31538334 Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor Rutiere

8/15/2019 31538334 Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor Rutiere

1/46

Aspecte teoretice si practice privindcercetarea la fata locului in cazul accidentelor de trafic rutier Ferenc Fagyas

CAPITOLUL I.

NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA CIRCULAŢIA RUTIERĂ

1.1. Definirea noţiunilor: “accident de circulaţie” şi

„accident de circulaţie rutieră”

Dezvoltarea transporturilor auto, creşterea rapidă a parcului deautomobile, au determinat, în mod obiectiv, intensificarea preocupărilor

în vederea asigurării siguranţei circulaţiei rutiere. Aceste preocupări suntcu atât mai necesare cu cât creşterea numărului de accidente esterelativ direct proporţională cu mărirea indicelui de motorizare, cu

îmbunătăţirea performanţelor autovehiculului, în primul rând a vitezei dedeplasare, element ce deţine prioritate în cauzele evenimentelor rutiere.

Pornind de la definirea accidentului ca fiind un eveniment întâmplător şi neprevăzut care cauzează o avarie sau aduce rănirea,mutilarea ori moartea unei fiinţe, constatăm că în accidentul de traficrutier sunt implicaţi în general doi factori importanţi autovehiculul şi omul

în multiplele sale calităţi conducător auto, pasager, pieton, biciclist, etc. !n ceea ce priveşte noţiunea de accident de circulaţie, acesta poate

fi definit drept un eveniment produs pe drumurile publice, constând dincoliziunea a două sau mai multe vehicule, ori a unui vehicul cu un altobstacol, lovirea sau călcarea pietonilor s.a. având ca rezultat vătămareaintegrităţii corporale sau moartea unei persoane, pagube materiale,precum şi stân"enirea circulaţiei.#

$ definire mai comple%ă şi mai e%actă consideră accidentul ca fiindun eveniment cu urmări socialmente periculoase care constau îndistrugerea sau avarierea mi"loacelor de transport sau a altor bunuri,moartea sau vătămarea integrităţii corporale a unor persoane, evenimentcare apare în timpul circulaţiei sau e%ploatării mi"loacelor de transport caurmare a acţiunilor sau omisiunilor conducătorilor auto, pietonilor,călătorilor sau altor persoane ori altor cauze&.

Accidentul de trafic rutier este un fenomen activ, în plină

desfăşurare.'irculaţia rutieră este un fenomen la a cărui e%istenţă concură mai

multe elemente componente dintre care cele mai importante sunt omul,vehiculul, drumul şi legislaţia corespunzătoare domeniului sau care areinfluenţă asupra sa. Desfăşurarea normală a traficului rutier presupunee%istenţa unei tipologii determinate de relaţii între elementelecomponente. Perturbările apărute în interacţiunea dintre acesteelemente constituie materializarea alterării relaţiilor dintre factorii care

1 (milian )tancu * 'riminalistica+, vol., (ditura Actami, -ucureşti, #/, pag.012 si 'amil )uciu*'riminalistica+, (d. Didactica si Pedagogica, -ucureşti, #3&, pag./&.2 (milian )tancu * 4ratat de 'riminalistica+, (diţia a 5a revăzută şi adăugită, (ditura 6niversul7uridic, -ucureşti, &889, p. 1#0

1 din 46


2/46


concură la realizarea circulaţiei rutiere ca fenomen dinamic al vieţiisociale.

$ parte din evenimentele negative produse pe drumurile publicesunt denumite generic accidente de circulaţie.

!n accepţiunea Dicţionarului e%plicativ al limbii române, prin

accident se înţelege o întâmplare neprevăzută care poate provoca oavarie, sau rănirea ori moartea unei persoane. nterpretând din punct devedere "uridic, această definiţie trebuie să acceptăm sensulcorespunzător căruia întâmplarea nu a fost prevăzută deşi putea şitrebuia să fie, întrucât, altfel ar însemna să fim de acord cu faptul căaccidentul în general, este imprevizibil şi prin urmare, încă de la începutnu s5ar mai pune problema tragerii la răspundere a celor care auconcurat la producerea sa.0

'irculaţia autovehiculelor pe drumurile publice este reglementată

prin $rdonanţa de urgenţă a :uvernului nr. #/;&88& privind circulaţia pedrumurile publice şi


3/46


fundamentale ale acesteia, consacrat e%pres de art. #3 alin. & 'odpenal, şi presupune săvârşirea unei infracţiuni @a laturii sale obiective,cu vinovăţia cerută de lege şi care prezintă pericolul social concret alunei infracţiuni. Dar pentru a e%ista infracţiune, aceasta trebuie să fieprevăzută de legea penală ori de o dispoziţie cu caracter penal. (ste un

alt principiu fundamental care ocârmuieşte dreptul penal, principiullegalităţii răspunderii penale @nullu" cri"en sine lege.9

Din aceste considerente $rdonanţa de urgenţă a :uvernului nr.#/;&88& dispune în art. 29 că nerespectarea dispoziţiilor privindcirculaţia pe drumurile publice, care întruneşte elementele constitutiveale unei infracţiuni, atrage răspunderea penală şi se sancţionează potrivitprezentei ordonanţe de urgenţă. Dispoziţia se pune de acord cuprincipiile răspunderii penale arătate mai înainte. Astfel, se respectăprincipiul legalităţii, arătând că trebuie să se încalce o dispoziţie privind

circulaţia pe drumurile publice, deci prevăzută de ordonanţă, dar şiprincipiul infracţiunii ca unic temei al răspunderii penale, căci faptatrebuie să întrunească elementele constitutive ale unei infracţiuni @fără

îndoială atât în ceea ce priveşte latura obiectivă, cât şi latura subiectivă.)5ar putea pune problema dacă o astfel de prevedere era necesară,

din moment ce răspunderea penală care întruneşte toate condiţiileprincipiilor menţionate mai înainte, este o instituţie de drept penal cucaracter general, deci cu aplicabilitate ori de câte ori e%istă infracţiune,fie în baza 'odului penal, fie în baza unei legi speciale nepenale. )oluţiapare întemeiată, întrucât art. 29 atenţionează că infracţiunile din acestact normativ se sancţionează cu pedepsele prevăzute de el. $r,pedepsele ordonanţei nu mai au caracter general.

!n general, aceste infracţiuni constau în fapte de pericol, pericolulconstând în posibilitatea producerii unor accidente cu urmări deosebit degrave @pierderi de vieţi omeneşti, vătămări grave, distrugeri de bunuri cuvalori importante, etc. sau de împiedicare a constatării cauzelor şi

împre"urărilor în care s5a produs un eveniment rutier.$biectul "uridic generic al acestor infracţiuni îl constituie relaţiile

sociale care se stabilesc şi se dezvoltă în cadrul unor activităţi

reglementate de lege, apărate prin sancţionarea penală a celor care încalcă, cu vinovăţie, regimul legal stabilit pentru desfăşurareaactivităţilor respective.

$biectul "uridic special de grup al acestor infracţiuni îl formeazăacel fascicul al relaţiilor sociale, care se formează şi se dezvoltă înlegătură cu asigurarea securităţii traficului rutier, a căror protecţie penalăse realizează prin sancţionarea penală a unor fapte, de un anumit gradde pericol social, prin care se încalcă normele legale de circulaţie pedrumurile publice.

'u puţine e%cepţii, aceste infracţiuni nu au un obiect material.4 '. Bitrache, '. Bitrache, Drept penal ro"#n. $artea generală, ediţia a >5a, (ditura 6niversul 7uridic,-ucureşti, &881, p. 000500/.

3 din 46


4/46


nfracţiunea de punere în circulaţie sau de conducere pe drumurilepublice a unui autovehicul neînmatriculat are ca obiect material oriceautovehicul pentru care e%istă obligaţia înmatriculării şi care nu a fost

înmatriculat mai înainte de a fi pus în circulaţie.De regulă, latura obiectivă a acestor infracţiuni constă într5o

acţiune sau inacţiune de încălcare a unor reguli stabilite prin lege pentrucirculaţia pe drumurile publice sau în legătură cu aceste căi rutiere.Ciind infracţiuni de pericol, de regulă se consumă instantaneu, în

momentul săvârşirii faptei, unele dintre infracţiuni putând fi continue,acţiunea sau inacţiunea prelungindu5se, după consumare, până la

întreruperea acesteia sau până la o condamnare în primă instanţă, cândinfracţiunea se epuizează/.

atura subiectivă a acestor infracţiuni constă în vinovăţie, de regulăsub forma intenţiei, directe sau indirecte, când fapta este comisivă, iar

legea nu prevede e%pres sancţionarea faptei săvârşite din culpă, fiindaplicabile dispoziţiile art. # alin. & 'od penal6nele infracţiuni pot fi săvârşite şi din culpă când fapta este

omisivă iar legea nu sancţionează e%pres doar fapta săvârşită cuintenţie, fiind aplicabile dispoziţiile art. # alin. 0 'od penal

)ubiect activ principal @autor al acestor infracţiuni este la cele maimulte infracţiuni, o persoană responsabilă penal, care conduce unautovehicul pe drumurile publice, fiind vorba de un subiect calificat.

'um infracţiunile nu se referă la toate variantele de conducere cidoar la conducerea unui autovehicul, în cazul acestor infracţiunisubiectul va fi cel care conduce pe drumurile publice un astfel de vehicul,indiferent dacă are sau nu permis de conducere ori dacă permisul estecorespunzător tipului de vehicul condus, dacă este sau nu proprietarulautovehiculului @putând fi prepusul unei persoane "uridice, deţinătorul cuorice titlu sau chiar fără nici un titlu al autovehiculului.

Prin autovehicul se înţelege potrivit art. 1 pct. 1 din $rdonanţa de6rgenţă a :uvernului nr. #/;&88& ?vehiculul echipat cu motor în scopuldeplasării pe drum. 4roleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerateautovehicule. Bopedele, vehiculele care se deplasează pe şine,

denumite tramvaie, tractoarele folosite în e%ploatările agricole şiforestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări,care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu suntconsiderate autovehicule+1.

nfracţiunea de ucidere din culpă @art. #32 'od penal şiinfracţiunea de vătămare corporală din culpă @art. #29 'od penal sesăvârşesc, de obicei, în concurs ideal sau real cu infracţiunile speciale,la regimul circulaţiei pe drumurile publice, înscrise în $rdonanţa deurgenţă a :uvernului nr. #/;&88&.

