31306641 Gordon Vasile Catehetica Crestin Ortodoxa

7/23/2019 31306641 Gordon Vasile Catehetica Crestin Ortodoxa

http://slidepdf.com/reader/full/31306641-gordon-vasile-catehetica-crestin-ortodoxa 1/193

UNIVERSITATEA DIN B U C U R E Ş T I

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

„PATRIARHUL JUSTINIAN”

INTRODUCERE ÎN

CATEHETICA ORTODOXĂ Curs penru !nu" !" III # "e! $ Te%"%&'e P!s%r!"(

Pr) Pr%*) Dr) VASILE GORDON

BUCUREŞTI $ +,,-



C U V Â N T Î N A I N T E

Volumul de faţă cuprinde elementele de bază ale Cateheticii Ortodoxe pe

care le prezentăm în această ediţie de probă, cu nădejdea că vor fi de folos

studenţilor din anul al III-lea, curs de zi i fără frecvenţă! "upă cum se va observa,

unele prele#eri sunt mai dezvoltate, altele mai scurte, potrivit cu actualitatea pe

care o reprezintă, conţinutul fiind conceput în #eneral schematic, av$nd mai mult

un rol de semnalare al temelor principale, totodată al reperelor biblio#rafice!

Cursul se limitează doar la acele teme catehetice i metodice care corespund mai

ales din punctul de vedere al misiunii practice, la care se adau#ă biblio#rafia

obli#atorie i cea #enerală, orientativă! "ei temele abordate nu tratează toate

subiectele importate, ele acoperă în totalitate spaţiile orelor de curs i ale

seminariilor consacrate anului universitar, răspunz$nd, de fapt, strictului necesar al

exi#enţelor la această disciplină!

%entru noua ediţie ateptăm cu interes observaţiile i su#estiile cursanţilor,

at$t cu privire la tematică, conţinut i biblio#rafie, c$t i cu referiri la concepţie,

stil, limbaj etc!

A U T O R U L



I) NOŢIUNI INTRODUCTIVE

C!e.e'/! este una dintre disciplinele &eolo#iei %ractice care, la

începuturile pro#ramelor didactice ale 'acultăţii de &eolo#ie (la )ucureti, *++*-*++, era inclusă într-o sin#ură catedră, alături de Omiletică, .itur#ică i

%astorală*! Cu timpul a devenit materie distinctă, dar nu sin#ură, ci împreună cu

Omiletica, datorită apropiatei lor înrudiri! %ropriu-zis, catedra s-a detaat în anul

*/0+, av$ndu-l titular pe părintele 1ri#orie Cristescu! 2ai t$rziu au fost unele

perioade c$nd cele două discipline au fost separate, acest fapt explic$ndu-se parţial

i prin pre#ătirea specifică a titularilor! "e exemplu, între anii */3-*/40,

Omiletica (incluz$nd i Exerciţiile de Predică a fost predată de părintele 1ri#orie

Cristescu, iar Catehetica de părintele 2ihail )ulacu, specialist în Catehetică i

%eda#o#ie, cu doctoratul susţinut în acest domeniu încă din anul */0+0! 5n anul

*/40 Omiletica i Catehetica vor fi din nou asociate, dar cu un adaos al noţiunilor

de %eda#o#ie, catedra purt$nd, astfel, titlul de Omiletică, Catehetică, cu noţiuni de

Pedagogie, titlu păstrat ca atare p$nă în anul *//0, c$nd 'acultatea de &eolo#ie

intră în 6niversitate i c$nd %eda#o#ia este preluată de profesori din domeniul laic,

cu pre#ătire specială în domeniu! Catedra i-a păstrat, aadar, doar denumirea de

Omiletică-Catehetică, aa cum se prezintă i astăzi7 Catehetica pentru anul al III-

lea de studii, 8ecţia %astorală, iar Omiletica la anul al IV-lea, aceeai secţie! O dată

cu reintroducerea reli#iei în coală, 8f$ntul 8inod al )isericii Ortodoxe 9om$ne a

hotăr$t (i 6niversitatea a acceptat ca în cadrul &eolo#iei %ractice să se predea i

disciplina intitulată Metodica predării religiei, curs opţional, la anul al III-lea de

studii, pentru majoritatea secţiilor :! Metodica, nu este altceva, de fapt, dec$t

Pedagogia creştină, propriu-zis o componentă a Cateheticii i opinăm că nu ar

trebui predată separat, ci în cadrul acestei discipline! Compar$nd pro#ramele

* %entru unele date utilizăm medalionul analitic al %r! prof! dr! Constantin 1;.<9I6, Catedra de

Omiletică şi Catehetică cu noţiuni de Pedagogie, în =8tudii &eolo#ice>, an! ???III (*/+*, nr! 3-*@, p!43+-4+*!0 &itlul tezei de doctorat7 Studiu introductiv în Catehetica Ortodoxă, Oradea, */0+!: 5n afară de secţiile de ;sistenţă socială, %ictură i %atrimoniu!



analitice ale Cateheticii i 2etodicii vom observa imediat că pro#rama celei din

urmă este inclusă efectiv în cadrul celei dint$i!

"in punctul de vedere al instruirii reli#ioase, Catehetica a fost prezentă

dintru început în învăţăm$ntul reli#ios rom$nesc, atunci c$nd el a căpătat forme

or#anizate! Ca tiinţă, însă, această disciplină este tributară, sub aspectul

terminolo#iei i al structurării materialului didactic, teolo#iei apusene, fapt pe care

arhimandritul cărturar Auvenal Btefanelli, autorul primului tratat tiinţific de

Catehetică în literatura noastră ortodoxă, îl recunoate fără complexe! 'ormat în

disciplina colilor #ermane, Btefanelli ne oferă prin tratatul său o mostră de

erudiţie i acrivie tiinţifică, pilduitoare chiar pentru exi#enţele didactice din zilele

noastre! 5n acest tratat se menţionează, între altele, că în 1ermania apar primele

manuale de nivel superior, din domeniul de care ne ocupăm! "upă ce prezintă

c$teva încercări mai timide, dar prezente încă din secolul al ?VI-lea, Btefanelli îl

nominalizează pe '! ! 8chDarz, care =cumpenind însemnătatea catecheticei, i

înţele#$nd necesitatea i folosul ei pentru crescerea reli#ioasă i morală în biserică

a scris7 Katecheti oder !nleitung "um #nterrichte der $ugend im Chri%tentum4 ,

1issen, *+*+>E!

