3.3 DEMO 3 E-Learning

8/4/2019 3.3 DEMO 3 E-Learning

1/30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

E-learning si sisteme deinvatare la distanta

AUTOR: MACROIU ANDREEAFACULTATEA DE ECONOMIE GENERALAGRUPA 1403

1


2/30

CUPRINS

1. Introducere..3

2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta......................................................4

3. Teleeducatia.....................................................................................................................8

4. Paradigme educationale...............................................................................................13

5. Cerinte ale invatamantului online...............................................................................19

6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala............................................23

7. Bibliografie....................................................................................................................30

2


3/30

E-learning si sisteme de invatare la distanta

1. Introducere

Dezvoltarea social-economica a cunoscut o serie de etape corespunzatoaretot atator revolutii tehnologice, culminand in pragul mileniului trei cu societateapreponderent digitala. Evolutia economiei si a societatii, in general, are caprincipal motor educatia. Imbogatirea tezaurului de cunostinte al individuluiconduce la dezvoltarea si maturizarea sistemelor complementare acestuia:familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile in erainformationala prin educatie permanenta, educatie la distanta, educatie onlinesau e-learning.

In sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor educationalein care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei sicomunicatiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de lasensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum

aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne.Definit astfel, mai mult ca e-educatie, aria semantica a conceptului e-learninginterfereaza si se suprapune pe o multitudine de termeni care surprind varietateaexperientelor didactice beneficiare de suport tehnologic: instruireasistata/mediata de calculator, digital/mobil/online learning/education, instruireprin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educational, o gamalarga de materiale electronice sunt dezvaltate pentru a simplifica procesul deeducatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverseformate, carti electronice, teste, tutriale, simulari, software formator de abilitati,software de exersare, jocuri didactice etc. Calculatorul si materialele electronicesi multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca miljoc

de comunicare(pentru realizarea unor sarcini individuale sau in echipa).In sens restrans, e-learning reprezinta un tip de educatie la distanta, ca

experienta planificata de predare-invatare organizata de o instituie carefurnizeaza materiale intr-o ordine secventiala si logica, pentru a fi asimilate decatre studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii aleinformatiei si comunicatiilor in special prin Internet. Internetul constituie atatmediul de distributie a materialelor, cat si canalul de comunicare intre actoriiimplicati. Functional, deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si ineducatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteazacomponentele demersului didactic traditional ( fata in fata): planificare, continutspecific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.

3


4/30

2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta

Educatia online reprezinta o modalitate noua de a privi procesul deinvatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de schimb siinsusire a cunostintelo se modifica. Utilizarea sistemului informatic pentru

educatie inseamna insa aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de ainvata in locul si la momentul dorit. Radacinile acestui sistem edcational se gasescin invatamantul la distanta, practicat in anumite regiuni ale globului. Distantelemari sau alte obstacole desparteau instructorii de cursanti. Posta si ulteriorradioul au reprezetat cele mai utilizate si chiar agregate cai de transmitere sireceptionare a cursurilor. Desi aparitia calculatoarelor a fost destul de timpurie,costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie.Insa producerea in cantitati semnificative si scaderea preturilor pe piata tehniciide calcul au determinat ca promotorii educatiei permanente online sa-si punaproiectele in practica. Astfel, mijloacele de stocare a informatiilor pe suportmagnetic sau digital fiind disponibile, universitatile au fost primele care auadoptat noua metodologie.

Insa rampa de lansare a educatiei online au constituit-o Internetul sitehnologia World Wide Web. Dezavantajul celorlalte solutii anterioare deinvatamant la distanta isi poate gasi rezolvarea prin interactivitatea cursant-instructor posibila si sincron, nu numai asincron. Realizarile in domeniulSoftware pentru procesele de invatare la distanta prin mijloace ale tehnologieiinformatiei si comunicatiilor permit comunicare in timp real, atat text cat siaudio-video. Se creeaza astfel adevarate sali de clasa virtuale ( teleclase).

Solutiile de e-learning existente in momentul de fata sunt rezultatulevolutiei tehnologiilor care suporta aceste facilitati. Astfel, odata cu aparitia

capacitatilor de stocare mari, invatamantul clasic la distanta utilizand materialetiparite trimise prin posta a fost inlocuit de carti pe suport electronic. Ulterior,tehnologiile de comunicare interactive au devenit elementele centrale ale noliormodele de desfasurare a invatamantului pe suport electronic. Astazi exista treimodele general acceptate in lumea educatiei online, fiecare ocupand o cotaaproximativ egala pe aceasta piata:

educatia online independenta reprezinta modelul prin care utilizatorulindividual preia materialul de curs de pe Internet sau de pe CD,parcurgandu-l de unul singur. Modelul reprezinta avantajul unei cantitati

4


5/30

de ingromatie foarte mare care poate fi accesata intr-un timp scurt,precum si facilitai multimedia extinse, fiind insa foarte rigid in ceea cepriveste comunicare instructor-cursant;

educatie onile asincrona permite transmiterea de informatie la un momentdat doar unui singur partener al relatiei instructor-student. Instructorulpoate sa furnizeze informatia studentilor dar acestia nu pot interactiona intimp ce o primesc.Avantajul major in acest caz este acela ca studentul isipastreaza facilitatea de a lucra dupa ritmul propiu, putand insa obtine siraspunsul la cererile sale intr-un interval de timp acceptabil;

educatia online sincrona permite transferul interactiv de infromatie cuorice alt utilizator in orice moment. De exemplu, instructorul si studentiitransfera infromatiile in timpul desfasurarii cursuilui sau seminarului, deregula in timp real. Acest model este cel mai performant in ceea ce privestegradul de facilitare a comunicarii, modalitatile audio-video integratecreand conceptul de teleclasa.Nu toate solutiile actuale de educatie online reusesc insa sa obtina mixul

optim dintre aceste modele intr-un singur scenariu. De aceea, organizatiile

trebuie sa aleaga atent solutia care va fi achizitionata pentru a se potrivi intocmainevoilor proprii. Elementul tehnic central al unei astfel de solutii il constituieplatformele de educatie online. Sutele de aplicatii existente pe piata reprezintaimaginea a ceea ce inseamna marimea acesteia, dar si amploarea unui proiectdemarat. Conceptul de educatie online nu reprezinta altceva decat o abordaredintr-o noua perspectiva a procesului de invatare, in care TIC permite utilizareaunui mediu mult mai flexibil de desfasurare a cursurilor, de acces la informatii side evaluare in comparatie cu modelul clasic. Aparut ca un instrument excelentpentru mediul universita, educatia online a inlocuit initial metodologia clasica deinvatamant la distanta, materialele scrise fiind transcrise pe CD-uri. Ulterior,posibilitatea de conectare oferite de Internet au deschis oportunitatile pentru

realizarea unor medii colaborative care sa substituie eficient salile de curs,creand clasele de curs virtuale.

5


6/30


7/30

- costuri reduse de exploatare si intretinere a sistemului de educatieonline;

- cresterea performantelor prin sisteme de pregatire si consultanta online;- distribuirea mult mai usoara a informatiei in cadrul companiei prin

acces in timp real.Distantele mari sau lipsa timpului disponibil au facut ca pentru multi

angajati educatia la distanta sa devina o solutie mai mult decat convenabila. Noiletehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor cuceresc tot mai mult terenuldetinut de modelul clasic, oferind si elementul cheie al acestuia: interactivitatea.Invatarea nu mai este un proces pasiv, iar evaluarea se poate realiza de asemeneaonline.

