37

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 37 (1.323) 23 – 29 SEPTEMBRIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Vineri, 18 septembrie, a avut loc ceremonia de plecare în cea de-a doua etapă a Ştafetei vete-

ranilor, în faţa Prefecturii judeţului Timiş, unde militarii voluntari ai grupului Invictus România au primit drapelul

A doua etapă a Ştafetei veteranilorLocotenent Marius Mocanu

8

COMPETIŢIE

Vânătoarea de posturi

La Râmnicu Vâlcea şi în localităţi apropiate s-a desfăşurat, recent, Campionatul militar de orientare, finala pe Forţele

Terestre.

Militarii voluntari din grupul Invictus România au alergat, la finalul săptă mânii trecute, pe al doilea traseu al Ştafetei veteranilor din 2015, de la Timişoara la Arad.

tricolor de la veteranul de război, general de brigadă (ret) Constantin Mărăcine.

Invictuşii au străbătut distanţa de aproximativ 90 km, oprindu-se la monumentele de pe traseu dedicate eroilor. Primii purtători ai ştafetei au fost militari ai Brigăzii 18 Infanterie Banat, care au alergat pe o temperatură de peste 35 de grade Celsius, de la Timişoara la Lipova. În ziua următoare, militarii voluntari au făcut un popas la Păuliş, unde, în contextul împli-nirii a 71 de ani de la respingerea atacului germano-maghiar, s-a desfăşurat o activitate de comemorare a celor care s-au jertfit în confruntare.

La sosirea în Arad, alergătorii au fost întâmpinaţi de autorităţile publice locale, care au preluat drapelul tricolor pentru a-l arbora pe una dintre clădirile semnificative ale reşedinţei de judeţ.

În fiecare zi, pe site-ul presei militare, www.presamil.ro, puteţi asculta online postul militar de radio „Vocea armatei”. Muzica

mai veche şi mai nouă, pentru toate gusturile, vă va însoţi per-manent, iar actualitatea militară o veţi putea urmări, în direct, de luni până joi, între orele 9,00 şi 11,00. Programul postului militar de radio poate fi ascultat şi pe pagina de facebook VOCEA ARMATEI, unde comentariile dumneavoastră, sugestiile şi, bineînţeles, like-urile sunt bine-venite!

Ascultaţi „Vocea Armatei”!

EXERCIŢIUL INTERINSTITUŢIONAL DE NIVEL STRATEGIC HISTRIA 15

11-14

CU G@NDUL LA CEILAL}I Pagina 10

În perioada 21-25 septembrie, România, în calitate de naţiu-ne lider, participă cu cinci militari din Batalionul 136 Geniu

Apulum la exerciţiul multinaţional IEL MILU 2015, organizat la Tbilisi, Georgia. Detaşamentul românesc este condus de maiorul Marius Păcurar, un veteran al acestor tipuri de misiuni.

Aflat la cea de-a noua ediţie, exerciţiul reprezintă materiali-zarea unei iniţiative regionale a patru state (România, Croaţia, Bulgaria şi Georgia), pentru formarea unei structuri multinaţio-nale de integrare logistică cu sprijin de geniu, în scopul amenajă-rii şi întreţinerii infrastructurii în teatrele de operaţii, cu asigura-rea măsurilor de protecţie a forţelor. n

În perioada 21 septembrie-2 octombrie, la Baza de instrucţie Bulboaca, aparţinând Armatei

Naţionale a Republicii Moldova, se desfăşoară exerci-ţiul multinaţional pentru subunităţi de artilerie Scutul de foc 2015.

Forţele Terestre române participă, alături de militari din Republica Moldova şi SUA, cu un detaşament din Regimentul 52 Artilerie Mixtă General Alexandru Tell.

Artileriştii se vor antrena în comun, în vederea realizării interoperabilităţii şi capacităţii de acţiune întrunită a subunităţilor, folosind tehnici, tactici şi pro-ceduri standard NATO, specifice armei. n

Observatorul militar Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015 2

EVENIMENTuComemorare la Ţebea. Peste 5.000 de oameni

s-au adunat, recent, în complexul istoric din localitatea Ţebea, pentru a participa la manifestările comemorative prilejuite de împlinirea a 143 de ani de la moartea crăi-şorului munţilor Apuseni, Avram Iancu. Alături de moţi, la ceremonie au participat ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, locţiitorul şefului Statului Major General, general-maior Adrian Tonea, locţiitorul comandantului

Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigadă Adrian Ciolponea, comandantul Brigăzii 18 Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulică, şi comandantul Batalionului 26 Vânători de Munte Avram Iancu, locotenent-colonel Viliam Pastor. În prezenţa oficialităţilor, la mormântul lui Avram Iancu s-au desfăşurat slujba religioasă, evocarea istorică, depunerea de coroane, iar la final, în aplauzele tuturor participanţilor prezenţi la eveniment, a avut loc defilarea vânătorilor de munte din Brad.uCeremonie pe Muntele Mic. Luni, 14 septem-

brie, pe Muntele Mic, din judeţul Caraş-Severin, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă cu prilejul sărbă-toririi Înălţării Sfintei Cruci. La eveniment au participat locţiitorul şefului Statului Major General, general-maior Adrian Tonea, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigadă Ioan Manci, comandantul Brigăzii 18 Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulică, şi coman-dantul Batalionului 26 Vânători de Munte Avram Iancu, locotenent-colonelul Viliam Pastor. Preasfinţitul părinte Lucian Mic, episcopul Caransebeşului, a ţinut o slujbă de pomenire pentru eroii bănăţeni, care s-au jertfit pen-tru unitatea ţării noastre, pentru libertatea şi demnitatea poporului român. Totodată, episcopul Caransebeşului a acordat comandantului marii unităţi clujene una dintre cele mai importante distincţii, pentru activitatea remar-cabilă în apărarea valorilor creştine, Crucea Episcop Elie Miron Cristea, clasa I pentru mireni. După depunerea co-roanelor şi jerbelor de flori, activitatea s-a încheiat cu defi-larea militarilor Batalionului 26 Vânători de Munte Avram Iancu, din Brad, în aplauzele tuturor celor prezenţi.uEvaluare şi antrenament. În perioada 15-17

septembrie, participanţii care încadrează Compania rezervă regională pentru teatrele de operaţii din Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina, constituită din militari ai Batalioanelor 26 Vânători de Munte şi 265 Poliţie Militară, au fost prezenţi, în poligonul de tragere Ştiurţ, din Abrud, la un exerciţiu de evaluare şi antrenament. Activităţile au inclus şi executarea unor trageri de luptă cu armamentul de infanterie şi cu cel de pe tehnica blindată din organica subunităţii. (Maior Florentin Lazăr)uExerciţii comune. Marţi, 15 septembrie, la

Batalionul 612 Artilerie Antitanc Maramureş, s-a desfăşu-rat un exerciţiu de intervenţie în situaţii de urgenţă de-rulat în cooperare cu structuri aparţinând Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gheorghe Pop de Băseşti, din Maramureş. Formaţiunea proprie de apărare împotriva incendiilor a cooperat eficient cu echipe de pompieri din compunerea ISU Maramureş, exersându-se procedurile de alertare şi intervenţie în caz de incendiu, în

conformitate cu planurile de apărare împotriva incendii-lor şi de intervenţie aprobate. De asemenea, s-au executat recunoaşteri la punctele cu grad ridicat de risc de incen-diu, s-au identificat şi verificat hidranţii exteriori aerieni şi subterani, căile de acces şi evacuare pentru tehnica de stins incendii. Miercuri, 16 septembrie, la Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mureşianu, din Floreşti, a avut loc un exerciţiu asemănător, la care au participat militari din unitate şi un detaşament de militari al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Avram Iancu, din Cluj. Cu aceas-tă ocazie, au fost exersate procedurile de evacuare, acor-darea primului ajutor pentru personalul rănit şi modul de acţiune pentru localizarea şi stingerea incendiului produs.

GARNIZOANA ROMÂNIA

Foto

: cap

oral

Nic

olae

Mih

ocFo

to: M

ariu

s Liu

ţe

Ceremonie de repatriere

Vineri, 17 septembrie, la Târgu Mureş, s-a desfăşurat ceremonia de repatriere din Afganistan a Grupului românesc întrunit de operaţii speciale (ROU SOAG 1), detaşament aflat la prima misiune în această formulă.

Evenimentul, des-făşurat în cazarma Batalionului Operaţii

Speciale Vulturii, a marcat finalul celei de-a optspreze-cea rotaţii a detaşamentelor româneşti de operaţii speciale în teatrul de operaţii din Afganistan.

Activitatea s-a desfăşu-rat în prezenţa colonelului Marius-Dumitru Crăciun, comandantul Componentei de Operaţii Speciale, structu-

ră care a exercitat comanda operaţională asupra detaşa-mentului pe întreaga durată a misiunii, a reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi a militarilor din structurile simi-lare ale armatei americane.

Timp de aproape şapte luni, militarii ROU SOAG 1 au executat misiuni de asistenţă militară în sprijinul forţelor de securitate afgane, în mai mul-te locaţii din partea de est şi de sud a Afganistanului.

Militarii întorşi din misi-une fac parte din Brigada de Operaţii Speciale, din Târgu Mureş, şi Brigada de Informaţii Militare, din Buzău.

Prezenţa detaşamentelor româneşti de operaţii speci-ale în Afganistan datează din aprilie 2006. Pentru modul în care militarii acestor subuni-tăţi şi-au îndeplinit misiunile au fost recompensaţi cu nu-meroase medalii naţionale şi internaţionale. n

Locotenent-colonel Dorel Danciu

Căpitan Iulian Gorun

Genişti albaiulieni, în Georgia

Antrenamente în Republica Moldova

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

DIXI !Interesul faţă de ţara dumneavoastră mi-a fost trezit de profesorul meu din universitate – Matei Călinescu, distinsul şi regretatul scriitor şi critic literar român. De atunci sunt fermecat de cultura, limba şi istoria României. Astăzi avem aceeaşi viziune, o Europă întreagă, liberă şi în pace. Ca ambasador, ţelul meu este să consolidez parteneriatul nostru pentru securitate şi să sprijin respectarea statului de drept.

Hans KlemmAmbasadorul Statelor Unite ale Americii în România

uBucureşti. Prin intermediul noului site al Direcţiei Topogra-

fice Militare General de divizie Constantin Barozzi, www.geomil.ro,

aveţi posibilitatea de a vizualiza hărţi militare sau civile, la scări

diferite. Totodată, vă stă la dispo-ziţie un portal ce vă permite crea-rea unor hărţi virtuale, adăugarea

unor date pe o hartă sau crearea unor aplicaţii web. Pe acelaşi

site este prezentată şi oferta de produse şi servicii furnizate de topografii militari şi puteţi afla

informaţii utile despre activitatea acestora, de la înfiinţare şi până

în prezent.

Locţiitorul şefului Departa-mentului pentru Arma-

mente, general-maior ing. Cătălin-Adrian Moraru, a participat, în peri - oada 14-18 septembrie, la Expoziţia Internaţională de Apărare şi Secu-ritate DSEI 2015, care s-a desfăşu-rat la Londra, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Pe parcursul misiunii, locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente a vizitat standurile unor

firme internaţionale de prestigiu pro-ducătoare de echipamente şi tehni-că militară. De asemenea, i-au fost prezentate elementele de noutate din cadrul expoziţiei şi a purtat discu-ţii cu specialiştii prezenţi la activitate despre stadiul actual de dezvoltare a echipamentelor şi capabilităţilor militare, precum şi despre ultimele tendinţe şi soluţii tehnice obţinute de cercetarea ştiinţifică în domeniul securităţii şi apărării. n

În perioada 20-26 septembrie, şeful Statului Major General, general-locote-

nent Nicolae Ciucă, se află în vizită oficială în Statele Unite ale Americii.

Programul activităţii cuprinde cere-monia de includere a generalului-locote-nent Nicolae Ciucă în Galeria de onoare a Colegiului de Război al Forţelor Terestre Americane (International Fellows Hall of Fame), întâlniri cu oficiali militari americani şi vizitarea unor facilităţi de instruire ale forţe-lor americane.n

3Observatorul militarNr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

GARNIZOANA ROMÂNIA

uAntrenament comun. Militari din armatele României şi Statelor Unite ale Americii au desfăşurat, săptămâna trecută, exerciţiul bilateral Platinum Lynx 15-5, la poligonul de instrucţie de la Dud Tauţ, în vederea îmbunătăţirii capa-cităţii defensive colective în regiune. Infanterişti marini şi marinari din Black Sea Rotational Force, împreună cu militari din Forţele Terestre române au exersat diferite proceduri, care au avut ca obiectiv creşterea interoperabilităţii şi abilităţii colective în mediul de luptă.uExerciţiu bilateral. În perioada 21-25 septembrie, în

garnizoana Iaşi se desfăşoară exerciţiul bilateral româno-moldovean Prutul 15. Militari din Forţele Terestre române, aparţinând Batalionului 151 Infanterie Războieni, se antrenează cu militari din Armata Naţională a Republicii Moldova în poligonul Mogoşeşti, unde se execută exerciţii tactice cu subunităţi de infanterie, în cooperare cu aeronave aparţinând Forţelor Aeriene române.uRecunoaşteri. În perioada 16-18 septembrie, o

echipă de militari din comandamentul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa a efectuat recunoaşteri în munţii Harghitei, Tarcăului şi Ceahlău. Scopul deplasării, parţial pe roţi, a urmărit identificarea zonelor favorabile organizării şi executării diferitelor forme de luptă,

precum şi culegerea şi procesarea primară a datelor şi informaţiilor cu caracter militar. Pe parcursul deplasării au fost întâmpinaţi de colegii lor de la Brigada 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, care le-au prezentat un briefing de informare despre rolul şi locul marii unităţi harghitene. De asemenea, la intrarea în Parcul Naţional Ceahlău, în cadrul Centrului de informare al parcului, participanţii au avut ocazia să vizioneze un film 3D, cu prezentarea acestui habitat natural protejat. (Locotenent-colonel Dorinel Cotea)uWorkshop la UNAp. Joi, 17 septembrie, în Aula

Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, a avut loc Workshopul Egalitate de şanse, organizat în cadrul Proiectului Securitate prin cunoaştere – Reţea integrată/educaţională de formare, consiliere şi orientare a doctoranzilor pentru o carieră în cercetare în domeniile securitate, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – SECNETEDU. Evenimentul a oferit cadrul propice schimburilor de idei şi opinii în vederea ridicării gradului de conştientizare, schimbării percepţiilor existente, îmbunătăţiri situaţiei grupurilor defavorizate şi creşterii nivelului de dezvoltare a societăţii noastre, prin organizarea unor prezentări şi dezbateri pe tema inegalităţilor cu care ne confruntăm. Manifestarea a reunit reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, precum şi doctoranzi din cadrul proiectului SECNETEDU. (Căpitan Cristina Barna)uComunicaţii contra cronometru. În perioada 16-17

septembrie, la nivelul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor, s-a desfăşurat faza pe marea unitate a concursului Olimpiada transmisioniştilor. La competiţie, concurenţii au parcurs probe teoretice şi practice pe linia pregătirii de specialitate, şi-au arătat măiestria în operarea tehnicii de comunicaţii în condiţii de bruiaj, stres şi contra cronometru. La final, au fost premiaţi cei mai buni specialişti. (Maior Adrian Târtan)

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant p

rinci

pal C

onst

antin

Păs

căriţ

a

Militari răniţi în Afganistan

Trei militari români din Batalionul 811 Infanterie Protecţia Forţei Dragonii Transilvani, care acţionează

în cadrul misiunii Resolute Support, din Afganistan, au fost răniţi duminică, 20 septembrie, în jurul orei 10.00, în urma exploziei unei maşini-capcană.

Locotenentul Adrian Ciprian Iriciuc şi caporalul clasa a III-a Sergiu Andrei Lineschi, ambii aflaţi la cea de-a doua misi-une în Afganistan, precum şi caporalul clasa a III-a Ion Ichim, aflat la prima misiune într-un teatru de operaţii, executau o misiune de patrulare în aria de responsabilitate, la aproxima-tiv opt kilometri nord de baza militară de la Kandahar.

În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor la faţa locului şi au fost transportaţi la spitalul bazei militare din Kandahar.

La scurt timp, caporalul clasa a III-a Ion Ichim a fost ex-ternat din spitalul bazei militare din Kandahar şi s-a întors la unitatea sa.

Locotenentul Adrian Ciprian Iriciuc şi caporalul clasa a III-a Sergiu Andrei Lineschi sunt în stare stabilă, fiind supuşi unor proceduri medicale de evaluare şi tratament. În funcţie de rezultatele acestor evaluări, comisia medicală pluridisci-plinară a spitalului militar din Kandahar va decide conduita

terapeutică ulterioară, conform procedurilor standard (con-tinuarea tratamentului la Kandahar sau evacuarea la spitalul militar din Landstuhl, Germania).

Luni, 21 septembrie, generalul de armată John Campbell, comandantul misiunii Resolute Support şi al Forţelor Statelor Unite ale Americii din Afganistan, a vizitat militarii români ră-niţi şi a stat de vorbă cu fiecare în parte, felicitându-i pentru modul în care îşi fac datoria şi urându-le însănătoşire grabni-că. În semn de recunoştinţă, militarii răniţi au primit monede onorifice de la generalul de armată John Campbell, genera-lul de brigadă Paul Bontrager, comandantul Train, Advise, Assist and Command South, respectiv de la command sear-gent-major Delbert D. Buyers.

Conducerea Ministerului Apărării Naţionale urmăreşte, cu atenţie, evoluţia stării de sănătate a răniţilor. n

Expoziţie la Londra Vizită oficială


LINIA ÎNTÂI

Patrula deşertului

Militarii din Batalionul 811 Infanterie Dej, denumiţi şi Dragonii Transilvani, dislocaţi în baza militară din Kandahar, asigură, zi de zi, securizarea ariei de responsabilitate.