9evenind în aria preocupărilor catehetice rom$neti, se cuvine să mai

pomenim c$teva nume de rezonanţă ale c$torva dascăli de &eolo#ie, care au ostenit

i ostenesc cu multă dăruire, prin cuv$ntul rostit i scris7 pr& 'arangul Ore%te,

(icolae 'erchilă, pr& Mihail )ulacu, arhid& (icolae )alcă, pr& *umitru Călugăr,

pr& (icoale Petre%cu, pr& Con%tantin +aleriu (toţi trecuţi în venicie, dimpreună

cu reprezentanţi încă activi7 pr& Sea%tian eu, pr& Co%tachi +rigoraş, arhim&.eniamin Micle etc!3!

F

TER0INOLOGIE) 5n cadrul acestei discipline înt$lnim foarte frecvent

următorii termeni7 catehet, catehumen, catehe"ă, catehetică! Catehetul este

Cernăuţi, *++@G ediţia a II-a, îmbo#ăţită, */@, :0 p!4

Catehetica %au îndrumarea în învăţăm/nt a tineretului în creştini%m!E Op& cit& , p! +!3 Operele lor catehetice principale sunt incluse în lista noastră biblio#rafică, anexă a cursului de faţă, care

poate fi consultată i la )iblioteca 'acultăţii de &eolo#ie!



cel care învaţă pe altul, învăţătorul sau da%călul G catehumenul este cel care

învaţă de la altul, ucenicul, elevulG cateheza este, în #eneral vorbind, lucrarea

didactică a )isericii, fie că este vorba catehizarea în biserică, în cadrul cultului

divin, fie că este vorba de ora de reli#ie!

Catehetica este disciplina &eolo#iei %ractice care se ocupă cu normele

tiinţifice de predare ale învăţăm$ntului reli#ios-educativ, cu scopul de a

forma caractere reli#ios- morale!

<timolo#ic+, toţi aceti termeni provin din #recescul kathcei`n (kata şi

hJcei`n) H a %una, a ră%una de %u% în 0o%, a %pune ceva de la loc înalt ! ;ctivitatea

catehetică din )iserica primară se numea kathvcisi", termen pe care nu-l

înt$lnim sub această formă în 8f$nta 8criptură! 5nt$lnim în schimb formele verbale

kathcei n, kathcei`sqai, care se #ăsesc i la Iosif 'lavius i la 'ilon! Iată

c$teva exemple7

• 1apte 0*, 0*7 i ei au auzit de%pre tine/ (despre %avel, n! n! că pe toţi

iudeii care trăie%c printre neamuri îi înveţi %ă %e lepede de Moi%e&&&

( kathchvqhsan de; peri; sou` o{ti ajpostasivan

didavskei" ajpo Mwu>sevw" tou;" kata; ta; e[qnh pavnta"

jIoudaivou");

• 2omani 0, *+7 i-3 cunoşti voia 4 lui "umnezeu, n! n&5 şi , înv!at 6iind

de 7ege ( kathcouvmenou" ejk tou` nov!ou) ştii %ă

de%luşeşti deo%eirile8

• +alateni E, E7 Cel ce "#ime$te cuv%ntul 4învăţăturii5 %ă-i 6acă

înv!t&#ului %ău parte de toate unurile (oinwneivtw de; oJ

kathcouvmeno" to;n #ov$on tw`/ kathcou`nti ejn

pa`sin aj$aqoi`")

+ %entru explicaţiile etimolo#ice utilizăm 2anualul de Catehetică al pr! prof! dr! "umitru C.619,<ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, )ucureti, */+ (ediţia a II-a i Cursul de Catehetică

pentru anul al III-lea al pr! lect! dr! Vasile 9"6C, )ucureti, *//E! "etalii etimolo#ice amănunţite pot

fi urmărite i în Catehetica arhim! A! B&<';J<..I, p! *3-00, a cărui preocupare în acest sens este de-adreptul impresionantă, în demersul său recur#$nd nu numai la citatele biblice cunoscute, ci i la autoriaparţin$nd literaturii i filozofiei antice, dovedind, astfel, o excelentă cunoatere a limbii clasice #receti!/ 8ensul, aici, este au '&(t înv!a!i 4 in'&#ma! i5 de%pre tine&&&



"upă cum lesne se poate observa, utilizarea verbului accentuează mai ales

caracterul predării orale al învăţăturii cretine, conţinute în 9evelaţia

dumnezeiască! "esi#ur, elementele de bază ale catehezei apostolice erau preluate,

pe de o parte din Joul &estament, iar pe de altă parte din &radiţie! &rebuie să

precizăm, de asemenea, că misiunea de catehizare apostolică nu implica doar

aspectul didactic, învăţătoresc, adică o predare i o în%uşire a doctrinei, ci,

deopotrivă, viaţa cultică i disciplinară, propriu-zis întreaga activitate mi%ionar-

pa%torală a )i%ericii& Cu alte cuvinte, cateheza nu se preocupa numai de

împărtăirea cunotinţelor, ci i de inte#rarea aspiranţilor la )otez în viaţa

litur#ică7 ru#ăciunea, postul, exorcismele, examinarea contiinţei etc!

6n alt aspect care trebuie reţinut este că în primele veacuri ale cretinismului

catehumenii erau reprezentaţi îndeosebi de oameni maturi, care doreau să fie

iniţiaţi în viaţa cretină! ;bia de la începutul <vului 2ediu (sf$ritul secolului al

V-lea, catehumenii numărau oameni mai puţin înaintaţi în v$rstă! Catehizarea s-a

făcut, de asemenea, i pruncilor botezaţi mici, încep$nd cu anii în care se impunea

educarea deprinderilor cretine! ;stfel, înţelesul cuv$ntului =cateheză> i

=catehumen> variază de la o perioadă istorică la alta, precum i în funcţie de v$rsta

subiecţilor7 la cei maturi i neiniţiaţi în viaţa cretină, catehizarea premer#e

botezului, la cei mici o succede! %$nă la or#anizarea catehumenatului, ca formă

instituţională de educaţie reli#ioasă, cateheza se confunda cu predica, în special cu

cea misionară, totodată cu celelalte mijloace de pastoraţie, complet$ndu-se

reciproc!