5 =evista =omână de Drept nr.2.;#23, pag 9/592.6 Bonitorul $ficial al =omâniei, Partea , nr. 138 din 0 august &881

4 din 46


5/46


Uciderea din culpă este incriminată în art. #32 'od penal şiconstă în fapta persoanei care, din culpă, suprimă viaţa alteia. Captaeste mai gravă când s5a petrecut ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru e%erciţiul unei profesii saumeserii ori pentru efectuarea unei anume activităţi, ori când uciderea

este săvârşită de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică care depăşeşte limita legală sau care seaflă în stare de ebrietate, tot astfel dacă fapta este săvârşită din culpă deorice altă persoană în e%erciţiul profesiei sau meseriei şi care se află înstare de ebrietate. Capta este deosebit de gravă dacă a fost urmată demoartea a două sau mai multe persoane.

$biectul "uridic special al infracţiunii de ucidere din culpa estereprezentat de relaţiile sociale referitoare la dreptul la viata asiguratfiecărei persoane prin incriminarea faptelor care aduc atingere acestei

valori fundamentale.$biectul material este constituit din corpul fizic al omului asupracăruia se e%ercita acţiunea sau inacţiunea făptuitorului.

)ubiecţii infracţiunii.a uciderea din culpa are ca subiect activ potenţial orice persoana

care îndeplineşte condiţiile legale pentru a răspunde penal. 6neori legeacere sa e%iste o anumita calitate E conducător de vehicul cu tracţiunemecanica sau orice alta persoana aflata in e%erciţiul profesiei saumeseriei E a subiectului activ, dar pentru e%istenta variantei agravante ainfracţiunii.

b literatura "uridica susţine ideea ca, uciderea din culpa nu e%cludecoautoratul. n practica s5a decis ca e%ista infracţiunea prevăzuta deart.#32 alin.& 'od penal in sarcina ambilor inculpaţi, conducători auto,daca accidentul de circulaţie soldat cu moartea unei persoane s5adatorat culpei amândurora3, ori dacă moartea victimei s5a datorat faptuluica un conducător auto a încredinţat vehiculul unei persoane care nuavea permis de conducere auto, iar aceasta conducând imprudent, aucis o persoană2.

atura subiectiva. Aceasta infracţiune se săvârşeşte din culpă, fie

sub forma culpei cu prevedere, fie sub forma culpei simple.(%istă culpă cu prevedere atunci când făptuitorul prevede rezultatul

faptei sale si, in speţă, moartea victimei, dar nu urmăreşte producerealui, ci crede fără temei ca el nu se va produce. De e%emplu conducereaautovehiculului sub influenta alcoolului cu viteza e%cesiva sau in stare deboala ori obosealaF depăşirea riscantă a autovehiculului din faţă.

n afara de modalitatea simpla, corespunzătoare variantei tip,infracţiunea poate fi săvârşită si in modalităţi agravate.

$ prima modalitate agravanta, potrivit art.#32 alin.& 'od penal, se

realizează atunci când uciderea din culpa a avut loc ca urmare a7 4ribunalul "ud. Arges, dec.pen.nr.&/13;#3&, =evista =omână de Drept nr.3;#30, pag.#33.8 =evista =omână de Drept nr.#8;#2&, pag.13.

5 din 46


6/46


nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentrue%erciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumiteactivităţi. Aceasta agravantă priveşte caracterul profesional al conduiteipericuloase a făptuitorului.

n domeniul circulaţiei rutiere sunt instituite reguli speciale pentru

protecţia vieţii persoanelor si, ca atare, soluţiile privind culpa profesionalăse desprind prin referire atât la aceste reguli, cat si la cele de dreptcomun.

'ând nerespectarea vreuneia dintre dispoziţiile legale sau amasurilor de prevedere constituie prin ea însăşi infracţiune @de e%emplu,contra siguranţei circulaţiei rutiere, va e%ista un concurs de infracţiuni.

A doua modalitate agravantă, corespunzătoare prevederilor art.#32alin.0 'od penal, se realizează atunci când uciderea din culpă estesăvârşită de conducătorul unui vehicul cu tracţiune mecanică ce se afla

in stare de ebrietate sau prezintă in sânge o îmbibaţie alcoolică pestelimita legală. Prin urmare pentru e%istenta agravantei este necesar cafăptuitorul, pe de o parte, sa aibă calitatea @subiect activ calificat deconducător al unui vehicul cu tracţiune mecanica E cu sau fără permis deconducere E iar, pe de alta parte, sa fi avut în sânge o îmbibaţiealcoolica peste 8,28 g;l alcool pur în sânge @art. 23 alin. # din $.6.:. nr.#/;&88& sau să fi fost în stare de ebrietate, indiferent de gradulalcoolemiei. Alcoolemia se stabileşte prin analiza de laborator, iar stareade ebrietate poate fi dovedită prin orice mi"loc de probă. 'onducereaunui autovehicul în stare de ebrietate ori având o alcoolemie cedepăşeşte limita legală este o infracţiune de pericol prevăzuta separat inart.23 din $.6.:. nr. #/;&88&.

n legătură cu încadrarea "uridică a faptei conducătorului unuivehicul cu tracţiune mecanică de a conduce pe drumurile publice unasemenea vehicul, având o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limitalegală sau care se află în stare de ebrietate şi de a cauza, în acestecondiţii, moartea unei persoane, în literatura "uridică au e%istatnumeroase discuţii. 6nii autori influenţaţi şi de practica "udiciară 5 inclusiva instanţei supreme E au considerat că infracţiunea prevăzută de art. #32

alin. 0 are caracter comple%, ea absorbind în conţinutul său faptaincriminată de art. 02 din D 0&2;#11#8 @actualul art. 23 din $.6.:. nr.#/;&88&. Alţi autori nu au împărtăşit această opinie, considerând căfapta incriminată în legislaţia circulaţiei rutiere nu se absoarbe înuciderea din culpă, cele două fapte putând alcătui, eventual, termeniiunui concurs ideal##.

9 4rib. )uprem, )ect. Pen, dec.nr.9#&;#3#, =.=.D. nr.;#30, pag.#98.10 B.GolHneac, 6nele aspecte teoretice si practice ale recidivei, =.=.D. nr.1;#20, pag.#85#0F:.Bateut, 6enele consideratii in legatura cu structura infractiunii prevazute de art.#32, alin.0, =.=.D.

nr.1;#21, pag.9/.11 :.Antoniu, 4. >asiliu si altii, 'odul penal comentat si adnotat, Partea speciala, vol., (d. )tiintifica si(nciclopedica, -ucuresti, #3/, pag.###F $.)toica Drept penal, Partea speciala, (d. Didactica siPedagogica, -ucuresti, #31, pag.20.

6 din 46


7/46


Potrivit primei teze, infracţiunea prevăzută de art. #32 alin. 0 arecaracter bivalent, adică o variantă simplă şi o alta comple%ă, după cumconducerea autovehiculului nu a avut loc pe un drum public sau a avutloc pe un asemenea drum#&F dar nu este de presupus că legiuitorul aurmărit să creeze o asemenea construcţie "uridică hibridă. De aceea,

apreciem9

că legiuitorul nu a înţeles să includă în conţinutul infracţiuniifapta cu incriminare distinctă prevăzută în legislaţia circulaţiei pedrumurile publice, cu atât mai mult cu cât este greu de conceput că oinfracţiune din culpă să surprindă în conţinutul ei, ca element constitutiv,o activitate incriminată ca infracţiune intenţionată.

'onstituie infracţiunea de ucidere din culpă calificată @art. #32 alin.9 'odul Penal şi fapta oricărei alte persoane care, în e%erciţiul profesieisau meseriei, aflându5se în stare de ebrietate provocată, din culpă,uciderea unei persoane.

Agravanta se referă numai la cei ce e%ercită o profesie saumeserie, nu şi o altă activitate.Potrivit art. #32 alin. / 'od penal, uciderea din culpă este mai

gravă dacă prin fapta săvârşită s5a cauzat moartea a două sau mai multepersoane. !n aplicarea te%tului sus5menţionat, în practica "udiciară s5ahotărât că, dacă în condiţiile unui accident de circulaţie s5a produsmoartea a două persoane, în sarcina inculpatului nu se poate reţine unconcurs de infracţiuni, ci o infracţiune unică, comple%ă#0.

Vătămarea corporală din culpă este incriminată în art. #29 'odpenal şi constă în fapta de lovire sau actele de violenţă care au pricinuitvictimei o vătămare ce necesită pentru vindecare îngri"iri medicale maimult de #8 zile, precum şi fapte de vătămare corporală simplă săvârşitedin culpă. Capta este mai gravă dacă a avut vreuna din urmărileprevăzute în art. #2& alin. @# sau @&F de asemenea dacă săvârşireafaptei prevăzută în alin. # este urmarea nerespectării dispoziţiilor legalesau a măsurilor de prevedere pentru e%erciţiul unei profesii sau meseriiori pentru îndeplinirea unei anume activităţiF tot astfel, dacă faptaprevăzută în alin. & este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau amăsurilor de prevedere arătate în alineatul precedent.

!n practica "udiciară s5a reţinut că fapta conducătoruluiautovehiculului de a nu respecta obligaţia de a reduce viteza până lalimita evitării oricărui pericol, la trecerea prin intersecţiile cu circulaţienediri"ată, accidentând grav un pieton, întruneşte elementele constitutiveale infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. #29alin. 0, raportat la art. #2& 'od penal cu aplicarea art. 3# 'od penalBenţionăm că accidentul s5a datorat faptului că inculpatul, a"ungând la

12 '.4urianu, Discutii despre natura "uridica si structura infractiunii prevazute in art.#32 alin.0, '.Pen.,Dreptul nr.95/, ##, pag./2.4 >.Dobrinoiu, :. Iistoreanu, Al. -oroi, .Pascu, .Bolnar si >.azar, Drept penal, partea speciala, (d.(uropa Iova, -ucuresti, #3, pag.#&8.13 4ribunalul )uprem, sect.pen, dec.nr.00#;#20, =.=.D. nr./;#29, pag.13, dec.nr.0#39;#39, =.=.D.nr.2;#3/, pag.3&.

din 46


8/46


intersecţie @circulaţia nu era diri"ată în intersecţia respectivă, nu a redusviteza până la limita evitării oricărui pericol încălcând astfel dispoziţiile=egulamentului pentru aplicarea $rdonanţei de urgenţă a :uvernului nr.#/;&88&, privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin


9/46


nerespectarea semnelor şi a marca"elor rutiere, în special asemnului J)topJF nerespectarea regulilor privind echipamentul de securitate al

vehiculelor şi al încărcăturii lor, sistemul de lumini al vehiculelor şifolosirea farurilor, încărcătura şi capacitatea vehiculelor, înmatricularea

vehiculelor, plăcile de înmatriculare şi semnul distinctiv al ţării de înmatriculareF conducerea fără permis de circulaţie valabil.

