33492075 Rezolvari Filosofie BAC 2009 Sub III

8/2/2019 33492075 Rezolvari Filosofie BAC 2009 Sub III

1/46

Rezolvari filosofie BAC 2009 sub. III

III. 1A. 1. Teoria lui Aristotel despre natura umana este influentata de conceptia sa teleologic,

conform careia natura nu creeaza nimic fara un scop. Din acest punct de vedere, siexistenta omului detine un scop, si anume acela de a trai laolalta cu semenii sai invederea unei vieti mai bune. Insa o viata mai buna, in care actele intelectuale si celemorale sunt posibile, nu se poate obtine, dupa Aristotel, decat in masura in care oameniisunt parte componenta a unui stat, adica a unei comunitati de fiinte umane cu simtireabinelui si a raului, a dreptului si nedreptului. Contrar teoriilor sofiste de pana atunci, careconsiderau statul si ordinea sociala drept o conventie, Aristotel trateaza statul drept oinstitutie naturala, rezultata, in mod indirect, din instinctele de autoconservare sireproducere ale indivizilor. Cu toate ca din punctul de vedere al genezei, statul este oconsecinta a trairii laolalta a indivizilor, mai intai in familie, grup, etc, din punctul devedere al functiei sale, el este anterior oamenilor care il compun, precum corpul precede

membrele sale. Cu alte cuvinte natura umana este una sociala, intrucat in fiecare din noiexista instinctul pentru formarea comunitatilor si pentru ca abia in stat existenta isi aflaimplinirea, desavarsindu-si astfel posibilitatile proprii.2. Jean Jaques Rousseau promoveaz conceptual filozofic de starea natural, carespune n esen c omul c omul cu ct se ndeprteaz de natur devine mai nefericit. Elspune c n starea natural ,oamenii sunt egali ntre ei, iar n starea social oamenii devininegali, dup avere, poziie social, etc. Aristotel promoveaz natura uman ca fiindsocial, iar Rousseau spune c sociabilitatea nu sete specific naturii umane.3. Un Stat, oricum ar fi el constituit, trebuie s-i fie suficient siei i s ating elulpentru care el exist. Bunstarea, care este elul Statului, este identificat cueudaimonia (fericirea), care este scopul individului. Statele sunt entiti naturale i,

asemenea altor obiecte naturale, au un scop sau un el. Noiunea de scop al Statului estelegat de alt ideal nalt. Principiul fundamental al constituiilor democratice estelibertatea [] Cea dinti form a libertii este de a conduce i de a fi condus, n modsuccesiv [] Alt form a ei este dreptul lsat fiecruia de a tri dup cum i place.Dar libertatea este sever restrns n Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ alcetenilor, ns o mare parte a populaiei nu avea cetenie. Femeile nu erau libere,existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la natur, i deci estepermis de fapt s fie subjugai. Cetenii puteau deine sclavi, aa cum puteau poseda ialte forme de proprietate. Evident, scrie el, e mai bine ca proprietatea s fie privat,dar oamenii trebuie s o pun n comun la folosin. Dar el adaug imediat: Estesarcina legiuitorului de a veghea ca cetenii s fac astfel.. Statul lui Aristotel nu vadispune de mijloacele de producie; el nu controleaz direct nici economia. Darlegiuitorul vegheaz ca regimul economic al cetenilor s fie guvernat potrivit.B. 1. Descartes despre cunoatere: M ndoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist ( Dubito, ergo cogito. Cogito, ergo sum ). n esen Decartes, filozof raionalist spune c sursacunoaterii este raiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu decunoatere: ndoiala metodic.2. Personal apreciez cunoaterea raional, dar din pcate tumultul vieii impune mai multcunoaterea senzorial, prin experiene proprii.


2/46

III. 2A. 1. Abordarea kantiana a problemei cunoasterii este una transcedentala. Ideeacunoasterii ,,a priori a fost consacrata de Kant. Problemele teoriei critice a cunoasteriisunt formulate ca probleme de drept si nu ca probleme de fapt. Interogatia kantianapriveste posibilitatea unei cunoasteri date, deja constituite. Formulele ,,a priori sunt

examinate de Kant drept conditii necesare ce fac posibila experienta in genere. Kantcrede c filosofia cunoaterii se intereseaz exclusiv de ntemeierea cunotinelor i nu dedemersurile prin care se constituie ele, de geneza lor. El spune c orice cunoatere desprefapte, numit de el ,,experien, ia natere prin conlucrarea sensibilitii i intelectului.Cunoaterea este rezultatul aplicrii categoriilor i principiilor intelectului materialului pecare l ofer sensibilitatea, o activitate prin care impresiile sensibile sunt comparate,legate ntre ele sau separate.2. Spre deosebire de Kant, Descartes, filozof raionalist spune c sursa cunoaterii esteraiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu de cunoatere: ndoialametodic.3. Kant spune n Prolegomene, c fost desteptat din "somnul dogmatic" i dac crezuse

pna atunci ca sursele cunoasterii nu se afla n experienta ci doar n spirit, n ratiune.Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinita pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, vaconsta n ncercarea unei sinteze a amndurora, n a arata ca experienta si judecata permitdeopotriva cunoasterea. Asa cum va scrie mai trziu, intuitia fara concept e oarba iarconceptul fara intuitie este vid. Ceea ce cauta Kant e nainte de toate un fundament pentruuzul ratiunii, ceea ce implica recunoasterea limitelor puterii ei.B. 1. Aristotel spune c omul este din natur o fiin social. Argumente: Omul nutriete izolat, ci de la natur este un animal social, care are simul binelui i rului, aldreptii i nedreptii. Numai el poate forma familia i Statul. Deasemenea omului i estespecific limbajul, care are n primul rnd rol de socializare.2. Caracterului natural al instituiei statului, dup prerea mea este nc de actualitate,

observm c dup cderea imperiilor ideologige, omul i-a regsit instinctul de a formanoi comuniti, ndeosebi pornind de la criterii etice.III. 3A. 1. Concepia lui Platon despre cunoatere reiese din analiza pe care acesta o faceraportului opinie cunoatere. Opinia ( doxa ) este opus tiinei ( episteme ), prima fiindiluzorie, ndoielnic, supus erorii i avnd character subiectiv, iar cea de a doua fiindcunoatere a esenei lucrurilor, cunoatere adevrat.Cunoaterea dupa Platon, in mai multe trepte, corespunzatoare profunzimii ei si in ultimainstanta nivelelor ontologice. Cea dintii este opinia sau parerea. Ea este modalitate decunoastere pe care o ingaduie lumea sensibila. Adevarul opiniei este intotdeuna numaiprobabil, el este mereu nesigur si de aceea opinia este interioara stiintei.Modalitatea a doua de cunoastere este stiinta. Ea se deosebeste de opinie prin adevarul sicertitudinea ei. Aceasta cunoastere are la rindul ei doua forme. Cea dintii este cunoastereadiscursiv, intemeiata pe rationament, propriei matematicii si celorlalte stiinte deductive.Este procedeul de cunoastere pe care Platon il numeste prin ipoteze si care a influentatpropria sa filosofie. Ideile apar pentru Palaton drept ipoteze necesare in vederea explicariilucrurilor, raportul dintre ele si lucrul fiind apoi elaborat in teoria participarii. Importantaacestui tip de cunoastere si a stiintelor care il utilizeaza, si in primul rind al matematicii,este des subliniata in dialoguri. Platon considera studiul matematicii ca o procedeutica


3/46

indispensabila pentru studiul filosofiei. La intrarea in Academie erau, se spune, gravatecuvintele: Nimeni sa nu intre aici, daca nu a studiat geometria. A doua modalitate deintelecia pur, care este o cunoastere directa a universalului. Forma superioara a stiinteiintelectuale care sesizeaza nemijlocit esente si care este strins legata de dialectica,modalitate cognitiva proprie filosofiei.

2. Empirismul consider experiena comun drept izvor i temei al cunoaterii. Fondator:John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i are originea n simuri i experien.Empirismul se opune raionalismului care susine c ideile, noiunile i principiile auvaloare universal i absolut. La natere intelectul este o tabulla rasa, o foaie alb pecare percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoare ale cunoaterii: SENZAIA:-percepia care ne pune n contact cu obiectele externe; REFLECIA sau percepiaproceselor luntrice ale minii noastre.Ideiile simple se combin i formeaz idei complexe. Cunoaterea este relativ i depindede structura sufleteasc i de cea senzorial.3. n mod curent , afirmm c tim sau cunoatem ceva sau c nu tim, nu cunoatemaltceva. Avem permanent opinii, credine, convingeri diverse despre ceea ce ne

nconjoar. Dac avem opinii despre ceva, cunoatem cu adevrat acel ceva? Opinia esteacea parte a cunoterii care se refer la experiena sensibil i care este opus cunoateriiadevrate, tiinei. Evident , de cele mai multe ori, cnd credem c deinem cunotine,noi avem de fapt opinii, impresii subiective, a cror baz nu este cunoaterea tiinific .n concluze apreciez c ntre opinie i tiin poate exista o corelaie, opiniea find primulpas spre cunoaterea aprofundat, argumentat, care se poate realiza prin tiin.B. 1. Augustin despre natura uman: conceptia sa teocentric este extinsa si asupraintelegerii naturii umane. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poatefi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea.Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiilefiresti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si

capacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurileumane, denumite de Augustin iubiri indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pecare trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea loradevarata. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sainteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu careeste transcrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt maibune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si apastrarii ei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme aintelepciunii.2. Opinie: Concepia lui Augustin despre natura uman, este actual, omul trebuie s-igseasc prin reculegere interioar, calea spre Dumnezeu, s-i armonizeze dorinele,poftele cu responsabilitile sociale.III. 4A. 1. Precizai nelesul dat de Descartes raportului care se stabilete ntre adevr ieroare. Att pentru empiristi, cat si pentru rationalisti, a justifica o cunostinta inseamna aproduce un argument ale carui premise sunt cunoscute nemijlocit. Pentru rationalistulDescartes, aceste premise pot fi gasite printre ideile clare si distincte, care exprimaadevaruri evidente, pe care omul le poate recunoaste intrucat este inzestrat de Dumnezeucu facultati speciale in acest sens. Si daca totusi se intampla sa nu se ajunga la adevar,


