8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

1/27

34. Clasificarea etiopatogenica a urticariilor

Urticarii imunologice

-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori externi : medicamente , vaccinuri, alergeniinhalati , alergeni de contact, stimuli mecanici, frig ;

-Prin mecanisme LgE dependente declansate de factori interni : infectii parazitare, infectii micotice,

infecttii bacteriene, hormoni, implate ;

-Prin mecanisme de activare a complementului : boala serului, vasculita urticariana, urticaria la caldura(unele forme)

Urticarii produse de substante eliberatoare de histamina

-edicamente : alcaloizi (morfina, codeina, atropina, papaverina, chinima), tiamina, substanteradiologice de contrast ;

-!limente : capsuni, citrice, crustacee, albumina, vin rosu ;

-!lti agenti : toxine bacteriene, polipeptie artificiale, veninuri de insecte ;

Urticarii fizice

-La factori mecanici : dermografismul, urticaria facticiala, urticaria la presiunen urticaria la vibratii ;

-La factori termici ; urticaria la frig, urticaria la caldura, urticaria colinergica ;

-La radiatii electromagnetice : urticaria solara ;

Reactii anafiloctoide(medicamente, substante radioopace de contrast, aditivi alimentari : coloranti,conservanti)

mastocitoze

-astocitom solitar sau mastocitoame multiple ;

-astocitoza generalizata cutana si"sau sistemica#

35. Urticaria : manifestari clinice

!fectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal, prin papule sau placi eritemato-edematoase care pot

fi localizate oriunde pe suprafata pielii# $e cele mai multe ori eruptia eritemato-edematoasa este

generalizata# %iecare element apare brutal, persista cateva minute, ore sau zile si dispare fara a lasa

semne, pentru ca, concomitent sa apara elemente asemanatoare si in alte teritorii# La pleoape, buze si

organele genitale, placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important#$e obicei urticaria denatura alimentara este consituita de placi si placarde de dimensiuni mari, confluate, ocupand suprafete

mari de tegument, in timp ce urticaria medicamentoasa este constituita din elemente de dimensiuni mici,

milimetrice, dar eruptia este generalizata#$upa morfologia leziuniloe s-au descris doua forme

particulare: &rticaria buloasa, &rticaria hemoragica#$upa evolutie, putem distinge, &rticarie acuta, in

care surata de evolutie este de sub ' saptamani si &rticarie cronica, in care leziunile sunt mai vechi de '

saptamani#tarea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna# n umele forme generalizate,

instalate brusc, se pot asocia febra, cefalee, h*!, tahicardie# !rtralgii, dureri abdominale#

36. Urticaria : principii de tratament

ndepartarea agentului cauzal, alimentar sau medicamentos, daca acesta se cunoaste# (vezi factori

etiologici)#!ntihistaminice: se sdministreaza in toate formele clinico-evolutive si etiologice deurticarie#Exista doua grupe:+#Antihistaminicedin prima generatie: au efecte sedative foarte importante

si din acest motiv nu le recomandam unor categorii socio-profesionale in timpul activitatii (soferi,

mecanici de locomotiva, persoane care lucreaza la inaltime)# !ceste medicamente din prima generatie au

efecte asupra glaucomului si nu sunt recomandate persoanelor care au glaucom (L.%E/.!/!

0-1 cpr"zi, .E.2!/ 0-1 cpr (sau fiole)"zi, PE.*L 0-1 cpr"zi (stimuleaza posta de mancare)

PE.*L sirop 3 ml x 0"zi la copii pentru pofta de mancare, 4$.56/! (are efect pe receptorii 4+

40, scos din uz de + an si 7umatate),8E**%E/ +cpr"zi# 0#Antihistaminice din generatia a doua# /u

au efect sedativ# (!E.& + cpr"zi la adulti sau 3 ml" zi la copii, L!.*/E (idem), 6.*E +cpr"zi

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

2/27

Cortoicoterapia#n formele severe de urticarie acuta si edem 9uince, sunt indicati corticosteroizii cu

administrare intravenoasa 44 iv# sau in perfuzie 0-

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

3/27

- n formele acute dupa remisiunea veziculatiei, vom continua tratameentul cu dermatocorticoizi creme- n eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi creme de la inceputul tratamentului fara a fi precedat

de comprese umede, iar in eczemele cronice se folosesc dermatocorticoizi unguent

4&. 'cabia : etiologie si forme clinice

arcoptes cabie : femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune +-03 de oua# $atorita spinilor

dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi in tunelul sapat, sfarsind in aceste tunele# $in

oua dupa 1-< zile apar larvele care ies la suprafata pielii, se transforma in nimfe ce vor devenii adulti

Parazitul traieste departe de gazda 0-1 zile#%oarte contagioasa(orme clinice de boala

'cabia clasica Aolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patognomonica contituita din tunele acariene sivezicule perlate Creprezinta capatul tunelului unde isi depun femelele ouale# oncomitent bolnavul are

excoriatii datorita grata7ului# Eruptia are o topografie evocatoare: la nivelul mainilor interdigital, zona

articulatiilor pumnilor, fata anterioara a axilelor, zona periombilicala, fese , regiunea perimamelonara lafemei, teaca penisului si scrotul la barbati ($x cu sifilis primar, herpes genital preputial, carcinom

spinocelular la debut ) si suprafetele plantare la sugari# Caracteristica principalaa pruritului in scabie

este intensificarea nocturna

'cabia oamenilor curatiPrurit prezent cu intensificare nocturna dar leziunile cutanate sunt minime#

'cabia incognitaLa persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crDme cu cortizol care reduc fen

inflamatorii cutanate dar nu si pruritul) pt combaterea pruritului'cabia nor#egianaLa casectici cu raspuns imunologic slabAolnavii sunt intens parazitati cu scoamo-cruste groase predominand pe extremitati si cu tendinta la eritrodermizarePrurit redus iar contagiozitatea

f mare

'cabia nodulara*abloul clinic consta in nodului rosii , bruni, infiltrati, intens pruriginosi acoperiti decruste hematice datorita grata7ului#Eruptia este localizata pe fese, flancuri , organele genitale , coapse#

