de la sotia sa Marula a avut3 fit: Mate, Stroe i Pavlache.

De pe atund, fatriilia luä miinele de Carpen4anu.Din zapisul de vénzare al Hine_ Carpeniqanca, din anul

1741, (act aflat in posesia d. Grigore P. Olänescu) reese urmä-toarea filiatiune:

Boerul HERA CARPENISANUL (Fiera), fost clpitan, avea

www.dacoromanica.ro

Page 197: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 154 -

frate pe Pavlache. Asa dar putem presupune aproape cusigurantà dupd numele acestuia, cá crea fiul lui Mupt Balo-tescu, de mai sus. Heré a avut dupal acel zapis, trel copiI:

CONSTANTIN POSTELNIC Cärpenisanu, care era t la 1740;BALAA Carpenisanu, martord in actul surora sale : -ILINA CARPENISANU, care prin zapisul din 1741 vinde cumna-tuldi ei (vér) Mihai, irnai multeryogoane de vie in Muscel,la Crangureni.

PAVLACHE fratele lui Heré, a avut fled pe ANcuTA, sofa

Tot ca martor, in acel zapis, figureazä i RADU Cärpe-nisanu.

Intr'o hotärnicie a mosiilor Balotestilor cjïi Cärpenisenì(tot in posesia d. Gr. Pd Olànescu, printre actele Mosief. Gheqti),se citeazA la 1746: Luca si fratele se.1 Dumitru; MIHA1 lo-gofkul ginerile PavloaiceI;_. apol STROE Cu fiif séi Matel

Radu ; Dam aschin calugärul, etc, din neamulpenisenilcr.

NICOLAE CARPENISANU e citat in alte acte din 1784, pri-vitoare la hotarnicia de mal sus. La 19 Sept. 1794 a echemat sä arate ce cdrti de mosie (documente) posedä.

Mar- ele vornic Filip Len s avea de sotie pe ELISABETABaloteasca-Carpenisanca, la sarsitul secolutur trecut.

Descendentii actuali ai familief se coboarä din : CLu-CEkUL DIAMANDY CARPENI§ANU, in secolul nostru ; care maLavea frati pe Postelnicul VASILE i pe Isaiia, calugaritarhimandrit la monastirea

Copiii cluceruluI Diamandy ail fost trei fii i patru fete:IANcc, praporcic Iancu t tank- printeun accident, IancuIII, Maria Steriadi, Maria Van, Saanen, Ana si Teodora.

IANcu CARPENI§ANU, al treilea din frati Cu acest nume,n. 1845 t 1883, proprietar al mosiel Carpenis; casatorit cuMaria n. Voinescu a avut 2 fice, si 2 baeti:

IOAN CARPENISANU, inginer i DIAMANDY C., - singuriidescendenti de 01 aï familia

www.dacoromanica.ro

Page 198: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CATARGI(VAL. §I MOLD.)

Origina familiel e foarte veche, dar de unde vine sailde ce original e, nu se poate hied sti. Dupèl probabilitätIe de originä tätarica.

Pentru antaia ora intalnim numele de Catargiu inteundocument din anul 1604, sub Radu .'erban Basarab (15Iulie), prin IOAN CATARGIa vel-Spätar, acelas cu

Marele BAN IENACHE CATARGIU, cunoscut de la 1616catre sfarsitul primei domnif a luI Radu V. Mihnea. Inacest an e pomenit intr'un act de danie al Skitultif $01-nestl din Judetul Valcea, prin care Baneasa Maria Catar-gioaica, fica clucerulul Radu Buzescu, inchina disa mo:nästire ca metoch patriachatului din Alexandria. Cindani dupé data aceasta, adical la anul 1601, in a doua dorurnie a lui Radu Vv., gäsim pe acelasI Enache Catargiiiinsotind pe domnul Munteniel in résboiul de la Hotin,purtat de Turd contra Polonilor. In vara acestui an, Sul-tanul Osman II, profitand de ingerintele Polonilor in. afa-cerile Moldovel, porni cu o armatä numeroasa contra luiSigismund III al PolonieI. (Miron Costin). Dupé un résboIcare dura o lunal i mal bine (20 Aug. 29 Sept. 1621),amândoué puterile se hotalrirä sal punal capdtPlenipotentiarii PolonI trimesl pentru tratarI, avurà o cons-fatuire secretä cu domnul, la care asistä numal CatargiulBanul Craj oveI.

In anul 1633, dupé mazilirea luI Leon Voda Totnsa dinseaunul Muntenief, boerii se impartira in 2 partide, unacare voia domn pe Aga M. Basarab din BrancovenI, spri:

www.dacoromanica.ro

Page 199: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

166

jinità de Mahomed Abaza Paya din Nicopol, iar cea altä,din care fäcea parte Banul Enache, Dumitru Dudescu,etc. cereail pe Radu XI, pe care 11 oranduise sultanulMurad IV si al cdrul tatä Alex. Ilia, fusese de 2 orI domn.La 20 Septembre 1633, MateI V. intrd in Bucureyd, iarspre sfdryitul lui Octobre, Radu XI Impreunä. cu Catar-

altI boerI, sprijiniti de o buna armatd de merce-narI, inainta pänä.' la podul de la ()WIWI pe Colentina.MateI Basarab, cu o oaste maI puternicä Ii bAtu In livade 26 Oct. pe ampia de la Dudeyff, aproape de monäs-tirea Plumbuita. «Movila ce mare de lângä Bucureyti,aratà si acurn locul unde a fost bdalia.» (§incal).

Intre fugan l se afla i Banul Enache Catargiu, cäruia ise confiscard averile. La 1637 1ViateI Basarab dàrueytevorniculuI Dragomir Cretulescu, niyte case din Thrgoviytemg sus de curtea domneascd, aproape de rîú, pentru

acestea cu locul lor ail fost ale luI Ienache Banul Ka-targiu».

Acesta, retras la curtea luI Vasile Lupu, primi rangulde vel-Postelnic al MoldoveI, i staruia pentru mazilirealuI Matei Basarab. Chiar la 1636 fu trimes de domn la Si-listra, spre a stàrui pe 15.hg6 Paya de acolo pentru inlo-cuirea luI Matei, cu Ion Vodà fiul lui Lupu.

Dupd un an, postelnicul Enache primi insdrcinare de anegotia cäsätoria domnului cu fica unuI Cazac din taraCerkezilor, de oare-ce fica VorniculuI Bucioc, prima sotie,murise.

NICOLAE STOLNICUL Katargiu, e frate cu precendentul yi,din partida adversara a lul -MateI Basarab. El, -cu Dudescuyi alti boeff fug cu Radu Vodä dupa perderea bätäliel,In Moldova. In cronica de la descälecatul Intaiil al Mun-tenief, se vorbeyte Intru alti boerl yi de Nicolae Katargiil.

De la fuga luI Enache i Nicolae Catargiu in Moldova,acéstä familie se desface in 2 ramurI, din care una träesteIn Moldova, cea-l'altä. in Muntenia. Dovadà ea nu totImembriI familieI aú emigrat In Moldova e faptul cä subMateI Basarab, Marele postelnic Const. Cantacuzino mdritä.

www.dacoromanica.ro

Page 200: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

157

pe a doua din ficele sale, dupa un KATARGIIL_ Poate caacest ginere al luf Cantacuzen este un at' (?) al mareluI PA-HARNIC GHEORGHE KATARGIU; pe care nul gasim intre ad-versarii ltfi M. Basarab, si care figureaza ca martor Intr'unact de vinclare dotal din anul 1624 Mal 8, din timpul luíAlexandru Coconul.

De la Mate Basarab incoace, 'Ana' in timpurile din urma,cronicele nu vorbesc de ramura Catargiii rémasa in Mun-tenia, mai nimic. Chiar din documente, dupd cate sunt.cu-noscute asupra lor, nu reese mal nimic.

In Tamura Catargiilor din Moldova cunoastem mal bineIn sec. XVII, pe APOSTOL VEL-COMIS CATARGI, care cds5-toreste pe fata sa Mariana dupa marele medelnicer StefanPetriceicu, care domni in 2 randurI peste Moldova. larand acesta fuse nevoit sa pardseasca pentru intiia oaradomnia si sä fuga in 1674 in Polonia, el fu urmat de fai-mosul cronicar al Moldovei, Miron Costin vel logofét,de Apostol Katargiu i alti boerI inseranati. (Cronica luiNeculce).

Apostol comisul, primi indigenatul impreuná cu titlul denobleta polona la anul 1676, ca multi altf boeri inainte.(precum Ureche, Orisa, Balica In 1607; dui:A Engel).

Diploma aceasta, scrisa in limba latina i semnata deregele Ion III Sobiesky, se pastreaza 'Ana ac,II. In ea se(lice intre altele:

cDupa parerea noastra, ilustrul barbat Katardziu Ma-resal, intrece prin numele tërií Moldovel i prin faima vir-tutilor sale, pe atatia alti barbatl, pe care 'I respectam inaceste timptui de agitare ale NorduluI.» Mal jos, langäsemnatura lui Sobiesky se citeste : oIndigenatus generosoApostolo Katardzi Marschalco Terarum Moldaviae con-fertur». (v. Anghel Demetriescu. Barbu Catargiu, etc.).

Din urmasil Catargiilor in Moldova, .maI sunt cunoscutiin secolul trecut :

VEL LOGOFETUL ILIE CATARGIU. La anul 1716, in dom-nia luí Voda Racovitza, trupele nemtestI comandate de ca-pitanul Ferenz, mergand spre cetatea Neamtu eprins'ail

www.dacoromanica.ro

Page 201: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

158

Ilie Catargiul vel loge& si pe Antoniu Comisul, siinchis in cetate si pe urmd ail slobozit pe logo,

fetal Catargiul, eard pre cei alp i-ail tinut inchisIz. (LetOp,III, p. 124). La anul 1717, Ilie Catargiu era mare Logorét indivanul lui Grigore Ghika Vv.

.1-EFAN CATARGIU erea biv-Vel Clucer la anul 1727.(Doc. Academ. r.).

MIHALACHE CATARGIU, e semnat Cu mal multi alti boeriinteun act de emancipare din 1749, etc. COSTIN Catargiuträia la 1749 sub Racovitzd Vv., pe când erei tdnär.

SPATARUL FILIP CATARGIU, la anul 1760 fu trimes Cumal mulp boetl marl, si exilat in Asia la Ionikalisi, din intri-gile luI Stavarache, favoritul lul Vodd Calimah. (v. Bogdan).

In secolul nostru :jORDACHE CATARG1 niare vistiernic. La 1831 fácea parte

din comisiunea regulamentului organic pentru Moldova,.ales de obsteasca adunare, impreund cu Costache ConackIordache Catargi avu o ficd märitatä cu C. Forésco, iar fitipe :TEFAN CATARGIC, OM politic, fost ministru i caimacamde trei, inainte de alegerea ca domn a WI AlexandruCuza, in Moldova. Fii sèl erea5 : 1. CONSTANTIN CATARGI,al cdrui fia este cdpitanul NICOLAE CATARGI, cdsdtorit cu:Viorica Cretzianu.

2. LASCAR CATARGI (n. 1823 t 1899), insemnat am political tèrii ; fost sef al partidulul conservator. Fost prefect deIasi si Galatl, membru al divanultd ad-hoc; locotenentdomnesc la sosirea Pr. Carol, si prezident al coniliuluI(1870).- Prezident al CamereI, apoi prim-ministru din not'la_ 1889 si 1891-95; Senator, etc... (v.. Maiorescu,Discursurfparlamentare) t Martie 1899, la BucurestI. CAsAtorit cuEfrosina 'Ventura. 3 CATARGI, avdnd fill. pe NIGOLAECatargi, fost deputat, etc.

Din alte rarnurl : Marele logolnét CONSTANTIN CA.TARGi,rudd cu Iordache, insurat cu Smaranda fica luï-G.B,al.s, a avutsapte copiI:Maria;cdsdt. Cu Principele Milan ObrenOvicI,Sofia edsdtt cu rAl. Catargi avand'fil, pe: HENRI, CAS. tu M.Lamotescn si PAUL CataYgi c'u M.- Vdcärescu.--Olga Petie

www.dacoromanica.ro

Page 202: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 159 -

Mavrojeny. Elena C. Ventura. -ALEXANDRU CATARGI, se-nator, f. ministru plenipotentiar la Petersburg, etc. CAsätoritcu Elena Mano, are fiI pe : BARBU Si ALEXIS; - GEORGECatargi, general, f. senator etc., §i: LASCAR t, CASA-torit Cu Elena Ghika, având fiI pe : LASCAR Si ALEXANDRU.

Mal sunt descendentlt diark alte branse inrudite, alefamilieI Catargi.

Din ramura rëmasä, in Valachia ina din secolul XVI,s'a distins in secolul acesta :

BARBU CATARGI (U. 1807, 1862) om de stat. efulConservatorilor in timpul luI Cuza. Membru in diva-nuf Ad-hoc, ministru d finance,' apoi (1862) Prezidentde Consiliti ; S'a deosebit ca orator de frunte. Discursu-rile si biografia sa, aù fost publicate de d. A. Demetrescu,La 8 Iunie 1862, intorcându-se de la Camerä, fu asasinat,fiind in träsurd cu prefectul politieI N. Bibescu.

Se pare cà o ramurà a familieI Catargi, este farrE-Arpostol,trecutà inainte de 1700 In Rusia, unde mal exisadescendentil el.

www.dacoromanica.ro

Page 203: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CEAUR(MOLDOVA)

Insemnata farnilie din Moldova, din care esi si un domn alteriI. Cronica saú izVodul lui Huru, compilatie apocrifä,citeazà din timprurl chiar anterioare lui Drago s (sec. XIIsi XIII) pe un Pilat Ceaur, si pe Florea Ceaur mareJudi de Berlad, etc.

Cel d'antiia din acest neam, care l'am gäsit probat, este*TEFAN CEAUR la anul (7181) 1623, MARE VORNIC de tara

de jos, In Moldova. Nu stim dacä. acesta s'ar putea iden-tifica cu acel care e citat cam in acelas timp, ca trunchiilal famiLieI, sub, numele de :DUMITRWO *TEFAN din Räcäcin, boer mare, care avu

de fit"' pe :PR. GHEORGHE STEFAN W, domnul Moldovei, succesor

luI Vasiìe Lupul, de la 1653-58. Sub acesta din urmäel erea mare Logofet, cand se resculà contra lui Lupu,venind cu arm'atä. i silindu'l a fugi la 'Marl' si apoI laConstantinopol. G. Stefan venise cu trupe UngurestI,In 1853 ocupä tronul. La Poartà, Gheorghe Vodä Stefannu erea bine velut si In 1658 ocazia se presintä spre afi mazilit ; anume : Principii Transilvaniel, Munteniei i Mol-dovei fiind suspecti in politica lor at-re Poartd, furà che-map la Constantinopol, unde el nu se duserä i furä In-locuitI. (v. despre el: Cronicele Moldova ; Xenopol, Istoria R.).Despre casätoria lui Gheorghe t. Vodd, (lice cronicarul :c...cand erea boer, murindu'I jupAneasa a remas veduvoI: sitAlnind o jupäneasa säracd, frumoasà, tinerä, anume SAFTA

ftin neamul Boescilor (Bou), aú tAmpinat'o pe drum mergend

www.dacoromanica.ro

Page 204: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

161

cu rAdvanul la IasI, si aú poprit rädvanul cu sila i s'ail suitail de vole In ildvari tutors Inapol la casa luI.

pe urmä a primit i ea si s'a cununat cu dénsul, careail ajuns de a fost i Doamnä.» (I. Neculce. O semi decuvinte). Gheorghe stefan muri la Moscova, dupà ce umblasèmult prin strèlnätate, «si pe urmä i-ail adus oasele luI irkIn Moldova, si In mänästirea luI la Casin, de Pail Ingto.-pat...» Moiile Ceaurestilor furà acaparate de fratiI CaA-tacuzino carI le restituirä tusk ì de Racovitestl, carI «nuse stie din ce pricinä aü luat i el mosii de ale CiaurestiloratuncI, si nu le-a dat inapof.» (Neeolce II, 188).

Fratele luI Gheorghe Vodä. Stefan, ereaHATMANUL VASILE CEAURUL, care avea acest înalt titIu

la 1660 si 1673; fu apoi mare vornic cum se vede inteurihrisov al boeruluI Elibäsescu, iar sub Petriceicu Vodámare logofk al MoldoveI. Fiul sèú (doc. citat) erea :

DUMITRASCO CEAUR, mare Stolnic la anu11689, dupè- cumaratä un hrisov de intdriturä al boerilor Cerchezl. La 1690erea mare logofét al Mold., si cel d'antäl boer al 1111 Vodä.Const. Duca, cu care impreunä scoaserä birul numit evä-dräritul». El muri la anul 1691: «In scurtd vreme ajunseblestemul mai de grab pe Dumitrasco Ciauriil vel lokofa,fiind sfetnic, scurtd Dumnezeil viata cá muri cummaI réii, in dub, si i se istovi i casa lui i trelfeciorl ce ail avut ; se stinse pomenirea luI cu sunet;mosiile lui cAzurä In mainl stréine.» (Neculce.Crori. id. II, 249).

In iarna anuluI 1696, fica sa CATRINA «a lifi. DumitrasCoCeaur de .Valea Sacä.», se .maritä In apropieiea craciunuluIcu Antioh Vodä" Cantemir, oficiand Iacov patriarhul deConstantinopl, care muri In tarä. Doamna Catrina e reavestità de frumoasä.

Dintre cef tref feciori al lid' Dumitrasco, de cad amin-teste cronicarul, s'a ilustrat

VASILE CEAURUL, COMTE al Austriel i pretendent la tro-nul Moldovei. Cu ocazia mazilirel luI Antioh W. la 1706,oameniI lui Mihal Racovitä trimesi In tara, arestarà pe maimultI bo-erl Intre carI i Vasile Ceaur «cumnatul luI An-

www.dacoromanica.ro

Page 205: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

162

tioh \Todd, InchizänduI la iar mal tárlia libe-randuri. El Se pune apof In capul boerilor carI duSIn Ungaria, venind cu ()stiff sub comanda cdpitanuldi Fe-rencz, earl* coprinserä cetatea Neamtul i Casinul, monäs-tire uncle se asezd «... fiind acolo si Vasili Ciaurul,torul acestor zarve, ce fácurà totl la un cuvent, *umplän-du-se de gändurl rele asupra luI Mihai Vodd. MuIt socotindde sine Vasili Ceaurul sä se ridice Domn de la NemtI;IndemnänduI i altil de potriva luT, aft mers In ,BrasovVasili Ciaurul la generalul de NemtI de Tail fácut graf.»(anul 1716). Inaintänd spre interiorul teril enioldovenilnostril fácAndu-se una cu catanele, cu mare cu mic prd-dart,. jefufail unut pe altul, monAstirile, casele boeresti,linea pre Siret».

Venind asupra lui Vodd Racovitä, ac&q,mntâlnindiiII Invinse cu ajutorul tAtarilor ce adusese In tara pentrupazä (I); iar Ferenz fu decapitat, la marginea Iasului, undepâtiA 41 a remas mormäntul se& Corpurile eelor ucisl inluptä furä Ingropati sub Getätue Inältändu-se o movilA..

Mosiile luI Vasile Ceaur, drept pedeapsA, furà confiscatepe seama Domniei ; dupä cum aratà documente dintre1721-25. (Uricarul XI, 219) Pentru rdsvrätirea sa, i se luardmai multe sate carI furà date de Racovitä sorel sale MariaStolniceasa, pentru pagubele ce suferise din cauza luI.

Acest viteaz boer, pretendent la tronul MoldoveI -Orinvita domneascä din care se trägea, e unul din tipurilecele maI cavalerestl si interesante din secolul XVIII, atätde sérac de oamen1 In tara noastra.

N'am gAsit In cronici sail documente ale timpultif nu-rnele copiilor ce avusese, niel data când a murit el, fiindrefugiat In Muntenia.

In gilele noastre, acest neam s'a. continua", prin femei,In familia Aslan din Moldova.

www.dacoromanica.ro

Page 206: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CERCHEZ(MOLDOVA)

Origina acestul neam e ardtat chiar de numele séti :ereail Cerchezi saü Circasieni, veniti in Moldova si sta-biliti printre boerii, inainte. de Vasile Lupul, pe, fa 1630.(v. Cantemir Descriptio.).

*TEFAN CERCHEZ, MARE COMIS al lul Antioh Vodd, aveaacest titlu fa 1680. In timpul lui Dumitrasco Vodd laanti/ 1674, acel domn trimese o armatd de Moldoveni sitätari until Pasa turcesc ce venise cu trupe contra Polo-nilor. Printre boeril ce comandail acele osti, se aflail Bu-hus Hatmanul, Const. Cantemir serdarul i «Stefan Cer-chezul comis.» etc. (Letop. Neculce cap. V).

La 1684, Cerchez conduce o trupd de Moldoveni intimpul luptelor cu Tätaril, date de boerii emigrati : «siaù rânduit pe o searnä de Moldoveni cu stefan Cerke-zul biv-ftori paharnic....» (Letop. II, 28). Murind Constan--tin Cantemir la 1691, si proclamdndu-se Dumitrascu, fiulsëil, de principe, veni Domn insd Duca, iar Capegi-basace venise cu mazilia la Iasi, lud pe Dumitrascu V. Can-temir. El fiind de neam Cerchez, «Stefan comisul Cer-chez mult s'ail rugat acélui Capezi Basa pentru Dumi-trasco Beizadea, zicându'i sd'i fie mild de dânsul cd esteun copil....». Capezi-Basa, care'l cunostea pe acest boer,

fiind si de un acelas neam, apard inteadevér cu multdcdldurä pe Cantemir, i ajungând la Constantinopplil avusub grija sa, ast-fel Ca' nu i se intdmpld nimic réa. (V. Le-topiset. Mold. t. II, p. 245). In aceste ocazii ne vorbeste 16-toliisetul térii, de acest bray Cerchez.

www.dacoromanica.ro

Page 207: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

164

Un document din 1689 (orig. Academie). citeazd peALEXANDRU CERCHEZ vel paharnic si pe Stefan Cerchezvel comis, impreunä Cu Stolnicul Dumitrasco Ceaur, pen-tru o intdriturä de mosie.

Marele VORNIC SAUL CERCHEZ, trdia atre 1700. El aveade sotie pe Paraschiva, fica vorniculuI Ionasco Bals.

Nu stim dacd coborltor dintednsiI erea : Cdminarul,maI apoI HATMANUL COSTACHI CERCHEZ, care in timpulmiscdref grece de la 1821, fu trimes in mai multe misiuniimportante, dupé cum vorbeste i jalnica Tragodie a luIBeldiman. El fusese si la 1821 in deputatia boierilorla Tarigrad, cdnd s'a ales Principe Ion Sturza. (Let III,378, 418).

Cei din urmä descendenti ai acestuI neam ail fost insd :serdarul IONITA CERCHEZ si flUI Séti COMISUL TUDORACHECerchez, ce trdiail la inceputul secoluluI actual.

Ast-Iel aceastä familie s'a stins Cu desdvdrsire in liniedirectd, dupé cum rem ara si T. Boldur Ldtescu inteo no-titd la traducerea Descrierei Moldovei a luI Cantemir,unde enumerd familiile moldovenestl. (oper. p. 230).

Nu trebue a confunda acéastä familie, cu altd familieboereascd Cerchez, de origind greacd, inruditd cu Pr.'Mavrocordat i stabilitä in Valachia din secolul trecut, cândmembriI eI avurd titlurI de boerie, i din' care astd-zIsunt mal multi represintantl.

www.dacoromanica.ro

Page 208: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

COCORESCU(VALACHIA)

Una din vechile i Insemnatele familii ale tériI, docu-mentata din prima jumkate a veaculul XVI, si inruditapoate cu Basarabii.

Boerul VLADUL Caplea din COCOR, de unde deriva si nu-mele, ne este probat de un document din actul 1537; iarnu altul din 1588 ne arata si pe &IT séT, BADEA i CALOTA,boeri din Cocor. Jupaneasa CAPLEA din Cocor, trdia InOilele pr. Mihnea V. Turcitul.

Pe langd acestl vechT stramosT al" Cocorestilor, o 'ilia-tiune a famine.' se stabileste, i ar putea forma geneologiaurmata prin gasirea de no". isvoare, prin :

PETRU SPATARUL, boer care traia sub domnif anterior'luT Mihai Viteazul. Acesta a avut de nil (doc. Arhiva St. B.) pe

RADU VEL LOGOFÉT COCORÉSCUL, care la anul 1616, pri-meste posesiune de la Radu erban asupra unor sate, dupécum reaminteste maI târdiü Mate." Basarab intr'un hrisovdomnesc (1641). (mon. Vierosul). Acest insemnat boer aavut de fiú pe:

NICOLAE DIN COCORETI postelnicul, citat la an. 1659, 65,71 etc. Contimporan cu dansul erea boerul Clucer STAN-CIUL din CocorestI, la 1650. In timpul luI MateI Basaraba,Serban Vistierul cumpéra. satul Bäraganul din Judetul Ia-lomita «de la boerif ot Cocorestii», dupe' cum se vede siintr'un document de proces pentru mosil, al Buzestilor.(v. Odobescu; Antiq. Jud. Rom. p. 48). COpiii postelnicululNicolae aú fost :

Paraschiv, jupaneasa Pripia (1678), Petru (1655), Nica

14

www.dacoromanica.ro

Page 209: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

166

RADU COCORESCU MARELE LOGOFÉT, in anul 1681, candiscaleste acte de ale divanuluI domnesc. Postelnic erea la1666, mare clucer la 1680, iar in anul urm'étor vel Logofét.

In 1876, mosia CocoréstiI, primi pe Duca Vodd «carelecutezat pentru ciumg.' sa se duca la BucurestI, ci

dus la CocorestI, si aü ec,lut pang.' la boboteaza.... i fiindDomnul la CocorèstI, ail auzit cà umblä CantacuzeniI in-potriva luI si pe all aú fost langa dansul, i-ail inchis,pe erban. Cantacuzenul Spatarul luat in liva de Sa-nicióra...» (§incaI Cron. III, 191).

Satul i mosia Cocoresti, veche a familiei, si care in tim-purile vechI a cdpatat numele acesta de la boeriI din Co-cor sail CocorestiI, se afla sub dealurI, situate pe riul Pra-hova, aproape de FlorestI si Filipeti. AstacII e insträinatadin familie. AtuncI (lisa mosie apartinea PanuluI VLADUCOCORESCU MARELE CLUCER, la acea epoca (1676) marecomis, dupe" cum spune cronica anonima: «...Duca Vodavenind in tara aü descalicat la CocorestI din grind, incasele VladuluI comis...» La 1680, Vlad erea vel clu-cer, cum se poate constata si inteun hrisov al pr. SerbanCantacuzino, iscalit de velitiI boefi aI divanuluI Domnescprintre carI i dinsul. (2 Martie. repr. Odobescu) Pesteun an, la 1661 erea mare Logorét al tériI. Fica sa : I-linca tinea in casatorie pe Parvan vistierul, 1707.

Un MANUL Cocorascul, traia pe la 1663.MATE' COCORESCU la anul 1764, ne este amintit ca biv-

vel VORNIC al Munteniei.ALECU CocoRtscu este numit la 26 April 1782, Ispravnic

de Arges, in locul BarbuluI Vacdrescu. El avu de fiü peION CocoRRscu, fost vornic de politie i postelnic titular,

vel paharnic, caminar etc. La- anul 1822, o deputatiune aboerilor MoldovenI se intalni cu a celor din Valahia la Si-listra de unde aveail sa meargä la Constantinopl pentrua cere Domn tèrif de la Sultan. Existd descrierea calato-rieI ion prin Bulgaria si Turcia, precum i petrecerea laCon stantinopol sub titlul de: «Jurnalul mergeref boerilorDeputatl la Tarigrad». (LetopisetCogälniceanu, II, p. 435). In

www.dacoromanica.ro

Page 210: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

167

afarä de cáminarul Iancu Cocofescu, printre boerii mun-tenI se aflati: Banul Grigore Ghica, care fu numit Domn,Banul Bárbuceanu Vácárescu, Vornicul N. Golescu, SpdtarScarlat Mihdlescu, clucerul MihaI Filipescu, si clucerulFilip.Peste putin, la 13 Iulie 1823, Ion Cocorescu vornice arestat si dus la mondstirea Plumbuita, Impreund cu

GHEORGHE CocoREscu mare vornic, poate fratele séti.Tot atuncl fu arestat si socrul acestuia C. Báláceanu, sicate-si trei condusi la Plumbuita, de unde apol se liberará(1823). (v. Hurmuzache. Doc. tom. X, 229).

Ion Cocore'scu din cásátoria sa cu Smaranda Cantacu-zino, a avut 2 bdeff: Alecu si Scarlat.

ALEXANDRU COCORESCU t, cel mare, fost Prefect, etc.,Insurat cu Caliopi Paleologu avu o singura" ficá: Smaranda,casátoritä cu colonelul Coratescu.

SCARLAT CocoRtscu, (n. 1816 t 1861), fost Prefect (is-pravnic) si in urmá judecátor la Inalta curte criminald.Sotie avea pe Ana n. Catopol; iar copiT. treI :

Ana, cea mai mich., cásátoritä. cu Lahovary.EMANUEL Cocorescu, n. 1841; siIOAN CocoREscu, n. 1839, f. inspector, etc... Cäsatorit

cu Julia n. Blaremberg, t 1890, are de copiI pe: (Alexan-dru t) SCARLAT Cocoréscu, n. 1870, referendar la In.Curte de compturi, cásátorit cu Madeleine Aslan (avandficä. pe: Smaranda); si IumA-Lisette. Acestia sunt ul-timiI si singuril descendentl af acestei familiT.

In judetul Prahova sunt mal multe mosiI «CocorestI»,foste ale familiel" si al cal-or nume aii fost date de membriI el".

www.dacoromanica.ro

Page 211: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

COMANEANU(VALACHIA)

Veche familie a tèrii, i care existd printre boeff incddin secolul XVI.

Cronica ne vorbeste cea d'antai de boerul : BADEA CO-MANEANUL marele comis, care la anul 1658 a fost omoritimpreund cu altI boeff de care pr. Mihnea III. Cronicarulanonim (Cr. tie cand aü descalecat romariii, IV, 351), nespune, dupé ce aratà uciderea unor boeri : «Dupd aceastanu multd vreme trecdnd, Mihnea fiind indemnat de dracul,ear ati abdtut de tdiat boerii, cap mal rémdsese,anume : Radul vel vornic Candescul, cu dol frati al luiNegoitd i Moisi, i Udriste vel spatar si Diicul Buicesculve! cluciar, i Radu Fdrcdsanul ve! stolnic, i DanciulPArdianul vel postelnic cu fiusa. Preda logofétul, si BadeaComdneanul vel comis si Stroe Cluciarul Bdrsescul si Va-sile Campineanul vel cdpitan, si alti multi boeri, arun-candu'l din casele domnesti jos....» etc. Cronicarul cri-tied pe crudul domn, zic'énd : «acestea le facea Mihnea,nu doard Ca' erea ceva vinovati, ci numai din svatul luicel necurat care erea in mima lui pldmddit, inch' mai intai,ca sà tae pe turd, si sd ridice arma asupra Turcilor. Decistiind cd nu vor pristani boiarii, tdiat i nimica n'adfolosit. Dava seamd inaintea lui D-zeti la vremea infri-cosatului judet». (id.)

MATE! COMANEANUL vel cdpitan de seimeni sub Bran-coveanu Vodd ; are la anul 1690 misiunea de a intovärdsipe tatarii trimesi de Sultan 'care erea in tara, in fugdrireatrupelor germane ce pdrdsiserd. Bucurestil, dar mai mult

www.dacoromanica.ro

Page 212: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

169

a apara tara de tatarl de cat de nemtI: «...dand din po-runca si domnul doI boeri, anume Cernica vel armas(v. Isvoranu), i Matei Comaneanul vel capitan de SeimenI,cu catI-va slujitorY, si mai vartos i-a5 trimes cu cat vorputea sá stea si sà pazeascá de stricaciunile Marilor sánu facd, mal ales sa nu robeascà pe cine-va i sd nu ra-peasca ca niste lupI de oamenI ce sunt acel varvarI... etc».(Radu Greceanu in mag. istoric II, 151).

De sigur, un alt MATEr Comäneanu, poate flul acestuia,e acel care la 1746 erea biv vel pitar, iscalind niste do-cumente Cu mal multi altI boerI.

RADU COMANEANU, dupë CUM CuM raporteaza. DapontèsIn «Ephemerides Daces», erea la 20 Iulie 1737 vel clucerde arie.

CONSTANTIN COMANEANU la anul 1782, Sept. erea marestolnic, printre boeril divanului

ION COMANEANU MARELE LOGOFET, la anul 1785, Noem-brie 12, ca biv-vel setrar este Ispravnic al judetuluI Bu-

unde poseda i proprietati. La 1808 semneaza inacte de ale divanuluI ca fost-vel logorét, si a murit pela inceputul secolului actual. Pica lui a fost sotia luìNicolae vornicul Golescu, Deli-aga, in a doua cdsätorie aacestuia.

Printre membrif actualf, descendentl aI adeverateI fa-milil Comaneanu, este :

ACHILLE COMANEANU, general de brigadd n. 1839; co-mandant al divizieI din Buzëii; a fäcut cu distinctiune camajor campania din 1877-78, etc. Casatorit cu CleopatraDabija, decedata la 1888.

www.dacoromanica.ro

Page 213: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CONACHI(MOLDOVA)

O familie veche Moldoveneascd, de care se aude princronice din secolul XVII.

Dupa pomelnicul bisericeI din TiOnestY, gasim hice-putul genealogieI ei, in persoana luI:

ANGHEL CONACHI mare Comis al Mold. Acesta avea desotie pe PARAscHivA VENIN, care se calugari ca véduvámuri la anul 1719 la mosia sa Nanestii de jos sail Fun-denii din Tecucid. Tata ce nareaza Papadopol-Calimahdespre dênsa: Paraschiva mal avea un fid IOAN CO-NACHI. La 1711 cand, dupd catastrofa de la Prut a 1111Dimitrie Cantemir si a lui Petru cel Mare, TatariI adcalcat, ad ars si ad prädat tara de jos a Moldovel,mal' raí ca nicl odatd, Ioan Conachi ad disparut i ru-dele sqle ad crezut a a fost prins si dus in robie deTatarI. In durerea ei de mama, Paraschiva Conachi, adu-nand juvaerile sale si banl, s'a dus la Hanul Tatarilor,luand i scrisori de la domnul MoldoveI Nicolae Mavro-cordat, ca sà réscumpere pe fiul séd din robie. NicolaeVoevod isbutise sà scoata firman de la Sultan, ca Moldo-venu sá iea robii inapoi de la TatarI, si ad trimes boerIcu firmanul la Buceag, fiind Devlet-Ghereiti-Han acolo.Paraschiva se presintà deci la Hanul Tatarilor, cerênd pefiul ei Ioan Conachi .si oferind in schimb banI paganilor ;dar fb."ckidu-se cercetare din porunca HanuluI, 4'a doveditcà loan Conachi perise prins si tdiat de TätarI la guraOaeI, pe mosia Draganesti, in jos de Tecucid; in desnä-dejdea ei, Paraschiva Conachi intorcéndu-se in tara se

www.dacoromanica.ro

Page 214: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

171

cälugdri, luand numele de Eupraxia, iar pe locul undeperise fiul sal de palosul Tatarilor, a ridicat o cruce depiaträ cu inscriptia dupa pomenirea si soarta nenorocituluitinër. Logofétul C. Conachi, in cärtile de pomenire ce le-ascris la 1833 despre neamul sal, dice ca aceasta piatráel a vèdut'o si a citit inscriptia pe ea. (v. art. despre Tecuclconvorb. literare, an. XIX p. 925).

Familia VENIN din care erea Paraschiva Monahia, sotialui Anghel Conachi, e de asemenea veche din Moldova,fiind o ramura din familia Conachi i proprietara a mosieiTorcesti din Tecuciil.

Un al doilea fill al luÌ Anghel i ParaschiveI (Eupraxia),erea boerul :

COSTACHI CONAKI, mare AGA in divanul domnesc al liffMihai Voda Racovitza (1716), apoi vel comis sub acelasprincipe la 1717. Cronicarul povesteste de nävälirea tru-pelor nemtestI in Moldova, atunci cand ele venira in«Ear Aga Conake esind de la curte sá mearga la gazdä,numai cd aú auzit Aga huetul oamenilor dicand cà ail in-trat catanele in targ, si aú intrat prin casele din spreBahlui cerand vin sá bea fiind inghetati ; i in data'aga Conaki si Intors inapoi la curte si ail acutstire cd catanele aú intrat in T'èrg....». Aú urmat lup-tele apoI intre Mihai Vodä cu Tatarii de o parte si cata-nele de alta, comandate de Cdpitanul ,Ferentz Eman, careIn urma pieri ucis. De resbunare, fugind batuti ifiind deRacovitzd Vv., el' pradard casele din Iasi ale lui AgaConaki. Fiul lui Aga Conaki, a fost :

COSTAKI CONACHL Acesta la 1763 erea mare paharnic insfatul Domnului Moldovei Grigore Calimah Voevod,apoi mare Spatar sub Constantin Mavrocordat la 1789.

La randul sal el avu fiü pe :MANOLACHI CONAKI marele VORNIC, care erea ban la

1783, biv-vel Vornic de jos la 1799, si apoi la 1809 dinnoü vel vornic de tara de jos. El muri la anul 1803,iar sotia sa Inca de la 14 Octobre 1777, näscand 136 :

Marele LOGOFET COSTACHE CONAKI, care avea insa din

www.dacoromanica.ro

Page 215: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

172

botez numele de Alexandru. Om invatat, poet distinsunul din ceI d'antal ce am avut in tara, erea bun cunos-cdtor al mai multor stiinte, filosofief si a limbilor greacd,franceza si turca. El lud parte in comisia pefitru facereacodulta Calimah (1815); iar la 1829 in acea pentru elabo-rarea Regulamentulul organic al Moldove, fiind atuncYmare Vornic; fu apoi Loge& i Candidat la domniecand s'a ales Mihai Sturza. El poseda averi imense si deobicef sta la mosia sa Tigänestif, mai adesea citind. Po-eziile sale incepu a le scrie la 1802, sub titlul de «alca.-tuiri i amintiri», cele mal multe erotice, dar in care ca-litatile poetice abunda, avand mai ales in vedere timpulcand aü fost scrise. (v. pe larg despre el : Pap. Calimah.Convorb. liter. an. XXI, p. 930).

El muri la anul 1849, 4 Februarie. Sotia sa Smaranda(Zulia, cum o cantä in poeziile sale), nascuta. Donici, fu-sese intäi sotia luI Petrachi Negri (t 1824), si muri Ina-intea LogofkuluI Conaki la 1831.

In biserica din TigänestI, cu hramul St. Nicolae, ziditade dansul, la intrare in dreapta este un mormant pe carese citeste: «Manolachi Conaki Vornic de tara de jos sa-varsitus'ail din viata la 1 Mal 1803. ECATERINA fica sa,sotia carninaruluI Ionita Sturza, savarsita. la 1827. Sma-randa nascutd Donici, nora sa, sotia logofkuluI CostachiConachi, savarsitai la 1831, Octombrie 12. Costachi Co-nachi, care din botez Alexandru, logofk i cavaler desfantul Vladimir, ndscut la 14 Octombrie .1777, savarsitdin viatä la 4 Februarie 1849, la 2 oare dimineata, zac

odihnesc sub aceasta piatra».Castachi Konaki avu o singura flea:CATINCA, maritata cu Pr. Vogoride. Ea tipari la 1855

la Iasi, o parte din poeziile tataliff séú. Catinca CostachiVogoride, acum reposatä, a avut din casdtoria sa, fiù peMANOLACHE CONACHI VOGORIDI, care prin mama sa e ul-timul descendent al acestei familiI Insemnate.

www.dacoromanica.ro

Page 216: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CONTZESCU(VALACHIA)

Numele acestei familil derivd de la localitatea Con-tzestii in judetul Ddmbovitza, pe care o posedà din seco-lul XVII.

Inteun zapis de vênc,lare al Oldnestilor cu Rudeanu(archiv. St. pach. mitrop. 158), figureazd ca martor :

MIHAI LOGOFETUL CONTZESCUL, la anul 1673, 10 Maiii.Acesta e cel d'intai din cap cunoastem din aceastd fami-lie. E probabil cd fiti al sei, erea :

MARELE LOGOFET CONSTANTIN CONTZESCUL, iSprdVniC aldivanulul la 1714 etc., in timpul domniilor 1111 Brancoveanusi Stefan Cantacuzjno. El figureazd in numeroase docu-mente de pe acel timp, pe care le contrasemneazd fiindyd. logofét. 0 lied a sa : Elenca, crea cdsätoritd cu velArmasul Radu Lecca (ante 1720).

La inceputul acestui secol, a trait :PANA CONTESCU, vel-pitar, din care se trage familia ac-

tuald. Insurat cu Zinca n. Mavrodin, a avut patru fii :t Colonelul CONSTANTIN Contescu, insurat Cu Zoe a-

vdnd 3 fete: Tarsita, Maria si Zoe.t IANcu neinsurat. t GRIGORE C. avd.nd flied pe

Zoe; siMATEI CONTESCU (1814-1884), cdsdtorit cu Polixenia

Filality. Gel cincI copii al' se'i (actuall) sunt: GRIGORE Ale-xandrina, Paulina, Elisa si CONSTANTIN CONTZESCU.

www.dacoromanica.ro

Page 217: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CORBEANU t(vALAcHiA)

Veche familie, a carel origind e ace*" Cu Corvinii dinUngaria, cari se despart ca ramura dinteansii.

El sunt Basarabi din Oltenia, inruditl cu ramura dom-nitoare a lui Dan. Prin secolul XIV se desparti pestemunti familia CORVINILOR DE HUNIADE, ilustratä prin IoNC. de H., «Cavalerul alb de al Valachiel», cum Il numeatistreinii, i apoi fiul séù, regele MATHIAS al Ungariei. Numelee derivat de la «Corb», devenind «Corvinus» sail corbinus,(V. Ureche) de unde CorbeniI. Se zice cá exista legaturdchiar cu familia romand de sub imperiil, numita «Corvi-nus». Despre viata acestel familii in curs de 2 secoll(XIV si XVI) nu gasim nimic in Cronice, de oare-ce nuse pomeneste numele de familie. Tocmal in sec. XVIIintalnim pe :

MARELE BAN VINTILA. CORBEANUL, fost vel paharnicspatar, care erea printre boeril de frunte al tèrii. La anul1678, cum ne spune Constantin cdpitanul, Duca mergandla Iasi, II veni veste ca Kretzulescu cu casa lui fugise :«de acolo din tabard fugi i Vintilä Corbeanu paharnicu,Parvu postelnicu, etc. in Ardeal, trecdnd pe la Trotus».(II mag. ist. p. 16).

«In anul 1685, Mihal Cantacuzenul, mal inainte de amuri, la intdia zi a lui Iunie, aü fost trimes de frate-saiSerban Voda., cu Banul Barbu Milescu si cu spatariul

Corban la Mihail Apafi si la sfetnicil lui, de ail facutlegaturd intre ardeleni i intre munteni...» (v. §incaï. --Cronica, III, p. 219). Murind, Banul Corbeanu fu ingropatla monastirea Cozia.

www.dacoromanica.ro

Page 218: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

175

DUMITRASCU PAHARNIC CORBEANUL, e frate luI Vintilä. Elerea boer unit cu partida Cantacuzenilor, care «avea unilpribegi de se intelegea cu el: Banul Milescul, DumitrascoCorbeanul, Paraskiva Bolisteanu, care venise cu CucfileImbrihorul inaintea viziruluI...» (Const. Cdpitanul, id.), ad-

versan lui Duca-Vocid. (1678).Copiii luI Vintilä Corbeanul de la sotia sa Bäneasa ILINA,

fica PostelniculuI Constantin Cantacuzino aü fost : MihaI,Barbul si Constantin ; precum i doué fete, una Smaranda,

cea altä , sosia luI Constantin Stirbey.MIHAI POSTELNICUL CORBEANU, cel mai mare din fiiI Ba-

nuluI Vintild. In timpul domnieI 1111 Brancoveanu, cronica(Radu Greceanu, II 156), vorbeste de dénsul, cu ocazia ve-nireI ostilor turcestI, pe cari trebuia sä le insoteascd dom-nul in Ardeal : «...dupé ce venise stire la Domn de a ostilorvenire, numaI de ca't bojari ridicat, anume ränduindpre Isvoranul vel arm. i Mihaiú Corbeanul vel-postelnic,i Enache Vdcdre. scu vdtafu, sä meargd sà vazd cä undeva fi vad mai bun pe apa Argesuldi, sä facä pod pentrutrecerea ostilor impärätestI...» (1690) -- Ca si cel altI fratIai sèl", Mihal Corbeanul muri färd copiI.

BARBUL CORBEANU vel vdtaf de aprozI, etc. 1706, e zu-grávit In biserica fosteI Mitropolii din Targoviste, undeprintre principaliI ctitori erea neamul Corbenilor.La 1706,impreund cu fratiI séi MihaT si Constantin, ddrueste maImulte mosiI pe la monastirI. (Doc. Arch. St.) El muri caminainte de 1730.

CONSTANTIN CORBANUL, fost mare Pitar si SLUGER, moarela anul 1743. Avu de sotie pe Maria fata lui Brdiloid ;el e ultimul supravietuitor al acestel ilustre si marf fa-inn care se stinse cu totul in tara prin moartea luI.Maria, sotia sa, mdritändu-se a doua oarä Cu un grec (dela CuciumoI), i-a transmis numele de Corbeanu (!), care arémas i copiilor din aceastä insotire.

Un boer CORBEANU emigrase peste muntl, unde Il gäsimpe la anul 1380, dupd cum atestä un portret al sal, cu

www.dacoromanica.ro

Page 219: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

176

armele Corbenilor, contindnd un corb. (Hasdeil) Din acestadescindea Banul Vintil. CorviniI de Hunyade descinddin BUTU, care probabil cel d'antdiil a trecut in Hatzeg,producénd ramura Hunyazilor, prin fiul séti erban i Voicufiul acestuia. (vedI Corvin de Hunyade).

La anul 1466 trdia boerul Moio, care avea mosia inCorbI, antica proprietate a familief pe care o stdpAnea 0 insecolii. urmétorI, precum jupdneasa MIJA de la Corbl la1555 0 sora sa Maria a lui Vintilá paharnicul, etc.

NICOLAE OLAHUL, arhiepiscop primat al Ungarief, in di-lele impératuluI Ferdinand I, erea din satul Corbil de piatràsi descindea din boerii Corbera (v. Hasdeti. Cuvinte dinbiltrân1 I, p. '231) etc.

www.dacoromanica.ro

Page 220: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CORNESCU(VALACHIA)

Origina Cornestilor, este a familiel Greceanu.Familia Cornescu este ramura lul: Radu logofaul Gre-

ceanu, cronicarul insemnat din secolul XVIII. Numeleactual al familiei e luat la inceputul acestul secol dupdmosia Cornestr, din judetul Dambovita.

Fotino in istoria sa (Viena 1819, tom. III p. 4) face mentiunede familia Cornescu, cu alte cate-va farhiliI boerestl subrubrica EirmiaTatoc.

Ast-fel in mod sig-ur, genealogia Cornescilor incepe Insecolul XVII, la 1680.

SERBAN, VEL-LOGOFET GRECEANU, boer inv'état si colabo-rator Cu fratele Sal RADU la Biblia din 1688 si alte multeserien f religioase. $erban Gr. traduce singur «sfanta evan-ghelie» publicatà si cu textul grec, pe 2 coloane, in 1693.

Marele logorét $erban a zidit pe la 1680 casele de lamosia CornestI, cari sunt a(-_,11 incä in fiinta. Acest lucruare insemnatate, de oare-ce clddirile din acea epoca suntfoarte rarI la no.f.

[RADU GRECEANUL mare logofét, fratele sè'il, erea insem-nat ca cronicar in timpul lui Constantin Brancoveanu].

GRIGORE MARELE BAN GRECEANUL, fiül lüi Serban, trà.'escepe la inceputul secolului XVIII si In ultimil ani e Ban alCraiovel. El continua' ramura familiel din CornestI.Fifi alsat este STOLNICUL DRAGHICEANU, asupra cäruia nu stimmult. Pe la 1782 erea vel sluger in divanul ILA Caragea ;

el avu de fiii pe :VEL-VISTIERUL SCARLAT GRECEANU-CORNESCU, care träia

www.dacoromanica.ro

Page 221: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

178

prin a doua jumkate a secoluluT trecut ca boer insemnat.La 11 Octombre 1790, principele de Coburg, comandantularmateT austriace, il remite un act de multumire, ca fiindccea d'Antaiù persoand in tarà» (sic) pentru buna sa ad-ministratie.

Marele vistier Scarlat Greceanul, ja cel d'Antaiti numelede Cornescu. Erea insurat cu Ecaterina, fica Banului Du-mitru Ghica.

M. LOGOFET CONSTANTIN CORNESCU, fil.11 Ilii SCarlat, e cu-noscut de pe la inceputul secolulul, cand la anul 1808Alexandru Vodà Ipsilant l'a ridicat la rangul de comis,ilind incà foarte tinér. A ocupat mal multe functiunT sirangurT de boeriI. La anul 1847 erea ministru de culte.

El avu 2 fiT, pe generalul Cornescu si pe Constantin, dincäsAtoria sa cu Caterina Obedeanu, ilca Alexandrinef Ob.si sorä cu Logoffitul Grigore.

GENERAL IOAN CORNESCU, (n. 1822 t Bucuresci 1890).Intrat in armatd la 1837; oficer 1838, colonel 1858 si ge-neral la 1870; Retras din armatd la 1874. Decedat.

CONSTANTIN CORNESCU, eful actual al familiel, n. 1830;numit serdar de Barbu-Vodä tirbey. Post in magistraturätimp de 14 ani. Pasionat vindtor, a scris gManualul VA-ndtoruliff»; fost senator, Prezident al Clubului Regal, etc.Cäsätorit cu Elena n. Mano, are fid pe : RADU CORNESCU, t la12 Aprilie 1899; si doué fice cäsAtorite cu Nicolae si PetreRosetti-Bälänescu.

Blazonul familiei, ast-fel cum se gäseste in sigiliul puspe multe acte veclii ale familiei, e fund de azur pe carestà o inimA d'asupra cu o cruce romanà de aur, având indreapta si stânga doué paséri asemenea. Scutul e sustinutde un leti si o aquill, a térii. Coroanä comtald.

www.dacoromanica.ro

Page 222: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

COSTESCU(VALACHIA)

AGA TUDORAN COSTESCU, care trdia in a doua jume"tatea secolului XVII avea proprietate mosia CostestiI, de undederivä numele familiel, mosie pe care o vinde Banultfi Cor-beanu. In urmd el se cAlugdri, devenind egumen al mo-ndstiref. Nucet.

Rudd de aproape cu ddnsul, poate chiar fiii, erea :IORGA COSTESCU, insurat cu Smaranda fata marelui Ban

Corbeanul. ArnándoY sunt zugrdviti in mitropolia din Têr-goviste, unde Corbenil ereari ctitori. Fiul lui Iorgu a fost :

AGA BARBU COSTESCU, 1750, insurat Cu Catinca fica lo-gofétuluI Enächitd Vdcdrescu ; de la care avu fatd pe Ilinca,sotia lui Catargiti ; iar bdiat pe :

CONSTANTIN COSTESCU, fost mare Vistier i postelnic. La1765, Iulie 11 erea setrar, apol Serdar. Din insurdtoareasa cu Sultana, fata Chiajnil Grddisteanu avu urmkotif co-piI : Joita sotia lui Assan ; Safta Oldnescu; Mariuta sotiastolnicului Gr. Dona (1816) ; PANA Costescu, 1793, marepaharnic in 1814, biv-vel logofét 1832, mare vornic 1836,t 1883; i in fine, pe

STEFAN COSTESCU, 1793, al treilea in vdrstd dintre co-piI lui Constantin. La 1808 erea STOLNIC. Avu 3 bdeti

Costache, ALECU i Iancu, neinsurat.COSTACHE COSTESCU a avut de al'. pe : CONSTANTIN

COSTESCU-COMANEANU, fost senator, etc. Cdsdtorit cu ZoeIoanidi, avdnd fled' pe : Olga, cdsdt. 1 cu Al. Florescu, 2.cu G. Vernescu.

Alecu Costescu a avut bdeff, pe :ALEXANDRU Costescu, etc. cdsdtorit cu Maria Ionidis,

avdnd 2 copil ; i fratele séii STEFAN Costescu, decedat.

www.dacoromanica.ro

Page 223: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

COSTIN(MOLDOVA)

Origina acesteI familif, cunoscutd de prin al XV se-col, dupé Cantemir (Descr. Piloldaviae) erea sérbeascd ;insd dupe" cercetdrI maT exacte se poate vedea ed.' e nein-temeiatd aceastd afirmatiune. Poate cà li se dicea 1SérbT»dupe' satul cu acest nume, care erea mosia lor de familie,In Moldova. Sunt mult dovezI caff aratd aceasta.

Sincal in Cronica sa (III. 253), spune : dice Can-temir cà vrea sà facd pre Miron a fi din neamul sérbesc ;pentru cd. MironestiT Inca pe vremea luI Aron Vodd prela anul. 1594, erea boeri de frunte In Moldova»...

Documentele cele inaI vechI carI mentioneazd despreCostin se urcd la 1392. In acest an, 30 Martie, un uric alluI Roman Vodd vorbeste despre un COSTIN, aducdnd mdr-turia acestuI boer. (doc. slay. Arch. St.).

In timpul domnieI luT Iuga Vodd, un hrisov fard datd citeazdpe un «CosTiN», care probabil e acelas cu cel de maT sus.

KOSTIN POSTELNICUL, trdia in sec. XV cd'nd e mdrturi-sit In cdte-va documente ale timpuluT. Ast-fel : din anul6941 (1433) In 4 Martie, intr'un uric al luI Stefan cel Marese aduce märturisirea lul Costin Postelnicul si a lui VandUreche. Tot acest Costin mai e mdrturisit inteun docu-ment de la Ilias Vodd si fratele sa. Stefan, dat In Vaslul,Dec. 1436. Sub Stefan in 30 Martie 1433, e citatdin noil, etc., iar la 1445 se pomeneste «PANA COSTINAD,care s'ar putea sd fie acelas (?) cu postelnicul. (Acte dinarh. imp. rusa).

www.dacoromanica.ro

Page 224: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

181

In decursul secolilor XV si XVI nu cunoastem multdespre aceastd familie. Din secolul XVII insd, incepe filia-tia regulata a familiei, prin :

POSTELNICUL ALEXANDRU COSTIN, boer insemnat moldo-vean in prima jumét. a veacului XVIL Sotia sa Safta, ficalul Miron sulger, erea nepoata lui Miron Barn owski Voddsi a Hatmanului Balica. Costin ca Postelnic, insoti peDomnul Barnowski la Tarigrad, unde ingropd pe acestnefericit Principe. (Letop, Miron Costin, I). Prin insistentelesale, se aduse domn Moise Movilä, la anul 1630. Ina doua domnie a acestuia, 1633, Postelnicul Costin e inDivan cu titlul de Hatman i Päralab al Suceavei. Ela trdit intre 1600-1665.

(Pe la 1623, gdsim pe .aCostin, diac de logofetie» la Iasi,fiti poate lui Alexandru). Alexandru Costin mal este pome-nit inteun document din 7 August 1603, prin care MovildVoevod dà tatdlui séd, Satul Ciorestii din jud. Fàlciù.Pe la 1641, e silit a emigrà in Polonia, persecutat de Va-sile Lupul. Amestecat fiind In afacerile domnului cu Ar-dealul sub Gh. Stefan, fu bdnuit de Racotzy, i zdcu unan intreg cu lanturi in temnita din Fdgdras.

Sub Ghica V., urmasul lui G. Stefan, e vornic de poartd.Sub Stefänitd fiul lui Lupu e ve! Postelnic, care rang IIpdstreazd si sub Dabija. La 1688 murise de mult, deoare-ce se vorbeste de ejupâneasa lui Alex. Costin, cea fost postelnic». Intr'un act din 1674, se aratd cd sotiasa Safta e véduvd perdut copii : DumitrascoMARIUTA, infiind pe Gavril Costachi vornicul. Miron, Veli-cico si Basile ereail fil din prima cdsdtorie a luI Costin.

DUMITRWO, moare inaintea fratilor se, nu e asa in-semnat, si are o ficd pe Grajdana, sotia lui Cociald. --Pe la 1657 gásim un PITAR ALEX. COSTIN (act. 43 vei Ureche-M. Costin) inteun document. Nici un act insd nu aratd in-rudirea sa cu acestia.

MIRON COSTIN MARE LOGORET, cel mai ilustru membrual familieI si boer al secolului XVII in Moldova. El s'andscut la anul 1633, dupd cum spune singur in letopiset.

15

www.dacoromanica.ro

Page 225: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

182

«Miron Costin, mare cronicar, a fost i martirul datorieIcdtre tara si a murit pentru aceastd datorie.. El e acelacare, pe cdnd TurciT amenintail incdlcând hotarele tèrel,cutezd sd died .Sultanului : antindd-se impërdtiaTale ori unde, dar nu ne place sd se intindd asupra fériinoastre». (Ureche V. A. Schite din ist. literat. rornâne).

Tot el are un cuvint celebru care Const. Cantemir,cand acesta vrea sä ridice biruri noui : «Mai des cu pa-harul Maria Ta, dar mal incet cu orinduelile...»

La 1661 Iunie, Costin e biv-paharnic ; intre 1662-64 epdrcdlab de Hotin (docum. mosiel Balosesti). In anul 1665 evel-ciasnic sail paharnic. In acelas an e si mare Logofétsub domnia luI Antonie Roset. Peste 2 anI semneazd cavornic mare. Din 1676 e iardsI vel-Logoinét. Sub Const.Cantemir, staroste de Putna, sarcinä pe care o luasespre a pune capët cetelor de banditl ce pustiail tinutul.

In privinta politiceI, marele cronicar ca si frateleereati plecati spre Polonia, din care cauzä li s'a tras simoartea. Ca scriitor, Costin se distinse prin cronica sa,saü primul si al doilea descdlecat (al luI Trojan si Bogdan).E cea mai importantd cronicd a romdnilor in sec. XVIIatat prin detaliile istorice cat si in privinta limbeI.Tot Miran Costin a scris si niste versurf polone, dedicateregeluI loan HI, Cu titlul: «Despre poporul Moldovei si alt6ril rom-dnesti» ; de asemenea i aviata lumeI», poem.

In anul 1691 se intâmpld drama in care peri vestitulMiran Costin cu fratele séü Velicico. Acuzati in fata dom-.nuluI Const. Cantemir cum ca umblaú sä pue domn peVelicico; eI furä omoriti inteaceiasi 4i. Despre tderea lar,vorbeste pe larg cronicarul Niculce (II, 138). Iatd ceqice insd. Nicolae Costin : «In véleatul 7200 in luna De-cembrie, in domnia so, Cantemir Vodd tdiat-ati pe MiranCostin, fost logorét,mare si pe II-ate-sal Velicico, vornicmare, andu-le ridicat pe domnie asupra lui,insä. Miran nefiind in Iasi inteacea datd, ci la tara la unsat al luI i s'atl fost 'ntamplat de i-a murit jupdneasa,Ivrdnd sä o. ing,roape, eatd. eà aü spsit la ansul de la an

www.dacoromanica.ro

Page 226: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

183

temir, .Armasul Racovitä, .cu un ..steag, de lefegiT,ca s521 ducd la Iasi, CA. _el se rugase s aibä" rägaz panäsi-o ingropa jupäneasa, i sä meargä; i fiind asa, iatäsosit si Macrii vkaful cu a doua poruncd, de in ce locva afla, acolo sl fi tae capul ; s't :dupe' poruncA täiatcapul si ingropat impreura- cu jup5.neasa lui.» Efoarte tristä scena când acest. mare boer e luat tie 15110catafalcul sotiel sale, la mosia Bärbosii, spre a fi execu-tat. La 5 ceasuri. in acea noapte, peri..decapitat langd put

fratele sèü, vornicul Velicico.Miron Costin a fost insurat cu ELENA, fica lui Ion Mo-

vilä, cu cari avu 3 bäeti : Nicolae, Ionitä i Pdtrascu.HATMANUL VELICICO COSTIN, fratele al II-lea al cronica-

rului. E cunoscut ca Hatmati din primil ani al .domniei luiCantemir, carel cheamä impreund cä fratele ski, dinPolonia, punându'l 1n capul unor ostI. In. mai multe In-tâlniri cu Polonii, el_ fu silit sä se retragä. (Neculce II, p. 231).lath' cum il zugrdveste cronicarul : «Velicico Hatmanulerea un. om de. fire si de treabd la toate socotelile lui, siindräsnet bun ; numai, neavând nici cu cine, ail doaránicI noroc la re'sboi n'avea slujeasc5., cà pe undemergea il fot bdtea.» Voia sä ocupe tronul Moldovei cuajutorul fratelui ski, dar norocul 11 päräsi.

. El fu omorät cate-va ceasuri-dup6 frateie safiind scosdin beciul unde se ascunsese auc,lind de venirea lefegiilor,

dus längd fantand i decapitat: spune de. Velicicocá ar fi stat de multe orI impotriva vorbirei lui CantemirVodà, aü fost qicAnd cal omul care nu stie carte este undobitoc, adicä unde nu stia carte Cantemir (MusteaLetop. III, 36). CAsätorit cu Catirica fata lui Toma Vornicul,avea mostenire Sèrbil si Bodesti. In 1680 erea Comis

VASILE COSTIN, frate cu .precedentii, moare inc5. -Uttar,in. Febr. 1685. Iscdlit inteun zapis al lui Duca Voevoddin Iulie 1669: Un.act de judecatà al lui dat din 1674,Septem. 22,. sub Dumitrasco Vodä. E ingtopat in mon.Bärbestil in .1685, avänd pe mormânt o piatrd de mar-mull. Peste 6 ani, fu_ ingropat aldturi cu dansul.si Miron

www.dacoromanica.ro

Page 227: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

184

cu Elena sotia sa. Inscriptia de pe piatrà este: «Aceastapeatrà o ail facut Velicico Costin Hatmanul, care s'ailpristdvit cdtre sdlasele.yesinice in anii de la zidirea lumei7193, luna Febr. 20 que».

NICOLAE. COSTIN, fiul lui Miron, t färd copii, continua'opera tatälui seil ca cronicar. Nicolae, in timpul luiCantemir se insurd cu llena fata luf Duca Vodà, si parecd acest lucru contribui la necazul lui Const. Cantemirpe neamul Costin. Nicolae Costin a fost VornicMARE LOGOFET al Moldovel, fiind unul din boerii insemnati.Cronica sa, urmeazà intamplärile dintre anii 1662-1711,sub titlul: «Leatopisetul térii Moldovei de la Stefan sinVasile Vodà;..». Pe langl aceasta cronicd, el mai avualte serien. Fratii séi

PATRASCO COSTIN, e mal putin cunoscut i probabil amurit tank. Cdmäras mare sub Const. Cantemir, ereamenit ginerele acestul domn, fiind logodit Cu domnitaSafta, fica lui, care logodnä insd se desacu. N'avu copii.

Pe la 1689 sub Pr. Cantemir, impreunä Cu fratil séi serefugià la cetatea Neamtului. (Let. II, 242).

IONITÀ COSTIN HATMANUL, sub Const. Cantemir, serdar.Acest fiti al lui Miron logofaul erea postelnic al II-leain domnia din urmä a lui Duca Vocld (Letop. N. Costin, II).Un act din 18 Sept. 1683 il pomeneste ca Hatman; Ca-skorit cu Safta Jora, el avu doi fii : pe Nicolae si pe Mi-ron cps Mutul. In genealogia Costinilor e citat ea «Ge-neralissimus und guverneur von Sutzava». E socrul luiMiron Cuza logofét, si din 1730 se pdstreazä foaia dezestre a sotid sale. (Acad.)

NICOLAE COSTIN vel JICNICER, apoI «erzkanzler» sail mareLogorét, qis Brenisteanu. Fu cAsdtorit cu Ilinca sora luiVodà Constantin din Valachia. El avu patru flee: Casan-dra Vorniceasa, cAsätoritä cu Iordache Cantacuzen (De-leanu); Victoria Comisoaia cu logofétul Stratulat, apoi Cuvel paharnicul Matel Hurmuzache; Maria eds. cu Stolnic-Luca; i Safta mdritata cu marele I3an Ionità Kretuleseul.

Un COSTIN, poate sà fi fost frate (?) cu Nieolae.

www.dacoromanica.ro

Page 228: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

185

Anume acel amintit cá a tinut pe fata posteln. ConstantinCantacuzen (1707). Acest Costin avu un frti : CON-STANTIN, pe care'l gasim iscalit in 2 documente din 1722si 1731 de la Nicolae Voevod, fiind ftori Logofét.

MIRON II COSTIN, liS MUTUL, cunoscut ca Vornic marefost spAtar. Fill al 1111 Nicolae. In genealogie i se (lice

«Mutenko», ca i urmasuliff séuí. Cäsatorit cu CasandraCuza Comisoaia, avu 2 copil, pe :

IONrÇA COSTIN sPkrAa, al II-lea fiú, asupra cäruia se stiecal a avut 2 ff., anume pe IORDACHE Costin spdtar,copii, si pe Maria.

MANOLE COSTIN COMISUL, frate cu Ionità i fluí mal mareal 1111 Miron Mutul, a fost insurat cu Anita Buhus Stol-niceasa. Poartd si el surnumele de Mutenko. Avu 4 .copii,dintre cari: 3 fete ached: Maria, Safta cäsa. cu VorniculCostris, Smaranda, :

DUMITRU CAVALER DE COSTIN, fost rnare spdtar, cäsäto-rit cu Catinca Flondor. El capOTá de la imperiul Austrieititlul ereditar de critter von Costin», care s'a perpetuat,familia fiind stabilia in Bucovina. Fiul sai a fost :

CaValerUl GEORGE DE COSTIN (18..-18..), casAtorit CUAre fill pe :

MIRON DE COSTIN, cdpitan de cavalerie, fost oficer inarmata austriacä etc., ultimul descendent al familiei. Ca-sOtorit cu Sofia Vlddescu.

Armoriile : pd fund rosu, doué säbii incrucisate cu vir-furile In sus, de argint. Coroana de baron.

www.dacoromanica.ro

Page 229: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

COTOFEANU(VALACHIA

Veche i insemnatd familie boereascd, azi aproape stinsa,originara din Oltenia, unde Ii avea leaganul Inca din

timpul vechilor Donna' Basarabi. La origin& erea acea0familie cu Spinenii. (vez i Spineanu).

MIHAÌ SPATARUL COTOFEANUL se ilustreaza sub LeonVodd in anii 1630. Atuncl, la 27 Octombrie, cum be spunecronica anonimd, o multime de boefi emigrard din cauzabirurilor, printre cari marii boeri Filianul, Bradescu, etc.Leon Vodd trimese soli dupe' ansiI pe Radul de Désa,s. a., care se intalni «cu strejile pribegilor, fiindn-le capiBarbul paharnic Brddescu i Mihai spatarul Cotofeanul... siprinsera pe Radu logofét Désa...» Mate! aga profitand a-tuncl, intra cu trupe in tara, pe urma strejilor. Mai apoi,acestI boeri se impacd Cu Vodd Leen, care le dete boerii.Mate! Basarab ocupdnd tronul, mai multi boeri voraduca domn pe Radul de la Moldova, fiul lui Alexandru,pentru care 's1 pregatisera totul intrand in tara. Mate!insd trimete inaintea lor la Buzal, trupe sub ascultarealui Mihai Cotofeanul i Radu Désa, boeri de credinta, inurma cdror pretendentiI se retrasera, revenind insd maitarziti, cdnd furd infrânti de principe la DudestI. El avuo sofa, Iudita Cotofeanca spatareasa (yeti Spineanu).

Despre ION SERDAR COTOFEANU, nareaza cronicarulanume : Comtele Emeric Tekely cerdnd la anul 1682

ajutor de la TurcI contra Nemtilor, «i dat WI din taracu Ianos serdariul Cozofénul, iard din Moldova cu Gheor-ghita CiudeI serdariul, carele multe cetati de ale sale ati

www.dacoromanica.ro

Page 230: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

187

luat inapoi... etc.» (§incaL Cron. III, 209. ap. Cron. Mace-neasca si Ghebhardi).

Mal multI boefi Cotofeni, urmasii acestora, aveati mal tarziùaverf intinse in tara si mosiI numeroase, fiind pand in se-colul nostru, timp de 2 secole, printre boeriI mati ai

Boerul COTOFEANU erea ispravnic de judetul Dolj la1816; iar apoi fu fácut clucer mare.

Fata lui Cotofeanu din Crajova, pe la 1830, cand multiboerI îçi mAritail fetele dup6 oficeril rusi ce se aflati intara, fu mdritatd cu parucicul Pasninsld.

Ultimii urmasI al acestei familii in zilele noastre, copiiiboerului Gug.5. COTOFEANU, din Crajova : TITI Cotofeanu,cunosmità sub numele de qPrincesse de Bucarest», GRI-

GORE COTOFEANU, fratele sèü, cel din urma descendental familie.

Satul Cotofeni, vechiii al familieT, se afiä in judetul Dolj,mal sus de Crajova, fiind compus din 3 corpuri : Coto-feniI de sus, de mijloc i de jos, pe ambele maluri aleriuluI Jiul.

www.dacoromanica.ro

Page 231: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CRASNARU(VALACHIA)

Familie boereasca din Gorj, unde s'a limitat in cursulsecoluluI trecut, si in care se af15. satul Crasna, de la care'si deriva numele. In acea localitate se afla si monastireaCrasna, zidita la 1639 de marele pitar Dumitrie Filisanul,reparatä la 1747, si situatá sub muntele Muncel.(V. Filisanu).

Boerul RADU DIN CRASNA, impreund cu fratele séil NEA-GOE spatar, furä trimes1 de Domn la anul 1540, pentru aface indreptarea hotarelor cti Ardealul, din partea noastra.(v. Puscarii.1. Fam. nob. din Ardeal. II, p. 181).

Acestia de sigur, sunt cei d'antaid strémosi cunoscutiai celor ce urmeaza.

DUMITRASCU CRA.SNARU, boer Gorjan, la 18 Aug. 1734 einsarcinat de administratia imperiald a Banatului, Cu cer-cetarea unei pricini. (Al. StefulescuT.-Jiii).

Maui CRASNARU mare clucer, e ctitor la monastireaCrasna. Fiind biv-vel clucer la 1756 (Ianuar 3), e oranduitde Vodd Racovitd, ca impreuna cu Radu Brailoiù biv-velpitar, sa hotärasca mosia Targu-Jiii.

Slugerul STEFAN CRASNARU, se afla la anul 1779 ca is-pravnic al jud. Gorj, impreuna cu Barbu Poenaru vel-setrar. Tot SLUGERUL Crasnaru, impreuna cu mal multiboeri, fu numit In divanul CraioveI, ca jude (Cu 50 talenipe lunä), la 1783.

RADU CRASNARU biv-vel setrar, era judecator peste ju-detul Gorj, la Targu-JiuluI, in 1780 si 84.

In secolul actual, la 1801, unul din ispravnicif de Gorjerea : GEORGE CRASNARU, care impreund cu sotia sa Stanca

www.dacoromanica.ro

Page 232: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 189 -

Slugereasa sunt zugrAviti in biserica S-tu Nicolae dinla dreapta inträrii, ca ctitori i donatori, iar aldturi

de dânsil fiul lor: GRIGORE CRASNARU.

Astd-di existä mai multi membri ai acestel familii, dintrecari: ALEX. CRÀSNARU, fost prefect de Valcea, cdsät. cuVera Roscowsky; ACHILLE CRASNARU7 i filll S6.1.: CON-STANTIN Cfaisnaru, magistrat. etc...

www.dacoromanica.ro

Page 233: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CRETZIA NU(VALACHIA)

Aceasta familie a posedat timp de maY multi secoli, 'Anala Zamfir Cretzianu, mosia Créata din Ilfov, de la care'sltrage numele. Unul din strémosif ei este mentionat indocumente de sub Mate! Vodà Basarab. (sec. XVII).

Pe la finele secoluluI trecut, dinteo ramurd a familieI,un Cretzeanu cäsätorindu-se cu Alexandrina, fica mareluilogof. N. Obedeanu a dat nastere ramurel care a luat nu-mele de Obedeanu, represintatd prin marele Log. Gr. 0-bedeanu, care avu numaI o fic5. : Alexandrina Sutzo.(v. Obedeanu).

Strämosul actualeI familii, ramura principalä gäsimla inceputul acestui secol in persoana lul :

ION CRETZIANU MARE PAHARNIC, CU care titlu iscälesteprintre boeril divanuluI, (an. 1808 etc.). Acesta, insurat cuSanda Cornescu-Greceanu a avut 3 fii : IORDACHE t ne-insurat, fost secretar al divanului in timpul administra-tiunei lui Kiseleff; Zamfir, iCostache, earl* avénd copii,urmasii lor formeazä. acjI 2 branse :

I. AGA ZAMFIR CRETZIANU, insurat CU Maria, fiica Vorni-cului Constantin Samurcas Caimacanul Craiovel, a avut13 copii, din earl aú ajuns la maturitate 4 fi! si 2 fice :

GEORGE CRETZIANU, (1829-1886) poetul, cel maimare ; fost ministru si Prezident al Curte! de Cassatie.Ca scriitor a lasat poeziI admirabile, din care multe ailrémas populare : oPoet duios i sincer, lice un critic,el a intrupat in versurile sale numaI ce situatiile adevé-rate if inspiraii Cretzeanu isI iubea patria, pentru carea lucrat Cu mare sarguintä...» Cdsätorit cu Ana Mano,

www.dacoromanica.ro

Page 234: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 191 -

n. 1840 (in v.), fica Logof, Nicolae Mano, a avut 2 copii:Smaranda, cdsdtoritd cu colonelul I. Mano ; si

GEORGE CRETZIANU n. 1865, deputat, fost secretar delegatiune, etc. Cdsätorit (1894) Cu Zoe Al. tirbey (n. 1874,t 1897), avdnd 2 RI gemeni: GHEORGHE i ALEXANDRU

Cretzianu nn. 1895.Generalul VICTOR CREtZIANU, al doilea fiti al luí Zam-

fir (n. 1832, t 1897); general de cavalerie-inspector, fostseful casei militare a M. S. Regelui, etc... Insurat :1. Cu Elisa Vdcdrescu (fdrd copiI), si 2. cu Elisa PandOldnescu, de la care avu un ù i doué fice ZAMFIR

(1864-1883) t la Zürich ; MARGUERITE, cdsAtoritd. cu Pr.Grigore Const. Ghika ; si Viorica, casdtoritd cu cdpitanNicu Catargi.

Cei alti dol fil ai luI Aga Zamfir aft fost : ALEXANDRUfost cdpitan, fdrä copil, n. pe la 1840, decedat 1890. -ION CRETZEANU n. 1849, fost magistrat.

Fiicere lut Zamfir, surorile preeedentilor : Zoe(1839 t 1873), mdritatd cu majorul Petre Retoridy ;Maria n. 1848, cdsdtoritd. 1. cu colonelul Aristid Iarka2. cu Albert Chabert (in v.).

II. COSTACHE CRETZEANU, &II mal MiC al paharniculuiIon Cretzeanu, insurdndu-se cu o LAcusteanu a avut ur-métorii copii:

ION CRETZIANU, consilier la curtea de compturI, de-cedat. Insurat Cu Maria n. Stefänescu, a avut 3 copii :Maria ; Elena, cd.sdtoritd cu cdpitanul C. Sldtineanu ;

ION CRETZIANU, n. 1863, fost oficer de cavalerie (act.)ULYSSE Cretzianu, decedat. Insurat Cu C-tessa Sul-

tana Rosetti. Neavénd copiI, aú adoptat ficd.: Maria.Nicu CR. decedat, fdrd descendenti. 4. CONSTANTIN

Cretzianu t, fost Prefect de Ilfo'v ; si 5. Elena, mdritatdcu N. Tdtdranu.

www.dacoromanica.ro

Page 235: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CUZA(MOLDOVA)

Familie princiard romand, si una din cele insernnate aleMoldovei, aflAndu-se printre boerii mari din secolul XVII.

Dup6 cum ne aratd numele, origina familiei trebue cdu-tatd la sudul Balcanilor, unde din evul mediù, in al XIIIsecol si XIV trdiail cavalerii Cuzr, de origind italieni,carl se produserd in fésboae ca stratioff distinsi.

Letopisetele Moldovei ne vOrbesc pe larg de CUZA SPA-TARUL, un boer insemnat prin rolul ce joacd la inceputulsecolului XVIII. Constantin Duca venind in scaun la anul1701, si vézdnd marele numèr de boeff emigrati in Va-lachia la Brâncoveanu, numi o deputatie de boeri spre ase intalni la Focsani cu a lui Brdncoveanu ca sà deciddIn aceastd privintd. Boerii moldoveni din acea misiuneereail Nicolae Donici mare vornic,, Ion Costin Hatman,Cuka Spatarul, impreunä cu Mitropolitul tériI. (1.6t.opiset, ed.Kogäl. t. III, p. 28, 113).

Moartea lul se intâmpld sub Mihai Racovitzd Vv. la anul1716, atunci and Vasile Ceaurul i trupele nemtesti ve-nite in Moldova, full infrânte de Vodd Racovitzd cu aju-torul atarilor. uAtuncea erea un boer mare, zice anonimulcronicar al Mold., numit Cuza ce Iusese Spatar mare, si zi-ceail unii cd aû fost si el inteun sfat i leglturd cu aceineprieteni ; cáci feciorul lui aeve aü mers la cdtane,umbla talhuind. Si de multe oil i-a poruncit Mihai-Vooldca sà tragl pe feciorii sél incoace, sd nu se afle la nemticu catanele; iara el aducea pricini ca sà indrepteze pefeciorii lui ; i ail trimrs domnul de ail prins pe doI din

www.dacoromanica.ro

Page 236: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

fecioril luI Inchis, si ú ezut pand aü venit cata-nele; i Cuza fiind In IasI aü trimes prin mijlocul cata-nelor si aù slobozit fecioriI .de unde ereail inchisI. Ce pre-puind domnul i zicându'sI i altiT, cum acel Cuza a avutrespondentie cu catanele, si I-ar fi umblat scrisorile la

dandu-le stire de starea Domnulul, Indata po-got-at domnul de la Cefaitue i ati pus de Pall spAnzurat peCuza». (id. III 129). Tot atund se decapità i cdpeteniatrupelor nemtestI Ferent, si cum zice alt cronicar: «pand afaia pe Frant, Cuza spatarul era spAnzurat de furca scram-ciobuluI, ce erea inaintea curteI domnesfí, imbraicat cum

fost gasit».Dupe* cum se vede din naratiunea cronicaruliff, Spatarul

Cuza a avut mal multI fri.El este TODERASCU Cuza, care trdia la 1700 si inainte,

având de sotie pe Safta, fica slujeruluí Toader Jora, sidintr'ai cdruI fii unul se cherna tot TODERASCU, Si a fostde asemenea spatar.

Un alt flú al sal, care erea MIRON CUZA, impreund Cucumnatul sèü, fuseserà ridicatI Inca" inaintea omorîrel sp.a.-tarului Cuza, de la BrdnistenI unde se aflati, i Inchisi lamandstirea Barnova. Acesta erea ginere luI loan Costin,dupd cum se vede In foaia de zestre din anul 1730.

CASANDRA Cuza comisoaia, sotia luí Miron Costin Mu-tenko (sec. XVIII), de asemenea fica spätarului Cuza celucis la 1716, avea impreund cu bdrbatul eI mosia Brd-nistenl, de unde tot atuncI fuseserg. luatI °data". i InchisI,fratele i sotul eI.

ARGHIRIE CUZA, fratele lui Miron si Casandrel, -al cdruInume de botez il regäsim mal arcliil In familie, erea vel-Spätar la anul 1642, iscAlit Intr'un act de familie co-princ,l'end enumérarea satelor copiilor luí loan Costin,(archiva Hasdeil III, 28).

.Urrnasul spataruluI Cuza, fiti al lul Arghirie spdtarula fost:

IoNITÀ CUZA, fost mare spdtar, si mare pitar, rang Incare 'I gdsim prin documente din 1749, Intre altele

www.dacoromanica.ro

Page 237: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

194

In actul de desrobire al veCinilor, i apoI la 1756. Intimpul domniel 1111 Grigore Calimah W. erea In divanulacestuia la anul 1767, cu titIul de mare stolnic. (Letop.255 ed, Kog).

loan Calimaki fiind domn al MoldoveI la 1758 si nemul-tumind mal multi boeff, credinciosul sú Stavarache obtinuexilarea a 11 boerI insetnnati, Intre .caff Ionità Cuza, cari«furd ridicati de-o datd de arnäutl i ceausi impärdtestltransportati in Asia la ,Samson-Kalisi si Ionikalisi» (FainoIst. D. III p. 113). Peste putin Domnul fu silit insd rea-dua, in urma revolteI ce/or nlff boerf din tard. IonitäCuza pieri la anul 1778, acuzat impreun5. cu VorniculBogdan, de viclenie contra Domnulul de atunci Moruzi.Enache Kogalniceanu a descris aceastä dramä. sub titlul :«asupra pieni luf Manolaki Bogdan vel-Vornic si a luiloan Cuza biv-vel sphtar,- care cu urgia impérdteascäde sabia domneascd s'a s5."vir-sit in domnia Mdriei SaleConstantin D. Moruzi W. in anul 1778, August 18» (Leto-piset t. III p. 281-95). In inchisoare, Cuza fu decapitat in-

iar apof vornicul Bogdan. Trupurile lor goale furäingropate la Sfintul Nicolae; iar ccapetele le-ail pus InPoarta DomneascA, tot poporul sà le priveascä».

Ioan- Cuza a avut 3 -al: 'Gheorghe, Arghir i Nicolae.GHEORGHE saú IoRGu CUZA, cel mal mic dintre frati, mare

Vornic. Fost Cu titlul de Ban, cdminar, apoI Postelnic,mare Hatman i Vornic. Ca postelnic, se manifestä Inmiscarea revolutionarà. de la 1821, fiind i citat de Vorni-cul Beldiman In Tragodia sa (let. III, 391-3): «NstelniculGheorghe Cuza, al Agief

In anul 1822 erea V,ornic, i 1uà parte in ambasada boe-rilor Munten1 i 1VIoldovenI ce se duserä la Tarigradspre a cert domn. Se pästreaza un jurnal al mer-g-erii boerilor in Turcia, unde sunt descrise toate intim-plärile ce avurd pand la intoarcere. (Letop. Cogälnicearmp. 435-49)

ARGHIRIE CUZA vel-Postelnic, fost cäminar, spdtar la

www.dacoromanica.ro

Page 238: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 195 -

1824 etc., fratele precedentuldi. Avu un singur CAI : IORDACHECuza, mare comis, apoi agd, insurat cu fata luT Dibolu.

_Maria, sora lui Gheorghe si fica lui Ionitá Cuza postel-nicul fost märitatd cu Alexandru Calimaki; in fine

CAMINARUL NICOLAE CUZA, fiul maI mare al lui loanCuza avu urmätorI cinci copif : 2 fete cdsdtorite una cuSpätarul D. Bondre, cea alibi Cu Panait Docan ; iarbdetI trei :

GHEORGHE CUZA, spdtarul, apoi Hatman etc. fost ispravnicde judet 1824-40. t fdrd copiI.

GRIGORE CUZA, fost de asemenea mare comis si spätar;al treilea In vérstd din fiii ILA Nicolae Cuza. La 1824 eiscàlit ca mare comis inteo suplicd a boerilor MoldoveI. Intimpul domnieI Pr. Mihail Sturdza, el ia o parte insemnatala miscärile politice. Ast-fel, In 1848 miscarea revolutionaràerea sa inceapd In Moldova : la 27 Martie se face o cons-fdtuire la care iati parte o mie de oameni spre a face cu-venitele cererI domnului. Consfdtuirea, lice d. XenopolIn istoria sa, se deschise sub prezidentia lui Grigore Cuza,bdrbat cunoscut pentru talentele si nestrdmutatele sale sim-timinte patriotice.» (Ist. t. VI, p. 382).

Fratele sèq. si al doilea fiti al lul Nicolae Cuza, erea:IoAN CUZA M. SPATAR §i fost ispravnic in Moldova, etc.

Avu de sotie pe Doamna Sultana Cuza, decedatd la 20Maiti 1865, In v'èrstd de 80 de ani. FiuI lor este:

'PRINCIPELE ALEXANDRLT IOAN I CUZA, domn al MoldovelValachiei (149-1866). Näscut 1820 la Galatz, intrat

foarte tinér In armatd, la 1837 plecd la Paris spre astudia, Intors in tará ocupd. diverse magistraturI i In 1850prefectura (pdrcdldbia) de Galatz. La 1857 sub Caimdcdmialui Vogorides, reintrA. In armatd si in acelas an fu Colonel.Patin dupd aceia, comisiunea de tref guvernând Moldova, afost numit ministru -de Résboiti al Moldovei i ales repre-sentant al Galatilor in adunarea electivd, insdrcinatd cualegerea unuI domn (1858). La 17 Iarmarie 1859 in Iasisi cdte-va dile in urmd (5 Februarie) in Bucuresti, in lipsaunui principe dintr'o cash' stréind, Alexandru Cuza fu ales

www.dacoromanica.ro

Page 239: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 196 -

in unanimitate principe al ambelor Off suroff, realizanol ast-fel UNIREA atat de mult dorita, si care desiiinth.' pentrutot-d'auna diferenta artificialä intre Moldoveni si MuntenI.Sanctiunea Portel s't ratificarea definitivä a puterilor seispravi la 3 Sept. 1859. Fusiunea ambelor parlamentesi ministere se Men cu consimtimintul Portei otomane la1861. Mal multe schimbdri de ministere avura loc inacest timp. Parlamentul vota pe rand legi de o mare im-portanta pentru progresul fériI : secularizarea averilor md-nästirilor, sursd de veniturI pentru stat, crearea curtii decompturi i a consiliuluI de stat, organisarea justitiei si aadministratieI, imbunätätirea armatei si a instructieI publice,concesia drumurilor de fier. ApoI abrogarea pedepsel ca-pitale, inviolabilitatea persoanelor si domiciliului, libertateapresel si a intrunirilor. La 1865 se promulga si codul ci-vil al RomanieI, dupa al lui Napoleon, purtand numeleDomnuluI Alexandru Ioan. Cu prilejul legei agrare,Principele disolvà cu forta Camera la 14 Maiti 1863, si

peste douè 4ile legea electoralä fu promulgata ; noul statutfu aprobat cu o enormä majoritate prin piebiscit. Totatund fu creat Senatul, ai carul membriI ereati numitIde Domn.

In luna Iunie 1864, Cuza intreprinse calatoria la Con-stantinopol, spre a visita pe Sultan. Prezintarea sa aceluisuveran a re-mas memorabilä. Pe langd obtinerea aprobareitutulor reforinelor de stat ce facuse, capätä i dreptul cade atuncI inainte, legile interioare ale Principatulul sa fiemodificate fard consimtimintul sultanulul i Puterilor.

In noaptea de la 22-23 Februarie 1866, isbucni complotulnemultumitilor de domnia sa. La 4 ore dimineata conspi-ratoril pe"trunsera in palat, smulgand PrincipeluI abdica-rea, care fu indatd cornunicatä corpurilor legiuitoare.Principe fu proclamat corntele Filip de Flandra, care de-clina insa aceasta onoare, si apor se aclama de Domn altarilor Pr. Carol de Hohenzollern si Sigmaringen, carepeste putin ocupd tronul.

De la caderea sa 'And la moarte, Principele Quza locui

www.dacoromanica.ro

Page 240: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 197 -

in Viena, Paris si alte orase din str6inAtate, incetând dinviatA subit la 2/4 Maiii anul 1873, la Heidelberg (Germania).

Sotia sa Doamna ELENA, näscutd Rosetti, fondatoareamultor institutii de bine-lacere, nAscutA 18 . . trAeste inchretrasA la mosia sa Ruginoasa, unde se afla unul din in-stitutele sale.

Pr. Alexandru Ion Cuza a avut doi fii: ALEXANDRU, cA-

sAtorit cu P-sa Maria Moruzi; i DEMETRU, ambii decedatI.Actual descendinte al familiei este ALEXANDRU, fiul lul

Constantin Cuza. Poet si publicist, ndscut la IasI 1857. Apublicat epigrame i monologuri, apdrute in 1887 ; fost de-putat, etc.

Armele Cuzilor sunt: Scutul impdrtit in 3 parti egaleorizontal (tiercé en fasce). Banda de sus (chef) azur ; ceade la mijloc (fasce) de argint, cea de jos rosie. D'asupracoroan a princiarä.

www.dacoromanica.ro

Page 241: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

DABIJA(MOLDOVA)

Printre cele mai insemnate ale Moldovei, aceastà familiee bine cunoscutd de la inceputul secolului XVII, avandIn acelas secol si un Principe din sinul ei.

Deja Cronica lui Huru, reputatà ca falsificatà, enumeràprintre altl vechi boeri al Moldovei pe un : Samson Da-bija, boer pretorian la judetul BerladLin timpuri anterioarelui Drago, (1250), alàturi cu alti boerl din familiile Arbore,Balica, Boldur, Jora, Sendrea, Flondor, Thut. etc...

La anul 1636, documente princiare ne probeazd pe doimarl boeri din aceastä familie, anume :

IRIMIA DABIJA, pArcalabul cetdtei Hotin ; (Act. din 1636)DUMITRU DABIJA, mare Staroste de Putna, una din prin-

cipalele boeril ale Moldovel, corespunzand cu un guver-nator general. In Moldova se mai aflail, Incd de pe timpullui Alexandru cel bun, Stdrostiile de Rädduti i Cernduti,aldturi cu marele portar de Suceava, cu Parcalabii marilorcetäti : Hotin, Ciuberciú, Kilia, Soroca i cu marele Serdarde Orheiii, ca guvernatori i castelani depinzand de Domnul

av*end trupe sub comanda lor.O märturie a divanului Moldovei din 1657, citeazd pe

DABIJA Marele Vornic. De sigur aceasta erea fiul unuiadin cei de mai sus, si dupe' cum se vede, e acel Dabijacare avea sá ajungà principe al MoldoveT, adicd :

Pr. EUSTATIE DABIJA VOW., Domn al Moldovei de la1661-66, ales si numit dupe' moartea lui teränità. Vv.In Decembre 1661. «Venit-ail Dabija Vodä in scaunuldomnesc la Iasi, tutulor cu bucurie si bund pdrere pentru

www.dacoromanica.ro

Page 242: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

199 --

domn bun de boer de tara, qice vornicul Niculcea ; sierea tutulor cu bine; si nu crea niel un boer in prepus...si tara la acest domn nu crea impresuratd cu ddrile peacea vreme». (Letopiset. cap. I, 192).

Cand fusese la Tarigrad in .solie pentru cerere de domn,cel-alti stäruird pentru numirea lui, pe cand : «Dabija vor-nicul nimic nu stia, nici in gand nu'i crea...». Dupé unan de domnie (1662), el primi ordin de la Poartä sä meargdimpreund cu Grigore Vodd Ghica al Munteniel, spre a ase-dia cetatea Erszek-Ujwar, impreund cu Seraskierul turcesc,contra lui Janos Kémény. Luptele tinurd 3 s'éptdmani, dupëcare Domnil se intoarserd in tara. Peste o iarnd, el furddin noi chematI sà plece la Leva cu Sari Husein Pasa,In timp ce Vizirul se indreptà spre Bosnia, in contra co-mandantului german Zusa. Bdtdlia fu perdutd, de si nu-mérul Turcilor i Rornanilor crea dublu, de si se facuràsarje minunate : «cdci nici este saga' a näväli In focul nem--tesc ca oastea ce'i deprinsä mai la larg». Ambil domniajutaserd in fond pe Nemti Ghika insd fugi in Italia, iarDabija la Iasi, scdpand de acuzatiunr dand bant Vizirului.

Dabija \Todd termind mondstirea Barnova, si infra altelebatu monedd la Suceava, cu efigia sa si cu inscriptia :«Iohannes Istrati Dabija Voevodae, solidus ducis Molda-viae, 1666». Aceasta e ultima monedd nationald fa.cutd inMoldova. Dupd Alexandru Ldpusneanu, ne-ati mal re"-mas monede de la Eraclit Despota, Ion Vodd (1572),Résvan Vodd, i apoi Dabija.

Acest domn muri la 1666, pe tron : «Dahlia Vodd-aici in tara domnind cu pace si domnie asezatd, cu taraintemeeatd, crea om bun si bland färd niel-o réntate, sineimplinind bine 4 anl de domnie, Iiind om batran,pldtit si el datoria cea de obste de ail murit, i l'ail dus.cu toatd boerimea cu mare cinste, de ingropat inmondstirea lui, In Barnova, care este de dänsul ispfavitd».(Neculce. Letop. M. II, p. 194).

Doamna sotia sa DAFINA, avea o ficd a el dintr' altd, cd-satorie, care se mdritase cu Duca cdminarul gin zilele

www.dacoromanica.ro

Page 243: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

200

Dabijel Vodd, i rail pus vistiernic mare. Dacd aü muritDabija Vv., ad mers Doamna Dabijoae cu Duca la Tari-grad... s't imbrdcat cu caftan de domnia in locusocru-séa....» (Muste. Cronica, III, p. 5). Fica DomniteiDafina Dabijoae care tinea pe G-. Duca, erea näscutd din-tr'o primd cdsdtorie a Doamnei cu boerul Buhus, si senumea Domnita NASTASIA. Duca Vodd erea retras la satulDomnesti, domeniul soacrei sale, cand fu prins de Petri-ceicu Vodd si trimes in Polonia (1683). Sérmana sa sotie, o-dinioard asa de fericitd, pieri in mizerie la Constantinopl.Doamna Dafina erea de o mare frumusete ; ea avusese debärbatI pe spdtarul Costin Ciogolea -I- 1653, apoI pe Hat-manul Sandu Buhu i in urmd pe Dabija. Erea vecheoriginard din satul Tigdne§tii, jud. Tecucia, unde aú re"-mas inch* ruinele vechilor ei case si capele. (v. Papadop.Calimah. Conv, liter. an. XXI., n. 11).

Principele E. Dabija avu si el o ficd : DOMNITA MARIA, tin varstd de 15 ani la anul 1677, si pe al cdrei mormânte un epitaf in greceste : «Monumentul acesta contine peMaria, fica vestitului Duce Dabija, Domnul Moldovei, rd-pitd in floarea tineretei. Putin a trdit cu viteazul Georgia,carele s'a bätut contra ceatei regesti a Litvanilor... etc.»

Boerul SCARLAT DABIJA. La anul 1683, Sultanul Mahometporni in contra impératului Leopold al Germaniei, ludndsi pe domnii ambelor Off romäne. Duca Vodd plecAnddin tat* tätarii intrarà." incepand sä. jefuiascd... <<atuncifugit boerii... cari ereail rdnduiti pe la tinuturi, Cantemirvel clucer, Scarlet Dabija biv-treti vist., Preda PaladiePostelnicu... si alti multi ca acestia... toti in tara munte-neascd». (N. Costin. Letop. Kog. II, 26). De sigur acestae tot una cu DABIJA, ftori logofel, pe care impreund cu Tu-dosie Dubäù, il gäsim iscAlit inteo intärire a divanului,din anul 1689.

DABIJA PAHARNICUL, are acest titlu in letopiset in tim-pul domniei lui Nicolae Mavrocordat la 1710. Venise insecret mazilia domnului de la Poartd, nestiind de cat Agace o adusese si Domnul singur. «Dabija Pah. indemnat

www.dacoromanica.ro

Page 244: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

201

de vornicul Iordaki ati mers là odaia camarasului cel mare,sá ja bani ce va gasi de a lui Nicolae Vodä. Dat'ati vestelui Nicolae Vv. precum Dabija aú mers sá incerce pentrubani la camarä ; degraba., infocat de manie, luand buzduga-nul purcese singur ; ce oprindu'l postelnicul cel mareDumitrake Ramadan, ail mers el cu ceI altl caimacani ;si asa s'ail intors Dabija paharnicul calea sa».

In Februarie 1711, o deputatie de boeff fu pornitä laTarigrad, de frica apropiatei venir din noil a luI Mavro-cordat, cu plangere asupra 1111% Printre altii se aflail : mariivornici Sturza i Manolaki Roset, Dabija BANUL, VasileHabasescu,

Deputatia lui Cantemir Vodd n'avu nici un rezultat,inca mare noroc aü avut boerii Cal nu ja apucat acolo pe locvestea, precum s'a hainit Dumitrasco Vodà asupra impé-rätieT, ca nu mai vedeati Moldova de veci». (Nic. Costin.Cronica II, 92).

In secolul nostru, unul din urmasii acestei familif, erea :Generalul NICOLAE DABIJA n. la Hui 1837, t la Paris

1884. Om 'politic. Oficer de artilerie ; in 1874 colonel, sigeneral la 1880. In timpul CampanieI din 1877 78comanda ca colonel divizia 3-a in fata Grivitzei. Fost

ministru de resbel in cabinetul Bratianu din 1879, side la 1880-1884 ministru de lucran i publice, dupa careplecd in stréinatate unde muri.

Descendenti actuali ai familiei, sunt Knezii Dabija dinRusia.

www.dacoromanica.ro

Page 245: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

DEDULESCU(VALACHIA)

Un boer POSTELNICUL DEDIUL, e citat de documente catrdind pe la anul 1620; iar fiul sèü GmoRGHITA cäpitanulla 1680. (doc. Arh. St. B). Poate ca acestia sä fie niste stra-mosí ai familief, care in sec. XVIII panä. la 1800 se dis-tinse printre boeriI Valahief.

Dupd anul 1670, un document ne aratà pe trei verl De-dulestI, copiiI a tref frap al cdror nume nu e citat. AcestI3 veri sunt : RADU DEDULESCU ; NEGOITA logofet Dedulescua CdruI sotie erea jupäneasa Preda, fica luI Stroe velVotnic (Leordeanu); i Maria SpAtareasa.

Aceasta din urmä : MARIA DEDULESCU, la 23 Martie 1691,impreund cu Maria Cantacuzino, dail o petitie catre imp&ratul Leopold I, prill care cer sA li se asigure pensiunIviagere. Documentul e datat din Sibia, in 1691 (col. Hurmu-zache, t. V. i, 374). Ea e iscälia: «Maria de Dedulést»,

In timpul luptelor lui Mihai VV. Racovitza cu trupele.nerntestI la anul 1716, dupe' uciderea lul Ferencz, Moldo-veniI si TatariI fa'curd o mare goanä contra lor «täiându-I

robindu-I. Atund aú apucat Tamil de ail robit si peDEDIULESCUL calpitanul cel mare de la FocsanI a Domnu-liff muntenesc, i abia adus impreund cu alp robI laMihaI V., si indatä scos din robia Tdtarilor...a (Letop. t.III, p. 65).

La anul 1724, DEDULESCU biv-vel Vistier, boer muntean;fuge pe ascuns din BucurestI iMpreund cu alp 4ece boerI,intre carI Roset Nicolae Logofaul, «ne maI putând boerilrdbda vràjmäsia i asupririle ce le. facea Nicolae Vodà,

www.dacoromanica.ro

Page 246: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 203

ad fugit care incotro aù putut scdpa», refugiindu-se laMihai Racovità in Moldova. Mavrocordat starui mult,un capegi-basa turcesc fu trimes sà cearà pe acestI boerT.Racovitä refuzd i Ii trecu muntiI in Ungaria, ceea-ceIn urma plangerilor lui Mavrocordat, aduse mazilirea Dom-nuluI Moldovei. (v. Letopiset Cog. t. III, p. 71) Radu Po-pescu din contra il critica ca si pe partizaniI lui, zicândch. «umbla cu lucruri nebunesti».

PITARUL NICOLAE Dedulescu, insurat cu Musa fata boeruliffStrâmbeanu de la Craiova, trdia in secolul trecut pe laanul 1750,

In fine in secolul actual: MIHALCEA DEDULESCU, vel me-delnicer, citat la 1809, av'end de sotie pe Zoita, El etatäl luI :

ANASTASE (SICA) DEDULESCU, mare eluCer, 1810. In-surat cu Sultana (1801-48), avu o singurii ficá: LUXANDRA,sotia lui Constantin Cretzulescu (t 1895).

www.dacoromanica.ro

Page 247: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

DONICI(MOLDOVA)

Incä la mijlocul secolului XVI (1550) trdia DONICI CELBATRÂN, trunchiul acestei vechi familil. Dupä cum dove-desc documentele, filiatiunea se continud prin fiul séilANDREI, care e tafál lui NicoARA VISTIER mare, si al haMOiSe. (not. comunic. de d. I. Tanoviceanu).

Fiul luI Nicoarä erea marele VORNIC ANDREI (1600), alcAriff fiü e cunoscut in cronicele téril, anume :

Marele VORNIC NICULAE DONICI, fost apoi si mare lo-gofét al Moldovei. El figureazd ca vel vornic printre boerifdivanuliff lui Const. W. Duca, la anul 1691. In a douadomnie a luI Duca la 1701, o deputatiune a boerilor Mol-dovei compusä din Mitropolitul Kir Misail, Nicolae DonicI,Ion Costin i Cuza fu trimesd la Focsani, spre a se intälniCu boeril trimisI de Brâncoveanu pentru o legäturd intreambii principi. Brancoveanu continud insä a addposti boerifemigraff, ceea ce fäcu pe Duca sä trimeatd plängere laPoartä contra luï, prin Nicolae vornic DonicI i Ioan Vlastopostelnicul. (v. Let. Mold. t. II, 255; III, 28, 29, 113).

Nicolae Donicf avusese douè sop : Lupa, fata lui Gri-goras Jora, si apoi fata jicnicerului Apostol, de la care aavut un fiii GAVRIL, care lasd 3 copii färd urmasI.

Copil lui Donici si ai sotief sale Lupa, ail fost : douéfete i un fiii :

MARELE VORNIC DARIE DONICI. La anul 1705 domnindAntioh Cantemir, el erea serdar i lnsärcinat cu transpor-tarea de lemne din Moldova la Cetatea ANA si Tighina,«si Inca aù inchis in turnul Goliei pe Darie Donici Ser-

www.dacoromanica.ro

Page 248: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

205

darul si pe Kirica si Bogo s erea sá le taie si capetelefiind eI zapciI, ispravnici pe lemn, si nu puteail in grab5.sal (Neculce Let. II, 286). Un Pasd fiind in Mol-dova la 1711, in anul and fu numit domn Dimitrie Can-tetnir, instal5 mare Hatman al Mold. pe serdarul Donicl.Cronica vorbeste din noil de ddnsul la 1716, in timpulluptelor lui Racovitzd cu NemtiT, la trecerea acestuia pestemuntI, fiind insotit de Darie Donici Vornicul, Const. Cos-taki si Iordache Cantacuzino comisul. (v. Let. Mold. III, 66, 126).

In timpul lui Racovitzd Vv. si Grigore Ghica erea velvornic de tara de jos. In 1728 are la Iasi o judecatd(MaT 26), apoi la 1736 erea biv-vel logofet. Testamentulsú dateazd din 1750, Octombre 20. (Doc. Academ. r.)

Insurat ca fata vistieruluI Mavrodin, el a avut trei copiT,de care vom vorbi.

Boerul 'MIRON DONICÌ PARCALABUL de Soroca, s'a distinsIn luptele cu Tàtarii, in domnia luf Grigore Ghika W. la1727, aldturl de contimporanul séú Vornicul D. Donici, cucare nu stim insà ce rudd erea. (v. Letop. III, oag. 163, 4)

CopiI lul Darie vornicul ail fost : IOAN jicnicerul, Sma-randa sotia vorniculuI Mihaiii Sturdza, si

CONSTANTIN DONICI vel spatar. Pe cand era medelnicerse insurase cu Maria fica luI Gavril Miclescu. La 1731 eraspatar al MoldoveT, iar la 1776 e amintit ca biv-velspatar. (avea 35 liuzI) (V. Ureche, Istor.) El avu urmdtoril copiI :

Nastasia sotia luT Jora ; STEFAN DonicT banul, insurat cuMaria fata lul Andrei Bals ; ANDREI DONICI, dare la 1749fiind copil era printre curteniI lui Pr. Mavrocordat. AndreTa avut de sotie pe Alexandra Buhus ; in fine

DARIE DONICI, ful lui Constantin si nepot de fiii al pri-mului Darie. El a avut titlul de vel ban, apoi de vornic.Insurat de cloud off, cu : fata banuluT Scarlatache i cuCatrina Cuza, a avut 3 fete i un bdiat:

ZAMFIRA sotia lui Andronaki Donici aga, dintr'o altdramurd a familieT; Smaranda a postelniculuT Tomit5Rusu; Ralita a banulul Grigore Rascanu MANOLACHE

DONIC1 mare spdtar. Acesta de la sotia sa Ileana Rosetti-

www.dacoromanica.ro

Page 249: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

206

Rosnovanu, a avut copiI pe : Zamfirita, Smaranda Negre,Ruxanda Rosetti, NICOLAE, aga SCARLAT, §i AGA IORDACHEDONICI, care avea acest rang la anul 1824, si era insuratCu Catinca a lui Rosetti Bostan vornic.

Nicolae i Iordache n'avura copii.SCARLAT DONICI, aga, fiul lui Manolake, are fiù pe :

DEMETRU DONICI, prefect de Vaslui, insurat Cu CasandraIamandi,

Marele vornic ANDRONAKI DONICIs 1817, 1821, apoI marelogoat, bun cunoscaor al limbel grece, pe care o invdtape la 1790. El a facut o colectiune de legl cunoscutasub numele séú, i care erea adesea utilizata de jude-catorI, in prima jumatate a secolului.

A fost insurat Cu Zamfira, fica banuluI Darie Donicisora lui Manolache, de mai sus, si avu fiú pe

ALEXANDRU DONICI, fabulistul, n. 1812 in Basarabia, undefamilia avea marl' proprietati. Studiand in Rusia, a fostoficer in armata rusä. Venind in Moldova avu functiunIin magistratura i,se ocupa cu literatura scriind poeziifabule, cele d'antai in literatura nósträ. Muri la 1866,avand flil pe DARIE Doract, President al Trib. VasluI.

EMANUEL DONICI, inrudit cu acestia, t 1894 16 Sept. adonat inseinnata sa avere Academiei romane. Are :

EUGENIO Donici, membru la Curte si profesor universitar,AltI descendentI al familie, sunt in fine : EMANUEL

capitan de cavalerie ; si N. DONiCI, prefect de

www.dacoromanica.ro

Page 250: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

DUDESCU(VALACHIA)

Mare familie, infloritoare inca din al XVI secol si de sigurCu mult mai veche, inruditä de aproape cu Basarabii.

DUMITRU DUDESCU MARELE VISTIER apoi mare Vornic. Unvechiù document Il citeaza in tinerete la anul 1590. Subdomnia lui Alexandru gis Coconul, fiul lui Radu, este velvistier, boerie ce avea cand devine vel vornic. La anu11632Octombre, Mate'. Voda Bas. octiPd tronul Valáhiei, insai opartidd de boerI ai térii, intre car!: Dumitru Dudescul,Papa Logofétul, Chrizea Vornic si Nicola Catargi,vrut sà astepte pe Matei Vodd, cum 4ice cronica anon.ci s'ati dus la Alexandru Voda in Moldova, ca sa vie cufiti séti Radu \Todd aicea in tara» (mag. istoric, VI, p. 316).Venind apoi cu trupe numeroase, intre cari i tätari,ambii principi se intilnira langa mondst. Plumbuita «sifost-a résboiti mare de dimineata pand seara», in caretocmaf tat-dill se decise biruinta luI Matei W. Radu fusilit sa fuga, «iar Chrizea Vornicul i Mihul spatarulCatargiul si Dudescul vistierul, acestia ati scapat cu RaduVoda in Moldova». In Ianuarie (1633). Acesti boeri pH-begi se duserd cu plangere contra lui Matel la Tarigrad,insa misiunea lor n'avu rezultat, de oare-ce Sultanul con-firma pe Basarab.

Din vechime incà, Dudestii stapaneati partea de langaBucuresti, care pe urma lua numele de mahalaua Dudesti.

RADU SLUGER DUDESCU, fiul liii Dumitru e citat la 1653,apol mult dupà ce murise, inteun act al fiului s'éti din

1686. Avea de sotie pe jupaneasa Neacsa. (Doc. Arh. St.)

www.dacoromanica.ro

Page 251: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

208

La 1654, Constantin Vodd venind domn, incepu zidireamonastirel catedrale din Bucuresti, la care ispravnicil aftfost Radu logofètul Dudescul si George Siufariul din Ter-goviste (Cronica anonim. t. IV, 336). Tot el, iar nu fiul sal, esteginerele lui Gheorghe Bdleanul, fiind-cd stim cà fiul sèü tineape Maria fata lul Cantacuzino. «In anul d'Antdiii al domnielluI Duca, cdnd din PribegI numaI Stroia vornicul i RadulDudescu, ginerele adleanuluI venise, CantacuzeniI scotdndmdrturie strambd, voia sd le facd ndpaste.... Duca Vodds'ail martial si ati inchis pe acesti dof si multe pe-depsi le-a fácut si pe Dudescul muncit cu fiare arsepe piept....» (§incaL Cronica III, 185). Le dete apoI drumul,si-I cinsti frumos, (anul 1674) «dovedind cà a fost in-demndturd si minciunà de la Cantacuzeni». .

Marele LOGOFET RADU DUDESCU, fiul Séii, in timpulNicol. Mavrocordat e unul din insemnatiI boerI aite'riI.La anul 1686 erea mare cdpitan de margine. In 1714,«dupé ce aft luat domnia Stefan Cantacuzenul numaitreI zile aü trecut i aü trimis pe Const. StirbeI si peRadul Dudescu cumnatul sért, pe carele si logoret mare l'atiacut atuncI, la Tarigrad, zicdndu-le sd grdbeascd.., ca senu maI scape Brdncoveanul cu feciorii (§incai, Cron.III, 375). Mavrocordat la 1716 fiind mutat principe alValahiel, trimese vestI din Moldova prin Const. Ramadanvel-vataf i altiI, despre venirea sa ; caimacarnI se rân-duird Mihai Cantacuzino, Radu Logofe't Golescu, RaduSpatarul Dudescu si Serban Bujoreanu. Vodd Mavrocor-dat iubea mult pe Dudescu.

Moartea acestui boer se Intampl.1 la 1716, putin dupévenirea luI Mavrocordat. Turcii sugrumard pe StefanCantacuzen i pe tatd1 séfi : «si ati luat din tara peMihaI Cantacuzenul spatarul si pe Radul Dudescul deomorit, zice-Gronicarul. La mijlocul pdreasimelor aú venitun capigift, de le-ail scris si aft luat toate averile lor peseama impérdteascd. Domnul ve'zand aceste lucruri,Intristat foarte, mal vdrtos pentru DUDESCUL, cà crea tindr

www.dacoromanica.ro

Page 252: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

209

si avea pruncI mici, si Cu toti boeril s'ail rugat de capi-gid fdgdduindu-I multe cele, se stea sà nu'l peardd, si nus'ati Idsat numaI cu aceasta, ci aü scris si la frate-ski Ie-nache Dragomanul cel impArdtesc, sà cheltuiascd si 20 depungi de bani pentru Dudescul sd nu peard ; dard fiindvizirul Ali basa cumplit, nemica aü putut isprdvi, ci i-adomorit» (§incaI, id. III, 383). Genealogia Cantacuzenilorciteazà pe cei trei fiI al luI Radu i ai Mariel, anume :Constantin, STEFAN Si Ion Dudescil.