4/46

acest lucru se datoreaza unei interventii exterioare, malefice, asupra facultatilor decunoastere.Una din ideile principale ale "Discursului" este accea conform careia adevarul nu poate fidacat unul singur, pentru ca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema.Demonstrand necesitatea unei metode, pentru a putea intelege adevarul, Descartes arata

in lucrarile sale "Reguli pentru indrumarea ratiunii" i "Discursului asupra metodei", ceintelege prin metoda: "acele reguli certe si usoare pe care oricine le va urma fara a seabate de la ele, nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si fara a risipi de prisossfortarile spiritului,ci sporind necontenit in mod treptat stiinta, va ajunge la cunoastereaadevarata a tuturor lucrurilor pentru care va fi capabil"Dupa parerea lui Descartes, orice indeletnicire cu probleme ce depasesc capacitateacunoasterii individuale trebuie evitata.Descartes neaga cu acesta ocazie magia, alchimia, astrologia sau ghicitul, lucruri cu carese indeletniceau scolasticii medievali. Matematica este, bineinteles, considerata unmodel, pentru ca ea, in cunoasterea carteziana, da evidenta adevarului.Cunoasterea, la Descartes, se realizeaza in si prin ratiune, capatand sensul unei cunoasteri

matematice, dar neexcluzand experienta prin care insa nu dobandim certitudinea.Descartes mai scrie ca:"oamenii se pot insela, dar niciodata dintr-o deductie rau facuta, cinumai [] din experiente prea putin intelese".2. Karl Popper dezvolt "Teoria falsificrii" drept condiie fundamental a cercetriitiinifice.Popper respinge principiul induciei, considerndu-l lipsit de baz tiinific, pentru c, deregul, n special n domeniul tiinelor naturii, nu este niciodat posibil s se cerceteze is se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natur. De aceea, niciun sistemtiinific nu poate pretinde a fi n mod absolut i pentru toate timpurile valabil. Se potemite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, n cel mai buncaz, se formuleaz probabiliti. Este suficient o singur abatere pentru infirmarea unei

ipoteze, care rmne numai att timp adevrat, pn cnd este invalidat (dovedit"fals").n tiin nu se pot face progrese prin acel tip de experiene, care nu fac dect s verificelegi nc valabile, ci prin probe, care dovedesc "falsitatea" lor i, n consecin, conduc laformularea de noi ipoteze. O ipotez este tiinific, doar atunci cnd permite invalidareaei.3. Ca valoare de adevr, intelectul ofer cea mai desvrit cunoatere. Descartesexemplific superioritatea minii n raport cu simurile i imaginaia prin felul n carecunoatem o bucat de cear scoas din stup.Voina este o alt facultate care concur la procesul cognitiv. Ea este legat, pe de oparte, de simuri i, deci, de ideile sensibile, iar, pe de alt parte, de inteligen, deci deideile intuitiv-deductive indubitabile. Fa de simuri, care sunt pasive, sau fa deintelect, care este nu numai spontan ci i pasiv, contemplativ, voina este un factor activ.Voina este indispensabil adevrului, cci ea este cea care i d asentimentul diferitelorcunotine. Ca raionalist, Descartes a considerat c izvorul adevrului l constituiegndirea, dar gndirea aprobat de voina fiecruia.Voina este i cauza erorii prin faptul c, fiind mai ntins dect raiunea, l determin peom s se pronune i asupra unor lucruri pe care nu le cunoate.B. 1. John Rawls: principiul egalitii libertii prevaleaz asupra principiului egalitii de


5/46

anse i principiul egalitii de anse prevaleaz asupra principiului diferenei. Astfel,dreptatea este prima virtute a instituiilor sociale. Orice persoana posed o inviolabilitatebazat pe dreptate care nu poate fi atins n nici un fel, nici mcar n scopul bunstriigenerale. Orict de eficiente ar fi instituiile, dac sunt nedrepte, trebuie reformate sauabolite i reconstruite potrivit principiului dreptii: primul, un principiu al libertii, al

doilea, aa numitul principiu al diferenei sau inegalitilor admise.Statul vzut de Rawls este un guvernmnt dulce i paternalist: creterea coeziunii socialei diminuarea flagelului srciei pentru aciunea implicit mpotriva non-libertilor (alibertilor negative precum delicvena sau infracionalitatea).2. In majoritatea statelor europene s-au fundamentat instituii care sprijin pe ceidefavorizai. De exemplu , la noi s-a introdus venitul minim garantat, salariicompensatorii la intrarea n omaj, ajutorul de omaj, subvenionarea utilitilor, etc.III. 5A. 1. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poate fi inluentata defilozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea.Augustin dinstinge intre natura entitatilor neraionale (care isi realizeaza inclinatiile

firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar sicapacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurileumane, denumite de Augustin iubiri indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pecare trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea loradevarata.Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleagaadevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care estetranscrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune simai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrariiei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii.Omul este imaginea lui Dumnezeu. Augustin vorbete de omul interior sufletul i

mintea orientate spre cunoaterea lui Dumnezeu i omul exterior trupul , trector isimurile.2. HENRI BERGSON: reprezentant al intuiionismmului. Filozofia sa este una dualist lumea acoper dou tendine aflate n conflict fora vieii (lan vital) i lupta lumiimateriale mpotriva acelei fore. Fiinele umane neleg materia prin intelectul lor, cuajutorul cruia evalueaz lumea. Acestea exprim doctrinele tiinifice i privesc lucrurileca entiti independente n spaiu. n contrast cu intelectul se afl intuiia, care provine dininstinctul animalelor inferioare. Intuiia ne ofer o idee despre fora vieii care strbatetoate fiinele. Intuiia percepe realitatea timpului; durata este exprimat din punctul devedere al vieii i nu se poate divide sau msura. Durata este explicat prin fenomenulmemoriei. Esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Evident c este odiferen mare ntre natura uman ca chip al lui Dumnezeu, promovat de Augustin inatura materialist promovat de Bergson.3. Punctul de plecare al lui Augustin a fost c n formularea doctrinei despre om,Dumnezeu i sufletul uman trebuie privite ntotdeauna n relaie una cu cealalt.Pentru el sufletul a fost fcut pentru Dumnezeu i n starea sa nedeczut nu a fostniciodat menit s existe separat de El. Chiar i ca fin fr pcat omul putea s-irealizeze destinul numai printr-o dependen uzual fa de harul prin care Dumnezeu sedescoperea pe Sine n mod continuu.


6/46

Relaia sufletului cu Dumnezeu, cum i plcea s spun, era una a unui vas receptiv ncare Dumnezeu turna viaa, lumina i tria Sa. n aceast relaie omul deinea adevratalibertate care consta nu din neputina de a pctui, i din abilitatea de a nu pctui (nu nonposse peccare, ci posse non peccare). Acest neprihnire potenial care i-a fost datomului a constituit o potenial imoralitate.

B. 1. Karl Popper dezvolt "Teoria falsificrii" drept condiie fundamental a cercetriitiinifice.Popper respinge principiul induciei, considerndu-l lipsit de baz tiinific, pentru c, deregul, n special n domeniul tiinelor naturii, nu este niciodat posibil s se cerceteze is se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natur. De aceea, niciun sistemtiinific nu poate pretinde a fi n mod absolut i pentru toate timpurile valabil. Se potemite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, n cel mai buncaz, se formuleaz probabiliti. Este suficient o singur abatere pentru infirmarea uneiipoteze, care rmne numai att timp adevrat, pn cnd este invalidat (dovedit"fals").n tiin nu se pot face progrese prin acel tip de experiene, care nu fac dect s verifice

legi nc valabile, ci prin probe, care dovedesc "falsitatea" lor i, n consecin, conduc laformularea de noi ipoteze. O ipotez este tiinific, doar atunci cnd permite invalidareaei.2. Concepia despre cunoatere a lui Popper este actual, mai ales n contextual explozieiinformaionale i al dezvoltrii tehnologice. Practic, omenirea a parcurs n dou decenii odezvoltare exponenial, tocmai prin perfecionarea tiinelor, descoperirile tehnologice,nu au fost niciodat absolutizate, practice odat cu punerea lor n practic a nceput uzuralor moral.III. 6A. 1. In Geneza metaforei si sensul culturii Blaga arata ca omul nu este pur si simpluun animal inzestrat cu inteligenta, tot asa cum o statuie nu este un simplu bloc de piatra

cizelata.Blaga postuleaza o diferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului eintr-un mister si pentru revelarea acestuia. Nota caracteristica omului este creatia;animalul produce uneori locauri sau unelte, dar aceste acte nu sunt creatoare, ci ele sedegaja stereotip, din grija de securitate a animalului, a speciei. Existenta animalului estentru imediat si pentru securitate.Omul ns e capturat de un destin creator; intr-un sens cu adevarat minuunat. El estecapabil sa renunte la echilibru si la securitate, chiar sa se jertfeasca in numelecreatiei .Animalul este strain de existenta intr-un mister si pentru revelare si dedimensiunile si complicatiile vietii ce rezulta din acest mod de existenta, care estespecific uman.Prin creatie omul isi asigura un destin superior, contradictoriu, care il inalta deasupratuturor vietuitoarelor, dar care il poate duce si la autonimicire.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homofaber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata deinstinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,


7/46

ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.3. Ideea fundamentala a conceptiei lui Blaga este aceea ca omul este o fiinta istorica si

culturala care traiese in campul unor valori create de el insusi. Cultura exprima decimodul specific uman de existenta. Omul nu poate exista decat in si prin intermediulculturii. Cultura este rezultatul creatiei umane. Potrivit lui Blaga, omul cunoaste douamoduri fundamentale de existenta: existenta in orizontul imediat al lumii sensibile siexistenta in orizontul misterului. Toate creatiile care ii asigura autoconservarea sisecuritatea materiala in interiorul acestui orizont concret alcatuiesc ceea ce se cheamacivilizatie (tehnica, forme de productie si de organizare politica, confort material, mod deviata etc.). Existenta in orizontul misterului da nastere culturii. Toate creatiile prin careomul incearca sa dezvaluie misterul existentei alcatuiesc cultura (stiinta, filosofie, arta,mitologie, religie etc.). Cultura raspunde existentei umane intru mister si revelare, iarcivilizatia raspunde existentei intru autoconservare si securitate.