Problema esentiala a oricarui nou concept este schimbarea. Controlul

schimbarii, directionarea acesteia, asigurarea ca trecerea la noul concept este unproces fluid si clar inseamna momentan succesul schimbarii. Educatia online nureprezinta doar tehnologie, aceasta fiind instrumentul care faciliteaza atingereaobiectivelor urmarite: un mod de comunicare si de invatare mai simplu, maieficient. Inainte de implementarea efectiva a solutiei, perspectiva economica cereinsa o planificare temeinica a educatiei, instruirii si formarii prin intermediulTIC, precum si o delimitare a obiectivelor principale:

Intelegerea scopurilor exacte ale organizatiei. Acest prim pas presupune ointelegere a resurselor necesare atingerii scopului propus, a diferentelorexistente si a capacitatii solutiei de e-learning de a anula diferentele

Managementul resurselor existente. Urmatorul pas este analiza capacitatiiorganizatiei de a accepta solutia de e-learning. Aceasta inseamnaevaluarea tuturor resurselor existente la dispozitia organizatiei siplanificarea lor.

Realizarea unei strategii e-learning. Odata incheiat procesul de evaluare, sestabilesc caile de atingere a obiectivelor urmarite. Aceasta reprezinta pasul

7


8/30

in care se definesc modul de alocare a resurselor si actiunile de intreprinsatat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Acesta este de fapt momentulcheie al intregului proiect. Sprijinul oferit, bazat pe experienta proiecteloranterioare, va putea face diferenta esentiala in gasirea celor mai simple siclare cai de atingere a scopurilor.

Implementarea conceptelor definite. Aici se pune in practica know-how-ultehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru:inserarea, modelarea sipersonalizarea tehnologiilor, implementarea strategiei, dar si dezvoltareaunui plan pentru urmatoarele faze ale procesului.

Evaluarea rezulltatelor si definirea din mers a strategiilor.Aplicatiile de instruire online au o mare importanta, mai ales in ceea ce

priveste service-ul la distanta si interventiile rapide in diferite locatii. Instruireaonline este definita ca o relatie in care un instructor sustine, colaboreaza sifaciliteaza invatarea clientului. Concentrata pe variabilele din noua economie,intruirea a devenit e-instruire. In primul rand, instruirea online nu esteorientataspre continut, ci spre procesul de invatare. Un instructor ajuta clientulsa atinga ceea ce asteapta, dar si sa invete si sa solutioneze situatii neasteptate. In

al doilea rand, instruirea online nu trebuie facilitata de un expert. Motivatia siangajamentul clientului sunt cele mai importante elemente ale invatarii. In altreile rand, invatarea este atat de cognitiva, cat si comportamentala, fiind nudoar reflectie si actiune, ci si o interactiune intre cele doua.

3. Teleeducatia - atlernativa pentru invatamanutl traditional

In general, teleeducatia este un termen care descrie flexibilitateacursurilor si utilizarea tehnologiei observatiei si comunicatiilor in procesuleducational si a fost proiectat pentru a veni in intampinarea cerintelorindividuale atat ale cursantului, cat si ale profesorilor care nu mai sunt legati deun orar anume. Faptul ca studentii si profesorii nu se mai intalnesc fata in fataconduce la aparitia unei serii de particularitati ale acestei noi forme deinvatamant. In contextul dezvoltarilor rapide din domeniul TIC si altransformarilor socio-economice, sistemul educational se schimba prin oferirea

8


9/30

de noi oportunitati educationale. Mule institutii de invataman raspund provocariiprin dezvoltarea unor programe de invatamant la distanta. Invatamantul ladistanta are loc atunci cand profesorul si studentii sunt separati geografic, iartehnologia, sprijinita de cele mai multe ori de invatamantul traditional, estefolosita pentru acoperirea unor nevoi educationale.

Modele de educatie la distanta

Spatiul limitat din institutii, precum si diverse dificultati ntmpinate deunii studenti, n jonctiune cu necesitatea pregatirii pe tot parcursul vietii ceconduce la o cerere de educatie sporita, conduc la luarea n considerare de catreinstitutiile traditionale a alternativelor nvatamntului deschis si la distanta.Diverse modele de educatie la distanta pot fi adoptate, n functie de scopulurmarit, cererea de educatie si resursele disponibile:a) Model de sine statator

Presupune o institutie exclusiv virtuala, care va asigura urmatoarele functii:

Dezvoltarea programelor educationale (inclusiv proiectarea materialelor

pentru nvatare) Tutoriat si ndrumare Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru nvatare Administrare si probleme financiare Marketing Evaluare si acreditare

Argumentele pentru un sistem educational constituit exclusiv pe criteriulinstruirii la distanta sunt urmatoarele:

Structurile administrative ale sistemelor educationale conventionale nu

corespund dezvoltarii si managementului sistemelor la distanta. Institutiile traditionale considera adesea educatia la distanta ca avnd

rezultate inadecvate, asadar sunt rezervate n a le aloca resurse. Cerintele studentilor la distanta pot fi mai bine satisfacute daca institutia

este dedicata n ntregime cerintelor acestora. Caracteristicile populatiei tinta sunt total diferite n sistemul conventional

fata de cel la distanta. Pedagogia educatiei la distanta difera de cea a nvatamntului traditional.

Aceste institutii se clasifica n doua tipuri: multi-sectional - asigurapregatire n mai multe domenii si uni-sectional - asigura pregatire ntr-un singurdomeniu.b) Departament de educatie la distanta n cadrul unei institutii de nvatamntexistente.Argumentele pentru un asemenea sistem bimodal sunt:

Materialele suport pentru nvatare pregatite de cadrele didactice pot servin egala masura studenti interni si externi de campus.

Materialele de autoinstruire ncurajeaza nvatarea independenta aambelor categorii de studenti.

Studentii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme.9


10/30

Studentii la distanta beneficiaza de traditia si renumele institutiei si sesupun standardelor acesteia.

Cadrele didactice sunt ncurajate pentru practicarea unui nvatamnt maiinteractiv.

c) Structuri cooperativeDiverse institutii lucreaza n comun, att n activitatea de educare ct si n

ndeplinirea celorlalte functii ce le revin (productie si distributie de suport pentrunvatare, administrative etc.). Aceste institutii nu nscriu studenti n mod direct,ci ofera servicii pentru institutiile de nvatamnt propriu-zise.d) Structuri hibride

Ca rezultat al mbinarii diverselor structuri din modelele descriseanterior. n afara descriptorilor modelelor de educatie la distanta de mai sus, carepoarta cu sine gradul de aplicabilitate practica n varii situatii, se mai potenumera ctiva factori care influenteaza alegerea unei structuri:

Scopul educatiei. Daca se urmareste pefectionarea cadrelor didactice nsensul familiarizarii cu prevederile reformei nvatamntului, atunci

optiunea ar putea fi pentru un model de sine statator sau dual,unisectional. Necesitatile pentru educatie. O universitate deschisa este cea mai buna

solutie pentru cerinte mari. Resurse disponibile - umane, fizice si financiare. Gradul autonomiei si controlului - dependente de orientarea si sustinerea

de la nivelul politicilor educationale.