De la primele ore ale dimineţii, ne-am alăturat plutonului 1, din Compania 1 Lion, comandat de locotenentul Răzvan

Bălan, care urma să execute deplasarea pe un itinerar stabilit pentru a se întâlni cu lideri locali ai guvernării districtuale şi, desigur, cu comandanţi ai forţelor de securitate afgane. Prima activitate înainte de plecarea din bază este pregătirea pentru misiune, unde se aduc la cunoştinţa militarilor toate detaliile necesare executării sarcinii primite. Atenţi şi concentraţi, ne-am aduna t toţi într-o sală unde căpitanii Marcel Dreghici şi Alexandru Gherasim ne-au prezentat, în cel mai profesionist mod, ce s-a întâmplat în ultimele câteva zile. Nu durează mult şi ieşim toţi în parcul cu tehnică militară, pentru a face ultimele verificări înainte de misiune şi, desigur, pentru a spune o rugăciune alături de preotul militar Iustin Şomodean, cel care însoţeşte militarii batalionului în Afganistan, pe perioada misiunii. Atmosfera înainte de plecare din bază este una optimistă, dar, în acelaşi timp, poţi citi pe chipurile tuturor concentrarea şi preocuparea pentru ce va urma.După un drum de aproximativ o oră ajungem la destinaţie şi putem spune că păşim, de-a binelea, pe pământ afgan. Multe feţe necunoscute, dar pri-etenoase şi ospitaliere, ne poftesc într-o încăpere unde se poartă discuţiile cu liderii afgani. Evident, suntem serviţi cu ceai şi după câteva minute, în care cei prezenţi în încăpere schimbă amabilităţi, se trece la parcurgerea agendei întâlnirii.Militarii dejeni au împânzit, la propriu, toată loca-ţia pentru ca noi să ne putem concentra asupra sarcinilor primite, fără a avea grija securităţii. Toată zona din jurul curţii în care am intrat este supravegheată de ochi vigilenţi, care urmăresc orizontul neîntrerupt.După aproximativ două ore ni se face semn să îmbarcăm în MRAP (Mine Resistant Ambush Pro-tected), pentru a ne întoarce în baza din care am plecat dimineaţă. Pe drum, mulţi copii îmbrăcaţi modest, cu mâinile murdare şi siluete firave, ne fac cu mâna şi ne cer apă şi mâncare. Militarii noştri le oferă apă şi dul-ciuri, pe care le-au luat cu ei de la sala cu mese.La un moment dat, patrula se opreşte. Se des-chide trapa de la prima maşină şi doi militari coboară. Unul dintre ei are în mână un detector de mine. Aflăm că nu putem merge mai departe până nu verificăm toată zona de posibile dispozi-tive explozive improvizate, care rămân principala ameninţare.

Misiunea se încheie cu bine, suntem cu toţii obosiţi, dar am mai trecut un test, pe care, în mod sigur, militarii patrulei îl vor avea de trecut şi în ziua următoare, în cele câteva luni de misiune care au mai rămas. Zărim prin geamul mic al maşinii de luptă un steag românesc pe un catarg, semn că am ajuns cu bine în bază. n

Maior Mihai Pintiliciuc

Comandantul patrulei îşi îmbărbătează subordonaţii înainte de plecare în misiune.

Preotul militar Iustin Şomodean îi binecuvântează pe Dragonii Transilvani.

Dispozitivele explozive improvizate rămân principala ameninţare. Militarii dejeni verifică cu atenţie zona.

Observatorul militar 5Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

Unul câte unul, MRAP-urile devin casa Dragonilor Transilvani pentru câteva ore.

O etapă importantă o reprezintă verificarea tehnicii.

Pregătirea misiunii se desfăşoară minuţios. Fiecare punct este stabilit până la cel mai mic detaliu.

Cei mai bucuroşi de prezenţa militarilor români sunt copiii. Ştiu că primesc dulciuri de fiecare dată când o patrulă trece pe lângă ei.


INSTRUCŢIE

Maistru militar clasa a ll-a Florin Bodea

Geniştii din cetate

În Cetatea Alba Iulia se găseşte ultimul bastion al unităţilor militare care au fost prezente pe aceste me-leaguri: Batalionul 136 Geniu Apulum.

Dispus într-o locaţie plină de istorie, Bata-lionul 136 Geniu

Apulum, continuator al tradi-ţiilor de luptă ale Batalionului 2 Pontonieri Râuri înfiinţat în 1937, îşi scrie propria epopee.

vederea participării la asigu-rarea genistică a structurilor de luptă pe timpul acţiunilor desfăşurate pe teritoriul na-ţional sau în afara acestuia, şi sprijinirea instituţiilor statului şi autorităţilor publice locale în cazuri de urgenţe civile. În acest sens, geniştii din Alba Iulia au participat cu efective şi tehnică sau la activităţi de instruire în cadrul multor exerciţii naţionale sau internaţionale. Dintre aces-tea se remarcă Blonde Avalanche 2012, desfăşurat în tabăra de instrucţie la apă din poligonul brăilean Vărsătura, exerciţiul

Acest batalion are ceva aparte. Ne înţelegem atât de bine, încât este nevoie de foarte puţine cuvinte pentru a-i spune cuiva ce are de făcut. Aici m-am împlinit şi am simţit că am realizat ceva. Mi-aş dori ca această unitate să dăinuiască peste timp aici, în cetate, ea fiind parte din istoria acestor locuri. Am renovat clădirile batalionului, pentru a se integra în acest frumos ansamblu arhitectural al cetăţii.

Colonel Corneliu DincoAm iubit sportul şi arma-ta de mic, aşa că le-am îmbinat pe amândouă: am absolvit Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, din Sibiu, iar de câţiva ani, am obţinut atestatul de arbitru de volei. În prezent, sunt comandant de pluton poduri fixe şi am participat la o misiune în teatrul de operaţii din Afganistan şi la exerciţii multinaţionale, unde am realizat lucruri foarte fru-moase. Sunt mândru că am ales cariera militară.

Locotenent Daniel Marcu

Clădirea care a servit, între 1619 şi 1662, fostului Colegiu Reformat Bethlen a devenit, în urmă cu trei secole şi jumă-tate, prima unitate militară din garnizoana Alba Iulia, fiind cunoscută sub denumirea de Cazarma Mare a Infanteriei, datorită faptului că putea asigura adăpost pentru un efectiv de peste 1.000 de ostaşi. După 1918, denumirea unităţii s-a schimbat în Cazarma Mihai Viteazul, unde îşi aveau sediul aproape toate structurile militare ale garnizoanei. Re-organizarea armatei a dus la desfiinţarea sau mutarea acestora în alte locaţii sau garnizoane, militarii Batalionului 136 Geniu Apulum fiind singurii care au mai rămas aici.

Îmi doream mult să îmbrăţişez cariera militară, însă părinţii s-au opus. Deşi am absolvit Facultatea de ştiinţe economice din Alba Iulia, profesia de economist nu mi-a adus satisfacţiile aşteptate. Acum, la 33 de ani, sunt pionier cercetaş la acest batalion şi nu-mi pare rău. Este o meserie frumoasă, nu se compară cu cea anterioară.

Fruntaş Ioana Angela Nicoară

Când ajungi în biroul colonelului Corneliu Dinco, aflat la comanda

unităţii de peste opt ani, nu ai cum să nu observi două tablo-uri de dimensiuni generoase. O reprezentare frumos înrămată a lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite, iar al doilea înfăţişându-l pe Mihai Viteazul, intrând în Cetatea Alba Iulia. Născut în Suceava, zonă plină de istorie a neamului românesc, ofiţerul este pătruns de frumuse-ţea acestor locuri, lucru dovedit nu doar din ce spune ci, mai ales, din atitudinea plină de admiraţie şi mândrie pe care o are atunci când vorbeşte despre importanţa cetăţii. A trecut prin mai multe unităţi mili-tare, până să fie numit la comanda geniştilor din cetate, însă, conside-ră că aici şi-a împlinit cariera.

Îmi place totul aici, spune ofiţerul. Este una dintre cele mai frumoase zone din ţară. Oraşul, cetatea şi oamenii sunt exact pe gustul meu. Parcă şi clima este mai blândă în Alba. În cei opt ani de când sunt la comanda unităţii, am reuşit să-mi cunosc foarte bine subordonaţii. Mulţi dintre ei au participat în teatrele de operaţii din Balcani, Afganistan şi Irak. Împre-ună am reuşit să punem la punct multe lucruri în unitate. Avem şase cazărmi în administrare, pe care le-am reabilitat, aducându-le la un nivel foarte bun, a concluzionat colonelul Dinco. n

Geniştii albaiulieni de odi-nioară au participat la războiul antihitlerist pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Ceho-slovaciei, amenajând nenumăra-te poduri peste cursurile de apă, ori forţându-le cu ambarcaţiuni. Tot ei au pus umărul la construi-rea Transfăgărăşanului şi a unor baraje hidroelectrice importante din ţară. De asemenea, geniştii din cetate s-au mobilizat, ori de câte ori situaţia a impus-o, executând lucrări de refacere, consolidare şi reame-najare a unor puncte de trecere peste cursurile de apă în jude-ţele Alba, Caraş Severin, Cluj, Hunedoara şi Timiş.

În prezent, principalul obiectiv al unităţii constă în instruirea pentru dezvoltarea nivelului de operaţionalizare în

multinaţional IEL MILU, la care au participat militari din Bulga-ria, Croaţia, Georgia şi România, şi exerciţiul organizat de NATO Capable Logistician 2013, din Slovacia, considerat cel mai im-portant şi complex antrenament în domeniul logistic, din ultimul deceniu. Anul acesta, batalionul a participat la exerciţiile Capable Logistician, din Ungaria, Trident Joust 2015 şi Resolute Castle 2015, ambele desfăşurate în poligonul Cincu.

l


INSTRUCŢIE

Cavalerii ramurii de brad

Locotenent Narcis Ră[email protected]

Militarii Batalionului 30 Vânători de Munte Dragoslavele, din Câmpulung Muscel, înfruntă versanţii Munţilor Făgăraş în fiecare zi de instrucţie.

Taberele de instrucţie şi aplicaţiile le desfăşurăm în poligonul Prislop şi în poligonul temporar Voina-Portăreasa, care este cel mai înalt din ţară. Se află la 2.300 de metri. Terenul pe care este amplasat nu aparţine Ministerului Apărării Naţionale. Pentru a-l folosi, am încheiat convenţii cu proprietarii. Acolo executăm trageri cu aruncătoarele de calibru 120 milimetri, precum şi întrunit, cu compania de vânători de munte.

Locotenent-colonelul Laurenţiu Sminchişe

Batalionul 30 Vânători de Munte Dragoslavele are ca sarcină şi implicarea în situaţiile de urgenţă civilă. Astfel, o echipă formată din şase militari participă şi în prezent, zilnic, la căutarea planorului dispărut la începutul luni august. Unitatea are pregătite astfel de echipe de căutare-salvare constituite din cei mai experimentaţi alpinişti şi cercetaşi. Încă de la început, împreună cu reprezentanţi ai ISU, acestea au pornit în căutarea aparatului de zbor. Aria de căutare se întinde pe mai bine de 200 de kilometri pătraţi, iar indiciile sunt puţine şi cele pe care le-au avut s-au dovedit a fi denaturate. Unul dintre avantaje îl constituie şi faptul că printre cavalerii ramurii de brad se află mulţi militari din zonă, care cunosc munţii foarte bine. Colaborarea cu jandarmeria montană, salvamont şi specialiştii de la ISU cuprinde o gamă mai largă de puncte, instituţiile colaborând şi pe partea de resurse şi dotări.

l

Sunt de 16 ani în acest batali-on, iar în tot acest timp niciodată, într-un an calendaristic, nu am avut atât de multe aplicaţii. Însă este cea mai bună pregătire aceea pe care o desfăşurăm acolo. Adevăratul grup aşa se formează, concluzionează locţiitorul comandantului.

O problemă cu care se con-fruntă conducerea unităţi este

vârsta înaintată a personalului. Încadrarea este bună, dar, tinerii se lasă aşteptaţi în pofida fap-tului că în zonă nu sunt foarte multe locuri de muncă. În aceste condiţii, armata oferă pe lângă stabilitatea locului de muncă şi un salariu decent, comparativ cu oferta pieţei de muncă din Câmpulung Muscel.

Cavalerii ramurii de brad musceleni, în orice ma-siv muntos s-ar afla, din

orice unitate ar face parte, toţi, dar absolut toţi, nu cedează nicioda-tă, nu se întorc din drum sau din ascensiune şi nu se îndoiesc de ei înşişi. Moralitatea le este curată şi completă, ca muntele care le stă drept casă, piatră de încercare şi simbol. n

În acest an, batalionul mus-celean a efectuat instruc-ţia şi activităţile pe două

„fronturi”, cu Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, în sub-ordinea căreia se află, şi alături de Brigada 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor, din care a făcut parte, ca un grup de luptă. Împreună cu militarii focşăneni au executat misiuni de luptă în poligonul Smârdan, la care au

La exerciţiul Sarmis 15, din poligonul Cincu, vânătorii de munte musceleni au pus în practică ceea ce s-a planificat. Ei s-au constituit în opposing force (OPFOR), timp de patru săptămâni, pentru partea română, americană, britanică şi canadiană.

Condiţiile meteo le-au creat cele mai mari probleme. A plouat mult în acea perioadă şi, astfel, terenul a devenit impracticabil pentru anumite categorii de tehnică. Noi le-am asigurat ina-micul pentru exerciţiile de tip STX şi FTX pe care le-au desfăşurat, în funcţie de cerinţele pe care le aveau planificate, spune locţiito-rul comandantului batalionului, locotenent-colonel Laurenţiu Sminchişe.

De asemenea, militarii britanici au desfăşurat exerciţiile numai pe

timpul nopţii şi pentru cavalerii ramurii de brad acest lucru a reprezentat o provocare în plus, mai ales prin prisma diferenţei de dotare dintre cele două armate. Cu toate acestea, confruntările au fost cât mai apropiate de realita-

te, victoriile fiind împărţite.

În toamna aceasta vor parti-cipa la evaluarea operaţională a Brigăzii 2 Vână-tori de Munte în zona Groho-tiş-Renţea, iar la sfârşitul lunii octombrie vom merge, din nou, în poligonul Smârdan, alături de Brigada 282 Infanterie Meca-nizată, în cadrul unui exerciţiu de instruire în comun.

De la începutul anului, adunate în timp, militarii mus-celeni au peste trei luni petrecute în poligoanele din ţară.

participat şi partene-rii NATO din SUA şi Marea Britanie.


COMPETIŢIE

Vânătoarea de posturi

La Râmnicu Vâlcea şi în localităţi apro-piate s-a desfăşurat, recent, Campi-onatul militar de orientare, finala pe Forţele Terestre.

La competiţie au participat aproximativ 70 militari, din Brigada 2 Vânători de

Munte Sarmizegetusa, din Braşov, Brigada 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, din Mier-curea Ciuc, Brigada 2 Infanterie Rovine, din Craiova, Brigada 1 Me-canizată Argedava, din Bucureşti, Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos, din Brăila, Brigada 81 Mecanizată General Grigore Bălan, din Bistriţa şi Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt, din Iaşi.

Activitatea a fost organizată de Statul Major al Forţelor Terestre şi s-a desfăşurat cu sprijinul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN Panait Donici, din Râmnicul Vâlcea, Federaţiei Româ-ne de Orientare, primăriei oraşului Băile Govora, Clubului Sportiv Ecosport şi Direcţiei Judeţene a Tineretului şi Sportului Vâlcea.

Zona de desfăşurare a con-cursului a cuprins Râmnicu Vâlcea (Dealul Capela), satul Fedeleşoiu (zona Malu Alb), comuna Mihăieşti (satul Arsanca) şi Băile Govora.

După festivitatea de deschi-dere, condusă de colonelul Banu Daniel, preşedintele comitetului de organizare al competiţiei, a urmat

startul în proba de sprint, pe un traseu foarte variat din zona împă-durită a Băilor Govora, în condiţii destul de dificile de ploaie şi noroi. În aceeaşi zi s-a desfăşurat şi proba de ştafetă.

Ziua următoare s-a dat startul la proba individuală de orientare pe un traseu dificil prin pădurea Arsanca, din comuna Mihăieşti. Cu ajutorul hărţilor primite în momen-tul plecării, băieţii au parcurs 5,1 kilometri, trecând pe la fiecare din cele 16 posturi de control dispuse pe traseu, iar fetele 4,5 kilometri, adunând puncte de la 18 posturi de control.

La final, cei mai buni com-petitori, la categoriile individual feminin, respectiv la masculin, au fost caporalii clasa a III-a Andreea Hepcal şi Tamaş Bogya (locul I), din lotul Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, urmaţi de caporalii clasa a III-a Iuliana Rusescu şi Paul Brabiescu-Călinescu (locul al II-lea), din lotul Brigăzii 2 Infanterie Rovine. Locul al III-lea a fost revenit, la feminin, locotenentului Oana Luchian, din lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, şi caporalului clasa a III-a Ovidiu Muţiu, din lotul Brigă-zii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, la masculin.

Clasamentul pe echipe a adus pe primul loc atât la feminin, cât şi la

masculin, reprezentanţii Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu. Pe a doua treaptă a podiumului a urcat echipa de fete a Brigăzii 2 Infanterie Rovine şi cea a băieţilor de la Brigada 81 Mecani-

zată General Grigore Bălan, iar locul al III-lea a revenit echipei de fete de la Brigada 81 Mecanizată General Grigore Bălan şi celei de băieţi de la Brigada 2 Infanterie Rovine.

La ştafetă, primii au fost cei din lotul Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan, urmaţi de reprezentanţii loturilor Brigăzii 2 Infanterie Rovine (locul al II-lea) şi

Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt (locul al III-lea).

În clasamentul general, cel mai bun lot a fost desemnat cel al Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu (locul I), urmat de loturile Brigăzii 81 Meca-nizată General Grigore Bălan (locul al II-lea) şi Brigăzii 2 Infanterie Rovine (locul al III-lea). n

Maior Florentin Duman

Foto

: Flo

rent

in D

uman


Pianistul Adrian Leonard Mociulschi, în timpul concertului de la Cercul Militar Naţional.

Naistul Nicolae Voiculeţ, acompaniat de Orchestra România şi de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale.

Adrian Leonard Mociulschi

CULTURĂ

Din inimă, pentru

veterani!

Pianistul Adrian Leonard Mociulschi, nepotul renumitului vânător de munte cu acelaşi nume, şi naistul Nicolae Voiculeţ au concertat în onoa-rea veteranilor de război şi a militarilor răniţi în teatrele de operaţii.

Pe viitor, ţin să mă implic în tot ceea ce înseamnă evenimente de suflet. Cu siguranţă voi răspun-de prezent! la toate activităţile culturale dedicate Armatei României. Consider că un artist trebuie să fie acolo unde inima şi simţirea o cer.

Sublocotenent Simona-Andreea Ciobanu

Foto: Valentin Ciobîrcă

Militarii din Batalionul 33 Vână-tori de munte Posada, întorşi recent din Afganistan, s-au

bucurat joi, 10 septembrie, de un spectacol inedit. Găzduit de Centrul de Cultură şi Arte George Topîrceanu, din Curtea de Argeş, evenimentul artistic, parte a Festivalului In-ternaţional George Enescu, a fost organizat de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale, şi a fost susţinut de naistul Nicolae Voiculeţ şi pia-nistul Leonard Mociulschi.

La iniţiativa ministrului apărării naţio-nale, Mircea Duşa, spectacolul s-a repetat o săptămână mai târziu, joi, 17 septembrie, şi în Sala de Marmură a Palatului Cercului Mi-litar Naţional, din Bucureşti. Celor doi artişti li s-a alăturat Orchestra România, concertul fiind dedicat veteranilor de război şi milita-rilor răniţi în teatrele de operaţii.