B. 1. Descartes despre cunoatere: M ndoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist ( Dubito, ergo cogito. Cogito, ergo sum ). n esen Decartes, filozof raionalist spune c sursacunoaterii este raiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu decunoatere: ndoiala metodic. La Decartes adevarul nu poate fi dacat unul singur, pentruca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema si ca oamenii se pot insela,dar niciodata dintr-o deductie rau facuta, ci numai din experiente prea putin intelese. Sipentru Dumnezeu omul este alcatuit din trup si suflet dualism cartezian. El considera caele sunt 2 substante diferite straine una de alta; acesta inseamna ca, spre a intelege ce estetrupul nu avem nevoie sa stim ce e sufletul siinvers. Cele 2 depind una de alta, suntlucruri distincte, dar nu separate. Coexistenta lor e necesara si sufletul resimte trebuiteletrupului.

Esenta omului si intreaga lui demnitate consta in aceea ca este fiinta cugetatoare.Gandirea caracterizeaza sufletul, nu trupul. Asadar, cand vorbeste despre om, Dumnezeuare in vedere sufletul; omul nu este corpul sau (desi este strans legat de acesta).2. Concepia lui Decartes privind caracterul raional al cunoaterii este , n opinia mea,actual.Argumente: simurile ne pot nela; n explozia informaional contemporan avemdreptul s ne ndoim, s gndim, s filtrm informaiile pe care le primim. i apoi, noi nuavem dreptul s spunem: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum?

III. 7A. 1. Un Stat, oricum ar fi el constituit, trebuie s-i fie suficient siei i s ating elulpentru care el exist. Bunstarea, care este elul Statului, este identificat cueudaimonia (fericirea), care este scopul individului. Statele sunt entiti naturale i,asemenea altor obiecte naturale, au un scop sau un el. Noiunea de scop al Statului estelegat de alt ideal nalt. Principiul fundamental al constituiilor democratice estelibertatea [] Cea dinti form a libertii este de a conduce i de a fi condus, n modsuccesiv [] Alt form a ei este dreptul lsat fiecruia de a tri dup cum i place.Dar libertatea este sever restrns n Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ alcetenilor, ns o mare parte a populaiei nu avea cetenie. Femeile nu erau libere,


8/46

existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la natur, i deci estepermis de fapt s fie subjugai. Cetenii puteau deine sclavi, aa cum puteau poseda ialte forme de proprietate. Evident, scrie el, e mai bine ca proprietatea s fie privat,dar oamenii trebuie s o pun n comun la folosin. Dar el adaug imediat: Estesarcina legiuitorului de a veghea ca cetenii s fac astfel.. Statul lui Aristotel nu va

dispune de mijloacele de producie; el nu controleaz direct nici economia. Darlegiuitorul vegheaz ca regimul economic al cetenilor s fie guvernat potrivit.2. Jean Jaques Rousseau promoveaz conceptual filozofic de starea natural, carespune n esen c omul c omul cu ct se ndeprteaz de natur devine mai nefericit. Elspune c n starea natural ,oamenii sunt egali ntre ei, iar n starea social oamenii devininegali, dup avere, poziie social, etc. Aristotel alege raiunea, iar Rosseau natura.3. Statul este o instituie natural, bazat pe comunitatea unor fiine cu limbaj articulate(limbajul este pentru Aristotel axul moralitii, prin limbaj omul are acces la raiune inoiunile de bine i ru). Pornind de la teoria organicist, aa cum corpul este anteriororganelor, tot aa i statul este anterior familiei i prin urmare omului, i argumenteaz cindividul nu-i este suficient siei, deci nu poate exista fr stat, n timp ce statul poate

subzista fr un individ. Rolul cetii este de a realiza fericirea comun a cetenilor.Funcia principal a cetii const n nflorirea moral aceteanului.Ceea ce face ca un regim politic s fie bun nu este conformarea sa la o norm ideal, ciadaptarea la datele concrete ale istoriei. Un regim neadaptat la realitate se gsete n modnecesar sancionat pe termen lung prin tulburri sau revoluii. Rezistena la timp este uncriteriu realist pentru definirea idealului politic: cele mai bune regimuri sunt n general icele mai durabile. Cetile fiind difereniate prin date geografice, prin populaie, princultur i istoria lor, nu se poate furniza un model universal de cetate ideal. Aristotel imanifest preferina pentru regimurile cumptate care sunt n acelai timp cele mai dreptei mai puternice.B. 1. Eroarea este o privatiune fata de o cunostinta, eroarea = o lips n cunoatere.

Eu gandesc este un adevar evident, incontestabil, eu sunt fiinta ganditoare este unadevar care se impune prin evidenta. Acest adevar nu are nevoie de nici o demonstratie.Daca adevarurile sunt in spiritul nostru, daca ele exista de la nastere si daca sunt ganditede Dumnezeu, atunci cum, este posibila eroarea? Eroarea este posibila, spune Descartes,datorita faptului ca omul este inzestrat cu vointa si cu liber arbitru. Datorita acestorcalitati, omul impinge activitatea intelectului dincolo de posibilitatile lui de cunoastere. Infelul acesta intelectul greseste. Dar din greeli, reveniri, omul poate s fac progrese ncunoatere.2. Concepia lui Decartes privind caracterul raional al cunoaterii este , n opinia meaactual.Argumente: simurile ne pot nela; n explozia informaional contemporan avemdreptul s ne ndoim, s gndim, s filtrm informaiile pe care le primim. i apoi, noi nuavem dreptul s spunem: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum?

III. 8A. 1. Omul are putina de a se revela, n timp ce animalele se limiteaz la a se releva.Numai omul poate intra n contact cu misterul.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homo


9/46

faber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata deinstinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,

ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.3. Ideea fundamentala a conceptiei lui Blaga este aceea ca omul este o fiinta istorica siculturala care traiese in campul unor valori create de el insusi. Cultura exprima decimodul specific uman de existenta. Omul nu poate exista decat in si prin intermediulculturii. Cultura este rezultatul creatiei umane. Potrivit lui Blaga, omul cunoaste douamoduri fundamentale de existenta: existenta in orizontul imediat al lumii sensibile siexistenta in orizontul misterului. Toate creatiile care ii asigura autoconservarea sisecuritatea materiala in interiorul acestui orizont concret alcatuiesc ceea ce se cheama

civilizatie (tehnica, forme de productie si de organizare politica, confort material, mod deviata etc.). Existenta in orizontul misterului , iluminarea prin actul revelator, da nastereculturii. Toate creatiile prin care omul incearca sa dezvaluie misterul existentei alcatuiesccultura (stiinta, filosofie, arta, mitologie, religie etc.). Cultura raspunde existentei umaneintru mister si revelare, iar civilizatia raspunde existentei intru autoconservare sisecuritate.B. 1. R. Descartes, ca fondator al raionalismului francez, consider raiune izvor i temeial cunoaterii. Pentru el, criteriul adevarului se afla in ratiunea insasi, in evidentanotiunilor noastre. La baza metodei sale de cunoastere, el a pus deductia, care trebuie saporneasca de la adevaruri clare si distincte, cunoscute nemijlocit de ratiune. Descartes arecunoscut totusi si valoarea cunoasterii experimentale . Spre deosebire de raiune

simurile ne pot nela.2. Concepia lui Decartes privind caracterul raional al cunoaterii este , n opinia meaactual.Argumente: simurile ne pot nela; n explozia informaional contemporan avemdreptul s ne ndoim, s gndim, s filtrm informaiile pe care le primim. i apoi, noi nuavem dreptul s spunem: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum?III. 9A. 1. Blaga respinge viziunea naturalist asupra naturii omului. Omul nu este un simplucreator de unelte, este un creator de cultur, este o fiin cultural.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homofaber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata deinstinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.


10/46

3. Blaga susine c geniul omului ( inteligena ) trebuie pus n slujba securitii iinstinctului de dominaie al vieii. De aceea , pentru ca geniul omului s devin creator decultur, a trebuit ca omul s sufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su dea exista. Aceast schimbare a felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntrumister i pentru revelare.. Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a

animalului, angajndu-se ntr-un destin creator.B. 1. John Rawls: principiul egalitii libertii prevaleaz asupra principiului egalitii deanse i principiul egalitii de anse prevaleaz asupra principiului diferenei. Astfel,dreptatea este prima virtute a instituiilor sociale. Orice persoana posed o inviolabilitatebazat pe dreptate care nu poate fi atins n nici un fel, nici mcar n scopul bunstriigenerale. Orict de eficiente ar fi instituiile, dac sunt nedrepte, trebuie reformate sauabolite i reconstruite potrivit principiului dreptii: primul, un principiu al libertii, aldoilea, aa numitul principiu al diferenei sau inegalitilor admise2. Concepia lui Rawls este acual datorit, ndeosebi polarizrii sociale. In majoritateastatelor europene s-au fundamentat instituii care sprijin pe cei defavorizai. De exemplu, la noi s-a introdus venitul minim garantat, salarii compensatorii la intrarea n omaj,

ajutorul de omaj, subvenionarea utilitilor, etc.III. 10A. 1. Omul este imaginea lui Dumnezeu. Augustin vorbete de omul interior sufletul imintea orientate spre cunoaterea lui Dumnezeu i omul exterior trupul , trector isimurile.2. Decartes pleac de la aceeai dihotomie corp-suflet, ns spre deosebire de Augustinajunge la o alt concluzir: omul este definit prin capacitatea de a cugeta. La ntrebarea Cine sunt eu?, el rspunde: Cel care cuget. Corpul, dei important i n realitate strns legat de suflet, este doar o substan divizibil, caracterizat prin ntindere, unlucru a crui existen nu este deloc cert i n lipsa cruia omul nu i pierde esena.3. Augustin dinstinge intre natura entitatilor neraionale (care isi realizeaza inclinatiile

firesti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar sicapacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurileumane, denumite de Augustin iubiri indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pecare trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea loradevarata.Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sa inteleagaadevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu care estetranscrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt mai bune simai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si a pastrariiei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme a intelepciunii.Corelaiea este aadar intrisec, natura uman este rezultatul creaiei divine.B. 1. Karl Popper dezvolt "Teoria falsificrii" drept condiie fundamental a cercetriitiinifice.Popper respinge principiul induciei, considerndu-l lipsit de baz tiinific, pentru c, deregul, n special n domeniul tiinelor naturii, nu este niciodat posibil s se cerceteze is se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natur. De aceea, niciun sistemtiinific nu poate pretinde a fi n mod absolut i pentru toate timpurile valabil. Se potemite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, n cel mai buncaz, se formuleaz probabiliti. Este suficient o singur abatere pentru infirmarea unei


11/46

ipoteze, care rmne numai att timp adevrat, pn cnd este invalidat (dovedit"fals").2. Concepia despre cunoatere a lui Popper este actual, mai ales n contextual explozieiinformaionale i al dezvoltrii tehnologice. Practic, omenirea a parcurs n dou decenii odezvoltare exponenial, tocmai prin perfecionarea tiinelor, descoperirile tehnologice,

nu au fost niciodat absolutizate, practice odat cu punerea lor n practic a nceput uzuralor moral.