10


11/30

n general, institutiile educative prefera adoptarea unui sistembimodal de organizare, prin proiecte specifice care creaza o institutie virtuala ncadrul uneia traditionale. Efectele sunt evidente n timp relativ scurt - ouniversitate nscriind de zeci de ori mai multi studenti dect pot ncape n salilesale de curs - dar efectele pe termen lung sunt cele vizate, institutiile cu traditieocupnd un loc n spatiul educativ de mine, spatiul virtual, catre un viitor al"universitatilor fara sedii, legate (mai nti) de oameni si de idei". (Dumitru Oprea,rectorul Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi - martie 2000).

Educatia prin corespondenta. Inainte de aparitia si folosirea in masa aTIC, educatorii foloseau materialul tiparit si serviciile postale pentru ceea ce senumea educatie prin corespondenta. Aceasta forma de educatie la distantaramane inca o modalitate de instruire viabila acolo unde nu sunt inca dezvoltateinfrastructurile necesare unei abordari moderne si mai eficiente. Astazi, sesemnaleaza forme moderne ale educatiei prin corespondenta, in care materialelepentru invatare sunt in format electronic si pot fi livrate pe dischete, CD-ROMsau prin e-mail. Se obtin astfel unele avantaje fata de invatamantul princorespondenta: scaderea costurilor, reducerea personalului si eliminarea spatiilor

de depozitare.Educatia prin radio a avut o popularitate mai scazuta, fiind folositaodata cu dezvoltarea noului purtator de informatie si dizolvandu-se in celelaltefucntii ale comunicarii prin Mass-media: promovarea culturii, informarea,socializarea si chiar divertismentul. Fara indoiala, radioul isi are in continuarepredominanta pozitiva in perimetrul instructiei si educatie de tip informal, lanivelul marilor comunitati sau societatii, in general.

Educatia prin televiziune preia de asemena, de la carti si presa multiplesarcini de stocare si transfer al informatiei aflate intr-o adevarata explozie. Prnmijloacele sale ample si variate si beneficiind de avantajul obisnuintei,televiziunea contribuie la infromarea culturala, dar poate fi utilizata si pentru

educatie, mentinandu-se ca alternativa pedagogica in centrul de interes aleducatorilor.

Educatia prin Internet este un tip de predare invtare la distanta carecastiga teren pe zi ce trece. Cursurile suport sunt sticate digital in formespecifice si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele caze rare, unprogram special, permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriude asimilare. Materialele de invatare sunt prezentate intr-o froma multimedia prin imbinare de text, sunet, imagine, animatie, filme, etc si in modul hyperlink-un model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza prin legaturimultipole de la o singura pagina. La randul lor, alte pagini permit revenirea,

aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau saltul la altetipuri de informatii.Materialele didactice memorate in format digital prezinta o serie deavantaje:

inlaturarea necesitatii spatiilor de depozitare si a personaluluinumeros;

reducerea costurilor de expediere; flexibilitate pentru student de a alege partea care se tipareste si cea

care ramane in format electronic

11


12/30

expedierea la timp; integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica, imagine,

sunet; acces la materiale din foarte multe susrse, unele prin link-uri; integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti colegi prin intermediul

Web.

Caracterisitici

Prin teleeducatie, invatarea devine independenta de timp si spatiu, fiindin acelasi timp accesibila cursantilor indiferent de varsta. Pentru aceasta estenevoie de un context tehnologic adecvat care sa ofere cursantilor accesul la omultitudine de mijloace de informare si de surse de cunostinte. Teleeducatia esteo consecinta fireasca a dezvoltarii TIC. Au fost indentificate trei subsisteme aleteleeducatiei: persoana care invata(cursantul); cadrul didactic (instructorul);metoda de comunicare.

In cadrul sistemului de teleeducatie trebuie creat un context educationalcorespunzator, care sa implice atat instructorii, cat si cursantii. Cursurile trebuiesa corespunda cerintelor educationale ale contextului. Cursurile vor cunoastemodificari de structura, conceptie sau limbaj pentru a fi aduse la formacorespunzatoare mediului de comunicare realizandu-se trecerea de la sistemuleducational traditional la cel modern.

Teleeducatia implica doua aspecte principale: pe de o parte permitecursantilor accesul online la informatii, fara a fi prezenti fizic intr-o sala de studi;pe de alta parte permite cursantilor accesarea informatiilor orin intermediulinstrumentelor moderne existente intr-o sala de stiudiu.

Calitatea procesului teleeducational

Cursantii incepatori pot intampina dificultati in determinarea

cerintelor unui curs academic, deoarece nu au suportul unui grup similar, accesulrapid la un profesor sau nu sunt familiarizati cu tehnologia utilizata pentrutransmiterea cursurilor la distanta. Studentii la distanta trebuie sa fie selectivi sisa se concentreze pe procesul de invatare, pentru a stapani noile informatii. Eitrebuie sa schimbe modul de tratare a cursurilor, sa treaca de la abordareasuperficiala la cea profunda. In procesul teleeducational cursantii si profesorii

trebuie sa faca fata numeroaselor provocari, precum: recunoasterea puterilor silimitelor fiecaruia, castigarea, mentinerea si chiar cresterea increderii in forteleproprii, deprinderea comunicarii cu alti colegi cu care nu se pot stabili intalniripenru a discuta fata in fata.

Principala bariera in calea desfasurarii cu succes a procesuluiteleeducativ o constituie lipsa unei infrastructuri de comunicatie adecvate, care sapermita transferul optim al infromatiei de tip text, video si audio. Problemacunoaste grade diferite de dificultate. Rezolvarea va veni in urma constituiriiretelei globale de comunicatii, pecand de la actuala rete Internet si extinzand-o

12


13/30

prin conexiuni la retele nationale. O alta problema care afecteaza teleeducatia oreprezinta obstacolele privind integrarea unot persoane in sistemul teleeducativ.Obstacolele tin de lipsa calificarii si abilitatilor necesare utilizarii TIC, n general,si a acestui sistem, in special. Incapacitatea unora de a se integra in sistemulteleeducational tine de factori psihologici sau sociali si se datoreaza imposibilitatiiacestora de a frecventa centre de specializare in utilizarea TIC. Neadaptareacadrelor didactice la noile tehnologii represinta, de asemenea, un alt neajuns.Pentru depasirea acestuia, instructorii trebuie sa urmeze cursuri specializate, inrua carora sa poata face trecerea cu usurinta spre noul sistem educational.

4. Paradigme educationale in societatea informationala

Dezvoltarea din ultima perioada a tehnologiei informatiei sicomunicatiilor are un impact profund asupra modului de desfasurare aactivitatilor in orice societate. Astfel, au aparut noi paradigme in cercetareastiintifica, in dezvoltarea tehnologica, in modul de a face afaceri, in natura munciisi in activitatea manageriala. Educatia, ca activitate esentiala in dezvlotarea uneisocietati, nu a putut fi ocolita de fenomenul tehnologic, cunoscand transformariesentiale, constituie in noi metode, modele si paradigme ale invatamantuluimodern.