Pianistul Adrian Leonard Mociulschi a absolvit Academia de Muzică şi Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, în 1997, respectiv 2005. Este doctor în muzică şi a fost decorat cu distincţia Cum Laude. Pentru meritele sale artistice i-au fost acor-date numeroase premii şi distincţii interna-ţionale.

Nu de puţine ori, artistul şi-a exprimat recunoştinţa faţă de eroii neamului, de-votamentul şi apropierea faţă de soldaţii români fiind transmise, din generaţie în generaţie, sub cele mai distincte forme.

Muzicianul poartă un nume cu rezo-nanţă aparte în istoria noastră militară. Descendent al unei familii aristocrate polo-neze, naturalizată în România la începutul

secolului al XIX-lea, solistul este nepotul curajosului erou căruia îi şi poartă numele, generalul Leonard Mociulschi. Acesta a lup-tat în ambele conflagraţii mondiale şi a fost decorat, de nenumărate ori, pentru curajul şi iscusinţa sa în luptă. Într-un raport din 1922, Principele Carol l-a caracterizat pe Le-onard Mociulschi ca fiind un valoros ofiţer, de nădejde, înzestrat cu deosebite calităţi.

Generalul Mociulschi nu a fost doar un militar de excepţie, ci şi un susţinător al îmbunătăţirii moralului trupelor cărora le-a fost mereu aproape. Printre ideile sale se numără şi cea a înfiinţării unui cinema-tograf pentru militarii din subordine, idee care în scurt timp a şi prins viaţă.

Câteva decenii mai târziu, nepotul său, muzicianul Adrian Leonard Mociulschi con-tinuă munca începută de bravul militar şi

patria în teatrele de operaţii, ne-a mărturi-sit distinsul pianist. Faţă de aceşti oameni consider că noi toţi, membrii societăţii civile, trebuie să purtăm un deosebit respect şi re-cunoştinţă. În ceea ce mă priveşte, în calitate de muzician, om de cultură, pianist, am dorit să îmi exprim recunoştinţa prin intermediul

flagraţii mondiale şi şi-a adus contribuţia la această simţire – de a fi român.

Un destoinic camarad de arme, căpita-nul Mezdrea, afirma despre generalul Leo-nard Mociulschi că era aidoma unui dirijor, dar în ce condiţii! La semnele baghetei lui intrau, pe rând, în partitura de foc ori mi-traliere, ori aruncătoare de 60 mm, ori sălta un pluton sau toate, ori se înainta grupă cu grupă sau om cu om... El, însă, nu avea un pupitru de unde să dirijeze.

Capacitatea de a comanda s-a dovedit a fi o tradiţie în familia Mociulschi; unchiul a ordonat oamenilor şi armelor să se alini-eze pentru apărarea neamului, iar nepotul le impune clapelor pianului să se încline, sub presiunea talentului său, pentru a crea cea mai frumoasă muzică dedicată, de această dată, militarilor români.

Concertul precedent, de asemenea, a fost dedicat militarilor români, a ţinut să mai precizeze muzicianul. Mai exact, celor de la Batalionul 33 Vânători de Munte Po-sada, recent întorşi din teatrul de operaţii din Afganistan. M-am bucurat să le pot ura un Bun venit!, pe aripile muzicii. Pentru că muzica este graiul sufletului, am ales câteva dintre cele mai îndrăgite compoziţii ale lui Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart şi, nu în ultimul rând, ale lui George Enescu. n

contribuie în felul său, prin muzică, la edu-caţia pentru frumos a tinerilor militari.

Am aflat cu bucurie de această iniţiativă de a se organiza un concert dedicat acestor eroi ai armatei române atât cei care s-au distins pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial, veteranii de război, cât şi veteranii mai recenţi, militarii români care au slujit

pianului, instrumentul atât de drag oricărui om care doreşte să împărtăşească bucurie semenilor prin arta sunetelor. Este o legătu-ră de suflet, de familie, fratele bunicului meu, la rândul său, a slujit patria atât în Primul Război Mondial, cât şi în cel de Al Doilea Război Mondial. Generalul Mociulschi a lup-tat pentru reîntregirea ţării în ambele con-

Plutonier Alina Criş[email protected]

Doi oameni simpli cu inimi mari, o pensiona-ră din Bârlad şi un militar din Tecuci, luptă, de patru ani, pentru cei aflaţi în suferinţă.

Plutonierul-adjutant principal Silviu Constantin Covaci este subofiţer specialist la Centrul de Domenii

şi Infrastructuri numărul 4, din Focşani. Această descriere, însă, reprezintă doar finalul unui lung CV. Povestea acestuia începe la vârsta de 17 ani, când, îndrăgostit de muzica populară, şi-a început cariera de interpret. În `89, am mers la Casa Culturii din Tecuci, unde se făcea un montaj pentru Ziua Unirii. Am urcat pe scenă şi am cântat muzică populară. Directorul de la Cântarea României m-a cooptat în ansamblul de

La 18 septembrie, la Casa de Cultură din Bârlad, nume cunoscute ale muzicii populare au susţinut un concert de cinci ore. Evenimentul a fost unul caritabil, iar banii încasaţi vor fi folosiţi pentru înlocuirea saltelelor de la secţia Boli infecţioase a Spitalului Elena Beldiman din Bârlad. Peste 30 de interpreţi de muzică populară din toată ţara au participat la acest eveniment. Printre artiştii care au urcat pe scenă s-au aflat Ilie Caraş, Maria Tătaru, Grig Gherman, Nicu Mâță, George Forcos-Palade, Celina Gherghelaş şi Narcisa Băleanu. Anton Achiţei, capul de afiş, a ales să-şi sărbătorească cei 48 de ani de activitate muzicală în cadrul acestui spectacol. Evenimentul a cuprins şi un moment mai trist, în memoria regretatei interprete de muzică populară Maria Băraru.

Anul trecut, am spus: gata, ne oprim, este ultima ediţie. Dar nu putem... Cum să vezi pe cineva într-un mare necaz şi să nu faci nimic?

Plutonier-adjutant principal Silviu Constantin Covaci

amatori. Acolo am şi rămas, în ansamblul Doina Siretului, de la Casa de Cultură din Tecuci, îşi aminteşte subofiţerul.

Îşi dorea să cânte, dar îi plăcea şi ma-tematica. Muzica era o pasiune, nu lua în calcul o carieră în acest domeniu. Cifrele urmau să îi devină profesie. După doi ani, a plecat la şcoala militară de subofiţeri din Sibiu, la intendenţă şi finanţe. Acolo, a co-laborat patru luni cu Ceata Junilor, condusă de regretatul Ioan Matrea. După absolvire, a revenit la Doina Siretului. Au început fes-tivalurile prin ţară, unde a şi câştigat câteva premii, dar, uşor, uşor, din lipsa timpului, muzica a trecut pe planul doi.

În repertoriu, are cântece culese din diferite zone sau oferite de colegii de scenă. Mitriţa Cămară Velicu, căreia

i-am fost elev la şcoala de artă pe care am făcut-o târziu, la Galaţi, mi-a dat foarte multe cântece. M-au îndrăgit interpreţii din ţară. Multora le-am organizat concertele aniver-sare. Aşa a descoperit Silviu Covaci că se descurcă şi în rolul de organizator.

Implicarea lui în evenimentele caritabile a început acum patru ani, în 2012, când a cunoscut-o pe Silvia Dumitriu. De atunci, an de an, îşi găseşte timp, între datoria de serviciu şi pasiunea de a cânta, să organizeze strângeri de fonduri şi concerte de bineface-re, sprijinit, întotdeauna, de colegii de scenă.

Silvia Dumitriu şi Silviu Covaci s-au cunoscut în urma unei tragedii. La vârsta de patru ani, nepoţelul Silviei, Răducu, s-a îmbolnăvit. Bunica a mers cu el în Germa-nia, unde a aflat că are nevoie de 150.000 de euro pentru operaţiile micuţului. Cinci la număr. Am dat sfoară în ţară că vreau să organizez un concert caritabil pentru a strânge aceşti bani. Eram disperată. Silviu şi cu domnul Forcos Palade au fost singurii care au răspuns strigătului meu de ajutor. Nu îi mai văzusem niciodată. Când am ajuns din Germania în Bârlad, Silviu adunase zeci de interpreţi de muzică populară, dispuşi să lupte pentru şansa nepoţelului meu. Un mare om, povesteşte Silvia. Casa de cultură din Bârlad are 500 de locuri şi s-au vândut toate biletele. Au adunat 100.000.000 de lei vechi şi i-au pus în contul Răducului. Însă, din păcate, Doamne Doamne a vrut altceva. Nepoţelul meu a murit. De atunci, în memo-ria lui Răducu, şi pentru că am descoperit acest om cu suflet, Silviu, am continuat aceste concerte caritabile, an de an. Ne-am potrivit sufleteşte noi doi. Eu îl privesc ca pe copilul meu, iar el ca pe o mamă. Aşa îmi şi zice: mămică, trebuie să mai facem câte ceva. Şi iar pun mâna pe telefon, sună artişti,

găsesc sponsori, promovează evenimentul şi strâng banii necesari pentru a aduce un zâmbet pe chipul celor aflaţi în suferinţă. Sunt atâţia oameni dispuşi să ajute. Soliştii vin fără bani, fără cazare şi fără transport decontat. Întotdeauna ne-au onorat cu prezenţa nume mari. Anul trecut, a venit Maria Ciobanu, iar anul acesta Anton Achiţei. Publicul ne primeşte întotdeauna cu braţele deschise. Ediţia trecută am strâns bani pentru secţia de Pediatrie 2. Concertul a durat cinci ore şi n-a plecat nimeni din sală până la sfâr-şit, povesteşte Silviu. Au strâns atunci 9.000 de lei, cu care s-a amenajat un salon în secţia Pediatrie, scos din circuitul medical. Salonul a fost reabilitat termic, igienizat şi dotat cu cele necesare.

Anul acesta, fondurile merg la Secţia Boli infecţioase a Spitalului din Bârlad. Am ales această secţie pentru că am stat internată aici două săptămâni, acum o lună, şi condiţiile sunt crunte. Nu aveam pernă, nu aveam lenjerie de pat, iar saltelele trecuseră deja de faza în care se puteau numi foarte uzate, spune Silvia. Aşa că a luat legătura cu medicul Simona Agachi, şefa de secţie, şi i-a spus că vrea să organizeze un spectacol pentru strângere de fonduri. S-a bucurat foarte mult. A spus că, probabil, Dumnezeu m-a îmbolnăvit ca să ajung la ea şi să văd sărăcia din secţie. I-am spus lui Silviu şi ne-am apucat de treabă. El de la butoane, pe inter-net, eu pe teren, completează aceasta.

Aşa a început organizarea concertului caritabil, care a avut loc vineri, 18 septem-brie. S-au vândut toate biletele şi suma încasată a ajuns aproape de 8.000 de lei. Cu banii strânşi, vor cumpăra saltele pentru a dota acea secţie.

Sunt acum la a IV-a ediţie de concerte caritabile şi, cu siguranţă, nu se vor opri aici. Gestul lor este un exemplu de solidaritate umană, care, poate, va reuşi să-i inspire şi pe alţii. n


INTERFERENŢE

Cu gândul la ceilalţi

l

l


INSTRUCŢIE

Foto

: Val

enti

n Ci

obîr

că

Pagini realizate de: maior Ioana Teişanu, căpitan Bogdan Oproiu, locotenent Marius Mocanu şi plutonier-adjutant Lucian Irimia

forţe din acest an. De fapt, a fost pentru prima dată după decembrie 1989 când au fost impli-cate toate instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională într-un exerciţiu organizat la nivel strategic, operaţi-onal şi tactic.

Vineri, 18 septembrie, cu salve de artilerie în poligoane şi desant din elicopter, la Constanţa, s-a încheiat exerciţiul interinstituţional de ni-vel strategic Histria 15. Opt locaţii – poligoane, raioane şi dana militară a portului Constanţa – au fost martorii celei mai mari desfăşurări de

7.000 de militari din Forţele Terestre, Navale, Aeriene, din Comandamentul Logistic Întrunit, Ministerul Afacerilor Interne, SIE şi SRI şi peste 800 de mijloace de luptă au desfăşurat timp de două săptămâni un exerciţiu cu scenariu fictiv al cărui scop a fost antrenarea structurilor de conducere şi execuţie la nivel naţional, pentru planificarea şi executarea unei game diversificate de misiuni, adaptate mediului de securitate actual.

În Poligonul de experienţe al armatei, de la Jegălia, Grupul de sprijin logistic întrunit, generat de Comandamentul Logistic Întrunit, a organizat o tabără militară ca la carte, cu tot personalul necesar acoperii funcţiilor unei astfel de grupări. 16 ofiţeri şi subofiţeri, aproape 300 de militari din toate domeniile logisticii şi peste 120 de mijloace tehnice au contribuit la funcţionarea acestei structuri, care a asigurat tot ceea ce presupune sprijinul logistic pentru gruparea de forţe întrunite.

Pe braţul Sfântu Gheorghe, în dreptul localităţii Mahmudia, infanteriştii marini au dus la îndeplinire un exerciţiu amfibiu pentru neutralizarea unui desant aerian inamic.

Exerciţiul Histria 15 s-a desfăşurat şi în poligonul Capu Midia. Astfel, sistemele de luptă antiaeriene ale Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer Nicolae Dăscă-lescu, ale subunităţilor din cadrul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor şi Diviziei 4 Infanterie Gemina au realizat combaterea ţintelor şi interzicerea unei direcţii de acţiune a inamicului. Militari din Forţele Terestre şi Forţele Aeriene au lansat rachete HAWK, KUB şi OSA-AKM şi au efectuat trageri cu sistemul GEPARD. La final, un avion C-27 J Spartan a delestat containere cu apă, acţiune ce a avut drept scop antrenarea în vederea stingerii de incendii.

În dana militară a portului Constanţa, forţe şi mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne au acţionat împreună pentru a înlătura efectele unei situaţii de criză. Scenariul exerciţiu-lui a presupus luarea de ostatici la bordul unei nave comerciale şi încercarea de a forţa ieşirea din port. Specialiştii în situaţii de criză au reuşit evacuarea persoanelor de pe navă şi acordarea de îngrijiri medicale răniţilor.

Totodată, militarii din Grupul Naval de Forţe pentru Operaţii Speciale au acţionat în vederea eliberării de ostatici dintr-o am-basadă. Scenariul a presupus luarea cu asalt a clădirii ambasadei, eliberarea şi evacuarea personalului diplomatic.

Timp de două săptămâni, poligonul Centrului de Instru-ire pentru Luptă al Forţelor Terestre Getica, de la Cincu, a fost luat cu asalt de militari din Brigada 81 Mecanizată General Grigore Bălan, Brigada 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul şi din alte unităţi aparţinând Diviziei 4 Infanterie Gemina. Taberele participanţilor la exerciţiul Histria 15 au fost instalate încă de la începutul lunii, când tehnica militarilor ardeleni a împânzit po-ligonul. Dacă prima parte a pregătirii a fost destinată planificării şi repetiţiilor, săptămâna trecută, gurile de foc ale artileriştilor, tanchiştilor şi infanteriştilor s-au dezlănţuit, îndeplinind, pe rând, zeci de misiuni. Nu au lipsit exerciţiile cu trageri de luptă şi nici cele întrunite, în care infanteriştii au beneficiat de sprijinul aerian al unor aeronave aparţinând Bazei 71 Aeriană General Emanoil Ionescu. Salvele aruncătoarelor de proiectile reactive au reprezentat începerea acţiunii de diminuare a capacităţii de luptă a adversarului aflat în ofensivă. Au urmat loviturile precise ale obuzierelor şi aruncătoarelor, la finalul cărora infanteriştii şi tanchiştii au început contraofensiva. MiG-uri 21 LanceR au sprijinit prin foc acţiunile Forţelor Terestre, în timp ce elicopterele IAR 330 MEDEVAC au asigurat evacuarea rapidă a răniţilor. După alte câteva salve ale artileriei şi datorită unor manevre în forţă ale tanchiştilor, misi-unea a fost îndeplinită cu succes.

Militarii participanţi la exerciţiul interinstituţional de nivel strategic au fost vizitaţi, cu prilejul Zilelor Distinşilor Vizitatori, în poligoanele de instrucţie, de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, comandantul Co-mandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof şi comandanţi de mari unităţi.

Exerciţiul interinstituţional de nivel strategic – Histria 15


INSTRUCŢIE

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, alături de şeful SMG, general-locotenent Nicolae Ciucă, comandantul CLI, general-locotenent Cătălin Zisu, şeful SMFT, general-maior Dumitru Scarlat, locţiitorul şefului SMFN, contraamiral de flotilă Constantin Ciorobea, şi ofiţeri din conducerea Grupului de Sprijin Logistic Întrunit, în poligonul Jegălia.

Asigurarea sprijinului de geniu pentru trecerea unor cursuri de apă a fost realizată de militarii din Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos.

Foto

: Iul

ian

Cadu

lenc

u

Foto

: Nic

uşor

Com

ănes

cu

Alina Bîrsan, mecanic conductor pe T-55.

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Este un exerciţiu complex, iar această nevoie de sincro-nizare a acţiunilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale este importantă.

În poligonul Babadag, 600 de militari şi 100 de mijloace de luptă din Brigada 9

Mecanizată Mărăşeşti, din cadrul Diviziei 2 In-fanterie Getica, au desfăşurat un exerciţiu tactic întrunit cu trageri reale, pentru ducerea luptei de apărare pe aliniamente intermediare.

În poligonul Vărsătura, militari din Brigada 282 Infanterie Mecanizată Unirea

Principatelor şi Regimentul 53 Rachete Antiaeriene Tropaeum Traiani au traversat Dunărea, cu tehnică militară, pe un pod de pontoane montat de geniştii din Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos.

În poligonul Dud-Tauţ, militarii Brigăzii 18 Infanterie Banat au executat exerciţii cu trageri de luptă la nivel de companie de infanterie.

General-locotenent Nicolae CiucăŞeful Statului Major General


INSTRUCŢIE

În poligonul Smârdan, infanteria mecanizată a acţionat cu sprijinul elicopterelor IAR-330 SOCAT.

Foto

: Luc

ian

Irim

ia

Foto

: Val

enti

n Ci

obîr

că

În Cincu, acţiunile de evacuare a răniţilor au fost susţinute de elicopterele IAR-330 MEDEVAC.

În premieră, Vocea Armatei, postul de radio pe Internet al Trustului de Presă al MApN, a transmis şi pe unde hertziene pentru militarii din poligonul Babadag şi din celelalte zone ale exerciţiului Histria 15. În imagine, comandorul Bogdan Răducan.

Batalionul 631 Tancuri Oituz, parte integrantă a acţiunilor întreprinse de Brigada 15 Mecanizată Unirea Principatelor.