III. 11A. 1. Blaga spune c orizontul existenial al naturii umane este de a tri n mister ipentru revelare, omul percepe existena i universal ca pe un mister, iar prin creaiiculturale, se ilumimeaz , izbutete s-i reveleze misterul i s depeasc imediatul.Animalul triete n imediat, nu poate depi contururile concretului, el nu se reveleaz cise relev, se arat.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homo

faber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata deinstinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.3. Blaga spune c destinul omului este ntru mister i pentru revelarea acestuia.Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaz cultura i tocmai aceste creaii de

cultur sunt revelri ale misterului n care este situat existena uman. Revelareapresupune o iluminare i o participare la aceast iluminare. Misterul este rezultat alactului creator al Marelui Anonim. Aici intervine diferena de natur dintre om i animal,prin faptul c numai omul poate intra n contact cu misterul.Omul ncearc s-i reveleze misterul prin dou moduri: prin cunoatere i pin plsmuire.Misterul poate fi revelat mai uor prin cunoatere dect prin creaie. Blaga face odistincie ntre cultur i civilizaie, cultura nsemnnd existena ntru mister i pentrurevelare, iar civilizaia nsemnnd existena ntru imediat i pentru securitate, care estemai mult proprie existenei animalului. Omul este capabil sa-i depeasc condiiaimediatului i a securitii. El poate sa-i jertfeasc propria existen pentru crearea decultur. n mod clar pentru aceasta se difereniaz de animale fiind superior lui.ntreg sensul existenei umane i deci scopul su, se afl n cultur, prin culturnelegndu-se operele, simbolurile i un ansamblu de valori.B. 1. Cunotine A priori = cunotine sigure, independente de experien. Judecile apriori posed principial o valabilitate independent de cazul individual i nu sunt bazatepe observaie sensorial, de ex.: "doi i cu doi fac patru" reprezint o afirmaie aprioric.Sunt de accord cu existena cunotinelor a priori, omul are cunotine care precedexperiena. De pild Nici un burlac nu este cstorit este o judecat, cunotin,adevr a priori, deoarece nu avem nevoie de o experien pentru a demonstra acest lucru.


12/46

2. Caracterul sintetic - a priori al propoziiilor matematice este de actualitate, deoarecematematica nu este o tiin nchis, periodic marii matemacienii descoper cunotinenoi i sigure, folosind att judeci analitice ct i sintetice..III. 12A. 1. nelesul dat de Kant judecii analitice: n cazul judecii analitice, adevrul deriv

din analiza nsi a conceptului, fr a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de opercepie sensorial.ntr-o judecat analitic predicatul nu adaug nici o proprietatesubiectului, ci doar descompune subiectului prin analiz n conceptele lui pariale, careerau deja gndite n el. De aceea judecile analitice se mai numesc i explicative. Ele nuextind cunoaterea, ci explic un anumit concept.2. Spre deosebire de sinteticul a priori promovat de Kant ca sintez ntre emirism iraionalism, empirismul consider experiena comun drept izvor i temei al cunoaterii.Fondator: John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i are originea n simuri iexperien. Empirismul se opune raionalismului care susine c ideile, noiunile iprincipiile au valoare universal i absolut. La natere intelectul este o tabulla rasa, ofoaie alb pe care percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoare ale cunoaterii:

SENZAIA: -percepia care ne pune n contact cu obiectele externe; REFLECIA saupercepia proceselor luntrice ale minii noastre.Ideiile simple se combin i formeaz idei complexe. Cunoaterea este relativ i depindede structura sufleteasc i de cea senzorial.3. n "Critica ratiunii pure" Kant svrete o adevarata revolutie prin mutareaperspectivei de la obiectul demn de a fi cunoscut la nsi capacitatea cunoasterii.Cunoasterea este una transcendentala. Transcendentalul este termenul central pe care isiintemeiaza Kant gandirea: el elaboreaza o critica transcendentala, o metodatranscendentala, tinde catre un sistem transcendental; este baza constructiei saleconceptuale si filosofice, nucleul la care pot fi reduse si din care trebuie desfasuratecritica ratiunii pure dar si sistemul ratiunii pure. Transcendentul este principiul a carui

aplicare trece de hotarele experientei posibile, depasind experienta, depasind ceea ce estecognoscibil. Cunoasterea transcendentala se ocupa cu modul nostru de cunoastere aobiectelor, acesta fiind posibil a priori; orice cercetare care are ca obiect intuitii, categoriisi idei a priori este transcendentala. A priori adica in mod absolut independent de oriceexperienta si facand posibila experienta; din punct de vedere gnoseologic, ofera oposibilitate de validare non-empirica; din punct de vedere estetic, ofera posibilitateavalidarii empiricului pe baza non-empirica a facultatii de judecare.Pentru a putea delimita cunoasterea pura de cea empirica, estetica transcendentala sebazeaza pe o intrebare (cum sunt posibile judecati a priori?) care capata apoi infatisariparticulare (cum este posibila matematica pura?). Spre deosebire de judecata analitica(care este o judecata explicativa, al carei predicat doar lamureste subiectul, neimbogatindinsa cunostinta), judecata sintetica este una extensiva, in care predicatul se adaugasubiectului, adaugandu-i ceva la continut si in felul acesta largeste cunostinta. Aceastaimbogatire este dovedita de Kant mai intai la nivelul esteticii transcendentale, alcunoasterii sensibile a priori prin geometria pura si aritmetica pura. Formele intuitiei purea priori sunt spatiul si timpul, ele fiind functii ale sensibilitatii, conditii subiective aletuturor fenomenelor, care dispun de o obiectivitate a priori; ele nu sunt transcendente cideriva din sensibilitate, structureaza sensibilul.B. 1. Augustin despre natura uman: conceptia sa teocentric este extinsa si asupra


13/46

intelegerii naturii umane. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poatefi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea.Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiilefiresti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar sicapacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurile

umane, denumite de Augustin iubiri indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pecare trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea loradevarata. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sainteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu careeste transcrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt maibune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si apastrarii ei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme aintelepciunii.2. Opinie: Concepia lui Augustin despre natura uman, este actual, omul trebuie s-igseasc prin reculegere interioar, calea spre Dumnezeu, s-i armonizeze dorinele,poftele cu responsabilitile sociale.

III. 13A. 1 Blaga spune c orizontul existenial al naturii umane este de a tri n mister i pentrurevelare, omul percepe existena i universal ca pe un mister, iar prin creaii culturale, seilumimeaz , izbutete s-i reveleze misterul i s depeasc imediatul. Animalultriete n imediat, nu poate depi contururile concretului, el nu se reveleaz ci se relev,se arat.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homofaber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata de

instinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.3. n lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul culturii, Blaga susine c exist odiferen de esen, deci una calitativ, ntre om i animal. Blaga spune c destinulomului este ntru mister i pentru revelarea acestuia.Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaz cultura i tocmai aceste creaii decultur sunt revelri ale misterului n care este situat existena uman. Revelareapresupune o iluminare i o participare la aceast iluminare. Misterul este rezultat alactului creator al Marelui Anonim. Aici intervine diferena de natur dintre om i animal,prin faptul c numai omul poate intra n contact cu misterul.Omul ncearc s-i reveleze misterul prin dou moduri: prin cunoatere i pin plsmuire.Misterul poate fi revelat mai uor prin cunoatere dect prin creaie. Blaga face odistincie ntre cultur i civilizaie, cultura nsemnnd existena ntru mister i pentrurevelare, iar civilizaia nsemnnd existena ntru imediat i pentru securitate, care este


14/46

mai mult proprie existenei animalului. Omul este capabil sa-i depeasc condiiaimediatului i a securitii. El poate sa-i jertfeasc propria existen pentru crearea decultur. n mod clar pentru aceasta se difereniaz de animale fiind superior lui.B. 1. Cunotine A priori = cunotine sigure, independente de experien. Judecile apriori posed principial o valabilitate independent de cazul individual i nu sunt bazate

pe observaie sensorial, de ex.: "doi i cu doi fac patru" reprezint o afirmaie aprioric.Sunt de accord cu existena cunotinelor a priori, omul are cunotine care precedexperiena. De pild Nici un burlac nu este cstorit este o judecat, cunotin,adevr a priori, deoarece nu avem nevoie de o experien pentru a demonstra acest lucru.2. Caracterul sintetic - a priori al propoziiilor matematice este de actualitate, deoarecematematica nu este o tiin nchis, periodic marii matemacienii descoper cunotinenoi i sigure, folosind att judeci analitice ct i sintetice..III. 14A. 1. Eroarea este o privatiune fata de o cunostinta, eroarea = o lips n cunoatere. Eugandesc este un adevar evident, incontestabil, eu sunt fiinta ganditoare este un adevarcare se impune prin evidenta. Acest adevar nu are nevoie de nici o demonstratie. Daca

adevarurile sunt in spiritul nostru, daca ele exista de la nastere si daca sunt gandite deDumnezeu, atunci cum, este posibila eroarea? Eroarea este posibila, spune Descartes,datorita faptului ca omul este inzestrat cu vointa si cu liber arbitru. Datorita acestorcalitati, omul impinge activitatea intelectului dincolo de posibilitatile lui de cunoastere. Infelul acesta intelectul greseste.2.Spre deosebire de raionalism, empirismul consider experiena comun drept izvor itemei al cunoaterii. Fondator: John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i areoriginea n simuri i experien. Empirismul se opune raionalismului care susine cideile, noiunile i principiile au valoare universal i absolut. La natere intelectul este otabulla rasa, o foaie alb pe care percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoareale cunoaterii: SENZAIA: -percepia care ne pune n contact cu obiectele externe;

