378 TEOLOGIE {I VIA}|...2018/12/19 · 380 TEOLOGIE {I VIA}| Dac\ modernismul era considerat ca...

$Page 1: 378 TEOLOGIE {I VIA}|...2018/12/19 · 380 TEOLOGIE {I VIA}| Dac\ modernismul era considerat ca rezulta t al Rena[terii [i ra]ionalismului post-cartezian [i al « epocii luminilor»,$
378 TEOLOGIE {I VIA}|

ATITUDINEA BISERICII ORTODOXE FA}| DE NOILE MI{C|RI RELIGIOASE

Pr. Dr. Ciprian Marius CLO{C|

1. Biserica — st=lpul [i temelia adev\rului

Conform `nv\]\turii de credin]\ ortodoxe, Biserica este institu]ie divino-uman\,ea fiind Trupul Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos1, M=ntuitorul lumii, jertfit peCruce pentru via]a [i eliberarea crea]iei din sferele distructive ale p\catului, pre-lungit `n istorie `n toate persoanele botezate `n Numele Sfintei Treimi.

P\catul, experien]\ meonic\ a unei false existen]e, distruge chipul lui Dumnezeudin om, dar [i din crea]ie, precum [i posibilitatea asem\n\rii omului cu DumnezeuCel ve[nic, [i la atingerea modului de existen]\ dup\ chipul sfin]ilor lui Dum-nezeu. ~n Sf=nta Evanghelie, M=ntuitorul Iisus Hristos ne `nva]\ c\ trebuie s\ fimdes\v=r[i]i precum Tat\l nostru Cel ceresc este (Mt. 5, 48), aspect concentrat `nexperien]a existen]ei Sale p\m=ntene, umane, [i reliefat `n via]a sfin]ilor BisericiiLui, a Sfin]ilor P\rin]i.

Biserica `[i are originea `n Iisus Hristos [i `n Jertfa Lui de pe Cruce, aspecte so-teriologice conturate din plin de Sfintele Evanghelii, dar [i de via]a Sfin]ilor Apos-toli. M=ntuitorul Iisus Hristos ne atrage aten]ia c\ Biserica `ntemeiat\ pe jertfaS=ngelui S\u nu va putea fi biruit\ nici de por]ile iadului. Lucru logic, deoarece Bise-rica este Trupul lui Hristos, El fiindu-i Capul, Providen]iatorul [i C\l\uzitorul `n is-torie. ~n asemenea condi]ii este de la sine `n]eles c\ Biserica este indestructibil\ontologic, istoric. E posibil ca `n cadrul vitregiilor istoriei ca ea s\ fie extins\ orilimitat\ numeric sau teritorial, `ns\ nu poate fi radiat\. ~ns\, siguran]a pe care ne-o confer\ viziunea profetic\ a M=ntuitorului, trebuie s\ dezvolte `n membrele tru-pului S\u datoria conserv\rii [i dezvolt\rii Bisericii prin p\strarea intact\ a dogmelorsau adev\rurilor de credin]\ revelate, a ceremonialului liturgic, care este, de altfel,teologia `n vers [i melodie sacr\.

Este de datoria fiec\rui membru al Bisericii s\ se constituie `n «piatr\ vie» la te-melia acesteia prin ortodoxie (dreapta credin]\) [i ortopraxie (fapte bune). Ortodoxia[i ortopraxia trebuie s\ fie pentru via]a fiec\rui cre[tin coordonatele centrale alevie]ii sale sacramentale, familiale [i sociale, adic\ o m\rturisire ne`ntrerupt\ a lui IisusHristos ca Fiul lui Dumnezeu Celui adev\rat [i ve[nic, ~ntrupat, Jertfit, ~nviat [i ~n\l]at

1 Ioan-Vasile Leb, Biserica ortodox\ [i societatea civil\, `n vol. Religia [i societateacivil\, vol. coordonat de Mircea Flonta, Hans Klaus Keul [i Jörn Rûsen, Editura Paralela 45,Bucure[ti, 2005, p. 117.

379TEOLOGIE {I SFIN}ENIE

pentru transfigurarea omului, `n special, [i a universului, `n general. M=ntuitorulIisus Hristos ne `nva]\ c\ lumea va recunoa[te c\ suntem ucenicii Lui dac\ vom aveadragoste unul c\tre altul, comandament reclamat perpetuu `n c=nt\rile [i rug\ciu-nile Bisericii: «…pe noi `n[ine [i unii pe al]ii [i toat\ via]a noastr\ lui Hristos Dum-nezeu s\ o d\m». Or, aceasta necesit\ o asumare deplin\ [i con[tient\ a misiunii pro-fetice a cre[tinului ortodox `n lume. El trebuie s\ descopere lumii necre[tine, dar[i cre[tinilor formali, misterul existen]ei pascale a Bisericii, `n spa]iul toleran]ei [imisiunii deopotriv\. Aceste dou\ dimensiuni nu sunt diametral opuse, ci trebuie jux-tapuse teleologic `n efortul teologic-eclesial [i social pentru o bun\ convie]uire atuturor na]iunilor [i religiilor. Desigur, principiul toleran]ei este expus continuu ris-curilor majore. Toleran]a, `n]eleas\ ca `ng\duire a manifest\rilor [i vie]ii celor del=ng\ tine, are limitele ei. Ea nu trebuie s\ `nsemne nici un moment permiterea `nc\l-c\rii ordinii morale, legale [i sociale. Aici, nuan]area trebuie detaliat\ deoarece tole-ran]a poate c\p\ta o cromatic\ prea permisiv\ adeseori. Adic\, nu se permite c\lcareaordinii sociale, dar este permis\, sub semnul toleran]ei, c\lcarea legilor dumneze-ie[ti, revelate natural [i supranatural. Prin extensiune, putem conchide c\ dac\ nueste permis\ `nc\lcarea legilor [i comandamentelor umane, cu at=t mai pu]in aporuncilor [i legilor divine. Fiind deci at=t de strict\ defini]ia de mai sus, apare`ns\[i toleran]a ca fiind inexistent\. ~n concluzie, ce poate `nsemna toleran]a pentrucre[tinul mileniului al III-lea? O stare de complacere pasiv\ `naintea manifest\-rilor necre[tine sau anticre[tine sub semnul respect\rii libert\]ii religioase a persoanei?Sau o implicare `n contracararea manifest\rilor nocive social? Putem s\ ne esca-mot\m dup\ respectarea legilor umane [i s\ ne eschiv\m de la cele divine? Sau s\`mplinim doar noi cre[tinii (ortodoc[i) legile [i poruncile divine `n spa]iul comu-nial eclesial [i social f\r\ a ne interesa de concep]iile [i convingerile religioase alealtor persoane?

~n cele ce urmeaz\ vom `ncerca s\ indic\m o seam\ de metode pe care trebuie[i poate s\ le aplice Biserica Ortodox\; care este atitudinea ei activ\ fa]\ de pro-blema noilor mi[c\ri religioase, ce reprezint\ Ortodoxia pentru viitorul na]iunii ro-m=ne [i al Bisericii; care este bagajul ontologic2, teologic, sacramental [i soteriologicpropus de aceasta; [i, `n sf=r[it, o serie de mijloace pe care trebuie s\ le depistezepentru a ajuta credincio[ii ortodoc[i s\ discearn\ cu maturitate [i `n]elepciune `ntrezestrea teologic\, [i m=ntuitoare `n mod real, a Bisericii [i panoplia «ofertelor dem=ntuire» propuse de mi[c\rile pseudo-religioase.

2. Biserica fa]\ `n fa]\ cu provoc\rile post-modernismului

Un teolog contemporan definea post-modernismul ca fiind modernismul fa]\ `nfa]\ cu sine `nsu[i3. Post-modernismul se instituie, deci, ca efect al modernismului.

2 H. Putnam, Ra]iune, adev\r [i istorie, trad. de Ionel Nari]a, Editura Tehnic\, Bucu-re[ti, 2005, p. 204.

3 Pr. Gh. Popa, Comuniune [i `nnoire spiritual\ `n contextul seculariz\rii lumii mo-derne, Editura Trinitas, Ia[i, 2000, p. 247.


Dac\ modernismul era considerat ca rezultat al Rena[terii [i ra]ionalismului post-cartezian [i al «epocii luminilor», `n schimb post-modernismul este urmarea incon-fundabil\ a modernismului.4

Rena[terea a[eza `n centrul universului pe om, `n deplin\tatea facult\]ilor salesomatice; omul carnal, tactil, expus `n toat\ grandoarea formelor sale voluptoase.Ra]ionalismul «erei luminilor» trece mai departe, centr=nd telosul cosmic `n jurulra]iunii pure, a ra]iunii separate de voin]a lui Dumnezeu.5 Omul pur-ra]ional numai avea nevoie de concepte [i defini]ii religioase, nu mai avea nevoie de dogme.Dogma `l `ncastra [i `l `ncorseta sub jugul represiv, antiprogresiv al unui eclesio-centrism perimat, expirat. A[adar, «omul luminilor» c\uta s\ se descopere pe sine`nsu[i `n spa]iul unui Univers tot mai mult considerat ca apar]in=ndu-i [i pe care`l putea defini [i redefini pur-ra]ional, f\r\ a implica `n nici un fel ideea existen]eilui Dumnezeu ca [i Creator «ex nihilo» al existen]ei.6 Ra]ionalismul dualist pre-tindea c\ omul trebuie s\ preia [i s\ conduc\ destinele cosmosului spre propriilescopuri, s\-[i aserveasc\ existen]a sporirii propriului confort [i bun\st\ri, chiar curiscul exil\rii lui Dumnezeu, `n sferele intangibile ale propriei ve[nicii, ca inexo-rabil\ [i implacabil\ capcan\ metafizic\. Refuzarea existen]ei lui Dumnezeu conducespre destr\marea dogmei cre[tine. De aceea, un filosof ca Nietzsche striga glo-rios `n Die fröhliche Wissenschaft ({tiin]a voioas\, 1882, &125): Dumnezeu amurit!… Nu sim]i]i mirosul le[ului S\u? Noi L-am omor=t!7 Era vorba, deci, de osordid\ constatare c\ Dumnezeu nu mai f\cea trebuin]\ spiritului ra]ionalist, ci eratot mai mult negat `ntr-o `ncercare de desfiin]are. Sistemul axiologic cre[tin era con-siderat unul al robiei [i umilin]ei. Cre[tinul era de fapt, prin smerenia la care erachemat, chipul sclavului umilit de st\p=nul nemilos.

Post-modernismul accentueaz\ [i mai mult ideile ateiste ale unui Marx, ale unuiEngels sau Nietzsche, prin filosofia existen]ialist\ a lui Sartre. Dac\ Immanuel Kantmai vorbea de argumentele existen]ei lui Dumnezeu, g=nditorul post-modernist nicinu mai este interesat de existen]a Acestuia. Expansiunea ra]iunii [i emanciparea eide sub tutela Bisericii vin pe un teren minu]ios preg\tit de filosofi ca J.J. Rousseausau A. Comte [.a. sub forma unui altruism care excludea mila [i compasiunea cre[tin\,

4 Cf. Daniel Bulzan, Tradi]ia apofatic\ [i post-modernismul: confluen]e [i divergen]e `nproblema limbajului, `n vol. Erezie [i Logos. Contribu]ii rom=no-britanice la o teologie apostmodernit\]ii, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996, pp.74-75: Postmodernismul r\m=neun fenomen al culturii contemporane `nc\ neevaluat `n `ntregime. R\m=ne de v\zut dac\ceea ce numim ast\zi postmodernism este `ntr-adev\r o ruptur\ major\ cu proiectul lu-minilor sau doar r\bufnirea nemul]umirilor fa]\ de tendin]a totalizant\ a modernis-mului, ori o expresie a pornirii moderne `mpotriva vechiului…

5 Wilhelm Diltey, Construc]ia lumii istorice `n [tiin]ele spiritului, trad. de V. Dr\-ghici, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 120.

6 Pr. conf. univ. dr. Gheorghe Petraru, Lumea, crea]ia lui Dumnezeu. Perspective biblice,teologico-patristice [i [tiin]ifice, Editura Trinitas, Ia[i, 2002, p. 64.

7 Christos Yanarras, Heidegger [i Areopagitul, trad. de N.{. Tana[oga, Editura Anastasia,Bucure[ti, 1996, pp. 37-40.


sentiment ce va declan[a reac]ia violent\ a lui Nietzsche la adresa cre[tinismului,dar [i considera]iile sordide ale lui Emil Cioran.

Biserica, `n general, [i Ortodoxia, `n particular, traverseaz\ `n contemporanei-tate una din cele mai grele perioade din istoria ei. Dac\ `n trecut se vorbea de Dum-nezeul cre[tin, existau aspre controverse, pe care Biserica le controla, greu, e drept,dar cu rigoare [i la timp, ast\zi ì vine din ce `n ce mai greu s\ fac\ acest lucru.Motiva]ia este c\ ast\zi a[a-zisul om religios nu este cre[tin, ci mai cur=nd anti-cre[tin. O revolt\ antihristic\ r\zbate din lucr\rile tot mai multor cercet\tori. Bise-rica este pus\ `n situa]ia absurd\ de a purta un r\zboi aspru, greu de controlat, cuun du[man nev\zut, mult mai bine `mpl\to[at, mai ramificat [i mai periculos ca `nvechime c=nd disputele se purtau `n jurul ereziilor hristologice, pnevmatologicesau mariologice. Ast\zi opozan]ii sunt total anticre[tini, urm\rind distrugerea [i ra-dierea cre[tinismului din istorie. Cauzele sunt multiple [i din ce `n ce mai greu decontabilizat.

Biserica are dificilul rol istoric de a face ceea ce Sfin]ii P\rin]i nu au fost pu[i `nsitua]ia de a face. Este vorba `n principal de problema tehnocra]iei [i a globalizarii,a mondializ\rii, a nivel\rii axiologice a lumii.