'onform dispoziţiilor convenţiilor, sancţiunile pentru infracţiunilerutiere pot fi, potrivit legislaţiei naţionale, o pedeapsă principală sauaccesorie ori o măsură de siguranţă, luată printr5o hotărâre a uneiautorităţi "udiciare sau printr5o decizie administrativă a unei autorităţiadministrative abilitate să pronunţe pedepsele prevăzute de lege pentrureprimarea infracţiunilor rutiere.

$ măsură aparte este interzicerea dreptului de a conduce unautovehicul cu motor conducătorului care a comis o infracţiune rutieră.)tatul care a pronunţat sancţiunea interdicţiei trebuie să informezedespre aceasta statul care a eliberat permisul de conducere şi statul peteritoriul căruia autorul infracţiunii rutiere locuieşte în mod obişnuit. $datăinformate, aceste state vor pronunţa, în conformitate cu legislaţiile lor naţionale, interdicţia pe care ar fi pronunţat5o şi ele dacă faptele care audus la o astfel de sancţiune ar fi avut loc pe teritoriul lor, în cazul în careeste îndeplinită condiţia dublei incriminări.

'ele două convenţii cuprind, de asemenea, numeroase dispoziţii cucaracter procesual privind cooperarea statelor comunitare în materie dereprimare a infracţiunilor rutiere @de e%emplu, cererea de urmărireinternaţională a infractorului, cererea de e%ecutare a pedepsei stabilităde un alt stat decât cel care o pune în e%ecutare, încasarea amenzilor deun alt stat decât cel care a emis5o, notificările între state cu privire lamăsurile adoptate etc., dispoziţii care nu fac însă obiectul analizeiacestei lucrări.

#.0. Cau"ele accidentelor rutiere#1

nfracţiunile rutiere cele mai des întâlnite sunt cele care privesc într5oanumită măsură accidentele rutiere. Iu atât numeric ele reprezintă unmare pericol, cât mai ales datorită consecinţelor dezastruoase pe care leproduc. Accidentele de circulaţie figurează printre primele trei cauze dedeces, după bolile cardiovasculare şi cancer, afectând în principalgrupele tinere ale populaţiei. De asemenea ele provoacă peste 28Kdintre accidentele care au ca rezultat invaliditatea. După studiile $.B.).rezultă că şansele de a muri prin accidente de circulaţie sunt, pentru

grupa activă de populaţie, de 0 ori mai mari decât prin alte boli, că din16 E. M. Gacea, Investigarea criminalistică a accidentului de trafic rutier , Editura Ministerului de Interne,

Bucureşti, 2003, p. 7-16.

# din 46


10/46


totalul accidentelor, cele de circulaţie ocupă /8K, iar în cadrul grupei de&8508 de ani ele reprezintă &;0 din totalul accidentelor mortale şi #;0 dincauzele mortalităţii generale.

!n analiza cauzelor accidentelor de trafic rutier, cei mai importanţifactori sunt vehiculul, drumul şi omul. Autove'iculul reprezintă o cauză

de accident rutier datorită defecţiunilor tehnice pe care le poate avea.Deşi accidentele datorate deficienţelor tehnice nu au o pondere ridicată,ele sunt considerate grave datorită consecinţelor tragice pe care, mai

întotdeauna, le produc. Dru"ul constituie o cauză de accidente princopacii sau alte obstacole de pe marginea şoselelor, deoarece, atuncicând autovehiculul părăseşte drumul, accidentul se produce prinimpactul cu acel obstacol, prin iluminarea şi semnalizareanecorespunzătoare, prin pava"ul care trebuie făcut în aşa fel încât să

împiedice derapa"ul, prin terasamentul fragmentat etc.

Dar cel mai responsabil este factorul u"an, vinovat de producerea acca. 8K din accidentele rutiere. 'auzele frecvente ale accidentelor careprivesc factorul uman sunt viteza, fiind cauza cu ponderea cea mairidicată, neatenţia, oboseala E este invocată în #85&8K din accidentelegrave, conducerea sub influenţa alcoolului, depăşirile neregulamentare,nerespectarea semaforului, neacordarea priorităţii la trecerile de pietoni,nesemnalizarea la schimbarea direcţiei de mers, traversarea drumuluipublic prin locuri nepermise sau;şi fără asigurarea la traversare etc.

Accidentele produc adevărate tragedii în cadrul relaţiilor sociale, deaici necesitatea de a lupta împotriva lor. Această ?luptă+ se asigură prinmăsuri de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere, iar atunci cândacestea nu au putut fi evitate, prin înlăturarea sau reducerea ma%imă aefectelor pe care le5au generat. 6nul din mi"loacele de prevenire, poatecel mai eficient şi mai la îndemână, este şi incriminarea pe calelegislativă a conduitelor care pun în pericol relaţiile sociale privindsiguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

1.(. !"portanţa cercetării la faţa locului )n cazul accidentelor de circulaţie

'ercetarea la faţa locului în cazul accidentelor de circulaţiereprezintă unul din cele mai importante acte de urmărire penală, cucaracter imediat şi necesar, de modul în care este efectuată aceastadepinzând direct soluţionarea cauzei#3.

Deplasarea organului "udiciar la faţa locului este una din cele maieficiente măsuri procedurale. $rganul de urmărire penală, ca şi instanţade "udecată, au posibilitatea să investigheze direct la locul săvârşiriifapte şi consecinţele infracţiunii, să stabilească împre"urările în care a

fost comis actul penal şi să5l identifice pe autor.

17 (.)tancu *'riminalistica+, vol., (d. Actami, -ucuresti, #/, pag.2.

1$ din 46


11/46


'u atât mai mult este necesar să se sublinieze importanţa uneiasemenea activităţi procedurale, cu cât e%istă acţiuni a căror soluţionareeste practic de neconceput fără cercetarea la faţa locului, cum este cazulaccidentelor de circulaţie.

mportanţa cercetării se e%plică şi prin aceea că, locul săvârşirii

faptei este cel mai bogat în urme sau date referitoare la infracţiune şi laautorul acesteia. De modul în care se efectuează întreaga cercetare, decăutare şi ridicare a urmelor sau a probelor materiale, ca şi fi%arearezultatelor, va depinde într5o mare măsură soluţionarea cazului,identificarea autorului, a celorlalţi participanţi la comiterea faptei penale.

1.*. +pide"iologia accidentelor de trafic rutier.

nfluenţată, fără îndoială, de evoluţia economico5socială a societăţii

româneşti dinamica fenomenului circulaţiei rutiere s5a derulat potrivitaşteptărilor. Dacă ne referim la anul &881 5 pentru care avem ladispoziţie datele statistice necesare 5 constatăm că parcul naţional devehicule a crescut cu 2,1 K, numărul şoferilor a sporit cu ,1 K, iar nevoile de transport de mărfuri şi persoane s5au amplificat substanţial.

'reşterile prezentate raportate la o reţea de drumuri aflată în mareparte în refacere, precum şi indisciplina manifestată, încă, de toatecategoriile de participanţi la trafic au dus la o circulaţie greoaie şi laproducerea unui număr mare de accidente rutiere grave.

Analiza evoluţiei şi structurii evenimentelor rutiere evidenţiază, înprimul rând, o creştere a gravităţii acestora, precum şi o concentrare aproducerii lor în mediul rural în comparaţie cu perioadele anterioare,când cele mai multe se înregistrau în zonele urbane. Apoi, atrage atenţianumărul mare de accidente colective @având drept consecinţe mai multde trei victime, precum şi unele modificări în distribuţia zonelor cu riscsporit de concentrare a evenimentelor rutiere.

Din cauze tehnice în anul &881 s5au produs 9&2 accidente din care92 datorate defecţiunilor la sistemul de frânare, &1 la sistemul dedirecţie, /8 datorită stării pneurilor şi &2 din alte defecţiuni tehnice.

După mediul în care au avut loc în &881 au fost 9.000 accidentegrave în mediul urban şi 9.#3/ în mediul rural. !n mediul urban principalacauză a fost traversarea neregulamentară a pietonilor cu o pondere de0&,/K, în timp ce în mediul rural a fost viteza neadaptată sau pestelimita legală cu o pondere de &&K.

!n afara localităţilor în acelaşi an s5au produs /33 accidente grave 5 în scădere faţă de anul anterior 5 cauza principală constituind5o înprocent de 00,9K tot viteza neadaptată sau peste limita legală.

Iu sunt de ignorat aşa numitele accidente colective, adică cele în

urma cărora au rezultat cel puţin trei morţi. Astfel în &881 au fost &38 deastfel de accidente din care au rezultat 03& morţi, dintre care numai înmunicipiul -ucureşti s5au produs 08, în urma cărora au murit 08 de

11 din 46


12/46


persoane iar 32 au fost rănite grav. 'auza principală a acestor accidentecolective a fost viteza peste limita legală în 3/ cazuri şi depăşirileneregulamentare în 92 cazuri.

ipsa disciplinei rutiere este evidenţiată şi de faptul că în &881 dintotalul accidentelor grave #8,3K au fost produse de conducători auto

profesionişti. )e remarcă faptul că din cele /1 accidente în care au fostimplicaţi în &22 cazuri cauza a fost conducerea imprudentă, iar în &/3cazuri viteza neadaptată sau peste limita legală.

0188 de accidente grave s5au produs din vina conducătorilor autoamatori, iar #&& cazuri cauza a fost viteza neadaptată sau peste limitalegală, iar în 21 cazuri 5 conducere imprudentă. Procentual acesteareprezintă 98,0K din accidentele grave produse în anul &881.

'a urmare a deschiderii şi lărgirii relaţiilor internaţionale în ţarăcirculă un număr foarte mare de cetăţeni străini, unii dintre ei fiind

implicaţi în evenimente rutiere grave. Astfel în &881 aceştia au fostimplicaţi în &9# cazuri în urma cărora au decedat ##9 persoane, iar &08au fost grav rănite.

,2K ceea ce reprezintă 001 cazuri din accidentele grave din anul&881 au avut la origine conducători auto aflaţi sub influenţa alcoolului. !nurma acestor accidente au decedat ##1 persoane, iar 0&1 au fost gravrănite. Pe fondul consumului de alcool principala cauză a constituit5oconducerea imprudentă 5 #38 cazuri şi viteza neadaptată 5 & cazuri.