REFLECIA sau percepia proceselor luntrice ale minii noastre.Ideile simple se combin i formeaz idei complexe. Cunoaterea este relativ i depindede structura sufleteasc i de cea senzorial.3. Descartes a conchis c, pentru a gsi un adevr absolut indubitabil, trebuie spresupun c i intelectul (raiunea) l poate nela (din cauza unui geniu ru).Plecnd de la ndoiala generalizat, Descartes a descoperit c primul adevr de neclintiteste cel privind existena propriului eu: Gndesc, deci exist. Formulat dintr-o frazcuprinznd conjuncia deci, formula a lsat impresia c ar fi concluzia unei entimeme,adic a unui raionament prescurtat. n realitate este vorba de o intuiie, nu de oentimem. Plecnd de la faptul c se ndoiete, Descartes a contientizat imediat faptul cgndete, iar gndul c gndete l-a implicat imediat n acela c exist ca suflet gnditor.Este calar cunotina definit prin suficiente note pentru a ne putea permiterecunoaterea obiectului la care se refer i distinct atunci cnd conine note specificeprin care se delimiteaz de alte cunotine similare. regula evidenei este un criteriunecesar, dar nu i suficient. Necesar, deoarece pentru a fi adevrat ideea trebuie definitcorect. Nu este suficient pentru c o idee poate fi bine delimitat de altele, dar nu iadevrat. Spunem c evidena este un criteriu intralogic al adevrului ntruct presupuneraportarea cunotinei testate nu numai la alte cunotine nrudite. Criteriul intralogictrebuie completat cu unul extralogic care s permit ieirea din sfera subiectivitii pure i


15/46

raportarea cunotinei la obiectul desemnat.Descartes distinge ntre o falsitate propriu-zis sau formal i o falsitate material. Elconsider c falsitatea formal nu se poate gsi dect n judeci. Ideile, considerate nsine, neraportate le altceva nu sunt false formal, ele fiind moduri ale cugetrii. n ideiexist o anumit falsitate material cnd nfieaz ceea ce nu este ca fiind. Rezult c,

aa cum eroarea poate fi nu numai formal, ci i material, tot aa exist att un adevrformal (dat de eviden), ct i unul material (dat de coresponden).n ceea ce privete criteriul adevrului, Descartes afirm textual c adevrul nu estesigur dect datorit faptului c Dumnezeu este sau nu exist i c el este o fiin perfectiar tot ceea ce este n noi vine de la el.B.1 Aristotel spune c omul este din natur o fiin social. Argumente: Omul nu trieteizolat, ci de la natur este un animal social, care are simul binelui i rului, al dreptii inedreptii. Numai el poate forma familia i Statul. Deasemenea omului i este specificlimbajul, care are n primul rnd rol de socializare.2. Caracterului natural al instituiei statului, dup prerea mea este nc de actualitate,observm c dup cderea imperiilor ideologige, omul i-a regsit instinctul de a forma

noi comuniti, ndeosebi pornind de la criterii etice.

III. 15A. 1. Aristotel trateaza statul drept o institutie naturala, rezultata, in mod indirect, dininstinctele de autoconservare si reproducere ale indivizilor. Cu toate ca din punctul devedere al genezei, statul este o consecinta a trairii laolalta a indivizilor, mai intai infamilie, grup, etc, din punctul de vedere al functiei sale, el este anterior oamenilor care ilcompun, precum corpul precede membrele sale. Cu alte cuvinte natura umana este unasociala, intrucat in fiecare din noi exista instinctul pentru formarea comunitatilor si pentruca abia in stat existenta isi afla implinirea, desavarsindu-si astfel posibilitatile proprii.

2 Jean Jaques Rousseau promoveaz conceptual filozofic de starea natural, carespune n esen c omul c omul cu ct se ndeprteaz de natur devine mai nefericit. Elspune c n starea natural ,oamenii sunt egali ntre ei, iar n starea social oamenii devininegali, dup avere, poziie social, etc. Aristotel alege raiunea, iar Rosseau natura.3. Aristotel pleaca de la faptul ca oamenii nu sunt indivizi izolati ci, din potriva, omuleste din natura un animal social, iar omul antisocial ar fi, prin urmare ori supraom orifiara.Omul, au remarcat inca ganditorii antici, poseda un limbaj articulat in timp ce limbajulnearticulat al animalelor, ca mijloc de exprimare a senzatiilor de placere si de durere.Existenta limbajului articulate face posibila existenta statului, caci el este motor almoralitatii exprimand ce este drept si nedrept, bine sir rau. Deci statul este la Aristotel ointuitie naturala bazata pe comunitatea unor finite inzestrate cu limbajul articulat siassociate in familii. Statul este autoritatea familiei si individului. El joaca rolul corbului,iar individual pe cel al organului. => statul este autoritatea familiei si fiecaruia dintre noi,caci asa cum corpul poate exista fara un organ, la fel statul poate subzista fara un individ.Reciproca nu este valabila, intru cat individual nu este suficient, iar daca isi e sufficienteste fiara sau zeu.Omul are in zestrea sa genetica instinctnul pentru comunitate. Numai in comunitate poatefi practicata dreptatea, caci ea este o virtute sociala. Statul poate asigura fericirea


16/46

cetatenilor sai, dar cu o conditie, ca statul sa aiba legi drepte. Lipsit de lege si de dreptateomul devine fiinta cea mai rea.La Aristotel natura nu creaza fara scop, menirea statului este realizarea dreptatii, iardreptatea este o virtute pe care individual, izolat, nu o poseda, deoarece virtuteapresupune raportul dintre cel putin 2 persoane. Plecand de aici spunem ca statul are o

finalitate morala: realizarea dreptatii in vederea binelui. De aici anterioritatea statului(politka)B. 1. Empirismul consider experiena comun drept izvor i temei al cunoaterii.Fondator: John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i are originea n simuri iexperien. Empirismul se opune raionalismului care susine c ideile, noiunile iprincipiile au valoare universal i absolut. La natere intelectul este o tabulla rasa, ofoaie alb pe care percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoare ale cunoaterii:SENZAIA: -percepia care ne pune n contact cu obiectele externe; REFLECIA saupercepia proceselor luntrice ale minii noastre. Ideiile simple se combin i formeazidei complexe. Cunoaterea este relativ i depinde de structura sufleteasc i de ceasenzorial.

2. Opinia mea c este actual concepia despre cunoaterea empiric, mai ales la vrstefragede, cnd senzaia i reflecia se manifest n procesul cognitive al omului.III. 16A. 1. Pentru sfntul Augustin, omul particip la fiina lui Dumnezeu: dovada acesteiparticipri este elementul spiritual din om. Sfntul Augustin este primul care susine cprototipul creaiei omului este Sfnta Treime. Omul este imaginea i asemnarea SfinteiTreimi; imaginea este imprimat n omul interior, adic n sufletul raional, ntr-un ominterior contemplativ i nelept, nu n omul nvat.2. HENRI BERGSON: reprezentant al intuiionismmului. Filozofia sa este una dualist lumea acoper dou tendine aflate n conflict fora vieii (lan vital) i lupta lumiimateriale mpotriva acelei fore. Fiinele umane neleg materia prin intelectul lor, cu

ajutorul cruia evalueaz lumea. Acestea exprim doctrinele tiinifice i privesc lucrurileca entiti independente n spaiu. n contrast cu intelectul se afl intuiia, care provine dininstinctul animalelor inferioare. Intuiia ne ofer o idee despre fora vieii care strbatetoate fiinele. Intuiia percepe realitatea timpului; durata este exprimat din punctul devedere al vieii i nu se poate divide sau msura. Durata este explicat prin fenomenulmemoriei. Esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Evident c este odiferen mare ntre natura uman ca chip al lui Dumnezeu, promovat de Augustin inatura materialist promovat de Bergson.3. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poate fi inluentata de filozofiein sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea. Omul se deodebete denatura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiile firesti) , fiind o fiin rationalcu au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar si capacitatea de a decide care dinacestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurile umane, denumite de ndeamnaomul si la actiuni dar si la pasiuni pe care trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le apreciezesi sa le ordoneze dupa valoarea lor adevarata. Intelegerea acestor valori adevarate se facenumai cand omul ajunge sa inteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care suntbaza legii lui Dumnezeu care este transcrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat eistiu ca vietile lor sunt mai bune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplariiei de catre mintile lor si a pastrarii ei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui


17/46

Dumnezeu este o culme a intelepciunii. Omul particip la fiina lui Dumnezeu: dovadaacestei participri este elementul spiritual din om. Omul este o creaie divin, prototipulcreaiei omului este Sfnta Treime. Omul este imaginea i asemnarea Sfintei Treimi;imaginea este imprimat n omul interior, adic n sufletul raional, ntr-un om interiorcontemplativ i nelept.

B. 1. Empirismul consider experiena comun drept izvor i temei al cunoaterii.Fondator: John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i are originea n simuri iexperien. Empirismul se opune raionalismului care susine c ideile, noiunile iprincipiile au valoare universal i absolut. La natere intelectul este o tabulla rasa, ofoaie alb pe care percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoare ale cunoaterii:SENZAIA: -percepia care ne pune n contact cu obiectele externe; REFLECIA saupercepia proceselor luntrice ale minii noastre. Ideiile simple se combin i formeazidei complexe. Cunoaterea este relativ i depinde de structura sufleteasc i de ceasenzorial.2. Opinia mea c este actual concepia despre cunoaterea empiric, mai ales la vrstefragede, cnd senzaia i reflecia se manifest n procesul cognitive al omului.

III. 17A. 1 Cunotine A priori = cunotine sigure, independente de experien. Judecile apriori posed principial o valabilitate independent de cazul individual i nu sunt bazatepe observaie sensorial, de ex.: "doi i cu doi fac patru" reprezint o afirmaie aprioric.Sunt de accord cu existena cunotinelor a priori, omul are cunotine care precedexperiena. De pild Nici un burlac nu este cstorit este o judecat, cunotin,adevr a priori, deoarece nu avem nevoie de o experien pentru a demonstra acest lucru.2. Spre deosebire de Kant, Decartes, filozof raionalist spune c sursa cunoaterii esteraiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu de cunoatere: ndoialametodic.