Premise pentru E-learning

Studii recente indica faptul ca nu mai exista practic nicio activitate socialacare sa nu fie secondata de o prezentare in fromat electronic concretizata inpagini Web pe Internet, baze de date multimedia, prezentari interactive.Pregatirea cadrelor didactice pentru a utiliza eficient TIC in activitatea didacticaapare ca deziderat major in coordonarea procesului instructiv-educativ. Accesulla Internet inlatura barierelegeografice si temporale, permitand colaborari ladistanta, accelerand corespunzator ritmul de obtinere si de comunicare a ideilorsi rezultatelor. Noile tehnologii educationale constituie astfel de rezultate si sepropaga prin Internet pentru a fi folosite in activiatea didactica. Majoritatea

marilor universitati au adoptat obligativitatea prezentarii cursurilor pe Web. Aufost elaborate, se dezvolta si se extind tot mai mult produsele programspecializate pentru realizarea de cursuri electronice interactive.

13


14/30

O noua abordare in educatieO problema comuna care afecteaza atat scolile, cat si universitatile o

reprezinta presiunea bugetului. Desi se cheltuieste tot mai mult pe tehnologiileeducationale, cea mai mare parte a investitiilor este blocata in costurile structuriiexistente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce costurile si pentru acreste posibilitatile de acces la informatie. Tehnologiile promitatoare sunt inspecial cele videointeractive, conectarea in retea si instrumentele software sihardware de colaborare virtuala.

Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzator de rabdatori,indemnand catre o gandire creativa si promovand spiritul intreprinzator.

Avantajul major pe care il implica calculatoarele este eliminarea starii deinconfort, oferind sansa invatarii fara a mai simti incorsetarea provenita dinparerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic.

14


15/30

Noile abordari in educatie se concretizeaza astazi in paradigme ca e-learning, distance-learning, teleeducation sau online-learning. E-learning nureprezinta altceva decat o modalitate noua de a privi procesul de invatare, in careelementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de transmitere si insusire acunostintelor se schimba. Utilizarea mijloacelor informatice in acest scop aducecu sine libertatea de a invat in locul si la momentul dorit. Radacinile sistemuluieducational online se gasesc in invatamantul la distanta practicat in anumiteregiuni ale globului. Distantele mari sau alte obstacole ii desparteau peinstructori de cursantii lor. Cele mai utilizate si agreate cai de transmitere sireceptionare a cursurilor au fost posta si ulterior radioul. Desi aparitiacalculatoarelor personale a fost destul de timpurie, costurile ridicate aletehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie.

Dupa dezvoltarea semnificativa a TIC, promotorii noilor ideieducationale au inceput sa-si puna in practica proiectele. Rampa de lansarepentru e-learning a constituit-o insa Internetul si tehnologia World Wide Web.Dezavantajul solutiilor anterioarede invatamant la distanta si-a putut gasi

rezolvarea: interactivitatea student-instructor a devenit posibila. Realizarile indomeniul software pentru procesele de e-learning permit comunicarea in timpreal, dand nastere salilor virtuale (teleclaselor). Pe plan mondial, bugetele alocatesectorului de e-learning vin sa formeze imaginea asupra pietei existente,tehnologia si conceptele de e-learning fiind mult mai vehiculate in alte mediidecat cele academice. Adoptarea de catre organizatii cu scop lucrativ a solutiilorde e-learning permite o pregatire mult mai eficienta a propriilor angajati, incontextul in care informatia devine elementul fundamental pentru orice afacere.

In acest context, piata romaneasca surprinde prin deschidereamanifestata. Pe langa numarul mare de universitati si orgaizatii care adopta oastfel de sloutie, infrastructura Intrenet promite o dezvoltare spectaculoasa.

Dincolo de suportul tehnologic, elementulk esential il constituie aspectulpsihologic implicat: aplicand o metodologie de lucru clara si profesionala,proiectele implementate se vor bucura de o mare receptivitate din parteautilizatorilor.

E-learning este o industire relativ noua si neexplorata, care presupuneacoperirea unui set vast de aplicatii si procese bazate pe invatarea cu ajutorulcalculatorului. E-learning inseamna distribuirea continutului informatiei pe caleelectronica, fiind mai precis definit decat invatamantul la distanta:

e-learning inseamna convergenta dintre invatare si Internet; e-learning inseamna folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta,

administra si extinde invatarea; e-learning inseamna invatarea prin Internet, putand include informatii in

formate multiple si o retea de comunicatie intre cei implicati; e-learning reprezinta cel mai rapid mod de invatare, cu cele mai reduse

costuri, care permite cresterea accesului la educatie pentru totiparticipantii.

Exista numeroase semnificatii pentru prefixul e in cazul paradigmei e-learning, dintre care cele mai importante sunt:

15


16/30

explorare cei care invata utilizeaza Internetul ca instrument deexplorare pentru a accesa o multitudine de informatii;

experienta www ofera posibilitatea de discutii online intre participantiila cursuri;

angajament www ii captiveaza pe cursanti, oferindu-le posibilitateainvatarii sincrone, colaborarii si schimbului de idei;

usurinta utilizarii permite chiar si celor neinitiati in navigarea peInternet accesarea informatiilor de pe orice tip de platforma tehnica.Ca o definitie sinteza, se poate spune ca e-learning inseamna invatarea

bazata pe tehnologii, o modalitate de difuzare a infomatiei care foloseste toatemediile electronice, inclunzand Internetul, Intranetul, extranetul, satelitii decomunicatie, benzile video-audio, programele de televiziune interactive si CD-ROM-ul. Concepte ca e-learning, invatare bazata pe Web sunt definite siutilizate in mod diferit de orgaizatii si utilizatori.

Avantajele sistemului e-learning

Principalul avantaj al unui sistem de e-learning consta in flexibilitateacare incurajeaza stilul propriu de invatare al cursantului. In ultim perioada,invatamantul traditional incepe sa piarda teren, lasand loc educatiei asistate decalculator, datorita in special costurilor reduse.

Principalele avantaje oferite de e-learning

Avantaj DescriereTehnologia arevolutionat afacerile,acum trebuie sarevolutioneze siinvatamantul

Necesitatea de transformare a modului de organizare ainvatarii in unul mai modern, eficient si flexibil a condusla notiunea de e-learning.

Oriunde, oricand,oricine

Se estimeaza ca un procent destul de mare de angajatiutilizeaza calculatoarele personale in munca lor.

16


17/30

Obstacolele tehnice cum ar fi accesul, standardele,infrastructura nu reprezinta o problem,cel putin inviitorul apropiat. Dezvoltarea a WWW, capacitatearidicata a retelelor si calculatoarelor ofera posibilitateade invatare 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana.

Scaderea costurilordatorita eliminariicheltuielilor detransport

Marele beneficiu il reprezinta eliminarea costurilor si ainconvnientelor care erau reprezentate de necesitatea cainstructorul si cursantul sa se alfe in acelasi loc. Studiilearata ca organizatiile din SUA si-au redus costurile cu50-70% cand au inlocuit intruirea traditionala culivrarea electronica a cursurilor.

Posibilitatea demodificare ainformatiei difuzate

Produsele Web permit instructorilor sa-si actualizezelectiile si materialele in intreaga retea, cu refacereautomata a infromatiilor si accesul cursantilor la celemai noi date.