Dac\ P\rin]ii Bisericii nu aveau, `n general, dec=t probleme teologice de re-zolvat, [i pe care le-au rezolvat cu promptitudine la vremea lor, ast\zi suntemnevoi]i s\ ne repliem pe toat\ paleta cromatic\ a atacurilor anticre[tine. {i ne re-ferim aici la grup\rile ne(o)religioase, de inspira]ie indian\ [i asiatic\, la islamis-mul agresiv, la mi[c\rile anticre[tine din interiorul cre[tinismului, dar [i la gru-p\rile sectare [i parareligioase. Misiunea Bisericii `[i are dificultatea ei istoric\ [inecesit\ mult aplomb misionar [i tact pastoral. Lupi r\pitori au atacat [i vor atacaBiserica `ntotdeauna8, important este ca ierarhia bisericeasc\, slujitorii Bisericii, pre-cum [i credincio[ii ei s\ aplice cele mai bune metode [i mijloace de contracarare.

Exist\ voci care repro[eaz\ Bisericii tocmai lipsa de fermitate `n ap\rareadoctrinei ei [i c\ favorizeaz\ mila [i filantropia.9 Ar `ncetini, deci, procesul deproduc]ie al unei societ\]i tot mai mult axate pe consumism. Alte voci cred c\ Bise-rica este centrat\ prea tare `n apologetic\. ~n realitate, pozi]ia Bisericii ortodoxe esteuna de `ng\duin]\ [i toleran]\ sub semnul iubirii cre[tine [i a libert\]ii personale.Dar, este nevoie ca la multitudinea atacurilor care se revars\ din bel[ug asupra ei,s\ r\spund\ ca [i p=n\ acum tot cu iubire [i compasiune, relev=nd [i reiter=nd as-pectele pozitive din cadrul altor religii sau denomina]iuni cre[tine.

Ast\zi, `ns\[i necesitatea fiin]ei Bisericii este pus\ sub semnul `ntreb\rii de c\tresocietatea vestic\, [i chiar de o parte a celei rom=ne[ti. Se face abstrac]ie de necesi-tatea existen]ei eclesiale a omului contemporan. Aceasta `nseamn\ c\ o mare partea lumii actuale nu mai consider\ c\ e nevoie ca Dumnezeu [i Biserica Sa s\ fac\ partedin via]a ei.10 Omul contemporan este din ce `n ce mai tare dezr\d\cinat din Dumnezeu

8 N. Achimescu, Noile mi[c\ri religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 311. 9 Cf. Pr. prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos-Biseric\-Societate, Editura I.B.M. al

B.O.R., Bucure[ti, 1998, p. 43. 10 Arhim. Teofil Tia, Re`ncre[tinarea Europei? Teologia religiei `n pastorala [i misiologia

occidental\ contemporan\, Editura Re`ntregirea, Alba Iulia, 2003, p. 470.


din pricina propriilor angoase. P\rintele Dumitru Popescu `l nume[te pe omul de azica fiind «omul f\r\ r\d\cini».11

A[adar, este imperios necesar\ replierea slujitorilor [i credincio[ilor practican]iai Bisericii pentru ap\rarea [i conservarea adev\rurilor divine de credin]\. Pentru caBiserica s\ fie `n continuare peste veacuri farul luminos al credin]ei `n Iisus Hristos,Jertfit [i ~nviat pentru umanitate, trebuie s\ ]in\ cont de realit\]ile [i problemeleistorice actuale.

Teologia cre[tin\ trebuie s\ vin\ nu din perspectiva unui teologism pur- academic,lipsit de contactul cu realit\]ile naturale [i istorice, ci este stringent necesar ca me-sajul ei m\rturisitor fie un perpetuu apel c\tre voca]ia de cre[tin, de redescoperirea acesteia, acolo unde este cazul.12 Dialogul Bisericii trebuie purtat deopotriv\, `nspiritul iubirii lui Hristos pentru lume, at=t cu cei de confesiune cre[tin\, dar [i cu ne-cre[tinii. Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, de la Institutul Teologic Saint Serge din Paris,spunea: Suntem chema]i la dialog, pentru a m\rturisi, dar [i pentru a descopericeea ce este pozitiv la fra]ii no[trii, pentru a auzi `ntreb\rile ce ne sunt puse [ipentru ca prin intermediul lor s\ ajungem la o mai bun\ experin]\ a vie]iiDuhului `n Ortodoxie.13

Mai dificil este dialogul cu ateismul sau cu anticre[tinismul. Aceste conceptesunt de sorginte «satanic\»14, iar cei care le `mp\rt\[esc nu pot fi dec=t privi]i cu com-pasiune [i cu dorin]a de a-i re`ntoarce la originea divin\. Membri unor asemeneagrup\ri sau ideologii nefiind dec=t ni[te «fii risipitori» sedu[i, care au p\r\sitcasa p\rinteasc\ trebuie ajuta]i «s\-[i vin\ `n fire» pentru a descoperi «bra]elep\rinte[ti» ale Creatorului tuturor.

Sf=ntul Dionisie Areopagitul spunea c\ [i cei care fac r\ul pornesc din bine,`ns\ binele pe care `l cred ei bine este de fapt r\ul, pentru c\ au o fals\ perceperea ideii de bine. R\ul pleac\ din Bine, nu ca [i cum Binele ar fi izvorul r\ului, cipurcede din libertatea persoanei. Ceea ce i se pare celui care comite r\ul este totstarea de bine, el se simte bine `n r\ul produs. Astfel, compl\c=ndu-se liber `n stareade r\u, el tr\ie[te o pseudo-stare de bine. R\ul devine binele acelei persoane, toc-mai prin defectuoasa utilizare a propriei voin]e [i libert\]i, neconforme cu reve-la]ia divin\.15

11 Pr. prof. dr. D. Popescu, Omul f\r\ r\d\cini, Editura Nemira, Bucure[ti, 2001, p. 11.12 Gheorghios D. Mettalinos, Parohia – Hristos `n mijlocul nostru, trad. de pr. prof.

Ioan I. IC|, Editura Deisis, Sibiu, 2004, p. 175: Civiliza]ia ortodox\ este o civiliza]ie acomuniunii [i tov\r\[iei care se bazeaz\ pe cur\]ia inimii.

13 Pr. Prof. dr. B. Bobrinskoy, Taina Bisericii, trad. de V. Manea, Editura Patmos,Cluj-Napoca, 2002, p. 331.

14 Sf. Ap. Pavel avertiza: ~mbr\ca]i-v\ cu toat\ arm\tura lui Dumnezeu, ca s\ pute]i ]inepiept `mpotriva uneltirilor diavolului. C\ci noi n-avem de luptat `mpotriva c\rnii [i s=n-gelui, ci `mpotriva c\peteniilor, `mpotriva domniilor, `mpotriva st\p=nitorilor `ntune-ricului acestui veac, `mpotriva duhurilor r\ut\]ii… (Efeseni 6, 11-12).

15 Cf. Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numele divine, IV, 19 (`n vol. Despre numeledivine. Teologia mistic\, trad. de C. Iord\chescu [i Th. Simenschy, Editura InstitutuluiEuropean, Ia[i, 1996, p. 86).


Dialogul Bisericii trebuie extins la umanitatea plenar\, ce con]ine dimensiunilelumii actuale. Este vorba de dialogul teologiei ortodoxe cu teologia romano-cato-lic\ `n contextul ecumenismului local [i mondial, de asemenea cu teologiile protestante[i neoprotestante. To]i cei care ~l m\rturisesc pe Iisus Hristos ca Domn [i M=ntuitorunic au [ansa istoric\ [i eshatologic\ de a se reconcilia `n credin]a apostolic\, ceauna, dat\ Sfin]ilor Apostoli de M=ntuitorul Iisus Hristos, [i predat\ pe firul succe-siunii apostolice, prin [irul episcopilor [i preo]ilor, p=n\ `n zilele noastre. Apoi,ini]ierea unui dialog al Ortodoxiei cu noile mi[c\ri religioase trebuie apreciat doarde pe fundamentele unit\]ii esen]iale `n Iisus Hristos, `n Care suntem deplin resta-bili]i la starea de fii ai lui Dumnezeu celui ve[nic [i fra]i cu El, re`mprosp\ta]imereu la izvoarele Sf=ntului Duh. ~n fiecare om subzist\, `n diverse grade, chipullui Dumnezeu, nu este nevoie dec=t de imboldul l\untric, dar [i exterior, pentrua-l g\si pe Dumnezeu `n interiorul nostru, [i s\ redevenim fii ai S\i, dup\ cum ex-clama Fericitul Augustin: P\rinte, nu Te-a[ fi g\sit dac\ nu m-ai fi g\sit Tu `nt=i.Deci, posibilitatea credin]ei adev\rate exist\, r\m=ne doar la latitudinea Bisericiis\ descopere acele valen]e [i laten]e spirituale `n omul contemporan pentru a-l facedin nou s\ cread\ `n Dumnezeu, `ns\ este nevoie [i de maxima deschidere a aces-tuia de a-L cunoa[te pe Adev\ratul [i Singurul Dumnezeu. S\ con[tientizeze c\acolo sus Cineva `l iube[te [i c\ Acel Cineva este [i va fi prezent cu noi p=n\ lasf=r[itul veacurilor (Mt. 20, 28).

Biserica trebuie s\ `[i exercite menirea [i voca]ia sa dialogal\, pe toate planurileexisten]iale, fiind Biseric\ a Cuv=ntului celui Viu, ~ntrupat `n Omul [i DumnezeulIisus Hristos. E nevoie de re`mprosp\tarea dialogului teologiei cu [tiin]a, cu filo-sofia, cu politica, cu economia, cu societatea etc. Toate sectoarele trebuie cuprinse`ntr-o mare mi[care de anvergur\ care s\ antreneze to]i factorii responsabili ai Bise-ricii Ortodoxe, de la ierarhie [i p=n\ la ultimul credincios. ~nainte de toate trebuieref\cut dialogul teologiei ortodoxe patristice cu o parte a teologiei contemporaneapusene. {i ne referim aici `n special la teologia protestant\ care face abstrac]ie detradi]ia [i mo[tenirea patristic\. Viziunea teologic\ creatoare a P\rintelui DumitruSt\niloae este foarte relevant\ `n acest sens.16

Defini]ia [i `ndemnul «`napoi la P\rin]i»17, adic\ la izvoarele `nv\]\turii patris-tice, nu trebuie receptat\ ca pe o stare de conservatorism [i rigidism istoric, ci la con-[tientizarea faptului c\ ne asum\m identitatea noastr\ ortodox\, ne centr\m `nm\rturisitorii peste veacuri ai lui Iisus Hristos, iar m\rturia lor este [i m\rturia [i cre-din]a noastr\ `n istorie, garan]ie vie a trecutului m\rturisitor, dar [i a viitorului Bise-ricii lui Hristos. Cre[tinul lumii de azi trebuie s\ `[i asume `n mod conving\tor [i fermdemnitatea [i calitatea de cre[tin, `n cadrul preo]iei universale [i sacramentale.

Desigur, problematica teologic\ este destul de mult diferit\ de epoca patristic\,pentru c\ Biserica este nevoit\ s\ fac\ fa]\ unor probleme diverse, poate mai com-plicate ca ale trecutului. Dar, ancor=ndu-ne `n adev\rurile supranaturale revelate `nSf=nta Scriptur\, ̀ n Sf=nta Tradi]ie, ̀ n formul\rile de credin]\ ale Sinoadelor ecumenice

16 Cf. Pr. prof. dr. Ion Bria, Teologia ortodox\ `n Rom=nia contemporan\, EdituraTrinitas, Iasi, 2003, pp. 51-61.

17 Cf. Theodor Nikolaou, Teologie [i cultur\, Editura Limes, Cluj-Napoca, p. 25.


[i locale, `n `nv\]\tura Sfin]ilor P\rin]i, putem avea certitudinea c\ lucr\m ceea cetrebuie, f\r\ s\ ne abatem de la scopul existen]ei Bisericii: m=ntuirea sufletelor.18

Toate acestea trebuie valorificate `n `ntregimea poten]ialului lor, poten]ial care ezestrea bimilenar\ a Bisericii lui Hristos, str=ns legate de realit\]ile prezentului is-toric, cu con[tiin]a c\ ac]iunile noastre prezente [i viitoare trebuie s\ creeze o finalitateistoric\ conform\ cu prescrip]iile [i poruncile din Sf=nta Evanghelie.

Realit\]ile istorice contemporane, at=t de agitate [i schimb\toare de la o epoc\istoric\ la alta au, pe l=ng\ multe aspecte negative, [i aspectul pozitiv c\ nu permitBisericii s\ se cantoneze `ntr-o spiritualitate esoteric\, ci o oblig\ s\ ias\, f\r\ s\ aban-doneze, din carapacea liturgic\ [i s\ ac]ioneze `n plan apologetic, misionar, pastoral,cultural, social, filantropic etc. Numai printr-o abordare masiv\, dar programat\, cutact [i cu efort sacramental, ascetic [i social, Biserica se poate impune `naintea vici-situdinilor istorice pentru a se concentra spre ]elul final: ~mp\r\]ia [i ve[nicia luiDumnezeu.

Biserica nu este concentrat\ spre teluric, ci spre celest, ea nu crede `n ideolo-giile omene[ti, ci `n `nv\]\tura ve[nic\, m=ntuitoare a Capului ei, Iisus Hristos, darf\r\ s\ nege [i s\ fac\ abstac]ie de spa]iul istoric, politic [i social etc.

3. Biserica: inciden]\ istoric\ [i con[tiin]\ eshatologic\

3.1 Biserica [i politica

Biserica este m\rturia istoric\ a prezen]ei lui Dumnezeu-~ntrupat `n lume. Ea estenevoit\ de marile muta]ii [i prefaceri sociale s\ ia atitudine `mpotriva situa]iilor carecreeaz\ crize, destabiliz=nd sensul irenic al Bisericii.19 Desigur, atribu]iile lume[tiale Bisericii sunt foarte limitate, ea neput=nd s\ impun\ `naintea c=rmuitorilor vea-cului sau «`mp\r\]iei cezarului», dec=t legea lui Dumnezeu. Biserica nu este unlegiuitor lumesc, ci o corabie care poart\ spre limanul m=ntuirii pe cei care o do-resc drept c\l\uz\ [i `nv\]\toare. De aceea nici nu se poate implica foarte str=ns `nchestiunile ce o dep\[esc; dar de asemenea nu este permis nici conduc\torilor poli-tici s\ intervin\ `n bunul mers al misiunii Bisericii. ~n anumite epoci istorice Bi-serica a putut fi doar cel mult constr=ns\20, restr=ns\ `n spa]iul propriilor ziduri21,dar niciodat\ nu a putut fi eliminat\ de pe scena istoriei, pentru c\ lupt\torii`mpotriva Bisericii sunt lupt\tori `mpotriva lui Dumnezeu22.