RAPORTUL CU O0ILETICA! 1) 5n prima fază a propovăduiriiînvăţăturii cretine, se desfăura "#e)ica mi(i&na# * +e#i,ma (de la #r!

khruvggw 9 a 6i crainic, a ve%ti, a anunţa! Keri#ma a fost opera 8finţilor

;postoli i a unor ucenici ai lor! <i vesteau <van#helia celor care încă nu auziseră

de ea! ;stfel, iudeilor se adresau în limbaj biblic vetero-testamentar, arăt$nd ca

ristos este împlinirea profeţiilor pe care ei, ca membri ai poporului iudeu, le

cunoteau de la sina#o#ă! %ă#$nilor se adresau potrivit #radului de înţele#ere7#recilor, de pildă, în limbaj raţional i chiar filozofic (cum a procedat, de pildă, 8f!



;p! %avel, altora în contextul credinţelor i tradiţiilor locale, urechea lor fiind

familiarizată cu termenii acelor credinţe! 8e cunoate că misiunea Leri#matică a

înt$mpinat uneori mari obstacole, propovăduitorii risc$ndu-i nu de puţine ori

viaţa! 8e tie, de asemenea, că de multe ori nu erau acceptaţi, ba dimpotrivă, erau

alun#aţi cu pietre sau chiar omor$ţi! Conţinutul Leri#mei era simplu dar de esenţă7

• *umne"eul Cel #nic, creator al cerului i al păm$ntului, venic proniatorG

• :ntruparea 1iului Său, pentru m$ntuirea neamului omenescG

• :ntemeierea împărăţiei lui *umne"eu, la care sunt chemate toate neamurile,

împărăţie concretizată în )iserica tuturor celor botezaţi!!!

"acă cei ce ascultau erau receptivi, urma catehizarea i botezul, dacă nu Leri#ma

răm$nea o încercare nereuită pe moment, însă cu nădejdea propovăduitorului într-o

reuită viitoare!

+! Keri#mei îi urma, aadar, catehiza#ea "#&"#iu-zi(, cu toate implicaţiile

specifice, făcută iniţial tot de 8finţii ;postoli i de ucenici ai lor, dar care era

continuată, în cele mai multe cazuri, de )i)a(cali sau înv!t&#i , despre a căror

slujire vorbete 8f! ;p! %avel în <pistola I-a către Corinteni7 =Bi pe unii i-a pus

"umnezeu în )iserică7 înt$i apostoli, al doilea profeţi, al treilea învăţători

(didavskaloi 2!!!> (I Cor! *0, 0+! 5n le#ătură cu misiunea deosebit de

importantă a didascalilor, literatura catehetică rom$nească beneficiază de un studiu

excepţional aparţin$nd profesorului de vrednică pomenire &eodor 2! %opescu,

intitulat =%rimii didascali cretini>*@! <senţial, cateheza a fost dintru început

oca"ională i didactică! Oca"ională, c$nd s-a făcut într-un mod ne or#anizat, în

locuri înt$mplătoare, de către cateheţi pasa#eriG cea didactică presupune un loc i

un spaţiu de timp bine determinate, desfăur$ndu-se în cadrul unor instituţii cu

autoritate ()iserica, coli catehetice, fiind susţinută, desi#ur, de persoane pre#ătite

i autorizate de aceste instituţii!

10 %ublicat în =8tudii teolo#ice>, nr! 0M*/:0, p! *@-0**G republicat de <ditura Institutului )iblic i de2isiune al )O9 în vol! )i%erica şi cultura, )ucureti, *//E, p! 0*-0::! 2enţionăm că acest studiu face

parte dintre lecturile biblio#rafice obli#atorii pentru examene, în cadrul disciplinei Cateheticii!



-) 5n faza următoare, după ce catehumenii erau botezaţi i inte#raţi, astfel, în

comunitatea eclezială, ei erau beneficiarii "#e)icii "#&"#iu-zi(e, fie sub forma

omiliei, fie a predicii tematice, în cadrul cultului, desi#ur!

5n concluzie7 catehe"a începe mi%iunea propovăduirii, iar omilia %au

predica o completea"ă, o de"voltă şi o de%ăv/rşeşte&

.

Din "unct )e ve)e#e inte#c&n'e(i&nal/ de-a lun#ul istoriei cretinismului, o

dată cu re#retabila separare pe denominaţiuni, au apărut în mod inevitabil i

diferenţieri de abordare a demersului catehetic! ;stfel, romano-catolicii au dat

atenţie cu precădere disciplinei, protestanţii instruirii intelectuale, pe c$nd la

ortodoci accentul a rămas pe cult, pe inte#rarea în viaţa litur#ică!

Im"lica!ii actuale! ;stăzi nu se mai poate vorbi de catehumeni în înţelesul

termenului din )iserica primară! %uţini sunt oamenii maturi, cel puţin în ţara

noastră, care să nu fie botezaţi, iar cele mai multe solicitări pentru intrarea în

cretinismul ortodox, ale celor care iniţial au aparţinut reli#iilor necretine se

datorează căsătoriilor mixte! %entru aceste cazuri, catehizarea se face în mod

particular, neor#anizat, cu atenţie sporită sau, uneori, redusă, în funcţie de #radul

de preocupare al preotului-catehet i, implicit, al =catehumenului>!