Cresterea gradului decolaborare si

interactivitate intrecursanti

Invatamantul la distanta poate fi mai stimulativ si maiincurajator decat cel traditional, deoarece permite

interactiunea dintre grupuri. Cursantii care utilizeazaacest tip de invatamant au mai multe contacte cu colegii,petrec mai mult timp cu pregatirea materialelor, intelegmai bine temele.

Invatamantulelectronic este maiputin stresant decatcel traditional

Acest tip de invatamant elimina teama de a gresi in fataunui grup de oameni. Cursantii pot incerca lucruri noi,pot gresi si pot afla unde au gresit, invatand astfel ce aufacut bine si ce nu.

Invatarea controlata Tehnologia da posibilitatea individului sa-si organizezemodul de invatare nemaifiind nevoie sa participe la oreleorganizate in clasa.

Prezentarea pemodule

Arhitectura informatiei este modulara, aceasta esteinvatarea progresiva.

Posibilitatea de amasura eficacitateaprogramului

In e-learning cursantii sunt usor de monitorizati, putindfi urmarite numarul de download-uri facute, numarul deteste date. De asemenea, se poate acorda ajutor celorcare au nevoie.

Capacitatea mare destocare

Internetul are o capacitate mult mai mare de stocarecomparativ cu hard-disc-urile individuale. Acestapermite utilizatorilor sa acceseze mai multe produseputand vedea prezentari pentru o serie de cursuri din

care isi pot alege cel putin unul.

Forme de exprimare pentru e-learning

Paradigma e-learning a procesului educational in societateainfromationala cunoste cel putin trei forme de manifestare: clasele distribuite,invatamantul independent si invatamantul deschis la distanta ( IDD).

17


18/30

Modelul claselor distribuite

Caracterisitici Ora de curs implica si comunicari reale, atat cursantii cat siprofesorii trebuie ca macar o data pe saptamana sa sereuneasca intr-un spatiu fizic;Numarul de locatii ale participantilor la curs poate varia de ladoi la cinci sau mai multe;Cursantii pot participa la curs din locatii convenabile ( deacasa sau de la lcul de munca);Institutiile vor servi un numar mic de studenti aflati in locatiidiferite.

Tehnologii-suport pentruorele de curs

Dialog video-bidirectional;Dialog video-unidirectional si audio-bidirectional;Audioconferinte;Videoconferinte

Tehnologii-

suport in afaraorelor de curs

Telefon, fax;

Posta clasica;Calculator persona.

Modelul invatarii independente

Caracterisitici Nu exista ore de curs si cursantii studiaza independent,urmand indicatiile primite;Cursanti pot interactiona cu profesorul si in unele cazuri cualti colegi;Materialele de curs oferite se pot afla sub forma scrisa, pedischeta, CD-ROM, casete video;Materialele de curs se folosesc pe perioade mari de timp, iarrealizarea lor necesita un proces complex in care suntimplicati pe langa profesori de specialitate si specilaistimedia, specialisti in procesul de instruire, lingvisti.

Tehnologii-suportpentru orele decurs

Niciuna, deoarece nu exista ore de curs.

Tehnologii-suportin afara orelor de

curs

Telefon;Mail vocal;

Posta clasica;Calculator personal.

Modelul IDD

Caracteristici Materialele de curs se prezinta sub forma tiparita, pedischete, CD-ROM, casete video, care sa le permitacursantilor sa studieze individual sau in grup;

18


19/30

De obicei, materialele de curs sunt specificeunui profesor, infucntie de materia predata;Cursantii se intalnesc periodic intr-o anumita locatie pentruca profesorul sa poata sustine o ora de curs prin tehnologiiinteractive, similar modelului clasei distribuite;Orele de curs comune se fac pentru ca studentii sa discute sisa clarifice anumite conceptii sau idei, sa realizeze anumiteexperimente, simulari sau alte exercitii aplicate.

Tehnologii-suportpentru orele decurs

Dialog vidoe-bidirectional;Dialog video-unidirectinal;Dialog audio-bidirectionalAudioconferinte;Videoconferinte.

Tehnologii-suportin afara orelor decurs

Telefon;Mail vocal;Calculator personal.

E-learning-ul nu doreste sa inlocuiasca sistemele educationaletraditional, ci doreste sa intareasca procesul de invatare.

5. Cerinte ale invatamantului online

Sistemele complexe ale comunicarii pun in miscare capitaluri imense,echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriase si are ca beneficiarimiiarde de oameni.

19


20/30

Institutii virtuale de formare

Termenul de educatie virtuala este din ce in ce mai folosit, in relatiedirecta cu prezenta crescanda a TIC in metodologia invatamantului deschis ladistanta. Evolutia institutiilor virtuale are loc in contextul unui spectru larg deconditii care, pe de o parte, conduc la nevoia de schimbare, iar pe de altaingradesc schimbarea sau incetinesc ritmul. Conditiile variaza de la celeregionale la unele care actioneaza global, importanta fiecareia diferentiindu-serelativ la contextul socio economic specific unui anumit stat luat in considerare.O institutie de educatie virtuala poate fi definita ca: o institutie implicata inactivitati de tip educativ care isi promoveaza planul de invataman, programeleanalitice si cursurile direct celor interesati prin intemediul TIC, furnizand sisuportul tutorial sau o organizatie creata prin parteneriatpentru a facilitapredarea si invatarea fara o aplicare directa ca furnizor de programe educative.Institutiile vrituale pot include atat sectorul public, cat si privat, lanivelelementar, gimnezial, liceaul, universitar ca si forme de educatie nonformala,educatie permanenta, educatie vocationala de perfectionare. Emergenta

institutiilor virtuale are patru surse diferite: institutii care au fost implicate in educatia deschisa si la distanta; institutii traditionale, de la scoli la universitati care nu au mai fost

implicate in educatia la distanta; sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe

de pregatire pentru uz intern, avand ca suport si mijloc de distribuire TICsi purtand eticheta de virtual;

persoane individuale care din motive variind de la altruism la profit,folosesc TIC pentru a crea oportunitati de creare pentru oricine esteinteresat.Eticheta virtualeste folosita in sens larg si nediscriminat in toata lumea si

este interschimbabila cu alti termeni similari: invatare deschisa si la distanta,invatare distribuita, invatare in retea, invatare prin Web si invatare prin calculator.

Desi sunt foarte putine exemple de institutii virtuale in sensul pur,numarul activitatilor de acest tip., in toate formele si la toate nivelurileorganizatiilor instructiv-educative, publice sau private, este considerabil in toatalumea. Nimeni nu pare sa se indoiasca de fptul k dezvoltarea TIC va avea unimpact profund asupra accesului, functionarii institutionale si proceselor predariisi invatarii.

Dezvoltarea institutiilor virtuale este inca in faza experimentala inmajoritatea tarilor. In mod obisnuit, World Wide Web-ul se foloseste doar ca

mediu publicistic fara a se apela la potentialul real al tehnologiilo, din cauzalipsee de importnata care se acorda pregatirii si perfectionarii personaluluididactic. Emergenta institutiilor virtuale este in relatie directa cu dezvoltarea siaccesul la infrastructura TIC. Oricum, majoritatea decalajelor socio-economice sigeografice rezulta din acest acces si constitue punctul critic al educatiei ladistanta, deoarece lipsa accesului dezavantajeaza din ce in ce mai mult achizitiade aptitudini si cunoastere. In ciuda acestei relatii directe, se pare ca planurilestrategice de dezvoltare a infrastructurii TIC nu iau in considerare aplicativitateain educatie.