!n afara acestora în anul &881 s5au produs #92.2/# accidenteuşoare din care în &,98K de vină au fost conducătorii auto, iar 0,/Kcazuri vina a aparţinut pietonilor. Principalele cauze ale acestor accidente au fost viteza neadaptată 5 &0,2K, nerespectarea distanţei înmers 5 ,1K şi neasigurarea la schimbarea benzii sau direcţiei 5 #9,#K.

Iumărul accidentelor rutiere a crescut cu &1,&9K in primele noualuni ale anului &882 fata de aceeaşi perioada a anului trecut, de la /.32/la 3.080.

!n aceeaşi perioadă numărul morţilor a crescut cu #8,/K, de la#.20 in primele luni ale anului trecut, la &.89 in perioada ianuarie5septembrie a acestui an, iar numărul răniţilor grav a crescut cu 09,39K,

de la 9.281 la 1.931. Aceste creşteri de &1,&9K la accidente, #8,/K la numărul morţilor

si 09,39K la numărul răniţilor grav se datorează lipsei educaţiei rutiere, ainfrastructurii si a siguranţei rutiere, care nu este prioritate reala a tuturor actorilor care trebuie sa contribuie la aceasta.

Principala cauza a accidentelor este traversarea neregulamentaraa pietonilor, lipsa trotuarelor in mediul rural si neadaptarea vitezei lacondiţiile de drum. 'ele mai multe accidente se produc in localităţiurbane, respectiv 9/K din total, in mediul rural 0&K si in afara

localităţilor &0K.

12 din 46


13/46


CAPITOLUL II

OBIECTUL ŞI SARCINILE CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI ÎN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE

.1. ,egle"entări procedurale privind cercetarea la faţa locului.

'ercetarea la faţa locului este o activitate desfăşurată de organelede urmărire penală sau instanţele de "udecată, activitate care creeazăacestora posibilitatea să perceapă nemi"locit situaţia locului unde s5asăvârşit o infracţiune şi să stabilească împre"urările în care aceasta afost săvârşită#2.

Potrivit art.#& din 'odul de procedură penală, *cercetarea la faţa

locului se efectuează atunci când este necesar să se facă constatări cuprivire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii, să se descopere şi să sefi%eze urmele infracţiunii, să se stabilească poziţia şi starea mi"loacelor materiale de probă şi împre"urările în care infracţiunea a fost săvârşită+.

$rganul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului înprezenţa martorilor asistenţi, afară de cazul când acesta nu este posibil.nstanţa de "udecată efectuează cercetări la faţa locului, cu citareapărţilor şi în prezenţa procurorului, când participarea acestuia la "udecatăeste obligatorie @art.#& alin.& şi 9 din 'odul de procedură penală.

$rganele "udiciare pot interzice persoanelor care se află sau vin lalocul unde se efectuează cercetarea, să comunice între ele, cu altepersoane, ori să plece înainte de terminarea cercetării @art.#& alin. ultim'odul de procedură penală.#

.. -rganizarea activităţii de cercetare la faţa locului )n do"eniul circulaţiei rutiere.

'onform regulamentului de organizare şi funcţionare alnspectoratului :eneral al Poliţiei, cercetarea la faţa locului accidentelor

de trafic rutier se efectuează de către formaţiunile specializate cuprinse în structura organizatorică a Direcţiei :enerale a Poliţiei =utiere.

)e întâlnesc două situaţii accidente de circulaţie simple soldate cudoar cu pagube materiale şi accidente grave, soldate cu moartea saurănirea unor persoane şi pagube materiale.

5 la nivelul comunelor, cercetarea la faţa locului pentru accidentelesimple din categoria celor ce înregistrează numai pagube materiale,denumite şi *4amponări+, se realizează de către şefii posturilor de poliţieşi agent de poliţieii din subordinea acestora.18 (. )tancu *'riminalistica+, >ol. , (d.Actami, -ucuresti, #/, pag.01.19 'odul de procedură penală, republicat în Bonitorul $ficial nr. 32 din 08 aprilie #3, actualizat prinprodusul informatic legislativ (L (LP(=4 în baza actelor normative modificatoare, publicate înBonitorul $ficial al =omâniei, Partea , până la &8 februarie &88.

13 din 46


14/46


5 la nivelul oraşelor, în cazul accidentelor uşoare cercetarea la faţalocului este efectuată de către agenţii de circulaţie fie prin deplasareaacestora la locul accidentului, fie prin e%aminarea autovehiculelor anga"ate în accident după ce au fost aduse la sediul Poliţiei.

5 la nivelul municipiilor, cercetarea la faţa locului în cazul

accidentelor grave @soldate cu victime omeneşti, pagube mari ori cu fugade la locul faptei se efectuează de către echipe ale poliţiei rutierespecializate în astfel de activităţi, care sunt prevăzute şi dotate cutehnica necesară.

5 la nivelul "udeţelor, accidentele grave comise pe raza "udeţelor sunt cercetate de echipele specializate ale nspectoratelor de Poliţie7udeţene, compuse din ofiţeri specializaţi în cercetarea accidentelor şitehnicieni criminalişti care e%aminează locul accidentelor, descoperă,fi%ează şi ridică urmele rămase, în vederea valorificărilor prin efectuarea

de e%pertize.&8

.. /arcinile cercetării la faţa locului )n cazul accidentelor rutiere.

'ercetarea la faţa locului a accidentelor de circulaţie este orientată în două direcţii importante

5 stabilirea împre"urărilor de loc, timp şi mod în care s5a produsaccidentul.

5 descoperirea, fi%area şi ridicarea urmelor formate cu ocaziaproducerii accidentului.

Pe baza datelor obţinute prin cercetarea la locul faptei, în care seinclude şi ascultarea persoanelor implicate în accident şi a martorilor oculari, organul de cercetare penală are posibilitatea să formulezeprimele versiuni referitoare la natura evenimentului. (laborareaversiunilor reprezintă o componentă tactică importantă a cercetării unor evenimente rutiere în care autorul faptei a părăsit locul accidentului.

)ub raport tactico5metodologic, cercetarea accidentelor se poate împărţi în două mari categorii

5 cercetarea accidentelor de circulaţie în care autorul a rămas la

locul faptei, într5o situaţie asemănătoare aflându5se şi cel care s5areîntors la faţa locului, după ce, de e%emplu, a dus victima la spital.

5 cercetarea accidentelor în care autorul a părăsit loculaccidentului, ceea ce impune să se procedeze la identificareaautovehiculului şi a conducătorului acestuia.

20 .6rsu si .D.'ristescu *:hidul Procurorului 'riminalist+, vol., (d.


15/46


CAPITOLUL III

ETAPELE EFECTUĂRII CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI

'ercetarea locului accidentului se face de către o echipă, încomponenţa căreia vor intra, pe lângă lucrătorii serviciului de circulaţie,specialişti criminalişti şi eventual şi eventual medicul legist, dacăaccidentul a avut ca urmare moartea unor persoane rămase loa faţalocului. !n situaţii deosebite nu se e%clude participarea directă aprocurorului la efectuarea cercetării.

Pregătirea cercetării va consta în >erificarea şi completarea măsurilor luate iniţial de lucrătorul de

poliţie sosit primul la locul faptei, îndeosebi de prote"area şi

conservarea urmelorF Delimitarea e%actă a locului faptei, care nu se reduce numai lalocul în care se află victima sau autovehiculul, acesta cuprinzând

întreaga porţiune de drum şi terenul încon"urător al accidentuluiF $bţinerea unor prime informaţii cu privire la împre"urările de

producere a evenimentuluiF )tabilirea sarcinilor şi metodelor tehnico5ştiinţifice care vor fi

aplicate pe parcursul cercetării, precum şi a locului de unde începecercetarea&&.

.1. +tapa pregătitoare.Primirea sesizării de către organul de poliţie.

!n conformitate cu prevederile art. & din 'odul de procedurăpenală, sesizarea organelor de urmărire penală se poate face în treimoduri

5 prin plângerea scrisă sau orală făcută de o persoană fizică sau "uridică, căreia i s5a cauzat o vătămare prin accidentF

5 prin denunţul făcut de persoane care au luat la cunoştinţă despreproducerea accidentului, cum ar fi conducătorii auto care au sesizaturmările evenimentului, pietoni care au trecut prin zona locului faptei,etc.F

5 din oficiu, atunci când aceste evenimente sunt descoperite deofiţeri sau agent de poliţiei de poliţie, în special de cei care fac parte dinpatrule auto sau moto, agenţi de circulaţie sau agent de poliţiei de laposturile de poliţie&0.

!n situaţia în care sesizarea se face prin intermediul plângerii orale,ofiţerul sau agentul de poliţie care o primeşte va redacta un proces522 (.)tancu, ?4ratat de 'riminalistică+, (diţia a 5a revăzută şi adăugită, (ditura 6niversul 7uridic,-ucureşti, &889, p. 1#323 .6rsu si .'ristescu *:hidul Procurorului 'riminalist+, vol., (d.


16/46


verbal în care pe lângă datele prevăzute de art. &&& alin.& din 'odul deprocedură penală, va menţiona cât mai multe amănunte pe care va

încerca să le obţină de la persoana care face plângerea, evident, înmăsura în care aceasta le va putea furniza.

'ele mai multe probleme le ridică sesizarea prin intermediul

denunţului întrucât aceasta poate îmbrăca diferite forme dematerializare. Iu luăm în discuţie denunţul scris, când organul deurmărire penală îl are în faţă pe denunţător, putând aprofunda subiectuldenunţului şi obţine astfel mai multe date despre fapta sesizată.

De cele mai multe ori, denunţul este oral şi efectuat prin intermediultelefonului. !n astfel de situaţii un rol deosebit de important îl arelucrătorul de poliţie care primeşte denunţul. Dacă acesta va da dovadăde lipsă de interes, aroganţă, lipsă de condescendenţă ori desolicitudine, persoana care face denunţul va avea o reacţie de

adversitate şi profitând de faptul că nu este faţă în faţă cu interlocutorul,fie că va refuza în mod e%pres să5şi decline identitatea, fie că va întrerupe legătura telefonică înainte de a fi comunicat toate amănuntelede care avea cunoştinţă.