3. Necesitate i universalitate. Avem nevoie de un criteriu cu ajutorul cruia s putemdistinge sigur o cunotin pur de una empiric. Experiena ne nva, n adevr, c cevaarc o nsuire sau alta, dar nu i c nu poate fi altfel. Dac, deci, n primul rnd, se gseteo judecat care este gndit n acelai timp cu necesitatea ei, ea este o judecat a priori,iar dac, pe lng aceasta, nu este derivat dect din una care este ea nsi valabil cajudecat necesar, ea este absolut a priori. n al doilea rnd, experiena nu d niciodatjudecilor ei universalitate adevrat sau strict, ci numai una presupus i relativ (prininducie), astfel nct propriu-zis trebuie s se spun: pe ct am observat pn acum, nu segsete nici o excepie la cutare sau cutare regul. Dac deci o judecat e gndit cuuniversalitate strict, adic astfel nct absolut nici o excepie nu e ngduit ca posibil,atunci ea nu e dedus din experien, ci e valabil absolut a priori. Universalitateaempiric nu este deci dect o nlare arbitrar a valabilitii, de la ceea ce e valabil ncele mai multe cazuri la ceea ce e valabil n toate cazurile, ca, de exemplu, n judecata:toate corpurile sunt grele; cnd, dimpotriv, universalitatea strict aparine esenial uneijudeci, atunci aceast universalitate indic un izvor special de cunoatere a judecii,anume o facultate de cunoatere a priori. Necesitatea i universalitatea strict sunt decicriterii sigure ale unei cunotine a priori i sunt inseparabil unite ntre ele. Dar fiindc nfolosirea lor e mai uor uneori s se arate limitarea lor empiric dect contingena njudeci sau fiindc uneori e mai convingtor s se arate universalitatea nelimitat pe care


18/46

o atribuim unei judeci dect necesitatea ei, atunci e recomandabil s ne servim separatde cele dou criterii amintite, fiecare din ele fiind prin el nsui infailibil.B. 1. Descartes despre cunoatere: M ndoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist ( Dubito, ergo cogito. Cogito, ergo sum ). n esen Decartes, filozof raionalist spune c sursacunoaterii este raiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu de

cunoatere: ndoiala metodic. La Decartes adevarul nu poate fi dacat unul singur, pentruca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema si ca oamenii se pot insela,dar niciodata dintr-o deductie rau facuta, ci numai din experiente prea putin intelese. Sipentru Dumnezeu omul este alcatuit din trup si suflet dualism cartezian. El considera caele sunt 2 substante diferite straine una de alta; acesta inseamna ca, spre a intelege ce estetrupul nu avem nevoie sa stim ce e sufletul siinvers. Cele 2 depind una de alta, suntlucruri distincte, dar nu separate. Coexistenta lor e necesara si sufletul resimte trebuiteletrupului.Esenta omului si intreaga lui demnitate consta in aceea ca este fiinta cugetatoare.Gandirea caracterizeaza sufletul, nu trupul. Asadar, cand vorbeste despre om, Dumnezeuare in vedere sufletul; omul nu este corpul sau (desi este strans legat de acesta).

2. Concepia lui Decartes privind caracterul raional al cunoaterii este , n opinia mea,actual.Argumente: simurile ne pot nela; n explozia informaional contemporan avemdreptul s ne ndoim, s gndim, s filtrm informaiile pe care le primim. i apoi, noi nuavem dreptul s spunem: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum?III. 18A. 1. Aristotel spune c omul este din natur o fiin social. Argumente: Omul nutriete izolat, ci de la natur este un animal social, care are simul binelui i rului, aldreptii i nedreptii. Numai el poate forma familia i Statul. Deasemenea omului i estespecific limbajul, care are n primul rnd rol de socializare.2 Jean Jaques Rousseau promoveaz conceptual filozofic de starea natural, care

spune n esen c omul c omul cu ct se ndeprteaz de natur devine mai nefericit. Elspune c n starea natural ,oamenii sunt egali ntre ei, iar n starea social oamenii devininegali, dup avere, poziie social, etc. Aristotel promoveaz natura uman ca fiindsocial, iar Rousseau spune c sociabilitatea nu sete specific naturii umane.3. Omul este din natur o fiin social. Omul nu triete izolat, ci de la natur este unanimal social, care are simul binelui i rului, al dreptii i nedreptii. Numai el poateforma familia i Statul. Deasemenea omului i este specific limbajul, care are n primulrnd rol de socializare. Omul, poseda un limbaj articulat in timp ce limbajul nearticulat alanimalelor, ca mijloc de exprimare a senzatiilor de placere si de durere. Existentalimbajului articulate face posibila comunicarea ntr oameni, face posibil dezvoltareamoralitatii exprimand ce este drept si nedrept, bine si rau. Omul are in zestrea sa geneticainstinctnul pentru comunitate. Numai n comunitate fiina uman gasete iubirea,formeaz familia, creeaz reguli de conveuire. Numai in comunitate poate fi practicatadreptatea, caci ea este o virtute sociala.B. 1. John Rawls: principiul egalitii libertii prevaleaz asupra principiului egalitii deanse i principiul egalitii de anse prevaleaz asupra principiului diferenei. Astfel,dreptatea este prima virtute a instituiilor sociale.Orice persoana posed o inviolabilitate bazat pe dreptate care nu poate fi atins n niciun fel, nici mcar n scopul bunstrii generale. Orict de eficiente ar fi instituiile, dac


19/46

sunt nedrepte, trebuie reformate sau abolite i reconstruite potrivit principiului dreptii:primul, un principiu al libertii, al doilea, aa numitul principiu al diferenei sauinegalitilor admise.Statul vzut de Rawls este un guvernmnt dulce i paternalist: creterea coeziunii socialei diminuarea flagelului srciei pentru aciunea implicit mpotriva non-libertilor (a

libertilor negative precum delicvena sau infracionalitatea).2. In majoritatea statelor europene s-au fundamentat instituii care sprijin pe ceidefavorizai. De exemplu , la noi s-a introdus venitul minim garantat, salariicompensatorii la intrarea n omaj, ajutorul de omaj, subvenionarea utilitilor, etc.III. 19A. 1. Kant i judecata analitic. Judecatile analitice sunt judecati explicative in sensul capredicatul desfasoara notele pe care noi le gandim in mod implicit in subiect. Judecatileanalitice nu sporesc cunoasterea pentru ca noi aflam ceea ce deja stiam. Aceastainseamna ca, din perspectiva logica, predicatul judecatii analitice este inclus in subiect canota a sa. Aceste judecati sunt necesare si universale (valabile oricand, pretutindeni siintotdeauna). Proprietatea de a fi necesare si universale este numita de Kant cu termenul

de a priori. Judecatile analitice sunt judecati a priori pentru faptul ca ele sunt valabile inmod general, indiferent de modul in care va evolua experienta. Adevarul lor poate fistabilit numai prin inspectie logica, ele impunandu se mintii noastre pentru ca noi nuputem gandi contrariul lor.2. Spre deosebire de Kant, Decartes, filozof raionalist spune c sursa cunoaterii esteraiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu de cunoatere: ndoialametodic.3. Propoziiile sintetice a priori, sunt cele mai importante pentru tiin din dou motive:- fiind sintetice, exrim cunotine noi;- fiind a priori, exprim cunotine sigure ( independente de experien)..Exist corelaie ntre cei doi termini, sintetic i a priori. Faptul c avem judeci a priori,

ct i sintetice demonstreaz, pe de o parte, c deinem cunotine sigure, iar pe de altparte, c aceste cunotine nu sunt banaliti.Kant arat c avem judeci sintetice a priori n tiine. Le-a cutat i n metafizic. Nu areuit , judecile l-au dus la iluzii, deoarece ele au doar form, nu i materie. Kantexclam: A trebuit s nltur tiina pentru a face loc credinei.B. 1. Augustin despre natura uman: conceptia sa teocentric este extinsa si asupraintelegerii naturii umane. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poatefi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creeat omenirea.Augustin dinstinge intre natura entitatilor nerationale (care isi realizeaza inclinatiilefiresti) si a fiintelor rationale care au o natura duala: poseda si inclinatii firesti dar sicapacitatea de a decide care din acestea sa fie urmate si care sa fie stapanite. Impulsurileumane, denumite de Augustin iubiri indeamna omul si la actiuni dar si la pasiuni pecare trebuie sa le aleaga in mod liber, sa le aprecieze si sa le ordoneze dupa valoarea loradevarata. Intelegerea acestor valori adevarate se face numai cand omul ajunge sainteleaga adevarurile latente in mintea proprie si care sunt baza legii lui Dumnezeu careeste transcrisa in sufletul celor intelepti, in asa fel incat ei stiu ca vietile lor sunt maibune si mai sublime dupa gradul de perfectiune a contemplarii ei de catre mintile lor si apastrarii ei in vietile lor. Intelegerea si aplicarea legii lui Dumnezeu este o culme aintelepciunii.


20/46

2. Opinie: Concepia lui Augustin despre natura uman, este actual, omul trebuie s-igseasc prin reculegere interioar, calea spre Dumnezeu, s-i armonizeze dorinele,poftele cu responsabilitile sociale.III. 20A. 1. John Rawls: Teoria dreptii sau a justiiei ca echitate. Principiul egalitii libertii

prevaleaz asupra principiului egalitii de anse i principiul egalitii de anse nevor garanta c posturile i funciile de care sunt legate sunt deschise tuturor." prevaleazasupra principiului diferenei. Astfel, dreptatea este prima virtute a instituiilor sociale.Orice persoana posed o inviolabilitate bazat pe dreptate care nu poate fi atins n niciun fel, nici mcar n scopul bunstrii generale. Orict de eficiente ar fi instituiile, dacsunt nedrepte, trebuie reformate sau abolite i reconstruite potrivit principiului dreptii:primul, un principiu al libertii, al doilea, aa numitul principiu al diferenei sauinegalitilor admise; s aduc folos maxim celor dezavantajai, s fie legate de poziiisociale, s asigure slujbe deschise tuturor..2. Marxismul este o teorie social bazat pe lucrrile lui Karl Marx, un filozof,economist, jurnalist i revoluionar german de origine evreiasc, din secolul al XIX-lea,

care a colaborat n elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels.Dreptatea promovat de Marxism este una distributiv, care presupune corectitudineaaccesului la resurse, poziii, avantaje. Marxismul a evoluat spre socialismul tiinific carevedea distribuia ca pe o utopie: de la fiecare, dup posibiliti, fiecruia dup nevoi.3. Oameni au cutat mereu dreptatea si egalitatea. Dac ne uitm la suferinele dindiferitele epoci istorice, vedem un lung fluviu de snge i lacrimi, cei puternici nu auezitat niciodat s-i impun drepturile prin for, teroare, nfometare. Revoluia franceza adus n Europa o lozinc plin de sperane: Libertate, egalitate, fraternitate. Deci pelng libertatea necesar a fi recunoscut de autoriti, omul a tnjit dup dreptate ifraternitate, sau solidaritate.Astzi societile democratice nu numai c recunosc i apr drepturile naturale ale