Cu toate acestea, vorbim i astăzi în mod curent de catehe"ă i catehi"are! Bi

nu fără temei! "upă evenimentele din decembrie */+/ a fost posibilă

reintroducerea reli#iei în coală, acest demers constituindu-se, astfel, într-o formă

or#anizată de catehizare! 5n parohii, cu toate că i pe vremea dictaturii comuniste preoţii au făcut catehizare =cu timp i fără timp>, încep$nd cu anul *//@ s-au putut

or#aniza întruniri speciale, îndeosebi cu tinerii doritori de luminare a credinţei,

av$nd loc, astfel, un dialo# catehetic or#anizat! 8unt, astfel, parohii care, în afara

orarului de slujbe, au în pro#ramul săptăm$nal o zi i o oră specială consacrată

catehizării propriu-zise, cu o tematică prestabilită, cu studiu biblic i doctrinar, cu

teme care se citesc acasă i se discută apoi la biserică asupra lor, deodată cudialo#ul ad-hoc la care cei interesaţi pun întrebări iar preotul răspunde! 5n sprijinul



acestuia au venit i noile publicaţii cretine, cărţi i reviste, ale c$torva edituri

cretin-ortodoxe deosebit de prolifice**, fiind posibilă deschiderea de biblioteci

publice cu pro#ram de împrumut, chiar în interiorul sfintelor lăcauri! 6nele

parohii au editat reviste i buletine, cu un impact benefic i în plan catehetic!

5n condiţiile în care astăzi, mai mult ca oric$nd, sectele de tot felul operează

cu un zel tot mai apri#, împărţind #ratuit un număr cresc$nd de publicaţii otrăvite,

dialo#$nd cu cretinii notri prin specularea tuturor prilejurilor, profit$nd, totodată,

de i#noranţa multora, slujitorii )isericii neamului nu pot fi pasivi, ci vor face

misiune de catehizare cu responsabilitatea cuvenită!

0c&"ul de azi al catehizării nu diferă esenţial de cel din totdeauna7 instruirea

păstoriţilor cu privire la doctrină i cult, în vederea m$ntuirii! "idactic vorbind,

catehetica urmărete cu prioritate 6ormarea de caractere creştine*0! Observăm,

aadar, că accentul nu cade at$t pe aspectul in6ormativ, ci mai ales cel 6ormativ!

2ai ad$nc vorbind, a catehiza înseamnă a face din credincioi membri vii ai

)isericii, susţin$ndu-i în creterea duhovnicească spre desăv$rire, după cum

inspirat se exprimă 8f! ;p! %avel7 N%$nă vom ajun#e toţi la unitatea credinţei i a

cunoaterii 'iului lui "umnezeu, "! s!re! 3(r3!u"u' 4es(56r7', la măsura

v$rstei deplinătăţii în ristosN ( E6e%eni , *:!

Im"&#tan!a actuală a Cateheticii se lea#ă direct de importanţa misiunii

)isericii în contemporaneitate! ;lături de Omiletică, această disciplină valorifică

între# tezaurul doctrinar, biblic, istoric, cultic i canonic al )isericii drept-

măritoare, arăt$ndu-ne principiile, metodele, 6ormele şi mi0loacele prin care acest

tezaur poate să ajun#ă i să pătrundă în inimile credincioilor, spre a-i convin#e lasăv$rirea faptelor prin care să dob$ndească m$ntuirea!

** ;lături de vechea i presti#ioasa <ditură a Institutului )iblic i de 2isiune a )O9 de la )ucureti, s-auafirmat în mod deosebit următoarele7 *ei%i%-8ibiu , !na%ta%ia-)ucureti , )i"antină-)ucureti , Sophia-

)ucureti , 2amida-)ucureti , )una-.e%tire-)acău , deodată, evident, cu editurile mitropoliilor,arhiepiscopiilor i episcopiilor ortodoxe rom$ne, din ţară i din străinătate!*0 %entru acest subiect a se vedea teza de doctorat a pr! prof! "umitru C.619, Caracterul religio%-moral creştin, 8ibiu, */44, ?VI 0/0 p!



II) 0CURT EXCUR0 ÎN I0TORIA CATEHE1EI

06nu'%ru" I'sus Hr's%s $ C!e.eu" Supre8) Cateheza cretină s-a

născut o dată cu zorii cretinismului, av$ndu-. întemeietor pe ristos, iar ca izvorfundamental <van#helia 8a! Ju este simplă abordarea %lu0irii catehetice 4 sau

învăţătoreşti5 a 2$ntuitorului, datorită complexităţii ei, propriu-zis complexităţii

personalităţii Catehetului 8uprem, manifestate printr-o peda#o#ie unică în istoria

umanităţii! Căci orice încercare în acest sens îi va asuma inevitabil riscul

relativizării! "e aceea, contienţi de acest risc, recunoatem a initio

imposibilitatea unei abordări corespunzătoare înălţimii 8ale catehetice, chiar dacă

evan#heliile ne dau o mulţime de exemple deosebit de #răitoare în acest sens! 5n

consecinţă, ne propunem doar semnalarea c$torva aspecte, însoţite pe alocuri de

ilustraţii, acord$nd în schimb libertate cursanţilor să completeze sin#uri ima#inea

Celui mai mare Catehet din istoria m$ntuirii, cu date i remarci trecute prin filtrul

cu#etării i trăirii personale! Iată, aadar, semnalările noastre7

(lu2i#ea înv!t&#ea(c, una dintre cele trei slujiri, e#ale în importanţa lor

m$ntuitoare, asumate de 2$ntuitorul (deodată cu cea arhierea%că i pa%torală,

este evidenţiată mai pre#nant de către evan#heliti dec$t celelalte două! <l era

numit în mod obinuit :nvăţătorul 42ai, Didavskalo" 5 apelativ pe care

5nsui l-a confirmat7 =Voi 2ă numiţi pe 2ine 5nvăţătorul i "omnul i bine

ziceţi, că sunt> (2atei 0:, +-*@! .a începutul misiunii 8ale, audienţa era

restr$nsă (*0 apostoli, dar în scurtă vreme =mulţimea 5l îmbulzea ca să asculte

cuv$ntul lui "umnezeu> (.uca V, *! Calitatea de învăţător era cerută în mod

firesc de caracterul doctrinar, do#matic, al cretinismului! 8pre deosebire de

pă#$nism, cretinismul este o reli#ie-învăţătură i trebuia, în consecinţă, să aibă

neapărat un învăţător reli#ios! %oliteismul #rec i roman era o reli#ie fără

do#me, nepropun$nd adevăruri de credinţă, fiind, de fapt, un cult a cărui

justificare se pierdea, teoretic, în le#endă, mit, superstiţie! 5n contrast,

cretinismul nu s-a măr#init la dimensiunea cultică, litur#ică, cu toate că fost iea prezentă dintru început, ci i-a conturat o doctrină, o teolo#ie, pe baza