Foto

: Edu

ard

Borh

an

Militarii noştri sunt foarte bine pregătiţi şi reuşesc să facă faţă acestor misiuni. Efortul financiar a fost mare şi am reuşit să organizăm exerciţiile planificate.

Foto

: Nic

uşor

Com

ănes

cu

T-55 în poligonul Babadag.

Poligonul Smârdan a fost un alt loc în care s-au desfăşurat acţiuni speci-

fice în cadrul exerciţiului interinstituţional. Militari din Brigada 15 Mecanizată Podu Înalt şi Baza 95 Aeriană Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu au efectuat acţiuni de

deplasare combinată din raionul de disloca-re, apărare, lupta pe aliniamente intermedi-are şi au asigurat introducerea în operaţie a forţelor aliate, având sprijin aerian asigurat de două avioane IAR-99 Şoim şi două elicop-tere IAR-330 SOCAT. n

Mircea DuşaMinistrul apărării naţionale


INSTRUCŢIE

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Foto

: Cri

stia

n V

lăsc

eanu

Foto

: Oan

a A

nton

Trenul de comandament al MApN şi-a făcut apariţia pentru prima dată în ultimii 20 de ani la un exerciţiu. În detaliu, celula de comunicaţii şi informatică.

Forţele CLÎ au fost apărate pe timpul traversării braţului Borcea de militarii Regimentului 53 Rachete Antiaeriene Tropaeum Traiani.

Acţiuni ale Grupului amfibiu tactic fluvial, pentru neutralizarea unui desant inamic, la Mahmudia.

Exerciţiu tactic în dana militară a portului Constanţa, care a vizat eliberarea ostaticilor dintr-o ambasadă.

Complexul de rachete OSA-AKM a fost doar una din instalaţiile utilizate de artileriştii antiaerieni din Forţele Terestre în Capu Midia. Fo

to: I

oana

Tei

şanu


LUMEA DE AZI

Pagină realizată de Silvia Mircea

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Forţele SAS australieneLa începutul lunii septembrie, a fost lansat în Australia un documentar oficial despre

regimentul de elită Special Air Service australiene, care oferă, în premieră, o privire asupra acestei unităţi învăluită de mister şi discreţie, conform unei informaţii publicată pe site-ul abc.net.au.

Filmul cuprinde interviuri cu foşti şi actuali comandanţi ai regimentului, precum şi cu membri ai SAS, care oferă informaţii despre misiunile lor periculoase şi clandestine. Documentarul, care va avea 11 episoade, se numeşte The Australian SAS: The Untold History şi a fost produs de un documentarist profesionist, Bruce Horsfield. El este un fost membru al Forţelor Speciale australiene şi a inclus în film şi mărturii despre şocul post-traumatic suferit de veteranii SAS şi efectele asupra familiilor acestora. Fostul comandant al Operaţiilor Speciale australiene, generalul Mike Hindmarsh, a spus că acest proiect este fără îndoială unul de importanţă istorică. Avem o obligaţie faţă de public să le arătăm câte puţin despre această unitate de elită. Totodată, eu am o obligaţie faţă de militarii mei şi faţă de toţi cei care au precedat generaţia actuală în ultimii 50 de ani să le oferim recunoaşterea pe care o merită, a spus Hindmarsh. n

Blindate britanice pentru LetoniaPrima tranşă de patru vehicule blindate CVR(T) (Combat Vehicle Reconnaissance

Tracked) cumpărate de Letonia de la armata britanică au fost livrate la începutul lunii septembrie, conform unui comunicat difuzat de Ministerul leton al Apărării.

Aceste vehicule vor fi utilizate pentru familiarizarea şi antrenarea militarilor letoni înainte de livrarea întregii comenzi de 123 de astfel de vehicule în anii următori, acordul pentru achiziţionarea acestora fiind semnat de cele două ţări anul trecut. Deşi acestea sunt folosite, ele vor fi modernizate înainte de livrare, care se va produce în mai multe tranşe, între anii 2016 şi 2020.

Conform contractului semnat de cele două părţi şi care se ridică la o valoare de apro-ximativ 48 de milioane de euro, vehiculele CVRT vor fi, de asemenea, echipate cu sisteme

de rachete Spike. Acesta este un pas important că-tre întărirea capacităţii de apărare a Letoniei, având în vedere că aceste vehicule, dotate cu cele mai bune sisteme de luptă antitanc, vor îmbunătăţi capacitatea de luptă şi mobilitatea bri-găzii de infanterie, a spus ministrul leton al apărării, Raimonds Bergmanis. n

Preşedintele Fe-de raţiei Ruse,

Vladimir Putin, a ordo-nat, la începutul lunii septembrie, o verificare neanunţată a pregătirii de luptă a trupelor din districtul militar din cen-trul Rusiei, conform unui comunicat al Ministeru-lui rus al Apărării, citat de AFP.

În ultima perioadă, Rusia a sporit numărul de astfel de verificări a capacităţii de luptă a armatei, testându-şi capabilităţile militare de la zona arctică până în Orientul Îndepăr-tat, în contextul deteriorării relaţiilor cu statele occidentale, din cauza crizei din Ucraina. Ministrul apărării, Serghei Shoigu, a spus că exerciţiile de verificare din districtul militar central vor implica şi trupe de paraşutişti, avioane militare de transport, precum şi aero-nave din alte districte militare.

Districtul militar central al Rusiei cuprinde regiunea din jurul râului Volga până la munţii Ural şi Siberia, incluzând şi teritoriile ruse din nordul îndepărtat. Dorim să testăm capabilităţile paraşutiştilor militari în condiţiile dislocării la distanţe mari şi abilitatea lor de a se descurca după aterizarea în zone necunoscute, a spus Shoigu. El a mai adăugat că aceste exerciţii vor implica, de asemenea, şi civili, cum ar fi reprezentanţi ai ministerului sănătăţii şi agriculturii, pentru a le testa capacitatea de a-şi îndeplini sarcinile în condiţii de război. Astfel, Rusia se pregăteşte pentru cele mai ample exerciţii militare ale anului, Centre-2015, care vor implica sute de mii de militari şi care se vor desfăşura în această toamnă. n

Verificarea capacităţii de luptă

Neutralitatea SuedieiPoliticienii suedezi au început să se gândească la abando-narea politicii de nealiniere.

Poziţia de neutralitate a Suediei, veche de 200 de ani, a început să se erodeze, în contextul integrării

europene şi al noilor ameninţări de securitate generate de criza din Ucraina, conform unui articol preluat de Stars and Stripes din Los Angeles Times. La mai bine de două decenii de la încheierea Războiului Rece, forţele militare suedeze au luat parte la operaţii de menţinere a păcii, exerciţii militare şi la câteva misiuni NATO din anii ’90, odată cu deciziile autorităţilor suedeze de a se alătura forţelor regionale şi internaţionale, pentru a-şi reduce vulnerabilităţile.

Suedia este sensibilă la temerile statelor baltice la adresa Rusiei, care şi-a intensificat activităţile militare în spaţiul lor aerian şi naval în ultimii doi ani. De la anexarea Crimeei de către Rusia, opinia publică suedeză s-a schim-bat, de la opoziţie fermă faţă de aderarea la NATO, către un raport de unu din trei care sunt de acord cu o asemenea decizie. Ulf Bjereld, profesor de ştiinţe politice la Universi-tatea Gothenburg, consideră, într-un interviu, că motivele unei asemenea schimbări sunt o combinaţie între ameninţarea percepută din partea Rusiei şi sentimentul incapacităţii propriilor forţe armate de a-şi îndeplini misi-unile. După ce presa suedeză a prezentat pe larg schimbarea produsă în opinia publică în favoarea aderării la NATO, ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarintsev, a avertizat că Moscova ar putea reacţiona militar în cazul în care Suedia ar renunţa la neutralitate, pentru a se alătura Alianţei Nord-Atlantice. El a adăugat că nu crede că această schimbare de opinie este relevantă în viitorul apropiat, însă dacă aderarea se va întâmpla, Rusia va lua contramăsuri în consecinţă, inclusiv de reorientare a trupelor şi rachetelor.

Recent, liderul unui partid de opoziţie suedez a declarat că ar susţine demersurile de aderare la NATO. Nu avem capacitatea de a ne apăra pentru o perioadă mai lungă de timp. În acelaşi timp, NATO a spus foarte clar că Suedia nu poate aştepta sprijin, dacă nu este membră pe deplin a Alianţei. Nu putem

să ne mai prefacem că nu vedem această situaţie, a spus Annie Lööf, lider al partidului de centru. Moderaţii, partidul cel mai nume-ros al opoziţiei, susţin, deja, ideea aderării, alături de liberali. Cel de al patrulea partid din coaliţia de opoziţie, creştin-democraţii, intenţionează să îşi revizuiască şi ei poziţia la viitorul congres al partidului din octombrie. Blocul puterii se opun aderării, dar au susţinut o politică de apropiere de NATO şi au decis să se alăture şi celorlalte patru state nordice în aprilie, în cadrul Alianţei Nordului. Pactul uneşte Suedia, Danemarca, Norvegia, Islan-da şi Finlanda, având misiunea comună de a-şi spori capacitatea de apărare împotriva ameninţărilor potenţiale din partea Rusiei. n

Compania franceză cu capital de stat Nexter şi firma privată ger-mană KMW, ambele producătoare de echipamente militare, au semnat un acord comun de constituire a unei companii gigant

care, în timp, să devină lider mondial în acest domeniu, conform AFP. După zece ani de discuţii şi un an de negocieri intense, acordul a fost

semnat la sediul Ministerului Apărării, din Paris. Cele două companii, care au împreună un profit anual de peste două miliarde de euro şi aproxi-mativ 6.000 de angajaţi, nu vor fuziona, ci vor da naştere unei afaceri comune. Noua companie va urma în topul producătorilor din domeniu, după gigantul american General Dynamics (care are un profit anual de şase miliarde de euro), BAE Systems Inc şi America’s Oshkosh Defense.

Aceasta este cea mai recentă decizie de acest fel şi vine după altele la nivel european, cum ar fi proiectul comun dintre Airbus şi producătorul de rachete şi sisteme de apărare aeriene MBDA. Crearea noii entităţi franco-germane a ridicat o serie de îngrijorări, în special în rândul politicienilor şi industriaşilor germani, care s-au temut de pierderea controlului asupra expertizei marca Made in Germany. De asemenea, şi politica în domeniul exportului de armament este una mult mai restric-tivă în Germania decât în Franţa, chiar şi la 70 de ani de la finele celui de Al Doilea Război Mondial. De altfel, ministerul german al economiei a informat că reglementările germane vor continua să se aplice cu pre-ponderenţă în privinţa exporturilor către regimuri indezirabile, în special către Orientul Mijlociu. În Franţa, sindicatele s-au arătat preocupate de locurile de muncă, dar Ministerul francez al Apărării a dat asigurări că acest proiect comun urmează să creeze posturi şi servicii în plus. Baza noii companii va fi dispusă în Olanda, având câte o structură în fiecare din cele două ţări şi va fi funcţională până în decembrie, conform unor informaţii obţinute din surse guvernamentale de la Paris. n

Viitoarea entitate nu are deocam-dată un nume oficial, dar va deveni cel de al patrulea producător mondial de armamente terestre cum ar fi tancuri, vehicule blindate şi tunuri.

Blindate franco-germaneFranţa şi Germania pun bazele unei noi companii producătoare de echipamente militare.


ISTORIE

Scutul crucii în faţa glonţuluiMulţi preoţi au murit, alături de militarii români, pe fronturile tuturor războaielor. Puţini ştiu că unii dintre ei ar putea fi soco-tiţi sfinţi. Astăzi, preoţii militari se află ală-turi de camarazii lor în teatrele de operaţii.

Căpitan Cornelia Mihăilă[email protected]

A murit la Mărăşeşti, însoţindu-i pe soldaţii pe care-i păstorea într-un atac. Au fost bombardaţi. Părintele

Ştefan Ionescu, zis Cazacu’, făcea parte din Regimentul 3 Olt. Cum sunt ostaşii şugubeţi şi pentru că avea înfăţişare de rus, l-au poreclit Cazacu’. Ni-l dă exemplu de eroism părintele Marius Guguci, preotul Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, care a abordat, în lucrarea sa de doctorat, acest subiect – preoţii militari pe front şi sacrificiul lor pentru patrie şi pentru soldat. Nu prea există cărţi document pe această temă. Gheorghe Nicolescu a publicat o culegere inedită de rapoarte şi ordine, corespondenţe extrase din Arhivele Militare Române, editată în două volume: Preoţi în lupta pentru Marea Unire 1916-1919 şi Preoţi în tranşee. Astfel, documentarea este anevoioasă, dar uimitoare!

În 1926, când Asociaţia Cultul Eroilor, care se ocupa de memoria eroilor de pe front, a preluat Mausoleul de la Mărăşeşti – proiectat, iniţial, ca şi Catedrală a Mântuirii Neamului, cu hramul Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor – au fost descoperite, într-o groapă comună (un fapt pe cât de interesant, pe atât de puţin amintit), în apropiere de Mărăşeşti, osemintele a 20 de soldaţi, alături de ei fiind şi preotul militar Ştefan Ionescu Cazacu’. Toate trupu-rile erau putrezite complet, mai puţin mâna dreaptă a părintelui, cea în care ţinea strâns crucea pe care era inscripţionat: Regimentul 3 Olt. Iată că, preoţimea militară a dat şi sfinţi.

Mâna care i-a binecuvântat pe soldaţi în lupte a rămas neputrezită! De acest eveniment aminteşte, din păcate, doar un singur ziar, în 1926, într-o coloană, pe cinci rânduri. Şi este păcat că nu se aminteşte mai mult, pentru că avem foarte multe de învăţat de la preotul acesta, căruia Dumnezeu i-a dat mare dar, mai aflăm de la părintele Guguci.

Nume de mari duhovnici ai ţării sau preoţi martiri ai lagărelor au servit neamul românesc sub drapel. O fac în continuare şi o vor face atâta vreme cât există poporul ro-mân creştin. Şi, cum de 2.000 de ani încoace creştinismul este atestat pe pământul româ-nesc, nădejdea este că nu va pieri nicicând.

Părintele Dimitrie Bejan este un nume răsunător nu doar printre feţele bisericeşti. A fost şi prizonier de război, dar nu a fost singu-rul. A stat foarte mult în Siberia, la Oranki (me-morii pe care le şi scrie, mai apoi, în cartea Oranki – Amintiri din captivitate) şi nu numai. Iar când s-a reîntors în ţară, a fost închis, pentru că a luptat alături de soldaţi pe Frontul de Est, ne spune părintele Marius Guguci. A căzut prizonier la Stalingrad. O parte dintre ofiţeri reuşiseră să fugă, în noaptea dinaintea capturării. Din câte povestea părintele, lui i-au dat drumul ostaşii ruşi să plece. Dar i-au spus ostaşii noştri: Părinte, pe noi cui ne laşi? Şi a plecat cu ei în lagăr. Revenit în ţară, era greu pentru un preot, care a văzut ororile comunis-mului, să tacă. Părintele Dimitrie Bejan este un martir pe care noi, preoţii militari, ar trebui să-l cinstim mai mult.

Şi atunci, ca şi acum, militarul nu pleca la război neînsoţit de preot. Preotul a mers alături de soldat chiar în câmpul luptei, în mijlocul focului, pentru a-l încuraja pe mili-tar. În revista Lumea Satului, din 2009, găsim extras din Monitorul Oficial nr. 96 din 1918, despre Protosinghelul Iustin Şerbănescu, de la Cernica: A luat parte la toate luptele mergând cu sfânta cruce în mână în fruntea luptătorilor. În ziua de 2 octombrie 1916, văzând că Regimentul Feldioara a pierdut în lupte aproape toţi ofiţerii şi comandantul căzuse rănit pe muntele Clăbucetul Taurului, a luat comanda acestui corp şi, luptând ca un erou o zi şi o noapte, a respins pe inamic până la muntele Susai, oprindu-l de a ocupa Azuga. A fost rănit de două ori, a căzut prizonier şi a evadat rătăcind opt luni prin munţi, până să reuşească să treacă iar în liniile româneşti.

Preotul este parte integrantă în corpul de oaste. Multa documentare pentru propria teză de doctorat îl face pe părintele Bazei 90 Transport Aerian să conştientizeze: Ar trebui să le purtăm mai multă recunoştinţă preoţilor de la spitalele militare, studenţilor şi semi-nariştilor care au fost încorporaţi ca sanitari în Primul Război Mondial. De ce? Pentru că atunci când a apărut tifosul au fost medici care au refuzat să-i trateze pe soldaţi, de frica bolii, care era foarte contagioasă. Singurii care au acceptat fără nici un fel de împotrivire să le slujească soldaţilor români bolnavi au fost pre-oţii militari, studenţii la teologie, seminariştii, călugării şi monahiile. Şi unii au plătit pentru curajul lor cu viaţa.

Referatul asupra activităţii preoţilor de armată în campania din 1916-1918, întocmit de şeful Serviciului Religios din Marele Car-tier General, iconomul Constantin Nazarie, este, în fapt, o culegere de caracterizări făcute de comandanţii preoţilor militari. Ea este publicată în volumul de documente Preoţi în lupta pentru Marea Unire 1916-1919, realizat de Gheorghe Nicolescu. Preotul Marius Guguci insistă să luăm aminte la aceste documente vii care atestă comporta-mentul preotului pe front: Sunt exemple care pe mine m-au cutremurat. Despre un preot militar, comandantul său spunea aşa: Când a ajuns părintele la noi, tot regimentul era adventist. La sfârşitul frontului, toţi erau creş-tin-ortodocşi. Doar datorită purtării de grijă, prin propovăduirea şi prin exemplul personal al preotului. Deci, fără să facă propagandă. Doar prin exemplul vieţii sale. Despre părintele Grigore Leu, în Primul Război Mondial, spunea comandantul lui că este exemplu de preot desăvârşit, de care Mântuitorul Iisus Hristos ar fi mândru. Exemplele sunt multiple şi este greu să defineşti care ar fi mai concludente. Să fie cazul preotului Nicolae Vasilescu, pro-pus spre decorare de comandantul Trenului

Sanitar Permanent nr. 1, care amintea, prin-tre alte fapte de jertfă, iniţiativa părintelui de a parcurge, cu o bucurie apostolească, pe jos, timp de două luni, zi de zi, un drum de zece kilometri, cu zăpadă până la brâu, pen-tru a oficia toate slujbele de înmormântare pentru soldaţii Regimentului 7 Vânători? Ori, poate, gesturile de încurajare ale părintelui Elian D., de la Regimentul 5 Vânători, care încuraja militarii şi le lega rănile în imediata apropiere a frontului, iar când aceştia nu au mai îndrăznit să înainteze, din cauza ploii de gloanţe, el însuşi având în spinare două cutii cu cartuşe a mers în fruntea soldaţilor?