4). 'cabia : tratament

Local : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce# 'ulful- reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate# Exista sub forma de unguent cu sulf la

tuburi , conc =-+ B dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu

formula magistrala)

- Pt adultul de talie medie formula : .p" ulf pp + gr Lanolina + gr

aselina ad + gr adF pana la$ ext seara 3 zile consecutiv

- ulful precipitat se aplica de la umeri in 7os in tot corpul peste tot, o singura data pe zi, seara timp de 3

zile consec#*ratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp- n perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui , len7eria de corp si de pat va fi schimbata cu

len7erie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins# 4ainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer C

parazitul moare neavand cu ce se hranii#

+# Permetrina (scabex, pregal)0# Lindan

1# Aenzoat de benzil

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

4/27

Pediculoza capuluiEste produsa de P#capitis, parazit lung de + @ 0 mm si lat de + mm # prezinta 1

perechi de picioare care-+ a7uta sa se fixeze de firele de par# %emela este mai mare decat masculul si are

medie de viata de 0 luni, timp in care depune +-1 oua# !cestea sunt fixate de ti7a firelor de par cua7utorul unui material secretat de gladele salivare ale femelei#Parazitarea se face prin contact direct cu

parul parazitat sau indirect prin pieptene, perii, caciulite, etc#Localizarea electiva este in regiunea

occipitala, unde parazitul traieste pe firel de par si inteapa pielea pentru a se hrani# !riile parazitate suntintens pruriginoase# Aolnavul prezinta papulo- vezicule, excoriatii, cruste hematice si frecvent cruste

melicerice, datorate suprainfectiilor streptococice# Pot fi prezente de asemenea, adenite si limfangitecervicale#Pediculoza corpuluiPediculus corporis, responsabil de producerea acestei dermatoze, traineste in cutele

hainelor si vine pe piele pentru a se hrani# !re mare capacitate de migrare, trecand usor de la o persoana

la alta#Aolnavul prezinta papulo @ vezicule pruriginoase la locul intepaturilor# u timpul tergumentele

bolnavului iau aspect de H piele de vagabond I , datorita hiperpigmentarilor ,excoriatiilor, cicatricilorlinare si lichenificarilor # Eruptia are topografie H in pelerina I : regiunea cervicala, umeri, toracele

posterior# P# corporis pate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee#Ftiriaza pubiana Este produsa de phtirius pubis (paduchele lat), care are marime de +,3 mm si 1 perechide picioare, din care ultima pereche este prevazuta cu ghiare, cu care se fixeaza de firele de par# $in

oua , apar dupa ?-= zile , nimfe, care , dupa doua saptamani se transforma in adulti#Aoala este usor

transmisibila, practic upa un contact infectant , nesana de a o contacta este aproape +B#bolnavul prezinta papulo- vazicule pruriginoasa la locul intepaturilor# u timpul tegumentele bolnavului

iau aspect de H piele de vagabond I, datorita hiperpigmentarilor, excoriatiilor, cicatricilor liniare si

lichenrificarilor# Eruptia are topografie H in pelerina I : reguinea cervicala, umeri, toracele posterior#

P# corporis poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee#

43. +ediculozele : tratament

*ratament : Lindan# alation, arboril# Permetrinele (Pedimor, Pedex- crema), Paraplus C cel mai

folosit la ora actuala , e sub forma de spraJ

44. +ruritul generalizat : factorii etiopatogenici

n functie de localizare se descriu:

+# Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, dermatita perpetiforma,

penfigoidul bulos, dermatozele parazitare

0# Pruritul generalizat din diverse maladii nedermatologice:endocrinopatiile($6, hipertiroidia, pruritul din

al treilea trimestru de sarcina, pruritul de la menopauza) afectiuni hepatice (hepatite cronice, ciroze,

neoplazii, obstructia biliara extrahepatica) insuficienta renala cronica, afectiuni hematologice (boala

4odgin, LL, micozis fungoides, limfoame, mielom multiplu, anemia feripriva, P) afectiuni

neoplazice (prurit paraneoplazic) afectiuni neurologice, afectiuni psihice, pruritul senil (la persoane de

peste ' de ani, la barbati, nu se insoteste de leziuni cutanate, decat de eventuale leziuni de grata7, nu se

depisteaza nicio cauza, exceptand 5eroza cutanata)

45. ,asculitele : etiopatogenie

asculitele sunt procese inflamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mi7locii ale dermului si

hipodermului si care se pot extinde si la organe si tesuturi profunde# !u la baza reactii imuno-alergice si

inflamatorii fata de agenti etiologici variati#

Etiopatogenia se stabileste numai la

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

5/27

unt incriminati mai multi factori: nfectiile virale: herpes simplex, hepatitice, adenovirusuri, nfectii cu

micoplasme, nfectii streptococice, nfectii micotice, edicamente (!/, sufamide, antibiotice,

barbiturice), Aoli generale (LE, periarterita nodoasa, limfoame, cancere)

4. !ritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice

oexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite, 7ustifica termenul de eritem polimorf