18 Cf. Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chif\r, Teologie [i spiritualitate patristic\, EdituraTrinitas, Ia[i, 2002, p. 11: „~n mi[carea ecumenic\ se cere tot mai clar respectarea aces-tui element fundamental, care poate duce la refacerea unit\]ii cre[tine: respectarea univer-salit\]ii `nv\]\turilor Sfin]ilor P\rin]i al\turi de Sf=nta Scriptur\”.

19 Pr. prof. dr. Ion Bria, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, EdituraTrinitas, Ia[i, 1995, p. 85.

20 Ne referim aici la perioada persecu]iilor la care a fost supus\ Biserica primar\.21 Este vorba despre cei cincizeci de ani de comunism suferiti de blocul central-estic

al Europei.22 Cf. Eugen (Pr. Serafim) ROSE, Nihilismul – o filosofie luciferic\, trad. de Tatiana

Petrache, Editura Egumeni]a, Gala]i, 2004, p. 114.


Statul trebuie s\ ocroteasc\ manifest\rile de credin]\ ale tuturor cet\]enilor, iar`n cazul `n care acestea contravin regulilor, eticii, sau moralei cet\]ene[ti este ne-voie de legi care s\ anihileze lucr\rile destructive [i destabilizatoare. ~n acest sensne referim la grup\rile pseudoreligioase care atenteaz\ la integritatea [i s\n\tatea so-ciet\]ii respective. Istoria religiilor cunoa[te nenum\rate cazuri de false grup\ri reli-gioase, instituite sub comandamentul samavolnic [i tiranic al unor a[a numi]i liderireligio[i sau guru.23 Amintim numai cazul grup\rii Templul Popoarelor, sect\ sinu-ciga[\, sau secta davidienilor, denumit\ astfel de la numele `ntemeietorului ei DavidKoresh, grupare eliminat\ prin for]\ armat\, `n 1993, de c\re Biroul Federal de In-vestiga]ii al S.U.A. Asemenea manifest\ri pseudo- religioase au for]at statele `ncare s-au dezvoltat s\ ia m\suri extreme `mpotriva lor.

~n aceea[i categorie de periculozitate se pot integra [i sectele fundamentaliste is-lamice, wahabi]ii [i [ii]ii, care sub lozinca jihadului, sau r\zboiul sf=nt, destabilizeaz\multe ]\ri prin ac]iuni de gheril\ [i acte de terorism. De asemenea o grupare xe-nofob\ [i rasist\ este gruparea Ku Klux Klan care a creat [i creeaz\ probleme foartegrave `n Statele Unite, `ndemn=nd la terorizarea [i lin[area celor care au alt\ culoarea pielii, dec=t popula]ia alb\.

Toate aceste grup\ri se centreaz\ `n jurul liderului sau guru-ului, descentr=ndsocietatea, cre=nd grave probleme sociale etc.

~n atari condi]ii este necesar\ implicarea sferei politicului pentru restabilirea or-dinii cet\]ene[ti [i morale, a securit\]ii vie]ii celor care nu `mp\rt\[esc ideile [i doc-trinele ce se impun prin for]\ fizic\ sau psihologic\.

Dar, datoria zonei politice este de a veghea la bunul mers al societ\]ii civile, asi-gur=nd securitatea [i nepermi]=nd desf\[ur\rile violente de nici un fel, deci cu at=tmai pu]in ales cele instituite pe considerente religioase.

3.2 Biserica [i economia

~n Rom=nia anilor de dup\ 1989 s-a instaurat o grav\ criz\ economic\, a[a-numit\ de tranzi]ie, care a afectat [i activitatea Bisericii.

Dac\ ast\zi membrii unei na]iuni nu `mp\rt\[esc aceea[i religie este un act `n]elesprin prisma liberului arbitru [i prin libertatea de exprimare religioas\ care nu tre-buie `ngr\dit\ de nimeni [i `n nici un fel. Dar, membrii societ\]ii nu sunt `n tota-litate [i membrii Bisericii Ortodoxe. Ast\zi nu mai este valabil\ sintagma rom=n`nseamn\ ortodox, iar ortodox `nseamn\ rom=n. Cet\]enii ]\rii noastre sunt egali`n drepturi indiferent de originea etnic\ sau religioas\. Important\ este convie-]uirea armonioas\ `ntre fiii aceleia[i na]iuni, cu respectarea drepturilor fiec\ruia[i a op]iunii religioase. ~n acest sens trebuie `n]eles de la sine c\ prozelitismul tre-buie eliminat complet, aspect ne`n]eles de grup\rile sectare (bapti[ti, evangheli[ti; sau

23 Cf. Pr. prof. dr. Dumitru St\niloae, Pozi]ia d-lui Lucian Blaga fa]\ de Cre[tinism [iOrtodoxie, Sibiu, 1942, p. 39: Grup\rile de aderen]i cred nelimitat c\ religia lor nu ì`n[al\ [i realitatea divin\ exist\ [i este a[a cum li se propov\duie[te lor.


cazul Moldovei centrale unde se duce o ardent\ campanie de atragere la catolicismulmaghiar) sau neoreligioase, ca de exemplu mormonismul sau iehovismul.

Sunt binecunoscute din via]a pastoral\ a Bisericii Ortodoxe cazuri `n care uniimembrii ai Bisericii, ortodoc[i, au fost atra[i prin metode pecuniare c\tre confe-siuni protestante sau neoprotestante, profit=ndu-se de starea lor degradat\ din punctde vedere material, dar [i, `n special, degradat\ spiritual. Or, Ortodoxia nu a recursniciodat\ la asemenea metode [i mijloace de atragere a credincio[ilor altor confe-siuni [i culte, iar dac\ se `nregistreaz\ convertiri la Ortodoxie, acest lucru se petrecedin pura libertate de alegere a celui `n cauz\, ca mod autentic de cunoa[tere [i `n]e-legere liber\ a credin]ei cre[tin ortodoxe. N. Matsoukas spunea c\ …numai o minteexersat\ `n]elege tainele divine [i, av=nd o corect\ cunoa[tere a lui Dumnezeu,nu cade `n erori.24 De fapt, trecerile, de la Ortodoxie la grup\rile sectare sau la noilemi[c\ri religioase etc., sunt mult mai numeroase dec=t `n sens invers. Chestiuni axate`n jurul unei duble motiva]ii:

1. Cei ce p\r\sesc Ortodoxia o fac pentru c\ nu se reg\sesc `n ea [i nu au cunos-cut-o niciodat\, nu au avut o rela]ie sincer\, liber\ [i onest\ cu Iisus Hristos, nuau tr\it fiorul mistic liturgic [i sacramental al Bisericii Ortodoxe, nu [i-au `mpropriatniciodat\ dorul comuniunii liturgice eclesiale, nu au sim]it prezen]a lui Hristos `nsufletele lor.

2. Apoi, acelea[i persoane, nefiind proiectate `n nici un fel `n activitatea Bise-ricii, fie din dezinteres, fie din alte motive, este cert c\ sub tensiunea [i presiuneasocial\, moral\, psihologic\ au cedat mental, afl=nd refugiul `n bra]ele unei grup\ripseudo-religioase, sau sectare, care le oferea aparent siguran]a de care aveau nevoie.~n aceea[i categorie poate fi inclus\ [i problematica p\turii sociale ultime, din ce `nce mai pauper\. Condi]iile vitrege de trai, lipsurile, bolile, fac s\ se opacizeze pu-]ina credin]\ din asemenea persoane [i s\ cad\ prad\ «ofertelor» de m=ntuirepropuse, al\turi de tenta]ii materiale, de grup\rile neoreligioase.

Ignoran]a25 [i, `n sine, germenii atavici ai deregl\rii religioase, precum [i ajun-gerea, stimulat\, la un nivel de con[tiin]\ «nou»26 sunt cauzele cele mai impor-tante ale apostazierii. Asist\m, astfel, la una dintre cele mai bizare forme de pro-zelitism. De fapt nu se produce o apostaziere pur-[i-simplu, pentru c\ persoanacare ader\ la una din formele noi de religiozitate, propus\ de ofertan]i, nu avea niciun fond de credin]\, ea f\cea parte non volens din Biseric\, doar prin Botez, nu [i prinfapte sau prin via]\. Este vorba deci de o situare mitico-istorico-tradi]ionalist\ `nsfera Bisericii, f\r\ s\ fie membru viu [i activ la lucrarea sinergic\ a Bisericii. O

24 Nikos Matsoukas, Introducere `n gnoseologia teologic\, trad. de M. Popa, Editura Bizan-tin\, Bucure[ti, 1997, p. 124.

25 Arhim. Teofil Tia, op.cit., p. 465.26 A se vedea lucrarea lui Nikolai Berdiaev, ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i `mp\r\]ia ceza-

rului, cap. XI: Despre omul ve[nic [i omul nou, trad. de Nina Nikolaevna, Editura Huma-nitas, Bucure[ti, 1998, pp. 127-134. Fiecare ideologie omeneasc\ `[i propune s\ „zideasc\”omul nou. Religia cre[tin\ vrea acela[i lucru, `ns\ raport=nd [i ren\sc=nd persoana uman\,`n plenaritatea sa ontologic\, psiho-somatic\, spiritual\, la Iisus Hristos, M=ntuitorul lumii,[i la opera Sa de m=ntuire a `ntregii umanit\]i [i crea]ii.


asemenea persoan\ nici nu cunoa[te, nici nu `mp\rt\[e[te modul de via]\ autenticcre[tin ortodox, nu este credincios al Bisericii, dec=t numeric, declarativ. E unsimplu num\r `ntr-un sondaj de opinie. Or, participarea vie la ac]iunile Bisericiidenot\ o convingere ferm\, o credin]\ real\, nestr\mutat\. Doar cei nesiguri [i igno-ran]i sunt tenta]i, [i uneori chiar o fac, s\ p\r\seasc\ Biserica. Nu pentru c\ nu auceva de primit spiritual, ci pentru c\ nu se reg\sesc [i nu `n]eleg misterul Bisericiilui Hristos. De aceea sunt u[or de corupt de grup\rile sectare sau neoreligioase.

Motiva]ia apostazierii nu st\, a[adar, `n starea economic\, ci `n lipsa convin-gerii [i fermit\]ii credin]ei reale. ~ns\, pentru a evita apostazierea pe motive depaupertate, trebuie ca [i Biserica s\ g\seasc\ mijloacele prin care membri ei caresunt `n situa]ii limit\ din punct de vedere economic s\ fie sprijini]i [i ajuta]i. Pel=ng\ ac]iunea de ajutorare material\ trebuie s\ survin\ muta]ia de ordin psiho-logic [i spiritual prin care cel `n cauz\ s\ fie con[tientizat c\ nu poate face troc cusufletul lui, `n schimbul unor avantaje lume[ti. M=ntuitorul `ntreab\ «ce-i va fo-losi omului de va c=[tiga lumea `ntreag\ [i `[i va pierde sufletul?».

Exist\ ast\zi o multitudine de Funda]ii [i Asocia]ii care conlucreaz\ cu BisericaOrtodox\ Rom=n\ pentru a reda `mpreun\ demnitatea uman\ celor care sunt `ndificult\]i economice, [i de a nu-[i vinde credin]a ancestral\ pentru interese pecu-niare. Problematica este mult mai ampl\ [i ]ine `n mod sinergic [i de factorul pastoral-misionar ca [i de cel cultural.

3.3 Biserica [i cultura

Pentru a men]ine situa]ia membrilor s\i, dar [i de a face misiune, spre vestireaEvangheliei p=n\ la marginile lumii, Biserica a ]inut cont `ntotdeaua de factorulcultural. Cultul [i cultura au constuit dintotdeauna vehicolele cele mai importanteale prop\v\duirii.27

~n contemporaneitate, trebuie `n]eles c\ Biserica nu se folose[te de cultur\ cade un subterfugiu pentru a se intromisiona `n via]a social\. Biserica a f\cut din-totdeauna cultur\. Sub egida Bisericii au luat fiin]\ [coli, biblioteci, cercet\ri filo-logice; studiul [tiin]elor, al artelor: pictura, muzica, arhitectura etc. F\r\ riscul pleo-nastiz\rii, devin oarecum sinonime cele dou\ al\tur\ri: Biserica [i cultura, `ns\ f\r\s\ se confunde ca menire. Cultura nu este o institu]ie, ci un instrument pe care Bise-rica `l folose[te cu `n]elepciune spre luminarea min]ilor [i sufletelor, ca tot maimul]i oameni s\ aib\ acces la adev\rurile de credin]\ transmise prin obiectele cul-turii. A[adar, Biserica [i cultura nu mai trebuie `n]elese `n mod separat. Cultulf\r\ cultur\ devine bigotism, iar cultura f\r\ cult devine linearitate orizontal\,f\r\ transcendere a realit\]ilor terestre `n mod real, ci fals. Scopul Bisericii nueste m=ntuirea prin cultur\, pentru c\ nu cultura este scopul `n sine. Cultura esteun mijloc de care Biserica se serve[te pentru a m=ntui sufletele oamenilor. C=ndcultura devine scop `n sine, atunci e limpede c\ s-a pervertit no]iunea de cultur\.Numai sinergiz=nd cultul Bisericii cu cultura Bisericii, dar [i cu cea laic\, redi-

27 Christian T\ma[, Crize contemporane: disolu]ia sacrului, Editura Ars Longa, Ia[i,2003, p. 129.


rec]ionat\ `n Iisus Hristos, `n crugul misteriologic al Bisericii Sale28, putem aveasiguran]a rectitudinii demersului soteriologic.

Aici este nevoie s\ amintim [i de cultura laic\, care este indubitabil o copie acelei eclesiale, dar lipsite de sens real. Cultura care desprinde `n mod fals de teluric[i pare c\ `nal]\ spre un metafizic ambiguu, impersonal, nu are nici o valoare sote-riologic\. Tot ce se bazeaz\ exclusiv pe ra]iunea uman\ [i pe energiile omului, f\-c=nd abstrac]ie de energiile divine, devine un efort inutil. Cultura laic\, adeseoriareligioas\, tinde s\ devin\ tot mai mult agreat\ `n lume. E vorba, `n fine, de odesacralizare a artei, muzicii, poeziei, [i situarea `ntr-un plan terestru, nefericit\`ncorsetare fundamentat\ pe iluzii ce golesc spiritul de reala necesitate noetic\.