Cu toate acestea, nu toţi preoţii s-au ridicat la înălţimea chemării patriei. În înche-ierea referatului său, iconomul Nazarie scrie: Trebuie să amintesc şi faptul că sunt câţiva preoţi care, după foile calificative, n-au fost la înălţimea chemării lor. Aceasta nu atât din rea voinţă pe cât din lipsă de cultură.

În prezent, preotul militar însoţeşte contingentul românesc în teatrele de operaţii. Acolo, se ridică o biserică, sau un

paraclis, ori se amenajează un spaţiu dedicat slujbelor – depinde de condiţiile zonei de

Preoţi în lupta pentru Marea Unire 1916-1919, volum semnat de Gheor-ghe Nicolescu, Gheorghe Dobrescu şi Andrei Nicolescu. Cuprinde corespon-denţa extrasă din Arhivele Militare Ro-mâne şi lămureşte începutul activităţii pastorale în armată şi aduce exemple concrete, fapte de eroism ale preoţilor care s-au alăturat oştirii române, pe frontul primei conflagraţii mondiale.

l

Părintele Alexandru Tudose, slujind în Afganistan.

Ei au luptat pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, 1941.


Scutul crucii în faţa glonţului

Sfântul Nicolae Verimirovici spune că aşa cum soldatul se duce la război nu ca să rămână la război, ci ca să se termine mai repede şi ca să se întoarcă la soţia care-l doreşte şi la copiii care-l aşteaptă plângând, tot aşa este lăsat şi creştinul în lume. Nu ca să rămână în lume. Ci să se întoarcă acasă. Şi acasă înseamnă Împărăţia lui Dumnezeu!

Preot militar Marius Guguci

dislocare – pentru ca militarii români să aibă permanent acces la spovedanie, împărtăşit şi rugăciune sau la un sfat. Despre cea de-a doua misiune în Afganistan, când a însoţit Batalionul 280 Infanterie Mecanizată din Focşani, părintele Alexandru Tudose ne povesteşte: Unitatea noastră era răspândită pe o distanţă de 70 de kilometri. Cu aprobarea şi susţinerea comandan-tului, vizitam, o dată pe lună, fiecare bază militară. M-am deplasat pe roţi sau cu elicopterul. Am călă-torit cu militarii şi am trăit alături de ei evenimente grele. 10 din cele 12 plutoane ale batalionului au practicat rugăciunea comună (vezi foto) la plecarea în fiecare misiune, din iniţiativă proprie, cu sau fără mine. Este un serviciu religios scurt, de maximum un minut: se rosteşte Tatăl nostru, care este o rugăciune completă, Doamne ajută! şi se face miruirea, chiar şi în lipsa preotului. Şi de acasă veneau încercări. Militarii au pierdut părinţi, rude, şi atunci le eram alături, oficiind slujbe de pome-nire. La prima sa plecare în teatrul de operaţii, părintele Tudose, preot al garnizoanei Buzău, a avut o sursă nepreţuită de informaţii despre ceea ce înseamnă războiul: Deţin un jurnal scris de mână, al părintelui Marin Dumitrescu. În 1941, a plecat pe front cu un batalion de vânători de munte şi a fost unul dintre puţinii supravieţuitori. A fost un fin observator al războiului, cu traumele lui, şi a întocmit un jurnal detaliat, cu hărţi şi cimitire unde sunt înmormântaţi militarii. Povesteşte că a fost nevoit să parcurgă 1.000 de kilometri, mergând pe jos.

Toţi preoţii se roagă, la Sfânta Liturghie, pentru ostaşii ţării. Dar, mai întâi, se roagă pentru pa-

cea întregii lumi. Noi nu ne dorim să parti-cipăm la război, decât dacă este necesar. Iar dacă este necesar, preotul nu se dă înapoi. Pentru că el, reprezentant al lui Dumnezeu fiind, este singurul lucru real într-o lume ieşi-tă din real. Războiul este o ieşire din normal. Iar realitatea Împărăţiei lui Dumnezeu este prezentă şi în mijlocul războiului. De fapt, îşi mai aminteşte părintele Marius Guguci, când am fost în Bosnia, însoţind, doar pe perioada Paştelui, o escadrilă de elicoptere de la Baza 90, am hotărât cu cei de acolo să vorbească cu cei de acasă şi, la o anumită oră stabilită, să se roage împreună. Astfel, să se întâlnească, dincolo de spaţiu şi timp, în rugăciune, înaintea lui Dumnezeu. Mi s-a părut un lucru mare că au acceptat. Vedeţi, şi pe front se pot depăşi barierele acestea ale spaţiului şi ale timpului.

Sfatul înţeleptului călugăr sihastru a fost mult preţuit pe meleagurile acestei ţări. Şi este de căutat şi de

folosit oricând. Pentru că vorbim despre oameni luminaţi, să ne amintim de pilda blândului părinte Ilie Cleopa, un duhovnic

atât de cunoscut. Spunea că este un simplu oier. În fapt, era o enciclopedie de cultură. În primul rând, părintele Cleopa şi-a dorit să-l cunoască pe Dumnezeu. Într-adevăr, a stat la oi, dar a stat la oi cu cartea în mână. Nu se poate fără cunoaştere! Părintele Cleopa a fost un autodidact, care a rămas sub streaşina bi-sericii, cu povăţuitori alături de el. Iar ca el au fost mulţi şi încă mulţi asemenea călugări le-au rămas ucenici şi se roagă necontenit pentru acest popor, răspândiţi, neştiuţi, în munţi. Pentru că tot vorbim despre preoţii de pe front, unii dintre marii duhovnici ai acestei ţări au luat parte la primul mare conflict ar-mat al României, Războiul de Independenţă, la războiul din 1913 – cel de Al Doilea Război Balcanic – şi, pentru meritele pe care le-au avut, unii ca sanitari, alţii ca preoţi, au fost hirotoniţi şi au ajuns, cu mila lui Dumnezeu, la vârste înaintate şi au făcut mult bine acestei ţări, adaugă părintele Guguci.

Nu doar preotul militar s-a implicat pentru ajutarea ostaşilor, ci şi biserica, în calitate de instituţie,

cu acordul comandanţilor. Foarte puţini ştiu despre activitatea preoţilor militari din Primul Război Mondial şi unul dintre ei este părintele Marius Guguci, care ne-a însoţit

permanent în descifrarea acestui subiect: Este uimitor ce au făcut oamenii aceştia oriunde pe front. Pe lângă datoria lor de a sta lângă răniţi, de a-i încuraja pe cei care luptau, preoţii militari le duceau anafură şi aghiazmă dimineaţa, prin tranşee, şi le trecea glonţul pe la ureche. Poate era apa până-n gât. Oamenii aceştia şi-au făcut timp să facă profilaxia bo-lilor contagioase; şi-au făcut timp să înfiinţeze cantine pentru copii orfani şi pentru bătrâni; au găsit vreme să facă biblioteci de front! Unele numărau între 100 şi 300 de volume. Au făcut pe dascălii şi învăţătorii în şcolile unde profesorii au fugit de teama războiului. Nu erau obligaţi să rămână, dar preoţii au insistat ca acei copii care au rămas pe loc, cu bunicii lor, să nu piardă şcoala. Şi le-au predat matematică, geografie, limba româ-nă…, ce se pricepeau ei, dar au făcut-o!

Preoţii militari, patrioţi înflăcăraţi, continuă să aducă pilde uimitoare de viaţă prin propriile exemple. În plus, să reamintim doar două versuri ale Imnului Naţional: Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,/ Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Pentru că temelia poporului român aceasta a fost, este şi va rămâne credinţa. n

Rugăciune comună înaintea misiunii de patrulare, Afganistan (2012).

Ceremonial religios înainte de începerea luptei, 1916.

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

Într-o cronică literară actuală, se consideră că ad-jectivul „atracţioasă” ţine de „colocvialitate, [de] aceeaşi limbă curentă, periferică, de mahala bu-

cureşteană” şi că ar fi „indiciul unei lumi kitschizate, do-minate de superficialitate”, fiind component al unui ase-menea limbaj: „un sidiu marfă“, „eram terci“, „atracţioasă“ (v. Emilia David, „Romanul unui regizor”, în „Observator cultural”, nr. 25, august 2000).

În aceeaşi publicaţie, însă, adjectivul apare în lim-bajul curent al textului unui istoric literar reputat: „cea mai atracţioasă pentru mine e propunerea de a reedita cele trei volume din «Literatura română între cele două războaie» mondiale” (Ov. S. Crohmălniceanu, „«… reti-părirea unora din cărţile mele»”, în „Observator cultural”, nr. 13, mai 2000). El apare şi în exprimarea unei poete contemporane: „să-i spună unui scriitor care vine cu o carte la el […] ar trebui să aibă aceste pasaje în plus şi acest titlu ca să fie mai atracţioasă“ (Svetlana Cârstean, Interviu cu Răzvan Rădulescu, în „Observator cultural”, nr. 69, iunie 2001).

Dicţionarul explicativ al Academiei Române nu con-ţine încă acest cuvânt, dar el a fost luat în seamă de lexicografi consacraţi. De exemplu, iniţiatoarea şi coor-donatoarea „Dicţionarului de cuvinte recente” (DCR) re-latează că „Alexandru Graur ne-a comunicat că l-a auzit în 1930” (v. Florica Dimitrescu [şi alţii], DCR, ediţia a III-a,

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

Cercul Militar NaţionalUn poet în faţa

grozăviilor războiuluiG. Topîrceanu,

Memorii de război, Editura Humanitas, 2014

Căpitan Mircea Petala, Frica în război,

Iaşi,1937, pag. 122

Logos, 2013, p. 64). În acest dicţionar, adjectivul este definit cu trei sinonime: „captivant”, „atrăgător”, „atractiv”. Un alt dicţionar completează seria cu sinonimul „plăcut” (Mircea Seche şi Luiza Seche, „Dicţionar de sinonime”, Editura Litera International, Bucureşti, 2002).

Adjectivul este declinat aproape complet în texte ale cronicarilor literari, teatrali, ale romancierilor, ale critici-lor muzicali: „un atracţios roman de moravuri nu numai «provinciale»” (Gheorghe Grigurcu, în „Acolada”, nr. 9, sep-

tembrie 2013, p. 3, editurapleiade.eu); „trupe […] ţineau în frâu «prostimea» care se îmbulzea la atracţiosul spec-tacol” (Vintilă Corbul, „Căderea Constantinopolelui”, vol. I, ro.scribd.com); „avem a face cu un neastâmpăr cultural ducând la un spectacol al formelor istorice […]. Poetul se plimbă […] printre ele […] aidoma unui profesor printre nişte fete atracţioase” (Gheorghe Grigurcu, „Donjuanism

liric”, în „România literară” nr. 8, 2015, romlit.ro); „renunţa-rea la atracţioasele găteli din gablonz” (Mira Iosif, „Două teatre la început de drum”, în „Teatru”, nr. 2, an X, februarie 1965, cimec.ro).

Din adjectivul „atracţios”, a cărui descriere etimolo-gică lipseşte, a derivat, cu sufixul „-itate”, substantivul „atracţiozitate” (Florin Marcu şi Constant Maneca, „Dic-ţionar de neologisme”, Editura Academiei, Bucureşti, 1986), care înseamnă „caracter atracţios” (DER). Apare, în forme diverse, tot în cronicile de spectacol: „momentul de specială atracţiozitate al serii de muzică l-a constituit prezentarea Concertului în re minor, pentru două piane şi orchestră” (Dumitru Avachian, „Sergiu Comisiona în compania Orchestrei Naţionale Radio”, aol.ro/2002/01); „[momentele muzicale curente] nu au strălucirea, nu au atracţiozitatea evenimentelor festivaliere atent pregăti-te” (Dumitru Avkian, „Secvenţele muzicale bucureştene”, în „România literară” nr. 7, 17 februarie 2012, romlit.ro); „extensia comentariilor […] a fost datorată atracţiozităţii cu totul speciale pe care o oferă arta celor doi artişti” (id., „Un omagiu versului în muzică”, loc. cit., nr. 6, 12 februarie 2015); „reprezentaţiile […] mai păstrează […] farmecul autentic al păpuşii populare, nealterat de adaosul «atrac-ţiozităţilor» cabaretului”( Margareta Niculescu, „Întîlniri păpuşăreşti […]”, în „Teatru”, nr. 10 (an VIII), octombrie 1963, cimec.ro). n

INTERFERENŢE CULTURALE

În perioada octombrie 2015-mai 2016, în fiecare joi, la ora 17.15, Cercul Militar Naţional vă aşteaptă să participaţi la expunerile şi proiecţiile incluse în cele patru mari tematici: Culturi şi civilizaţii, Gânduri du-hovniceşti, Anul 1916 – O adevărată bisectoare a Marelui Război şi Un veac de cinematografie militară în România.

Programul de cultură generală Culturi şi civilizaţii prezintă aspecte mai puţin cunoscu-te ale unor culturi şi civilizaţii de pe întregul pământ, explorează teritorii pline de taine sau farmec natural, propune întâlniri inedite cu populaţii ce trăiesc în jungle şi păduri miste-rioase. Expunerile susţinute în prima zi de joi a fiecărei luni sunt însoţite de filme documen-tare.

Joi, 1 octombrie, ora 17.15, la Sala de Cinema:Expunere cu tema Călătorie pe râul

Colorado. Conferenţiarul Victor Simion, istoric de artă, ne face următoarea introducere: O fas-cinantă călătorie prin uimitorul Parc Naţional al râului Colorado, pentru a ne uimi de cea mai mare fractură terestră – Marele Canion.

Intrarea este liberă.

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

EXPOZIŢII Galeria Artelor.Expoziţia de pictură şi grafică Alandala a ar-

tiştilor plastici Eugen Ilina, Laurenţiu Midvichi, Bogdan Ene, Costache Popescu Ghergani, Adina Iftode şi Lavinia Stoica Stănescu, des-chisă în perioada 7-24 septembrie.

Sala Foaier. Expoziţia de pictură a artistului plastic Ion

Ţolaş, deschisă în perioada 14-27 septembrie.Expoziţiile pot fi vizitate zilnic, între orele

11.00-19.00. Intrarea este liberă.Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.

com/cmn.ro. n

Lavinia Stoica Stănescu

Toate s-au petrecut în urmă cu aproape 100 de ani, mai exact în 1916, la Turtucaia, şi ceva mai încolo, în prizonieratul din Macedonia. George Topîrceanu, mobilizat ca subofiţer de artilerie, a trăit intens înfrângerea de

la Turtucaia, în urma căreia aproape 30.000 de militari români au căzut în captivita-te. Se vede acest lucru din detaliile asupra cărora se apleacă în prima parte a cărţii, Amintiri din luptele de la Turtucaia, publicată pentru prima dată, ca volum indepen-dent, în 1918, imediat după întoarcerea din prizonierat. Şi sunt acolo o mulţime de consideraţii legate de moralul iniţial al trupelor noastre şi de lejeritatea cu care era tratat momentul, în urma victoriei din urmă cu trei ani, când soldaţii noştri participa-seră la campania din Bulgaria, care pusese capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Fără să aibă pretenţia unui cunoscător în ale strategiilor militare, G. Topîrceanu con-semna în acele amintiri faptul că, la atacul bulgarilor, cupolele tunurilor româneşti nici măcar nu erau definitivate. După câte auzisem, lucrarea începuse încă din martie, dar se tărăgănase până acum, în zilele mobilizării. Astfel, de la surpriză la tragedie nu e nevoie de prea mult timp. Sub bombardament, oamenii sunt ascunşi ca râmele în pământ, prilej pentru scriitor să mediteze asupra formelor războiului modern.

Unii fug spre stânga, alţii spre dreapta, iar el, scriitorul este pe undeva, pe la mij-loc, uluit de rapiditatea cu care se schimbă lucrurile, ca suspendat între două stări de agregare. Încă mai caută sensul războiului – la ce bun?-şi observă cum toţi nu caută altceva decât o modalitate de scăpare. Constată că... o singură clipă şi o singură miş-care banală sunt de ajuns ca să hotărască soarta unui om, este ocrotit de şansă sau Divinitate de câteva ori (o dată spune că s-a aplecat să-şi încheie o gheată şi a simţit cum un glonţ a retezat o crenguţă de nuc de deasupra lui) şi înregistrează în minte filme întregi în care camarazii săi mor încercând să scape. Şi lui, fuga îi este curmată.

Ajunge în captivitatea bulgarilor şi străbate teritorii uriaşe în condiţii mizerabile, fără mâncare sau apă, cu moartea ciupind pe ici, pe colo, şi ajunge la Pirin Planina, unde trăieşte atât tragedii, cât şi episoduri comice.

În partea a doua a cărţii, ale cărei elemente originale au fost publicate pentru prima dată în 1920 sub titlul În gheara lor, însă au fost reluate şi suplimentate pen-tru o ediţie mai amplă din 1936, se simte o oarecare detaşare, care i-a favorizat lui Topîrceanu anumite observaţii geografice legate de diversitatea locurilor prin care a trecut (între care fostul oraş grecesc Melnik), însoţite de un soi de umor, a cărui savoare nu se întâlneşte decât rar în prima parte.

În continuare, hazardul joacă un rol extrem de important. Numai el şi inspiraţia de moment, plus, poate, ajutorul din ţară al lui Constantin Stere, au contribuit la revenirea poetului în ţară, în ianuarie 1918. Însă, până la acel moment, viaţa sa pare să fi fost ruptă dintr-un roman de aventuri, cu un personaj principal extrem de ingenios şi de puternic, care ştie mereu să iasă din orice situaţie. Mi-am amintit de Papillon, romanul autobio-grafic scris de Henri Charrière, după care s-a făcut şi un film în 1973, cu Steve McQueen în rol principal. Greu de zis cine l-ar fi putut juca pe Topîrceanu ori cine l-ar putea juca, însă este cert că anii săi de război (aşa scurt cum a fost cel de la Turtucaia) şi captivitate ar da un film captivant, cu multe momente care să-i taie respiraţia privitorului. n

Moralul şi materialul de luptă

Moralul este în strânsă depen-denţă de materialul de luptă şi ceilalţi factori de educaţie

sunt numai ajutători, cel mai important rămânând conştiinţa, dacă nu a superi-orităţii, cel puţin a egalităţii materiale cu fiecare din eventualii adversari. Din această conştiinţă, bazată pe date reale, factorii morali îşi trag forţele lor. Nimic nu poate egala în vremurile noastre pu-terea formidabilă a materialului, iar de-moralizarea inamicului nu vine decât în

urma puterii de distrugere a propriului armament.

De aceea, pe bună dreptate, generalul Colin („Les transformations de la guerre”) spune că simptomele cele mai adevărate ale sentimentului ce însufleţeşte o naţiu-ne sunt: calitatea şi abundenţa materialu-lui şi că „patriotismul superficial se mulţu-meşte cu aparenţe, iar când vine momen-tul, găseşte o organizaţie insuficientă sau lipsită de judecată”. n

Un atribut al spectacolelor

Căpitan Constantin Piş[email protected]

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

PE LOC, REPAUS!