Despre ION DUDESCU Vel vistierul, aminteste cronicamunteneascd la anul 1727, cdnd mal multi boeri : VasileBdreänescu, Dedulescul, Ioan Dudescul i Manolake Clu-cerul, «ad inceput de acolo din Ardeal dupe' lucruri ne-bunestI», in potriva lui Nicolae Vv. Mavrocordat, ducdn,du-se la Stambul. Dar Bdrcdnescu fu prins ; iar ceiincercard sà fugd tocrnal in Ungaria, trecand prin Turciatravestiti, «si trecdnd Dundrea pre la Nicopoie, i-ad opritla lazaret la Skela nemteascd, de acea parte la Islaz, siacolo loan Dudescu vistierul fiind bolnav de pre cale degroaza ce pdtise, s'ati dat sufletul acolo la lazaret, iar sotillui s'ad dus in Ardeal...» (Magaz. istor. IV, 151).

Marele BAN CONSTANTIN DUDESCU, fiU1 cel mare al lulRadu Logofk. La 1718 erea mare comis, «grosz cornis»,cum aminteste generalul Tige inteo scrisoare a so, petirnpul ocupatiunel austriace. (y. col. Hurmuzache). In a-celas an «fiind logodit si Constantin Comisul, feciorulRaduluI Logofau Dudescu, cu Domnita Maria fata luiAntiohie Vodd a Domnului Moldovenesc ce se afla mazilla Tarigrad, si ldsand tatd-séd Dudescul la petrecania (moar-tea) luI, casa 'ill* in mila Mdriei Sale Domnului Nicolae V.,i s'a ardtat Mdria sa pe deplin fdcdtor de bine ca un pd-rinte, si ad trimeS cu cheltuiala Mdriel sale de ail aduspre Domnita lui Antiohie Vv. aice in Bucuresti, si le-adacut nuntd cu multd cinste,... i osebitä cdutare ad ardtatcasei Dudescului, ferind'o tot-deauna de däidil si de altesupärdri». (Radu Popescu. Cronica, IV, 124).

Despre dènsul mal têrqiü, vorbeste Dapontès in «Rphé-

www.dacoromanica.ro

Page 253: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

210

mérides Daces», tom. II (p. '20). La anul 1731 e marespatar, mare logoiet la 1735; biv-vel loge& si mare vornicIn 1746; apoi dupd 1760, mare Ban. Constantin Dudescumoare la 1766, avend copi! pe : Zoita sotia lui Cantacu-zino ; si pe

NICOLAE DUDESCU MARE BAN, 1780; la anul 1775 marevornic al Ten! de sus. Un act din 1767 arata. pe Ni-colae Dudescu, fiul lui Climent Dudescu. (Dupd acestnume, se vede cà tatal sea la batranete se calugarise).Banul Dudescu e borer cu mare vaza spre sfersitul seco-luluI, si murind (pe la 1795) fu ingropat in BucurestI laBiserica Sfintii Apostoll. (v. in Introd. pag. XXXVI, despre casa lui).

In curtea acestei biserici se aft' mormantul Dudestilorcu urtnetoarea inscriptie, in traducere dupd greceste :qmormantul ce'l privestI ascunde corpurile neamuluì Du-descilor reposaff, ale cdror suflete aú sburat la cer : co-prinde pe Antioh bärbat celebru, virtos, pe Maria ce afost sora... gloriosului hoer Cantemir ;.... Cu ceva mal'nainte pe Nicolae i sotia sa, care era podoaba blandetei;iar din copii pe Smaranda si pe Andronic, pe carl

pentru ca neincercati sa se mantuiasca» 1787 Iunie 23.(Bilciurescu. Monast. din Romania, pag. 253).

In divan, Domnul Const. Hangerli, la 1798, intervinespre a salva de ruinare averea boerului CAMINAR DUDESCUcare ajunsese la datorii si scapatare. Hangeri obliga pecreditorl la moratoriú, in caz contrar sub amenintarea a nuvor fi platitI. (Ureche, Istor. r. t. VII, 191). Acest Dudescue oare fiul, saü nepotul Banului Nicolae ?

Marele Ban Nicolae Dudescu face in timpul Consulatuluio caldtorie la Paris, unde a ldsat in admiratiune peFranceil prin bogatia i luxul sed. El erea celboer al téril prin demnitatea i averea sa. Muri larddescendent!.

Sora sa Zoita tinu pe Mate! Cantacuzino ; iar ANA, secasatori CU boerul GRIGORE CARIBOL, continuandu-se ast-fel familia Dudescu in linie feminind.

El avurd do! fiI IoAN CARIBOL, al cdrui fif (actual!) sunt

www.dacoromanica.ro

Page 254: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 211 -

MIHAIL CARIBOL, major de cavalerie, cäsdtorit cu Zoe.Vd-cArescu; ALEXANDRU Si PETRE. -

ALEXANDRU DUDESCU, al doilea fill al lul. Grigore Ca-ribol si al Anei Dudescu, hid numele de familie al mameisale, ne mai fiind alti urmas1 al familiel in linie bärbd-teased. (Sora sa Ecaterina, fu mdritatà cu loan Campineanu).Alexandru Dudescu, care poseda in mostenire o mareavere, se insurd cu Zoe Kretzulescu, si avu 3 copii:

Cäpitanul CONSTANTIN DUDESCU, t la an. 1894. InsuratCu Elena Zamfirescu a avut 2 copii, ALEXANDRU Si Mar-gareta Dudescu. Elena, si IoAN DUDESCU, easier ge-neral la Roman.

www.dacoromanica.ro

Page 255: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FALCOYANU(VALACHIA)

Dupe' documentele mosieI Osica i Fdlcoiul din judetulRomanatzI (arbiv. St. B.), reese cd vechii posesoff aI a-celor pdrtI, ereati strdmosiI acesteI familii, din prima ju-métate a secoluluI XVI:

DRAGOMIR vornicul, al cäruI fill : PETRU vel spatar, eamintit ast-fel inainte de anul 1587, impreund Cu sotia sajupaneasa Päuna, spunandu-se cà a qinfrdtit pe Pdrvuvel logofèt».

Tot din acest neam, erea NICA VEL LOGOFÉT de subRadu Mihnea Voevod, al cdrul fiti a fost : PETRU, logo-fétul din Fdlcoiii. martor in mal multe documente dintre1592-1630; intre altele inteun act al Buzestilor pentruvénzarea uneI mosiI in anul 1592. (v. Odobescu). O altdfiliatie a boerilor FdlcoenT, e represintatd prin DRA.Goislujerul de la Fdlcoill, insurat cu jupdneasa Ilinca, de lacare avu fiú pe : Stoica (1683).

Genealogia, care de sigur se leagd cu cea actuald, in-rudità cu eel de maI sus, insd filed a putea stabili aceastäinrudire din lipsa de date, incepe prin boerul

TUDOR PAHARNIC de la Fàlcoiú. Acesta avu 3 fiI: Pdrvulogorétul, paharnic la 1662; Mum, Ceausul, 1686, fostlogofél (1705), insurat cu jupaneasa Coanda, (a cdruTfled, Caplea f 1685, fu inmormantatd. la M-rea Brd.nco-venI) ;

GEORGE FALGOIANUL Logofét, apoI mare vornic la anul1695, 1705, etc. Avea de sotie pe Caplea, iar fii pe : NE-GOITA vel cdpitan, 1723; i pe :

www.dacoromanica.ro

Page 256: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

213

MARELE VORNIC MATEI FkLCOIANUL, fost mare calpitande Cerneti la 1704, mare vistier la 1716-17 in divanului Vodd Mavrocordat, apol mare-logofét si in fine marevornic in 1721. La 1719 e trecut in listele administra-tiunel imperiale printre principaliI boeri din Romanati.Matei Fälcoianu restaureaza. monAstirea HotAranii din aceljudet, ziditä la 1588 de vornicul Mitrea, cum zice inscrip-tia : «...dupé multà vreme stricandu-se, indemnatu-s'ati Cuajutorul lui Dumnezeil jupan Matel Falcoianu biv-vel Ca."-

pitan sin Gheorghe vornicul, de ati dres'o i infrumuse-tat'o.... in zilele lui EA) Constantin Brdncoveanu W. leat7216 (an. 1708)...»

In acea bisericä sunt zugràviti ctitorii : Jupan RAnustolnic FAlcoianu mare vornic, i sotia Andreiana ; JupanGeorge Fdlcoianu vornic, jupanita Caplea, Despina, sialtil. La anul 1718, cronica (Radu Popescu) ne spunecá gfiind in acest an logofét mare Iordake Kretzulescu,

mazilit Mdria sa i ail pus logofét mare pre MatelPutin dupé acea Il logodi cu fica mai

micà a jupänesel lui Vintilà vel cdpitan de margine, (Buc-sanu) ce murise In acel an dincolo In Oltenia, gsi le-aiidat sä." stäpaneascd toate mosiele pärintilor care erea luatepe seama domniei de cänd pribegise Vintilá tatal lor».--(R. Popescu. mag. istor. IV, 128)

Fiul : CONSTANTIN Matel Falcoianu, a zidit In sec.trecut biserica din satul Fàlcoiü, restauratd apoi de Jienl.El a avut un fiú: Ion.

0 flea.' a vorniculd Matei : Maria, (1749), a tinut pe Raduvornicul Bujoreanu.

Familia act. s'a continuat prin urmasil lui MatelConstantin FalcoeniI.

AlaturI cu acestia, si mal tärziii, gasim pe mal multimembri al acestel familil, pe care-i vom insemna fail acunoaste legaurile dintre :

NEAGOE paharnicul din Falcoi (la 1643) ; erea vel cdpi-tan la anul 1677.

RAI). U LoaoFtTuL FALCOIANU, fost stolnic si apol mare17

www.dacoromanica.ro

Page 257: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

214

vornic ; intre 1680-1708. Pictat la Hotarani unde e ctitorprobabil frate cu vornicul George. Un document (1700)

11 aminteste ca mare cäminar. Fica lui se märitä cu Ni-colae Brancoveanu, in a doua casätorie a acestuia.

Slugerul BARTOLOMEU FALCOIANUL, t inainte de 1689, ea-lugärit ca i sopa sa : MARTA Monahia.

ISTRATE FALCOIANUL erea mare vistier in divanul luINicolae W. Mavrocordat la anul 1716.

Care sfarsitul secolulni XVIII trdiail :Setrar MINCU FALCOIANU., ispravnic de judetul Muscel,

impreuna cu Dum. Papazoglu, la anul 1787, orinduiff deMavrogheni W. (v. Ureche Ist. Rom).

Marele VORNIC MATE1 FALCOIANU (citat la 1794), avea denepot pe : IoAN FALCOIANU biv-vel serdar 1792 si 1794, incare an erea numit i ispravnic de Prahova. Sotia lui IonFdlcoianu erea Ilinca, fata serdaresk Bälasa Bengeasca.

In fine : DUMITRACHE FALCOIANU vel paharnic si fost m.clucer in divanurile luI Mavrogheni Vod5 (August 1, an 1788),Dupa cum se vede din actele mitropoliel (Arch. Stat ; ne-treb. pak. 369, 188), el a divortat de sotia sa Elena.avu pe :

STEFAN FALCOIANU, de la care ail rémas maI multe actede familie, in carI a citat la 1794, fiind insurat cu Anastasiafata Zoitel Dona.

Asta-c,li familia e represintata prin urmétoril descendentI :Generalul STEFAN FALCOIANU, n. 1835, oficer la 1856, Co-lonel la 1877 si sef al StatuluI-Major in campania din 77-78.General de Brigadd 1883, ministru de résboiii. 85-85, ge-neral de divizie si retras 1895; membru al academiei ro-mane, etc. Copii are pe :

STEFAN FALCOIANU oficer de artilerie, si Lucie casatoritaCu Nic. Romanescu.

Apol, veril : COLONEL MIHAIL Falcoianu (la Craiova),Colonel ALEX. FALCOYANU (frap); i GRIGOME FALCOYANU.

www.dacoromanica.ro

Page 258: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FARCAANIJ(VALACHIA)

Strémosul acestei familii olterie de la Romanati, eravestitul AGA FkRICA, iar dupe adevératul sèú nume: POPASTOICA DIN FARKA, unul din cei mai viteji capitani al luiMihai Viteazul, rémas in amintirea poporului, care si azi11 cantd In baladele sale :

«Popa Stoica din Färcasl«Care sare siapte PasI,«Mosul Färcasenilor«Scia sérna

Ruinele caselor sale se mal afla inca pe muchia untildeal la Farcasul de mijloc,(v. Odobescu, Antiq. Rom. p. 31)unde mal zidit case de urmasii se. Originalui Stoica erea de la satul Farcas, aprbape de Olt, posedattimp de aproape patru secoll de familia lui. Se slice cd elfiind preot s'a lepädat, si luand armele contra Turcilor, sedistinse asa de mult in rdsboaele lui Mihai Viteazul in catajunse unul din ce mal iubiti boeff si mare aga al luiMihaf, care-1 réspldti in multe randuri. La anul 1595, Iulie16, «alese Mihal Vodd osti care erea mai de folos si lepune cap pe Färcasiti Aga...», trimetandu'l peste Dundresà lupte cu Turcii din pärtile Vidinului. El fu atras incursä de Pasa turcesc care comanda o armata de 30,000de oameni «si fu résboi tare multa vreme, dice cronicaanonima, insa cea de apol biruira Turcii oastea lui MihaiVodä, i cap fura caldri dinteansiI scapard cate ceva, insäputini, iar pedestrasii pierira cu totul». (Mag. ist. IV p. 280).In acea batalie muri luptand çi Färasanul cu mai multi

www.dacoromanica.ro

Page 259: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

216

boeff. In acelas an, el coprinsese Cu putin inainte Nicopoli,pe care-1 prefäcu in cenusä; dar fb."cu gresala de a inaintaapol prea mult, perc,16ndu-si viata i intreagd armata sa.Mihai fu mult afectat de moartea viteazulul sal sfetnic.

In comuna Fdrcasele se afld o movild, care poartá printraditie numele de «Mdgura FdrcdsanuluTD.

Fiul lul Aga de la Farkas, a fost:Marele STOLNIC RADU FARCASANUL. La anul 1639 erea

vel cdpitan din Farcas, al doilea vistier la 1652, marestolnic la 1657, si mare vornic. La 1626 ca mare comis ecitat: Radu Fdred.'sanul comis «al lui Popa Stoica». Elfu ucis de catre Pr. Mihnea III la anul 1658, cu RaduCändescul, Badea Comäneanu, Cdmpineanul, Buicescul,Färdianul, etc. «abdtandu-i de si-ati tdiat boierii indemnatde dracul...». (Mag. ist. IV 351).

Inainte cu un an (1657), Constantin Vodd trimesese cuosti in potriva marelui spdtar Chriza ce venise sà ja dom-nia fériI cu Seimenii séi, pe Vornic Preda Brdncoveanu,Radu stoln. Färcdsanu i Ivaco Acenariul, caff deterá omare bdtdlie la Tdrgul Bengäl. SeimeniI furdHrizea-Vodà fiind prins, fu in urmd spanzurat cu parti-zanif sèl, eiar pe boeri primindul cu mare cinste, däruit-ui-ati foarte bine». (id. mag. ist. IV, 344).

Radu din Farcas avea de sotie pe o sofá a lui DavidBrdncoveanul.

Fiul sat': BARBU FARCASANUL vel VISTIER, in luna De-cembre a anului 1674, fiind la mosia Mdrgineni din Pra-hova, la cumnatii sèi Mihal i Iordache Cantacuzino, oa-meniI 'di Duca Vodà ce se afla la Cocorésti, venird armatisá prindä pe CantacuzinestI spre a'i duce la Snagov dinporuncd domneascd. Serban Cantacuzen Logofétul fu luatde la mosia sa Drdgdnesti, iar de la Mdrginerii MihaT.Spdtarul, eiar frate-sAti Iordache cu cumnatu-séti Barbuscdpard din ochii lor i trecurd la Brasov».

Barbu Färcdsanu a fost si vel logofét; iar la 1662 e a-mintit ca enepotul agài Farcas».

PARVUL FARCASANUL logofétul, fugi din tara la Sibiti in

www.dacoromanica.ro

Page 260: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

217

anul 1684, afland ca vine domn al Orel Duca Voda. «Earboerif ce ad trecut in tara unguréascä anume acestii:Gheorghe Banul, Stroe Vornicul, Ivasco Logofétul (BA.-leanu), Hriza Vistiernicul, Neagoe Banul Secuianul, ParvulFarcasanul, Hrisoscol vataf, i multI boeri Mehedintenliugit». (Letopisetul lul Amiras t. III, 155). El träia incà pela 1700, fiind mentionat de un document. (Arh. St. B.com. I. Tud.).

Dupé toate probabilitatile crea fiul luf Radu, decI fraieleluI Barba, cu care e contimporan.

Listele administratiunei austriace a OltenieI, coprindéndboeriI din Oltenia ce ail contribuit benevol pentru dénsa(v. Hurmuzachi. Doc. rom. t. IV), citeazd pe fratii:

HRIZEA, IORDACHE i TUDORASCU FARCASANUL din Ro-manatI. El sunt doveditl ca fratI printr'un act din 1738,cand murisern. (Arhiva) Tudorascu, care dupa 1720 secalugärise sub numele de Antoniii Eromonah, a avut fiI pe:

Vel STOLNICUL MATE! FARCASANUL, (1758). In divanultäril* de la 1731 11 intalnim ca mare stolnic. Apol este a-mintit inteun act al fiuluI ski din 1746, cand nu maitraia, ca biv-vel setrar.

RADU LOGOFETUL FARCASANU fluì sèú crea insurat, la1749, cu Polichronia fata réposatului Matei Greceanu biv-vel vistier.

0 alta bransa din Farcb'senI, alaturI cu cea de mai sus,trebue sa fi fost de aproape inrudita cu ea. MIHAI CKPITANFarcasanul, care trnia la sfarsitul secoluluI XVII (poatefiul lui Barbu), a avut dol fff :

CONSTANTIN FARCASANU, fost biv-vel setrar inainte de1700. Probat prin documente din 1701, 1711, 1719 in lis-tele de boeri ale ocup. austriace, i in 1731. In memorialulboerilor oltenI adresat la 1720 principelui Eug. de Savoia,semneaza si dênsul: «Constantin Pharkasanul».

El era insurat cu Maria, fata jupäneseI Stanca Cotofénca.BiV-VEL VORNICUL SERBAN FARCASANU, fratele luI Con-

www.dacoromanica.ro

Page 261: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

218

stantin, e trecut la 1719 printre principalif boerI din Ro-manat, cu cei alp FdrcdsenI. El a avut de fil, pe: RADUFArcasanu, 1738, si pe

Setrarul SERBAN FARCA8ANU, cdsdtorit la 1742 CU MariCaCantacuzino, de la care se näscurà 3, copiff

MARIUTA mdritata cu Constantin Hrisoscoleo ; MniAlFArcasanu, alugdrit i egumen la o monAstire din Olte-nia ;

Räducan saü RADU FARCA§ANU, care s'a insurat cu ne-poata mitropolituluI Grigore al Ungro-Vlahief; la 1804(April), Radu FArcasanu erea biv-vel vätaf de aprozI.

TUDORWU Farcasanu, poate nepotul (?) celuiCu acest nume, erea insurat la 1784, cu fata Magdalineimonahia Poendreasa, sotia reposatulul Constantin Poenaru-Scurtu.

Pitarul ENACHE FARCA§ANU, la 1788 erea numit de princi-pele Mavrogheni, ispravnic de Romanati.

Din aceastd veche familie, sunt Inca descendent direct'(in Oltenia) si carl se cunosc, aldturI cu altiI cari aú luatnumele dupe" mosia FArcasele.

www.dacoromanica.ro

Page 262: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FILIPES CU(VALACHIA)

Din marele boer DRAGHIC1 VORNICUL de la Mdrgineni(1540), prin fiul séü Udriste, se trage familia Filipescu.(V. Florescu).

Dupe' traditie se zice cà trunchiul familiel erea un BuGA,tatäl luI DräghicI, care trdia dup6 1400, in al XV secol.Str'émosiI acestuia veniserä odatá cu descdlecarea luI Radu-Negru, fiind seniori puternici in Fägäras inch din al XIIIsecol, comti aI imperiului si stdpanI al muntilor Arifuldin Fogras. De la Bugá se spune eh' ar veni numeleorasuluI BucurestI, fondat pe domeniul lui. (V. Pappasoglu-Istor. Bucurestilor p. 5-6.)

Fiul vorniculul Dräghici de Märginerif si al jupaneselMaria de CoianI, erea : UDRISTE POSTELN1CUL din Märgi-neni (1570), care avu maI mulçi copil, intre care DoamnaElena sotia luI Radu erban Basaraba. 1) (Dupe' genea-logia familief, un fill al sal care se numea FILIP, a datnumele mosieI i neamuluI Mosiase aflà pe malurile riului Prahova, intre FlorestI i Margi-nenI, si coprinde dou'é mari sate : de Têrg i de päidure.In judetul Prahova, aceastä familie mai posedà din ve-

1) Un fit' al lul tidriste, a avut dof fiI, anume: Dumitru i Iane.DUMITRA§CU CLUCERUL din Filipestl ca biv-vel stolnic la 1645 ereains urat Cu jupâneasa Voica. Inteun hrisov din 1652, e citat «Dumi-tru stolnic IANE SPATARUL, fratele luI Dumitru, creaginerele jupAniteI Maria, flea lui Stoica postelnicul din Bucov.(Doc. Arhiv. St. Buc. ; I. Tud.).

www.dacoromanica.ro

Page 263: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

220

chime, satul Bucov, capitala a fostului district Secueni,unde se aflaú vechile el' palate.

PANA FILIPESCUL, urmasul lui Udriste, mare Spätar alValachiei, traia pe la 1650 in timpul lui Matei Vv. Boerinsemnat, cronicele vorbesce adesea.

El repara la anul 1646 monastirea din Margineni. Isto-ricul Hamer (XI, 79. dup'é Blaremberg) dice despre dên-sul : «Mihnea, inimic inversunat al lui Const. Cantacuzinosi al gineresei Filipescu, care se refugiase la Ghica prin-cipele Moldovei, hotari peardà pe amandoi» (1659).

Sotia sa erea o flea a postelnicului C. Cantacuzino, dela care a avut 3 copil : Maria, sotia Banului BarbuMilescul ; biv-vel STOLNICUL MATET, fost mare Aga la1680, care a avut un fiti SERBAN, ftori spatar la 1698.Matei Filipescul la anul 1694 se afla printre boerii caremerg la Iasi in suita Doamnei Stanca, cu ocazia nunteificei lui Brancoveanu, Maria, cu Const. Vv. Duca. La1716 domnind Nicolae Mavrocordat, a insurat pe Ionitafiul lui Iordache Rosetti «dandu'l pe 13AuNA din feteleStolnicului Mate' Filipescu i miluindu'l cu hrisov dom-nesc». (Radu Popescu. Cron. IV, 129); in fine al treilea fiùal lui Pana:

CONSTANTIN FILIPESCU CAPITANUL, (1680), boer insemnatcronicar. El a scris : «Istoriile domnilor térii romanesti,

scrise de Constantin Capitanul», una din cronicele celemai insemnate ale Valachiei incepend de la Radu Negru'Ana la Serban Cantacuzino. (Publicatá In magazin istoricpentru Dacia, de Laurian i Balcescu). Pasagiul prin care sfar-seste, e acel in care povesteste cum a fost trimes la anul1688 de Serban Voda' la Pr. Apafy in Ardeal, spre a aducepe postelnicul Grigore Bäleanu, «Constantin cäpitan Fili-pescul ¡End vèr Cu mama lui Grigore Baleanul», pe care'lcasatori dupé fica sa Smaranda Cantacuzino. (y. Cron. tomII, p. 55). Constantin Filipescu avu 2 fii: RADU, 1698,.

marele CLUCER GRIGORE Flipescu (Grigorascu), al caruifia care continua filiatia, este

PANA II FILIPESCU, MARELE BAN. La 1747 erea vel setrar

www.dacoromanica.ro

Page 264: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 221 -

si in acelasi an vel postelnic, dupe cum reese din acteledivanului domnesc. Vodä. Mavrogheni Il exila (1788) impreundcu fil sél Dinu si Nicolae la Muntele Athos. Sotia sa ereaAna Campineanu.

La 1743 se vorbeste de ANcuTA Filipeasca s't sorasa Maria, care murise in acel an. Acestea sunt surorile maimarl* ale Banulul Pand, cad inteun act din 1747 se spunerea Const. Filipescu a avut métusa. pe 1VIatia.

Banul Filipescu si sofa sa Ana, aft avut 3 fete si douibdeff.: Constantin si Nicolae.

NICOLAE FILIPESCU, al doilea, dete nastere une ramureprin fiul sèü. El avea de copii pe Savasta Racovitza, Ma-ria a lui Toma Kretzulescu, si ALEXANDRU FILIPESCU su-pranumit «Vulpe» din cauza ca fiind delegat al boerimeipe langa Tudor Vladimirescu la 1821, si-a indeplinit mi-siunea cu o deosebita dibacie. Fost logofét al dreptateietc. si mare Ban. El muri la anul 1856 (n. 1775), si avufill pe : ION FILIPESCU (1811-63) fost ministru de externe,loge& al dreptätei, Caimacam de Domn dupe Alex. Vv.Ghika ; apoi deputat, ministru de justitie sub Cuza, etc.Cdsätorit cu P-sa Elisa Bibescu. Fitt* (actual) : ALEXANDRUFilipescu. -

MARELE VISTIER CONSTANTIN FiLIPESCU (Dinu), 1751 1817,Bcq-boer al Valachiei si mare vistier 1808-10, fiul Banu-lul Panä II Filipescu. «Grand et bien fait, dice N. Bla-remberg, gai, affable, d'un aspect majestueux, réligieux,généreux et pieux comme pas un. 11 eut une vie brillante etpleine de grandeur, il fut un fervent défenseur de lapatrie et le soutien inébranlable du pays». (Instit.deRouina-nie ; Bl.) In mal multe randuri putea sa fie numit domn altarii. La 1810 erea, exilat in Rusia la Ecaterinoslav.Din casatoria sa cu Zoe Ghika a avut 6 copil", din caritrei fice : una fu maritata cu generalul rus de Fonton,Caterina cu Slatineanu, si Ana cu George Bals. Baetii aftfost : Grigore, George si Nicola e, fie-care capul unei ra-mure.

I. BANUL GRIGORE Filipescu, fost mare spatar i vornic,

www.dacoromanica.ro

Page 265: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 222 -

a avut fiti pe DUMITRU Filipescu, insurat Cu Elena Filipescu.II. Marele BAN GEORGE FILIPESCU (Iordache), 1765-1855.

Fiind mare vornic, la 1832 acea parte din comisiunea mun-teniei pentru regulamentul organic, impreunA cu BanulGrigore Bàleanu. La 1834 fu candidat la Domnie, darcombdtut de Rusi. De la 1843-43 caimacam domnesc alprincipatului cu Cornescu i Vdarescu. t la 1855 sigropat la monastirea Radu Vodd din Sucuresti, unde dinvechime isI aveati mormantul membrii familiei.

De la sotia sa Caterina Bals, a avut cinci copii: Efro-sina Ghika ; Constantin ; GEORGE FILIPESCU (DAULI), co-lonel de cavalerie. Fusese in armatd ruseasa, distingén-du-se prin bravurd in résboiul CrimeeI, pentru care i sedete o sabie de onoare. In urmä in armata românà panäla 70. Reintrat in armatä. la 1877, fu atasat adjutant pelangd marele Duce Nicolae. (n. 1811 t 1889) fa'rà copii; --Emanoil; si Zoe sotia lui Aristid Ghica. Din acestia,doi aü descendentI:

Postelnicul CONSTANTIN FILIPESCU, fiul Banuluidache. (1804 t 1847). Fost militar, efor al scoalelor si se-cretar al lui Kiseleff, mare logofét, etc. Avea de sotie pefica lui Bals din Moldova, de la care doI copii : Maria so-fa senatorului TUS Catacaz, Si GEORGE CONSTANTIN FILI-PESCU, senator, fost Maresal al PalatuluT, agent diplomaticla Petersburg, etc. CdsAtorit, 1. cu Natalia Ghyka, 2. CuLydia Hangery.

EMANUEL FILIPESCU, fratele cel mal mic al luI C-tinsi fiul lui George; din cdsdtoria sa cu fica lui Stefan Bu-joreano a avut fig pe : GEORGE - EMANUEL FILIPESCU, mareproprietar, etc. cäsatorit cu Maria Bäleanu ; iar fic5. peAlexandrina General Zefcari.

III. Logofétul NICOLAE FILIPESCU, al treilea fiti al vistie-rulul Dinu, fu insurat Cu Safta Hrisoscoleo i avu trelcopii : CONSTANTIN Filipescu (1807-54), insemnat ìn mis-carea de la 1848 când a fost ministru de finance, t inexil la Paris. Insurat cu fata luI DrugAnescu, n'avu insäcopiT. Colonelul SCARLAT Filipescu, t neasatorit; si

www.dacoromanica.ro

Page 266: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 223 -

Vornicul GRIGORE FILIPESCU, insurat Cu Asica Rosetti,avand fiü pe: NICOLAE FILIPESCU, fost primar al Capitalei,deputat, etc. Vice-prezident al Cameref. Cdsdtorit cu MariaBlaremberg, avand copiI : Grigore, Constantin, Maria, Ella

Jeana.

Dintr'o ramurà inrudità a familieI : MIHMTA Filipescuclucerul, i fratele sé Iancu, trdiati la inceputul secoluluI.

IANCU FILIPESCU, cdsätorit cu o Nenciii, a avut 3 fiI si3 fete, anume :

1. Iancu, 2. ALEXANDRU FILIPESCU irisurat cu P-sa Ale-xandrina Ghika, având copiI pe ALEXANDRU, AlexandrinaKiseleff, Maria si Constanta: 3. COSTAKE FILIPESCU in-surat cu P-sa Maria Ghika, de la care doI copii : CON-

STANTIN Filipescu, mare proprietar, chsät. Cu M. Gherassi ;si Maria cäsdtorità C. OlAnescu.

Fetele lui Iancu Filipescu aú fost: Elena, mdritatä.cu Miticd Filipescu i apoI cu Ion Otetelisano ; AlexandruLens ; si Smaranda

Armele vechi ale familieI sunt : scutul impärtit ori-zontal In douè pàrtI. Partea de sus impärtitä si ea in douë;cea din dreapta de aur, cea din stanga verde. Partea dejos rosie. Peste tot un cerc (albastru) in care se aflà ostea cu 8 raze, fie-care razà in lungime jumétate argintjumétate purpur. D'asupra, vulturul santuluIcu doué capete, surmontat de coroana comtalà. Deviza:Potius mori quam foedari».

www.dacoromanica.ro

Page 267: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FILIANU(VALACHIA)

Familie originará din Oltenia, avênd veche proprietatein satul Filiasii (Do1j).

In istorie si Cronice apare pentru intaiasi (lath" in primajumkate a secolului XVII, prin DtmuTRu FILIANIJL, MARESLUGER7 vel pitar si Postelnic, citat de numeroase docu-mente, intre 1620-50. La anul 1630 erea mare Cápitan;iar la 1636 ca mare pitar zideste, in timpul luí Matei Vodä,monastirea Crasna din Gorj, unde este si locul de imor-mêntare al neamului sal. In capul pomelnicului e: «JupanDimitru Filisanul vel pitar». Inteun act de vêndare dinan. 1629 e citat ea inartor: «de la Filiasi Dimitrie Cápi-tan». La 1647 erea mare sluger. Sub Leon Vodd, in1630, cronicariI ne vorbesc (V. Cronica anonim. IV, 311; si

§incal) de boerii nemultumiti cu impositele peste mésurdce punea acest domn téril, si earl' fug in Ardeal la Hateg.13 Octombre acel an. Acesti boeri ereail: Matei AgaBasarab, Aslan Vornicul, Gorgan Spatarul, Barbu Brd-descul paharnicul, Dumitru Slugerul Filisanu «si ined altimulti boeri, cu toff locuirá la un loc, avênd mare cin-ste si socotintd de la Racoti Georgie Craiul, si de la toffnemesii», cum dice cronicarul.

Vel-Slugerul Filisanu avu cinci copii, dupä cum ne aratádocumentele.

Un chrisov domnesc din 1654, emanat de la ConstantinVV. Serban (in poses. C-teliff Talievici), a rèmas, in care sespune Ca' téranii din satul Dêrvar din Mehedinti, fiind prinsicu minciuni si bárfeli contra BOERILOR FILIEIIi7 drept pe-

www.dacoromanica.ro

Page 268: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 225 --

deapsd li s'ad ras capul si bärbile «ca oamenI rél i vi-clenI».

Posteritatea slujeruluf Dumitru de la FiliasI se urind princopiil sel, anume:

BARBU POSTELNICUL, citat 1662, si apoi la 1663 ca spa-tar ; sluger ot Ragova la 1667; mare vistier la an. 1673.

VASILE FILISANUL, 1669, In acte de mosie; in urmd, cd-lugdrit, e arhimandrit i Egumen al mondstireI Tismana,unde a si murit.

MIHAI FILISANUL SPATAR, citat ast-fel la 1650, fost si COMiSmare. El avu de ficd pe Jupanita JUDITA, pe care o regäsimIn pomelnicul mondst. Cdluiul din Romanatzi, ca: «fica lulMihaI Comisul, nepoata luI Dumitru stolnicul ot FiEa muri fenérd la anul 1661.

PREDA SLUGERUL, citat ca postelnic intr'un act din 1650,cu fratele se'd MihaI. A avut un fid Vasile. (doc. din 1671).

Sora acestor patru fratI erea JUPANEASA ILINCA, care trdiaIn timpul lui Matel Basarab, si care se mdritd cu Preda pitarulBrdtasanul, ludnd zestre satul Sablonita din MehedintI.

Nu suntem in putintd de a sti al cdruI din acestl fecioriai luI Dumitru Filisanul, sad nepotilor seI, erea fia CON-STANTIN FILISANU, «Fivizanul», cum e transcris inteun me-morial al boerilor valachI, din anul 1720, pentru Austria.(trad. ; Hurmuzache VI, 330).

In tot cursul aceluI secol, al XVIII, FiliseniI ail trdit inCraiova, ca unii din principalil marl boerI aI OltenieI, alecdror mosiI pe vremurI ereail numeroase, si din call aFiliasilor s'a pdstrat tot-d'a-una In familie.

Cel din urmd descedent al acestei vechi familiI s'a stinsIn zilele noastre, prin DUMITRU Filianu, cdsätorit cu Srna-randa Filipescu (-1-4 1899), imormantatI in masoleul de laFiliasI.

www.dacoromanica.ro

Page 269: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FLONDOR(BUCOVINA)

Veche familie a Moldovel, care apare in istorie printreboerif mari, Inca din al XVI secol. Dupe cum spune unhrisov domnesc al lui Grigore Ghica din 1730, dat vorni-culiff Serban Flondor : «...Din inceput porecla lor a fostLA.PUSNEANU, dup6 acie aü rémas Albota dila Pavel Vor-

»

Genealogia familiei se stabileste inteadevér, in linie ne-intrerupta, de la :

CONSTANTIN, boer mare in secolul XVI, care pare afi fost un fiti natural (?) al lui Alex. Wodd Läpusneanu,si care era KNEAZ in Kiew. Diploma imperiala austriacadata. familiei Flondor la 1796 dice : «..Antiqua et nobilis-sima familia Albote procedere (Flondori), & etiam cumprincipibus affinitatem habuisse..». Asa s'ar pu-tea explica si porecla de Lapusneanu ce avea familia,inainte de a se numi Albota, dupe" cum spune documen-tul citat al lui Voda Ghica.

Kniazul Constantin, a avut doi fif :PAVEL ALBOTA marele vornic, i IOAN ALBOTA, cari p6rtà

acest nume de familie, cum clic documentele, dupé bunullor de dupe" mama. (Boerul ALBOTA erea mare Postelnical IVIoldovel., de la 1531-37.)

Fiul lui. Pavel Albota., din Ruxandra, fica lui PetruRares (?), a fost :

Marele armas TOADER FLONDOR, care luà cel d'antal po-recla de Flondor, rémasà ca nume al familieT, in loe deAlbotä. Cronicele Moldovei vorbesc in cate-va imprejuraff

www.dacoromanica.ro

Page 270: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

227

de acest boer. Ast-fel vornicul Neculce (let. II, pag. 215,227, etc): la anul 1679, Duca Vodà cu trel boeri, VasileGeüca visternicul, George Bogdan v. jignicer i LupulStolnicul, umblaserd sä adune trupe spre a'l detrona. Prin-dënd pe acestI boeri i-ail mustrat, i aù oränduitpe Toader Fliondor, vel armas, poruncindu'l de le-ail täiatcapetele la tustrii, áiva amiazä di la fontänd, inaintea, por-tii curtilor domnestI...». In 1684, Dimitrasco Cantacuzinope atunci domn, fiind in rivalitate cu C. Cantemir, spre anu pierde tronul, mai multi boeri se duserä la Turd: caceard de domn pe acest din urmä, cea-ce se si intamplà.Flondor rémase credincios lul Dumitrasco Vodà, cum po-vesteste cronicarul, «si Dumitrasco W. lui Fliondor ii arätadragoste i milà cdtre dânsul...» (id).

Vel MEDELNICERUL ERBAN FLONDOR, fiU1 lui Teodor,primi de la Grigorie W. Ghica la anu11730, o confirmareIn vechea stare boereascd, proband tot deodatd prin do-vezi, descendenta neamului ccredincios boeriul Domnieimele Dumnialui Serban Flondor ce l'am fäcut medel-nicer mare si Vornic la Câmpulungu rusesc...» Demnita-tea de vornic de Câmpulung o pdstrd mai mult timp. La1749 inteun docum. din 1 Tillie, il gäsim iscälit Cu multialti boeri. El avusese multe mosif : Sipotele, Putila, ',/2 dinCâmpulungul rusesc, Milie, Hlinita, Bainu in Bucovina ;Robeliceni si Melenconti in Basarabia ; Domuseni si Bivo-lari in Moldova. Avea de sotie pe Catrina fata serda-rului Vasile Bainski, prin care era inrudit cu familieleUreche, Arap i Buhus. Multime de acte pentru regular'de mosii in Bucovina, sunt subscrise de dhisul. CopiiséI aü fost :TOADER FLONDOR, insurat CU o Stärcea ; Lupa Craca-

lia ;IOAN FLONDOR, insurat cu Nastasia Arap ; el träia incA

pe vremea ocupatiunei austriace a Bucovinei, unde ereastabilità familia sa de mult, i unde a rèrnas pand astäzi.Prin 3 fii ai sèi se continud descendenta farailiei, divizatàIn trei branse.

www.dacoromanica.ro

Page 271: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

228

Fiji lui Ioan, adica : Gheorghe, Ioan, Constantin, Dimi-trie i Vasile, aü primit de la imp 'ératul Iosef II nobilimeaaustriacà, aêvnd in vedere importanta acestui neam inMoldova, cu titlul de «CAVALERI DE Flondor» (ritter von),prin diploma din 1796, Aprilie.

VASILE, cel mai mare si ION cel mal mic, nu avura." ur-masi. Surorile lor ati fost : Elisabeta, Alexandra Starcea,Maria Wassilko i Anica Potlog.

Din fratiI lor : Gheorghe, Constantin i Dimitrie, cei altifii af .111I Ton Flondor, divizat 3 ramure existente, sicarl posed inch' astazi o parte a mosiilor lui Serban.

DIMITRIE CAV. FLONDOR, din care antaia linie, insuratcu Anica de Wasilko, a avut copii pe : Mihai, Dimitrie, Ion,Isidor, Leon, Casandra Giurgiuvan, Maria Ianos, si

GHEORGHE CAV. FLONDOR, tOti: deCedatl in acest secol.Din Gheorghe i sotia sa Elena de Volcinski ail re'rnas2 fif : Nicolae,

GEORGE C. DE FLONDOR, Seful liniei acestia, posesorulmosiei RobelicenI din Bessarabia, insà stabilit in Buco-vina. Cdsatorit Cu t Aglaia de Goian, a avut 2 copii :

OTHON FLONDOR,--i. Elena, casa.toritä. 1. Baronésa Styr-cea, 2. Contesa Bigot de St. Quentin. (act.)

GHEORGHE FLONDOR, alt fia al luI Ion, e capul li-niel a doua, posesóre a mosiel Hlinitza din Bucovina. Dinsotia sa n. Gaffenco, George Flondor a avut cinci copii :

Emanoil, Ecaterina barelna. Wassilko, f Olympia deTabora, f GEORGE Flondor (4 copii :

ALEXANDRU FLONDOR, Seful actual al acestei uniI. Casa-torit cu . . . n. Kalmucki f, are de fib*. pe :

EMANUEL FLONDOR, deputat, etc. casätorit cu Elena deZotta, avênd ficä pe : Maria.

CONSTANTIN Flondor, insurat Cu Parascheva Cal-mutki, a avut urmatorii copii : Ecaterina Grigorcea, Nas-tasia Perjul, Maria, Elisabeta Verdes, GHEORGHE (fica Ele-

www.dacoromanica.ro

Page 272: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

229

na Nicolae si Dimitrie. Linia luI Constantin s'a im-partit in cloud' prin acestI doI din urma fif aI si, o bransarémasa in Bucovina, cea altä mutatd in Basarabia :

DIMITRIE FLONDOR, insurat Cu o Filodor, ambii dece-datI, a avut parte mosia Glinca din Basarabia, unde s'astabilit si unde traesc adl copiii sei, posedand i indi-genatul rusesc.

NICOLAE CAV. FLONDOR, casatorit cu Ecaterina deCarste, e capul celeI de a treia branse din Bucovina, careposede mosiile Rogojesti, Storojineff i Ropcea. Copiillui Nicolai Flondor aú fost doi : George si Eufrosina ba-rond Hurmuzake.

GHEORGHE FLONDOR, insurat CU Isabella de Buchental,ambii t, aú avut sapte copii, anume : (Aglae, Costachi,Ecaterina, decedatI) ; Elena maritata' Mavrocordat;

TEODOR FLONDOR, casätorit CU Maria n. CiUritu. avAndtrei copil : Constantin, George si Isabela ;

IOAN FLONDOR, CAS. Cu Elena de Zotta ;NICO FLONDOR, cdsätorit cu Elena de Grigorcea.

18

www.dacoromanica.ro

Page 273: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FLORESCU(VALACHIA)

Veche familie, originar a* din judetul Prahova i cunos-cutà din sec. XVI.

Un strémos Poate al acestel familii, a cdrui legAturd insACu cei posteriori nu e cunoscufg, ne apare in sec. XV, inpersoana lui

JuPAN VINTILA FLORESCUL, in 1483; pe care '1 gasim camartor printre boerii lui Vlad W. Tepes, inteun documentde confirmare al boerilor Mihal i Manea pentru satul To-per. (5 E curios faptul a e citat chiar in act:«Jupan Vintilà Florescu», cea-ce e un caz aproape unic peacele timpuri, de oare-ce boerii Valahiei nu iaü numelede familie de cat tocmaI in sec. XVII, mal ales dupà"

(Arch. Hasdeh ; 1866 tom. I)De alt-fel numele de Vintild se mai repetà in aceastà

familie.Dup6 documente, genealogia sigurd incepe, un secol

mal târziü, prinDRAGHICI VORNICUL D MARGINEN!, 1585, cunoscut din

numeroasele documente ale timpului, pe la jurratatea seco-lului XVI. Boer mare, inrudit Cu Basarabii, stäpanea mosiaKärginenif cu pärtile el, din jud. Prahova. Fl e trunchiulcoman al Filipestilor i Florestilor, numitl ast-fel dup6 douèmosii alAturate i aproape de Märgineni, situate pe apaPrahovel.

Copiii acestui DrAghicI, aù fost: MARIA CEA BA.TRANA,care tinea pe Radu vel Logofétul, (1590), i despre carevorbesc multe documente anterioare anului 1600. Ea avu de

www.dacoromanica.ro

Page 274: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

231

fitl pe RADU COmisuL, zis FLORESCU, a carel rainurä se stinsechiar in sec. XVII. Acesta a fost mare clucet vi m. comis.Fu ucis in anul 1664 in satul Nämdestl, de rak facatori,coboriti de la munte. Imormantat la mitropolie.

Din UDRisTE vistierul, fml lui Dräghici, descinde familiaFilipescu. (v. aceasta).

Sora lui Udriste i fica lui Draghicl: ELEVA, a tost ma-ritatä Cu insemnatul boer Ivasco, Vornicul din Golesti.

DRAGHICI ii VoRNicuL ot Corndteni si Margineni, fiulprimului Draghicl, continua filiatia Florestilor. De la sotiasa Vládaia avu 3 copii: Nicolae, Socol i Kera. (y. not, doc.la d. Gion).

CornAteni.Al doilea fiti al lui Draghici (II) Vornicul din Corndteni,

crea faimosul boer Socor. CoaNATEANuL, ctu-e se numiast-fel ca si tatäl sal dup6 mosia parinteasca. El avu desotie pe frumoasa Marula, fica lui Mihal Vv. Viteazul si aTudorei de la Térgsor. Matei Basarab rezidind vechiabiserica din Chmpulung, ispravnic al lucrdrilor a fost Socolclucerul Cornäteanu, cum atesta inscriptia, din Iunie 1635.

(v. Xenop, II, 21). In réscoala Seimenilor de la 1654, el fu ucisde mercenarii résculati : «... asa, fard rusine, inteacea tur-burare a lor intamplandu-selul Socol vel cluciar Cornateanula fi bolnav in casa lui, ca niste hotl si pre el Fati ucis, si

jäfuit casele, luandu-i tot ce a avut.» (Cronica anonim.IV, 328; SincaI III, 81).- Peste un an de la omorul acestui mare boer, pieri ucis

fiul sèìi, CARsTEA DIN CORNATEN1. Seimenil serbi, pentrufapteIe /or, furà concediati de Constantin Serban V. (1655);dar ei in unire cu dorobaritii, se revoltard comithnd o mul--time de nelegiuiri, descrise de cronicari, (mag. istoric. IV, 338)si ucizAnd multi boeri de frunte, intre carT: Georma Banul,Papa Brancoveanul, Carstea fiul lul Socol Cornateanul,Preda Beca de la Maia, Udrea Doicescul, Dumitrasco, etc...El avu o ficd : Ilina, care tinu pe MihaIcea sin Dragul din

(doc. Ad). St.)

www.dacoromanica.ro

Page 275: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

232

Socol maI avu si alp* feciorI, fratI Cu Carste : PostelniculVINTILA Florescul, care tinu pe sora lui Papa postelnic ;IANACHE sluger, care avu sotie pe Ancuta a lui BuneaGradisteanu ; i încá trei fete, cari tinurd cate un boerBrätdsanu, Baleanu si Rudeanu.

Ramura, Co-rnAtenilor se stinse prin fiul luI Vintild, a-nume Socol.

Fiul maI mare al luI DraghicI II vornicul de la Cornä-tenI, erea :

NICOLA PAHARNICUL, 1627, 33, fost vistier i paharnic deCorndtenT, 1626. Probabil, de oare-ce nicl un docu-ment nu afirmä precis, cA fiul sell a fost :

STOIAN COMISUL din FlorestI, biv-vel comis la 1660. Avude la sotia sa Anuta, un fiti Istrate. (Documentele ne a-ratd ca alt fiü al luI Nicolae, pe DUMITRASCO postelnicul,la 1642).

ISTRATE FLORESCUL, de la care se stabileste definitivnumele familiel, citat la 1703 ca fiti al lui Stoian. Sotiasa erea jupaneasa Voichita, de la care se nascu:

ANTONACHI FLORESCU, 1717, boer In Bucurestl (v. Hurmuz.VI. 159), tatäl SmarandeI Kretzuleasca, si al lui

CONSTANTIN FLORESCU, mare Vistier pe la sfarsitul secolu-luI trecut. Avu de sotie o Merisancd, de la care doI fiI,din carI: Manolache, avu copiI pe Alexandru Florescu t,si pe sotia luI Petrache Obedeanu, mdritatd intal cu Be-rendeI.

ION FLORESCU, întâiul fill al luI Constantin, tinu In cA-satorie pe Anica Ghika, fata mareluI Ban Dumitrache.Ion Florescu muri la 1846, lAsand 3 copiI: lordache, Manole

Alecu, din carl se trag treI branse actuale ale Flo-restilor:

Marele Vornic IORDACHE FLORESCU, asdtorit la Brasov,.Cu Anica flea lul Beizadea Grigori Sutzu. Fost m. Logolala 1812, si mare Vornic al te'riI, avu 10 copiI, bäetI si fete,dintre carI:

www.dacoromanica.ro

Page 276: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

233

t GRIGORE FLORESCU.,Sdt. Cu Zoe Assan, avupe TEODOR FLORESCU, al cärui fiti e Paul.

IANCU FLORESCU, fost vice-prezident al consiliului deStat, insurat cu Frosa Filittis, a avut'cinci copil, adic'd :Ion t, Elisa cdsdtorità cu C. Boerescu, Elena, GEORGE, SiALEXANDRU FLORESCU, oficer de cavalerie.

COSTACHE Florescu n'avu copil. La 1853 fu inchisimpreund Cu altii la Nijni-Novgorod in Rusia, unde a simurit.

DUMITRACHE FLORESCU insurat Cu Alexandrinaavand cincl copii : DUMITRU Florescu, cAsgto-

rit cu Constanta Butculescu (copil Demetru, George, Zoe) ;Ion, decedat ; Maria N. Cesiano ; ALEXANDRU, insuratCu Natalia Filodor (copii : Radu si Elisa) ; si TEODORcdsdtorit Cu Ana Berendey.

LuxiTA, al cArei fid este : .BONIFACIÜ FLORESCU, n. laPesta 1848. A studiat in Franta, de unde veni ca profe-sor de limba francezd la lyceul St. Saya, in 1873. Apublicat si mai multe uvragil asupra literaturei franceze

studii literare, etc.6, 7. Frosa si ELISA Florescu, mdritatà cu Ghità Can-

tacuzino.

Din vornicul MANOLAKE FLORESCU, t 1854, al doileafiti al vomicului Ion Florescu si fratele luT Iordache, sedesparte, prin copii se, o altà ramurd. El fu insurat cuTinca Faca, avand urmètorii copiT :

1. GENERALUL ION Em. FLORESCU, insemnat OM politic similitar, n. la 1819, t 1893, 22 Mai, la Paris. Dupé ce astudiat la colegiul St. Saya, fäcu scoala de Stat-major inParis. Intors, principele Bibescu Il insarcinä cu organiza-rea armatei. La 1854 face campania Crimeei ca colonel,atasat pe angä armata rusà. Dupe' unirea principatelor(1859) e ministru de rèsboI. Mai e apol de la 1862-63.De la 1865-66 e ministru de interne si lucrdef publice ;iar de la 1871 panä. la 1876 e iaräsi ministru de rèsboI,reorganizand admirabil armata férii. La 1876 deveni pre-

www.dacoromanica.ro

Page 277: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 234 -

zident al consiliuluI pentru scurt timp, dup6 care venindun guvern liberal, i se refuzd participarea la résboiul pen-tru independentä, decizdndu-se i darea in judecatd a fos-tuluI guvern. La 1890, Florescu e ales prezident al se-natuluT, iar peste un an prezida un cabinet conservator,care tine cdte-va lunl. Retras in stréinätate la 1891, muriacolo peste doI ani. Generalul de divizie Ion Florescua publicat si maI multe uvragif militare, etc. --

El a fost cäsätorit : 1: cu P-sa C. Bibescu si 2: cu AlinaStirbey avAnd urmétorif copil :

Iorgu t tdriä.r 1872; Zoe (1850-63); Maria, cdsd-toritä cu Baron de Szent-Kerestiy ; t Elisa cdsdt. cu Ema-nuel Bdleanu ; i Ecaterina cäsditorità cu Emil Ghyka.

ALEXANDRU Em. PLORESCU, n. la Brasov 1822. A stu-diat la Bucuresti si Paris ; dup6 1848 fu prefect de judet

apoI al politieI Capitale. Membru in divanul ad-hoc, siministru de control in 1862, apoi ministru de lucrärI pu-blice in acelas an, senator si deputat, etc. Cäsätorit CuElena Manu a avut : un fill George oficer, decedat, i 3fiice : Ana Florescu cAsätoritä cu C. Odobescu ; Cate-rina cds. cu Al. Polizu ; it Maria cu St. Sutzu.

Maria, cäsatoritä. Baroanä de Bock W6Ifingen.Elena Florescu, märitatä cu Jean Linche.Zoe, märitatd cu Generalul Krujenstern t. 6. Pau-

lina Iancu Kretzulescu. si, 7. Anica Bibescu, cea maimare dintre copiI.

Al treilea fiü al luI Ion Florescu, din care derivä a treiabransà, erea :ALECU FLORESCU, zis «Avidicä», care de la sotia sa

Elena Cdrlova a avut cincI copil, dintre cari: o fatdConstantza, cäsätorità cu Teodor Bals, si patru iff:

IOAN FLORESCU, t 18... cAsdtorit cu Zoe n. Linche,avand 3 ION Florescu, oficer, insurat cu Ana G.Manu, RADU, Si PAUL Florescu. (si o fatä Elena

EMANUEL FLORESCU, insurat cu Alexandrina Ghika,are o singurà flicä : Constanta.

www.dacoromanica.ro

Page 278: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

235

GEORGE FLORESCU, colonel de cavalerie, cdsätoritCu Zoe Bräiloiii, avand de fig pe: ALEXANDRU Florescu,fost secretar de legatiune, Directorul ziarului «Rouma-nie», insurat Cu Alexandrina PetrovicI-Armis.

ALEXANDRU Florescu, fiul ma): mic al lui Alecu, ca-pitan de cavalerie, t 1894 la Ploestl.

Vechea familie a Florestilor pare a fi strans rudita Cu

BasarabiI, inca de pe la inceputul secoluluI XVI, lucrucare se vede cert prin documente inainte de 1600, cam'.marele Vornic DraghicI de la Marginenl, erea numit decare Domnl ruda lor.

Gäsim chiar la 1543, ca monastirea Gäisenif din jude-tul Dambovita a fost fondatä de marele Ban STROE, fiulmareldi Vornic Dobre, carI apartineaa acestei familiI, dupe'cum spune Col. Papozoglu in Ist. Bucurestilor. (pag. 218)

Aceasta ar fi o proba mal mult pentru vechimea acestuTneam, din care o ramurd secundará a Cornatenilor a ju-cat de asemenea un rol marcat in istoria noastra, printreceI altf numerosl urmasI ii-marelui boer Dräghici de laMärgineni. (v. Gion in viitoarea Istorie a Bucurestilor).

Armele familiei, ast-fel cum sunt asta-zi, coprind : scu-tul taiat horizontal in doué (coupe), d'asupra pe camp deargint un leü ridicat, Orland in labe un trandafir cu ra-mure ; iar jos, pe fund azur un vultur cu aripele intinse,col. natural, cu o cruce in cioc.

Actuali : Teodor ; George, Alexandru ; Dumitru, Alexan-dru, Teodor ; Bonifaciil ; Ion, Radu, Paul ; Emanuel, George :Alexandru.

www.dacoromanica.ro

Page 279: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FORESCU (MogAlde)(MOLDOVA)

Numele vechi al familiel Forescu, e Mogalde, cu careo gdsim mentionatd in cronice si hrisoave din timpuri de-pärtate.

Incä in vremea lui Stefan Vodd (1457-1504), un MOGÄLDEerea printre sfetnicii domnesti, aldturI cu Hatmanul Bol-dur, Pulcel, Movilá, . a.

Un MOGALDE erea pe la anul 1596, Pârcalab al cetdteiHotin, dupë cum dovedesc documentele. (v. uricar Co-

drescu, tom. 18).La anul 1653, letopisetul Moldovei, cu ocazia luptelor

dintre principii Vasile Lupu i Gheorghe Stefan, vorbestede boerul MogAldea, unchiti al marelul loge& GheorgheStefan, apoi Domn al Moldovel. El fu prins de inimicidus legat la Hotin. De acolo Infranse, cu trupele ne-potului sal', o ceatd de nemti. El avea titlul de mare PA-HARNIC Si comanda cu alti boerl de vazd, armatele luiGheorghe Stefan. (vezI Letop. Mold. t. I. p. 325, 28, 38).

SERDARUL MOGÄLDE, se afla la 1711 printre cei 24 hoedcarf aii intovdräsit pe Pr. Demetru Cantemir la HarcovIn Rusia, cum ne spune vornicul Neculce in cronica sa.(Letop. II, 332).

Spre sfërsitul veacului XVII, pe la 1670-80, s'a dóveditc.d. un MOGALDE erea in capul résvrAtitorilor contra until:Domn grec (poate Duca), care aduse in demnitdti o mul-time de greci. Acest boer, fig* al lui IoNITA Mogalde, dinordinul lui Vodd fu prins i adus la Curte. Erea diva deBoboteazd : Vodd porunci marelui cdmdras ca sd lege pe

www.dacoromanica.ro

Page 280: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 237 -

Mogalde la Poarta Curtii dea cincl loviturf in pieptcu buzduganul de fier, cu care se lovea osAnditiI pentruträdare cdtre Domnitor.

Putin dupd executiunea suferità, boerul muri. Sotia saerea o Bucovineancà care avea mosie la Gronita. Ea impreunäcu fiul el si al lui Mogaldea, fugird la mosie lângä. hotarulPoloniei. De atunci el isl schimbà." numele vechia al neamuluiprin cel de «Botezatu» la inceput, apoi BOTEZ, dupd cumerea poreclit tatäl s'ai, In amintirea qilef de boboteaz5..

Acest BOTEZ insurându-se, a avut un fiú SOLOMON, carela rindul séti avu doi bdeti. Cel Ionitä e trunchiulactualei familii ; iar al doilea ENACHI, se insurd cu fata luiBals, avênd un singur fiti ENACHI, Insurat intaI cu fata luIAdam si al doilea cu Smaranda sora lul N. Negri.

IoNITÀ .BOTEZ, flul luI Solomon, se cds5.tori cu Safta ficalui Cantacuzino (Kanta), In seco!. trecut, i avu fil pe

CONSTANTIN FORESCU, care luA acest nume dupd mosia.ForestiI, mostenitä de la mama sa Safta Cantacuzino,schimband pe cel de Botez, pe care acumil luaú toti ovreilbotezati. El s'a insurat cu fata lui lordachi Catargidsi a avut trei fil:

STEFAN Forescu, agb." ; COSTACHI, - SiALECO FORESCU VORNICUL, fost ispravnic la Roman si

Suceava timp de 23 de anI, de la 1834-1858. Erea pre-zident al Comitetului Unirei pentru jud. Suceava ; apoideputat, de la 1859 la 1865, etc. Din cdsdtoria sa cuRaluca fica luI Andries Basotà mare vornic, a avut 2si 4 fice : Safta sotia lui Alex. Millo, Aglae NicolaeSoffary, Ag-lae eds. Dr. C. Dusescu (t 78), si Nataliaeds. cu Cdpitanul Iorgu Vdrnav ; iar fil (actuali) :

VASILE FORESCO fost deputat in multe rinduri, membrula Curte, Prezident de Tribunal, Prefect de Suceava, Se-nator, etc. si CONSTANTIN Foresco, fratele se-11.

www.dacoromanica.ro

Page 281: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GHIKA(VALAHIA)

Origina familieI Ghika .este veche din Albania, unde seintAlnesc cu acest nume maI multe persone inainte de1600; totusl istoricul ei pand in secolul XVII e putin cu-noscut.

MATET GHIKA, trunchiul familiel, s'a ndscut pe la 1565 sia murit cdtre 1620 in Constantinopol. Date maI precisen'ail rémas asupra lul.

Fiul ski, PR. GEORGE GHIKA Vodd, domn in ambele tériromâne, a träit intre 1600-1664. Sub Vasile Lupu fuseseCapukehaia la Peirtd, cea-ce contribui sá fie numit domn.El tinu tronul Moldovel (1658-59), dupe' care fiind invinsde Turd fu mutat in Valachia, unde mai domni un anpand in 1660. Cdutd in acest scurt timp sd aducd im-bundifátirl in tara, dar intrigile lui Constantin Serban precumsi mal multe desastre intdmplate, Il fdicurd sd pérdd TronulPrin stdruintele postelnicului Const. Cantacuzino, fu numit.domn fiul sèú Grigore. Gr. Ghika se ndscuse la KiopruIn Albania in 1600, iar. in 1664 muri; insurat cu fata lulVlasto.

PR. GRIGORTE GHIKA, fiüi precedentulul (1628-1675),domni dupe' 0.011 ski in Muntenia. In prima sa domnie1660-64, cedând intrigilor lui Stroe Leordénu i Dumi-tru Cantacuzino, omoard pe Constantin Postelnicul care'lMeuse domn. Acest fapt indispuse o mare parte dinboeri contra lul, i chiar poporul. TurciI având nevoede ajutorul domnilor térii contra nemtilor, Ghika si Eustr.Dabija al Moldovei pleacard cu ei. Pr. Ghika insd pArdsi lupta,

www.dacoromanica.ro

Page 282: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 239 -

cea-ce fäcu ea Turcil sà peardà bAtAlia de laleva (1664).Grigorascu Ghika acu atunci la bdtdlia de la LevintI, osarjd strélucità si eroica impreunä cu boerii sél. cE demnd,dice Blaremberg, de a rivaliza prin indrdsneala cu acea aEnglezilor la Balaclava...». El si George Vv. Ghika suntpictati calAri si in armurd.

NrAsind tronul fuge la Viena, iar in 1673 Austriaciidaia titlul de principe al imperiului. In hârtiile sale, Tur-cil gdsird scrisorile compromitàtoare ale generalukii deRothall. Tot in acel an (1673) fAcu campania contra Po-lonilor In Ucrania. Impacarea ambelor puteri neintar-diand, Gr. Ghika reveni domn a doua oarà din 1672-74,contimporan cu St. Petriceicu. Lupta cu CantacuzeniI de-vine mal Incordatä, prin puterea lui Stroia Leordeanul,care deposedeazd si persecutä pe acestia, maI ales in timpulcand tinuse loc de domn. Serban Cantacuzino se planse laPoartä, dar Gr. Ghica plätind multe pungi viziru1ui*erbanfu exilat. In cele din urmd Cantacuzenif reusird a'l inlocuiprin Duca V. (1674). Gr. Ghika fusese insuratcu MariaSturdza si avu 2 fete si 1 bàiat :

MATE! GHICA, insurat cu Roxanda fiica lui Alex. Mavro-cordat. Cele 2 surorl ale sale furä. casätorite : Ruxanda cuTh. Calimaki, iar Maria, cu D. Sturdza. Fiji sél" sunt Prin-cipii Grigore i Alexandru.

PR. GRIGORE II GHICA (1690-1752), domni de 2 ori inMoldova si o datd in Valachia, neintrerupt timp de 14ani ; dragoman al Portei dupé N. Mavrocordat, 1711. Dom-niile luf adusera in tara o multime de greci cari citipdtardinalte demnitdti.

In intervalul de la 1727-1741 impàrti asf-fel dpmnia:1727-33 Moldova : «care domn cu mare dar ail cazut petara Moldovel, ca o lumina aú strèlucit plind de .bucurie,precum dovezI sunt insemnatc...» (Amiras). -- 1733-35Muntenia; 1735-41 iar Moldova. Revenind din noil la tro-nul Moldovei in 1747, 11 tinu un an, apoI trecu in Vala-chia parià in 1752, cand muri. In total domnise 19 anI.Avu trei copil cu fata lui Mavrocordat, o fatä i doi fiI carI

www.dacoromanica.ro

Page 283: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

240

domnirä. : PR. MATEI GHICA n. 1728, ginerele lui GeorgeBasa Mihalopol, ocupä. tronul Valachiel 1752-53, cdndschimbdnd cu Const. Racovitzd, trecu in Moldova, undedomni 3 aril pand in 1756. N'avu copil. PR. SCARLATGHICA, fratele séti, t 1766, insurat cu Anastasia Canta-cuzino Deleanu. Domni in Moldova de dou'e. off: 1757-61,si 1764-68; iar in Muntenia 1757-58. A avut 5 bäetI :Nicolae, Mihdf, Gheorghe, Grig,., i Alexandru. ALEXAN-

DRU GHICA fiul séti, ocupd tronul Valahiei de la 1766-68.Insurat cu Maxia Rizo Rangabé, avdnd un fiú: GRIGORE,

tatä.1 luI ALEX. GHICA (1790-1857), poreclit cäciurd mare,Cu care ce stinse ramura luI Gr. II Ghica.

ALEXANDRU GHICA al doilea fié al luì Matel sí frate cuGrigore II, muri in 1741. Fusese insurat cu o Evpraghioti,avind 2 fii : Grigore ci Dumitru. El a fost decapitat deTurd fiind mare Dragoman al Portei, la anul 1741.

PR. GRIGORE GHICA III (1724 1777), Domn al Moldo-Valahiei, decapitat la 1777, este trunchiul branselor

Ghika din Moldova. (v. acestea).Din MARELE BAN DUMITRU GHIKA, derivd familia Ghika

de aqi. Din 3 cdsätoriI, Banul avu 14 copiI, adicd : din intdiacu Eufrosina Caragea : 1 fatä, Ecaterina*) din a doua cu fatalui Vdcgrescu, 4 fete") si 2 WO' : Scarlat si Costache. iardin a 3 cu fata lul Razu, 3 fete ***) si 3 bdetI : Alexandru,Costache, Mih Marele Ban Dumitru Ghica dis «Bdtrdnul»,afost unul din eel mai insemnati hoeri al' térii de la finelesecolului trecut si a trdit intre 1718-1803. Fui séi:

COSTACHE MARELE BAN, n. 1784, ed.'s. CU Ruxanda Can-tacuzino, avu 4 fete1) si 2 bdet1 : Scarlat si MateI (cäs. cufata lui Vdcdrescu), carf n'avurd urmasÌ.

PR. ALEXANDRU VODA GHIKA, (1796-1862), doirm alValachieT din 1834-1842. Nurnit de-adreptul Principe de

*) Cornescu. **) Anica Florescu, Zoita Filipescu, Anastasia Rallet,Anita DrägAnescu. ***) Eufrosina Varlarn, Elena Moruzi, ProfiraBlaremberg,-.

1) Cleopatra Trubeskoï, S. Zefcari, Ecat.Warcanescu,Maria Wicarescu.

www.dacoromanica.ro

Page 284: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 241 -

Rusi i Tura; profita de efectele bune ale tratatuliti din A-drianopol. Comerciul si activitatea agricold a térii mai ales,spori fòrte mult sub domnia lui, i chiar un inceput derenascere in téte privintele incepu sä se iveascd. El fa-voriza partida nationalä, condusd de Rosetti, Campineanu,

Fijad Rädulescu, etc, dar prin intrigile Baro-nului de Ruthman, consulul Rusief, in 1842 Ghica fusilit a päräsi tronul. Ca infatisare era un om fiírte fru-mos si de un caracter bland. Din 1857-58 tinu locul dedomn, fiind caimacan al Muntenia t 1862.

SPA.TARUL COSTACHE GHIKA, fratele sal mai mic H.1797, t 1852, insurat cu fata lui Vdcarescu avu 3 fete, siun fiii MIHAIL, n. 1835.

PR. GRIGORE GHICA V., frate CH Costache si Alex.(1755-1834), e numit in 1822 dupé eteria Greceasca, domnpämantean impreunä cu Ion S. Sturza, domnind 7 9ni.Isgonirea Grecilor fára cdpatai si o Incercare de reformeadministrative si judiciare incepu sa se facä. O noud starede lucruri pärea ca se deschide, cand isbucni résboiul 6-leaintre RusT si Tura, in 1828. Gr. Ghica fu silit sa fuga inTransilvania. Casatorit cu Maria Hangery, de la careavu 6 baeti ; iar al doilea cu Saveasca avu 2 fete (MariaC. si Alexandrina A. Filipescu):

DIMITRIE GHICA, fiul precedentuluI, n. 1816-1897,insurat cu Charlotte Duport. Ca tartar, erea oficer in Gardaimp. rusa. La 1854 magistrat, apoI prefect de politie ; in1857 primar si deputat in divanul ad-hoc. Partizan al unirei.Ministru de culte (1860), si peste un an Prezident al Con-

In 1866 ia parte la résturnarea Pr. Cuza i intraIn guvernul format apoT, fiind pe rand ministru de interne,lucrári publice, externe si President de Consiliti. In1868-1873, Ghica fu prezident al Camerei, in urma al Sena-tului pand in 1888; apoil din noti la 1896, in care demnitatemuri. Avu 2 fice : Maria de Herz si Iza Vladoyanu.

PANAIOT GHIKA, fratele precedent. (1814-1879) ; insuratcu Sultana Rosetti i Alexandrina Moscu, avu 3 ficeAdina Vladoyanu, Zoe Mavrocordat, Irena de Roma.

www.dacoromanica.ro

Page 285: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

242

3. GRIGORE 1813-1861. 4. Gheorghe ; 5. COSTACHEMARE BAN 1804-1867, casat. Cu Sultana Costescu; avénd 5fice i liú: IANcu GHICA n. 1850, casatorit cu Ana Filiti.- 6. SCARLAT GHIKA (1812-1875), Iris. cu fata luI utu,avu un singur fia: ALEXANDRU GHIKA n. 1837. Casatorit : 1.

cu o Tecla la Grange, o Nicolescu, si Efr. Savescu, arefil : ..kLEXANDRU, SCARLAT, IOAN inginer, Nicolae, Dumitru.

BANUL MIHAI GHICA, frate cu Grigore si Alexandrun. 1794 m. 1850; insurat cu o Faka; de la care a avut pe:VLADIMIR GHIKA D. 1832; ELENA, distinsd scriitoare «Dorad'Istria» (1827-88); MateI ; Olga Gr. Sturdza, Sofia C-tesaO'Rurke, i

GHEORGHE GHICA n. 1830. t insurat cu Zoe Canta-cuzino, avand fled pe Adina, casatoritä cu G-rigore P.Olanescu; iar fig pe

MIHAIL GHICA, It. colonel de stat major, insurat Cu E-lena Vdcarescu.

M. BAN SCARLAT GHICA, frate CU Banu Mihai si CU Gr.Gh. Voda, fig al 1111 Dumitru Batranul. (1750-1802). Dintrecopii : NICOLAE Gh. (1795-1862) e tatal 1LIT SCARLAT(1830-1882), care insurat cu fica lui Iancu Golescu avufid pe: NICOLAE Ghica n. 1845. (fice : Alice, Marie).

ALEXANDRU GI4ICA, surnumit barba rosie (1785-1868),e fiul cel mare al Banulta Scarlat Ghica. Fiul séù, IANCUn. 1816 e tatal lui : CONSTANTIN Ghica (1846-1888), carelasd 3 fice si un rid CAlexandru).

DUMITRU GHICA (1793-1845), insurat Cu Maria Campi-neanu, frate cu Alex. Barba rosie si al doilea fiCi alScarlat. Fil avu pe Ion si Pantazi, iar fica pe Maria n.1821, cdsatorita cu Pand Olanescu.

PANTAZI GHICA (1829-1882), t Gird copir, din casatoriasa cu Camille G-uyet de Fernex.

ION GHICA (1817-1887), scriitor i om politic insem-nat. Dupé ce facti studii inalte, se intoarse In tara. Inrevolutia de la 1848 hid o parte insemnatd; dar osciziune intre el si prietenil séi politicI se intampld.Trimes la Constantinopol, pentru a sustine causa revolu-

www.dacoromanica.ro

Page 286: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 243 -

tiunef, la intórcere vècla miscarea revolutionard opritäde puterile suzerane. Partizan al politicei turcesti, cäutas'o indemne amicilor sél, ca cea mai inteléptä. Din 1853-59fu principe de Samos, numit de Turci, in care calitate ludmésurI de represiune contra präddreI piratilor. Intors intara, ocupd cele mal inalte functiuni in stat, dupé cädereaPr. Cuza ; la ven irea luI Carol de Hohenzollern, primulcabinet se formä sub presidentia sa. Päräsind ministerul,continuà sà jelce un rol insemnat, mal ales prin politica sa.onestd. Dupé declararea résboiului din 1877, ti-Al mult timp inretragere. Numit ministru la Londra, ocupa acéstä demnitatepanä. in 1891. Dupé o lunga béia, muri in 1897 la mosiasa Gherganl (7 MaiiI).

Ca scriitor e cunoscut prin «Scrisorile Catre Alexandri»Tapoi «Amintiri din exilul de la 1848», cu multe documenteimportante asupra revolutiunei. In fine «Convorbirile eco-nomice» (1866), fórte importante prin datele lor pretiése sistilul frumos In care aü fost serse; si alte serien i maimiel. CAsätorit cu Alexandrina Mavros, avánd 4 fil3 fice.

DIMITRIE GHIKA, n. 1848, f. secretar general al min.de externe, ministru plenipotentiar. Casátorit cu MelaniaCretulescu, avand fiti pe 1ANcu i douè fice.

SCARLAT GHICA, al doilea flú al lui Ion Ghica n. 1856.De la sotia sa Maria Grädisteanu are fiii : GRIGORE.

NICOLAE, n. 1862. cdsät. cu M. Paciurea, si ALE-XANDRU GHICA, fiul mal mic (n. 1865) al Pr. Ion Ghica,insurat cu M. Catargi (2 copii).

Ficele lui Ion Ghica, surorile lor sunt : Maria Sturdza,Elisa, si Ana colonel Magheru.

Scutul peIrtä.; pe fund verde 12 lacrämi de argint, in rand6 'in -t'ata de 6 cu vérful opus, si intre ele 6 besanti deaur. Se mai adaogä stema Moldovel i Valachiei in quartiere.Deviza : Labor omnia vincit improbus.

www.dacoromanica.ro

Page 287: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GHYKARamura din MOLDOVA -

De la GRIGORE GHIKA VODÀ (1724-1777), fiul WI Ale-xandru mare Dragoman, (v. pag. 240) se desparte prin fiil se,ramurele familieI Ghika din Moldova, numite ComanestI,Deleni, Brigadier, etc. Mosia Comanestii erea proprie-tate a lui Grigore Ghika i i se confiscase la decapitarealui ; apoi la anul 1804 fu restituita familie de Pr. Moruzi.Pr. Grigore a domnit in Moldova din 1766-68, apoI inValachia 1768-9, si in fine iar in Moldova 1774-77. Inurma résbÒiuluI Ruso-Turc din 1769, in care boeriI tèriIse arataserá asa plecati Rusilor,- Austria promise un aju-tor Turciel, in schimbul unel bucati de pamént fara im-portanta diceaa eI, Bucovina. Prin diverse manopere, i princumpèrarea comisarilor turd. de constatare, cu toate pro-testärile Pr. Ghika, a DivanuluI si chiar a Rusie, Buco-vina fu cedata in 1775. Purtarea lul Voda Ghika ereademnä de laudä, i Turcii spre a evita o alianta a lui cuRusii inteun viitor résboI, Il decapitara in circumstantefoarte tragice, la anul 1777. Din casatoria sa cu ElenaRizo-Rangabe, a avut 2 fi! si 2 fete : Alexandru, Dumitru,(Elena si Ecaterina), prin carf deriva bransele din Mol-dova.

PR. DEMETRU GHIKA, fiu/ cel mare al luf Voda Grigore,muri in Rusia. De la el descinde ramura Ghicilor numitldup6 mosie Comanesti i DelenI. Documente autentice(in posesia D-luf D. Ghika Comäne§t1), probeaza filiatia directáintre dânsul- si fiul sal:

PR. CONSTANTIN GHIKA de Comanestl i Delenl. El a fost

www.dacoromanica.ro

Page 288: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 245 -

mare Logofét al Moldovei, si a obtinut titlul de Principeal imp. Rusiei de la impéräteasa Caterina II. Insurat CuMaria Cantacuzino a avut 3 fii: Dumitru, AlexandruGeorge.

DUMITRU GHIKA ComANErf, din insotirea sa CU ZoeRosetti, avu pe Elena Sturdza, Maria Rosnovano,

NicoLAE G-HIKA-C., mare vornic, t la 1881, cäsätorit cuCaterina Plagino. Fiji lor sunt : EUGENIO GHIKA f. depu-tat, etc, cdsätorit cu Caterina Kesco. NICOLAE, f. pre-fect, etc., al' arui fii sunt : ALEXANDRU Si Natalia. Ma-ria Stirbey, GEORGE Ghyka, in fine

DEMETRU GHIKA-COMANESTT, fiU1 mai mare al lui Nico-lae Ghika, n. 1835, fost deputat, etc. A intreprins o expedi-tiune fdcutà in tara. Sonialilor din Africa, de o deosebitäimportantd geograficd. Aceastä expeditie cu cheltueala sa,e prima romaneascd fäcutd pe solul Africa Ea a fost di-rigeatä impreunä cu fiul : NICOLAE GHIKA-C. - Din cä-sätoria sa cu Zoe Lahovary, mai are si ficd, pe Maria, cäsät.cu colonel Leon Mavrocordat.

Alexandru saü ALECU GHIKA mare Logofét, supra-numit «Bilboquet», fiul al 2-lea al Principelul Const. Ghika,e tafäl lui :

PR. GRIGORE GHYKA VODA (1807-1857), Domnul Mol-dovei de la 1849-1856. Se distinse printeo domnie si ad-ministratie fericitd. Reorganizä scoalele in 1851; iar la1854 face actul dezrobirei Tiganilor. El mai infiinteazd«Institutul Grigorian», incurajeazä literatura si libertateapresei, si o multime de reforme utile térif. Mare partizanal Unirei, chiar domn fiind, réspändea singur ideile deunire ale ambelor Off. De si in cei sapte ani de domnie,armatele stréine treceati mereú prin tara, mai ales Rusiiel avu timpul sd se ocupe de progresul térif. Fiind nu-mit pe sapte ani, la 1856 pärdsi tronul Moldovei, edreia 11fu cel din urmd Domn. Fusese numit de Sultan Principecu titlul hereditar. Muri la 1857 in Franta. Cásätorit de3 ori, cu : Elena Sturdza, Anica Catargi, si Leroy-Rollin, avu5 coPii :

19

www.dacoromanica.ro

Page 289: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 246 -

PR. CONSTANTIN GHYKA, f. consilier la Curtea de Casatieministru, etc. Insurat Cu Zoe Plagino ; al cärul unic fitl

este GRIGORE, asAtorit cu Marguerite Cretzianu.P-sa Nathalie ALEXANDRU Ghyka, cdsdtorit Cu o Ro-

setti Rosnovanu, avand fil pe : GRIGORE, cdpitan, cdsdtoritcu Constantza Câmpineanu ; JEAN cdpitan de cavalerie,Lucie. Pr. FERDINAND Ghyka, cds. CU Alex. Cantacuzino(ficd : Jeanne). Pr. GRIGORE, cu Maria BAlAceanu si PR.IOAN GHYKA al treilea fiCt al luí Vodà Grigore Ghika. Om

fost ministru plenipotentiar, general in armata", etc.Ca'sdtorit Cu Alexandrina Moret de Blaremberg, are 3 fiI(actuall) : ALEXANDRU, VLADIMIR 0 DEMETRU Ghyka.

GEORGE GHIKA, al treilea fiü al luI Const. Ghika si fratecu Alecu i Dumitru, avea 2 MO: : George si TEODOR GHYKA,csäsAtorit cu Fenareta Stirbey. Acesta avu iarài doI bäet1 :CONSTANTIN, 0 GRIGORE Ghika, f. prefect, etc.

Din ALEXANDRU GHIKA, alt fill al Princ. Grigore Ghikade la 1777, se trage o aka' ramurd a Ghicilor din Moldova,din care unit s'ati numit «Brigadier». Acest AlexandruGhika maI avusese un frate GHEORGHE, fost general rusescsi t in resbel, ara". posteritate.

Alex. Ghika avu 2 bäett : Grigore i Alexandru.GRIGORE GHIKA mare postelnic in Moldova, insurat Cu

Catrina Cantacuzino-Pascanu ; are urrnAtoril fit : ALEXAN-

DRU - NICOLAE Ghyka, (sotie Elena Rosetti), taral luI: Eu-GENIC Gamu, cdsdtorit cu Elena Cantacuzène (avand 3 co-pil) ; VASILE Gh., cdsät. de 2 ori, cu o Cantacuzinocu o Greceanu, tafál luI GRIGORE Ghika ; si GEORGEinsurat cu Elena Catargi (o singurd fiicd : Efrosina Pallady).

ALEXANDRU GI-mu-Brigadier, al doilea fia al lift Alex.nepotul luI Grigore Ghika Vodà, avu de la sotia sa Ca-

terina Rizo, o fatà : Coralie, si un singur fig :ION G-HIKA, cdsdtorit cu Efrosina Filipescu ; tafal luI

Alexandru, Grigorie si Emil.- ALEXANDRU GI-mu-Brigadier n. 1847, ministru pleni-

www.dacoromanica.ro

Page 290: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 247 -

potentiar. Fost agent diplomatic la Sofia, apol" ministru laBelgrad, etc. Cdsätorit cu Maria Maurojeny, avand 3copiI: Jean, Pierre i Jeanne.

GRIGORE GHIKA n. Dec. 1847. Ministru plenipotentiarla Paris, fost delegat in Comisia DundreI, etc. Cäsdtoritcu Maria n. KeFo ; fii : HENRI 0 GEORGE.

EMIL GHIKA n. 1848. Ministru plenipotentiar la Viena,etc. CasAtorit Cu Caterina Florescu, avAnd 3 fice.

www.dacoromanica.ro

Page 291: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GLOGOVEANU(VALACHIA)

Veche si Insemnatä familie din Oltenia, unde aresediul Inca' de prin secolul XV; avand ca posesie de ori-gind satul Glogova din judetul Mehedintl.

In timpul résboaelor luI Mihai Viteazul, un Glogoveanuse distinse printre boerif comandantI al acestuia.

Boerul DANCIUL din Glogova, pe care un document itinsemneazd In anul 1621, erea strèmosul luI NECULA GLO-GOVANUL, personaj altul de cat Necula Glogoveanu cdpi-tanul ; si pe care Intre 1640-50, 11 gäsim ca Parcdlab, apoivel pitar 1657 si cdpitan, avand de sotie pe JupäneasaFlorica. Copil lui Necula aú fost : ARSEMEN, vel clucer,IVAN (sail Iovan) spatarul. ArätatI amandol prin acte din 1663si 1668.

O filiatie a Glogovenilor, din carI descind cel actuall, sepoate stabili de prin intaia jumétate a sec. XVII, cand träia

VINTILA POSTELNICUL din (ot) Glogova, stapanitoracestei mosil ; si al cdruI fecior, dupë documente (din ar-hiva St. B.) erea

LUPUL CAPITAN GLOGOVEANUL, 1571, ctitor ca i urmasilse, al mondstirel Tismana din Gorj. Acest boer cdluga-rindu-se, luä numele de qmonahul Liontie», dup6 cum netransmit documente datate din 1696 si 1700.

STAICO GLOGOVEANUL, e al treilea din fiiI acestuia. Pelangd un act din anul 1710, maI figureazä In lista boe-rilor contribuabilI In timpul ocupatiuneI Austriace la anti/1719, impreunä cu Matel i Mihal, nepotil se. CeIdoi fratI al' se, ail fost :

www.dacoromanica.ro

Page 292: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

249

NICOLA GLOGOVEANUL, vel cdpitan de Cerneti sub Bran-coveanu Vodà i apol v.-Stolnic (1710). Atunci and seintamplà incursiunile trupelor nemtesti pe teritoriul Orelsub Brancoveanu, cu deosebire ale lui Teleky, in oprirea cd-ruia furà trimesT mai multi cdpitani cu armatd : AtuncI Tukelive'zand ca." n'are ce sá mai facd, aû prins pe cdpitanul celmare din Cerneti, care erea acolo de paza marginii, anumeNicola GIogoveanul tinut multd vreme in obezi».El scdpd, de oare-ce pärdsind marea cdpitänie de Cernetie falcut apoi mare stolnic. Sotia sa erea JupaneasaSanda, cu care e zugrdvit In partea stangd din Nartex lamonastirea Tismana.

CONSTANTIN GLOGOVEANU, intaiul fiii al Monahului Leon-tin, avea de nevastd pe jupaneasa Ilinca, fica lui Vintildvornic (act posterior din 1746), de la care se ndscu MihaiGlogoveanul i fratii

STEFAN Glogoveanu, biv-vel sluger (frate ? saü fiii ?al precedentulta), e zugrAvit In mon. Tismana aldturi cusotia sa Maria si cu Nicola cdpitanul.

MIHAI GLOGOVEANU CONSILIERUL, fiul 11.1.1 COI1Staatirl,t la 1731. Impreund cu sotia sa Jupaneasa Stanca, ficalui Bengescu consilierul, sunt pictatl in interiorul monds-tirei Tismana : qupan Mihail Glogoveanu consilier impd-rdtesc i Jupaneasa Stanca Glogoveanca.» La 1743, fiindv6duvà de mult, face o danie monastirei ; si tot dansad5rueste usile frumos sculp.tate cAceastä usd facutcu toatd cheltuiala Dumneaei Stanca Glogoveanca consi-liereasd, care a tinut'o d-lui Mihai Glogoveanu consilier»«care aü fost fata d-nealui Staico Bengescu consilier Inzilele Sf. S. Pdrintelui Mihail Egumen. Tism. 1782» (Ste-fulescu. Mon. Tismana, p. 100).

In timpul ocupatiunei Austriace a Olteniei, fiind consi-lier imperial al Banatului, el joacd un rol insemnat In a-ceastd Inaltd demnitate pe care o aveaii incä : Stoica Ben-gescu, C. Obedeanu, Dositei Bràiloiü, Ilie Stirbei si MatelGlogoveanu.

MATEI GLOGOVEANU, a fost numit CONSILIER impärdtesc

www.dacoromanica.ro

Page 293: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

250

In 20 August 1731, dupé cum spuue raportul austriac(Hurmuzache VI, 481) : beede den Mathaeum Glo-govenul der ob Er Schon wie fast alle Bojaren keineraudern als seine Muttersprache Kilndig, die reputationhabe ein ehrlicher Mann zu sein...». Rapoartele gene-ralului de Steinville, si ale altor austriacI vorbesc adese oride ambiI consilieri Glogovenl, (v. Hurmuzache Documente).Oltenia dupé ce fusese anexatä. Austriei la 1718, in urmatractatului de la Passarovitz, fu tpansformatà in provincie;administrandu-se de marele Ban «capite administrationis»,care rezida tot la Crajova si care erea asistat de patruconsilieri imperiali: iasistenses in consilio». Banul cel din-0.1 a fost beizadea George Cantacuzino ; iar consilierf sealegead dintre principalele familil Oltene.

La 1719, MateI Glogoveanu e inscris pe lista boerilorde cl. I din MehedintI, unde avea proprietati intinse, ca

Mihal Glogoveanu, fratele (?) séú.Fiul lul Mihal, a fost :ION GLOGOVEANU, mare loge& pe langa Caimacamul

Crajovei la 1794, dupe' cum autentifica un raport cà."tre

domnitor, din 14 Dec. acel an, iscalit de caimacamul C.Caragea, si de alti 3 buen. (11reche ; Moruzi W. p. 224)In 1779 ca fost mare serdar, este numit ispravnic al ju-detului Gorj : «Ionita Glogoveanu» ; Apol ca biv-mare stol-nic ispravnic de Mehedinti, (1785). Mai este amintitfiind tandr prin acte de familie din 1750.TEOHAR GLOGOVEANU Setrarul, functioneazä ca ispravnic

de Gorj la 1792.Am vézut ma): multi membri ai acestef familii din sec.

XVIII, sunt zugraviti ca cititori ai Monastirei Tismanadin Gorj, acea zidità la 1372 de Radu Negru W., si unadin cele mg vechi monastiri ale tèrif. Matei Glogovea-nul consilier, e zugravit in interiorul bisericei din Ben-gestl.

Actualii descendenti ai familiei, derivand prin urmasiicelor de mal sus, locuesc la Craj ova.

www.dacoromanica.ro

Page 294: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GOIAN(BUCOVINA)

Familie veche Moldoveneasca din tinutul Bucovinei, caree cunoscutà cu sigurantd, din documente, incd pe vremealuI Syefan cel Mare.

Ast-fel cel mai vechiti document, se afla la Archiveledin Lvov (Lemberg), scris in limba slavona, i continandun tractat intre Stefan cel Mare, domnul Moldovei, curegele PolonieI, in care contract e iscalit i eGOIAN VORNICUI,

de tara de sus». Acest vechiti act e datat din anul 1460,3 Iulie.

DIMITRIE GOIAN marele vornic, traia pe la inceputulveaculuI XVII si e adeverit prin maI multe documente.Din 8 April 1612 un document in favoarea Eftimiel, ficalui Miron Costin, nepoata lui Grigore postelnic, in caresunt subscrisI Ionasco vel logofét i Goian Dimitrie, vornical tdrii de sus.

Un alt document din 1617 (8 Maiii), 11 citeaza. pe Dem.Goian ca vornic al Ora de jos. Acest act e tiparit in cro-nica Husilor (de Episc.Melhisedec), ca zapis : prin el episcopulde Hui da de stire cPanuluI Dimitrie Goian, mare vornicde tara de jos, cal de D-luI s'a cump6rat.... etc».

Despre membriI familieI, urmasI ai acestuia, se vorbesteIn maI multe acte, contin end numele de Goian, intre doc.AcademieI din Buc., din anif 1770, 1769, 1780 etc. (No. 239pach. II; No. 106 pach. II; No. 167 pak.

Dou8 hrisoave polone, subscrise primul de regele So-bieski la 1692; cel alt de regele August al PolonieI la1697, recunosc pe fratiI IsAc si GEORGITA GOIAN ca boerI

www.dacoromanica.ro

Page 295: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

252

Moldoveni (Valachi) din Zadova. Aceasta localitate dinBucovina, este vechea posesiune a familiei.

De la acesti doi frati se trag douè unii, din cari a luiGeorgita existd inca in Bucovina ; cea alibi a 1111 Isac sestinse in secolul nostru, ramura lul urmAnd ast-fel in des-cendenta : Gavril, Teodor, Georgi, Niculae, MI-HAIL i Ion. Fii lui Mihail, ail fost : Mihail si Petrache,ambii decedati.

GEoRGITA GOIAN din Zadowa, boer Moldovean (16921710 etc.), avu de IRA pe TOAN, care la rindul s'éti e tatäl luI:

DIMITRIE GOIAN, a avut mai multi copii, cari afara de Gri-gore, murird fara descendenti. Un document din 27 Febr.1784, 11 aminteste : «Durn- itras Goian la Zadowa....» (doc.Academiel).

GRIGORE GOIAN, fiU1 Séri t 1865, avu trel fil, anume :DIMITRIE GOIAN apitan in armata I. R. Austriaca ; LEONGOIAN, prim-Procuror la Tribunalul din Suceava ; si

ALECU GOIAN, proprietarul mosiilor Zadova i Cosciniadin Bucovina, av'ènd fiti pe GRIGORE, §i fica Florica.

Aces-a patru : Dim., Leon, Alecu i Grigore, sunt ultimiidescendenti actuali ai familiei.

Cu ocazia incorporärel Bucovinei la Austria, familia afost recunoscuta de nobilä, Cu titlul de gcavaleri de», inurma rezolutiunei Impèratului Iosef II.

www.dacoromanica.ro

Page 296: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GOLESCU(VALACHIA)

Strémosul acestel familii erea Jupan BALDOVIN PARCA-

LABUL, care trdia pe la sfarsitul secoluluf XV, 1450-1500.Dupé vechile documente- ale Golestilor, aflate printre alemondstirei Vierosul, se poate restabili filiatiunea neintre-ruptd a neamului, incepând de la acesta. La anul 1521,jupan Baldovin impreunä cu feciorii sèl, primesc o ilia-rire de stdpânire. Impreund cu fratele séù CANDEA, carefu deposedat i inchis de Radu Voev. cel bdtran, aú avuto mosie bätranà Mdrdcinenii, mosia mosteneascä. Golestil(din Muscel), si multe altele. (Vezi doc. dovedit. in condicaMon. Vierosul. Arh. St. Buc).

Sotia boerului Baldovin erea Anghelina, care s'a cälu-gàrit, si de la care a avut copii pe : IVW0 paharnicul,care s'a insurat cu jupaneasa Neacsa, i o fatd Calea.CALEA a luat de bdrbat pe Borcea setrarul din Vrà-

nestI, si peavand copii ail adoptat pe jupanita CAPLEA

fica lui Ivasco, care avu ast-fel in mostenire Golestii, MA"-räcinenii, etc. Caplea fica lui Ivasco i nepoata lui Bal-dovin, avu de so t pe Radul Clucerul. Documentele dom-nestI dintre 1540-71, confirmd de mai multe ori acesteinrudiri). Caplea de Golesff a zidit monastirea Valea mare.RADU MARELE CLULER, fost i m. vistier la domnia mai

multor Voevozi Basarabi. Un document din 1546, vorbestede el si de Sotia sa Jupaneasa Caplea din Golesti (carese cAlugdri maI tarziil sub numele de Magdalena). El senäscuse probabil inainte de anul 1500, si avu dol filIvasco si Albul. Pe la 1540 erea celebru prin isprävile

www.dacoromanica.ro

Page 297: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

254

sale in résboae, pentru care e résplAtit de Radu Voevod(1547).

MARELE VORNIC IVA$C0 din GolestI, fost mare logofét(1575) si Ban : boer foarte insemnat in a doua jumétatea sec. XVI. El avu de sotie .pe jupan. Elena, fica VelVorniculul DrdghicI de MdrginenI (la 1565); si zidi mo-ndstirea Vierosul din Muscel. In luptele luI Petru W.cu Ion W. al MoldoveI (1573), Ivasco impreund cu fratelesat' se destinserà in mod strélucit, dupé cum atestà nu-meroase documente si cronicele. Un hrisov de la Ale-xandru Vodà (1568-77), intdreste averile vel vornicululIvasco si a familief frateluI séú reposatul vel clucer Albul,descriind cu amdnuntul acestor doi boerl In bd-talia de la FocsanI intre Munteni i MoldovenI. Se vor-beste de peste 24 de mosii, pe langd averea mobilà.Moartea acestuI mare boer se intamplà la anul t 1584,si fu ingropat la mon. Bistrita din Moldova, unde se aflä."epitaful : «Mormant al luI Ivasco Vornic din tara Vla-

S'ail intdmplat sá pribejeascd in tara ungureascd,trecand pe la mijlocul muntilor aú cäzut de odatà moar-

tea asupra luI ajuns in satulFratele séfi s'a distins in résboae aldtuff cu d'ansul :MARELE CLUCER ALBU din GolestI, 1- la 1573 in lupta

de la Focsanl contra luI Ion-Vodà, apdrand pe domnulSal, cum spune documentul (cit. mai sus. - V. in Arhiva deHasdeii 1.39) luI Alexandru W.: ,<..Csand lovit peDomnia mea, Ion Vodà." cu MoldoveniI cu ins5.1dciune laFocsanI, pe cand a avut fratele Domniei mele Ion PetruW. a intra la D-nia MoldoveI, atuncI am vézut D-nia meadragostea boerilor si a vitejilor Domniel mele ; i apoI malmare dragoste am vézut de la cinstitul dregdtor de maisus, d-lul jupan Ivasco vel vornic si de la fratele sal cin-stitul dregdtor al DomnieI mele jupan Albul vel clucer.Ce niel unul n'a acut ; fiind foarte bucurosI pune eIcapetele lor pentru capul domnieI mele ; i dacä nu s'arfi intors eI indärät atunci in oastea moldoveanä cu

www.dacoromanica.ro

Page 298: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

255

cile, de ail apärat capul domniel mele, apoi capul dom-niel mele ar fi cdzut ; i In acea imprejurare cinstitul dre-Otor al domnieI mele Ivasco vel vornic a scdpat din rés-bol ränit, iar cinstind dreg. al D-niel , mele jupan Albulvel Clucer si-a läsat capul séti acolo, la Vadul ce se ziceRamna langä satul Jilistea, pentru capul domniei mele,precum singur D-zeti este martor si e adevérat.»

Acest eroic boer, avu un fitl IALnu postelnicul», tanarla an. 1575, cand e citat dupé moartea tatdluI séü. (0sofa' a luI Albu si Ivasco, erea Neacsa sotia unui boerdin Brancoveni).

Copil luI Ivasco si al EleneI aú fost : TUDORAN sluge-rul, a cdruI sotie erea jup. Fimia, iar tied Ilina, sofa luIStoica postelnicul din VdcarestI ; i VLAD postelnicul ade-verit prin doc. din 1570, cand erea foarte tandr. Tu-doran slugerul avu fiú pe : IvAsco din GolestI, boer maresub MateI Basarab, si care avu douà fete: Stana a Boe-ruldi din Brâncoverif ;

JUPANEASA VISA. Aceasta se cdsAtori cu vel vistierul StroeLeordeanu, dâ.nd numele de Golescu, dupe" mosia strémo-seascd, fiuluf ei Radu. Ea impreunä cu sora sa a lui Bran-coveanu, furà adoptate si inzestrate de MateI Basarab, alecaruI nepoate ereati. Un punct insemnat, atat pentru is-torie, Cat si in special pentru genealogiele mal multor fa-

ar fi dovedirea inrudirilor «exacte», intre Ivasco vor-nicul Cu Basarabii si cu DraghicI vornicul de o parte ;iar .de alta, acea a luI MateI cu Brancovenil i Golestif.Filiatia de mal sus a familiel, pand la Visa e doveditàprin documente din 1575 si 1586 de la Mihnea IV. FiulViei,si al lui Stroe Leordeanul, erea :

MARELE SPATAR RADU GOLESCU, care joaa un rol con-siderabil In istoria tériI la finele secolului XVII si incepu-tul celui urmétor. Post mare agh la. 1690, mare comis1698, mare spatar 1716; apoI vel logoat i caimacam alfetid. Avu de sotie pe Marica Spat-areasa (doc. 1736,etc.). Cronica ne raporteazà de dansul, a la 1690: VodàBrancoveanu in vederea apropiereI ostilor turcestI «pe

www.dacoromanica.ro

Page 299: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

256

Radul Golescul vel aga pus cu slujitoril de ail fdcutpodul (peste Arges)... (mag. ist. II, 160). Cu putin inainte (1689),Baldceanul aducand armatele germane asupra lul Branco-veanu, acesta Incerca a'l opri prin rugaciunI si agaduelI,apol «ad trimes lui Haisler ghenerariul, cum dice cronicaanonima, pe Radul postelnicul Golescu i cu scriitoriullatinesc, ca sá cerce i socoteala lui, i sal pue cuvinteinainte pentru Solia n'avu rezultat.

Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat (1716), ca mare spa-tar se distinge mai ales In relatiile cu Austria. Inainte caacest domn sa fie instalat, se randuird caimacanl: MihafCantacuzino, _Radu Golescu Logof6tul, Radu Dudescu spa-tar si Serban Bujoreanu. Golescu, Baleanu si Bujorea-nu putin dupé aceia sunt in capul celor uniti cu nemtii,ale caror trupe intrard In tara, färd ca principele sà ba-nuiascä vina lor, caci : «...ales pe Golescul peste seamaIl avea In dragoste s't ori-ce de ce se vrea ruga Domnu-lui, nu'I trecea in desert rugaciunea, asisderea Domnulcand vrea sá faca vre un lucru mäcar cat de mic, pananu'l intreba pe dansul nu'l fäcea, intru atata il iubea»,dice cron. Radu Popescu (mag. ist. IV, 44). Domnul fu prinsde catanele nemtesti, aduse de Barbu Bràiloi serdarul, siconduse la palat de Golescul carmat cu sabie si cu pistoalevenind...» (la 14 Nov. 1716), si apoi dus la Thrgovistede aci in Ungaria. Tara se guvernä In acest timp de aus-triacI. R. Golescu avu o importanta. 'cofespondentd, inspecial cu generalul Steinville ; si tot de la dansul im-preuna cu Ilie Stirbey vistierul ail fémas mai multe suplice

documente catre impératul Austriei, ca delegati al boe-rilor Olteniel. (v. de el §incai, III, 382-02; mag. ist. IV 14-188;Hurmuzache. etc.)

Radu Golescu n'avu ca urmasl de cat 3 fete, maritate,una cu Balaceanu ; a doua cu boerul Prdscoveanu ; si a treia

ANITA, sail Ana, sotia luf IORDACHE TIRBEIÙ vel me-delnicer, disä «Stirboaia». Pentru a doua oard, familiase continua in linie feminind, prin trecerea numelui de«Golescu», fiului ef Radu.

www.dacoromanica.ro

Page 300: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

257

RADU GOLESCU MARELE BAN, n. 3 Maid 1746. La an.1808 si 1814 erea mare Vornic in divanurile Valachiel".O anafora a lui Vodd Caragea din 1814, il citeazd in di-vanul domnesc : Illy P. 1' thccp6pyttog cç avo) takpot,; (Hurm.Doc. VII 479). Acest boer avea o mare trecere in tard sila Domnii de pe timpul

El avu 3 Nicolae, Iordache si Dinicu (Constantin)fatd pe Ana, a lui Mihalache Racovitzd.NICOLAE GOLESCU, fost mare vornic. 1821, etc. Supra-

numit Deli-Aga. Fdcea parte in deputatia boerilor mun-teni cu a celor din Moldova, cari la 16 April 1822 ajungla Constantinopol, trimesi de tara spre a li se numi domn.Boerii muntera delegati, eread Banul Grigore Ghika, Bar-buceanu Vd.cdrescu, Vornicul Golescu, MihditdClucerul Filip Lens, si Ion Cocoréscu. Primul din acestiafu numit de Sultan Domn al térii. Nae Golescu avu 2

copii: IANcu Golescu si Manta.DINICU GOLESCU (Constantin), cel mai mic din fiii Ba-

nului Radu, fost mare logofét, etc. El iscAlea, si e cunos-cut cu numele de : «Constantin Radovici din Golesti.» (n.1777 t la 1828). Erea unul din primil fondatori al: So-cietdtei literare impreund Cu Eliade ; si ldsd mai multeserien, intre earl' : «Insemnare a cdatorieI mele facutd inanul 1824.», in 'care descrie cultura din occident, compa-rAnd'o cu cea din tara; apoi «adundri de pilde filosoficesti»etc. Din cdsdtoria sa cu Zoita Farfara, a avut patrubdeff, distinsi oameni politici :

"TEFAN GOLESCU, cel mai mare, n. 1809 la Câmpulung,t 1874 la Nancy. Dupë ce studiazd In Elvetia, intrd inarmatd, fiind adjutant al lull Pr. Alexandru Ghica. Taparte printre sefii miscdrei revolutionare de la 1848. Laabdicarea lui Bibescu e membru al guvernului provizorid,dar apoi e silit sd fuga in Franta, unde stete 'And la1857. Intors, e membru In divanul Ad-hoc, ludnd parte laprincipalele evenimente politice. De la 1867-68 prese-dinte al consiliului si ministru de interne si externe.

El a murit Farb.' urmasi".

www.dacoromanica.ro

Page 301: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 258 -

GENERALUL NICOLAE GOLESCU3 fratele séil, OM politic,nAscut la 1810, t la 1878. Intorcdndu-se din Elvetia intraIn armatà ca junkdr in armata MuntenieI; a fost adjutantal luI Al. Ghika, si prefect de politie la 1839, apol minis-tru al treburilor din afard. Ministru de interne sub Bibescu,face parte la 48 din comitetul revolutionar, i apoi dinlocotenenta domneased. E arestat Insid de Turd exilat,mergand la Paris. Intors, ja parte activd la misedriledin 1866, fiind membru al locotenentei DomnestI din 11Feb. 11 Maiú. Apol e Prezident al ConsiliuluI i mi-nistru de externe in 1868; in fine, mai tarziti inspectorulgeneral al desfiintatei garde nationale.

Colonelul RADU GOLESCU, al treilea frate, poreclit «Ca-tanä», nAscut Câmpulung in 1817, t la mosia Dracea,.1877. Intrat ca junkär in armatd, ajunse parià la gradulde Colonel. Lud parte la miscarea din 48 cu fratii

stete inchis la Brussa in Asia minorà, timp de 3 aril.In 1853 scdpand de la Turd, se duse in Franta, de undeIn 1856 reveni in tara, iardsI ca militar. Ca totI fratii

nici ddnsul n'avu copiI.ALEXANDRU Golescu, cel mai mic, e alAturi in multe

acte politice cu fratii séi. El erea poreclit «Albu», deose-bindu-se ast-fel de vérul séü Alexandru, zis (Negru».Acestl trap Golesti mal aveail o soil : Anica, sotia lulRacovitd.

Mamie VORNIC IORDACHE GOLESCU (George), fratele luiDinicu i fiú al BanuluI Radu, n. la 1768 t 1848. Om po-litic, poseda o mare eruditiune si cunoscintà a limbilorstréine. La 1821 fäcu cu poetul Rigas, planul unel confe-deratiuneI crestine In peninsula Balcanied. In 1819 vel-vornic al ostirilor, 1827 e vornic si la 1828 mare Logofétal dreptdtel, etc. In 1848, se refugià la Orsova unde

muri. A publicat o gramaticá romand, colectie deproverbe, etc. Sotia sa erea Marioara fata BanululConst. adlAceanu, avand treI bdeti: (si o fata Elena Ben-gescu) :

www.dacoromanica.ro

Page 302: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

259 --

DUMITRU GOLESCU (Tache), cel mare, n. 1807; t Mfgcopil.

RADU GOLESCU, al doilea, n. 1814, 8 Martie, avu treicopii (act.) : GHEORGHE CASAt. CU o Racottd, CONSTANTIN CuFilitis, si o fled, mdritatd cu G. Pherikyde.

Al treilea din fratI e: ALEXANDRU GOLESCU, zis «Ard-pild» (Ndscut 1819, t 1881). Studid la Bucuresti si Paris,venind In 1840 inginer. Lud parte la miscarea din 1848,fu secretar al guvernuluI provizorid, iar apol agent al tériila Paris. Ministru de finance in cabinetul Ghika de la1868 pand in 1870, cdnd lud prezidentia consiliului timpde vre-o trei lunI. El a publicat «De l'abolition duservage dans les Principautés...», In 1856.

Cdsdtorit cu Catinca VIAdoyanu avu urmétoriI copil :1. CHARLES GOLESCU n. 1866, cdpitan ; 2. RADU in-

giner, 3. ALEXANDRU, oficer. 4. NICOLAE, inginer ',de mine.5. VASILE, inginer ferestier. 6. DEMETRU. 7. GEORGE, 8.Elena. 9. Eugenia. 10. Caterina t 1897 si 11. Zoe, cash.-toritd cu Emil Brdescu.

www.dacoromanica.ro

Page 303: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GRADWTEANU(VALACHIA)

Dupd vechile traditir, familia e venitd de peste inuntt(sec. XIII), unde odiniòrd a stdpânit domenit insemnate.Incd de la mijlocul veaculut XVI, Gralistenif ereail printreinsemnatit boieff at. térit.

Dupä documentele mosiet Grädistea de jos, pe la 1550trdia boerul NEAGOE LOGOFÉT. Acesta a avut doi fit: IANEvistierul, (?) tata clucerului Pain ;

VLAICUL LOGOFRT, confirmat prin documentele de la 1580(Tillie 4) si 1596. Fit acestuia GRIGORE mare vistier,la anul 1622, si BUNEA biv-vel vistier citat la 1654, avdndcopii pe Anca care era -I- la 1672, VtLcui, marele paharnic,

GRIGORE logofa, ambit probatI printr'un act din anul1672. (v. Doc. Arh. St. B., Grddistea).

NICA GRÀDITEANUL, mare sluger la 1666. Cronica (Con-stantin cdpitanul), vorbeste de dinsul in timpul domniet hitDuca Vodd la anul 1674. Aducé-ndu-se probe mincinéselui Vodd pentru vinovaia luT Radu Dudescu si a lift StroeVornic, de inimicI acestora, Duca Vodd it supuse la tor-turt cumplite, mat ales pe Dudescu. Nevinovaia lut se do-vedi insd in cele din urnid. «Si la aceste cazne si alteleerea Nica de la Grddistea, armas mare». (Const. Cap. m. ist 7)

Marele ARMA BUNEA GRADLTEANUL, fiul sal, la 1689erea al doilea logofét. Brdncoveanu Vodd trimete in anul1695, o solie de biped la Adrianopol, cu reclamatiunila Pòrtd, pentru multe greutai ale férif. Printre trimesterail : Cornea Aga Braloiii, Bunea Gralisteanu vel armas,Radu Isvoranu, sluger C. Ciorogärleanu, yergo portariul,

www.dacoromanica.ro

Page 304: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

261

s. a. Peste ati-va an1, Bune2 e mare comis : la 20 Sep-tembre 1702, Brâncoveanu a trimis obicInuitele darurinouluI Vizir prin Cornea Banu Bràiloiú, Spatarul MihaiCantacuzen i Comisul Bunea Gràdisteanul. (v. §121C. HI, 321.§i pentru 1680 : mag. istor. II, 215).

Armasul Bunea avu un fia sERBAN GRADISTEANU, careera t la anul 1737.

Tot in secolul trecut, stolnicul PETRE GRADISTEANU aavut fecior pe armasul MANOLACHE Gràdisteanu, 1772, acdrui sotie era Catrina.

Din acestia se trag cele trel branse actuale ale familief:I. Marele VORNIC EMANOIL GRADISTEANU; din chsdtoria

sa cu Maria fica vorniculuI C. tirbey, a avut fig pe :BAN GRADISTEANU. Acesta se insurà cu Aristitza fica luIConstantin, cel din urmä dintre Buzesti, cdsdtorie din careavu doI copii:

TEONI fu maritatà dupä RAOUL DE PONTBRIANT, t 1896,profesor de literaturà, dinteo veche familie nobild francezà.EI avurà fiI pe Colonelul SCARLAT Pontbriant, din cava-lerie, cAsdt. cu Zoe Zalewsky ; iar ficA pe Matilda.

CONSTANTIN Gràdisteanu, fiul lui Serban, a fost mi-nistru, deputat etc. t. CAsAtorit cu Elena Z. Sihleanu, Msàdoi copif : Maria (cä'sdtor. cu erban Ghika, i apol cu C.Stefänescu), si ION GRADISTEANU, avocat i deputat, etc.

SCARLAT GRADISTEANU i sotia sa Elena, fica vistie-ruluI Ion Mosco, aú avut fiù pe : ION GRADISTEANU. Fifacestuia sunt : ION Grddisteanu ;

NICOLAE GRÀDISTEANU, fost Colonel de cavalerie, se-nator. CasAtorit Cu Smaranda OlAnescu, are urmaitorif copiI:Jeana, Tinca, SCARLAT, Nica, Constantza.

PETRE GRÀDISTEANU, Om politic ; fost senator, de-putat, vice President al senatului, Director general al Tea-trelor, etc. Cdsdtorit cu Elena Otetelisanu, are o singuràfatà.' : Marie Jeanne.

III. Marele VORNIC GRIGORE GRADISTEANU, Om politicin miscarea de la 1848, insurat cu Efrosina C-tesa Ro-setti, e tat6.1 luï: EMANoIL GRADISTEANU, fost priM-Pre-

20

www.dacoromanica.ro

Page 305: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

262

zident al Curtii de CompturI, t 1895. Insurat cu Ale-xandrina n. Darvari fica marelul cäminar Mihail Darvari,avu copii: Efrosina, sosia BaronuluI Paul Guillaume ; EMA-NUEL t 1894, 'insurat cu Irina Ferikidy ; si GRIGORE, fostdeputat, cu Zoe Zefcari.