20


21/30

Mediul de invatare la distanta prin Internet

Invatarea la distanta comporta multe aspecte similare cu invatarea inmediile traditionale, doar cateva diferente semnificative conferindu-i un aspectaparte. Personalul didactic implicat are de indeplinit aceleasi obiective carecontureaza, orienteaza si dau semnificatie situatiilor educative conventionale, darsepararea de elev/student face ca anumite sarcini ale muncii cadrului didactic saia forme speciale Introducerea Internetului in scoli este evenimentul careprecipita emergenta unei noi pardigme in educatie. Pe fondul schimbarilormajore in plan social, convergenta unor factori cum sunt dezvoltareatehnologica, noile tehnologii pedagocice si impartirea responsabilitatii pentrueducatie cu duverse alte institutii duc la reliefarea unor caracteristicicare daumasura paradigmei:

fluiditatea rolurilor; curriculum orientat spre necesitatile particulare ale cursantului; resurse distribuite; facilitati virtuale; lectii asincrone.

Un aspect important al politicilor nationale in directia formarii noilorgeneratii este folosirea calculatorului ca suport pentru invatare. Astfel, trebuieprevazut si orientat impactul TIC asupra invatarii prin relevarea rezultatelorasteptate. TIC nu trebuie considerata numai ca unul dintre elementele decontinut ale invatamantului, ci si ca un mijloc didactic, integrat in predareadiferitelor discipline, cu rol importnant in imbunatarilrea calitatii predarii siameliorarea procesului instructiv-educativ. Ca urmare a utilizarii TIC se vordezvolta aptitudini de creare, tratare, obtinere, selectionare si recuperare a

informatiei si se vor dezvolta creativitatea si capacitatea de gandire structurata.Se vor crea noi medii de invatare individuala si in grup. Un alt efect posibil ar ficonvertirea modeluluii interactiunii educator-elev intr-un model triunghiulareducator-calculator-elev.

Competentele participantilor la educatia la distanta

Mediul de instruire la distanta are ca principale particularitatiresursele disponibile si modalitatile de contact dintre tutor si contact sau intre

21


22/30

cursanti. Particularitatile impun ca atat educatorii, cat si studentii sademonstreze competente specifice de comunicare in scris si de stapanire amijloacelor de transmitere a informatiilor folosite in program. Exprimareagrafica, textuala, este un fenomen complex destul de putin abordat.Comunicarea textuala se supune aceleiasi succesiuni de tehnici de preparare,elaborare, adaptare si interpretare a materialelor care formeaza corulmesajelor. Fiecare tehnica in parte difera insa, mai mult sau mai putin, inmasura in care difera aspectul grafic al mesajului de fenomenele orale alecomunicarii aceluiasi mesaj. In sprijinulk ideii ca procesul emiterii este multmai complex decat o simpla articulare, iar receptarea depaseste simplapercepere a unor stimuli oarecare, cercetatorii in domeniul psiholingvisticiisublinieaza ca mesajul este atat construit incat sa poarte cu sine si semnificatia.

Cerintele unei comunicari eficiente: perceperea diferitelor niveluri de abstractizare a variatelor tipuri de

limbaj; intelegera raporturilor intre valorile lexicale si cele sintactice; cunoasterea si aprecierea valorii semnelor de punctuatie si a celorlalte

mijloace grafice; surprinderea si aprecierea corecta a volrilor contextuale; distingerea intre esential si accesoriu intr-un text scris; insusirea tehnicilor de lucru bazate pe informatii scrise; stapanirea tehnicilor de formulare a intrebarilor, pornind de la o

informatie; abilitatea de a rezuma si fromula o concluzie; integrarea in experienta proprie a cunostintelor dobandite prin

informatia scrisa.Un model al competentelor in folosirea calculatoarelor in vederea

educatiei online include aptitudini de informare si cercetare necesarefiecarui cursant in timpul studiilor si fiecarui instructor participant la unprogram de educatie la distanta prin Internet:

Definirea sarcinii. Primul pas consta in recunoasterea nevoii deinformare, definirea problemei si identificarea tipului si cantitatiide informatie necesara. Cursantii si instructorii trebuie sa fiecapabili:

- sa foloseasca e-mail-ul si grupurile de discutii online pentru a comunicain privinta continutului materialelor, pentru informare, pentru a initiadicutii pe anumite teme subiecte si pentru a indeplini sarcini;

- sa utilizeze conferintele online, e-mail-ul si software0ul pentru retelelocale pentru a comunica;

- sa foloseasca programele speciale pe calculator pentru definirea sauredefinirea problemei.

Strategii de cautare a informatiei. Odata formulata sarcina, trebuieluate in considerare toate sursele posibile si trebuie dezvoltat unplan de cautare si selectare a informatiei;

Accesul si localizarea informatiilor. Dupa determinareaprioritatilor de cautare, informatiile trebuie identificate intr-ovarietate de forme de stocare si accesate.

22


23/30

Folosirea

informatiilor. Dupaidentificarearesurselorpotential necesar,cursantii siinstructorii trebuie

sa parcurgamaterialele pentru

a le determinaimportanta pentrutema si apoi sa

extraga infromatiile relevante. Sintetizarea. Studentii si educatoriitrebuie sa stie sa organizeze si

sa comunice rezultatele activitatii de infromare. Evaluarea. Cursantii si instructorii pot evalua munca proprie sau

pot fi evaluati de altii.

6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala

Sistemul de invatare interactivaeste un sistem educational colaborativcare permite mai multor cursanti aflati in locatii geografice diferite sainteractioneze intr-un spatiu virtual tridimensional. Pentru a efectua experimentevirtuale, pot fi folosite si sarcini creative. Cursantii pot sa creeze dinamic obiectenoi si sa le modifice proprietatile. Sistemul mentine starea spatiului, asa cum estevazut de fiecare cursant. Pentru a mentine consistenta spatiului, este nevoie de ometoda eficienta de comunicare.In cadrul spatiului virtual, materialeletridimensionale sunt bazate pe OMG-COBRA, un model de arhitecturadistribuita. Este introdusa si o metoda de creare a noilor obiecte si de modificarea proprietatilor lor. In cele din urma, dupa dezvoltarea si implementarea unuiprototip de sistem, se pot evalua diferitele aspecte care privesc metodele propuse.

Studiile recente asupra instruirii asistate de calculator sugereaza ca

invatarea interactiva, in care cursantii interactioneaza activ cu materialuleducational si invatarea colaborativa, in care cursantii vorbesc cu ceilalti dingrup, joaca un rol semnificativ in dobandirea de noi cunostinte. In plus, oameniisunt mai interesati de educatia asistata de calculatoare, in special de invatareacooperativa asistata de calculator. In cadrul acestui nou tip de invatare suntfolosite diferite tehnologii precum posta electronica, stirile, tehnologia informatieisi comunicatiilor, mediile grafice tridimensionale pot fi aplicate in diferitedomenii, inclusiv educatie. Prin utilizarea materilelor educationale prezentatefolosind 3D-CG, cursantii pot intelege mai bine constructiile tridimensioanle, pot

23


24/30

studia dinamica si pot observa obiecte din diferite unghiuri de vedere. Tehnologia3D-CG permite atat construirea unei lumi virtuale, cat si descrierea de structuricomplicate.