învăţăturilor doctrinare propovăduite de cel mai mare 5nvăţător! 'ericiţi vor fi

fost ascultătorii 8ăi contemporaniP 6imiţi adversarii 8ăiP Chiar i cei mai

înverunaţi dintre acetia au recunoscut cu sinceritate7 =Jiciodată n-a vorbit

vreun om ca Omul acesta>P (In! 3, E! Care era, de fapt, =secretul> acestei

supremaţii retorice incontestabileQ 9ăspunsul ni-l dă <van#helistul 2atei atunci

c$nd spune7 =!!!Căci îi învăţa ca unul care are puere, iar nu cum îi învăţau

cărturarii lor> (3, 0/! Iar puterea izvora din persoana 8a dumnezeiască, căci

Omul -ristos este, în acelai timp, întărit, împuternicit, de *umne"eul - ;ri%to%!

<l este Pedagogul prin excelenţă, paradi#mă a oricărei peda#o#ii autentice!

%ărintele bisericesc Clement ;lexandrinul a fost pe bună dreptate inspirat

atunci c$nd .ui, %eda#o#ului desăv$rit, I-a consacrat una dintre cele mai

însemnate scrieri patristice, Pedagogul , în care spune la un moment dat7

=%eda#o#ul nostru este 8f$ntul "umnezeu Iisus, Cuv$ntul, Care conduce

întrea#a omenire! 5nsui iubitorul de oameni "umnezeu ne este %eda#o#>*:!

c&n!inutul învăţăturilor 8ale vizează realităţile venice7 *umne"eu, %u6let,

nemurire, viaţa viitoare etc! 5n principal, trei mari teme sunt conturate în

slujirea 8a didactică7 *umne"eu, lume, om, ultimele două fiind abordate

permanent în perspectiva veniciei! "e aceea, în esenţă, marea temă a predicii i

catehezei 8ale o constituie ve%tirea împărăţiei lui *umne"eu7 =%linitu-s-a

vremea i împărăţia lui "umnezeu s-a apropiat! %ocăiţi-vă i credeţi în

<van#helieP> (2arcu *, *4! Iar pentru dob$ndirea împărăţiei cereti, a

m$ntuirii propriu-zise, ascultătorii trebuiau să recunoască me%ianitatea i

dumne"eirea Sa!

l&cul activităţii catehetice era peste tot unde ascultătorii dovedeau receptivitate!

<l nu 8-a măr#init la un anume loc, ci străbăt$nd Iudeea, 1alileea i 8amaria,

învăţa în case, sub cerul liber, în pieţele publice, în adunări sociale, pe mare i

pe uscat, pe munte i la es, în pustie etc!, aadar în orice loc unde era ascultat!

met&)ele catehizării 8ale anticipează, în s$mbure, cele mai eficiente principii i

mijloace pe care le-a promovat peda#o#ia ulterioară, inclusiv cea modernă, pe*: Clement ;.<?;J"9IJ6., Scrieri, vol! din %8), <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9,trad! de %r! "! '<CIO96, )ucureti, */+0, p! */+!



care le profesează, de fapt, i astăzi! <senţial, modul desfăurării învăţăm$ntului

hristic, la fel cu traiul 8ău cotidian, a fost simplu, apropiat, plin de iubire i

compasiune pentru cei umili, în acelai timp, însă, plin de demnitate, măreţie i

forţă spirituală! O simplă enumerare a principiilor i metodelor peda#o#ice

actuale, va constata similitudini evidente în cateheza 2$ntuitorului! 8electăm

c$teva exemple7 1! 3#inci"ii <

• 3(ih&l&,ic& "umnezeiesc cunoscător al sufletului omenesc,

2$ntuitorul se adaptează permanent la mentalitatea, cunotinţele i

preocupările celor cărora le vorbea! 5ntr-un fel vorbete cu cei simpli, în

alt fel cu Jicodim cel erudit! Vorbete autoritar cu %etru cel impulsiv, dar

plin de tandreţe cu Raheu, vameul cel smerit etc!G

• Natu#al ! 'ără să suprasolicite efortul de receptare al ascultătorilor,

2$ntuitorul, folosind cu tact metoda inductivă, învăţa mai înt$i cele uor

de reţinut, evidenţiind cu prioritate ceea ce este esenţial de reţinut i

urmat7 =Căutaţi mai înt$i împărăţia cerurilor i dreptatea .ui, i toate

celelalte se vor adău#a vouă!!!> (2atei E, ::G

• Intuitiv! ;cest principiu, at$t de recomandat i astăzi în procesul

educaţional, a fost utilizat cu precădere de 2$ntuitorul, în special prin

rostirea parabolelor, folosind diverse mijloace intuitive, cum ar fi

acţiunile (#răirea 8a era urmată în chip pilduitor de o fapta concretă, ca

de exemplu o vindecare, o înviere, înmulţire a p$inilor etc!,

individuali"ările (insist$nd, concret, pe atitudini ca7 ="acă ochiul tău te

smintete!!!>, ="acă-ti va da cineva o palmă!!!> să se ia măsurile

corespunzătoare cu mesajul 8ău evan#helic, contra%tul ( )ogatul

nemilo%tiv şi %ăracul 7a"ăr, .ameşul şi 6ari%eul5 etc!

• Temeinic/ )u#a4il 7 =Cerul i păm$ntul vor trece, dar cuvintele 2ele

nuP> (2arcu *:, :*! 5nvăţătura 8a, dublată de exemplul iubirii 8ale

jertfelnice aveau să cucerească definitiv inimile ucenicilor 8ăi, înc$t 8f!