Majorul Papasoglu, in istoria sa a Bucurestilor, ziceasupra cetdtei din BucurestI si a originei neamului Gràdis-tenilor : «Cetätuia in vechime erea pazità de catane si deseful ei Costelan, care se numeste in limba slavond grei-di§lean. Dupe' arderea si desfiintarea acesteI cetdtuI, sevede coprins un foarte mare spatiti al cetdtei, de o fa-milie cu numele de Greidi#eni, stApAnind'o chiar in se-colul nostru pe când erea facutà temnità saú pusc'drie,numit hanu GrAdistenilor.» (Ist. orasulul B.; pag. 12)

www.dacoromanica.ro

Page 306: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

GRE CIA NU(VALACHIA)

Dupe' putinele date ce posedäm, de oare-ce n'am pututavea intreagd genealogia acesteI familii, gäsim in se-colul XVI pe un mare boer, strémos al Grecenilor :

MITREA VORNICUL, care erea cAsätorit Cu jupâneasa Neaga,sora Vlaiculul mare Clucer din TätdranI si mAtusa. Doam-neI Neaga, sotia luI Mihnea Vodd Turcitul. DescendentulacestuI boer din Greci, inrudit cu Basarabii, erea

PREDA LOGOFÉTUL DE LA GRECI, zis Floricoiul. Acestape când erea stolnic se cdsältorise cu Florica, fica lui

Voevod. Documentele ce se cunosc i carI vorbescdespre dansul, spune cd a avut doué fete, care ereati : Bui-ca sotia lul Petru Clucerul si Irina a lui Panä Pardescu ;iar fii.1 pe

PAPA LOGOFITUL ot Grecl, in urmä. Mare Vornic, de lacare urmeazd descendenta Grecenilor. (Contimporan Cuacesta erea o rudä a lui : Musat vistierul, fiul (?) luI Fiera,fost mare stolnic, 1634). Papa vornicul de la GrecI a fostombrit la 26 Oct. 1632 in résboi, de Catre Matel AgaBasarab, care ajunse apoI Domn. (y. magazin istor. IV, 313).

De la sotia sa Elina, Papa logofétul a avut patru copil:FOTA spatarul t 1640; PAuna, sotia Vornicului PredaBrancoveanu; Elena t 1648, sotia Banuluf Buzescu;DRAGHic1 VISTIERUL din GrecI, fost si mare Spätar, pe carecronica ni'l aratá cá a pierit ucis la anul 1655 in revoltamercenarilor SeimenI, pe timpul luI Constantin Vodä Ba-sarab. El erea supranumit «Drägan». A avut cincl copif :

Elena, sotia lui MateI Dräculescu ; Constantin spatarul;

www.dacoromanica.ro

Page 307: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

264

Vintilà cdpitan ; Mliud Clucerul, fost capitan, insurat cu.jupaneasa Dragna;

PAPA GRECEANU, ViStierUl i logofet, fiul II-lea al laDraghicI. Casätorit cu Elena (?), de la care avu mai multi

intre carI: Serban, Radu si Constantin.SERBAN LOGOFETUL GRECEANU, la 1714 vel pitar, se

ocupd impreund Cu fratele sal Radu cu tipdrirea de cartireligioase : ast-fel e Biblia din 1688. Singur, fdcu tra-ducerea evangbeliei greco-romane, imprimata in 1693.

Din Serban Greceanu, prin fiul séü Banul GRIGORE (1740)descinde ramura, mai tarziti numita Cornescu. (v. a-ceasta).

RADU LOGOFET GRECEANU, cronicarul, cel mat* insem-nat din Grecenl, traeste pe la finele sec. XVII si in alXVIII. Imprima «Biblia» in Bucurestl la 1688, cu frateleséü; in 1692 «pravoslavnica mdrturisire» ; lar mal im-portanta e Cronica sail letopisetul, incepand de la asa zisadescdlecare 'Ana la Brancoveanu. El serse si o istoriea ferii sub domnia luI Brâncoveanu, de la 1689-1700, in 45.de capitole ; insa se arata prea partial pentru acest domn..A mal scris apol un fel de genealogie a familiilor boerestf,mai mult pentru regularea pretentiunilor la domnie, darcare insd s'a perdut. (Despre ddnsul: Steil Greceanu in«Revista romana», 1866).

CONSTANTIN GRECEANU, fratele precedentilor, 1707, trá-ete in prima jumét. a secolului trecut, atestat de nume-roase documente, printre principalii boeri ai sfatului térii..

La 1729 gdsim (Hurmuzache VI) pe 2 fraff inteck fista,de boerf : NICA i DINUL Greceanu. Un DraghicI Gre-ceanu e biv-vel serdar, la 1700.

Biv-vel Logofau erban Greceanu, a avut fill pe BARBU-GRECIANU Spdtarul, 1708, fost mare aga. 1714 si biv-velstolnic 1720-22. El murise la anul 1740; si avea de fie&pe SMARANDA, despre care Radu Popescul in cronica saspune la anul 1727 : «facut-ail Maria Sa Nicolae-Vodä nunta lui Enacbe vel grdmatic, fratele Doamnei MdrieiSale, dandu'i sotie pe fica Barbului Greueanul vel stolnic-

www.dacoromanica.ro

Page 308: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

265

cununandu'i in biserica Domneasca de jos, si fäcutnuntá foarte frumoasá i cu cinste».

Fiul lui Const. Greceanu din 1707, este STEFAN GRECIANU,mare sluger la 1784, cunoscut pe la 1787 in vremea lulNicolae Mavrogheny. Din 1784 a re'mas foja de zestre aSTANKEI Socoteanca, fica slugerului Stefan Greceanu. (Con-vorb. lit. XXII, pag. 269).

(Intr'un act din 1797 se citeazä fratil : George, Zoita,Radu, Scarlat, si cel mai mare ALEXANDRU GRECIANU STOL-NICUL -1- 1795, care avea fica pe Anita Clucereasa, 1797).

Stefan Greceanu slujerul, a mai avut doul fii : Nicodim,alugdrit, egumen al mondstirel Cdldärupni t 1808 ;

DUMITRU GRECIANU cdsätorit cu o aálaceanu ave'nd fiú pe:§TEFAN GRECIANU (act.), senator, etc. are fiti pe : PAUL

GRECIANU, cdsätorit cu o Ghika Deleni ; iar fice : Zoe Vla-hutzi i Sasa Miclescu.

Din alte branse mai sunt alti descendenti ai familiei.

Familia Grecianu din Moldova, e o ramurä dintre Gre-ceni, care s'a stfémutat acolo inch' din secolul trecut, dincare s'ail distins mat' multi hoer! insemnati, si care asta-cpare mai multi representanti.

boereascd Tr6snea se trage de asemenea dinGreceni.

www.dacoromanica.ro

Page 309: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

HABAESCIT(MOLD 0 VA)

Familie veche din Moldova, citatä si de Cantemir, i stinsäprobabil in secolul trecut.

HATMANUL GRIG ORE HABk§ESCU, e merrtionat adesea in cro-nicele Moldovei. La anul 1654 11 intilnim pentru intdia oarà,ca armas mare : «dupä ce a luat domnia Gheorghe stefan,ail prins pe Iordache i Thoma Cantacuzini,i-a dat pe seama armasului celui mare, care erea atunci Gri-gore Chebesescul, omoare, iar armasul luand daruri de ladânsii nu omorat indatd, ci a mai intärdiat...» (§incai, Cro-nica III, 98). Atunci se intimpld faimosul episod al venirei luiBälàceanu inteo i si o noapte de la Bucuresti la Iasi, Curugdciunea de ertare. Ca Hatman, Häbdsescu, se distingein mod deosebit sub Petriceiu V. si urmätoriI. Dupä ceGhika I Vodä ocupa scaunul, la 1658 el comandà cdldrimeaacestuia in contra luí Constantin §erban, ce venise cu armatasd sprijine pe Gheorghe §tefan; dar «oastea noasträ, ce se in-torsese cu Hdbäsescul, n'ail päzit calea spre Tutora, ce Hat-manul singur a descalecat la mdnästirea lui Aron Vodd, si cuanti boeri; iar oastea de pe sub steaguri, aü umplut têrgulprin pivnitele slobode Cu vinuri, prin case, pe poduri,beti pe unite... §i cronicarul descrie mal pe larg aceste epi-sode, cari costal-6. pe. Ghica perderea domniei. (let. II, 363Miron Cost.)

La anul 1674, Petriceicu Vodd rémas inchinat la LesiCu Grigore Hdbäsescul Hatmanul, anti boeri mai de jos decasa lui». (Muste III, 12) Fiind silit atunci a pdräsi tara, Domnulse duse in Polonia «cu Hdbäsescul Hatmanul din boeri», iartronul fu ocupat de Dimitrasco Cantacuzino. Nicolae Costin:

www.dacoromanica.ro

Page 310: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

267

«Earä Petriceicu V. mai virtos cu indemnarea Hatmanului sétiHdbäsescul, s'ati hainit de multe necazuri eel* fäcea Turciia fugit in Ora leseascä...» (t. II, 9).

Un document din anul 1673, April 30 (archiva de Hasd. I, 96)spune cä trei boeri: Ceaur, Sturdza si Iordachi, din ordinullni Petriceict Vodä, recunosc biv-v. Postelnicului DumitrascoPräjescu, dreptul de putea face pod pe Siret la mosia saLäncanii, de vreme ce nevasta lui IoNITA HABAsEscuL, cu careavusese proces, nu s'a prezintat la judecatä, i nici. peste 5dile. etc. -

VASILE HABISESCUL, vel medelnicer, frate (?) sati fiul (?)Hatmanului Grigore ; la 1684 in a doua domnie a lui Petriceicu,acest domn trimete osti contra lui Duca. Intre trupele acestuidin urmä «erea i Vasile Häbäsescul cu niste adunäturd, oamenide tarä pe la Movileni ; Trimis'ati pe Sandu Buhus Hatmanulde lovit ; ce indatä imprästiat...» (Nic. Costin II let.E 0. acelas lucru si Neculce).

Vasile Häbäsescu medelnicer, face parte dinteo solie, pecare o trimise Demetru Cantemir la Tarigrad «cu phrà asupra1111 Nicolae Vociä» (Mavrocordat), din care fäcea parte IoanSturdza, marele vornic Dabija, etc, si care porni din Iasi la 13Febr. 1711. Ea n'avu un bun resultat, «si incä mare norocavut, dice Costin, csá nu i-ati apucat acolo vestea, precumhainit Dumitrasco V., a n'ar fi mal védut Moldova in veci.»

In diferite documente se mai aminteste de unil Häbä.sesti.Familia insd astä-di e Cu totul stinsä.

www.dacoromanica.ro

Page 311: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

HASDEIT (0. Petriceicu)(MOLDOVA)

Aceastà familie din Moldova, era infloritére deja dinsec. XV sub Stefan cel mare. AtuncI trdia Si SPA.TARUL

STEFAN HASDEU, care la anul 1475 primi de la RegeleMatias Corvin al Hungariei, ca dar, o spadd. Pe o partea lameI sub figura gravata a regelui, se Ad in relief:«Mathias Hungariae et Bohemiae Rex». Iar pe cea kith'se afià figura gravatä a luI Hasdeu, si sub literile «promerito» inscriptia: «MCDLXXV, Stephano Hizdeo M. Spa-tario Moldaviae». (v. Trompeta Carpatilor, 30 Ian. 1872). Acesthoer se distinsese in principalele rèsbòie ale bravuluI Domn.

Fiul lui Stefan de la 1475, dupa genealogia familiard,erea DAVID HASDEU, n. la 1502 si care trdi in veacul XVI,ca i fiul SUI

GAVRIL zis Topa, ndscut la 1547. Acesta avu 3 feciorI,dintre cari unul e faimosul :

EFREM HASDEU pdrcalabul de Hotin, n. la an. 1591, siCássátorit Cu nepeita principeluI Moise Movild. La anul 1650e castelan saü Parcalab al cefätel Hotin, pe care mai tar-zití o apdrà cu inversunare in contra luI Vasile V., capartizan al lui Gheorghe Stefan, cu prilejul luptelor dintreaces-a doi principl. Miron Costin (let I. 331) : «...cetateaHotinului niel Inteun chip n'ati vrut sd o dea tèrg-ovetii,Cu Hasdeti parcdlabul lor ; ofi-ce ati vrut asa de credin-ciosI sä hie lui Stefan , si in cate-va randurI atitrimes Vasilie Vodd la Hasdeu, carele era pus de StefanVod5., si la tèrgovetI cu marl jurdmanturI. Ce niel inteunchip n'ati vrut sà dea cetatea...» (anul 1653).

www.dacoromanica.ro

Page 312: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

269

In afard de 3 fete, de la sotia sa avu 3 bdeff: George,Stefan i Miron. Portretul sèú dupd o veche gravurda timpuliff, e pdstrat In familie.

MIRON, 1673 etc., fiul sèü cel mat' mic; a avut de fe-cior pe SANDU Hyzdeti, pe care-I gdsim inteun act cu ju-rdmênt, din 16 Ianuare 1747. (In doc. Acad.) Sora lul Sanduerea Maria, care tinu pe Ivanici Savenita ; iar ficd a liff:Elena a lui StArcea.

GEORGI HASDEU, mare armas, intdiul fia al lui Efrem.Un act din 1673 ne aratá cà avu mostenire pdrintéscd sa-tele Tulburenif i UngureniI. El avu douè sotii : nepóta Pr.Miron Barnoski, Antemia Vartic i Anghelusa Stdrcea,de la cari avu patru copii: doi de la cea d'a doua, anume,Ruxanda si Safta, sotia lui Ghindutd din Moldova ; iar dela cea d'intdi: Maria Bainski,

VASILE HASDEU. Acestu avu tref fiI, pe : G-rigore, Ionsi George Hasdeu; cu carr se incheie ramura armasuluiGeorge.

STEFAN HASDEU, marele paharnic al Mold. (1619-1673)al doilea fill al liff Efrem, e continuatorul filiatiunel actualea familik. Dinsul aliazd familia Petriceicu si Hasdeu, princdsätoria sa cu Alexandra, fica lui Toderasco Petriceicusi sora lui Stefan Vodd. (v. mai jos urmasil s61).

Petriceicu.Familia Petriceicu e insemnatd in Moldova deja din

secolul XVI.cPETRICEAICO MARELE LOGOFÉT», ocupà acéstd mare dem-

nitate a Moldovel pe la anul (7110) 1602, sub Eremia Vodd,dupa cum 11 afidm iscdlit pe mal multe hrisoave domnestf.(v. Uricar tom. X, p. 133). Ast-fel la 22 Dec. 1702, un hrisovdat lui Giorge din Botestf. Probabil e tatd1 :

Toadar saú TODERASCU PETRICEICU, mare logofk al Mol-dove. Ambil acestI boeff prin înaltul titlu ce purtail, nearatd tocmai a familia avea o veche si insemnatd origind,ce se urca cu mult inainte de secolul XVII.

Toader Petriceicu vel logofk, pieri la anul 1673 in luptd

www.dacoromanica.ro

Page 313: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

270

contra Turcilor. Acest boer a avut 3 copil, si anume:SAFTA, SOtia marelui vornic Ilias Sturdza, ALEXANDRA, ceamica, sotia marelui paharnic tefan Hasdeu , si

STEFAN VODA PETRIcEicu, Domnul Moldovei in douèrinduri, 1672-74 si 1684. La venirea liff pe tron, PCrtaotomand incepuse fésboiul Cu Polonii. Petriceicu i Gri-gore Ghica al Munteniei trebuiail sa ajute pe Turd. Inmarea batalie de la Hotin, ambii principl se unird cu So-bieski si ast-fel Turcii furd infrânti. (10 Noembrie 1673).PoloniI ocupará Hotinul, Neamtu si Suceava. Din cauzamultor miserii ce faceati Turcii MoldoveY i Domnului, elfu silit a se refugia in Polonia.

La 1684 reveni din noti la tron prin ajutorul Polonilorsi Cazacilor ; dar fu inlaturat iar de Turci, si se retrasedefinitiv in Polonia, unde i muri.

Petriceicu ocupd tronul isgonind pe G. Duca cu ajuto-rul unei trupe de cavalerie polond si de cazad, cu careinfra la Domnes-ti unde se afia acest domn (1683), si prin-zandu-1 il trimese legat in Polonia, dar si el domni nu-mal vre-o doué séptdmani.

Dosoftei mitropolitul, in versurile pentru domnii tèrii, 11pomeneste :

Petricelco-Vocidîncä ii are parteIn cer cu domnii tèrif printr'a vietil carte,Cu luminat cinstita Doamna sa Maria,Sä nu li se mai: sting5. In yea bucuria». (Letop. III, 529).

Sotia lui Voda Petriceicu, erea Maria sora lui ApostoCatargi; iar a doua Antonia. El neavând copii, adoptacu transmiterea intregei hereditäti, pe nepotii sel de sord :George Lupascu i Nicolai, fii ai paharn. Stefan Hasdeti.

NICOLAE HASDEO, fiul mai mare al lui." Stefan si al Ale-xandreT, n. 1646. Primeste indigenatul de nobleta. inPolonia la anul 1676, unde i rémase toatä viata. In 1683,Sobieski, regele PolonieÌ, libereazd Viena de asediul for-midabil al Turcilor. Singurul româ.n din armata Polona, eranobilul Nicolae Hasdeii, nepotul lui Petriceicu Vv., si

www.dacoromanica.ro

Page 314: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

271

care aduse sub comanda sa un escadron de buzan, pen-tru care cheltuise 36.000 zloti. Acest fapt e confirmatprintr'un act posterior, de la 1743. El muri färd copii.(V. .columna lui Trajan. t. II1 p. 366).

Iancul sàú GEORGE-LUPASCU HASDED, e Irate preceden-tului. Amandol mat avurd o sord Maria, sotia paharniculuiVasile Bals. George Hasdeil a fost cAsdtorit cu nobilaConstantzia Krzywkowska, in anul 1705, avand 3 fii si 5fete. El intrase inch' de tânär in serviciul armatei po-lone. Confirmarea testamentului sé"a" gice «cuvintele preanobilului domn Cdpitan de Cavalerie George Hasdeil Lu-pascu». Acest testament datat din 7 Nov. 1732 In Gorc-zyczna (Podolia), affator In actele de la Mohilev, a fostpublicat In «Arhiva istoricd» de H. Inteansul depangenenorocirile sale ca emigrat, invatä pe urmasI a fi patrioti

enumdrà propriefätile neamului séú. Actul e de o mareimportantà prin detaliile ce (IA i printr'o parte Intreagl ceschiteazä din neamul sat. El primise confirmarea denobletà polond, impreuna cu fratele

Ficele sale ail fost : Caterina, sotia lul Andrei Tiraw-skin, nobil polon din Galitzia ; Mariana, sotia nobiluluiWistockin ; Barbara, cdskorita." cu nobilul rus Bulgie-wiczi ; Sofia, cu Karskim ; si Brigitta sotia lui IoachimUrninskim.

Fii lui Lupascu Hasdeil : GASPAR, t in Galitzia,din care se trage o ramurà, actualmente baroni in Ungaria,prin fiii se"): Pietre, Vincent, Ludovica, si Woicieh.

FRANCISC sail Frantz, cApitan al gardei polone, murila Varsovia sec. trecut ; IdsAnd un fil.1 CASIMIR, de asemeneacdpitan al gardel, t Varsovia 1816, a cArdi soil Maria semärità Cu un nobil polon. In fine:

STEFAN HASDEC gis Domenic, «purtkor de cuirasà»,näscut 1711, fiul mai mare al lui G.-Lupasco. (avu 3 fete,mdritate: Cunegonda cu Otockim ; Victoria cu pol. Woyna;si Agnes cu Surowsckim In Podolia). Fii luI Stefan att fost:CARL-SANISLAS, in 1826, avand la randul séd at pe Sta-

www.dacoromanica.ro

Page 315: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

'272

nislas ; TOMA (ai cdrui fii ereail Simon, in Rusia, si Ni-codem t cdlugdr);

IOAN B. HASDEO (1744-1812), locotenent in cavalerianationald a Polonief, in care se distinse. Cdsdtorit de2 mi, cei trei fii ai sél, aú fost : IOAN, FELIX, cdpitande stat major, O TADEO HASDEÜ (1769-1835). Cdsdtorit 1.cu Baroneasa Dennhof si al 2. cu Valeria, avu 3 fil.De la el dateazd din 1827 o genealogie a neamului In po-loneste, pastratd in familie impreund cu o alta din 1818.La 1805, adunarea nobilirnei din Podolia lillereazd. pe nu-mele s'el, diploma doveditod-re a drepturilor strdmosesti.

I) TADEÜ, fiul sèü cel mare, n. la 1806, colonel in gardaimperiald rusd.

BOLESLAS, cel maI mic, n. 1813, t 1886, naturalist.ALEXANDRU PETR10EICU HASDEO, n. 1811 in Basarabia,

t 1872, a studiat la Universitatea din Harcov i apoi laMiinchen. El profesd la Kiineú cariera de avocat ; fiind unpoliglot de prima fortd. Membru onorar al Academiei'Timarle (1870). Pr,intre scrierile sale sunt: «O idee des-pre filosofie ca scii1ta vietii» (1830). «Domnia arndutuluiDuca» admirabild nuveld istoricd. (1836). etc....

Alexandru Hasdeil se cdsätori cu Elisabeta Dauksza,fica lui Teophil Dauksza, nobil de origind litvand, si aMariei n. Mortun ; avdnd 2 fii :

NICOLAE, n. 1840, t 1858.BOGDAN PETRICEICU-HASDEU, ndscut 1836 la Hotin ; a stu-

diat la Harcov. Servi ca oficer de husari pe timpul res-boiului Crimeei. Dupe" incheerea pdcei venind la Cahul,membru al tribunalului civil -pand la 1858. Stabilindu-sela Iasi a fondat ziarul «Romdnia», fiind si profesor alUniversitáltiT. In 1867 fu ales deputat. De la 1876, e Di-rector General al Arhivelor Statului. La 1878 fu numitprofesor de filologie la Universitatea din Bucuresti, etc.

Din numerosele sale opere, cari toate ati avut un con-siderabil résunet, citdm : «Istoria criticd a Remlanilor»(1875); «Cuvente den bdtrâni», lucrare filologico-istoricdIn 3 volume. «Ion Vodd cel cumplit» Sarcasm

www.dacoromanica.ro

Page 316: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 273 -

ideal» (1895); «Arhiva istorica a Românieb>, pretioasà co-lectiune de documente. «Oltenescele» «Negru Voda»(1898), complectare a Istoriei erice. «Rdsvan si Vidra»dramä In 3 acte. A fondat «Revista notid» si «Columnalui Trajan», la cari att colaborat ceT maI distinsI scriitoriromânI ; in fine, «Magnum etimologicum Romaniae», lu-crare momentald din insdrcinarea Academiei române, incä.neisprdvitd, etc...

Membru al maI multor academiI si societätI de stiintàdin stréinatate. In afarä de operile filologice i istorice,maI e cunoscut in stréindtate prin lucrArile sale asupraspiritismuluI, de care in ultimiI ani s'a ocupat special:«Sic Cogito», etc. Fica sa :

JULIA B. P. HASDEU (Nov. 1869-17 Sept. 1888). Dup6ce terminä la 11 ani, primele 4 clase la lyceul sf. Saya,urmä apoI la colegiul Sévigné din Paris, si la 1886 ereaIn facultatea de litere de acolo. Peste doI ani moarteaneinduratd o rdpi, läsând in doliti pärintil eI.

Ea a scris, cu un rar talent: «Bourgeons d'Avril» «Che-valerie», poezii, apoI : Théâtre ; Réves et fantaisies, etc.lásand ebosele maI multor piese neterminate.

Armele familiel Hasdeu, ast-fel cum aü fost confirmatede curtea Poloniel, sunt :

Scutul impärtit in 3, adicâ : In prima parte de sus, pefund verde un steag a cdruI flamurà de aur e tdiatä de ocruce rosie ; in a doua parte, stema Moldovei; In a treia,jos pe fund rosu, o sabie si o sdgeatä incrucisate.

Aceste arme sunt säpate si pe usa de piatrd a intrAreICasteluluI «Julia Hasdeu», de la Cdmpina.

www.dacoromanica.ro

Page 317: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

HRISOVERGHI(MOLDOVA)

Familie din Moldova, existand. veche acolo din secolulXVI. Dupé cum aratd numele, ar parea sa fie de ori-ginä greceascd, insa e putin probabil. Un stremos al'acestuI neam, erea la anul 1602, marele Parcalab de NeamtzuHRISOVERGHI, care ocupa aceasta demnitate impreuna Cuboerul Vasile. (Cordescu. (Uric. 18, 487).

In tot cursul veaculuI XVII, Hrisoverghi ad fost printreboeriI insemnati af tériI.

Constantin Duca cand vine domn a doua 'para. in Mol-dova la 1700, isl compuse divanul sal, unde, printre alp'boerI, erea MANOLAKI HRISOVERGHI mare-comis.

Urmasul acestuia erea STOLNICUL ENACHE Hrisoverghi,care a avut treI bdeff.

SPATARUL ALEXANDRU Hrisoverghi, a cärui singurdfled din sofa sa Ancuta Calimaki a fost sotia logofétuluIMillo, traia in secolul trecut.

Postelnicul GRIGORAS HRISOVERGHI erea proprietarulmosief DelestI, pe care o lasd nepotuluI séd Vasile ; sitatal uneI fete care se calugäri.

NICOLAI HRISOVERGHI, mare Vornic al MoldoveI la1816. t la 1818. Insurat cu o Rosetti, a avut treI copii :VORNICUL VAsILIcA. Hr., cel mal mare;

ALECU HRISOVERGHI (1811 t 1837), poet de mult talent.A scris putin, traducand din clasicil francezi. Una dincele mail frumoase poeme ale sale este «Oda la cetateaNeamtzu», «Cugetaxi», cate-va «Epigrame», «Tandrul laparad», etc. Avand in vedere timpul in care a scris

www.dacoromanica.ro

Page 318: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

275

pefitru tara noastra., precum si varsta tanArd de care amurit, el are un merit nediscutat. (Manliti; Antologie).

MANOLI HRISOVERGHI, fratele sú, i al 3-lea fiü al luiNicolae, se insurd Cu fata lui Subin, nepoata lui GrigoreVoda. Ghica. El a fost si mare Vornic.In notele sale dinopera lui Cantemir, Boldur Lalescu la mentionarea familielHrisoverghi zice, ca mai in putintà de a cunoaste acestelucruri fiind contimporan :

«Cel de pe urmd al acestei familii, Manoli Hrisoverghi,stins in zilele noastre, färd alti urmasi de Cat o fiica',

MARIA, ornamentul sexulul ei».

www.dacoromanica.ro

Page 319: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

HURMUZACHI(BucoviNA)

Trunchiul acestei familiI este in Moldova : MARELE COMISMANOLAKI Hunnuzachi, care se afla printre boeriI diva-nuldi luí Nicolae V. Mavrocordat. Familia lui erea inruditäCu vechile neamurI Murgule i Movila., din secolul XVII.

Probabil fiul comisul Manolaki, erea Stolnicul CHRISTEAHURMUZAKI, care ocupa aceasta demnitate in domniile luiGrigore Ghica, de la care a si primit in danie, o mosie(1730-40). Fiul séù, LOGOFÉTUL HURMUZAKI, a avut patrubaetI : ALEXANDRU POSTELNICUL, care la 1766 a facut ocopie a croniceI luI Ion Neculce, cu Insemndri ale sale.MATEI mare paharnic i parcälab, pe timpul incorporarilBucovinei, unde stapanea satele Cernauca, Vasilen,Véslautul. In 1776 e dovedit ca biv-vel paharnic, avénd15 oamenI scutitl (hug.* STEFAN, fost mare vistiernicParcalab de Hotin, in fine

Vel-rnedelnicerul CONSTANTIN HURMUZAKI, parcalab deGalatzi. El locuia Bucovina, unde la 1792, se afiä trecutprintre nobilii recunoscuti al fen'', cu titlul de cavaler, invirtutea diplomuluI imperial din 1787. CopiI ce avusese,ereail : Nastasia, sotia boeruluI Wasilko din Lucavét ; ALECU,IORDA.CHI, CONSTANTIN mare comis ;

DOXACHI (Eudoxii1) HurmuzAcm, din care deriva actualafamilie in Bucovina. n. 1782 la Horodistea, el poseda mosiIsi in Moldova, avénd ast-fel dubla calitate de cetäteanAustriac si Moldovean.

La 1819 avu titlul de caminar, la 1827 mare agd, si la1856 MARE VORNIC. Decedat in 1857 si ingropat la biserica

www.dacoromanica.ro

Page 320: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

277

din Cernäuca, läsand de la sotia sa llena Murgulet, 2 fetesi cinci fiI, anume : Efrosina sotia boerulul din Basa-rabia Petre Petrino ; Elisa a marelul Logofét George Sturdza,din Moldova ; iar fiI :

CONSTANTIN HURMUZAKI, (n. 1811, t. 1869) OM de stat.Studiand dreptul a fémas in Moldova ; castiga la Petersburgprocesele Logofétului G. Bal.s (1840), iar la 1852 ereamembru in comisiunea legislativd. Pe rind apol, jucandun mare rol in comitetul pentru Unirea Principatelor, afost deputat in adunarea electiva (1858), ministru de jus-titie (59), vice prezident al CamereI, din noil ministru (61)

deputat la 1867. Devenind gray bolnav trebui s plecela Viena, unde i muri (1869), si de unde fu adus i in-g-ropat la mosia Dulcesti. La plecarea sa fusese numitprim-Prezident al curtei de Cassatie, demnitate ce nu exercitd.

EUDOXIC BARON HURMUZAKI, istoric i OM politic, n.1812 t 1874. A studiat la Viena, unde incepu sa cercetezearchivele-nationale. Lud parte la miscarile din 48 in Austriaclupa carI in capul unei cleputatiunI presinta impératululcererea, care avu de rezultat recunoasterea BucovineI caducat autonom. El stdrui mult si obtinu propagarea limbeIromane in Bucovina ; fiind apoI sufletul procesulul ridicatStatului de locuitorii din Campulung pentru revindecarI,care sfarsi printr'o invoiala.La 1862, fu numit vice-capitaniar la 1864 Cdpitan al BucovineI, timp de 10 ani panä lamoartea sa. Pentru distinsele sale merite, i se concedd in1872 titlul de Baron. In acelas an erea membru al Aca-demief romane. El lucra la o mare istorie a Romanilor,din carI publicat numaI fragmente ; iar Documenteleadunate de dansul in archivele VieneI, publicat deAcademia romana in 11 volume, formand o monumentalacolectie, de o imensà valoare pentru istoria romanilor.

GEORGE BARON HURMUZAKI (1817 t 1882), publicistsi politic. Dupd ce a studiat la Viena, fonda cu frateleAlecu : «Bucovina», gazeta a intereselor romanesti, pentrucaff luptd toatd viata. Deputat in dieta BucovineI si in Ca-mera din Viena, agita maï multe cestiuni incoronate ca

21

www.dacoromanica.ro

Page 321: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 278 -

frumoase succese. La 1881 i se recunoaste titlul ereditarde Baron, si muri la 1 Martie 1882. Insurat cu Efro-sina Flondor, avu clof copii : llena, sotia luT loan Cavalerde Zota ; si EUDOXIC BARON HURMUZAKI, n. 1845, fost pre-fect districtual la Suceava, deputat in camera Consiliululimperial din Viena, fost presedinte al societdtef culturale dinBucovina, etc. Cdsdtorit Cu Stefania, fica lui Iacob cav.de Petrovici.

ALEXANDRC (ALECU) Hurmuzacbi (1823-71), publicistdistins, a contribuit mult la inaintarea cultureI romdne.Membru al academief (1866), deputat in dieta Bucovinefsi in camera Austriacd, t la 1871 in Neapole, färd urmasi,si inmormantat la Dulcesti: angd fratele sal Constantin.

NICOLAE HURMUZACHI, n. 1826, recunoscut cu titlul deBaron cu drept ereditar prin diploma din 1881. Membruonorar al academ. romdne, etc. Proprietarul moiei Cernducaa familiei. Cäsdtorit cu Baroana Natalia Starcea, avênddoY. fil:

CONSTANTIN HURMUZ &CHI, H. 1863, publicist, etc. Ascris studif i monografif asupra stiintelor naturale, etc.

ALEXANDRU HURMUZACHI, n. 1869, doctor in drept,vice president al socieffiteI culturale din Bucovina.

Armele familiei sunt : scutul impdrtit in 2 pdrti ori-zontale, cea de jos In alte dou'é (vertical). Sus capul dezimbru. In stanga jos, 7 (besantl) cercuri de argint pe azur,asedate 2, 3, 2; in dreapta jos, dou'é sdbiT incrucisate, pefund rosu. Coroana germand de Baron.

www.dacoromanica.ro

Page 322: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ISVORANU(VALACHIA)

Familie veche din Oltenia, al carei nume derivä de lalocalitatea Isvor, si care apare printre boeriI térii din alXVI veac.

Inca de la anul 1586, gäsim traind pe BADEA ISVORANULpostelnic, boer pe timpul lui Radu Voevod. (Doc. Arh. St.M. Viero§u1).

In secolul XVII, se ilustreaza. marele ARMAS CERNICA Is-VORANUL, care erea ginerele lul Draghici Cantacuzino,linând in cdsä.torie pe flea acestuia, Maria. La anul 1690

insarcinat de Vodd Brâncoveanu, impreunä cu Matei.Comaneanu sà urmareascà trupele germane din Tara (v.Comaneanu). In acelas an domnul incepe zidirea mond-stirei de la Horez, la care pune ispravnic al lucrarilor peCernica biv-vel armas. (Magaz. istoric II, 151-4).

Tot in aeelas an si in cel urme"tor, acest boer primestemai multe misiunT, pe cad le indeplineste impreund cu.altii, saü singur. Ast-fel cu ocazia venirei ostilor turcestIIn tara, Vodd insärcina pe «Cernica Isvoranul vel.armas, iMihai Corbeanul vel postelnic, i Ianake vdtafu Vacarescu samearga sa facd pod peste Arges » (Id. p. 156, II.) Dupa.acea pornind Vodä de la PotlogI impreunä cu oastea tur-ceased i venind 1-anga Têrgoviste, c..maï sfatuindu-se,

inteacea 4i 2000 de éste aleasä, Caldrimea din-oastea lui Tukeli si a Seraskerului si a DomnuluT, strejlinainte, ca sa mearga s'ä rdsbeasca pana la Ardeal, cu-care oaste pre Cernica vel armas Domnul aü trimes cap.»

Marele STOLNIC RADU ISVORANU, apoi Vornic, probabil

www.dacoromanica.ro

Page 323: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

280

fratele armasuluI Cemica. Fiind vel pitar in toamnaanuluI 1694, Princ. Bräncoveanu trimete la Adrianopol(Odriti) o deputatie de boeff, printre care era dânsul cu :Cornea Brdiloiù paharnic, Const. Ciorogarleanu ve! sluger,Bunea Grddisteanu vel armas, etc., insdrcinatI cu dareaune! jalbe Impdratuluï. (Magaz. istor. II, 215).

La inceputul anuluf urmkor (1695) e mare Stolnic, incare calitate fiind, fu insdrcinat impreund cu Radul fecioruiHrize vornic Popescu, sà isprdveascd lucrdrile de reparareale cetäteI Cladova.

In anul 1701 erea mare vornic, afländu-se in divanuldomnesc. In primdvara an. 1702, Brancoveanu primi ordinde la Poartd sà conducd pe fostul trimes al Anglid laTarigrad, cu onorurl prin tara. Acesta era. «Paghet solulAnglia carele fusese la Tarigrad de la pacea din Carlovitzsi acum n vhstd de 60 de anI, se inturna acasd pe uscat.»(§irical, III, 319). La Turtucaia fu primit de Toma Canta-cuzen i Pätrasco Brezoianul; iar in apropiere de capitald

trimes pand la Vdcaresti inaintea luI pe dol fecioria! se Constantin si Stefan (Brdncoveanu); pe Mihail Can-tacuzenul, pe Radul Isvoranul si pe tot! CdldrasiI cu unrédvan de curte care rail adus in Bucurest!.» (id. III. 32).Putin dupd acea, la 10 Iulie 1702, Radu Isvoranu e trimesca representant al domnuluï, la nunta fete! lui Gheorghe-Banfi cu Ladislau Szekeli, fiind mare-vornic i insotit dedoi beizadeï aff luI Brancoveanu si de alti dol feciorihoer!. (id. III, 321).

Radu ca i Cernica, sunt dol din principal! hoer!. de-sfat aï lui Vodd Brdncoveanu, cum se vede din multe re-latiunl ale timpului.

Cernica vel arma i cu sotia sa Maria Cantacuzino,avut 3 copif :PARVU ISVORANUL, din care descind prin urmasi se,

actual! representan! a! familiaSERBAN ISVORANU, fratele sèù, boer care la 26 Aprilie

1739, fu numit de Turd ispravnic al judetuluI Teleorman..

www.dacoromanica.ro

Page 324: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

281

(Dapontés). Acesta muri fdrä urmasi, cum aratd genealogiaCantacuzenilor. (Buciumul ; C. Boiliac).

Sanda, sora lor i fica lui Cernica, se märitä cu StefanObedeanu.

PREDA POSTELNICUL ISVORANU, care credem cà erea fiulvorniculul Radu, pieri ucis la anul 1716, de cätre fai-moasele Catane Nemtestl «ce gazda lor erea Vierosulmondstirea GolesculuT, i afarä de jafurile ce fä.cea, siboeril numiti ail omorit, pre Serban Cluceriul Prisiceanul,pre Grigore Vistierul Tigveanu Vlddescul si pre PredaPostelnicul Isvoranul si pre alti ne numiti multi.» (p. 55. t.IV, magaz. istor. Radu Popescu).

Un document din anul 1734, pomeneste impreunà pefratil DUMITRU i DINU Isvoranu, privitor la niste mosiiale lor.

SCARLAT ISVORANU este citat ca vel Clucer za arie, la anul1783.

In fine un act de famile din 1834, ne aratà ca ficd alui CONSTANTIN ISVORANU Si a sotiei sale Smaranda, pe :Elena, casätoritä cu boerul Sandu Depäräteanu.

Din descendentii actuali ai familiei : CONSTANTIN IS-

VORANU avocat, eAsätorit cu Maria de Laptev ; ai cäruifrati ail fost : f ALECU TSVORANU, insurat cu sora gene-ralului Släniceanu, i IANCU ISVORANU cäsät. cu o Bibescu,fost oficer in cavalerie, asasinat la mo.sia sa Isvoarele dinjudetul Olt. Surori avänd pe Irena Marghiloman, siZoe Riosanu.

www.dacoromanica.ro

Page 325: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

IURACU(moLDovA)

CeI maI vechT cunoscutf din aceastà familie sunt :DUMITRA§CO IURA§CU dovedit printr'un act din an. 1623;apoI

IuRAscu, citat la (7113, 4 Ianuarie) 1605, ca vel Logofe'tal Moldovei.

Boerul IURA§C0 impreund cu Basotd, ereail Rdrcalab!de Roman la anul 1634 (7142).

Stratulat saü STRATUL IURA§CU a fost mare logofét alMoldovei in timpul domniei luf Dumitrasco Vod'a. 1685.Se vorbeste de dânsul in mai multe acte de stdpAnire pen-tru moii, dintre 1685-95. (Doc. Academ. r.)

PETRA§CU IURA§CU, erea vel jicnicer, dupd CUM probeazàun hrisov de intdriturà din anul 1689, cand domnea Con-stantin Cantemir.

In secolul trecut (XVIII) : NICOLAE IuRAscu erea de a-semenea vel jicnicer la domnia luI MihaI Vodà Racovitz'a(1705), si apol cdmäras mare.

MIRON IURA§CU, contimporan cu acela, a fost vel medel-nicer ; lar URSU, mare capitan de Covurluiti. (1710). etc.

PAHARNICUL IORDACHE IUTa§CU, 1812, a avut la inceputulsecolului nostru fiù pe :

IoAN lurascu, fost spatar (1835), etc. 0 parte a fami-lie!, din secolul trecut aü cAzut i printre boernasf.

Din descendentil actual!, este: GEORGE IURA§CU mareproprietar la Bacdil, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 326: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

JIANU CESIANU)(VALACHIA)

Familie Olteand, originara' din jud. RomanatzI, incepanda se face mal cunoscutd din secolul trecut, si din care oramurd are numele de Cesianu.

Intr'o taba' de la Celei, gdsitä cu ocazia unor sdpdturi,rém'a.'sità din timpul colonizdriI romane a Dacief, se facementiune de, Plautio CAESIANO, Sef de legiune si de trupeardtate in taba. Blaremberg, dupé care ludm aceasta,(Essai sur les instit. de R. pag. 232) il dà ca strémos al fa-milieI Cesienilor (?)

Numele de Jianu vine de la riul Jiti, pe malurilecärui aü ti-da primii strdmosl ai familieL

Hagi STAN JIANU VEL-PAHARNIC, la anul 1774 fu rdnduitin Oltenia de cdtre Feldmarsalul Potemkin, pe langd Ba-nul Pdrscoveanu al CrajoveI, ca m.-paharnic. In aceastácalitate fiind, in 1782-84 primeste de la Domn Insdr-cinarea : intdi pentru niste diferende de proprietate inmuntii mon. Tismana, si apoI (1784) In privinta delimitdrelhotarelor térii din Gorj cu Austria, de cand ne-ati rémas

rapoartele privitoare la aceastd misiune. (v. §tefulescumon. Tismana p. 74-81)

SETRARUL JIANu la anul 1783, erea numit Ispravnic injudetzul Vélcea.

Un pitac domnesc din 1787, ordond cdtre vel paharnicca sA trimeatd gazeturile din 'nduntru la DumnealuT Pos-TELNIC JIANU. (V. Urechiä. Istor. R. I, p. 109)

Mavrogeni Vodd numeste pe GHEORGHITA JIANLT, ispravnicde Romanatzi, impreund cu Färcdsanu la 1788.

www.dacoromanica.ro

Page 327: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

284

Faimosul IANcu JtANu is HAIDUCUL, era din aceastdfamilie. El trdia pe la inceputul acestui secol, in timpul luiCaragea. Existd si o baladd populard care '1 anta pentruisprdvile sale, incepAnd asa :

«N'afi audit de-un Jian«De-un Jiau, de un oltean«De-un viteaz de ?»

(Alexandri. Balade populare pag. 154).

In mintea poporului a rdmas intipdritd, mai ales inOltenia, figura acestui aventurier sub o inatisare le-gendard i eroicd.

Colonelul Papazoglu, in Istoria Bucurestilor çlice a.:«Jianu nu era haiduc, ci erea inainte mergdtorul lui TudorVladimirescu...» (p. 99, id). Dupd ce Grecii furd terorizati: deceata lui Jianu, peste un an fu prins de trupele lui Carageasi aruncat in Ocnd la Telega in 1817. Evadand, fu prinsdin noú si condamnat la spAnzurdtoare. Doamna Ralucase rugd pentru ertarea lui, ce obtinu in schimbul cdsdtorieilui Jianu cu o domnisoard greacd de curte, Suzana.

Dup6 acea, Iancu Jianu fu trimes de Vodd ea zapciuIn judetul Romanati, unde muri pe la anul 1846. De lasotia sa avu o fatd, care se märitd.

Iancu avu tried doi frati, de la cari actualii:Din STEFAN jiANu, nepotul lui Iancu, sunt azi descen-

denti fiii sél : AMZA f. senator t; IORGU, STEFAN, IANCU2 fete, eds. cu Hagiopol si Al. Niculescu.

Din familia Cesianu, numità asa dupe' mosia Cesieni,sunt adi, fiii lui STANuTA Cesianu :

1. DEMETRU Cesianu t 1898, f. Director al Postelor,cdsdtorit cu Elena Bibescu.

2 CONSTANTIN CESIANU, avocat, mare proprietar, f. de-putat. Cdsdtorit cu Maria n. Brài1oii, avand trei

IOAN CESIANU, cdsdt. cu Maria Ghermani, are a copii ;NICOLAE CESIANU, cdsdt. cu Maria Florescu ; i 5.

Lelia cu I. Otetelisanu.

www.dacoromanica.ro

Page 328: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

JORA(MOLDOVA)

Una din cele maI veal): familii" ale Moldovel, venità prinal XIV secol din Polonia. -- Inca din timpul 'ill RomanVoda se gäseste printre boerif acestuia, la anul 1392,Panul JORA STOLNICUL (doc. din 12 Noembrie) (Wickenhauser),dupe" cum se vede un boer insemnat al tail.

In secolul XVI, la anul 1528, GHEORGHE JORA erea Par-calab al cetätei Hotin. Un document din 30 Iunie 1528,aratd cd el cumpärd o mosie din Basarabia de la nistelocalnicl, si parti din Brdzera, etc. (Doc. Academ. rom.)

La 1593 boerul TODERA§CU JORM cump6ra un sat, in25 Martie. (id. Doc. Academ.) Un JORA erea Parcalabmare de Hotin la 1592, in zilele ILIA' Vodd Aron.

IONA§CU JORA, boer moldovean, färä titlu la 1617 (3 A-prilie), de când a re"mas un hrisov al liff Radu Voevod,prin care scrie comisuluì Ureche din Camenita, sá nuconturbe pe Jora in posesia Vercestilor, peste care if con-firmä deplinä proprietate.

El avea de sotie pe Kneiina Simina. La 1631, IonascoJora primeste din nog confirmare de la Alexandru W.Ilias peste acea mosie Vercestii din judetul Neamtu. (Doc.id. Academ.)

Jupan JORA, erea parcdlab de Hotin la anul 1628 (7136),al treilea din familie care ocupa aceastä mare demnitate.

Ionasco, de care am vorbit, GRAPINA l?i GHEORGHE JORA,fratf, fac o impärtealä de mosie, dup6 cum atestä docu-mentele, in 1632. (Doc. Academ. rom.)

In, timpul luptelor pentru domnie intre Vasile Lupul

www.dacoromanica.ro

Page 329: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

286

Gheorghe Stefan, in anul 1653, de partea luí VasileLupul erea Timus hatmanul Cazacilor, ginerele sèü, i otrupa de TätarI. Rugandu-se TätariI i Marzacul lor deTimus pentru a fi lasatI sa iasa din tabard spre a'sl cautacaiI, «fiind peste hirea lor a sta inchisi» ; Marzacul lorinsistand, «Timus de manie dobitoceasca aù täiat capulMarzacului». Tatarif atuncI plecara. Pe drum, spre Movi-

: ole-ail esit inainte acolo la tinutul HotinuluI, PARcA-LABUL JORA de Hotin, sà le tie calea cu o seama de oa-mera. TatariI s'ad supus inteo vale si s'all intors cu totiiasupra ParcalabuluI, i indatä aü plecat fuga Parcdlabulcu oamenil sa... aü pierit multI din al nostrI in acel rés-

fa'rd isprava» (Miron Costin. Cronica, Let. 1, 342)In timpul luí Dabija, 1665, letopisetul luí Mustea ne

spune, ca. trecand Grigore V. al MuntenieI prin Moldovafug-and spre Nistru, Cu o escorta de 50 de oameni, sitrecand pe la Botosanl, s'a rätacit un cämaras al lui cuo pereche de desagI cu galbenf, «si cazand pe mana JoRn,vornicul de BotosenI, aü luat banii trimes luíDabija (let. Cog, t. III, 4). Poate acesta e totuna cu :

TODERASCU JORA vel medelnicer, pe care la 1668 II in-talnim ca martor, alaturI cu Miron Costin si altiT, in nistedocumente ale Asanilor cu Ilie Sturdza.

CONSTANTIN JORA, avea la 1680 titlul de vel Serdar.(Doc. Academ.)

Un act din 1684, dovedeste pe TUDOSICA JOROAE, cu lu-cruel date el de r6posata Ruxanda jicnicereasa. (id).

Pe EREMIA JORA Il trimete Constantin Vodd Duca inanul 1691, la un rezident al comteluI Tökeli «de su-grumat la Trotus, cá era inchis acolo la mana luí Buhuscämärasul de ocnä...» (Ion Neculce, II let. 219).

GRIGORE JORA erea mare vistiernic in divanul principe-luf Nic. Mavrocordat, de la 1711.1716, in care an muri,iar in locul sal fu numit de Racovita, serdarul DarieDonicI. (Axente uricarul. let. II. 173). -- El erea frate (?) cuHatmanul Antohie Jora, de la care descinde familia actuald.

www.dacoromanica.ro

Page 330: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

287

HATMANUL ANTOHI JoRA joacd un rol insemnat in cro-nicele 1VIoldovef de la inceputul sec. XVIII. Prima oard ecunoscut din anul 1691, cdnd pleacd la Tarigrad sá pi-rased pe Const. Cantemir, insotind pe Lupu G-avrilitdCostache, cu paharnicul Lambrino i Bujordnestif. El furdinsd prinsi i inchisi de domn mai mult timp. Sub DucaVodd la 1701 (7209), boerif nemultumiti fugirdi in tara ro-nidneascd la Brdncoveanu, care'f primi cu mare dragoste;eread : Bogdan Hatman, Vasile Costaki, Jorp. Hatmanul, eelalti fratf ai vorniculuI Costake, Bujorenestii, i altil. Inurma fágkluelilor 1121 Const. Duca, o parte din ef, intrecarf si Jora, se intoarserd peste putin timp. Sub Nico-lae Mavrocordat el erea Hatman mare (1710); dar fu ma-zilit de domn, pentru cd se incuscrise cu Ibrdachi Rosettivornicul, mdritand pe fata sa cu aga Iordachi Rosetti, inpotriva vointel luf Vodd. Peste putin timp fu reintegrat,«stand o lund mazil, dupé care pe evanghelie ad jurat lufNicolai Vodd cum if va sluji cu dreptate, si nu se vailita la cuscria lui Iordachi Rosetti vornicul...» (let. Mold.II, 81). Inainte cu cdt-va timp (1711), Lupul Costaki ceerea caimacam de Domn al téreI, cu Antioh Jora si Mac-sut postelnicul, furd ridicaff de Turd si in obezI dusf ininchisoare la Varna. «Porunca aú fost sà ia numai peLupul, pentru cà aü pomenit in ata viziruluf de MihaiVodd, lar Antiohi Hatmanul vézand cd aú luat pre v6ru-séd Lupul, aü mers si el, si ad luat si pe Macsut pos-telnicul...» (let. III, 50).

Vornicul Lupu fostul caimacan, i Jora, scdpard abiadup6 vre-o dof anf din temnita de la Varna, scosf de Ni-colae Mavrocordat, care acum se ardta milostiv cdtre

ddndu-le demnitäti in tará. Antioh Jora fu numitmare logofet al Moldovel «care si altd datd ad satut ; dardnicf dol ani deplin n'aii fost in boerie, cà sldbise foarteraj din toate, nu atâta de bdtrânete cat din board». (1714).Probabil, cd nu mult dupe" retragerea sa, el muri.

Fiul luf Antioh, prin care se continud geneologia pdndIn zilele noastre, a fost :

www.dacoromanica.ro

Page 331: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 288 -

MIHAIL JORA. Pe la 1745, fiind tângr, erea pe lângä Pr.Ion Mavrocordat W. impreunä Cu alt." fiT de boer. MihaiJora avu 2 bàetT:

DUMITRACHE jora (1810), care avu un singur fiti IANCU,insurat cu fata luf Enache Millo, neavdnd urmasi;

ION JORA mare Postelnic, fost pdrcalab, etc. t la Bacal.El avu 3 fete si dof Met", car" sunt :

Elisa cdsdt. Canano, Ecaterina cu M. Kogälnicearnt,Elena cu Rosetti Tetzcanu ;

ALECU JoRA. càsä.t. cu Sultana Manu; siMIHAI JORA, unul din principalif luptdtorT pentru Unire.

Fost prefect, ministru, i ultimul supravietuitor din mem-bruT. divanului ad-hoc. Are copif pe: Alice cdsätoritàRosetti Tetzcanu ; Maria cu R. Sturdza ; MIHAI ; - Si VA-SILE JORA, mare proprietar, (Focsan1), al cdrui fill"' este

Acestia sunt eel din urind descendent' aT

www.dacoromanica.ro

Page 332: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

KECO(MOLDOVA)

Aceastä farnilie, care apare cunoscutd in Moldova (Ba-sarabia) prin sec. XVII, dup6 nume se vede a fi de ori-gina lituand sail din tinutul cazacilor, in tot cazul pare afi din Rusia. La 1727 erea medelnicerul MIHAIL KESKO,cumpdrätor al unef mosif.

In secolul trecut boerul SIMION KESCU erea vel sluger,cand face la 1757 (6 Iunie), o hotArnicie pe Prut in ju-devil IasI, din ordinul lui Scarlat Vodd Ghika. Cu ca-va

inainte, la 1742, erea uricar in divanul velitilorboed ai Moldovei.

PETRU KECU MARELE VORNIC, pe la 1800, boer insem-nat al MoldoveY, avea de sotie pe fica lui Gheorghe Bals,Natalia, de la care se ndscu:

PAVEL KWO, Vornic. Acesta fiind insurat cu P-sa Pul-cheria Sturdza, fiica 1121 Ion Vodd, a avut numai treI fete ..

Maria cdsdt. cu Grigore Ghika ; Caterina EngenGhika, si:

REGINA NATALIA a SerbieT., ndscutd Martie 1859. Cäsd-toritd (1875) Cu Milan I ObrenovicI, Regele Serbiel",avdnd din aceastd cdskorie, de al pe M. S. ALEXANDRURege al Serbiei de la 1889, ndscut 14 August 1876. etc.

Prin fi cele luT Paul Kesco se stinse ast-fel in secolulnostru aceastd familie, care poate sá mal' aibd descen-dentI numaI in .Rusia.

www.dacoromanica.ro

Page 333: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

KO GALNICEANIJ(MOLDOVA)

Cel d'antai stfémos cunoscut din aceastá familie, Il ga-sim pe la sfarsitul veacului XVII, träind in persoana lui

SANDU KOGALNICEANU, care fu cdsátorit CU fica lui Ga-vril Rango. Familia luI era originará din tinutul Basara-biel, de la Kogálnic, de unde isi trage numele de Kogál-niceanu.

Fiul lui Sandu erea, dupd actele re"mase, VASILE CO-GALNICEANU, vel cápitan de Iasi la anul 1730, si la 1735 velpitar. Acesta avu 4 fii : Constantin, Petre, EnacheNicolae.

NICOLAE, insurat cu Balasa Caracas, a fost pitar de vis-tiene la 1763;

ENAKE KOGALNICEANU n. 10 Oct. 1729, e cunoscut cacronicar. Fost spatar si Vel Stolnic 1766. Sotia sa ereaFrusina fata vamesului Lefterache. El scrise la Tarigradcronica Moldovei dintre 1733-1774, sub titlul: eLeatopi-setul çrii Moldovei, de la domnia I si pá.-nd la a patra aluI Constantin Mavrocordat W., de Enaki Kogálniceanu,biv vátaf de aprozi».

CONSTANTIN KOGALNICEANU, frate CU Enake i fiul luiVasile; fost medelnicer, vechil de visterie (1759), apoistolnic i Serdar de Kisineil, etc. t inainte de 1785. CA"-

sátorit cu Safta. Sub Ion Calimah (1758-61) fu vistiernical Moldovel", si fiind-cd Domnul voia bani, el prin toatemijloacele, mai ales prin protejarea a tot puterniculuiGrec Stavarache, care mai apoi fu silit sá fuga din tara,aduná bani in visterie, cea-ce nemultumi poporul. Pe

www.dacoromanica.ro

Page 334: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 291 -

lângä 2 fete, Const. Cogälniceanu avu 2 bgeti : pe Ion siGHEORGHE, fost treti postelnic t Sept. 1811.

(La 1736 PREOTUL ION Cogälniceanu (doc. Acad.) pri-meste o intärire de mosie, in care se aratg intre altele,cd e ginerele luí Pilat, vornic de poara).

IoAN KOGALNICEANU jicnicerul, al* al lui Constantin, tla 10 Ianuarie 1800 si ingropat la BotosanI. Avu de sotiepe Smaranda Bantds, de la care se ndscurd 5 fete i 3bgetI: ALEXANDRU (1792-1815); ION, ndsc. 1790; si

Vornicul ILIE KOGALNICEANU n. 1787 t 1856. fost cg.-

minar, agg i postelnic, etc. Insurat Cu Catinca Stävild, etatgl luf

MIHAIL KOGALNICEANU (1817 IasI 1892 Paris), om po-litic insemnat, scriitor. Studid la Berlin, unde tipgri o is-torie a Românilor, si una a literatureI române.

La 1843 fu numit profesor la Academia mihdileand, darcursul se"fi fu suprimat. Luâ parte la miscarea de la 1848.in 1852 publicd o editie de mare valoare a «Letopisetelor»MoldoveT, reimprimatg. la 1874. Mal tärziù apare ca o-rator de prima fortg in Divanul ad-hoc, sustinând ideaUnireT, care avu rezultat alegerea lui Cuza.

El ajutd acestiii domn la implinirea multor acte marI.De la 1863-65 fu prezident al consiliului ; si apoi 1868-70ministru de interne ; de externe 1877-78, in timpul

Apoi ja parte la congresul de la Berlin,unde apdrà cu cäldurd interesele téril. In urmà a fostin toate legislatiunile, pg.nä la moarte. Avu 2 fif (act.):

CONSTANTIN, cel mai mare, n. 1855, fost deputat ; con-sul al RornAnie'l la Ismail.

VASILE KOGALNICEANU ri. 1863, deputat, ziarist. etc.

www.dacoromanica.ro

Page 335: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

KOSTAKE (Boldur)(MOLDOVA)

MARELE VORNIC BOLDUR, care s'a ilustrat in istoria tériipe timpul lui Stefan cel mare, e trunchiul acesteiDup6 cum dovedesc numeroase ispisoace (chrisobule) dela Stefan Vodd, el erea la 1460 mare Vistiernic, iar intre1491 si 1513 mare Vornic al MoldoveI. Sotia sa ereaKnejina Marina, fica luI Dragomir banul. La 1497 dup6"infrangarea regeluI Albert al PolonieI, acesta retfägan-du-se din tara, Pr. Stefan. auzi cd'I vine In ajutor trupede Prusieni: «atunce aü chemat pe Boldur Vornicul si

dat oaste, trimes inpotriva aceI ostf, si aúzissa le dea rèsboI. Si asa Boldur Vornicul luand oaste inde ajuns, ail trecut Prutul in potriva aceI ostI, Sarnbatil.seara ; i Duminecd dimineata, Octombre 29 dat rès-bol... i multà varsare de sange facut atuncI in oastealeseascd la sat la Lentesti, unde aü perit...» (Gr. Ureche.Lsqop. M. I, p. 172). Boldur Hatmanul cu armata sa, infransedin noil pe PolonI la Sipinti. In bat:cilia faimoasä ce sededuse atunci la codrul Cosmin (Dumbrava rosie), Bol-dur a ucis pe Hatmanul comte Polon, Herbor Lucasiewitz.(v. Dumbrava rosie ; poem de V. Alexandri). Fiul mareluiVornic Boldur, a fost :

ANDRUKO MARE MEDELNICER, care este adeverit printr'unact domnesc de la Steanita Vodà din anul 1518 (7026).Acesta a avut de fiú, pe

IOAN, popa din satul Epurenii, care fusese silit din cauzaunor acte politice sà." devie preot, la mosia veche a fami-

www.dacoromanica.ro

Page 336: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

293

lief, dupé care in zilele noastre o bransä a Boldurilor aluat numele de Epureni.

MARELE SLUGER KOSTAKI, fiul luf popa Ion, de la careurmasii luarä numele de Kostaki, e dovedit prin hrisoavede la Eremia Movild, 1598. Sotia sa Cälina, erea fica vor-nicului Carstea Ghenovicf, si avu de la dânsa pe

MARELE VORNIC GAVRILITA, de la care chiar ail purtatnumele de Gavriliteqti urmasil sa El avusese doue" sotii :fica spatarului Caracas si fica Hatmanuluf Costan. Intimpul luí George Ghika la anul 1657, Gavrilità pe atunclaga de Darabarif, ja parte la luptele contra luf Stefan W.(pag,. 359, I, letop. Mold.) «La domnia lui Antonie Vodderea mare Hatman Gavriil Costaki». Fiind mare vornicIn timpul lùf Dumitrascu Cantacuzen (1684), a emigratValachia, de frica lui, impreunà cu alp" boeri. Const. Can--mir Vv. trimese sol la Serban V. al Valachief pe acestboer, care intorcându-se, muri, se zice otrdvit. (V. letop. II,235). Anul 1689. Cantemir numi vornic mare in locu'f, pefiul saa Vasilaki, «dar nu avea trecere la domnie ca tatd-

; si pre eel allí frati ai luf aú inceput a'f mal scddeadin volnicia ce aveail când träia tatd-skl» Copii luf Ga-vrilitä aü fost: Kostaki, Solomon, Lupul si Vasile.

KOSTAKI a fost mare serdar la 1690, si avu de sotiepe fica vornicului Manolake Rosetti. De la el se trag Epu-reniI.

SOLOMON, mare clucer i vornic al tèri!, este amintit incronicd cu fratif sél. V6duva sa Catrina, ddrueste in anul1714 a patra parte din Väscdutf, Patriarhief de Jerusalem.

Marele VORNIC VASILE KOSTAKI, fratele lor si fiul luiGavril, e bine cunoscut in istoria Moldovei sub CantemirW. la anul 1690. Dupe" uciderea Costinilor, «pre Vasilevornicul, feciorul luí Gavrilitä, si pe frate-sa. Solomon,si pe frate-s66 Costake, si pe Dediul Spatar i tustref fe-ciorif lui Miron logofétul, pre top prins si inchis,pre unii in turn la curtea. domneascd, pre unil in beciurY,pre altif la Seimenf...» «Earà Lupul, feciorul luf Gavri-

si Constantin cumnatu-s6U, Paharnicul Lambrino,

22

www.dacoromanica.ro

Page 337: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

294

Antioh Jora si altil aü scdpat in tara munteneased la Bran-coveanul...». De aici el: se duserd la Poartä, dar furd prinsi

adusi in tara, sal:And de la moarte prin ordinul PorteI,esi adus aminte si de jurdmântul ce ail jurat Can-temir Vodd lul Gavrilità vornicul cel bdtra'n, sà nu'sl a-tingä sabia lui de neamul feciorilor luT». In schimb eTscdpard, patind luf Vodà marl sume de bani. (v. Ion NecuIce.Letop. t. II) p. 242)

Sotia lui Vasile Costaki erea Catrina fica lul Cantacu-zino, i avu fiti pe banul GRIGORA, care avea de nevastdpe fica Pr. Racovitzä.

MARELE VORNIC LUPU COSTAR' t 1716, frate lui Vasilefiul Ill lui Gavril. Sotia sa erea Ruxanda, de la care

avu mai multi copii prin care descind actualii. El se ilustrdla incep. secol. XVIII, in domniile lul Racovitzd (1704),Constantin Duca (1701), si D. Cantemir. Lupu erea mareadversar al operatiilor lui Petru cel mare contra Turcilor,In Moldova : Fiind domn D. Cantemir (1711), a scris vorni-culul Lupu, care se afid la monast. BursucI, sd vie angddansul, cea-ce boerul nu indeplini. cEar Dumitrasco Vodddacä ail vézut a nu vine Lupul vornicul, aü mers de ailspus impératuIuT pentru Lupul cd nu vrea sd vie cu eelaiçi boeri, ce sd trimeatd sd-1 aducd. Indatd aú repezitimpératul pe Chigheciii polcovnicul cu 200 de oamenila Lupul numai aducd». Lupu Costaki insà ereainconjurat de Turd si 'Mari, de cari se apdra, Mida putea fi insd biruit, timp de multe zile. Vizirul care seafla cu armate, auzind aceasta, trimese soli la Lupu sà vie,de oare-ce nu i se va intampla nimic. Lupu veni in fata

cerAnd ertare pentru rebeliunea sa, dar ardtandin acelas timp Ca el si cei alp boeff ereaú devotap Tur-cieT i contrari Rusilor. Tot el aminti eà fostul domn Ra-covitzä ar fi bun pentru tara, care'l voia. «Eard sä nu se fiprilejit acel boer acolo la vizirul, exclama cronicarul, toatdtara ar fi cdzut in robia Tätarilor i ar fi pus si pasd sàdomneascä tara». (v. pe larg. Letop Moldova, t. HI, p. 48-49)

Domn fu confirmat insä Nicolae Mavrocordat. Rand' la

www.dacoromanica.ro

Page 338: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 295 --

numirea acestuia, caimacam al tèrii fusese numit LupuCostaki vornicul ; iar dup6 o lunA, din ordinele lui Ma-vrocordat, fu transportat cu Jora in lanturi la inchisoareade la Varna, unde stete peste un an, fiinci liberat prinstäruintele aceluias domn. (V. id. pag. 50)

Domnind Racovitzd la 1716, a vizirul trimes-a6 aci in tallla Mihai Voda' de ail luat pre Lupul Costaki Vornicul ;cum rail dus la vizirul, nimic nu Vail mal intrebat, ceindatà tdiat capul; iarä ce vina iar fi dat Lupului nuse stie ; numaI tot de Nicolai Vodà i-a fost perirea, pre-cum am inteles (idem, Letop. pag. 58). Tot atunciperird muntenii, Mihai Cantacuzino i spatar Dudescu.

Epureanu.Aceasta ramura a faMilief se trage de la Kostaki, fiul

cel mare al lui Gavrilità, i anume prin :MARELE LOGOFET MANOLAKE COSTAKI, crea fiil serdaru-

lui Costaki, i nepot vorniculul Manolake Rosetti. Boer in-semnat, Ion V.Mavrocordat trimese o deputatiune de patruboeri la Tarigrad, an. 1746, in vederea recomandarei de buna Domnului si pentru anchetarea cheltuelilor exagerate aleCapukehaelor, compusd din : Costaki Razu Batman, vornicManolake Costaki, Radu Racovitza V. Vornic si T. Palladivistier. La intoarcere Manolake fu inchis cu ceI alti marlboeff, spre a da el' banii pentru plata haraciului. (Letop. t.III, 207, 209; Fotino, III, 109).

Ca mare logofk, la 1760, a fost ridicat cu mai multiboerI, prin intrig-ele Jul Stavarache, favoritul lui Ion Ca-limaki Vv. si exilat prin firman, Cu alti boeri, la Samson-Kalisi in Asia, de unde insa furd liberati peste putin.

De la sotia sa Maria, fica vel logofkului Pallady, a avutfii pe : Gavril, Ion ita, clucer MANOLACHE insurat cu ficavornicului Dumitras Palladi, färd urmasi ; si

GRIGORAS EPUREANU mare spatar, care lua numele dupevechia mosie Epureni din Fàlciú, posedatd de familiedin al XVI secol, si care rémase urmasilor sèl. Insurat cuManta fica Banului George Caragea, a avut 3 fii :

www.dacoromanica.ro

Page 339: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

296

I) TOADER EPUREANU, insurat Cu Safta fica medelnice-rului Const. Lambrino, n'avu copii.

IoRnAan EPuREANu mare vornic al Moldovel, avudouè sotii : fica luI Callimaki, i apoi a doctoruluI pos-telnic Samurcas ; iar fiI doI : GRIGORE Epureanu, fdrdcopir, : MANOLACHE K.-EPUREANU, Om politic (1824-1880). Prezident al consiliulul sub Pr. Cuza 1860, si alCamerei la 1866 la venirea Princ. Carol. ApoI ministru72, si din nod prezident al consiliulul la 1876 in oposi..tia unitd, dupd care reintrd in partidul conservator. Oratordistins. Cdsdtorit cu Maria Sturdza, avu un fiü ION E-pureanu t, iar fice Elena Al. Bibescu, i Catinca Exarbu.

IoN B. EPUREANU, a avut 3 fif : Dumitru, Alecu, ambif -1--färd copil, i NICOLAE BOLDUR EPUREANU (act.), fost pre-fect, deputat, etc. Cdsätorit cu o Capsa, are 2 fiI.

Cele alte ramure ale familieI Boldur Costake, se tragdin urmasiI luI Lupu marele vornic.

Marele VORNIC IORDAKI COSTAKI, fost mare stolnic, subGrigore Vv. G-bica la 1727, si despre care vorbeste vor-nicul Niculce. Despre dansul a rémas in Moldova o baladdpopulard: «Iordacbe al Lupului», in care se vede orno-rirea lul de catre Vodd. (v. Alexandri ; Balade populare, pag.179-83; ed. 1866). Sotia acestuI boer erea fica Hatmanu-ILA Dumitrascu Racovitzä, Cu care avu 2 feciorI : -- ma-rele PAHARNIC CONSTANTIN, care lud de sotie pe fica lo-gofétuluI Bogdan ;

IORDACHI COSTAKI, care pribegi in Rusia, unde pare ea'a i murit. El avu de fill pe AGA LASCARAKI, a cdruI sotieerea Zamfira, fica vornicului Iordache Rascanu. Din aceastdcdskorie se ndscurd : NICOLAE Boldur Kostake t; simajorul IORDACHE BOLDUR Kostake t, al cdrui fiü este:VICTOR BoLnuR-Kostake, cdpitan. (act.)

SCARLAT banul (insurat Cu fica lui Stefan Rosetti), Con-Stantin mare logof6t, GAVRIL Banul, i Toderascu marespatar, sunt cel alti fif ai lui Lupu, din earl derivd ramu-

www.dacoromanica.ro

Page 340: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

297

rile actuale : Negel, Pétrescineanu i Talpan, insä nu stimprecis de la care.

CONSTANTIN MARELE LOGOFET, fiU1 lui Lupu, avu de so-tie pe Catrina fica vornicului Iordache Roset. In anul 1716cand venirà Nemtii Cu Ferenz i cu Ciaur in Moldova,Racovità Vodd trimese la Tätari pe Const. Costaki vistie-rul spre a cere un ajutor, care nu intärzie a fi trimes.(let. III p. 60). Vodà trecAnd putin dupé acea peste munti,printre boeril ce-1 insoteail erea Costaki vistierul, unul dinceI mai credinciosi consilierI ai luí Racovitzä.. Panà lavenirea lui Grigore M. Ghika ce fusese numit domn alMoldovel in 1727, caimacam al térif erea Const. Costakispatarul si Sandu Sturza banul. Sub acelas domn, GrigoreGhica, fiind mare Hatman, a fost numit vel vornic de tarade jos. El a murit de apoplexie, fiind mare logofét laanul 1796 sub Ghica; si e capul bransei Negel.

FratiI séI: TODERASCU mare spätar tinu pe fica lui Pe-trasco Catargiil; iar Gavril pe a luí Kiriac.

Generatia urmétoare a neamului, corespunzand fiilor luiConstantin, Scarlat, Gavril, si Teodor (fratil), ded nepotIvestitulul Lupu, erea reprezintatä. prin :

LUPUL, poate fiul lui Constantin ; fost mare capitan,muri ucis de Tätaff. Sotia sa erea fica vorniculuI Miha-lache Sturdza si n'avu copií.

Matei postelnicul, de care yam vorbi. SCARLATACHI

stolnicul, insurat cu Sultana, erea probabil tot fig luiConstantin. VASILE COSTAKI Negel vel Ban, erea insu-rat cu Ilinca fata lui Iordache Pascanu, fiind fiü lul Constan-tin si tafäl luI Grigoras Negel. Fost mare paharnic (1764).

'LIE VORNICUL, ginerele lui Mihai Sturdza vornicul, ereapoate (?) fiul 1111 Toderasc, El fusese creat mare spatar deGrigore V. Ghika la 1764, si venind domn Calimah peste3 aril, impreunä cu alti boerl 11 vedem emigrând in Mun-tenia.

Fratele ség (?) LUPU, a fost de asemenea mare vornicsi avu de sotie pe fata Miclescului.

www.dacoromanica.ro

Page 341: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- '298 -

Patra§ean.MATE! KOSTAKI postelnicul, fiul banuluI Scarlat (?), e

capul unel ramure a Costächestilor, De la sotia sa Ru-xanda fica luI Petrea Miclescu avu 3 fii, ce avurd acelasnume : Iorgu, Iordache si George. IoRGu zis Stoesescu, dela sotia sa Catinca fica .vorniculuI Gheorghes Sturdzan'avu copii, ca i fratele seal Iordache.

GEORGE KOSTAKE, fiul cel mare al lui Matei zis «Pe-trascanup a fost mare agd. Insurat Cu Safta Foresco (Bo-tez), avu 3 copil :

ALECU KOSTAKE (act.), proprietar al mosiei Rdchitoasadin Tecuci, Insurat cu o Razu ; Elena sotia lui ConstantinCostake din altd brand (Talpan) ; si Profira.

Negel.Din Constantin marele logofét Costaki, t 1736 si po-

reclit NEGEL, din cauza unui negel ce avea la nas, des-cinde aceastd brand prin nepotul lui de fiti :

Clucerul GRIGORASCO NEGEL, fiul banului VASILE NEGELSi al Ilinei, Pdscanu, erea insotit cu Maria flea luI Dinu Can-tucuzino. El a avut treI fil: STEFAN NEGEL insurat cuCatinca Vdcdreasca ; MATE! NEGEL postelnicul, cu fata pa-harnicului C. Costaki, Casandra ; si Mitropolitul VENIAMINKOSTAKI al Moldovei i SuceveI n. 1768 t 1846, cel maiInsemnat prelat al bisericel noastre in acest secol. A tra-dus si publicat o multime de cdrti in tipografia infiintatdde ddnsul la M-rea Neamtzu. (1805). El muri la 1846ca pustnic la M-rea Slatina. Edgar Ouinet 11 depinge ast-fel :Suflet de o castitaie ingereascd, frumos i plin de maies-

tate, cum n'am v6zut alt bdtrdn in viata mea. Cand mi-tropolitul Veniamin, imbräcat In splendoarea bisericei saleorientale se infátisa imbräcat cu vestmintele cele aurite,Cu pletele-I de zdpadd i in valurI pe umeri, poporul vedeaintr'ânsul pe insusi sfântul patron al Moldoveh.

erban Negel a avut fiü pe spatarul IANCU NEGEL ; dincarl sunt actualil descendentl ai familiei Negel, la Jai.

www.dacoromanica.ro

Page 342: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

299

Lätescu.Spatarul MIHALACHI KOSTAKI, fiul vornicului Ilie si al

ficei luI Mihal Sturdza, insurandu-se cu fata luí Canano,Maria, a avut 2 fil: IoNITA (sotie fata vorniculul Krupenski),si GEORGE Ldtescu spatarul, insurat cu fata spatarului C.Miclescu. Copii aü fost

Marele HATMAN IORDACHE COSTAKE LA TEscu-Boldur,general-inspector i Hatman al militiilor MoldoveI. NumitLdtescu dupë mosia veche a familieI, Ldtestii.

El fusese cdsdtorit : 1. cu Efrosina Rosetti si 2. cu Anicafica lui Teodor Bals, avand 3 fiI : ToDERITA. Boldur-Ld-tescu, publicist si ziarist. t, insurat cu o Sturza (avail d o ficd)majorul I. LATEscu ; si GEORGE Lätescu (act.)

Frate cu Hatmanul George, erea A LECU L ATEscu, rotmeister

Talpan.Marele vornic LUPU COSTAKE, Toderasc ?) insu-

rat ell o Micleascd, avu fiú pe: CONSTANTIN ZiS TALPAN

mare vornic, insurat Cu Marghioala, fata vistierului Lasca-raki Rosetti, cu care avu un nil :

Aga LASCARACHI K. TALPAN, a cdrul sotie erea Safta. Fiulacestuia este : CONSTANTIN KOSTAKE, Insurat cu ElenaKostake, din ramura Patrascanu, avand 4 fil (act.):

LUPU KOSTAKE, insurat cu o Juvara. Nicolae.DUMITRU. MATET, insurat cu o Canano. Fiii, Gheorghe.si GAVRIL.

Cronica luI Huru zisd i isvodul luI Clänaú, dovediaca o falsificare modernd, citeazd In evul medid, in timpul

inainte de Drago s (sec. XII-XIII), nobili din aceastd fa-milie, din cari unul cumnat al lui Drago s W.

Armele familiei sunt: fundul impdrtit in 2 pärti orizon-tal. Sus, pe fund jumkate rosu si azur, un vultur la carenu se véd ghiarele i d'asupra capului o coroand; jos, pefund aur, o mand cuirasatd, tinand In pumn o rarnurdverde, o spadd si o cruce. Coroana comtald ; totul submantie princiard.

www.dacoromanica.ro

Page 343: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

KRETZULESCU(VALACHIA)

Origina acestei familii se leagd cu a Basarabilor, dincaff pare a fi o ramurd.

Pe la inceputul secoluluI XVI, trdia un boer, FUIOR dinRdmnic (1500), al cdruf fia dup6 oare-cari probabilitäff,erea Marele Ban Dobromir si fratele sèú Gheorghe logo-faul. Pe de altd parte, pare cd acest Fuior a fost fratecu Stan I, din care descind KretzulestiI de astd-if.

DOBROMIR, MARELE BAN al Crajovei, ocupd aceastd dem-nitate ereditard a Basarabilor, in 1568. El jucd un rol in-semnat sub domnif din a II-a jumét. a sec. XVI; si prinpdrintii séi descindea din Dan II, si Parvu Banul Crajo-veT. In anul 1583 se opuse cu armele la venirea pe trona luI Petru Cercel; dar fiind invins, fu prins de acesta, sidecapitat in acel an cu Mihaf Vornicul i Contil paharnic,la Têrgoviste. (v. Sincaf. pag. II, 374). Documentele 11 ci-teazd ca Ban din 9 Sept. 1568-80; in 1569, 1572, 1575, 77,etc. (v. doc. mon. Tismana la Arhiva). El se pare cd a ziditbiserica din Runcu (Romanatz'f). (v. Odobescu).

Ldsd numaI o ficd: Neacsa, sotia faimosului Radu Bi-diviul.

Documentele ne ti-ansmit pe fratele séú GHEORGHE Logo-fdtul, 1586, care avu de fia pe CHIRCA paharnic. (doc.Arhivel. St. Buc.). Acesta e pdrintele Doamnel STANCA, sotialui MihaI Vodd Viteazu de pe cAnd erea vel agd la 1584,

fusese sotie lui Dumitru Banul Crajovei. (1584). Frateleei este:

DRAGOMIR, MARELE BAN de sub Matei W. Basarab,

www.dacoromanica.ro

Page 344: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 301 -

1641. In 1639, pe cand erea mare armas, Banul Teo-dosie impreunà cu alp 30 de boerI, semnenzd un actprin care se confirmd lui Dragomir, vel armas, proprietateapeste satele, foste ale mosului séü Banul Dobromir. Ela mal fost mare postelnic si vornic sub Mate W. In1642, Mate iY confirmd posesie peste PlAviceni, caffapartinuserà odinioard lui Barbu Crajovesca Banul, caredoneaza o parte Monastirei Bistrita fondatd de el, dupácum o confirmd un act de intdrire al lui Mihnea Voev.din 10 Septembrie 1508. Aceastd mosie apartine mal tar-zitt urmasului sat' Dobromir, i apoi lul Dragomir siStance. Dragomir zidi biserica din Pläviceni (1648),unde sunt zugrdviti el, sotia sa ELENA, Stan logofétul siDobromir Banul. Muri la 1656, si prin el se stinseaceasta ramura.

Pe la 1500, documentele ne dovedesc pc STAN vel SPA-TARUL §i sosia sa Caplea. Acesta erea unchiù lui Do-bromir, deci probabil un frate cu legendarul Fuior.Fiul séil :

VINTILA PAHARNICUL din Balotesff (n. intre 1500-1510),a avut de sotie pe jupdneasa Caplea. Aceasta erea fataCaplel din Peris, care erea fica vestitului mare BanTeodosie.

STAN LOGOFETUL din Bärbuleti, e adeverit ca fitl al luiVintild i pdrinte al lui Stan din Cretulesfi. Surori cu dart-sul, cfice» ale luÌ Vintilà, ereati Maria sofa Prede pahar-nicul din Targoviste, si Elena.

STAN LOGOFETUL DIN CRETZULWI, fiul preced. Stan,apare cel purtand acest nume dupe" posesia sa.E citat in brisoavele din 1604 de la Radul Voev. si din1649, cand murise, de la Matei Basarab. Sotia sa ereajupa'neasa STANCA. - El zidi biserica din Térgoviste (1647),unde sunt zugrdviti cu neamul: Stan, Dobromir Ban, Dra-gomir ; i mai tarziù Radu, Parvu i Iordache.A avut 2 fif :Radu i PAdure postelnic ; Sora acestora Alexandra, aveade sot pe Tudoran aga din Aninoasa, fiul lui Iane.

www.dacoromanica.ro

Page 345: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

802

PADURE POSTELNICUL 1666, cAsätorit Cu jupaneasa Doi-chita. Din 1666 are de la Radu Voev. chrisov de in-tärire de posesie peste Alimänestii din Arges. Testamentulseqi e datat din 7205 (1697). Fiul MATE' Cretzulescu,vel satrar la 1717, avu un singur fié, numit tot MateI, tfärd urmasi.

RADU LOGOFATUL KRETZULESCU (16204680 ?), fiul cel mareal lui Stan logofet. Boer ilustru in secolul XVII. Pe la1669, 1671, erea mare logofét.. Inimic neimpàcat algrecilor si al lui Leon Voclé.. In timpul domniel lul An-tonie VocIA de la Popesti, Radu Cretzulescu joacä un rolconsiderabil. Eugel (I, 110) spune, dupe' raportul until mi-sionar adresat la 1688 impér. Leopold : «Principele An-tonie nu erea de Cat o umbrä. Marele spatar Serban Can-tacuzino erect un Principe, al doilea crea Banul Mares,si al treilea Principe, crea marele logofét Radu Cretzulescu».

Cronicele timpului (mag. istor., Sineaf Laurian, etc.) ne vor-besc (1669) despre o mare dusrndnie intre boeri ; sfetniciIdomnesti a tot puternicI de o parte : Mares Banul, Logo-fét Cretzulescu si Spatarul Cantacuzino ; iar de altaboerii Staico Buxianul, Radu Stirbey de Isvor, Hrizea,Ivasco aga BAleanul, in capul cAror se afla Gheorghevornic Bäleanul. Antonie Voclä incercd sà." impace lucru-rile, exiland pe acesti din urmä la mosiile lor ; darfiind mazilit in urma insistentelor lui Bdleanu la Turci,Cretzulescu si Mares B'ajescu furä prinsi i inchisT deGhica Vodd. Prin stAruintele enorme ale lui Serban Can-tacuzino, din ordinul Turcilor fu liberat din inchisoare,unde'i astepta résbunarea. Cronicele ne vorbesc pe largdespre acestea, si de sarsitul unor boeri. (mag. ist. II, 10;Sincar, 172). Pe cand cronica BélAceneascä tine cu BAlenii;anonimul cronicar este in potriva miscärei lor.

Radu Cretzulescu la 1672, e caimacam al térii, impreunACu Stroe Vornicul, pe când Antonie Vocla crea la Constan-tinopol spre a reinoi domnia ; el reprimd revolta a boe.rilor excitati de BAleanu si G-hica, cu o mare severitate.Zidi o bisericà.' langé." Bucuresti si muri pe la 1680, in-

www.dacoromanica.ro

Page 346: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

333

conjurat de veneratia i renumele se-U. Erea cumnat cuerban Cantacuzino, tindnd de sotie pe sora acestuia.

Fiul sal ePIRVUL MARELE POSTELNIC k(fecior Kretzulescului» (1660-

1690), fost Vaal de aprozi, vér cu Vodd' Brdncoveanu.La 1678 «Duca \Todd mergdnd pänd la Iasi, veni vestedin tail', cd Radul Kretzulescul cu toatd casa lor, aú fu-git in Ardeal, de acolo din tabdrd fugi i Vintild Corbeanupaharnicu, Parvul postelnicul fecior Kretzulescului, in Ar-deal trecdnd pe la Trotus». ,(Const. Capitan, mag. ist. II, 16).Muri foarte tandr la 1690; si avea de sotie pe jupd-neasa Visa.

IORDACHE VORNICUL KRETZULESCU (1680-1746), ail seil,boer insemnat. Crescut la curtea lui Brdncoveanu; la1717 e mare Logofét in divanul domnesc. Cronicarii nevorbesc adesea de ddnsul. El erea ginerele lui Vodä BrAn-coveanu, care In 1700, cdnd Cretzulescu erea in varstäde 20 de ani: «intorcdndu-se la Bucuresti, primdvaramdritat pe SAFTA, lata sa dupe" postelnicul Iordache Cre-tuleSCUl». (Since).

Dupe' decapitarea socrului, fu exilat cu véduva Branco-veanului la KiutaY. Sub Mavrocordat (1717) e mare Vornic,demnitate ce avu panä la moarte (1746) ; and fu inmor-mantat la Mitropolia din Bucuresti.

Radu Popescu zice in cdIdtoria lui Nicolae Mavrocordat :«Acolo la Alumati aú imbrdcat domnul pe Iordache Kre-tulescu vel Vornic si pe Dumitrake Ramadan vel spatar,.Cu contese imbldnite Cu blane de vulpe de Mosk foartefrumoase». (Cronica, in mag-. ist. IV. 169).

Impreund cu sotia sa, Gheorg,he Kretzulescu a ziditinzestrat biserica Kretzulescu din Bucurestl la 1722. Tes-tamentul Saftel, e datat din 1747, 3 Aprilie, si e foarteinteresant prin continut : intre altele lasd 1050 talen i pa-triarhilor de Erusalem, Antiobia, si Alexandria

Din ceI 4 fii al lid lordake Kretzulescu : Nicolae, aldoilea, muri fàrà copii ; Radu si Constantin formard douéramurf ale lamilier; lar cel mai mic fu marele BAN TOMA

www.dacoromanica.ro

Page 347: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

304

CRETZULESCU (1710-80), insurat Cu Safta Costin. In 1776erea vel Ban. Acesta la 1764 sub *tefan Vodd Racovitzd, ereaIn capul boerilor cari cereati un edict contra Grecilor,care fu si dat. Toma avu de at pe BANUL DINU(Constantin) (1750-1830 ?), care la randul séü avu fia peal doilea TOMA, fost mare loge& in secolul nostru, si acäruI generatie se stinse prin cele 3 fice ale sale : ElenaGolescu, Safta si Catrina.

Cele 2 ramure actuale :I. Prin VORNICUL RADU KRETZULESCU, cdsätorit pe la

jumét. secolulul trecut cu Safta, fica pabarniculuI Leor-deanu ; avánd fiü unic pe

CLUCERUL IORDACHE CretZUleSCU, asätorit CU Maria Carl-tacuzino, apol cu o Floreascä, avu copil numaI din ceacrantál : pe CONSTANTIN m. paharnic, (al anti fiü CON-STANTIN t, insurat cu Maria Filipescu, ldsd numai o ficdElena) ; pe Safta, mdritatà cu Clucerul Dumitru tefä-nescu ; si pe

M. LOGOFRT ALEXANDRU KRETZULESCU, care träia pe la in-ceputul secolulul, si la 1835 erea vel vornic de politie.insurat cu Ana Campineanu, avu din aceastä cdsätoriecincI fete si patru bAeff, distinsi oamen1 politici :

CONSTANTIN KRETZULESCU, n. 1809-1884; fost militar,demisionat ca major in 1840. Prefect, apoI procuror la ca-satie (1841). In 1857 Presedinte al comitetuluI din Va-lachia pentru a.legerea divanuliff; din 1867 ministru deinterne si prezident al consiliuluI. Fusese cdsätorit CuLuxandra Dedulescu, având de fiti pe LEONARD, Si 4 fice.

SCARLAT KR. t fratele sèLí, fost colonel in armatd rom.dupe' 1831. Fost ministru al Cultelor sub Vodä Ghica,intrepringétor al serviciuka postelor (1848). Cäsätorit Cuo Vilará.

Generalul DUMITRU KRETZULESCU, 1824-74. Colo-nel in armata turcä, inträ in cea romând. La 1861, japarte ca sef al diviziei din Bucuresti in complotul contraPr. Cuza, care se fäcu in casa sa. La 1870 e general de

www.dacoromanica.ro

Page 348: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 305 - -

divizie. t 1874. Avu de sotie. pe Sultana Balaceanu, cu-noscuta prin frumusetea si demnitatea el.

- NICOLAE KRETZULESCU, al treilea dintre frati. n. 1812.Membru si f. Presedinte al Academia romane; fost in malmulte randurf ministru i prezident al Consiliului, f. Prezidental Senatului, a jucat un rol insemnat in politicaActual president al Ateneului roman. Casatorit cu SofiaIacovenco, avand fiica pe Ana, casat. cu Al. Lahovary.

II. Al doilea fiti al luT Iordake Cretulescu :BANUL CONSTANTIN KRETZULESCU, fost Aga, Vornic,

Ban, in 1755. Din casatoria sa cu Smaranda, fica lui Flo-rescu, avu copii pe : Catrina, sotia Vistierulul ConstantinVacarescu ; Ionita ; si

BANUL MANOLAKE (1740-1815), mare Ban in 1809, fostvel Logofét si Vornic al tèrii ; boer insemnat la inceputulsecolula Casatorit cu fica luf Dumitru Racovitza. Fi-liatia se continua prin fiul

CLUCERUL GHITA. saü Gheorghe Kretzulescu, casatorit cuElena a logorétuluT Bucsenescu. El muri tanär, la 1815;läsand fia unic pe

MANoLAKE KRETZULESCU Aga, insurat cu Catrina1- la 1878.

EMANUEL KRETZULESCU, fiul acestuia, D. 183.. Ministruplenipotentiar. Casatorit (1861) cu Maria Lahovary.

Fiiisèi sunt : -EMANUEL Kretzulescu consilier de legatiune,casät. cu Caterina Petrovid Armis ; si

RADU KRETZULESCU, fost deputat (1893).

Armele familiei sunt : 8 parti ale ecusonului. In cead'antal stema Valachia ; in a doua o cruce cu 2 brate,jos cu 2 ramuri indoite pe fund azur ; al 3-lea pasère fantas-tica pe fund negru, cu 2 capete ; 4. un leù ridicat, pe aur ;5. un vultur imperial inaripat, pe rosu ; 6. capul de 'boaCu steaua, pe azur; 7. un corb pe fund argint. 8. o ce-tate cu turn, pe azur. Peste tot (en abime), capul negrual Basarabilor. Coroana priinciard.

www.dacoromanica.ro

Page 349: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

KRUPENSKY(MOLD 0 VA)

In tail din secolul XVII, aceastä familie este venitddin Polonia, unde se afia de mult printre nobiliT tèril,fiind venità acolo, din Boemia, de unde 's1 trage origina.

Istoricul polon Paprosky, in cartea se asupra nobleteipolone, descriind armele familiei Krupenskylor (berbul),cari. sunt : inteun camp rosu un trandafir alb cu cincifrunze, i d'asupra cascului i coroaneI un alt asemeneatrandafir, spune cd a fost adus in tara leseascd de cdtrePoian din Boemia. AcelasI lucru il mdrturisesc Ocholsky,Bielsky, i Miekonsky, zicdnd cá acel Poian, veninddin Boemia, aduse pe Dombroska impreund cu alte feteCraiului polon Micislav, apol se asezd in locurile acelea,unde are si urmasi vrednicI. Paprosky maT spune cdblazonul (herbul) erea foarte vechiti si in intrebuintare cumult inainte de nasterea lui Christos(?)

Dupe' cum am amintit mar sus, familia existd in Mol-dova de la jumkatea secoluluI XVII, fd.rd a preciza insdCu sigurantd, data cdnd ea s'a stabilit. Unul din urmasiifamilieT, a transcris in secolul actual inteo micd condicd,principalele acte referitoare la familie i emand.nd dela diferitif domn1 ai MoldoveI ; precum si descripta armó-riilor, etc. (in pos. d. N. Krupensky)

Dupé genealogia familiel, cel d'ântdI strämos in Mol-dova este, dupé 1850:

ANDRONACHI CLUCER, care avu trel feciorl : VASILE Me-delnicerul ; Timus, al doilea (ftori) loge& ;

SANDU KRUPENSCHI vel medelnicer i VEL JICNICER, Cu

www.dacoromanica.ro

Page 350: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

307

care titlul il gasim in timpul domnief luí Nicolae W. Ma-vrocordat la anul 1710. Cronica ne spune ea mal multiboerl, intre earl Ion Buhus logofétul, Bucium slugera,Sandu Crupenski jicnicer, i aldi, pusese iscälitura cu pe-cetile lor, unui agá turc venit in tara, peniru restul de birce avea sà plateasca fostul Domn Mihai Racovitza, atuncIla Constantinopol. (v. Letopiset ed. Kogäln. II. p. 79). cuacel mijloc fost amagit boerif de dat pecetile,de ail mers intealte marturii, in marturia

Sandu Krupenski a avut sase copii ; dintre carl Ane-sie calugarul, Pahomie calugarul, i VASILE atnArasul n'a-vura urmasI. Fata María, tinu in casatorie pe un Catar-giù ; iar din cel altl bäeti Lu.pu i Grigdre logofétul, setraserä cele douè ramure ale familiel, existente astazi.

STOLNICUL LUPU KRUPENSKI, a avut 5 copii : SpätarulCOSTACHI (care avu dol fil : Vasile comis si lonita care deasemenea avu fig pe Iancu, -f-, fost colonel). VASILE spatar ;SCARLAT vel clucer ; Catinca maritata cu boerul Rusu;

IORDACHE Krupenski mare SERDAR, cel mai mic din fiiStonicului. La rindul sat' avu de asemenea seapte copil,din cari numaI trel avurd descendentl:

TEODOR, al doilea in virsta, erea tatäl luí Teodor,Gheorghe, si al unei fete, care fu maritata cu principeleVisneasky din Polonia.

MATEÌ, cel mai mic dintre frati, avu copii pe : Elisasotia luí Sturdza, Nicolae, Sofia maritata cu Argyropolo

Marosca cu Cantacuzino.SCARLAT KRUPENSKI, mare logofét al Moldovef, al

cincilea dintre copii luí Iordake, inrudit cu Ion VoddSturdza, e acel din care descinde ramura actuald a luíLupu stolnicul, anume prin flul sai George. Copii luíScarlat aü fost : Anstita maritata cu Darle; Profira cuDonici; Alecu ; Elena sotia luí Lazu; Mate! cel mal mare(a cäruI singura fica fu : Eufrosina) ;

GEORGE KRUPENSKI, fost colonel, Cdsatorit Cll o Jora. Avu2 copiI: Maria Hermeziù ;

www.dacoromanica.ro

Page 351: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

308

NICOLAE KRUPENSKY n. 1847. Directorul monetärid Sta-tulul, publicist si numismat. A scris despre : cmedaliileromâne», etc.

Cäsätorit Cu Aspasia n. Mavrocordat, are trei copiI: Nico-LAE Krupensky, Mihai t 1896, si Elisabeta.

A doua ramurd a familieT descinde din fratele luT Lupu,cel alt fiti al lui Sandu, anume :

GRIGORE KRUPENSKI mare Logof6t, fost medelnicer, 1753.Acesta a avut nouè copii, dintre earl' treI aú avut urmasi.,and nastere la trei branse inrudite

I. VORNICUL COSTACHI Krupenski avu si el 7 copiI, dintrecarl trei aú avut descender% tI, anume :

SANDU Krupenski de la CARACLAD, fost ban, avu patrufete : 2 Calugdrite, si dou'é cdsätorite, cu Ralet i cu Negri;iar fiü pe COSTACHE, tatL colonelului SANDU KRUPENSKI tla 1897. Colonelul A. Krupenski avu 2 fii. (actuall) : CONS-TANTIN magistrat, si NICOLAE, oficer.

ENACHE Krupenski fost agä., al doilea tit al vorni-cului Costache, avu fiil pe MANOLACHI, tatàl luf: EDGAR,MANOLACHE, EMILE, Si CONSTANTIN Krupenski, avocat (careare trei copii : Emanoel, 1VIaria si Lucia).

IORDACHE fratele lui Sanclu si Enache, numit CHITI-CEANU dupa mosia sa, a fost vel spdtar si avu 6 copii,din carl doue' fete : Masinca tinu pe Lätescu si Elena peIurascu; iar unul din fii : COSTACHI, a avut patru fete sidol bdeti, din cari (actuali) : LUPU Krupenski i fiul salALEXANDRU.

II. SANDU KRUPENSKI de la BetestI, un alt fiú al logo-fétului Grigore, dete nastere la o altä bransà laterald, dincari nu mal sunt urmasi in viatd. Din eel opt copiisél: Catinca tinu pe Lambrino ; GRIGORE avu numaf patrufete (Frusinita Rosetti, Profira Miclescu, Elena Canano, si Ca-tinca Sion) ; MANOLACHE fratele lui Grigore, a avutd'ènsul patru copii : Catinca, Alecu, Profira i Sandu.

GRIGORE KRUPENSKI de la Poloboc, a fost serdar mare.Tatäl séú Grigore m. Logofét, fiind medelnicer, prime.ste

www.dacoromanica.ro

Page 352: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

809

intarire de la Racovitza \Todd peste satul Giurcani (Bacail),la 20 Ianuarie in anul 1753. (y. doc. Academiel). La anul1757 erea ispravnic al judetulul Bacàù. Fiul séü Grigoredespre care vorbirn, e numit dupd mosia de la Poloboc. Dincel cincI copii aise (Iordacbi, Grigore, N.... cdlugar,A1ecu,1VIaria Lateasca), n'avu descenden0 de cat prin cel ma'mic din ei :ALECU Krupenski, din-teal carui carui 7 copii, sunt astä-di :

MIHAIL Krupenski, oficer, si GEORGE KRUPENSKI, avocat(av'ènd 3 fice) Cel altI baetI ai luI Alecu aú fost : Va-sile, Lascar, Leon si Grigore.

23

www.dacoromanica.ro

Page 353: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LECCA(VALACHIA)

Origina veche a familiel este italiand ; çi daca ne-amurca in timpurile mai vechi, poate descinde din vecheafamilie patriciand romand, in care gasim cu sigurantaistoric5., pe dol membri al : PUBLIUS Porcius LIECCALecca, la 192 a. Cr., pretor roman, senator si autorul uneiInsemnate legi ; í pe MARCUS P. Lecca, insemnat se-nator, partas la conjuratiunea faimoasà a lui Catilina (sec. I).

Familia se gaseste in Italia intre nobili, din timpuri de-pärtate ; prin al X sail XI secol vre-unul din membrii eia emigrat in Balcanl i apoi in tenle romane, dup6 celuaserd parte la cruciade. Chiar ortografia ar arata ori-gina ei, cad la Romani se scria in douè moduri : Leccasaú Laeca.

La anul 1080 se vorb,este despre un Leca in sudulMoesiel, in Sardica, fapt raportat la Lequien (in Oriente Christi,1740), dupé Scilitzes Curopalatos : Sardiceepiscopum, sacris vestibus inductum, a LECCA quondamPauliciano Manichaeo, Nicephoro Botoniate imper., inter-fectum esse...s adica ucisese pe episcopul Mihail, care voiasä predea cetatea, de sub stapanirea impératului NiceforBotoniat. (citat §i de Sincai, Cron. I, p. 330).

E foarte probabil ca acest cavaler manicheti (care for-mat/ un ordin special in Imp. byzantin), sa fi fost de ori-ginä italianä. In decursul secolilor urmatori se gasescmai multi Lecca prin partile acelea. Printre mariT ba-ronl ai imperiulul lui Balduin de Flandra, adica printresefii cruciati ai acestuia, se afla LUC-RAYMOND Lecca, ba-

www.dacoromanica.ro

Page 354: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

311

ron feodatar de Gritzena, inrudit cu casa de Falkenberg-St. Omer. Din urmasil s6I, un GIORGIO Lecca pieri inbatalia de la Nicopoli in 1396. (La 1544 printre sefiI stra-tiotI, nobilI insemnati, gAsim pe LECCA, cavaler de Napoli).Dupé 1550, familia trecu in Roménia, unde se stabili.

Filiatia sigur probatà, in tara, incepe in al XVI secol prin :MARELE AGA V. LECCA (1550-1610), unul din cei ma."

ilutri boeff ai lui MihaI Vodä, impreund cu fratii BuzestI,Mihalcea, Udrea, etc. Despre dansul se vorbeste in multeOrti ; ast-fel (la anul 1598), Sigismund Batori cerand unajutor de la Mihai in contra Turcilor, acesta li trimete500 cAlAreti vitejI, comandaff de aga Lecca, spre a'l apära.Aceastà trupä se duse in Ardeal pand la Cluj. (Ist.rom. in Mag. istoric IV, 289 si Balcescu p. 304-5).

In timpul luptelor luI MihaI Vodà in Transilvania, laanul 1600-1, principalil sel boeff 11 insotird acolo : AgaLecca erea mare cdpitan i Castelan al cetäteI intAriteKöwar (Chiora), pe care fu silit sä o predea, in 1601. (v. Do-cum. Hurmuzachi, tom. IV; Tocilescu, Ist. Romhn. pag. 104).

Panà la moartea viteazului domn, Lecca ca i ceIboeri nu incetà a ajuta mereti pe Mihaf la momente grele.InsusI Mihai Vv. li numeste inteo adresà: «familiaremnostrum fidelum». (28 Iulie 1600, scris. catre Zekel. Arh. imp.Vieneza).

La MirgslaCi (1600), «pentru prima oarà Mihaf fu invins,cu toatà vitejia luI, a generalului séti Radu si a luI agaLeca, dup6 ce perdu aproape 5000 de oamenI, fu silit alua fuga» (Vaillant, pag. 378).

Despre numeroasele acte si intärirI, v. documentele Hur-muzachi (tom. III-IV). La anul 1604, impératul RudolfII al GermanieT, prin diplom imperial, concedà drept darlui aga Lecca, pentru serviciile i meritele sale, 3 sate inapropierea de Köwar, anume Majosfalu, HozzufaluZenkal, din comitatul Zolnok, cu drepturile lor senioriale

cu titlul de graf. (v. acte in arhiva imp. Vieneza si de resb.)Acest boer vestit prin vitejia sa, insoti pe Pr. MihaI si

www.dacoromanica.ro

Page 355: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

312

la Viena, fiind bine cunoscut i jucand rol la curteaAustrie.

Dupe' moartea lui Mihal si chiar inainte, aga V. Leccapoartá titlul de mare coinis; ast-fel actul pentru dania

Miptnegi, e fäcutd pe numele comituluf Vasile Lecca.Aceastä mosie, Mihai o däruise lui cLecca comisul, pen-tru dreaptä slujba lui», impreunä cu mosnenii de pe dânsa.Mosnenil insä se réscumpärd, insä sunt din noti ddruitiunui anume Ghyula cApitan, de cätre Simeon Movilä, ini-micul lui Mihal. Dania e reamintità inteun document allui Const. Basarab. (vezI P. Ilarian, Tesaur I, 387-8; Xeno-pol, Ist. rom. tom. III si in franc.; Convorbiti liter.)

Trei ani dupe' moartea lul Mihaï. Viteazul, intalnim pemare comisul Lecca, inteo solie pentru facerea unui tractatde pace cu Tätarii (1604) la Viena, in timpul domnie luIRadu Serban Basarab. El veni intal la Cluj, insotit desolul tätar Ahmed Gelebi si de Atilie din Cremona, ita-lian, spre a se intdlni cu trimesii imperatului:comis Lecca, prefectul Curtei... etc.» (§incaf, TI p. 484).

Se pästreazd raportul tratativelor fä.cute la Viena, iscälitde toti solil, intre cari «As-mcg.» comis. (1604). Conventiafu incheiatd de o parte de Hanul, iar de alta Impératul

Domnul romän. O scrisoare a lui Radu Vodä cätre am-basadora se, se pdstreazd in arhivele secrete din Vienna.Despre aceastä ambasadd vorbeste si Jstvanffi (Ist. pag. 524a),cum si alti istoria Comisul sad aga Lecca se zice càcrea insurat cu sora luI MihaI Vv. -- El avu de fiù pe :

MARELE SPATAR RADU LECCA, boer insemnat la incepu-tul sec. XVII, in divanul ILA Radu Basarab si R. Mihnea.Citat i märturisit in multe documente din 1603, 1604,1607, 1615, 30, si in judecata nepotilor cu sotia sa la 1640,când murise de putin timp. Spatarul Lecca erea cAsätoritcu jupaneasa GRAJDANA, sora lul Udrea Bdleanu, vel armasapoi. mare Ban Crajove. A rémas testamentul cumna-tulul séü i actul de cäsätorie. Vel Spdtarul Lecca a teakintre anii 1575-1638 si s'a distins de asemenea in résboae.Filiatia familiei se continua' prin fiul séü Preda.

www.dacoromanica.ro

Page 356: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

313

El avu un frate, marele armas GHINEA, zis Racotd,din care descinde familia cu zcest nume. (vezi Racottd).

LECCA POSTELNICUL, frate de asemenea cu spatarul, epomenit i mdrturisit prin acte din anil 1603, 4, 7, 10, 12,13, etc. ca boer in divanul domnesc. Despre el spune unstrdnepot al sal, ed. erea (ttändr si mult frumos i viteaz».Din 1612, 22 Ianuarie, dateazd scrisoarea lui Rudolf IIatre boeril" muntedi, prin care le multunieste de atitu-dinea lor prieteneascä cdtre Radu VV., adresatä: «magnificisfidelibus nobis sincere dilectis». t probabil putin dupèfratele s'al. (1640). (v. Doc. Hurmuzache)

Marele postelnic Lecca, avu de fif pe TEODOSIE spatarulMIHAI postelnicul, despre posteritatea cdror nu se stie,cari scria un act din 1640 pentru impdrtirea mosielor

Leordedf i alte, intre dânsil i mdtusa lor. Poate ereatiinrudif cu pribegii in Moldova : Lecca cdpitanul i Leccacdmdrasul (1670), din earl' probabil descinde ramura de acolo.

In prima jumkate à secolului XVII (1630-40), se dove-deste si o filiatie a boerilor din Bane" din aceastä fa-milie : In timpul lui Mate Vodd trdia LECCA Vornicul deBdnestY (1640), fost comis çi Stolnic ot Bdnestf, al cäruffiü Lecca logofkul, e citat la 1675.

PREDA MARELE SPATAR, e fiul spatarultii, i pomenitmulte acte dintre 1630-50, intre altele in dania mumeisale Grajdana, a niste sate Monästiret Arges, unde ereaingropat nepotul acesteia, i fiul lui Preda : CONSTANTIN,

t in 1640, fiind foarte tandr. (arhiva St. pach. 4 Episc. Arges).Spatarul Preda, de care se vorbeste si in cronicT pe timpullui Matei Basarab, mal" avu un fat' , pe Clucerul.

Probabil frate cu Radu, deci tot fitl al lui Aga L. afost Mum mare LOGOFÈT, in anul 1646 biv-vel Logofk subMatel Vv., cdnd vinde impreund Cu fijI se-I, o mosie dinTeleorman. Inainte de 1630 erea mare Spdtar, i maiziü In multe acte e iscdlit ca prim boer al divanuldi.MI', aú fost : LECA SPATARUL Si DIMA clucerul, citati inacelas an ; iar ficä Grajdana, dup6 numele bunicei sale.)(v. actele din Academie 44/43, 49/43, 40/16).

www.dacoromanica.ro

Page 357: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

314

LECCA CLUCERUL, filll Predei, pomenit la 1689, si intestamentul fiulul sal armasul. Nu se stie mult asupra lui.Numele séci erea BARBU, SI a re'mas chiar intr'o vechebaladd popularà.

RADU ARMAS LECCA, din cauza persecutiunilor unui domn,«pentru o vidá ce ail fdcut lui Prinkeps Mavrocordat», esilit sd emigreze din tara, stabilindu-se la Brasov (1730),0 parte din averi o ddruise la mondstiri, cea altd o vé'nda.El avea de sotie pe Elena Conteasca. Prin testamentul

Idsa fiului séú Iane i celui alt, averea i niste pa-mantuff ce poseda. (Dateazd din Martie 1736).

Radu Armas avu de fig pe IANE (Ion), care rémase laBrasov, unde se uitd de aceastd familie odinioard inflo-ritoare, care trdi retrasd, scdpand poate de a avea soartamultor familii romane, perdute si sdrdcite in muntif Trans-ilvanieT, ca Basarabi, Dudesti, etc. Fiul lul lane a fost

NICOLAE LECCA, insurat Cu Anca, trOia dupe' jumétateasecolului trecut. La 1780 a scris la nasterea fiului sal, ospità a neamului, de la aga in jos. Erea om inve"tat, stiind

mai multe limbi occidentale.DUMITRU LECCA, fiul sèú, n. Brasov 1780 f 1838, tatAl

lui C-tin i cdsätorit Cu Anastasia de Misza, zisd Misoaia.El mai avu Med. 2 frati, pe RADU SI ION. Primul avu unflü Fotache t, cel alt, Iancu. Dumitru Lecca si sofa san'avurd de cat un fiti :

CONSTANTIN LECCA, (1810-1887), fost vel serdar si pa-harnic. n. Brasov in 18 Dec. 1810; a studiat in Germania.La Crajova se cäsAtori cu Victoria, flea lui C. Otetelisanu.

In urmd plecA din noù, la Roma, unde studid maiales pictura din scoala romanä, si de unde apol se in-toarse profesor la singurul colegia St. Saya (1847-59);avu de elevi pe Aman, Popp, rätärescu, Pompilian, etc.fiind primul pictor roman.

A tradus mai multe piese, intre cad «Cruciatii» deKotzebue (1839). Printre tablourile sale, cel mai frumose intrarea lui Mihai in Alba-Iulia, unde printre cei altiboeri ai ha' Mihai se vede Aga Lecca, prefectul curtiI.

www.dacoromanica.ro

Page 358: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

315

Apoi : descAlecarea lui Negru Voda", Bdtdlia de la Rés-boeni, Portretul lui Cuza, copii dupe" maestil celebri, nu-meroase alte tablouri originale, portrete, intre earl' al fiu-lui se'il George, etc. Ca biserici a pictat : S-ta Treimedin Brasov si Madona Dudu din Craiova.. (v. Biog,rafie : N.

Tinci Rev. noua.).Din cdsdtoria sa cu Victoria Otetelisanu, avu 4 fii

2 fete : Grigore, George, Mitica" (t 20 de ani) si Cons-tantin ; CLEOPATRA n. 1840, cAshtorit5. cu Majorul GrigorePoenaro ; si Alexandrina, t la 19 ani. Fiji:

GEORGE LECCA, al doilea fiti, n. Aprilie 1844 la Cra-iova. Urmeazà. ly-ceul St. Saba, apoi intrà in armatd, esub-locotenent de lancen i la 1865, Cdpitan la 1874. Intimpul résboiului din 77-78 comandà Escadronul de Gorj,cu care adesea s'a distins, mai ales prin lupta de la Va-din, o sarjà, in care distruse o companie de Nizami: sta-biliti in redutd, cum s'a ardtat prin ordin de zi. «Succe-sul strelucit al atacului de la Vadin, zice o istorie a re's-boiuluY, infrica" grozav postul de la Ostrov... etc». (v. Alessi& Pap. Resb. oriental p. 542). Un frumos tabloti repesintândacea luptd, a fost acut de pictorul O. Obedeanu. De-corat cu mai multe ordine, etc ; demisionat ca major, din1889. Cdsdtorit cu ELISA Chabudeanu. (vezi Bdrbätescu).Are fii pe : HARALAMB, OCTAv-GEORGE, i ELvIRA-Yga.

GRIGORE LECCA, fìul mai mare al lui Constantin, n.1841. S'a distins ca cdpitan in campania din 77-78, fiindra'nit la asediul Grivitzei. Din casätoria cu Paulina Salta,are copil pe ION §i Toma.

CONSTANTIN LECCA, frate eu precedentii, n. 1847 Cra-iova. Avocat, f. deputat, sub Director al Creditulul urban,etc. Caskori cu Lucrezzia Nenovici, are trei copii : CONS-TANTIN, inginer ; Sylvia, cds'ator. cu Cdpitan Henri Aslan;si Victoria (Cerisette).

Armele coprind : câmpul verde fdiat de o bandd deaur, in coltul stâng jos o cruce asemenea aur ; cau chefxde argint incdrcat Cu 3 turte rosii.

www.dacoromanica.ro

Page 359: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

316

Acestea sunt artnele cati se mal Incartiereazà cu celeconcedate lui aga Lecca, de Impératul Rudolf al Ger-manieT la 1602. (v. In colectia germana a blazoanelor familiilordin imperiti, 2 vol. marl in-2, public. in 1637). Aceste arme sunt :pe rosu, un cavaler cu goana calului (de argint), cu ospadd ridicatä in sus, in care e infipt un cap de iurc,si la pämênt un dragon.... Deviza : Potestas bellumque.

www.dacoromanica.ro

Page 360: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LECCA (din Moldova)

Din al XVII secol aceastä familie se afld in Moldova,cand s'a divizat de bransa din Valachia, prin strèmuta-rea unul membru al el prin acele locuri.