DREPTUL LA ZÂMBET

Sunt multe cariere sau itinerare prin viaţă care se aseamănă cu nişte piese de teatru, din care sufleorii ies mai obosiţi decât actorii.

Omenirea va progresa, cu adevărat, atunci când fiecare om se va mulţumi cu ceea ce îi este strict necesar. Din păcate, mai este mult până atunci. • Patria nu poate deveni niciodată

desuetă. Dar abordările, mentalitatea sau viziunea noastră despre patrie, da, pot deveni uneori desuete. • Avem cu toţii un loc pe pământ. Dar noi, de fapt, ne zbatem, ne agităm pentru un loc în lumea asta... • În istoria omenirii, marile epopei nu s-au scris mergându-se pe dru-muri bătătorite. • Fiecare bob de nisip de la temelia unei piramide este mândru şi se laudă cu ceea ce s-a înălţat pe umerii săi. • Ştiinţa a rămas în urmă: încă n-a descoperit mecanismul prin care proştii se recunosc între ei şi fug unii de alţii. • La intrarea în sufletul unor oameni scrie la fel ca pe o uşă celebră: Lăsaţi orice speranţă voi ce intraţi aici. • Zoologia este un domeniu în care personajelor mai neajutorate, mai mici nu le vrea nimeni răul. Dimpotrivă, ele sunt preţuite şi dorite: lupii doresc oi, vulpile doresc găini, pisicile doresc şoareci, peştii mari doresc nişte peşti mai mici... • Nu ignoraţi şi, mai ales, nu ironizaţi, utopiile. Este posibil ca, mâine, una din ele să schimbe lumea. • Din când în când, am impresia că ne întoarcem la vremuri pe care le credeam apuse de mult, când omul era uitat în faţa materiei... • Aţi auzit de vreun monument înălţat în cinstea unei persoane, doar pentru faptul că aceasta a mers pe urmele cuiva?! • Poveste: ”Spune-mi pe nume, i-a zis el”. Atunci s-a uitat sfioasă în ochii lui şi, cu tremur în glas, i-a spus: „Măgarule”! • Nu deveniţi sclavul amănuntelor. În lume sunt foarte mulţi cei care se complac într-un astfel de rol. • Fiecare om poartă pe tălpile sale urma lemnului scenei pe care se joacă piesa vieţii sale. • Bărbaţii au convingerea că ei sunt făcuţi pentru a conduce. Femeile au convingerea că ele sunt făcute pentru a conduce. Şi din acest consens au apărut căsătoriile. • Managementul cel mai serios, şi mai performant, în acelaşi timp, este cel în care se zâmbeşte foarte mult şi unde se râde sănătos, pe măsură. • Prostia nu se planifică. Asta ne-ar mai trebui!... • În lumea noastră există şi oameni al căror prezent şi viitor le asigură un trecut formidabil. • Unele guverne sunt mitologice: miniştrii lor, ca şi zeii de pe vremuri, pot îndeplini orice portofoliu. S-a mers până acolo încât unele au fost gândite în mod special pentru ei... • Conştiinţă, onoare, altruism, cinste.... Unora le este greu să înţeleagă aceste concepte, chiar cu dicţionarul în mână. • În lumea asta, ca să ai renume, trebuie să ai, mai întâi, un nume. Iar acest nume trebuie făcut de tine, nu de alţii... • Poate că adevărul a fost descoperit de altcineva. Foarte bine. Tu fă-ţi datoria şi rosteşte-l. • Stau şi mă gândesc: oare cui se adresa Eminescu, atunci când întreba: Voi sunteţi urmaşii Romei?”, celor de atunci sau celor de azi?! • Este foarte important, omule, ca soarele care-ţi luminează calea în viaţă să fie cel de pe cerul tău! • Cred că, dacă mâine, din omenire ar mai rămâne doar doi oameni, unul dintre ei ar fi militar. • Sunt mul-te cariere sau itinerare prin viaţă care se aseamănă cu nişte piese de teatru, din care sufleorii ies mai obosiţi decât actorii. • Era departe de a fi imaculat. Dar se scuza, spunând că până şi soarele are...petele lui. • Nu numai că are două feţe. Dar şi pe astea le schimbă des. n

Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

General-maior (r) dr. Maricel D. Popa

Căpitan Constantin Piş[email protected]

Ce e mai sfânt ca hârtia?

Au trecut aproape 11 ani de când, la un târg de carte, Cristian Tudor Popescu semna pe Libertatea urii, volumul său tocmai lansat

de Polirom: Pentru Costel de la CTP. Scurt, ca o tăietură de bisturiu. Dar şi apăsat. De pe prima pagină, unde a rămas autograful ca un martor al trecerii timpului, amprenta scriitorului a pătruns, printre nenumărații atomi de hidroxil şi printre legăturile de hidrogen, până la pagina a treia, unde tronează primul mare titlu al cărții: Fiul Ploii.

Poți să-ţi vezi uneori cuvintele pe fundul unei găleţi de gunoi, aşa deschidea CTP, cu câteva paragrafe cu aspect cvasitestamentar, care vorbesc despre efemeritatea cuvintelor. Lesne de înţeles că, aici, Fiul Ploii este ziarul.

Multe s-au schimbat de la acel text şi de la acel autograf. Chiar şi de la acea carte, care nu a stârnit mai mult decât orice editorial al lui CTP. Ziarele au trecut la digital, care au mai rezistat şi au avut cu ce să-şi păstreze angajaţii. Numai câteva mai rezistă şi în formă tipărită, prin tradiţie sau kitsch. Astăzi, la chioşcuri, bate vântul. Pare că se transformă aidoma

Hârtia birocratică e cu totul altă poveste. Ea a supravieţuit şi încă foarte bine. E chiar mai prosperă ca oricând.

aprozarelor de pe vremuri, adăugându-şi treptat tot felul de conţinuturi care nu prea fac obiectul: dacă la aprozarele adaptate tranziţiei găseai până şi detergenţi sau caiete, la chioşcurile de ziare, poţi cumpăra şerveţele igienice, sucuri sau jocuri pentru copii.

S-a schimbat lumea, ca şi cum ar fi murit mama din expresia Fiul Ploii. Însă efemeritatea la care făcea apel textul lui CTP nu a fost influenţată în cazul hârtiei birocratice. Ziarul, da, a stat în ploaie, s-a îngălbenit şi s-a transformat, cu o rapiditate uimitoare, în tabletă, pe care am luat-o acasă ca să jucăm Candy Crush. Însă cu hârtia birocratică e cu totul altă poveste. Ea a supravieţuit şi încă foarte bine. E chiar mai prosperă ca oricând şi pare că mutaţia, pe care ar fi trebuit s-o sufere şi ea odată cu ziarul, s-a deplasat, printr-un straniu mecanism greu de priceput, în planul utilizatorilor. Astfel, nu hârtia este Fiul Ploii, ci noi, utilizatorii ei, suntem aşa ceva. Noi trecem, dar ea rămâne suverană.

Ce e mai sfânt ca o adeverinţă? Ca o declaraţie pe propria răspundere dublată de una semnată de notar? Ca o hârtie de la asociaţia de proprietari cum că locuieşti unde locuieşti? Că tu eşti tu şi nimeni altcineva şi că, vezi Doamne, încă trăieşti, se poate pune mâna pe tine, nu minţi că trăieşti, iar sistemul ar putea avea încredere în ce îi spui. Dar pentru că nu se lucrează cu încredere, sistemul are nevoie de hârtii.

11 ani... Pentru Costel de la CTP. Parcă-i şi văd mâna lui CTP. Sigură, fermă, apăsată. 11 ani. Parcă s-au dus degeaba. n

Scaune şi întrebăriScaunele decizi-

onale pe care ne aşezăm sau

suntem aşezaţi sunt întot-deauna pândite de riscuri. Nu mă refer la riscurile profesionale, implicite şi, în cele din urmă, asumate, căci e de presupus că fie-care dintre aceia care au fost numiţi într-o funcţie de decizie ştie că are obli-gaţia, pe o perioadă deter-minată, să fie în slujba in-stituţiei din care face par-te. În slujba şi nu deasupra ei, lucrând într-o echipă, reunind şi nu dezbinând. Mă refer mai degrabă la riscurile de a uita că nu eşti zeu şi, deci, veşnicia nu ţi se potriveşte.

Sunt unul dintre aceia care au avut privilegiul de a discuta cu unii militari în rezervă, deţinătorii unor funcţii importante în anii în care s-au aflat în activi-tate. Unii şi-au păstrat aro-ganţa, li se pare că statutul de altădată îi îndreptăţeş-te încă să-şi privească in-terlocutorii de la înălţimea unui piedestal imaginar, iar alţii au revenit, greu de spus pe ce drum al Damascului, la o bonomie simpatică, la firescul acelui statut de „oarecare”. Au reînvăţat, afabili, să roage, după ce au dat numai ordine, s-au reîmprietenit cu propriul computer ori şi-au redescoperit propria caligrafie după ce alţii

le-au scris rapoartele şi le-au legat ideile, au re-dobândit obişnuinţa de a merge pe jos sau farme-cul inedit al înghesuielii proletare în mijloacele de transport în comun la orele de vârf ale traficului. Temnicerii lui Napoleon din Sf. Elena remarcau, la un moment dat, o schim-bare a comportamentului fostului împărat, o reve-nire treptată a sa printre „muritorii” de rând, prin gesturi, prin atitudini şi maniera de a dialoga.

Îmi amintesc de ne-răbdarea iritată a unui fost lider militar, căruia îi solicitasem un interviu, de a aştepta la poarta insti-tuţiei întocmirea formali-tăţilor de acces, aşa cum cereau regulile. Pe care, altminteri, le ştia prea bine. Dar pe care le soco-tea inaplicabile lui. Fiindcă se simţea (încă) deasupra celorlalţi.

Este riscant să ocupi scaune decizionale cu gândul excepţionalităţii propriei tale persoane adânc înrădăcinat în minte. Pentru că de la înălţimea acestei pretin-se genialităţi suficiente este imposibil să afli cum gândesc ceilalţi. Care, aşa cum se întâmplă adesea, au mai bune întâlniri cu realitatea decât cei care pretind, în lumea lor celes-tă, că ideile lor sunt sacro-

sancte, musai de urmat şi împlinit.

Dar oricâte reproşuri le-am aduce acestora, va trebui să ne scrutăm cu atenţie propriul nostru comportament, mai ales că orice sistem ierarhic naşte nu doar disciplină, dar şi false obedienţe. Le-am spus, atunci când trebuia, punctul nostru de vedere? Le-am explicat, cu fermitate şi argumente, fără moliciuni oportuniste ale coloanei vertebrale, că s-ar putea să nu aibă dreptate şi că „aşa vreau eu!” nu poate fi reţinut ca argument viabil? Le-am arătat, oare, că nu pocnitul vioi din călcâie, urmat, ine-vitabil, de magica formulă „am înţeles” şi întoarceri regulamentare nu sunt şi nu vor fi în veci cele mai facile căi de rezolvare a unei probleme care cere ceva mai mult de atât? Le-am spus că aşteptăm o evaluare onestă a muncii noastre, fără „sprijin” bine-voitor de la bârfitorii de ocazie? I-am privit în ochi, arătându-le unde gre-şesc, cu buna şi necesara convingere că s-ar putea schimba ceva chiar de mâine?

Dacă nu aţi făcut nimic din toate acestea, încetaţi să-i criticaţi! Pentru că este dreptul lor de a trăi în conti-nuare în lumea pe care i-aţi ajutat să o construiască. n

Este riscant să ocupi scaune decizionale cu gândul excepţionalităţii propriei tale persoane adânc înrădăcinat în minte. Pentru că de la înălţimea acestei pretinse genialităţi suficiente este imposibil să afli cum gândesc ceilalţi.

Colonel Florin Ş[email protected]


IMPACT

Mirela Mereşanu, de 33 de ani, a cunoscut suferinţa din copilărie,

când, la 13 ani, a trebuit să înceapă şedin-ţele de dializă. A fost supusă unui trans-plant renal, dar, în urmă cu cinci ani, a in-trat din nou în dializă. Din luna februarie a.c., a fost înscrisă pe lista de aşteptare în vederea efectuării unui nou transplant.

Tatăl său, maistru militar (r) Romică Mere-şanu, s-a adresat conducerii ministerului, în vederea obţinerii unui sprijin financiar din partea foştilor săi camarazi. Cei care doresc să ajute familia Mereşanu o pot face depunând orice sumă doresc în con-turile: lei – RO48BRDE140SV42514931400; euro – RO90BRDE140SV425 15061400.

ANUNŢ UMANITAR

CERCUL MILITAR NAŢIONALÎn perioada 1 octombrie 2015-30 iunie 2016, Cercul Militar Naţional organizează următoarele cursuri pentru copii şi adulţi:

Cursuri de limbi străine: en-gleză (cu obţinerea ates-

ta tului aprobat de Minis terul Muncii, Familiei şi Protecţiei Soci ale şi de Ministerul Educa-ţiei şi Cercetării Ştiinţifice), ger- mană, italiană, franceză, spanio-lă, rusă – nivel începători, me-diu, avansaţi şi perfecţionare; • cursuri de artă plastică pen-tru copii şi adulţi; • cursuri de

instrumente muzicale pentru copii şi adulţi: pian, chitară clasică şi vioară; • cursuri de coregrafie şi mişcare scenică pentru copii; • cursuri de şah pentru copii; • cursuri de dans modern şi sportiv pentru co-pii şi adulţi; • cursuri de arte marţiale pentru copii şi adulţi; • cursuri de gimnastică aero-bică pentru adulţi. Înscrierile

se primesc în perioada 14-30 septembrie, de luni până vi-neri, între orele 10.00-13.00 şi 14.00-18.00, la secretariatul cursuri, etaj IV, camera 75. Re-laţii la telefon: 021.313.86.80, interior 156. Cursurile sunt contracost. Mai multe infor-maţii despre cursuri: www.cmn.ro; www.facebook.com/cmn.ro. n

DECESEANIVERSĂRI

SEMNAL Recent, a apărut cartea Spicuiri din elanul vieţii, autobiografie a colone-lului (r) Costache Iacob, tipărită la Editura Roza Vânturilor. Dan Zam-

firescu, sub semnătura căruia se află prefaţa, îl numeşte pe autor un ostaş al neamului şi al culturii române. Că este militar, am înţeles. Dar de ce al culturii? Pentru că, aşa cum aflăm citind Spicuiri din elanul vieţii, fără implicarea sa nu ar fi existat Editura Roza Vânturilor. Costache Iacob preferă să se definească, însă, prin prisma familiei. De altfel, îşi începe cartea cu vorbe despre părinţii săi şi copilărie, povestind firesc, amical, simplu. Această simplitate place. La fel, te pătrunde duioşia cu care autorul îşi descrie părinţii – de la tatăl său a învăţat să creadă în bunul Dumnezeu şi, tot de la el, a primit o dantură puternică şi o inimă firavă, plină de sensibilităţi. Îi ocroteşte în scris, de fapt, pe toţi oamenii apropiaţi din viaţa sa. Pe soţie o iubeşte teribil, parcă mai mult acum, când viaţa l-a lăsat doar pe el să-i ţină vie amintirea aici. În rest, filele sunt picuri de istorie, amintiri din armată şi descrierea parcurgerii carierei militare, privită inclusiv din funcţii importante ale Ministerului Apărării Naţionale. (C.M.) n

Aniversare de sufletGeneral de flotilă aeriană (ret) Petre Bână

În faţa catedralei Sfinţii Împăraţi Constan-tin şi Elena, a Monumentului Eroilor din

oraşul Urziceni, judeţul Ialomiţa, s-a desfăşurat o importantă manifestare militar-religioasă, pri-lejuită de împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea primului regiment de elicoptere din România, pe aerodromul Alexeni.

Au participat foste cadre militare ale unităţii, un numeros public din oraş şi localităţile apro-piate. S-au prezentat mesaje din partea şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, a preşedin-telui Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, a altor instituţii centrale.

În cuvântul prefectului judeţului, George Petre, al primarului oraşului, Constantin Sava, al protopo-pului Bogdan Ionuţ Stancu, precum şi al unora din foştii comandanţi ai regimentului, s-a dat expresie importanţei pe care a avut-o înfiinţarea unităţii, unica atunci în ţară, locului şi rolului pe care aceasta le-a avut în dezvoltarea aviaţiei militare.

Regimentul 94 Elicoptere a constituit nucleul din care s-au format, ulterior, mai întâi escadrile, care au devenit, în timp, regimente: la Boteni, Sibiu şi Tuzla.

S-au rememorat misiunile de însemnătate deosebită executate în plan militar, de instrucţie şi în aplicaţii de mare anvergură, de transport VIP, materiale, sanitare, la realizarea unor mari obiective naţionale, cum au fost, de pildă, cele de un înalt risc, la construcţia Transfăgărăşanu-lui şi a altor creaţii de valoare: sociale, culturale, economice, agrare etc.

În semn de preţuire şi recunoştinţă faţă de activitatea desfăşurată, au fost distinşi cu Emblema de Onoare a Statului Major al Forţe-lor Aeriene ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă şi în retragere care s-au remarcat în

timpul cât şi-au servit ţara sub drapelul de luptă al unităţii aniversate.

Regimentul 94 Elicoptere, unitate emble-matică, fanion, de elită, a avut o construcţie de seamă în formarea unor generaţii de piloţi pe aceste tipuri de aeronave. Mulţi dintre ei au de-venit adevăraţi aşi ai manşei, care au uimit, pur şi simplu, specialişti din alte state, prin zborurile efectuate în Franţa, în Rusia, în Mexic, în alte ţări. O parte din piloţii, tehnicienii de bord, de la sol, au stârnit admiraţie unor înalte personalităţi ale lumii pe care le-au transportat în tompul vizi-telor efectuate în ţara noastră. Amintim numai câţiva dintre aceştia: preşedintele SUA, Richard Nixon, preşedintele Franţei, Charles de Gaulle, preşedintele Germaniei, Gustav Heinemann, premierul Indiei, Indira Gandhi, şi mulţi alţii.

Exemple notabile în acest sens sunt co-mandorii (ret) Vasile Iuraşcu, Mihai Fitcal, Savu Turea, Mihai Bălilescu, Tudor Condruţ şi alţi pionieri ai zborului pe acest tip de aeronave, clasice şi reactive.

În memoria celor căzuţi la datorie, după oficie-rea unui Te Deum, a avut loc o slujbă de pomenire, în care, alături de părintele protopop, s-a alăturat şi preotul Adrian Lucian Scărlătescu, de la amintita catedrală. Au avut loc depuneri de coroane de flori.