Cultura trebuie s\ descopere c\ scopul ei este acela de con[tientiza puterea crea-toare a omului, din puterea creatoare a lui Dumnezeu. Iisus Hristos ne avertizeaz\:…f\r\ Mine nu pute]i face nimic. Cordonul ombilical care une[te cultura cu cul-tul este spa]iul sacru al Bisericii. Doar acolo are loc fericitul mariaj `ntre cult [icultur\. Din acest motiv, pentru ca ac]iunea de culturalizare a lumii s\ aib\ efec-tele scontate, trebuie s\ se `ncopcieze pe mesajul evanghelic al iubirii. Dovada c\demersul cultural nu poate merge pe cont propriu, ci numai `n acord cu Evan-ghelia [i cu inspira]ia divin\, o arat\ operele inestimabile ale geniului omenesccare st\ `n slujirea oamenilor [i a lui Dumnezeu. Asemenea opere inspirate, indi-ferent din ce registru al culturii provin: art\, proz\, poezie, muzic\ etc., rezist\ `ntimp. Ele `nsele se constituie `n dovada ce mai vie a inspira]iei lor de origine divin\.Cultura de inspira]ie pur-uman\ trece drept «curent» sau «mod\» fiind sortit\ uit\rii[i decrepitudinii sigure.

Rolul culturii `n misiunea Bisericii este foarte pregnant [i profund dintotdeauna,la care trebuie ata[ate [i utilit\]ile facilitate de descoperirile tehnice. Tehnica tre-buie pus\ `n sprijinul vestirii Evangheliei, al soliei conform c\reia neamurile suntchemate [i au acces ne`ngr\dit spre m=ntuire. Biserica nu `nchide `n canoane sautipare nici personalitatea, nici autoritatea vreunui autor fie el pictor, muzician sauarhitect. Un asemenea autor care se pune sub semnul credin]ei [i al inspira]iei di-vine are [ansa s\ lase lumii o capodoper\ inoubliabil\.29

Prin cartea religioas\ Biserica face misiune, o kerygma, care nu ]ine doar de l\-ca[ul de cult, ci devine o vestire «`n mii [i mii de inimi», o multiplicare foarte folo-sitoare a propov\duirii. ~n acest sens Biserica poate evita, `n mare parte, risculfolosirii de c\tre credincio[i a materialelor de colportaj de provenien]\ sectar\ saude alt\ natur\. Prin carte, Biserica veste[te multor oameni cuv=ntul adev\rului, lafel prin imnele liturgice, corale, de asemenenea prin arhitectur\ [.a.m.d. Efu-ziunea creatoare a geniului uman trebuie pus\ `n slujirea Adev\rului-Iisus Hristosprin al C\rui Duh Sf=nt se revars\ toate peste noi. Aspect clamat `n finalul SfinteiLiturghii: «c\ci de la Tine P\rintele luminilor, vin toate…». Deci, toate ra]iunile [i

28 Cf. Paul Evdokimov, Ortodoxia, trad. de † Dr. Irineu Ioan POPA, Editura I.B.M. alB.O.R., Bucure[ti, 1996, p. 234.

29 Henry de Lubac, Medita]ie asupra Bisericii, trad. de Marius Boldir [i V. Piora[, EdituraHumanitas, Bucure[ti, 2004, p. 224.


energiile umane trebuie coroborate cu cele divine pentru a avea continuitate istoric\,transistoric\ [i metaistoric\ sau eshatologic\.

3.4 Biserica `ntr-o societate secularizat\ [i secularizant\

Spuneam anterior c\ nu to]i membrii societ\]ii sunt membrii Bisericii, `n schimbmembrii Bisericii sunt [i membri ai societ\]ii. In contextul actual observ\m c\Biserica ocup\ adeseori un loc ingrat `n societatea rom=neasc\, dar [i `n lume.

De[i sondajele specializate indic\ faptul c\ Biserica ocup\ locul `nt=i `n cla-samentul `ncrederii acordat de societate, `n mod paradoxal are loc un fenomencontrariant. E vorba de o realitate contradictorie. Pe de o parte se afirm\ `ncredereamaxim\ `n Institu]ia Bisericii (confund=ndu-se ierarhia bisericeasc\ cu sensul cuv=n-tului Biseric\), iar pe de alt\ parte, `n mod practic, Biserica este frecventat\ de decca. 12% de credincio[i, dintr-un procent, declarat `n sondaje, de 87% ca fiind orto-doc[i, din totalul popula]iei Rom=niei actuale. Ceea ce constituie o problem\ foartespinoas\ este problema apartenen]ei reale, `n mod spiritual [i praxiologic la iden-titatea eclesial\. Lucru insuficient, dac\ se r\m=ne la nivel de sondaje. Realitateaeste constituit\ de credincio[ii care tr\iesc real experien]a eclesial\ `n vie]ile lor, `nactivit\]ile particulare. E vorba de cei care nu creeaz\ un dualism `ntre via]a liturgic\duminical\ sau ocazional\ [i via]a social\; de aceia care transpun cuv=ntul catehezeicre[tine `n propria via]\ [i familie.

Anonimatul [i impersonalismul par s\ devin\ pecetea din ce `n ce mai clar\ apostmodernismului. Teologul grec Christos Yannaras vorbe[te de criza comuniuniipersoanelor, care nici m\car `n spa]iul ecclesial nu se cunosc [i nu se recunosc,din cauza num\rului mare de credincio[i ai unei parohii. Drept urmare el propuneunicul program: reconstituirea parohiilor.30 Tehnocra]ia [i informatizarea rapid\,goana tot mai accelerat\ pentru a descoperi [i utiliza `n sens egoist ra]iunilecrea]iei lui Dumnezeu, de c\tre om, creeaz\ tot mai adesea o stare de nesiguran]\,de incertitudine politic\, economic\ [i social\. ~n aceste condi]ii, Bisericii ì estetot mai greu s\ `[i fac\ auzit\ vocea, deoarece tot mai mul]i oameni nu mai suntsau nu au fost niciodat\ interesa]i de rela]ia direct\ cu Biserica31, ci ocazionat\ deevenimente considerate tradi]ie popular\: botez, cununie, `nmorm=ntare etc., transfor-m=nd Biserica `ntr-o prestatoare de servicii religioase. ~n asemenea persoane sensuleclesial al existen]ei comunitare, sacramentale, este pierdut definitiv, sau, dac\ estedescoperit, este canalizat [i convertit, nefericit, spre forme de pseudo-religiozitate.

Cu toate deturn\rile de sens spiritual la care sunt expu[i foarte mul]i semenide-ai no[tri, exist\ `n mul]i ideea existen]ei [i nevoii de religiozitate `n via]a lor,numai c\ puterea lor de percepere real\ a scopului de m=ntuire propus de Dum-nezeu prin Biserica Sa nu mai este foarte limpede. Ei nu mai pot identifica, nu

30 Christos Yannaras, Libertatea moralei, trad. de M. Cantuniari, Editura Anstasia,Bucure[ti, 2002, pp. 236-237.

31 Arhimandrit Teofil Tia, Elemente de pastoral\ misionar\ – pentru o societate post-ideologic\, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2003, p. 42.


pot distinge, voca]ia originar\. Terenul propag\rii falselor grup\ri religioase devine`n acest caz foarte propice. Biserica trebuie s\ [tie `ntr-un mod foarte ferm s\ con-ving\ persoanele nesigure din punct de vedere religios, [ov\ielnice etc. Cauzele suntmultiple [i sunt generate `n primul r=nd de libertatea eronat investit\, [i `n al doilear=nd de divizarea Bisericilor. P\rintele St\niloae afirma c\ miturile se `nmul]esc `nfazele de «dec\dere a religiilor»32 sau c=nd acestea sl\besc, ori c=nd omul nu maisimte at=t de viu prezen]a [i ini]iativa divinit\]ii `ntru a se revela. ~n asemenea cazuri«fantezia omului `[i exalt\ nestingherit aviditatea ei creatoare».33

Teologul romano-catolic Yves Congar remarc\ `n mod dureros acest act frac]io-nabil de prea mare durat\ `n istoria cre[tinismului: «Ne-am obi[nuit s\ tr\im uniif\r\ al]ii, unii opu[i celorlal]i, cre[tin\t\]i paralele care nu se mai `nt=lnesc [i care,totu[i, predic\ fiecare propriilor credincio[i – porunca Domnului:34 «Atunci c=ndaduci la altar darul t\u, [i `]i aminte[ti c\ fratele t\u are ceva `mpotriva ta, las\darul t\u `naintea altarului, mergi [i te `mpac\ cu fratele t\u [i numai apoi vinos\ `]i aduci darul t\u». Acela[i teolog constata c\ efectele sciziunii afecteaz\ sub-stan]a sociologic\ a Bisericii.35

Este necesar\ ie[irea Bisericii ad extram. Iisus Hristos trebuie vestit de pe acope-ri[urile caselor, cum spune M=ntuitorul. Aceasta nu trebuie s\ altereze libertatea dealegere a nim\nui, `ns\ misiunea cre[tinului presupune o lucrare atemporal\, cu timp[i f\r\ timp, constant\ – pentru a cre[te mereu, o prelungire a Ecclesiei `n lume. Hristosne-a poruncit [i nou\, `n egal\ m\sur\, prin Apostolii S\i, s\ «propov\duim Evan-ghelia la toate popoarele p\n\ la marginile lumii». Acest pasaj evanghelic cuprinde`n sine mandatarea sau autentificarea pe care ne-o d\ ~nsu[i Dumnezeu, prin Fiul S\u:Merg=nd, `nv\]a]i toate neamurile, botez=ndu-le `n Numele Tat\lui [i al Fiului [i alSf=ntului Duh, `nv\]=ndu-le s\ p\zeasc\ toate c=te am poruncit Eu vou\, [i iat\, Eusunt cu voi p=n\ la sf=r[itul veacurilor! (Mt. 28, 19-20). Trimiterea la slujire [i mi-siune este indubitabil\. Sunt descoperite `n acest fragment evanghelic temeiurile mi-siunii cre[tine. «Merg=nd» – reliefeaz\ datoria misiunii, a c\l\toriilor misionare;«toate neamurile» – accentueaz\ necesitatea propov\duirii mesajului de m=ntuireadus de Iisus Hristos prin jertfa [i ~nvierea Sa, `n mod universal, la toate entit\]ileetnice ale p\m=ntului, indiferent de cultura, ras\, na]ionalitate, dispunere geogra-fic\ sau istoric\; «botez=ndu-le…» – arat\ ideea consacr\rii omului prin botezul

32 D. St\niloae, op.cit., p. 94.33 Arhimandrit Teofil Tia, op.cit., p. 209: Alienarea occidental\ a cre[tinismului a

transformat adev\rul Bisericii `ntr-o „ideologie a decaden]ei.34 Y.M-J. Congar, Chrétiens désunis. Principe d’un „œcuménisme” catholique, Paris,

1937, p. 28. 35 Ibidem, p.16: La genèse de la Réforme du XVI-éme siècle et des grandes separ-

ations que représentent les groupes protestants est d'une toute autre nature que celle desséparations orientales. Celle-ci ne mettaient pas en cause la substance religieuse ducatholicisme, et cette substance, après comme avant, restait commune à l’Orient et à l’Occi-dent; mais elles affectaient l’etre sociologique de l’Église et provenaient de certainesconditions d’ordre également sociologique, du moins à l’origine, à savoir une liaisonexcesive de l'élément national ou politique.


cu Duhul Sf=nt, `n Numele Sfintei Treimi; «`nv\]=ndu-le» – obligativitatea pred\riiprin viu grai [i scriere a tuturor `nv\]\turilor evanghelice; «Eu sunt cu voi...» – con-[tiin]a prezen]ei nev\zute, prin Duhul, a lui Dumnezeu `n istorie.

Respect=nd aceste porunci divine, Biserica `mpline[te misiunea sa peste veacuri,fiind m\rturie vie a lui Dumnezeu [i Trupul Lui mistic `n acela[i timp. Bisericaface `n acest mod dovada celei mai mari iubiri pentru lume vestind Adev\rul, peIisus Hristos. ~n acela[i timp, [i ea trebuie s\ ofere lumii actuale mesajul evanghelicpe `n]elesul acelora care vor s\ `l aud\. Nu neap\rat o adaptare for]at\ la con-di]iile intelectuale [i culturale ale lumii de ast\zi, pentru c\ secularizarea nu `n-seamn\ neap\rat progresul tehnico-[tiin]ific, ci luare `n posesie a crea]iei prinexcluderea lui Dumnezeu. Dac\ am cobor` pe firul Scripturii p=n\ la Adam, vomconstata c\ de la momentul c\derii lui `ncepe secularizarea omului, tot mai accen-tuat\ `n contemporaneitate.

Trezirea sau retrezirea sentimentului religios autentic este o necesitate stringent\a lumii actuale. Ori, numai Biserica `[i poate asuma calitatea de «ceas de[tept\tor»al istoriei `n]elenite `n ea `ns\[i. Ea nu mai poate s\ stea `n exteriorul socialului,ci trebuie s\ se implice tot mai profund. De[i statul adopt\ pozi]ii neutre fa]\ deproblema cultelor, el recunoa[te importan]a acestora `n via]a social\, dar numaica moralizatoare, sau educatoare `n sens etic-cet\]enesc. Din acest unghi obtuz devedere, Biserica devine o institu]ie pur uman\, un oarecare partener social, f\r\valoare sacramental\ necesar\, deoarece statul nici nu are nevoie de aceasta, dec=t`n cadrul unui formalism religios, rigid, festivist, golit de efecte transcedentale.Faptul c\ statul este secular, c\ face adesori abstrac]ie de nevoile Bisericii, de valo-rile ei soteriologice, c\ de]ine prin secularizare posesiunile istorice eclesiale, con-stituie faptul cel mai elocvent c\ statul este o institu]ie ca «`mp\r\]ie a lumii acesteia».Teodor Baconsky aprecia c\ Biserica Ortodox\ nu-[i poate exercita libertatea pro-fetic\ «at=ta vreme c=t e asistat\ material de Stat».36 ~n mod real se poate con-stata, `n societatea rom=neasc\ actual\, c\ nu mai poate fi vorba de simfonia stat-Biseric\, dec=t `n mod teoretic. Putem vorbi, mai cur=nd de o polifonie, nicidecumde dialog, de apelare [i r\spuns. Fiecare din cele dou\ institu]ii comport\ un discursmonologic, paralel.