La anul 1655, gdsim in documente pe DIACUL LECCA,care scrie adesea multe hrisoave ale divanuluI.

LECCA CkMARASUL, despre care nu am constatat ce ruddpoate fi Cu precedentul cu un cdpitan Lecca de laIasI, de pe timpul liii Const. Cantemir W.; se poatefi fost un nepot al postelniculul Leca (?). Un document dinanul 1658, II citeazd ca vel cämàra i avênd de sotie peDumitra jupaneasa, in tinutul Back'luI, locul unde familiaa avut si are proprietäff.

APOSTO LECCA vel serdar, in Basarabia, e fiul sèú. Raco-Voev. face acestuia printr'un act din 1725, danie mosia Ra-

covétul din Soroca : ocredincios boerultii nostru dumnealuiAposto Lecca Serdarul pentru a lul dréptd si incredin-tatd slujbd i mal ales pentru a lui multd pagubd cefdcut Tdtari'i».

In Basarabia, aproape de malul PrutuluI, existd satul,vechea proprietate a acestel familiI, purtand numele eI.

TEODOR LECCA, fiul serdarului Apostol, trdia in Basa-rabia (1727-1819), avênd patru copii : cdlugdrul GHERASIMt asasinat, Ilinca, Stefan si Ionascu.

Din STEFAN, preot (1766-1828) se trage fiul séti : ANANIA(1806-1871), al cdrui fig e CASSIAN Lecca n. 1839, fostdeputat de Botosani, proprietar. Cdsdtorit cu Maria Séu-lescu are 4 fif : Teodor inginer, George, Mihaiil si Victor.

Fiul cel mai mic al lui Teodor Lecca este :

www.dacoromanica.ro

Page 361: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

318

IONAKU LECA, care tedia tinutul Dorohoill. El avu dolbdeti NICOLAE, f Piatra, aI cdruI fil ail fost : DEMETRU fostmajor in campania din 1877-78 si TEODOR t (care avu patrufiI, in Piatra: Alexandru oficer, George, Nicolae, Constantin).

PAHARNICUL GHEORGHE LECCA, fiul luI Ionascu, 1826.n. pe la 1803. t 183'2. Poseda proprietati in Bacàú. Insurat CuMaria, fata stolnicului Negurd, rnuri foarte tinér, ay-and 3 fif :

IoAN LECCA (1825-1876), om politic. Studid Cu fratiIsér la Paris. Deputat liberal de Bacda in multe rindurf.La 1858 fu andidatul proprietarilor ruralf pentru alegereade Domn al MoldoveI. Fu apoi representant in Cameräpdrid la moarte. Cdsdtorit cu Evdochia Boteanu avu 2 fil :Jumus fost deputat si prefect ; si DUMITRU, f. deputat,cdsdtorit Cu o Strat.

GHEORGHE LECCA (1831-1885), al doilea fiù al pa-harniculuI. Om politic ; in 1854 vine in tara ca oficer, dupdce urmä in Franta scoala de la Saumur cu fratiI sél, i

luä parte la Rësboiul Turco-Rus. Demisionat, e prefect deBacdil la 1866, apoi deputat, senator, si la 1882 ministrude finance pand cdnd muri (1885). CäsAtorit 1. cu MariaMdlinescu avu 3 copil ; si al doilea cu Clara Negurd, unsingur

sunt : CATON LECCA, n. 1860, fost deputat, pre-fect de politie al Capitalei, etc. Cdsdtorit cu Elena Sidery.

JEAN LECCA, (1863-1898), al doilea, fost prefect de Bacdti,deputat in desidenta liberald la 1888, etc. t in 1898 lamosia sa Ungurenr, regretat de top. Al 3 si 4 Ill' ai luiG. Lecca sunt : VICTOR, fost deputat ; si MARcEL.

GENERALUL DIMITRIE LECCA (1832-1888), MD politicinsemnat. Studiind la Paris, revine ca militar. Lud parteca major in complotul pentru resturnarea lui Cuza (1866)in acelas an fu ministru de résboiii. In maI multe rin-duri ministru, lud parte la campania din 77-78, in carese distinse ludnd Nazir-Mahala. Ministru din nod la 1880,In 1883 e prezident al Camerei, apoi reales. t 1888fárd copii, la mosia Radomiresti. (Gr. Encyclopédie, tom. XXIII.)(V. Lecca)

www.dacoromanica.ro

Page 362: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LEHLIÙ(VALACHIA)

Familie cunoscutd de pe la jumètatea secolului XVIII,despre ale aireI originI n'avem cunostintà.PAHARNICUL ENACHE LEHLIO, care trdia dup A. 1750, se

cäsAtori cu Erica, fata mareluI Logofét Constantin CAn-descu i sora Ruxandrei Câmpineanu. Pe la 1784, 1785 simai in urmd, 11 gdsim ca mare paharnic in divanurile maimultor domnI fanarioti. La 1786 lucreazd la un nacht allui Nicolae Mavrogheni W. pentru negustori, impreund cuvel agd si alti1. (Ureche Ist. R. t. I, p. 65). Din cAsdtoria sase ndscurd dad copil: Marghioala, mdritat5. cu Rosetti ;

GHEORGHE LEHLID, fost de asemenea mare paharnic,care träia pe la in ceputul secoluluI. Din cäsAtoria sa cu o Dru-gäneascä, avu urmétorii cop-if :

Maria, sotia lui Barbu Slätineanu paharnic ; Gheorghe,insurat cu o BudisteancA ; Alexandru Lehlia (ambii tfärà copil) ; si

DUMITRU LEHLID cdskorit cu Maria Arion, de la care avudol bdetI :

CosTicA. LEHLICI, inginer, t 1897, cdsätorit cu AnaMunteanu.

GRIGORE LEHLIC, cdsAtorit cu o Sibiceanu ; al cdruIfiü este CONSTANTIN.

www.dacoromanica.ro

Page 363: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LEORDEANU(VALACHIA)

Aceasta familie, care nu stim daca mai exista astä-ci,apare printre boerif marf la sférsitul suteI XVI, si se dis-tinge in a XVII prin :MARELE VORNIC STROE LEORDEANUL3 fost i vistier mare,

fiul unuI alt STROE biv-vel vornic care trdia in timpul luiMihaiü Vodd (1600). Acest faimos boer a rémas Inistorie sub o tristd amintire, pe care ne o prezinta detailatcro nicarif :

In timpul domniei lul Grigore Vodd Ghica (1660-64),avea o influentd considerabild. AtuncI cand acest principese duse cu armata turca In Ungaria, In résboiul contraNemtilor, 'Asa caimacatnI in tara, pe langä Doamna Maria,pe principalii sél boeri: vornicul Stroia de la I.eordeniDumitrasco Cantacuzino camarasul. La intoarcerea prin-cipelui, eI acuzara prin puternice intrigl in fata acestu'ia,pe renumitul boer Constantin Cantacuzino de la Margineni,a cdruI perdere o voiati. Ghica Vodd II ascultd, i Const.Cantacuzino fu ridicat la 20 Decembre 1663, de la mosiasa, si dus la mandstirea Snagov, vestita prin crimele ce

petrecut intrInsa, unde fu omorit In trapezd.Intreaga tard fu miscatä de aceastà ucidere, provenita

din släbiciunea domnuluI, care fugind in anul urmétor, te-mêndu-se de Turd pentru conduita sa politica, fu numitdomn Radu Leon Toma. Sub acesta, Leordeanu impreundcu dol GrecI Balasache i Sofialdul, sunt principalii sfetnicIal fériI. CantacuzenI cerurd de la acest domn, pedepsirealuI Stroe vornicul pentru omorul tataluI lor, pe care Voda.

www.dacoromanica.ro

Page 364: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 321 -

le-o promise, dar care re"mase simpld promisitme. RaduLeon fiind mazilit, se alese domn Antoniii de la PopestI(1669-72) : Stroe Leordeanul fu inchis i dat in judecatadivanului, acuzat cd a cauzat moartea lui. Constantin pos-telnicul. Se aduserd probe propriile scrisorI ale lul Leor-deanu cdtre Ghica Vodd, i fu condamnat la moarte. Darjupdneasa Ilinca, v'éduva luI C. Cantacuzino, se rugd dedomn pentru viata luI, i ast-fel i se destind ca pedeapsda fi plimbat In carnasd prin ora i dus la mändstirea Snagovspre a fi cdlugärit. Se c,lice cä dandui-se la ceremonienumele de Silvestru, el a strigat «mal bine Mohamed»

oamenii sèi, furd maltratatI saú ucisl. La reve-nirea lui Gr. Ghica in 1672, Leordeanu apare iar ca sfetnicfavorit. Ghica plecd cu TurciI in campania din Ucra-nia, ldsand caimacaml pe Stroe Leordeanu, 13dleanuHrizea vistier : acum Cantacuzenif furd persecutaff rédde d'énsul. Venind G. Duca domn al ter-if, Leordeanucu adlenii fug peste munti, dar in urma stäruintelordomnului, se intoarserd Bdleanu cel tìnér, Stroe Leordeanusi Hr. Rálaceanu. Stroe i Radu Dudescu, din nod acuzatlde Cantacuzenl, sunt supusI la torturd ; dar Duca, trebuindsà plece contra Polonilor, laisd caimacam tocmai pe Leor-deanu aldturI de Radu Kretzulescu, din partida ad-versd (! !) (1679).

Fica lul Stroe Leordeanul tinea in cdshtorie pe Serban,fiul luI Constantin Cantacuzino, cel ucis.

La 1696, inteun hrisov domnesc al luI Brâncoveanu W.pentru mondstirea Sinaia, e iscdlit «Pan STROE Leordeanulvel vornic». Dupd toate probabilitdtile, acesta e tot re-numitul Stroe ajuns in adind bdtrdnete.

Stroe maI avea un frate MATEI, neinsurat, decedat pecdnd se ducea la Camenita.

De la sotia sa Visa Goleasca, Stroe vornicul a avut detii pe RADU GOLESCU, numit ast-fel dupd familia mameIsale, si care continual in linie feminind acea familie, stinsddin spre bdrbatl. (yell Golescu).

STATIE LEORDEANU mp-e Paharnic, la anul 1714; sem-

www.dacoromanica.ro

Page 365: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

322

neazd in multe documente ale divanulul domnesc. In1717 August, impreund cu Bäleanu, Golescu, adldceanu

alti boeff, semneazd o scrisoare a boerilor re-fugiatl peste munti, adresatd principelui Eugenia de Savoia,cerénd ajutoare. (Hurmuzache. Doc. VI, 183). Paharni-cul State a fost insurat Cu fata spdtarului Mihai Canta-cuzino, de la care avu un singur fiii : (Geneal Cantac. in Bucium)STEFAN LEORDEANU, t in secolul trecut färd copii ; a

cdruI sorà (?) SAFTA : «fica paharniculuI C. Leordeanu»,se cdsdtori cu mare Vornicul Radu Kretzulescu.

Boerul FIERA LEORDEANUL Logofaul, tedia la anul1670, etc.

De urmele acesteI familii, incepem a nu mal da dupä jumé-tatea secoluluì precedent, i astä.-II nu putem afirma sigurdacd mai existä descendentI directl dinteansa.

www.dacoromanica.ro

Page 366: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LOCUSTEANU(VALACHIA)

Dupd documente, cel d'Antditi strémos e cunoscut prin :DAN VISTIERUL, boer insemnat, pe care un hrisov din

anul 1529 de la Moise Vodd, aratd ea qupanului Dan vis-tier» i se face o intdrire si daruri de mai multe mosii pecare boerul le cumpèrase. (Chrisov domnesc din 7037, Maia 20).Acest Dan mare vistier se ndscuse cam pe la 1490, blindsub Domnii Radu CAlugarul, Radu de la Afumati, etc...

Dintr'ânsul se cobérd mal tardiù :VORA BANUL, care la 1620, e citat de un inscris al mos-

nenilor din Semnic, precum si sosia sa JupâneasaVELicA,In care ei aratd cd se réscumpArd de la nepotil a cestoraimpreund cu mosia lor, de starea de serbie In care seaflail de cand se vinduserd lui Vodd Banul, etc. care afost ucis. Inteadevér, acest mare boer fusese omorIt la anul1612 de cdtre Radu Mihnea, Impreund cu mai multi alpnobili : Bdrcan stolnicul, Dragotd postelnicul, Mihaiil Cd-märasul, Stanciul paharnicul si altii, pentru cd incercaserdo miscare contra Domnului si a Grecilor de cari veniseInconjurat «ca adusese Radu Vodd prea multi de'i cinsteasi'I miluiaz. Boerii munteni se adreseazd lui Radu SerbanIn Ungaria, rugAndu'l sd revie cu ajutor imperial.

Nepotul lui Vodd si al Velichei, era, dupë actul din 1620:RADU LOGOFETUL, trdia in timpul lui Matei Basarab, ast-

fel la anul 1637, printr'un act particular, Dumitru si Ioanaii vind mosia Stanciului din Musetoi.

Din Radu Logofétul se trage un boer LOCUSTEANU, careavu 2 fil :

MATE! Locusteanu si fratele s'éli RADU DIACONU, carorali se face prin 6 boeri, hotdrnicia mosiilor Musetoia si Ea.-

www.dacoromanica.ro

Page 367: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

324

custenl, la an. 1731: «Dat-am voe DiaconuluI Radu i fe-cIorilor, fiind-cä este frate mal mare, de ail impartit ho-tarul pe din doué.... iar luI Matel Locusteanu fiind-cd estefrate mal mic, sa'sI ja el intaiil care parte II va placea..»

Rada Diaconul a avut trei fi!: Preda, Ilie i Dincu, dincare descind mazilil boernasi din satul Locusteni.

MATEI Locusteanu îi maI lice si gRusu», cum aratdactul din 1733, pentru vinclarea vieI de la Locusteniboerului Barbu Zdtreanu vel capitan. El a avut dol fff :

N Rusu, al cdruI nume de botez nu s'a pastrat (careavu 2 bdetl : Nicolae si Petrache).

GRIGORE LOCUSTEANU, la anul 1764 paharnic, apoI ftoriloge& de vistierie ; cumpèrd de la cumnatif sel Stefan siMihaiú Rusanescu, mosia Leu-de-sus. Nicolae Mavro-gheni numeste pe acest boer judecator la judetul Dolj in1787 (28 Julie), si in acelas an (13 August) pe fiul sé ù:IoAN Locusteanu armas la scaunul Crajovei, find postelnic.

Ioan Locusteanu avea de sotie pe Dumitrana Armasoae(act. din 1820). CONSTANTIN Rusu, ftori vistier, este alt fitial lui Grigore ; iar cel d'al treilea este :

BARBU Rusu (Locusteanu). Acesta la anul 1806 in timpulrésboiului Ruso-Turc, este numit ispravnic de jud. Roma-nati in locul lul Vulturescu. La 1821, lua parte la Za-vera. Prins de Turd cu capitanul Oared, acesta fu deca-pitat la Vidin, iar Locusteanu seapa noaptea prin evadare.Printeo suplica catre Domn (la 1820), el cere a i se redapatru scutelnici daff la dajdie... Avea mosia Leul de sus.

Din Insuratoarea sa cu : Ioana, a avut patru fete; iar fiipe : DIMITRIE LOCUSTEANU, proprietar ; si

NmoLAE (Rusu) LACUSTEANU, n. 18.. In tirnpul miscdriIde la 1848, a fost prefect de Romanatl, dar la venireaostilor Turce fu luat i tinut captiv la Brussa. A luatapor parte in parlament ca liberal-independent, fiind alesde ease ori deputat si de 2 off in Senat. Mare proprietar.

In 1898 a publicat la Crajova, memoriile sale : «DupdExib, de un deosebit interes. La fine sunt acte ale fa-miliel Locustenilor, de cari ne-am servit. (p. 385-440).

www.dacoromanica.ro

Page 368: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LUPU(MOLDOVA)

Cel d'arifdi ce gäsim purtdnd numele acestei tamilif este:ISTRATIE LUPU, mare Vornic de tarà-de-jos in Moldova,

la 1627; La 1631 acelasÌ Lupul, e vornic al te-riI desus, in acelas timp Cu Lupu Costache, care e al tériide jos. (V. Uricar XVIII, 480). Existä o micà confusiune,din cauz5. cà numele de Lupu e dat ca pronume ma"'ales la vechile familif din Moldova. Familia Lupu afost distinctä, clupà cdt se pare, de a luf Vasile VodäLupul, de si traditia neamulul spune ca descinde dinacel domn.

Cdt-va timp, aproape doi secoli, din lipsa de documente,nu cunoastem nimic asupra filiatid acestui neam.

Pe la 1800 trdia marele LOGOFET VASILE UPU, care inace] an se insurà cu Safta, fata paharniculuI Vasile Bals.

Din STEFAN LUPU, coritimporan cu cel de mal sus, sicare träia la sedrsitul Sec. trecut, se ndscu fiul sëii :

ION LUPU, stolnic, care avu patru fif.: Teodor, Lascar,George, si

NICOLAE LUPU (1826-1897), fost spatar. Ocupä functiu-nea de prefect in Moldova, fu apoi deputat, etc. Cdsälto-rit Cu fica until nobil polon emigr4 in Moldova si carekid numele de Gavrilas. Copiii s'el sunt : t Vasile ;Camilla, cäsätorità Cu Botez ; si

VICTOR LIIPU, Cdpitan de cavalerie, n. 1862. CAsatoritcu Sophia Lapatti, avdnd copii pe: Corrael-Nicolae, n.1888;i Paice.

Din alte ramure, e familia Lupu din Bucovina, din carf:Baron IANCU LUPUL, Maresal al Bucovinef, etc.

24

www.dacoromanica.ro

Page 369: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MAGHERU(VALACHIA)

DOBRE OT MAGER trdia la anul 1702 in Oltenia, insuratfiind Cu Nastasia cdlugdrita. (doc. din 1702; Arh. St. B).

DinteansiI se näscurä doI copiI, o fard sotia luI Matefdin Pat-Mani, si o alta, a luI Popa Barbul ot Tetoiù.

Acestia sunt pote strémosiI familieI Magheru, care 41deriva numele de la localitatea Mager.

ARMWL SERBAN MAGHERU, avea acest rang la anul1810. La biserica de sub deal din BèrzeI de Gilort, seaflà mormantul sal. Pe piatrd e scris: «sub aceastä sfântäpiatrà se odihnesc oasele féposatuluI robul lui D-zeil dum-nealuI Vistieru Serban Magherio, si s'ail pristävit la Ia-nuarie 6, leat 1817». (V. Stefulescu. T. Jiil. p. 199).

GENERALU GHEORGHE MAGHERU, (1804-1875). In com-pania din 1818, In capul pandurilor servi armata ru-seascd. In 1846 a fost prefect de RomanatI, si apoI a luatparte in 1848 la miscdrile revolutionare. Membru alguvernului provizorid si comandant al militiilor si vo-luntarilor ; apoi guvernor al Olteniel, organizátor al mili-tiilor, avand sub comanda sa peste 6000 de oamenl.La 1857 lua parte In divanul ad-hoc, luptând pentru unire,t 1875 si inmormânta't la Targu Jill. El avu bdetI pe :

GEORGE MAGHERU, cdsältorit cu o Prisiceanu avand cincIill (actualiI):

ALEXANDRU, cApitan de cavalerie, cds. cu Simka Gher-mani, ADRIAN, fost magistrat, ANTON, GHEORGHE §i.. TITU.

Colonelul RomuLus MAGHERU, al maI mic al Genera-luluI, fost adjutant regal, f 1896. Din cdatoria cu Ana,fica luI loan Ghica, a avut 2 copii.

www.dacoromanica.ro

Page 370: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MANES CU t(VALACHIA)

BasarabI de la Mdnestf. Ramurd a Principilor Basarabf.Autorul ef este Mihnea cel 1-65, principele Muntenief

(1508-1510). In privinta filiatiunel acestuia se presupune :sail cà e fiul 'uf Vlad Calugärul W. Basarab 1481-94; sailal luf Drace armasul de Mdnestf.

Vechile cronice romdnesti (cron. anonimä; mag. ist.), a-firmd aceasta din urmd, precum i Odobescu ; pe cdndunele documente par a ne ardta pe Mihnea ca fift al kifVlad. Nof, inregistrand ambele versiuni (v. Basarab),vom urma pe cea de-a doua.

DRACE ARMAWL DIN MA.NETI, trdia pe la finele secolu-luf XV, ca stdpdnitor al mosief Mänestf din Prahova, pernalul Cricovulul, unde «pe o culme mal semeatd a coasteista, pe la leatul 1500, ceatuia luY Dracea Armasul dinMAnestip. (Odobescu) Odobescu descrie in mod admi-rabil moartea acestuia, viata i domnia fiului séú Mihnea,moartea liii, precum i lupta neimpdcatd a Mdnestilor con-tra Basdrabilor, ca si o restaurare din cele mal' frumoasea traiului domnului si boerilor de atuncl. (Mihnea cel r'eä.pag. 46).

Cronica anonimd a Valachief de la descAlecdtoare, Cro-nica luf Constantin cdpitanul, etc., ne spun cd MihneaVodd erea Ifeciorul Dracei Armasul den Mänesti».

Dracea, marele armas, se ndscu inainte de 1440, si murila anul 1508, chiar in ziva cand fu ales domn fmi se-11 :

MIHNEA I VODA. CEL RED' , care se ardtä. de O grozavdasprime Catre boeff si incepu o persecutiune neimpdcatd

www.dacoromanica.ro

Page 371: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

328

contra Basarabilor. Domnia sa e relatatä de vechil croni-cari ca foarte aventuroasä, fiind silit in cele din urmä afugi la Sibiü, unde fu ucis de un sérb IaxicI, pus de boeri..Domni intre 1508-1510. Din jupanita Smaranda, sotia sa,avu pe :

MIRCEA CIOBANUL Vv. Domni in Valachia in doué randurlcu mare cruzime : de la 1546-1554 si 1558-59. In primadomnie, continua persecutiunile parinteluI séti contra Cra-iovestilor ; nemultumind pe Turci e scos din domnie, siinlocuit cu Patrasco cel bun, dupé :moartea carui revine

domnind pand in 1560 cand moare. BoeriI din Cra-joya gonesc atuncI pe fiul i sotia sa. Doamna lui Mir-cea erea faimoasa KIAJNA, fica lui Petru Rares, VoevodulMoldovei. Ea a rémas vestitä in cronicarl prin caracterulel groasnic i neimblanzit. (v. Odobescu, In nuvela istoricä Doam-na Kiajna). La moartea barbatulul ei, ea reusi a puneDomn pe PETRU SCHIOPUL, fiul ei iubit, care domni inMuntenia intre 1560-1567 si apoi in Moldova de dou6off, de la 1574-1580 si apoi 1582-1591; in total 21 ani.Alt-fel de cat tatal sell, el multumi pe boerl in ambeleférI. Mari tributul catre Poartd, si in ultimii anI af dom-niel" in Moldova, inchee un tractat comercial cu reginaElisabota a Angliel. Proteja in acelas timp si Catolicis-mul. El avu un singur fiü STEFAN, care nu domni, si care sevede pe un portret contimporan, aläturi cu tafäl(v. Hasdeii. Columna, HI).

Odobescu nareazd episodul suroreI sale, fiida Kiajnef,blanda i frumoasa ANcuTA, pe care mama sa voia s'o-marite luI Andronic Cantacuzino, dar care se casatori cu,iubitul el RADU S0001, fiul marelui Vornic Socol, inruditCu Basarabif, retragandu-se in vechile cladiri ale acestuia,,pe malul Motruldf. Ura mamei sale o urmari insa nein-cetat, tinérul Radu comisul fu ucis in mod mizerabil, iardomnita dispäru, stingandu-se mal tarziu chiar in fatacrudeI sale mume, dupa ce traise ascunsa i nenorocita,pe locul unde legenda zice cd s'a zidit monastirea dintr'un,lemn.

www.dacoromanica.ro

Page 372: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 329 --

Al doilea fiú al KiajneI i al luI Mircea, este ALEXANDRUVOEV. domnul ValachieI 1567 1577, dupd fratele séti

Petre. El muri la 1577, si avusese de sotie pe o Grécä.din Constantinopol. Doamna Kiajna pieri ucisd (1574), debuzduganul moldoveanuluI jupan Dumbravd Vornicul.

MIHNEA u TURCITUL, fiul 1111 Alexandru, urmd ca Voevodal Munteniei de la 15771583 si al doilea rind 1585-1591;fiind la m6rtea tatáluI ség (1577) In virsta de 17 anl. InriValitate cu Petre Cercel, reuseste a se scdpa de acestaIn a doua domnie, la sfärsitul cdreia se duse la Con-stantinopol, fácându-se musulman sub numele de Me-hemed-Beg. Cu sotia sa, legendara Doamna Neaga, avu 3copii, din carI fml cel mare se turci ca si tatd1 sèú. Oflia.' a sa, lud de sot pe italianul Bartolometi Minetti; iar

RADU MIHNEA VOEVOD 1616-1626, fiul luI Mihnea II, urrndla Tron in Valachia 1111 Radu Serban Bas. El domniin ambele ten: In Valachia de la 1611 1616, apol Mol-dova 1616-19; Muntenia 1620-23 si Moldova 1623-26.Tinea o curte strdlucitd cu boeriI, cheltuind sume enorme,mar ales la Constantinopol pentru domnie. Aducând multfGrecI printre boerI, mariI boeri aï térif ridicatI de B'är-can Stolnicul, fac o rëscedd ; dar Mihnea ii prinde si de-capitézd 14 din eI (1616). (v. cronicele timpuluf, mag. ist. II. V).

Radu fiul luI Mihnea, fusese ascuns de mic inteuna dinmondstirile de la Atos, de Catre mama sa, spre a nu fitrecut de tatal s'al la religia mahomedand El moarela 1626, incä tinër, ca domn al Moldovei. Din sotia sa .

avu 2 fete, din carI una lud in cdsätorie pe un grec Con-stantin Batiste Vecelli, boer favorit al luI; iar cea altà, Ca-terina, era sotia lul Moise Movild Voev. al MoldoveI.

ALEXANDRU COCONUL, fiul sétl, n. pe la 1608. Domni 1623-30In ambele t6rI ; Prima °ara In Valachia 1623-27, con-timporan cu tata s'al in Mold. Fuseserd ajutaff in aceastade influenta luí Scarlatos, grec din Consta ntinopol, pe acdruI fic'á Ruxandra o tinea de sotie Alexandru Voev., care adoua oard in Moldova domni de la 1629-30. Retras apoi. laConstantinopol avu un fitl, pe

www.dacoromanica.ro

Page 373: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 330 -

RADU DIN MANEsn (n. Constantinopol dupà 1635), desprecare nu ni s'ad transmis multe, si care e tatäl lui :

UDREA LOGOFETUL, care locuia mosia sa pArintésca." dela Mdnesti. Fiul sal' este

Comisur, BARBO MANESCU, care träia pe la jum ëtatea se-coluluT XVIII, si avu fia. pe

SMARANDA MANEASCA, ultima dintre Mänesti, cAsdtoritape la sfarsitul secolului din urind cu doctorul SILVESTRUFILLITIS. Din acésfà cAsätorie, dinsa avu 3 fif: pe ConstantinFilitis, pe Irina, sofa doctorului Caracas, si pe DIMITRIEFILLITI-MANESCU, care luà numele de familie al mameTsale, numindu-se 3linescu. Acesta insurat Cu Elena Assakiavu 3 copiI, anume :

Elena Mänescu, cäskorità cu Constantin adaceanu; Maria,Cds. cu Teodor Vdcdrescu;

APOSTOL M.kNESCU, fost senator, t fàrä urmasT in 1896.

www.dacoromanica.ro

Page 374: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MEHEDINTEANII(VALACHIA)

Veche familie, stinsd, numità ast-fel dupd judetul Mehe-dintl, de unde erea bastinasà i avea marl proprietäff. Eas'a ilustrat la inceputul veaculuI XVII prin Lupul marelePaharnic.

Dupà documentele mosiilor Erghevita si Tântava (Ilfov),ale Monastirel Tisrnana, se vede cd la sfirsitul secol. XVItràiaú doI frati MehedintenI:

SARBIn. mare stolnic, care tràia in dilele luiViteazul i muri la anul 1603, neavAnd urmasi. Sotia saerea Marina (1620), care avea nepot pe Lupul.

POPA STAN, citat la 1594 cu fratele sal S'erbu, a muritpe la 1600. A rémas vestit Iiind-cd s'a luptat Cu mare vi-tejie contra Turcilor. (y. Odobescu An. academ.) El e numit«Popa Stan ot (de la) Cernetí». Murind, fu ingropat laMAndstirea Tismana, impreuná cu fratele sëú S'érbu. Poateel e tatAl (?) faimosului Lupu. Più avu pe NECULA zisTaculei din Erghevita, care muri tin& asând o fatd orfand:Zamfira, care trAia incA pe la 1710. (Doc. Arcbiv. St. B.; Monas-tirea Tismana).

LUPUL VEL PAHARNIC MEHEDINTEANUL, la anul 1617, incapul boerilor ce urati pe GrecI, gonete pe AlexandruVodd, ornoarä pe boerif i negustorii Greci, venind inarà cu trupe din Ungaria. Ajutor al sal, erea Buzdugan

Cdpitanul, care in scurt timp jefui i ucise pe toff Grecii,devenind ast-fel ambif stäpftril al tériI. Eugel zice: cLupuls'a silit a tine domnia térii muntenestI si Divanul turcescnu Pail primit atat pentru masacrul Grecilor cAt

www.dacoromanica.ro

Page 375: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

332

pentru ajutorul unguresc cu care venise. Fu numit domnGabriel Movild, care venind in Térgoviste, in primul rindnu cautd de cat a pune mana pe viteazul boer. «Fu prinsLupul paharnicul Mehedintul cu Buzdugan Capitanul,dandu'I in mana Pasei, Indatä II' intepd pe amandoi, siasea s'ad sfirsit viata lOr». (Cronica anon. in magaz. istor.VI, 309).

La anul 1646 (7154), se fondeaza, in timpul domniei luiMatel Basarab, manastirea Topolnita din Mehedinti, decatre LUPUL BULIGA VEL CAPITAN. Acesta erea din neamulMehedintenilor, si de sigur fiul marelui paharnic LupulMehedintean ul.

Mandstirea se aflai pe valea riului Topolnita, pe o colinaimprejurata de trei vai adanci, la trei ore de Severin.

Printre ctitorii Mändstirei, odinioard infeodata ca schitM-ref Tismana, mai sunt :

jupan BARBU Cu fiI Se, jupan RADuL, jupan CUREA velpaharnic fiul lui Lupu, ale cdror portrete se atla in bise-rich', toff din familia Mehedintenilor.

Inscriptia suna : «.... Truditus'ail si s'ail ostenit de o allzidit din temelia el robul lui Dumnezeti jupan Lupu Buligavel capitan i jupanita Ego Stanca, i sin ego Curia spatar,i Stoica, veleat 7154...h. (v. Bilciurescu Mon. din Rom. p. 167.)

www.dacoromanica.ro

Page 376: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MERIANLI" t(vALAcinA)

Origina acestei familiT este aceiasi cu a Bucsanilor.BARCAN VEL STOLNICUL, care faca revolutia boerilor din

1611 in potriva luT Radu Mihnea, si care pieri in acel an,e numit de cronice : « un boiariti mare, Borcan vel stolnicde la Merisanl, ear de mosie se trdgea de la Buxiani».(Cron. anon. magazin ist. IV, 306). (v. Bucsanu).

Bdrcan era fiul luT Petru sail PATRWO logofétul, carede asemenea erea fiul luI STOICA BANUL, ce trdia in se-colul XVI, fiind primul cunoscut din acest vechiil neam.

BARCAN clucerul, fost si vel ceaus, fiul lui Bärcan, aavut 2 fil : Staico si Drägusin.

STAICO MERIANUL marele paharnic, e un personaj cu-noscut in istorie. In timpul evenimentelor din 1674, ja partela ele. Erea insurat Cu MF.rica sora luI Mares Banul Bd-jescul. La 1693 sub Brancoveanu, Staicu vel paharnieimpreund cu Preda Proroceanul, Milcoveanu s. a., merserdla Poartd cu plângeff contra DomnuluT, voind a lua -eIdomnia téril. Cronicele, in special a lui Radu Greceanu,vorbesc pe larg despre evenimentele de atuncT.

Paharnicul Staico fu prins la Constantinopol si adus intarä., Cu cei alti boeff. Dupe" multe judecdti, el fu spdnzuratla Bucurestl in Tirgul de afard, lar Proroceanul la RuOTde Vede. (y. pe larg. magazin istoric, tom. IV, p. 199-205) (siProrocean u).

Staico de la Merisani, fusese inca de mult logofe't devisterie si vistier. CopiI sèi cu Marica, aü fost: BADEA CA-PITAN MERI5ANUL, 1704, si

www.dacoromanica.ro

Page 377: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

8134-

CONSTANTIN MERISANUL, 1704 etc. insurat cu Ilinca fataBade Berendehl, care dupe' moartea ILA s'a cdlugdrit subnumele de Irina Monahia. (Act. din 1760) Fiul lor, TUDORMerisanul fost paharnic la 1752, a murit Inainte de 1760,fiind in vâxstd de 29 anl, i färd copii.

DRAGUSIN VISTIERUL Merisanu, fratele marelul paharnicStaico, fiu lui Bdrcan, trdia incd pe la 1700. Documenteposterioare il citeazd la 1704, 1745, etc. (Arli. Stat. Buc.

Stoenestil din Muscel i Cucuteni din Dambovitza, ale nea-mului Merisenilor).

BARBU MERISANUL marele Vornic, fiul séù, fost maresluger 1715 si vel pitar la 1718. Cronica povesteste inacest an despre dänsul, sub Vodd Mavrocordat (1718): «Dintoatd boerimea ce erea totT odihniti alce in tara, sculatun boer anume Barbu Merisanu PITAR MARE, fugitla Nemti peste Olt, neavänd nicl-o nevoe de domn, si Incacinstit boiar mare si maT bogat decht altI boeri Aü scrisMaria sa la generariul Nemtilor si bdgat in inchisoaregrea, pre ticditul pitar Merisanu. Doud pricinT Fail aduspre el la aceastd nevoe: una bogdtia, alta fumurile desertd-ciuneT care'i intrase in cap, precum odinioard intrase i incapul unchiu-sM lui Staicu paharnicul Merisanul, careleumbländ dupé acele desertdciuni, aducandu'l ConstantinVod. de la Tarigrad In obezi si in cdtusi, Fa spänzurat intärgul de afard, i acest nepot al lui Barbul Pitariul, .si separe cd iar acel sarsit va da ca si unchiii séci Staiku pa-harnicul...» (Radu Popescu, Cron. in mag. ist. IV, 116).

Mai târziú, Barbu pitarul se intoarse din Oltenia avézändcd acolo nu poate trdi cu fiend», fiind ertat de Vod5. Ma-vrocordat de pribegirea lui (1718), si deveni mare vorniccum il amintesc niste documente.

Barbu Merisanu avu 2 copii: o fatd, sotia biv-vel co-,misuluT Constantin Florescu; si un fiii IORDACHE MERI-SANU, 1736.

www.dacoromanica.ro

Page 378: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MICLESCU(MoLoovA)

Strémosul acestef familii, dovedit printr'un ispisoc (act)din 1438 si apol 1464, (6946 si 6972) erea : STANCIU, COMiS

STAROSTE, care avea de sotie pe Anusca, de la caresase copil. Fratele lui Stanciu erea IvANcru «brat StanciaStarostea», dovedit prin ispisocul din 1507. Acesta avupatru copii : Ana, Irina, Maria si Trifan, despre aT cdrorurmas1 nu se pomeneste.

Prin fa* starostelui Stanciu se continua filiatia, anumeprin FEDOR. Cel alti cinci : Mantu, Andrusca, Ion, Maria,Toader, nu avurd urmasI. (documente din 1507-1650, in familie).Copii lui Teodor aü fost : Teodor, Jora, (färä copii);

PAN BORCEA VORNICUL, 1546, 1557 mare vornic al Mold.Acesta e tatal : IONASCU DIACUL din Gugesti (1600), careavu patru copii, dintre cari : DUMITRASCU Si

GRIGORE PAHARNICUL, ambil dovediti prin hrisoave dom-nesti din 1645, 1657 si 1663. Grigore paharnicul a avutfe ci or pe :

Mamie LOGOFRT G-AVRIL MICLESCU, care, erea mare pa-harnic in divanul liff Constantin Duca din anul 1701, apoimare vornic de tara de sus la 1716, printre boerii de sfatai lui Voda Racovitza.; in fine la 1727, creat mare Lo-.ge& de Grigore Ghica W. (v. etop. ed. Kogalnic. t. III,126, 157; II, 269). El a avut douè sotif : 1. Fica logofè-tuluI Tudosie Dubäú, i 2. Balasa, fica Hatmanului Mo-reanu ; avand mai multi copii.

Fratele lui Gavril Miclescu erea : VASILE MICLESCU jic-nicerul, care a avut de sotie pe Maria fata vistierului Va-

www.dacoromanica.ro

Page 379: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

336

sile Ghenca, dintr'o veche familie moldoveana. (Acte dove-ditoare din 1731, etc.) Descendentil séi se sting dupé trel ge-neratiI, rémaind numal aI luI Gavril.

Din cel nouè copiI aI sk, Gabril Miclescu, a avut urmasIprin dol : Constantin si Sandu.

SANDU MICLESCU a dat nastere 11.1i ION MICLESCU, fostmare vornic al MoldoveI, care la ia.'ndul ski avu fifi pe :COSTACHE Miclescu, proprietarul mosik Miclestl, rémasaIn aceasta bransä. Fiul lui Costache este: ILIE MICLESCU.

CONSTANTIN Miclescu, fiul luI Gavril, avu fiil peSANDU Miclescu BANUL, care e tatal

CONSTANTIN MICLESCU, fost mare vornic de tara de sus:(1760 t 1830). Poseda In Moldova 18 mosiI. Insurat cu oVarnav-Liteanu a avut cincI bdeti si doué fete :

IORDACHE vornic de tara de sus; COSTACHE vornic ;Mitropolitul SOFRONIE al MoldoveI i Sucevel, t la mon.Neamtu ; Alexandru si Scarlat carI avura' copii; si feteleuna maritatä cu vornicul Basota si alta cu Hatmanul Bol-clur Costache Lätzescu.

ALEXANDRU MICLESCU, mare vornic de tara de sus,insurat Cu Catinca Rallet, a avut 3 copii : ALEXANDRU t,sotie Caterina Glogoveanu, Natalia casatorita cu ColonelulObedeanu, si Lucia cu Al. Sutzu.

Marele LOGOFET SCARLAT MICLESCU, cel maI maredin fiiI vorniculul Constantin, si frate cu Iordache si A-lexandru. Fost candidat la domnie. t otravit. Insuratcu Maria Beldiman, a avut urmatorif 10 copiI :

Fete: Agripina colonel Ghika ; Smaranda §i Eugeniacalugärite ; Eufrosina Mavrogheni, Catinca Canano, ZoeC. Miclescu ; i PROFIRA sotia lui DENIETRu Miclescu, fostadjutant domnesc al lul MihaI Sturdza. (Din care 3 fice :Zoe, Maria Catargi i Smaranda Septilicf).

DUMITRACHE MICLESCÚ (1821-1896), om politic : fostministru al dreptateI sub Ghica si Al. Cuza. Are fiI

(actuall) pe : VICTOR Miclescu, magistrat , cask. cu C.Boerescu, si CONSTANTIN MiclescU.

MITROPOLITUL CALINIK Miclescu (1822-1886). Om eru-

www.dacoromanica.ro

Page 380: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

337

dit i prelat Cu o mare autoritate; fost pe rand Episcopde Hui, mitropolit Moldovei i SuceveI, 1865; in fineales (1875) mitropolit primat al Ungro-VlahieI. t 1886.

NICOLAE MICLESCU, fratele precedentilor, avu fiti pe:CONSTANTIN 1VIICLESCU (act.) cdsdtorit Cu Sultana Prdjescu;In fine :

IoRGu MICLESCU, proprietarul mosieI Cdlinestif, undese afld si vechile acte ale familiei. El avu cincI copiI (ac-tuall) : SCARLAT, IOAN CdSdt. CU 0 CantaCUZinO, DUMITRUcdsd.t. cu A. Sutzu, GEORGE MICLESCU cdpitan de artilerie,cdsät. cu Olga Cantacuzino; si Ema cdsdt. Cristescu.

Din cele alte ramure ale faminei sunt descendenti:Emm MICLESCU sub director al cdilor ferate, inginer, casät.cu Sasa Grecianu. (2 copil).

Bransa de la Roman : EMANUEL Miclescu magistratANDREI Miclescu, etc. apoI: IORGU, ERNEST Si EUGENIorgu Miclescu, de la Roman, etc.. .

(Br. de la We'rlad): CONSTANTIN Miclescu, proprieiar etc.,De la Botosanl i Dorohoi : ALECU, MIHAI, IOAN

VASILE MICLESCU, etc.

Armele familiei sunt: fund verde din care se vede nu-maI «le chef» ; o cetate cu douA turnuff si poartd de aur,d'asupra cdreia intre turnurl se afid incrucisate o sabieocheie. Acest blazon aminteste cetatea Hotinului unclepe vremuff aü fost castelani, i unde traditia spuneun Miclescu a invirrs pe Turd.

www.dacoromanica.ro

Page 381: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MOTOC(MOLDOVA)

Veche familie moldoveneascA, cunoscutä incà de sub StefanVodä (sec. XV) ?

Documentele ne aratä cu sigurantd pe un GEORGE MOTOC,uricar saü scriitor in divan, la anul 1548 (7056), care e tatälfaimosuluI boer Vornicul Ioan MOtOC.

MARELE VORNIC MOTOC, boer vestit pe la jumétatea secoluluiXVI. Il gäsim intdia in documente din (7060 April) 1552-1559,ca mare Vomic al MoldoveI. Invingénd pe Alexandru La-pusneanu, Despot Eraclit Vodä, dupà cum ne spune NicolaeCostin: «ales-ail patru boeri de credintä, pe care ati läsat toatäcâ.rma tériI, pe Stroici vel logofet, pe Barnov Hatmanul peMotoc vel vornic si Grigore Leveles....» (let. II, 437). Insa acestboer päräse§te pe Domnul sêü cu partida lift Toma Hatmanulsi alti boeri, «cad aveati viclesug ascuns in inima lor asupraDomnuluI lor, lui Despot Vodà.» Motoc joacd un trist rolIn aceste evenimente. Toma se si urcä pe tron la 1564, dupäce omorise in mod mizerabil pe Despot, dar peste putin trebuisà fuga la venirea viteazului Alex. Läpusneanu, esi aú trecutIn tara Leseascä cu sfetnicif séI, cu Motoc Vornicul, Cu Spancioc§i Veveritä Postelnicul... etc.», asec,länduse la Liov. Prin stä-ruintele lui Läpusneanu, regele PolonieI omoarä pe stefanToma, impreunä cu Motoc §i Veveritä. Ast-fel ne spuneistoria despre moartea acestui boer, in Maiti 1564.

Despre moartea luI, vorbeste C. Negruzzi in admirabila'Inuvelä istoricä «Läpusneanu», fäcénd ca acest domn, in urmaomorirel celor 47 de biped, sá dea in rnainele poporului re's-bunätor pe Motoc, care fu sfi§iat.

Dupä cum se probeazä prin acte, el avu 2 fii, pe : OncitiTOADER MOTOC. Acest din urmä e tatäl lui GEORGE MOtDC

TORNICUL. (Arh. ist. de Hasdet, t. II).

www.dacoromanica.ro

Page 382: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

339

ONcre MoToc fiul m.-vorniculuI Motoc, avu de ficä peILEANA Cujboae, sotia vornicului Cujbä. Ea vinde, printr'undocument din 14 Ianuarie 1643, vèruluI séa George, jumétatedin niste sate. Prin acest act se dovede§te filiatia §i inrudi-rile. (Arh. de Hasdeil).

Domn4a,VmRA, sotia viteazuluf domn al Moldovei Résvan-Vodä., (1594-95) erea nepoata vorniculuI Motoc. (v. Hasdeil.Re'svan i Vidra, poem. dram.)

Un NicoARA MoToc, ne e arétat de documente ca marevätaf de Dorohoi, in Nov. anul 1615.

La 1657, inteo märturie a Divanului gäsim pe CONSTANTINMoToc, vel sluger.

Vestitul mitropolit VARLAAM al Moldovel erea din aceastä,familie. Mitropolit al Sucevei in 1632, s'a ilustrat pe timpuldomniei luí Vasile Lupu, prin apärarea bisericei §i publicareade cdrtI religio . Päräsi scaunul la cdderea lui Vasile V.§i muri in 1675.

ILIA§ MoToc vel medelnicer, la anul 1681, in timpul domnieIlui Duca Vodd, emigreazd Cu mal multi boeti, nemultumiti dedomnia execrabilä a acelui domn : oDubAil vel spätar, IlieMotoc vel medelnicer, Ilie Drägutescu vel arma, Niculai Mur-guletz ftori logofét, etc fugit-ati atuncea toti in tara le-§eascA...» (N. Costin. Letop. II, 23).

El se stabilirä in Polonia. In 1695 regele loan Sobiesky adre-seazä o scrisoare boerilor emigrati : «Cätre nobilii Ilia§ Motoc§i Nicolae Murguletz». (Hasdeli; Archiva, III 263).

Aproape contimporan cu dânsul erea : MoToc JICNICERUL, desigur rudä de aproape. Pe acesta ni'l aratä Neculce printreceI 24 de boeri ce ail plecat in Rusia, impreund cu domnullor Demetru Cantemir la 1710, stabilindu-se acolo. (Letop.II,p. 332).

La 1815, dupä cum ne spune Const. Sion, trdiail : paharniculTOADER MOTOC, t färd copil, §i slugerul PAVEL MOTOC.

Cu timpul, aceastà familie mare decdzu, §i se gäsesc chiarastd-z1 mazill §i mo§nenl in tinutul Neamtu, purtând numele deMotoc.

www.dacoromanica.ro

Page 383: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MOVILA(MOLDOVA)

Okolski, istoric si genealogist polonez, in «Orbis po-lonus» (tom. II pag. 229, etc.), vorbeste despre origina Mo-vililor, urcandu-se la romanI. EI ereati coboritorI «exfamilia Mutiorum magna et suprema Martis....»,primit in férile romane supranum ele de Movild, pentru-cd«ripele DundreI le-a umplut cu movili de inimicI».

Aceastä familie «Minus», e aceasÌ antia. gens Mucia, ilustrdla romani. Din ea gAsim pe faimosul Muciu Scevola, laan. 507 a. cr., ilustrat in resboaele Etrusce ; Quintu M. Sce-vola, la an. 217; O. M. Sc. augurul la 47, etc. Mal' tarziadup6 Cr. pe Valerius 1VIutius.

Un urmas al acestuia, strdmutat in Orient ar fi trunchiulramurei ce veni in patile noastre : «Mums ex Romanoimperio primum in Grcorum Imp. bellando devenit, cuiuspost modum posteritas in Transylvania, Moldav. et Daciaconsedit...»

Ocholski spune ch" ducesa Korecki, fiica lui Eremiaposeda in arhivele sale fragmente adeverit6re despre

acest lucru ; dar numaï ata.Din secolul XVI, la 1596, un document secret care

nuntiul papal, spune : eflieremia Mohila di casa reale,care per merito di nobilita, descedento della casa flaviade gli imperatori di Constantinopoli ». (cit. de Papid lia-ran. Tesaur, etc. II, 241).

In Moldova ne apare in mod cert primul din aceastd fa-mine, in persoana lul MOVILA PAHARNICUL: «pan Moghilaciasnic», in documente si chrisoave dintre anif 1490 (6998)

www.dacoromanica.ro

Page 384: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

341

1507, avdnd acest titlu printre boeril Moldovenf, sub domnialui Stefan Voev.

Acesta e faimosul «Aprod PURICE», despre cqre ne vor-bcste cronica lui Neculce, (Let. ed. Cogainic. tom. II, 171)

in timpul luptelor luf Stefan cu Ungurif comandaff de Hro-iot; in lupta da la Schee: «... aü fost cdzut calul luf StefanIn résbol; iar un Purice aprodul i-a dat calul luï; si nuputea incdleca in grabd Stefan fiind om mic. i ail zisPurice aprodul : Doamne eú m'of face movilitd si vin de tesue pe mine si incalecd ! Si s'ail suit pe ddnsul StefanVodd si aft incdlecat, si ail zis atuncf: Sdrace Puricede of scdpa eil, si tu atunci 'ti-el schimba numele din Pu-rice Movilä. Si ail dat Dumnezeil de ail scdpat amändol;si Fácut ARMAS mare, pre Purice, si dintr'acest Puriceaprodul s'ail tras neamul Movilestilor, de aü ajuns de ailfost si Domni dintr'acel neam».

Se zice cá Stefan if dete tot atuncl de sotie pe 1iica par-cdlabulul de Roman ; i cä chiar el omorise pe HroiotIn luptd.

Bazat pe acest legendar Purice, falsa cronicd a luf Huruciteazd persoane cu acest flume, .incd din timpurile ante-rioare luf Drago.

Subiectul aproduluf Movild a fost pus de Bolintineanuinteo poezie, si de C. Negruzzi un mic i frumos poem:«Aprodul Purice».

Se constatd numai chiar prin titlu de «aprod» ca acestpersonaj erea de neam boeresc.

Pe la 1550 si inainte, gdsim in acelas timp pe 3 Movild,carf tog joacd un rol insemnat. El erail nrobabil fratinepotf de fril armasulul Movild de sub Stefan Woev.

Inainte de a vorbi de acestia, gdsim pe la 1534 pe unIVIoGHILA., care voia sd ocupe tronul MuntenieT, venind dinTransylvania ajutat de principele Stefan Majlath. (v.in mag,ist. Laurian III, 195). Unif il numesc «Moise Movild». Ha.mer(citat dupä Sincai, II, 1534) zice: «Stefan Majlat aft ajutatCu frumoasä oaste pe un oare-care boer din Moldova anumeMoghila... sa."1 facd domn muntenesc; dar red i-a fost no-

26

www.dacoromanica.ro

Page 385: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

342

rocul cd.c.i fu bdtut de Petru Voivodul ì prins de Turd,etc...» Nu stim cum erea inrudit acest pretendent Movildcu urrnAtoriI.

Intre 1540-60, docurnentele i cronicele ne citeazd pe :Movild logofétul, Movild parcAlabul, i Vascan Movild pos-telnic. Am spus cà probabil erail frati i Ili ai fiulul luiMovild paharnicul.

VASCAN MOVILA MARE POSTELNIC al Mold. si parcalab: Indocumente dintre anii 1549-52 are titlul si demnitatea deParcalab de Hotin; iar intre 1552-1556 de mare Postelnic.(doc. Arch. Iasi). Fiind in acest rsng, dinpreunä cufratele seil Ion logofétul, are un hrisov domnesc pentruconfirmarea unei vanzdri din 2 Majá 1555.

MOVILA PARCALABUL (sail Mohila). Parcalab de Hotin,Hatman al Moldovei : «Moghila, magister equitum». Do-

cumente din 15 Mart. 1546 (hrisov domnesc), 1548 de la IlieRare§ 1549, 1552, etc. il citeazd ca Parcalab. El nupoate fi identificat cu Vdscan, pentru cd se gdsesc in ace-las an, unul ca postelnic, cel alt parcalab. In anul 1552(7060) Movild «magister equit.», impreund cu Sturza Por-tarul, aleg domn pe Joldea, dar sunt prinsi de Läpusneanu,

apoi ertati ; (§incai II, BOB) iar lui Jolde i se taid na-sul. Tot pe acest Movilä II gdsim inteo deputatie in Po-lonia.

Dupe un document al timpului, el avu de sotie pe «Nas-tasia» fica lui Arbore, i patru copii, din cari: un bdiat :Nastasia, IoNAscu, Turca i Antemia. Istoricul urmasilorséi ne este necunoscut.

ION MOVILA MARELE LOGOFÉT, märturisit de numeroasedocumente din (7060) 1552, 54, 55, 58, etc., si In hrisoa-vele domnilor Moldovei, ca mare Logofét. El avu desotie pe Maria, fica luf Rares ; i dupd cum spune Okol-ski, venise din par-tile Transilvaniei unde se cdsätorisecu aceastà Principesd ce locuia ki Castelul pdrintesc Ci-ceiul. (t. 11, 228 id.) : «loan Movild mare laudd isi fa.-

cuse prin numele sal in Ungaria, in multe résboae... etc.,lud de sotie pe fiica unul" despot (a hi/ Rares.). El a fost

www.dacoromanica.ro

Page 386: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

343

administrator perpetuu al Valachiilor sub Principele Ale-xandru al V. si... a fost consumat de slAbiciunea ochilorsi consumatia corpului ; si '1 rémase fii.» Acest" fil suntpatru ; iar fice doué : SCHIAUNA i Greaca. Cea d'antai dupe"cercetArile detaliate ale d. Urechià, a fost sotia mareluiHatman Isaac Balica ; si de acea domnul Eremie Movildnumea pe acest mare boer frate», dupé altii fiind-ea." ereafrate vitreg- cu çlisul domn.

Despre TEODOR, Stim cá a zidit Mon. Teodorenii din Bo-tosani ca Postelnic, si pare cá a murit färd urmasi. Vomvorbi pe rAnd despre eel alti frat" : Eremia, Petru si Si-meon, incepând cu al doilea care n'avu urmasi.

GEORGE MOVILA., fiul vel-logofkuluI. Episcop de R5.-dà'uti In 1580; apoi MITROPOLIT al Moldovei si Sucevel(1589). La 1592 se retrage din Mitropolit de Suceva si re-vine in 1597. In timpul lui lancu V. Sasul, dupé cumspune letopisetul (Vornic Ureche. Ed. Cog. I, 234), Cà ne-putând suferi boeriI mizeriile acestui domn «mai vrdtosMovilestii, Vlklica George, Eremia Vornicul, carelefost i Domn, si frate sétl Simion Paharnicul i BalicaHatmanul, sfAtuit in taind ca sà." pribegeascA.... sitoff aú trecut in tara lesascà.» (1583).

EREMIA MOVILA VOEVOD, Domn al Moldovei 159-1607.In 1595 veni din Polonia cu ostirile lui Zamoisky spre aocupa tronul ; pe atuncea domnea viteazul Vodd StefanRésvan. Acesta fiind gonit,,incercui sa' recapete tronul, darfu invins, prins si decapitat (dupé altii tras in teapd).Eremia M. ocupAnd tronul, se pleca cu desdvarsire Polo-nilor, devenind chiar tributar al lor. Inimic de moarte luiMihai Viteazul, acesta coprinde 1VIoldova si'l gonete in1600; dar pe urmä, infrant si trddat, viteazul domn moareasasinat la 1601, chnd Movild vornicul ja tronul Moldovei,dupé ce tot prin ajutorul Polonilor, incercase sá stabi-leascA in Valachia pe fratele sétá Simeon. El avea putinipartizani, de Ore-ce poporul i multi boeri il urail dincauza politicei sale Polone. Muri in domnie in August 1606,de un atac de apolexie.

www.dacoromanica.ro

Page 387: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

344

Sotia sa ELISABETA, erea o femee foarte energicd, darambitioasd i intrigantä in acelas timp. Dupe moartea so-tuluI er, cduta prin toate mijloacele a asigura tronul fiuluIel Constantin, ajutatä fiind de PolonI, in contra lui Mi-hail full lui Simeon W. ajutat de Turd. Prin marl' sacri-ficiI, Constantin obtinu tronul in 1607. Când se ivi preten-dentul Stefan-Bogdan, aceastd Doamnd conduse singurdtrupele contra celor ale boerilor carI sprijineaa pe Bogdan,

invinse. MaI tärzia fiul eI Alexandru (1616) fiind prinsde Turd, ea Impreund cu fiii fu silitd a Imbrätisa religiamahomedand. Xenopol, III, 900).

CopiI luI Eremia Movild i aI ElisabeteI, furd : Constan-tin, Alexandru, Bogdan ; apoI 4 fete mdritate in Polonia,anume : IRINA, (Regina) cu MihaI Coribut, duce de Wis-noviecki ; MARIA cu Stefan Potocki, palatin de Braclavia

CATRINA, mdritatd cu Ducele Samuel Corecki; infine ANA, mdritatd 1. cu Maximilian Przerebski, castelande Siradia, palatin de Lenticia, Litinia, etc; apoI cu IonSzediwoj Cz. ; al 3. cu Vladisl. Myskowski, Voevod deCracovia ; i al patrule cu Stanislav Potocki «bellidux Po-loniae». O relatiune polond din sec. XVII, o defaimdgrozav (sub titlul de «Lugubre. monumentum»). (vezi Te-saur de Papiii Il. II, 140). Ea muri in 1666, dupe ce exersd oinfluentd nefastd a Polonilor asupra MoldoveI ; lucru dealt-fel comun in familie, si care pe länga bine, ii aduse marered si maI ales teriI. Moldova

SIMEON MOVILA. WOEV., fra,te cu Eremia si mitr. George.In 1601, dupe bdtdlia de la Teleajen, nenorocitä. pentru1VIihai-cel-mare, ocupd Cu ajutorul lui Zamoisky Hatman Po-lonilor, tronul ValachieI, pe care acestia incep s'o jefuiascd.FratiI BuzestI adund armatä. in Oltenia, si gonesc ostirilelui Movild din tara. Aceasta pe cand MihaI erea in Ar-deal ; iar cänd dansul muri, boerif aleserd domn pe RaduSerban. In Moldova, Simeon IVIovild vine la tron in1607, imectiat dupe" moartea fratelul sea, pe cand copiilacestuia ereaa incd minorT; dar peste putin moare otrdvit

www.dacoromanica.ro

Page 388: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 345 -

de boerii nemultumiti (1607). El Idsä urmdtorii fiI Mi-hail, Gabriil, Petru, Ion si MoIse.

Fiji lui Eremia Movild sunt :CONSTANTIN 1VIOVILA W., domn al Moldovel (1607-1611),

ocupd tronul Cu ajutorul Polonilor, i i urma a daruribogate trimese la Constantinopol. La anul 1611, intrandIn luptä cu Stefan Torna, acesta Il invinge si-1 ineacd Inriul Nistru, ocupand tronul.

ALEXANDRU VODA. MovrLA, al doilea fifi al luI Eremia, in1615 se ridicd cu armatd prin ajutorul mamei sale, si in-vinge pe Toma, urCandu-se pe tron pentru putin timp.Nefiind agreat de Turd: din cauzà cà erea prieten Polo-nilor, Pérta numi domn pe Radu Mihnea, In 1616-, iarMovild fu prins impreund cu mama sa, cu Bogdan, CuGorecki, si dusi captivi in Turcia. Aid spre a scäpa demoarte se acurd musulmani.

Al treilea fiú al lui Eremia i frate cu precedentil, ereaBOGDAN, despre care stim ca.' a murit in Turcia.

Fiji lui Simeon Vodd:MIHAIL saa Mihdias Movild VOW., luptd in 1608 cu vèrul

sèii Constantin pentru urcarea pe tronul Moldovei ; reusiinsä acesta din urmd.

GAVRIIL MOVILA VODA, domnul Valachiel (1618-20).Alexandru Ilias fu gonit din tara (1618) si multime deGreci omordti de boerif tdrei, in capul cdrora se afla Lupulpaharnic Mehedinteanul. Pórta, prin stArdintele Polonilor,numi atunci Domn in Muntenia pe Gavriil, fiul lui SimeonVodd. El trimise pe Mehedinteanu ca M,are-Spatar, la Si-listra in ajutorul lui Schender. Acesta prinse pe viteazulboer, punandu-1 in teapd (1618). Dupe' o domnie de maiputin de 3 ani, Movild fu mazilit i Inlocuit prin RaduMihn ea .

PETRU MOVILA. MITROPOLITUL, al treilea fid al lui Simeon(1597-1647). Dupe' ce studid in Polonia, fiind apoi vicaral bisericel ortodoxe din regat, la anul 1632, tindr inch,fu indltat mitropolit al Kievului: «Arhimandrit Pecerstei,Mitropolit al Rutenilor, Kievulul i Haliciel si a toat5

www.dacoromanica.ro

Page 389: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

346

Rusia» (Okolski). In Kiev el fondd un seminar numitmai tdrziti Academia Mohileand; apol o tipografie i bi-bliotecd, in care tipdreste mai multe opere in ruseste; dincare cea mai importanta. e Confesiunea ortodoxd din 1645,scrisa cu ocazia SynoduluI din Iasi. Om de o mare eru-dutiune, avu o mare influentà pe timpul sêü, i e consi-derat printre eel mai ilustri prelati al RusieL

Confesiunea sa, fu confirmatd ca inv6tdturd fundamen-talä a bisericei ortodoxe, de cdtre Patriarhul Nectarie in1652. t in 1647 la Kiev.

MOYSE MOvILk W. Domn al Moldovei in dou6 randuri.El e fiul mal mic al lui Simeon W. In anul 1630 ocupdscaunul tdrii prin marI sume de banf; dar inainte de unan de domnie e scos, fiind reclamat ca partizan al Polo-nilor, iar tronul dat lui Alexandru Ilias. Peste doi ani, in1633, revine iardsi, voind sa prindd pe Vasile Lupu carepretindea domnia. Turcii trecênd prin Moldova contraPolonilor, i ludnd si pe Moise Movild cu oastea in rdn-durile lor, MoldoveniI fug din luptd, pentru care Movilà eacuzat cà tine cu Polonii, i deposedat de domnie, care fu data.lui Vasile Lupu.

ION MOVILA, frate cu precedentul, al patrulea ca varstddintre copiii lui Simeon, servi si se distinse deosebit inUngaria. (v. si Okolski). Lotopisetul Moldovel ne spune :«Racoti Kneazul Ardealulul, aii pornit neste osfi asupralui Vasile Vodd, cu Ion Movild, feciorul lui Simeon Vodd,carele erea in Ardeal asedat de dupe" fésboiul de la Ste-fanesti, cum pomenit dupe' moartea lui Simeon Voila....Ala schimbat Sfatul Rocoti cit Nlatei Vocla : orl teman-du-se de impérdtie, intelegdnd de patima vizirului, orialtá socoteald le-a venit: aCi intors pe loan Movild cu°stile inapoi si s'ad intors i Muntenii...» (Miron Costinlet. M. I, 308).

Fiica lui Ion Movild, ELENA, erea sotia marelui LogorétuMiron Costin.

In timpul lui Petriceicu Vodd, gasim pe un MoVILA HAT-

www.dacoromanica.ro

Page 390: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

347

NiANuL cazacilor, de care vorbesc cronicele la anul 1684:oCazacii vézénd cá i-a viclenit si Cunitkie Hatmanul deaü fugit, atuncea ridicat dinteinsii alt Hatman, anumeMovild Polcovnicul».

Aceasta se intdmplà in acel an in Decembrie 24, pecand erea un frig cumplit, i cdnd Tätarif risipird cu totuloastea Cazacilor. (II Let. 30. Nicol. Costin).

Nu gAsim nicdeff ce legdturd avea acest principe alCazacilor cu Movilestii de mai sus, niel al cdrui dintednsiierea

Un ADANI MOVILik, fill al unuia dintre copiii lui Eremiasati Simeon, trdia pe la jumétatea sec. XVII, cdnd zidiMonastirea Adam din Jud. Tutova.

Paharnicul C. Sion in cArhondolog-ia» sa (fan]. Movilàpag. 206), spune cä urmasii acestuia luard numele deAdam, si apoi de la 4 frati Adam, pe acelea de: Serban,

Stamatin si Luca. Noué ni se pare cam suspectdaceastd descendentd, mai ales cd e datd de Sion. El zicecd pe timpul sal nu mai eread adevérati 1VIovild de catcei numiti Stamatin.

Strénepotul de fiti al lui Adam Movild este MEDELNICE-RUL Const. MovILA, care se gdseste in actele de judecatacu nepotul séri George Serban Clucer, sub domnia luiAlexandru Moruzi in Valachia, in Noembrie 1793: 1Dum-nealui Medelnicerul Movild fiind pämdntean din Moldova».In actele divanului se pomeneste si de fratele sai ClementMonahul M., cum si de tatAl Sat. (v. Urechiä.Doc. din domnialid Alex. Moruzi, p. 462).

Aceastd familie a Movililor insd, agli e cu totul stinsd.

www.dacoromanica.ro

Page 391: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Dinastia M1LT AT

Familia Musat, a II-a dinastie domnitoare a Moldovei,dacd consiclerdm ca prima pe a luI Bogdan si a urmasilorse-f, era de origind munténd saù Valachd, inruditd cu aBasarabilor, lucru care se poate dovedi prin 2 probe:

armele familiei Musat, dupd cum sunt citate si re-produse In diferite pArti (vezi Hasdeil. In Basaiabir), ardtati oderivare sail descendentd din Basarabl, de oare-ce coprindeape scut arg,intiti, 2 capete negre cu ramurd, ale Basarabilorfiind dupd cum se stie, 3 capete de negru.

La m6rtea lui Jug,a, principe lituan, care domnise inMoldova (1374 75), cdutandu-se un succesor de neamdomnesc, se gdsi un Musat, din Valachia. OrI, el trebuesd fi fost rudä cu Basarabii, singur acestia fiind neam prin-ciar acolo. Apol se spunea cd Costea Musat s'ar tragedin vita despotilor serbi, care aratd cu atat mai mult eh'rail Basarabf, cu cat am vézut cà mai tot-deauna s'a

crezut cd acestia ar fi avut o asemenea origind.In resumat, azi e definitiv stabilit cà Musatif ati fost o

ramurd a Basarabilor. Trunchiul acestei dinastif e COSTEAMusAT, pomenit in toate cronicile, insd care n'a domnit.Numai inteun pomelnic de la mondst. Bistrita, se aratd caurmas al WI Lateo intre Voevozii MoldoveI. De si purta titlulde «Vodd», ca tatd a 3 domnl, niel un document nu nemdrturiseste domnia lui. CeI 3 fif al' séi, urmard pe rand :

PETRU I MUSAT (1375-91), era ginere luI Vladislav re-gele Poloniel, dupd alte texte cumnat, care pentru un in-prumut ii amaneteazd Pocutia in 1389.

ROMAN I, fratele sell (1391 94), se intituleazd ((Mareautocrat din mila D-lui, I. Roman Voevod, stdpdnitor al

www.dacoromanica.ro

Page 392: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 349 -

Moldovei de la munte -pänä la mare.» Sotia sa erea Anas-tasia, fica lui Latcu Vodd. Se zice cd el ar fi fondat orasulRoman.

Fratele sea STEFAN, nu domni de cat un an si murind,cef do'f fiT ai sei Stefan si Petru se luptard pentru domnie.PETRU fu ales domn de boeri (1395-99).

lupte pentru tron urmeazd dupd moarteaacestuia pand la 1401. Reusird sä domneascd ROMAN II

fiul luT Petru, si apoi IuGA ri, fiul luT Roman I (1400 401).E loe sä reamintim modal de succesiune la tron in tèrileromâne, bine inteles in timpul cand erail dinastii na-tionale. Sistemul era electiv in ereditate, adicä nu fiul malmare succeda, dupd cum in apus, ci acel care era alesde boerl. Acest fel de succedere era foarte defectuos, deoare-ce da loe la atätea lupte pentru domnie, pe cari levedem in ambele teri surori.ALEXANDRU I CEL BUN (1401-1433), frate CU Iuga i fiul

maI mic al lui Roman care mai avusese 4 copiT, e undomn insemnat. In stranse legdturi Cu PoloniT ; ast-felajutd contra cavalerilor Teutonl la 1Marienburg. Or-ganizd perfect de bine tara in toate privintele. Avusesede sotii: 1. Margareta de Losonz, fica lui Stefan de Lo-sonz, Voevodul Ardealuldi, de la care avu pe Ilie. Aceastamurind, se cdsdtori (2) cu Ringala (Maria), sora reg-eluiVladislav Iagelo, de care se desparte in 1421, avand unfia Stefan. El avea titlul de «rege» (Bast)6.6g).

Domnil Moldovei din neamul séii se succed ast-fel, dupdmoartea luT: LIE i STEFAN impreund 1433-44. Amändoifratif se luptd intre dinsii; Stefan 9rbeste pe lije, remäinddomn (1447-47) cu ROMAN III, fiul lui Ilie. Acesta il omoardla rindul séd i remdne singur (1447-48). PETRII H, fiullui Alexandra (1448-51), ja de ajutor pe un sef ungurCiopor (legendarul Ciubdr-Vodä), care la moartea luI de-veni domn pentru scurt timp.BOGDAN, bastard al lai Alexandru I, domneste putin (1451)

fiind ucis de un alt pretins fiCi natural al lui Alexandra :

www.dacoromanica.ro

Page 393: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

350

PETRU ARON (1451-52 si 1456--57). Al doilea fiti allui Ilie domnise intre 1452-56, fiind otravit.

STEFAN CEL MARE (1457-1504), cel inaI insemnat domnal Moldovei. Ocupa tronul prin ajutorul lui Vlad Tepes,caruia IT plati serviciul prin nerecunoscinta. Trite° domnieglorioasd, invinse pe regele Matias Corvin in 1467 la Baia,pe Hanul Tatarilor in ma:I multe rinduri, pe Radu celfrumos, Principele ValachieT, in 1471. Apol pe Turd inmulte rinduri: in 1475 la Rahova in mod stralucit, la ValeaAlba 1476, etc. 0 armata a liff Albert regele Poloniei fusclrobita in pddurea Cosminului la 1492. Anusul cu dreptcuvint l'a denumit d'athléte du Christ» (v. Duruy. moyen-fige),pentru stralucitele sale lupte i invingeri, pe carl le intu-neeá putin unele actiunI si cruzimi neintelese, de si con-forme timpuluI sal. El muri bolnav in anul 1504, lasandtronul fiuluI sell Bogdan.

tefan cel mare fusese casatorit de 4 ori: 1. Cu o MA-RUKA, de la care avu fig pe ALEXANDRU, -I- 1496, de carene vorbesc multe documente. 2. EVDOCHIA din Kiev,sora tarului Simeon, de la care se nascura. 2 fiI: Bogdan-Vlad si Petru, ambil t 1479. 3. MARIA DE MANGOP,princ.ipesa din Crimea, din ilustrul neam al imparatilorComneni. De si de o mare frumusete e parasita de sotulei in 1475 dupd 3 ani de casatorie, pentru Maria fica luiRadu, care avea sa'ï devie sotie. Nefericitd i retrasa,Maria de Mangop, muri la 1477 in floarea varstei. Inscriptiade pe mormantul el' din monastirea Putna aratä acésta.4. MARIA (Voichita), fica luf Radu-cel frumos; fusese pri-soniera lui stefan, impreuna cu mama sa. Dinteansa senäscu Bogdan H, i trai pana la 1511.

Din ficele lul Stefan ail fost: Maria, t 1516 si ingropata laPutna, si ELENA, care se mdrita cu Ioan celtânar, fiul taruluiMoscovei Ion VasilievicY III, avand o viatä foarte dra-matica si muri la 1505. (v. Xenopol. Istor. p. 404).

BOGDAN IL zis cel orb (1504-1517) fiul mal mic al luiStefan, inchina in 1513 Moldova Turcilor, prin logofkulTéutu trimes la Tarigrad. El trateaza in egal cu regif

www.dacoromanica.ro

Page 394: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-- 351

Poloniei, care '1 numeaü: «amicus noster magnificus....»etc. Cdpdtd porecla pentru defectul ce avea de a lusa.

*TEFAN-CEL-TANAR saú STEFANITA (1517-1527), fiulocupà tronul la vdrsta de 11 ani. Condus in domnie deLuca Hatmanul Arbore care '1 crescuse. In 1518 se incheietratatul cu Polonii, in cari se mentine titlul de «amicussincere dilectus» pentru Principele Moldova In 1523, elomoard pe Arbore cu cei 2 fil ai se, fapt care ingrozi petoti. Sotia sa Roxandra, indemnata de boeff, il otrdvestela un osp6t, in floarea varsta Cad prin unele calitati ceavea, putea ajunge un mare dornn.

Lui Stefdnitd urmeazd un bastard al luT Stefan-cel-mare,PETRU BARES, fiul Mane' Rares din Hdrlda. El in primadomnie 1527-38, bate pe Regele Ferdinand la Feldioarain Ardeal, ajutdnd pe Pr. Zapolia. Atdcand pe Polonipentru un motiv pretextat, e invins la Obertin in anul 1531.In 1534 a omordt pe Ludovic Gritti, trimes de sultan säreguleze afacerile intre Rare i regele Sigismund, si carevoia sà apuce domnia. In 1538 Sultanul 11 destitue pentrunecredintd, si e inlocuit cu STEFAN Locustd (1538-40), fia (?)al lui Alexandru, fiul lui Stefan cel mare, care e ucis.

Rares revine in 1541, domnind incd 5 ani, in care timpstd bine cu faimosul Sultan Soliman, care acuse din Un-gana un pasalia. Petru R. avusese doué sotil: 1. Maria-I- 1529; si 2. Elena, fica 1111 Eraclide. Copiii se ereaa :11,1E, principele Moldover 1546-51, urmat de frateleSTEFAN (1551-52); RUXANDA, sotia lui Alexandru Vodä.Lèpusneanu, i KIAJNA (sail Despina), faimoasa sotie a luTMircea Ciobanul, din Muntenia, care prin intrigele i chel-tuelile sale, reguld domniile in ambele féri. Mandrd, ambi-tioasä i crudd, ea peri ucisd de Vornicul Dumbravd, dupdo viatà färd fria, si crime ce fdptuise. (v. Odobescu Doam-n.1 Kiajna, pe larg). Ilie Vodd al luY Rares, avu nil peALEXANDRU VV. ILIAS, principe al Moldovei si Valahiei(1620-29), a cdrui fled Domnita CASANDRA, era mama Dom-nite Sultana, cdsdtorità cu Alexandru Mavrocordat Exa-poritul.

www.dacoromanica.ro

Page 395: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

:352

ALEXANDRU LA.PUSNEANU, fia natural al lui Bogdan II,cunoscut inainte de domnie Cu numele de Petru Stolnicul.Tinu tronul in douè randuri: 1552-61 si 1564-6. Avude luptat cu Iacob Eraclit, de care fu invins si care luddomnia. Revenit din noil, tdid 50 de Weil din eel care '1pdrdsise, pretextâ.nd ca voia sd se impace cu ei la un os-pèt. Boerii impreunA cu sotia sa Ruxanda il otrdvirb., 1566.El mutase capitala tëril din Suceava la Iasi (1564). Desi crud, clomnia lui presintd un oare-care interes prin ca-racterul ciudat si viteaz al acestul om. (v. frumoasa nara-tiune istorica de C. Negruzzi asupra luI Lapusneanu i amortei luT).

In domnie, urmA fiul sal BOGDAN (1566 72), a cdriffuna din surori tinea pe nobilul polon Gaspar Panicevski.Fiul lui Bogdan, erea ALEXANDRU VODA Bogdan, DomnulValahiei intre 1592-93.

ION VODA CEL CUMPLIT, bastard al lui teránita Cu o ar-meaned. Domn foarte viteaz, dar nefericit, se poate con-sidera printre cei ma): insemnati ai MoldoveT, de si domniputin. Perzand bdtalia de la Calml prin tradare, fu prins,legat de 2 cAmile i rupt. (1572.-74). Avu intaia sotie pefica parcalabului Lupea Hum din care se na"scu un figPETRu. (Ion Vodä cel. cumplit de Hasdeu.)

IANcU SASUL W., pretins bastard al lui Rares, domni2 ani (1580-82) detestabil si jefuind tara. Sotia sa ereaMaria Paleologo, byzantind, cu care avu 5 copii si un fiii.BoGDAN STEFAN W. CEL SURD, erea bastardul lui Ion Voda,Cu frunmasa Sash', care iubea mult pe acest domn.

Cu acesti din urmä flu naturali ai domnilor din aceastridinastie, putem incheia cele ce stim despre dânsa. Amexpus pe scurt i numai pentru leg:a:turd, faptelc domnilor,carl sunt cunoscuti din Istorie. In privinta familiei Mu-sat putem spune cd s'a stins cu acestia din urmà i cufica lui Alex. Ilias in secolul XVII, cari n'ad avut urmasì ;iar numele neamului nu s'a intrebuintat decat pArià laAlexandru I ce! bun.

www.dacoromanica.ro

Page 396: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NASTUREL (Herescu)(vALAcHIA)

Printre cele mai vechi i marl' familii romdnesti, jaloc acea a Herestilor saü Ndsturel, al cdrei rol e in-semnat in istoria térii, si a cdrei origine se confundd cua principilor Basarabi.

Vorbind de inceputurile orasului BucurestI, Colon elulPapazoglu, exprimd ast-fel o traditie asupra acestui neam:«Unul din magnatil mari ai Romanilor, ce se numi Niks-TUREL, cdutând loc de a face bisericd (nu stiil de nu vafi comtele Henrih sail HERE NASTUREL, dupd al cdrui numeeste si mosia Heresti in drumul de la Bucuresti spreOltenita), a gäsit cea maI fumoasd positie pe dealul stangal Ddmbovitei, unde erea vestitul oras Pinum, avdnd invale vederea bdlteI celei mar): a Brostenilor cu pädureace ocolea acele doué marl dealurI. Pe acel deal zidi Nds-turel Sf. Bisericd cu patronagiul Bunel-Vestiri, pe mosialui Bugd, care incepuse a se popora cu boerimea ce sestremuta din Tergoviste. Aceastd bisericd este si Oraastd-di, numindu-se cDobroteasa», calea VdcdrestiFdcendu-si acolo si acel NAsturel case marl la -spatele bi-sericei, a cd.ror ruine aú stat pand la anul 1855, apordispdrut.» (Pe la 1460).

Vechea mo.sie a acestei familii este Heresti, de care amamintit mal sus, si de la care membrii famililaa luat numele de «Herescu ». D. Xenopol spune ca in thn-pul lui Mircea cel Mare, acesta ctrimete in 1389 doi soli inPolonia, pe boerii Manea si ROMAN HERESCU, Si care tre-cdnd prin 1VIoldova, Petru Musat domnul de acolo le dä.

www.dacoromanica.ro

Page 397: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

354 --

un representant al s'él' Dugoia, i top treT mergênd inPolonia la Vladislav Jaghello, Mircea inchee cu regeleVladislav o legdturd de prietinie, cu ajutarea lor mutualdcontra Craiulul UngarieT (Istoria R. tom. II, p. 95). DespreacestI soll vorbeste Doghiel in «Coclex Diplomaticus regniPoloniae» (t. I, 597), numind pe acel boer «Roman Heritzki».

Un boer <<FILEA OT FIERMID e citat la anul 1568impreund cu sotia sa Stanca i cu fratii sêl PartenieNeagoe. Nu mai incape indoiald cd. acestia fac partedin familia Herestilor si Ndstureh ; mal ales numele deFierea saü Hierea e caracteristic. SERBAN logorétul dinFieresti (tot una cu : HerestI), e probat la 1622.

Sub domnia luI Mircea Ciobanul (1546-54), ne vorbestecronica de primul UDRWTE NASTUREL care pieri in luptd.Mircea indatd ce se urcà pe tron incepu sA ucidd pe boeri.ast-fel ctdie pe Coadd vornicul, pe Dragan stolnicul, peStroia spdtarul, pe Vintild comisul, .si pe alti multI, mun-cindu'I pentru avere. Boerif ce scdpard de la moarte fu-gira.' in tara ungureascd, unde strdnOnd oaste ce ad putut

trec'd.nd doT ani, aú avut re'sboiti cu Mircea la Peris,a biruit Mircea Vodd, perind Udriste Ndsturel i TeodosieBanul». Const. Capitanul, Cronica I. 176 §i Xenopol Ist. IV).(1547).

Din acest descendent al Ud Ndsturel Herea din sec. XV,se trägea :

RADU MSTUREL, boerul ot Fieresti, dupd cum Il numesteun document din 1620; si care la 1624 ca bdtrdn ereabiv-mare logorét. A avut 3 copil :

DOAMNA ELINA, sotia luT Matei Vodá. Basaraba .si doamnda t'ériï. Fratele ei :

Oreste saü UDRITE NASTUREL din Heresti marele Logofét,erea unul din oamenif ceT maT cultT ai térei in timpul sëlEl ajuta mult pe cumnatul se'd Principele Matei, in acteleimportante ale Statului, fiind si ispravnic a multe din monds-tirele clddite de acesta. MaT patroneazd tipdririle ce in-cepurd a se face pentru intiia oard in tara la Govora, in-curajdnd scrierile religioase. A tradus in romdneste, cartea

www.dacoromanica.ro

Page 398: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

355

rémasd. manuscris : Viata pdrintilor nostri Varlam i Io-sofat.» etc. El fu logofét i apoi MARE BAN sub MateiBasarab (1633-54). Palatul sèü boeresc se afld in Bu-curesti, in suburbia care apol s'a numit «Udricanii» dupdnumele séi, i unde clddi langd casele sale cele marl',biserica Sf. Vineri.

Fratele sal mai mic, erea CAZAN POSTELNICUL Ndsturel,la anul 1653 Ispravnic mare al scaunului Bucurestilor.

Marele BAN RADU NASTUREL, &Li lui Udriste, la anii1669 mare logorét, iar dupd 1674, 80, 81 vel Ban. GrigoreGhica venind domn la 1673: «indatd ad scris cdrti luiGrigore Bdleanul, sá scie cd este domn i sá prindd peRadul Cretulescu logofaul si pe frati lui Serban Canta-cuzen, cari crea la Bucuresti. Iar Gheorghie adleanul ve-nind noaptea aü strdns iuzbasii si cdpitanii slujitorilor sipe boeril ce se intdmplase aci, pe Radul Ndsturel i altii,

adunandu-se ail trimes pe Radul Ndsturel Cu slujitoriide le-ad ocolit casele chemat la curte...» ; Toff par-tizanii Cantacuzenilor furd inchisi in turn, si sub Ghicapartida ha Bdleanu, Ndsturel, Leordeanu, etc, crea in maretrecere ; dar cdnd Gr. W. Ghica fu mazilit : «Bbileanul Cu

ginere-sal Hrizea i cu Neagoe vornicul Secuianul i cuRadul Banul Ndsturel, si cu Staico pah. Buxianul , sim--tind cá adevérat vine Duca Vodd domn, ei incepurd afugi in sus cdtre Pitestf, luand cu ddnsii si pe Constantinslugerul Ludescu ducéndu'l pand la mändstirea din Arges,iar Bdleanul i cu ginere-sad si cu Neagoe Vornicul adtrecut muntele la Sibid ; ear Radu Ndsturel si cu Staicoaü fugit la munte. DecT sosind si Duca Vodd la scaun,Sf. Nicolae an. 7182 (1674), venit'ail Constantin de i-adspus de toate ce ad pdtit, Nästurel si Staicode s'ail inchinat....» (Cronica anon. m a ga z. istor. V, 13).

Documente din 1681 si 1679 citeazd. pe Radu Nästureltot ca mare Ban.Din anul 1674, in documentele divanuluffigurézd <<FIERESCUL ve! vistier». Banul Radu Ndstu-rel avu doi fil, din cari TOMA e amintit pe la 1663-1665 ; iar cel alt :

www.dacoromanica.ro

Page 399: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

356

Postelnicul ;,;ERBAN NASTUREL HERESCU3 amintit i probatprin acte, ca Postelnic in 1703, ca vel sluger 1713; iar la1717 ca mare CLUCER printre boerii divanului dornnesc.Une-off II gd.sim figurdnd ca : Serban Ndsturel singur,alte off. numai: Serban Herescu. El a avut fecior pe

CONSTANTIN NASTUREL MARE BAN la 1757; la 1731 (Maid30) erea mare paharnic iscdlind printre boerii divaniti. Elrepard biserica Dobroteasa din BucurestI: «Dupà trecerede vre-o 300 de ani de la boerul Ndsturel, ConstantinPost. fiti al Banului Serban Ndsturel, vézdnd acea bisericdfondatd de strémosii luí, in foarte mare ruinare, a prenoit'ola anul 1730 (vezi inscriptia in piatra de-asupra usel bi-sericeI), si a ldsat In seama rudelor sale ce sedeati indosul bisericei si din care ail trdit In acele case pand laanul 1840, o femee ce se zicea cd este descedentd dinacea ilustrd si nobild familie, a Nästureilor». (Colon. Papa-zol Ist. or. Bucure§tI, p. 7).RADU HETESCU Ndsturel, fiul acestui, Inainte de anul

1799 il intálnim Cu titlul de biv-vel paharnic. Fiul sal:Generalul CONSTANTIN NASTUREL HERESCU (n. 1798

Bucuresti 30 Dec. 1879), e cel din urmd care avu titlul deMare Ban. La 1823 intrà in armata ruseascd, ser-vid ca oficer inteun regiment de ulani. Intors in tara la1727, fu numit adjutant al luI Alexandru Ghika. VistierBibescu Vodd; in timpul lul Stirbey reintrd in armatdfiind numit mare Ban si Spatar al ostilor. El instituiprin legat Academiei române, un fond din jumdtatea ave-reI sale, pentru premil".

Pe monntintul familiei din biserica S-ta Vineff din Bu-curesti se aflà o foarte interesantd inscriptie vorbind des-pre genealogia famine)", pe care o transcrim ca o comple-tare a istoriculur acesteI familii. Dupsé armele sApate inpiatrd, urmeazd pe cele patru fete ale coloanel: de mar-mord, inscriptia In litere de aur:

«Familia D-lor Ndsturell se trage din Romanii; s'Ati

www.dacoromanica.ro

Page 400: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 357 -

cinstit Cu titlul de gran' de cdtre Impératul Austriei Lu-dovic I la anul 1370, si anume cel d'antdi al familiei afost GRAF HENRIHI N. din feciorii i nepotiI cdruia remasIIn Ungaria, se ved in urmd intre buitatii, tot sub aceiasinumire de graft : D. Joan Ndsturelu la amil 1661 in trac-taturile de pace ce ail incheiat Ung-aria cu Lesii sub IonSobieski. Din nepotil insd ai lui Graf Henrihi Ndsturelse vede expatriat din Ungaria filed de la anul 1518, U-DRI TEA NASTUREL, feciorul lui Graf km Ndsturelu i stre-nepotul luI Graf HenrihI Ndsturel, carele ad stätut Banmare peste tot Banatul si sef al ostirilor de atunci.murit la anul 1526 si ingropat la mondstirea Arge-uluI, ndscut fiind la anul 1436. Acesta trdg-dndu-se atuncI

in Valachia, aú cumperat intre alte moii, precum se véddin daniile ce ad fdcut in urma lui strenepotif se la mo-ndstirile Cotroceni, VdcdrestiI, Pantelimonul i Gruiu dupehrisoavele din aceste mondstirI, ail cumpérat atuncImosia Herdstii si de atunci s'ail numit Ndsturel de He-resco. La aceastà mosie si-ad zidit mondstirea sa de les-pezi de piatrd la anul 1520, unde se si vede sdpat marcafamiliei sale inteacest chip :

Un vultur cu doué capete este tinut de 2 roman'', indun-tru ekisonuluI se afld un led stand pe un tun, cu o cruceIn labele sale, care bate un sarpe ce se vede ridicat inpotriva lul cu deviza latineascd subscrisd : Honor et Patria.

Acest Udriste Ndsturel ad ndscut p BANUL ION NA.s-TUREL la anul 1524, carele aü murit la anul 1590 avdndsi el fid pe:

Banul RADU NASTUREL ce s'ati ndscut la anul 1582 sicarele aü murit la anul 1652. Acesta ad avut fid pe :BANUL TOMA NASTUREL ndscut la anul 1628, carele s'ail

fdcut graf de isnoavd de cdtre Leopold I imperatul Aus-triei la anul 1664 si carele aú murit la anul 1693, iar a-cesta aú ndscut fid pe:

Banul SERBAN NASTURELU, ce s'ail ndscut la anul 1659si care ail murit la anul 1731, ail avut si el fid pe Banul

www.dacoromanica.ro

Page 401: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 358 -

CONSTANTIN NASTIIRELLT, ndscut la anul 1682 si care ailmurit la 1752. Acesta din urmä aú näscut pe :

RADII NASTUREL la anul 1750, care la botezul, s'aticut paharnic si aü murit la anul 1804, tot paharnic, fiindsacat si depärtat din fire din rivna gradurilor i slujbelordupe' atund. Acesta aU näscut pe D. LOGOFETU CONSTAN-TIN Nästurel la anul 1798, care ail slujit in slujba ostä-seascA a RusiI si afländu-se in doué campanil in potrivaTurcilor aü dobändit kavalarif si sabie de aur pentru vi-tejie, iar in urmd pentru slujbele aduse patriei sale s'ailcinstit i cu cavalarie otomand, si Cu rang de mare Ban.»

Am vézut mai sus repetati pe ceY maI multi din acestiNästureI, cunoscuff din istorie, in afarä de eel din liniilelaterale pe care aceastä genealogie nu'l aminteste, punändunele filiatiura gresit, si de datele asupra celor mal vechI,de un deosebit interes pentru aceastä familie care a avutpoate cea d'ântaiti in tara titlul de «comte» (Graf) al S-tuluiImp eriti.

www.dacoromanica.ro

Page 402: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NEGRI(MOLDOVA)

Dupé arborele genealogic pästrat In familie i auten-tificat la 1833, se vede ca inceput al genealogiei acestei

trdind prin secolul XVII: MAvRoDusi zis GRECUL.Acesta avu do1 fii : Mavrodin i Apostol. Urmasii celuid'antdi pdstrard numele vechiti pänd in zilele noastre, allui Apostol numit mai tärziù Neg.-,ri.

Mavrodin.MAVRODIN VISTIERUL fipl primul Mavrodin, trdia la in-

ceputul veaculdi trecut. Avu fitl pe : ESTATIE Mavrodin Pi-tarul. Fiul acestuia erea Clucerul VASILE MAVRODIN, careeste tatäl stolniculuT TEODOR (care avu 4 copil), si al Vor-niculuI LUPU MAVRODIN. Acesta insurat cu A. Teleman a.avut patru fil: Gheorg-he färd ION Mavrodin, strè-mutat in Bucuresi impreunä Cu fratele séií ALEXANDRU,care la 1832 erea inginer; i Stolnicul MIHALACHE Ma-vrodin, de asemenea inginer.

Acesta a avut fitl pe cdminar MANOLACHE. tatn a cincicopii: Colonel PETRE Mavrodin t 1896; Profira t,VASILE 1VIAVRODIN, fost inginer (1852-1889), avänd 5 co-piT : Ema, MIHAI, VASILE, Elisabeta i Alexandru ; infine majorul IoRGu Mavrodin t, aï cärui copii sunt : Mihafsi Natalia.

Mal sunt alte branse cu descedentii lor, precum cea nu-mità Mavrodi; aldturi" cu altii ce poartd acest nume, de ori-gind greceascä de curänd in tara, si cad nu ati a face cu{Musa.

www.dacoromanica.ro

Page 403: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

360

Negri.APOSTOL filll luI Mavrodin de la 1680, a avut 3 feciorI

Toder, Gheorghità vistierul, i MITREA vornicul.VISTIRUL GHEORGHITA. a avut un fiu si 2 fice : Anita

Beldiman, Catrina sotia serdaruluI Vicol,NEGREA JICNICERUL. Acesta transmise familieI sale nu-

mele de Negrea sal-1 Negri ; si a avut patru copiI: douë fete(Ancuta si Nastasia), i doI fif din care descind actualil

COSTIN NEGRI banul, la 1748 erea incà copil, fiindpe lângd principele Mavrocordat Cu altI fil de boeri. (Letop..III, 174). El a avut patru copil MIHALACHI serdar, Saftasotia luf Stefan Catargi ; Catinca sotia lui Ion Kostache;AGA PETRACHE NEGRI. Fiul acestuia este :COSTACHE NEGRI(1812-1876) om politic insemnat. In miscarea de la 184gs'a fdcut celebru, maI ales printr'un faimos discurs pentruunirea românilor. Patriot si orator de frunte, a luptatpentru Unire cu contimporaniI sei. t la 1876.

Paharnicul ION NEGRI, irate cu Costin, a avut urmé-toril copii Caterina sotia banuluI G. Hermezia, Smarandaa spAtaruluI Botez, Ileana Patrascu ; MIHALACHE NEGRE,care a avut tia pe loAN ; si CONSTANTIN Negri spdtar_

Vechiul strämos al acesteI familiI se zice cà erea VOR-NICUL NEGRE, boer consilier al luI Alexandru cel bun, de la1402-26. PAHARNICUL NEGRE s'a ilustrat in résboaele luiStefan cel mare, precum la Cosmin in 1497. Inainte, un altpaharnic NEGRE fusese decapitat de Stefan Vodd la VasluiIn anul 1471, fiind cd era contra uneI pdrefi a DOMIlUllii-PETRASCO NEGRE, ginerele luI Petre Schiopul, a plecat inexil Cu socrul s6i1, a fost inscris in cartea de aur din Ve-netia si a murit la Barcelona. In vechile hrisoave vedemaceastà familie ca proprietard a vecheI mosif Negresti_(v. Alexandri, note la Dumbrava ro§ie). Din acestI strAbunIfamilieI ar descinde familia de maI tarziù Negri, carenu stim prin ce imprejurdrI a luat numele de Mavrodin.

www.dacoromanica.ro

Page 404: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 361 -

In afarä de familia din Moldova Negre sail Negri, la fineleveacului trecut s'a distins prinire boerii familia Negri, fa-nariotd din Bizant si de origina' italiand. In evul mediii,un stfábun al el NEGRI, erea Gonfaliere de Milan In sec.XIV. Cam In acelas timp el" se mutará la ConstantinopolIn Galata.

MARELE POSTELNIC TEODOR NEGRI, veni cel dintáltara. Insurat cu Sultana Rizo-Nerulo a avut 4 copil: GEORGENEGRI mare Hatman, insurat cu Maria Sutzu ; CONSTANTINNEGRI CAIMACAMUL, de la 1821. qCostache Negri, al 1111

Calimah cumnat», cum zice Beldiman in Tragodia, ereacaimacam In Bucuresti impreund Cu Vogoride la 1821, incare an fu chiar omorit. Era cásátorit cu Efrosina Mavro-gheny ; IoAN NEGRI tinu pe Caterina Mano ; iar alpatrulea ALEXANDRU NEGRI, a fost consilier de stat InRusia si avea de sotie pe Elena Ypsilanti.

Descendentii de ail ai acesteI familif sunt stabiliti InGrecia.

www.dacoromanica.ro

Page 405: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NEGRUZZI(MOLDOVA)

Numele actual al familiel dateazd din secolul trecut, canda inlocuit pe cel de «Neniii». Pe la mijlocul secolululXVII trdia : NENIUL LOGOFRT MARE Sub VaSile W. Lupul,dupé cum e atestat de un hrisov al acestuI domn din anul(7169) 1651. Acesta avu de fiü pe :

GAVRILAS NENIU mare logofét al Moldovel la anul 1667,(7175) cum se vede in hrisovul luI Alexandru Vv., dinacel an. De el vorbeste i letopisetul IVIoldovel ca boer mare.(v. ed. Kog. tom. III). Prin documente posterioare se dovedesteca fid al séti :

IANAKE NENIU, (1740) poreclit NEGRUT. Acesta e ade-verit si la an. 1811 Oct. 28, cand murise de mult, inteocarte de judecatà a divanuluI in pricina mosiefLa anul 1749 Boerul Enache Negruti, crea printre ce'tcari

actul de emancipare al vecinilor.VASILE NEGRUZZI, care trdia pe la sarsitul secolulul trecut,

incepe a purta supranumele tatäluI sal', remas al familieLSopa sa crea fata lui Danu, de la care avu patru bdieti

doué fete : Darica Vidrascu si Ruxandru Negurd.Acesti patru fil aI lul : Dinu, Gheorghe, 1VIanole si Enacheereati mult iubitI de logofétul C. Bals Ciuntul, care 'I aveape langd sine.

GHEORGHE N., al doilea ca varstd, avu titlurile de velserdar i agä, si din sotia sa, fata Clucerului Ilschi, avupatru copil, dintre caff ENACHE la randul séti, avu douI:Natalia Téut, i EUGENI6 Negruzi Noemie).

MANoLE, al 3-lea, n'avu urmasI, i muri in Basarabia.

www.dacoromanica.ro

Page 406: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

363

ENACHE, fiul mal mic al lui Vasile Negruti, caminarla 1823, fu apoT Spatar si se insurd Cu ffica serdarului Ale-xandru Voinescu; avand 2 fiice : Catinca, si Elena Ghica,iar fia pe:

ALEXANDRU NEGRUZZI, In Iasl. : STEFAN, ALEXANDRU,

TEODOR NEGRUZZI, i D-na Boldur Costache.DINU NEGRUZZI, fiul mal mare al lui Vasile, la 1805

are rang,u1 de vel Clucer. El moare pe la anul 1823. Omde instructie aleasa ca si fratii se, e tatà1 lul:

COSTACHE NEGRUZZI (1809-1866), fost agd, postelnic,etc. Pe langà cà ocupa functiunile cele maT inalte ale te"riI,C. Negruzzi se distinse ca un scriitor de valoare. El eaproape cel d'antal literat, care scrie inteun stil curat ro-manesc. E cunoscut mal: ales prin nuvelele istorice, carIsunt admirabile : «Sobieski si Romanii», i cu deosebire «Là-pusneanu», un adeverat cap d'opera ca descriptie i stil.El mal hisd scrisoff, «Aprodul Purice», episod in versurI,poezil i traducen; Scoase i maT multe jurnale. Inca.' dintinerete erea deputat; iar la 1862 ministru de fmante. Omcult si patriot, Negruti muri la 1868 (25 Aug.) si fu in-gropat la biserica din TrifestI pe care o zidise (1839).

Fil se aú fost : Leon, Iacob, Gheorghe si Elisa, cdsa-torita Mavrocordat.

LEON NEGRUZZI, are 5 fiice (Suzana, Natalia, Elena, NlariaAna), si doi fiI: CONSTANTIN, inginer ; i MIHAIL.

GHEORGHE Negruzzi are ficd Margareta.IACOB NEGRUZZI, al doilea fia al lui Constantin n. 1836

la Iasi. Membru al Academiel romane, f. profesor lafacultatea de drept. A dirigeat timp de multi anT Revista«Convorbirl literare», pe care o fondase cu Soc. JunimeT.(1867), la care aa colaborat maril scriitorI al te'rii. Printreuvragiile sale se pot cita: «CopiI dupd natura», «PoeziI»etc. Cdsatorit cu Maria Rosetti.

Marca veche a familie, cum o avea Const. Negruzzicoprinde un crania omenesc.

www.dacoromanica.ro

Page 407: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NICULESCU(VALACRIA)

Origina numelui acesteI familif e de la muntif Niculele ;si se zice cà dateazd de treI secole. Printre ascendentiail fost: ASANACHE Niculescu, care avea marl' proprietätiIn jud. Ramnic-SArat, si care a dat numele sèú uneI bi-serid. Apoi IORDACHE NICULESCU; in secolul trecut.

Familia actuald se trage din 8 frap Niculesti, ce trdiailla inceputul secoluliff:

ALEXE NICULESCU cel mai mare, a avut fil pe : HRIS-TODOR Niculescu, care insurat cu Elena Bäbeanu avu unfiti i patru fete : Sofia Urddreanu, Ecaterina SlAtineanu,Zoe Polizu, Maria Mavrodolu,

ALEXANDRU NICULESCU, insurat cu Maria Kretzulescu,avand copiii urmAtori: Elisa baroand d'Eder, Ecaterina V.Bals, Alexandrina Std. Fälcoyanu, si ALEXANDRU NICULESCUfost cdpitan, al cdriff fig este GRIGORE Niculescu.

.... Niculescu, fratele luf Alexe, avu fiil pe ALEXANDRUNiculescu. Acesta e tatal a cind copii : Costache t; NI-COLACHE Niculescu, ai cdriff fil sunt GRIGORE i NICOLAF.;

Stavarache t; Maria Slatineanu, si Zoe Hrisoscoleu.Al treilea din fratI avu fil pe: Colonelul CONSTANTIN

NICOLESCU, insurat cu Zoe Bujoreanu, si pe IoRcu.Cons-tantin a l'asat doi copii: Zoe, si LEOPOLD NICULESCU, cd-sAtorit cu Ant. Barbe si avand fiti pe LEOPOLD Si pe Mar-celle.

NICOLAE insurat cu o DrugAneascä, avu un fifi, caredupe' nurnele mamei sale se numi CONSTANTIN DRUGANESCU,mare Clucer. Acesta avu copiI : t ALEXANDRU NICULESCU

www.dacoromanica.ro

Page 408: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

365

de la Ianca, cAsat. cu Maria jianu ; are 2 fif. AlexandrinaPopovicl; Maria VAleanu1); sotia colonelului Gramont ;Elena Bäbeanu 2) t.

5. Un Niculescu, e tatAl lui Iosofache saú IOSEF NICU-LESCU, care avu 2 copiI: Lt. NICOLAE Niculescu, (are 2copii), si Ecaterina Singuroff t.

6 Al saselea, e tatAl IAA GHEORGHITA Niculescu, care aavut copif pe: Sofia, ION Si VLADIMIR, ambil decedatI.

7. .... NICULESCU, tat61 mareluI VORNIC CONSTANTIN Ni-culescu (zis Cap). Acesta insurat cu Maria B5.beanu, arefiú pe CONSTANTIN, adoptat Andreesky.

In fine al 8. avu de la sotia sa Elenca fill pe ION NI-CULESCU (cdsält. cu Efrosina Burky), i fic5. pe AlexandrinaDirecliú,t.

Casätoritä cu CosTick VALEANu, dint'o familie boereasca dinOltenia. CopiI lor stint : Sofia Väleanu, Colonelul Väleanu, ConstantinVäleanu, major Vá.leanu, Efrosina general Baicoianu, Maria generalPoenaro, Viorica N. Filitti. Fratele luI Costica, erea IORGU VA-LEANU, fost rninistru, insurat cu Haricleia Zatrearm, avänd 3 fice.

2) Fif: Mihail, si major Alex. Bäbeanu.

www.dacoromanica.ro

Page 409: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

OBEDEANU(VALACHIA)

Origina acestei familii din Crajova, pare a fi italiand.In cartea de aur a cavalerilor de Malta, se gdsesc inscrisicavalerii OBEDINO, cruciati, prin secolul XIII(?).

Acestia dand mai multe ramuff, perpetuat in evulmedid, si se poate ca unul din urmasii lor sd se fi rdtdcitIn Valachia, i stabilindu-se in Capitala Olteniel din di-ferite imprejurdrI, afi fdcut aci leagdnul familiei; timpulprecis insd i modul cum s'ail stabilit e problematic, dinhpsa dovezilor sigure.

Despre Obedeni, in cronicele romäne incepe a se vorbide prin veacul XVII, totusI familia exista de mult printreboerii térii, avénd ca mosie a lor de bastind Obedinu dinjudetul Dolj.

Se zice despre un OBEDEANU, cdpitan de rosii, impreundcu spatarul Mihai Bengescu, cd trdiad in timpul lui MihalVodd Viteazul. Despre urmasul acestuia, si despre el,documentele nu ne raportä. nimic.

PikRVU MARE PAHARNIC OBEDEANU, erea vel armas la anul1651; iar un document din an. 1672 ne aratd pe «pahar-nicul Obedeanu» ca stdpanul mosiei Tismana, pe care seafld mondstirea cu acelas nume, din Gorj. Acest boera luat parte activd in timpul réscoaleI de sub Radu VoddToma, fiul lui Leon Vv. Toma. Vodd fä.cuse boeri marlpe ati-va greci obscuri, cum: Balasache, Sofidlaul i Pav-lache. Boerii olteni trimeserd pe serdarul Obedeanu cumilitiile; el venind la Bucuresti, se uni in taind cu totlboeril, Intre cari Cantacuzenii i Stroe Leordeanu (care

www.dacoromanica.ro

Page 410: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

367

apoi se dete la o parte) si facurd réscoald cu popor mult,mergand la palat, detronand pe principe i inchizândpe grecl in ocne, dupé care îi omorirä (1668). Acestsubiect e coprins inteo tragedie a serdarului Strambeanudin Crajova. (1859; Radu Voda §i mini§trif s'él; tragedie in 6 acte).Dedicatia e memoriel luI Obecleanu, i incepe ast-fel:

«Bravat'ail tirania strebunul Obedeanu,«E faptä brillantä ce-aprinde focul stins«In inimä, in peptul a ori-cärui roman,

da sperante sacre cá neamul nu e 'nvins...» etc.

PETRU OBEDEANU CA.PITANUL de DorobantI, fiul ce.luI din1068; despre care vorbeste Fotino (Ist. Dacier, tom. II, tr.Sion), la 1699. El fu trimes de Brancoveanu Vodd impreundcu Kornea Brailoiul Banul Crajovei i altil spre a primipe Sultan la CernetI. La anul 1716, Petru Obedeanu areun rol insemnat ca mare serdar al ostilor Olteniei ;sim la bAtdlia de la Peterwardein si ca sol la curtea Vie-nezd. Nicolae Mavrocordat trimese pe Ohedeanu Cu BanulBujoreanu : <<Sà nevoiascd cà doarä ar putea despldti peroinânil de peste Olt de cdtre Nemti i sà goneascd cala-nele nemtesti». (Since, III, 390).

Obedeanu si cu Brdiloid insh bat la Targu Jul pe 'Pa-tariI i Turcil luI Mavrocordat, i cel d'ântdi unit cu Prin-cipele Eugeniù de Savoia aliatul oltenilor, lucrd impreunäcu BAleanul, Bujoreanu i Golescu Radu spdtarul, ca sdinchine tara Nemtilor, sd o scoatd de sill) Turci, i saalunge pe Mavrocordat. Aceasta se si intdmpld, cdcI peste10 inn' de domnie, in ziva de 14 Noembrie, boerii oltenIvenird in BucurestI, i detronard pe Mavrocordat, ducandu'lla Sibiti. (v. Brdiloi6). La 1718 erea mare Vornic.

Petru Obedeanu in anul 1688 a reparat si rezidit bise-rica S-tu Dumitru din Crajova, unul din insemnatele mo-numente ale OltenieT, si a cdreI zidire se atribue celor 2frati imperatoff romano-bulgari Petrit si Asan (sec. XII).Petru Obedeanu, vechiul ctitor al eï, a fost ingropat inchiar aceastà bisericd, si la ddrdmarea eI acum 12 ani s'ag-dsit in mormant hainele perfect conservate in métase de

www.dacoromanica.ro

Page 411: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

368

Venetia si broderil de aur, insd sculele fuseserd furate,cdci mormântul erea desvelit : «ce suflet negru i blestem,zice d. Pessiacov, o fi urmärit pe bietul Obedeanul pariàIn mormântul (in S-tu Dumitru Báneasa, 1884).

Petre Obedeanu mai zidi inch' in Gorj Monastirea Cio-clovina din vale, si fusese ctitor si la mondstirea Jitian delanga Crajova. El locuia in Crajova la capdtul calei ce senumi de-atunci «Calea Obedeanu», si tot cuartierul acelaluà numele séti. In spre acea mahala, locuird top boeriCrajovei de odinioarà.

Obedeanu erea foarte bogat i poseda la aproape o sutitde mosii, cari se tineati lant de la Crajova pand la Cereri.

Sotia lul se numi Caterina. El mal avu 2 frati: unulMihail (1720), si cel alt Nicolae.

Un RADU OBEDEANU (pe la 1700) avea o ficä., sotialul Mihai Wärbdtescu paharnicul.BANUL NICOLAE OBEDEANU, frate CU Petru

purtand acest titlu in timpul domniei lui Nicolae Mavro-cordat in 1716. In timpul revolutief boerilor, unde fratelesèà erea capul, el fuge din Crajova si pärAsind bäniaerea «cat pe-aci sd fie prins de serdarul Barbucare erea in conspiratie.» (Scrisoarea lui Barbu Bráiloiú daregeneralul Steinville 1716, in Hurmuzache, VI) Aceasta din cauzb.'Nicolae Banul nu erea partizan al politicei celor-l'alti. Elavu un ful de care vom vorbi mai la vale.

Petru Obedeanu avu de fia pe CONSTANTIN OBEDEANU,

care in 1724 repard a doua oarà biserica Sf. Dumitru,fiind vel stolnic ; in 1730 a fost mare paharnic ; si pestedol ani in 1732, când Oltenia erea supusd Austriel incddin 1718 prin tratatul de la Pasarovitz, il gAsim consilierimperial al lui Carol VI al Austriei ; in 1740 e caimacamal Crajovei. Constantin Obedeanul fu asatorit cu StancaBràiloiüsi zidi in 1733, fiind consilier, Mon Astirea Stdnestiidin Gorj, unde se vede zugrdvit el, cu sotia si copii sicu unchiul lor Constantin Brancoveanu W. Intr'un do-cument gdsit acolo, se vede viata domneascd ce ducealuxul de care erea inconjurat. Surorile sale: Despa, fu

www.dacoromanica.ro

Page 412: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

369

rndritatd Cu vel comisul Radu Comdneanu, si Maria cu velBanul Const. Filipescu. El avu de fiI pe : Constantin ;si pe DUMITRASCO Zis BALUTA, care erea foarte frumos, deunde se si numi asa. Fost mare stolnic, i insurat cu BälasaFdrcdsanca ; apoi doué fete : una mdritatd dupä. clucerulStrdmbeanu, si alta Marica mdritatd cu marele vornic *tefanPArscoveanu din Crajova, unde fu ales domn In 1774;insa alegerea nu fu confirmatd de Sultan, numit RindIpsilante.

Constantin Obedeanu consilierul, zidi la 1748 in Crajovaldngd casa sa, o bisericd ce se numi «Obedeanu». Tot acidupd vointa sa testamentard, la 1774 Ipsilante deschise«Scoala Obedeanu», prima scoald romdneascd in Oltenia.In 1753 Isi fácuse testamentul si lasa acestor asecléminte9 mosii din 100 ce le avea de la tatd1 séti (care testamente azi in posesia d-lul V. Obedeanu, strénepotul sal).

Dumitrascu Bdlutd avu de fil pe PETRU OBEDEANU MARELOGOFET in Valachia, i doué fete cdsdtorite : una cu Clu-cerul Argetoianu ; i alta, Smaranda, cu Pandele. Oteteli-sanu mare caimacam al Crajovef. Petre Obedeanu secdsdtori cu Elisabeta Florescu, fica marelul paharnic Ma-nolake Florescu, i avurd un singur copil pe Vasile, aziIn viatd. Aceasta a fost a treia cdsdtorie; in prima tin usepe fica vornicului Kretzulescu cu care nu avu copii, a2-a oard pe fica vornicului Sldtineanu, cu care avu un fidIANCU OBEDEANU, t la 30 de ani, fárd descendenti.

COLONELUL VASILE OBEDEANU, §eful familief de 41, fiulprecedentului. Militar, intrd ca oficer in armata otomand,primit cu gradul de cdpitan in regimentul de gardd; fdcucampania din 1853 si apoi a Crimeei (53), la atacurile dela Alma, Tractir, Sevastopol si Balaclava. Dupd aceea re-veni in tará, ludnd parte la actele politice.

1,2 1859 fu primit in armata romana, in ldnceri ; in 1863clemisioneazd. Deputat in 1864 pand la 66, a proclamatin Camera' dynastia stréind. La 1877 lud parte in cam-panie. Cdsätorit cu Natalia, fica marelui vornic AlexandraMiclescu, din care cdosAtorie avu 4 bdeti: ERNEST, EDUARD,

www.dacoromanica.ro

Page 413: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

370

OSCAR Si CONSTANTIN ; Si 3 fice : Ecaterina, Olga, si Alice.Acestia sunt singuriI descendentii actualI al familiei.