Aoala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la +-0 cm

si imbraca aspect caracteristic in cocarda# and in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana devezicule, intre ele existand o zona rosie sau purpurica, aspectul este de herpes iris# e asociaza cu placi

urticariene si cu bule# Localozarea de electie este la nivelul mainilor, picioarelor, antebrate, coate,

genunchi#

%orme clinice

+# Eritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in ?-+ zile,

lasand hiperpigmentatie reziduala

0# Eritemul polimorf minor, forma veziculo-buloasa, in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si

sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase# n ma7oritatea cazurilor

starea generala este buna# .emisia bolii se produce in 0-3 saptamani, lasand mici macule acromice sau

pigmentate1# Eritemul polimorf ma7or (sdr teven Konson) debustul este brusc, precedat la unele cazuri de semne

prodromale care sugereaza o !.# Aolnavul este febril, iar starea generala este alterata#

nteresarea mucoasei orale este constanta, fiind prezente bule care se rup rapid, lasand eroziuni

sangerande care se acopera de pseudomembrane#Leziunile oculare sunt prezente la GB dintre cazuri si

imbraca aspect de con7unctivita catarala sau purulenta, insotita de eratita# Leziunile genitale erozive

sunt frecvente si se pot complica cu fimoza, respectiv cu benzi cicatriciale vaginale#Leziunile cutanate

sunt polimorfe si sunt reprezentate de veziculo-bule, placi eritematoase, placi edematoase, avand

tendinta la generalizare# !tingerile pulmonare se intalnesc la 3B dintre cazuri si sunt determinate de

infectiile cu micoplasme#anifestari renale (hematurie, rareori .)anifestarile digestive, miocardice,neurologice# Evolutia bolii este la =3 B dintre cazuri favorabila, dar prognosticul ramane rezervat la

+3B dintre cazuri#

4$. Reactii cutaneo" mucoase post medicamentoase : manifestari clinice - enumerare

Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita, aparuta ca o

consecinta a folosirii medicamentului respectiv# .eactiile adverse la medicament reprezinta 3B dintre

totalul manifestarilor iatrogene#

anifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase

polimorfe# Exprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii# ele mai importante

tipuri morfologice sunt urmatoarele:E5!/*E# &.*!. P*E$!E/*!E,

E.*.$E., E.*E %5, !&L*E, E.*E PL.%, E.&P* A&L!E,

P&*&L6E !.AE/E, E.&P* L4E/$E, E.&P* !/E%.E, E.*E

/$, *&LA&.!. $E P2E/*!.E, /E.6E &*!/!*E

4%. (orme clinico"e#oluti#e de lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale

Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun, ce

afecteaza atat pielea cat si organele interne#

anifestarile cutanate sunt grupate in 1 forme clinico-evolutive:

+# LE cronic:

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

6/27

ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice# Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential

evolutiva (aproximativ +B din LE cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de

medicamente)#ediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane

auriculare, pielea capului)

*riada clinica este reprezentata de : Eritem, cuama, !trofie cicatriciala

!ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine

delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente#0# LE subacut

Este o forma relativ benigna de LE# e caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase, localizate

pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul gatului, decolteului si trunchiului# tare subfebrila

artralgii si artrite# odificarile viscerale sunt rare si blande# odificarile imunobiologice sunt intalnite

frecvent, mai ales !c antinucleari (anti-.)

1# LE sau diseminat

e caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale# ecanismul patogenic este

autoimun#

Tablou clinic LE debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si stare febrila#

anifestarile cutanate apar la =B dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasainfiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)

Leziunile cutanate se generalizeaza# anifestarile viscerale in LE sunt frecvente, severe si determina

prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:.enale: 2/ care influenteaza prognosticul bolii,

Pleuropulmonare, $igestive, steoarticulare, /europsihice

5&. /upus eritematos cronic 0 manifestari clinice

ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice# Este localizata exclusiv la piele, benigna dar potential

evolutiva (aproximativ +B din LE cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de

medicamente)#ediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane

auriculare, pielea capului)*riada clinica este reprezentata de :Eritem, cuama!trofie cicatriciala

!ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice sau multiple, bine

delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente#

Exista mai multe forme clinice de LE cronic:

- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina scuamele si atrofia

cicatriciala# unt localizate mai ales pe obra7u, nas, unde sunt dispuse sub forma unui fluture

(vespertilio)# Evoluita leziunilor este lenta- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obra7ilor# Leziunile sunt dispuse tot in vespertilio,

dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila# Exista cateva forme clinice:

tumidus, cuperozic

n LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imuno-biologice sunt absente#Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele#

5). /upus eritematos cronic : tratament

nterzicerea expunerii la soare

Produsee dermatocosmetice cu %P 3 sau 3> aplicate pe toate zonele fotoexpuse*ratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)

*ratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza

lorochina (/ivachin, .esochin), 4idroxiclorochin (Plachenil) +-0 cpr"zi in functie de evolutie,

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

7/27

clerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom .aJnaud#- cleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini# nitial cu usoara atrofie sau chiar cu

edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata, aderenta la straturile subiacente# n final se

constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici

eroziuni ulcero-necrotice#- uccesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda, stralucitoare, cu

stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara#- imica este inexpresiva realizand aspectul de icoana bizantinaM#- iscarile buzelor sunt limitate si dificile# Perioral pot sa apara riduri radiale care dau aspectul incretit al

buzelor# .areori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului#

53. 1ermatomiozita acuta : manifestari clinice

Aoala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip

polimiozitic,ecanism patogenic : autoimun

dr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata, caracteristic fiind eritemul

violaceu periorbitar in ochelari #

dr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii# imptomele acestea se

instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta functionala#

54. 'indromul 2ougerot 'ogren : manifestari clinice

!fectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare, lacrimale @

scaderea secretiei lor endocrine#Tablou clinic# e caracterizeaza in principal prin :

erostomie -uscaciunea gurii, cu mucoasa bucala si limba uscata , buze deasemenea uscate si

fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum# aliva este initial de perceptie a gustului

alimentelor ;

eroftalmie -uscacuine conuncti#ala si corneeana7cu senzatie de usturime si corps strain in ochi,

bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara lacrimi# 2landele lacrimae sunt marite de

volum ;

erorinie-uuscacuinea mucoasei nazale7uscacuinea mucoasei vulvare, anale, respiratorii @ mai rar ;erodermie-piele uscata7cu scaderea secretiei sudorale ;

alte manufestari: sindrom raJnaud, alopecie, manifestari articulare, tegumentele sunt iritabile, pe

alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii latero-

cervicale, hepatosplenomegalie etc#

55. +emfigusul #ulgar: manifestari clinice

Este o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus# Aoala debuteaza insidios, de

obicei cu leziuni localizate#n peste 3B din cazuri apar leziuni bucale dureroase si drenante localizate

pe fata interna a obra7ilor, pe palat si pe gingii#!lteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la

nivelul mucoasei genitale, con7unctivale, periombilicale sau periunghiale#$upa mai multe saptamani sau

luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pieleaaparent normala# Aulele sunt foarte fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze

evolutive diferite# oexistenta unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf

(coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare

diferita)#$iagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza diagnosticul unei dermatoze buloase#

56. +emfigusul #ulgar: tratament

*ratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functJie de extensia, gravitatea si activitatea bolii# n

formele active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la 1 mg"g"zi sau metilprednison in

perfuzie# e adauga imunosupresor oral: ciclofosfamida +-0 mg"zi, metotrexat 3mg"g"zi timp de

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

8/27

1 zile# n formele mai putin active se incepe cu prednison

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

9/27

Psoriazisul unghiilor

odificarile unghiale se intalnesc la circa 3B dintre bolnavi, punand problema de diagnostic

diferential cu onicomicoza#

Psoriazisul mucoaselor

Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul

glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)

Evolutie si prognosticEste o boala cronica cu evolutie imprevizibila# Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei

instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun tratament#

6*. +soriazisul #ulgar : forme clinice functie de dimensiunea7 forma si localizarea leziunilor

Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori mucoasele#

Psoriazisul pielii glabre

e manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate, acoperite cu scuame alb-

sidefii, uscate, pluristratificate si usor detasabile# Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul

coatelor, genunchilor si regiunii dorso-lombare# n cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone

topografice, iar cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei

generalizarea leziunilor#

&neori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala, perianala sau

periombilical)# La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat# (invertit)

$upa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:

- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 1-< mm diametru- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 1-

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

10/27

cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva, absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este

rezervat#

64. 8anifestari clinice in psoriazisul pustulos

e manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene# $pdv clinic, putem spune ca este o pustula,

dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie# e poate localiza pe intreaga suprafata a

corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare#linic

apar palci eritemato-scuamoase, acoperite de pustule de 0-3 mm, galbui (recente) si maronii (vechi)#Leziunile uscate se pot exfolia iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie#zonele mai

afectate : eminenta tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului# .especta

degetele#

65. 8anifestari clinice in psoriazisul artropaic.

La ma7oritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele articulare# &neori,

debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele# Primele

manifestari cumstau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in P.#

&neori, se produce o tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare# oncomitent,

bolnavul prezinta si leziuni cutanate tipice de psoriazis# Pe masura evolutiei bolii, se constata

exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si articulare# Aolnavii cu psoriazis artropatic prezintafrecvent si afectare unghiala (1"< dintre bolnavi)#

66.Tratamentul sistemic in psoriasis:

*ratamentul sistemic#La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia sistemica:Metotrexat,

Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia iolo!ica "#$alimuma-%umira,

&tanercet-&mrel, 'n(ixima-Remi)ate, *ste)inuma-+telara

6.Tratamentul topic in psoriazisul stabil:

Tratamentul topic

La cele mai multe cazuri $e psoriazis vul!ar, tratamentul topic este sucient pentru a opri

evolutia olii, fara sa e necesara o terapie sistemica. Principalele me$icament care pot

folosite in terapia topica sunt:

+# 8E.!*L*E- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii

medicatiei active antipsoriazice#

o !cid salicilic, conc 1-+B

o &ree, 1-3B, ambele incorporate intr-o baza grasa

0# 2/L/ (!/*.!L/ !& $/*.!/L) are actiune antimitotica, se foloseste dupa terapia

eratolitica# e incepe cu o conc mica, (#+3-#03B) care se creste progresiv pana la 1-3B

Rp. #ci$ salicilic /!, Ci!nolin 0,2/!, Lanolina + g, aselina a$ 100 !

1# 2&$.!/ELE /!*&.!LE- cele mai folosite sunt : !L*!., 4*L, *&E/L, P5L2$!,

LE& !$/ (au un miros greu si pateaza len7eria)

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

11/27

3# .E*/6

'# !/!L2 *!/E $1: $aivonex, $aivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra, 5amiol gel- pe

scalp; o singura aplicare pe zi

?# %**E.!PE /!*&.!L! !& !.*%!L! (lampi &)=# %*4*E.!P! @metoda P&!

6$./ichen plan: manifestari clinice

Manifestari clinice :

anifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios# !par papule de +-1 mm de culoare rosie-violacee,

stralucitoare, intens pruriginoase, poligonale uneori ombilicate in zona centrala# Pe suprafata acestor

papule poate fi observata uneori o retea albicioasa# Lichenul plan poate afecta orice regiune

topografica#6onele cele mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului, regiunea maleolara, regiunea

lombara# cazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule#

!fectarea mucoasa :Este prezenta la 3B din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate # Pot fi

afectate : mucoasa orala, limba, mucoasa perianala, mucoasa genitala, esofagiana, laringiana# Leziunile

de la nivelul mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios, asemanator unei dantele fine sau

asemanator cu frunzele de feriga# &neori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda#

!fectare unghiala: $iagn dif : onicomicoza!fectarea parului :Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale, determinand

aparitia unor zone de alopecie#

6%. Ulcerele mb. 9nferioare : factorii determinanti

*lcerele memrelor inferioare pot avea cauze multiple .Cea mai frecventa este insucienta

venoasa cronica "4/5, insucienta arteriala "105, neuropatia $iaetica. #cesti factori

frecvent asociati pot !rupati astfel :