omului, implementeaz politici publice, instituii care s garanteze i s asigure egalitateade anse a tuturor cetenilor. Concepia lui Rawls este acual datorit, ndeosebipolarizrii sociale. In majoritatea statelor europene s-au fundamentat instituii caresprijin pe cei defavorizai. De exemplu , la noi s-a introdus venitul minim garantat,salarii compensatorii la intrarea n omaj, ajutorul de omaj, subvenionarea utilitilor,etc.B. 1 n lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul culturii, Blaga susine c existo diferen de esen, deci una calitativ, ntre om i animal. Blaga spune c destinulomului este ntru mister i pentru revelarea acestuia.Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaz cultura i tocmai aceste creaii decultur sunt revelri ale misterului n care este situat existena uman. Revelareapresupune o iluminare i o participare la aceast iluminare. Misterul este rezultat alactului creator al Marelui Anonim. Aici intervine diferena de natur dintre om i animal,prin faptul c numai omul poate intra n contact cu misterul.Omul ncearc s-i reveleze misterul prin dou moduri: prin cunoatere i pin plsmuire.Misterul poate fi revelat mai uor prin cunoatere dect prin creaie. Blaga face odistincie ntre cultur i civilizaie, cultura nsemnnd existena ntru mister i pentrurevelare, iar civilizaia nsemnnd existena ntru imediat i pentru securitate, care estemai mult proprie existenei animalului. Omul este capabil sa-i depeasc condiia


21/46

imediatului i a securitii. El poate sa-i jertfeasc propria existen pentru crearea decultur. n mod clar pentru aceasta se difereniaz de animale fiind superior lui.2 Actualitatea concepiei lui Blaga privind destinul creator al omului trebuie privit dindou unghiuri:- evident c oamenirea n general are un destin creator; de la dispariia lui Blaga, omul a

cucerit spaiul, a inventat tehnologia digital, etc- omul singur, ca individ nu este preocupat n mare msur de destinul su creator, ceimai muli oameni se chinuiesc s-i asigure traiul de pe o zi pe alta.

III. 21A. 1 Blaga spune c orizontul existenial al naturii umane este de a tri n mister i pentrurevelare, omul percepe existena i universal ca pe un mister, iar prin creaii culturale, seilumimeaz , izbutete s-i reveleze misterul i s depeasc imediatul. Animalultriete n imediat, nu poate depi contururile concretului, el nu se reveleaz ci se relev,se arat.2. Bergson spune c esenial la natura uman este capacitatea de a fabrica unelte. Homo

faber - Evolutia creatoare. Idee principala: diferenta intre animal si inteligenta la om sedeosebesc prin scopul spre care tind. La inteligenta animala aceasta este caracterizata deinstinct. Inteligenta la om de invenie. Inventile sunt cele care il caracterizeaza pe om;viata noastra graviteaza in jurul lor. Observam la Bergson o raionalitate aplicat.Blaga il critic ape Bergson spunand ca aceasta elimina din experienta omului misterul,ca vede in om un simplu mestesugar de unelte, nu un creator. Blaga postuleaza odiferenta de esenta intre om si animal; sustinand ca destinul omului e intr-un mister sipentru revelarea acestuia. Deposedat de mister, omul lui Bergson traiete o dezolantaorizontalitate.3. n lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul culturii, Blaga susine c exist odiferen de esen, deci una calitativ, ntre om i animal. Blaga spune c destinul

omului este ntru mister i pentru revelarea acestuia.Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaz cultura i tocmai aceste creaii decultur sunt revelri ale misterului n care este situat existena uman. Revelareapresupune o iluminare i o participare la aceast iluminare. Misterul este rezultat alactului creator al Marelui Anonim. Aici intervine diferena de natur dintre om i animal,prin faptul c numai omul poate intra n contact cu misterul.Omul ncearc s-i reveleze misterul prin dou moduri: prin cunoatere i pin plsmuire.Misterul poate fi revelat mai uor prin cunoatere dect prin creaie. Blaga face odistincie ntre cultur i civilizaie, cultura nsemnnd existena ntru mister i pentrurevelare, iar civilizaia nsemnnd existena ntru imediat i pentru securitate, care estemai mult proprie existenei animalului. Omul este capabil sa-i depeasc condiiaimediatului i a securitii. El poate sa-i jertfeasc propria existen pentru crearea decultur. n mod clar pentru aceasta se difereniaz de animale fiind superior lui.B. 1. Cunotine A priori = cunotine sigure, independente de experien. Judecile apriori posed principial o valabilitate independent de cazul individual i nu sunt bazatepe observaie sensorial, de ex.: "doi i cu doi fac patru" reprezint o afirmaie aprioric.Sunt de accord cu existena cunotinelor a priori, omul are cunotine care precedexperiena. De pild Nici un burlac nu este cstorit este o judecat, cunotin,adevr a priori, deoarece nu avem nevoie de o experien pentru a demonstra acest lucru.


22/46

2. Caracterul sintetic - a priori al propoziiilor matematice este de actualitate, deoarecematematica nu este o tiin nchis, periodic marii matemacienii descoper cunotinenoi i sigure, folosind att judeci analitice ct i sintetice..III. 22A. 1. n elaborarea principiilor dreptii, Rawls pornete de la experimentul mental al

vlului ignoranei. Acesta presupune o situaie n care oamenii sunt lipsii de oricecunotin privind nzestrrile lor, valorile morale pe care le au i preferinele concrete.De asemenea, indivizii aflai n spatele vlului ignoranei nu cunosc sentimente precuminvidia. Tot ceea ce tiu ei este c vor avea preferine pentru satisfacerea crora va finevoie de mijloace.2. Robert Nozick n lucrarea acestuia, Anarhie, stat i utopie, combate pe Rawls ,prinvind redistribuirea bunurilor sociale. Nozick expune o concepie libertarian, careintr n conflict cu dreptatea ca echitate prin faptul c respinge orice intervenie a statuluin distribuirea bunurilor ctre indivizi.3 Dreptatea este principiu moral i juridic care cere s se dea fiecruia ceea ce i se cuvinei s i se respecte drepturile. Echitate nseamn., n fond tot dreptate, dar i neprtinire,

cinste, omenie. Cei doi termeni se ntreptrund, mai ales n sfera socialului unde trebuies existe instituii care s statueze i s vegheze ca drepturile cetenilor s fie respectatecu sfinenie, dar i s mpart echitabil dreptatea, tuturor cetenilor. mprirea dreptiicu echitate presupune i asigurarea accesului la mijloacele sociale, economice, educativei culturale ale societii.B. 1. Descartes despre cunoatere: M ndoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist ( Dubito, ergo cogito. Cogito, ergo sum ). n esen Decartes, filozof raionalist spune c sursacunoaterii este raiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu decunoatere: ndoiala metodic. La Decartes adevarul nu poate fi dacat unul singur, pentruca nu pot exista mai multe adevaruri privind aceeasi problema si ca oamenii se pot insela,dar niciodata dintr-o deductie rau facuta, ci numai din experiente prea putin intelese. Si

pentru Dumnezeu omul este alcatuit din trup si suflet dualism cartezian. El considera caele sunt 2 substante diferite straine una de alta; acesta inseamna ca, spre a intelege ce estetrupul nu avem nevoie sa stim ce e sufletul si invers. Cele 2 depind una de alta, suntlucruri distincte, dar nu separate. Coexistenta lor e necesara si sufletul resimte trebuiteletrupului.Esenta omului si intreaga lui demnitate consta in aceea ca este fiinta cugetatoare.Gandirea caracterizeaza sufletul, nu trupul. Asadar, cand vorbeste despre om, Dumnezeuare in vedere sufletul; omul nu este corpul sau (desi este strans legat de acesta).2. Eroarea este o privatiune fata de o cunostinta, eroarea = o lips n cunoatere.Eu gandesc este un adevar evident, incontestabil, eu sunt fiinta ganditoare este unadevar care se impune prin evidenta. Acest adevar nu are nevoie de nici o demonstratie.Daca adevarurile sunt in spiritul nostru, daca ele exista de la nastere si daca sunt ganditede Dumnezeu, atunci cum, este posibila eroarea? Eroarea este posibila, spune Descartes,datorita faptului ca omul este inzestrat cu vointa si cu liber arbitru. Datorita acestorcalitati, omul impinge activitatea intelectului dincolo de posibilitatile lui de cunoastere. Infelul acesta intelectul greseste. Dar din greeli, reveniri, omul poate s fac progrese ncunoatere. Concepia lui Decartes privind caracterul raional al cunoaterii este , nopinia mea, actual. Descartes scrie ca:"oamenii se pot insela, dar niciodata dintr-odeductie rau facuta, ci numai [] din experiente prea putin intelese". Argumente:


23/46

simurile ne pot nela; n explozia informaional contemporan avem dreptul s nendoim, s gndim, s filtrm informaiile pe care le primim. i apoi, noi nu avem dreptuls spunem: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum?