Cercetarile recente au indicat codificarea materialului educational prinutilizarea limbajului de modelare a realitatii virtuale, prin care datele de modelatpo fi descarcate local de pe un server, permitand mai multor utilizatori accesul laaceeasi lume virtuala. Totusi, utilizatorii nu se pot recunoaste intre ei si nu potcolabora in manipularea obiectelor virtuale. Fiecare evolueaza intr-o copieproprie a lumii virtuale. S-a dezvoltat un mediu virtual in care utilizatorii potpercepe si reactiona la actiunile altor utilizatori simultani si pot manipula obiectecooperativ.

Mediul colaborativ de nvatare folosind un spatiu virtual areurmatoarele facilitati:

(1) Spatiu virtual comun (camera). O scoala obisnuita contine mai multe unitatide spatiu, fiecare fiind desemnata ca o sala de clasa. Cursantii din interiorul uneisali lucreaza cu acelasi material educational. Un cursant poate fi prezent ntr-o

singura camera la un moment dat, dar se poate misca liber dintr-o camera nalta.(2) Viziune si parcurgere tridimensionala a materialelor educationale. Cursantiidin aceeasi camera vad aceleasi obiecte tridimensinale. Daca o proprietate a unuiobiect se schimba, atunci toti vad schimbarea n acelasi timp. Fiecare cursant sepoate deplasa prin camera si vedea obiectele din diferite unghiuri de vedere.(3) Ferestre de identificare. Pentru a permite recunoasterea reciproca acursantilor care lucreaza n aceeasi camera, pe ecranele calculatoarelor aparferestre care identifica locul fiecarui cursant n clasa si directia n carepriveste.(4) Conversatii n timp real. Pentru comunicare cursantii pot utiliza dialogul text

sau conferintele audio/video, ceea ce conduce la o nvatare colaborativa eficienta.(5) Operarea colaborativa a materialelor educationale. Cursantii pot interactionaactiv cu materialele virtuale. De exemplu pot muta un obiect, l pot roti, i potschimba forma, culoarea sau i pot adauga o noua parte. De asemenea, pot activaunul din comportamentele predefinite ale obiectelor (de exemplu pot forta unobiect sa cada, ca si cum ar fi sub influenta gravitatiei n lumea reala). Fiecarecursant observa schimbarile produse de numeroasele tipuri de comportamente nacelasi timp.

n scop educativ, unele sistemele pot fi folosite la studiul limbilor straine.Totusi, pentru situatiile n care interactiunea strnsa cu obiectele este necesara

cazul experimentelor fizice si muncii creative mecanismele oferite nu suntsuficiente. n aceste situatii este foarte important pentru sistem sa gestionezestrict consistenta starii dinamice a mediului virtual comun. Pentru ca schimbarile

n starea obiectelor sa fie observate de toti cursantii, trebuie rezolvateurmatoarele aspecte:

- memorarea starii curente a spatiului comun si gestionarea schimbarilordinamice;

- stabilirea celui mai bun model de obiecte pentru materialul educational;- alegerea celei mai bune interfete pentru crearea/distrugerea obiectelor si

modificarea proprietatilor lor;24


25/30

- realizarea comunicatiei ntre obiectele distribuite.n sistemele educationale, pentru cursanti este important sa aiba

posibilitatea de a crea noi obiecte si de a le schimba proprietatile. De aceea,sistemul trebuie sa memoreze starea statica a materialelor educationale si sagestioneze starea lor dinamica. Pentru a accelera procesul de desenare grafica,fiecare cursant trebuie sa aiba propria copie a obiectelor dinamice grafice. Existadoua alternative pentru ca un cursant nou sa obtina starea curenta a spatiuluicomun: de la server sau de la alt cursant. n cel de al doilea caz, daca toticursantii parasesc camera, starea curenta dispare. Pentru a pastra totusi stareacurenta, se adauga sistemului un cursant special, numit pseudo-cursant (figura2). Materialul educational este creat si memorat n baza de date de materiale.Atunci cnd pseudo-cursantul este lansat, el ncarca materialul din baza de datesi creeaza o copie locala. Atunci cnd cursantii A si B intra n camera, fiecareprimeste o copie a copiei pseudo-cursantului si toate copiile sunt actualizate.

Figura 2. Managementul datelor despre materiale

Un obiect distribuit poate fi definit prin arhitectura CORBA. BazaCORBA este obiectul broker de cereri (ORB) si limbajul de definire a interfetei(LDI). Fiecare interfata specifica este definita prin LDI si obiectele distribuitecomunica ntre ele prin ORB. Astfel, fiecare obiect poate fi accesat prin ORB faraa sti locatia sa geografica, folosind interfata simpla definita prin LDI. Figura 3prezinta structura fiecarui obiect educational n spatiul virtual. Resursele dinfiecare obiect educational sunt gestionate de un singur obiect

CORBA - echipament. El gestioneaza obiectele scenei, comportamentele si alteresurse.Un obiect de scena are noduri grafice, un comportament si poate avea obiectesunet.

25


26/30

Pentru ca mai multi cursanti sa mparta starea ta retele de viteza foartemare, cu ntrzieri curenta a spatiului virtual, trebuie sa schimbe reduse. Pentru outilizare practica, mesajele mesaje ntre ei, ori de cte ori starea camerei trebuieclasificate si trebuie identificata cea se modifica. Mesajele sunt foarte dese, pen-mai buna metoda de comunicatie pentru fietru a asigura sincronizarea corecta astarilor care categorie (figura 4).

Tipul 1. Operatii care nu afecteaza alti cursanti (de exemplu citirea starii unuiobiect).Pentru aceste operatii, cursantul trimite cereri direct obiectelor respective.Tipul 2. O peratii care cer o sincronizare stricta ntre toti cursantii (de exempluaprinderea

luminii). Pentru aceste operatii, cursantul trimite cererea nti la serverulcamerei,care i verifica acceptabilitatea si starea n camera, apoi o retrimite catredestinatie. Serverul camerei trimite si un mesaj catre toti cursantii, anuntndu-isa si actualizeze starea obiectelor.Tipul 3. Operatii care necesita un raspuns rapid (de exemplu miscarea unuiobiect sauschimbarea unghiului de vedere propriu). Pentru astfel de operatii, cursantultrimite o

26


27/30

cerere catre toti ceilalti cursanti prin multicasting IP, nu prin ORB. Cererile deacest tip sunt de obicei urmate de cereri de tipul 2. De exemplu, atunci cnd unobiecteste miscat, pozitia sa este emisa n retea. Atunci cnd miscarea nceteaza, fiecarecursantactualizeaza starea obiectului sau proxy prin cereri de tipul 2.

n sistemul prezentat, cele trei mecanisme de sincronizare sunt selectateautomat de un obiect proxy al fiecarui cursant pentru a ascunde procesul deselectie si pentru a face interfata mai simpla. n mesajele de tipul 2, serverulcamerei verifica acceptabilitatea mesajului trimis de fiecare cursant pentru amentine consistenta starii camerei. Pentru a mentine o consistenta stricta, ceamai simpla cale ar fi folosirea unui mecanism de blocare care permite unui singurutilizator sa opereze asupra unui obiect la un moment dat. Acest mecanism nsaar face dificila pentru utilizatori perceptia senzatiei de operare colaborativaasupra unui obiect, ceea ce contrazice chiar obiectivul de a oferi un mediucolaborativ.