1. !feciuni vasculare :enoase !rteriale asculite Limfatice

2. /europatii : $6 ilingomielie *abes dorsalis

3. !fectiuni metabolice :$6 2uta. !fectiuni hematologice :Eritrocitare Leucocitare $isproteinemii

3# *raumatisme

'# /eoplazii6. nfectii : Aacteriene (ectima) %ungice Protrozoare ntepaturi si muscaturi de insecte=# Paniculite

G# Pioderma gangrenosum

&. 9nsuficienta #enoasa cronica : manifestari clinice

anifestari cutanate determinate de insuficienta venoasa cronica :anifestari clinice determinate de sunt

variate si polimorfe imbracand urmatoarele aspecte clinice :

+# %lebedem

0# $ermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea

distala ocupand 0"1 distale ale gambelor)

1# $ermatita eczematiforma (placi sau placarde eritemato-veziculoase)

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

12/27

#ceste manifestari sunt rareori unice, $e oicei in$ asociate 2 sau mai multe tipuri $e leziuni

in functie $e vec7imea olii si $e tratamentele aplicate anterior.'n !eneral ulcerul $e natura

venoasa are suprafata curata uneori acoperit $e $epozit purulent $ar $e cele mai multe ori

este ne$ureros. *lcerul $e natura venoasa $evine $ureros $oar in caz $e suprainfectie.

Tratament : etralex.*lcerul arterial este un ulcer extrem $e $ureros, este acoperit $e cruste

run-ne!ricioase a$erente. Tratament : Pentoxilina.

).Ulcerul #aricos : manifestari clinice si complicatii

&lcerul varicos este o pierdere de substanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta in 7umatatea

inferioara a gambei,cu evolutie indelungata si fara tendinta la vindecare spontana#

&lcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile clinice ale #

$in punct de vedere clinic, ulcerele varicoase pot fi mici, mi7locii sau gigante, superficiale sau profunde#

Localizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special la gamba stanga datorita

perticularitatilor anatomice ale venei iliace stangi# &lcerul varicos are forma neregulata, uneori

rotunda,ovalara, policiclica, cu margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi

eczematizate, infiltrate sau scleroatrofice# %undul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detrisuricelulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva este scleros, dur

cu vascularizatie saraca ( in ulcerele vechi)#

omplicatii: cea mai obisnuita complicatie este suprainfectarea ulcerului, manifestata prin limfangita,

erizipel, tromboflebite#

Eczematizarea tegumentelor din 7urul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de obicei o

complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea ulcerului#

!fectarea osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice#

ea mai redutabila complicatie este transformarea intr-un epiteliom spino-celular, aspect care trebuie avut in

vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros, prezinta hemoragii locale, nu raspunde la

tratament corect efectuat, pe suprafata sa aparand bur7onari excesive#

*.Ulcerul #aricos : tratament

*ratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se adreseze atat factorilor

determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor cutanate existenta# a#ombaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul

mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor# e realizeaza prin 1 mi7loace imp:

-tratamentul chirurgical @pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat

si"sau incontinentei unei perforante# e practica cu rezultate foarte bune si de durata, ligatura vaselor

perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia paratibiala#l

-scleroterapia- consta in in7ectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce produce o reactie inflamatorieendoteliala urmata de tromboza, realizandu se astfelobliterarea definitiva a acesteia

-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei venoase contribuind la

reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet#!lte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia, mersul pe 7os sau pe

bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele#

b# tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare, anticoagulante si antiplachetarec# tratament local:

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

13/27

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

14/27

sunt localizate $e cele mai multe ori : la nivelul fetei "905, torace posterior "/5 , toraceanterior "1/5.

5. Clasificarea formelor clinice de acne:

# in functie de tipul leziunilor care predomina: acneea comedoniana, acneea papulo-pustuloasa, acneea

nodulo-chistica# in functie de varsta: acneea neonatala, acneea infantila, acneea copilariei, acneea polimorfa 7uvenila,

acneea adultului# in functie de gravitate: exista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau in considerare tipul sinumarul leziunilor si suprafata cutanata afectata

forme severe de acnee: pJoderma faciale, acneea conglobata, acneea fulminans, foliculita cu germeni

gram negativi

# in functie de factorii externi: acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane, acneea la clor, acneea ladetergent, acneea cosmetica, acneea de pomada, acneea mecanica, acneea tropicala (acneea de hidratare),

acne naevus, nevul comedonian, comedoane familiale, comedoane solare

O alte forme de acnee: acneea endocrina, acneea excoriata, acneea medicamentoasa

6. Rozaceea : manifestari clinice si factorii etiopatogenici

.ozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii variabile bufeuri vasomotorii, eritem ,teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor sebacee

Etiopatogenie:- anomalii functionale ale vascularizatiei cutanate- tulburari digestive: gastrita cronica, tulburari de tranzit cu dezechilibru florei microbiene intestinale, atrofia

mucoasei 7e7unale, mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa- demodex folicularum: are rol agravant- factorul imunologic- -deficit de vitamina A0- !plicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata- $isfunctii endocrine

- %actorul psihic

anifestari clnice: se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, obra7ii, fruntea, barbia#

Aoala evolueaza dupa uratoarele secventiale: eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie con7unctivala si

lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau pustule si papulo-pustule presarate pe placi

eritemato-telangiectazice!tingerea con7unctivala este frecvent intalnita, uneori se constata si blefarita, eratita, ulcere

sclerocorneene#

La femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensibila la intemperii, iar la barbat este ingrosata,seboreica# $aca barbatii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula acnee in antecedente

. Tumorile cutanate benigne: caracteristici generale si clasificare%ormatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura tesutului de origine #e caracterizeaza clinic

prin crestere lenta delimitare neta si persistenta in zona topografica in care a aparut fara metastazare#&neori pentru

sustinerea caracterului benign al unei formatiuni tumorale este necesara biopsierea ei si examenul

histopatologic#*umori cutanate benigne se clasifica dupa tesutul de origine in:

+# *umori epiteliale : care se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor#

0# *umori con7unctive : care se dezvolta din tesutul con7unctiv propriu-zis sau din alte tesuturi derivate din

mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi)#

1# *umori ale tesutului melano-formator (nevii pigmentari)

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

15/27

$. +recancere cutanate : casificare dupa etiologie

#Precancere cutanate provocate de agentii fizici:+# eratoze solare ( actinice sau senile)

0# cheilita eratozica actinica

1# papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

16/27

3# *umori cutanate secundare unor neoplasme viscerale

'ifilis

). 9.T.'. transmitere si clasificareT+, cunoscute su vec7ea $enumire $e oli venerice sunt afectiuni conta!ioase a carortransmitere se face pre$ominant sau aproape in exclusivitate pe calea contactului sexual.