Din Nicolae Obedeanu, Banul CrajoveI din 1716, s'anäscut un no.' STEFAN OBEDEANu, insurat Cu O Isvoranu.Acesta avu un singur fiil de asemenea numit STEFAN, velstolnic, de la care se nascu

NICOLAE OBEDEANU, care cäsatorit Cu Mariuta, avu o fla.ALEXANDRINA, Mdritatd CU un hoer CRETZIANU, din Bu-,curestl, cu care avu 5 copil, ce luara numele de Obedeanudupe' mama, i prin vointa buniculdf lor Nicolae. Acestiaaú fost :

GRIGORF. OBEDEANU MARE LOGOFET, contimporan CuPetru Ob., din Crajova. Logofkul Gr. Obedeanu

erea foarte bogat, locuind in dosul mitropoliei langd Du-descu cu care se inrudea, de asemenea foarte bog,at. Elavea case si la Zlatari.

Muri la 1857, cu 4 anl inainte de Petre Obedeanu (t1861). Grigore Obedeanu tinu pe Zoita Polizu i avu peGrigorita t 16 anI, si o fata Maria, mdritaid cu Sutzu.

Surorile luI Grigore logorétul, ail fost CATERINA sotia ma-reluI vornic Sc. Corncscu, si Elena maritata cu vorniculAlexandru Rosetti.

In Crajova, azY, din institutiele Obedenilor sunt : e-rica si scoala Obedeanu ; iar cu numele lor : o stradd,fantanele i mosia Obedeanu, in afard de Obedenif dinIlfov si din Vlasca, fostl inainte VarescI, ai luf Grigore logo-

- Portretul luI Obedeanu consilierul, fondatorul ase-zamintelor din Crajova se afla la pinacoteca din Buc.,pictat de Const. Lecca. Documente de ale familieI segdsesc in arhivele Statulul, la Academie, la monast. Sta-nestI, Cioclovina, Biserica Obedeanu, si la mosiile ce altadata aü fost in neam.

Piesele scutului sunt : florile de Lys (crin) pe fund al-bastru ; Zalele de armura ; crucea de malta rosie, pe aur ;delflniY, 'pe fund azur Casca cu coroana, supramontatade leul BanatuluI OltenieI.

www.dacoromanica.ro

Page 414: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

OLANESCU(VALACHIA)

Familia e originará din Oltenia, din judetul Vecef, undea stdpanit de secoll mosia numitái Olânestil. Aceastálocalitate e situatd in regiunea muntilor spre Nord-Vestde orasul Ramnic, si printr'ânsa trece riul Oldnesti, pevalea cäruia se afld bdile termale de la OlänestI.

Mal' multe legende circuid in popor despre un personajlegendar : Olan

La Oldnestl. se ardta nu de mult, i poate chiar azI, ostâncà purtând numele de epiatra lui Olai». Se ziceaacel Olai erea un senior venit din Ardeal, i cd pe aceastâncá s'a oprit spre a'sI aduna ceata imprejur. Apol' inl'ata poporului adunat s'a invartit cu calul pe culmeastrâmtd a stáncei, cáreia s'a dat numele de epiatraOlai».

Relatorul acesteI legende adaogä. : «De la acest Olai setrage neamul Oldnestilor». Se mal zice in domnitorul deatund (?), spre a'l rèspláti pentru faptele sale eroice, i-azis cd tot terenul ce va ocoli de la résáritul la apusulsoareluI sä fie al lui, i ast-iel domeniul ce a stdpâ.nit, s'anumit dupé el, OldnestI.

(Traditia familiei spune cà neamul se trage din Ardeal,chiar d. Pand Olánescu spunea cà maï erea un urmas

al lamiliel pe acolo, t fárá.Legenda schitului Cetátuia (v. Dict. Geogr. al jud. V'elcea

de C. Alexandrescu, pag. 86), aratä cà in vechime un domnBassaraba erea mare vrájmas cu alt domn OLEA, desprecare a rémas si un cantee in popor. D. Hasdeil, citánd

www.dacoromanica.ro

Page 415: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

372

aceastd legencld, aratd cd acel Basarab este Negru Voddde la anul 1230, iar Olea, un «OLAN», principe sad crdi-sor tdtar.

In fata mondstireI Cozia se afld o piatrd mare, carese zise de popor : masa ltif Olänescu.

Dupe" documentele autentice ale familiei, aflate in ori-ginal sati copii autentice in posesia d-luf Gr. P. Oldnescu,foarte numeroase, se poate stabili perfect genealogia el,incepand de la anul 1500 'And azI, timp de patru sutede anl. Incd in secolul XV, trdia boerul:

POPA FRÀNCU, care primeste de la 'Ito Radul Voev., inEmil 1505 ì 1506, confirmare peste mai multe mosiI,preund cu fiii si. El pare eh' se ndscuse pe la 1450, fiinddeja in vdrstd la 1500. Nu still; dacd titlul de popa cepoartd, erea o poreclä, saú dacd erea chiar popd. Elavea incd doi frati :

STANCIU BANUL, pe care Vlad W. 11 nume§te «boer dincasa domniei mete», fiind probabil rude. El e confirmatde documente din anii 1510, 16, 17. Murind, fu ingropatcu marele Ban Barbu Craiovescul la mon. Pantocrata dela muntele Athos. Pe mormdnt se cite§te o inscriptie inslavoneste. De sigur el e acel Stanciti Portarul, de carevorbWe cronica (Cr. anon. magaz. istor. IV, 269), cd a perit la1523 in luptele luI Radu de la Afumati cu Turcii. Altfrate al sett erea NEAGU, doveclit prin hrisovul din 1510,unde se spune cá n'avu copii.

CopiiI lul Popa Francu aft fost : NEAGOE, care la 1512a vêndut fratilor partea sa din Pause,stI. STANCIU logo-fetul, mentionat in hrisoave din 1518-19, pentru moie in

Filiatia familiei se continud prin al treileafiù al lui Francu :

TUDOR GRAMATICUL. HriSOVUI lui BaSarab W. din 1505spune : «care este in curtea domniel mele», decI erea in-rudit cu Domnul. Acte confirmatoare dintre aniI 1506-1527.El a fost ucis din ordinul lul Radu Vv. Cdlugärul intre1540-4, §i averea lui confiscatd. CeI trei feciori

www.dacoromanica.ro

Page 416: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

373

ciarl la 1545 redobandesc impreund de la Mircea V.v. mosiaVoinigestiI, co-nfiscatd tatbiluI lor, aú fost.:

PARvu pdredlabul, 1545, Vlad comisul, RADU

M RELE LOGOFET, Si postelnic ; acesta erea insurat Cu Neacsalogofeteasa, fica marelui Ban Dobromir (1545), si avu pa-.tru fice. El a fost tdiat la anul 1568 de Alexandru VoddMircea, dupé cum raporteazd i croniea. (y.§incai. tom II, p. 351)

Boeri emigrati in Ardeal, intorcdndu-se la venirea aceluidomn, dupe" trecere de 2 lunI multI dintednsif furd ucisl, intreearl: Radul logorétul din satul Di-cigoe" Toader din Bu-coy, Mircea feciorul Vistearului Foristie, Calota, Radulstolnicul din Boldestï, Radul feciorul vorniculul Socol..» sa.

VLAD COMISUL, fratele s'éd i fiul ha Tudor Gramaticul,rcdobandi la 1545 mosia Voinigestl a tatdlui séti, ce fu-sese datd lul Radu din .Ramnic. Mircea Vv. zice In hriso-vul de restituire: qiar acum Radu din Ramnic a perdut'oprin viclesug réti fatd de domnia mea». Vlad avea mo-sie si locuintai in DrälgoestI.

Copif séI sunt : MicuL, (1580), STAN (1596), Oprea ba-nul, i Stanciul.

Din OPREA BANUL, citat 1574, 1580, 96, insurat cu ju-pdneasa Vladaia fica luI Färtat parcalab si vornic de Drd-gasanI, s'ati ndscut 4 copii. Sotia sa se cdlugdri sub numelede Eufrosina Monahia. Copiii lor aü fost : Maria, 1580,sotia lui Popa Vlad ; STOICA logofét, 1612, care avufiti pe Chesar si pe VLAD logofétul de OldnestI, (insurat cujupaneasa Stanca, avand un fiti Stoica, 1680) RADU deOldnestI (1580), tatd1 lul Vlad (1632) si al luI ANGHEL Toc-sabeI zis Bocdnetu (1632), a cdrul fled Maria tinu peAvram ; si STAN logofétul.

STANCIUL LOGOFETUL DIN OLANESTI, frate CU Oprea, fiullui Vlad, a continuat spita familieI. Citat 1577, 80, fusese

spatar ; t pe la 1590. Dupe" cum se probeazd prin do-eumentul din 1613, el a ldsat un fiti tot cu numele deStanciti, adicd

STANCID VEL LOGOFET OLANESCU, t 1612. De la sopasa, jupdneasa Dobra Rudeanca, a avut sase copif. El P°

27

www.dacoromanica.ro

Page 417: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

874

seda mosie in Räddcineff. (Acte din 1590,1612, etc.) DoI dinfiii sél, Michai si. Vlad n'avurd copil, iar ceI altI patru ailfost :

EFTIMIE LOGOFET Oldnescul, 1670. A avut patru bä-etT : BARBU, SIMA, Vlad si Udrea logorétul. Ramura lui sestinse.

GORAN LOGOFET OLANESCU, erea logofét de divan.Numeroase documente privitoare la el aú rémas dintre1625-86, pentru cumpérdrI de mosie. El a avutfiT : D'hm, fost spatar i cdpitan, 1668-75; Petru ;postelnic Oldnescu (1723) care avu ficd pe Maria (cd1u-garita' Martha); RADU CAPITÁN Goran t 1775, insurat al2-le Cu jupdneasa Catinca Uescu*) t 1779, de la care avuun fiil Dinu, fdrä. posteritate ; si al cincilea : MATEInescu, intre 1667-89.

STROE logofe'tul Oldnescu, 1656, fratele lul Goran,avu de la sopa sa Pduna, fiù pe Popa Ghinea.

TUDOR OLANESCU logofétul, citat in docum. dintre1642-73, e al patrulea fiú al Stanciulul Oldnescu. El seinsurd cu o jupaneasd Saviteascd, si avu cincI copil,din caff :

DRAGHICI CAPITÁN OLANESCU, avu treT fiT (Toader, Nico-lae i Hristea) färd urmasi. Sotia sa erea Caterina Otete-lisanu. E citat prin acte dintre 1707 i 1750, si e cel carerezideste biserica din Oldnesti Cu hramul St. Nicolae **).

D'asupra usel de intrare se aflä inscriptia urm&oare :«Cti vrearea tatdluT i cu ajutorul fiuluf i sdvdrsirea sfdn-tuluT Duh, am zidit aceastd bisericd intru cinstea Sf. Ar-hiereil Nicolae, din temelie cu toatà cheltuiala robuluI luI

Jupan Drdghicl Oldoescu i Jupdneasa Ecaterinade Otetelisanu7 domnind Io Voevod Mavrocordat i Epis-copul Rdinniculul Damaschin, i ispravnicul Popa Ghinea»

*) Familia Uescu, boereascä din Vélcea, se afta la inceputul seco-luluf actual in Bucuresti. Catinca Ueasca tedia pe la 1750. Suntazi descendentI: Cäpitanul Vasile Uescu, etc.

**) Autorul diction. jud. Válcea spune cà fusese fondatä la anul1551, de DräghicI si G. Oläneseu, färä a cita documente.

www.dacoromanica.ro

Page 418: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

575

Inlie 20, Leat (7226) 1718. Piatra mormântala a acestuIboer, tot in acea bisericä, zice : «Sub aceastà piatrà odih-neste robul lui D-zeti capitan DrAghicI Oldnescu, Decem-brie 14 (7240)» 1732.

Pe peretil aceleasi bisericI sunt zugräviti cititoriI el,anume : Jupan DraghicI, Jup. Catinca, cu fiiI lor : Teodor,Ruxanda, Ana, Ancuta, Maria, Hristea i Preda. Radulot 016nesti vornic cu sotie Jupanita Ancuta, Cu copil lor ;Popa Ghinea, Ion Bilonahul ; fratiI luf DeaghicT : SIMA,

TEODOR, RADU, Si PARVU, Cu tatd1 lor Sima ; nurnele gene-ralulul i altii...., peste tot 35 de persoane zu-grAvite pe douè pärtf.

PARVU OLANESCU, frate Cu DrzIgicY, se insurà cu SoficaTurculeasa i avu urmAtoril copif:Gheorghe, Preda,si Safta mdritatà cu boerul Rosianu. Fratele lui PArvu:Tudosie n'avu copii.

SIMA LOGOFETUL OLANESCU, fiul luI Tudor si until diníratii lui Deághicl, avu de sotie pe jupaneasa Anca Bujo-reanca, de la care se näscurd urmétorif copii : Ilinca, Ru-gea, Maria sotia Radulul Vladescu, DriighicÌ care avu de-fiù pe lije, Alexa

RADU VORNICUL OLANESCU, care continuà dupé pärin-tele séti Sima, genealogia actualà. El tinu de sotie pejupfineasa Ancuta Scoreiasd si avu patru copli. La anul1737, in timpul administratiei austriace a Olteniel, el evornic (prefect) al judetuluì Dolj.

Murind, fu ingropat la biserica din Oldnesti, dupé cumaminteste un act posterior din 1780.

Cele 3 fice ale sale ad fost : Ancuta, Ilina, Balasa ;iar fiti :

Postelnicul CONSTANTIN OLANESCU (n. 1711t 1733), caremuri asasinat la varsta de 22 anf. Un act domnesc de laVodà Ypsilanti, emanat din divan la 1780, vorbeste

3) Familia boerilor ScoREr, e originarä din Filgära,,§i e cunoscuta<le la 27 Dec. 1392 pnntr'o donaiune prirnitä de la Mircea W. asu-Tra satului Score. (v. Pu§cariä. Fam. din Ardeal, I, 155).

www.dacoromanica.ro

Page 419: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 376 -

el a. fost asasinat intorcandu-ce de la Ramnic la Crajovasà vaza pe sotia sa care nAscuse un bdiat. Aceasta laanul 1733 dupe' rézmirità, cand Constantin dimpreunAtatäl s'étl Radu, mersese la Crajova sá intampine pe Const.W. Mavrocordat, care i-a dat cu acea ocazie titlul de pos-.telnic. Sotia sa erea Ancuta Prhscoveanu, care ndscuun singur fia :

CONSTANTIN (II) °UNESCO. Acesta se asdtori CU SaftaTopliceanu, care stim ca.' a murit la anul 1792, fiind in-gropatà la biserica Coltzea din Bucurestf.

Fiul luI Constantin si al Saftei Topliceanca, este :CLuceRuL STEFAN °UNESCO, care traia pe la finele

veacului trecut i inceputul celul actual, fiind insurat cu.Safta fica vistierulul Costescu, de la care avu un fiti, pe

DINCA. °UNESCO fost VEL-PAHARNIC i vornic-ispravnic-de judetul Vlasca. t la anul 1841. Din prima cdsätorie cuAna Conduratu nu avu niel un copil, iar din a douaCatinca fata luI Bellu, dol Wet' : Stefan (n. 1815),

Paharnicul PANA OLANESCU (1816-1885). Cdsdtorit (1841).cu Maria Ghika. Fost director al EforieI Spit. Pantelimon,Procuror, Prefect de DAmbovita, deputat si senator inmal multe rinduri, etc. Erea un Perfect cunoscAtor allimbeI Grece, si un om foarte spiritual, pentru care ereafoarte iubit de Voclà. Alexandru Ghika. t Sept. 1885 lamosia sa Gäestl.

Fetele sale : Elisa n. 1842. cdsdtorità General Cretzeanu,Alexandrina t, Ecaterina cdsà.t. cu Dem. Butculescu, Sma-randa cu Colonel N. GrAdisteanu, si Ana t 1875.

FiI lui Parià Oldnescu, singuriI descendentI actualifamilief, sunt:

CONSTANTIN. °UNESCO n. 1845 Bucurestl. A studiat laParis de uncle se intoarse ca inginer ; sub director gene-ral al cailor ferate la 1883. Deputat la Dambovita de la1888 95. A fácut parte din diferite guverne conserva-toare ca ministru al Lucrdrilor publice de la 21 Febr. 1891pAnd la Octombre 1895; Prezident al Camerei.

www.dacoromanica.ro

Page 420: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 377 -

Casatorit cu Maria Filipescu, are fiù pe CONSTANTIN, n.1876.

GRIGORE P. OLANESCU, al doilea fitl al lui Panä, n.1848; cäsatorit (1886) Cu Alexandrina Ghika. Intors dinParis, ocupà functiudi in finance 1871-92, director ge-neral al vdmilor si Secretar general al ministeruluI de Fi-nance. Efor al Spitalelor civile ca membru al familieiGhika, f. deputat de Ilfov (1893), senator, etc. A scrismulte uvragiI i brosurl de finance : Buletinul financiar i sta-tistic al Rom., cälduza vamesulul, Porturile Franciei, Agiul,Harta vamalà a tërei, etc.

Armele familieI sunt : scutul impärtit in doué" pärp (parti).In cea d'intaf pe fund aur, 3 stand verzI, d'asupra cdrore o maná, armatd (dextrochère) de argint cu sabia, iard'asupra spedeI o mica' cruce rosie. In partea dona,pe fund rosu o barà de argint in carl sunt 3 turte al-bastre. D'asupra casceT, ca cimier, e un leú ridicat tinandIn mana o spadä de justitie. Deviza : Patria i Religia.

In actul din 1694, 2 Ianuarie, se aflà bine conservatepecetiile a patru fraf Olänesti.

www.dacoromanica.ro

Page 421: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

OTETELIANU(vALAcHIA)

Veche si insemnatd familie a Olteniel. Se dd catrunchiti al eT, din secolul XIII, pe la 1250, cdnd trdia inUngaria : comtele OTTO DE Lisa'. Acest senior descinzdndin tarä, localitatea ce stapdni se numi «Otetelis», dupécare derivd si numele familieT.

Genealogia urmatd a Otetelisanilor, incepe Cu RADU POS-TELNIC DE LA OTETELIS 1550, care trdia pe la mijloculveaculuI XVI si care e trecut i in pomelnicul monastireICaluiul din jud. RomanatzI, a Buaescilor. Radu de la Ote-telis avu o ficd NEACSA, cum ne dovedesc documentele,In ainte de 1610. Vechea lor proprietatate: Otetelisul, seafld in jud. VEcea.

Descendent dintr'ânsul este mg. tdrziri :STROE POSTELNICUL din Otetelis, la anul 1640. Dupe" do-

cumentele mosieT Runcu (din arhiva St. Buc.), se dovedesteposteritatea sa. El a avut copif pe : Brdndusa, mdritatdCu Latco comisul (1645);

VLADUL SPATAR OTETELISANUL, 1656, 1659, 72, care avuurmdtoriI fiT: Udrea logofétul (1681) insurat Cu Pduna;MATEI ndscut pe la 1657, trecut In lista boerilor din V'el-cea in timpul administratiuneT imperiale, cu donatiunea de35 ; DRAGOMIR 1691, 1692; i RADUL OTETELISANUpostelnik, fost logofét (1682), insurat Cu juptIneasa Stanca(1693) si apoi cu Pduna, avend o ficd : Neacsa Cdlugarita,care a donat MondstireI StdriestT jumaate din mosia Runcu.Radu e trecut impreund cu fratele sèü MateT i cu lijeOtetelisanu, cu donatie de 50 talen f in «catalogus contri-

www.dacoromanica.ro

Page 422: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

379

buentuin clonum gratuitum pro Sacra Caes. Regiaque ad.etc.» printre boeril de clasa I din Vélcea. (v. Hurmuzache.V,320) anul 1719.

Un alt fitä. N... al lul Stroe post. si frate cu Vlad, e tatalluf : PREDA OTETELIANU marele VORNIC3 t la 1730. Ereainsurat Cu Maria, fata lui Durnitrasco Loge& Poenarul,avand flu 13e:

BARBU OTETELISANU, amintit la 1720 cum fratre SUO»in lista boerilor. Acesta fu insurat cu Balasa flea Zatrea-nului si avu dof fif

VORNICUL ILIE OTETELISANU, erea in timpul administra-tiunei austriace a Banatuldf, la 1719, vornic de districtulDolj. Lungul si interesantul sal' testament e datat din 1732,

sä pdstreazd in condica Horezului (Arhiv. St. 571 v. Has-dcu ; magn. Etimologicum). La anul 1751 Ilie Otetelisanu fiindmare vornic, zidi biserica Sf. Me din Crajova, dupénumele séd, pe care o inzestra cu asezdminte, a cäror in-grijire rémase nepotului séri Barbu, el murind fära" urmasf.

Paharnicul OTETELISANU, cel alt fiti al luf Barbu,avu la randul sal. 2 fii, din cari se trag 2 ramuri ale fa-milief : Barbu si Serban.

Marele Clucer BARBU OTETELISANU, avea la 1780 titlulde biv-vel Clucer. Copiii se"1 aù fost

Marele VORNIC IORDACHE OTETELIANU, in secol. nostru,insurat cu o SocoteancA. -- Uta Riosanca. Aga GRIGOREOTETELISANU insurat cu Marita Benescu, t fard copii.Manda Poendreasa. si

CATINCA Otetelisanu, indritata cu C. Otetelisanu-Surdu,din altai ramurd avand dof copii: IANcu Otetelisanuzis LOLOESCU, si VICTORIA, märitatä 1836 CU CODS-tantin Lecca. t la 1892 in Bucurestf in varstd de 75

Aceasta bransa e ast-fel stinsà.2. SERBAN OTETELISANU, biv-vel stolnic si mare clucer

etc. Ca stolnic, a fost numit boer ispravnic de Romanatzila 30 Oct. 1783, impreund cu pitarul Ghiurghiti ; i apolla 1792 cand avea titlul de paharnic, ispravnic de Gorjcu Dumitrache stolnicul. El n'avu decat un flú:

www.dacoromanica.ro

Page 423: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

380

NICOLAE OTETELISANU, vornic ; cdsätorit 1. Cu O S'am-boteanu si 2-lea cu o Balteanu. Avánd copil pe : ElenaEconomu, Anica Culcer, Costica, Ecaterina Frumuseanu,si Petre.

COSTICA OTETELISANU, t 187.., casat. CU Maria *OMd-nescu, are copii (actual:1) pe : GRIGORE, IANcu magistrat,NICOLAE, BARBU (Vaya), Mita Istrate, Elena C. Toplicescu,si Elisa Slavitescu.

PETRE OTETELISIANU, cel maI MiC din copiii luI Nico-lae, n. 1847: Colonel, comandant de brigada. Ca oficerde geniti a luat parte distingandu-se in campania din 77-78. Casatorit cu Rafaela V.-Ndsturel are fii pe: PETREOTETELISANU Si GEORGE. --

O a treia ramurd, ají existentä, a familief, se trageCONSTANTIN OTETELISANU, vér CU erban i Barbu.

erea la 1783 sluger in divanul Craiovei (Ureche. Ist. I, 263);apol la 1785 ispravnic de Valcea, in locul jianului.

Fiji lui Otetelisanu ají fost : Iancu si Costache.IANCU OTETELISANU (1795-1876), fost membru de Curte

1831, apoi Director al Salinelor 1838-41, Vornic al ora-sului, ministru al controluluI 1851-53. Sub AlexanclruCuza ministru de finance, etc. Proprietar al unui marepare i castel la Magurele, a infiintat acolo prin testa-ment un orfelinat. Insurat de doué ori : 1. cu ElenaCampineanu si 2. cu El. Filipescu, n'avu copa'.

Fratele Sëtí : CONSTANTIN OTETELISANU t, casdtorit CUElena n. Serghiadi a avut 3 copii (actuall): Elena P. Gra-disteanu ; ION OTETELISANU t 20 August 1899, Bucureti.Casatorit cu Lelia Cesianu (2 copii); i ALEXANDRU Ote-telisanu casat. cu Paulina Butculescu.

Din familie, l'Ara a le sti legaturile de rudenie, mai suntcunoscuti boeril:

IoNITÀ OTETELISANU, Post mare SERDAR dupé 1775, etc.La 1779 da un ordin lui Preda Bujoreanu, de la divanulCrajovei, ca impreuna cu altI boerI s'A faca' o cercetarede mosie, etc. Intr'un raport-scrisoare catre Domn, al

www.dacoromanica.ro

Page 424: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

381.

paharnicului Hagi Stan Jianu din 1782, cu privire la di-ferendul pentru niste munp, acesta spune cá <ccu scrisoareadin Maiii, am facut cunoscut Arariei Sale Boerulul se'rdarOtetelisanu....» (v. mon. Tismana §tefulescu. pag. 74). IoNITÀ.

Otetelisanu ca setrar, e ispravnic la judetul Vecea in 1785(Februar. 20) cu stolnicul Fdlcoianu. Fost si ftori vistier(in 1780).

DRAGHICEAN OTETELWiNU, care in Iunie 1785 ca Pol-covnic, erea judechtor al judetului Gorj. In 1808, aveatitlul de mare cAminar.

PANDELE OTETELI$ANU mare CAIMACAM al Crajovei inacest secol. Insurat Cu Smaranda fica lui Dumitrascu Obe-deanu, a avut 3 fii fdrà descendenp : Alecu, Iancusi Iorrrti, si o fatä Elena, maritatà cu marele Vornic Ar-gyropoi.

www.dacoromanica.ro

Page 425: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PAIANU(VALACHIA)

Origina familiej acestea e din Oltenia, districtul Dolj.In secolul XVII, cunoastem pe autorul ei, sub domnja

lui Antonie Vodd (1669-72), anume :VASILE CANTAN PAIANU, care dupe cum aratá niste do-

cumente de hotArnicie, avu 2 fii : Ion si PARvuL, citati im-preund la anul 1699, pe cand domnea Brancoveanu. Pdrvuavu un fiú numit tot ast-fel, dar care pare a fi murit fdrdurmasi.

ION PAIANUL, care trdia pe la 1700, fiul lui Vasile vel-cdpitan, avu 3 bdeti. El e citat la 1719 sub ocupatia aus-triack ca boer de Mehedinti (secundae class.) Fiji selfost : Barbu, Tudorache i Pdrvu. PARyu e citat de nisteacte din anul 1724, si avu 2 fete mdritate : Ilinca, cupitarul Barbu Portärescu (1742) ; si N cu Drdghicl Bu-joreanul.

TUDOR (Tudorache) Pdianul, marturisit 1749, fiul lui Ion,avu fecior pe CONSTANTIN, 1777; in fine

BARBU PAIANUL, fiul cel mare al lui Ion si fratele celorahi doi, figureazd in acte 1744-76. Dansul avu doi copil :o ficd Anita (1768); si

CLUCERUL IORDACHE PÄIANU, citat 1777, iar la anul 1782(Ghen. 4) Ispravnic al judetului Gorj, nurnit cu serdarulAndonache. SERDARUL Pdianu, la 11 August 1783 e is-pravnic de judetul Gorj impreund cu paharnicul Grädis-teanu. (Ureche. 1st. t. I).

Astd-zi sunt mai multi descendenti al acestei familiicraiovene, intre cari : Cdpitanul C. Pdianu, etc...

www.dacoromanica.ro

Page 426: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PA LLADY(MOLDOVA)

Origina acesteI insemnate familii din Moldova, pare afi greacd, dupé cum spune si Principele Cantemir. Eaapare printre boerii Moldovei inch' de pe la jum'étatea se-colului XVII. Letopisetul ne vorbeste de primul Palladecunoscut, in persoana lul:

TEODOR PALLADE SPATARUL, ginerele lui Const. VoddCantemir. In 1683, la plecarea lui Duca Vodd cu Turciicontra Vienei, el e ldsat Caimacam al t6rii impreund cuNicolae Racovitzd biv-vel logofét. Diferite turburdrI ivin-du-se in Moldova «din totI boerii de tara, tinut deDoamna doar Teodor Palladi vel spatar», cand sotia lulDuca plecase spre Focsani. (letop. II, 25-27).

TEODOR PALLADE VISTIERNIC, fiul Sèrl ; in 1727 si 1731e biv-vel ban (.doc. Academ). Sub Grigore Ghica W. emare vistiernic, 1727. Erea nepotul (?) lui Mihaf Vodd Ra-covitzd. Sub domnia lul Ion Mavrocordat, trecdnd unPasd mare prin Iasi, domiTul insdrcind pe vistier pe lângdacesta, spre a'l ingriji : «iar foarte aù multumit Pasa deslujba lui Palladi, de care rail imbrdcat pe Palladi cublana de samur, dandu-I si un misir (cal arab) al PaseIcu frumos tacfun la scud ; si asa Fat, trimes la domnul.

Vëzdnd domnul una ca aceasta, imbrdcat si el cualtd bland de samur, ordnduindu-1 si al doilea sà ducd pePasa pfind la hotarele Hotinului etc...» (1741) (Letop.

Kogaln. tom. 111, 206).La 1736, in a doua domnie, Grigore Ghica inchide pe

vistierul Pallade si pe Sandu Sturdza, pentru cd ar fi co-

www.dacoromanica.ro

Page 427: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

384

mis abuzurl in demnit6tile lor, dar poate fiind-ca bgnuiaar fi contribuit la mutarea luI in Moldova. El mai avufrate pe Ion. (v. mai jos).

La 1683 intalnim pe PREDA PALADE, frate (?!) CUTeodor I, in tot cazul inruditi de aproape. Acesta fiindPostelnic mare, fuge in acel an in Muntenia, dupà ple-carea luÌ Duca Vodà, impreund cu clucer Cantemir, Da-bija, etc.

DUMITRASCO Palade, la suirea pe tron a lui Matei Ghika1763, intrà in divanul domnesc ca mare VORNIC de tarade sus. La 1742 in divanuI lul Const. Mavrocordat fusesemare clucer. (Letopis.) Nu stim ce rudà. erea cu Teodorspatarul si cu liii sél.

Vel SPATAR ION PALADE, flUl lUi Teodor P. spatarul dela 1680. In 1723 Mihail Racovitzä. Voevod : liar Dom-niea s'ail mutat in done' case boeresti, in casele luIIon Paladi spätarul si ale 'di Constantin Costache spata-rul, fiind aproape una de alta». (Letop. III, 68. N. Mustea).Domnul erea rudd cu dansul i anume cumnat, de oare-cePallade linea de sotie pe Anita, sora lui Mihail W. Ra-covitzà. In anul 1716, cronica ne spune : cEarà Paladispatar, cumnat cu IVIihal Vodd, era in ceatue inchis cucasa sa, impreund cu Iordache Roset vornicul si alti boeri».(III, p. 116 Letop. Amiras).

Prin fiul sal se continuà familia :CONSTANTIN PALADE stolnicul, de la care gäsim un act

din 1765, pentru niste mosii, vanc,ari cu un Festilà. (Uri-car XVII, 44): 1Stolnicul Const. Pallade, fiul Märiei saleDomnitel Anitei»..., sotia spatarulul Ion.

Fill al acestuia este:IoNITA PALADY Vomicul, care la anul 1764 se aft' in

divanul luI Grigore Alex. Ghika ca vornic de tara de jos,si tot cu aceeiasi demnitate in 1767 sub Grigore Ca-limah. El avu Inca un frate PETRACHE, al cdrui riderea COSTACHE t, care apoi la eandul s'éCi avu de fitipe PETRE Pallady. (act.)

Vornicul Ion Palady avu 3 bäeti, din cari cel mai mic

www.dacoromanica.ro

Page 428: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 385 -

Manolache, muri färd posteritate. CeI alti duol :f. IANCU PALLADY t, din casä"toria sa cu fica luI Liteanu,

avu patru copil : ION (Make), Tinca, Elise si Nathalie.2. lar TODERA (Teodor) PALLADI t,fiul cel mare al

vorniculuI Ion, avu din cAsätoria sa cu P. Ghika, o ficA.

Pulcheria, cdsdtoritä Cu Emile Sturdza, 0 3 bdetI :G-HEORGHE PALADY ; sotie fica g-eneralulul Savel Manu,

din care are pe : Lucie, as5.toritä. Ed. Ghika ; Marieedsält. Canari; GEORGE, oficer i ALEXANDRU.

TEODOR PALLADY, cdpitan in retragere, cásátorit Cuo Kretzulescu ; ficä Alexandrina.

ION PALLADY, cdsätorit cu Maria Cantacuzino, fostprefect in mai multe randurY, etc... Are fiI pe : TEODOR,pictor ; ION; VASILE 0 Marie.

Acestia sunt singuriI descendenti autentici aI famine)."Pallady.

A.rmele familieI sunt : pe din doué argint si azur. Peazur, cerb (natural) fugâ.nd. Pe argint valurI naturale, incari innoath" un delfin asemenea.

www.dacoromanica.ro

Page 429: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PARAIANU (§1. Milescu)(VALACHIA)

Din Chrisoavele glsite, se poate constata ca fiind trun-chin al aceste familiI, originare din Oltenia (G-orj)

DANcre ZAMONE, care träia In secolul XV, pe la anul(6042) 1434, posesor al mosiel Pdrdenil. De la acest str6-mos al familiei, pAnd In secolul XVII, nu se stie nimicdespre ceI l'alti descedentI al lui.

BANUL HAMZA PARAIANuL, fost mare postelnic (1601), eacel de la care familia incepe a fi bine cunoscutd. Eltrdia pe la inceputul secoluluI XVII (1600), si maistim asupralul cà sotia sa se numea Caplea, si avea de frate (?) peStancii.l.

STANCIÙ POSTELNICUL din Pärg.enI, cdruia Matei Basarabcld la 1633, un hrisov relativ la cumpérarea une mosifdin Buestl (Gorj) de la Dumitru i frath se, fiiI Bade,pentru 3200 aspri, amintind si de o vinzare de Tiganlpentru 6000 aspri si un cal. (Orig. Slay. Acad.) Un do-cument il citeazd pe la 1642, cand era bAtran. Sotia sa ereaChiajna; iar fil avu Pe: Danciul, Staico si Stanciul.

DANCIUL PARAIANUL MARELE POSTELNIC de Milesti ; apotmare logofe, boer insemnat. Märturisit ca 1 jul Posteln.Hamza din Pdrälianl.

Matei Basarab, din anul 1639 dà un chrisov relativ lajudecata ce an avut'o el pentru o mosie fostà a luI Radusluger, Incà de sub Leon Vodà. (orig. acad.) La 1648 e marepostelnic; iar la 1652 zideste rnondstirea Polovracl (Gorj) :((care bisericà fost-o aü zidit din temelia ei jupan DanciuPdräianu marele postelnic, in zilele luminatulul domn Mate.

www.dacoromanica.ro

Page 430: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

387

Basarab Voev. .», dupd cum se citeste In inscriptia dinbisericd. Inchinatd la sf. munte ea a fost pärasitd, dar maitarzia reparatd de Vodd Brancoveanu (1689). In bisericase afla zugedvitI: Danciul Paraianul postelnicul, i MatelBasarab ; apoi fil Barbul Ban, Petru. vel clucerPreda vel capitan, cum si sora DanciuluI, STANCA.

Danciú logofétul Pärdianu fu ucis la 1659 de Mihnea IIIImpreund cu mu1t1 al boerl, din cauzä cd nu ereail depärerea domnului. Tot atund fu ucis i fiul sêü Preda lo-gofaul; Fotino (Ist. II) 11 numeste «Danild». (y. rnagaz.

istoric IV, 351).

El mai avu 2 fratI : STANCID II «ot Párdianl», pe care'lgdsim In documente pand la 1692; STAICO, insurat cuIlinca, avénd 4 fil, din care descindea familia actuald. (v.mai jos).

1VIilescu.

Din flu mareliff logofét : despre PREDA MARECLUCER, Still) din cronice (mag. ist. IV 315) ca a fost omoritla 1658 impreund cu tatal sea i alti boerI, fiind logofét:«Mihnea Indemnat de dracul, iar ja abdtut de si-a tdiat

catI aù mal rémas.... Danciul Pdralianul vel postelnicCu fiu sèü Preda Locrofaul....».

PETRU MILESCUL, fost cämäras, apoI MARE CAPITAN, frateleacestuia. Intr'un chrisov de la Antonie Vodd, se spuneamandoI fratii Petre i Barbu (1669) se lipsiserd de avereapdrinteascd, de oare-ce Mihnea Vodd secfestrand i res-pingand'o, eI rémaserd Inch* i datorI. Petre Milescu(ndsc. 1607 ?), murise deja la 1693, avand un al pe :STOICA, pomenit In acelas an, si apoi la 1714, In lista boe-rilor OltenI.

BARBU MILESCUL MARELE BAN, all lUI Danciü, ja acestnume, pe care de alt-fel Il purtase i tatal sal, cum gasimin documente : «Danciul postelnicul Pdedianul _de Milesti»,dupa o mosie. Boer ilustru, Banul Milescu joacd un rolinsemnat In tara pe la finele secolulul XVII. La 1676 emare comis; mare vistier 1680-1689. In 1674 un do-

www.dacoromanica.ro

Page 431: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

388 --

cument (Arch. St. Mitr. Buc. p. 57) II numeste : «Barbu Milescuot ParaianI, vel comis».

Cronica luT Constantin Capitanu, ne spune la 1678 caacest boer impreund cu altii pribegl, ereaü uniff contraluí Duca Vodd cu CantacuzeniI, «care avea pe uniI pri-begI de se intelegea cu el anume, pe Banul Milescul, peDumitrasco Corbeanul i Paraschiva Bolesteanul....» etc.(mag. ist. II, 15) Antonie Voda Il pune in reposesiuneamosieI Paraiara si Fauri, de oare-ce le rèscumpdrase cu900 ughl, din carI 400 zestrea a sotie. sale Vladaia. (act.la acad.)

La anul 1685 (Julie 1), §erban V. Cantacuzino trimetepe fratele sèü MateT C. impreuna cu banul Milescu cuspatarul Vintil'a. Corban la Principele Mihail Appafi, deaü incheiat o conventie cu acesta. (inca; apud Engel).

Barbul Milescu a fost insurat in doué randuff: 1. cuVladaia.... si 2. cu Maria (1693, 1717), fica luI Pana Fi-lipescu vel paharnic. Din care casatorie avu flea pe Ma-ria, sotia lul Dumitrasco (Dositei) Brailoill. Un zapis din1714 (archiva. Buz.), ne spune : «....adecd eu Maria BäneasaMileasca impreunä cu ginere-med Dumitrasco Bräiloiü velcapitan Za Cerneti». Din cea d'antE, Milescu avupe CONSTANTIN, 1693....

Un MATEI MILESCU ot Paraianu, Il gasim la 1719 inlista boerilor Often!' din Dolj (cl. I), apoI in documentedin 1732 si 1742. La 1702 erea casätorit cu o flea a luíDobre ot Mager.

Acestea stim despre ramura Paraenilor numiti MILESTI.Poate vre-o legatura sà existe intre acestia si Milestil cegasim in Moldova in sec. XVII, intre carI este ilustrulmarele savant Spatarul NICOLAI MILESCU, vestit pe timpuls'étl in toata Europa ; si din carI cunoastem incà pe unPostolaki si fiul se'il Ion.

Se poate ca unul din Milestii oltenì sà fi trecut inMoldova eland nastere unel ramuff deosebite. Nimic sig-urinsd, in privinta aceasta.

Ultimul descendent al familiel Milescu din Oltenia, s'a

www.dacoromanica.ro

Page 432: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

369

sti,ns in zilele noastre, anul 1899 Ianuarie, in persoana IUIFRANCISC MILESCU (Frantz), avocat, t Turnu-Severin.

PftraeniSTAICO, fratele cel mic al luI Danciii. P., casatorit Cu

Ifinca (?), avu patru feciori : Hamza, Radu, Matei i Ba-dea (?), pe carl la 1719 ti gäsim in lista boerilor de Gorj,cu contributiunI catre administratia austriaca. (Hurmuzache,VI). UNIT", din acestia (?....) avu de fig pe :

ION PARAIANU insurat cu Maria, din care se trag Pärdentfactuall, anume prin copiiI : Gheorghe i Stefan. Inafara. de acestia mal avu pe, Ion (fit: Ion tatal Nitä,Stefan, Tache si 2 fete); Stoian Barbu t) ; Zam-fira cas. cu Cräsriaru, i alte 2 fete.

GHEORGHE PARAIANU, fiul maI mare al lui Ion, avu3 Hi: Nicolae, Dumitru i MANOLACHE. Acest din urma.avu 2 fice si fig pe NICOLACHE t, al caruI fiti este PETREPärdianu.

Polcovnicul STEFAN PARMANu, fiul luI Ion, trdia pe lainceputul secolului. Avu copiI pe : Simeon, Tarsita maritataPoenaru, Anca, Manda Oldnescu,

COSTICA PARÀIANU, n. 1823 in Targu Jiu, al carulfiTsunt capitan EMANUEL PARA.IANU, publicist, etc.CONSTANTIN ; lar fica Emilia Casa. Urbeanu.

In armele faMiliel se g-äseste, dupë semne vechI, unleu cu palos tn gbiara.

28

www.dacoromanica.ro

Page 433: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PAR. COVEANU(VALAcHiA)

Familie veche din Oltenia (RomanatI), acII stinsä..Documentele (Art. St. Buc., Episc. Ramnic), ne aratd la In-ceputul secoluluI XVII pe NicoLAE DIN PerscovenI (pe la1600), al cäriii at era STOICA din PfirscovenI. Acesta etatàl luI STAN, citat In 1679. Nu stim ce legaturd aveailacestia cu Päiscovenil de maI jos, carI se distinserá timpde douè secole.

Monastirea Parscoveni (pl. Oltul de sus jud. RomanatI)a fost, cum spune Odobescu : «Inceputd de un Basarabu laanul 1600 si peste doué-cilecI de ani de la facerea el', s'azugrävit de STEFAN PAWOVEANU vel medelnicer. Pe peretIsunt portretele cititorilor ParscovenI, a PredeI Brânco-veanu cu sotia.... etc» (yell Antiq. jud. Romanati p. 128). AcestStefan träind pe la 1620, dupä cum se spune, e tata luíPREDA PAR§COVEANU biv-vel stolnic, apoI VEL SPATAR, caretrAia In veacul al XVII. La anul 1689, Brancoveanu su-indu-se pe tron, 11 trimese in misie In Turcia, spre a anuntape boeril trimesi acolo de Serban Vodd, despre moarteaacestuia, i venirea sa : «pe Preda Spdtariul Pdscoveanulcu cartI la Beciil aú trimes, la boiaril ce s'ail zis, ce erailsolI trimesI pe Serban Vodä...» (Parvu CantacuzinoPreda BrOtOsanu). Dupä cum se constatä printr'un act alsotieI sale Stanca din 1707, ea era véduvd de mult. Totatunci se aratà ca fiil al séa, Stefan al doilea spatar.

VORNICUL STEFAN PARSCOVEANUL E, cunoscut pe timpulocupatinnel austriace a OltenieI. In 1707-8 era biv-spdtar;la 1719 vornic al judetului RomanatI, dupä cum se vedein listele boerilor olteni. Gerieralul de Tige Intr'una dinscrisorile sale, din August 1718, vorbeste despre dânsul:

www.dacoromanica.ro

Page 434: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

391

aStefan Brascovan postelnic», rang ce avea si la 1715.(v. In Hurmuzache. Documente, t. VI, p. 199,407, 428, 455, 481).Avea de sotie pe fica spdtarulul Radu Golescu.

DUMITRWU PARSCOVEANUL, figureazá de asemenea la1719 In lista boerilor oltenI, contribuabill atre Austria.(in cl. III din Romanati, Hurmuzache, VI).

ANcuTA Parscoveanu, <data luI Hristodor Parscoveanu» (?)si sora luI Stefan de mai sus, era nevasta lui ConstantinOlänescu, t 1733. Ea aduse In zestre mosia Gäesti de lamama sa, o Hereascä.

MARELE VORNIC I'EFAN PAR§COVEANU, boer vestit al 01-tenieI, ande era confirmat mare Ban la anul 1774, de ma-resalul Potemkin. In acel an, In urma tractatuluI de la Cu-ciuc-Kainardji, boerii adunatl aleserd Domn al Orel peStefan PArscoveanu. Trebuia confirmarea Sultanulul, darnicI un boer neIndraznind sá mearg5. la Poartà spre a ocere, se trimese de TurcI ca Domn, Alexandru Ipsilanti.La acea alegere, boeriI se bazasera pe artic. 8 din trac-tatul dintre RusI i Turd, In care se spunea cà Romanilsd se bucure de aveaii sub vechiI domnl, adica de a alegePrincipe din tard.Stefan Parscoveanu la 1775 era In di-van ca mare vornic al férif de sus; apoI la 1783 marevornic de tara de sus, etc,Sotia sa era Maria, fica con-silieruluI i'mper. Constantin Obedeanu, i avu o fatà, pe :MARICUTA, mdritata cu clucerul Iordache Cantacuzino.

O Pärscoveancd In secolul trecut, a tinut pe 'clucerulFarfara, avAnd o fica Zoita, mdritatä. ca Dinicu Golescu.

O filiatie a Päscovenilor, dup. documente (comunic. de d. I. Tu-ducescu, din Arh. St.) se urrneaz5. ast-fel : IORGA saù Iordache pos-telnic Parscoveanul, fost vel clucer (1654-59) and era deja bEttran,etc., fiiul jupanesei Maria, sofa lui Trufanda postelnic (1624). (Mariaera fica lui VASILE vistierul din anul 1613, care era insurat Cu jup.Caterina, fata lui Para vistierul).Fiul acestuf Iordache erea: IOR-DACHE marek vornic, tatäl lui PAPA postelnicul. Acest din urmâ avude fi5 pe STEFAN PARFovEArn.a., 1763; iar acesta pe §TEFAN,surat cu jup5.neasa Ilinca.

www.dacoromanica.ro

Page 435: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

POENARU(OLTENIA)

Origina acestel familil e dovedità la inceputul secoluluiXVII, si dacd e sd credem o traditie, e .mult mai veche,descinzand din faimosul Ban Craiovescu din sec. XV. 0dicdtoare de la mondstirea Bistrita din Valcea, mentioneazäde marele Ban, care venise sä se cAlugdreascà la monds-tirea fondatd de dinsul :

«Jupan Barbu Craiovescul,Ce.. 1 slice i Poenarul....»

Intru cat acest supranume al luí Barbu Banul Basarabe istoric, nu stim. E prea probabil insd ca Poenarii sdfie o ramurd descendentd a Basarabilor.

Numele vine de la vechia mosie Poiana din Dolj,poate are vre-o legdturà cu vestita cetate Poenari, ridi-cata de Vlad Tepes In Arges.

BARBV STOLNICUL BRADESCU de la Poiana, e trunchiulde la care urmézd filiatiunea pAnd ail a familia El ereaun boer foarte insemnat pând pe timpul luí Matei Basarab.Un document 11 defineste precis: eBarbu Brädescul, biv-vel stolnic ot Poland», la 1639, impreund cu sotia sa ju-pdnésa Cdlina fica jupan. Stanca. Dupd moartea acesteia(1649), lud de sotie, fiind mare Vornic, pe jupáneasa Stanca(act. din an 1660).

La anul 1630, in timpul luí Leon Vodd, din cauza per-secutiunilor acestui domn, mai multi boeri, intre cariBarbul paharnic Brddescu, Matei aga Basarab, Dumi.truFilisanul, etc. plecard cu casele lor in Ardeal la GeorgeRacotzi. Leon Vodal trimese cdrtr cu jurdmint», prin Radul

www.dacoromanica.ro

Page 436: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

393

de Deasa si alçii, spre a-i face sa se intoarca; dar ccandaü fost la TArgul JiuluI eI se IntAmpinard cu strejile pri-beagilor, fiindu-le cap Barbul paharnic Brddescul i MihaISpAtarul Cotofeanul, i prinserä pe Radu logofaul dinDesa, iar altil scäpard.» (Cronica anonim. mag. ist. IV, 312).La anul 1633 se dete lupta de la DudestI intìe MateI Ba-saraba cu Radu Vv. si TätariI, fiind invingdtor Ma-tel. Vv.(25 _Octombre). Printre apeteniile ostilor sale se aflail :«pe RosiI Ivasco vornicul Bàleanu i Barbu paharnic Brà-descul..» (idem. p. 413). El se näscuse inainte de 1600 si amurit dupäi 1650. Sub Matel Vodà a fost mare vistier, pa-harnic si mare Vornic.

Barbu avusese hied dol fratI, boerii: DRAGHIcI i NEAGOEdin Poiana.

Vornicul mare Barbu Poenarul, avu 3 bbletI: DRAGOTA.postelnicul (1650); STEFAN a c'äruI posteritate se stinseprin cel doI fiI al s'él: Constantin biv-vel slujer, i Matel(dupg. 1700) ;

PREDA POENARUL MARELE STOLNIC, fiU1 lUI Barbu (n. 1630),citat In numeroase documente ale timpuluI din anif .1650,1667, 1673, 74, 1681 ca mare stolnic. Un act din 1671 11numeste: «Preda BrAdescu, Vel Paharnic». Avea de sotiepe jupdneasa Anca, 1661. Fi'l sa, ambii boerl insemnati,

Logofaul PARASCHIVA, citat la anul 1663, siMarele VISTIER DUMITRU POIENARUL, care se insurd : Cu

CArstina, fata lui Vladislav slugerul.din Belcin (Bengesc),apoI, pe cand avea rangul de mare Pitar, cu fata luI

Amza Bdldceanu la 1668, cu care n'avu copiI. El a murit cdtresfarsitul secoluluI; ldsand patru copii: Vasile, MateI, carIavura urmasI, CONSTANTIN VORNIC Poe.naru care ereainsurat la 1711 cu Jupäneasa Päuna, si Maria sotia luiPreda Otetelisanu.

Din VASILE POENARU Vistierul, 1713, fiul cel mare al lui Du-mitrascu insurat cu Stanca G-recianu, se trage ramura nu-mità." Belcineanu, dupd mosia Belcin ce fusese luatàzestre de Dumitrascu, i transmisä fiulul sú. Vasile avu4 feciorl: Stefan, GHEORGHITA. medelnicer care avu 2 fiI ;

www.dacoromanica.ro

Page 437: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

394

1VIATEr Paharnic, zis VERDES din care derivä o ramura, azistinsä, prin fiul s'éti logofétul Dinu;

SERDARUL D'UMITRA§CO. Acesta avu 2 fiI: Iordache a carulsotie se cherna Manta, i CONSTANTIN t 1787, tatal pol-covniculuI DUMITRACHE t 1826. De la sotia sa Maria Bra.-,deasca, polcovnicul a avut intre alti copiI, 2 baetI : IOR-

DACHE, insurat CL1 Zinca Brg.descu i PITAR DUMITRACHECu Safta Malinescu, din care casätorie avu : pe MANOLACHEt 1890, Cu care se stinse unja Belcinenilor, si pe Zincat 1870, sotia pitaruluI Tanoviceanu.

Marele PAHARNIC MATEI POIENARUL, vornic de Dolj, fiul lulDumitrascu Vistierul i frate cu Vasile, e cel de la caredescinde familia actuala. El e dovedit prin acte din 1711,1713, 15, 20.., i a murit la anul 1730. CeI cincIsél : TOMA n'avu copiI, Constantin continua generatia deazI; Setrarul GHEORGHITA saù fratele séú RADU sunt trun-chiul ramureI zisa BalanoI; iar MATEI pieri ucis de Turd%

Bransa zisä BdMnoiü, derivd de la Radu saìi Gheorghita.Din ea sunt astàçli descendentiI : Alexandru, Constantin,D-na Iulian, i D-na Isvoranu (Crajova).

CONSTANTIN POENARU zis SCURTU mare Vornic, fiul 1111

MateI, avu de sotie pe Fauna (t 1731 la mosia PaurstI;poate de neamul Bujorenilor). La 1711 era mare Pahar-nic, 1731 Vornic. La 1719 si 20 impreuna Cu fratil sa,figureaza in lista boerilor Often'. (cl. I) din Banat: fiindVornic (ispravnic) de Dolj. (Tot intre ace0a gasim peIOAN i DIICUL «Pojenarul» pe atunci tineri. ProbabileI ereati fii unuia din fraff).

(La sar§itul sec. XVII, mai trkiaii 2 fratl Poenarl, fiI al luI Pa-raschiva, anume: MATEf, al cärui fiü PANA Poenaru e pomenit la 1711;

BARBU PAHARNIC Poenaru a carul sotie deveni Salomia Calugärita,§i care era f la 1711, ca i fiul set.HRizEA).

Vornicul Const. Poenaru a avut o fatä märitata boe-rul Toader Färcdsanu, §i fig Pe

CONSTANTIN POENARU lspravnic de Gorj la anul 1781(2 August), fiind biv-vel SLUGER, impreuna cu biv-vel-r-

www.dacoromanica.ro

Page 438: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

395

trarul BARBU Poenaru. Acest din urma maI fusese ispravnicsi la 1779. Constantin Poenaru avu dof fil:

PETRACHE Poenaru, insurat Cu o Arion, de la care avupatru copii Nae, Verona Daniilescu t 13 April 1899; Poli-xenia Bratianu; si IANCU insurat cu o 81Atineanu.

NAE POENARU, fiul cel mare al luf Petrache, se insuracu Maria Berindei, avand 3 copiI (act.): Vasile, fost majorIn cavalerie, Elisa Sailescu i Smaranda B. Riosanu.

DINCA. (CONSTANTIN) POENARU, mare paharnic, cel laltfiti al liff Const. insurat cu Manda Otetelisanu (Smaranda),a avut cinci copil 1. TOMA, casatorit Cu Luxita Bra-deasca *), avand fica pe Zinca Serghiadi; 2. Sevastita ;

PETRACHE POENARU (1799 1875), efor general alscoalelor si «director al scoalelor nationale», in 1840. Unuldin primiI profesorI al* colegiului St. Saya si om de o de-osebitä cultura. De la el a rémas Dictionarul Francez-roman, opera de mare valoare (1840). Are un loc in-semnat In istoria culture noastre in intaia jumétate a se-coluluI. Insurat cu Caliopi Hrisoscoleo, a avut o sin-gurá Smaranda Iacovaki t.

COSTICA. POENARO, fratele séú, casatorit cu FrusinaValeanu din Craiova, avand 2 fiI: IoRGu, decedat. siCONSTANTIN POENARU n. 1841, general de divizie, sefulstatuluI major general al armate, fost ministru de résboI.Oficer la 1861, s'a distins in campania de la 77278 laGrivitza i Tatargik; etc. Cäsatorit cu Maria Valeanu.

EVGENITZA avu de fill pe GRIGORE POENARU, f. CO-

lonel In infanterie, n. 1830. Casatorit cu Cleopatra Lecca,de la care avu fiü pe :

PETRE POENARU capitan, n. 186G; Insurt CU Maria Con-deescu Radu, n. 1898); iar fica pe MARIE, Casa.Cu C. Golfineanu.

Actuall Constantin, Grigore, Petre ; Vasile. (si ra-m ura BalanoiLl).

*) Familia Badescu, dupë numele vechiulul stremos al nea-mului, e tot o ramurä. a Poenarilor, in Craiova.

www.dacoromanica.ro

Page 439: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

POPESCU(VALACHIA)

Familie stinsä. la Inceputul secolului-nostru, care a datmai multi mari boeri si un Domn, i cunoscutä de prindocumente din sec. XVI.

Pe la anul 1580 träia boerul DUMITRU PAHARNIC Ot Po-pesci, (in doc. din 1538). Pare a fi tot din acéstá fami-lie, un contimporan al sai : VLAD logofétul, care avea desotie pe Caplea i mosie in NegoestI (1576).

In secolul XVII, dupé documente, avem douè ramuri :pe care le vom nurni a lui Antonie Vodd din Popesci,cea altà a lui Radu Cronicarul.

Ereaa doué mosii : Popestif din Prahova, de unde ereaAntonie Vodd, i Popestii din IlfoV, de unde cea altà ra-murd a lui Radu Vornicul.

Nu putem sti al cui fiú a fost Antonie Vodä, cu frateleséri NEAGUL POSTELNICUL din Negoesti. E probabil cà ailui Dumitru de care am vorbit mal sus, de si un doc. nedd a intelege peite cà ereF. fiú (?) al lui Nedelcu clucerul,fiul lui Radu din Floresci. S'ar putea in acest caz ca eisà fie o ramurä din Floresti (?). Tot ce e sigur, este caacéstä familie a stäpänit mosiile NegoestI i Popescif. Nea-gul paharnicul .11 gäsim in 1619 si 1633 ca postelnic ; in1629 si 1633 erea vel agd. El avu 2 copii: DANCIUL pa-harnic 1631, ginerele luÌ Paraschiva postelnic, fratele luiCernica Vornic ; si a cdruI sotie erea Chiajna.

SOFICA, fica luT Neagul din Negoesti, i sora Danciuluia avut de bärbat pe marele boer Radu Mihalcea, vel co-

www.dacoromanica.ro

Page 440: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

397

mis, fiul BanuluI Mihalcea (Cdndescu). O Intalnim intre1644-1671.

ANTONIE VOW,. DIN POPESTI, DOMII al ValachieI (1669-1672). Dupd mazilirea luI Radu Leon, cboerif cu totiIpreund fä.curd un sfat si aleserd pe Lin boiarid anumeAntonie Vornicul den sat den PopestI, i iserd sä le fiedomn, pentru cdci Il sciea toff Ca' estim om bun si(Ist. anon. a Valach. mag. ist. V, 372). El trdia tórte simplu, cumspun cronicele.

Acest domn persecutd si pedepseste pe greciI boeff cariguvernaserd tara sub predecesorul séti: spanzurd pe So-

Balasache scapä cumpérdnd pe Dorobantl ; larStroia vornicul Leordénu, cumplitul boer, e condamnat inurma stdruintelor Cantacuzenilor, la meirte. (v. Toma i Leor-deanu).

In 1672, boerii opozantI, cu Leordénu i sprijinitI de Pa-naiota. che Dragomanul, obtin mazilirea luí Antonie Vodd.

Fiul lui Antonie W. a fost NEAGU POSTELNIC din Po-pesti, pe care'l gds'im in acte la 1674. '= La 1631, inteundocumen,t al sotieI sale Necsuta, se spune cà erea deja t,si pare a fi murit lard urmasi. Ffica Princip. Antonie:

erea sotia luI Vodd Brâncovénu.

BoerI din PopestI avem inch* in sec. XVII pe : HRIZEAMARELE -VORNIC, fost vel Logofét 1626, si 1639, care móreIn çlilele luI MateI Voev, si pe care actele contimporaneni'l aratd ca pdrintele luI Udrea comisul 1655, si alsotia luí Dumitrasco vistier, 1655. El erea adversar allui Matel, fiind dintre boeril ce se luptard cu acesta laDudestl. (Sub domnia luI Ilias Vodd 1616 - 18, trdia STOICADVORNIC ot PopescI, boer In divanul domnesc).

RADU (POPESCUL) DIN POPESC1, boer mare sub MateI Ba-sarab il gäsim ca mare Logof& ot Popesci la 1634, siapoI ca mare Ban la anul 1643; iscdlit In mal multe

www.dacoromanica.ro

Page 441: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

398

chrisdve printre boeriI divanuluI. Rudd de aprépe cu ddn-sul erea :

CHRIZEA VISTIERUL, (fu! HrizeI vornicul ?), despre caffcronicele muntene vorbesc adesea dupe' 1650. Ast-fel sespune de fiul seri Radu, pe cdrid erea clucer, «Radul Clu-cianul feciorul Chrizel Vistierul din PopescI» :

RADU VORNICUL POPESCU, fost mare clucer, Logof6t, marevornic i apoI mare Ban CrajoveI. El e cel d'intdI carepòrtd numele de Popescu. La 1669 erea deja hoer mare,avdnd titlul de clucer, dup6 cum ne spun cronicele cá afost ldsat impreund cu Radu stolnic din GrecT, de atredomn, spre pazd la Cerneff. (cron. In mag.ist. V,139). PutinmaI tarditi, cronica il relatézd (id. pag. 144) in divan, Cu ju-decarea afacerilor de care erea acuzat clucerul Stirbeiù.

La 1715, sub domnia luI Stefan W. e rdnduit, fiindmare Vornic, impreund cu DrAghicI Strämbeanul sd ingri-jescd de conacele pregdfite pentru regele Carol XII alSuedieI, in trecerea sa de la Giurgiu pdra la Pitestl, deunde apoI craiul plecd. «teptil cu cal de munte, pdndIn tara luI, si nimenea nu Pail cunoscut...» (Cronica luI R. Po-pescu. m. ist. IV, 34).

In '1716 vornicul Rada, e trimes cu Serban pitar Greceanusd ingrij6scd de conacurile rdnduite pentru Hanul atarde la FocsanI ; pe care apol acestI boeri Il conduc 'And.la CernetT.

La 1717 e mare-Ban (v. Humurzache VI, 193, 194); iar in1719 se calugäri, luAnd numele de Rafail monabul, «..ffindvornic mare Eü Radul Popescu i viind la vreme de bdtri-nete, socotind cd ale lumil sunt tete desarte, clice el singurIn cronica sa, singur de bund-voie am cerut -vole de lamdria sa, si am mers de m'am cdlug-drit la mondstire laRadul Vodd »(n. 181. IV,218).

El serie cronica feirte amdnuntia, incepAnd de la Brd.nz-coveanu, pdnä. dupd Nicolae Mavrocordat si se aratd mareadmirator al lor, sub titlul : «Cronica téril românesi de Radavornic Popescu», publicatd in magazin istoric, operd binescrisd si de valére.

www.dacoromanica.ro

Page 442: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

399

El muri la anul 1728, de 78 anI; i avu un fiù BADEA DINPEDELESCIDRÌ pe care'l citézá cu tat5.1 séti (ca copil), undocument din 1673; si pe IORDACHE POPESCU Va Tornic,ingropat la Radu-Vodà, si citat Intr'un ,act din 1731 andmurise, al sotieI sale SAFTA, prin care ea dàrueste o partedin ClejanI. (mon. Vieros Arh).

Probabil frate (?) Cu Vornicul Popescu este: NEDELCUPAHARNIC POPESCU, care trAiape la Inceputul secoluIuI XVIII,si al cäruI fia era MATE! PAHARNICUL, Citat act. din 1701Putin maI tirzal (1726), intilnim In documente pe STATEPOPESCU vistier i sosia sa Safta. S'ar putea sa." fie fiul pre-cedentuluI, dar n'avern nicT o dovadd.

Fiul lul Mate!, al cdruI nume nu'l cun6scem, e tatäl adouä. surorI : Zoita si Maria, cnepéte dé fia luI Mate! Paha. -niculo.

Aceste cloud surorl ZorTA si MARIA Popescu, sunt ulti-mele descendente ale familiel. Cea d'antAI emigrà la anul1774 In Rusia, dupá cum se constatà pe actele procesululdintre ele. Maria muri la anur 1805.

Acésta avu o fiC5, SULTANA POPESCU, prin care se stinseacéstä mare familie. In 1805 erea Intre dinsele un intere-sant proces, In care se vorbea _de ate-0 trele, cumde filiatia pAnd la Nedelcu. Intre altele, Maria ,contestaacesteI din urind iegitimitatea. Sultana a murit se pare dup'd1830.

www.dacoromanica.ro

Page 443: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PRAJESCU(MOLDOVA)

Veche familie din Moldova, a arel filiatiune probatd in-cepe din al XVI secol (1600), si din care esirà mail multiboerI insemnatI. -

LUPU PRAJESCU mare clucer, avea de sotie pe Safta nepoataluI Simeon StroicI, care si boteazd pe fiul luI Prdjescu. Inurmd el mosteneste 1ntreaga avere a luI StroicI, caren' avu copiI. A rémas un zapis (inscris) din anul 1600,prin care acesta 11 ddrueste satul MicldusaniI cu tiganiIdupé ansul, luI Lupu.

NICOARA PRAJESCU, boer 1nsemnat, vel vistiernic al Mol-doveI la anul 1610 (7118 Ghenar 16), Impreund cu Boul,etc. El primeste la 1606 fiind vel Logofét, de la Ere-mia Movild Voev. stdpanIre peste mal multe pärti de mo-sie din Scheia i Oborocenl (13 April. 1606) si peste Stet-canI din Roman, vechea mosie a familieI. (Documente. de laAcademia rom.)

VORONTAR (sail Varnotar) PRAjEscu, este trecut In listaboerilor mari de sfat ai MoldoveI, In anii 1606, 1607 si1619, ca mare Comis al Mold. (v. Uricar, tom. XVIII).

SAVIN PRAJESCU, vel vornic al tériI de jos, se afld printremostenitoril HatmanuluI Esaia BaIica, care asase o avereimensd, impreund cu Lupu Prdjescu, Cu Ionascu si Ste-fan PrajestiI. IONASCU Prdjescu erea vel postelnic.

STOLNICUL STEFAN PRAJESCU, pe care'l gäsim Cu titlulde mare stolnic In 1610-12 (7118-20), a avut 2 fiI. Elcumpérd de la un Petriman o mosie, pentru care a rémasmArturisirea boeruluI Pavel parcalabul de Orhei i altil,

www.dacoromanica.ro

Page 444: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

401

din anul 1606. (Docum. Academief.) CeI doI feciori a): s'efaú fost : Gheorghe i loan.

GHEORGHE Pfajescu, la anul 1641 scrie un zapis al séil,In roman este.

Despre IoN PRAJEscu vorbeste letopisetul MoldoveI laanul 1651, cand se face nunta ficel lul Vasile Lupu, Ro-xanda, cu faimosul Timus, sHatman al Cazacilor. CAt timpHatmanul stete la Iasi: «nepotiI luí Vasile Vodà, feciorillul Gavril Hatmanul i ai luI Giorgi si den feciorii de 'Do-er)" de teard, NiculaI Buhus si Ion Präljescu, to(f acolo inCehrin pentru Timus erea zAlog....» (Miron Costin. let.Cok. I, 322).

In domnia luí *teränità Vodà fiul luí Lupu, (1659), ve-nind Mustafa Pasa de Silistra la Iqsi, letopisetul ne spuneCa' el acuzd de hainie pe Domn, pentru luptele ce avuseseCu Constantin Voev. al Munteniei i cu Cazacil, iar Pasa:«la plecare ail ales dintre totI boerii pe Toma Vornicul,pe eptilici Hatmanul si pe PRAJESCUL VORNICULluat in pazd ; i panà n'ail dat cate-va pungi de bani nu

slobozit pe acestI boeri, lush' de la marginea tériI....»Costin M. p. 370). Pasa, in urma reclamatiuneI luí Ste-

fan, fu chemat la Tarigrad, i d'abia sapà de a fi deca-pitat pentru acea faptä.

DUMITRWO PRAJESCU, erea biv-Postelnic la an. 1673, candcàpätä dreptul de a face un pod peste un rlil pe mosiilesale, fiind in proces cu boerul Haläsescu. (Doc. Acad.)

E de observat starea inflorifoare in care gäsim aceasa fa-milie, prin multI din membrii eI, in jurul anuluI 1600, side atuncI pand in secolul actual.

In zilelp noastre : IANCU PRAJESCU, t 1895 in varstä de104 anl. Insurat Cu Profira Negri, are doué fice, descen-dentele actuale ale familiel : Sultana cds. cu C. Miclescu,Maria cu Ant. Doiciil.

www.dacoromanica.ro

Page 445: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PREJBEANU(VALACHIA)

Familie originard din Oltenia, Inca de prin inceputulsec. XVII, avand ca mosie satul Preajba din Romanati.

Boerul PREDA PREJBEANU, la anul 1720 erea capitan deplash' in jud. Romanati, dupé cum relateazà rapoartele ad-ministratiuneT austriace. (Hurmuzache, Doc.)

Pan PREDA PREJBEANU, de sigur fiul sétt, mare PAHARNICin divanul Valahiei la an. 1775 sub Voda Ypsilanti. (Doc.Ureche. etc.) Tot «paharnicul Prejbeanu» erea ispravnic deArges la 1782, Ianuare 4.

PAHARNICUL ION PREJBEANU, In actualul secol, erea in-surat cu Eufrosina fica Profiref Kretzulescu, a lui Serezli.El avu copiI pe; Elisabeta C. Vidrascu, Profira Catuneanu,

MATE! PREJBEANU, insurat Cu Haritina Lahovary,avand o singura. fata : Maria Scarlat Yarca.

Rana. In zilele noastre träiaïl la Caracal : MMALACHE

PREJBEANU t; 0 .fratele s 'el PREJBEANU, fost inalt ma-gistrat, care avu 4 copii : Zoe casät. Jianu, Caterina Quin-tescu 1-, Constanta Jianu, si IoRGu Prejbeanu, ultimul des-cendent al familia

Mai sunt alti, in Oltenia, carI ail uzurpat numele dupémosia. Preajba.

www.dacoromanica.ro

Page 446: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PRISICEANU(VA LACHIA)

In divanul boeresc al 1111 Stefan Vodá. Cantacuzino, laanul 1714, se aflà ca vel CLUCER SERBAII PRISICEANU (doc.din 15 Iulie 1714). Peste putin timp (1716), atunci cu venirea«catanelor» Austriace In tara sub comanda uniff. Mihul,venind o parte din ele spre Pite§tI: cfacea multe rele,afará de jafurile ce facea, i boerii numiti aú omorit, peSerban cluceriul Prisiceanul, pe Grigore Vladescul vistier,0 pe Preda postelnicul Isvoranu, 0 pre alp multf». (RaduPopescu vornic; Cronica magaz. ist. IV, 55).

In lista boerilor cafi ail contribuit cdtre administratiaAustriacd, se aflaii la 1719 in Dolj : PARVUL PIUSICEANUL

ERBAN, acest din urmd probabil fiul celuI ucis sub Ma-vrocordat de Nemti. (Hurmuzache; doc. tom. VI).

In actul pentru desrobirea vecinilor din Moldova, dat dePr. Constantin Mavrocordat la 1749, intre altI boeri i ch.-lugärT. iscäliti e i: rpuT6ptoc; Ilopauxavoc eälugär, poate dinaceastá familie, inrudit cu cei de sus.

Boerul PRISICEANU (poate Serban II): a avut de sotie lainceputul sec. XVIII, pe fica paharnicului Dräghicì Brätä.-§anu, din care se náscu apoI: BARBU PRISICEANU (1760).

Din aceastà familie, originará de prin Oltenia, mai existáInca descendenti autentid.

www.dacoromanica.ro

Page 447: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

PROROCEANU(VALACHIA)

Aceastä familie, stinsä in secolul trecut prin cel mai cu-noscut din membrii ei, a existat in decursul intregului secolXVII. Ea este o ramurä din familia BXL/cEANu; i avea vecheproprietate satul §erbäne§fi din Olt, intre documentele andgäsim notele de mal jos. (in archiva St. doc. cit).

La anul 1600 se citeazä boerul DUMITRU DIN Pnonocf, amin-tindu-se in acelaq an de sora sa care murise inainte de aceadata, MARIA Cälugärita. Pärintele acestor doI nu e arätat.

Mal târqiu, in zilele lui Matel Vodd Basarab, träia DRAGULINlogofétul din Proroci.

In fine, o filiatiune scurtä se stabile§te de la :RADU CLUCERUL, boer din Proroci, dovedit impreunä cu sotia

sa Anca la anul 1654; mal adeverindu-se Incà prin acel docu-ment cei doI fil ai lor : DUMITRA§CU - §i

PAPA POSTELNIC de Proroci, insurat cu jupaheasa Maria, caredupä moartea sotului el, se cälugäri sub numele de Marta Mo-nahia, dupà cum aratà un act din 1695 (acela§I doc. Arh.) candträia ined.

DoI fill al' se, la acea data (1696) muriserd deja. Ereati :IORDACHE §i PREDA; un al treilea erea in viatá, ì anume boerulPAPA. PROROCEANUL.

Dupä. anul 1635, intre do cum entele mon Astirei Ho rezul (ArchivaStat.), intalnim pe Jupâmeasa ELINA Pioroceanca, sotia lui DRA-GOMIR vel-vornic, din aceastä familie.

PREDA PROROCEANUL marele odpitan, este bine cunoscut incronicatérii din timpul domniel luI Brancoveanu, Ia anul 1693.El erea fit al postelnicului Papa Proroceanul, cum am vklutmai sus. Impreund cu Baläcenil, de la 1690 eland Nemii cugeneralul Heissler veniserd in tard, Proroceanu erea din partea

www.dacoromanica.ro

Page 448: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

405

lor. «Haisler generalul mergênd spre Bucuresti, trimestnainte pe Magne Groful generalul Cu o seamd de oaste cä-lärime, cu d6nsul impreunä erea Preda Proroceanul i MateIBäläceanu véru-s6-5, povete fiind cel alt Balaceanu Constantintot erea cc Haizler.D (Radu Greceanu. Cronica). Dupä ce ve-nirä in Bucuresti, povesteste cronicarul cá luarä de la Drä-gänestl pe doamna lui §erban W. Cantacuzino : gfiind dincei ce erea cu Constantin Bäläceanul, anume Barbul Bädeanu

Preda Proroceanul vëru-s60.»La 1683, Constantin Cantemir domnul Moldovel, voind

dea jos pe Brancoveanu, aduse la sine in Moldova, pe boeriipribegi din Ardeal, intre earl: Preda Milcoveanul, Staico pa-harnicul, Preda Proroceanu si altiT, trimit6ndu'I la Poartä säpârascä pe domnul. BrAncoveanu W. afländ de aceasta, tri-mese daruri i bani la Poartä, iar in schimb avu pe aceiboeff legati in lanturI, i aducêndu'i la Bucurestl îijudecä demal multe off in divan, dupä care Staico fu spänzurat afaràdin Bucurestl, Preda Proroceanul la Rusl, iat ceI alti trei furápul in Ocne.

Cronicarul descrie cinn Preda Proroceanul erea imbräcatdupä moda occidentalä de atunci, cu perucä albä, l cisme res-frânte : gportul cel Nemtesc (saii sá zic nebunesc) ce'l purtaPreda de Proroci, cà avea chica (coafurä)nemteascd..., si cis-mele cele nemtesti cu pinteni lung', ce le purta....D (magazistoric, t. V p.120).

Dupä ce fuseserä prins1 in Tarigrad i adusI in fiare la Bu-curestI, domnul dupä ce'I mustrd, ordonä sä fie dusi la mo-nästirea Snagov ; iar Milcoveanul, laxa i Hatag la ocnä., deunde se liberarà peste un an. <Wag trecut multa vreme,pe Proroceanu trimes la Rusii-de-Vede de spa nzuratla 4iva tärgulul ; asisderea si pe Staico adus inteo no apt eIn tärgul din afarä. al Bucurestilor, si spänzurat in sli detärg *). Acest sfärsit aù luat acest1 boerI...».

Prin Preda de. ProrocI care n'avu copi1, se stinse aceastäfamilie.

*) Dupi pravila tèrif, ce se citi cu ocazia mustrarii lor, in divan:«Boiarul care va umbla in potriva Domnului si a Vérii, sg.'1 spánzur

sa"I faca spanzurgtorile mal inalte cu un cot de at ale oamenilorprosti...»

www.dacoromanica.ro

Page 449: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

RACOTTA(VALACHIA)

Familia Racotta deriva din familia Lecca, i anume1VIARELE ARMAS GHINEA RACOTA, erea fratele Spatarulul

Lecca (tatäl ILA Preda), si ambiI anepotI luI aga Leca desub MihaI Vv.», dup6 cum arata precis un document dinanul 1620. (docum. fam. Ghika, acad.) Ghinea Racotta careerea biv-mare Armas la anul 1620, fiind frate cu spatarulLecca, erea ast-fel fig vestituluI agà din timpul lui MihaI. Nustim insa in ce imprejurarY a luat numele de Racota ;poate dupé o mosie sail o simpla porecla.

Urmasul sal traia In acelas secol : FIERA RACOTAMARELE VISTIER. La anul 1683, din ordinul lui Serban Vodaerea insarcinat cu hotärarea mosiilor luI MateI aga Fili-pescu din Teisanl, i ocinele ce se vor gasi. (Doc. Arhiv.St. mon. Viero§).

Urmasir acestor vechl boerI, descendentI In zilele noas-tre aI familieI, aü rën-ias fratiI Racotta ALEXANDRU

(1819 t 1899) fost militar ; HARITON t, fost prefect ; t COS-TACHE, t IANCU, oficeri in cavalerie;

VASILE RACOTTA. (act.) al cincilea dintre fratl, fost CA-pitan de cavalerie. Ca'sätorit cu o Romanescu (t), are 2copil : NICOLAE Racotta, si o fica maritata cu GeorgeGolescu.

www.dacoromanica.ro

Page 450: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

RA COVITZA(MOLDOVA VAL.)

Familie mare din Moldova, i care dete fériI malPrincipi. Ea se afid printre boerii MoldoveI, Inca din se-colul XV sub Stefan W. In privinta nameluI, iata cespune C. Sion : cadevérata porecla a Racovitestilor esteCehan, poreclit Racovitza, pentru cä strébunulRacovitestilor batranl, Inteo bejanie fiind fugita maica-sacu el Ingreuiata, nascut In fundul Racovel, i dinbotez pentru pomenire numit Racovitz5.». (Arh. Mold.p. 295). Dam aceasta ca simpla traditiune care a rémasIn neam. Mal multe mosiI cu numele de «RacovitestI»aú fost stdpanite de aceastä familie ; iar sub Stefan celmare un strémos al lor se distinse In résboae, fiind rés-plait de domn.

Mamie Logofét PAN PETRU RAcovrrzk, ocupà aceastamare demnitate a MoldoveI In prima jumétate a veacululXVII. La anul 1651 el muri si fu ingropat la biserica dinBodesfi (Neamtzu), zidità de dansul i unde se afla i e-pitaful sai. Tot acolo se aft" Knezina Ileana, sotia sa, dela care avu dol fif, pe boeriI TOADER i ZOSIM Racovitza.(Ep, Melhisedec. Not. din M. etc.)

NICOLAE RACOVITZA. MARE LOGOFÉT, la anul 1673 In timpulluI Petriceicu W. sub care erea cancelar al MoldoveI, Vi-zirul aflandu-se In tara In asteptarea Polonilor cad trmesla Petriceicu Voda de aa cersit zalog boerI. Ci ail trimesPetriceicu W. pre Nicolae Racovitza logofétul, si pe Ia.;nascu Bals vornicul de tara de sus si pre Caraiman ca.pitanul..?. (N. Costin Letop. t. II, pag,. 9)

www.dacoromanica.ro

Page 451: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

408

Fiind ast-fel ostatid, furä. réi.1 trataff de Turd, cumspune tot cronicarul.

Marele VORNIC ION RA covia-zA, (fiu ? frate ? al preced.).boer Insemnat al Moldovei, ca mare Vornic. El avu desotie pe fica luI Toma Cantacuzino din Moldova, si malmultI copit Dupd cum ne transmite Neculce, el erea aliatca Const. Cantemir, sub care träia (1685), fiul sétiavänd de sotie pe Safta fica luI Cantemir; si tot acestabotezase pe un fiii mai mic al lui Racovitzd (v. letop. Mold.II, p. 248). In afarh de duoé fete: Tofana a spataruluI IlieEnachi, si N... sotia luI Cäntacuzino Deleanu; marele vor-nic Raeovitzd a avut doi Iii, din carI se desacurà douébranse: Dumitr.asco si Mihal.

HATMANUL DUMITRWO Racovitzä, e me.ntionat adeseade cronicarI in timpul domnieI luI Grigore Ghica In Mol-dova (1627-33). Asa, dupe' venirea acestuI principe, ellash' demnitatea de Hatman tot lui Racovitzä, care «el-ealipsit de nädejde ca sà mal aibä vr'o milä de la vre-undomn stréin, socotind cá va fi In prepus pentru frate-seiMihaI Vodä.... dar ail rémas Dumitrasco Hatmanul hodinit,si la mila domnuluI cu tot neamul luI, avandu-i In cinste

dragoste». (letop. III, 160). In urmd, Racovitzä cu aju-torul unul corp de Tätaff 110.'6 prin Basarabia si Mol-dova in potriva aceluI domn, dar fu prins, tovardsil sélaspru pedepsitI: «...dar Grigore Ghica ca un milostiv siadevérat crestin, nu c5 fäeut vre-o réutate,.... ci peurmä. ertat»... (Amiras. t. III, 167, letop.) Lupu Drägu-tescu, partizan al séii, fu Insd spänzurat, i chiar In aceazi muri si Hatmanul Racovitzd «la care s'ail arétat dreptiudetul luI Dumnezeil» (anul 1728).

La anul 1694, el erea vel clucer In Valachia, cu caretitlu 11 gäsim iscàlit inteun document (15 Oct.) pentru a-sezäméntul monast.. Sinaia. (doc. mon. Sinaia). La 1715 eHatman al Mold. Copii s'ef i aI sotieI sale Ifinca Canta-cuzino,. aù fost : doué fete, sotiile luI G. Bals si IonBogdan vornicul; apol, Radu, Dumitrasco

www.dacoromanica.ro

Page 452: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

409

MARELE VORNIC RADU RACOVITZA. (1708-1762). La 1727Grigore Ghika intarind pe tatal sèú ca Hatman, 11 facepe dênsul vel jicnicer, si pe Bogdan cumnatul séii, me-delnicer ; lar apoI 11 numeste staroste de Cernauti, in semnde lncredere. In 1743 ca mare vistier 'al Mold., sub IonMavrocordat, e trimes de acesta ca impreuna cu Hatma-nul Razu i cu Vornicul Em. Costaki sá meargä la Con-stantinopol spre a arata PorteI ca e iubit de tara, si acontrola cheltuelile agentilor : «fiind-cä cerean barn' neln-cetat si nu se mai säturail». Boerii, In aranjarea aface-reI promiserá banl Vizirului, lucru care la intoarcerea lorIn tara supä.'ra pe domn, mai ales cand veni un bumbasirspre a incasa baniI; boeriI furà pusl la inchisoare i silitla rèspunde baniI, pe carI Mavrocordat nu voia sa'I pla- -teased. Nu mult dupé aceasta, Principele fu mazilit.(Fotino. 1st. t. III, p. 104) Radu Racovitzä la 1750 e marevornic. In 1762 zideste monastirea Raducanu (T. Ocna)din jud. Bacàú, dupa numele sel. Pe peretele bisericeIse citeste sub o rugaciune-inscriptie, i versurile :

aAprés avoir reglé les fortunes publiques«J'ai donné des le9ons aux plus grands politiques».

(Ep. Melhised. Not. arh. din M.)

Radu Racovitza, lasa numai trel flee, Fratele sal*:VORNICUL DUMITRACO R. e stabilit in Valachia, unde'l

intalnim pe la anul 1782 ca mare vornic al Ora de sus;ca mare logofét la 1775 ; ocupa mal multe demnitatIsub domniI FanariotI. Sotia sa erea Despa Palada, de lacare se ndscura : o fata, care luä. In casatorie pe IstratieCretzulescu ; si un fill, de asemenea numit : DUMITRWURacovitza saú Dumitrache, mare paharnic la anul 1783;iar la 1814 mare-Vornic al ValahieY, sub Voda Caragea.(v. urmasiI mal jos pag. 412).

Mare CLUCERUL IoisaTA. Racovitzd, al treilea fin al Hat-manului Dumitru, avu de sotie pe Elena, fata boeruluIRazu, avand dou6 fete.

Al doilea fin al Vorniculul Ion Racovitzà de la 1685,fratele HatmanuluI, erea:

www.dacoromanica.ro

Page 453: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

410

Pr. MIHAIL RACOVITZA W. Cehan, domnul MoldoveI Intrel randuri : 1704-5; 1707-10; 1716-1727; apoI In Valachia1730-31; si 1741-44. In total domni de 5 off, cam 17 ani.

Cea d'Antaid domnie la 1704, o perdu prin cererile enormede banl ce venead de la Viziri. In cea de a doua, el seuneste Cu Petru cel Mare, ca i Brancoveanu, spre a sescdpa de intrigi. Regele Carol al Suediei ins5. 11 semna-leazd Portei, care'l mazileste in Noembre 1709. A. treiadomnie a sa In Moldova, tinu mult pe acele timpuri, peste11 aril'. Racovità bate o armatà de germanl la Ceatuial'Ang5. Iasi, ajutat de o trupd de tätari, i decapiteazA pecomandantul lor Ferenz. Nemtil fiind in résboid cu Turcii,cäutail a prinde pe domn, dupà." ce prinseserd pe Nic. Ma-vrocordat al Munteniei, dar trupele lui Ferenz furà invinse.Ca administratie, unil cronicari se plâng de birurile enòrmece pusese Racovitzä asupra Moldovel, si de cheltuelile cefácea. In general aceastà domnie a lul fu nenorocitA, dinmulte cauze ; poporul chiar se aliase intr'un timp cu Nemtilcontra domnului, credincios Turcilor, ridicând chiar com-petitor la domnie pe Vasile Ceaurul.

Venind In Valachia peste un an (1730), fu acuzatInchis la Constantinopole. Gratie schimbArel vizirului elscdpà. C. 1Vlavrocordat platise sume enorme ca el sd fieomorit : Turcii luarà banii si se multumirá exileze laMytilen. (Xenop. V, 68).

Peste 10 ani e din nod domn, timp de vre-o 3 ani.Mihail W. Racovitzd avu doué sotii : pe fata lui Const,

Cantemir, i apoi pe a Dediului spdtarul, boer viteaz, deneam Albanez, si care servi adesea pe ginerele sèd.

Safta Cantemir, care fusese numai logoditä cu P. Costine (lath' In cdsätorie 1121 Racovitzd la 1768, el fiind marecomis, i apoI stolnic : cnumal cá n'ad avut parte, cd

trdit mult cu dénsa, i i-a murit fid-sa domnita Saftalui Cantemir.» (1. Neculce, cron. t. II, 233).

De la a doua sotie avu insä. 6 copii. Fete doué : sotialuI Scarlat Ghika si a boerului Negel. adeti : ConstantinV., stefan V., Ionità si Mihail.

www.dacoromanica.ro

Page 454: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

-411

CONSTANTIN VV. RACOVITZA CEHAN, domni de d01.16 Orica principe al MoldoveI : 1749-53 si 1756-57; si de douéoff. al ValachieI : 1753-56, si 1763-64. In Moldova jamésuff pentru reimpoporarea cu eel emigratI, mentinândtotusl impozite marI. Tot el retrase Lin imposit asupracvdcAritulnf», pe care 11 desfiintä prin afurisenia a patrupatriarhI, in fata poporuluI adunat la IasI. Mai multigreci adusI de densul, nemultumirà pe boeriI românI, pentrucare vre-o 100 emigrarà peste granite.

In Valachia intampinä multä resistentd din partea Can-tacuzenilor si a luI Dudescu, carI färd cauzd,contra la El inchide pe Mihaiil Cantacuzino ; dar putindupd aceia moare, dupä unii de o indigestie, dar in rea-litate oträvit de dusmanil s61, (1764), care sustinead cd s'aoträvit singur in delirul frigurilor.

Fratele séCi Stefan îi urmä la tron in acelas an.STEFAN RACOVITZA. VOEVOD, principe al ValachieI 1764-65.

Grecul Stavarache, Capukehaia al ambelor Off la Tarigrad,avea o mare autoritate la poartä, luand o multime de buffde la domn. El sustine pe Racovitzd, Indemnându'l la maImulte marI greselï. Sultanul primi plängeff, si In acelastimp dorind la comorile luI Stavarache, mizerabilul grecfu gatuit.

Racovitzg fu inlocuit, cu toate incercärile sale de a sementine pe tron. El avea de sotie pe fica HatmanuluIC. Ypsilante.

IONITA RikoovITA., fratele séil, al treilea din fil luI MihailW., avea de sotie pe Smaranda Mavrocordat ; iar

Beizadea MIHALACHE RACOVITZA, fost mare DRAGOMANal Portil otomane, crea cel maI mic din fratI. Insurat cu oSutuleasd avu foarte multI copiI. La 1815 (Oct. 13) e in di-vanul ValachieI ca mare logofét al tériI. de sus, etc.Dintre copiI :

a) ALEXANDRU RAcovrrzA, cdsä.torit CU Anica Golescuavu maI multi copiI : o fatd Ca'sätoritä cu Träsnéa, ElenaCU generalul Dr. C. Davila, CONSTANTIN, MITICA 0 ALE-

www.dacoromanica.ro

Page 455: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 412 -

XANDRU Racovitzà, Felicia, si Zoe Grant ; represen-tantI aI ramurei de aci.

GRIGORE RACOVITZA, insurat Cu Cleopatra BrAiloiti.NICOLAE RACOVITZA, avu un singur bAiat, pe NICOLAE

Racovitzà, care la rAndul sai avu 2 fil : Ioan si Iacob,ambii decedati. IOAN Msà trei bäeti : IOAN, cdpitan deinfanterie, MIHAL cdpitan de artilerie, si DIMITRIE. - Iacobfiul al doilea al lui Nicolae, t, are 2 fii : GEORGE, procuroral trib. Vaslui §i CONSTANTIN, cApitan de artilerie.

IANCU RAcovrrzA., alt fiii al lui Beizadea MihAitä, seinsurA cu o Damari. Cel mai mic dintre frati, a fost p6.-rintele Meletie, care dup6 cum se vede s'a cAlugdrit, s'i fuapoi arhiereil la Sf. Spiridon.

SPATARUL CONSTANTIN RAcovrrzA, fratele preced. siunul din fii lui Mil-164A. A fémas din 30 Martie 1815 oanafora a boerilor catre domn, prin care se dovedeste ve-chimea si stäruinta neamului Racovitesc : qdrepti fil al pa-trief acestia si cei adevérati p6mAnteni evgenisi», in urmacererii boerilor spAtari Constantin si Iancu Racovitzd sieel alti fratl al' lor.

Domnul prin semndtura sa, face recunoastere acelei anafo-rale, pAstratA in familie. In ea se mai spune cA : (...toatemosiile ce ati avut neamul Racovitesc in coprinsul Mol-dovii, Pail jertfit dupA vreme spre inzestrare monAstirilordin pAmAntul acesta ; cum poveluesc intru aceasta bri-soavele....».

SpAtarul Constantin R., a avut doi fii : GHEORGHE, (1800-1864), sotie Maria Veneri, t färd bAeti; si

IOAN RACOVITZA., n. la 1797, t la 1854, care insurat cuSmaranda Alcaz, avu doi fil : NICOLAE, n. 1830 t 1894 si :

GHEORGHE I. RAcovrrzA., näscut la 1839, mare proprietarla Jai. Are fiii pe: Emil, RACOVITZA, n. 1868, doctor instiinte. In 1898-9 face parte din importanta expeditie bel-gianA de explorare antarticA, cu vaporul Belgica.

La biserica Coltea din Bucuresti e ingropat DUMITRWO

www.dacoromanica.ro

Page 456: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 413 -

fiul 1ui Dumitrasca, din ramura cea altà a familieI carelocuia In Bucuresti. O inscriptie modernA dice: cMor-mantul familiel princiare Racovitilor. In care repausaALEXANDRINA K. Sutu näsc. Racovitzà, reposatà la 2/14

Aprilie 1866 in BucurestI, cu top' fratii 'si surorile el, tatalséü Dumitrasco Racovitzd, mdsa Smaranda ndscutä. Ypsi-lanti, matusa sa Luxandra Vaareasca nascutä Racovitzà.Erijat de fiul rep. Luxandra R., Grigore K. Sutzu.».

Tot acolo se aflà i mormantul de asemenea cu in-scriptie, al polcovniculdf D. Racovitzà, cel din urmä dinbransa sa.

www.dacoromanica.ro

Page 457: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

RIOANU(VA LACHIA)

Boerul BARBU RIOSANU (1Ryesanul»), la anil 1719 si 1720erea Ispravnic in judetul Gorj, dupé cum dovedesc ra-poartele i listele boerilor Olteniel din timpul ocupatiuneIimperiale Austriace. In 14 April 1732, erea MARE CAPITAN,Si'l gäsim intr'un document semnat In de vorniculSèulescu de Gorj, c6tre CornestI, cu recomandatia ex-presd sà." nu maI Impresoare mosia luí iosanu, fiind ré-masI In judecatd. (v. Hurmuzache, Docum. tom. VI; §i ale Aca-demieI). Se zice cà RioseniI s'ar fi trdgand din Radu Ca-lomfirescu, cdpitanul luí 1VIihaí.

In 1745, DRAGHICI RIOSANU zdlogeste niste TiganÌ pen-tru ban] Imprumutaff. (8 Sept. 1745) fratilor se : CONS-

TANTIN Si RADU RIWNUL. (Doc. Academ. r. an. 1745).Din bransa principald de la Crajova, descendent din

Barbu i fiul sal Radu, trdia la inceputul secoluluï: boe-rul RIOBANU, care Insurat cu Uta Otetelisanu, a avut co-piI pe : IONITA Riosanu, a caruI fic5. e Zoe ; MarghioalaUrdäreanu ; CANuT Riosanu t, care are fid pe : BARBURIOBANU (act.), cdsältorit cu Smaranda Poenaru, avAndrnai multi copiI.

In BucurestT, dintr'o ramurà a familieï, erea RIOBANU

fost paharnic, crescut de Vilara consilierul intim al luiVodsä. Bibescu. Cdsdtorit cu Zoe Isvoranu, erea inrudit cuCotofeniI i SlàtineniI; i avu ill pe: MIHAIL, i ALE-XANDRU RIWNU, avocat, casät. cu Zoe Porumbaru ; avandfiü pe : GRIGORE Riosanu, si 6 fice.

www.dacoromanica.ro

Page 458: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ROSETTI - (Bibica)(moLnovA)

Origina familieI acestea de sigur e inrudità cu a celoralti Rosetti.

Origina adevératd a ambelor familii, deosebite Incá acum300 de aril', e italiand, i refugiatd de secoli la Constan-tinopol. (v. Rosetti).

Cel d'Antdi cunoscut dintre acesti Rosetti in Moldova,e LASCARIS ROSETTI, pe la 1629, insurat din Tarigrad cufica luI loan Cantacuzen, Bella. Pal al lui Lascaris, careerea renumit la Constantinopol prin averea i calitdtilesale, si care a fost mare Logotet al Patriarhatului, erea

Pr. ANTONIE ROSET VODA, Domn al Moldovel de la1676-1678; fost sluger-mare sub domnia lui PetriceicuVodd, cdnd erea numit «Kiritä Draco». El acu imbund-titiri orasulul Iasi, unde intre altele aduse apa prin oale ;

domni cu bldndete. Nu putu insd sta pe tron mai multde doi ani, cdci fu silit pArdseascd, din cauza opo-sitiunei boerilor. Erea contimporan cu Cuparul Roset, ca-pul celei alte familii a Rosetestilor. Din patru co0 ceavu : Alexandru, cel mare, muri fdrd copil ; GEORGE altreilea avu numai o fatd Fauna, cdsä.toritä cu fiul luiSerban VodA Cantacuzen la 1709; ELENA, se mdritd Cuun Rangabe ; iar

IoAN ROSETT, fiU1 al doilea in vdrstd al lui Anton Vodd,insurAndu-se cu Elena Mavrocordat, avu 3 copil: Mariamdritatd cu Const. Sutu ; MIHAIL, mare spdtar in 1739(t 1741), färä copii ; i Nicolae. loan Rosetti a muritIn 1722.

www.dacoromanica.ro

Page 459: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

416

MARELE SPATAR NICOLAE ROSETTI, cunoscut prin 1753Cu acest titlu, e fiul luí Ioan. De el se stie cd a avut 3copil : Eufrosina, al cdruI copil erea Principele (?) Manuil ;COSTA.CHI BIBICA9 vel Postelnic in divanul luf Gr. Cali-mah la anul 1767; si

SCARLAT ROSETTI Saq Carol, supranumit BIBICA, de undederivd supranumele acestel familif. Carol Roseti erea ar-

mas mare in 1758, pe urmd fu mare spdtar i apoI Dra-goman al PorteI, In anul 1812, si in acelas an trimes alDornnulul la Poartä. Intr'o scrisoare cdtre regele PrusieI,Boschiovicf spune cà agentul de atunci al HospodarulufValachiel, anume Bibica, fusese disgratiat i trimes in exilla Angora, pentru cd ar fi intrigat In afacerile PatriarhieI.FranceziI aveail in el un bun prieten. (1812)

Von Miltitz, intr'o scriseire care reg. PrusieI, din 10Aprilie 1821, zice de moartea lui «Acelas principe(al Mold.) a omorit Cu propria'l mând si in felul cel maIgrozav, in momentul cdnd se declarase rebel, pe boerulBibica, un bdtrân respectabil in toate privintele, care ifdkluse sfat pe fatd in potriva partideI funeste pe carea luat'o » (N. Iotga ; Fragm. ILI, 674.)

Fiul luf Scarlat Bibica a fost: IoAN BumcA-R. (1750-1840),care avu cu totul 10 copii : Constantin, George, Scarlatsi Alexandru; si 4 fete.

Beldiman in Tragodia sa, spune ed. Bibica se purtasecu cruzime In timpul Eterief, fiind ispravnic de Piatra,Il criticd Cu violentd.

GEORGE BIB.-ROSETTI, fiüi luI Ioan Bibica, intrând Inarmata austriacd se distinse pdnd la gradul de general-major, cu care grad muri in 1875 la Viena.

CONSTANTIN, fiul precedentuluf, e tatd1 ColoneluluI VA-SILE BIBICA-ROSETTI, n. 1839. A luat parte distingându-seIn campania romand-turcd din 77-78, ca colonel de cava-lerie. t 2 Aprilie 1899 Bucuresti.

ARISTIDE, fiul mal mic al WI Ion Bibicd, (n. 1802)cdsätorit Cu Ortensia Ghyka, locui mult timp in Grecia siavu 4 copil: 3 fete, si pe GEORGE B.-ROSETTI, inginer.

www.dacoromanica.ro

Page 460: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ROSETTI

Familie In Moldova din secolul XVII, venitä din Con-stantin- opol unde erea reputatá printre cele mal. nobile.Origina el este italiand din evul mediti : pe la 1310 a pieritIn luptele lui Henric VII cu cetätile din Italia, Intre cariFlorenta i Roma, cavalerul Rosetfi, din partida adversdImpératuluT, a guelfilor. In Italia maI existä. Inca o ra-murd a familiel, care a dat maI multi oameni celebri Inlitere si arte.

Cea altà bransä din Moldova, care mai tarcliil se numieBibica», erea fàrà Indoiald despartita din aceasta depe la inceputul secolului XVII.

Pe la 1650 erea cunoscut In Moldova : CUPARUL Ros=,care a jucat un man. rol pe timpul dorrmilor din epocasa. In timpul lui Eustratie Dabija W. si Duca, erea boe-rul cel maI cu vazä la Poarta Otomafia si de multe orimergea In soliile pentru alegerea Principelui, demnitatece ar fi putut orI i cand sä, aibd pentru sine. Sub Cantemircel baträn, formase un fel de partida In jurul séü i alDomnului, prin marele renume ce avea ; i tot prin stäru-intele sale facii sa se ucidd Miron si Velicico Costin.

Urmasil acestora Isi r6sbunà ral sub Constantin Duca,aSupra caselor luI Iordache Rosett si a Hatmanului Bogdan,partizanul sal. Sub Antioh W., Rosetestii revin la putere.Iordache Cupariul Roset, a avut cinci bdeti :LASCAR, carea fost mare spdtar i apoi Caimacam, si care avu de fliipe AGA GEORGE ROSETTI. MANOLACHI Capukehaia ;George mare vistiernic i Postelnic ; MIHAT, i SCARLAT,

amAndoT Capukehaia la Poartä.

www.dacoromanica.ro

Page 461: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

418

Ramura din Valachia:

Ramura Rosetestilor din Muntenia se trage din al doileafill al Cuparului Roset :

GEORGE ROSETTI (IORDACHE) MARE VISTIER, fost si marePostelnic al Moldovel, Insurat Cu Maria fata luI EustratieVodd Dabija, t la 1720. A avut 6 copiI, din carI douéfete : Caterina si Victoria. Din bgetiI vistierului George :al treilea, numit ca si tatà1 séù, n'avu posteritate ; al doileafu CONSTANTIN MARELE LoGoFÉT, de care se trag mai multeramurl din Moldova (yell Solescu, Ciortescu, Beileinescu,Rosnovanu).

COMTELE NICOLAE ROSETTI, nepotul cuparului i fiulmai mare al LogorétuluI George. Primi titlul de comte alImperiuluI German la 1733. Erea Insurat ca fata lui Con-stantin Brâncoveanu, Ancuta, de la care avu 1 fatd si 3bäeff. Cronica ne spune cá la 1716, boeriI muntenl ne mairébdand asuprelile lui Nicolae V. Mavrocordat, fugeatidin tard; doI-spre-slece trecurd In Moldova, printre carI :«Nicolae Ruset logofétul, ginerele BrAncoveanuluI, Dediu-leseu vistiernicul i doI feciorI al lui Asan càldras..», fiindprimitl Cu cinste de MihaI Racovitza' Voda".

Copiii comteluI Nicolae aü fost: 1. Maria cds'atoritä CuBanul Argetoianu. 2. CONSTANTIN R., aI cärui patru fiIse stinserd färd posteritate : loan, Comtele SCARLAT (1802-1872) (cunoscut sub numele de «Graf Rosetti»), Alexandru,

Nicolae, n. 1825.3. Comtele SCARLAT ROSETTI, al doilea fiú al lui Nicolae

comitele, dede nastere la o brans5., aaturi cu a frateluimaI mic Alexandru, anume prin fiul Sét-1: DUMITRU Rosetti.

Fiul acestuia a fost vornicul RADU ROSETTI (1820-1868),fost magistrat, prefect In mai multe randuri, etc. Dansulavu cincI fete si un flü : a. DUMITRU ROSETTI (Max),publicist, ziarist, f. deputat. A publicat : «Cronice»., «Dic-tionarul Contimporanilor». Fiul séti este RADU Rosetti.b. Coralia Sävescu, e. Caterina Al. Budisteanu, -- d. AnaMaiorescu, e. Maria Negruzzi, f. Zoe Bengescu.

www.dacoromanica.ro

Page 462: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

419

4. ALEXANDRU ROSETTI, mare logoat i judecator alDivanului, caskorit Cu o Obedeana, e fiul maI mic alcomteluT Nicolae. Cei doi bbieti al sei ereati : DUMITRU,

CONSTANTIN A. ROSETTI (1816-1885), OM politic insemnat.In tinerete se ocupa, cu literatura. La 1843 fu numit pro-curor, dupà care plecd din tarà; reintors (1846) se cäsà-toreste cu Maria Grant. La anul 1848, membru in co-mitetul revolutionar, joaca un mare rol in aceasta miscare;In acel an e prefect de politie, secretar al guvernuluI pro-vizoriù, i fondeazA jurnalul «Pruncul Români.. In lunaSeptembre, protestand contra regulamentuluI organic, earestat de Fuad-Efendi si trimis la Orsova de unde '1scapä curagioasa sa sotie. Istoricul Michelet a povestitacest miscätor episod.

Deputat in mal multe rândurf. ; fondator al jurnalului«Romanul», e unul din principaliI résturndtorI al luí Cuza.In guvernul de la 1866 e ministru de culte ; apoI luAndparte la marile acte politice, in 1878 e ministru de interne,apol prezident al CamereI, apoI iar ministru in 1881.In timpul vietif sale, Rosetti a fost seful partiduluI liberal.

Din cäsAtoria sa cu Maria Grant, avu 3 bäetl : t MIRCEA(1850 -1- 1882) publicist distins ; VINTILA n. 1853, f. deputat,director al ziaruluI «Romanul». Alina); i HORIA,avocat i deputat; are ful pe : Constantin, si Maria.

Aceasta e ramura munteanh a familiel, descinzanddin Comtele Nicolae Rosetti (1770).

Al doilea al al vel-Vistierului George Rosetti, deci fratecu Nicolae, a fost :

CONSTANTIN ROSETTI m'arele LOGOFAT, boer devotat alluí V. Racovità (1716), dupA cum spune i letopisetul cuocazia venirel taarilor in ajutorul Domnuluí, contra luíFerencz : ccu alti boerl nu s'aii increzut despre venirealor, fära numal luí DonicI Vornicul si luí Constantin Rosetvel Paharnic». (Letop. Kog. pag. 60, t. ILI). C. Roseti a avutpatru copii : Caterina, sotia lui Const. Mavrocordat Vodd,

www.dacoromanica.ro

Page 463: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

420

ANDREI logofétul, capul ramurei Roznovanu (vezi mal josRosnovanu); Hatmanul VASILE ROSETTI (4 baetl f. urmasI) ;

: STEFAN ROSETTI MARELE VORNIC, Cel mal mare din falui Constantin, si tatäl a patru baeff, carI aù dat nasterela cate o ramura din famila Rosetti in Moldova : GeorgeRoset (vezi ram. Solescu); ION, lnsurat Cu o Mano avindnumal doI fil farä urmasl (Alexandru si Vasile) ; Constantin(veil ram. Ciortescu); i tefan (veil r. Bcildnescu).

Numele acestora luat dupä mosiile, posesil alefamiliel : Rosnov, Solesti, Ciortesti i Ba/änestI.

Ramura din Moldova :

Ramura Rosetilor din Moldova, pe langd bransele men-tionate, i car' descind din m. Logofét Constantin de malsus, mal deriva Inca din al treilea fiú al Cuparului Roseti :Manole, aI carui descendenti ati format alte branse.

MANOLACHE ROSET, flUl cupariuluT, are un loc distinctIn istoria MoldoveI de la sfarsitul sec. XVIII. El incepu ase face cunoscut de timpuriti. Duca Voda (1672) tinea multla familia Rosetilor care avea o mar e influenta pe aceltimp,si pe care cronicaff mal totdeauna o numeste: cCu-parestiI», dupä numele lul Rosetti cel batrin, a cdrui vazdconsiderabilä trecu sì fiilor se. La 1684 Duca fiind domnal Munteniel lash' caimacam pe marele postelnic Georgesaü Iordache Rosetti, dupä" ce primise caftanul de la Pòrfaiprin Lascarache Rossetti. (magaz. istoric, II, p. 14) Sub Con-stantin Duca, 1701, Manolache era postelnic i cronicelevorbesc Impreunä cu fratele sei George. El este acel careprinse la Bacail pe regele Poloniei Stanislas Leczinsky,pe care 11 pedete cu onoturI luI \Todd Mavrocordat. In-surat cu Elena, fata vornicului Buhus, a avut un sin-gur fig :

TEFAN ROSETI MARE VORNIC. Domnind Mavrocordat, la1712, ne spune cronicaru Neculce, ca. regele Stanislas Le-cinsky venind din Pomerania, a trecut din Ungaria in Mol-

www.dacoromanica.ro

Page 464: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 921 -

dova pe Trotus «pe la Bacäil la Märgineni, pe la StefanitaRosett vornicul, cu putini elmeni». Peste cincl-spre-c,leciani, la an. 1727, e läsat de Grigore Voda Ghica in locul

caimacam al 0.61' Impreuna cu Logofét lije Catargiul.Vornicul Stefan, continuä generatia prin cei doi fil al

sa : George (vecli br. Rciducan), §i Ion. ION ROSE= aavut 2 ba.eti : Stefan si George Medelnicerul Rosetti. (V.br. Tetzcamt).

COMISUL STEFAN Rosetti, fiul lui Ion, insurat dupä Mariafata lui Krupensky, erea pärintele a cinci copii, din caridouè fete si 3 baeti: Grigore bransa Roseti-Filifie,scu),George (v. br. 01*anit); §i CONSTANTIN, (al cdruiLupu, e tatal lui MATEY, fa."rà copif casatorit cu o Grecénu).

Dupà cum s'a- putut vedea dar, ramurile descinzand dinfiul lui Iordache vistierul sunb cea din Valachia, Solescu,Ciortescu, Bälänescu i Rosnovanu.

Cele descinzând din capukehaia 1VIanole prin nepotiisunt : Tetcanu, Orasanu si Filipescu.

Rosnovanu.Aceasta. ramurä a familiei Rosetti, deriva din ANDREI R.

MARELE LOGOFET, fiül lüi Constantin, si nepotul acelui Ior-dache Rosetti vistierul, despre care toate Cronicele Moldovel(1701) spun ea fusese inchis de Const. W. Duca si

impreuna cu fratele séü Manole Postelnicul i LupulCostache : ceI mai capete din boeri», i apoi liberati desuccesorul aceluia.

Andrei Rosetti avea frate pe VASILE ROSETTI Hatmanul,care avea porecla de «Cilibiul», (find mare spatar la 1749,mare vistiernic in divanul lui Scarlat Ghica la 1757, siapol Hatman 1770. El mai era numit i Rosnovanu, carerémase apoi fratelui sal Andrei si urmasilor lui. VasileCilibiul a avut patru fii, fara posteritate : George, Vasile(1775), Oreste, popa., Lascar mare Vornic ; si 3 fete.

Din logofétul Andrei, insurat cu fata lui Sandul Sturdza,

30

www.dacoromanica.ro

Page 465: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

422

se n'Ascu : NICOLAE ROSETTI, mare Logofét al Moldovel,1775. Cdsätorit Cu Maria Ghika DelenI.

Marele Loge& GHEORGHE ROSETTI (Iordache), fiul pre-cedentului, la anul 1819 erea vel vistier al Moldovei, si Pre-zident al Divanului. t la 1886. De la sotia sa, ficalui Gh. Bals, a avut pe Nicolae i Alecu.

NICOLAE Rosetti-Rosnovanu, foSt ministru de finance t,cdsàtorit cu Maria Ghika - Combinesti a avut titlul de mareLogo fét. Fiul :

NICOLAE ROS.-ROSNOVANU n. 1843. Cdsdtorit 1. Cu Ad.Cantacuzino si 2. Cu L. Vogoridès, avand 3 fil : GEORGE,

ANTON, EMANUEL.Vornicul ALEXANDRU ROSNOVANU, fiU1 lUi IOrdaChe,

frate cu Nicolae I, avu de fia pe:Colonelul GEOpGE ROSNOVANU n. 1832, OM politic, fost mili-

tar, prefect, deputat, senator. In résboiul din 77-78 s'a dis-tins ca sef al cavaleriei divizionare. Cdsätorit cu Ale-xandrina Campineanu.

Proprietatea familiei e mosia Roznov din jud. Nearutu.

Rosetti-SolesettLogofétul Const. Rosetti avu de fii.", pe Vornicul STEFAN

din care derivA inch' : Ciortestii si Bälänescu.Stefan Ro-setti a avut flú pe: GEORGE Rosetti mare Vornic, insuratcu o Catargi, tatäl lui:

GEORGE ROSETTI, Mamie POSTELNIC, insurat Cu CaterinaSturdza si capul ramurei Solescu. Din acesta se nAscur5.:

DUMITRU, fost deputat ;TEODOR ROSETTI n. 1834, om de stat, guvemator al

Bancei Nationale a RomânieT, fost deputat, senator, mi-nistru i Prezident al ConsiliuluI in mai multe rânduri (dela 1875); f. Presedinte al Curtei de casatie; actual Di-rector al Bdricei agricole. Casa. cu Pulcheria Beldiman.

DOAMNA ELENA, sotia Principelui Alexandru loan Cuzaal României ; in fine :

CONSTANTIN ROSETTI, fratele mai mare al preceden-tilor, avu 2 136eti : GEORGE RosErri-Solescu, n. 1852,

www.dacoromanica.ro

Page 466: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

423

diplomat, ministru plenip. la Belgrad, apoI la Petersburgdin 1895; si ALEXANDRU.

Rosetti-CiortescuCONSTANTIN Rosetti, alt fig al vornicului Stefan Solescu

frate cu George, e capul acestel. branse. Cäsätorit cu oBeldiman, avu 3 bdeff: MateI, t BENIAMIN, episcop deRoman ; si

SCARLAT RosEm-Ciortescu. Acesta avu de. asemenea 3copiI: 1. Alexandru ; 2. Colonelul STEFAN ROSETTI, careavu de fil pe : ALEXANDRU, STEFAN §i LASCAR; 3. SCAR-LAT Rosetti, fost senator, al ciirul copii sunt : doué fice,ALEXANDRU Rosetti.