Impresionanta activitate, la a cărei organi-zare şi desfăşurare un rol de primă mărime l-au avut cadre din conducerea Statului Major al Forţelor Aeriene, fanfara militară de la Braşov şi, în mod cu totul şi cu totul deosebit, comandorul (r) Gheorghe Topor, preşedintele filialei Urzi-ceni a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere şi al filialei ARPIA, a culminat cu survolul unei formaţii de elicoptere. Aplauzele au continuat minute în şir.

S-a exprimat, de asemenea, şi regretul că, în anul 2001, Regimentul 94 Elicoptere a fost des-fiinţat, baza de la Alexeni, pe care participanţii au vizitat-o, într-un final, arăta jalnic.

Ca unul care am făcut parte, încă de la înfi-inţare sa, din acest regiment, am trăit şi bucuria împlinirilor sale ca şi mâhnirea că nu mai există, după o existenţă glorioasă. n

Eterne regrete şi durere în suflete va simţi pentru tot-deauna personalul Batalionu-lui 528 Cercetare Vlad Ţepeş, din Brăila, odată cu trecerea în nefiinţă a celor care ne-au fost colegi şi prieteni, căpitan LAZĂR CRISTIAN şi locote-nent KOVACS CAROL ANDREI. Suntem alături de familiile îndurerate! Dumnezeu să-i odihnească! Asociaţia Diplomaţilor Mili-tari în Rezervă şi în Retragere Alexandru Ioan Cuza anunţă, cu regret, trecerea la cele veşnice, la 19 septembrie, a colonelului

cerea în nefiinţă a generalului de brigadă (ret) GĂLĂŢEANU NICOLAE şi transmite familiei îndurerate sincere condoleanţe şi puterea de a trece peste acest moment de cumpănă. Dumne-zeu să-l aibă în paza Sa şi să-l odihnească în pace! Cu profund regret, per-sonalul Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii îşi exprimă întreaga compasi-une şi este alături de doamna Steliana Radu în aceste clipe de mare tristeţe, pricinuite de trecerea fulgerătoare în nefiinţă a tatălui său, POPA MIRCEA. Suntem alături de

familia greu încercată şi ne exprimăm sincere condolean-ţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Luni, 21 septembrie, cadrele militare în rezervă şi retragere din satul Vărzarii de Sus, au fost alături de familiile colo-nelului (r) Matei Vasile şi ma-iorului (r) Bogdan Adrian, con-ducându-l pe ultimul drum, la plecarea la cele veşnice, pe colonelul (r) CIURA TĂNASĂ, promoţia 1952, arma infante-rie. Tăria de caracter, voinţa şi dragostea acestuia faţă de semeni va rămâne, pentru noi, o amintire veşnică. Transmi-

tem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiilor îndoliate. Ne rugăm ca bunul Dumnezeu să le dea mângâiere sufletească şi putere să treacă peste aceste momente de întristare, iar pe el să-l odihnească în pace! Colegii din promoţia Neagoe Basarab – 500 a Academiei Forţelor Terestre Nicolae Băl-cescu sunt alături de familia îndurerată a locotenentului KOVACS ANDREI, care a ple-cat mult prea devreme dintre noi, în urma unui accident de circulaţie. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Comitetul filialei ANCMRR Sector 6 transmite tuturor mem-brilor săi, care îşi aniversează în luna septembrie ziua de naştere, cele mai calde urări de sănătate, fericire, bucurii, împlinirea tu-turor dorinţelor şi La mulţi ani! Menţionăm pe colegii, membri ai filialei noastre: general de brigadă (r) prof. univ. dr. ing. Dragoş Costache şi ing. Ghe-orghe Gabroveanu; coloneii (r) Cezar Bălaşa, Gheorghe Enea, Dumitru Artagea, Ioan Joldea, Ionel Onea, Gheorghe Stoe, Pavel Totolici şi Micu Soare; locotenent-colonel (r) Laurenţiu Calianu.

(ret) FLOREA IULIUS, membru al asociaţiei. Ofiţer de o aleasă nobleţe sufletească, va rămâ-ne în memoria celor care l-au cunoscut ca un exemplu de pasiune şi devotament pentru meseria căreia i s-a dăruit şi care l-a făcut preţuit de cei cu care a lucrat şi care l-au cunoscut. Suntem alături de familia îndu-rerată şi ne exprimăm regretul şi compasiunea, în aceste mo-mente de suferinţă, pricinuite de greaua pierdere. Sincere condoleanţe! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colonelul (r) Ilie Macovei îşi exprimă regretul pentru tre-

De curând, în comuna Scobinţi, din judeţul

Iaşi, sublocotenentul (ret) Vasile Coşofreţ, veteran al celui de Al Doilea Război Mondial, a fost sărbătorit de autorităţile locale şi de comandantul Centrului Militar Zonal Iaşi, cu ocazia îm-plinirii venerabilei vârste de 101 ani, alături de toţi veteranii din localitate. Cu această ocazie, aniversatului i s-au urat sănătate, bucurii şi viaţă lungă. Veteranul de război a participat trei ani la luptele de pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial, sub drapelul Regimentului 13 Dorobanţi.

La rândul său, veteranul Gheorghe Antonescu a fost sărbătorit de militarii bârlădeni,

Universitatea Naţională de Apărare şi-a redeschis larg porţile sâmbătă, 19 sep-

tembrie, şi i-a primit cu căldură pe 120 dintre absolvenţii promoţiei 1990, membrii de familie ai acestora şi o parte din cadrele didactice.

Şeful de promoţie, general-maior (r) dr. Virgil Bălăceanu, a prezentat raportul promoţiei şefului Statului Major General, general-loco-tenent Nicolae Ciucă, în numele celor 227 de absolvenţi. Au urmat, într-o ordine firească, alocuţiunile prorectorului UNAp, colonelul dr. Ion Roceanu, şi a şefului Statului Major General. A fost depusă apoi o coroană de flori la Monu-mentul Eroilor Revoluţiei din 1989, din incinta UNAp, şi a fost plantat copacul Promoţiei 1990.

În Aula universităţii s-a păstrat un moment de reculegere în memoria foştilor colegi şi das-căli plecaţi la cele veşnice, după care au urmat alocuţiunile şefului de promoţie şi a reprezen-tantului corpului profesoral. Au fost înmânate plachete aniversare şi diplome de excelenţă, în

Recunoştinţăreprezentaţi de comandantul garnizoanei, colonel Constantin-Valentin Bordei, şi viceprimarul municipiului, Dorin Apostu, în calitate de reprezentant al autorităţilor publice locale, cu ocazia împlinirii venerabilei vâr-ste de 96 ani. Cu această ocazie, cei prezenţi la eveniment l-au felicitat şi i-au transmis urări de sănătate, viaţă lungă şi multe bucurii alături de persoanele dragi sufletului său.

Comandantul garnizoanei Târgu Jiu, colonel Marin Bran, alături de preşedintele ANVR, fi-liala Tudor Vladimirescu, din Gorj, general-maior (ret) Constantin Ispas, şi viceprimarul municipiu-lui, Adrian Tudor, l-au vizitat pe plutonierul-adjutant (ret) Gheor-

ghe Ticlete, la împlinirea venera-bilei vârste de 96 de ani. Acesta a primit o diplomă aniversară, precum şi daruri simbolice din partea oficialităţilor participante. Plutonierul-adjutant (ret) Ghe-orghe Ticlete a fost decorat cu medalia Crucea Comemorativă a celui de Al II-lea Război Mondial 1941-1944.

Cu prilejul sărbătoririi a 103 ani de viaţă a sublocotenent (ret) Ioan Ioan Botaş, veteran de război, preşedintele filialei judeţene Zărandul, din Arad, a ANVR, colonel (ret) Ioan Gliga, a efectuat o vizită la domiciliul acestuia. La acest moment ani-versar, i-au fost alături familia, vecinii, cunoscuţii, iar ceilalţi veterani supravieţuitori ai celui de Al Doilea Război Mondial i-au adus un binemeritat omagiu colegului de suferinţă. n

După 25 de ani...Colonel (r) Iulian Rotaru

semn de înaltă apreciere pentru munca foştilor profesori şi pentru preocuparea constantă a conducerii Statului Major General în rezolvarea problemelor oştirii române.

După fotografia de grup la Monumentul Eroilor Patriei din cel de Al Doilea Război Mon-dial, au urmat activităţile pe clase, ocazie cu care fiecare absolvent şi-a prezentat realizările în plan personal şi profesional, din ultimii 25 de ani. Performanţele absolvenţilor, din care 17 au obţinut gradul de general, sunt de ex-cepţie, încununând munca unei generaţii care a absolvit cursurile prestigioasei instituţii mili-tare de învăţământ militar superior la cumpăna dintre două sisteme politice, promoţie care a participat efectiv la apărarea sediului Marelui Stat Major, în decembrie 1989.

Activitatea s-a încheiat cu masa festivă organizată la clubul UNAp, participanţii-absol-venţi, membrii de familie şi membrii corpului profesoral-depănând amintiri din perioada de studii şi din realizările personale şi profesionale ulterioare.

Adresăm sincere mulţumiri echipei mana-geriale a Universităţii Naţionale de Apărare Ca-rol I pentru sprijinul total acordat în organizarea şi desfăşurarea activităţilor. n

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Timpul este me-reu un factor decisiv pentru luarea unor decizii şi pentru eli-

minarea unor dificultăţi administrative. Faceţi tot posibilul să răs-pundeţi afirmativ unor solicitări venite din partea cuiva apropiat.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Preferaţi să fiţi sincer şi să vă spuneţi părerea de la bun început atunci

când ceva nu vă convine. Sunteţi considerat dificil de către persoanele care lucrează cu dumneavoastră.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Economisiţi timp şi bani printr-o achiziţie inteligentă pe care o faceţi.

Sunteţi inspirat să negociaţi pentru a obţine o amânare pentru o situaţie care vă pune în dificultate.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): În ultima vreme parcă totul este dat peste cap în viaţa dumneavoastră. Vă

afundaţi tot mai mult în muncă şi uitaţi să acordaţi timp relaţii-lor sociale. Prietenii vă reproşează că vă văd tot mai rar.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Aveţi puterea, dar şi sprijinul celor din jur, de a vă mobiliza după o perioadă

în care aţi fost agitat. Vechile neînţelegeri îşi găsesc rezolvarea şi claritatea spre finalul săptămânii. Aveţi darul de a fi în centrul atenţiei atunci când mergeţi la evenimente.

Peşti (19 februarie-20 martie): Sunteţi agitat din dorin-ţa de a rezolva sarcinile care vă sunt repartizate de şefi.

Reuşiţi să captaţi atenţia unui superior, iar acesta vă îndrumă spre a primi un post mai bun. Vă implicaţi, cu tot sufletul, în re-laţia de cuplu şi faceţi paşi hotărâtori pentru viitorul acesteia. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Preferaţi corespondenţe-le de la distanţă şi cu cât sunt mai puţine, cu atât mai bine.

Doriţi să aveţi o perioadă liniştită, în care să meditaţi la ceea ce doriţi să realizaţi în viitorul apropiat şi pentru a pune la punct unele lucruri administrative.

Taur (21 aprilie-20 mai): Plecările dese produc neînţele-geri în relaţia de cuplu. Trebuie să aveţi tact pentru a face

ca partenerul să vă înţeleagă punctul de vedere. Gemeni (21 mai-21 iunie): Glumele nesărate pe care le faceţi au darul de a-i îndepărta chiar şi pe cei care vă apre-

ciază. Consideraţi că este momentul să vă impuneţi în faţa unui şef care vă exploatează.

Rac (22 iunie-22 iulie): Daţi culoare relaţiei de cuplu prin felul în care vă manifestaţi dorinţele faţă de persoana iu-

bită. Aveţi momente în care faceţi din ţânţar armăsar şi nu pu-teţi să vă stăpâniţi consternarea. Trebuie să fiţi cumpătat în afir-maţii, mai ales dacă se pot întoarce împotriva dumneavoastră.

Leu (23 iulie-22 august): Simţiţi nevoia să faceţi schim-bări majore, mai ales pe plan familial. Preferaţi să vă rupeţi

de trecut şi chiar să aruncaţi lucruri vechi. Este o săptămână în care vă desprindeţi de obiceiuri şi oameni care v-au afectat în timp.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Răbdarea vă este pusă la încercare. Vi se lansează tot felul de provocări, mai

ales de natură organizatorică. Relaţia cu persoana iubită este tensionată.

INTENDENTA, NORMA, SPAN, STA, ITE, LA, PITE OCHI, ETANSI, REA, CAREU, NA, V, T, ER, RENTA, AS, GLACIAL, RATII, URI, ECHIPAMENT.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 120.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Locotenent-colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 108.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r

Irina-Mihaela Nedelcu

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C.1163/2015

Careul geniştilor

În poligon (2,4,7,2,5,) Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Pericol (2,6,8,1,4,8) din Observatorul militar nr. 36/2015:Dezlegare la careul Careul intendenţilor din

Observatorul militar nr.36 /2015

COGITO

Constantin Noica

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Foto

: Ovi

diu

Opr

ea

Coaja verde de nucă, un leac miraculos

Colonel (ret) ing. Petre G. Nicolae

Cartea e un mijloc de a sta de vorbă cu departele tău.

Nu doar miezul de nucă este bun pentru să-nătate, ci şi coaja verde a fructului. Folosită

sub formă de macerat, decoct sau infuzie, coaja este de ajutor în tratarea multor afecţiuni. În plus, are şi efect depurativ.

Rachiul de nuci verzi ajută la digestie şi la elimi-narea toxinelor. Se prepară astfel: lăsăm opt zile la macerat 90 de grame de coji verzi de nucă, într-o ju-mătate de litru de ţuică. Agităm recipientul zilnic, apoi se strecoară maceratul şi se păstrează în sticle închise la culoare. Consumăm una sau două linguri pe zi.

Un alt leac care foloseşte aceeaşi materie primă este cel contra diareei. Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de coajă verde mărunţită într-o cană cu apă clocotită. Bem două căni de ceai pe zi.

Pentru tratarea litiazei renale şi incontinenţei urinare este necesar să preparăm o infuzie dintr-o linguriţă şi jumătate de coajă verde mărunţită la o cană de apă clocotită. Bem zilnic două căni.

Negii pot fi îndepărtaţi dacă frecăm uşor zona afecta-tă cu suc de nucă verde, de trei ori pe zi, timp de patru zile.

Pentru afecţiunile ficatului folosim decoctul. Cojile de la cinci nuci verzi se pun la fiert într-un litru de apă. Se consumă două ceşti pe zi. n

Orizontal: 1) Veche fortificaţie a ge-niştilor. 2) Străjeri încremeniţi pe malul apei – Cale spre destindere. 3) Loc rezer-vat la un spectacol de gală – Totdeauna prezent în altă formă. 4) Director la căile ferate – Tip din mulţime – Au scări cu o singură treaptă. 5) Oameni de geniu. 6) În plen! – Unu şi unu! – Flancurile fron-tului! 7) Tuş uscat! – Curge la margine! – A da arama pe faţă. 8) Tras din puţ! – Meniuri fixe. 9) Pregătiţi pentru trecerea unor cursuri. 10) Genist specializat în explozibili.

Vertical:1) Se ridică în sprijinul apă-rării – Intră în pământ! 2) Obstacolul cu

La vecini inamicul a rupt apărarea.

Colonel Nicolae Laurenţiu Popa

ţepi al geniştilor – Productivitatea mun-cii la ... ciupercărie. 3) Ceva mai domol – Vas de pământ – Se alege cu bătaie. 4) Cadru tehnic la construcţii – Ultimii genişti! 5) Urme de paşi în nisip! – Marş forţat – Susţinătorul unei vechi exploa-tări în Transilvania. 6) Tras la ţintă din poziţia culcat – Schimbaţi în miez de noapte. 7) Tras la sorţi – În stil câmpe-nesc. 8) Victorioşi în campanii – Roşii originare din America de Nord. 9) Peri-oadele de la şantiere! – Mişcare conti-nuă dintr-un loc în altul. 10) Seamănă cu mine (plural) – Soluţia aleasă în cazul de faţă.n

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

Cazierul fiscal va putea fi solicitat şi eliberat în format electronic.

Radar economicuDeblocare de plăţi. Comisia Europea-

nă a decis, săptămâna trecută, să reia plăţi-le către ţara noastră în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu şi POS Creşterea Competitivităţii Economice, între-rupte în aprilie, în urma remedierii deficienţe-lor din sistemele de management şi control. Ca rezultat, estimăm că într-o primă etapă vor fi rambursate către România aproximativ 120 de milioane de euro, aferente declaraţiilor de cheltuieli deja transmise. Pentru pasul urmă-tor, pregătim pentru a fi certificate şi transmi-se către CE declaraţii de cheltuieli în valoare totală estimată de aproximativ 221 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, în curând, vom deconta şi alte sume aferente axelor deblocate acum, a declarat ministrul fondurilor europe-ne, Marius Nica. La începutul acestei luni, CE a decis şi deblocarea plăţilor pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, ţara noastră ur-mând să primească 480 de milioane de euro. uCreştere majoră a înmatriculărilor

de autovehicule noi. Potrivit datelor sta-tistice publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), luna trecută, comparativ cu pe-rioada similară a anului trecut, numărul în-matriculărilor de autovehicule noi a crescut cu 18,36%, până la 10.043 de unităţi. Dintre acestea, 7.362 au fost autoturisme, cu 14,85% mai mult faţă de august 2014, preferinţele românilor îndreptându-se spre Dacia (2.450 de unităţi), urmată de Volkswagen (814 uni-tăţi) şi Skoda (635 de unităţi). În intervalul ianuarie-august 2015, în ritm anual, numărul autoturismelor nou înmatriculate în România a ajuns la 51.087 unităţi, în urcare cu 11,05%.uProducţia industrială la nivel eu-

ropean, în creştere. Oficiul European de Statistică (Eurostat) a anunţat, săptămâna tre-cută, că producţia industrială din zona euro

a înregistrat în iulie 2015, comparativ cu luna pre-cedentă, o creştere de 0,6%, ritmul anual ur-când la 1,9%. Avansul se datorează evoluţiilor bune ale producţiei industriale din trei mari economii ale zonei euro: Germania (+0,5%), Spania (+0,6%) şi Italia (+1,1%). În schimb, în Franţa, producţia indus-trială a scăzut cu 0,8%. Tot în iulie, faţă de luna anterioară, în Uniunea Europeană producţia industrială a crescut cu 0,3%, iar în ritm anual cu 1,8%. În România, după un avans de 0,6% în iulie, producţia industrială a consemnat un plus de 3,8% la nivel anual.u600 de euro – suma medie cheltuită

de fiecare turist străin sosit în România. În primul semestru al acestui an, hotelurile şi pensiunile din România au cazat 975.400 de turişti străini, fiecare dintre ei cheltuind, în me-die, 2.650 lei (circa 600 de euro), informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de circa 60% dintre turiştii străini în țara noastră, în prima jumătate

a anului, cheltuielile acestora cumulând 65,1% din total. Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (80,2%), urmat de autoturisme proprii (11,5%), autocare şi autobuze (7,1%) şi alte mijloace (tren, ambarcaţiuni fluviale, auto-turisme închiriate, motociclete etc) – 1,2%. n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Dolarul american, în scădereÎn perioada 11-18 septembrie, moneda SUA s-a depreciat cu 1,4% faţă de leu.