;rupul acestor oli este $iferentiat $e

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

17/27

- ifilis latent (fara semne sau simptome, dar cu teste serologice pozitive)- ifilis tertiar (exista afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscere)

4. 'ifilisul : modalitati de contaminareTransmitere

Transmiterea sexuala este cea mai frecventa. #lte mo$alitati $e contaminare sunt:

- *ransfuzii de sange- *ransplacentar de la mama la fat- ontactul direct cu secretiile infectante

*ransmiterea indirecta, prin obiecte este mai mut ipotetica# (t# Pallidum persista in secretiile infectantenumai 0 de minute, apoi se autodistruge)La locul inocularii, dupa o perioada medie de 0+ de zile (cu limite

intre + si G de zile) se dezvolta leziunea primara (sancrul dur sau sifilomul)# /etratat, sifilomul rezista '

zile pana la ' saptamani si se vindeca fara cicatrice# Leziunile de sifilis secundar apar dupa 1-' saptamani dela debutul leziunii primare, dar acest interval este variabil#ifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 0"1

din pacienti poate sa persiste intreaga viata# /umai +3-

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

18/27

- /ivelul extremitatilor

$. 'ifilomul -sancrul dur : clasificare dupa numar7 dimensiune si profunzime:upa numar, sancrele pot :

- &nice, de cele mai multe ori- ultiple, simultane, prin inoculari multiple, sau succesive

imensiunea sancrelor:

- Este variabila- ancru pitic, de cativa mm- ancru gigant, de

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

19/27

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

20/27

Leziunile mucoase,prezente la 0-?B din pacienti sunt bogate in spirochete si foarte contagioase# lasic

se descriu urmatoarele forme : - placi mucoase, prezente la 0B din cazuri# unt arii denudate,

erodate,eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomembranoase care pot conflua in placi# untnedureroase si se pot localiza in regiunea cavitatii bucale (amigdale,limba,faringe,gingii,buze) sau genital

(labii,vagin,cervix)# La nivelul comisurilor labiale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase si prezinta

fisuri# Limba poate avea aspect depapilat# $atorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si analaau caracter papulo-eroziv# %aringita luetica se intalneste la 03B din cazuri# Este caracterizata prin eritem

difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni# Este nedureroasa# e poate asocia cuamigdalita,epiglotita si laringita,manifestate prin disfonie#-condiloma lata# unt papule hipertrofice,rosii sau hipopigmentate,macerate,exudative# uprafata lor este

neteda,rareori papilomatoasa# !par de electie in regiunea genitala si anala, rareori afecteaza comisuile

bucale,axilele,reg submamara sau interdigitala# and se suprainfecteaza bacterian capata un miros neplacut#

*rebuie deosebite de condiloamele acuminate#

*&. Afectarea fanerelor in sifilisul secundar

!lopecia @ apare la 1-?B din cazuri,este reversibila si se poate prezenta sub doua forme : a) alopecie in

luminisuriM : placi alopecice neregulate, cu margini bine delimitate, localizate pe intregul scalp,

predominant parietal si occipital# cazional afecteaza barba, genele si alte regiuni paroase#b) alopecie difuza, datorata efluviului telogen# !pare la 1-3 luni de la infectie#

-midificari unghiale- sunt rare# e pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial# La nivelul

lamei unghiale au fos descrise : onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice# La ma unghiala

care creste in timpul infectiei poate fi casanta#ingrosata,inchisa la culoare,poate dezvolta liniile Aeau sauonico-madeza# .epliul unghial poate fi inflamat (paronichie) si chiar ulcerat (ulceratii in potcoavaM) #

&nghia noua care creste este deformata#

*). 8anifestari sistemice in sifilisul secundar

a7oritatea bolnavilor cu sifilis secundar au stare generala buna# parte pot prezenta fenomene de tip

gripal : inapetenta,cefalee,mialgii,artralgii,rinoree# %ebra se intalneste rar,de obicei preeruptiv# Examenulclinic evidentiaza : micropoliadenopatie @ ganglionii sunt mobili, fermi la palpare,elastici, nedurerosi#

!denopatia este bilaterala si simetrica, unt afectati in ordinea frecventei,ganglionii inghinali, axilari,cervicali ,epitrohleeni,femurali,supraclaviculari#