;p! %avel se întreabă retoric i mărturisitor, totodată7 =Cine ne va



despărţi pe noi de dra#ostea lui ristosQ 'oamea, pri#oanele,

str$mtorările!!!Q> (9omani +, :4!

• Activ $i "#actic7 vorbete plu#arilor despre semănătorG pod#orenilor

despre lucratorii vieiG pescarilor despre pescuitul minunatG samarinencei

despre 2esia Cel ateptat etc!G

• E)ucativ7 urmărete nu doar informarea =despre!!!>, ci 6ormarea,

zidirea sufletească a omului! Ju cele trecătoare, ci cele venice7 =Ju

numai cu p$ine va trăi omul, ci cu tot cuv$ntul care iese din #ura lui

"umnezeu> (2atei , !

+) 5et&)ele, de asemenea, sunt cele mai eficiente i astăzi7 inductivă (parabolele,

deductivă 4 predica de pe munte, analitică (pilda semănătorului, %intetică (=fiţi,

dar, voi desăv$riţi!!!>, genetică (=<u sunt ua!!!>, experimentală (pescuirea

minunată, înmulţirea p$inilorG

-) 6&#ma didactică este at$t cea pove%titoare 4acroamatică5, aa cum o înt$lnim în

special în pilde, c$t i cea dialogică 4întreătoare sau erotematică, aa cum o

vedem în convorbirile particulare (de ex! cu samarineanca, cu Jicodim etc!!

9) 5&)u#i )e înv!m%nt , se distin# în special trei7 individual (Jicodim, colectiv

(în faţa mulţimilor i monitorial (c$nd trimite pe ucenici la propovăduire!

F

"in cele de mai sus nu trebuie să înţele#em că succesul unic al învăţăturii

2$ntuitorului s-ar datora exclusiv principiilor, metodelor, formelor etc!, enumerate

anterior! =Cheia> impactului suprafiresc al peda#o#iei 8ale se datorează în primul

r$nd dumnezeirii persoanei .ui, oferind nu o paradi#mă catehetică umană, ci una

divino-umană! =Cheia> i =noutatea> sunt reprezentate de <l 5nsui7 învăţătura 8anu este una teoretică, un fel de =artă pentru artă>, ci una care se întruchipează într-



un model desăv$rit, înfăţi$ndu-ni-se o identificare deplină între ceea ce a învăţat

i viaţa 8a! Cu alte cuvinte, a trăit pe viu învăţătura Sa& Iată cum vede, spre

exemplu, 8f! Ioan 1ură de ;ur această identificare pentru cei ce sunt chemaţi să-i

asume misiunea învăţătorească7 =Bi după cum omul, oriunde s-ar arăta, trebuie să

se vadă că se deosebete de animale, tot aa i învăţătorul trebuie să arate că este

învăţător i c$nd #răiete i c$nd tace i c$nd stă la masă i c$nd face orice altcevaG

trebuie să se vadă că este învăţător i din mers i din privire i din ţinută, într-un

cuv$nt din toateP>* "in aceste motive 2$ntuitorul trebuie socotit, aa cum inspirat

a formulat savantul 8imion 2ehedinţi (*+E+-*/E0, =Cel dint$i mare educator al

omenirii i adevăratul m$ntuitor al copiilor>*4! %eda#o#ului 8uprem, profesorul-

#eo#raf, dublat de profesorul-peda#o#, 8imion 2ehedinţi, îi consacră aprecieri de

mare frumuseţe, dintre care spicuim7 N5ntr-un sat din 1alileea, s-a ivit acum vreo

două mii de ani un t$năr care purta pe fruntea sa lumina unui mare ideal! 5ncă din

pruncie pribea# prin <#hipet, el simţise toate disonanţele vieţii i nenumăratele

scăderi ale oamenilor!!! Jazarineanul cel inimos se simţea atras nu spre cărturari,

farisei i toată oli#arhia care înconjura &emplul din Ierusalim, ci pentru robii care

lucrau în ariţa soarelui, flăm$nzi, bătuţi i schin#iuiţi, pentru paraliticii din

Vitezda, pentru orbi, leproi, schilozi i alţi dezmoteniţi ai sorţii! %e toţi acetia

voia <l să-i ridice din mizeria fizică i morală! Iar ca metodă de urmat, în

nemăr#inita .ui milă faţă de scăderile omeneti, a pus înainte una sin#ură7 iueşte

pe aproapele tău, ca pe tine în%uţi&&& fie acela cine va fi i cum va fi, deoarece chiar

în cea mai păcătoasă făptură omenească tot se poate să #ăseti măcar un s$mbure

de omenie i, cine tie, o privire prietenească, un cuv$nt bun sau un sprijin c$t de

* 8f! IO;J 169 "< ;69, Omilii la Matei, vol! 0: %8), trad! pr! dr! "umitru '<CIO96, <dituraInstitutului )iblic i de 2isiune al )O9, )ucureti, *//, p! +0: (t$lcuire la 2atei 0:, E-3!15 Scrieri de%pre educaţie şi învăţăm/nt& ;ntolo#ie! <diţie în#rijită de "umitru 268&<9, <ditura;cademiei, )ucureti, *//0, p! 0*E! 8imion 2ehedinţi, cel mai mare #eo#raf rom$n, trebuie socotit iunul dintre cei mai mari peda#o#i pe care i-a avut ţara noastră! ; fost nu numai un savant ci i un cretinautentic i un naţionalist în cel mai bun sens al cuv$ntului! .a instalarea comunismului pe melea#urilenoastre el nu s-a NaliniatN, asum$ndu-i cu demnitate toate privaţiunile prin care a trecut din aceastăcauză! Jotăm, fie i în treacăt, c$teva dintre cele mai cunoscute scrieri peda#o#ice ale sale7 Poporul

4Cuvinte către %tudenţi , )ucureti, */0*G !ltă creştere& coala Muncii, )ucureti, */0/ (vezi i ultimaediţie, a /-aP, <dit! ;xia, Craiova, 0@@:, prefaţată de pr! V! 1ordonG !propierea de 3i%u% prin )i%ericanoa%tră, prin alegerea educatorilor , )ucureti, */:4G Creştini%mul rom/ne%c, )ucureti, *//4G Paraole

şi învăţături din Evanghelie, )ucureti, */04 (reeditată în 0@@0, cu o prefaţă semnată de pr! V! 1ordon!



mic, la timp potrivit, va fi în stare să-l ridice din înjosirea în care se află!!!