III. 23

A. 1. Karl Popper dezvolt "Teoria falsificrii" drept condiie fundamental a cercetriitiinifice.Popper respinge principiul induciei, considerndu-l lipsit de baz tiinific, pentru c, deregul, n special n domeniul tiinelor naturii, nu este niciodat posibil s se cerceteze is se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natur. De aceea, niciun sistemtiinific nu poate pretinde a fi n mod absolut i pentru toate timpurile valabil. Se potemite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, n cel mai buncaz, se formuleaz probabiliti. Este suficient o singur abatere pentru infirmarea uneiipoteze, care rmne numai att timp adevrat, pn cnd este invalidat (dovedit"fals").n tiin nu se pot face progrese prin acel tip de experiene, care nu fac dect s verifice

legi nc valabile, ci prin probe, care dovedesc "falsitatea" lor i, n consecin, conduc laformularea de noi ipoteze. O ipotez este tiinific, doar atunci cnd permite invalidareaei.2. William James, promotor al teoriei pragmatiste a adevrului, spune c adevrul uneiidei sau al unei opinii deriv din succesul ei n experien. Adevrul este sinonom cu ceeace se dovedete a fi util i eficace n rezolvarea situaiilor problematice. Pragmatismulapreciaz drept adevr tot ceea ce este considerat util pentru atingerea unui scop. PentruPopper importante nu sunt criteriile adevrului ci ale falsitii, iar la W. James importantesunt criteriile adevrului.3. n viaa de zi de zi auzim o mulime de informaii, pe care ne le nsuim sau le trecemcu vederea. Totui cnd avem nevoie de ele pentru un proiect propriu, ne punem

ntrebarea: Oare sunt adevrate? Cum suntem fiine nencreztoare ncercm sptrundem cunoaterea i s ne formm certitudini c nu dm gre. n limita posibiluluiputem s ne formm certitudini, experimentnd, nlturnd bnuiala erorii.B. 1 n lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul culturii, Blaga susine c existo diferen de esen, deci una calitativ, ntre om i animal. Blaga spune c destinulomului este ntru mister i pentru revelarea acestuia.Omul, spre deosebire de animal, este cel care creeaz cultura i tocmai aceste creaii decultur sunt revelri ale misterului n care este situat existena uman. Revelareapresupune o iluminare i o participare la aceast iluminare. Misterul este rezultat alactului creator al Marelui Anonim. Aici intervine diferena de natur dintre om i animal,prin faptul c numai omul poate intra n contact cu misterul.Omul ncearc s-i reveleze misterul prin dou moduri: prin cunoatere i pin plsmuire.Misterul poate fi revelat mai uor prin cunoatere dect prin creaie. Blaga face odistincie ntre cultur i civilizaie, cultura nsemnnd existena ntru mister i pentrurevelare, iar civilizaia nsemnnd existena ntru imediat i pentru securitate, care estemai mult proprie existenei animalului. Omul este capabil sa-i depeasc condiiaimediatului i a securitii. El poate sa-i jertfeasc propria existen pentru crearea decultur. n mod clar pentru aceasta se difereniaz de animale fiind superior lui.2. Actualitatea concepiei lui Blaga privind destinul creator al omului trebuie privit din


24/46

dou unghiuri:- evident c oamenirea n general are un destin creator; de la dispariia lui Blaga, omul acucerit spaiul, a inventat tehnologia digital, etc- omul singur, ca individ nu este preocupat n mare msur de destinul su creator, ceimai muli oameni se chinuiesc s-i asigure traiul de pe o zip e alta.

III. 24A. 1. nelesul dat de Kant judecii analitice: n cazul judecii analitice, adevrul derivdin analiza nsi a conceptului, fr a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de opercepie sensorial.ntr-o judecat analitic predicatul nu adaug nici o proprietatesubiectului, ci doar descompune subiectului prin analiz n conceptele lui pariale, careerau deja gndite n el. De aceea judecile analitice se mai numesc i explicative. Ele nuextind cunoaterea, ci explic un anumit concept.2. Spre deosebire de Kant, Decartes, filozof raionalist spune c sursa cunoaterii esteraiunea, simurile sunt neltoare. Propune i un procedeu de cunoatere: ndoialametodic.3. Kant spune n Prolegomene, c fost desteptat din "somnul dogmatic" i dac crezuse

pna atunci ca sursele cunoasterii nu se afla n experienta ci doar n spirit, n ratiune.Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinita pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, vaconsta n ncercarea unei sinteze a amndurora, n a arata ca experienta si judecata permitdeopotriva cunoasterea. Asa cum va scrie mai trziu, intuitia fara concept e oarba iarconceptul fara intuitie este vid. Ceea ce cauta Kant e nainte de toate un fundament pentruuzul ratiunii, ceea ce implica recunoasterea limitelor puterii ei.B. 1. n ,,Republica Platon folosea cuvantul ,,dreptate ca sinonim pentru ,,ceea ce estein interesul Statului Ideal, adica sa blocheze orice schimbare, prin mentinerea unei rigideimpartiri in clase si a dominatiei de clasa. Dreptatea este tema centrala in ,,Republica.In cercetarea sa privind natura dreptatii, Platon incearca sa descopere ideea in stat, iarapoi incearca sa aplice rezultatul la individ. Platon spune ca fiecare cetatean trebuie sa-si

vada de indeletnicirile sale si orice schimbare sau amestec intre cele trei clase este onedreptate, si, opusul acestei eventualitati este dreptatea.De aici rezulta ca Platon identifica dreptatea cu principiul dominatiei de clasa si alprivilegiilor de clasa.Miscarea egalitarista a fost pentru Platon lucrul cel mai detestat. El pretindea privilegiinaturale pentru conducatorii din fire.Platon recunoaste un singur standard suprem, interesul statului. Tot ceea ce promoveazaacest interes este bun, virtuos si drept, orice il ameninta este rau, josnic si nedrept.Actiunile in slujba lui sunt morale, iar cele care il primejduiesc sunt imorale.2. Conceptul de dreptate al lui Platon difera de ideile noastre despre dreptate. Nici undenu s-ar mai accepta interesul supreme al statului n deterimentul cetenilor, privilegiipentru o clas conductoare, sau o clas de sclavi. n concluzie conceptual de dreptate allui Platon este total neactual.

III. 25A. 1. Aristotel considera ca dreptatea nu presupune egalitate, ci just proporie, carenumai uneori nseamn egalitate. De asemenea, consider c ntre oameni poate existaceva n comun (ex. prietenie), dar ntre sclavi i stpanul lui nu exist nimic comun -


25/46

sclavul este o unealt social.Aristotel recunoate c exist relaii de inegalitate fiecare s fie iubit proporional cu catpretuiete. Virtuile unor oameni depind n mare msur de poziia social. Virtuile suntun mijloc n vederea unui scop, i anume fericirea aadar, scopul fiind obiect aldeliberrii i alegerii, actele legate de mijloace trebuie s fie conforme cu alegerea

deliberat i voluntare .Aristotel nu este adept al egalitii .El susine c cele mai mari nelegiuiri se datoreaz, nulipsei, ci excesului: nimeni nu devine tiran pentru a scpa de frig. Pentru Aristotel virtuteai bogia nu sunt sinonome. El susine docrina liniei de mijloc, adic o avere moderat ecel mai probabil s se asocieze cu virtuteaConceptiile lui Aristotel susin un stat deosebit de autoritar.2. Dac Aristotel preamrete stratificarea social , John Rawls, n Teoria dreptii sau ajustiiei ca echitate, militeaz pentru egalitatea de anse. Principiul egalitii libertiiprevaleaz asupra principiului egalitii de anse i principiul egalitii de anse nevor garanta c posturile i funciile de care sunt legate sunt deschise tuturor." prevaleazasupra principiului diferenei. Astfel, dreptatea este prima virtute a instituiilor sociale.

Orice persoana posed o inviolabilitate bazat pe dreptate care nu poate fi atins n niciun fel, nici mcar n scopul bunstrii generale. Orict de eficiente ar fi instituiile, dacsunt nedrepte, trebuie reformate sau abolite i reconstruite potrivit principiului dreptii:primul, un principiu al libertii, al doilea, aa numitul principiu al diferenei sauinegalitilor admise; s aduc folos maxim celor dezavantajai, s fie legate de poziiisociale, s asigure slujbe deschise tuturor..3. Epoca statelor ceti, specific Greciei antice, a impus regimuri autocratice care aumilitat n primul rnd pentru gloria i puterea statului. Aceste state au pus accent pevirtuile conductorilor i pe calitile umane care au dus la nflorirea cetilor. Printrecaliti erau bogia, stoicismul, vitejia, nelepciunea, iar dreptatea n stat se mprea nupe principiul egalitii ci pe just proporie. Desigur sclavii nu aveau caliti umane, ei

erau unelte sociale, aa c noiunea de dreptate nu li se adreseaz.Oamenii de nasc diferii, ei difer fie prin caracteristicile fizice, fie datorit celorintelectuale, acestea ddu-le individualitate, astefel nu toi sunt la fel de predispui uneiaciuni.Aristotel arata c la investirea unei persoane ntr-o funcie (oricare ar fi aceasta) ar trebuis se in cont de calitile necesare pentru funcia respectiv i nu de modul n careacesta se prezint, arat, etc. Aristotel susine c asemeni dou lucruri diferite, nicicalitile diferite nu se pot compara.B. 1. William James, promotor al teoriei pragmatiste a adevrului, spune c adevrul uneiidei sau al unei opinii deriv din succesul ei n experien. Adevrul este sinonom cu ceeace se dovedete a fi util i eficace n rezolvarea situaiilor problematice. Pragmatismulapreciaz drept adevr tot ceea ce este considerat util pentru atingerea unui scop.La W.James importante sunt criteriile adevrului. Adevrul unei idei reprezint consecinatestrii acelei idei n experien, fiind corelat cu beneficiile aduse de ea. Dac o ide nu-idovedete utilitatea n practic, ea trebuie respins ca fiind fals.2. Astzi auzim peste tot c trebuie s fie pragmatic, s iei din via ceea ce sete necesar,s nu te complici n teorii. Actualitatea acestei idei, poate fi privit din dou unghiuri- o ide nu trebuie abandonat, la primul eec, printr-o experien; nu cred c abndonareaideilor vizionare, ar fid us la explozia tiinific i tehnologic de azi;


26/46

- n viaa curent, omul trebuie s fie pragmatic, s nu repete mereu aceleai greeli.III. 26A. 1. Forma de cunoatere care reiese din text este experiena comun.Spre deosebire de raionalism, empirismul consider experiena comun drept izvor itemei al cunoaterii. Fondator: John Locke. El susine c ntreaga cunoatere i are

originea n simuri i experien. Empirismul se opune raionalismului care susine cideile, noiunile i principiile au valoare universal i absolut. La natere intelectul este otabulla rasa, o foaie alb pe care percepiile i imprim semnele lor. Exist dou izvoareale cunoaterii: SENZAIA: -percepia care ne pune n contact cu obiectele externe;REFLECIA sau percepia proceselor luntrice ale minii noastre.Ideile simple se combin i formeaz idei complexe. Cunoaterea este relativ i depindede structura sufleteasc i de cea senzorial.2. Spre deosebire de empirism, unde senzaia are un rol primordia

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	loredana-lazar
View:	237 times
Download:	0 times

33492075 Rezolvari Filosofie BAC 2009 Sub III

Documents