Pentru ca mai multi cursanti sa manipuleze acelasi obiect, trebuie

trimise simultan mai multe mesaje care afecteaza acel obiect. Pentru mesajelecare schimba starea obiectului trebuie pastrata ordinea corecta. De exemplu, sapresupunem ca mai multi utilizatori vor sa schimbe culoarea unui semafor careare trei culori (rosu, galben, verde). Daca ordinea mesajelor care ajung la fiecarecursant difera, culoarea finala va fi alta la fiecare cursant. Pe de alta parte,mesajele care afecteaza obiecte separate sau proprietati independente nu trebuieneaparat mentinute ntr-o anumita ordine.

De exemplu, daca un mesaj care schimba culoarea si unul care schimbaforma ajung n alta ordine, rezultatul final va fi acelasi la toti cursantii. n plus,pentru unele mesaje, validitatea lor depinde de starea curenta a obiectului.Serverul trebuie sa aiba un mecanism de respingere a cererilor care nu mai sunt

valide. De exemplu, pentru un ntrerupator electric, daca lumina este stinsa,operatia de aprindere este valida, dar operatia de stingere nu este. Pentru averifica aceste restrictii, o functie locala de verificare la fiecare cursant nu estesuficienta, ci este nevoie de un mecanism global de gestiune a starii ntregiicamere. Serverul camerei trebuie sa controleze secventa mesajelor astfel nctmesajele care determina schimbari ale starii sa ajunga la fiecare cursant naceeasi ordine. n sistem, serverul serializeaza mesajele care ajung la el si apoi letrimite cursantilor. Ordinea de sosire a mesajelor se poate schimba datoritatraficului n retea, dar numarul de secventa atasat permite cursantului sa refacaordinea corecta.

Mecanismul de management al mesajelor din sistem a fost proiectatpentru a utiliza numere de secventa (figura 5). Serverul si fiecare cursant au cteo tabela n care memoreaza ultimul numar de secventa Sn corespunzator fiecaruiobiect. ntr-o situatie stationara serverul si cursantii au acelasi numar desecventa corespunzator unui anumit obiect. Atunci cnd are loc un eveniment laun cursant, acesta trimite un mesaj cu numarul de secventa Sn+1 catre server, iaracesta l retrimite cursantilor. Serverul si cursantii actualizeaza numarul desecventa la Sn+1 dupa procesarea mesajului. Serverul accepta mesaje cu numarde secventa mai mare dect cel memorat n tabela sa. Atunci cnd doi cursantitrimit un mesaj referitor la acelasi obiect aproape n acelasi timp, cel care ajunge

27


28/30

primul este acceptat, iar celalalt respins deoarece nu are un numar de secventaacceptabil. n acest fel starea camerei si a obiectelor este consistenta, chiar dacamai multi cursanti trimit cereri aleator.

S-a dezvoltat un sistem experimental care ofera un mediu colaborativde nvatare bazat pe consideratiile de mai sus. Sistemul a fost proiectat astfel

nct mai multi cursanti sa poata lucra mpreuna ntr-un mediu de nvataretridimensional, sa nvete ntr-o maniera interactiva si colaborativa. Principalafacilitate este posibilitatea cursantilor de a se deplasa n spatiul de studiu si de a-si schimba unghiul de vedere. n plus ei pot vizualiza ferestrele de identificare alecelorlalti cursanti si sa discute cu ei n timp real. Pentru a asigura nvatareacolaborativa, sistemul permite cursantilor:

- sa activeze comportamente atasate obiectelor;- sa creeze noi obiecte si sa le modifice proprietatile;- sa ataseze noi comportamente obiectelor;

- sa defineasca un obiect grup care include mai multe obiecte- fii.

Asa cum se vede n figura 6, sistemul consta ntr-un server caregestioneaza materialul educational din camera, mai multi cursanti si retele careconecteaza serverul si cursantii. Serverul si cursantii ruleaza pe calculatoarepersonale cu SO Windows NT sau Windows 95. Software-ul de desenare folositpentru grafica tridimensionala este Open Inventor (Template Graphics SystemsInc.). Este folosita o placa de accelerare OpenGL pentru a Pentru software-ulCORBA s-a folosit Orbix (IONA Inc.). Sistemul contine mai multe blocuri:

(1) Blocul pentru server care include: Baza de date de materiale: memoreaza materialele educationale

si datele geografice si poate fi accesata pin protocolul HTTP;fiecare cursant si descarca materialul necesar de aici;

Server-ul camerei: primeste un mesaj de la cursant, verificaacceptabilitatea sa si l trimite cursantilor atunci cnd operatiacorespunzatoare se produce la acestia;

Pseudo-cursantul: memoreaza starea statica a camerei; uncursant care intra n camera preia starea camerei de la pseudo-cursant, celelalte functii fiind aproape la fel cu cele ale unuicursant obisnuit.

28


29/30

(2) Blocul pentru cursant care include: Blocul de control al comunicatiei: controleaza trimiterea si

eceptionarea mesajelor si descarcarea materialelor din baza dedate;

Blocul de control al interfetei utilizatorului: controleaza interfata

pentru a schimba unghiurile de vedere si pentru a manipulaobiectele; Blocul de control grafic: deseneaza spatiul tridimensional; Blocul de control audio: controleaza efectele sonore si

conversatia n timp real ntre cursanti.

nvatamntul deschis la distanta implica di-re ale practicienilor, prinintroducerea unor versificarea rolurilor conventionale n preda-roluri noi. n

sistemele traditionale exista un personaj cheie: profesorul. Educatia la distantanu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta altorpersoane. Din perspectiva cursantului este importanta alegerea unui curs bun, iarconsultanta n vederea alegerii o va primi de la un consilier, de la unadministrator, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un tutor.Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea munciiautorului de curs.

n concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita unefort de echipa sustinut si fiecare mbogatire a experientei de nvatare acursantului are importanta. Cu aceasta premisa sunt de evaluat mai multeaspecte datorita unui evantai mai larg de semnale. Pe de alta parte, cursantul arelibertatea sa-si defineasca propriul parcurs de nvatare si sa foloseasca liberresursele oferite sau disponibile, nelimitndu-se la materialul de curs, care poatefi folosit n egala masura si importanta cu alte materiale.

29


30/30

7.Bibliografie

Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica-INFORMATICA,SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE, Editura Economica,Bucuresti 2006 ;

www.elearning-forum.ro; www.worlds.net; www.elearning.ro.
http://www.elearning-forum.ro/http://www.worlds.net/http://www.elearning.ro/http://www.elearning-forum.ro/http://www.worlds.net/http://www.elearning.ro/

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	urururoma6453
View:	241 times
Download:	0 times

3.3 DEMO 3 E-Learning

Documents