1reutatea cea mare pentru t$nărul Jazarinean era deci să schimbe înt$i sufletul

dascălilor, adică al oamenilor maturi, înainte de a îndruma în alt chip creterea

copiilor!!!N*E

2esa#er al noii porunci (=%oruncă nouă vă dau vouă7 să vă iubiţi unul pe

altul, pre/u8 Eu 5#!8 'u3' pe 5%')))> , Ioan *:, :, adică t&tal/ "%n la 2e#t'

)ac e(te nev&ie777, 2$ntuitorul a folosit, de fapt, o %ingură şi %upremă metodă7 a

iubirii depline, jertfelnice, susţinută cu dumnezeiasca 8a smerenie (=8-a smerit pe

8ine, făc$ndu-8e ascultător p$nă la moarte - i încă moarte pe cruceP> 'ilipeni 0,

+! "acă am face o analiză comparativă între peda#o#ia 2$ntuitorului i a

filozofilor mari ai antichităţii, am observa fără #reutate că filozofii erau promotori

ai raţiunii, în detrimentul evident al iubirii! )unăoară 8ocrate (3@-://, socotit

îndeobte cel mai mare filozof antic, excela în exerciţii raţionale, în silo#isme i

fineţuri dialectice, dar nu s-a priceput deloc să intre în sufletele contemporanilor,

pentru că-i trata de sus, fără smerenie i dra#oste, fapt care i-a atras în final

dezaprobarea #enerală, except$nd ataamentul c$torva ucenici fanatici! 5n cazul său

i al multora ca el se confirmă adevărul că raţiunea îng/m6ă, pe c/nd drago%tea

%mereşte! 9aţiunea suficientă este soră bună cu m$ndria, iar iubirea deschisă

cunoaterii i acceptării părerii celuilalt - soră bună cu smerenia! ;adar, nu cu

raţiunea a operat 2$ntuitorul, ci cu iubirea, căci silo#ismele raţionale, oric$tă

admiraţie ar st$rni din partea ascultătorilor, nu mică inima i nu determină, în

final, săv$rirea faptelor bune! "e aceea 2$ntuitorul ne-a învăţat i ne-a dat pildă

că apelul la partea emotivă a sufletului omenesc este p/rghia cea mai puternică aoricărui învăţăm/nt ! Iar pentru cel care cumpănete bine realităţile este limpede

că, de fapt, nu ideile conduc lumea, ci simţămintele! <vident, bune sau rele! 5nsă,

dacă 8ocrate n-a putut avea 2odelul 8uprem, fiind scuzabil, aadar, peda#o#ii care

au cunoscut <van#helia nu mai pot face abstracţie acum de cel mai preţio% i"vor al

celei mai înalte şi e6iciente pedagogii& O confirmare aparte în acest sens o

reprezintă ataamentul faţă de <van#helie al celui socotit cel mai mare pedagog

*E 3idem, p! 0*4!



modern, $ohann Pe%talo""i (*3E-*+03! Cu prioritate, două elemente, dovedite

esenţiale, a desprins el din peda#o#ia divino-umană a 2$ntuitorului Iisus ristos7

iubirea neţărmurită i utilizarea maximă a intuiţiei! =O mare piedică în cunoaterea

adevărului, mărturisete %estalozzi, este tiinţa de vorbe, de care nu se lea#ă, însă,

o cunoatere reală a lucrurilor!!! C$nd pasărea c$ntă!!! C$nd viermele se t$răte pe o

frunză, atunci tu, învăţătorule, curmă lecţia de vorbe, deoarece pasărea i viermele

învaţă pe copil mai mult i mai bine! &aciP> *3! 'ăcerea, ne amintim, era , de fapt,

una din metodele utilizate de 2$ntuitorul în anumite împrejurări (=Bi din nou a

intrat în pretoriu S %ilat, n! n! - i I-a zis lui Iisus7 "e unde eti &uQ!!! D!r I'sus

(/e!)))> S Ioan */, /!

5n literatura peda#o#ică rom$nească laică, Iisus ristos a fost recunoscut în

mod constant ca 8upremul %eda#o#, except$nd perioada de tristă amintire */4-

*/+/, except$nd, de asemenea, cazuri izolate ale unor =peda#o#i> atei! <xemplul

cel mai strălucit din perioada anterioară comunismului îl avem în scrierile

peda#o#ice ale lui 8imion 2ehedinţi, din care am citat deja în prele#erea de faţă!

Interesant este că i în anii comunismului au fost minţi luminate din acest domeniu

care au avut curajul recunoaterii în scris a lui Iisus, ca neîntrecut 5nvăţător! Iată un

exemplu7 =ristos a fost un vorbitor cu totul peste nivel, iar parabolele 8ale, chiar

în traducere, impresionează i pe cel mai ad$nc adversar al cretinismului!!!> *+! Bi

să luăm aminte că afirmaţia este făcută în anul */3:, în plină epocă ceauistăP

"upă anul de #raţie */+/, peda#o#ii laici cretini au ieit din =catacombe> i

au scris nestin#heriţi, acord$ndu-I 2$ntuitorului locul pe care .-a avut din

totdeauna în peda#o#ia rom$nească autentică! 5ntre acetia în ultima vreme s-aremarcat în chip aparte profesorul de psiholo#ie i peda#o#ie de la 6niversitatea

din Iai, Constantin Cuco, care, în cel mai recent volum al său cu privire la

educaţia reli#ioasă, consacră *4 pa#ini referitoare la peda#o#ia 2$ntuitorului,

=hristică> - după cum o numete domnia sa*/! "incolo de unele st$n#ăcii de

exprimare prea =laică> C! Cuco merită o atenţie aparte, în acest demers deloc uor*3