-splenomegalie:este de dimensiuni medii si se observa inconstant#

-afectare musculara si osoasa# unt citate : artralgii,artrita,bursita,sinovita,tenosinovita si osteita# $urerile

osoase pot fi un simptom important, afecteaza oasele lungi ale extremitatilor (in special tibia) si oaselecraniului, generand cefalee persistenta# Examenul radiologic obiectiveaza modificarile distructive osoase#

ialgiile generalizate sunt relativ frecvente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie

inflamatorie#!fectare hepatica# odificarile tipice se datoreaza invaziei ficatului de catre *#pallidum si includ :

hepatomegalie dureroasa,crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor# Examenulhistopatologic arata o hepatita reactiva nespecifica#!fectare renala# cazional sRa descris sindrom nefrotic,reversibil sub tratament datorat glomerulonefritei

luetice,

!fectare gastrica# $urerile epigastrice si varsaturile sunt consecinta leziunilor erozive sau ulcerate de la

nivelul stomacului (gastrita luetica) #!fectare oculara : Aolnavii prezinta fotofobie,lacrimatie,inflamatie oculara,dureri# ea mai frecventa

complicatie este irita anterioara# !lte modificari citate sunt : corioretinita,uveita,ocluzie vasculitica a vaselor

centrale ale retinei#*ulburari de auz: surditate senzoriala#

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

21/27

*ulburari neurologice : %recvent se observa modificari izolate ale L.# !cestora li se pot asocia :

meningita,paralizii de nervi cranieni,tromboze ale arterelor cerebrale#

**. 1iagnostic poziti# in sifilisul secundar

e bazeaza pe manifestarile clinice, pe reactiile serologice pozitive si pe demonstrarea prezentei *#pallidum

in leziuni#

*3. 1iagnostic diferential in sifilisul secundar

Eruptiile maculare trebuie diferentiate de : eruptii postmedicamentoase,rubeola,ru7eola,pitiriazis

rozat,pitiriazis versicolor,dermatita seboreica,lepra# $iag diferential al eruptiilor papuloase se face cureactiile postmedicamentoase, lichenul plan, acneea vulgara,scabia,psoriazisul,dermatita seboreica,iar

condiloma lata trebuie trebuie deosebite de condiloamele acuminate# !denopatia nu trebuie confundata cu

cea din mononucleoza,infectia 4, boala 4odgin,limfoame#

0

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

22/27

ifilide nodulare si nodulo-ulcerative (sifilide tuberculoase)# unt papule sau noduli rosii-bruni,aramii,fermi

la palpare de cativa mm,acoperiti de scuame sau cruste aderente# *ind sa se grupeze inelar si sa involueze

central pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie# %ormeaza placi mari (de zeci de cm ) # /odulii potevolua spre ulceratii adanci de cativa mm,nedureroase, cu fundul neted si marginile elevate# e localizeaza

mai ales pe zonele de extensie ale bratelor,toracele posterior si fata# e vindeca cu cicatrici atrofice,hipo- sau

hiperpigmentate# $iag diferential : granulomul inelar,lupusul vulgar,sarcoidele#2ome# unt noduli roz-rosii,de dimensiuni variate, unici sau multipli,de obicei unilaterali# Pot fi dispusi

serpiginos,asemanator sifilidelor nodulare#/odulii au initial consistenta elastica, apoi devin fluctuenti odatacu acumularea de tesut necrotic# Evacuarea necrozei centrale produce ulceratii SstantateM,acoperite de undepozit aderent,cenusiu-galbui, se pot extinde,pot ramane stationare sau se pot vindeca spontan# e

localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor,dar pot afecta orice regiune# e intalnesc mai ales pe

scalp,frunte,fese,presternal,supraclavicular sau pretibial, 2omele superficiale se vindeca cu cicatrici

atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide,deprimate# 2oma solitara a penisului este denumita pseudosancruredux#

*$. 'ifilisul tertiar mucoase

ele mai frecvent afectate sunt palatul,limba, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale

nasului# &lcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament (nas in SsaM)# Perforarea

palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar# La nivelul faringelui si laringelui pot sa apara : inflamatiedifuza, noduli,gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie# Auzele si mucoasa orala sunt rar

afectate# Limba poate prezenta : glosita superficiala (papile atrofice, ulcere neregulate,cicatrici netede

stralucitoare ) sau glosita interstitiala ( la palpare este indurata datorita sclerozei)# n stadii avansate se poate

a7unge la macroglosie# odificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentinechiar dupa tratament antiluetic adecvat# $iagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu : limba

scrotala,glosita atrofica din anemii si avitaminoze,carcinoame,infiltratiile linguale din leucemii,boala

4odgin,mJcozis fungoides#

*%. 'ifilisul tertiar : manifestari neurologice7cardio#asculare etc

/eurologice (neurosifilis) : tabes, paralizie generala progresiva

ardiovasculare : anevrism aortic,coronarita ostiala,afectarea valvulelor aortice#!lte manifestari : leziuni osteoarticulare : osteoliza gomoasa, periostita,osteita sclerozanta# ele mai

frecvent afectate sunt tibia, clavicula si humerusul la nivelul carora apar dureri osoase,predominantnocturne# anifestarile articulare cuprind : artralgii,sinovita si artrita, sunt produse de periostita si de

gomele osoase sau cutanate adiacente#

!lte leziuni : !proape orice viscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar# -au descris gome in tractul gastro

intestinal ( in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ), splina,pancreas,rinichi,vezicaurinara,tiroida,suprarenale# !fectarea oculara se manifesta prin uveita cronica,corioretinita,eratita

interstitiala,atrofie de nerv optic# ! fost descrisa si orhita fibrozanta,interstitiala, cu evolutie spre atrofie#

3&. 1iagnostic poziti# in sifilisul tertiar

e stabileste pe date clinice,serologice si histopatologice#

3). 1iagnostic diferential in sifilisul tertiar

*umori maligne,leucemide,sarcoidoza,sporotricoza#

ifilidele ulcerate trebuie deosebite de scrofuloderma, micobacterioze atipice,blastomicoza,leziunile orale

de carcinoame,lichen plan,actinomicoza, tuberculoza,iar gomele membrelor inferioare de eritemul indurat sialte ulceratii cronice neluetice#

3*. 'ifilisul congenital caractere generale

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

23/27

Este sifilisul transferat intrauterine de la mama la fat# ifilisul matern poate determina: nastere premature,

moarte intrauterine a fatului, infectie congenitala sau moarte neonatala, aproape toti copiii nascuti din mame

cu lues secundar netratat saunt infectati, dar la mai putin de 3B dintre ei sunt prezente manifestari clinice#n aproape G=B din cazuri, trat cu penicilina previne sifilisul congenital si trebuie efectuat cat mai precoce#