Biserica, dup\ 50 de ani de ateism militant, a devenit tolerat\, `n propria na-]iune, de stat. Drepturile ei lume[ti sunt acordate prin toleran]\ statal\. Biserica tr\-ie[te azi un soi de paralelism absurd cu statul. Membrii cei mai mul]i ai statuluicare au func]ii publice sunt cre[tini ortodoc[i, `ns\ privesc adeseori Biserica cuscepticism sau cu antagonism. ~n particular, ei `[i declar\ apartenen]a la BisericaOrtodox\, iar `n rela]iile sociale procedeaz\ ca [i cum nu ar fi a[a, de multe oriz\d\rnicind sau contracar=nd ac]iunile Bisericii. Atunci c=nd solicit\ asisten]areligioas\ o fac doar din considerente tradi]ionale, nu din convingere. Concluzia esteaceea c\ asemenea persoane nu se reg\sesc `n idealurile doctrinare [i soteriologice

36 Teodor Baconsky, Decaden]a etatismului [i rena[terea ortodox\, `n vol. „G=ndireasocial\ a Bisericii”, colectiv de autori, vol. realizat de Ioan Ic\ Jr. [i Germano Marani,Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 355.


propov\duite de Biseric\, `ntre ele [i Biseric\ neexist=nd afinit\]i profunde, dec=tistorico-tradi]ional-mitice, accidentale.

Urmarea aceasta, nefast\ at=t din punct de vedere social c=t [i spiritual, apar]ine`n mod evident situa]iei generate [i cultivate intens, cu obstina]ie, de perioada siste-mului totalitarist `n Rom=nia. La prima vedere s-ar p\rea c\ situa]ia este oarecumsimilar\ [i occidentalilor, care de[i nu au fost for]a]i de situa]ii politice s\ treac\Biserica `ntr-un plan secund sau aproape inexistent, neav=nd dificult\]i pecuniare,au realizat un raport negativ, mai grav ca `n fostul bloc comunist, fa]\ de credin]acre[tin\. ~n fond, este vorba de aceea[i situa]ie, secular\, `n care R\s\ritul cre[tina fost exclus din sfera social\, pe criterii doctrinare [i ideologice, iar Occidentul a pasatac]iunea Bisericii la aceea[i margine a socialului, fie pur-[i-simplu din dezinteres,fie din considerarea Bisericii ca fiind desuet\.

Actualmente, asist\m, mai ales `n Occident la o revenire, sau la o «`nviere» a ele-mentelor sincretiste, neo-p\g=ne, cumulate cu elemente din religiile asiatice. Mai mult,din ce `n ce mai mul]i oameni de azi con[tientizeaz\ e[ecul modernismului [i postmo-dernismului din considerente multiple. Dorin]a de a se debarasa de con]inutulindustrializ\rii excesive, coroborat cu nevoia vie]uirii `n mod natural, s\n\tos.Tot mai mult este resim]it efectul negativ, distructiv, nociv pentru toate formele devia]\ al utiliz\rii chimicalelor `n toate structurile economiei etc. Omul de azi dore[tes\ tr\iasc\ `n conformitate cu starea ini]ial\, pur\, a Terrei. S-au fondat multiple or-ganisme [i asocia]ii ecologice, care lupt\ pentru dezarmare, pentru purificarea naturiiprin renun]area la poluare, pentru hran\ natural\ etc. Este vorba de o «nostalgiea paradisului», `n a[a fel `nc=t omul constat\ insuficien]a doctrinelor, a tehnicis-mului [i informatiz\rii, care cresc omul pe orizontal\, lipsindu-l din ce `n ce mai multde dimensiunea spiritual\, vertical\.

Contrar acestor impulsuri empirice observ\m c\ tot mai mul]i oameni de azi re-simt [i constat\ nevoia de spiritualitate intens\, dar este vorba tot de o viziune secu-larizant\, nivelatoare a tr\irii spirituale, deoarece oamenii doresc s\ tr\iasc\ c=t maimult, din punct de vedere biologic, `ntr-un cadru c=t mai natural, av=nd un confortsporit, lipsit de griji [i de probleme, f\r\ perspectiva eshatologiei autentice, cre[tine.De fapt, este dorin]a re`ntoarcerii «la natur\», ridicat\ din subcon[tientul latentla suprafa]a con[tientului saturat de tehnicism. Unui asemenea mod existen]ial tre-buie `n mod necesar s\ i se atribuie [i o coordonat\ spiritual\ verificat\ de o `ndelun-gat\ tradi]ie, revelat\. ~n caz contrar riscul e[u\rii spirituale este iminent.

Asist\m din ce `n ce mai des la apari]ia [i `n peisajul religios rom=nesc a unorvariate forme de spiritualitate, de import, care merg p=n\ acolo p=n\ la a afirmaun ateism religios.37

Cromatica noilor mi[c\ri religioase este foarte ampl\. Unele grup\ri accept\ ideeaistoricit\]ii lui Iisus, dar neag\ Biserica: «Iisus da, Biseric\ nu»! sau «religie da,Dumnezeu nu!», dovedind o cras\ ignoran]\ teologic\. Dar, Biserica este Trupul

37 Cf. Pr. conf. univ. dr. Nicolae Achimescu, Configura]ia divinului dintr-o perspectiv\fenomenologico-istoric\, `n rev. „Teologie [i via]\”, Anul XI (LXXVII), nr. 1-7, ianuarie-iulie, Editura Trinitas, Ia[i, 2001, pp. 42-44. Este vorba despre viziunea buddhist\ asupralui Dumnezeu, care este perceput ca Nimic-ul Absolut (sunyâta).


mistic al lui Hristos, comunitatea care vie]uie[te `n comuniune [i comunicare, `n re-la]ie continu\, prin Duhul Sf=nt, cu Iisus Hristos M=ntuitorul lumii.

Alte grup\ri pseudo-religioase nici nu accept\ calitatea divin\ sau de M=ntuitora lui Hristos38. Se vorbe[te de acceptarea ideii de religie dar nu aceea de Dum-nezeu Creator al universului [i proniator al lui, ~ntrupat [i Jertfit pentru om.

De pild\, a[a-numita Biseric\ Scientologic\ face completamente abstrac]ie deDumnezeu revelat `n Biblie [i `n Biseric\, `n tradi]ia bi-milenar\ a acesteia. Sciento-logia [i-a creat propria Biblie, ca [i mormonismul.

Cert este c\ argumentul central [i conving\tor al unei religii nu st\ `n v=rsta is-toric\, ci `n primul r=nd rezid\ `n fundamentul revelat, al leg\turii intrinsece a luiDumnezeu cu omul, ori acest aspect nu este `n nici o religie prezent dec=t `n cre[-tinism. Dac\ `n alte religii Dumnezeu Se m\rgine[te doar la a-{i descoperi existen]a[i voin]a, de la distan]\, prin intermediari, profe]i sau prooroci (cazul iudaismului,islamismului, [i oarecum asem\n\toare fiind situa]ia [i `n hinduism), `n cre[tinismDumnezeu dep\[e[te infinita distan]\ dintre Sine [i univers, dintre Sine [i om, [i iSe reveleaz\ acestuia venind `n cea mai mare apropiere posibil\, adic\ f\c=ndu-SeOm, r\m=n=nd concomitent Dumnezeu. Deismul, panteismul [i ateismul unor re-ligii occidentale [i orientale este astfel infirmat39. Dumnezeu se face Om ca to]ioamenii, tr\ind condi]ia uman\ la modul cel mai profund, afar\ de p\cat40, expe-riind toate emo]iile [i sentimentele curate, dar [i pe cele dureroase ale omului, p=n\la moarte, [i `nc\ moarte pe Cruce (Filipeni 2).

~n iudaism sau `n elenism aceasta este «nebunie», cum o nume[te Sf. Ap. Pavel:«scandal pentru iudei [i nebunie pentru elini». Iudaismul r\m=ne [i el str\in de mareachenoz\ a lui Dumnezeu, c\ci potrivit Scripturii Vechiului Testament nu poate vedeanimeni pe Dumnezeu [i s\ tr\iasc\, iar elenismul, sub inspira]ie platonic\ [i neopla-tonic\, considera pe Dumnezeu intangibil, `n esen]a Sa. Or, `n cre[tinism ousia divin\se `mplete[te armonios cu ousia uman\, f\r\ s\ se confunde [i f\r\ s\ se separe(Chalcedon 451), c\ci dac\ la oameni este ceva cu neputin]\, la Dumnezeu toatesunt cu putin]\.

Se explic\, astfel, pentru contemporaneitate, nevoia tot mai mare de „religios”.Dar, termenul nu mai este `n]eles `n sensul cre[tin, ci paleta sa devine tot mai larg\[i mai difuz\, concomitent. Infuzia de religii diverse, se face `n mod facil, pentruc\ multe persoane simt nevoia experiment\rii unui nivel simplu [i rapid de religio-

38 Arhim. Teofil Tia, op.cit., p. 473.39 P\rintele D. St\niloae spunea: ~nv\]\tura cre[tin\ este str\in\ cu totul de tendin]a

identific\rii panteiste a omului cu Dumnezeu; cf. idem, Ascetica [i mistica, vol. I, EdituraDeisis, Alba Iulia, 1993, p. 16.

40 Epistola c\tre Filipeni a Sf=ntului Apostol Pavel eviden]iaz\ marea chenoz\, precum[i unirea ipostatic\ a Logosului Celui ve[nic cu natura uman\, pe care nu doar o restau-reaz\; Iisus nu petice[te ousia uman\, ci o rest-aureaz\, o face cu totul nou\, lipsit\ nu doarde p\cat, ci de chiar posibilitatea sau poten]a de a p\c\tui Aceasta este una din urm\rile uniriiipostatice sau echivalentul sfin]eniei lui Dumnezeu. (Filipeni 2, 1-11).


zitate. Alexander Schmemann spunea: Islamul [i buddhismul ofer\ o excelent\ sa-tisfac]ie religioas\ [i ajutor, nu doar oamenilor simpli, ci [i celui mai sofisticatintelectual».41

A[a se explic\, mai ales `n Occident succesul grup\rilor sectare sau pseudo-reli-gioase. Occidentalul caut\ satisfacerea ne-mediat\42 [i i-mediat\ «la cel mai `naltnivel» a exigen]elor sale spirituale, care sunt foarte modeste, dealtfel. Sectele [inoile mi[c\ri religioase confer\ posibilului aderent, acea ni[\ de evadare din pro-blemele cotidiene, deschiderea spre al]ii. Omul este creat ca fiin]\ comunitar\ [iel simte nevoia dialogului [i convie]uirii cu semenii s\i. El merge acolo unde se simteadoptat, `n]eles [i iubit. Acolo unde se poate deschide la modul maxim, [i undeiese din carapacea tehnicii. De aceea, omul de azi caut\ tot mai mult simplitatea.

Privind problematica `n profunzime, aceast\ simplitate se reflect\ [i asupra di-mensiunii spirituale. Sunt foarte dorite formele de religiozitate simpl\, chiar foartesimpl\. Religia nici nu se mai dore[te `n]eleas\, adeseori, de c\tre membrii mul-tor grup\ri. Ei sunt `n situa]ia de a se `ncredin]a [i dedica totalmente ascult\rii or-be[ti de liderii spirituali. O urmare necondi]ionat\ de `n]elegerea unei doctrine sauunui mod de via]\ autentic, identitar. Ei las\ pe al]ii s\ decid\ `n locul lor, aspect cereliefeaz\ teama [i angoasa, fuga de responsabilitate, de obliga]ii etc. Pasul este si-nonim cu depersonalizarea, cu lipsa de identitate.

Revenind la formele de religiozitate simpl\, putem observa efectele de redu-cere [i simplificare a cultului liturgic din sfera apusean\, respectiv din catolicism[i protestantism. Omul ultimelor secole, tot mai gr\bit `n escaladarea cunoa[terii cos-mosului, a f\cut abstrac]ie de dimensiunea vertical\, spiritual\ a existen]ei cre[-tine. Drept urmare, a p\rut tot mai `mpov\rat de exigen]ele «ascetice» [i cultualeale unei religii (cre[tine) pe care n-o mai `n]elegea43 [i pe care nu mai dorea s\ o `n-]eleag\. Se impunea reducerea exigen]elor pentru a se p\stra num\rul credincio-[ilor. Lucru insuficient, de altfel, mai ales `n Occident, unde tenta]ia pseudo-religiilor este cov=r[itoare. Subtil extinse, la nivel psihologic, de con[tient, [i maiales de subcon[tient, noile mi[c\ri religioase anesteziaz\ pruden]a religioas\, saunevoia de `n]elegere a omului. Tot mai mul]i cad prad\ capacanelor abil `ntinse,miz=nd pe simplitatea cultelor la care ader\. Din nefericire, foarte t=rziu con[tien-tizeaz\, sau deloc, starea de obedien]\ la care sunt supu[i [i expu[i.

Catolicismul a redus sistematic propriul cult liturgic, `n `ncercarea de a-l extinde`ntr-un program orar zilnic. Protestantismul a redus [i mai mult `ndatoririle litur-gice44 ale credincio[ilor [i ale „clerului”. Tocmai aici Luther devine responsabilde pervertirea con[tiin]ei cre[tine apusene. El l-a l\sat pe om singur `naintea luiDumnezeu, cu Scriptura `n m=n\: Sola Scriptura. Celelalte dou\ comandamente

41 Pr. Prof. Alexander Schmemann, Sacramentele [i Ortodoxia, trad. de pr. prof. dr. AurelJivi, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 2001, p. 198.

42 Ne referim aici `n mod special la eliminarea voca]iei sacramentale speciale din multesfere ale religiozit\]ii occidentale, fie ea cre[tin\ sau necre[tin\.