!n schimb, dacă se adoptă o atitudine binevoitoare, folosind cuvintede apreciere la adresa celui care face sesizarea şi formându5iconvingerea că aspectele prezentate prezintă importanţă, interlocutorulva avea şi el o atitudine pozitivă astfel încât organul de urmărire penalăva obţine un plus de date şi de informaţii la care se va adăuga şiposibilitatea obţinerii datelor de stare civilă necesare identificăriiulterioare a persoanei pentru a se putea obţine alte date şi informaţii înspecial când aceasta a fost martor ocular.

!n situaţia în care mai multe persoane telefonează pentru a aducela cunoştinţă poliţiei producerea aceluiaşi accident de fiecare dată,ofiţerul sau agentul de poliţie de poliţie, va trebui să manifeste acelaşiinteres căutând să afle de la fiecare persoană cât mai multe date şiinformaţii.&9

$ deosebită atenţie se va acorda persoanelor care se prezintăpersonal la unităţile de poliţie sesizând primele despre producerea unui

accident de circulaţie. !n astfel de cazuri este indispensabil necesarăidentificarea persoanelor respective şi formularea în scris a denunţului

întrucât în activitatea practică a rezultat că nu de puţine ori, autori aiaccidentelor de circulaţie s5au prezentat la organele de poliţie în calitatede simpli participanţi la trafic care aduc la cunoştinţă despre producereaunui accident ascunzând faptul că ei înşişi l5au produs, încercând astfelsă se sustragă răspunderii penale, prin crearea unor alibiuri.

!n cazul în care are loc sesizarea din oficiu, lucrătorii de poliţie, auobligaţia, chiar în afara orelor de program să acorde primul a"utor

victimelor, să asigure conservarea locului producerii accidentului,identificarea conducătorilor vehiculelor implicate în accident, identificarea24 (.)tancu *'riminalistica+, vol., (d. Actami, -ucuresti, #/, pag.#1.

16 din 46


17/46


martorilor oculari şi să raporteze imediat dispeceratului poliţiei "udeţenesau al -rigăzii Poliţiei =utiere a 'apitalei, pentru a fi trimisă echipa decercetare.

!nainte de efectuarea cercetării locului accidentului este necesar ase analiza şi pe această bază a se stabili cărui organ de cercetare

penală îi aparţine competenţa efectuării acestei activităţi precum şi celecare urmează în cadrul urmăririi penale. Astfel, lucrătorii de poliţie cu atribuţii de constatare în materie de

circulaţie sunt competenţi să cerceteze orice fel de accident de circulaţie,indiferent de consecinţele acestuia, cu e%cepţia cazului când accidentul,soldat cu moartea uneia sau mai multor persoane este rezultatulintenţiei conducătorului auto, situaţie în care urmărirea penală se face decătre procuror, conform dispoziţiilor art. &8 în referire la art. &3 pct.#, lit.b din 'odul de procedură penală.

!n cazurile în care calitatea persoanei care a săvârşit accidentulatrage competenţa de cercetare a procurorului, lucrătorul de poliţie esteobligat să anunţe de îndată pe procurorul competent, iar în cazul în careconstatarea nu suferă amânare, va proceda la efectuarea acesteia,urmând ca actele întocmite să fie imediat înaintate procurorului pentruurmăriri penale.

$rganele de poliţie sunt competente să efectueze urmărirea penalăşi în cazul accidentelor de circulaţie produse de cetăţeni străini cue%cepţia acelora care se bucură de imunitate de "urisdicţie @art. 2 din'odul penal indiferent dacă victima este cetăţean român sau cetăţean alaltui stat.

'ompetenţa teritorială este determinată, @potrivit art. 08 din 'odulde procedură penală de locul unde s5a comis accidentul de circulaţie întotal sau în parte ori rezultatul acestuia, de locul unde a fost prinsfăptuitorul, de locul de domiciliu al făptuitorului sau la locul de domiciliu alpersoanei vătămate.

Atunci când nici unul din locurile arătate, nu este cunoscut,competenţa revine organului de urmărire penală mai întâi sesizat. Dacămai multe organe de urmărire penală au fost sesizate în acelaşi timp,

competenţa se stabileşte în ordinea criteriilor ce determină competenţateritorială. !n cazul când, în raport cu vreunul din criteriile arătate laliterele a5d din art. 08 din 'odul de procedură penală sunt competentemai multe organe de urmărire penală, competent va fi organul mai întâisesizat.

!n cazul infracţiunilor rezultate din accidente de circulaţie săvârşitede cetăţeni români pe teritoriul altor state, competenţa pentru efectuareaurmăririi penale revine organelor de poliţie ale sectorului doi din-ucureşti&/.

Deplasarea la locul accidentului.25 'odul de procedură penală art.08 şi art.&8 'od penal, art.2 'od penal

1 din 46


18/46


Mefii unităţilor de poliţie vor lua măsuri pentru cercetarea la faţalocului în toate cazurile când sunt necesare constatări cu privire lasituaţia locului săvârşirii infracţiunii, descoperirea, fi%area şi ridicareaurmelor acestuia, stabilirea poziţiei şi stării mi"loacelor materiale de

probă şi a împre"urărilor în care a fost săvârşită&1

.)e constituie în mod obligatoriu echipa de cercetare la faţa locului în cazul accidentelor de circulaţie cu urmări mortale sau a accidentelor aicăror autori au părăsit locul faptei @art. &.

(chipa de cercetare va avea în componenţă un ofiţer despecialitate de la compartimentul de circulaţie, un ofiţer de cercetarepenală, un ofiţer sau agent de poliţie tehnician criminalist, ofiţerul sauagentul de poliţie de la postul ori sectorul pe a cărui rază de competenţăs5a comis fapta. Dacă este cazul, vor participa şi unul sau doi agent de

poliţiei conducători cu câinele de urmărire şi câte un ofiţer sau agent depoliţie pentru a5i însoţi pe itinerarul parcurs de câine. !n funcţie decomple%itatea faptei, în echipă vor fi incluse şi alte cadre de poliţiepentru a asigura o cercetare operativă şi eficientă @art.0&3.

'ercetarea la faţa locului în cazul altor accidente decât celemenţionate se va efectua de către ofiţeri sau agent de poliţiei de lacompartimentul de circulaţie.

!n toate cazurile ca şef al echipei de cercetare va fi numit ofiţerul decirculaţie care conduce şi răspunde de întreaga activitate de cercetare lafaţa locului.

Pentru a asigura deplasarea la faţa locului cu ma%imă urgenţă, şefiiunităţilor şi subunităţilor de poliţie, vor organiza activitatea astfel încât, înorice moment atât în timpul cât şi în afara programului, ofiţerii sau agenţiide poliţie de politie să poată interveni prompt pentru efectuarea cercetăriila faţa locului.

Bi"loacele de transport şi cele de tehnică criminalistică vor fipermanent pregătite şi în stare de funcţionare luându5se măsuri caofiţerii şi agenţii de poliţie desemnaţi pentru cercetarea la faţa locului săplece de îndată la locul accidentului&2.

uarea primelor măsuri la faţa locului. Acordarea primului a"utor victimelor şi identificarea lor.ucrătorii poliţiei rutiere a"unşi la locul accidentului, vor avea ca

prim obiectiv al activităţii lor culegerea de date şi informaţii referitoare lavictimele accidentului. De regulă, acestea sunt transportate la spital decătre alţi conducători auto care a"ung întâmplător la locul accidentului,

înaintea echipei de cercetare sau a vreunui lucrător de poliţie. 4otuşi,

26 $rdinul Binisterului nternelor şi =eformei Administrative nr. #921;&881, art.#5&.27 $rdinul Binisterului nternelor şi =eformei Administrative nr. #921;&881, art. & şi art. 0.28 (.)tancu, ?4ratat de 'riminalistică+, (diţia a 5a revăzută şi adăugită, (ditura 6niversul 7uridic,-ucureşti, &889, p. 1

1! din 46


19/46


dacă victimele nu au fost transportate la o unitate sanitară pentru îngri"irimedicale organele de poliţie care a"ung primele la locul faptei vor luamăsuri pentru acordarea primului a"utor. Astfel, dacă la locul accidentuluise află persoane cu pregătire medicală, vor fi invitate acestea pentruacordarea primului a"utor medical. !n caz contrar, lucrătorul de politie va

întreprinde el însuşi măsurile necesare pentru oprirea hemoragiei,imobilizarea fracturilor, aşezarea victimei într5o poziţie cât maicorespunzătoare în raport cu leziunile pe care le prezintă, efectuarearespiraţiei artificiale etc. mediat ce s5a asigurat că victima poate fideplasată, lucrătorul de poliţie va folosi mi"locul de transport cel mairapid de care dispune pentru a o transporta la o unitate sanitară, înmăsură să acorde a"utorul medical de specialitate în funcţie devătămările pe care le5a suferit sau pe care se presupune că le arevictima. !n cazul victimelor găsite la locul accidentelor, se va marca cu

creta poziţia acestora, după care vor fi transportate la spital&

. !n situaţia în care victimele sunt conştiente, vor putea fi chestionate în legătură cu date de stare civilă şi locul de domiciliu, precum şi înlegătură cu modul şi împre"urările producerii accidentului.

!n cazul în care victimele sunt inconştiente sau au decedat,identificarea se va face prin controlarea buzunarelor hainelor, a genţilor sau a sacoşelor, etc., pentru a se găsi actele de identitate sau orice alte

înscrisuri din care ar rezulta identitatea persoanei respective sau a altor persoane care la rândul lor ar putea furniza date despre victimă.)ubliniem faptul că, controlul buzunarelor hainelor victimei precum şi aobiectelor ce se aflau asupra acesteia în momentul accidentului, trebuiesă se facă în prezenţa a cel puţin un martor asistent, pentru a se prevenicomplicaţiile ulterioare ce ar putea rezulta din eventuale reclamaţii alemembrilor familiei ori ale altor persoane, referitoare la bunurile sausumele de bani aflate asupra victimelor.

Atunci când accidentele se produc pe teritoriul localităţilor ruralesau în cartiere ale oraşelor, acolo unde, îndeobşte, persoanele carelocuiesc în zonă se cunosc bine între ele, identificarea victimelor se vaputea face prin recunoaştere de către vecini, pietoni, cunoştinţe etc.,

verificându5se ulterior veridicitatea acestor date08.

dentificarea conducătorilor vehiculelor anga"ate în accident şi amartorilor oculari.

dentificarea conducătorilor vehiculelor anga"ate în accidentele decirculaţie este sarcina lucrătorului de poliţie care a"unge primul la loculevenimentului. Acesta odată cu identificarea, va reţine şi documentelecorespunzătoare, ale conducătorilor de vehicule, pe care le va predaşefului echipei de cercetare la sosirea acestuia.