!firmatia ca * pallidum nu infecteaza fatul inainte de += sapt de gestatie este incorecta, in tesuturile fetale

gasindu-se treponeme si inaintea acestui moment# %atul nu poate dezvolta un raspuns imun inainte de luna

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

24/27

T etode care detecteaza raspunsul immunologic al gazdei fata de infectie(metode serologice)

36. 8etode de e#identiere a Treponemei pallidum

ea mai utilizata este ultramicroscopia# e bazaza pe examinarea la microscopul in camp intunecat a

produsului obtinut din leziunile eroziv-ulcerate# *reponemele apar argintiu-stralucitoare cu miscari

caracteristice de flexie si rotatie; se deosebesc de treponemele saprofite prin dimensiuni, forma spirelor sitipul miscarilor#

&nele treponeme nepatogene umane sau animale sunt abundente in cavitatea orala( ex: *# microdentium,macrodentium, vincentii) si de aceea ultramicroscopia efectuuata pe frotiuri recoltate din aceasta regiune nueste recomandabila, avand o specificitate redusa#

$aca in leziunea primara nu se gasesc treponeme(datorita tratamentului antibiotic sau antiseptic local) se

poate incerca efectuarea ultramicroscopiei pe aspiratul din ganglionii afectati#

*reponemele mai pot fi vizualizate la microscopul optic (ex: impregnare argentica, coloratie 2iemsa sau curosu de ongo), la microscopul cu contrast de faza sau la microscopul electronic# !ceste metode se folosesc

rar in practica clinica#

3. 8etode de diagnostic serologic in sifilis

e bazeaza pe detectarea anticorpilor dezvoltati ca raspuns la infectia luetica# $upa natura antigenelor

utilizate se subimpart in:T *este netreponemice(lipoidice, cardiolipinice) - sunt de 0 tipuri: reactii de fixare a complementului si

reactii de floculare

T *este treponemice @ reactii de fluorescent, reactii de hemaglutinare, reactii imunoenzimatice(EL!) si

de imobilizare a troponemelor#

3$. Teste netreponemice in diagnosticul sifilisului

Flipoidice, cardiolipinice&tilizeaza antigene lipoidice, nespecifice treponemelor si prin urmare si anticorpii pe care ii detecteaza

(numiti impropriu reagine) sunt nespecifici# Principalul antigen folosit contine cardiolipina, cholesterol si

lecitina#

unt 0 tipuri: reactii de fixare a complementului(8olmer, Aordet-Uasserman) si reactii de floculare($.L,.P.), cele din urma fiind mai frecvent folosite datorita simplitatii lor# !mbele tipuri pot si efectuate

calitativ sau cantitativ# unt utile pt screening si pt aprecierea eficacitatii tratamentului#*estele netreponemice pot determina reactii biologice fals positive si sunt definite ca reactiile positive

aparute la personae fara istoric sau manifestari clinice de sifilis# n functie de durata se impart in acute(sub '

luni) si cornice(peste ' luni)# Principalele cause ale reactiilor fals positive acute sunt: vaccinari recente,

gripa, mononucleoza infectioasa, hepatita, ru7eola, varicela, malaria, sarcina# .eactii fals positive corniceapar in: LE, artrita reumatoida, sd 7ogren, tiroidita, anemii hemolitice autoimmune#

3%. Teste treponemice in diagnosticul sifilusului

&tilizeaza antigene specific treponemice si de aceea au sensibilitate si specificitate foarte mare# e impart

in: reactii de fluorescent(testul %*! si %*!-abs; serul de testat este pretratat ca o suspensie de treponemenepatogene pt a indeparta gruparile antigenice nespecifice), reactii de hemaglutinare(*P4!), reactiiimunoenzimatice(EL!) si de imobilizare a treponemelor#

unt utile pt clarificarea cazurilor in care serologia cardiolipinica este negative sau discordanta# unt mai

scumpe decat testele cardiolipinice si dupa infectie raman positive toata viata, ceea ce limiteaza utilizarea in

programe de screening sau pt aprecierea eficacitatii terapiei#*ehnica acestor teste poate fi modificata pt a permite identificarea tipului de imunoglobulina(g sau g2)

din structura anticorpilor antitreponemici# Prezenta predominanta de g semnifica la nou-nascut sifilis

congenital, iar la adult, siilis recent dobandit# n sifilisul tratat sau in cel vechi predomina g2#

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

25/27

*estul de imobilizare a treponemelor(/elson) se bazeaza pe identificarea !c imobilizati (imobilizine) prin

incubarea serului de la bolnav cu o suspensie *# pallidum# /u se mai foloseste datorita dificultatilor tehnice

si faptului ca se pozitiveaza tardive#

4&. Cronologia poziti#arii testelor serologice in sifilis

rdinea pozitivizarii este urmatoarea: %*!-abs si P4!-g (03-1 zile), $.L (1-

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

26/27

Pacientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de < ori a titrului testelor

netreponemice (comparative cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt reinfectati sau reprezinta

un esec therapeutic# !cestia vor fi retratati numai dupa evaluarea statusului 4# $aca reinfectia cu *#pallidum nu este certa, se recomanda si efectuarea unei punctii lombare#

Pacinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la < ori in primele ' luni de la initierea trat pt

sifilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic# !cesti pacienti trebuie reevaluati pt o posibilainfectie 4# anagementul optim al acestor pacienti nu este clar definitm dar se considera ca ar trebui sa

fie cel putin urmariti suplimentar dpdv clinic si serologic# Pacientii 4-pozitivi trebuie evaluate maifrecvent# $aca urmarirea clinic-serologica suplimentara nu poate fi asigurata, se recomanda repetarea trat#chema terapeutica va cuprinde 1 in7ectii i#m saptamanale a cate 0#

8/12/2019 34-79 + sifilis (2)

27/27