43 Arhim. Teofil Tia, op. cit., p. 465.44 Karl Christian Felmy, Dogmatica experien]ei ecleziale. Innoirea teologiei ortodoxe

contemporane, trad. de Ioan IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, p. 63.


ale vechilor protestan]i45 (Sola fide et Sola gratia) p\lesc ast\zi `naintea contempo-ranilor protestan]i, ace[tia f\c=nd apel mai mult la Scriptur\. Neoprotestantismul asimplificat p=n\ la extrem activitatea liturgic\, golind-o aproape de orice `n]elesduhovnicesc. Dar, pentru mul]i, [i aceste simplific\ri au `nsemnat tot r\m=nereala un stadiu complicat din punct de vedere al obliga]iilor ca membrii ai comunit\]iirespective.

Pseudo-religiile confer\ o [i mai mare simplitate, p=n\ la reducerea total\ a func-]iunilor de tip «sacerdotal», l\s=nd insul `ntr-o ac]iune doar aparent comunitar\, `nfinal r\m=n=nd cu sine `nsu[i.

Concluzii: Care este mesajul Bisericii la `nceputul celui de al-III-lea mileniu cre[tin?

Spre deosebire de Arnold Toynbe, care credea c\ religia va dispare de la sineprin evolu]ia masiv\ a tehnologiz\rii [i progresului [tiin]elor,46 Jean Paul Ver-nette47, avertiza, ca [i A. Malraux48 c\ secolul al XXI-lea va fi religios, mistic, saunu va fi deloc. Aparent pare a fi o profe]ie, dar privind mesajul `n profunzimeconstat\m c\ se refer\ la o chestiune foarte acut\ a lumii religioase din mileniulal III-lea cre[tin. ~n realitate, este vorba despre un avertisment dat Bisericilor istoricede a trata cu seriozitate [i cu maxim\ responsabilitate problematica noilor religii.

Cert este faptul c\ Biserica Ortodox\ nu `n]elege prin misiune a face proze-litism sau de a atrage prin diverse mijloace pe cineva la `mp\rt\[irea doctrinei [imodului ei de via]\. Biserica, fiind spa]iul manifest\rii Sf=ntului Duh, este spa-]iul maximei libert\]i, `n Iisus Hristos. Or, Dumnezeu nu constr=nge pe nimeni, [ideci cu at=t mai pu]in o poate face Biserica. Biserica doar propune, nu impune.Ea veste[te adev\rul evanghelic, revelat pe cale supranatural\, propriilor credin-cio[i, dar [i lumii `ntregi, f\r\ a leza, `ns\, dreptul la opinie, sau la libera alegere.

Dar, de modul cum va [ti Biserica actual\ s\ fac\ misiune depinde viitorul cre-dincio[ilor ei, at=t `n sens istoric c=t [i `n sens eshatologic. De fapt, afirma]ia:«Secolul al XXI- lea va fi religios sau nu va fi deloc» trebuie `n]eleas\ `n sensulc\ de vigoarea misiunii cre[tine din acest secol va depinde viitorul Bisericii `n `ntregmileniul al III-lea, dar [i `n viitorul `ndep\rtat. De aceasta depinde rectitudinea [is\n\tatea religiozit\]ii actuale [i viitoare:

a. Biserica trebuie s\ promoveze mesajul universalit\]ii m=ntuirii `n Iisus Hris-tos, care se adreseaz\ tuturor oamenilor indiferent de provenien]a lor social\,rasial\, politic\ etc.;

45 Pr. Petraru Gheorghe, Misiologie ortodox\. Revela]ia divin\ [i misiunea Bisericii,vol. I, Editura Panfilius, Ia[i, 2002, pp. 215-216.

46 A. Toynbe, Experiences, Oxford University Press, 1969, p. 322.47 J. Paul Vernette, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, trad. de C. Jinga, Editura

Corint, Bucure[ti, 2003, p. 11.48 Ibidem, p.12.


b. ~n centrul misiunii trebuie s\ fie doar Persoana divino-uman\, m=ntuitoare,al lui Iisus Hristos; Biserica [i preotul trebuie s\ fie chip al lui Dumnezeu, s\-Ltransparentizeze pe Iisus Hristos jertfit, ~nviat [i ~n\l]at pentru m=ntuirea omului.49

Biserica trebuie s\ evite riscul transform\rii `ntr-o institu]ie lumeasc\, de aceea eatrebuie s\ continue s\ r\m=n\ Trupul mistic al Domnului [i s\-L vesteasc\ mereupeste veacuri pe Acesta;

c. Biserica trebuie s\ demonstreze `n continuare c\ este spa]iul libert\]ii, al m=n-tuirii [i al conducerii spre via]a ve[nic\, ca vehicol purt\tor [i tr\itor al Sf=ntului Duh.

d. ~n Biseric\ fiecare trebuie s\ descopere spa]iul moralit\]ii [i imortalit\]ii, alconvie]uirii `n Duh [i Adev\r, `n comuniune autentic\, cu semenii, cu crea]ia luiDumnezeu [i cu Iisus Hristos.

e. Biserica nu constituie `n nici un fel confuzia identitar\ prin comuniunea la carecheam\, ci este o conturare a persoanelor [i personalit\]ii acestora `n mod deplin.

f. Plin\tatea [i deplin\tatea Bisericii nu constau `n simpla confirmare verbal\ aapartenen]ei la ea, ci mai ales `n propov\duirea ferm\, sigur\, prin fapte bune, acredin]ei deprinse `n tradi]ia acesteia.

g. ~n contextul lumii actuale, tot mai secularizate, Biserica trebuie s\-[i repliezemesajul `ntr-un discurs credibil angajat [i angajator, pentru a fi deslu[it de tot maimul]i oameni. ~nnoirea discursului teologic50 ar fi una dintre cele mai importante di-mensiuni ale pastora]iei eclesiale contemporane, dublat fiind de koinonia actic\.

h. Pentru protejarea credincio[ilor cu nevoi materiale acute, este nevoie ca Bi-serica s\ se implice [i mai mult `n crearea [i dezvoltarea unor programe eclesial-sociale prin `nfiin]area de Funda]ii de sprijin comunitar, filantropic; colaborareacu institu]ii specializate ale statului sau non-guvernamentale care pot produce locuride munc\ etc. Ac]iunea pastoral\ a Bisericii trebuie s\ `nceap\ cu predicarea Cu-v=ntului [i finalizat\ cu propov\duirea prin ac]iune.

i. Fiecare om posed\ de la Creator un bagaj de sentimente care trebuie cana-lizat de Biseric\ pe drumul corect din punct de vedere spiritual. Convingerea [itr\irea profund\, spiritual\ a membrilor Bisericii este cel mai bun argument pentrua evita riscurile apostazierilor posibile.

C=teva cerin]e sine-qua-non pentru misiunea prezent\ [i viitoare a Bisericii Ortodoxe (Rom=ne)

Atitudinea Bisericii ortodoxe fa]\ de noile mi[c\ri religioase trebuie s\ fie una adialogului [i a lipsei de echivoc. Aceasta incumb\ `n primul r=nd cunoa[terea parte-nerilor de dialog. Biserica trebuie s\ accepte existen]a polimorfismului (pseudo)religios, dar [i faptul c\ exist\ riscuri majore de a pierde pe unii din credincio[ii

49 Cf. Nikos Matsoukas, op. cit., p . 198: M=ntuirea pe care o anun]\ Ortodoxia esteterapie, recuperare, `mplinire [i salvarea `ntregii crea]ii de la anulare.

50 Cf. Pr. Gh. Popa, Comuniune [i `nnoire spiritual\…, p. 239.


ei,51 `n favoarea altor grup\ri religioase, lucru care s-a [i `nt=mplat, dac\ nu se vortrasa pe termen lung planuri de misiune [i pastora]ie mult mai sporite ca p=n\ acum.

Problematica prive[te ierarhii, dasc\lii de teologie, preo]ii [i credincio[ii Bise-ricii. La nivel ierarhic trebuie declan[ate discu]ii profunde asupra problematiciinoilor mi[c\ri religioase. Este necesar\ o analiz\ atent\ a realit\]ii pastorale. De foartemare stringen]\ este `nfiin]area la fiecare centru eparhial a unui birou de analiz\[i monitorizare a sectelor, funda]iilor cu caracter religios, precum [i a noilor mi[-c\ri religioase active `n ]ara noastr\: iehovismul, mormonismul, bahaismul, grup\-rile guruiste etc. Apoi, raportarea periodic\ a situa]iei concrete c\tre Centrul Patriarhal,care coordoneaz\, prin hot\r=rile Sf=ntului Sinod al B.O.R., activitatea din Biseric\.

~nsu[i Sinodul B.O.R. trebuie s\ `nfiin]eze la nivel de Patriarhie un Centru deStudii [i Cercet\ri privind noile mi[c\ri religioase, dotat cu persoane specializate. ~nacest sens pot fi ini]iate schimburi de rela]ii cu alte asemenea centre de studiere areligiilor noi din lume. Realitatea factic\, sau, mai bine zis, religiozitatea confe-sional\ sau de alt\ natur\, trebuie adus\ periodic la cuno[tin]a factorilor de decizie,precum [i a preo]ilor [i credincio[ilor, prin materiale de colportaj, prin tip\rireade studii ample, consistente, asupra pseudo-religiilor existente la un moment dat `n]ara noastr\, `n care s\ se analizeze cauzele, mijloacele [i metodele prin care se pro-pag\ o pseudo-religie, dar [i formele de prevenire.

Ierarhia Bisericii are datoria de a preveni [i conducerea politic\ a ]\rii de ris-curile care presupun prezen]a unor grup\ri pseudo-religioase asupra ordinii statale(iehovismul nu recunoa[te statul de drept, `nfier=ndu-l ca crea]ie a diavolului; deasemenea nu prime[te nici `ndatoririle social-cet\]ene[ti; nu recunoa[te `nsemnelena]ionale precum drapelul, nu execut\ stagiul militar, legal; refuz\ donarea [i accep-tarea de s=nge pentru salvarea altor vie]i omene[ti etc.), sociale [i morale (a se vedeacazul Mi[c\rii de Integrare `n Absolut condus\ de guru-ul Gregorian Bivolaru52 [iefectele produse: trafic de persoane, urinoterapia, pornografie, pornofilie, promis-cuitate, exploatarea financiar\ a celor naivi53 etc.).

Tot mai imperios necesar\ este implicarea Bisericii `n via]a social\, `n univer-sit\]i, licee, [coli, pentru a promova adev\rul de credin]\ cre[tin-ortodox, comanda-mentele morale ale acestuia, precum [i doctrina soteriologic\. Se impune prezen]aunor cabinete de consultan]\ spiritual\ `n aceste loca[uri de cultur\, cu un duhovnic

51 Cf. Jean Francois Mayer, Sectele. Neconformisme cre[tine [i noi religii, trad. de R.Pitea, Editura Enciclopedic\, Bucure[ti, 1998, p. 19: … prezen]a unei palete din ce `n cemai largi de grupuri [i `nmul]irea c\ilor spirituale dezv\luie existen]a unui nou plura-lism religios; fie c\ suntem credincio[i fie c\ nu suntem, este o realitate de care nu putems\ nu ]inem seama. Trebuie s\ fim con[tien]i c\ aceast\ explozie spiritual\ va fi `nso]it\de tensiuni, nu doar din cauza situa]iei de concuren]\ pe care o creeaz\, ci [i pentru c\este inevitabil ca din marele num\r de grupuri active pe „pia]a religioas\”, unele s\recurg\ la practici discutabile sau sa aib\ devieri.

52 Constantin Cuciuc, Religii noi `n Rom=nia, Editura Gnosis, Bucure[ti, 1996, pp. 109-110.53 Philippe Encausse, {tiin]e oculte [i dezechilibru mental, trad. de A. Stoicu, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 191.


preg\tit pentru aceasta, pentru a se face o fericit\ `ncopciere `ntre teologie, cult [icultur\, `ntre teologie [i via]\, `ntre Biseric\ [i societate.

Biserica trebuie s\ acorde asisten]\ religioas\ nu doar `ntre zidurile l\ca[u-rilor de cult, ci `n toat\ societatea, unde membrii ei `[i tr\iesc cea mai mare parte aexisten]ei lor. Ei trebuie con[tientiza]i c\ trebuie s\ devin\ pretutindeni fideli m\rtu-risitori ai credin]ei deprinse `n familie [i `n Biseric\. A[a se va evita formalismulcre[tin general ca [i cel ocazional. Corectitudinea tr\irii spirituale trebuie s\ devin\iar\[i un argument forte, pentru a se evita sincretismul, sau omogenizarea cre[tinis-mului cu elemente din alte culturi religioase etc. Acest aspect trebuie dirijat tot maiintens c\tre tinerii elevi [i studen]i care sunt cei mai predispu[i la acceptarea provo-c\rilor ezoterice, yoghine, paranormale sau legate de parapsihologie, ufolatrie, scien-tism religios etc. Pr. Prof. Dr. Nicolae Achimescu men]iona, `n lucrarea sa Noilemi[c\ri religioase, c\ ast\zi vedem `n camerele de c\min ale unor elevi sau studen]iun asemenea sincretism religios: Biblia, icoane, crucifixe, metanii cre[tine, sau c\r]idespre vie]ile sfin]ilor, `mpreun\ cu c\r]i de science-fiction, asanas, sau manuale deyoga, buddhism, tantrism etc.54

Prezen]a unei capele de rug\ciune sau a unui cabinet de terapie duhovniceasc\`n asemenea [coli sau c\mine ar fi un aspect deosebit de pozitiv pentru via]a reli-gioas\ s\n\toas\ a tinerilor. Dar, pentru ca aceste ac]iuni s\ fie eficiente [i pro-ductive ele trebuie s\ fie deservite de adev\ra]i p\stori de suflete, nu de simplipsihologi. Dimensiunea `naltei tr\iri spirituale a p\storului de suflete conduce labune rezultate duhovnice[ti. ~n ultim\ instan]\ este nevoie de preo]i foarte bine pre-g\ti]i teologic, cultural, social etc., dar care s\-[i dubleze discursul [i voca]ia de ac]iunipertinente, dinamizatoare, constructive, care s\ conduc\ spre Biseric\ [i m=ntuire chiar[i pe cei mai debusola]i [i nehot\r=]i din punct de vedere spiritual. Duhovnicul trebuies\ [tie `nt=i prin cuv=nt, iar apoi prin fapt\ s\ aprind\ m=ntuitorul foc al Sf=ntuluiDuh `n inimile auditorilor s\i, pentru ca ace[tia s\ deprind\ exersarea virtu]ilor:credin]a, n\dejdea, dragostea, bl=nde]ea, smerenia etc.55

~n cele din urm\ directivele pastorale, dublate de patosul misionar, trebuie s\ con-stituie proiectul de anvergur\ al consolid\rii Bisericii `n prezent, cu efecte profunde[i consistente pentru viitor.