29 (.)tancu *)tiinta investigarii infractiunilor+, vol., (d. 4empus )=, -ucuresti, #&, pag.1.30 (.)tancu, ?4ratat de 'riminalistică+, (diţia a 5a revăzută şi adăugită, (ditura 6niversul 7uridic,-ucureşti, &889, pag.039.

1# din 46


20/46


!n unele cazuri conducătorul autovehiculului, transportă el însuşivictima la o unitate sanitară, astfel că la sosirea echipei de cercetare,acesta nu se află la faţa locului. 6nul din membrii echipei va căuta săafle de la persoanele aflate la locul accidentului, numărul de

înmatriculare al autovehiculului precum şi alte elemente de identificare

întrucât nu de puţine ori, autorii accidentelor care au plecat să transportevictimele la spital le5au abandonat fie pe drum fie la unitatea sanitară, încercând astfel să se sustragă identificării0#.

Printre curioşii adunaţi la locul accidentului se pot afla şi martorioculari, persoane ce au acordat primul a"utor victimei ori, chiar făptuitorul. Din aceste considerente, practica "udiciară recomandă ca

înainte de îndepărtarea acestora din locul de conservare a urmelor infracţiunii să se procedeze la o selecţie, persoanele ce pot furniza datereferitoare la accident, fiind identificate şi invitate să rămână pentru a fi

audiate. Dacă făptuitorul a rămas la focul faptei fie din proprie iniţiativăfie pentru că a fost reţinut de alte persoane, acesta trebuie identificat şiizolat, luându5se măsuri de pază şi asigurare a integrităţii sale corporale.Băsura se impune atât pentru a5l prote"a de eventuale agresiuni dinpartea celor prezenţi şi indignaţi de fapta comisă, cât şi pentru a ferimartorii de *influenţele+ venite din partea făptuitorului.

Dacă lucrătorul de poliţie a"uns primul la locul faptei ori echipa decercetare constată că autorul a luat victima şi a plecat către o unitatesanitară, este bine să comunice acest lucru lucrătorului de la dispecerat,pentru ca acesta la rândul său să avertizeze camerele de gardă aleunităţilor sanitare în vederea preîntâmpinării situaţiei când autorul ar

încerca să abandoneze victima în sala de aşteptare după care sădispară0&.

Paza locului accidentului.

Punerea sub pază se face pentru conservarea şi prote"areaurmelor de aşa5zisul *val al curioşilor+ care poate deteriora înfăţişarealocului, distruge urmele faptei, schimba poziţia obiectelor, etc.

ocul accidentului se marchează cu semnalizatoare, iar dacă estenoapte cu triunghiuri reflectorizante. )e deviază circulaţia de pe arterarespectivă a celorlalte autovehicule, dacă este posibil.

)e stabileşte cu precizie o rută, pe ambele sensuri de circulaţiepentru a devia circulaţia. Pentru pază se poate apela şi la militari înuniformă, conducători auto care se oferă voluntari să oprească. )e cerespri"in prin staţie pentru a se trimite personal superior de pază, pe timpde noapte dacă este nevoie00.31 .6rsu si .D.'ristescu *:hidul Procurorului criminalist+, vol., (d.


21/46


22/46


efectuată ori de cât ori s5a produs un accident de circulaţie. !nnumeroase cazuri este suficientă testarea conducătorilor de autovehiculecu aparatul etilotest. 4estarea cu aparatul etilotest se va face în prezenţaa cel puţin unui martor, făcându5se ulterior menţiuni despre acest aspect

în procesul verbal de cercetare la faţa locului. !n cazul accidentelor de

circulaţie soldate cu urmări ce pot atrage răspunderea penală, practica ademonstrat că este imperios necesară recoltarea probelor biologice învederea stabilirii alcoolemiei persoanelor implicate direct în accident, saucel puţin conducerea acestora la o unitate sanitară în vederea recoltăriiprobelor biologice, chiar dacă ulterior persoanele respective refuză să lise recolteze probele de sânge necesare stabilirii alcoolemiei. 'ei careefectuează cercetarea la faţa locului vor putea, de îndată ce au a"uns lalocul faptei, să testeze cu aparatul etilotest persoanele implicate înaccident şi prezente la locul acestuia. Dacă aparatul etilotest indică

consum de alcool, de îndată, se va proceda la conducerea persoaneirespective la o unitate sanitară unde i se va solicita acceptarea recoltăriiprobelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Dacă persoanarefuză, se va încheia proces verbal în condiţiile în care am subliniat cătrebuie procedat, cu a"utorul analizei măsurilor ce trebuie luate pentruprobarea infracţiunilor. )ubliniem că în cazul accidentelor de circulaţie încare sunt implicate mai multe vehicule sau autovehicule, este necesarătestarea cu aparatul etilotest şi solicitarea recoltării probelor biologicetuturor conducătorilor 01.

De asemenea se vor lua măsuri, astfel încât să se recolteze probebiologice şi victimelor accidentului, încât ulterior, la stabilirea cauzelor şi

împre"urărilor producerii acestuia, rezultatul analizei to%icologice poateavea o importanţă deosebită. 6neori încă din faza cercetării la faţalocului nu se cunoaşte cine a condus autovehiculul datorită ascunderiiacestuia fapt, de către cei care s5au aflat în mi"locul de transport. )untsituaţii când deşi mai multe persoane recunosc că au fost în autovehicul,nici unul dintre ei nu recunoaşte că l5a condus, fiecare susţinând că unaltul s5a aflat la volanul maşinii.

!n astfel de cazuri se impune ca recoltarea probelor biologice să se

facă de la fiecare dintre cei care ar fi putut să conducă autovehiculul,chiar dacă vreunul dintre ei nu este posesor de permis de conducere. !nsituaţia în care din accident a rezultat moartea vreunei persoane,aceasta va fi transportată la cea mai apropiată unitate sanitară caredispune de condiţii pentru necropsiere, iar prin ordonanţă, organul decercetare penală, are obligaţia de a solicita şi stabilirea alcoolemieidecedatului, rezultatul putând avea relevanţă în soluţionarea cauzei.

)ubliniem că de o importanţă ma"oră, în stabilirea alcoolemiei pecare o persoană a avut5o în momentul accidentului, este reducerea cât

mai mult posibil a timpului scurs între producerea evenimentului şi cel alrecoltării probelor biologice. !n caz contrar se pot crea premizele36 .6rsu si .D.'ristescu *:hidul procurorului criminalist+, vol., (d.


23/46


interpretărilor apro%imative şi deci a posibilităţilor de eludare aprevederilor legale.

!n cazul în care e%istă dubii cu privire la corectitudinea efectuăriianalizei to%icologice şi deci a rezultatului acestuia, se pot recolta probebiologice duble. 6na dintre ele va fi trimisă spre analiză laboratorului

medico5legal, pe a cărui rază de competenţă teritorială se află unitateade poliţie care a solicitat5o iar cea de a doua unui alt laborator medico5legal, nstitutului de criminalistică din cadrul nspectoratului :eneral alPoliţiei =omâne sau laboratorului criminalistic03.

.. +tapa cercetării propriu0zise la locul faptei.

'uprinde două faze principale faza statică şi faza dinamică.

..1. Faza statică. !n această fază, urmele, obiectele, toate mi"loacele materiale de

probă sunt cercetate, fără a fi mişcate din locul lor, fără a se modificapoziţia acestora. Această fază debutează cu observarea locului fapteiprin parcurgerea acestuia, organele de urmărire penală şi în special,şeful echipei de cercetare, având posibilitatea să verifice în concret dacălocul de e%aminat a fost corect delimitat şi să procedeze în consecinţă02.

Delimitarea locului accidentului.

Prin loc al accidentului nu trebuie înţeles sensul restrictiv, adicălocul unde s5a produs impactul dintre vehicule, dintre vehicul şi victimapieton ori dintre vehicul şi obstacol. Prin loc al accidentului se înţelege

întreaga suprafaţă de teren, care poate cuprinde şi zone din afaracarosabilului, unde se găsesc urme sau obiecte ce provin sau aulegătură cu accidentul. 6neori în prea"ma locului unde se află cele mainumeroase urme sau obiecte provenite din accident se pot găsi şiobiecte sau urme care la prima vedere nu ar avea nici o legătură cu

evenimentul cercetat. ocul accidentului va fi astfel considerat încât săcuprindă şi aceste elemente. Delimitarea locului accidentului înseamnămarcarea marginilor suprafeţei în interiorul căreia se vor afla toateobiectele sau urmele şi în care accesul se va face numai în condiţiileimpuse de respectarea regulilor de tactică criminalistică0.

(%ecutarea fotografiilor de fi%are.

37 A.'iopraga *'riminalistica tacticN+, 6niversitatea din asi, #21, pag.9&.38 (.)tancu, ?4ratat de 'riminalistică+, (diţia a 5a revăzută şi adăugită, (ditura 6niversul 7uridic,-ucureşti, &889, p. 1#239 .6rsu si .D.'ristescu J:hidul procurorului criminalistJ, vol., (d.


24/46


!n faza statică, pentru fi%area locului accidentului, se e%ecutăfotografia de orientare şi fotografia schiţă.

Cotografia de orientare are ca sarcină fi%area în ansamblu a loculuiunde a avut loc accidentul şi a terenului încon"urător. mportanţa uneiasemenea fotografii constă în faptul că ea redă profilul, lăţimea,

serpentinele şi amplasamentul, drumului public. Prin fi%area pe fotografiea caracteristicilor de mai sus, se creează posibilitatea lămuririi cauzelor care u contribuit la producerea accidentului de circulaţie. 6nele fotografiide orientare se vor efectua din locurile din care conducătorii auto şimartorii oculari au observat fazele producerii accidentului, aceastaasigurând verificarea e%actităţii celor relatate.

Cotografia schiţă are ca sarcină fi%area locului accidentului, fără a fiincluse împre"urimile. Pe o asemenea fotografie, urmează, să se fi%ezetot ce intră în noţiunea de loc al accidentului.

Pentru a se fi%a cât mai bine locul accidentului se mai folosesc şifilmarea sau video5filmarea.Prin fotografierea obiectelor principale se fi%ează diferite

componente ale locului accidentului la o scară mai mare, în aşa fel încâtsă se redea poziţia şi locul cadavrului în raport cu autovehiculul, urmelede frânare sau derapare, etc.