Scăderile în-registrate de

dolarul american pe pieţele valutare internaţionale, săptămâna trecu-tă, au fost cauzate de decizia Federal Reserve (Fed), banca centrală a SUA, prin care a menţinut nemodi-ficată dobânda de politică monetară la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, arătându-se astfel îngrijorată de evo-luţia economiei mondiale şi inflaţia scăzută din SUA. În acest context, paritatea euro/do-lar se tranzacţiona, vinerea trecută, în creştere săptămâ-nală de peste un procent, în jurul valorii de 1,1450. Pe piaţa internă, la cursul BNR, francul elveţian a închis săptămâna la 4,0379 lei (+0,6%), iar lira sterlină la 6,0410 (-0,1%).n

Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidenţă şi urmărire a respectării dis-ciplinei fiscale, contabile şi financiare de către contribuabili, în care se ţine evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridi-că care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina financiară.

În scopul combaterii evaziunii fiscale, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va fi organizat un istoric al contribuabililor care au fost scoşi din evidenţa cazierului fiscal. Acest istoric se va păstra timp de 10 ani şi va constitui un instrument de verificare a comportamentului fiscal al per-soanelor fizice care îşi înfiinţează o societate sau o asociaţie/fundaţie.

Noi reglementări privind cazierul fiscal

La începutul lunii sep-tembrie, a intrat în vigoare OG nr. 35/2015,

care aduce numeroase noutăţi privind înscrierea şi radierea faptelor în/din cazierul fiscal, eliberarea acestui document şi îmbunătăţirea conduitei fiscale a contribuabilului.

Noul act normativ crează baza legală pentru depunerea cererilor şi eliberarea certifica-tului de cazier fiscal în format electronic. De asemenea, se re-glementează posibilitatea elibe-rării acestuia de orice organ fiscal

competent în eliberarea certifi-catului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul contribuabilului. Cazierul fiscal este organizat ca o bază de date centrală în care se ţine evidenţa contribuabililor de pe întreg teritoriul ţării. Potrivit noii reglementări, la această bază de date vor avea acces, pentru in-terogare şi emitere, toate unităţile subordonate competente. Ca ata-re, acestea pot elibera certificatul de cazier fiscal oricărui contribua-bil, indiferent de domiciliu.

Conform OG 35/2015, spre deosebire de legislaţia anterioară,

faptele sancţionate contravenţio-nal cu avertisment sunt exceptate de la înscrierea în cazierul fiscal. Totodată, este extinsă sfera de aplicare pentru toate cazurile de atragere a răspunderii solidare prevăzute de Codul de procedură fiscală, prin introducerea unei prevederi generale care cuprinde toate situaţiile în care organul fis-cal emite decizie de atragere a răs-punderii solidare, nu numai pentru cazul în care debitorul este decla-rat insolvabil sau insolvent, cum era până acum. O altă noutate o reprezintă înscrierea în cazierul fiscal a răspunderii solidare numai în cazul în care decizia emisă de organul fiscal este rămasă defini-tivă prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească. Anteri-or, înscrierea în cazierul fiscal se făcea în termen de cinci zile de la data emiterii deciziei privind respingerea contestaţiei, chiar dacă erau continuate demersuri-le de contestare în contenciosul administrativ.

În ceea ce priveşte scoate-rea din evidenţa cazieru-lui fiscal, principalele no-

utăţi vizează: modul de scoatere a inactivităţii fiscale din cazierul fiscal al reprezentanţilor legali care şi-au pierdut această cali-tate, la împlinirea unui an de la data înscrierii menţiunii privind schimbarea reprezentantului le-gal sau de la data expirării man-datului, în situaţia în care acesta este limitat în timp şi nu a fost reînnoit, situaţie nereglementa-tă în trecut; modificarea perioa-dei de scoatere din cazierul fis-cal al contribuabilului a faptelor sancţionate drept contravenţii, altele decât cele aplicate pentru încălcarea regimului la produ-sele accizabile, în cazul în care a

fost achitat cuantumul amenzii, în sensul eliminării acestora după o lună de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, faţă de un an de la data rămâne-rii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate aceste fapte, cum era până acum; modi-ficarea perioadei de scoatere din cazierul fiscal al contribuabilului a faptelor sancţionate ca infracţi-uni, în sensul eliminării acestora după cinci ani de la data execu-tării pedepsei, cu condiţia să nu mai fi săvârşit fapte de această natură în perioada respectivă. În legislaţia veche, era stabilită o perioadă de cinci ani de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate aceste fapte. n

Observatorul militar 23SPORT

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

Echipele CSA Steaua au

îngenunchiateternele rivale

Horia Zamfir

Steaua Rangers a dispu-tat pe teren propriu, la Cârţa, etapa a doua

a Campionatului Naţional. Adversarul era unul valoros, de mare tradiţie, echipa din Miercurea Ciuc.

Primul meci, disputat vineri, 18 septembrie, a fost unul plin de suspans, cu o evoluţie a scorului surprinzătoare, care a conferit partidei o tentă drama-tică. Echipa oaspete, profitând de un început mai slab al Stelei, a reuşit să încheie prima repriză în avantaj, cu un scor total neaş-teptat, 4-1. Golul roş-albaştrilor a fost înscris de Marius Mărcuş. Ceea ce a urmat a demonstrat că acest debut nefavorabil echipei noastre a fost un simplu accident. Steaua Rangers a început o verita-bilă cursă de urmărire, preluând conducerea jocului cu autorita-te. Tânărul portar de numai 18 ani, Daniel Uruc, a închis efectiv poarta, iar hocheiştii militari au început să-şi macine adversarii, în timp ce partida avansa. Ievgen Imelinenko şi Artem Bondariev, prin golurile înscrise în repriza secundă, au făcut ca echipa noastră să înceapă ultimul act, cu un dezavantaj minim, 3-4. În primele minute ale reprizei a treia, căpitanul Ioan Timaru şi tânărul Mircea Constantin au înclinat definitiv balanţa partidei în favoarea elevilor lui Nelu Alexe. Chiar dacă dominarea echipei noastre a continuat, nu s-au mai înscris goluri, finalul partidei con-sfinţind o spectaculoasă victorie a roş-albaştrilor cu 5-4. Este de remarcat tenacitatea şi determi-narea hocheiştilor stelişti, care au răsturnat un rezultat ce la un

Sfârşitul de săptămână a fost unul deosebit de atractiv pentru suporterii stelişti. Echipele de hochei şi polo ur-mau să întâlnească în manşă dublă două mari rivale, pe SC Miercurea Ciuc, respectiv Dinamo.

moment dat, conjunctural, le era favorabil rivalilor.

Al doilea meci a semănat cu primul numai prin scorul final, acelaşi 5-4. Steaua Rangers a preluat controlul partidei chiar din start, prin golul reuşit de Dennys Zabludovsky în minutul doi. Ievgen Imelinenko a fost şi el decisiv prin golul marcat la finalul reprizei, astfel că prima pauză i-a găsit pe roş-albaştrii în avantaj, scor 2-1. Mircea Constantin şi Mihai Georgescu au înscris în al doilea act şi Steaua începea ul-tima repriză de la 4-3. Steliştii au mai înscris un singur gol în ultima repriză, prin Dennys Zabludovsky, suficient pentru ca finalul partidei să însemne o nouă victorie pen-

tru Steaua Rangers, 5-4, aceasta chiar dacă echipa noastră a fost sancţionată cu 36 de minunte de penalizare, faţă de numai 14 ale ciucanilor. Din nou, marea speranţă a hocheiului stelist, Daniel Uruc, a avut o prestaţie de excepţie. Cele două partide arată că munca depusă de sportivi şi colectivul tehnic îşi arată roadele şi ne face să privim cu optimism viitorul echipei Steaua.

Au fost două rezultate foarte bune, care con-firmă faptul că avem o

echipă solidă, competitivă. În plus, mentalitatea jucătorilor şi dăruirea pe gheaţă sunt câştiguri certe, care au făcut să putem întoarce scorul în primul meci şi să învingem cu

5-4, după ce am fost conduşi cu 4-1. Din punctul meu de vedere, rezultatele nu sunt deloc întâmplă-toare. Ele sunt consecinţa firească a unei munci de echipă şi a efortu-rilor făcute la toate nivelurile impli-cate în performanţă. Pe de o parte, este munca antrenorului Nelu Alexe şi a jucătorilor care se pregătesc la intensitate maximă în fiecare zi. Pe de altă parte, sunt eforturile departamentelor CSA Steaua, care susţin activitatea de performanţă, prin asigurarea condiţiilor nece-sare: Instruirea Sportivă, Logistica şi Financiar. Iar eforturile acestora nu sunt mici, în condiţiile în care echipa activează la sute de kilome-tri depărtare de casă, în lipsa unui patinoar în Bucureşti. Personal, sunt încântat de decizia conducerii CSA Steaua Bucureşti, care a ales în favoarea continuităţii unei tradiţii atât de impresionante – vorbim de echipa deţinătoare a unui Record Mondial – când ar fi putut foarte lesne suspenda activitatea. Istoria, sunt convins, va dovedi că a fost cea mai înţeleaptă decizie, aşa cum sunt convins că hocheiul va aduce,

în curând, noi titluri în palmaresul clubului, a declarat preşedintele secţiei de hochei CSA Steaua Rangers, Cristian Cîrlan.

În următoarea etapă, ho-cheiştii stelişti vor întâlni în dublă manşă, pe teren propriu, echipa Progym Gheorgheni, pe 25 şi 26 septembrie.

Echipa de polo a luat startul în noua ediţie a Superligii Naţionale

pe teren propriu, printr-o dublă manşă contra veşnicilor rivali de la Dinamo. Întotdeauna întâlnirile dintre cele două echipe s-au do-vedit adevărate derby-uri, stâr-nind orgolii deosebite, generând dispute spectaculoase, de mare angajament. De data aceasta, spectatorii din bazinul Steaua au asistat la două întâlniri dominate categoric de echipa roş-albastră. Poloiştii dinamovişti, cu un lot tânăr, nu s-au ridicat la nivelul anilor anteriori, fiind, mai degra-bă, sparring partner pentru echi-pa Stelei. Sportivii militari au făcut un reuşit antrenament cu public în cele două manşe, scorurile înregistrate vorbind de la sine. 13-4 (3-2, 2-0, 4-1, 4-1) şi 18-4 (5-1, 3-1, 5-1, 5-1), în favoarea echipei antrenate de Andrei Iosef, sunt rezultate care reflectă co-rect diferenţa actuală de valoare dintre cele două combatante. La ploaia de goluri din poarta dina-movistă a contribuit întreg lotul, cu excepţia portarilor. Printre cei mai buni marcatori s-au numărat Daniel Robu, Djordje Filipovic şi Alex Bowen cu câte cinci goluri, iar Alexandru Ghiban şi Dimitri Goanţă au avut câte patru reuşite.

Managerul secţiei de polo, fostul mare internaţional Gelu Lisac, consideră că echipa şi stafful tehnic merită felicitaţi pentru de-butul cu dreptul în noul campionat. Actualul lot pare mult mai discipli-nat şi mai bine organizat faţă de sezoanele anterioare. Un început promiţător în perspectiva îndepli-nirii obiectivelor propuse.

În următoarea etapă, poloiştii roş-albaştri vor primi vizita celor de la AMEFA Arad, vineri şi sâm-bătă, la bazinul din Complexul Ghencea.n

Ooo, păi sunt atât de multe... Prima intrare în radio, spre exemplu. Cel care m-a dus a fost Ion Dolănescu. El m-a prezentat redactorilor de specialitate. Orchestra Doina Oltului, unde eram angajată atunci, colabora foarte mult cu dumnealui, era într-o vogă extraordinară. Nu m-a prezentat numai pe mine, eram mai mulţi tineri care nu aveam imprimări şi el ne-a ajutat. Toată viaţa i-am purtat un respect deosebit pentru asta şi pentru cine a fost. Şi acum îl port în inimă şi mă rog pentru sufletul dumnealui. Amintirile sunt multe. Am primit braţe de flori de la public, de la colegii de cântec. Colegii din provincie, mari nume, Angela Buciu, Sofia Vicoveanca, ne primeau extraordinar de frumos când ajungeam în localităţile dumnealor. Aceasta denotă că eram apreciaţi şi susţinuţi. De aceea, şi eu susţin tinerii interpreţi şi, cât am posibilitatea, îi adun pe lângă mine. Multor fete le-am dăruit din costumele mele naţionale, le-am dat şi cântecele mele. Sunt mama unui băiat tânăr, aşa că îmi sunt foarte dragi tinerii.

Aţi cântat în toate colţurile lumii. Chiar şi în Afganistan, împreună cu Gheorghe Zamfir, aţi cântat militarilor români, aflaţi în misiune. Cum a fost experienţa aceea?A fost unul dintre turneele de care

îmi voi aminti mereu. Un turneu foarte riscant, dar dragostea militarilor a făcut să merite tot. Ne-au primit cu atâta căldură... Nu numai românii, ci şi militarii străini. Au rămas încântaţi de costumele noastre, de virtuozitatea instrumentiştilor, de glasurile noastre. A fost un succes extraordinar.

Am stat o săptămână în taberele româneşti. Am mâncat cu militarii şi am dormit acolo. Tot timpul aveam soldaţii lângă noi. O experienţă! Vreau să vă spun că, la plecare, militarii ne-au dus în braţe la avion, ca să nu se întâmple absolut nimic cu noi. Marele regizor Sergiu Nicolaescu a fost cu noi şi a filmat tot. Îmi pare tare rău că nu ştiu unde se află filmul...

Dacă ar fi să rezumaţi în câteva cuvinte ce înseamnă muzica pentru dumneavoastră care ar fi acelea?Viaţa mea.n

Din familia mea nu a mai urmat nimeni acest drum, dar tatăl meu a avut glas foarte frumos. Pe dumnealui îl moştenesc. Talentul mi l-au descoperit învăţătorii mei. Ei m-au ajutat, ei m-au dus la concursuri. Aşa a început totul.

Când aţi făcut prima oară cunoştinţă cu scena? De foarte mică, de la şcoală. Ca

profesionistă, la 18 ani am fost angajata Ansamblului Doina Oltului, din Slatina, în urma unui concurs, fiind trimisă de cei din judeţul Argeş. Am rămas trei ani şi jumătate angajata acestui ansamblu, unde am făcut primele imprimări, primele filmări şi primele turnee în ţară. După care,

Când v-aţi întâlnit cu cântecul românesc, cu muzica populară?De mică. Satul meu natal, Oeşti, pe

Valea Argeşului, este aşezat între oraşul Curtea de Argeş şi barajul Vidraru. Acolo am văzut lumina zilei, într-o zi de toamnă frumoasă. Am iubit cântecul popular de când am auzit primele imprimări, pe un difuzor mic, ale Mariei Lătăreţu, Mariei Tănase, Ilenei Constantinescu, lui Ion Luican şi aşa mai departe.

V-aţi născut într-o familie numeroasă, în care folclorul a stat întotdeauna la loc de cinste. Puteţi spune că, pe lângă dragostea pentru muzică, şi talentul este o moştenire?

în urma unui concurs, am devenit solista Ansamblului Doina al Armatei, din 15 ianuarie 1979 până în 2014.

O viaţă de om...Am rămas credincioasă ansamblului

militar pentru că, într-un fel, acolo a fost şi casa mea. Din păcate, am încheiat orice fel de colaborare, nu mai primesc niciun mesaj din partea nimănui. Este foarte trist. După 36 de ani de ansamblu, mii de turnee şi recepţii. Am reprezentat întotdeauna cu cinste, cu fruntea sus, această instituţie şi este foarte trist să pleci fără să ţi se spună măcar la revedere, ne mai vedem sau vă mulţumim...

Aţi fost vreodată tentată să încercaţi să cântaţi şi alt gen de muzică?Am cântat şi cânt romanţe, cântece de

petrecere, am cântat şi muzică uşoară, în anumite împrejurări, dar lipit de sufletul meu a rămas şi va rămâne cântecul popular românesc.

Aveţi un repertoriu impresionant. Cum iau viaţă cântecele dumneavoastră? Sunt o culegătoare a cântecului

popular, dar am şi foarte multe cântece create de mine. Toate îmi sunt foarte dragi. Să amintesc câteva, pe care le-am imprimat, recent, cu orchestra Lăutarii, alături de maestrul Botgros, Doamne frumos dar mi-ai dat, Dragi surioarele mele, Mi-e dragă viaţa şi lumea, Argeşene, puiule.

Cum este viaţa de artist, cu concerte, mereu pe fugă, departe de familie, de casă?Este foarte greu. Îmbrăţişez această

meserie de la 18 ani, pentru că mi-a plăcut foarte mult cântecul şi pentru că am fost primită, încă de la debut, frumos de public. Am avut concerte în săli friguroase, în cazărmi, condiţiile în care eram cazaţi lăsau de dorit, de multe ori. Am făcut mii de kilometri cu autobuzul. Însă, lucrurile acestea le-am considerat mărunte. Din dragoste de cântec, am trecut peste toate obstacolele şi peste toate problemele.

Pe scenă, cântăreţii de muzică popu-lară par o mare familie. Se păstrează această legătură şi în afara scenei?Cu mulţi dintre interpreţi, da. Eu, cel

puţin, am o relaţie foarte frumoasă cu marea majoritate, pentru că i-am respectat întotdeauna. Dacă am simţit ceva, am preferat să mă retrag eu, uşor, şi am căutat să las loc de bună ziua pe unde am trecut.

Aţi colaborat cu mari nume ale muzicii româneşti atât ca interpreţi, cât şi ca orchestre şi dirijori. Spuneţi-mi o amintire plăcută sau o colaborare care v-a rămas în minte.

Observatorul militar24

INTERVIU

Nr. 37 / 23 – 29 septembrie 2015

Elisabeta Turcu Juverdeanu:

Cântecul popular românesc

este lipit de sufletul meu

Interviu realizat de plutonier Alina Crişan

Elisabeta Turcu Juverdeanu, doamna cântecu-lui muscelean şi argeşean, s-a dedicat scenei de mai bine de jumătate de secol. A strâns, în acest timp, o impresionantă colecţie de cântece şi aproape 100 de costume populare complete (fote, ii, poale şi marame), cărora li se adaugă multe premii, imprimări şi filmări. Miercuri, 16 septembrie, solista şi-a sărbătorit ziua de naş-tere. La mulţi ani şi la multe concerte!

Date post:	24-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	mircea-luican
View:	31 times
Download:	0 times

37

Documents