Rosetti-BAlfinescu.

Stefan Rosetti, fiul LogofétuluI Constantin, avu unnumit de asemenea STEFAN, din care derivä ramura gisä.«ifdlänescun. Fiul lui Stefan erea : PETRE ROSETTI-Bd15.-nescul, care e citat de Vornic Beldiman In «Tragodia» sa,cu ocazia miscdrel grecesti de la 1821. El a fost mareLogofét al MoldoveI; si e tatAl

NICOLAE RosEm-BaTAnescu, n. 1829 t la 1884, fostnistru de externe (1865), etc. El a avut doi bdeti, repre-zentantii actuall al acestei ramure:

NICOLAE Rosetti-Baihnescu, n. 1865, deputat de Neamtu.CAsätorit cu Elisa Cornescu : Nicolae) si PETREROSETTI-BALANESCU, fost magistrat. CAsdtorit CU Z0e Cor-nescu.

Branse din Rosetti, descinzand din Manolache Capu-cehaia (de la 1700), prin fiul sèuí Vornicul Stefan, i. ur-masiI acestuia :

Rosetti-RAducanuRamura Riiducanu (de la Radii Rallucanu) derivii din

GEORGE ROSETTI, fiU1 Vorniculul Stefan si liepot al lul.Manolaki.

www.dacoromanica.ro

Page 467: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 424 -

Acest George Rosetti avu un fill RADU, al CdruI pro-nume s'a transmis de patru generatil, si care avu de aipe : RADU Rosetti -1-, care avu 4 copii (actuall):

2 fete ; LASCAR Rosetti ; si RADU ROSETTI n. 1853, avandde la sofa sa näsc. Bogdan, 3 El: RADU, ENRIC i Eu-GENICT.

Rosetti-TetzcanuRamura. Inrudità la origind cu precedenta, si care

trage numele dupà. mosie. Primul Tetcan e: MEDELNICERULGEORGE ROSETTI, fiü al luI Ion, lratele luí George Rosetti-Rdducanu. Insurat cu o HereascA, avu un bdiat : Du-MITRU RoSETTI, ai cdruf fii aü fost :

Ion (ail posteritate), Caterina, Elena si Constantin. -CONSTANTIN cel mal mare, se cäsa.tori Cu o Romalo, dincare avu pe.: DUMITRU RosErn-Tetcanu (actual), casätoritCu Alice Jora, avand copil : CONSTANTIN Si 2 fete.

Rosetti-Or4eanu.-1EFAN Rosetti, fiul luì loan si frate cu Georg-e Medl-

nicerul, a fost Insui at cu Maria Krupenski, cu care avupatru copii: unul Grigore (din care descinde ramura Fi-lipescu), i cel-alt: GEORGE ROSETTI, din care derivä bransaOräsenilor. George Rosetti se Insura Cu Zamfira DonicI,din care cdsbitorie avu 2 fete si 3 135.eff: 1. GRIGORE, t, celmaI mare, al-e fiú pe GEORGE Si 2 fete. 2. CONSTANTINROSETTI are 3 bdeff : Ercule, Emil si Nicolae ; iar 3. LAS-CAR Roseti, doué fete.

Rosetti-Filipescu.Din GRIGORE, frate cu George Rosetti (v. Ros.-Ordsanu),

descinde ramura qisä. Filipescu. i anume din fiul cel mareal lui Grigore : DUMITRU ROSETTI, insurat cu Felicia Kru-penski, din care a avut patru copiI: VASILE, PETREdoué fice. Grigore si Stefan Rosetti, fratil luI Dumitrun'ati posteritate.

www.dacoromanica.ro

Page 468: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

RUDEANU(VALACHIA)

Mai multe imprejurArI ne aratà, cá i aceastà familieerea de aproape inrudità cu BasarabiI.

Ea ne apare prin documente si istorie, deja pe la In-ceputul secoluluI XVI, cand träia :

DETCO, boerul din Ruda, de care se aminteste la 1525.El jucd un insemnat rol la DomniI de la finele secolulul XV.La 1467 intre boerii lui Radu Voevod, gäsim pe : Detcostolnicul.

Prin fiul sèú, BARBUL CO (1530), avu dol nepotI anume :IVAN MEDELNICERUL de Ruda la 1573, si apoI mare lo-

gofét; dupé cum e citat la 1590 ca biv-vel logofét ;fratele sal:

CHIRCA COMISUL ot Ruda, citat 1577, 1580, ca Comismare; iar in 1586, 1595 ca mare Lpgotét. Avusese douèsotii : 1. Jupäneasa N,eacsa din SpinenI si 2. Jup. Maria(1600). El pare a fi murit pe la inceputul sec. XVII, avändun flú:

CHISA.R PAHARNICUL Rudeanul, la 1633 citat cu acest ti-tlu ; logofét 1586. (Contimporan Cu pdrintele sal Kirca,trdia boerul: -Stanciul din RudenI 1577).

Fiji luI Chisar aü fost doI : PARVU LOGOFAT Rudeanul(ot Ruda), care e citat la anul 1608 si la 1625 cand ereain$Rrat Cu Neacsa, fata Calel.

z'TgODOSIE MARELE-LOGOF,ET Rudeanul, fratele Jul Varvu,jucä, un rol insemmat pe 4ittkpul séri. El fusese mare spa-tar, apoi la 1620 mare -logofa; 1622 biv-vel logofét i apoIIVIARE BAN al Crajovel. Avu de sotie pe fica lul Preda

www.dacoromanica.ro

Page 469: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

426 --

biv-vel Ban. Cam in acelas timp Cu dansul tráete, cumse vede prin documente (Arh. St.), TEODOR logofaul Cumosia Dragänestii, fost sluger sub llias Woda, citat inaintede 1615. La 1643 se vorbeste de el impreuna cu sotiasa jupaneasa Stanca, de la care avu feciori pe: CHIRCA.RUDEANUL sluger 1643, apoi vel-Logorét 1662, si pe STAICOpostelnicul (1640).

Boerul Rudeanul (Doc. AcademieD, porunceste printr'unact din 1 Maiil 1636, postelnicului din Albesti, sá vie cusocotelile lui Parvu logofétul spre a se judepa Cu dan-sul; din 1638 de la acelasi gRudeanul paharnicul dinFratestl.» (? idem ; luna Ianuar.)

Tudosie Banul avu 3 ieciori, de cari vom vorbi pe rand :VLAD VISTIER RUDEANU i Logofk, fost paharnic la 1620,

spatar 1622, vistier 1628. Insurat cu Despina (1626). Eiscalit i adeverit prin numeroase documente. Fiii sei ailfost ANDREI SPATAR Rudeanu, 1636, fost slug-er 1634,postelnic 1628 si la 1655 vel clucer. La 1638 inteun act, sevorbeste si de socrul sat Dumitrasco vistier. Avu un sin-gur fia Dumitrasco, 1649; Catalina, 1638, sora lui An-drei, a tiritt pe Radu logof6tut Dudescu ; RADU pos-telnic 1633, 1646; siVLAD LOGOF. RUDEANUL, al patruleafiü al lui Vlad I, e amintit pentru prima oara la anu11633(20 Iulie), inteun hrispv domnesc de judecata. intre Cate 3fratii. In lulie 1671 ca paharnic, vindc Cu fiul séú mosiaTocsobenii, lui Goran logofétul Olänescu.

Originara familia este din jucletul Velcea, unde aveadomenii intinse la acea epocil, cum ne probeazd multe

acte ale timpului. Localitatea de uncle I deriva numelese cherna Ruda, si sate Rudeni, in diferite parti ale

THEOPHIL RUDEANUL, calugar la 1633, e apoi MITRO-POLIT al Ungro-Vlahiei la anul 1638, ales in timpul luiMatel Basaraly, sub care are un rol considerabil. Intre1643-45 patroneazä tiparirea mai multor carti bisericesti laGovora, ca : Evanghelia, Invätaturi, Dereptator, etc., si econtimporan Cu alt Mitropolit insemnat i inVétat al Mol-dovel": Varlaam.

www.dacoromanica.ro

Page 470: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

427

Un docum. din 1633 vorbeste despre fiul (?!) séü, Una-rul MITREA postelnicul ot BerilestI. (Arh. St.)

3. PREDA SPATARUL RUDEANU, fost postelnic, paharnic1642 si spatar 1663. La 1673 vinde Tocsobenii lui GoranOldnescu. (Arh. St., Mitrop.) Din el se continué fihiatia fami-lieI, i anume prin fiul séü, vestitul

Mare Spatar DIICUL RUDEANU, (1675) apoI MARE LOGO-Pk'. la 1693 si 1700, boer mare de care Cronicele romd-nestI vorbesc adesea. La 1689, când intrarä Nemtif Intara, ajungénd pänä. la Crajova, Bréncoveanu W. Vail Cugroazd aceste miscdrI «si socoti a mal trimete i pe altiboeri anume pe Diikul Rudeanul vel Clucer, i Constan-tin tirbei.il vel sluger, i Preda Brdtdsanu vel pitar, s. a.iardsI cu rugäciune, fdgédueli i dare....» Dar nemtil nuascultard i inaintard la BrAncovenI «tot din a lui BMA-ceanu povatä facandu-se.» (Radu Greceanu. Cronica, cap. 7).In anul 1693, Brâncoveanu mdritd pe fica sa Maria cuConstantin Duca Vodd al Moldovei, la IasT, unde o Intovä-rdsird «cinstite si marl .obraze», anume Doamna Stancamuma lui Brdncoveanu, unchiul séú Cantacuzino, ci. Dii-kul Rudeanul vel-logorét, i Kornea Bräiloiù vel paharnic,etc....» (id. p. 210, cap. 30).

La 1699 si 1700, Diicul erea. Inca mare logoret. PareCA a trdit panä. la 1715. La anul 1714 vinde egumenuluide Horez ci vie In dealul Gärdestilor, Impreunä cu fiul :

CHIRCA RUDEANU, fost vel-cdpitan i sluger ; 1711-14 velcdpitan za CernetI, dupé 1714 biv-vel sluger. El a avut desotie pe Ancuta, flea spàtarului MihaI Cantacuzino;poste (?) sord pe MARIA Rude,anu, mdtusa luI Serban Pos-telnicul Filipescu. (Doc. din Arh.,1704). Copia lui Chirca Ru-deanul si aI sotieI sale Ancuta, aù fast :

Balasa, märitatd Ann' cu Bänicd Greceanu, apol cuban Lupoianu ; Ilinca a setraruluI MateI CAlinescu ; BARBURUDEANU insurat cu Maria Chlinescu, cu care n'avu co-pil ;

POSTELNICUL Mniat Rudeanu, 1742, care tinu pe fata

www.dacoromanica.ro

Page 471: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

428

Tufeanului. O fled a lui se mdritd cu grecul Scarlai Motu.In afard de aceastd filiatie mai gdsim boeri RudenT, al

cdror grad de iudenie Cu cei de mai sus nu ne e firecizat :TEODOSIE cdpitan de Ruda la 1663, e fiul lui STitrIcu

si avu frate pe PREDA, paharnicul din R., citat la an. 1672ca vèr cu Vlad Logofétul. Stancu e fratele lui TEODOSIElogorétul, 1634, care are de fìú pe ANDREI spdtarul, si peAncuta sotia lui Stan vornicul din Grecl. De sigur insd,cá Teodosie logof. citat in 1634, e acelas cu Teodosie Ba-nul de mai sus, mai ales cd se si spune cà Preda e vèrcu Vlad. Ast-fel filiatia e perfect restabilig.

IVAN SPATAR Rudeanu la 1665, erea insurat.cu Ilincafata lui Hrizea spatar.

Preda, Tudosie, i Staico postelnicii, sunt iar indrtu-risiti intr'un act din 1636.

PAPA RUDEANUL, la 1699 ja G boeri, cu rugäminte a'ihotarnici mosia Cacaleti din Romanati.

GRIGORE RUDEANU, boer din Crajova la anul 1720, inlista de boeri contrib. pe timpul administratiunei austriace.

SocoL CLUCERUL RUDE_kNU, reamintit la 1748 in condicamonast. Aninoasa. Avea mosia Tomsani.

IORDACHE RUDEANU, polcovnic de Ilfov la anul 1779.la 1830, un MANOLACHE Rudean U.

Singuri decendenti ai acestel mad familii, la juin'étateasecolului nostru nu mai aveaú vechile mosii din Oltenia.

JONITA RUDEANU, cdsdtorit Cu 0 F.A1COianCd, e tagl luTVasile Rudeanu. El pOseda mosia UrzicenT din Ialomita,pe care o véndu.

VASILE RUDEANU fiU1 séti, a fost milittr Wand la gradulde cdpitan in domnia lui Alexandru Ghika, cdruia fu aghi-otant domnesc. Insurat cu o Fdlcoianu avu un singur fiü:

COLONELUL CONSTANTIN RUDEANU n. 1839. Militar, sedistinse in campania din 77-78, fiind in armatä rand laerradul de Colonel..Are fiü pe : VASILE oficer de artilerie; si fled: MARIA.

www.dacoromanica.ro

Page 472: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SARATEANLT(VAL ACHIA)

Veche familie originará din judetul Buzèú, unde apareprin secolul XV. Numele derivä de la loc. Särata (MuscelulSarati1). Primul membru cunoscut al acestei- familii, este :

DRAGOMIR SPATARUL, Cu proprietátl pe Valea Buzeului,pe la Pérscov, aprópe de unde urmasil sél fondarä mo7ndst. PinuluI. Acest boer traia pe la sfarsitul sutei XV,

dupd importan tul titlu ce avea, de sigur erea unnasulaltor boeri, ce träiaa maI 'nainte. tim asupra luI, cà re's-culat in capul altor boeti din judetul Buzéului, contra lulMihnea Vocld, e Invins i ucis de acesta In 1535.

Din acest Dragomir spatarul, se trAgea PREDA VORNICULOT SARA.TA, care trälia pe la 1595, murise inainte de 1613,dupd cum ne relatézá documentele, si de la care filiatiafamiliel se urmézd neintrerupt. Gradul luI de rudenie cuDragomir nu ne este cunoscut. Era Insurat cu ILINCA, fatalui IVIihalcea Vornic, care a jucat un mare rol ca Ban subMihaI Vitézul, si din care descindea neamul Candestilor.

Preda ot Sdrata a avut doI fn : NEAGOE

amandoI <<POSTELNICI ot Särata», earl intre 1615-1020sunt impreuná ctitorii monästirii Pinului (in plaiul Pars-covulul), reacutd apoi de Matei Basarab care o inchiniiEpiscopiei de Buz66. Dânsil cldruesc monást. ce fondea,mosia .aláturatá BrAescI, pe parte din care liberase deromânie cAti-va locuitorI. De aci urmézá intre mosneniiBräesci si ctitorii SárdtenI, un proces care durezd 00."prima jumétate a secolului XVI, i chiar mal mult. (A sevedea In Archiv. Stat. documentele relative la mo§iile Brae§ci, Ti-moiul, Pinul, carf dovedesc intreat2,-a tiliatie aut.)..

www.dacoromanica.ro

Page 473: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

430

Tot NEAGOE postelnicul ot Sdrata, e fondator, preMuscelul Särätif (in actuala comunä Gura-Säratii), al schituluI,adf dispärut, gis «Schitul luI Negoitä.».

In actele Särätii se vede figurând, pe la 1641, si DRAGO-MIR VORNIC ot Särata, nepot dintr'un frate al luIPreda Vornicul, decl v'er Cu Neagoe i Mihaf. Acestainsä n'a Idsat urmasi. --Postelnicul Neag-oe a avut fii.1 peDRAGOMIR IUZBAS saù cäpitan de rosii, pe care II intäl-nim In multe acte dintre 1640-1650. El conduce cu tärieprocesul contra celor din BrdescI. Ramura luI se stingeinsä printeun fiti al séti Mircan, care mére de tândr,inainte de 1654.

MIFIAL DE SARATA, COMiS i apoI postelnic5 frate CUNegele, are o fatà. Evda si un fiti, pe Stoichitä Spdtarul.

EVDA ia de sot pe Mihai Cdpitanul ; un alt documentdin 1665 ne spune cä avusese sot (II-lea ?) si pe un Pa-rascheva Ciohodarul. Dânsa la 1656, iartà pe BrdescI dinromânie (servagiti).

SToicHrTA SPATARUL ot Sarata, care a tinut pe o Nécsa,figurézh in numer6se acte din 1650-60. Dânsul m6relästtnd copilul, Néagoe sad Negoitd, minor. NEACSA, giSäpentru frurnusetea «porumbita», clädesce ca véduvd,in amintirea sotuluI ei Stoichità spàtar, biserica 4is5. aPorumbitei pe Muscelul Särätii.

NEGOITA PAHARNICUL SARATEANU, fluì lui Stoichitä si alNécsel Porumbita, e cel dântaiii care ja numele de fa-milil care s'a perpetuat. In anil cari ail preces 1679, dansula fost inchis de Vodd pentru nesupunere ; acest fapt IIaduse la datorii, si la 1679 vinde cea mal mare parte dinMuscelul Särätii, mosia strémoséscä, finului s6i1

Oprea i fratelui ac. estuia Nenciii, din care descind mos-nenii NenciulescI din actuala comunä. Gura-SäräteI.

Fiji lul Negoità paharnicul nu dobändesc vre-un rangde boerie ; eI re'rnan simpli feciorI de boer. Cel maI mare,SroicHrrA a murit tânär ; al doile, numit DRAGOMIR, s'ainsurat cu fica unuf Stan (?), luand zestre mosianenii-MehedintuluI, pe care o vinde vestituluT Caloian cdpi-

www.dacoromanica.ro

Page 474: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

431

anul de Buza.; el lasä un singur_fiti, Neagoe Silrätzeanu,4.pomenit in acte ca martor, 1714, si care. n'a läsat urmasl.

GHEORGHE SARA.TEANu (17 00), al treilea fill al luI Ne-goitä paharnicul, ja de so tie pe Voica, fata lui Ianacheiuzbas ot Maxin, de la care are ca zestre silistea Albes-cilor, care a rémas proprietatea familiel 'And la 1824,cand paharnicul Dumitrake Säräténul o cdà zestre uneIfete a WI.

Din ce doi feciorf aT lui Gherghe Säräténu, Stoichitàmere tärfär, neinsurat; al doilea: JANE sail IANACHE biv-vel satrarul, näscut intre 1700-1710, botezat dupä nu-.mele mosuluT saí despre mamä: Ianache din Maxin, ecunoscut sub numele de Iane CAPUCHEHAIA, dupà slujbape care o ocupase mult timp la Nicopoli (Bulgaria), undemáre acolo de cium5. in 1764, el, sotia sa SAFTA fata luIDoicescu din Bucuresci, si 7 din eel 9 copil aI se. Nuréman In viatà deck ceI 2 fil maT mid: Constantin siMiricä.

Miricä (Dragomir), moare copil, putin in urrra. CON-STANTIN sail DINU, nascut in 1'747, 1- iri 1833, crescut derudele _rnameT sale in -Bucuresti, nu maI posedà. la Säratàdeck sfori micI din muscelul SdrätiI, locin4 päräginite.El e vestitul «Jugdurs», poreclä ce cäpdtase din cauza extra-ordinareT sale forte musculare, si care supranume Il purta

fiul séú. Polcovnic al judetuluT Buzai in 1795, apoivistier, dânsul crädeste in' 1813, impreunä cu cumnatulsal treti-logofétul Nica Musceleanul, biserica din Valea-Botel. (Comuna Gura-Särätil). Ftori Vistierul Dinu Sdräteanua tinut pe MUA Musceleanu din Muscelul aka (aliituffca Muscelu Särätil). cu care avu copiI, pe : Safta carea tinut pe un Ionità Antonescu apitan din Plaiul Buzat-lni; i pe: Dumitrache clucer, apoi Paharnic.

(Musa, fiica luT DräghicI pärcalabul Musceleanu, la cä-satoria ei cu Dinu. SAräteanu in 1778, erea véduvä dupéun Mate ,ot Bugpv, de la car,e avea un_baat -MateT.AcestMate näscut in 1770, crescând in casa sotuluI mamesale, S5rAteanu, e cunoscut sub acest nume; semneazä

www.dacoromanica.ro

Page 475: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 432 -

chiar MATEI CAPITAN SARATEANU, apoI Matei BasbulucbasaSdräteanu. Transmite acest nume ast-fel adoptat i fiilorse, (din carI Nica Sdräteanu din Buzaz i fiiI).

PAHARNICUL DUMITRACHE SARkTEANU, fost clucer de arieserdar, ndscut in 1783, t 1859, fiul lui Dinu, sub regu-

lamentul organic a fost deputatul boerilor judetuluIIn obsteasca adunare de la 1837-1842. (V. analele_ par-lamentare). In 1842 represintd pe boeriI Buzoeni in extra-ordin. obsteascd adunare, care alege domn pe G. Bibescu.Dänsul rezideste in 1833 biserica-PorumbiteI, fäcutà destrauna luI Neacsa, i in 1850, biserica Negusforilor dinorasul

Paharnicul Sdräteanu, din prima sa asatorie in 1806,Cu Voica Glodeanu, a avut o fatä Ecaterina, care a luatpe Durnitrache fiul Slugerulni Iordache Vernescu (al cäruffig e G. Vernescu, fost ministru). Din a II-a cdsätorie(1821) Cu Margareta Maxin, a avut de fiù. pe

CONSTANTIN D. SARA.TEANu, fost prefect, director generalal penitenciarelor, senator. Magistrat, procuror generalpe längä malta Curte de casatie. Impreunä Cu fiul :

CONSTANTIN C. SARATEANu, magistrat, prim-procuror laGalatzI, sunt singuriI descendenti al acestel

www.dacoromanica.ro

Page 476: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SBIER A(BUCOVINA)

Incä de pe timpul lul Alexandru cel Bun, se aratä unprim stfémos al acestei familii, prin : POPA IUGA, carese bucura de o favoare deosebità sub acel domn, i urmasiisèi Ilie si Stefan (1401-47). In anul 1431 el primeste odonatiune de sate pentru serviciile sale credincioase, decari vorbeste mai bine o flout donatiune din 1434 (24April), a lui Stefan fiul lui Alexandru, pentru el si top:urmasii sti. La 1439 urmeazá o nout confirmare de mosiide la Ilias si Stefan Vodä, cirandu-se i numele fiuluiPopeI Iuga : Mihail.

Documentele si notele asupra familiei se ga'sesc in uvra-giul special al d-lui Dr. Sbiera, de unde culegem. toatedatele de aicI, adeverite prin acte autentice. (v. FamiliaSblera; 1894, pag. 21-87)

Anterior lui Popa Iuga, la anul 1407 si 1410 seseste in hrisoavele lul Alexandru Vodä, numele de aGLORJSPEREA » i Spenea, printre boeril insemnati ai sfatului.E foarte probabil ca acestia sá aibd vre-o legAturd Cu fa-milia Sbiera de mai tarzid.

Popa Iuga, boerul de maI sus, ce erea in afectiune ladomnii de pe timpul s'éd, care'l numead «popa nostru», aavut de fid pe Mihaid sad MIHUL grdmAticul, care deasemenea primeste mai multe daruri intre 1435-50. Sepoate presupune cà fiul lui Mihail gramdticul este acel panIGNAT (sail Iuga) Popescul, pe care'l gäsim ca mare vis-tiernic in uricele Moldovel de la 1460-76, sub Stefan W.cel mare.

www.dacoromanica.ro

Page 477: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

434

Prin concon danta traditiunel familiare si a actelor rémase,s'ar putea deduce, dupd d. Sblera, ea' fiul boerului G4orjSperea a fost jupdnul IUGA (orI Ignat), existent ca boermare sub Roman Vodd la anul 1392; iar prin aceaboerul GIori e .numit «le la Sumuz» s'ar proba descen-denta din el, si a Popei Iuga de sub Alexandru W., dede asemenea originar de la Sumuz. In acest caz ail fostdoué ramure ale familiel, aceia care o regäsim sub numeleSbIerea sub Stefan cel mare si acea care poartd numelede «Popescul», din care marele vistier Iuga sail Ignat,dupd titlul mosuluI séil Popa Iug-a, tot in aceiasI epocd.

SB1EREA PARCALABUL, joacd un insemnat rol printre boerilluI Stefan Vodd, timp de 32 de anl de la 1457 - 1489.La urcarea pe tron a lui Stefan. Sblerea erea mare STOLNIC,care titlu il pastreazd 'And la 1467. Apoi de la 1467-70e pdrcalab al CetäteI Albe; dupd care nu mal poartd niciun titlu, fiind pand la 1489 in fruntea rnarilor boerI ai

Numeroase unce i hrisobule domnesti din timpulacesta, sunt iscdlite de Sbierea.

Un uric al WI Stefan Vodd din anul 14..., ne aratd cdboerul SbIerea ayea de Sotie pe Musa, fica stolniculul

nepoata mareluI logofét Isaia, si Ca.' ea a vindutlui Vodd satul Vadeni din Botosanl.

Un document posterior din 1573, dat de Pr. loan Vodd,aminteste despre boerul SIMA Sblerea care trdia sub StefanVoevod. Acesta avea intre altI copiI, douè fete : Magda siMusa, inzestrate cu mosia Carapciul cumpératd de laStefan Vodd. Una din ele a avut de fia pe : Toader, iaracesta pe Iurascu si Vlad, cdrora Ioan Vodd le dà hrisovuldin 1573. Nu incape nicI o indoiald Ca' acest «SimaSbIerea» de sub Stefan cel *mare, e acelas parcdlabstolnic SbIerea de care am vorbit.

In hrisoavele domnestl ale lul Petru Rares, inalnim peSTOLNICUL SB1EREA ap01 PARCALAB, urmas (poate ?) alprecedentului, i anume : in unce dintre 1527 - 30 ca marestolnic; iar intre 1530 - 35 Parcdlab de Roman (Targul

Contimporan cu dénsul aproape, trdia un DUMITRU

www.dacoromanica.ro

Page 478: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

435

POPESCUL, ca mare paharnic si in uring parcàlab de Hotin1532 - 39; si care de sig,ur erea in legAturd cu Ignat desub tefan cel mare.

IONITA SBIEREA sail Ionascu, 1572, e cel mal celebrumembru al acestei farnilil. Il gAsirn mai intaiil sub Ale-xandru Làpusneanu, ca mare postelnic. Acest principeracein 1565, 24 Marte, o scrisoare prin care recoman& Sul-tanulul i altor Suveranl streinl pe fii seI, gal ad'apos-teasca si sprijine dacä ar avea nev6e de ajutor. Là-pusneanu subscrie, i impreun'a cu el boerii Sbiera si Du-mitru, ast-fel denumitI: ellustrissimus Senatus, DominusSbiara, supremus Curiae Marscharcus, et Dominus DimitroDux...» (Hurmuzache, Doc. torn. II, p. 132).

Sub Bogdan fitil luI LApusneanu, Sbiera e MARE VORNIC -al tail de jos (1569). Mal multe unce princiare, din carereese influenta ce avea in familia luI Lapusneanu, Il amintescCu acest titlu i cu numele sai de: Doan.

Marele vornic I. Sbiera pieri ucis de loan Voda.. celréa la anul 1572, dupd cum spune Ureche cronicarul ;«...Ion Vo& pe postul cel mare ail venit la. IasI si decazne groasnice i versare de sange se apuca ; i atuncesIn ziva de PastI, aù aiat pe Ionascu Zbferea si multecazne Aceasta din cauza apropiereI sale de casalui Läpusneanu si de PolonI. Hasdal slice de aceastadecapitare : (In Ioan Iroda p. 251) cAristocratia se infiord ve-c,l'end sub mâna cdIduldi pe boeril cei mal dé frunte, maicu seamä pe bdtrAnul Ionasco Zbierea mare vornic alter-ir de jos si dinteun neam din cele mar antice ale Mol-dovei. Capul sal se rostogoli la picioarele gâdelul tocmalIn qiva Pastilor...» In locul sell fu numit vornicul Dum-bravà, pentru tara de jos.

Sub domnia luI Petre W. Schiopul apare un alt boerSbIera, care iscaleste impreunit cu al tI boeff doué hrisoavedomnestI din anul 1575. El -nu poartä niel un titlul deboerie, dar se yede cà era un boer cu influentá camosiI

(D. Hasdeil In poema dramaticä «Résvan i Vidra», a

www.dacoromanica.ro

Page 479: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

486

cärer actiuner se petrece dupé 1590, are printre personagiipe un : «SBIERA, boer batran», un tip de boer vechitisgarcit. In mod documentat, nu stim nimic insa despreaceasta persoanä).

PÉTRASCU SBIERA fost PARCA.LAB al cetäter Neamtul, aveaacest titlu s't demnitate In timpul domniei luI Antonie V.Roset, 1675-78.

Fiind vorba de o hotarnicie la Balosestr, mai multi boerlfac un raport catre Principe In care se spune ca la hotarniciaaceiea: Andries Banto i Parascu SbieraParcalabii de Neamtu».

In acelas timp cu PetrascuVARLAN SB1ERA logofét, i apoi MARE ARMAS. La anul

1680 in domnia lui Duca Vodä, multi boerI fugira din tara,dupe' cum raporteaza cronicele, si se dusera In Poloniaspre a scapa de tirania domnulur. Printre acestia se aflati:Tudosie Dubäù, Gavril Neniul, Ilie Motoc, Dragutescu,Murgulet, logofaul Varlan Sbiera, Cu FRATELE sèü, i multialtl. Acel frate nu e altul de cat Parcalabul PetrascoSbiera.

In Polonia erea refugiat i Principele Petriceicu, carela 1683 impreuná cu acesti boerI infra cu o armata dePolora In Moldova, pe cand Duca era cu TurciI la Viena.Acesta intorcdndu-se, Petriceicu trimese îr Decembre1683 armata de Moldoveni, PolonI si Cazad, sa prinda peDuca la Domnestr in jud. Putna. Oastea de Moldovenieraü comandatä de mare armas V. Sbiera, de VasileBainski si altI dor boerr. -- Duca fiA prins si dus in Polonia.

CONSTANTIN SBIERA3 fiUI unui din precedenti, ocupa boe-rir sub Mihai Racovita W., fiind mar intal mare satrarapor dupé ce avusese acest titlu, numit vornic de Cam-pul-lung, In care demnitate se afla la 1719 impreuna Cubiv-postelnic Vasile Ciudin. Fiul luI C. Sbiera vorniculerea (?):

ION SBIERA de la Parlisenr. Acesta s'a insurat cn Anas-tasia fata lui Tibul, proprietar al Satului Tibenil din Bu-covina. Ambil zidira pe la 1720-1730 o biserica cu hra-

www.dacoromanica.ro

Page 480: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

437

mul adormireI in Siret. Traia in antaia jum. a sec. XVIII.VASILE SBIERA traia pe la 1780 si 1786, cand, prin actele

consistoriului episcopal, se vorbeste despre o biserica, fon-data de dansul.

NICULAI SBIERA, flul luI Ion, se stabili in Horodnicul dejos din Bucovina. Nascut pe la 1758, el muri in 1829.Cu sotia sa Lupa, fica preotulul Aristarh Onica din Horod-nic, el dete nastere familieI de azl, prin 7 copiI, dintrecarI : IoNITA, care se näscuse la 1784. ATANASIE,

n. 1785, avu fiti pe Stefan, tath parohului din Siret CONS-TANTIN Sbiera. GIORGIE SBIERA, eel maI MiC fib.' al luINicolae, 1719 t 1860. Insurat cu Ana fica lui Ilieaü avut 10 copiI, dintre caff dof fif, anume

NICOLAE Sbiera n. 1834, paroh in Bucovina, cdsatoritcu Ileana fica protop, Nicolae Dracinski avand 3 copil t.

ION SBIERA, al doile ful al luí Giorgi(' Sbiera, n. 1836.Profesor i filolog. Membru al AcademieI romane, pro-fesor la Universitatea din CernautI. A studiat i anali-zat pretiosul «Codice Vorondian», gasit la o monastiredin Bucovina ; a scris Ina., o biografie a cronicaruluI Gr.Ureche, i Insemnatul uvraj cu titlul: aliscarI culturaleliterare la Romani din stanga Dunarel, de la 1604-1714,CernautI 1897», etc...

In 1899: Familia SbIera dupé traditie i istorie i amin-tirI din viata in Cernduti.

Are sase fil : REM-MODEST n. 1873, judecator la Siret,TRAJAN n. 1874, magistrat ; DECEBAL, RADU, ALEXANDRUsi Mihat

31

www.dacoromanica.ro

Page 481: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ElsTDREA(moLDOVA)

Un prim strémoq al acestei familiI, care s'a ilustrat Inistoria tèril pe timpul luI Stefan cel mare, erea boerul :

ENDREA, care la anul 1395, cum e probat prin docu-mente, Impreund cu Bratul i Stanislau, dad regelui poloncautiune pentru Domnul lor Stefan Voevod : «Noi boerifsapanitoff Bratul, Stanislay.... etc, §i boerul Sendrea...o(Meldisedec). Fiul saú nepotul, in tot cazul urma§ul Séri :HATMANUL ENDREA, se distinge In mod steálucit In rés-

boaele luI Stefan V. cel mare. Dionisie Fotino in istoriasa, zice cà erea fratele mumei 1111 Stefan Vodà ; el insä,dupé altil, erea cumnatul Domnuldf. La inul 1473-75(6987-89), erea Portar mare de Suceava 0 mare Hatmanal MoldoveI. Lupta intre Radu W. al Munteniel 0 Stefancel mare, se dete la anul 1475 In favoarea acestui dinurmä. Ca avant-garda trimesese pe Hatmanul Sendrea,care se intalni cu inimicul mult mal numeros, maI jos deFocanl i Ramnic; Ins5. numérul Moldovenilor fiindslab, furl nimicitl, i Hatmanul pieri in lupa. Dupë acease dete lupta cea mare In care Radu fu biruit. Corpul luiSendrea fu luat dupé campul de lupta dus de Failingropat In biserica din Dolhest1 lânga taal sal», ziceUreche cronicarul. (v. Fotino III, 31; §incaI II, 98; Tocilescu,87 etc.). In amintirea eroismuluI acestuI boer, poporul deteloculuI unde se fácu prima Mahe cu Radu Vodd, numelede Rovila SendreI», care a fémas In zilele noastre.

Un boer SENDRESCUL, dupé cum se vede In lista boeri-lor Moldovel, unul din urma0I Hatmanului Sendrea, crea

www.dacoromanica.ro

Page 482: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

439

ve! Spatar al MoldoveI In (7062, 17 Martie) 1554, si 1555(Maiil 4), sub Alexandru W. Upusneanu. Aceastä varia-tiune a numeluI, are legäturà cu acel al mosieI Sen-drestI (din jud. Tecucii1), veche posesie a acestuI neam.

Boerul SANDU SENDREA, 11 Intalnim Intr'un do CUM entdin 1729, Noembrie 21, peritru mosie. (Academie).

Dupë documente sigure, iatá o schità a descendentilorHatmanulul, pand aproape de 1800:

liatmanul Sendrea t 1475, a avut fiú pe: DRAG, aI cd-riff copTh aü fost: Rusca; Ghilàú, care avu 2 copii; Sen-drea, si 2 fete.

SENDRE, full 1111 Drag, a avut un fla : PAVEL ENDRA, aI

cärul 2 fecioff, aú fost: APOSTOL i TOFAN. Celavu un fiú färà urmas1; iar TOFAN e tatäl luI GHEORGHE.

Fiji acestuia ail fost: 1. APOSTOL jicnicer, al cdruI bäiaterea Scarlat, cälugär. 2. SANDU, 1729; si

3. IORDACHE SENDRE, al cdruI fill se numea tot GHE-ORGHE. Acest Gheorghe e tatäl a 4 copil: NAsTAsE) slu-jer ; COSTACHE, SPIRIDON i IORDACHE, vel medelnicer.(v. rev. Archiva), Acestia ereaü singurii descendenti petimpul lor.

Astäc,II sunt urmasI din acéstä familie, In Moldova, carIse cunosc ca ast-fel, alaturI cu alta carl ail luat numele.

www.dacoromanica.ro

Page 483: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

EPTILICI(MOLDOVA)

Una dintre tamiliile vechI i insemnate ale Moldovei,care incepe a juca un rol istoric Inca din al XVI secoland deja erall boeff marl, decI cu o origina mult maIveche, urcandu-se ca a principalelor familii moldovene,chiar Inainte de 1400.

La anul 1543 (7051) In luna Octombre, Petru Rareprincipele MoldoveI, tae la Harlda pe boeriI SEPTELICIAvram Rotompan. (V. Bogdan. Texte slave p. 218).

Peste doï anl, CORNEA EPTILIC/ GHENGA3 jicnicerul deSucéva, este primit, In anul 1545, de Sigismund Augustmare principe al Lituanief, ca ambasador din partea luI PetruRare, Impreunh cu alt nobil Nicolae Burla staroste deSipin ; la care el raspunde printr'o ambasada DomnuluT Mol-dovén, (land i salv-conduct solilor prin Vilna, spre atrece la Moscova. (archiva Ist. de Hasdeil, pag 122)

Inainte de a vorbi despre hatmanul eptilicí, ucis la 1621,sa vedem pe scurt o filiatie importanta a uneI pärtI a fa-miliel, inainte de 1600, ce ni se °feed de documentele contim-porane : GABRIEL, feciorul luI SEPTELICÌ din Väscautl, aveade fica pe MARIA Septilid, In al caret testament datat dinanul 1592 (Ianuarie), lasa satul Vascautl ficel sale Angelinasi ginerelul ei Dumitru Corlatescu. (Doc. Academie). Tot Ma-ricuta, fica luI Gabriel 0 nep6ta luI SeptilicI de la Vascd-utI, vinde o parte din acésta mo0e, fratelui eI Vasile la1610, 24 Sept. (idem)

Acest VASILE EPTILICÌ, fost mare -Mat; e Postelnic al-Mo IdoveI la anul 1619. El crea Insurat cu jupanésa To

www.dacoromanica.ro

Page 484: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 441 --

lana (fica TofaneI, care erea fica Mariel, i acésta la rin-dul sëú fata Hatm. Luca Arbore); si a avut urmatoril fe-ciorI : Ion, Vasile, Lupul, Grozav, Drägutd.

Mariuta, sora lui Vasile, a avut de fiú pe : DUMITRAKUSEPTELICI. Un chrisobul de la Alex. V. Ilias, din 1621, o-bliga sa se Inplinésca paguba de la cel ce ail luat bucatedela el. (Academia rom. doc.) Printre actele Murgulestilor, boerlmoldovenI emigratI i stabiliti In Polonia, se afla un actdin 1625 prin care dânsul cumpara o vie de la Costeafiul VrânceneseI, cu 220 talen. (ArhivaIst.; Hasdet).

HATMANUL SEPTILICi, e unul din principalii factorl Inevenimentele tragice de la 1621. In acel an, GasparGrazziani, Domnul MoldoveI, fiind lnvins de Turd siTatarI, cu tot ajutorul Polonilor, voi sa fuga ca sa scape.de pericol, In Polonia. Dupd ce trecu Prutul, neiptea cuputinI de al sél., fu ucis toamai de dol boeri ce ereailcu dinsul : Hatmanul Septelici i Goia postelnicul. cGr6z-nicd si marsava faptd, i ne auclita In toate tarile cres-tinestI ! exclama Miron Costin cronicarul. Domnul, oribun, ori rail, la teyte primejdiile lul ferit trebueste-apoI cu capetele sale acéstä fapta, i SeptilicI i Goia, delaAlexandru Voila. pe lege drépta ; täiat capetele,iar trupurile aruncat In esitére. i cu cale ail facut.»

Ast-fel perirã decapitatI acestI doi boerl marI, si de peurma lor, nevinovatul vornic Bucioc, *care tot-deauna ajutape Gaspar, fiind tras In teapä.

In «Vornicul Bucioc», drama de V. A. Ureche, SeptelicIcu Goia iaü o parte insemnata la actiune, In care carac-terele i intrigile lor su. nt descrise amb.nuntit.

Un alt HATMAN SEPTELICI, este arestat (1659) de un pasaMustafa de la Silistra, sub pretext de tradare catre Impa-rätie, impreuna cu Präjescu Vornicul, liberandu'I numaIIn schimbul uneI sume marl. Princip. Stefanitä., pe atuncidomn al MoldoveI, reclama la Constantinopol pentru acésta

pentru. insulta ce'I acuse Pap, venind In Iasi färämotiv. Tatäl sàü Vasile Vodä, fiind acolo, spriji cerereala Vizir, care chema pe Pap, ce d'abia scapà de la pe-

www.dacoromanica.ro

Page 485: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

442

dépsa capitalä, dar Kihaea luI aü .platit acea faptà cucapulD, (Letop. Cogal. I. 371).

lp5. Ore prObalitätile pare eft' acesta e tot una cu, SEP-TILICI POSTELNICUL, pe care Il afläm lute° märturie a di-vanulul Moldovei din 1673.

0 carte de judecata de la divanul velitilor (marilor) bo-eri aI Moldovel, din anul 1742, ne vorbeste de GHEORGHITASEPTELICI OGOFA.TUL, a cärui fled Tofana cämindróia,murise putin dupä 1700, când märitase pe fica el MariaCu Sulgerul Adam Luca. Asa dar Gheorghitä Logore.tul, probabil niel n'a apucat sA träiascA in secolul XVIII,de 6re-ce nepóta sa de &A se mdritä. la 1700. DecI

trAeste tot in veacul XVII, contimporan cu cei de malsus.El mai avu o ficä : Safta Drägutésca.

ILIE EPTILICÌ, träia in secolul XVIII, and e citat la1758 färä nicl-un titlu, in niste acte, impreung cu nepo-tul :

NATANAIL SEPTILICI eromonahul, 1758 (Docum. Academia).Face un zapis de v'enzare impreunä cu unchiul

La insirare unor din familiile MoldoveI, puse de Cante-mir in Descrierea Moldovei, T. Boldur-Lätescu, insem-neazà de la dânsul cä aceastà familie s'a stins.

Se póte afirma insä cA maI existà descendenti cade-vérati», din aceastà familie, care de si de pe acum 150

de anl a cdzut, totusl in timpul D-niei luI Scarlat Calimah,tràia ILIE EPTILICI, care de si sdrac i redus de tot,posedà acte doveditoare de descendenta sa din marea fa-milie de odinioard.

www.dacoromanica.ro

Page 486: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SION(MOLDOVA)

Origina adeväratà a acesteI lamilil nu se cunoaste cusigurantà. Strémosul el este: IONASCU COSASCUL,rdzes locuitor din Cosésci (Vaslui), pe la a doua jumétatea secolulul XVII si despre care nu se stie mai mult. Singurulstrèrnos despre care sunt date sigure, e TOADER SION,medelnicer, care &Ala pe la 1725. Acesta avu fil, pe Con-stantin, Ionità i Iordaki.

IORDACHE SION (1738-1812), bas ceaus si in urma stolnic,a tinut in càisdtorie pe Ecaterina Danu cu care avu 6 fii:SPit.TARUL ANTOHI, Pah. Ionità, Neculae, Costache, Ser-darul Toader, i Paharnicul Constantin.

CONSTANTIN SION, PAHARNIC, näscut 1795, scrise Arhon-dologia MoldoveI, lucrare färà merite istorice, cu insirarede nume de tot felul, un pamflet al timpula

Aceasa carte pdrtinitoare a fost scrisà pe la 1850, si secrede cä Const. Sion e si autor al CroniceI lui Huru,dovedità de uniI ca falä. Nepot de fia al paharniculuiCon stantin, a fost :

GORGE SION, poetul, n. 1830 la HAI-soya. S'a distins inliteraturd : Traduse din Racine, Molière, etc, imitä peBéranger in poesiele sale. A mai scris 101 cFabule», carlsunt dintre cele mail bune scrise in românesce. De ase-menea insemnate amintifi» istorice, ì mal ales traduce-rea operei luI Dionisie Fotino : ilstoria generald a Daciel.»in 3 volume. Membru al Academiel rom. G. Sion a muritla 1892.

www.dacoromanica.ro

Page 487: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

444

Istoricul familief Sion, ast-fel cum e fäcut- de paharniculConst., urea origina familiei la un fiü de han tätäresc dela Crim, anume DEMIR-SULTAN, care fugind de la tatäl séi.1veni in Moldova incognito, slujind ca ostas sub Hatmanul

endrea (la 1462 ?). In urma maI multor vitejiT acute inrésboae, stefan cel mare botezandu'l cu numele de DRAGO§l'a boerit, 'And la rangul de vel-vornic, Insurandu'l cuDabina fica: luí Oanä vistierul. El ar fi avut de fill' peDUMITRA§CU, pArcalab de Hotin, ginere al spätarulta Petru

Acest Dumitrascu a avut de fiT pe paharniculIoNAcu, i pe Vistiernicul AVRAM, din care se trag Can-temiresciT (? !)

Ionascu pah. avu de fill pe RÉSBOIAN STOLNICUL, carela de sotie pe fica luí Moise V. Movild, cu care avu un

pe un alt IONA§CU paharnic Coséscu, insurat dupä fataStolniculul Sandu Sturza.

Din aceastä insotire, Ionascu avu un fill pe SioN VoRrucur.,al cärui fiú se numea Andrei paharnicul, ce fusese sol laConstantinopol si care tinea de sotie pe Irina, sora Dom-nulul Eustratie Dabija, csi aù ndscut pe ANDREI PAHAR-NICUL, care intru insotire cu Ilinca fata luI loan Bogdanvel-logofèt, aü näscut pe ANDREI' Medelniceriti, care intalaü fost insotit cu Irina fata luI NeculaT Buhus Hatman,si al doilea cu Gafita din Tarigrad, si aü näseut pe IoNITA.sterp, si pe TOADER Medelniceriii».

Despre acesta i urmasil luí, am vorbit maI sus.

In arhiva istoricà de d. Hasdeil, e publicat un documentdatat din CosescI, 9 Iunie 1696, imânat de George Sion,despre care editorul Insà nu garanteazd, fiind transcrisdupd o copie, al cdreI original s'a perdut. In acest document,boerii Ceaur, Rasnandi i Toader Contescul, ränduiti dedomnie spre a cerceta procesul dintre Ilinca Sion si nepotiivistierniculuT Avram, raporteazä despre Impdcarea Imprici-natilor, arätänd tot de odatà origina familieI Sion dinhaniI CrImuluI.

TotiI SioniT de asIT, descind din Constantin paharniculsi fratil

www.dacoromanica.ro

Page 488: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SLATINEANU(VALACHIA)

Farnilie care apare cunoscutà prin secolul XVII, dara caret origine:este mult me. veche. Numele el se trage de laorasul Slatina, unde avea proprieatile si resedinta incdin vechime.

Pe la 1648 s'ail stramutat la Têrgoviste, In capitalatëril de atuncl, si unde chiar a rémas de la ansil o bi-sericä. Dupà cum spune Col. Popozoglu (in Ist. Bucure§t. p.10), un C. SLATINEANU din Térgoviste, care zidi biserica«Stelea» de acolo, zidi si In Bucuresti o biserial cu acestnume, pe care apoi o refäcu Pr. Vasile Lupu, al Moldova

Boerul ENE SLATINEANU, e trunchiul actualeI familii.Träia pe la 1700, fiind cdsätorit cu fica luI State pahar-nicul Leordeanu, de la care avu 3 copil. Un frate alsal, NICOLAE Slätineanu, avu un fiil CONSTANTIN, biv-velvistier la anul 1758.

La. 1732, pe IANE SlatiHeaDU 11 inalnim in Oltenia, undeniste aote (y. Hurmuzache), In caff e citat cu titlul demedelnicer, aratà niste conflicte ale luI cu vämile deatuncI. CopiI s61 cu Leordeanca, ail fost : o Tatd,mdritatä, cu Candescu ; si 2 bdetI: Ion si Radu.

Din RADU SIATINEANU, MARE VORNIC, care tràia dupdjum'étatea secoluluI trecut, se trase o ramurd stinsä, invremurile néstre. La 1788 erea in divanul domnesc ca velvornic de tara-de-sus. El avu din cdsätoria sa 1-iil cu oCretzuleasca si 2-lea cu o rálcoiancd, treI copiI: 1. o.

fatà, sotia Banulul Bärbuceanu Vacarescu : 2. TORDACHE

SLATINEANU, fost caimacam al tériT, Insurat cu fata Banu-

www.dacoromanica.ro

Page 489: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

446

luI Racovitza, färá urmas1; si 3. SCARLAT Slatineanu, ma-rele 'Vo?nie, frfStrrat cu ìcananului C. Filipescu, de lacare avu pe Zoe, si pe : ION SLATINEANU, fost mare Logo-fét, ale carni fice, de la sotia sa Maria Niculescu, aiifost: Alina Hahn, si Zoe Len.

Fiul mal mare al luI Ienea Slatineanu, era IoAN SLATI-NEANU, prin care deriva actualif. La 1739 erea mare Va-mes i caimacam al liff Mavrocordat. Acesta e fondatorulbisericeI din Slatina i avu de sotie pe Smaranda, fica luIParvu Cantacuzino. A avut 3 copii:

Lnxandra sotia luI Balaceanu ; Uta ;Clucerul DUMITRU SLATINEANU, care traia la Inceputul

secolului nostru ; si din a caruI cdsätorie cu o Palada, senascurá patru fii si o flea, sotia lui P. Obedeanu:

ClUCerld. COSTACHE SIATINEANU, insurat CU fata luiDeslit, din care avu 4 fice : Ana Vlahutzi, Zoe de Za-lewski, si Maria Cesianu.

PAHARNICUL BARBU Slätineanu, fost Consilier la Cur-tea de Cassatie. Insurat cu Maria Lehliú, avand 3 fiice :Elena Filitti, Pulcheria Mosco si Ana Berindey.

COMiSU1 IORDACHE SLATINEANU, casdtorit CU Anas-tasia Campineanu. Al treilea fit al lui Dimitrie. Elavu, o fica : Elena Rallet si un fig MATE1 SLATINEANU t,aI carui doI fiI sunt: GEORGE, magistrat i .EMANUEL.

NICOLAE SIATINEANU fost pitar, fiul mai mic al lUiDumitru, casatorit cu o Cotofeanu, avu bäeti pe : SCAR-

LAT; TACHE t, fost capitan de cavalerie; i capitanul CONS-TANTIN Sldtineanu, casator. cu L. Cretzeanu.

www.dacoromanica.ro

Page 490: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SPINEA NU(VALACHIA)

Familia boerilor Spinenl e una din vechile neamurr aleOHL Strémosii eI, sunt bine cunoscuti prin documentedin veacul XVI. Familia Cotofenilor derivà dintr/nsa,ambele avand o origind comun5.. (v. acésta).

Boerul N... care traia pe la jumétatea secolului XVI, aavut mal multi copiI :

DucuL clucerul ; SERBAN Banul, citat la 1577 in docu-mentele satului Bistrita din Mehedintl, in carie gäsimpe cei urmétorT. (Arch. Stat, B., Bistrita). Jupanita NEACA,sora lor, care era mdritatà (1588) cu Chirca comisul dinRuda (Rudeanu) ; in fine JUPANÉSA MARA, care avu desot pe PREDA Clucerul TINTAREANU, t 1638. Mara e ci-tatà la anul 1602, si avu urmétorif copii, dupd cum reesedin actele Bistritei, de carl am amintit me sus : Dumi-trasco CIucerul SPINANU, de care vom vorbi in urmd,GHEORGE VORNICUL din Sdrdänesti, care la 1648 erea de-cedat ; Paraschiva postelnicul, 1649; MIHAI Spatarul COTO-FÉNUL, (v. acesta) amintit la 1634 si cunoscut in cronice ;JUDITA Spätäreasa, probatä intre 164S-68 (avu de fica peStanca, sotia lui Ionds serdarul) ; i PREDA, de asemeneacitat la 1649.

Se poate vedea dar, ea.din acestiisapte copil ai Marei, ereatitrei fete ; iar din b5.eti, cei trei maI insemnati aveati fie-care numele de familie dupé moqia ce posedati, i care levenise parte: Dumitrasco crea Spineanu ; Preda Tinfd-reanu ; George crea Vomicul din Sd rdcinefti ; iar MihaiCot ofeanu. Acesta ne arat5 mai mult, formatiunea nu-

www.dacoromanica.ro

Page 491: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

448

melor de familii dupd localitätl, cu deosebire in Valachia,incepand numai dupä mijlocul secoluluI XVII.Din acéstä familie, crea boerul HAMZA DIN SPINENi, care

a fost cumnatul lui Calotd Banul si al luI Parvu, la anul1602.

BADEA OT SPINENT, la 1637, crea nepot lui Neagoe logo-fëtul de CäldärusanI.

DUMITRASCO CLUCERUL SPINÉNUL, f1111 jupanesei Mara,dupai cum am ve'clut mal sus. Unele documente(Arh. St., mo-§ia Isvorani i Salpeni), arata ca pärinte al sal pe: AndreIslugerul ; pe and altele pe Preda clucertil de la Tantä-renl. E posibil ca el sä se fi näscut din casätoria jup5.-neseI Mara, in prima casatorie a ei cu boerul slugerAndrei (?). Dumitrasco Spinénu crea clucer la 1635,,38 si 1639, cand se mai aminteste ca avea de cumnat peTeodosie de la Curtis6ra. Cu sotia sa, Jupanésa Vilaia,este numit In 1640. In 1649 crea Paharnic mare.

La 1640, fiul : DUMITRASCO SPINÉNU, in urma VELCAPITAN, crea deja näscut, de Ore-ce la acea datà e pro-bat Impreuna cu parintiI sel. La 1694 ca vel capitan, el,iar nu tatal sal*, care fiind nascut cel putin pe la 1600 numai putea sa se ocupe de afacerI la acea data, primesteo carte Domnéscä de la Vodd Bräncoveanu. Printeansase intareste maI multi tigani i pärti de vie de-la Chia.-rusanI, rémasI de la nepotul séü MATEI VISTIERUL, caremurise, i pentru caff avea cérta cu calugariI de la RaduVodä.. «Dec1 off-ce i-ar lipsi luI Dimitrasco din ceia ceia.5 lasat nepotuséii Matel vistierul, sä le plateascd cälu-gäril...» (V. Acte vechi de Gr. Lahovary ; Convorb. lit. an. XXI.p. 300).

ANCUTA, sora luI.Dumitrasco, 11 ddruise si ea mai 'nainteedece suflete de TiganI», etc. Jupanésa Ancuta, care träiacam pe la mijlocul secoluluI XVII, avusese de sot pe Petrubiv-vel slujerul ot Ciorogärla.

www.dacoromanica.ro

Page 492: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

STARCEA(BUCOVINA)

Familie moldava, care a primit In Bucovina titlul de,<BaronI de», concedat de impëratul Austria

In tara, pe un str'émo§ al acestef familiI, 1'1 cunoaqtem Inpersoana luI

STARCEA, MARBLE LOGOFÉT al Moldova Documentelesaü uricele domne§tI 11 probeazd ca martor printre boeriisfatuluI, Intre mil* 1515, 1518, 152(1 §i 1522, In timpulPrincipilor Bogdan 0 stefan cel tänär. (v. Uricar. XVIII p. 521)

ION STARCEA erea Päircálab al cetatel Hotin, cam peacela§ timp. Un hrisov domnesc din anul 1547, 1 Aprilie,e scris de MATIA§ STARCEA diacul : «sin (fiul lui) IonStärcea biv-pärcälab de Hotin». (id, p. 528). Un STARCEAerea vel spátar al MoldoveI, la 1552 (7060)

La mijlocul secolului XVII, träia MIRON STARCE, pe aàrui ficA Anghelu§a, o luä In cdatorie vel arma§ul Georgi

Hasdefi.In secolul XVIII, dupä 1720, boerul Stefan Starcea, In-

surat cu Elena fica Sanduldi Hasdeil, a avut 3 fiIGEORGE Stärcea, PETRAKE, §i STEFAN ST1RCEA, care

locuia In Bucovina, unde avea moqiile sale. In totcursul secoluluI trecult i cel actual, familia a r6mas defi-nitiv stabilitá In Bucovina, dupé despärtirea el de Moldova,ca i alte vechl familii boereqd ce aveail proprietät1 qidrepturl acolo.

Dupë Inceputul secolultii actual, in armata Moldovei seafla parucicul GHEORGHI STARCEA, care erea 1nsurat cuParaschiva, fata lui Aga fordaki Cuza.

Actual coborltor din aceastá familie este In Bucovina :VICTOR BARON STARCEA, mare proprietar, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 493: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

STIRBEY(VALACHIA)

Din secolul XVI sunt urme sigure despre existenta acesteifamilil, deja infloritoare pe atunei, si care crea de aproapeinruditd cu Buzestii.

Marele vornic CERNICA TIRBEI, la anul 1608, in qileleprincipelui Radu erban, ginerele lui MihaI W., zidestemondstirea cu numele de cCernica» din judetul Ilfov, peo insuld din lacul Colentina de langd. Bucuresti. Vechiulschit fu pustiit din cauza une epidemil de ciumd, dar serennoi in secolul trecut.

Un pasaj 'al Colonelului Papazoglu in Istoria fon-ddrel Bucurestiului, care lice: «mondstirea de cAlugdrICernica, infiintatd la anul 1608, de -vornicul CernicaJupAneasa lui Kiajna , si o altd mondstire de cälu-gdrite infiintatd de sotia lui jupaneasa KIAJNA, amdndouéfurd dotate cu marl proprietdti. ar acea de alugärite, fuintr'o noapte cdlcate de atari i maicele robite si hrdpite,de atundi s'a si desfiintat....», ne ajutd mult prin numelesotiei lui Cernica. Inteadevér putem identifica pe vorniculCernica cu acel care ' ne e dat de document (ArchivaStat. B. mon. C.), formand ast-fel o veche filiatiune a fa-miliei :

Cernica erea vel vornic la 1603, avea de sotie pe ju-pAneasa Chiajna, i zidi inainte de 1620 mondstirea Iazerul(de sigur Cernica de inal. Tathl sèú, adia ast-fel cel mai vechiú cunoscut de acest neam, erea:

ION/WO COMES, apoi -mare paharnic la anul 1568, in-surat cu jupaneasa Neacsa, cu care in afarä de Cernica,

www.dacoromanica.ro

Page 494: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

451

'maI avu un fifi PARASCHTV Postelnicul, care a avut dupa fi-liatia din 1681, doué fete, Chiajna i Elina.

Cernica avu de fifi Pe: Iuzbasa DRAGOMIR, 1676, 1681.TEODOR §TIRBEI CLUCERUL, cel d'antaiti care poartà ast-

fel numele de familie, se afid impreuna cu sotia sa Mariainteun hrisov din anul 1660, cand erea bätran. Ca co-mis pe Teodor Stirbei, un act din 28 MO 1628.

Boerul IvAsco STIRSEr, traia in çlilele lul Mate Vv. Ba-saraba. Din cauza lipseI de date suficiente, nu vom puteastabili filiatia urmatä a Stirbeilor pe care'l enuméram aicI,insä carI el-eel in apropiate legaturl de rudenie.

CERNICA VEL ARMAS tirbel." (la 1691) erea clucer in 1677vér Cu Constantin, care in urma fu mare Ban, si Cu

Radu. Ca mare armas, citat in multe documente.(CALuoARux, STIRBEf», al cdrul nume nu'l cunoastem,

tràia inca foarte bätran sub Voda. Brancoveanu. AmbiI fiial* se : Constantin si Radu, sunt cunoscutI din cronice.Cu ocazia judecareI de care Brancoveanu a abuzurilorsAvarsite de fiul sei Constantin, acesta urand pe domnpentru cele ce'I facuse, scrise tataluI sal calugdrul csa segateasca tata-séii i fratif luI §TIRBEI, i catI oamenI vorputea strange, sa mearga parasca la imparatie, gäsin-du'I viná Domnului». (Cron. anonnna). Calugarul veni la viilesale de la Slatina, trimeténd oamenI sa vaza cele intamplate;dar TurciI mergeaa bine cu Brancoveanu ((care aú trimespe Ghinea paharnicul al doilea cu armas1 la CalinestI, undeerea adunatl, i avea porunca de va gasi pe balugarulStirbei, bage in butuci clued la Tismana». El fuprins, ridicat ccu fecioril i nurorile toate in cash.» i dusIla monastire, dupà cum erea porunca, unde fu inchis ca

fii se.Adusl In judecata, pentru a doua oara, Domnul se arata

marinimos ertä pe totl.CONSTANTIN STIRBEI,I, fiLll S65, fost vel sluger, .comis,

vistier, Clucer. In cele din urma mare Ban la 1712,La 1680 erea vistier, iar la 1689 in anul dintaI al domnieIlui Brancoveanu, mare sluger. La acea epoca, intrand

www.dacoromanica.ro

Page 495: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

452

Nemtil in tara spre Craioval Domnul trimese pre DiiculRudeanul ve! clucer, Constantin Stirbeill ve! sluger, PredaBrätäsanul vel pitar, ì Cornea Brailoiil vel aga, cu pro-misiunl i darurI spre a face -pe Nemti sà inteleaga denenorocirea ce aduceail térii, in cazul cand vor veni Turcif

TatariI sgt'I scoata afarg.. (Magaz. istor. II, 140).Cronicarul térel romanestI, povesteste la anul 1695 cä.

venind Domnul de la GernetI la Targo-vistail trimes deaù adus pe Constantin Cluciarul StirbeI inchis, nufará pricina, cad trimetandul Domnul de cate-va orI pesteOlt cu seama haraciuluI (biruluI), and erea la curte bo-iarii, aü luat de la tara cate ceva si de. la domnie ail as-cuns....

Boerul veni in fata divanuluI, unde Brancoveanu Vodäjudeca in parte faptele sale si 'I mustra fata de boeriItéril, ordonand ca sa fie inchis; fiind liberat prin stäruin-tele Doamnei. Sotia luI StirbeI erea Corbeanca, si flea. aBaneseI (si Vornicesei) Ilinca, sora Doamnei Stanca Bran-coveanu, cu care decI erea ruda.

Cronicarul vorbeste (magazin istoric, t. V, pag. 134-8) de-tailat de aceasta afacere, mal spunandu-ne cá in urmaertarel sale, el umbla sa réstoarne pe principe, impreuna-cu fratil i tatal sai, dar fura totI prinsI si inchisI greil laTismana, mai mult timP, capol iar nu s'ail potrivit Domnulblestemaciunei lor, ci ertat iarasI.»

La anul 1714 avea titlu de Ban, cu care ocazie il regasimIn Cronica amintita, cá, impreund cu Mitropolitul, MihaiCantacuzino spatarul, Banul Stirbel, Serban BujoreanuStefan Cantacuzino spätarul, mergand inaintea ImbrihoruluIimperial, aft recomandat, cu ajutorul luI Mustafa aga si abanilor, pe Stefan, care fu si numit domn in locul IulBrancoveanu, de curand mazilit.

Sub domnia lul Stefan Cantacuzino, StirbeI erea mareBan al CrajoveI (de la 1712, 1714).

Cronicarul anonym al téril, Cron. Balaceneasca i apoISincal, raporteazà cum la 1714, imediat dupé Paste, StefanVoda trimese pe Constantin Banul StirbeI si pe 'Radii

www.dacoromanica.ro

Page 496: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

453

Dudescu mare logofét si cumnat DomnuluT, la Tarigradcu bani i darufi, i sa «pareasca pe Constantin Vodainteatat cat sa nu- scape cu viata nici Constantin VodanicI fecioriI lui, temandu-se cand vor scäpa vre-unil cu

si la impératul si la Vizirul s'ad nevoit ca saldesradacineze pre Constantin Voda i neamul 1111 din fataparrantulul, precum ad si facut..» Tot Cronicarul ad-versar Cantacuzenilor, 11 numeste gSeitenestIv, adica aISatana, blamand faptele lor, si ale partizanilor.

RADU STIRBEI de' la Isvor, fratele lul Constantin, a ré-mas cunoscut in cronice la anul 1672, cea-ce aratacrea ma' mare ca precedentul, pe care pentru intala card 11gasim In documente la an, 1676 ca al II vistier. La1698, ambil frati, sunt pomenitl intr'un hrisov domnesc(Arh. St. Buc).

In anul 1672, sub Antonie \Todd, incepu cunoscuta ceartasi rivalitate intre Gheorghe Baleanu cu ai sa: de o parte,si Mares Banul, R. Kretzulescu , de alta. Printre par-tizanil Baleanu eread, afara de fiul : Chrizea visti-erul Barcan de la Buxianl, Radu Stirbeid de la

. Isvor i calti maI marunp». Prin mai multe intrigi, Princip.Antonie fu mazilit si inlocuit cu Gr. Ghica.

Since in cronica sa, IlnumeVe -gRadu Stirbescu.»(V. Cron. Rom. p. 170. t. III).

E probabil cà acest boer n'a trait in secoltil XVIII. --Nepotul séti, fiul lul Constantin :

ILIE STIRBEY medelnicerul, rang cu care e probat 141677, traia si la anul 1734, cand fusese consilier al administr.Austriace. (v. §1 inca t. III, 409).. La 1732 a zidit biserica dinBalcestl-CarligeI, fiind Consilier Imperial al Olteniel.

In secolul trecut, i mal ales catre finele sat, infruentaboerilor Stirbei crescuse-

Pe la mijlocul secolulul traiaBADEA STIRBEI MARBLE VORNIC; avea acest tidu in 1777

78, 80, dupa cum se vedé in ma): mate acte oficiale ale.prindipatuluE El muri pe la 1790, cad inteun act al iiilor

32.

www.dacoromanica.ro

Page 497: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

454

se, din 1793, se spune cà murise deja, ca biv-vel Vornic.El a avut patru fii, din cati:

CONSTANTIN STIRBEI era biv-vel stolnic In timpul dom-nie lul Constantin Caragea Voev. si In divanul acestuia.(pe la 1782). Tot el, a fost In urma mare Loge& al täril.La anul 1798, se lilt:1110a Incercarea de asasinare de catreniste hoti, a rnareluI Logofét C. Stirbei, pe and inergea lamosia sa Fundent (V. Ureche. Istor., Domnia Hangerli.)

DUMITRACHE TIRBEI, alt fii.1 al lui Badea, frate CUpreced. erea biw-mare Clucer la anul' 1793, cand 11 Intil-nim Impreuna Cu sotia sa, al care nume era Zamfira.

ERBAN TIRBEÌ VORNICUL, care a fost mare Vornic pe la1800, erea insurat cu Pauna fica lui Constantin Buzescu,cu care familie, mosiI se mal fusesera aliatI din ve-chime. Mosia Buzescilor : Cepturòia din RomanatI, intrandin familie, a luat numele de Stirbe, ce Ora' i asta-qi.§erban §tirbe Vel Vornic cu sotia sa Fauna, sunt zugra-vitI Impreura cu Const. Buzescu, sotia i cu trel fiI al' se,In biserica din acel sat, zidita de un Buzescu, se qlice pela 1560.

Marele VORNIC BARBU §TIRBET, in secolul nostru, vèlandea familia sa se stinge, el fiind ultimul descedent, i ne-avInd copif ca i fratil se, adoptd pe fiul neperte sale Ca-terina Väcdrescu, maritata cu Vornicul D. Bibescu, anume:

PRINCIPELE BARBU STIRBEY, Domnul MuntenieI, 1849-56.Nascut 1799 t la 1869. (V. BisEscu.) Frate ca BibescuVoda., ocupa tronul Valahiei, dupä miscarea de la 1848,introducand In timpul domnieI sale maI multe reforme in-telepte. In timpul s6i.1, tara romanésca ca si Moldova, avurade suferit din partea trupelor rusestl, mai ales de la 185354 a:rid isbucni re'sboiul Crimee, care le obligaräs-a." seretraga. DomniI tarilor caff fugisera la Viena, se Intérsera,

yInd la* Martie 1856, dupd tratatul din Paris, tara fu. o-cupata de AustriacI,.. Tot atuncea se ispravi i termenul dedomnie al luI Ghika i§tirbey (7 anI), numindu-se in locullor caImacamii Bals In Moldova, si Princ, Alex. Ghika InValachia.7Pr. Stirbey, ultimul domn al Muntenie, dupa

www.dacoromanica.ro

Page 498: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

455

aceea retras panä la m6rte. Casätorit cu Elisabeta fica luIGr. Cantacuzino-Pascanu, a avut urmdtoril copil :

GRIGORE, t nensurat ;- Generalul GEORGE Stirbey, t;Pr. DUMITRU Stirbey, cdsdtorit Cu Alexandrina de Soyca,avInd 2 fice ; t Alexandrina Plagino, t Fenareta, sotialuI Teodor Ghika DelenI : 0 Principele ALEXANDRU STIR-BEY, OM politic, fost ministru, t 1895 la Bucure0I. CäskoritCu Maria Ghika Comane01, avea de copiI pe actualiI des-cendent aI familiel : GEORGE; BARBU STIRBEY, cdsätoritCu Nadeja Bibescu ; 0 patru fice : Maria, Adina, Elisa, Jeana.

www.dacoromanica.ro

Page 499: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

STRAMBEANU(VALACHIA)

Originara din Oltenia, aceasta familie, dupá documentelece cunoastem, e probata pe la sfirsitUl secoluluI XVII, desi este de o origina mai veche. RADU PAHARNIC STEW-BEANU, la 1696, tinea cu Despina, fica luI Radu SpdtarulTomeanu, cu care avu fiú pe MATEL (doc. mo§.Fdlcolid).

DRA.GHICÌ STRAMBEANUL, impreuna cu marele Vornic RaduPopescu i cu Grigore Cdpitanul, indeplineso o misiune1nsemnata pe timpul luI Stefan V.v. la anul 1714. Anume,Carol XII regele SuedieI, dupa ce fusese invins la Pultava,trecind apoI la Constantinopol, voi sa treaca Inapol in Su-edia prin .tara, pentru care lucru -Stefan Vodd primi ordinsà gäteasca conace i postiI, ca cá poatä trece de la Giur-gal In Ardeal, i ast-fel fura Insarcinatl eel treI boeff.«Mergind pana la PitestI, seclind cate-va zile, aü perit dintreostI Cu cati-va oamenI de al: luI si nimenea nu rail stiutca este Kraiul intre ace): SvezI ce mergea Cu Tru-pele luI rémanInd aid, aú trecut apoI si ele In Ungariape la Dragoslave, dupa care s'ail intors i TurciI.

DraghicI Strambeanu la 1718 si 20, este trecut In listaboerilor Oltenl, impreunä cu ruda sa, Constantin Consi-lierul.

0 MUSA Strambeanu, aveo de sot pe Pitarul Nicolae De-dulescu.

CONSTANTIN STRAMBEANU Consilierul, in 1719 ca boer dinCraiova, erea MARE PITAR atund and fu* numit Consi-lier imperial al OltenieI, In cea administratiune, cuCantacuzino Ban ; iar consilierI G. Vlasto, Bengescu, Brai-

www.dacoromanica.ro

Page 500: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 457 -

loifi 0 dansul. (Sept. 1719). Peste cloud - zed de anI, la1741, el este Caimacam al CraioveI Impreung cu Constan-tin Obedeanu, 0 Iordache fost vel-vames.

Avea de sotie pe sofa atraruluI Preda Brät4anu. 0fatà a 14 tinu pe Barbu Stirbei.

Mauf STRAMBEA.NU biv-treti logorét, erea ispravnic deGorj la anul 1752.

Pelte copiI lul Constantin sunt:Ilinca, dica luI Strambeanu», sotia boeruluI Poenaru, la

1769, 0 mama 'di Matel Poenaru pitar ;IORDACHE STRAMBEANU, clucer, dovedit prin act din 1741.

Fiul 0 urma§ul acestuia erea :CONSTANT/N STRA.MBEANCT, boer ispravnic, dovedit la rim-

dul SU/ In anul 1793, etc.Tot din lipsa de detalii, nu putem schita genealogia acestel

familii, din care se gäsesc maI multi Of representanti Insecolul din urm5. 0 cel actual, 0 aI caror urma0 traesca stà-zI la Craj ova.

www.dacoromanica.ro

Page 501: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

STROICI(MOLDOVA)

Mare familie din Moldova, care se ilustreaza de la mijloculsecolului XVI.

Cronica lui Huru, admite in timpuri anterioare lui Dragospe un : Axentie Stroici ParcAlab de Hotin (sec. XVI). LA"-sand la o parte existenta acestuI personaj, mentionarea luine aratä totusi, ca familia Stroici putea aspira prin insemnA,tatea el, la Q asa de vecbe origin6.

Intrând In domeniul istoriei tériI, affám in cronice, dintimpul domnieI lui Despot Vodà, pe

Marele LOGOFAT STROICI. Ocupand domnia Moldovei dupäinvingerea 1111 Alexandru Läpusneanu, la 1562, principele Ia-cob Eraclit Despota avea totusi s'à se tearnA de reintoarcerearivaluldi sat'. Dupd ce infra cu ceremonie in capitala Su-ceava : at ales-aú Despot Vodà, dice Nic. Costin, patru boerlde credintà, pe cari aù 15.sat toaid Canna Ora, pe StroicIVel logofk, pe Barnov Hatmanul (Barnowski), pe Motocvel vornic i Grigore Leveles,.... ce erea in mare cinste laDespot Vodä ». Mara de Leveles, originar de la Viena

credinciosul lui Despot, eel alti trei boeff, Intre cariStroici, impreunA." cu cel nemultumiti, aleserd Domn peToma, care ucise pe Despot. (1563)

Acest Stroici, e probabil pkintele lui :LUCA OS LUPUL STROICÌ, boer renumit, mare Logofét

al Moldovei. In tinerete fusese in Germania unde studiase,devenind un om foarte erudit.

Dupà cum ne raporteaza SincaT (t. II, 356, ap. Gorecki), laanul 1571, Bogdan IV e condus la Iasi de ma multi boeri

www.dacoromanica.ro

Page 502: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

469

intre cari: Gavril logofaul, Dinga Hatmanul, «Lupul Stroit»cu mai multi alti. El a fost mare Logof& al Moldovaintre 1580-1609 (7088 - 117), duph cum reese din actelesfatului domnesc. Documente de tot felnl Il citeaza Intimpul vietei sale ; la 1603 April 1 (Doc. Academia Rom.),Stroici vel logofe't face cumpèrhtufi din mosia Glodeni, etc..,

Dupd 1590, Luca Stroici dobândeste calitatea de cetäteanpolon, ce ad mai avut boeri ai Moldovel oindige-natul». Cu acest titlu el participh Impreunä. cu Eremia VodhMovild, la marea adunare (bar) din Varsovia, de la anul1593. Aci cunosch pe encyclopedistul Sariski, cäruia Stroicl11 dete ca un exemplu de limba românä, rughciunea Do-minicalá nostru), scris Cu ortografia polond i publicatde Sariski la 1597, In «Corpus legum Polonarum».

Impreunh cu mitropolitul Atanasie Crimka, el zidi mo-.nästirea Dragomirna din Bucovina, In care se aflà pre-tioase reliquii. D. B. Hasded a scris monografia asupra«Vietel i operilor 10 Luca StroicI».

Petru Vodä chiopul, acel cdomn milostiv cum altul nimeasa s'a aflat», fu silit la anul 1591 sä plece din tara, pen-tru ch nu voia sà pue un bir impus de Turd, i sà trécaprin Polonia in Germania, urmat : «cu fruntea boerilor, intrecari eread : Stroici logofaul cel mare, cu frate-se'd

SIMION STROICI, Eremia Movilà vornicul, cu frate-salSimion paharnicul, i Andrei Hatmanul, i alti multi carinu se Indurad de ansul...» (Gr. Ureche, Moldova. Letop.Cpg. I, p. 238).

Peste cati-va ani mai tard.iii, reaflam intr'un zapis alse'd, pe : Simion Stroici biv-vel vistier (1600), prin care ddru-este niste tigani cu satul Micläusen1 lui Lupul Prhj escu. Acestboer tinea In chsätorie pe nepoata lui Stroici, i mosteniintreagh averea lul Stroici, colosald pe acel timp ; si pe careacesta o ldsase Lupului Prhjescu, neavênd copil.

Ca mare vistiernic al Mold. Il mentioneazä inch acteparticulare i oficiale din anil (7105) 1597 Iunie 29, 1601 si1606, etc. --

LOGOFETEASA STROICI6E, sotia faimosului Logofét, im-

www.dacoromanica.ro

Page 503: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

460

prenna bu IoNAsco STROICI, dail im zapis pentrumosia UnghenI din jud. Neamtu, `prin care se constata caalp' ail réscumparafo de la dansiI. In 15 Martie 1613, dinCotnarI. (Doc. Acddem.

VASILE STRorcI Logofétul mare, de aproape ruda cu ceIde mai sus, pieri la anul 1612 ucis de Voda Torna. Cons-tantin Movilà, venind cu arMata Polona In potriva luIStefan Toma, acest din urma infranse pe cel cupartizaniI sa, pe Prut, la locul dis : Cornul 1111 Sas. Boerilprinsf fura omorap. Intre altil IsI perdura viata : VasileStroicI logofétul, faimosul Hatman Balica, Stolnicul Miron,

«Pe Vasile StroicT 11 ertase Stefan Vodd ; nurnaI, in-vetase pe Nicorita armasul sal duca sa vada perirea celoralp, ca sa'I fie grijà maI pe urmä de moarte». Si cro-nicarul adaoga : «Cà erea om tIn'ér StroicI, 0 din cash'mai vechiü si cinstit de cat toate casele din tara». (N. Cos-tin, Letop. Cog. II, p. 263). Merend ast-fel cu armasul, sprelocul unde ceT alp boerI ereail sa fie decapitatl, 0 elnestiind ca." erea ertat, se repec,li scotand sabia unuI da-raban, ashmoat-a cu fescumpérare». Cu toata bravura luI,fu Impresurat de DarabanI i desarme. Vodd Toma aflandprin armas de acest lucru, porunci ca sa fie si el omoritindata. De la acest boer viteaz din familia Stroici, perdempentru cat-va timp urrnarea coboratorilor sél.

In timpul secolulul trecut (XVIII), si ehiar dupä jumé-tatea celiff al XVII, familia scade putin din importantade odinioara, proba cd nu maI sunt citatI printre boeriIcel marI aT férif, cum ereail ceI de maI sus.

In Basarabia, maI sunt Inca. In diva de a4i STRO1C1, ur-masI tot din aceasta familie, de oare-ce sunt cu o bunapositiune sociald, i printre cdvorenID, saú nobill aI Rusief.

CONSTANTIN STROICI, ca.sätorit cu o Lupascu, traia campe la 1800, a murit In secolul nostru si a avut urmatoriIcopii :

GHEORGHE Stroicl, colonel In armata rom., i cel care aMfiintat jandarmeria In Moldova, 1- neInsurat.

www.dacoromanica.ro

Page 504: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 461 -

IANcu t, care avu o singurà fatä, cdsdtoritä. (actual.)Cu M. Sutzu judeckor la Iasi.

- GAVRIL Si CONSTANTIN STRoicI, carI ambil ail servit Inarmata ruseasca, fac&id rèsboiul de la 1828 sub gen eraluDibicl Zabalcavski, In care resbel, Gavriel a pierit pe campulde luptä..

2 fete, surorile lor, aú tinut una pe generalul Iacovachecea altA pe Festilä.

- EMANOIL STROICI In fine, cel maI mic dintre fratI, deasemenea decedat, a fost cdpitan In armat6. Cdsdtorit Cuo Codrescu, a avut fiI pe:

CONSTANTIN STROICÌ, f. prefect, senator si rhare proprie-tar In Dorohoid al con-i. Saverff.

GEORGE STR0IC1, fost prefect, deputat. Proprietar alcomunel Manoleasa din Dorohoiti.

Acestin surd ultimil descendenti i singuril In tara, dinadevérata familie StroicI.

www.dacoromanica.ro

Page 505: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

STURDZA(MOLDOVA)

De origina' veche italianà, aceasta familie se aflä printreboerii Moldove, Inca de pe la 1400. In evul mediú, fami-lia tSTRUZA» din Italia, (Stroza, Struzza, etc.), aluate partela cruciade in al XII secol, de cand incepe a fi cunoscuaistorice§te.

Descendenta boerilor Sturzesti, din familia maghiara acomtilor «TuRzo», prin voevodul Ion Vlad Turzo, nu esteexactà, nefiind de loc dovedità.

....STURZA aut Sturzelius (comes), pe la inceputul seco-luluI XV, e cancelar 0 ambasador al curteí imperialemane la dieta din Varsovia. (v. cron. Ulyanitzki). Poate efratele (?) luI :

ALEXANDRU Sturza, marele (cancelar) Loge& al Moldovein timpul lui Alexandru cel bun, 0 locotiitor al acestul prin-cipe, and se duse in cAlaorie la Constantinopol.

Fiul séi.1 erea BALITA, SOtUl Samineí. El e dovedit prin-tr'un uric domnesc al lui Stefan Voevod din 17 Ianuaranul 1495: and crea deja batran, de oare-ce In acelaact e vorba de copiii se: Manta §i FILIP, i chiar de fullacestuia,

MARITA e mama luf :HATMANUL STURZA («Sturzevicf»), principe (Knez), boer

ilustru al Moldovel (n. pe la 1490). La anul 1546 §i

1548, e pdrcalab al CetateT. Hotin 1mpreund cu Movilà. Undocumefit din (7060) 1552, 11 arata ca mare Portar de Su-ceava §i Hatman sub I1ia Voev., cum crea numit i dePolonI: «Sturza magnus Daciae procurator». El avu de

www.dacoromanica.ro

Page 506: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

463

sotie pe Knegina Neacsa, cu care e din noil pomenit in-tr'un document poster. din 1591. (v. Orehovius, 'etc).

DUMITRU STURZA, MARE VISTIER i apOl. Hatman al Mold.n. inainte de 1550 (uric din 1552), e .fiul precedentulul.El e acel Sturza Hatmanul de care vorbeste Miron Cos-tin (I, let. 165), ca impreuna cu, Logofaul Beldiman i cuBoul Postelnicul, aü fost prinsI de stefan Toma Vv.,pentru ca se duseserä la Poarta contra inf., pusi inobezI, i apoI omoritI de trimesii lui Voda, fiind decapitaff

aruncânduli-se corpurile in Siret (1615). Intre 1613-15,erea mare Portar de Suceava. El avu 3 baeff: VASILE,cel maree (v. doc. din 1687-7195) si care avea o fatdTudosca, sotia lui Dumitrascu.

KNEAZUL BARBO/, mare vornic al Moldovei i principe,dovadd titlul de Knez ce purta.

E dovedit prin actul din 12 Martie (7117) 1609. Prin-tre ceI &Arita): boeff ridicatI in potriva lui St. Toma V.,e si vornicul Bàrboiú. Domnul voind a'I pedepsi, cum ziceLetopisetul: prins pe Bärboiil Vornicul si pe feciorulluI. Dece pe Bärboi cel bätran in loe intepat de la-turea targulul ; eard pe feciorul lul Barboiii trimes de

spd.nzurat in poarta case): tätanèseil....» (Miron Costin).Acest boer zidi o mare bisericd in IasI, care poartd nu-mele sèfi.

Mate! STURZA VEL VISTIERNIC, al doilea fiü al luI Dumi-avu 6 copiI, din carI o fan.' tinu pe Preda Paladi.

invazie a tätarilor asupra Moldovel la 1650, revärsa multejafurf asupra catuncl aü robit casa SturziI Jicnice-rulur, care apol aù fost si vistiernic mare». In timpul luíStefan V., comanda trupe de ale acestuia, impreund cuboerul paharnic Mogdlde. (v. letop. I, 320, 338) Fiul sal:

KIRIAC STURZA marele paharnic. In zilele lta DucaVodd cel fell, la anul 1681, fiind biv-mare spatar, ereainchis la SeimenI cu Toader Paladie vornicul i cu Teo-dosie Dubdu marele spatar, pusl in fiare si persecutaff.Putin dupe' aceasta multi boeff emigrara, -ciar alti boeffce mal rémdsese, Chiriac Sturza, etc... aú murit de o boald

www.dacoromanica.ro

Page 507: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

464

eel zicea Duca-Vodd, adia de supérul Dual...» (N. Cos-tin 11,22). El avu cu sotia sa Anita, sapte copii, dintrecarI prin doI se trag cele cloud ramurl ale familie. (Ionsi Sandu).

TOADER STURZA. MARELE spatar, avea aceasta titulaturd inValachia (doc. din 27 Iulie), la 1672: El erea cumnat cuGrigore Vv. Ghica, 'End fratele Doamnel. In acel an (1672)insotind in Italia pe aceastd principesd, in scrisoare sacdtre Doge, Ghica \Todd. Il numeste Barone TheodoroSturza mio generale delle armi nella Provinzia....» (Hurmu-zachei Doc., V, II, 127). In raportul luI Giacomo Querini, enumit «signor Sturzzio generale, fratello della Principessa»..

Dogele Ven etieI ordonä o galerd pentru principesdpentru fratele eI «Baron Teodora Suerza (?)». Ei ple-caserd Antai. la Constantinopol, aldtorind apoi prin Italia.(Since. III, 176).

La intoarcerea din Venezzia,- spatarul Sturdza pand lavenirea DomnuluI de la Hotin, e caimacam al Valachie,impreund Cu Gherghe Banul si cu Stroe Leordeanu vor-nicul. (Letop. III, 151). El avu un fill, pe MATEI Cdmdrasul,doc. 2 Dec. 1700, t fdrä. urmasi.

SturdziI de azi, s'e trag prin ceI dol frail al Spdt. Teodor,formând 2 branse deosebite.

Slugerul ION STURZA, al doilé fid al lu] Kiriak, cunos-cut pe la finele sec. XVII, avu sapte copiI, din carI doIavurd urniasi actual]:

1. MIHAI STURZA, dete nastere uneI ramure, prin fiulséii GEORGE, asdtorit Cu o Palade. Fiul acestuia, numitCONSTANTIN, e tatd."1

MareluI VORNIC GEORGE Sturdza ; care avu do i Met],dintre carl:

Colonelul GRIGORE STURDZA, fost militar, f. prefect InmaI multe rAndurl. lnsurat cu Olga Rosetti, are al.pe GRIGORE, i 3 fice.

www.dacoromanica.ro

Page 508: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

465

2. Marele LOGOFKT SANDU STURZA, al IT fid al slugeru-lui Ion, avea o avere imensä., 72 de mosii. In Moldova.La 1729 fiind .vel vistier, e trimes de Gr. Ghica sapläteascA despdgubirile locuitorilor prädati de Tätarl, cariinsusi acoperirä prin bard' pagubele ce fäcuserd. In tim-pul luI Ion Mavrocordat In Mold. : «s'ail sculat MihalakiSturza de la Roman si Ilie Sturza de la: Hele§teenI, i doIfociorl al lui Bals, i aü fugit in tara leseascä..» (let. Ill, 206)1Sandu Sturza fratele lut MihaI, fu Insarcinat sä'l readucä,cu orl-ce pret, cea-ce reusind prin scrisori, qiii boerI furaadusl In cinste i boeriti. Logofétul Sandu t 1758, avu2 fete, iar bäetI pe :

-,- Mare logofétul CONSTANTIN, care erea- vel paharnic.la 1755 In divanul lui Racovitd.

= ION STURZA, M. LOGOFÉT i fost mare Vornic la 1767,fratele séil, se cäsätori Cu fata lul Caliarhi, avand, doibäetI, din carI cel mare : IORDACHE Logofétul, e tatäl luILASCAR ST., mare Hatman al Moldove, pe care'l gäsim inEteria de la 1821, tfàrà copii; si al luI George.

lar al doilea fiti al lul Ion :DUMITRU STURDZA, mare logofét al Moldovei alaturI cu

vérul sal Grigore, la 1821. In 1841, impreunä cu sotiasa Elena, repard complect Biserica Bärboiii din Iasi. Avu2 sotiI: 1.r Sultana Ventura si 2. Elena Bals. Dupe' mo,sia sa-MicläuseniI, ramura sa peIrtd acest nume. CeIdoI fiI al sél cu urmasi, sunt :

VOrniCul CONSTANTIN St. de la SKEIA, dupe' care senumi Skeianu, casatorit cu fata lui Rosetti, de la care avu6 fete, lar fill pe

DUMITRU STURDZA-SCHEIANU, distins istoric si literat ro,man, etc. Casatorit pu o Ghika-Delenr. Ficä Elena.

2. ALEXANDRTI STURDZA, vornio mare, all cel inic al,logof. Dumitru din MicläusenI. jpe la inceputul acestuIsecol,, mare vornic i Logorét, fiind Insurat cu fica lui CiSturdza Logofét, i avand 3 fete si 3 bdetI: GEORGE (ileaCa,terina Cantacuzino)i Matef t, 1870;.

DUMITRU STURDZA n. 1833 la Iasi. Om politic, ministru

www.dacoromanica.ro

Page 509: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

466

In toate cabinetele liberale, de. la 1866 In coace ; fost Pre-zident al consiliuluI, min. de externe, i eful partiduluIliberal. Membru si Secretar general al Academiel ro-mane. Numismat «se aratd ca cel mal adanc cunoscätoral numismaticeI române, (A. D. Xenopol), déspre care ascris multe articole. A publicat o scriere despre portreteledomnilor romani; In cAnalele Academie», apoi IstoriarenastereI roma.ne In 5 tomurl In colaborare, fiind i ini-tiatorul publicärif colectiunei Hurmuzache.

Cdsätorit cu.Zoe Cantacuzino, are de fitl pe ALEXAN-DRU Sturdza, oficer de cavalerie, ask. cu Elsa Carp.

= Din DUMITRU LOGOFETUL, al III flü al 1111 Sandu vellogoiét, sa trage ramura lui Vodä MihaI Sturdza. CeT doIfiI aI sèl, ail fost :

Generalul 8CARLAT STURDZA, Hatman al ostilor Moldo-veI i boer insemnat sub- Moruzi ; guvernor general alBasarabiei, i apol Consilier imperial al Rusiel, t 1816.Sotia sa erea Sultana ; iar fiu : ALEXANDRU (1791-1854)4consilier de stat, diplomat rus, scriitor i unul dintre pro-motoriI revolutieI grecestl din 1821; muri farà posteritate.

GRIGORA STURZA, mare logofel al M. la 1817, frate CU

Scarlat si al II fill al lui Dumitru, se semnaleazä In tim-pul EterieI. Vornicul Beldiman In Tragodia sa, spune deel si de vérul : «Grigora i Dimitrache, dol Sturze01 logo-fell marl....» (vers. 905). El e tatäl luI :

PR. MIHAI VODA STURDzA, domnul MoldoveI 1834-48.Näscut la 1795 din Logof. Grigore si Maria Kalimaki. Se urcàpe tronul Mold. la 1834. Putin timp dupé aceasta, Infiin-teazd Academia Mihaileanä., unde se predail cursuri deprofesor r specialI venitI din stréindtate La 1846, boe-riI cerurä desfiintarea cursurilor Waite ale academid, fiind-cdereaü accesibile off-cärei clase. Consulul ne sprijinind ce-rerea, ea fu xedusd la jumétate din ce erea. Moldovape timpul lui Sturdia, Inainteazd pe calea economickterará i administrativä, de si multe abaten f se Intämplati.In 1848, boeriI tineri Incepura a agita In sensul miscäriJIor din occident.

www.dacoromanica.ro

Page 510: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

467

Vodà Sturdza II surprinde Insa Inainte de a fi bine pre-prinde pe toti Inteo noapte cand se adunaserà In

casele lui Mavrocordat, si '1 exileazà. Ast-fel revolutia nuprinse in Moldova.

Principele Mihai St. muri In 1885, in Baden, El avu co-piI pe : PR. DEMETRU Sturdza, In IasI, cdsätorit cu ficaluI Alex. Sturdza, avand bdeff pe DEMETRU i MICHML ;

cdsatorit5. cu Pr. Gortchacoff; Mihail t;al doilea ca vArstä

PR. G-RIGORIE STURDZA, I-15.SCUt la 1821 In Ias1. A studiatIn Franta si Berlin. Pe la jumétatea secolului a fost ge-neral In armata turcit, luAnd parte la multe evenimentesub numele de aMuhlis Pasa»; Apoi In armata 3/1oldovei,In 1859 a fost candidat la tronul Mold., la care renuntd.In fata ideii Unire. De atunci a fost mereil In parlamentca deputat si Senator, manifestandu-se In evenimentelepolitice ale féril. Ca scriitor i om de stiintà, s'a des-tins mai ales prin opera de mare valoare: «Les lois fon-damentales de l' Univers». Avu fill pe NICOLAE t, etc.

= In fine, din STEFAN STURDZA, mare vornic la 1757, al4-lea al al logofeului Sandu, casätorit cu Ruxanda, s'anäscut

SANDUL, Vistiernie mare. Acesta avu de fiú pe CON-STANTIN STURDZA din Ruginoasa, mare logofel, si care dupàmosia ce poseda a denumit ast-fel bransa sa, El avu patrufete si d61 bbieti, din carI

ALEXANDRU STURDZA de la Ruginoasa. CAsa."torit cu lYfariaSutzu a ,avut 3 copiI (act) :

ALEXANDRU STURDZA, publicist si poet Scarlat t;«i Olga.

Ramura a doua a Sturzescilor, deriv'd din Cupariul SANDUSTURZA, care a fost flul luI Kiriak paharnicul i frate cuIon i Teodor. Din ce l patru baetr al' se : Alexandru sluger

Iordache, lasat posteritate; iar Ilie si ,Vasile,cel maI mare? ail avut mai multi copil.

www.dacoromanica.ro

Page 511: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

468

ILIE SLUGER STURZA, care la anul 1673 e cunoscut cutitlu de paharnic. Acest Sturza e boer insemnat i cunos-cut in mai multe Imprejurari, ast-fel in anul 1671, dupacum spune Nic. Costin, tronul fiind vacant inainte de a-lqgerea luT Petriceicu Vodä, gändurile boerilor se opriràîntiiasupra lui lije Sturza, care Irma refuzä domnia, lucru demare mirare pe acele timpuri. Boerii insiständ, Sturzaameniritä cä de'l vor alege, II va trece pe top' pe sub sa-ble. Atunci fu ales stefan Petriceicu. In acelas au se vor-beste de unchiul Teodor Sturza, spätariul din Valachia(§incai) [yell anal sus]. -- Din acest paharnic Ilie, s'a tras oramurd prin Logofaul MIRA fiU1 sèú vistiernicul ALEXANDRUSturza, si ALEXANDRU lis din Helesteeni (f), liul acestuia ;al cdrui &LI e MIHAIL STURDZA.

VASILE STURZA, ful cupariului, e cunoscut in a II-a ju-nidt. a secoluluf XVII, si din el se trage a doua bransä. aSturzilor. Copil ea' aú fost ; SOLOMON SPATARUL; sterp ;3 fete, si spätarii Sandu si Constantin.

I. SANDU SPATARUL, frate cu Solomon si cu Constan-tin, formeazg o sub-ramurä deosebitä de a acestui dinurmá, si anume avu 6 copii 3 fete, Manolaki, care s'acälugärit, Dumitrascu, si ION STURDZA VODA, fu ales DORMin Moldova fiind V. Logofét dupä revolutia eteristilor, din1822 la 1828, odatä cu Grigore Ghika in Valachia. Cu elincepurä timpuri mat' bune Grecii fdra cäpätii furä.scòlele grecesti se transformará in altele unde e invätalimba patriel; se mai fäcurä si imbunätätiri de ordin eco-nomic si administrativ. Dar, tocmai la 1828, Rusia lrclarinddin nod rézboi Portei (al 6-lea 1828-29), intrá In Princi-pate cu 15.000 oameni. Vodä. Sturza fu arestat i trimesIn Basarabia, i apoi in cepu guvernarea rusésclIon Sturzaavu 2 copii, pe IORGU (färä bäeti); si pe NICOLAE, insuratCu Maria Ghika, de Ja care avu 2 fil IORGU i GRIGORE4--

DularRiwu STURDZA, a fost spátar mare ; frate cu Dom-,nu1 Sturdza, avu cu fica logofétului Ior, fete si pe

PETRACHE STURZA vistierul, spätarulsi mare Logoia 1820,la inceputul acestui secol, Acesta era insurat cut fata lui,

www.dacoromanica.ro

Page 512: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Armele primitive ale familiei Sturdza eread: pe fundrosu o cruce latinäi de aur, incoldcia de un sarpe verdecu o coroara de baron. Acest blason se vede pe mor-mantul until Sturza cavaler de Rodos, ingropat la insulaRodos, cum si .pe scrisorile patente din archivele Vatica-nula

Acestuia s'a addogat un al doilea blazon, dat de AppàfiVoevodul Ardealulul, prin procuratia imperialà a impAra-tului German Leopold I, pentru fapte glorioase de rèsboiIn timpul apäilrel Vienei. E de azur cu leul de aur in

coremd de duce, armat de o spadà inconjuratàcu o ramurà de mäslin. Aceste arme, Cu titlu de principeal St. Imperiii, ca i deviza heraldicd: utro que clarescerepulchrum, aü fost date de Imp. Leopold lui Ilie Sturdza,slugerul, de la 1670.

www.dacoromanica.ro

Page 513: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

469

Bals, Ecaterina, de la care avu pe : Constantin, Sandul, Du-mitrascu, Teodor cAminar (din carl 2-lea si al treileaavut copil), i IoNrçA t, al cAruI fig e PETRE Sturza. Petra-che Sturza a fost insemnat In timpul rascoaleI grecestI din1821. El Impreung. cu Ionità Sturza i eu Vornicul TeodorBals, cereati ostirl Turcesti contra Eteristilor, ca i Cuza,Caimacamul Räscanu. Ca spätar, fiind ispravnic de Némtu,Indemng. (1821) pe locuitoriI de sub dinsul a se fesculacontra Grecilor. In proclamatia ce acuse, sfirsesce : cSàisgonim tálharif acestia de pe pdmântul nostru. » (Uricr, XV).

Din fif : DIMITRACHI t, a avut 3 baletI : ION, NICOLAE,CONSTANTIN; iar SANDU Sturza avu 8: Petre, George, DU-mitru, Lascar, Panait, Teodor, Sandu.

II. Din CONSTANTIN SPATARUL STURZA, apoi mare VOrrliCla an. (1775), fratele lui Sandu Spdtar i fiul lui Vasile, In-surat cu Catrina Cantacuzino, se trage o ramurd prin celdoI fii aI sél (cdcI Ionitä: din 1821 n'avu copil) :

STEFAN STURZA avu fiI pe : ALEXANDRU vornicul, insurat CUSmaranda Costandake. Copii luI Alexandru sunt : ION;MIHAIL fost oficer, senator ; STEFAN care are 2 bg.eff: peNicolae, Alexandru ; i DUMITRU.

CONSTANTIN STURZA frate Cu Stefan Spatar, se slicea SO-LOMON POSTELNIC, i avu pelângg. 3 fete, pe: 1. Costache ardcopif ; 2. SCARLAT Sturza fost Postelnic, Insotit cu SmarandaPaladi, din care avu 2 fete si un fiù CONSTANTIN, care arebaetI pe George si Scarlat ;

VASILE STURDZA (1810-1870) vornic, al 3-lea fitA al luI Con-stantin lis Solomon, insurat Cu Ecaterina Bals si Cu Zul-nia. Om politic, ministru prezident al divanulul, membruIn locotenenta domneasca', ministru sub Cuza, I. Prese-dinte al curtel de Casatie. t 1870, avind copil pe: Olga,Erna, RADU STURDZA, f. Consul general la Constantinopol,CONSTANTIN inginer, si ERNEST (fii : Adrian si Vasile.)

33

www.dacoromanica.ro

Page 514: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

TkUT(MoLDova)

Mare familie a Moldova, Infloritoare Inca din al XV secol,cand, prin fruntea boerilor luI Stefan se afla marele logofaThutul.

Dupé isvodul sail cronica cea falsd a luI Clanail, ar fitrait In secolul XIII, ca stramosI aI acesteI familif : mareleJude Dalmat Tart, Vlad réntul consul, si Coman Téntconsul la Baia, inainte de Drago s Vodd, si pe a caruI fica,Ana, o luä. In casatorie acesta. (Cdtre 1250) (?).

Episcopul Melhisedec, face distinctie Intre Logof. IonTétit de sub Stefan Vodd si cel de sub Bogdan, care ar fifost fiul sal. D. HaSded (magn. Etimologic III, col. 3055), pro-beaza ca nu formad de cat una si aceiasI persoana :

MARELE LOGOFÈT ION TRUTUL, despre care istoria, cro-nicele si documentele tériI, vorbesc adesea In preajma a-nuldf 1500. N. Balcescu, care a scris despre dansul, c,liceIntre altele : qErea om d'un caracter indemanatic si original.Cunoscand prea bine tref limbI, politic Indemanatic, eldobandi favorul luI Stefan cel mare..». La 1510, merse InPolonia de Incheid pacea Intre Stefan W. si Regele Al-bert, care ii dete donatiune multe sate de la hotar : Campu-lung, Rästoacele, Vijnita, Ispitul, Milier, Putile, Iamostia,Carapciul, Vilivcea, Vascautii si Volona, pana la apa Ci-rimusul.

La 1504, la moartea lul Stefan, Bogdan Voev. fiul sal,trimese la Poarta Otomana pe Logofaul Tait cu o ceatäde osteni si 10 pungl de banI, spre a face actul de supu-nere al VériI. In Constantinopol, 'nut zidi palatul Bogdan-

www.dacoromanica.ro

Page 515: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

471

Sera moldovenesc, in care se affä o bisericg S-ft. Nicolae.De asemenea, In tara, pe malul Siretulul In Dorohoi, a ziditbiserica BdlinestI. Murind, la anul 1511, fu ingropat acolo;si pe piatra luI se citeste : «Acesta este mormantul panuluI*)loan Thutul mare logofét al Domnului Stefan Voevoda,carele a reposat la anul 7009, luna..» (1511) (Melhisedec, notiteistorice, 293)

Acest ilustru boer al MoldoveI, despre care se povestescmulte, avea de sotie pe Knegina Maria, t 1500: «roabaluI D-zeil. Maria Kneghina a panului réutul logofèt, cares'ail mutat in vecinicul locas In 29 Sept. 1500.». Trelcopil ai lor, murird Inaintea pärintilor : PETREA la 1494, Va-silica t la (7003) 1495, i TEODOR % mutat In veclnieullocas la anul 7002 Sept. 22 (1494)», cari cu totil sunt imor-mântati la bis. din BdlintI. (v. Melhised. Bis. Bälini p. 293-4).

0 parte din descrierea bisericeI fondate de Téutul :«...In lduntru bisericei, pe partea dreaptà a peretelui des-pdrtitor coruluI de "amvon, sunt zugrävite a-fresco portre-tele Logofkului Ioan Téutu, a sotieI sale Margaretaale filler : Pdtrascu, loan si Anastasia, In superbul costumvenetian brodat cu aur, cum se vede la portretele s'altorLogofetI marl; cingAtoarea cu paftale scumpe, d'asupramantia märeatd, ci . manicile despicate i gulerul de samur,iar pe cap tocul cu broderie de aur in arcade. PardosealaIn peristil, are dece morminte pe d'asupra cu lespezi, pecarl abia la unele se poate descifra foarte cu gred inscrip-tiile slavone ». (Filipescu-Dubäti, Dic. geog. DorohoI, 14).

Un DRAGOTA TAUT (Teutulovicl fiul. infru-museteaza mormântul mameI sale Knegina Maria, réposataIn 23 Martie 1499.

Din urmasil vechilor Téutu, träia atre sarsitul secoluluiurmator (1590, 1600) :

*) Titulaturä polonä ; cuv'èntul Pan inseamng. nobil, §i se intrebuintaIn vechime in Moldova, dup5. cum «jupan» in Valachia. Knezinasail Knegina, e de asemenea equivalent cu juptineasa sail Domnita.

Ambil termenI existail In Moldova din veacul XIV.

www.dacoromanica.ro

Page 516: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

472

DRAGAN TAUTU, care avuse sotie pe Angelina, ingropatàde asemenea la BälinestI, fiind reposatä in 30 Maid 1617.El erea sub Eremia Voddi la anul 1606, diac-scriitor alhrisévelor, in divanul domnesc.

M. Thum, erea PArcalab (castelan) de cetatea Hotin,impreund cu Iurasco Drace, la anul 1623 (7131). (y. Uricar,Cod. tom. XVIII).

Un document de posesiune, dupé ahul 1625, vorbestede ANASTASAICA, muma luI lsac Cazacul i fic5. a Thutuldimarele logorét. (Doc. Acad. rom., an. 1625).

IRMA TAUT e pomenit la anul 1659....La anul 1680, Duca Vodd in a doua domnie a sa, ucide

pe boeril: TAUT VISTIERUL, Bogdan si Lupul sluger, pecare ii decapitd, fiind fruntasii complotului fä.cut de boerifnemultumiti de guvernarea detestabild a luI Duca.

In secolul XVIII, familia incepe a pierde cu incetul dinrenumele, puterea de odinioarä, si din marile averY ceposeda pAn61 la mijlocul aceluI veac.

SANDUL TAUT, la 1745 (6 Iulie), se judeca pentru mosiaGiurgestiI, cu T. Jora i cu vistierul NicolaI Basotä. (Doc.Academ. Rom.)

LUPUL TAUTUL, boer moldovean, figureazä semnat inactul de desrobire al vecinilor In Moldova, la 1749.

Familia se ridic6 din nog la inceputul acestuI secol,cand e cunoscut :

VORNICUL ION TAUTU, stolnic la 1805, apoI paharnic,ban la 1815 si in fine Vornic la 1822. Beldiman1Tragodia», spunand de o misie, cu care fusese insdrcinatIn timpul EterieI de la 1821 Vornicul Teodor Bals, dice:

o.. Pe Ban Ion Thutul i se dä. inteajutor,Om Latran Cu si In condef lucrator». (op. cit. vers 785).

La 1822, el merse printre boerif cu deputatia la Tarigradspre a se alege Domn, dupe" zavera Grecilor, i fiindconfirmat Ionità Sturza, Teut la intoarcerea in tard avutitlu de mare vornic. Prima lui sotie erea Catrina Bu-descu, de la care avu doI fil: Mr.HAf si VASILE Thut, spätarl

www.dacoromanica.ro

Page 517: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 473 -

la anul 1822. Vasile a avut la rândul séti 2 fil TEopoRITA.Si IOAN

Vornicul Téut muri la anul 1827. El mal avusese treIfrap, din carl: COSTACHI Thutul träia In Bucovina ; iarVASILE MIT avu fil pe : Comisul IoNic4 Ttur, secretaral Bas-capukehaeI Moldovel la Constantinopol sub VodàSturdza (1828), murind acolo ail urmasI; si pe pabar-nicul VASILE TtUT, care avu descendentl....

Adevdratil urmasii ai acesteI marl familii, In afard decari multi aü uzurpat numele, se trag din fill' i nepotiifratilor Ion si Vasile, aï lui Teodor, si al Mihail Thutu dinBucovina.

www.dacoromanica.ro

Page 518: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

TOMA(31oLDovA)

Familie domneascd a Moldove, care dete ambelor tenfpatru principi in sec XVI si XVII. STEFAN TOMA Vora(1563-64), ocupä. tronul Moldovel invingand i omorind sin-gur pe Pr. Iacob Eraclit Despota (1561-63): «Boeril tdriIsfdtuindu-se, mai cu deadinsul Toma Hatmanul, ca sdscétd pe Despot Vodd din domnie, dice Miron Costin ;asa jurará pe Toma cá erea om cu inimá mare, ca sd fieel incepdtor de acest lucru». Boerii se invoird cu PoloniI,carI venind cu armatd, Torna, hatmanul MoldoveI pe atunci,trecu pe MoldovenI in partea lor, asedidnd pe Despot InSuceava, care in céle din urmd cdzu In mdinile lor, trd-dat din toate pdrtile i färà nicI un ajutor. Toma il uci-se cu buzduganul, iar corpul aceluI inteligent i bray prin-cipe fu mutilat. Toma ocupd tronul sub numele de Stefan(VIII). El se luptd cu Mircea domnul MuntenieI ; dar lardndul seú, dupd 5 sdparnânI de domnie, fu silit a fugi InPolonia din caza venire noului Domn Ldpusneanu, cu a-jutor turcesc.

Fiul sal, de asemenea domn al MoldoveI, este :STEFAN TOMA VOEVOD, (1611-1615 si 1622-1623). In bi-

senca din Bunesti in Suceava se afld o inscriptie: «Aces-aer l'a fäcut piosul domn Lo Stefan Voevod, fiü al fdpo-satulul Toma Voevod i al sotiei sale Acsinia, si s'a datbiserkei domnesti din Iasi, anul 1613.» (Xenopol. Istor. 111, 492).

Avea de sotie pe Elena Doamna.El avu de luptat pentrutron, contra lui Constantin Movild fostul Domn, pentrucare se dete o bdalie la SterdnestI, In care cel din urmdfu invins i omordt. In curând se resculard i boerii, pecare II bate de asemenea la ant'dna luI Pdcurar, dar carIintorcandu-se din Polonia cu Alexandru Movild cuarmatd, Toma fu detronat. In 1622 reveni la tron pentru

www.dacoromanica.ro

Page 519: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 475 -

un an, dupd ce avusese de luptat la P6rtà cu pretenden-tul italian Locadello.

Pr. LEON VODA TOMA, fiul sal, este Domn al Valachiel1629-33. Aducand cu dänsul in tara o, multime de grecI,

mdrind birurile tariT, boerii fac o revoltd, la car-eparte rnaI ales boeriI Oltení, printre carl : Maid ag-a Ba-sarab, Gorgan spätarul, Barbu Brädescu, Filianul, MihafCotofeanu, etc. Acestia insä furd nevoitI a fugi la Racotzi,principele Transilvanief. Leon, Vodd spre a'I impdca, detedecretul de isgonirea grecilor din tara din anul 1631.(23 Iulie). In urma numeroaselor intrigI ale boerilor, acestprincipe fu mazilit In 1632, 21 Iulie, dup5." care Matel Vooldprin cheltuelI marl si cu ajutorul lul Abaza Pasa, veni petron. La 1637, sub numele de «Leon Stridie» vedem Cà emutilat la Constantinopol, prin masinatiunile luI MateI, carevedea inteansul rendscänd un pretendent serios.

El avu de fiti pe :RADU LEON VOEVOD. Domn al MuntemeI 1664-69, dupä

Grigore Ghica I, supranumit i «Stridia», Leon sail Paul.Crescut Intre GrecI, facu greseala de a se incunjurade acestia, printre carI Sofiäläul si Balasa che, doI miel,In plus faimosul Stroia Leordeanul. CantacuzeniI Il régd ada in justitie pe acest din urm5, pentru moartea tatälui lorConstantin, i a inlätura pe Grecl, cea ce el nu face. Par-tida Cantacuzenilor face o r5scoalà contra luI, pentru careDomnul dete un hrisov de isgonire al Grecilor (1668).Peste curänd el fu mazilit.

Constantin Cäpitanul, aratd o mare parte din domniaacestuI domn care petrecea mult : El avea de fiti pe beI-zadeaua STEFAN, la a c5ruI nuntä. cu Caterina fica luIDuca din Moldova: «Strinsus'ail toatä boerimea täril cujupänesele i aú intins corturile in deal despre MihaI VodàIn drumul Cotrocenilor ; acolo fácea oaspete in toate

Credem cä prin aceste cinci generatil princiare, Cate cu-noastem din aceastä ilusträ familie, ea s'a stins pe la anul1700, prin Stefan fiul lul Radu, care n'avu copil.

Aú maI fost i maf multI boeri In vechime dintre dinsiI,carI de sigur ereati cunoscuti In Moldova, inch' de subStefan cel mare.

Acest neam e de mult cu des5varsire stins.

www.dacoromanica.ro

Page 520: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

URDAREANIT(VALACHIA)

Familie din Oltenia, asupra cdruT existá si o legendàIn Comuna Urdaril din Gorj, de unde trage origina.Acolo &eat" in vechime, locuintele cu boite i subterane aleboerilor UrdärenI, din cari aü rémas inch' ruine.

Incà din anul 1495 (Iunie), un doc.ument domnesc al luIVlad Voevod, intareste boerulul STANciù postelnic, mafmulte vii patite in florin", la Urdan.