Cotografia de detaliu fi%ează la o scară mai mare, diferitele urme şiprobe materiale, ale accidentului cum sunt urme de impact peautovehicule, urmele de pe cadavru sau îmbrăcămintea acestuia, urmede sânge sau de vopsea, cioburi, etc. De câte ori dimensiunile obiectelor sau urmele fi%ate prin fotografie pot avea importanţă, se e%ecutăfotografia la scară98.

>or fi efectuate, deci, fotografii "udiciare operative de orientare,schiţă, măsurători fotografice, alte genuri de măsurători necesare ridicăriischiţei accidentului, o atenţie deosebită trebuind acordată măsurăriiurmei de frânare.

'ăutarea, marcarea şi fi%area urmelor accidentului.

a locul accidentului pot fi descoperite anumite categorii de urmespecifice

5 urme provenite de la faruri, lanterne de poziţie, semnalizatoare,geamuri şi parbrize. De regulă, fragmentele de sticlă provenite de laautovehiculele angrenate în accident rămân pe partea carosabilă adrumului public, în blocurile optice sau în alte porţiuni ale acestora, pecorpul victimei etc. Iumărul fragmentelor de sticlă este mai mare în loculunde s5a produs impactul.

5 urme de vopsea. Pe puntea carosabilă, pe corpul victimei sau pe

diferitele suporturi pot rămâne urme de vopsea desprinse de peautovehiculul anga"at în accident.40 '.)ucui *'riminalistica+, (d. DidacticN si PedagogicN, -ucuresti, #3&, pag.//5/.

24 din 46


25/46


5 urme biologice sânge, păr, ţesut organic. Prezenţa acestora lafaţa locului determină natura urmelor care trebuie căutate cu ocaziae%aminării autovehiculului bănuit că a fost implicat în accident.

5 urme de fragmente de ţesături. (ste posibil ca în locul impactuluisă fie descoperite mici fragmente de ţesături, fibre te%tile, aderate pe

partea carosabilă @în urma de frânare sau pe părţile laterale aleautovehiculului.5 urme de ulei, vaselină, benzină sau alte substanţe provenite de la

autovehicul. 'a urmare a accidentului au loc deteriorări ale băilor de ulei,ale cilindrilor, rezervoarelor de benzină, urmate de pierderea lichidelor respective şi depunerea lor pe diferite suporturi, inclusiv pe corpulvictimei sub formă de scurgeri, pete, stropi, care pot contribui laidentificarea autovehiculului cu care s5a produs accidentul.

5 urme provenite de la desprinderea unor părţi componente ale

autovehiculelor şi resturi de încărcătură. Pe partea carosabilă sau pelateralele drumului pot rămâne bucăţi din garniturile sau racordurile dincauciuc, accesorii 5 oglinda retrovizoare, antena radio, emblema de peradiator, etc., precum şi resturi de încărcătură, ambala"e, transportate înautovehiculul implicat în accident.

5 urme de sol. )uprafaţa interioară a autovehiculului este îmbâcsităcu noroi iar în timpul impactului o parte din această materie cade pecarosabil.

5 urmele de anvelope şi de frânare. a faţa locului se găsesc, deregulă, numai urmele lăsate de suprafeţele de contact ale anvelopelor roţilor din spate, cele din faţă fiind acoperite total sau parţial de acesteaprin mişcarea spre înaintare a vehiculului, cu e%cepţia urmelor create întimpul vira"elor. )uprafaţa antiderapantă a vehiculelor cu tracţiunemecanică se deosebesc foarte mult ca dese, lăţime, lungime, de la unautovehicul la altul9#.

(%ecutarea măsurătorilor.

Băsurătorile au un rol important şi sunt e%ecutate cu a"utorul ruletei

şi riglei gradate. Băsurătorile propriu5zise sunt realizate de membriiechipei de cercetare şi sunt consemnate în agendă şi pe schiţaaccidentului. Principalele distanţe măsurate se referă la distanţa dintre autovehiculele anga"ate în accidentF distanţa dintre victimă şi autovehiculF lungimea urmelor de frânareF dimensiunile obiectelor principale şi ale urmelor descoperite la faţa

loculuiF distanţa dintre victimă şi toate obiectele aflate la locul accidentuluiF lăţimea şoselei şi ecartamentuluiF

41 (.)tancu *)tiinta investigarii infractiunilor+, vol., (d. 4empus )=, -ucuresti, pag.#/15#/2.

25 din 46


26/46


dimensiunile urmelor de adâncime şi a celorlalte urme.Barcarea cu a"utorul benzii gradate a districtelor importante este

folosită cu rezultate bune în cercetarea la faţa locului. -anda esteconfecţionată din material plastic, lată de #8 cm. şi divizată în pătrate de#8 cm., colorate alternativ în negru şi alb. Colosirea benzii gradate a"ută

la realizarea ulterioară a măsurătorilor fotografice. Băsurătoriletridimensionale se pot face prin folosirea unor planşe speciale, prinsterefotografie, cu aparate având două obiective la o distanţă de 1& mm.precum şi pe fotografii e%ecutate ocazional.

Cotogrammetria este singurul procedeu ştiinţific de efectuare aunor măsurători fotografice tridimensionale precise, mai ales dacă

împre"urările o impun9&.

!ntocmirea schiţei locului accidentului.

)chiţa locului accidentului, denumită şi plan schiţă, este destinatăfi%ării şi prezentării, în ansamblu, a locului faptei, a modului în care suntdispuse în plan, obiectele şi urmele infracţiunii precum şi a distanţelor sau a raportului de poziţie dintre acestea.

Din punct de vedere tehnic, modalităţile de efectuare a schiţei pot fi împărţite în două categorii, după cum se respectă sau nu proporţiiledintre dimensiunile reale şi prezentările grafice.

Planul schiţă, e%ecutat la scară, în care sunt respectate rigurosproporţiile dintre dimensiunile reale ale suprafeţelor, distanţelor, etc. şiprezentările acestora din plan. )cara la care se ridică planul este înfuncţie de suprafaţa şi natura locului faptei.

Desenul schiţă se realizează, de regulă, printr5o simplă desenare alocului faptei fără să se respecte cu rigurozitate proporţiile dintredimensiunile reale şi reprezentările grafice, însă tot pe bazamăsurătorilor e%ecutate la faţa locului şi prezentarea în schiţă.

Pentru fi%area poziţiei unui obiect în plan se recurge la mai multemetode, metode stabilite în funcţie de întinderea şi comple%itatea loculuifaptei. Astfel sunt

5 vizarea încrucişată şi metoda punctului de întretăiere, e%ecutată în două puncte diferite, denumite şi puncte de staţieF

5 metoda triangulaţiei, folosită în geodezie, în care punctul dedispunere a obiectelor aflate la faţa locului sunt determinate pe bazadistanţei faţă de o a%ă de referinţă şi a unor puncte fi%e de reper, dupăcare se formează o reţea de triunghiuri, apro%imativ echilaterale, ce vor indica coordonatele punctelor din teren90.

... Faza dina"ică.

42 I.onescu *4ratat practic de criminalisticN+, >ol., (d. Binisterului de nterne, -ucuresti, #31,pag./#.43 ).A.:olunsOi *'riminalistica+, (d.)tiintifica, -ucuresti, #1#, p.//0.

26 din 46


27/46


Caza dinamică a cercetării la faţa locului începe după epuizareaactivităţilor specifice primei faze. $rdinea cercetării la faţa locului în fazadinamică poate fi de la centru spre periferie @e%centrică sau de laperiferie spre centru @concentrică, în funcţie de dimensiunile locului

accidentului, de împre"urările concrete e%istente, precum şi denecesitatea verificării urgente a versiunilor elaborate în faza preliminarăa cercetării.

Dacă unele urme ar putea să dispară cu timpul, este indicat cacercetarea să înceapă cu acestea indiferent dacă ele se găsesc la centrusau la periferie.

)unt situaţii când până la sosirea organului care efectueazăcercetarea la faţa locului se produc modificări în ambianţa e%istentă, însensul că se deplasează autovehiculul din poziţia iniţială, se înlătură

obiectele distruse în vederea dega"ării şi stabilirii circulaţiei, etc.99

(%aminarea şi interpretarea urmelor descoperite la loculaccidentului.

!n faza dinamică echipa are posibilitatea mişcării obiectelor purtătoare de urme în funcţie de posibilităţile tehnice din dotare pentrue%aminarea minuţioasă a tuturor obiectelor şi a mi"loacelor materiale deprobă aflate în câmpul infracţiunii. Aceasta nu reprezintă o reluare acercetării locului faptei, prin metode specifice, ci este o continuareinevitabilă a fazei statice printr5un registru tactic de activităţi diversificate,pentru că după prima fază, cercetarea nu se întrerupe. =egistruldiversificat de activităţi presupune e%aminare fiecărei urme sau obiect înmod complet sistematic şi atent, dar şi determinarea relaţiilor logice cee%istă între anumite date, fapte care au legătură cu cauza.

)e va face o e%aminare completă şi multilaterală a fiecărei urmeidentificate şi marcate în prima fază, fi%ând5o topografic şi criminalisticprin măsurători în raport cu alte urme, cadavru sau reperele dinambianţa locului faptei. (chipa de cercetare foloseşte mi"loace tehnice

pentru a releva, fi%a, ambala şi ridica toate urmele e%istente la loculfaptei9/.

5 urme e%istente pe corpul şi îmbrăcămintea victimei. Pe corpul şi îmbrăcămintea victimei rămân multiple urme, rezultat al accidentului.Descoperirea, relevare, fi%area, ridicarea şi e%aminarea acestora oferăposibilitatea stabilirii mecanismului producerii accidentului,autovehiculului implicat, timpul survenirii morţii, etc.

6n autovehicul în mişcare poate lovi victima producându5i leziuni lacap, torace, abdomen sau membre. De obicei, lovirea capului se

44 '.)uciu *'riminalistica+ (d. DidacticN si PedagogicN, -ucuresti, #3&, pag.1&.45 >.-erghesan, '.Pletea si .(.)andu *4rata de criminalistica+, Academia de Politie a B.., (d. 'arpati,'raiova, #&, p.91

2 din 46


28/46


asociază cu tasarea victimei pe partea carosabilă sau cu izbirea corpuluide obiecte învecinate. Pe corp pot e%ista leziuni, fără a pute fi observatela suprafaţă. Aceste leziuni pot fi tipice sau atipice. 'ele tipice secreează ca urmare a imprimărilor diferitelor părţi ale autovehiculului pecorpul victimei, pe când cele atipice sunt diferite răni, fracturi, scurgeri de

sânge, etc., ce pot fi întâlnite şi în alte cazuri în afară de accidentele decirculaţie.)pecificul leziunilor şi fracturilor ce se creează cu ocazia producerii

accidentelor de circulaţie constă în aceea că ele sunt repartizate deobicei pe o singură parte a corpului victimei, deoarece a avut un contactcu autovehiculul.