Rela]ia Bisericii Ortodoxe Rom=ne cu confesiunile cre[tine [i cu noile mi[c\ri religioase `n contemporaneitate

Dintotdeauna, `ntre principalele caracteristici ale Ortodoxiei au putut fi enume-rate toleran]a [i respectul fa]\ de libertatea persoanei, [i a dreptului acesteia lalibera alegere. Contextul actual este `ns\ cu mult diferit fa]\ de acum momentul ins-taur\rii comunismlui `n Rom=nia. Pe l=ng\ faptul c\ `n cei 50 de ani de dictatur\comunist\, Biserica a fost exilat\ la periferia socialului, claustrat\ `ntre zidurile

54 Cf. N. Achimescu, Noile mi[c\ri religioase, p. 9.55 Cf. Thomáš Špidlik, Spiritualitatea r\s\ritului cre[tin, vol. II, Rug\ciunea, trad de

Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998, pp. 290-296.


proprii,56 f\r\ putin]a de a face misiune `n c=mpul propriilor credincio[i, re-marc\m c\ un aspect pozitiv este acela c\ Biserica a fost ferit\ de intromisiunea sauprozelitismul diverselor religii sau pseudo-religii. Numai c\ acest act de pasi-vitate, f\r\ putin]a unei prea mari r=vne misionare, rezumat\ la actul liturgic [ipredicatorial, [i atunci f\cute cu team\ [i discre]ie, `ntr-o angoas\ continu\, a con-semnat [i instaurarea unui oarecare laxism misionar, continuat [i dup\ 1989 mul]iani57. Numai a[a se explic\ penetrarea zonelor ortodoxe de factorii confesionalisau pseudo-religio[i. Aspectul trebuie coroborat [i cu ignoran]a multora dintrecredincio[ii formali ai Bisericii, necunosc\tori [i nesiguri `n ceea ce prive[te cre-din]a lor str\mo[easc\, fiind u[or de destabilizat de atacurile sistematice, biblice,ale sectelor diverse, dar [i ale falselor religii.

~n prezent, cercet\rile [i via]a pastoral\ a Bisericii demonstreaz\ c\ exist\ dou\categorii de influen]e `n determinarea apostazierii:

1. ~n zonele rurale sunt expuse persoanele care nu `[i cunosc prea bine credin]aancestral\ (ortodoxia), ignoran]\ care fiind coroborat\ cu pauperitatea [i oferta«economic\» a sectelor poate produce abandonarea Bisericii [i trecerea la «nouacredin]\». Situa]ia este valabil\ [i cu unele persoane din mediul urban. ~n rural suntinexistente aproape ac]iunile pseudo-religioase, cu excep]ia prozelitismului iehovist.

2. ~n zonele urbane, gradul sporit de cultur\, multitudinea factorilor de infor-mare, de comunicare etc., spore[te riscurile produse de prozelitism asupra mult maimultor persoane dec=t `n mediul rural. Apoi, cei mai vulnerabili sunt tinerii, carepe fondul necunoa[terii [i neexperiment\rii vie]ii liturgice [i spiritualit\]ii orto-doxe `n cadrul familial, intr=nd `n contact cu membrii ai grup\rilor sectare saupseudo-religioase, pe diferite canale, devin adeseori ]inte sigure. Dac\ `n mediulrural tenta]ia eliber\rii de problemele economice sau materiale sunt momeala ofe-rit\ de prozeliti[ti, `n cel urban foarte mul]i tineri, `n general elevi sau studen]i, [inu numai, sunt `n c\utarea identit\]ii, a manifest\rii dimensiunii spirituale pe care ocon]in. {i `n acest caz nuan]ele difer\ de la o situa]ie la alta deoarece unii com-bin\ spiritualitatea ortodox\ cu alte tipuri de spiritualitate (de exemplu exist\ uniitineri care merg frecvent la slujbele Bisericii, se spovedesc [i se `mp\rt\[esc pe-riodic, citesc Scriptura, se roag\ etc., dar ei particip\ [i la cursuri de yoga, la `nt=l-niri obscure cu membrii unor grup\ri pseudo-religioase etc.); al]ii nu cunosc delocOrtodoxia [i via]a Bisericii, [i cu toate acestea o blameaz\ neccept=nd-o din diverseprejudec\]i: ar fi desuet\, obscur\, cu metode medievale, rigid\, conservatoare[.a.m.d. Asemenea persoane cad foarte u[or prad\ spiritualit\]ilor de ocazie, refu-z=nd Biserica cum c\ ar fi prea autoritar\ [i `ngr\ditoare a libert\]ii persoanei,nerealiz=nd efectele devastatoare `n plan identitar [i psihopatologic declan[ate detr\irea `n mediul claustrant al sectei sau grup\rii pseudo-religioase. Ei sunt efectivrup]i de familie, de social, fiind `n marele pericol de a se aservi total conduc\to-rului de grup [i intereselor acestuia. Se [tie c\ grup\rile pseudo-religioase practic\metoda brain washing (sp\larea creierului) prin diverse metode: privarea de somn,

56 Cf. René Rémond, Religie [i societate `n Europa. Secularizarea `n secolele al XIX-lea[i al XX-lea – 1780-2000, trad. de G. Sfichi, Editura Polirom, Ia[i, 2004, p. 191.

57 Cf. C-tin Cuciuc, op. cit., p. 17.


de hran\, de comunicare etc., ceea ce conduce la distrugerea conduitei personale acelui `n cauz\, fiind transformat `ntr-un automat, `ntr-o ma[in\ biologic\.

Problematica pe care Biserica trebuie s\ o desf\[oare `n primul r=nd este aceeaa con[tientiz\rii tuturor credincio[ilor58 ei despre pericolul constituit de grup\rilesectare [i pseudo-religioase, de devia]iile psiho-patologice produse `n multe per-soane dup\ aderarea la acestea.

Biserica trebuie s\-[i l\mureasc\ membrii pasivi, indiferen]i, asupra proble-melor de doctrin\. Dialogurile pe diverse teme nu pot lipsi din nici o comunitate,din nici o parohie. Apoi acestea trebuie extinse `n universit\]i, licee [i [coli, prinprograme de conferin]e teologice, tabere studen]e[ti [i [colare, organizate de Bise-ric\ (eparhii, parohii); emisiuni televizate, radiofonice etc. prin acestea Biserica ne`n-cerc=nd s\ adopte o atitudine de lichidare a unor grup\ri religioase, pentru c\ ar `n-c\lca dreptul la exprimarea credin]ei, ci de a stopa migrarea credincio[ilor propriispre asemenea grup\ri. Av=nd un dialog tolerant, public, auditoriul va consemna dife-ren]a dintre autoritatea spiritual\ a Bisericii [i noile religii. El va realiza repedediferen]ele inten]ionale, dintre autentic [i fals, dintre original [i surogat. ~ns\, difi-cultatea unui asemenea dialog poate fi u[or de dedus pentru c\ asemenea grup\ri nuaccept\ dialogul cu Biserica,59 [i `n al doilea r=nd nu exist\ o baz\ comun\ accep-tabil\ de dialog. Biserica nu poate discuta numai `n termeni care privesc psihologic[i/sau sociologic membrii ei, ci `n primul r=nd pe temeiul revela]iei date `n Scriptur\[i `n Tradi]ie.

Momentan ar fi indicat ca Biserica s\ semnaleze situa]ia real\ din spa]iul rom=-nesc referitor la grup\rile sectare, neoreligioase, f\c=nd publice prin tip\rituriaceste probleme precum [i riscurile lor. De altfel, num\rul cercet\rilor de specia-litate este destul de pauper, `n primul r=nd datorit\ fluxului migrator de membriai Bisericii nealarmant deocamdat\. Sondajele efectuate `n r=ndul popula]iei dinRom=nia anilor 1992 [i 2002 arat\ c\ trendul ader\rii unor membri ai Bisericiiortodoxe la secte sau noi mi[c\ri religioase este foarte mic, dar `n cre[tere. Mi-grarea propriu-zis\, din ]ar\, a multor cet\]eni rom=ni, pe diverse coordonate aleTerrei, face posibil\ pierderea contactului cu Biserica [i credin]a parental\ [i in-trarea lor `n contact cu «noi religii», pe care primindu-le revin cu ele acas\, deve-nind la r=ndu-le din prozeli]i prozeliti[ti. Ace[tia trebuie convin[i de diferen]elemajore dintre Biseric\ [i noile religii, de finalitatea diferit\ totalmente. Faptul c\izolarea `n spa]iul unei noi religii care exclude participarea la via]a social\, comu-nitar\, privirea negativ\ asupra celor care nu fac parte din gruparea respectiv\, faptulc\ unele grup\ri se consider\ «mesianice» sau «alese», blam=nd [i `nfier=nd vehe-ment pe cei care nu fac parte din structurile lor, consider=ndu-i ca r\t\ci]i, demons-treaz\ c\ sunt descentra]i din sistemul axiologic al unei religii reale.60 Neposed=ndo religie revelat\ nu posed\ nici adev\rul, deci nu ~l pot cunoa[te pe Dumnezeu `n

58 Pr. prof. Ion Bria, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, EdituraTrinitas, Ia[i, 1995, pp. 80-81.

59 Cf. Pr. Viorel Georgescu, Prozelitismul – piedic\ `n calea unit\]ii cre[tine `n trecut[i azi, Editura Paralela 45, Pite[ti, 2002, pp. 88-89.


modul lor de manifestare a[a-zis religios. Grup\rile care recurg la r\piri [i terorism(sectele islamice), la acte reprobabile din punct de vedere moral, la izolare, la `n-gr\direa libert\]ii personale tocmai sub motivul confirm\rii ei, nu sunt dec=t rodulfalsului, al manipul\rii psihologice. Atunci c=nd o grupare care se reclam\ religi-oas\ produce suferin]\ [i r\u altor persoane `nseamn\ `n mod foarte clar c\ ea nueste de la Dumnezeu, c\ci omul m=nat de credin]a autentic\ `n Dumnezeu nu poateface r\u altor fiin]e.

~n cazul acesta, dialogul Bisericii cu diversele noi religii poate avea loc doar pefondul unei maxime toleran]e, `n care s\ se repecte principiile sociale, etice, cet\-]ene[ti. Necesitatea convie]uirii pa[nice dintre Biserica ortodox\, confesiunilecre[tine, alte religii [i pseudo-religii trebuie s\ constituie fundamentul minim cerutpentru p\strarea ordinii [i respectului reciproc.61 Cu toate acestea, toleran]a nupoate substitui religia, neput=nd deveni un scop `n sine. Aceasta nu oblig\ Bise-rica la compromisuri, nici nu relativizeaz\ misiunea ei, ci ea trebuie s\ priveasc\spre membrii falselor religii cu dragoste [i compasiune, ca fii r\t\ci]i sau necunos-c\tori ai dreptei credin]e.62

Biserica trebuie s\ afirme tot mai categoric care este pozi]ia ei salutar\ fa]\de membrii ei [i fa]\ de to]i cei care doresc acest lucru: omul trebuie s\ prefere~mp\r\]ia lui Dumnezeu dec=t lumea cu bunurile ei perene. New Age-ul nu facedec=t s\ concentreze aten]ia omului spre p\m=nt [i valorile telurice: dac\ New Ageofer\ calea spre o con[tiin]\ unic\, universal\, ambigu\ [i impersonal\, Biserica ofer\calea sigur\ spre Iisus Hristos al c\rui trup este, `n locul terapiei prin cromatica p\-m=nteasc\ oferit\ de New Age, Biserica ofer\ florile credin]ei adev\rate; `n loculterapiei cu cristale din practicile New Age, Biserica confer\ pe Iisus Hristos pre-zent `n sacramentele liturgice; `n loc de fantezii [tiin]ifice legate de eoni [i fiin]eextraterestre scientologice, Biserica vorbe[te despre adev\rul [i iubirea ve[nic\ alui Dumnezeu «care a petrecut cu noi oamenii» [i de faptele Sale minunate dinistorie; `n loc de jihadul islamic Biserica propune pacea [i iubirea universal\; `nloc de celulizarea ashramic\63, [i de ura rasial\ sau de orice alt\ natur\, Bisericaofer\ comuniunea universal\ cu to]i cre[tinii [i oamenii din toate timpurile [i locu-rile, `n cadrul mistico-sacramental al Sfintei Liturghii, real\ dinamizare transistoric\ [imetaspa]ial\ conferit\ de Euharistie64; `n loc de o cale nesigur\ spre energiile

60 Cf. Pr. Gh. Popa, Teologie [i demnitate uman\. Studii de teologie moral\ contextual\,Editura Trinitas, Ia[i, 2003, p. 162: Din perspectiv\ teologic\ lumea are valoare [i sens.

61 Cf. Pr. dr. Jürgen Henkel, Dialog [i toleran]\. Observa]ii privind delimit\rile con-ceptuale, `n revista Pax et unitas, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004,p. 172.

62 Ibidem, p. 17363 Pr. lect. univ. dr. Iosif Bisoc, Declara]ia Nostra Etate `n actualitate, `n revista „Pax

et unitas”, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004, p. 36.64 Ghislain Lafont, O istorie teologic\ a Bisericii. Itinerar, forme, modele, trad. de Maria-

Cornelia Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 460: „Liturghia este transfigurare atimpului”.


cosmice65 ale unei con[tiin]e impersonale66, Biserica d\ruie[te hic et nunc, epec-tatic,prin energiile increate ale Sf=ntului Duh, arvuna vie]ii ve[nice `n dialog cu Treimeade Persoane, Un singur Dumnezeu, Tat\l [i Fiul [i Sf=ntul Duh; `n loc de cataclismulfinal de distrugere a lumii, apocalipsis, Biserica propov\duie[te despre un cer nou[i un p\m=nt nou care va fi inaugurat la Parusia Domnului; `n loc de singur\-tatea absolut\ sau de extinc]ia prin nirvanizare, Biserica propune vie]uirea etern\`n comuniunea drep]ilor, binepl\cu]i lui Dumnezeu, a sfin]ilor, `n colocviul iubiriif\r\ de sf=r[it sau `ndumnezeirea.67 C\ci Biserica transcende singularul eu-lui empiric68

`n ve[nica comuniune a iubirii inter-personale, convertindu-l `n acel noi al eshato-nului ce va s\ vin\, neprezent `nc\, dar `n mod paradoxal prezent, anticipat.