MihaI Voev., prin hrisov din 17 Iulie 1598, face donatiuneluí BALACIO postelnic i fiilor sa, sat in Urdan i din Gorj.Dupe" un act de la Leon Vodà, acest Balaciu, avu de fiti peSTOICA POSTELNIC din Urdan. (1623, Maiii 16).

Dupe" actul de stäpanire de la Mate" Basarab Voev. fiiiacestul din urm'ai ereati:

PREDA i GHERGHINA de la Urdan; acest din urmaavAnd fit" pe lana. (act din 1642, 25 Ian.) (acte in posesialui C. Brosteanu).

Radu Voevod la 1623, printr'un hrisov, acuse o confir-matiune lui Jupan CONDI vel portar, de asemenea boerdin Urdan.

In 1670 (Iulie 28), PREDA este VEL CAPITAN DIN URDART.Intre 1651 56 erea mare sluger, apof m. cdpitan za 0.161--nice" (1666), si dupà 1700-1713 este citat «Freda Urd'areanulbiv-vel paharnic». Avu 2 sotiT : Stoiana fata lui Lepà-dat din BucurestI, cdpitanul de Dorobanti, de la care doIfiI; i a doua, Stanca (1684), de la care a avut treT.Predei Urddrénul aú fost, incepand de la cel ma" mic:

MATEÌ (1684); PANA, vel sluger la 1714; GHEORGHE (figStance') ;

www.dacoromanica.ro

Page 521: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

477

DUMITRASCO Urdäreanu postelnicul, 1679, 1684, 1704, 1719,insurat Cu Tunca; si

Marele PAHARNIC BARBU URDAREANU, ce purta titlu acesteIdemnitätl din 1701. Avea (din 1686), mbsiile Gurbänestil,Urdarri si Izverna din Gorj. La 1719 e trecut impreunäcu fratele s'éti Dumitrascu, in lista boerilor oltenI din Gorj,din timpul ocupatiunel austriace. (Hurmuzache. Col. Doc. t. VI).El s'a cälugärit la 1714 in mondstirea SegArcea, luand nu-mele de Paisie Ieromonahul. La 1719 nu maI träia.

FiI avu pe : ISTRATLE URDA.REANUL7 1720, boer trecutin listele din timpul ocupatie austriace, printre boerif dinRomanatzI (cl. I), unde avea proprietdp mad.

El erea insurat cu Smaranda Cantacuzino, de la care-avu un fia, pe al doilea ISTRATE URDAREANUL, care cäsd-torindu-se de douè orI : 1. cu Maria VAcdreasca si 2. cuN...., a avut si un al. Istrate antaI, de la o altd sotielinea, (1741), fostä a paharnicului Merisescu, avu alt fill :PETRE Urddreanu; 1768.

Dumitrasco, fratele luI Barbu, a avut doI fIT : BARBU0 CONSTANTIN Urddreanu, citatl impreunä la 1704. Dinacestia descinde familia actuald, probabil prin fiul acestulBarbu, care purta acelas nume. (v. mal jos).

Tat cam in acelas timp, mal gäsim altI membri al fa-miliei :

ANTON URDAREANUL, vel sluger la anul 1714 (Iunie 26),cu care rang erea in divanul lui Stefan Cantacuzino.

ION 0 IVAN Urddreanul, boefi proprietaff In Gorj, trecutlIn lista din 1719 (cl. I), a boerilor °he'll.

MATE1 (Mathäus) URIDAREANUL, trecut In memoriul boe-rilpr Valachi din anul 1720, care administratia imperiald-reg. Austriacrt.

In secolul trecut, träia BARBU H URDAREANU, care avude fill' pe: DUMITRU URDAREANU, sluger, proprietarul vecheimosil din Gorj, insurat cu Maria Riosanu. Din aceastà cd-sätorie s'ail näscut patru fice, anume :

Sevastita, cäsätoritä cu Vulturescu; Ana cu Aga AlecuDalgeanu; Raluca cu Manolache Lascar (din care Vasile

www.dacoromanica.ro

Page 522: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

478

Lascar, f. ministru, avocat. Copii : Ion, stefan, Adina) ; siPROFIRA) casatoritä cu Zamfir Brosteanu (*), avind unsi trei fice.

Cel altI urmasl al Urddrenilor, din ramuri deosebite deceI de sus, locuesc in Oltenia.

Legenda ce se povesteste In localitate, lice ca ruinele dela Urdan l eral]. palatul DomniteI Bobolina, care se spuneca. luand un Urdarean, Domnul tata.1 el, i-a dat mosiilede prin prejur ; ea apoI a cladit M-rea pe valea ce-I peIrtanumele i monastirea Strâmba, in hotarul mosieI UrdarI.

Se mai spune cà Domnita Bobolina, cazind din privdorsail din turnul aceltil castel, a murit i in locul unde acazut, a esit apol isvor, cäruIa se dete numele el.

Pe o piatra anticà ramasä in familie, se vede gravatastema el, coprinlind un cerb in fuga, strapuns de o sageatd.

(*) Familia boeréscä. BROSTEANU, e din Gorj, unde a stäpänit mo§iaBrosteni. In timpul misarilor de la 1821, CONSTANTIN Bro§teanu,in capul unei cete de Turci, decapitä mai multi adversari. (V. Stefu-lescu. T. Jill. p. 188). El a avut 2 fil : ALECU §i ZAMFIR BROSTEANU,care insurat cu Profira Urddreanu, are patru copii: CONSTANTBROSTEANU, avocat; Maria Negulescu, Ana George Brailoi,§i Clara.

www.dacoromanica.ro

Page 523: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

URECHE(MOLDOVA)

Despre origina vechie a acestef familii, se spune cd e in-ruditä cu a Corvinilor. Corvinil ereall de originä romanä,si o ramurä a gentei Valeria, din care mal multi bärbatiihistrard istoria Romei. Unul dinteinsii : Marcus, pe la 349a. C., luptd contra G-alilor si se distinse printr'o intämplarefaimoasd.

Bonfinius afirmä" cä familia romanä a venit apoi in Daciasi a continuat ast-fel familia ilustrd a Corvinilor din Un-gana. (V. Corvin de Huniade i Corbeanu).

Cantemir, ne spune cä Urechestif se trag din Corvinl ;insä." nu se poate preciza legAtura sigurd. E probabil càambele familif separat de trunchiul comun, Incà depe cand ereaii in Oltenia. (Bonfinius. v. Sbrera. Gr. Ureche, inanalele Academ. V. 2, 295).

Acésta s'ar proba si prin acea cá, in Oltenia se gäsescma:I multe localitäti cu numele : Ureche, sail derivate.

Cel maI vechiù boer cunoscut in Moldova, din aceastäfamilie, este :

<JUPAN URtCLE boiarul lui Alexandru Voevod», dupánumele de botez : PETRU. Acesta e dovedit prin urice dom-nesti din 1407, cänd mitropolitul Iosif 11 insärcineazä cu admi-nisträrI la mon. Bistrita, apol din anii 1412. Impreunä cualti 11 boeti, Petre Ureche semnéza la Liov, tractatul lulAlexandru-cel-bun, cu regele Vladislav al Poloniei.

Than saü OANA. URECLE, urmasul acestuia, este probatprin unce din anii. 1436, 1442 de la Stefan Vodä., 1443,1446, 1445, etc, si 1490. Prin documentul din 1445,

www.dacoromanica.ro

Page 524: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 480 -

Stefan Vodà IT därueste un sat pe Putna, in Moldova. Acolofu mai. tarziti satul Urechestif, leagdn al neamultii.

()and Ureche, avu un fib.' numit tot IOAN URECHE (1490),care este aflat in documente cu numele lUreche», rémasde atunci neschimbat. Acesta a fost taral luT MAXIM URECHEboer de WA' in judetul Putna, trdia pe la 1540 si avea desotie pe Dumitra, de la care se näscu un insemnat mem-bru al famine.:

LOGOFETUL NESTOR URECHE, fost stolnic in Valachia subDomnia lui Petru Vodà, cum aratd documente din 1560si 1561, emanate de la acest domn, i in carl figuréza camartor : qupan Ureche stolnic». Intors in Moldova cuPetre Schiopul, care vine Domn acolo, e vornic de gloateIn divanul Moldove. Cu numele de Nestor, semneazd oscrisoare cdtre Brut postelnicul, spre a 15.sa in pace peSeptelid. Nestor Ureche zidi monästirea Secul, unde seaflà i portretul séd, 1594. La sfarsitul inscriptiel de fon-,datiune, se citeste :

cNestor Ureche marele vornic al Ora' de jos, i CneginaMitrofana si copiii lor Vasile si Grigore i alp.' de D-zetidäruiti copii aI lor»... In interiorul biserice, in criptele dinperete, sunt tnmormintatI Ureche Vornicul i sotia sa Mi-trofana.

Tot la acea mondstire se aflà si un turn, adl in ruind,In care se dice cá Vorniceasa 1VIitrofana a locuit, lucrandodoare pretioase pentru biseric5., din cati- i ac,II se poatevedea un epitrafir.

Ca vornic mare, e dovedit de acte domnesti din 1588,etc, sub top domnii Moldovei 'And la 1618, an in carese pare cà a murit Nestor Ureche. Cronicele Moldovevorbesc in multe ocazii insemnate despre dinsul, maI ales

fiind partizan al Movilestilor, insoteste si consiliazatot deauna pe acestI domdf. Pe Simon Movild la anul 160011 insoteste in Valachia, unde are titlul de mare Ban alCraiovei, cum dovedesc documente originale.(v. de toate acestea : Predeces. lui Gr. Ureche, in introd. la cronicarirom. de V. A. Ureche).

www.dacoromanica.ro

Page 525: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 481 -

Intors in Moldova, in urma evenimentelor ce se desfä-soara, fugi apoi la 1607 in Polonia, unde a primit indige-natul de nobletä polona. Intors cu Constantin Movila W.fugi insd din nog in Polonia, cand casa acestuia fu dis-trusa de Tura Sub Radu Voda, 11 mat' gäsim iscalind acteca biv-vel vornic (1617), dupa care nu mai stim nimicdespre el.

Din copii sêl, ereati douä. fete : Nastasia si Maria ; iar fii :VASILE URECHE 1624, tatal lui Nicolae biv-spatar la 1648,a carui descendentä se stinse prin fica -sa, sotie a Hat-manului Alexandru Buhus.

GRIGORE URECHE marele Vornic, Cronicarul, e eel maicunoscut represintant al acestul neam. Fiti al lui NestorUreche, el s'a nascut dui:a 1590, a fost comis, vel spatarsi apoi vel .Vornic de tara de jos,dupd cum reese dinnumeroase documente dintre 1628 si 1647, an in care,Grigore Ureche moare.

Pe cand erea mare spatar, 11 gasim in 1631 impreunäCu alti boeri, ca Buhus, etc., mergênd la Tarigrad spre aprotesta de numirea lui Alexandru Ilias ca Domn Mol-dova Complotand apoi cu boerii Buhus, Lupu Stoinicul,Saya, Pail rasturnat printr'o revolta a poporului (1663).

Grigore Ureche s'a distins sa cronicar, scriind : aDomniltéril Moldovei i viata lor», atribuita. tatalui sect Nestor, siIn care sunt expuse evenimentele dintre1299-1594.Coprinde23 de capitole, si a fost publicatä. In Letopisetele luÌ M.Kogälniceanu. Din cate se cunosc, e cea mai veche dincronicele Moldovei ; iar in privinta stilului i limbei, e deo deosebità importantà pentru literatura romand.

Miron Costin, ne spune ca. la 1645, Vasile Vodà maritäpe fica sa Maria dupe' principile Radziwill aom de casamare din Knezia Litvei», care erea de lege Calvin. Dinaceastä cauza, multi se opunead la inceput, iar dintrece tineati ca nunta sa se faca, eread Urechia. VorniculTodirasco logoatul.

Contimparan Cu acest mare boer, erea PATRASCU URECHE

www.dacoromanica.ro

Page 526: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 482 -

vel logofa, la anul 1634. Iscälit inteun hrisov al divanuldfluI Vasile W. Lupul.

Vornicul Grigore a avut copii pe : Alexandra, sotia pa-harnicului Chiriak (Sturdza) ;

VASILE URECHE spdtar, in anul 1669, cand un zapis alsal : «Feciorul lui Grigore Ureche ce a fost vornicmare». El erea nepotul de frate al lul Vasile din 1624,(care avea fitl pe Nicolae, 1648) ; i mai avea un frate :STEFAN URECHE, dupd cum probeazá un document din1669, ca paharnic. Ast-fel se cunosc 4 copii ai vorniculuiGr. Ureche, cu Incà o fatd, Antimia.

Vasile spRarul, vinde la 1660 Doamnel Dafina Dabijoaia,niste case cu prdvalii la Iasi, in tArgul de jos, pe careapoi Doamna le doneazg M-rei Bdrnova. (act din 2 Iuli 1669).

Din 1660, Iulie 18, a rémas zapisul Alexandrei, fata vor-nicului Ureche, prin care vinde postelnicului Duca caseledin Iasi, aldturI cu monAstirea Barnovski : «care mivenit in partea mea când m'am impärtit cu frate-meil Va-silasco, ce a fost spdtar, i cu sord-mea Antimia.»

Dupd cum reese dintr'o serie de documente, se cons-tatà cà in decursul intregului secol XVIII, familia Ureche,descendentà a vornicului Grigore, al)" fost boernasi locuindla satul Urechestil din Putna, unii din el avand i titluride boerie si functiuni la divan. Ast-fel :

URSUL §i ZAHARIA URECHE, de la SocI, in 1702.MARIA Urechioae stolniceasa, a cal-el fée de mosie ce

s'a pdstrat, dateazd din 1754. (v. Doc. Academ. r.)La 1787, August 1, CONSTANTIN URECHE, treti comis.

Acelas e dovedit inteun act din 1798, sub Alex. W. Calimah.In 16 Iulie 1799 era SLUGER, Cu care rang 1'1 intalnim dinnoil la 1803. C. Ureche a murit la anul 1827. Fil se

In fine, serdarul IoRnAcHE Ureche din Targu-NeamtuALECU URECHE, la 1827. La 1834 Iordache erea comis,Alecu serdar, cand cer mosiile andesti, Grozesti

Scoposeni : «ce ne-ail rémas incä de la strémosul nostruvornicul Nestor Ureche...». La 1754, bunicul lor fusesereintrat inteo parte de stripanire cu räzdsiI.

www.dacoromanica.ro

Page 527: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 483 -

Ambil Urechesff, Alecu si Iordache, ail cerut guvernuluI,Indatä dupál promulgarea regulamentulul Organic, recu-noasterea genealogieI lor, având mal' multe judecäfl pen-tru mosiI, ca coborkorI din Nestor Ureghe.

Alecu Ureche serdarul avu fiii pe :V. AL. URECHE n. 1834. Istoric si literat, membru al

AcademieI remâne, profesor la Universitatea din Bucurestl.A scris despre istoria fériI, maI ales sub Fanariotl ; A poIOpere complecte (Teatru, studiI literare, poetice....), IstoriaRomânilor, Viata si opera luí. Miron Costin, alte numerosepublicatiI asupra limbeI si istoriel patril. Fost ministru deinstructiune, senator, si unul din sefif miscdril nationa-liste, etc.

Din documentele ce posedä, se poate restabili genealogiafamilieI, pftnál In giva de asta-cy.

www.dacoromanica.ro

Page 528: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VACARESCU(VALACHIA)

Origina familiei e din Ungaria, din pärtile Transilvane,si descinde dinteun vechiú neam maghiar. Dupal noiledescoperiri ale d. Hasdeil, MICUD BAN ungar al Severi-nului, din familia KUKENUS, al carel strémosi se crede a fivenit din Spania pe la 1160, traia pe la sfarsitul secoluluiXIII. Fiul s'eft, IANO DE DOBOKA, senior puternic, erea tatallui LADISLAD DE D. si al CLARE' Doamna, sotia lui Ale-xandru Basarab V. v. din care urmara domnii Valachiei.Ladislaii e pärintele luI Negoitd, de care vom vedea maljos, numit «Coconul» prin romanizarea numelui de fa-mine.

Numele actual de Vacarescu, 11 ail din sec. XVII, dupe'mosia Vacarescif din Dambovitza.

Dupë vechea genealogie, se da ca autor al Vdcarescilor:C-tele UGRIN saú Udrisce, cunoscut ca demnitar si boer al luiNegru Basarab (1290 ?). Asupra persoanei lui e o mareobscuritate. «Fagarasul este al lui Ugrin si au fost maiinainte al mal marilor lul», dice Sincai (1,395) sub anul1215, data nu prea sigurd Insà. Engel, In istoria Vala-chiel dice mal ciar: «La anul 1290 erea un nascut romananume Ugrin, domn i stapan Fägarasului i Sombateiulul.Familia Väòarescului tine sterna Fagarasului parka' asta-di,ca semn cà l'a stapanit o data....»

La 1291, regele Andrei III ii confera nisce sate cu toatedrepturile, numindu'l : «magistrul Ugrin, iubitul i credin-ciosul n,ostru.» T, 256).

DAN VOEVOD al Fagarasului, fiul lui Ugrin, e cunoscut

www.dacoromanica.ro

Page 529: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

485

In 1340 la domnia luI Alexandru Basarab, si e numit cumnatluI Negru Vodà, i tatäl luI Negoitä..

Atat Ugrin i fiul s, cât i Banul Micud cu urmasiïsi, se inrudeati cu faimosul Negru Vodä ; Vechea ge-nealogie e mal confusa asupra acestul pu'nct.

Fiul luI Ladislati am védut cá erea : NEGotTA, care a-pare In tarä ca boer sub Vodd Basarab la 1380, fiind nu-mit «Coconul», si de la care Incepe sigura filiatie a fa-miliei. El venise din Fägäras, si se spune cà fondä bisericlsi sate pe Dâmbovita.

El ar fi avut 6 fete si 2 bäeti: RADU §i. Serban, desprecarI nu stim nimic, precum i despre fiul luI Radu, numitBRATU (1440).

SAVA, fiul acestuia, träia pe la anul 1480, când clädescemonästirea S-t Saya din BucurescI, adI distrusä.

Fiul luI Saya se cherna. RADUL COMISUL 4iS BELSUG,care trdia intre 1500-1576. Fusese cäsätorit cu Elena, dincare avtr a bä'etI. Radul comisul a rémas legendar,pranumele séii vine dintr'o Intimplare vrednicä de mernorie.Intr'un an fiind o foamete cumplitä In tard, boerul comisdete in belsug din magaziile sale celor nenorociti, pe careIT speculari negustoriI si chiar boeriI, vänzindu-le tot pe opaine si luAndu'T chiar robI.

oNimenI sä nu se mal vindä rob de domnia foametel,dise el, Impärtind din bunurile sale miseilor. (y. Odobescu inrev. romana, t. I p. 488).

AGA PATRASCLY supranumit VITEAZUL, e fiul cel mare allui Radu. In urmd a fost si mare Ban al Crajovel, si aapucat domnia lui MihaI Viteazul, flind bätran i ajutindpe acest domn. Erea vestit prin vitejia sa minunatà, si sedice ca inchinase spada sa tuturor sfintilor. El fusese botezatde tatäl luI Mihaï Viteazul, cu numele séti. Banul Fltrascuzidi biserica VacärescI de lIngA Thrgoviste, unde e zu-grävit cu neamul ca ctitorI. La 1584 sub domnia lui PetraVodà Cercel, fu executorul bisericeI domnestl din Tar-goviste. Nu se cunosc descendentiI luï, nici dacä.' a avut.

NEAGOE POSTELNICUL din VdcAresa fratele precedentuluI,

34

www.dacoromanica.ro

Page 530: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

486

poara cel d'Atai numele actual al familiel, dupä mosie.El a trdit intre 1526-1605 si a fost insotit Cu Stanca, .avandun singur bdiat :

PITARUL IVAN, care ar fi trdit lntre anif 1567-1612 (?),despre care stim cà avu flii pe :

NEAGOE SPATARUL, boer Insemnat in doua jurnAtate a se-colulul XVIII. Sub domnia lui erban Vodd Cantacuzen,e Bas-Capukehaia al tèriI la poara. Inchis pentru o vinäIn groaznica inchisoare a celor sapte Tumuli : Edi-Kule,muri acolo ultat si Cu hainele pecetluite pe el. Fusese in-surat cu Suta, numia «Mama Necsuta», cu care avu al peVistierul Iordache, vestit prin moartea lui tragicd. Pe la1620, intilnim pe un boer NAN din VAcAREsci. (doc. Arh. St.)

ENACHE VISTIER VACARESCU, n. in 1645, casätorit Cu StancaCojeasca, fu decapitat Impreund Cu domnul sétir Constan-tin Brâncoveanu, la Constantinopol in 1714. Enache Vacd-rescu a fost partizan si prietenul intim al lui Vodä Branco-veanu, ajutindu'l Cu credintà in tot timpul domniel. In cro-nici, el e citat din 1689: eiar in a cele timpuri aú trimesVoda pe Väcärescul vätaful de copil, la Crajova, de adprins pe Stefan Cioranul, carele aá fost slujitor, de railadus In Bucurestf, vinuindu'l CA a fost inteles ca Aga Wad-ceanu... (Cronica Bal'aceneasc5.).

Del Chiaro vorbind de mdcelul Brdncovenilor in Con-stantinopol : «Mai intll s'a decapitat VdcArescul, apoiMatel feciorul lui mal tindr; al treilea Radul, care erea al 3-learascut i mirele cel nefericit; al patrulea Stefan ; si alcincilea Constantin Vodä, tatäl lor cel nenorocit.» (p.171-90). Multi autori contimporanI descriù aceasa tragedie,neultand negresit si pe VacArescu. (V. Tocilescu. rom. p. 204. 5)El avu 4 EA':

CONSTANTIN, fárä copii (1680-1752). Acesta aruestemosia pe care Nicolae Mavrocordat a zidit morastirea VA-cdresff, lâng'd Capitalà, la anul 1726. BARBU, pomenitluteo lisa de boerl inainte de 1700, t 1756, avu o sin-gurà Maria, cäskoria cu Banul Dumitru Ghica RA-

www.dacoromanica.ro

Page 531: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 487 -

tranul. Cei alti 2, Stefan i Radu daü nastere la cate oramura deosebita din familie.

STEFAN VACARESCU, boer muntean, trait intre 1690-1761,a avut un singur fiú. El erea invatat, stiind maI multe limbI.Fu Vornrc de Targoviste, apoi mare s'pätar Cu care rang

muri. Citat In multe acte si documente ale timpului,ENAcHITA VACARESCU BANUL, fost mare vistier-

nic sub Nicolae Mavrogheny i inimicul de moarte alacestui domn, a fost vestit ca scriitor. Träi intre 1720-1796si fu casätorit In 3 rindurl, cu : Elena Rizu, din care avupe Alecu, Elena Caragea, i cu Domnita, fica lui NicolaeVodá Caragea, cu care avu fiil pe Nicolae.

Enachita Vacarescu, II-Iva-0 de mic in casa parintilor sStand mai mult timp la Brasov, se reinten-ce in tara,

dupa plecarea Rusilor 1774, ocupind demnitätI inalte subAlex. Ipsilante. Fiji acestul domn fugind la Viena, VA-carescu fu insärcinat cu aducerea lor In tara (1778). Cascriitor, Vacarescu, pe langa poezii, se distinse i ca grama-tic : «Observatil saù bagarl de seama... etc.. de Ienache Va-carescu, cel de acum dikeofilax si mare vistier al printi-patuluI ValachieI, 1787», e prima gramaticà publicata in tararomaneasca". Fiind tot dikiofilax si mare spatar In 1790, ascris «Istoria Imparatilor OtomanI», 2 volume, lucrare insem-natd pe care a inceput'o in 1780 la Nicopoli.

El e acel care se prezinta in fata lui Moruzi Vodd cuislicul pe cap, lucru ne mal audit de vre-un hoer.

Enächita Vacarescu a murit in 1799, avind 2 fiI, asemeneapoeff :

ALECU VACARESCU, erea nä.scut din prima cash.' torie aluI Enachitä. La 1769 e pribejit Impreunà cu tatal séil laRodos. La intoarcere ca mare clucer, sta. putin In tara,apol e isgonit cu toata familia. Moare in 1798, inchis laConstantinopol. Poet, de si nu de mare valoare, totusI aremeritul de a fi entusiasmat pe contimporanif sél, prin scur-tele i sentimentalele sale versuff. (publicate in 1796 subtitlul : «Poezif originale autografe»).

NICOLAE VACARESCU, fratele sèil, de si e mal slab ca

www.dacoromanica.ro

Page 532: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

488

poet de cat Alecu, produse mai mult. El a tinut poeziilesale In manuscris, si parte s'ail publicat tocmal la 1860,dar incomplete.

IANcu VAcAREscu, fiul lui Alex. se poate considera ca celmaI insemnat membru din familia Vdcarescu. he o cul-turd inalta, Iancu, cunoscator al maI multor limbI, ereaun mare partizan al progresulul. Ast-fel el sprijini pe pro-fesorul Gh. Lazar si incerca sa fondeze un teatru roma-nesc, traducand insusI mai multe piese, printre carl sedistinse aBritanicus».

De asemenea la 1830, se publica pentru prima oard unvolum al sai de versurl, in care gäsim paginI lyricepatriotice, precum cea catre Milcov, pe care'l apostrofeaza :

«De undeV vine numele parki fled. putere,«Ce despArtirea neamului tu indrAsne§ti a cere?»...

despartit off departat, fratele e tot frate!..»

Poetul se distinse i In viata politica. In miscarea re-volutionarä a lui Tudor Vladimirescu, el se arata partiza-nul el'. Pe cand se pregatea alcätuirea regulamentuluI or-ganic, Iancu Vdcarescu, membru In obsteasca adunare,protestd contra presidareI comisiunel de intocmire a re-gulamentului de un general rus, in contra obiceiului carecerea ca mitropolitul sa fie In fruntea. ei. (Xenopol. Ist. VI, 98).Vdcarescu e scos din divan si surghiuit din tara. Intrealt1 boerI partizanI cu dansul si contra amesteculdf RusilorIn afacerile nóstre interne, ereaii : Gr. Brancoveanu, C. BA-laceanu, Barbu Vacarescu, C. Campineanu Scarlat Gra-disteanu, Gr. Cantacuzino, Ion Filipescu i Em. Baleanu.

Iancu Vacarescu, näscut cdtre 1786, a murit la anul 1863,renumit i respectat de contimporarif. Odobescu Il numesceaunul din cel maI demnl parinti aI limbeI si al poesiellnóstre».

Cei 3 fil aI VorniculuI Iancu, casätorit cu Elena CantacuzinoPascanu, sunt : IENAcHITA. VicAREscu, fost-ministru pleni-potentiar, cask. cu Efrosina Fälcoyanu, avind fice pe : Elenasi Zoe Caribol. CONSTANTIN, fost capitan de cavalerie,

MICHEL, publicist, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 533: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

489

Iancu VäcArescu a avut sord pe MARITICA asiitoritä.In 2 rinduff: 1. Cu Spätarul Costache Ghica (div.) si 2.cu Gheorghe Bibescu Vodd, cAsätoriff la Focsani, avändde nas- pe Mihail Vodä. Sturdza cu prima lul sotie.

A doua ramurä. a Väcärescilor de acIT, pornesce de laRADU VACARESCU (1693-1781), frate cu stefan. El avu 4copil : BANUL BABBUCEANU fost Spätar 1783, mare vistier sicaimacam al téril la 1827; Maria, cAsatoritä. cu RaduFilipescu Yulpe ; I'EFAN VORNICUL Väcärescu, orbul»vistier i vomic mare, care muri in Rusia, avand o singuràficd Zoe, casätorità Cu principele Bagratidn, comandantgeneral al trupelor rusesti In al 4-lea rEsboi ruso-turc.

AGA CONSTANTIN VACARESCU, fiul lui Radu i vér ca Enä.-chità Banul, din cAsatoria sa cu Anica Cretulescu a avut5 copff, din _earl' 4 fete, asätorite: Sofia cu Con st. Ypsi-lant, Smaranda Manu, Catinca cu Dem. Bibescu Logofétul,

Catinca cu Const. Negel ; iar fiú pe :BANUL TEODOR VAcARESCU, qis FORTUNA (1774-1853), a

càrui sotie erea Maria, fica luI Constantin Ghika Banul, pore-clit muscalul, din care avu un baiat si 2 fete. Vornicul Teodorerea poreclit «furtunä.», din cauza temperamentuluifoarte violent dar bun. Se povesteail multe anecdote depe timpul cänd erea vornic mare al dreptatiT. (v. Papazol.Ist. oraqului Bucuresci)

La cdderea lui Bibescu Vodà, partidul boeresc alese o cal-macamie de 3, care sd conducä afacerile principatului panàla un noù domn. Acea cafinacamie se compunea din Teo-dor VkArescu, Emanoil Baleanu i Neofit Mitropolitul.CalmacamiT, luara fie care masurI contra partizanilor con-stitutiei,i ast-fel poporul, sub conducerea Iui I. Bratianu,se revoltd, iar calmä.calmia fu revocatd. Teodor VA."&rescumuri la 1853, läsind un firi :

CONSTANTIN VACARESCU, fost mare logoftt, itst prefect simembru la In. Curte (18.08-1887), care' avu de sofa' pe Anica

www.dacoromanica.ro

Page 534: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

490

mdritatä baronä Uxcules. Constantin Väcär. fu cds5.torit cuElena, fica Vornicului Filip Len, si avu de fig pe

TEODOR VACARESCU n. 1842, ministru plenipotentiar, fostmilitar, colonel in rezerva cavaleriei. A luat parte in räiz-boiul 77-77 ca cdpitan, a cäruI istorie a scris'o sub titlulde cistoria resboiului pentru independentä.». Decorat cuun mare numér de ordine stréine; a fost prefect, agent diplo-matic, maresal al CurteI, deputat, senator, etc... CAsätoritcu Maria Mänescu, avand fiii pe :

RADU VACARESCU, cäsätorit Cu t Elena Cazoti (fled : Ana-Marie) ; iar fice : Elena Michel Ghika, Ana Leon Cantacu-zino, si Maria P. Catargi..

Armele familiei, coprind o cetate (Fägärasul) (rosu), In fundde argint, d'asupra portel un cavaler in armurä, In dreaptacärul e un steag albastru, iar In stânga vulturul, negru.Coroana comtalà, i deviza «Virtus».

www.dacoromanica.ro

Page 535: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VARNAV(VIOLDOVA)

Familie, care ne apare in Moldova din a 2-a jumätatea secolului XVI, prin :

ViiRNAV STAR sail «Batranul», pe care documentele dove-desc ca trdia pe timpul Domniei luí Petru Voda (1580).Acest Varnav avu mai multi copii Iora§co, Eremia, Sora

Acsania.EREMIA erea Diac saú scriitor de divan, 0 11 intalnim in

mai multe acte dintre anii 1621-1651, in care ni se arataca avu 2 fii DUMITRA§CU (1660), tatal Stolnicului Teodor §ial Sandului ;

VASILE VITAFUL, 1645-1700, in care timp il gäsim Cu ti-tlul de cvataf», boerie secundara. El avea de nevastä peAnita, fata cdmärasulu Teofan Sechil, ginerele HatmanuluíGrigore Dinga. (Vasile i Dumitra§cu mai avuserd 5 surori,probate prin acte: Nastasia, Irina, Ioana, Istina, i Avra-mia). Cu sotia sa Anita, Vasile Varnav avu pe

Maria, sotia jicnicerului Alexandru ;-7.5TEFAN VARNAV postelnic (1714). Acesta avu 3 fete 0

patru fii, carl eréti Sandu ; TEODOR vel medelnicerul, par-cälab de Roman, t la an. 1744 lasänd 2 copii : Maria sotialui Movild, i Ionita, färä posteritate ; CONSTANTIN Varnaval treilea din baeti lui stefan, insurat Cu Ileana fataNicolae Buhu§ logofétul ; in fine al patrulea din frati:

GHEORGHE VARNAV postelnicul (1788 t 1830), fost Agala anul 1821 si apoi mare postelnic. Casatorit cu Casinca,fata Spätarului Donici. Din acesta descinde familia actuala,

www.dacoromanica.ro

Page 536: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

492

de care vom vorbi mai jos. (dupä extracte documen. comunicatede d. I. Tanoviceanu).

In secolul XVIII (yezI doc. Academie* mal gäsim doI mem-briI al acesteI familiI, cäror nu le cunoastem Inrudireacu ceI de mal sus : PAVEL VARNAV medelnicerul, are opricind In judecata (proces), dovedit prin document, la11 Martie 1727.

NICOLAE VARNAv jicnicerul, citat cu acest titlu ca mar-tor intr'un act din ánul 1754, si apoI la 1758.

Familia Varnayilor fondeaza mondstirea Berzuntil dinjudetul Bacàü In secolul XVIII, la anul 1774, dupa cumqice pomelnicul, insa nu ca data sigurà. Fondatori suntniste persoane al cdror nume de familie n'a rémas : Ion,Ionitä., Ecaterina, Mafte, Zoita, George, Ecaterina, impre-unà cu familia VIRNIVESCILOR de la Botosanf.) (Bilciurescu,.Mo-nast. din Rom. p. 77).

Fiul postelniculnI Gheorghe Varnav si al Casincel Donici,a fost

ALECU VARNAV spatar, Insurat cu Smaranda Ghica, fostsi mare vornic. Din cAsätoria sa, avu 5 copiI: Scarlat, Di-mitrie, Grigore, Cäpitanul CONSTANTIN Val-nay, i Maria cä-sätorità 1. cu general Savel Manu. 2 cu Alexandru Miclescu,

SCARLAT ViiRNAV &Ask. cu Elena Midescu, are patrufice : Noema, Maria, Natalia si Elena.

DIMITRIE VIRNAV, cäsätorit cu Elena are flú pe Du-MITRU VARNAV, oficer de cavalerie.

GRIGORE VARNAV, cäsatorit cu Maria Rosetti, are treIcopii : ALECU VIRNAV, casatorit cu. Marie Ghika ; ERNESTVärnav, sotie n... Apostoleanu ; si Ema Eugen Donici.

O ramurä a familiel poartá numele de Vcirnav-Liteanu.dupd una din mosiile ce a posedat.

www.dacoromanica.ro

Page 537: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VËRZARU(VALACHIA)

Faimosul sfetnic alluf Mate! V. Basarab : VEL ARMASUL RADUVÉRZARU, este trunchiul acestei familii. Verzaru ImpreundCu Ghinea grecul de la BrAt4anI, conduceail afacerileInsà dupe' cum relateazä cronicele, intr'un mod neomenos.*incaI dice despre Vérzarul : «din pruncia sa a fost om réil,sfdditor 0 crud, dar viteaz osta§, prin ce aù i ajuns de

facut arma § mare» (an. 1649 Cronica.) Unele cronicevorbesc cu or6re despre ambil boeri : Ghinea i Vérzaru.

In 1654 isbucni revolta mercenarilor, carl aruncand vinape acesti beri, pétrunserd In palatul domnesc réscolindtotul : tturbati, ca ni0e porci fàrà ru0ine», pand gdsirá pemarele arma Vérzaru 0 pe Ghinea, c§i desbrdcandu'r,lovindu'l nemilostiv, aü 'esit la camp i acolo omoritinaintea tuturor ostilorq (magaz. ist. IV. 328). Dupé acea,mi§eif uciserd i pe Sow]. Corndteariul.

Acest insemnat bOer avu un fiti : marele PAHARNIC CON-STANTIN VÉRZARU, care peri In lupta dela Leva dintre TurcI

GermanI, la anul 1664, Mairt, la un loc cu Vel Logo-fétul Preda Buxianu. El erea dintre boeriI adversarIPostelniculuI Const. Cantacuzino, ce fusese ucis de curéndcfiind 0 el amestecat la sangele NI Constantin postelni-cul, cum erea Invdtat.... ce ail luat la acel résboI (Leva)plata.... Atuncl aú pierit i Preda ve! Logofét Buxianu

Iva§co Cepariul i altI multi; cd pe sfaturile lor celerele pusese tara....» (id. Cronica an. mag. istor. IV. 864).

Despre CoNsTANTIN CLUCERUL VARZARIUL, de sigur fiulprecedentuluI, aminteste cronica anonimd sub Brancoveanu,

www.dacoromanica.ro

Page 538: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 494 -

la anul 1702. El impreunä cu Barbul capitan Bddeanu,erail din partida liff Staico Merisanul paharnic si a liffProroceanu, carl se duceail la Adrinopol sä pârascà pedomn ; dar «din ce pricinä nu se stie, s'ail intorss de ailvenit in Ord la Constantin Brancoveanul de grab fbrte siail dat veste cum merge Staico paharnicul Cu eel alp, cuvoia luí Cantemir, sä'l pârascA la Portd....» (magaz. ist. V. 119)

Ultimul descendent al aceste familii, este astazi : IOANVÉRZARU, president la Tribunalul Slatina.

www.dacoromanica.ro

Page 539: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VLADESCU(VALACHIA)

FOTA din Térgoviste, numit CEL MARE, e trunchiul aces-ti trdind In a doua jumétate a secoluluí XVI. (1550)

Se pot urmdri inrudirile descendentilor sél ce urmeazA,din documentele mosiilor VlddeniI si Vatésenii din Arges,.stäpanite de domniI din vechime. CopiI luí Fota aù fost :Alexandra, Despa, Proca i Tudoran, de la cad' doué bransein secolul XVII.

PROCA, pomenit Intr'un hrisov (1600), avea fill pe IANEPAHARNICUL, care erea numit nepotul lul Tudoran, frateleProcel, decI erea al al acestuia. Paharnicul Iane ot A-NINOASA, o veche mosie a familief, erea insurat (1650) cuKera fica luí DräghicI de Mdrginenf, sora luí Socol Cor-udteanul. (v. Florescu). Fiul lor a fost:

TUDORAN CLUCERUL, VEL AGA din Aninoasa (1668). Ereainsurat cu Alexandra, fica luí Stan logoraul din Kretzu-lestI, de la care avu o fica. El a fost agä. mare In zileleluI Mihnea Vodà. Dupé moartea sotiei sale, s'a fácut cAlu-gar sub numele de Teodosie. Pica sa Preda, tinea pe boe-rui Constantin.

Un boer STOICA ot Vlaidesti, inrudit(?) cu acestia, träiape la 1632.

TUDORAN PITARUL, fratele lui ,Proca, deci fiil Fotei, trdiala 4600 si avu dol feciorl, din cad se trag boeril Vlädestl ;de oare-ce ramura lui Proca stapanea numai Aninoasa,satul VlddestI fiind al urmasilor luí Tudoran.

BADEA LOGOFETUL. Vladescul, fiul lui Tudoran, erea pa-harnic la 1675, logofét la 1695, insurat Cu jupaneasa Neacsa,

www.dacoromanica.ro

Page 540: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

496

care mal tärziii pare cä s'a calugarit. El a avut cinci co-pii : CONSTANTIN paharnicul, Sofiea sotia lui Micul ot Pi-testI (1688), RADU VIddescul logofetelul, 1711, care la 1719se afla printre boerii olteni din Vélcea : (Radu Vlä.descuCambesa». (v. Doc. Hurmuzache tom. III); CAZAN, 1668, si

Vel vistierul GRIGORE VIADESCUL, care fu omorit de ca-tanele nemtesti, carr la 1716 in timpul lui Mavrocordat,prddati tara sub comanda unuI cäpitan Micul, gsi In afaràde jafurile ce fäcea i boeril numiti aú omorit, pre Ser-ban clucerul Prisiceanul, pre Grigorie vistierul TIGVEANULVlädescul si pre Preda postelnicul Isvoranul(R. Popescu, cron. mag. istor. IV, 55).

PKRVU VORNICUX VLADESCUL, fratele logofauldi Badea,fusese mare Spatar la 1638 si apoI mare Vistier, fiinducis la anul 1657, in urmätoarele imprejurdri: VlädesculCu mai multi boerI i capitani, se duse la pap plängän-du-se contra lui Mihnea Vodä'. Acesta la randul sèd, sejelui contra boerilor cä aú gAnduri rele pentru Impärätie.Pasa crezénd pe domn, impà."cä pe boerI insoteascaCu armata In Austria. g... Intämplandu-se de ad venit Par-vul vistiérul sub cortul domnesc, poruncise Domnul unorbesliT, cd de l'or vedea, sä. vinä cu arme ascunse pe subhaine ; si venird beslii turcesti, i zicéndu-le Mihnea Vodä,indatà lovirä. pe Pdrvul vistierul cu sàbiile, de'l fäcurà

§i multä. pagubd fAcand impératului cu ucidereamultor turci...» cron. III, 118; mag. ist. II, 20).

Fiul acestul viteaz boer, a fost :ERBAN COMISUL VLADESCU. Vodä. Serban Cantacuzino

trimese in anul 1688, o importantd misiune la Vienna,atre impératul keopold I, compusa din patru boerI marl:Iordache Cantdcuzino fratele sa, Constantin Bälaceanu,ginere-s6a, Capitan Serban Cantacuzino nepot, si pe co-misul Serban Vlddescu, fiul lui Pärvu. Filstih (apud §in-caI, III, 230) zice c5. scopul crea, Ca' daa. Nemtil vor maiavea noroc in arme contra Turcilor, sA ordone generalilorsä aiba grije de tara roinâneascAs spre a fi push' sub ari-pele Austriel. Chiar in acel an insd, muri Serban Vodä.

www.dacoromanica.ro

Page 541: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 497 -

SoEl furà opriti la Viena, andu-se drumul numai lui V15.-descu i Bäläceanu, spre a se Intoarce in tara cu UngurulLaslo Ciaki. Baldceanu nu vroi se intre in tarä, rdmaindla Brasov, din cauze cari nu se cunosteati bine : VlAdescuintrà ast-fel singur cu comtele Csaki in Bucuresti, de undeacest din urrnà se intoarse la Viena cu réspunsul luiBrâncoveanu. Din 1698 e datatä o carte domneasc5. pen-tru Serban V15.descul. Asupra urmasilor se, nu stimcarI aú fost.

Alti Vrädesti, intalnim in secolul trecut, descendenti aiacelor de mai sus :

PREDA VLADESCU biv-vel clucer za arie la anul 1763, pecand domnea Constantin Vodà.

Postelnicul CONSTANTIN VLADESCU, la anul 1777, ca boerpe lâng5. divan.

Descendentii de azi ai familiel suntGeneralul MATEI VLIDESCU, General de divizie, seful

statului .major regal si Prefect al Palatului. Post mi-nistru de résboI, sef al Statului major general.

Are fii pe Emil, VIADESCU, capitan de cavalerie; Ale-xandrina, EUGENIU t, f. oficer ; GEORGE VIADESCU, cApitande stat major ;. Sophia cdsdt. Cu cdpitan Miron Costin ;Elena.

www.dacoromanica.ro

Page 542: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VLADOYANU(VALACHIA)

Aceasta familie este veche din Oltenia, unde se afläprintre boeri, din secolul XVII. Poate in acel timp ereailtot una cu boerii Vladeni, numerosi pe atunci.

CONSTANTIN VLADOIANU ((CUM frate S110», BuntambiI la 1718 si 1720, in lista principalilor boeri din Dolj,Cu contributiuni catre administratia austriaca.

FOTEA VLADOIANU mare paharnic, t 1777, il intalnimintäT Inteun document din 21 marte 1747, pentru mosiaSlobozia, in judecatä Cu Diicul Brailoal ; si din noil la 1753.(Academ). El la anul 1757, zideste o biserica la Crajova, caree cunoscua sub numele sal (Vladoianu). La 1763 e biv-velmedelnicer; iar la 1773 si 1777 cand murise, e citat cabiv-vel paharnic. Sotia sa erea jupäneasa Ilinca, de lacare avu patru copii. ELENCA Vladoianu fonda bisericadin Gäneasa (plasa Oltu de sus) din judetul Romanati, laanul 1791. (Odobescu, Antiq, jud. Rom. p. 130). Fiii luíFota :

IONITÀ VLADOIANU mare Pitar. Sub Principele Moruzi W.,la 1790, ca biv-vel pitar, are un proces la diván pentru mo-siile ce donase tatal sal bisericei din Crajova, cum ne a-ratä un raport al caimacamului din Crajova si al boerilorcätre Domn, In care se explica pe larg toata pricina,sand ca Domnul sä hotareasca. Raportul incepe ast-fel :«Dumnélui biv-vel pitar Ionita Vladoianu, prin jaiba CareInaltimea Ta, a aratat ca réposatul taical domnieT-salepaharnic Fote Vadoianu, zidind o biserica" aci in Craiova,hramul Sfantului Nicolae i Spiridon, i la moartea Dom-

www.dacoromanica.ro

Page 543: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

499

niel sale ail afierosit acei biserici doué mosil: Novacu cu7 muní si Ceresu ot Dolj.... etc». (14 Dec. 1794). (Ureche,Domnia luì Moruzi p. 2204)

BARBUCEANU sail Barbu, fratele cel mare al luí Ionitä,murise incä tine'r inainte de 1777.Sora lor: N....tinea peVamesul Vasile; iar al treilea fiil al luí Fotea, fratele malmic, erea CONSTANTIN Vlddoianu.

Vèrul lor, fiul frateluI liff Fota se numea : NICOLAE PI-TARUL Vlädoianu, 1778, care in an. 1788 erea numit de cätreVodà Mavrojeny, ispravnic de judetul Dolj.

BARBU VIADOIANU ARMAS trAia in secolul actual; iarsotia sa Uta, e citatä chiar pe la 1850, in niste acte de ho-tdrnicii.. El avura doI bdetI:

TEFAN Vladoianu cel d'al doilea, colonel in armatä, insu-rat cu fata luí Bengescu din Crajova, a avut doue" fete:Zoe si N

(Catinca Vlädoianu, a fost sotia luí Alecu Golescu).GENERALUL BARBLT VLA.DOIANU, fost mare spatar al osti-

reI romanestl, fiul cel mare al arm. Barbu. Om politic, fostMinistru, Primar al CapitaleI (1865), ocupand si alte inaltedemnitätI.

Copii sél sunt: Lucia Petrovici; STEFAN CaSat. cu AdinaGhika ; IOAN, avocat; si

NICOLAE VLADOYANU, n. 1839, fost colonel de cavalerie.Cäsätorit cu Iza, fica Pr. Demetru Ghika, are copil peMincA si Iza.

www.dacoromanica.ro

Page 544: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ZATREANU(VALACHIA)

Familie din Oltenia, unde o probeazA documentele inch'de la in ceputul secolului XVII.

Cel d'antAI : la 1623, LEPADAT logofétul ot Zdtreni,iar la 1607 boerul PARVU DIN ZATRENI. Ei se trag din ve-chiI boeri Drägoesfi, anteriori sec. XVI.

Boerul CARSTIAN ot Zatreni, 1650, erea stolnic i fugropat Cu sotia sa Maria (1656), la M-rea dinteun lemn,din Valcea.

DANCIÚ POSTELNICUL Zätreanu, avea de sofa' pe jupaneasaCaplea, a cärei ficd dupd un act din 1681, erea PAuna, sotialui Udrea logofaul Oteteliseanu. (doc. Arh. Stat). Fil lui Dan calereail : cPetru sin Danciul din ZAtrenl» la 1683; si PREDAZA.TREANUL citat in anu11736, simai inainte 1719 (7 Noembre),impreund cu tatäl sèú, in : Catalogus contyibuentium donumgratuitum pro Sacra Caes. Regiaque etc.» al ocupatiuneiAustriace, ca boeri de clasa I in Dolj. Tot in acele liste,in care sunt trecuti boeri din toate familiile Oltenii, maifigureazä alti boeri ntreni :

MATEI, VLADUT, VLADU, VASILE CUM frate, Radul, Matel.Barbul si UDREA ZATREANUL. Acest din urmä la 1724 (No-embrie 12), ja in posesiune mosia Sdrineasa din judetulVélcea. (Hurmuzache, t. VI, 320).

Intr'un memoriti din 1719, adresat de boeril Olteni prin-cipeluI Eugen de Savoia, sunt din noil amintitl: Vlad, RADULSi MATE1 Zätrenil.

BARBU ZATREANU de la 1719, erea vel cdpitan de calarasila 1733 in Crajova, contimporan cu DiNcA i lUE Zatreanu.(in mal multe acte vechl).

www.dacoromanica.ro

Page 545: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

501

Jupâneasa BAL0A. Zareanca, málritata Intal cu BarbulOtetelisanu, rálmaind véduvä, se recAsátori cu Toma Cosli-geanul. Ea crea fica boerulul Vasile Zdtreanul (1720).IENAcHE ZATREANU, la 1781 se judecá. cu I. Olánescu,

pentru o danie a jupanesel" CatrineI Uésca. (doc.pach. mi-

trop. in Arh.).

4/iTREANUL, al treilea vistier, crea judecator al judetulufRomanatí la 1783, avAnd retributie 50 talen l pe luna. (UrecheIst. Rom. I).

Numele familief, derivá de la mosia posedatá de rutade strémosiI el': Zdtrenif din Dolj.

DescedentI actualI sunt In Crajova...., si pe Fatiga ansiIsunt altiI carI ala uzurpat numele.

35

www.dacoromanica.ro

Page 546: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ARAPUVecbe familie din Moldova de sus, citatd printre nea-

murile boerest1 de Cantemir, In (Descriptio Moldaviae»,printre carI o gäsim din al XVII secol. Nu stim de undesi cum derivä numele el.La anul 1639, Vasile Vodà Lu-pul InsärcineazA cu cercetare judecätoreascd, pe un mem-bru al acestei familil: G-HEORGHE ARAPUL biv-slugiar.

Un act din anul 1665, dice: «A5 trimes Dabija Vod. peDumnealuI pre Constantin Bantas si pre CONSTANTIN ARA-PUL sá facem oameni de oaste.»

ALEXANDRU ARAPUL vornic, e iscälit intr'un act din anul1669. (Doc. Arhiv. St. B.).

Inteun brisov domnesc al luI Antonie Vodd Roset, seciteste: gsi sà socotitI sà alegeti partea ARAPESTILOR despreBotestI pe ce vor avea i precum orI sti oameni bunI...»(V. Hasdeti, Etimologic. Colon. 1461).

Ai sunt putinl descedenti aI acestei familiI : IOAN ARAPU,avocat, fost prefect de Boto.sanI, i fii

Descedenti din familia Arapu, maI sunt si in Basarabia.

ASLANNeam boeresc din Moldova, unde se aflä din sec. XVII.

Descinde probabil de la ASLAN VORNICUL, boer din Vala-chia, despre care vorbesc cronicile tériI la anu11632, chidfu fäcut Ban la Crajova de Leon Voda, dar silit apoifugá la venirea luI MateI Basarab. TrecInd in 1VIoldova,ar fi dat nastere familieI de acolo.

www.dacoromanica.ro

Page 547: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 503 -

In timpul lul Nicolae Mavrocordat, erea IORDACHE ASLANal doilea spdtar, proprietar in BotosanI. Pe la jumètateasecoluluI trdia Cdpitanul GHEORGHE ASLAN, fiU1 CATRINEtAslanòiei, strénepoatä de fled a logorétuluI Dumitrascu Ceaur.O ramurd din familie adaogd numele de Ceaur pe lingdcel de Aslan ; din care : N. CEAUR ASLAN, fost deputat.

DescedentI actualI : TEODOR ASLAN, Insurat Cu o Hurmu-zaky a avut 6 copil, doI bdetI i patru fete: Maria Co-dreanu, Elena Iamandi, Ruxandra Sturdza si Zoe Lambrino.fil: 1. TEODOR ASLAN casdtor. cu Cleopatra Rusu, are 4copii : EDGARD, Alfredf, Madeleina Cocorescu í Margue-rita. 2. GEORGE ASLAN cdsdt. cu Elena Turbure, are copiIpe : Estella, si HENRI Aslan, cdpitan de artilerie, Insuratcu Sylvia Lecca.

BALTEANU

Boefi din Gorj, BalteniI sunt cunoscuti cu acest numedin secolul XVIII. Jup'á.'n CONSTANTIN BALTEANU, citat 1780si 94, erea cititor al bisericeI Sf. Imp6rati din T.,Jiù, pecare a fondat'o el fiind vel-stolnic la anul 1810, si In caree zugrdvit. Fusese i ispravnic de Gorj. ION BALTEANU,erea clucer la 1802. Tot in secolul nostru a trdit: medel-nicerul GRIGORAS BILTEANTJ (1789-1849), a cdrei flea fumdritatd cu Paharnicul Nicolae Oteteliseanu, vornic.(V.por-tret. lui in Ist. T. jia p. 122). -DINU BALTEANU serdarul, e cu-noscut In timpul miscdrel lui Tudor Vladimirescu, fiindnumit ispravnic de Gorj In locul boerului Dinu Otetelisanu,care erea Inchis la monast. Tismana (1821). (v. despre :

§tefulescu, Ist. T. Jiului).Printre descedenti actuaII: Ion Eidlténu, membru la Cur-

tea din Galatzi...

www.dacoromanica.ro

Page 548: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

604

BRRSES CU

Cronicele vorbesc de caff-va representati ai acestel fa-originará din Oltenia.

In timpul domniei lui 1Viihnea Vodä, 1658, acest cionmucise pe boerii: Párvu vel vistier, PREDA BÉRSESCU VELAGA, i Preda Bráncoveanul si altif, pe un simplu prepus,«insd ne fiind vinovati nimic» (Cronica anonima, mag. istor.)

In anul urmätor (1659), Mihnea «indemnat de dracul»,a decapitat inca alti multi boeri, printre cari erea STROECLUCER BARSESCUL, i alti 10 mari boeri ai

Preda Barsescul, erea vel-sluger la anul 1633 sub LeonVodd, i boer rémas credincios acelui domn.

La 1700 si 1719 trdiati la Crajova, urmasii acestor boeff:CHIRCA si NAN BERSESCUL. Hurmuzaki, rapoarte). Despredescedentii lor nu mal stim nimic.

BOZIANU

Boerl din tinutul Buzéului, unde posedati mosii din se--colul XVI. PÈTRASCU PAHARNICUL din Boziani, cu ficasa MARIA, vinde o mosie In anul 1609 (32 maiti). (Docum.Academiel). etrarul BOZIANU (pe la 1700), avu o ficáMARIA, cásátoritä Cu IoAN, fiul lui Párvu II Cantacuzino.

Nu stim dacä mal" exista' descendenti autenticI din acesteam.

BRAESCU

In Moldova, de unde e originará' aceasta familie, o in-tälnim lilcä din secolul XVII, in letopisetul téril. In anul1679, jupánesele boerilor STEFAN BRAESCU si Ion Bucium,carI muriserd de curând, furá inthise si legate din ordinul

www.dacoromanica.ro

Page 549: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

605

luI Duca, spre a le lua averile remase de la sota' lor raposatl.(letop. Cog. t. II. 22). Despre Dumitra§co Voda Cant. dicecronicarul Nicolai Costin, la anul 1684: Acest tiranfricos inca ca sà scoata barif multf, aù spAnzurat de mAinIpe GAVRIL BRAEscu, ce a fost Jicnicer.mare, i pe Teodora Naculul, feciori de boerI marIz. (id. II, p. 34).

Mal sunt adevératI coboritorI al acestora, alaturi cu altiice poarta acela§ nume de familie, neavánd a face in nimicCu dânsa. AzI: Alex. Bräescu avocat, etc.

BREZOIANU t

Veche familie din Valachia, adI cu totul stinsa. Dupäni§te documente pentru viile din Dobroteni (Archiva Stat. B),se constata ca in secolul XVII, trdia CONSTANTIN Brezo-tanu biv-vel arma § §i sosia sa Ilinca, i care avea de fratipe Stefan, Stanca 0Matei. Ver cu Constantin, erea FIERABREZOIANUL mare vistierul.

Marele boer PATRASCU BREZOIANUL, in diva de 10 Sep-tembre 1716 pieri ucis de Mavrocordat, care sosind in Bu-curestl, cum dice cronica : «la fântana luI Radul Vodä acia poruncit de s'ail taiat tot faraml un boeriii mare Bre-zoianul, sub pretext ca nefiind el t'ata s'ar fi unit cu altiboeri In mitropolie ca sa se puna el print....» (§incat Cro-nica Rom. III, p. 394). Postelnicul .5ERBAN BREZOIANU aveade sotie pe Ilinca fica comisuluI M. Barbatescu. UrmasiiultimI al Brezoenilor, inruditi de aproape cu Bozieniistins la finele veacululi trecut.

BURGHELE

Cantemir citeaza printre neamurile boerestI din Mol-dova §i pe acesta. Locul sea de origina, e pt;in judetulTutova i Vaslui. Despre aceasta familie, de i existand

www.dacoromanica.ro

Page 550: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

506

din al XVII seco!, nu gäsim nimic prin cronice i relatiunIvechI. Sub Alexandru Moruzi, erea CONSTANTIN BUR-GHELE vel pitar, apoI aminar i spätar, si sub Ioan W.Sturdza. De la el, se trag cel cu acest nume din ade-vérata familie.

B OUtFamilie dintre cele vechi ale Moldovei, stinsd in secolul

nostru, dupä ce maI cdzuse din importanta eI de odinioarl-Se pomenesc membrii ai acesteI familii, prin hrisoave 'hieddin secolul XV. La 1606, boerul Bou erea mare vis-tiernic al MoldoveI. (Uricar, t. 18, pag. 505). In ValachiaBOUL BANUL, venise cu Leon Vodà Toma, cu care ereacumnat, si cronica vorbeste despre ansul la anul 1623.(v. Boteanu)

CANANO

Originará din partea de sus a MoldoveI, din jud. Boto-sanI, aceastä familie s'a Inrudit in secOlul trecut i celactual, cu multe din principalele familiT moldovene.

Un CANANAt erea insurat cu Ecaterina, fica luI Ion vor-nicul Bals. La 1762 erea CONSTANTIN CANANOÙ biv-velpaharnic, randuit ca bas-conacciù, etc. (v. Letopiset). Ficasa Ecaterina, se märità cu marele paharnic Toma Bals,fiul luI Vasile si vér Cu bas-boer Teodor Bals.sunt mai multI descendenti dinteansa, printre caff : G-.

CANANO , prefect de Constantza, etc....

www.dacoromanica.ro

Page 551: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 607 -

CARAMALÉU

Familie, de mult in tara, dar probabil de origind stréina.In anul 1689, cronicele ne vorbesc pentru prima oarä InValachia de : DUMITRA8C0 CARAMALE0 vel Postelnic, carefu trimes cu alti boeri de catre Brancoveanul, la Pasaturcesc ca sal, pe cand altil mergeall la Poarta. Aceiasimisiune o avu acest boer la anul 1695, spre a merge laPoart5., sà intervie ca domnul sa nu mearga In persoanala Cladova. (magazin istoric II, p. 134 318).

Sub domnia luI Mavrocordat W, el primeste de asemeneamaI multe misiuni de incredere, dupa cum se vede in cro-nicele tériI. (magaz. istor. IV, p. 170, 71 etc). El mal fusesevel portar (1690) (Cron. Radu Popescu). Din urmasif acestuiaderivà." descendentI contimporanI. : Constantin Ca-ramanléli, consilier la Curtea de compturI.

CAZIMIR

Familie din Moldove, originard din judetul Sucevef, undeexistá de ma.i multe secole.

In secolul nostru (1800), trdiailfratil: Panait,Petrache siloan Cazimir. Spatarul PANAIT avu un fig anume Iordache ;iar PETRACHE CAZIMIR, fost de asemenea spatar, a avut3 fil : Raducanu, vel postelnic ; Costache Cazimir cami-nar,

TEODOR CAzimm, fost adjutant domnesc al luI MihaiVod5. Sturdza si colonel In armata té1. Insurat Cu ElenaKogalniceanu, a avut fiü pe :

Colonelul EMIL CAZIMIR, senator, n. 1841, fost ad-jutant regal, demisionat ca L-t. Colonel de Cavalerie (92);Numismat; decorat cu mal multe ordine stréine, etc.Casatorit cu Maria Liteanu.

Din alte ramure, maI sunt nobilI CAZIMIR i In Basa-rabia.

www.dacoromanica.ro

Page 552: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

508

CIOGOLEA t

Aceasta farnilie e citatä de Cantemir printre cele in-semnate boeresti ale Moldovei ; aql stinsä..

IGNAT CIQGOLEA, erea mare pärcdlab de Hotin la anul 1622si 1623.

Boerul PÉTRASCU CIOGOLEA, Parcälab de Hotin, 1630.Mostenitor al averei ILA Isaac Balica, care n'avea copii. Din1634, Moise Movild dd un act pentru mosiI LogofétuluICiOgolea. (Archiva. de Hasdeil). MIRON CIOGOLEA stolnicule citat de letopiset când Cu invazia tätarilor din anul 1650In Moldova : catuncI ail luat pe jupäneasa luí Miron CiogoleStolnicul, cu o cocoanä a luí, care n'a mal esit din robieIn vea»

COSTIN CIOGOLEA, vel spätar al Moldovei In acelas an,fu trimes de Vodä. Lupul sol la Hmil Hatmanul Cazacilor,iar vornicul Ghica la Sultanul. Putin dupä. aceia, Ciogoleajoacá un insemnat rol in evenimentele ca Gheorghe Stefan,din care cauzd cum povesteste pe larg Miron Costin, Cio-golea i fratele séü furà omoräti din porunca DomnuluI«noaptea de 'naintea jicnitel ce erea in lduntru In curte....(v. Letop. I. 319-335).

Probabil cà adev'eratil urmasl al acesteI familil, ail pieritceI din urmd In veacul trecut.

CIOROGARLEANU t

Veche familie de boeri din Valachia (Ilfov), earl po-sedail mosia Ciorogärla, i carI astä-II probabil e stinsä.Pe la anul 1650 träia, dupà cum. ne arata documentele,PETRU BIV-VEL CLUCER ot Ciorogarla, care avea de sotiepe Ancuta, sora lui Dumitrasco Spineanu.

Cronicarul Radu Greceanu, In domnia luí Branco--wean-1i, vorbeste de 2 boerI din acest neam :

www.dacoromanica.ro

Page 553: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

509

CONSTANTIN CLUCERUL CIOROGARLEANU, la anul 1689, afost trimes de domn Impreund Cu Mihalcea Setrarul, laHanul Selim GereI In Buceak, ca solI. In anul urm'étor(1690), MATEÌ C/OROGARLEANUL, vel sluger : gerea de domntrimes sd se afle cu o seamd de oarnenI angd Seraskerul

angd Tukeli, si care seria la Domnul de venirea ostilorca sunt (rnagaz. ist. t. II, 155).

COJESCU

La 1662, In Valachia, e citat in hrisoave : BARCA cdpi-tanul ot CojestI. Acesta avu de fill* pe VANA. CAPITANUL,apoI paharnicul din Cojestl 1670, 1677, care avea de sotiepe jupâneasa Vlddaia, 1691. Fiul luI Pand erea BARCACOJESCUL, biv-vel logofét la anul 1691, care nu avu de cdtdouè fete : una N.... sotia vel vorniculuI Stefan Vdcärescu(1743), cea altd PA.uNA a luI Radu Topoloveanu biv-logofétde visterie (1743), cu care avu un Ira Constantin Topolo-veanu (1750).

Prin aceste 2 fete, probabil s'a stins aceastd ramurd, desi aü rémas poate descendentI din alte branse, pand insecolul nostru.

COLCEAG

Boeff purtdnd numele acesteI familiI, Ii intalnim In taradin secolul trecut. = Familia trebue sd fie de original td-tdreascd, dupd cum o aratd numele

E o mare probabilitate, ca eI sa descindd din acel COL-CEAG BEY, care la 1740 fu trimes de Turd. in Moldova sdrestaureze puternica cetate Hotin din Basarabia, i sd oocupe. (V. Fotino, III. 102, si letopiset).

DUMITRACHE COLCEAG, vel stolnic, este amintit inteun

www.dacoromanica.ro

Page 554: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

510

act al divanuluI domnesc din Iulie 1781. (V. Ureche Ist. 1. 103)

CHIRrrA. al luí Colceag, la 1783 e ispravnic de Slobozia.MATEi COLCEAG, cumnatul luí Filip Lens ;dupä. 1800.

Acesta avea ultimele case de pe podul MogosoeI, de undeincepea bariera orasului, la streajä. (Papazol, 1st. Bucur. p. 91)

Majorul Papazoglu ne spune ca : Spatarul Cantacuzino la1715, a clddit spitalul, turnul si biserica, totusi fiind-cä a-cel spatios taräm a fost cumpérat de la VoRmcuL COLCEAG,oräsenii pand azI II pästreazä numirea de Coltea2.. (p. 21)

Un vornic Colceag a trebuit deci sá existe Inca pe la17'00 ; insà cu putinele date de carI dispunem, nu putemstabili nid-o legatura intre acestia.

COLFESCU

Aceasta familie erea Infloritoare, avänd si o mare avereIn secolul trecut ; insä pe urma decazänd, nu stim dacaastazi nu e stinsä.

Un boer COLFESCU, dupd 1700, e cunoscut prin insarci-narea ce avu de la Voda Mavrocordat, de a conduce pefostul Mitropolit al tärei Antim, osandit perpetuu sa steala Monastirea de la muntele Sinai. Trecand dui Dulcia, ce.curge langa Adrianopol, Antim fu aruncat in apä. Papazolzice : «Colfestii. Aceastä familie este acea ce fu bleste-matä de Mitropolitul Antim când 11 sugruma in luntre si'lineca Colfescu in Dundre (?), fiind orânduit de Voda a'ltrece Dunärea i a'l ineca la mijlocul ei». (Istoria Bucuresti-lor, p. 14).

IORDACHE COLFESCU, e biv-vel serdar pe länga divan laanul 1777.

Cam de pe atuncI, si inceputul actualulul secol, Colfestiiaveati loe de casa si case marl' boeresef, pe podul Mo-gosoaei, pe locul unde azI este palatul regal.

www.dacoromanica.ro

Page 555: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

511

COSLOGEANU f

De i aceastA familie nu coprinde de cat patru generatiuni,autorul ei fiind un grec stabilit In tar,ä, totu§1 trebue mentio-natä pentru inrudirea avutä cu patru marl familii ale -kb-el.(intre 1700-50).

HRYSA.NT CkmAaAsuL, grec originar din Hios, venind in taräse stabili i luä, numele de COSLOGEANU, dupe satul Cosleg. Else insurA cu fata spätarului Mihai Cantacuzino, care muri la1716, a-valid de lid

Pe TOMA. COSLOGEANU, care la randul sea' e tatäl a dol. copiT:Maria, care tinea pe Logofétul C. Brancoveanu; §i un al doilea

TOMA. Coslogénul, insurat Cu Bala§a Zdtreanca, véduva ma-relui Vornic Barbu Oteteli§anu. Fiul acestuf Toma : N...., seinsurA cu fata marelui Logofet Serban Greceanu. Mai in urmäel fugi la Tarigrad, unde s'a turcit fiind fäcut zaim sub nu-mele de MERMED Boiarzade. Muri la Constantinopol, neläsandnicì un copil. (V. Bolliac, Buciumul. Geneal Cantacuz.)

COTESCU

Boerul STANCIU COTESCU, la inceputul secoluluf XVII, a avutfice pe Stanca §i Neac§a, cate §i trel amintitI intr'un hrisovde mo§ie din anul 1618. Mai tarzig: VLMCU CAPITANUL dinCote§ti, a avut fit% pe IENACRE Vlaicului cap». (citat laanul 1734).

Familia avea proprietätl. in Putna i R.-Särat (Valahia).Actuall: CONSTANTIN COTESCD f. senator, avénd fif pe : DUMITRU)colonel; .STEFAN, f. capitan; VIRGIL, t in resbo'f; ALEXANDRUinginer, i CONSTANTIN.

DRÄGUTES CU

Nu stim dacá mal sunt descendentI directi din aceastdfamilie, care apare cu importanta in sec. XVII In Moldova.

Miron Costin citeazd, ca ocazia mortei Pr. Stefänità Lupu,

www.dacoromanica.ro

Page 556: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

512

pe DUMITRASCU DRA.GUTESCU din Suceava, care muri la1661, de o boalh «ce i zic doftoriI Maligna, de care ailmurit i Drà'gutescul de la Suceavä, om cunoscut si alesla toatà curtea»... (Let. I, 372).ILIE DRkGuTEscuL SPATARUL1680, fusese armas si Serdar, i erea tovards credincios alluí Vodd Petriceicu (1684). (Letop. Nic. 11,23,224).

Biv-medelnicer PRODAN DRAGUTESCU, erea Phrcalab alcetäteI Hotin, la 1680. Ana, fica luí Ionascu Bals, tin eape un boer DrAgutescu (lije).

LUPUL DRÀGUTESCU, la 1728: «fecior de boer pàmântean »,erea partizanul luí Racovith contra luI Grigore Ghica, pur-tându-se cu mare curaj. Fu prins insh cu Hatmanul, deGhica: «si in judecata a tot divanul spAnzurat». (CronicaAmiras. Let. III, 168).

Jupaneasa SAFTA Drägutésca, fata luí G. Septilicf, e ci-tatä inteun act al el' din 1743. (Academia).

Gdsim i Valachia, un DRkGuTEscu ca vel CkPITAN subSerban Voev., si din care ail remas poate urmasi.

DOICESCU

Proprietatea veche a acestei familil, este Doicestif dinjudetul Ialomita, inch' din al XVI secol ; la origind ereainruditä cu Bärbdtestii. Duph documentele satulul VA-lenl, gäsim unnAtoarea filiatiune a lor : DANCIU CLUCERULDoicescul, batfhn la anul 1647, avea doI fil, amintiti inacelas an : UDREA slugerul, i COLTEA CLUCERUL DOICES-CUL, deSpre care cronica anonimg. a th'rei ne spune la a-nul 1659 sub domnia lui Mihnea Vodd, Ca' fusese trimesde Domn impreunä Cu Nicola Sofialhul, in ambasadd laVizirul, spre a obtine uciderea luí Constantin postelnicul.Cu chti-va ani inainte, la 1655, fratele :

UDREA slujiarul DOICESCUL fusese ucis de seimenil resculatiIn potriva lui Constantin Basarab si a boerilor sel, atunci

www.dacoromanica.ro

Page 557: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

818

cand mal perirä altl 13 boeri mari al tdriT, intre carl GiormaBanul (*), Brâncoveanul, Preda Beca, Papa Greceanul, ete.(cron. an. in magaz. istor. IV 338,350).

Coltea Doicescul a avut doi fif : DANCIU i RAM' SPA-TARUL DOICESCU, care traía sub Braficoveanu, 1691.

In decursul secolului trecut, unii din urmasiI acestui nearrlati decázut, pierzând din averile ce posedati, i chiar azIsunt mosn eniI DoicestI.

DUCAFamilie din Moldo va, al cäreI stràmosI ají fost: GEORGE

DUCA, Domnul Moldovei i Valahiei 1666-84; si apoi CON-STANTIN V.V. al Mol d o V eI, _1691-96.

In miscarea de la 1821, e cunoscut POSTELNICUL PETRAKIDuca, de care aminteste i Beldiman in Tragodia. Ge-neralul ION DUCA, insurat cu o Duca, a avut 2 fif (actuall)

GEORGE DUCA t 1899, cdsdt. ca Lucia Ghika, fost Direc-tor al cäilor ferate; avênd fil pe: Ion si Grigore.loAN DUCA, rriembru la cassatie, cAs. cu o Sturdza, avend3 fiï.

DRUGANESCU

Din POSTELNICUL DRAGAN, care tràia pe la anul 1523,

se coboar5 aceasa veche familie boereasch. din Valachia.Vom noa numai foarte putine detalii ce am putut culegeasupra eI.

Ast-fel, SCARLAT DRUGANESCU erea vel stolnic la 1783;iar la 1788 stolnicul Drugdnescu e numit boer ispravnical Judetulul Arges, fiind biv-vel serdar, cu Ion Glogoveanul.

(*) Din vechia familie stinsa a ALEXIENILOR, tOt din Ialomita.

www.dacoromanica.ro

Page 558: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

514

Done' surorI Druganescu, tinura la inceputul acestuI se-col, una pe boerul Dedulescu, cea alta pe Gheorghe Lehliti.

IORDACHE DRUGANESCU, care trai panà la jumatatea se-coluluI nostru, erea un boer Invétat, stiind maI multe limbl,maI ales pe cea latind i apoi pe cea greacd i româna,cum spune Blaremberg. (In aEssai sur les institut de ROUITIO>pag. 270).

Un Niculescu, insurat cu lata unuI Drugdnescu, avupe ClUCerUl CONST. DRUGANESCU (vezI Niculescu).

GANEVeche familie din Moldova, afldndu-se printe mariI

boerI din secolul XV. La anul 1540 ne spune letopisetulMoldoveI, (I. 200, Gr. Ureche), cà Stefan Vodä. Läcustd afost ucis noaptea in cetatea SuceveI de boerif nemultu-miff, intre carI «o seama de boeri den curtea luI, anume

ArborestiI».... Cronicarul critica pe omoritoff,descriind aceasta dramd.

VASILE GANE la 1758, fu insdrcinat de Ion Callimaki Vv.sd intervie pe Idngd Mitropolitul Jacob sd abdice, lucru cereusi; iar Mitropolit fu facut fratele DomnuluI. (Letop.p. 242). Cu acea ocazie, ca résplatd, fiul boerului Ganea,anume STEFAN GANE, 111 fg.CUt COMIS mare.

Astd-z1 este descendent al familiel: NICOLAE GANE, literatom politic, n. 1835. Fost ministru, Primar al Iasilor,

Prezident al Senatuldi (98). Pentru literaturd a scris ad-mirabile «Novele», caff se pot considera ca cele mal bunedin literatura noastra. (3 vol. 1886, Socec).

GHER GH ELY

Familie din Moldova, de la tinutul DorohoI. Origina dinFogoras In Ardeal. Inca de la anul 1549, strémosul aces-tel familiI: GRIGOR, fiul lul Vlad de Zeliste, capdtd diploma

www.dacoromanica.ro

Page 559: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

615

de nobilitate de la Ferdinand. La 1624, un GHERGHELYsail Grigor, avu din nod diploma confirmatoare de la Ga-briel Bethlen, Principe Ardealului. (V. Cav. de Puscarin.Fam.din ardeal). In condica visteriel MoldoveI la 1790, sunttrecutl mal multi membri al acester familiI. Pe la in-ceputul secolului, COSTACHE Gherghel paharnic, subVodä Calirnaki ; TEFAN cäminar, ILIE postelnic MI-HAIL fiU1 luI Costache, spatar. ApoI IoAtsi Gherghely, marecomis; de la carl sunt tumasif actuali.

GOLFINEANU

Numele acesteI familii din Oltenia, derivd de la satulGolfinu din jud. Romanap, proprietate a eI.

-Biserica Madona Duda, catedrala Crajova, a fost fon-data.' in secolul XVIII de stfémosul acesteI familif : HAGIGHEORGHE, impreund cu Maria Foteasca, ale cdror testa-mente, importante prin coprinsul lor, se pdistreazd dinanul 1782. De aceastd bisericd, depind mal multe in-stitutiunI i ajutoare insemnate.

Hagi Gheorghe Stan si sotia sa Stanca, aù avut 3 copiIHrisanta, Zamfira i ZAMFIR,. care prin testamentul tatAluf&el era läsat ctitor i ingrijitor al averei. Aceasta avufia pe:

IANCU GOLFINEANU, n. pe la 1800 in Crajova, insurat cuElena Cotofeanca (1809-1860), al cdreI mormánt se Adla Madona Dudu. El avu 2 fete: Acrivitza Tincd, ElenaBogonos, i un :

BARBU GOLFINEANU (1841-1888). Cäsdtorit CU Maria Mar-ghiloman, a avut 7 copil (actuali):

MIRCEA (Jean de MITTY) n. 1862. Publicist francez cu-noscut, In Paris. ION Golfineanu n. 1863, oficer de ca-valerie. CONSTANTIN n. 1866, magistrat la Craiova.surat cu Maria Poenaru; Ecaterina si Elena.

www.dacoromanica.ro

Page 560: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 516 -

HARALAMB

Familie de boerI, insemnatI la Crajova in acest seco],unde aú fost i caimacaml al scaunuluI. -- CONSTANTINHARALA/vIB erea Clucer mare 1a 1814; avea domeniI multe

intinse in Oltenia rezidand la Crajova. Fiji s'él aü fost:1. IANCU Haralamb 2. GENERALUL NICOLAE HARALAMB, n.18..., om politic, fost Locotenent domnesc al fairiI inaintede venirea Pr. Carol (1866), impreunä Cu N. GolescuL. Catargi.

3. CONSTANTIN HARALAMB t, mare proprietar la Craiovaavênd fiú pe: D-r. DEIVIETRU Haralamb. 4. Mihai Haralamb,la Paris.

HURIT

Veche familie moldavd, dispärutä de mult. Cel maide care se vorbeste, este legendarul HURU CANCELAR, de sub Dra-go s Vodd (1550), cárui se atribuia cronica cunoscutä sub numeleséti, sat isvodul spätarului Clanati. Aqi s'a dovedit cal e Q in-treagä falsificare, fa.'cutä. de C. Sion la 1830. Aceastà cronicas'a publicat in brosurd de Asachi la 1836, si la 1863 in revistaRomând.

Cel Huru dovedit prin documente, este ILIE HURU,MARE COMIS al Moldovei, care titlu 11 purta intre anil 1471-76,In timpul domnieI lul Stefan cel mare. (Uricar, tm. XVIII, listaboer).

EFREM HURU3 insemnat in prima juma. a veacului XVI;poate nepot saü fill al aceluia. Dupa actele divanurilor dom-nestI, la 1528 (7036) si 1530 erea PArcalab de Neamtz, cu Hris-tea. De la 1631 pAnd la 1646, e mare Vornic al Moldove1 subPefru Rares. (multe documente)

La anul 1546, gásim pe DANCIUL HURU ca PArcalab de Neam-fzu, Inaltà demnitate ce avnsese Efrem, poate tatal sèti.e citat in documente de sub Ilias Vodà, 1548, 1549.

LUPEA HURUL, e ParcAlab al Cetate1 Hotin la anul 1573, in

www.dacoromanica.ro

Page 561: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

517

timpul lui Ion Vodä cel cumplit, ginerile s'éd, sub a cdrutdomnie se distinse In principalele résboae a1 acelu domn,cum se vede in cronici i relatiunl contimporane. Fica sa, ereaa doua sotie a luf Ion Vodà.

Un document din 12 Martie 1602 (intro docum. Academie), co-prinde o vtnzare de mosie ce face ANDRRÌ feciorul luT. Hum.

Un alt HURU in fine, este PÀRCALAB de Neamtzu la anul 1628si 1629 (7136).

Aceastä mare familie de boerI, pare a se stinge cel multpe la mijlocul veacului XVII. (1640-50.)

LERESCU

Dupa traditie, aceastä familie erea asezatä in tara, ju-detul Arges, din timpuri foarte vechi. Dupä documentelearhivel. Statuhif, se pot dovedi boerÌ din Leresti la incepu-tul secolului XVII: PREDA.POSTELNICUL din Lerestl, carea avut mai multI copi.I. (1620) ; DRAGOMIR postelnic Leres-cul, 1669, 1677, erea nepot .de frate lui Preda, i poatedin el descinde familia din zilele noastre. Dragomir avut flu pe MIRITÀ.

La 1644, crea amintit un PAavuL, flit al lui TUDORANLerescu. etc.

MIL COVEANU

Boerl vechi din Olt, unde stäpaneail mosia Milcovul, im-preunä. Cu Bunestif-de-fier din Arges.

La 1648, träia slujerul IvAN ot Milcov.In secolul XVII, un boer Milcovean, avu 2 fd : PAPA

Capital-MI, Si PREDA MILCOVEANU vel vistier, si mare cd-pitan, care crea insurat Cu Stahca fata luI.Pavlache BanulClejanul. Preda Milcoveanul fäcea parte dint-re boeril", unitfcu Preda Protoceanul i Stoica paharnicul, Carl se refu-

36

www.dacoromanica.ro

Page 562: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

518

giarä in Moldova la Const. Voda Cantemir, mergand apoIla Poarta sa parasca, pe Brancoveanul. Acesta prinzéndde veste, obtine ca eI s'A fie prini i apoI adu§I clegatIin fiare i In catu§I, In multe rinduri judecandu'l». Proro-ceanul i Stoica fura spanzuratl, iar Preda Milcoveanul futrimes la Ocna si mal th-ziil liberat. (Sincai III, 357; eronicaanonima, etc). In anul 1693.

Fiul vistieruluI Preda, erea CONSTANTIN Micolveanu citat la1702 cu tatal SM.STAN POSTELNICUL MICLOVEANU traia laan. 1774 impreund cu sutia sa Stanca. Tot pe acel timpse mai vorbWe de alte rude ale lor.(Doc. Art. St. Mon. Bis-rita, an. 1770).

NECUL CE

Familia 1nsemnatului cronicar al Moldover: MARELEVORNIC ION NECULCE (n. la 1670 t 1745). Intre 16964701erea mare aga i sluger, la 1705 V. S'Atar, apoI Hatman alMoldovel. La 1710 plecä In Rusia la Harcov cu Dem. Can-temir, locuind mult timp in Polonia. Revenind In tara, trairetras, iar la 1730, Gr. Ghica 11 numqte vel vornic de tarade jos ; 11 regasim in divanul luI Mavrocordat (1741) ca biv-vel vornic. El a scris letopisetul tériI Moldovei de la 1662-1744, i seama de cuvinte, coprinzind evenimente istorice.t la 1745.

Un singur descendent al adevarateI familil, traWe astä-qi n. 188...

ODIVOIANU

Familie din Valachia, cunoscuta puOn, dar de veche origina.Numele deriva de la satul Odyvoi, carI pe timpuri se vede afi fost un targ mare.

Pe Oravourm Il gasim cel d'anta' la anul 1661, conducend

www.dacoromanica.ro

Page 563: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

519

oastea liii Grigore Ghika Voevod in ajutorul Turcilor i allui Pr. Mihail Appafy, contra luI Ianos Kemeny ce voia sä. co-prindä. Ardealul. Letopisetul luí Amiras ne spune : qi i-ail datlui Appafy pe Cuciuc Mehmed Pa§a cu seamä. de Turd, §iaü poruncit lui Grigore Vodä sa trimeatá oaste inteajutor.ati trimes 6ste cu ODIVOIANUL. » (Let. Cog, III, 146)

Nu maI Intilnim timp de un secol, niel un urmaq al acestuiviteaz boer. TocmaI dupä. 1770, gäsim pe sotia lui Jean Lin-che (t1780): MARIA. HODIVOIANU, mama mareluI vornic FilipLen. Aceasta probabil a fost ultima descedentà a acestei familii.

ODOBESCH

Generalul ODOBESCU, fiind colonel, lmpreuna cu ColonelulSolomon, a jucat un mare rol in miscarea de la 1848.(V. Istoria Xenop., Tocileseu). In urmd erea mare spa-tar sicomandant general al ostirilor térif. El a avut 2 fiI: ALEXAN-DRU ODOBESCU (1831-1895) ilustrul istoric, arheolog i li-terat roman; si CONSTANTIN ODOBESCU, fost Colonel de Ca-valerie, prefect, etc. Casatorit cu Ana Florescu, al/hid 3

{II: ION, GRIGORE i RADU.

PISOSKI

Polond de origina, familia aceasta se afla. In Moldovade pe la 1650. Cantemir o citeazä printre familifie boerestidin timpul sú, cand erea vel pitarul Pisoski. La ince-putul aceAtuI secol, MIHALACEIX Pisoski erea paharnicsames de TecucI ; apoI COSTACHE P. stolnic i spatar,care avu de fii.1 pe NicoLAE, caminar si fost ispravnic deDorohoiu. Colonelul PISOSKI fost adjutantul Princi-peliff Cuza.

www.dacoromanica.ro

Page 564: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

520

RACANU

Cel d'antaid boerI Räscanu, sunt cunoscutI de pe Ia sfir-Situl secoluluI XVII.La anul 1758, StOlniCtIl CONSTANTINRASCANU, impreuna cu altI 11 boerI : Ion Bogdan,Const. Bals, Manolaki Costake, etc. fura transportatl in Asiamica* din ordinul luI Ion Vodä Calimaki, stand In exilmal mult timp. (V. Fotino. Ist. Daciei III, 113).

La inceputul actualuluI secol, erea boer Insemnat : IOR-DACHE RAscANu marele vornic, fost cäminar. In 1821 elmerse la Constantinopol cu deputatia de boeri, earl' adusedomn pe Ionita Sturdza, pand atuncI boer Logofét. Caldtoriaboerilor moldovenI i mUntenl, e descrisd Intr'un jurnalspecial. (v. letop. Cogalnic. III, 425). Vornicul Rascanu, pore-clit «Bisoca», e iscalit la 1824 trite° suplica a boerilorteriI catre divan. (v. Iorga. Fragm. II). El, In afara de o fatámaritata cu Lascarache Costake, a avut 2 fiI: ALECU RAs-CANU, spatar la 1822, ispravnic de Vasluití, i ToDERITARascan, fast vornic de aprozi. UrmasiI lor sunt repre-zentantiI actual! aI familieT, Intre caff: PETRU RA.SCANU,profesor de istorie la Universitatea din IasI.

RATESCU

BoeriI din Rdtesti (Arges), sunt cunoscutI Inca din se-cola XVI.La anul 1585, trdia VINTILA PAHARNW ot Rä-testIj iar la 1595 Stanciù ot RatestI.

' In timpul luI Mate! Basarab, trdia IvAsco VL VORNICdin Raitesti, martor In diverse a.cte; In 1646 Detemb. Totpe atuncl träia jupánita STANCA ot RatestI, poate sotiasa (?). Un STEFAN, frate cu Chiricá ot Ratesti, e citat caWM:AU la anul 1671. In acelas act mal sunt doveditIcatl-va boerI-logofeti din Ratestl. (Arh. St. B. Initrop.).

Un FIERA VATAF RATESCU traia la 1687, si zidi un schit

www.dacoromanica.ro

Page 565: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

521

In vel-Ocnä (Ocna-mare) cu sotia sa Constantina, care apoise calugäri.E1 a murit fár urm2.0. Fratele sai era LUCA,vistier, dupä cum se constata prin documente.

In secolul trecut, STEFAN MIHAI RA.TESCU avea fifí peSERBANIcA Rátescu postelnic, la anul 1776.

RAZUIn Moldova, aceastä insemnatä si mare lamilie, greceascá

de originä., erea stabilitä inainte de 1700. Hatmanul COS-TACHE RAZU, erea la 1728 mare stolnic In divanul luI Gri-gore Ghica Vodd. In domnia 1111 Mate): Ghica, la constitui-rea divanului acestuia In 1753, 11 gäsim ca vel Hat-man al Moldovei, (v. letop. Cap. III, p. 159,227) in care cali-tate fiind, letopisetul 11 mentioneazá adese orI. Fusesecaimacam al tériI. VASILE RAZU, erea pärcálab de Suceavala anul 1756 si 1762, cu titlul de marele Hatman, iarla inceputul sec. acfual, un alt VASILE RAZU, probabilfiul séü, erea mare vornic (in 1817).

In atará de cei din tara, mai sunt deseen dentl si no-biliI Razu din Basarabia, cu drepturI recunoscute.

ROMANES CU

Un document din anul 1647, vorbeste de o cumpérarefäcutä de MIHALCEA -6.111 111i. OPREA ROMANESCUL din Targu-jiil. (cit. §tefulescu, T.-Jit p. 69) Familia e originará veche dinOltenia, In cele din urmd fiind stabilia in jud. Dolj. Inlista boerilor cu contributiuni gratuite cdtre administratiaaustriaca a Olt. din 1719, sunt trecutl cinci membriI af a-cesteI familii, In judetu Välcea (cl. II). Hurmuzache. Doc.tom. VI). Astä.-41, descendent: NICOLAE ROMANESCU f. de-putat si primar de Craiova, cdsátorit cu Lucia Fdlcoyanu.

www.dacoromanica.ro

Page 566: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

522

RUCAREANU

Familie stabilita in Campulung, din secolul trecut, candsunt întâiü cunoscuti.GEORGE RUCAREANU, la 1787 ereaoranduit (luna Aug.) de Moruzi, nazir pe ambele plaiurIdin jud. Muscel, avênd titlul de biv-treti logore. (v. Ure-che. Ist. R. t. I, p. 29).

NICOLAE RUCAREANU biv-treilea logofét,erea in 13 Ian.1803, epistatul (magistrat) orasuluï Campulung. Acolo locu-esc i urmasiI de ad1 al familie.

SAFTOIU

Strämo§ul acestel familii din Gorj, era pe la anul 1600,vel ARMA§UL PiiRVU Viezureanu Saftoiu.In secolul trecuttrdia GEORGE SAFTOIÙ, filil DANCIULUI Säftoiul din Drb..-

goiani. El vinde Dragoianii la 1763, impréuna cu fiiI seMIHAI si GEORGE.

Inainte de 1850, SERDARUL G. SAFToiti a avut fill peGRIGORE SAFTOIO (actual), etc.

SAMBOTEANU

Familie originara din Gorj ; inrudita in secolul nostrucu Oteteli§eniI. ION (Ian ache) SAMBOTEANU biv-vel me-delnicer (1810), e zugravit ca ctitor in biserica St. Nicolaedin Targu anul 1812, el erea ispravnic al judetulutSlugerul ION SAMBOTEANU, prime§te la 1844 pe Pr. G. Bi-bescu care vizita orasul, impreunä cu C. Oteteli§anuG. Magheru. Stint maI multi aetuall.

www.dacoromanica.ro

Page 567: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

5'23

SCORTESCU

Originan l de la ScortqtI, in Moldova, membril acesteIfamiliI sunt cunoscup antal prin : DUMITRABCO SCORTESCUL,la anul 1753 (Zapis). ApoI TOADER SILION SCORTESCUL, in-tr'un act din 1762; in urmd erea càpitan. In 1784, MIHALA-CHE Scortescu erea logofa de vistierie. Fiul lui Toadererea SERDARUL ANASTASE Scortescul, apoI cäminar, careIn 1802 avea o pricind de mo§ie Cu Banul lordache Milo.(v Uricar Codr., 17, 218, 76, etc). ILINCA, sora lui CONSTANTINSCOrteSCU, are in 1807, proces pentru o casä in Ia0.(Uric. idem.)

Hatmanul ALECU SCORTESCU, fiU1 aminarulul Nestor,erea insurat (1814), Cu Profira fica vorniculuI Const. As-lan, de la care derivA de§cendentiI actuall.

SEU.LESCU

Familie hoereasca din Oltenia (judetul. Gorj). Intr'o scri-soare a boerilor OltenI cAtre princ. Eugen de Savoia, re-lativ la afacerile banatuluI, datatä. din 1719, sunt subscrisI :NEGOITA i MIHAI SAULESOUL. In listele de boerI aleadministratiunei imperiale Austr., din acela§ an, intalnimpe : RADUL, BARBUL, Negoità i DRAGHICI SkULESCUL, CU

fiU1 sal Mihai. (v. Hurmuzache., Documente tom. VI)...La 1779, IoNITA. SAuLEscu erea polcovnic de Gorj, pen-

tru paza de hop, avand titlul de postelnic.Din descendentif de astd-ii ai adevérateI familii cu

acest nume, mai sunt in Oltenia....

STEFANESCU

SAFTA KRETZULEASCA (t 1855), fica marelui Clucer Ior-dache Kretzulescu si al ficel luI Florescu (v. Kretzulescu),a fost cdsätoritä CU marele Clucer DUMITRIE STEFANESCU.

www.dacoromanica.ro

Page 568: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

524

Din aceastä cäsätorie näscut 1 fiti i 3 fete : Elenasotia paharniculuI Oréscu ; Ana sotia cavalerului Ernestde Sallmén, colonel rus ; Rallu sotia majoruluI Alex. deMotileff;

SERDARUL CONSTANTIN STEFANESCU (1804-1869), fost efal arhivelor Statulul. Insurat Cu Maria Mer*nu, avAndurmatoriI fiI :

Locot. COIODel ALEXANDRU TEF. KRETZULESCU, cäsäto-rit cu Maria Ianculescu. Are 4 ELI Alexandru Kretzulescu,Constantin, Dimitrie i Aureliil, ì Elena Michäilescu.Cäpitanul ION tefänescu ; cäpitanul GEORGE §teránescu(avand 3 I'll), i apitan IOSIF teränescu.

SOCOTEANU t

Familie olteneascä de originà foarte veche, §i care aveastdpanirT in judetul Gorj. In secolul trecut, s'a inrudit CuGreceniI, prin fica. slugerulul Std. Greceanu, jupAneasaSTANCA Socoteanca (foae de zestre din 1784). Cdmina-rul CONSTANTIN SOCOTEANU, erea la anul 1808 ispravnicde sud. Gorj.

TOPLICEANU

Str6.mo0I acestel familiI ereati din Ardeal : Un docu-ment spune cA stäpâneail i in secolul din urmä «clealulToplicenii Ardeal».» Se zice cä el se trägeau din-tr'un Knéz TOPLICt, venit in tarà Cu Brancovenif In alXVI secol, i de la care derivä. numele neamului.

Aceastä famine, ce avea -i-mportantá In tarä, astd-if estins5..

Mamie Stolnic, Pan NEAGOE TOPLICEANUL, ma)" apol MAREoLucER (1714, 1716, etc), erea boer Insemnat In sfaturiledomneqt1 ale luI Const. BrAncoveanu i Mavrocordat, in

www.dacoromanica.ro

Page 569: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

525

ale cdror hrisoave 11 gäsim adesea. El a fost i postelnic,dupé cum se vede dintr'o carte de judecatd din 1759(in posesia d. Gr.P. Olanescu), unde mal sunt doveditl, sotia saDESPINA Clucereasa, precum i fr4til GRIGORE

MIHAIL, al cdruI fiti erea CLUCERUL I\hcoLiaTA Topliceanul,1783. Un alt act particular din 1759, 10 Iulie, foae dezestre a Saftei Oldneasca, citeazá pe marele PITAR MIHAILTOPLICEANU (cel de mai sus), Cu fiul s'a\ TOMA medelni-cerul si Cu fica SAFTA, sotia lui Constantin Oldnescu.

EI posedail mosii intinse In judetele Putna si RamnicuSàrat.

In timpul ciumel de sub Caragea, din anul 1815, cami-narul TOPLICEANU erea prezidentul consiliuluI de hygieng,Impreund Cu serdarul Mitescu i slugerul ChirculeScu.(v. Papazol; Istor. Bucur. pag. 133)

URSACHE

Familie adi stinsà, din care s'a ilustrat:URSACRI, MARELE VISTIER al MoldoveI, des mentionat in le-f

topiset. A fost cununat de Ilia§ Vocla Alexandru (la 1665),

Duca Vodli, in 1672 fu mazilit, fiind-câ boerif se plinseseräde el la Sultanul «mal Cu de adinsul Ursachi cel baran».Pare ca Duca se re'sbuna, de °are- ce in a treia domnie aluI, la 1680: ePre Ursache, ce aü fost vistiernic mare, cefost vestit de bogat in banI, la top" in toate tèrile, rail des-bracat §i legat la stalp la ger fiind iarnä ... i inindu'lun an in temnitä, luat 250 pungl cu banl...»(Nic.Costinlet.11,22). Putin dupä acea fu omorit.

DUMITRA§CU URSACHI incearca sä fuga la 1691 in ultimul anal domnieI lui Cantemir, impreuna su Vasile Spätarul Cantacu-zinc, fratele acestuia The, i ceI treI fii al logofétului MironCostin. Pura irisa prin§I din porunca domneasa., §i scaparàde moarte prin incetarea din viata a lui Cantemir, tocmai cindmergeati spre Ia§1.(Let.11,143.)

La 1701, domnind Constantin Duca, ail emigrat in Ungaria

www.dacoromanica.ro

Page 570: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

526

din indemnul lui Iordache Rosetti: «lije Cantacuzino, §i Ba4§i Ursachi, i Ion Sturza §i alOI..» (id. II, pag. 171).

Fata bá.trinulul VistieruluI Ursachi (sora 'uf Dumitr4§cua tinut pe vel Vornicul Ion Bal§, 1673.

In actul de desrobire al vecinilor, din anul 1749, printre alta"gäsim URSACHI CAPITAN §i GIRGORA§ URSACHI, prin carise stinge acest neam.

TUFEANU

Familie inruditä cu StirbeiI, din care pare a fi o ra-mura.

In secolul trecut, in Valachia : TUDORACHE TUFEANU funumit Vel paharnic de catre Nicolae Mavrogheni Voda, laanul 1788. El avea locuinte in Bucurestr, rémase urmasilorsël. Un TUFEANU crea biv-ceaus de aprozI la 1804 (8 April).

VULTURES CU

Pe RADU POSTELNICUL ot VulturestI, 11 aflarn la anul1648 inteun inscris al Banului Radu Buzescu iscálit printremartori. (Odobescu, Antiq. Jud. Romanat. p. 107) Familia e origi-nara de prin partile Olteniel, avind mosie in VulturestI.Un RApu Vulturescul postelnic, traia pe timpul luI Eran-coveanu, (1713). Serdar CONSTANTIN Vulturescu, joaca rolIn miscarea de la 1821, insotind pe Tudor Vladimirescu.Micu Vulturescu, fost ispravnic la RomanatI, s'a resculatcu St. Locusteanul contra Grecilor, si a fost surghunit laTismana. El avu si un frate Alexandru.

BARBU Vulturescu, avu fiti pe: GRIGORE Vulturescu, avo-cat Casator. cu Maria Sldvescu, avincl- fiI pe:. ION Vultu-rescu, Nicolae i Grigore, si, 3 fice.

www.dacoromanica.ro

Page 571: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 527 -

Alte familií boeresti mai sunt:

Bagdat, din jud. Buzai. La 1711, Dumitrascu cApitanBagdat.Barozzi, venità intâl in Moldova in act. secol.

ilustrd i anticA familie italiand : Barozzi de Santorin.Baseoveanu, in Valachia sec. ac.Braboveanu din 01-

tenia, dupà vechea mosie Brabova. : majorul Brabo-veanu, din cavalerie. Busuioe, la Moldova, din m. Vor-nicul Bucioc, 1600.

CorlAtescu, din Valachia, sec. XVIII. Holban, dinMoldova de sus, Botosani.

Istrate, boer din Moldova sec. XVIII. Iamandi, dintimpul lui Nicolae Mavrocordat, in Moldova. liarstea dinBucovina, unde aü titluri imperiale. In Moldova din véculXVII.

Mortzun, din Moldova, la Bäch'il 1780.Negurk in Mol-dova. Pacleanu, de la Paclele din Buzà'il.

Siblénu, de la Sihlele, Ramnic Sdrat. Tigveanu, dinArges. Voinescu, in Buz6.1.

Vidra§eu, din Putna i TecucI, Moldova.

www.dacoromanica.ro

Page 572: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FAMILII DE ORIGINA STREINA-----

NOTA. Sunt coprinsefamiliile de nobletä pha-nariota si de alta origina,stabilite in tara dupa, 1700.

www.dacoromanica.ro

Page 573: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BELLI 0(VALACIDA)

Familie originara din Macedonia, al carui nume deriva dela orasul 116XXct din Macedonia. In romaneste se scrie :Belu".

GEORGE BELLIO care traia in Macedonia pe la inceputulsecolului XVIII, a avut 2 baeff si o fatk anume :

ION Bellio, Ora copii. DuraTRuf insurat Cu Despa,avénd o fata si 3 bäeti : Gheorghe, Sjefan i Costache.

COSTA= BELLI°, care veni eel d'antaiii in tara, fiul luiDumitru, equ putin timp si se duse apoi la Viena undea murit neinsurat, lasand o mare avere copiilor frateluTStefan, precum i mal multe legate in Viena. Pentru ser-viciile sale Austrid, el fu creat baron al Imp. in 1817, decare Francisc I. Fratele sai

I'EFAN BELLU, era in tara, la inceputul secoluldf. Se insurala Crajova cu Elena Bälcescu i avu 9 copil, din cari. 5fete : Maria,- Marghioala maritata cu Drugänescu, CatincaCu Dinu 015.nescu, Luxandra, Zoita, Elena cu Paduroiii ;iar Meg. pe : COSTACHE BELLU fost mare loge& si subBibescu Voda, insurat cu Elena Mavrocordat, cu care avu-un fia Ion ; DUMITRU, f. mare logofét i deputat subVodä Bibescu. Ca recompensd, i se renoi titlul de baronde Austria, in 1856. In fine al 3-lea fiù al lui Stefan :

ALEXANDRU BELLIO, casatorit cu Irina fica lui BarbuBanul Väcärescu si a Zinkei Paleologu. Avu de copil peStefan, Barbu, Gheorghe i Costake. Fusese mare logofétca i fratif s

Dintre copii lui Gheorghe i Costake murira. la Paris.descendentl ;

www.dacoromanica.ro

Page 574: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 632 -

STEFAN BELLIO (n. 18...) din Ca'sdtoria sa cu Elisa Stirbey,fica lui Pr. Barbu Stirbey, are de fifl pe ALEXANDRU, insuratCu Al. Alexandrescu (135.efi : Alecu, Stefan, Gheorgbe, Cons-tantin si Radu; si 2 fete) ; iar fic5. pe Irina, mdritatà CuIancu Câmpineanu (f).

BARBU BELLI°, ultimul fit' al id]: Alexandru, n. 1825 Bu-curesfi, deputat in 1858 si ministru de instructie ijustiie,cu vérul sal Barbu Catargiii (in 1862 - 3). La 1866 i seîntäri titlul de baron al Austriei. Fiul sal este BARBUBellio.

www.dacoromanica.ro

Page 575: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BL AREMBER G (de)(VALACMA)

Familie de origina flamanda, stabilita In Valachia la 1828.Leagänul familiel este din Lierre, In Térile-de-Jos, mal

spre sud de Anvers. N'avem date certe despre trunchiulsi origina el. Se stie insa cà, dupá propagarea ideilor re-formei, aceasta familie adopta protestantismul. Acesta facu,ca in anul 1570, Ducele de Alba, vice-regele lui Filipordora de se maceldrira top membri acestei familil, dincare nu scdpara de cat doI, prin carI descind actualii. Ra-mura principala a familiei exista Inca' in Belgia i Olanda,sub numele de tvon Blaremberghe».

In bisekica din Bailleul (Belgia), sunt InmormantatI malmulti membril aI acestel familiI. In ultimele doué secole,Blaremberghii distins catl-va, ca pictorl-miniaturisticelebri.

In Versailles, se aft* multe miniaturf de ale celebruluTpictor VON BLAREMBERGHE, cpictor incomparabil al celorca desavarsire micl». El probabil e frate- cu Paul de Bla-remberg, ai cäru-I fil se refugiara in Rusia; si in acelastimp trunchiul familieI rémasa In Belgia i Franta

PAUL MORET DE BLAREMBERG, n. 1725 la Paris, frate cupreced., si de asemenea pictor de merit, ca tatal, fratele

nep.otul sèil. Din deosebite ImprejurarI el pärdsi Franta,stabilindu-se In Elvetia, unde avu 3 copii:

Maria (1779 - 1819) maritata In Rusia;JEAN FRANCISC n.1774 In Lausanne, t Rusia. Fiul acestuia erea JEAN Moretde Blaremberg, general-locotenent al StatuluI-Major rus,

37

www.dacoromanica.ro

Page 576: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 534 -

al aruI copiI aii rémas in Rusia ; In fine fiul cel mical luI Paul Blaremberg, este

-JEAN MORET DE BLAREMBERG, (n. 1772 - 1831). Casatoritla Moscova cu D-oara de Courtener ; stabilit la Odessa.Inainte de revolutia franceza. fusese In serviciul Olandel,unde luptd cu distinctie ca oficer, la alai-area cefateiZutphen ; dar fu dus ca prisonier In Franta. Fugind deororile revolutiunei, Impreuna cu Ducele de Riche4u,de Langeron, etc. se stabili In Rusia, unde fu primit Inarmatd ca major ; fu apof inspector al vamilor noueI Rusii,consilier de Stat. Se distinse ca arheolog, fa' cénd sapaturiIn Crimea, infiintand muz6u1 din Odessa, 0 publicandimportante uvragii. Murind, 15.s5. 7 copiI, carI se re's-pandir5. In Rusia, Franta i Romania.

Colonelul VLADIMIR DE BLAREMBERG, fiul Séti, veni InValachia la 1828, unde se 0 stabili, cagtorindu-se cuPulcheria Ghika, sora Princip. Alexandru. Ca oficer ruslua parte Intre trupele venite in tara contra Turcilor, pandla pacea de la Adrianopol. ApoI fu primit colonel In armataromaneasca cu Gramont, etc. In urma a fost pe rind, direc-torul serviciuluI de inginerie, apoI vornic al inchisorilor

Logofét al credintei. N. In 1811, muri Inca tin& la 1846.El publica in 1842 un Anuar Oficial al Orb:, de o deosebitaimportantd. Fii sél sunt :

NICOLAE BLAREMBERG (1837 - 1896), OITI politic in-semnat, f ministru, etc. Magistrat, demisioneaza la 1864din procuror la Curte. Membru In Constituantal, sprijinidinastia stréina. In 1851 e ministru In dabinetul gen. Flo-rescu ; i apoI Prim-Efor al spitalelor civile. El a fondatmaI multe (pare 0 a scris importanta lucrare : cEssai surles Institutions et lois de la Roumanie», in care arata bunecuno0inte despre organisatia veche a tériI, i e singuralucrare serioasa in genul el% CopiI : IOAN i Maria.

ALEXANDRIJ Blaremb erg, cel mal mic, fost capitan decavalerie, f 189.

CONSTANTIN BLAREMBERG, colonel (1838 - 1886). FostIn armata rusa, apoi capitan in cea romana §i adjutant

www.dacoromanica.ro

Page 577: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

535

domnesc al luT Cuza (1863). Prefect de politic 73 - 75 Inrésboiul cu TurciI, e colonel si adjutant al PrincipeluI Carol.

Cdsatorit cu Maria Raileanu, avu 2 fice si un at :Irina Edgar Mavrocordat, Maria N. Filipescu, Vladimir t.

www.dacoromanica.ro

Page 578: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FILITTI(VALACRIA)

Familie din Byzant, care dupé caderea Constantinoplase strèmutä. pe coastele Adriatica ; numele pe grece0eeste: (cptkins) La 1124, Mihail Philis (cpairlq) era sacer-dos al lul Ion Comnénul. Pachymer (Cart. U §i V; de Andro-nico & Michaele Paleologo), vorbe0e la anul 1250 de mareleDomestic ALEXIE Pmus, comes palatii, care se aliaseCu imperatoriI PaleologI, 0 al caruI tata. TEODOR, fuseseorbit de Impératul Lascaris.Poetul MANUEL Philis, murila 1340.

Impératul Ion Cantacuzino, citeazá in scrierile sale, pe:IOAN PHIL'S «Claro genere prognatorum», la anul 1370.Lacaderea Constantinopolel traia Eumolp Philis, scriitor dis-tins (V. Labbens, Bibliotheca).Printre 15 clanurl principaledin insula Zante, proveditorele Badoeri In raportul salcatre republica Venetia, la anul 1527, enumera pe Cara-cassi, Draco 0 FILITIS (V. Docum. grec. Satha, si scrisoarea lui Do-sithel cAtre Sebastiani, public. de N. D. Popescu).

HRIZA FU.,ITIS a luat parte la lupta de la Leva (1664),impreund cu G-rigore Ghica I. 0 spada de argint pastratàdin mo0 in familie, poarta data acela lupte. Fiul salHRIZA Philitis, se nascu pe la 1686 in Ianina. Acesta ducan-du-se la Petru cel mare, deveni consilierul sal. ApoI ela fost unul din din negociatoril pace de la 1711 (Falksen).Fu ucis de Tura la 1748, 0 erea duhovnicul Caterinel I(1725-27). Pe zidul biserica din Ianina, este reprezintat incostumul boerilor ru0 din veacul XVII. (la Russie réligieuse)

www.dacoromanica.ro

Page 579: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

537

hist. & politique). Din casätoria sa o Curti, dintr'o vechefamilie italianä, avu 2

DOSITHEIC fost Episcop al Buzéulul 1787-93, MITROPO-LITUL Ungro-Vlahiel. 1783-1809. La 1802-1806 Caimacamal tarlf ; fu izgonit de Turd fiind partizan al politicei ger-mane cuYpsilante.Ingropat la Brasov langd marele Ban Bran-coveanu ; lasa o parte din averea sa pentru burse i pentruscoala greceascä din Brasov. Fusese confesorul Caterinei H,si protectorul celebrului Ilarion. (V. Aricescu) La 1802 provo-case destituirea lul Sutzu. Fratele sat* e trunchiul acestefamiliI:

Marele CLUCER CONSTANTIN, venit in tail odata cu tr3.1-pele Caterinei II, la anul 1769. Fil se' aü fost:

CONSTANTIN, Episcop Buzéuluï. la 1793; caimacan altäriI la 1802. A fondat Impreuna cu alti1 spitalul Filantropia,si a colaborat la codul Carajea. Prim Efor al scoalelor in1814. Prigonit de Sutzu, fugi in 1818 la Mehadia, undezidi o biserica, apoI la Kiev, unde primi o pensie de laImpératul Alexandru.,...ruurmuzache, X §i supl. 1). Avea caselelänga biserica Sf. Dumitru, cea reparata de dansul.

Marele Clucer SILVESTRU FILITTI, cavaler i Protomedic, se casatori cu Smaranda, ultima din neamul Ma-nestilor, i avu 3 fil :Dumnau Filitti-Mänescu mare vornic

Maior, Irina a DoctoruluI Caracas, si marele StolnicCoNsTANTIN F., véduve caruia obsteasca adunare din 1832svotä o pensiune (V. Manescu).

Marele SERDAR TAMANDI, la Buz'éri, casatorit Cu fficaunui boer Buzoian, a zidit o scoalä. in Ianina. Cel dolal se aü fost :

TOMA mare comis i caminar, ispravnic de Prahova,insurat Cu fata marelul: Spatar Vlahutzi si a sotie sal n.Sutzu, nepoata luI Ion Caragé, de la care avu o fica, sotiaboerulul Corlätescu.

Marele SERDAR HRISTODOR, insurat cu Zoe Painataky,avand patru copiI: CONSTANTIN FILITTI, cavaler, coloneladjutant al luI Vodä. Cuza, pe care'l insoti la Constanti-nopol, si al RegeluI Carol, f. prefect, senator, comandant

www.dacoromanica.ro

Page 580: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

538

-de brigadä. etc. Casätorit cu Elena fica Paharnicului BarbuSlatineanu, are fii : NICOLAE, cäsä.t. cu Viorica Välleanu,BARMY, IOAN i Alexandru ; GEORGE, f. pro curor generalal Curtei de Casatie t; DUMITRU, fost prefect, senator.Insurat Cu Elisa Sutzu, are copii: IOAN, GEORGE, Anton.Constantin, Elisa ; i Maria doctor Warthiadi.

PAHARNIC RADUCAN Filitti,primi in 1811 de la Carageasälase de tigani: «pentru pricopseald la treburi delicate».Unul din jurisconsultif timpului. Favorabil ha T. Vladi-mirescu. Cäsätorit cu o Clinceanu, avu o fatà märitatà cucomitele Panas, din insulele Ionice, si fig pe :

Vel paharnic CONSTANTIN, nocroR i cavaler, resplätit deobstésca adunare cu 40 scutelnici. Casatorit cu sora ge-neraluluI Coletti, om politic al Greciei, a avut 7 copin

GRIGORE, consilier la Casatie 1862; ALEXANDRU, Prezidentla Curtea de Apel, cAsät. cu fiica lui Vlädoyanu si a Au-gustind Pr. Sutzo, avAnd o ficd cäsätoritä Rallet : CoN-STANTIN, secretar general al min. de justitie, etc. Cdsätoritcu Elena Cerchez, are un fig : PROCOPIE.Efrosina, sotialuI Vrana i apoi a luI Ion Florescu: Elena ConstantinSkina; Ana Pr. I. Ghika ; i NICOLAE f. membru inconstituanta de la 1879; avênd o flea' cAsätorità Golescu.