Corma leziunilor ce se găsesc pe cadavru, trebuie să corespundăcu relieful e%terior al diferitelor părţi ale autovehiculului sau a altor obiecte cu care s5a făcut atingerea. Dacă mi"locul de transport se

găseşte la faţa locului este indicat să se măsoare şi să se comparenivelul diferitelor părţi proeminente ale sale cu nivelul leziunilor ce e%istăpe cadavru, iar în cazul în care autovehiculul lipseşte, aceastăcomparare se va face după ce acesta va fi identificat. (ste necesar să sefacă interpretarea acestor urme91.

eziunile de târâre sau izbire pot îmbrăca fie forme mai uşoareechimoze, hematoameF fie forme grave, de tipul fracturilor craniene.

!n cazul în care victima este târâtă pe distanţe mai lungi, pe corpulacesteia se vor găsi leziuni multiple, comple%e zgârieturi sub formă debenzi pe partea târâtă, numeroase echimoze şi plăgi contuze93.

-ara autovehiculului va produce leziuni numai în zona membrelor inferioare, aripa poate lovi abdomenul, în timp ce parbrizul şi ladaautovehiculului produce leziuni în zona toracelui şi a capului. De foartemulte ori lovirea este asociată cu proiectarea victimei, aşa încât cadavruleste găsit la distanţe destul de mari de autovehicul, iar leziunile 5 prinaspectul lor 5 se vor apropia de cele cauzate de căderea de la înălţime.Dacă victima a fost călcată de una sau mai multe roţi, cadavrul vaprezenta leziuni grave de zdrobire şi strivire a ţesuturilor.

După ce s5a fi%at prin fotografie poziţia cadavrului faţă de

autovehicul şi obiectele încon"urătoare, se trece la e%aminarea detaliatăa tuturor leziunilor e%istente pe corp, insistându5se pe descrierea formei,mărimii, aspectului şi amplasării lor. a e%aminarea victimei trebuieacordată atenţie *împre"urărilor negative+. De e%emplu o astfel de victimăprezintă multiple leziuni, situaţie ce impune elaborarea versiuniiomorului, disimulat în accident de circulaţie.

(%aminarea victimei se continuă cu verificarea amănunţită a îmbrăcămintei şi încălţămintei pentru descoperirea urmelor de natură

46 '.)uciu *'riminalistica+, (d. DidacticN si Pedagogica, -ucuresti, #3&, pag./8.47 B.ernbach *Bedicina "udiciarN+, -ucuresti, #/2, pag.#13.

2! din 46


29/46


biologică, noroi, vopsea, fragmentele anvelopei, urma de târâre sau alediferitelor părţi ale autovehiculului92.

4rebuie să se acorde atenţia cuvenită fi%ării şi ridicării urmelor detârâre ce se găsesc pe încălţăminte sau urmelor de alunecare create de

încălţăminte pe drumul public, deoarece prin aceasta se va a"unge la

stabilirea poziţiei şi a felului cum s5a deplasat victima şi autovehiculul înainte şi în timpul lovirii sau din ce direcţie a fost lovită victima. !nceputul şi sfârşitul urmelor de târâre vor da posibilitatea să se

stabilească locul unde a fost lovită victima, locul agăţării sale cu îmbrăcămintea de diferite părţi proeminente ale autovehiculelor, precumşi locul unde victima a fost abandonată sau a rămas după târâre.

Ci%area locului şi a modului de repartizare a urmelor pe corpul şi îmbrăcămintea victimei oferă date cu privire la poziţia acestuia faţă desensul de mers al autovehiculului care a accidentat5o. Dacă roţile au

trecut peste victimă, uneori direcţia de deplasare a autovehiculului poatefi stabilită după felul în care sunt şifonate, boţite, aşezate cutele hainelor unele peste altele.

5 urmele create de pneurile autovehiculelor pe suprafaţacarosabilă. Aceste urme apar în special, în timpul frânării, dar şi înprocesul de rulare când drumul este acoperit cu noroi, zăpadă, etc. şifurnizează date potrivitoare la direcţia de deplasare a autovehiculelor,

încărcătura acestora, intensitatea efortului de frânare, starea tehnică afrânelor, etc. Asemenea urme nu apar în timpul rulării pe suprafeţe tari şicurate, ci numai în cazul frânărilor violente efectuate la derapa"e şidemara"e buşte, precum şi la vira"e strânse efectuate la viteze mari.

6rmele găsite vor fi ridicate şi fi%ate în vederea e%aminării lor ulterioare, acordându5se atenţie deosebită determinării

5 limitelor părţii carosabile în lungime şi lăţime, începând cuporţiunile apropiate, apoi cele îndepărtateF

5 dimensiunile şanţurilor şi trotuarelorF5 urmele benzilor de rulare @longitudinale, simple, în zig5zag, cu

creste înguste, cu crestături de formă complicată, profil tip universale,etc.F

5 urmele de vulcanizare, străpungere sau altor caracteristiciindividuale ale anvelopei imprimate pe şoseaF

5 ecartamentul autovehiculului după urmele anvelopei lăsate peşosea de roţile de pe osia din faţă şi de pe cea din spateF

5 bazei autovehicululuiF5 urmele anvelopei care indică un vira" spre dreapta sau stângaF5 lungimii totale a urmei de frânare şi faptului dacă acea urmă a fost

creată de roţile de pe toate osiile autovehiculului, dacă urmele suntsuprapuse sau separateF

48 >.-erghesan, '.Pletea, .(.)andu *4ratat de practica criminalistica+ Academia de Politie a B..,(d.'arpati, 'raiova, #&, pag.92.

2# din 46


30/46


5 urmele de noroi uscat căzute de pe părţile interioare ale aripilor 9.Dimensiunile urmelor vor fi folosite pentru determinarea corectă a

vitezei autovehiculelor după lungimea urmei de frânare, atunci cândfrânele acţionează doar asupra roţilor de pe osia din faţă sau din spate.Dimensiunile pneurilor vor da posibilitatea să se determine genul de

autovehicul care le utilizează. Atunci când în urmă se repetă de două oriuna şi aceeaşi particularitate individuală, se poate identifica chiar roatacare a lăsat urmele.

6rmele create prin stratificare vor fi cele lăsate de autovehicul încazul în care acesta a trecut anterior peste o anumită substanţă de altăculoare decât suprafaţa drumului public şi ale cărei particule au aderatpe anvelopă, fiind depuse apoi pe partea carosabilă a şoselei.

6rmele create prin destratificare vor fi cele lăsate de benzile derulare ale anvelopei, în cazul în care acesta desprinde de pe suprafaţa

drumului public, particulele unei substanţe colorate, umede saunoroioase, desprindere care se produce după forma reliefului de contacta desenului antiderapant/8.

)uprafaţa antiderapantă a roţilor se deosebeşte foarte mult cadesen, lăţime, de la un gen de autovehicul la altul. 'aracteristicile individuale ale pneurilor pot consta din uzuraparţială sau totală a desenului antiderapant, uzura laterală datoratăunghiului de braca" defectuos reglat, găuri, tăieturi, petice, urme depietricele pătrunse în şanţurile dintre desenele antiderapante, urmelefolosirii lanţurilor, etc./#

6neori din cauza frânării bruşte, roţile autovehiculului se blocheazăpe toată distanţa de frânare sau pe o porţiune din ea, determinândpatinarea în direcţia de mers. Din această cauză, pe suprafaţacarosabilă se vor forma urme bine conturate şi clare cu e%ces departicule de cauciuc pe margini. Acest lucru trebuie reţinut deoarece lacalcularea vitezei se va aplica conflictul de aderenţă, la limita inferioarăvalorii sale.

Pe spaţiile de frânare mari, urmele nu au aspectul unor linii dublecontinue pe toată lungimea ci se repetă de două sau mai multe ori în

funcţie de numărul de acţionări ale pedalei de frânare, pana de blocarepe distanţa parcursă cu roţile blocate coeficientul de aderenţă atingândvaloare ma%imă.

Atunci când autovehiculul se deplasează în vira" strâns cu vitezăneadecvată, forţa centrifugă fiind mai mare decât forţa de aderenţă,produce derapa"ul lateral, urmele de derapare putând fi rectilinii, curbe,de aceeaşi lungime pe toate roţile sau cu lungimi diferite pentru fiecarepneu.

49 .6rsu si .D.'ristescu J:hidul procurorului criminalistJ, vol., (d.


31/46


6rmele de demarare lăsate de pneuri la pornirea de pe loc, cuacceleraţii foarte mari furnizează date privitoare la poziţia iniţială aautovehiculului la pornire. Astfel de urme sunt în general scurte, cca. # 5& m. mai pronunţate pe prima porţiune şi mai estompate către final.

!n cazurile în care urma creată de anvelopă pe şosea a rămas

imprimată de două ori aceeaşi particularitate, se va fi%a distanţa dintrecele două urme, pentru ca ulterior pe această bază să se poată calculaperimetrul roţii. Aceste particularităţi vor putea fi găsite în urmele lăsatede către roţile din spate sau în urmele create de roţile din faţă, la vira"elespre dreapta sau stânga. Particularităţile e%istente în urma creată deroţile din faţă nu vor fi distruse de roţile din spate, deoarece cele douăurme au trasee separate.

(ste relevant faptul că, în condiţiile uneia şi aceleiaşi viteze dacăfrânarea se face doar cu roţile unei singure osii, se va crea o urmă de

frânare mai mare cu /8538K faţă de cazul în care frânarea s5a făcutsimultan pe ambele osii. Aceasta se datoreşte faptului că în primul cazsuprafaţa de aderenţă a anvelopelor cu şoseaua este mai mică, din carecauză vehiculul parcurge un spaţiu mai mare până se opreşte/&.

5 urmele de lichide provenite de la autovehiculele sau dinautovehicule.

6rmele sau petele de ulei, vaselină, benzină, apă, lichid de frână şialte substanţe ce se găsesc pe suprafaţa şoselei pot fi folosite în s

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	doi-ochi-verzi-ralu
View:	383 times
Download:	14 times

31538334 Cercetarea La Fata Locului in Cazul Accidentelor Rutiere

Documents