A[adar, Biserica nu are o simpl\ ofert\ de m=ntuire ca `n cazul sectelor sau pseudo-religiilor, ci ea este dovada vie a unei experien]e spirituale de 2000 de ani, intenspreg\tit\ de Vechiul Testament, [i care s-a manifestat plenar atunci c=nd a socotitDumnezeu de cuviin]\ s\ `mplineasc\ asteptarea mesianic\, s\ `nceteze suspinuldup\ R\scump\r\torul69.

~n concluzie, Biserica este temelia adev\rului [i st=lpul credin]ei celei adev\ratepentru c\ ea nu se `ntemeiaz\ pe ideologii omene[ti, ci pe Dumnezeu-Omul IisusHristos [i pe Evanghelia Sa, ve[nic\: Cerul [i p\m=ntul vor trece, dar cuvinteleMele nu vor trece.

Ideologiile omene[ti s-au dovedit eronate de multe ori `n istorie, ele s-au pe-rimat [i au expirat cu fiecare ev istoric. Omenirea a c\utat din totdeauna noul cuorice pre], a c\utat s\ revolu]ioneze istoria [i structurile geo-politice, istoria ideiloretc., `ns\ ceea ce este de la Dumnezeu este etern, adev\r neschimbabil, pentru c\ Dum-

65 Fritjof Capra, Taofizica – o paralel\ `ntre fizica modern\ [i mistica oriental\, ed. aIII-a, trad. de D. }imp\u, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2004, p. 7.

66 Consiliul Pontifical pentru cultur\ [i Consiliul Pontifical pentru dialogul interre-ligios, Iisus Hristos, aduc\torul apei vii. O reflec]ie cre[tin\ despre New Age, trad. de pr.dr. Mihai P\tra]cu, Editura Presa Bun\, Ia[i, 2004, p. 65.

67 † Dr. Irineu Sl\tineanul, Omul – fiin]\ spre `ndumnezeire, Editura Re`ntregirea, Alba-Iulia, 2000, p. 196. Este interesant faptul c\ `n ultimii ani au `nceput s\ fie foarte atra[i deconceptul ortodox de „`ndumnezeire” o serie de teologi protestan]i precum teologulevanghelist Jûrgen Henkel (~ndumnezeire [i etic\ a iubirii `n opera p\rintelui DumitruSt\niloae, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003, 436 pp.), teologul baptistEmil Barto[, Conceptul de `ndumnezeire `n teologia lui D-tru St\niloae, Editura Insti-tutului biblic „Emanuel”, Oradea, 1999, 510 pp.

68 Jean Yves Lacoste, Experien]\ [i absolut. Pentru o fenomenologie liturgic\ a uma-nit\]ii omului, trad. de Maria-Cornelia IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 199.

69 Sf=ntul Pavel vorbe[te de „plinirea vremii” (Galateni 4, 4), referindu-se la ~ntru-parea Fiului lui Dumnezeu pentru a elibera lumea din sclavia mor]ii [i p\catului. ~n acela[isens vorbe[te [i Sf=ntul Irineu al Lyonului († 202) `n lucrarea Adversus haeresis, 3, 19, 3;3, 23, 1 (`n Rousseau, Contre les hérésies, Ed. du Cerf, coll. „Sagesse chrétiennes”, Paris,1935, pp. 349-350); Edificatoare `n acela[i sens, referitor la Sf. Irineu al Lyonului estelucrarea P.S. Irineu Bistri]eanul, Sf=ntul Irineu de Lyon, Editura Cartimpex, Cluj, 1998.


nezeu spune „Eu acela[i sunt [i nu M\ schimb”, iar Fiul S\u, Noul Adam, „Hristos,[i ieri, [i azi [i `n veac Acela[i este”.

Bibliografie

ACHIMESCU, N., Noile mi[c\ri religioase, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002. Idem, Configura]ia divinului dintr-o perspectiv\ fenomenologico-istoric\, `n rev. „Teo-

logie [i via]\”, Anul XI (LXXVII), nr. 1-7, ianuarie-iulie, Editura Trinitas, Ia[i, 2001.AREOPAGITUL, Dionisie Pseudo, Despre numele divine. Teologia mistic\, trad. de C.

Iord\chescu [i Th. Simenschy, Editura Institutului European, Ia[i, 1996.BACONSKY, Teodor, Decaden]a etatismului [i rena[terea ortodox\, `n vol. G=ndirea

social\ a Bisericii, colectiv de autori, vol. realizat de Ioan IC| Jr. [i Germano Marani,Editura Deisis, Sibiu, 2002, pp. 354-356.

BARTO{, Emil, Conceptul de `ndumnezeire `n teologia lui D-tru St\niloae, Editura In-stitutului biblic „Emanuel”, Oradea, 1999.

Bistri]eanul, P.S. Irineu, Sf=ntul Irineu de Lyon, Editura Cartimpex, Cluj, 1998.BOBRINSKOY, Pr. Prof. dr. Boris, Taina Bisericii, trad. de V. Manea, Editura Patmos,

Cluj-Napoca, 2002.BERDIAEV, Nikolai, ~mp\r\]ia lui Dumnezeu [i `mp\r\]ia cezarului, trad. de Nina Ni-

kolaevna, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1998.BRIA, Pr. prof. dr. Ion, Teologia ortodox\ `n Rom=nia contemporan\, Editura Trinitas,

Iasi, 1998.Idem, Ortodoxia `n Europa. Locul spiritualit\]ii rom=ne, Editura Trinitas, Ia[i, 1995.BISOC, Pr. lect. univ. dr. Iosif, Declara]ia Nostra Etate `n actualitate, `n revista „Pax et

unitas”, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Roman, 2004.BULZAN, Daniel, Tradi]ia apofatic\ [i post-modernismul: confluen]e [i diver-

gen]e `n problema limbajului, `n vol. „Erezie [i Logos. Contribu]ii rom=no-britanice la o teologie a postmodernit\]ii”, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1996.

CAPRA, Fritjof, Taofizica – o paralel\ `ntre fizica modern\ [i mistica oriental\,ed. a III-a, trad. de D. }imp\u, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 2004.

CHIF|R, Pr. prof. univ. dr. Nicolae, Teologie [i spiritualitate patristic\, EdituraTrinitas, Ia[i, 2002.

CONGAR, Y.M-J., Chrétiens désunis. Principe d'un „œcuménisme” catholique,Paris, 1937.

Consiliul Pontifical pentru cultur\ [i Consiliul Pontifical pentru dialogulinterreligios, Iisus Hristos, aduc\torul apei vii. O reflec]ie cre[tin\ despreNew Age, trad. de pr. dr. Mihai P\tra[cu, Editura Presa Bun\, Ia[i, 2004.

CUCIUC, Constantin, Religii noi `n Rom=nia, Editura Gnosis, Bucure[ti, 1996.DILTEY, Wilhelm, Construc]ia lumii istorice `n [tiin]ele spiritului, trad. de V.

Dr\ghici, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.EVDOKIMOV, Paul, Ortodoxia, trad. de † Dr. Irineu Ioan Popa, Editura I.B.M.

al B.O.R., Bucure[ti, 1996.FELMY, Karl Christian, Dogmatica experien]ei ecleziale. Innoirea teologiei orto-

doxe contemporane, trad. de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999.GEORGESCU, Pr. Viorel, Prozelitismul – piedic\ `n calea unit\]ii cre[tine `n

trecut [i azi, Editura Paralela 45, Pite[ti, 2002.


HENKEL, Pr. dr. Jürgen, Dialog [i toleran]\. Observa]ii privind delimit\rile concep-tuale, `n revista „Pax et unitas”, nr. 3, iulie-decembrie, Editura Serafica, Ro-man, 2004.

Idem, ~ndumnezeire [i etic\ a iubirii `n opera p\rintelui Dumitru St\niloae, trad.de Ioan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003.

LACOSTE, Jean Yves, Experien]\ [i absolut. Pentru o fenomenologie liturgic\ aumanit\]ii omului, trad. de Maria-Cornelia IC| Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2001.

LAFONT, Ghislain, O istorie teologic\ a Bisericii. Itinerar, forme, modele, trad.de Maria-Cornelia Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2003.

LEB, Ioan-Vasile, Biserica ortodox\ [i societatea civil\, `n vol. Religia [isocietatea civil\, vol. coordonat de Mircea Flonta, Hans Klaus Keul, [i JörnRûsen, Editura Paralela 45, Bucure[ti, 2005.

LUBAC, Henry de, Medita]ie asupra Bisericii, trad. de Marius Boldir [i V. Piora[,Editura Humanitas, Bucure[ti, 2004.

MATSOUKAS, Nikos, Introducere `n gnoseologia teologic\, trad. de M. Popa,Editura Bizantin\, Bucure[ti, 1997.

MAYER, Jean Francois, Sectele. Neconformisme cre[tine [i noi religii, trad. deR. Pitea, Editura Enciclopedic\, Bucure[ti, 1998.

METTALINOS, Gheorghios D., Parohia – Hristos `n mijlocul nostru, trad. de pr.prof. Ioan I. IC|, Editura Deisis, Sibiu, 2004.

NIKOLAOU, Theodor, Teologie [i cultur\, Editura Limes, Cluj-Napoca, p. 25. PETRARU, Pr. conf. univ. dr. Gheorghe, Lumea, crea]ia lui Dumnezeu. Perspec-

tive biblice, teologico-patristice [i [tiin]ifice, Editura Trinitas, Ia[i, 2002.Idem, Misiologie ortodox\, Revela]ia divin\ [i misiunea Bisericii, vol. I, Editura

Panfilius, Ia[i, 2002.POPESCU, Pr. prof. dr. Dumitru, Hristos-Biseric\-Societate, Editura I.B.M. al B.O.R.,

Bucure[ti, 1998. Idem, Omul f\r\ r\d\cini, Editura Nemira, Bucure[ti, 2001. POPA, Pr. Gh., Comuniune [i `nnoire spiritual\ `n contextul seculariz\rii lumii mo-

derne, Editura Trinitas, Ia[i, 2000, p. 247. Idem, Teologie [i demnitate uman\. Studii de teologie moral\ contextual\, Edi-

tura Trinitas, Ia[i, 2003.PUTNAM, H., Ra]iune, adev\r [i istorie, trad. de Ionel Nari]a, Editura Tehnic\,

Bucure[ti, 2005.RÉMOND, René, Religie [i societate `n Europa. Secularizarea `n secolele al-

XIX-lea [i al XX-lea – 1780-2000, trad. de G. Sfichi, Editura Polirom, Ia[i, 2004.ROSE, Eugen (Pr. Serafim), Nihilismul – o filosofie luciferic\, trad. de Tatiana

Petrache, Editura Egumeni]a, Gala]i, 2004. Saint Irineé du Lyon, Contre les hérésies, Ed. du Cerf, coll. „Sagesse chrétiennes”,

Paris, 1935. T|MA{, Christian, Crize contemporane: disolu]ia sacrului, Editura Ars Longa,

Ia[i, 2003.TIA, Arhim. Teofil, Re`ncre[tinarea Europei? Teologia religiei `n pastorala [i mi-

siologia occidental\ contemporan\, Editura Re`ntregirea, Alba Iulia, 2003.


Idem, Elemente de pastoral\ misionar\ – pentru o societate post-ideologic\, EdituraRe`ntregirea, Alba-Iulia, 2003.

SCHMEMANN, Pr. Prof. Alexander, Sacramentele [i Ortodoxia, trad. de pr. prof.dr. Aurel Jivi, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucure[ti, 2001.

Thomáš Špidlík, Spiritualitatea r\s\ritului cre[tin, vol. II, Rug\ciunea, trad. deIoan Ic\ Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998.

SL|TINEANUL, † Dr. Irineu, Omul – fiin]\ spre `ndumnezeire, Editura Re`ntregirea,Alba-Iulia, 2000.

ST|NILOAE, Pr. prof. dr. Dumitru, Pozi]ia d-lui Lucian Blaga fa]\ de Cre[tinism[i Ortodoxie, Sibiu, 1942.

Idem, Ascetica [i mistica, 2 vol., Editura Deisis, Alba Iulia, 1993. Toynbe, A., Experiences, Oxford University Press, 1969.VERNETTE, J. Paul, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, trad. de C. Jinga,

Editura Corint, Bucure[ti, 2003.YANNARAS, Christos, Libertatea moralei, trad. de M. Cantuniari, Editura Anas-

tasia, Bucure[ti, 2002.Idem, Heidegger [i Areopagitul, trad. de N.{. Tana[oga, Editura Anastasia, Bucure[ti,

1996.


The Attitude of the Orthodox Church towards new religious movement

In his theological article: “The Attitude of the Orthodox Church towards new reli-gious movement”, Rev. Drd. Ciprian Marius Cloºcã analyses the ecclesiological back-ground of the Christian mission. In a first chapter called “The Church – the pillar andthe foundation of the truth” the author presents the structure of the Church as divine-human institution, with Christ as her Head and Life. The second chapter “TheChurch facing the post-modern challenges” tries to find the sources for the presentsecularization and post-modern mentality, where the sacred is replaced with consumism.The third chapter “The Church: historical incidence and eschatological conscience” theauthor analyses the relation between Church and politics, economy, culture, and em-phasizes the role of the Church in a secularized society. The research concludes with arhetoric question: Which is the message of the Church in the beginning of the third cen-tury, with some programmatic answers and with a special focus on the reality in theRomanian Orthodox Church.

Date post:	19-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

378 TEOLOGIE {I VIA}|...2018/12/19 · 380 TEOLOGIE {I VIA}| Dac\ modernismul era considerat ca...

Documents