SCARLAT, profesor la Triest i scriitor distins. Un fitial acestuia a murit Episcop in Italia pe la 1856; si un altul-erea in serviciul Sultanului TurcieT. (Carl I ken, Leucothea).

www.dacoromanica.ro

Page 581: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

HRISOSCOLEO

Fainilie greacä, stabilitä In tara dupe' 1700; de vecheorigina byzantinä.

PANDELI HRISOSCOLEO, nobil grec, träia In Constantinopol,dupe 1550 si avu fica pe MARTA, sotia luI Andronic Can-tacuzino, 1595. (Geneal. Cantac.)

CHRISOSCOLO CHRISOSCOLEIO, merge la anul 1688 Insotindla Viena pe Mavrocordat Exaporitul, care fusese trimesIn solie de Poarta la curtea Austrid, cum mentioneazaun raport din 8 Sept. 1888 al DragomanuluI Lachowitz,despre calatoria lor. (Doc. Hurmuzach. V. 153).

Mai multI boeff aI ValachieI la 1674, auchnd ea vine caDomn Duca Vocla, dupe Grigore Ghica, trecurä In taraUngureasca la Sibiù ; intre carI: Gheorghe Banul, BanulNeagoe Secuianul, Parvu Farc4anul, HRISOSCOLUL VATAF,etc. (LetopisetIII. 155),

ENAKE HRISOSCOLEU mare Postelnic, e numit in aceastademnitate In divanul luI Grigore Ghica, cand acesta venidomn al Moldove la anul 1747.

La 1755 .0 56, IORDACHE HRISOSCOLEU Axistarch, estemare Comis al MoldoveI In divanul luI Const. RacovitaVv. In a doua domnie. (v. Letopiset. t. III. 211, etc).

Intre Iordache i Enache Hrisoscoleu, de sigur ca.' existao apropiata rudenie.

Alti membri al acesteI familil, ati jucat rol In istoria am-belor faXI roinane

Revenind In Valachia, unde aceastà familie îi aveasediul In Oltenia, intalnim multl membri de al' eI In sec.XVIII. ast-fel:

Pe la 1740, Stolnicul SCARLAT HRISOSCOLEU, care avu

www.dacoromanica.ro

Page 582: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 640 -

de fit"' pe CONSTANTIN, insurat Cu jupanedsa Maricuta Rir-cAsanca.

GRIGORA HRISOSCOLEU, vel cäminar In divanul Valachiel:In Octombre 1762. In 1786 ca biv-vel medelnicer, e numitispravnic al jud. Slam Ramnic (Maid 28). La 1782 ereaispravnic de Romanati.

DUMITRACHE HRISOSCOLEU, vel logofét al obiceiurilor InValachia, la 1819. El tinu pe Zoe, fica lul Alex. Nicu-lescu ; si avu un fiti ALEXANDRU, i douè fete: CALIOPI,sotia luf Petrache Poenaru eforul, si Smaranda Costescu,decedate.

www.dacoromanica.ro

Page 583: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LAHOVARY(VALACHIA)

In a doua jum'étate a secoluluI trecut, aii venit intara doI fratl Lahovary, cari eraii nepotil lul PETRACHI, cefusese candidat la domnia tara. contra luI Mavrogenydecapitat din ordinul ViziruluI, la Constantinopol.

El venira adusI de Principele RacovitzlPrima bransaa familie se trage din :GHEORGHE, al caruI firt : IANcu Lahovary, locuia la Ram-

nicu Vece, i erea insurat (1816) cu Bica, fica slugeruluiSocoteanu. El erea camaras, al Ocnelor. A avut patru fil,din carI Constantin, cel mare, n'avu urmasI :

NICOLAE LAHOVARY, f. senator si Director de minister,etc. Insurat cu Efrosina Iacovaki, a avut urmatoriI 6 copil:ALEXANDRU Lahovary, om politic insemnat, f. ministru de

externe, etc. -1- 1897, avand de la sotia sa Simona n. Gher-mani, 3 copiI : IANCU, Ana si Simona. IOAN, ministrude externe ; cäsator. cu Ema Mavrocordal, avand 2 fice(Jeaneta si Marta). IAcoB, ministru de rèsboi, generalde brigada, etc. doctor in matematicI. Casatorit 1. cu E.Kretzulescu si 2. Alexandrina Cantacuzino, avand 3 copii(Elena, Ioan, Leon). Emm deputat, cas. cu Elena Nicu-lescu-Dorobantu, avand un baiat. Elisa Petru Millo.

Olga C. Bengescu.GEORGE LAHOVARY, Prezident al Curte de Compturi,

Secretar general al Societate geografice rom. Casal. cuAneta Cocorescu, are copil: Alexandrina colon. Kos-linsky, Scarlat, loan, Grig'ore, Dumitru, Elisa Bordnescu

Efrosina.

www.dacoromanica.ro

Page 584: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 542 -

3. GRIGORE LAHOVARY, prezident la curtea de cassatie.Insurat Cu Smaranda Sutzu, avAnd 6 copil: CON STANTINdeputat, ALEXANDRU, Maria N. BrdiloY, Zoe D. Sutzu, Pa-ulina s'i Filip.

Di'll NICOLAE Lahovary, frate cu George, se trage oaltd brand prin fiul sal: CLTPARUL MANOLACHE fost cai-macam al ScaunuluI Crajovel, Insurat cu Smaranda Polizu.

Acesta avu 2 fil : 1. EMANUEL Lahovary, fost secretarla secr. de stat, Insurat cu Olympia Arsaki, avand 3 co-pif : 1- GEORGE, CgS. CU Zoe Alexandrescu; ALEXANDRUministru plenipotentiar, casdt. cu Ana Kretzulescu avandsase copiI;si Maria castor. Emanuel Kretzulescu.

2. Colonelul NICOLAE LAHOVARY, din cbisdtoria cu ElenaDeduleasca, avu patru copil: -GRIGORE, Ins. cu EcaterinaVdcärescu, avand firi pe SCARLAT (cAs. cu o Hernia) si ficAMaria major I. Ghika ; NICOLAE, cgs. Cu o Kretzulescu,avand at pe NICOLAE ; - Smaranda baremä Reineck ;si ALEXANDRU Lahovary, decedat.

Armele: scutul In 4 (écartelé) : la I. si 4 verde cu aqui-la de aur, aripele Intinse In jos, ciocul si ghiarele rosil;la 2 si 3 fund rosu cu un castel de aur, crenelat cu 3tumuli, avAnd In chef" d'asupra, pe fund argint, 2 cor-nurl de vé'nätoare negre.

www.dacoromanica.ro

Page 585: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LAMBRINO

Familie de origing greacd, dar carç In tara se af1á depe la sfarsitul sec. XVII:

PAHARNICUL LAMBRINO, in Moldova sub Cantemir la 1692.Acest principe, dupë omorlrea luI Miron Costin, voi s'a"

prindá ma1 mult1 toed' : «earà Lupul feciorul luI0 Constantin cumnaté-s61, Paharnicul Lambrino, 0 cum-nate-s65 Ivaco, i Antioh jora, aú scäpat In tara munte-neasa la Brâncoveanul Voda, i deacolo la etc.

MANOLACHE LAMBRINO, MARELE BAN, are la 1735 aceast5.Inalt5. boerie In divanul tériI, In Valahia, Cu care isc611e0enumeroase documente ale timpuluI. La 1731, 30 Maiderea mare Logofét, etc., Sotia sa erea Map, domnitafica luI Princ. Constantin Brtincoveanu.

Pe l'angd Manuel sail Manole, maI are numele de An-dronic, i atat prin inalta demnitate de Ban ce ocupa,cat i prin acea cà erea ginere lui BrAncoveanu, se vedeca erea dint.%) familie mare, ce nu de mult venise in taradin Constantinopol.

In tot cursul secoluluI XVIII gäsim In Moldova, undesunt astdzI, descendentil familia

George sail IORDACHE LAMBRINO, avand maI multe titlurIde boerie pana dup6 Scarlat Vv. Calimah, trAia pe la 1800.

Urma0I lor sunt i ac,11 In Moldova : COLONELUL LAM-BRINO din Cavalerie, etc

www.dacoromanica.ro

Page 586: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

LEN (de Linche)(VALACHIA)

Originard din Franta, de unde e cunoscuta din al 16-leasecol, a fost Inscrisa intre familfile nobile sub numele deLinche sad de Linchou ; si se stabili In Romania din sec.XVIII. Leagänul acesteI familiI este in republica FlorenzeI,unde e cunoscuta din timpurI departate sub numele deLENZO, de unde «Lencio» In Corsica, si Linche sad «Len-che» in Franta. O traditie, neintemeiatd Insa, spuneea familia Leczinska din Polonia, care a dat pe regeleStanislas LecinSky (Lenziski), ar fi o ramura despartitä aacesteI familiI.

O ramurd a familiel Lenzo, exilatä din Florenta, opu-nandu-se chemäreI Medicisilor, trecu mai lntal In Corsica(1434), cu Bonaparte, Rossi si Mattei si se aseza la Moe-siglia, ocupand un rang distins intre nobilI. GABRIEL

Lenche fu locotenent general al aeeluI tinut. Dupé tratatulde la Cateau Cambrésis (1599), evacuarea insuleI sili fa-milia De Linche a se expatria si a cauta refugid la Mar-silia, unde deja se refugiase nobilul Bartolomeil de Lens.La In ceputul secoluluI XVI, familia Lenche erea representataIn Franta prin 2 ramurI: una prin Gabriel de Linche,stinsa cu TOMA consulul, fiul sal; a doua prin JEAN-PIERREdin Morsiglia, strébunul lamilieI actuale.

La sfarsitul aceluiasI secol, fiind din nod confirmati canobill, i membrif eI cu titlul de «Seigneurs DE MOISSAC»,se enumérd prin judecata din 1596, (6 Iulie) diferitele sar-cine ale acestor senior', printre earn Capitan al unelcompaniI de Chevaux-légers ai regeluI, de cdpitan al unefgalere regale, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 587: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

545

Primul de Lenche bine cunoscut, este notat in secolulXVI, si anume :

BARTHÉLEMY DÉ LINCHE, ndscut pe la 1480; in 1514 eunul din rectoril spitaluluI S-tuluI Spirit din Marsilia, dupácum se vede in probele de nobletá ale luI Thomas deRiquetti, cavaler de Malta In 1640. Se stie cà avu 2 11Y,carI sunt capiI celor 2 ramure, din care prima inceputa cuGABRIEL, se stinge dupd 3 generatiunl. Gabriel avu depe : TOMAS LINCHE, técuyer et gentilhomme de Corsel>(1560), om foarte Insemnat pe timpul lul, primul ocupator

guvernator al AlgerieL El avu numaI o flea' Desiree, ca.-sätorita cu J. B. de Forbin.

JEAN-PIERRE DE LINCHE, al doilea fill al luI Bartolomed, eintemeetorul branseI actuale. Gentilom de Morsilia avu fiti pe

ANTOINE DE LINCHE, écuyer, nascut In COrSiCa i sta-bilit la Marsilia, unde fu naturalizat francez. La 1588 fuasasinat de adversaril sél, partisaniI LigeI. El se casator1in 1570 cu Jeana de Bouquin, cu care avu patru copif,pe: Toma, Antonia, Marguerite si Jean e, aliata cu Riquetti,din care esird marquizil de Mirabeau.

THOMAS II DE LINCHE, urmeaza generatia dupd tatäl s'étiAntoine. El ja In stapanire ¿el senioria de 1VIoissac,cumpérand acest pam'ent de la Comtele de Grignan, in30 Oct. 1596. Se cdsätoreste cu Luisa d'Ornano, cu carea avut un fiù, pe

ALPHONSE DE LINCHE, seigneur de Moissac, care se ch.-satori in 1631 cu Marguerita de Blacas, fica luI Scipion,de Blacas senior d'Aups, cu care avu 3 copiI: SCIPIONDE LINCHE de Moissac, care se distinse prin bravura indiferite résboae, precum la asediul din Valenciennes (1677).Regele 11 facu indata colonel, cu care grad fnerse impreuna cilducele de Orleans contra cetatil Cassel, unde dupa ce sefaca renumit prin vitejie, fu omorit (1677). El n'avu copiI.Sora sa Jeanne de Linche, fu maritata dupa de Romieu.

Al doilea fiù al luI Alphonse- de Linche este CtsAR,nascut pe la 1640'(t 1715) i casatorit f eu Anne d'Oria,din care se nascura : FRANCisG de Linche (1720), si

www.dacoromanica.ro

Page 588: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

646

MAIJRICIU DE LINCHE, n. 1680, capitan, care avu Cu sotiasa Catherine Roux, patru fif : Magdalena (n. 1722 Marsilia) ;Ioseph Marie Linchou (1728 - 4788), mort ae ciuma la Cons-tantinopol. In tara apar întâiü, fratil : FRANCISC-TOMA

de Linche (1720 - 1760) atasat de persoana lui ConstantinVodd Racovitzä, cu care fiind partisan, fu decapitat deTurcl In Serai la 1760, 14 Mal, sub ochii luI Mustafa III .

Cronicele vorbesc special de dânsul in Moldova si Valachia ;- Si JEAN BAPTISTE Linchou saü Linche, numit de cronicarIsLintul», n. 1726 la Marsilia, trecu cu fratii se la Cons-tantinopol, apoi se aseza dupa moartea frateluI séti la Bu-curestI, devenind secretar particular al luI Vocla Ypsilanti

guvernor al fiilor acestuia. La 1754 e mare sluger alValachieI. Se insura. in Bucurestl cu Maria Hodivoyanu, murila 1780 si fu ingropat in biserica catolica din Bucuresti.El continua familia si avu de fii pe urmétorul . (Magny.Nobiliare Universel, de Linche).

FILIP LEN S (de Linche) MARE VISTIERNIC al Valachiei, senascu la 1799 In Bucurestl. Infra in administratia princi-patului, unde fu pe rind director al departamentulul trebilordin 'nä.untru, ministru controlor de Finance si jude al di-vanului. Dui:4 revolutia din 1821, Filip Len s fu unul dinceI sapte hoed ceruti de poarta candidatl la demnitateade principe. Sultanul alese insä pe Grigore Ghica, unuldinteansii. Pe atunci erea mare ducer.

Prin decisiunea din 23 Sept. 1821, P. V. Patriarh AntimII numi mare Justitiar al tronulul cecumenic din Constan-tinopol. In consideratiunea serviciilor aduse tériI sale intimpul ocuparif armatelor rusestl, fu numit cavaler al S-tuluiStanislas. Din casätoria sa cu Elisabeta Baloteasca-Carpe-nisanca, din 1807, a lasat copii urmatorl :

CONST)INTIN LEN, D. 1810 t 1843 Paris. Casdtorit(1838) cu Sultana Bälaceanu. Avu un fiti, Filip, mort detan& ca oficer.

ALEXANDRU DE LINCHE, näscut in 181 2,1- Viena 1874.Casatorit cu fata marelul vornic Ion Filipescu, Alexandrina,din care se nascura : Filip (1850 55), si ALEXANDRU

www.dacoromanica.ro

Page 589: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 647 -

de LINCHE-FILIPESCU, n. 1851, voluntar In résboiul din 77-78,dupà care obtinu gradul de oficer In cavalerie. ApoIIn diplomatie, fiind prim-secretar la Viena si Petersburg, etc.

3. IOAN B. DE LINCHE, (1813 1865) se Insurä CUfata mareluI vornic Emanuel Florescu, Elena. Papa PiuIX, 11 onora cu titlul ereditar de comte catolic. Din asä-toria sa, a avut 1 fill si 2 fete : Zoe, ask. I. Florescu,0 ANA I. Alexandrescu;

OZAR LENS DE MOISSAC, n. in 1849, fmI precedentuluI.Voluntar In résboiul de independentd, In care fu decoratsub zidurile Plevnet Sub locotenent In 1878, e actual ca-pitan In rezerva infanterieI, si Director la ministerul afacerilorstréine. Decorat Cu maI multe ordine. Cäsdtorit cu Ve-rona Dâmboviceanu, al arel copiI din prima cdsdtorie cuI. Massim, aú fost adoptatI de ansul (anume : Paul, Luci-lius, loan s't Ana).

GEORGE DE LINCHE, al patrulea fig al luí Filip, n. 1820,oficer de cavalerie, decedat In 1887. Cäsätorit cu Zoe Slä-tineanu, din care avu pe : IOAN DE LINCHE-SLATINEANUnäscut in 1853, cAs5torit (1888) cu Zoe Brdiloi.

Filip Len s mai avu 3 bdeti si o ficd, anume : Manuel,1814- 1831; NICOLAE DE LINCHE), 1816- 1884, fail copil ;Alcibiade Len s 1824, t la Paris in 1843 si ELENA (1817,t 1845), cdsdtorità cu Constantin VacArescu.

Piesele de pe scut, sunt : In cantonul I, armele familielde Linche; In al doilea sus, ale &di-el de Blacas ; In al 3-leade Ornano ; In al IV de Riquetti de Mirabeau ; la mijlocpeste toate, al caseI Lenzo : un cap de boil (natural) pe fundazur. Devisa «Par mon sang, pRr ma foy».

www.dacoromanica.ro

Page 590: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MANU(MOLD.-VAL.)

Familie cunoscutd si stabilitä. in Romania din secolulXVIII.

Origina care se da familiei e italianá, i anume din Si-cilia, unde Manu). erail senior)" de Coddia, Lazzarino, Co-gonaro, etc. 0 aveati. demnitatea Vicariatului general dinVal de Mazzara.

Cel care se crede a fi ef al familiel, e CONRAD MANNOCondottiere dei armi» al regelui Carol I d'Anjou, contralui Frederic al Sicilief in anul 1267. Dupe unil croni-cari italieni, aceasta familie ar descinde din Paolo Mann,care trdia prin al X-lea secol prin Florenta 0 Brescia.

La Venetia se vede un portret in mosaic, la catedralaSt. Marc, sub care e scris numele luI cALOISO MANO».O ramurd a familieT trecuse de timp indelungat in Sardinia,unde se stabili, i unde existal Inca sub numele de baronide Manno saü Manini.

Dup6 archivele GenoveI, conservate in Capela dogalá aGrigore, familia Manu fu printre acelea carl se sta-

bilirä. la Constantinopol (catre 1400) 0 fundará faburgulGalata.

In aceasta epoca, traia oil preveditore MANO. Fiulacestuia abjurä. catolicismul 0 se alipi pe langa patriarhiagreaca, unde fu Insarcinat cu girarea intereselor popula-tiunel. din Galata. Din el pare a descinde familia phana-riotd a Manilor.

In secolul XVI, unul din acW)." Mann emigrá in Pelo-ponez, pe atunci sub dominatiunea Venetia Din aceastá

www.dacoromanica.ro

Page 591: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 549 -

spitä fácea parte savantul IACOB MANOS din orasul Argos,care inflorea pe la 1680, cäruia Patriarhul II decernà ti-tlul de principe al filosofilor, si din care descinde familiaactuará. Acest Iacob Mano erea vestit printre contimporaniisef si a scris maI multe opere.

O altd ramurd derivä din Cristo Manos, care dete nas-cere Cristornano» din cari unul erea foarte bogat

avea casà comercialä la Viena pe la 1800.Genealogia signed, incepe cu MIHAIL MANO, ndscut pe la

1650 in Constantinopol, probabil fiul lui Iacob din Argos ;studiä medicina si träi In orasul natal. Scrise mal multecdrf. El a avut un fiii : MIHAIL ZiS MIHAIL ZADE, logofétla patriarhia Constantinopolului, näscut In 1637. Acestaavu 3 fii: Emanuel sail Manolake, George si Nicolae, ¿arefurd apeteniile a 3 ramuri din familia Mano, In Moldova,Grecia si Valachia.

Ramura din Moldova

MANOLE MANO, all 11.1i Mihail-Zade, ndscut la Constan-tinopol 1717. Mare Logofét, se stabili in 1798 la Iasi sub A-lexandru Calimaki. Cásätorit din 1747 cu Zafira Caragea,ca care avu 5 copii, din cad: MIHAIL Postelnic, n. 1748avu un fiii Alexandru, färä posteritate; iar Scarlat i .1-lexandru avurd mai multi fii; ceI altI doi murirá copii.

SCARLAT MANU, ndscut 1742, mare loge& al MoldoveI,stabilit ca tatä.1 séii In Moldova la 1798, t 1809. CdsätoritCu Caterina Sutu, avu 16 copii, dintre carI : opt fete, 3bäeti cALuGARITI: Ion, Anton (gemeni) i Grigore; iar Con-stantin, Manolache, Iordache i Dumitru avurä. descendenti.

1. CONSTANTIN MANU, supranumit Bondi, poet si avocat(1777-18..). Insurat eu Caterina Cuzi avu 3 copii, top* de-cedatl.

2 HATMANUL MANOLAKI MANU, al cincilea in varstä dincopii lui Scarlat (1782-1841). CAsätorit cu Sultana Ma-vrogheny, de la care a avut peMANOLE MANU fost m. Vornic,aghiotant al Mihai Vodá Sturza, (1815-1886), af cdruIcopii sunt:

38

www.dacoromanica.ro

Page 592: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 550 -

IOAN MANU, colonel de cavalerie, n. la 1844. A luatparte ca comandant In résboiul din 77-78. Adjutant al M.S. RegeluI, In care grad se aflä. înc. Cgatorit tu Sma-randa Creteanu; -RODRIG MANU, al II-lea fiú al luI Ema-nuel, näiscut la 1848, cdpitan In rezervd. Cäsatorit cu MariaCostaforu (t 1897); si 2 surofi.. -

SAVEL MANU, al doilea fiti. al Hatm. Manolake si frate cuManole, s'a näscut la 1824. Fost general si ministru derésboiù. Cashtorit de 3 orI, avu doué fete si pe MihaIn. 1884.

DUMITRU VORNICUL, fratele IIatmanuluI Manolake, in -surat Cu Micleasca avu fiù pe PETRE MANU t, fost consi-lier al CurteI de Casatie.

AGA IORDACHE mANu, frate CU precedentul_ n. 1792t 1836. El avu patru copii, din carI trel fete (t fdra pos-teritate). -

ALEXANDRU 1VIANU LOGOFETUL, frate CU Scarlat sir fiulprimulul Manu din Moldova (Manole), nAscut la 1755 t 1811;Insurat cu Raluca Ipsilanti, care a murit la 1815 In casasa din Constantinopol incendiatà, arzand cu 6 c6pil aI ei

Cu toff nepotii. Alexandru avu de fil pe: DUMITRU, In-surat cu Tarsita Plagino având 7 copiI, toff arsI impreuriàu bunica lor, GEORGE MANU, 1792-1868; Constantin

IOAN MANU, t 1869 läsand de firi pe ALEXANDRU (adop-tiv), al cdruI bdiat e Savel.

II Ramura din MunteniaGEORGE MANU, fiul luI Mihal Zade, mare postelnic, t 1717.

Avu de copif pe: Smaranda, GRIGORE MANU Poste-lniccu Sevasta Hurmuzache, si pe:

MIHAIL MANU, Insurat la 1790 cu Smaranda Barcdnescu;la 1779 merse in Moldova ca LOgofét al lur Moruzi; in1784 reintrà la Constantinopol, apoI se restabili definitivIn tara (1786) In .suita lul Mavrogheni. t 1835, el avu 12copir, dintre carlsunt: -.CONSTANTIN Postelnicul, t fära co-piI in 1835; GEORGE, major, chsAtorit in douè randuri: cu

www.dacoromanica.ro

Page 593: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

551

Ana Herescu si cu Elena Vilara, t 1846; apoI loan siNicolae.

IOAN MANU n. 1803, mare Vornic, caimacam al Valachie-In 1858. t 1874. Insurat Cu Ana Ghika. avu 5 bdetI, anume:

ALEXANDRU MANU, care era insurat Cu Maria Fitisanu.CONSTANTIN MANU, fost prefect, senator, etc. are co-

piT. pe: CONSTANTIN Si IOAN. 3. DUMITRU Mann.4. ION. 5. MIHAIL Mann; 06. GENERAL Gh. MANU, frate cu precedenta si fiul mai

mare al Vorniculdf Ion. Om politic. Intrat in armatà, aacut campania din 77-78, dupd care esi Cu gradul degeneral de brigadà. Ministru in mai multe rAndufi si pre-sedinte de consiliti, in cabinet conservator. Ales de maimulte orl deputat si senator; ministru de finance. Gene-ralul Manu cas5.t. Cu Alexandrina Cantacuzino, are fil pe:CONSTANTIN, ION i GEORGE MaDU.

NICOLAE VORNICU, al II-lea fid al in{ Mihail, si frate cuIoan, a avut din Maria Grädisteanu sotia sa, 3 bdeti.:GRIGORE MANU, fost director al regiei Statului, al minist. deFinance, senator, etc. Ca'sgtorit cu Sultana näscutà Cretzu-lescu. loN MANU, fratele sal, fost apitan In Infanteriei(1844 t 1880). Casdtorit cu Maria Bascoveanu (div), avand2 fii: MIHAIL, oficer, si loAN. NicoLAE MANU, fost ma-gistrat, prefect de Arges, si de Mehedintf.

www.dacoromanica.ro

Page 594: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MAVROCORDAT

Familie princiara, in tenle romane de la 1700.Origina Mavrocordatilor e greaca din nobleta fanariotä,

si anume din insula Chios.Strdmosul acestei familil, era nobilul NICOLAE MAVRO-

CORDATOS cps Pantziris, n. la Chios In 1599, t la Con-stantinopol In 1639. Fiul sal a fost

ALEXANRRU MAVROCORDATOS EXAPORITUL, t 1706 la Con-stantinopol. Mare intrepret al porteI otomane, el negocia.tratatul, de la Carlovitz (1699) prin care Ungaria fu ce-data de Turd, Austriei. in aceastä Imprejurare, Mavro-cordat primi de la Imperatul Leopold titlul de Principeal santulul imperiù. De la sotia sa Sultana, nepoata defilch' a luI Alexandru Ilias Domnul MoldoveI, el a avut3 El.:

IOAN MAVROCORDAT, DO= al Valachiel (1717); NicolaeSCARLAT (1677-1699) MARE PAHARNIC, insurat cu Elena.

fiica lul Brâncoveanu.PR. NICOLAE MAVROCORDAT, domni de mal multe oil-

In 01-He romane. In Moldova: la 1710, 1711-16; i InMuntenia de la 1716-30, adicä In timp de 20 anl. El es,primul domn fanariot, contribui si ajutà mult cultureI gre-ceStI sà 'si ja avént in térile romane. Aduse In tara Insà.multi grecI, caror le dete boeril inalte, indepartand pe-boeriI Orel i persecutand maI ales pe CantacuzenI. Ingeneral a fost un excelent guvernator. La anul 1716 se-incinse din nod résboiii 1ntre TurcI i Nemp, cari ocupara_positiile muntoase. AtuncI se intämplà réscoala boerilor°lien); ale caror ostI erail conduse de serdaril Barbu Brai-loiu, Obedeanu si Beng-escu. Bräiloiu 11 prinse, ducêndu-1_

www.dacoromanica.ro

Page 595: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 553 -

la Sibia unde a stat 2 anI, in care timp fratele sal Ioantinu locul de domn.IOAN MAVROCORDAT facu un tractat (1717) Cu generalul

Steinville, prin care Banatul Oltenia' era cedat Austriacu dreptul de guvernare. In anul urmator (1718) se Incheetractatul de la Passarovitz, pi-in care se intarea cesiunea.Nicolae Mavrocordat reusi sä scape de fratele séú, otra-vindu-1. Domnind din not], se arata mal bun ca 'nainte, desi tara era impovarata de birurI grele.

Nicolae Vodia a fost un distins scriitor, si muri la anul1730, fiind inmormantat la monastirea VdcarestI zidita dedénsul. Dol fil al s'él, Constantin si Ion domnesc de ase-menea ; iar fiica sa Sultana se cdsätori cu Vel PostelnicD. Moruzi, tatal luí Constantin. Moruzi, Domnul MoldoVer.PR. CONSTANTIN MAVROCORDAT, domneste alternand in

Moldova i Muntenia. In Valachia de cincI off: 1730-33,1735-41, 1744-48, 1756-58, 1761-63; iar in Moldovade 4 orl : 1733-35, 1741-44, 1748-.49 si 1769. La moarteatataluI sal fu ales domn, fiind In vérstä. de 19 anl. Pro-duse nemultumirI prin darea in arena a bunurilor i ve-niturilor StatuluI, supunénd pe locuitori la capitatiune,ceea-ce avu de rezultat emigrarea féränimel, impreunàcu a boerilor romanI deposedap.

La 1739, TurciI avénd din noa résboia L Austria,aceastä din urmà fu silita sa semneze pacea de la Bel-grad (1739), prin care Oltenia era redat tèril romanesti.Dupd facerea paceI, Pr. Constantin publica «reforma» sa,care facu mare sgomot si care In fond era o lege bunk' :se aduceail imbunätätirl in administratie, se desfiintailun ele birurl, si se hotari sferturi pentru contributia per-sonalà, ceea-ce arata In acest principe, un domn inte-ligent i distins.

Cu toate defectele carl lipsit domnilor din epocanumita fanariotä, Mavrocordatil, cel mal canoscuti din-teansiI prin timpul cat aü ocupat tronul i prin modul degftvernare, aü merite netágaduite. Nicolae si Constantin,aí meritul de a fi introdus cultura greaca In tara, pre-

www.dacoromanica.ro

Page 596: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- '554 -

mergétére a renasteriI noastre de cultura, i in aceastäprivintä, intreagä era domnilor din veacul trecut, e färämotiv consideratd ca o nefericire pentru tara.PR. ION MAVROCORDAT fratele luI Constantin, domneste

In Moldova de la 1743-47. In timpul domniel ini nu sepetrece vre-un eveniment maI insemnat. El avu de copifpe t Sultana, casätorità cu Dragomanul George Caragea,tatäl lui Vodä Caragea; Caterina Cantacuzino ;PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, Domn al Moldovei 1785-86,tost mare Dragoman. Insurat Cu Zafira Caragea.

Constantin Vv. MavrocOrdat a avut 3 fil Dumitrunäscut la Ia0; ION, insurat cu o Rnsetti-Bibica;ALEXANDRU VODA..II, care domneste in Moldova (1782-85),contimporan lul Caragea, si apoI in Valachia, in timpulardi se stabili primul consul rus in Bucurestl. t 1812avénd o singurä flicà, Ralu Moruzi.

Fratele lul Alexandru, fiul Pr. Constantin, DUMITRUMAVROCORDAT avu 2 bäeti de la sotia sa Maria Bals :

ALEXANDRTJ MAVROCORDAT, mare logorät al dreptätei,care insurat cu o Bals avu de copil pe: P-ssa Zoe G. Bi-bescu, adoptatd de Brâncovearm ; i DUMITRU ai cärull co-pil "sunt: Dumitru, Alexandru si 2 fete.

CONSTANTIN MAVROCORDAT, frate CU Alex., fost mi-nistru, a fost insurat cu Casandra Bals, avénd 2 copif : -NICOLAE, general, etc. insurat Cu o Boldur, avénd fiic5.Natalia Sutzu ; i ALEXANDRU MAVROCORDAT, fost

senator, etc., care asatorit cu Elisa Millo, avu 4bäeti si o ilicd : EDGAR, cAsät. cu Irena Blaremberg (fiiiVladimir); Emit, cu Eugenia Drossu (fiti : Constantin),LEON, Lt. colonel de Stat major, cäsätorit cu Maria GhikaComänesti ; Ema Lahovary ; si GEORGE Mavrocordat.

PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT, fiul al treilea al luI Ni-colae \Todd, frate cu Ion 0 Constantin, n. 1719. -1-1790Constantinopl. Insurat (1738) cu Smaranda Cantacuzino,avu 7 copil, anume :

www.dacoromanica.ro

Page 597: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

655

NICOLAE MARE BAN (1744-1818) fu ins urat cu. P-ssaSmaranda Caragea, avênd cinci copiI in Grecia. (de lacarI urmasY actuall); 2 fete, Efrosina i Caterina ; Con-stantin, fdra" copii, insurat Cu o Hrisoscoleo ; SCARLAT,

insurat cu Ana Racovitzd, ai ardi urmasI se aflà in Rusia;ION Mitropolit in Calcedonia, calugdr ; si

PR. GEORGE MAVROCORDAT3 frate cu Banul NicolaeCu precedentiI, a fost Hatman si mare Ban. In timpulEterieI grecestl, fu spànzurat de turci la ferestrele proprieIsale case. El avu de copiI, 5 bdetI, de la sotia sa ElenaSutzu, din carI : Grigore Clucerul, Constantin m. Postel-nicul, Ion si Dumitru, n'avued posteritate ; iar

PR. ALEXANDRU MAVROCORDAT HATMANUL, fiU1 maI mare al

luI George, avu 4 fete i 3 bdetI din casätoria sa cu Sma-randa Pr. Moruzi. El avea rangurile de mare HatmanPostelnic. Dintre ba-etif luI : 1. Dumitru (1800-59) n'avucopil ; 2. NICOLAE, insurat cu P-ssa Caterina Ghika, aavut 2 copii t; iar 3. GEORGE MaVROCORDAT (1802-58)insurat cu Maria Schin a, ldsä, o fiicà." Elena, si doul bdetI:

ALEXANDRU MAVROCORDAT, ri. 1844, mare proprietar inMoldova, publicist, etc. Cdsbitorit cu Lucia Cantacuzino-Pascanu (fill George) ; i DUMITRU n. 1851, fost oficerIn marina rug., avênd -2 bdetI : George si Nicolae.

Armoriile familieI. Scut täiat orizontal : jos de aur, incare e o pasàre (foenix) esind din Soc ; sus azur, la mar-ginea stangà un sóre cu raze. Coroana princiar5..

www.dacoromanica.ro

Page 598: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MAUROJENY

Origina Mavroghenilor e din insula Paros in Archipe-lag, ;i pare a descinde din vechia familie MOROSINI dinVenezzia, anume din Francesco Morosini, Amiral si dogeal Venetiei (1687).

Cel d'antaI din aceastà familie cunoscut, este DEMETRUMavrojeny (1- 1725), care avu de fia pe PETRE MAVRO-GHENY, consul al Austriei In insula Mycomos. Acesta sefixa la Constantinopol, unde avu 2 Er si o fata :

PR. NICOLAE MAVROGHENY, domn al Munteniei de la1786-89, ocupa mal mult timp demnitatea de Dragomanal &tel.' otomane. El construi In 1792 stabilimentul de baldin Cytna. In 26 Martie 1796, fu numit domn al Valachiei.Vdcarescu (Ist. ImOratilor Otomani), dice despre dansulerea coin prost si la fire si la simtire, facut domn spremirarea tutulor». Do-mnia lui, pe l'angä pdrtile bune,rémase de neuitata memorie, prin multe intamplarI.

La 1788 fu numit comandant general al armatei TurceIn résboiul Rusilor; iar la 1790 decapitat prin ordinul Sul-tanuluI, din cauza infrangerilor ce suferise, si pentru ocu-parea Valahie de Austriaci. Un tabloù din aceasta epocae pastrat In Casa paterna din Myconos, unde Principelese vede inconjurat de curtea sa. Se cäsatorise cu Mariafica luI Dumitru Scanavi, cu care avu 3 baetI si 6 fete.

Cu toate defectele ce avea, chiar contimporanil semartu-risesc cà avea destule calitàti. Pitarul Hristache, carea scris cronica Mavrogheneasca, dice ast-fel despre carac-terul lui :

...«Unif zicea c6.'i om bun, §i nimeni nu'l da de rost.Cei mai multi a e nebun. Când §edeaï cu el la sfat,Alta li Iinea de prost, Chiar nebun adeverat...

www.dacoromanica.ro

Page 599: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

Acest cronicar e impartial ; dup'6' ce enumerä multedin faptele lul criticd, dice iar :

«Care domo ail mal stätutTrel tuiuffsà fi avut ?§i care alt sä se batä.Cu doi impérati de-odatá?De mare cinste e vrednic

557

illavrogheni ce! puternic.Adevgr spun ca prcida,Dar ne.voia '1 indemnaCum erea sä. odihneasaAtata oaste Turceasca ?...

CopiiI luI Mavroghene Vodä, aü fost :1. PETRU MAVROJENY, exilat In 1821 la Constantipol cu

familia sa, t SMARANDA, mdritatä dup6 VodäScarlat Calimaki (1806-1821) al 1VIoldovel. 3. Constantin.4. Ioseph. 5. Roxana 6. EUFR0S1NA, cäisätorità," cu Const.Negri caimaca- m, decapitat 1821. 7. Sultana, ca Manole.Manu Hatmanul, t 1855. 8. Elena. 9. Elena sotia Comi-suluI D. SUtli.

DEMETRU MAVROJENY, frate ca Nicolae Vodà, vice-consulsi vayvod In Mycona, patria sa, a avut 18 copil (din 2cOsatoril), dintre carl maI Insemnat este :PETRU MAVRO-GENY, dis Babaca". Acesta se Insurà cu Roxana Sturdza,cu care avu o fatä Irina si un IRA Petre.

PETRE MAVROJENY, om politic (1819-1887) si financiar,f. ministru plenipotentiar la Constantinopl, Roma (1881) siViena. t la 1887. Fost candidat la domnia térii, In 1866ia parte la detronarea luI Cuza. A fost apoI ministru deFinance, Externe i iar Finance (71-75). Cdsätorit In-taia oarä. cu Elena Spiro, si a doua cu Olga Catargi, maremaesträ a Palatuldi.

Copiii sé! (din I-a cäsdtorie) Stint : PETRE MAVROJENY,consul general la Odessa, ALEXANDRU Mavrojeny, i Maria.

www.dacoromanica.ro

Page 600: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MILLO(NIOLD OVA)

Familie cunoscutà In Moldova de pe la mijlocul seco-lului trecut, si de origine francezd, dupe' cum märturi-sesc mai multi. Ortografia yeche fr. ereallot». TOMA

cel d'antai, venise in tarä prin secolul trecut. Fiulséü .erea :

ENACACHE MILLO, despre care Enake Cogälniceanu (v. Leto-pis.) dupé ce vorbise de Len, spune: acesta,Insurat la Iasi». Sotia sa erea Safta, fica lui Andrei Ro-setti. El e cunoscut ca STAROSTE de Cernäuti la 1762si urm., ca spatar i ispravnic de Roman (1780). Laanul 1770, a fost trimes ca sol al Moldovei la curtea Ru-siei ; i un document al timpului II numeste «Milos Pa-taro», curioasä. ortografie In loc de «Milo spataru», rangce avea pe atuncl. (Hurmuzache Doc. VII, 81).

Acest Millo a avut 4 : Ianache, Andrei, Matei, Ior-dache.-

IANACHE MILLO spätarul, pe la 1826 postelnic, a muritläsand numai o fled, casätorità cu lancu Jora,

ANDREI Millo postelnicul, insurat cu Safta Cananail, aavut de fiü pe :Logofkul NICOLAE Milo, in 1826 spatar, carea läsat 2 fii : Alecu si Petrache Millo, din cAsätoria sa cuo Hrisoverghi. ALEXANDRU MILLO, fost colonel t, cäsätoritcu Elisa Bibescu, avu un fiü (t) i doué fete. PETRU

MILLO, fost senator, etc. e cäsätorit cu Elisa Lahovary.Elisa, sora lor cdsätoritä Mavrocordat.

IORDACHE al 3-lea fia al bb."tranului Millo, In 1786treti-logofét, in 180Q, ban, a trecut In Basarabia avandfunctie la' gubernia ruseascä.

www.dacoromanica.ro

Page 601: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 559 -

4. SPATARUL MATE! MILLO, frate CU precedentul, t pela 1800; in 1786 vel stolnic. S'a distins ca poet. El e eeld'antai dintre poetil Moldovei de la inceputul acestul secol,mai ales cä a scris pe and nimeni nu se ocupa cu poezia.(Biographie de d. Tanoviceanu). Cele mai multe din ver-surile sale ail spirit satiric.

Fiul sal e: SPATARUL VASILE MILLO, care din cdsätoriasa cu Zamfira Prdjeasca, fica postelnicului Ionitä, avu decopii pe: Matel, Aleen si 2 fete.

MATE! MILLO (1813-1897), celebru artist dramatic. Studiede tänär la Paris arta comicä. Director al teatrului dinIasi, apoi al teatrului National. La 1888 se retrase dinTeatru, dar jucA 'And' la moarte (1897). Prieten cu marelepoet Alexandri, a creat rolurile principale din piesele a-cestuia, multe acute expres pentru dänsul. A sails simulte piese, cari aù falcut epocä.

ALEXANDRU MILLO, fratele sèüsi fiti mai mic al lui Vasile(1825-1891), fost prefect, presed. la Curtea de compturl,etc. Cdsatorit cu Elisa Foregcu, avu 2 fice : Alice, Olga,si 2 bäeti :

EUGENIU MILLO, fost cdpitan de cavalerie. ri. 1856. (fete :Artemisa, Alexandrina, Lucia) ; si

MATE! MILLO, f. primar de Fälticeni, asät. cu E. Iaco-vache, avá.'nd copil pe : ALEXANDRU, STEFAN, Smaranda,MATE!, Elena.

Armele coprind 2 serpI Incolâciti, in mijlocul cäror seaflä 2 säbii incrucisate ; accolate de armele Rosetti...

www.dacoromanica.ro

Page 602: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MORUZI

Familie fanariotä, care-vi trage origina cam din al XIII-leasecol, la 1204, and mal multe familiI grece urmard peAlexis Comnénul spre a fonda imperiul TrebizondeI, a-tund cand Constantinoplul cdzu in mâinile Latinilor.(V. de Rangabé).

ADAM MORUZI e primul membru cunoscut. La anul 1671se cdsätori Cu nepoata luí Panait Nicussa, mare Drago-man al Portei, cu care avu o fatà. si 3 bäeti :

L GEORGE MORUZI mare ban in 1727, venit in ferileromane, unde se insurd cu Smaranda, fiica lul Ypsilantemare postelnic. George Moruzi n'avu nicl-un copil.

...biNTIOH MORUZI, fu vel-Postelnic (1764), si avu un fiü pepostelnic 1776, apoI vornic,, mare la 1783 sub MihaI

Sutu. In 1788 fu exilat la Rodos de Mavrogheny. AcestIon Moruzi avu un fiti : Mate, care se popi.

DUMITRU MORUZI, al treilea luI Adam, marepostelnic. Se cdsdtori cu Sultana, fica luI Const. Mavro-cordat, domnul Moldovel, cu care a avut 3 copii pe Ca-terina, mdritatä cu Alexandru Vodà Ipsilant ; pe Alexandru,insurat cu fata lui utu ; si pe

PR. CONSTANTIN VODA. MORUZ1, domn al Moldovei timpde cinci an aproape (1777-1782), contimporan cu Alex.Ipsilante al Muntenief. Fusese postelnic-mare in 1765. Dra-goman al Porte' in 1774, t de un atac de apoplexie in1787. Luase. de sotie pe fica Hatmanuldf Sultiarolu, cu careavu 8 copii, Intre carI: 1. Pr. ALEXANDRU MORUZI VODA,fiul maI mare al precedentulul, nAscut 1750, mare Dra-goman al Portel, apol Principe in Moldova la 1792 pâ.nä,

www.dacoromanica.ro

Page 603: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

561

la 93, dupa care trece in Valachia domn pana. la 179G(3 anI), unde apoi mal domneste din noil al o deosebità in-telepciune, fäcand multe inbunätätiff de merit ca i incele alte domnii, de la 1799-1801., Peste un an e iarDomn in Moldova pentru ultima érd, domnind de la1802 - 1806. Cdsätorit cu Zoe fica comisului LascarRosetti, avu cinci copil. (m. jos), In prima sa domnie,aparuse in tara faimosul bandit turc Pasvan' oglu.

DUMITRU MORUZI, al doilea fill al luí Constantin W. nas-cut 1768, mare Dragoman la 1808. Ca trimes al Portei,el semneaza. la 1812 tratatul de ceziune al Basarabiei, cutoate c5., cu cate-va (pie inainte de incherea päcel, Napo-leon trimesese DragomanuluI o stafetä prin care indemna,pe Turd la rezistentä, de oare-ce declarase si el résbol.Rusilor. Moruzi insa, devotat Rusilor, ascunde scrisoareasi tractatul fu iscälit la BucurestI. Sultanul aflind de acestfapt, ordonä sä fie decapttat, pe cand venea spre Tarigrad,la Sumla. Dumitru Moruzi avu 4 copiï: George, Constan-tin, Alexandru si o fatd cäsatoritä. cu Krupenski.

GEORGE MORUZI, mare Dragoman la 1792, frate cu Du-mitru ; exilat in 1796, la Cypru, unde din ordinul Sulta-nului fu omorät, fiind Inca tindr. PANAIT, fratelefiul mal mic al luí Const. Vodä M., fu de asemenea deca-pitat la Constantinopol. El avu i patru surorT: Ralu Ca-liarhi, Roxanda Calimaki, Caterina Sturdza i Anastasia.Argyropol.

Pr. Alexandru Moruzi Vodd avu de fiI pe :I. CONSTANTIN DRAGOMANUL n. 1789, mare Dragoman la

1821 si decapitat dui:a o lund, din ordin imperial, acuzat ea* arfi favorisat revolutia greceascä. El este al patrulea dinaceastà familie care pieri decapitat, dupe George, Panaitsi Dumitru. Insurat cu Raluca Mavrocordat avu 4 copil :

ALEXANDRU: fost ministru, t 1873, cdsätorit cu Luxan-dra Bals.Zoe Sutzu.Maria Ypsilanti.

PR. PANAIT MOURUSI, distins sef de voluntaff greci inresbelul Crimeel, t1859. Insurat Aglae Plagino,avu pe :

www.dacoromanica.ro

Page 604: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

562

DUMITRU Moruzi n. 1847, fost militar, prefect de politicsi al district. Dorohoia. Sotie Smaranda Cantacuzino, are2 baet1 : GEORGE si PAUL, oficerl ; si 2 fice, Aglae i Alexan-drina.

II. PR. DUMITRU MORUZI, al doilea fill al lul Vodd Alexan-dru i frate cu C-tin Dragomanul. Erea secretar al Dra-gomanului i muri 1844; avind copiI pe : Sofia si ZoeSutzu ; ALEXANDRU Moruzi, n. 1817-i-1878, f. deputat,Casatorit cu Elisa Bal i Adela Sturdza, a avut 3 fif:Vasile 1- 1870, SEBASTIAN MORUZI ri. 1865, Prefect de Co-vurlui, i Duminzu, oficer. CONSTANTIN (1816-86) fratelelul Alexandru, consilier la curtea imperiala rusd, casatoritcu Caterina Sturdza, a avut El pe ALEXANDRU Moruzi, diplo-mat In Rusia (5 copil), i DUMITRU casat. cu C-tesa Gizycka.

ITI. NICOLAE MORUZI, al 3-lea fia al lui Pr. AlexandruVoda, fost mare Dragoman, decapitat la 1821, soarta ceavu impreuna cu fratele &ea i cu alp' 3 membra al fa-milieL

El maI avu 2 surori: Efrosina Plagino i Sinaranda, so-fa HatmanuIuI Alexandru Mavrocordat.

In afarä. de Romania, Moruzi mal sunt din ramurI deo-sebite si in Rusia, Grecia, sail rémase la Constantinopol.

Armele sunt in 3 partl : jos armele tè1i in 2 quartiere,sus 3 stele cu cate 6 raze, in rind.

www.dacoromanica.ro

Page 605: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

MOSCO(VALACHIA)

Aceasta familie apare in tara romaneasca din secolultrecut, 1700.

Origina ei este Bizantinh, apoI venitä in Corfu si Tesaliaincd din evul medid, dupa cum ne raporteazä diploma lulR. Cantacuzino din 1736.

La anul 1563, inteun, document din. 28 August. (V- Sa-thas. doc. IX. 105), gasim citatI pe MANOLI MOSCO, cittadindi Corfu... fidelisimme nostro domine, etc., impreunä cu fiisè'l IoAN (Zuaune) i D'Al° (Dimas), care adusese mal* multeservid importante. (Iscáliti Foscolo, Grimani, etc.)

Un strénepot al acestor, este mal tarziiiIOAN CAVALER DE Mosco, pe la 1700, trunchiul actualel

familiel. El posedä. din 1736, un decret pentru admitereasa in ordinul sfintului mormint, semnat de marele Prieural ordinulul : cRudolf principe Kantacuzen...»

In el se vorbeste despre familia: cnobiluluI barbat i strä-lucitul Domn loan de Mosco, nascut In Thesalia de josIn ducatul si cetatea Tessalonic, care a demonstrat nouèautentic faptele atat ale stramosiior sél câti ale sale pro-.prif, ilustrat prin descedenta sa dintr'o familie tot-deaunanobild, in puterea a douà diplome produse, una de imparatulRomanilor de maI 'nainte, Emanoil II, din Paleologil

si a doua a printilor Cantacuzeni...., cä stramosh demal 'nainte a mal sus numituluI Domn iban de Mosco,atit In linie barbäteasca cat si fem., s'a bucurat de nobi-litate pana pe timpul numitulul Impärat Emanoil II Paleo-logu, mai bine de fiatru secole de mal' inainte, cea-ce in-

www.dacoromanica.ro

Page 606: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

564

susl marturiseste.... Il primim bucuros cu multumire inqisul nostru ordin, in puterea acestei a noastra diplome....»(originalul latin, In familie)

Fiul acestuia este : ION MOSCO MARELE VISTIER. 1784t 1828. Venit in BucurescI, avu diferite rangurl. boerestt'Ana la vel vistier. Cäisätorit Cu o Stefäneasa din Crajova,avu 3 copiii. Facea politica inversunata contra Rusief, pentrucare fu arestat in 2 rindurl, dar liberat, ne fiind nimiccompromitator asupra lui. (y coresp. C-tele Langeron). In-gropat la biserica Coltzea din BucurescI.

Ficele sale ereaii MarF,rhioala castoritä. 1. cu Retoridisi 2. cu Rallet, si Elena Grädisteanu, iar fiú:

Marele CLUCER STEFAN Mosco, casatorit Cu Zoe fica Ba-nului Grigore Baleanu, Cu care avu 6 copiI anume :

Ecaterina maritata cu C. Brailoiii ; ION, färä. urmasT;Alexandrina casator. cu Pr. Panaiot Ghica; Grigore, cu Se-vasta Ionescu ; Irina cu Pr. Grigore Sutzu ;

NICOLAE Mosco (1828-1893), pitar sub Vodä. StirbeI.Fost prefect de Ialomita, i deputat Conservator, in maimulte rindurI (1862-79). Casätorit cu Profira, fica pahar-nicului B. Sldtinea-nu, a avut copif pe (actuali) :

Maria, Nicolae t, STEFAN, EMANOIL, GEORGE, §1 ElisabetaMosco.

Armele : un scut impartit in cloud ; partea de sus o stincàde aur pe care sta Incolacit un sarpe pe fund azur ; inpartea de jos un vultur «chevalier» negru, pe fund argint.

www.dacoromanica.ro

Page 607: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

NOTTARA(VALACHIA)

Familie grécd byzantind, ai carel membril sunt cunos-cutl de prin secolul XV.-- Un NOTTARAS (y. Ducas), era so-crul unuI Kantacuzen, -cu care fu omorit de sultanul Ma-homed dupä luarea ConstantinopoleI. Acest Notara, dupéscriitorif byzantinl, era fiul luI NICOLA. NOTARAS mare dra-goman, lnainte de cdderea sub Turd', pe la inceputul se-coluluI XV.

Notara cel ucis de Turd*, avea 2 fiI, din cati unul....?pieri Inteo luptd -cu TurciI, iar cel alt se numea Luca.

LUCAS NOTARA, nobil insemnat la Constantinopol, Inanul 1451 erea In capul partideI contrare mitropolituluIde Kiev Isidor, trimes pentru a stärui unirea cu catoliciI.Om vestit pe timpul séü, erea Inrudit cu ComneniI, Pa-leleogiI si multe din marile familiile byzantine. Duce deConstantinopol ; avu o fica Ana Notaras si 2 (?) fil. Ora,tiunea funebrk tinutd de Ioan Moschus, contine multe dateasupra vietil i mortel lui. (E. Legrand. op., Tom. I.).

ANNA. NOTARAS, CAS6..tOrit5. In tinerete cu vitézul CONST.DRAGASES; addogd ast-fel numelui ef pe cel de Paleologo.Plecand din Constantinopol, putin inainte de cucerirea mu-sulmand, trebui sd caute refugiti In Italia, ducAnd cu sinemarl averl. Cerand ospitalitate papel, se reträsese la Romaunde veni apoi i unul din fratiI el, Jacob (sad Isaac ?1,care scdpase prin fugd de la Turci.

Numerul Grecilor cari fugeati In Italia de Turcl, creaconsiderabil, si Ana Notaras concepu idea sd adune acestefémdsite ale fostului imperiü, fondand astfel un mic stat.

39

www.dacoromanica.ro

Page 608: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

566

Pentru acesta, incepu negotiarI cu republica Sienne, caai se cedeze eT i fratelui sea Iacob, castelul ruinat dinMontacuto, pe care voia al reconstituiasca pentru a primicel putin 100 de farnilii ; formand ast-fel o colonie. AnnaNotaras e numitá in actul de ceziune al republicei, dinTillie 1472: «ohm sponsa imperatoris Romeorum et Con-stantinopolis et filia quondam illustris principis dominiLuce, 'magni ducis Romeorum».

Planul insä nu s'a executat nici odata, si la 1475 o gä-sim la Venezzia, unde rémase panä la sfarsitul vietei. (primiTanI din secolul XVI). (V. Legrand.)Descendenti: ai familielmaf rémas prin Grecia, de Ore-ce la 1821 in secolul nos-tru, un NOTARAS a murit in bätälia de la Missolonghi, undea perit si lordul Byron.

DOSOFTEI NOTARA, archimandrit i apoi patriarch alErusalimului, traia prin secolul XVI. Péte e tatäl lui :

CHRYSANT NOTTARA, OM férte erudit pe timpul séil, lasfarsitul secolulul XVII, e stabilit in Valahia. Mergand laParis, se specializase In studiul astronomiei i geografie,.fiind elevul faimosulni Domenico Cassini. Mai târcïú im-prima la Paris: «lntroducere in studiul sciintelor geogra-fice i sferice», i apoI in Bucuresci (1720).

Intors in tara, Notara fu luat ca profesor al copiilor luiNic. Mavrocordat. Mai tarsal ocupa scaunul de Patriarchal Erusalimuldi, unde fusese archimandrit (dupd 1725.)In timpul domniei lui Brancoveanu, el juca un mare rolpe langd curtea acestui domn. Legrand a publicat co-lectiunea corespondentel sale catre domnii ValachieIMoldovei, pe cand crea patriarch, si in acésta privinta, d.Al. Mavrocordat a scris un studia asupra lor. (Archiva dinIasi 1897, 3-4) El mai erea in relatiune cu savantul spa-tar Nicolae Milescu, care'l procura multe date si notiunidespre térile t'atare, ajutand lui: Notara la scrierea operi-lor sale. (Coresp. din 1693, si 1694, etc.)

La 1731 si 1740 gasim in tara pe DIMITRIOS NOTARA,'ccap6c Dohtorul, epitrop al avereLlur Serban Gradisteanu,caci avea de sotie pe fata vorniculul Bunea Gradisteanu

www.dacoromanica.ro

Page 609: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

.667

De sigur erea ruda cu Chrysant, adus de el In taral,pePte chiar un fiii natural al s'éd. Acest Nottara avu oficá Smaranda (1740).

CONSTANTIN NOTARA, serdarul, pe care'l intalnim la1744, e pote fiul lui Dimitrie.

Cam tot pe atund, gasirn in documente pe un CeauulRADU NOTTARA.

Din acestia se trag In secolul nostru, actualii In tara, prin :D-rul ALEXANDRU NOTTARA, care avu 3 fil: Ion, AlecuIancu. ION Nottara, cel d'ântal, avu fid pe CONSTANTIN

NOTTARA, artist societar al TeatruluI Natfonal roman (fid :'Constantin). ALECU n'avu copiI ; lar JANcu NOTTARA, pro-prietar in jud. Prahova, are urmétorif copiI : CONSTANTIN

i. Nottara, publicist si avocat, Anton, Toma §.1 Elisa."

www.dacoromanica.ro

Page 610: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

RALLET

Italiana de origind, aceasta familie stabilindu-se prin' alXIII sag XIV secol in imperiul bizantin, s'a grecizat cutimpul, locuind la Constantinopol, de unde veni in tara lainceputul acestui secol.

Intre al XIV si al XVII secol, s'ail distins in serViciulimperiulul bizantin i apoi al Venezziei, multi membriiacestel: familii. Dupä cum dice un document Venetian dinanul 1539, 7 Iunie : eDella casa di RALLI sono usciti ditempo in tempo molti degni capi de Strathioti...». Ast-fele citat TEODOR, din care se nascu GIORGIO RALI Lascaniequelle imitando le vestigie del padre et delle antecessorisoi...» (1449); apoi DEMETRU Ralli. (Sathas, Docum. p. l'hist dela Grèce, tom IX, _p. 14 etc.)

Domino FEDERICO Ralli (sec. (XVI), avea fica pe ELENARalli, careia i se decerne o pensiune pentru serviciile adusede tatal sèú. ell buono capitano Greco MICHAEL RALLIstrenuissimo» e mentionat in multe rapoarte catre guvernulVenetieT, in sec. XVI.

Aceasta familie erea inrudita cu principalele dintre fa-miliile bizantine, ca Lascaris, Paleologo. Stratiotii ereailcel mai alesi ()amen' de arme de pe litoralul Adriaticel inpeninsula balcanica ; iar sefii lor ereail representanti al' ma-rilpr familii grece, italiene i albaneze.

In timp de mai multi secoll) documentele timpului nep.6 pastrat numele si faptele a multi membri din aceastafamilie : Adamos, Clara, Demetrios, Georgio, Elena, IacobManuel, Maria, Marco, Michel, Nicolo, Ioan, Manilius,Teodor Ralis, etc. (v. tom. VII, VIII si IX id. Sathas).

www.dacoromanica.ro

Page 611: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 569 -

Inainte de cäderea Constantinopolel sub TurcI (1453),unil dinteansiT avurä titluff de marl' demnitätI, ca mega-dud, Protostatori, etc.

Numele de «Ballet» fu luat numai dupà venirea familieIIn tarä, in loc de «RALLD, pe care'l aveati inainte, si careerea cel adevdrat al familieI.

In Valachia veni pentru prima oarä :Marele VORNIC ISAAC BALLET. Fratir sél se stabilirà in

1VIoldova, iar dinsul e capul ramureI de aicI. Pe la Mee-putul secoluluT (1800,1808), el erea unul dintre boeril ceïmaI insemnatI i cu trecere In tara. Dupá ce fu marevornic, avu tittul de mare Ban panä la moartea sa. El areparat biserica Särindar i avea o mare avere. Find in-surat cu Nastasia fata Banulul Ghica, a avut 3 111 :

DIMITRIE RALLET, fost mare vornic, f fárg copiI, läsindaverea sa pentru facerea until spital.

ION RALLET, fost logofdt bisericesc, a avut copiT : 3 fetesi 2 fii, G-RIGORE, i ALEXANDRU BALLET. (ac.)

Vornicul COSTACHE RALLET, cel d'ântäl din fii Banu-1111 Isac, avu un singur fiü:

CONSTANTIN BALLET, fost cäpitan de cavalerie in retr.Decedat 1899. Avind din cäsatoria sa cu Alexandrina Sa-murcas, 2 copii : IoAN, si NICOLAE Ballet oficer.

In Moldova sunt alte 2 ramuff ale familiel una dinALEXANDRU Ballet de la BotosanI, al cäruI fiti : IoAN t, etatd1 cdpitanuluT DUMITRU BALLET (actual) ;

Cea altä din Dem. BALLET, insurat la IasT cu o Sturdzadin care vornicul DUMITRU Ballet i fiT : Alexandru tsi ION BALLET, profesor universitar.

Armele famifiel sunt : de azur, impärtit in cloud : sus ocorabie plutind, jos doI deTfini argintii unul d'asupra al-tuia, orizontal.

www.dacoromanica.ro

Page 612: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SAMURCA

Familia de origind greacd, stabilità In tara la sarsitulseco1uluI XVIII.

Pe la 1800, ereati in Valachia 3 fratI Samurcas :ALEXANDRU, cdsätorit Cu o Bengésca, de la care avu 4 copil.COSTACHE SAMURCA$ Vornicul, la anul 1808 zideste im-

preund cu sofa sa Zinca, monastirea SamurcäsestI din jud.Ilfov, pe riul Ciorogdrla, aproape de BucurestI. Acolo seaflä si ruinele caselor Jul. De la 1806 erea mare VornicIn Divan.

Fratele luI maI mic :ION SAMURCAS, fost postelnic i apoI Caimacan al Cra-

joveI. De ir. dânsul se pastreazà o interesantä corespon-dentä Cu consulii streinI din Bucurestl i Iasi. A fost u-cis de Turd. Din cAsätoria cu Catinca Rallet, avu 3 fiI :Costake, camaras, DUMITRU, care emigrà la Constantino-pol, facandu-se musulman ; i ALEXANDRU, insurat CuZoe Ghiullasr, de la care avu 5 copiL

Elisa (cas. cu Zalomit si 2. cu Iorganda), Catinca Saegitl,Maria ; ION SAMURCAS, n. 1845, -1- 1899 fost magistrat, avo-cat, etc. si ELENA, cäsätoritä. cu Toma Tzigara, al cärel fidALEXANDRUz a adAogat prin adoptiunea unchiuluI sal, nu-mele de Samurcas, (1899) *).

TZIGARA. - Familie de origina albaneza, din care un ZOTTOTZIGARA (-f- la Venezzia) ajunsese mare Spatar al Moldovei in tim-pul lui Petru Vod6. Schiopul, cu care erea in strinse legaturl. El n'a-vusese decat ficitru fete, care se constata prin testamentul sal din1699. El mat avusese dot frati : ApostoI i Ponoson. [V. Cuy, din ha-tranI, Hasdeil). S6 poate ca acesta sa fie str6mo§u1 iamilie ce in-talnim in lark' cu acest nume in secolul actual.

www.dacoromanica.ro

Page 613: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 571 -

COSTACHE SAMURCAS, fost M. camara i paharnic, fiulmg mare al caimacamuluI Ion si frate cu Alexandru, avuo ficA :

ECATERINA, cä.sltorità Cu un Mar,cel, de la care avu 3copiI, ce purtard numele de Samurcas al mamel lor. A-cestia furà: IANCU, t1rà copiI, Maria, sotia luI ZamfirCreteanu, i Anghelache.

ANGHEL SAMURCAS, avu de sotie pe Catinca Cretzulescu,iar copiI: Colonel ION S., Paulina Gherghel. Alexandrina,cdsät. cu Cäpitanul C. Rallet, si CONSTANTIN fost magis-trat, cel maI mare.

Fiul acestuia este Cdpitanul Samurcas, din Cavalerie.

O ramurä din aceastä familie se gäsea i in MoldovaIn prima jumétate a secoluluI nostru.

Despre origina si genealogia mai veche a familieI, aareI ortografie ar fi t Samurcasy» nu putem sti _nimic.In armele lor ail un samur.

www.dacoromanica.ro

Page 614: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

SUTZU

Origina familiell e fanariotà §i veche din Epir, de undepe timpul lui Mahomed II, acest Sultan ar fi indemnatpe únele familiI din provincie, printre carl se afla i Sutu,sä se stabileasca la Constantinopol, danduli-se oare-carTprivilegil.

Un scriitor francez Du Verdier, vorbind de biblioteciledin timpul ski la Constantinopol, dice ca un ION SuTuavea o bogatà colectiune de manuscrise. (la 1585).

Numele primitiv al familiei, pare a fi acel de DRACOprin acesta sunt chiar den umiti in decrete imperiale turce§cf0 in timpurI mai noI. Dupé Byzantios, autorul unei lu-cfari asupra Constantinop. : (Sutu ar ven de la SO IMJIsaü impärtitor al apelor orasului"», de oare-ce unul dintre'mo0i: lor implinise aceastä functiune.

DIAMANTAKIS SUTU, trunchiul actualef familiI, trilia pe lafinele secolului XVII i avea 2 fir, anume pe : DUMITRA$CUSutu, care a fost mare comis in 1739, mai mic ca frateleski, 0 tfárá copil ; 0 pe

CONSTANTIN DRA CO SUTU, mare Spätar i capukehaiasaú trimes la Constantinopol, in anul 1711.

Fu numit vel logora in anul 1738; fiind insurat Cu MariaRosetti, Cu care avu 4 copii :

1. ALEXANDRU SUTU, mare Cartofilax i biv-vel-sluger,spandurat in 1759 de poarta easel prin ordinul mareluiVizir, pentru cá impedicase ca done' servitoare sá deviesilit musulmane. Se casatorise cu Tarsia, fica lui NicolaeMavrocordat mare Ban, si avu 3 bgefil:

GEORGE SUTU qis SÉLBATICUL, in 1783 mare clucer, in-

www.dacoromanica.ro

Page 615: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

573

surat Cu o Sulgiaroglu avu fil: pe CONSTANTIN vel Hat-man, casatorit eu Eufrosina Calimaki; DUMITRU, de lacare urmasI In Grecia, i ALEXANDRD (idem).

CONSTANTIN VEL SPkTAR liS Costächitä saú tImeros alvdoilea fig al luI Alexandru, avu 3 El, fdrä posteritate.

2. Fiul al doilea al CapukehaeI Constantin Draco, ereaNICOLAE SUTU, MARE ILOGOFET, apoI v. ,postelnic i Capu-kehaia la Poartd. In 1768 mare Dragoman al PorteI, de-capitat In anul urmator, banuit cá favorizase insurectiadin Peloponez de coniventä Cu RusiI. Casatorit cu o Hri-soscolen, din care avu 8 copiI. MaI insemnati din el, suntAlexandru si George gis Dragomanaki :

Pr. ALEXANDRU SUTU-VODA n. 1750, mare Dragomanal PorteI, In 1779. Principe al Moldovei 1800-1802; luamare parte la evenimentele revolutiuneI grecestl i sprijinieteria. In 1802, dupé fuga unchiuluI sél, fu numit timp de3 lunl i Domn al Valachiel. Casatorit Cu Eufrosina Cali-maki, muri la 18 Ian. 1821, läsand copil pe :

NICOLAE SUTU vel Logofét, nascut la 1799 Constantinop.refugiai 1821 In Ardeal. Secretar de Stat sub administratialuI Kiselef, la intoarcerea in tara. In 1850 publicd statisticaMoldovel. Se casatori cu Caterina Cantacuzino - Pascanu,avand fin pe ALEXANDRU SuTu insurat cu Maria GhikaTrefest (copii NICOLAE SUTU inginer, cás. cu o Catargi,si Emm, inginer, cu o Iurasco) si pe Efrosina Caragea.

Tot ffi luI Alexandru V., v., sunt : Pr. SCARLAT n. 1808 t1887, general si inspector in armata Greceasch, (descen-denti In Grecia), frate cu DUMITRU, colonel in armata gre-ceasch, casatorit Cu Elisa Krupenski. In fine GRIGORE, totfrate Cu precedentiI n. 1776, casatorit cu Caterina Conaki.Insotitor al luI Voda ,Ypsilante, in campania din Moldova1821. Copii avu pe: ALEXANDRU, MIHAIL CAS. Cu 0 MOTUZi,NICOLAE Cds. cu Natalia Mavrocordat (fin GRIGORIE),GRIGORE casatorit CU Elena Sutu (are 2 bdef, CONSTANTIN§i GEORGE),

GEORGE SUTU DRAGOMANAKI, frate CU Alexandru

www.dacoromanica.ro

Page 616: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 574 -

fiul lul Nicolae mare logofét. Cu Caterina Mavrocordatavu copil pe : ALEXANDRU, Camara§ sub domnia, lui Ale-xandru Sutu, unchiul séti ; ION MARE-AGA sub acelas domn,Cu descendentI in Grecia, si DUMITRU SuTu cams, Cu Ra-luca Mavrojeni (descend. In Grecia prin fii sél).

3. PRINCIPELE MIHAIL SuTu, n. Constantinopol 1730, mareDragoman al Portel Otomane in 1782, al 3-lea fig al luiConstantin Draco Capukehaia. Domn al ValachieI 1783-1785si 1791 - 92. Al Moldovel . intre 1793 - 1795. In anul 1801fu numit din noil la tronul Valachiei, dar trebui in curéndsa fuga. in Transilvania, unde muri la 1802. Cäsatorit caSevasta Calimaki flea luI loan Voda., cu care avu 3 filadicä : a. ION SUTZU, mare spatar, la 1784. b. ALEXANDRU

SuTu mare DRAGOMAN al Porte. in 1802, decapitat 1807ca plecat spre politica francesa. Ca.satorit cu Maria ficapostelnicului Lapati, a avut liii pe: CONST-kNTIN Sutil, mi-nistru de finance in Valachia 1856, ins. cu Sevasta Ghika,al cäruI 3 copil sunt: MICHAIL SUTZU, numismat distins,publicist, etc., Smaranda Lahovary si Zoe Paciurea.

c. GRIGORE SUTU, fiul lui MihaI \Todd I, care traia Incala 1821, avu 3 bdeti cu Sevasta Dudeasca, din cari:

- MIHAIL SuTu Voda", n. C-tinopol 1784, secretar al Dra-gomanuluI Caragea in 1812, mare Dragoman al PorteI in1817, Principe domn al ValachieI in 1818-1821. In 1821trebui sa se refugieze in Basarabia, in urma revolte gre-cestI a lui Ipsilante, pe care '1 ajutase cu armata térilsi Cu banI. Arestat in Austria, fu inchis timp de 4 anI laGoritz. Intors in Grecia, fu trimes ministru plenipotentiarla Paris si apoI la Petersburg. In 1839 fu numit consilierde Stat in Grecia. t Atena 1864. Casatorit cu RuxandaCaragea avu 4 baetf: pe IOAN, Grigore, GEORGE SUTU, in-surat Cu Elena Sturza, de la care avu copii pe: GEORGE,oficer de cavalerie, n. 1862; si 3 fete. si CONSTANTIN,f. capitan in marima Greacd, casator. cu o Mihaiescu, a-valid de fai pe JEAN SUtZU, inginer, si sapte fice maritate.

- POSTELNICUL CONST. Sow, frate cu. Mihai Voda din1821, insurat Cu Ruxanda Racovitd, a avut pe : PR. GRI-

www.dacoromanica.ro

Page 617: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 575 -

GORE SUTU, senator etc. si fost pretendent la tronul Ro-mâniel t la 1892. Insurat cu Irena Hagi-Moscu ; t 1894fail copiI.

- NICOLAE SUTZU, n. 1799 frate cu Mihaf Vodà si cuConstantin, fost Capukehaia la Constantinopol, fost ministry,t 1871. Avu de copiI pe : ALEX. SUTZU, cAsätorit cu Maria.Obedeanu (având un fiti GRIGORIE si 3 fete) ; OTFloNSUTZU, insurat cu Constanta Con duratu, avAnd 6 copif :.NICOLAE Othon Sutzu, n. 1858 (flU Ion), STEFAN IL 1860!DUMITRU, GEORGE, oficer de cavalerie, VLADIMIR, qi Elena ;

Elisa Cäsät. cu Scarlat Ghika ; si Anna Sutzu.4, Din al 4-lea fiil al luí Capukehaia Constantin2 enume

DUMITRU, fost comis t 1820, se trage o altá ramurd, ac-tuald in Grecia.

Armoril : o stea Cu 5 raze si In quartierul opus un po-rumbel alb ; caff se incartiereazd si cu arinele Orel.

www.dacoromanica.ro

Page 618: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

VLASTO

Familie de veche origina byzantind, care in tara se ivesteintSiii in Moldova, in secolul XVII.

In Constantinopol, Vlasto sunt cunoscuti de mult princronice, inca din evul medal. Un VLASTO, avea o fleaMaria, care tinea pe Isaac Cantacuzino, prostator, la 1464.-7NICOLAS VLASTOS, tipäri cn cheltuiala sa la Venezzia, ma-rele etimologic, la 8 Ellie_ 1499: «aux frais du noble etrespectable personne Messire N. Ylastos, crétois...» (Legrand.Bibl. Hélénique, t. I, CXXVI).

In tara romaneasca se vorbeste intaiil de un VLASTO,pe a carui fata o tinea in casatorie Domnul George Ghica I.(1660 - 4).

Vlasto vel postelnic, pe care'l gasim in divanul de boeffal luÌ Constantin Duca, dupa 1691, dupà." cum arata cro-nicarul Neculce, e acelas ION VLASTO, care la 1701 tot caPOSTELNIC- al Moldove, fu trimes impreunä, cu Nicolae Do-niel, sol la Tarigrad, Cu plangere contra lui Brancoveanucarel atragea boeriI, oprindu'i pe langa sine.

In divanul Valachiei la 1717, se afla DUMITRACHE VLASTOmare Postelnic sub Mavrocordat.

ANDRONACHE VLASTO, COMIS mare in Moldova, erea CUM-natul domnuluI Grigore Ghica W. El «tinea pe sora dom-nuluI, Marioara, si'l fà.'cuse comis mare din Tarigrad (in1727), iar pe urma la anul fäcut paharnic mare....».(Cron. luI Amiras, III, 157).

GRIGORE VLASTO, consilier imperial al Banatuldifost mare serdar-, cum 11 citeaza. la 1718 (12 Aug.) scri-soarea lui Tige catre Steinville, in lista boerilor din Oltenia:

www.dacoromanica.ro

Page 619: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

577

tgrosz serdar Vlasto». (Hurmuzache IV, 242). Grigore Vlastofu creat Baron al Austrief, prin titlul conferit de Carol VI.Avu de sotie pe Map, (-1- la Sibiú in 1740) fica luíban Voda Cantacuzino, si de la ea o fica : Maria, maritata cupaharnicul Const. Cantacuzino-Pascanu. Acest boer se bu-cura de o mare trecere la curtea DomnilQr din timpulPare (?) cá fiul sétl a fost :

ARAPAKI VLASTO, mare spatar, care la venirea in domniea 1111' Const. W. Racovitza., fu pus in fiare i trimes laConstantinopol, impreunä cu doi fratI Manu: ManoleIordache, i alti boerI Greci": Misolu, etc., fiind-ca reclama-sera Tará drept pe Mavrocordat, care cu toate astea fusurghiunit la randul

Prin divanurile domnilor fan arioti, mal sunt Inca alt1Vlasto, inrudif u ceI de mat sus. Er s8 trag din acelasItrunchiii comun, si gdsim urmasI din aceasta familie, inacelas timp In ambele OH. In Moldova n'ail mal rémas.

Asta-c,11 In Valachia sunt urmasi ai acesteI familif, dincarI: D-na VLASTO, la Crajova, etc....

www.dacoromanica.ro

Page 620: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

ARGYROPOLO

Ducange citeaza aceastd familie imperialä a Byzantului.La 840, LEON ARGYR, strémosul acestel familiI, a fondat oinanästire In Capadocia, si tot el comanda apoI expeditiacontra Paulicianilor. O multime de urmasI ai luI, se ilus-trara In evul medal :

ROMAN ,III deveni impérat al Constantinopolei la 1028.La 1500, strémosil familii actuale se stabilisera la Salonic.Tin membru al familia rémasa In Grecia, trecu la InceputulatestuI veac In tara ; anume LUCA Argyropol, cumnatul luïMoruzi (av6nd fiú pe EMANUEL, fost ministru), i frateleGEORGE, mare Ban, caimacam la 1812, insurat cu fata1111 Caragea (un fiti si 2 fete), din carI actualii. AzI :PE-RIPLE7 CESAR ARGYROPOL, etc....

PALEOLOGU

Familia Paleologu, din care gäsim boeff In tard, In se-colul trecut, descinde cum se pare, din vechea si ilustra familiebyzantind a Paleologilor, de origina italieneasca., si care a{Tat maI multI imperatorI i oamenI marf ConstantinopoleI.

Probabil din acestia email : DIMITRAKI PALEOLOGU, pos-telniC mare sub Const. V. v., Movilä al MoldoveI, de la careprimeste In danie satul Vinétoril din Neamtzu la anul 1608(Octombre). Sotia sa erea Maricuta tmétusa domneasca»,care neavênd urmasI de la clAnsul, a donat acea mosie111-reI Neamtzu.

La 1739, In Valachia un PALEOLOGU erea armas mare.Actuall descendentl : GRIGORE Paleologu, etc

www.dacoromanica.ro

Page 621: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

579

PERTICARI

Origina acestef familil e italiana, 0 se aflä in tara depe la 1750. La 1783 erea ispravnic al judetului Muscel,boerul Pitar DUMITRACHE PERDICARU. La 1783 - 84, ecitat MIHALACHE PERDICAR, biv-treti postelnic. (Ureche.

A ctualI : Colon elul IOAN PERTICARI, cäsatorit cu ElenaDavila ; MIHAIL 0 CONSTANTIN Perticari, etc.

PLAG-INOFamilie de origina greacä, venita LAE in Moldova la

inceputul secoluluf. Pe atuncI Postelnicul Du-MITRU PLAGINO, insurat cu fata vorniculuI Ghika ;Post CoNsTANTIN Plagino, ginerele luI Alexandru Vod5.Moruzi.

El" se inrudira cu mat multe familiI insemnate.NicolaeGhika-Comane0I tinu pe Catinca Plagino. Paharni-cul ALEXANDRU PLAGINO erea insurat Cu Alexandrina Stir-bey, avand 2 copii : Alexandru (actual) §i Elena.

Pr. Constantin Ghika s'a casatorit Cu Zoe Plagino, etc.AzI : CONSTANTIN, ALEXANDRU, senator.

RETORIDIMarele VORNIC PETRACHE RETORID, se afla CU acest titlu

In divanul ValachieI, in primil anI al acestuI seco!, precumla 1808 ca biv-mare vornic. Insurat cu Marghioala Mosco,avu fit pe : ALEXANDRU Retoridi, insurat cu Zoe Formac,care e tatäl a doI fil:

PETRE RETORIDI, fost major de cavalerie, insurat cu ZoeCretzianu IoAN RETORIDI, f. magistrat, cask. cu AnaLenq (div).

Aceasta familie e venita i stabilita in tara, Cu unul dindomniI fériI de la sfar0tul secolulul XVIII.

www.dacoromanica.ro

Page 622: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 580 -

VENTURA

Familie din Moldova, de originä Greacd-fanariotä. Trun-chiul el este : CO'NSTANTIN VENTURA mare Dragoman alForth' otomane, decapitat la Constantinopol in anul 1731,din ordinul mareluI Vizir, pentru aflarea unor scrisori com-promitétoare cä.tre Pr. Mihai Racovitzä (xenopol, v, 67).Urma§ii acestuia stabilindu-se in tarà in secolul trecut, in-talnim la 13 Aug. 1785 pe NICOLAE VENTURA, Loner inMoldova. Familia are mal multi representanti actuall,inrudindu-se in secolul trecut i al nostru Cu mal multedin familiile marl ale Moldovei.

Alte familii de origin6 stréinä, sunt : Conduratu.Sehitta, byzantind, in tail de la 1800. Vlahutzi,Vilarà, seco!. XIX, byzantinä.- Vogoride, fost caimacamal téril.

www.dacoromanica.ro

Page 623: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FAMILII NOBILE ROMANEDIN

UNGARIA--......... .

40

www.dacoromanica.ro

Page 624: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

FAMILII DIN UNGARIAPRINCIPALI NOBILÌ ROMIN1 CARI AU AVUT UN poi, ISTORIC

Balk de Maramures. Voevozi §i Duci (Ballya delood). Ilustra familie a Voevozilor de Maramures, din neamulcdror urmaii intemeetorii Moldovei. Un BOGDAN prin secolulXIV, Voev. de Maramures, avu fiii pe DRAGOS, legendarul fon-dator al statului Moldovean (1342), asupra cdruia inca existdconfusie. Fiul SéCI SAS VODA, domni dupa ddnsul in Moldova;dar fiul acestuia: BALC e inleturat de la tron, de o rudenie alor, BOGDAN VODÀ (1348 - 65), care isi intinse stapAnirea pesteo mare parte din Moldova. Fiul lui Bo'gdan LATcu Vodd,-domni 1365 - 75, avAnd o ficd Anastasia, sotia lui Roman Voda.Musat, prin care se aliard ast-fel ambele familii,

Invinsul ALK, flul 1111 Bogdan, avu in schimb de la regeleUngariei, domeniile deposedatului Bogdan : Kuhnia (documentdin 1360), precum si Voevodatul Maramuresul. FratiI luI Balc.ereati DRAG Mester §i ION, comitele Secuilor. RamuraDrag se stinse pe la sfdrsitul sec. XVII, dupä ce urmase ast--fel: George Dragfy, 1421; Nicolae ; BARTOLOMEU DRAGFY, Voe-vodul Ardéalului. (1495 - 98); Ion ; Gaspar 1542, si fiii :

George si Ion.Fiul lui Balk, SANDRIN, 1430, avu de fit1 pe IoN, tatal Voevo-

dului Mihail, 1454.De la acesta in jos, familia se numi Ballyade Jood. La 1548 trdia din urmasil luI Balk, Voevodul LA-_DISLAU Balya de Iood.

Ban de Losonz(Banff), asta-di insemnatd familie de mag-natl ungarI. Origina veche e dedusd de la romanul Tar-

apoi de la TURTUM (900 p. cr). Sandrin Valachusdin Amlas, a.§tigase de la regele Sigismuud donatiune pestesatele Alsti-Közeps5 si Felsö-Ftild, apartinätoare de castelul

www.dacoromanica.ro

Page 625: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

584

Almas; dar fiind omorit de MI lui Elia de Tamesfalva i ne-avélid urmasi, la 1425 Sigismund conferi acele sate lui STEFAN

LADISLAU BAN DE LOSONZ3 vechiii neam feodal. (Azi famil.Banffi).

Bornemisza i (Teleky). Familie intinsa de magnatiungurI, de origine romana. Dupä nume pare a fi de vecheorigina italiana. A jucat un mare rol in secolul XVII. La 1735,IANos a avut titlul de Baron, si de la el incepe familia un-gafa. La 1510 traia un Bornemisza. La 1541 fu-omorit BALTA-ZAR B., la 1600 ISTVAN. - PAL BORNEMISZA a- avut de ficá peANA, supla PrincipeluI Mihail Appafy (la 1653). etc.

CaThani (de Waad), primeste impreuna Cu Borcea intärirealui Mircea din 1417. In Ardeal sunt satele Calian (unul roma:nesc, cel-alt ungar). Generalul austriac CALMAN', la 1848 ajucat un rol insemnat.

Csdki. Familie comtala maghiarä de origina romana.Re-gele STEFAN la 1268, face cavaleti pe 3 frati din Bihor, dincarl descind ramuri romane i maghiare. Ast-fel sunt comitade Csaki: LADISLAO de Peleska la 1366; apoi LADisr.At VOE-VODUL Ardealului la 1437. Cancelarul luI Zapolia: MIHAIL DECSAKI (1569) e numit de un cronicar eValach». Familia sedistinge de cea maghiara a comtilor de CHAKI, care descin&din Szaboly, companion luI Arpad, an. 900.

Corvin de Hunyade. Ilustrá familie, despre a carel' ori-gina se stie ca erea romanà inrudita cu ramura Basarabi-lor Danesti in Valachia, avênd origina comuna Cu Corbenii.(v. Ureche iCorbeatiu).

SERBAN nobil Valacho fiul lui Butu, avu de al pe Voicu,Mogo § Radu, carI capatara donatiune noua in 1378 si 1437,peste mal multe orase. Faimosul IANCU CORVIN DE HUNYADall lUi Voicu, la 1439 erea impreund cu fratele sét1 ION musroa.«Bani de Severin», avénd nol domenii de la Rege in 1440.

Mama sa erea Elisabeta Morosina. Barbat strèlucit pe tim-pul séti, foarte viteaz, conduse afacerile UngarieL ApusuInumea «le chevalier blanc de Valachie».El se intitula «Voivod'Ardealului, Ban al SevrinuluI, capitan al Belgradului, Vicar

www.dacoromanica.ro

Page 626: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

585

al regatului.., apoi guvernatorul Ungariei», comte de Bistritzaetc. In 1444 a perdut cu regele sed Vladislav, bätalia de 14Vara, i apol prins de Vlad Tepes, cu care erea dusman.Iancu de Hunyad, incárcat de glorie, muri lasand 2 fii :

LADISLAS, decapitat in 1457 la Buda, din ordinul regeluI La-dislas ;iar MATIAS CORVIN a fost unul din cei mal marl REGIai UngarieI (1458 - 90) ; despre care se zicea cand a murit :«a murit Matias, s'a dus dreptatea din tarä !» El avu cu odama Sileziana din Breslau, un fiti natural IoAN, ilustru magnat.Neamul lui se stinse prin fml acestuia, CHRISTOPH (1506), sisora sa Elisa. Surorile lui Iancu C. de . Hunyade aü fost:MARIA sotia lul Manjila de Arges, fiul lul Dan Vodä, din carese trägea NICOLAE OLtann,, primatul Ungariel; CLARA a lniPongratz de Dengebz, i ELISABETA Szekely.

Scutul familiel coprindea un ccirb Cu inel in cioc, la carese adaose un letl, i erea o amintire a descedentel lor din fa-milia romana CORVINUS. Regele Matias numea pe regiI Bul-gariei : «Atavos suos».

Asta-zi sunt comtiI ungari: HUNYADE DE KETHELY, probabildin aceiasi origina, avênd aceleasl arme, si a caror genealogiese urca in sec. XVI. Exista i in Transilvania urinal aIramurilor de Hunyade (?).

Déak DE DRA,GOMERFALVA, in Marmores. Exista chartä con-firmatoare din 1454. La 1487, ..'TEFAN DEAR de Dragomer-Talva erea martor la introducerea In posesia a unor *nobill., etc.

Dolha (de).Se trage din STANISLAV II, fitil 112li IOAN (1346)

nepot 1111 STANISLAU I, (1324). 2 acte importante pe po-sesiune dateazä din 1450, cu multI nobili martorI. EMANUEL

de Dolha traia in sec. XVI Szansilo I de DOLHA, (1324) aavut flU pe ION, din care 4 feciorI: Stanislad II de Dolha, Ionde Leorgyan, Petre de Sajo §i Georgiù Porkolab, capr apatru diferite familia.

Fiath (de Eormenyes). Familie insemnata de magnatl in Un-gana, de origina románä. Stremosul acestei fam. traia la 1428:ION BOGDAN de Eormenyes; iar la 1452, FIATH de Eormeniescu posesie de domenil, etc.

www.dacoromanica.ro

Page 627: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

586

Heem de Remethe. Familie feodala stinsa, probabil deorigina romana, dupä altif ungara. La 1344 BACAN Knézul.La 1371, BENEDICT HEEM erea Comite si Castelan de Temesvar.IoN zis «Vitez Kalay» a fost Ban al Severinuluf, 1550.

Herzenyi de Herszeni. Familie caboritoare din UGRINComitele (?) la 1290. Dupä unif s'ar trage dintr'o familie boe-.reasca din Valachia. Acte nof cu confinnd.ti de domenii din1556 de la Stef. Maylath, luf MATEI i MARCU, asupra satulufHerseni din Fogora§; din noù la 1620. Numeroasa, in Herse ni.

Kende de Malomviz, familie insemnate din veacul XIV,de origina iornana descinzand din Knézul Stroia, dupädinteun duce maghiar. Contimporanif if numesc insa «nobilesvalachip. La 1404 un KÉNDE, ja domenif in posesie, etc.

Numirea romanesca e: KANDESCU. Un MIHAI Cand. zis «Fi-cior» pe la 1350, inrudit Cu cei diii Valachia.Din ea derirväcomtif maghiarf Kendeffi KENDERESSY). (v. Candescu).

Macskas (MurNoxt §i). Familie veche, azI intre magnatifungurf. STEFAN DE MUTNOR Cu IUGA §i BOGDAN la 1392 e-reaa Knezi recunoscutf de rege. La 1370 din non*, KnezilRoman §i Ladislo.Trunclaul famil. e STRUZA OLARUL (sec. XIV)

Mailat (de Comana). Ilustrá familie, care pare a fi la o-rigina (sec. XII, XIII.), o ramura. din Voevoqii Basarabf.STE-FAN VODA MAJLAT domnea in Ardeal pe la 1300; la 1304 renoicetatea Fogoras.Dupa uniI, origina lor se urca la Alcus sefmaghiar (900); §i apoi urma§ul sèfi : Moinot saü MAILAT, 1131,etc. (Bonfinius); dar Nagy spune ca ereail Valachi. In Ungariasunt agf comp.' MAJLATH (Szekhely). O alta ramura romanasubsista' in Fogoras. Diplome din 1492 de la Vlad Voevod alValachiei, reconfirmate in 1579, Pe la 1503 era un MAJLATHde Comana, un altul apol la 1599.

Viteazul STEFAN MAILAT, Voevodul Ardealuluf. (1535-1540),résculandu-se in contra urma§uluf lui Zapolia ajutat de turci,§i sustinand pe tege, e prins prin inselaciune de Petru Rare§§i de Turci in Fagaras, si trimes la Constantinopol «unde '§ipetrecu restul nenorocitelor lile in inchisoareu celor 7 tur-nudo. (Istvanffi) la 1541. Sotia luI erea ANA de Nadásd, D6mnade Fagara§ intre 1540-56.

www.dacoromanica.ro

Page 628: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

587

Man de Sajo. (Man, ortografie din Emanuel). Descinde dinSZANISLO de Dolha (y. aceasta), al caruI fia IoAN la 1346, a a-vut 5 fil: Szanislo II de Dolha, Ion, PETRU DE SAJO, George(parcálab), Bogdan. Urma§ii lui Petru, exista in Rona, etc. Oramura : Man de Boerfalva, Cu diplome din 1631, 50, e derivatädintr'ânsa. In satul Boerenii....

Mocsonyi (de Feny) proprietari in Banat. Diploma de no-bilitate din 1798, lui Dem. Popovitz saù Mocsoni.

Moga (de Bucsum, etc). Familie Cu diplome vechi, §i dela Ana Nádásdi, sotia lui Stefan Majlat, in 1556. Inteun marefoc din 1525, aü ars multe documente ale lor. Confirmar' pos-terioare. Prin sec. XVII §i XVIII gäsim in tara', mal ales inMoldova, persoane cu numele de MOGA. (v. doc. Acad. 1660,1739, 1628).

Monea (de Venetzia .Also). Familie din satul Venetia dejos. Posedä diplome vechi de la domnii Valachiei. Conce-siunI inoite in 1630, 1689, 1700.Din 1728 a 1-dinas o inscriptiepe o piatrà in casa luI Ionascu Monea, facuta de acesta, §icare contine o genealogie incepênd de la 1185 i coprinqêndpana la ansul 12 generatiL Aceasta inscriptie, aqi Cu totuliligibilä, a fost descifratà de d. Ion Pu§caria. Ea incepe ast-fel:

träit GRIGORE cel I-ia, Venetianul, vistierul lui Negru-Voda(care ?) la anul 1185, din partea caruia a fost däruit cu 4 val,campuri, etc...» (urmeaza genealogia: «autentica monestica»).TONASCU MONEA, vicar general, cel care a scris aceastä schita,erea un om foarte invétat, dupä cum ne raportä contempo-ranii s'él (1720). (Veqi Columna lui Traian, III, 178). 0 multiinede acte §i diplome m. multor MONEA, sunt publicate de d. N.Densusianu. Scutul contine:' un corb cu cruce in gura, sailo aquila....

Misza de Comana (et Todoricza).Cunoscuta din secolulXVI.Diplome nol din sec. XVII: din 4 Iulie 1666 in Rad-noth, de la Ana Bornemisza.Origina familiet Misza pare afi str6inä Transilvaniel. GHEORGHE MISA de F. Comana §iNYAGOJ (Neagoe), ail act de imparteala din 1767, cu bo& deBerivoi, etc.In Comana de sus.

www.dacoromanica.ro

Page 629: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

588

Nopcea DE F. SILVA. Din evul medittIvAN de Szilvasla 1367, avu 3 fi: Dionis, MIHAi i Ladislait Din MihaT s'a nds-cut Nopc.4., de la care familia a luat numele. InruditT cu fa-milii ungare, sunt açil baronl. Act. Baronul LADISLAS,comite suprein al Hunied6ra Fil Francisc §i Alexie. (DinSilva).

Pencz (Penci) de Venetia. La 1584 §i 1590, MAN PENCZ deVenitze, asesor in judec.La 1597 hrisov de la Maria, fui MATE!PENCZ pentru o confirmare, in care se spune ca Pencz se tragedin familia MAILATH (v. mal: sus). Apoi la 1609, etc. Originaradin Vepetzia de jos.

Perdnyi. Dupä Nagy, deriva dé la un comes urbanus deDobos la 1292. Familie ilustra inruditä in sec. XIV cu Balcdin Marmures. La anul 1390, NICOLA PERENYI e BAN de Se-verin. La 1528, in timpul fiulul Principelui Zapolia, PETRE PERENYerea Voevod de Transilvania Adi sunt baronii si nobililPereny, din ramura ungara §i românä.

Pus,cariii (cavalerY de)., Familie care dupa trad4ie, ar fiemigrat din Maramures cu Drago § in Moldova, sub numelede InoA. Prin secol. XVII, o parte implicaV revoltä,fug-it in Transilvania, §i apoi la Bra§ov; anume fiii lui IUGA :VOICU, IUGA II §1 RADU. Acesta spre a nu fi prins de Turci seimpusca..Din cei-alti 2, se trag cele doué ramuri de adi. Inviatd, pr. altil : ION CAVALER DE PUSCARIU, scriitor i istoric,

Cu Stana Circa, are 4 61: ION, inginer; IuLar, jude ; Emm,doctor, §i Inut consul la Tanger.ILAnioN, frate Cu Ion, arhi-n-iandr. §i vicar.... etc.

Sinkai de Sinka. Orig. de la satul inca-Veche din li-nutul -Fogora§ §i cunoscut din sec. XVI, poate mal* veche. La1592, confirmare de drepturi de la Baltazar Batori. Transcrieredin 1598.ANDREÌ (pe la 1700) avu fiù pe IoAN; iar acesta :

Pantelimon, IoAn u, t in lupta la Larch 1795, si GHEORGHEINCAÌ cronicarul. Nascut in Samsud la 1754, studiá strélucit

in Roma §i Viena, concepand planul opere. sale. Lucrand me-red In bibliotecl, el marea monumentalal cronica. In 1809 lucramerea, fiind la Sinca, la comitii de Vass, carora le fusese pre-

www.dacoromanica.ro

Page 630: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

589

ceptor, de carI erea foarte iubit, la cari muri In 1816 invarsta de 62 anl; 3 anI dupa terminarea croniceI, pe care inultimiI tirnpi o purta In sac cu dansul, persecutat de 'censura

dupa o viatà sbuciumata.

Seracin de Szalas (Saräcin). Act din 1359. Diploma cudonatiune din 1457 cSaracenus» ; apoI acte din 1521, 1540, etc.Mal multe hrisoave si procese din sec. XIVXVIII. Familieveche din Banat, inrudita de aproape cu Basarabii. Deseen-dentI actua.11.

Stoica (de Stoicfalva). Veche familie baronala din Mar-mures. MIHAIL Stoica la 1465; un alt MIHALY, e trimesul1111 Mihal la Impèr. Rudolf 1599; LADISLAt (1677) respinge pel'atad, si are al' pe SIGMUND ANTON, episcop catolic In Tran-silvania 1749-59, care ia titlu de baron cu ceI 2 fratI aI :

Paul si Ludvic.

Tartza (Tartia de Sakalosfalva). Din 1435, act de la Ius-tina a lui Balc, posesiune luI Radu, din care descinde si fa-milia Radul. Acp in Sacalas. Diplome milit. din 1612 si 1666Cu arme, etc.

Ungur de Nddasd. Origina fam. in secol. XIV.Patentede noI donatiunI de la regele Ladislaú din 1457, luI UNGURsaú Ongur, nobil i Knez de Nadasd, pentru posesii. Idem din1458 de la Matias, lul IoN (fiul lul Petru) etc., care in urmaposesiilor sale propriI i pärintestl, avea 111 mosii i erea familiarlul Matias Corvin. Tata] s'étl Petru, erea fiul luI Ungur i fratecu NICOLAE, care ají posesii hereditare de la Iancu de Hu-nyad din 1439.

Unif zic ea' comT0 maghiarI NADASD descind din aceastá fa-rnilie, documentele lusa nu probeaza.

Urs de Margina. Familie cu diplome din 1557 de laBaltazar Batori, apol din 1657. Genealogie din 1777. La anul1437 traia un URSUL, fiU1 1111 TATUL DE MARGINENI, din care fa-milia descinde. Vechl granicerl la incep. secol.Colonelul aus-triac DAVID BARON URS de Margina, t 1897, s'a distins in rés-b6ele din urma ale Austriel, si in mod stralucit in bataliade la Lissa (1866).

www.dacoromanica.ro

Page 631: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

590

Vajdafalva (VAIDA-VOIVODENI) §i Csungaria.Din 1432,donatiune peste Voivodenl, de la Vlad Domnul Valachiei §i ducede Amlas §i Fägara§, 'data boerilor STEFAN §1. ROM. Confir-mare de la Francisc, 1793. Din ea deriva §i alte familiI.

Vancea SAtt VANCSUK DE APSA. Familie cu diploma de -laregele Sigismund din anul 1407. Bran§a §i Vlad de Apsa.Actuala in Vancsa de mijloc §i lapa.

Vulcan. Familie de origina valacha.--LDiplome ung. dinsecolul trecut. Vornicul VULCAN träia in tara româneasca (sec.XVII). Fiind contrar luI Vodä Serban Cantacuzen, acesta: (cpreVulcan in multe rándurI l'ají judecat arä de cuviintd, fiind-cavinà nu-1 afla, §i apoi l'afi trimes la Snagov, unde cu multemuncI ucis», 1679 (SincaI). Un frate sati flü al luI: Mi-HAIL Vulcan, de frica a fugit, stabilindu-se in Transilvania; iardin fiii sèl afi fost mal multe ramuri.

Vlad de Zelystye (Sili§te). Veche familie din Maramure§,din care o parte a emigrat cu Drago § in Moldova. Genealogiase urca la 1486; iar actele doumentale sunt din: 1486, 1487,1489, 1531, de la regele Ion, 1548 cu armele familiel; etc. Fa-milie destul de numeroasa, exista asII in Apsa K., in Czentea,Visso, etc.

Vec,II pentru acestea §i pentru toate cele-alte familil românedin Ungaria: I. cav. de Pu§carili, «Familiile nobile din Ar-dealo.(Sibili 1892).

www.dacoromanica.ro

Page 632: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

CHRONOLOGIA PRINCIPILOR VALAHIEI(Datele sunt acelea ale urcarei pe tron.)

Negru Vocla 1200. Radu Basaraba 1230. MihaI Latinul 1245,Barbat Basarab 1288. Dan 1298. Alexandru Bâsaraba 1310.NiColae 1363. Vladislav cel mare 1364. Radu Negru 1373. Dan1383. Mircea cel mare. 1386. Mihail (Mircea II) 1418. Dan II1420. Radu Ple§uvul 1425. Dan din nod 1427. Alexandru II1431. Vlad Dracul 1433. Dan III 1439. Vlad Dracul din nod1442. Dan III d. n. 1446. Vlad III 1452. Vlad Tepe§ 1456. Raducel frumos 1462. Laiot Basarab 1471. Vlad Tepe § iar 1476.Laiot iar 1477. Vlad Calugärul 1481. Radu cel Mare 1494. Mih-nea cel red 1508. Vlad VI 1510. Neagoe Basarab 1512. Teo-dosie 1521. Radu Cälugarul 1521. Radu de. la Afumati 1522.Vlad VII 1524. Radu din nod 1526. Moise 1529. Vlad VIII 1530.Vintilà de Slatina 1532. Radu VIII Paisie 1534. Petru I 1534.Radu din nod 1536. Mircea Ciobanul 1546. Patra§cu cel bun1554. Mircea din nou 1557. Petru Schiopul 1560. Alexandru III1567.. Mihnea H 1577. Petru Cercel 1583. Mihnea iar 1585. Ste-fan Surdul 1591. Alexandru IV 1592. Mihal. Viteazul 1593. Si-meon Movilä uzurpä 1601. Radu Serban Basarab 1601. RaduMihnea 1611. Alexandru Ilia§ 1616. Gavriel Movila 1618. RaduMihnea iar 1620. Alexandru Coconul 1623. Alexandru Ilia§ iar1627. Leon Tom§a 1629. MateI Basarab 1633. Constantin Ser-ban 1654. Mihnea III 1658. George Ghika 1660. Radu Leon1664. Autonie 1669. Grigore Ghika iar 1672. Duca 1674. ser-ban Cantacuzino 1678. C. Brancoveanu 1688. Stefan Cantacu-zino 1714. Nicolae Mavrocordat 1716. Mihai Racovitá 1730.Grigore Ghika 1733. C. Mavrocordat 1735. Racovita iar 1741.Mavrocordat iar 174-4. Grigore Ghika 1748. Mate Ghika 1752.Constantin Racovitá 1753. Mavrocordat iar 1756. Scarlat Ghika1758. Mavrocordat iar 1761. Racovita iar 1763. Stefan Raco-vita 1764. Scarlat Ghika iar 1765. Grigore Ghika 1768. Alex.YPsilanti 1769. Nicolae Caragea 1782. Mihal Sutzu 1783. Ma-vrogeny 1786. AustriacT 1788. MihaI Sutzu 1792. Moruzi 1793.Ypsilanti 1796. Hangeri 1797. Moruzi din nod 1799. Mihai Sutzuiar 1801. Alex. Sutzu 1802. C. Ypsilanti 1802. Ion Caragea1806. Sutzu din nod 1818. - Grigore Ghika 1822. Sub Ru§I1828. Alexandru Ghika 1834. Bibescu 1842. Stirbey 1848. Caima-cami 1856. Alexandru Cuza 1859. Carol I de Hohenzollern 1866.

www.dacoromanica.ro

Page 633: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

- 592 -

PRINCIPH MOLDOVEI

Bogdan 1349. Latco 1360. Iuga 11373. Petru Mu§at 1379.Roman 1391. Stefan 1394. Petru 1395. Roman II 1399. Iuga II1400. Alexandru cel Bun 1402. Ilie §i Stefan 1433. Stefan 1444.Roman III 1447. Petru III 1448. Bogdan 1451. Petru Aron 1451.Alexandru 1452. Aron din noil 1456. Stefan cel 'mare 1457.Bogdan III 1504. Stefan cel finer 1517. Petru Rare§ 1527. StefanLocustä. 1538. Alexandru Corné 1640. Rare§ iar 1541. Ilie 1546.Stefan 1551. Läpu§neanu 1553. Iacob Despota 1561. Toma 1563.Läpu§neanu iar 1564. Bogdan IV 1566. loan cel cumplit 1572.Petru Schiopul 1574. Iancu Sasu 1580. Petru iar 1682.. Arontiranul 1591. Résvan 1594. Eremia Movilä 1595. Mihaiti Viteazu1600. Eremia iar 1601. Simeon 1607. Constantin Movilà. 1607.Stefan Tom§a 1611. Alexandru 1615. Radu Mihnea 1616. Gra-zziani 1619. Ilia§ 1619. Tom§a. iar 1622. Radu Mihnea 1623.Miron Barnovski 1626. Alexandru Coconu 1629. Moise 1630.Ilia§ din non 1631. Moise Movilä iar 1633. Vasile Lupul 1634.Gheorghe Stefan 1643. George Ghika 1658. Stefan Lupu 1659.Dabija 1661. Duca 1666. Ilia§ 1666. Duca iar 1669. Petriceicu1672. Dumitra§cu 1674. Anton Rosetti 1676. Petriceicu 1684.Cantacuzino iar 1684. Cantemir 1685. Constantin Duca 1691.Antioh Cantemir 1696. Duca iar 1700. Mihaiii Racovitzä 1703.Antioh iar 1705. Racovitzd iar 1707. Mavrocordat 1710. Du-mitru Cantemir 1710. Mavrocordat iar 1711. Racovitzä 1716.Gligore Ghika 1727. Constantin Mavrocordat 1731. Ghika iar1735. Ion MavrOcordat 1741. Ghica din noù 1747. ConstantinMavroc. iar 1748. Constantin Racovitz5. 1749. Matel Ghika 1753.Racovitzd iar 1756. Scarlat Ghica 1757. Ion Calimaki 1758.Grigore 1761. Grigore Ghika 1764. Grigore Calimaki iar 1766.C. Mavrocordat iar 1769. Ocuparea Moldovel 1769. GrigoreGhika 1775. Constautin Moruzi 1777. Alexandru Mavrocordat1782. Mavrogheni 1786. Résboiti 1786. Alex. Moruzi 1792.Mihain Sutzu 1793. Alex. Callimaki 1795. Ypsilanti 1798. Alex.Sutzu 1800. Monizi din nod 1802. Résboiii 1806. Scarlat Ca-limaki 1812. Mihail Sutzu 1819. - Ion Sturdza 1822. Ru§ii 1828.Mihail Sturdza 1834. Grigore Ghika 1849. Caimacami 1856.Alexandru loan Cuza 1859. - Carol I de Hohenzolern 1866.

www.dacoromanica.ro

Page 634: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

TABLA ALFABETICA

Pagina

Bibliografie VExplicare IXCasa de Hohenzollern-Sig-

maringen' XIIntroducere XVPatniliile (cele cu o cruce t

sunt stinse)Abaza 1

Arapu 502Arbore '3

Argetoyanu 6Argyropol 578Asan 9Aslan 502Bábeanu 11

Bájescu 12Biláceanu 15Bálleanu 21t Balica '28Balotá 30Bals 33Bilteanu 508Bärbátescu 41Bärcänescu 44Bérsescu . 501t Basaraba (Principil) 46f Basotii 60Beldiman 63Bellu 531Bengescu 67Berendey . . . 71Bibescu (Princip.) . 73.

ragina

Blaremberg (de) 536Bogdan 77Boldur (Kostake) . 81Boteanu Sit Bou 506

Bozianu 604Brdescu 501Bräiloi 84Bráncoveanu (Principi) 90Bratasanu 95t Brezoianu 505Bucsanu 99Budisteanu 101

Buhus. . 102Buicescu 105

Bujoreanu 107Burghelea 605t Buzescu 110Cálinescu 116Callimaki (Princ ) 118Câmpineanu 122Cananoti 506

Candescu 127Cantacuzino (Principl). 180f Cantemir (Principp. 144Caramaléá 507

t Carjà 149Carp 151Carpenisanu 153Catargi 155Cazimir,. e 507

Ceaur 100

www.dacoromanica.ro

Page 635: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

594

I

IPagina

Greceanu 263-I. Häbä§escu 266Haralamb 516Hasdeu-Petriceicu 368Hrisoscoleo. 539Hrisoverghi 274Hurmuzachi 277-1- Hum 516Isvoranu 279Iura§cu 282Jianu (§i Cesianu) . 283Jora 285Ke§co 289Kogalniceanu 290Kostake (Boldur) . 292Kretzulescu 300Krupensky 306Lambrino 543Lahovary 641Lecca 310Lehlit 319Linche (de) 644Leordeanu 320Lerescu 517Locusteanu .. 323Lupu 325Magheru . 3261- Manescu 327Manu 548Mavrocordat (Princ.) 562Mavrogheny 5561- Mehedinteanu 331-I- Meri§anu 333Miclescu. . , 335Milcoveanu 517Millo 558Moruzi (Princ.).. . 560

563Mosco-F Moto c 318-F, Movilä (PrincipI) 310fMu§at (Principil).Nästurel. . .. , .

: :

. . a53Neculce .. ... , .418

Pagina

Cerchez - 163-I- Ciogolea 508-I- Ciorogärleanu 508Cocorescu 1651- Cojescu 509-f- Colceag 569Colfescu 510Comäneanu 168Conachi 170Contzescu 1731-. Corbeanu 174Cornescu 177Costescu 179Costin 180Cotescu 611Cetofeanu 186CrAsnaru 188Cretzianu 190Cuza (PrincipI) 192Dabija (Prin.) 198-I- Dedulescu 202Doicescu 512DonicI 204Dráguescu. . 511-F Drugänes GU 513Duca 513Dudescu 207Fälcoyanu 212Farca§anu 215Filipescu 2191- Fili§anu 224Filitti 536Flondor 226Florescu .. ... . . 230Forescu (Mogälde). . . 238Gane 514Gherghely 515Ghika (PrincipI) 238Glogoveanu 248Golan 251Golescu 253Golfineanu. 515Grädi§teanu 260

www.dacoromanica.ro

Page 636: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

695

Paginn

Särätzeanu. 429$6ulescu .. 523Sblera 433Scorlescu 523Sendrea 438Septilici 440Sion 443Slätineanu 445j. Socoteanu 524j. Spineanu 447Stärcea 449Stu-bey (Princ.) 450Strämbeanu 456Stroid 458Sturdza (Princ.). 462Sutzu (Pr.) 572Teutu 470j. Toma (Princ.) 474j. Topliceanu 524Tufeanu 526Urdäreanu 476Urecbe 479Vdcarescu 484Várnav 491Vèrzaru 493Ventura 580Vlädescu 495Vlädoyanu 498Vlasto 576Vultures cu 526Zätreanu 500Alte familii boere§ti . 527, 580Familiile nobile din Tran-

silvania 683Chronologia Domnilor . 591Tabla 593

Pagina

Negri 359Negruzzi 362Niculescu 364Nottara 565Obedeanu 366Odobescu 519Olanescu . 371Oteteliganu 378Päianu 382Pallady 383Paleolog-u 578Paräianu 386j. Pärscoveanu 390Perticari 579Pissoski 519Plagino 579Poenaro 392j. Popescu 396Präjescu 400Prej beanu 402Prisiceanu 403

Proroceanu 404Racottä 405Racovitzä 406Rallet 668Ra§canu 520Rates cu 520Razu 521Rio§anu 414Ritoridy 579Romanescu 521Rosetti 415Rucareami 622Rudeanu 425Säftoiii 522Sam urca q 570

www.dacoromanica.ro

Page 637: 37954057 Familiile Boeresti Romane Istoric Si Genealogie Dupe Isvoare Autentice Lecca

BIBLIOGRAFIE1.1

Oetay-George Loma. Istoria Tiganilor, 1897.Chateaubriand,Atala (traducere), 1897. Infinitul,Studiu astronomic-filosofic, 98.Cola-borare la Encyclopedia românä.Chanson de Roland (trad.) ineditd, etc.

Haralamb G. Leeea. Prima, versurI 1 vol.Secunda, versurIpremiate de Academie 1 vol." CincIpoeme, eflie popular& 1 v.Vemeiainddratnica, trad. In versurl. Casta-Diva, pies& premiatä. de Teatru, 1. v.Povestea unei regine, trad. in versuri1 y, Enoch Arden, traducere dinTennyson, 1 v. Jucatoril de cartI,pies& in 4 acte.

Gr. C. Conduratu. RelaOunile ériI -romaae§ti cu Ungaria,98, 1 vol.Drtipturile succ. ale soAululsupravie-tuitor.

Alex. A. Sturdza. Marcu Aurelia, J. v. in 8° (istorle) 1890.Les Facettes, (poeziI), 96. Elza (ro-man) 1891. In 18. , Oedirirege, traducere, cu istoria tragedieeline.Calatorie in jurul oddeI mele(Maistre) traducere.Werther, tradu-cere dupa Goethe.L'internel Clavier(poezil) 1896 in 4°. Vers Pau-del&(poem) br. in 4, 96.etc., etc.

Radu D. Rosetti. Sincere, poezii, J. vol. Din inimä,poeziI, 1 vol.Duioase, poezii, J. vol.Valurf, poezil, 1 vol. etc.

Iorgu Bals (-1- 1899 Septembre). Zallony, Despre Fanariot.I(traducere).

PRETUL: 10 LEI

www.dacoromanica.ro


Recommended