3idem, p! 0*/!*+ Vasile '.O9<8C6 , 2etorica şi neoretorica, <ditura ;cademiei 989, )ucureti, */3:, p! /*!*/ Constantin C6COB, Educaţia religioa%ă& 2epere teoretice şi metodice, <dit! =%olirom>, Iai, *///, p!34-/@ (încep$nd cu = 3i%u% ;ri%to% ca învăţător %uprem, p! 34-3+!



al o%ervării impactului actual şi concret al catehe"ei :nvăţătorului no%tru %uprem&

Iată, bunăoară, un fra#ment al descrierii consacrate 2$ntuitorului7 NIisus ristos

este norma fundamentală, paradi#ma esenţială de la care se va inspira adevăratul

cretin în acţiunile sale! 5n măsura în care noi ne livrăm .ui, i "umnezeu coboară

la noi! 1iţi dar următori ai lui *umne"eu, ca nişte 6ii iuiţi (<feseni 4, * - ne

cheamă 8f$ntul ;postol %avel! Bi acest travaliu se cere a fi făcut pe cont propriu i

în mod liber, p/nă vom a0unge la unitatea credinţei şi a cunoaşterii 1iului lui

*umne"eu, la %tarea ăratului de%ăv/rşit, la mă%ura v/r%tei deplinătăţii lui

;ri%to% (<feseni , *:! Iisus ristos este modelul formator prin excelenţă! &radiţia

ne îndeamnă să-. imităm pe <l, să-I urmăm exemplul i nu să fim e#alii .ui!

ristos este un model care transcede omulG acesta din urmă pretinde i caută să-.

e#aleze, fără însă a atin#e statutul 8ău! Vom face în acest punct următoarea

precizare7 observăm că modelul hristic în#ăduie o perfecţionare a atributelor

umane reale i nu ne sperie prin intan#ibilitatea .ui! 8pre <l au acces toţi indivizii,

indiferent de slăbiciunile i căderile de circumstanţă! Jimeni nu este împiedicat de

nimic în acest urcu!!!N0@ Iar la sf$ritul para#rafului, prof! Cuco conchide7

Nristos ne oferă chipul cu #enerozitate, dra#oste i înţele#ere! "ar oamenii răm$n

responsabili de calitatea a%emănării!N0*

;adar, făc$nd abstracţie de anumiţi termeni mai puţin compatibili cu

limbajul teolo#ic, prezentarea făcută 5nvăţătorului 8uprem de către acest t$năr

profesor neteolo#, ca de altfel i c$torva sfinţi părinţi mai cunoscuţi00, este o

dovadă exemplară a reîntoarcerii peda#o#iei laice spre valorile perene ale

catehezei cretine!

0@ 3idem, p! 3E!0* 3idem, p! 3+!00 3idem, p! 3-43!





III) CATEHE1A ÎN 3RI5E8E VEACURI CRE9TINE

1) CATEHE:A SFIN;ILOR APOSTOLI 7 'ormaţi la =Bcoala

Catehetică> a 2$ntuitorului Iisus ristos, 8finţii ;postoli, ascultători poruncii 8ale= Merg/nd, învăţaţi toate neamurile&&&> (2atei 0+,*/, au continuat misiunea 8a

catehetică, r$nduind, totodată, episcopi, preoţi i diaconi etc!, pentru împlinirea

slujirii învăţătoreti! 'actorul esenţial în demersul catehetic apostolic nu se lea#ă,

însă, de o anumită tiinţă peda#o#ică, cu toate că ei erau înţelepţi prin firea lor i

înţelepţiţi prin harul 8f$ntului "uh, ci de o neţărmurită drago%te 6aţă de ;ri%to% şi

Evanghelia Sa, totodată 6aţă de cei cărora le 6ăceau catehi"are& ;a se explică

r$vna lor jertfelnică, tiut fiind faptul că numai iubirea totală poate determina

sacrificiul! "e aceea 8finţii ;postoli, în slujba lor învăţătorească, s-au dus la

moarte ca la nuntăP 8f! ;p! %avel exprimă în mod admirabil acest temei al iubirii

de ristos, ca mobil suprem al r$vnei lor nelimitate7 =Cine ne va despărţi pe noi de

dra#ostea lui ristosQ Jecazul, sau str$mtorarea, sau pri#oana, sau foametea, sau

lipsa de îmbrăcăminte, sau sabiaQ %recum este scris (în P%& ?@, A?, n& n&7 =%entru

&ine suntem omor$ţi toată ziua, socotiţi am fost ca nite oi de jun#hiere>!!! Căci

nici moartea, nici viaţa, nici în#erii, nici stăp$nirile, nici cele de acum, nici cele ce

vor fi!!! nu vor putea să ne despartă pe noi de dra#ostea lui "umnezeu, cea întru

ristos Iisus, "omnul nostru!!!> (9om! +, :4-:/!

5narmaţi cu această dra#oste i întăriţi cu puterea 8f! "uh, primit la

Cincizecime, 8finţii ;postoli au cutreierat trei continente (;sia, <uropa i ;frica,

propovăduind <van#helia i întemeind peste tot )iserici cretine! O dată cu

întemeierea )isericilor, ei r$nduiau episcopi i preoţi, cărora le porunceau să

ve#heze la păstrarea nealterată a învăţăturii evan#helice! 2isiunea catehetică s-a

desfăurat parte în scris (consemnată parţial în cele 03 de cărţi ale Joului

&estament, parte oral (consemnată sporadic în alte scrieri dec$t cele neo-

testamentare!

0c&"ul prioritar al catehezei apostolice era pre#ătirea =catehumenilor> pentru&aina 8f! )otez! O4iectul catehizării7 cuv/ntul *omnului, S6/nta Evanghelie&



2ărturisirea 8f! ;p! %avel este pro#ramativă, în acest sens, pentru toate timpurile,

de altfel7 =Căci nu ne propovăduim pe noi înine, ci pe ristosP> (II Cor! , 4!

5et&)ele $i '&#mele catehizării erau adaptate corespunzător situaţiilor

concrete! )unăoară, 8f! ;p! %avel, în convorbirile catehetice cu iudeii folosea

ar#umente din .e#ea Veche, iar cu pă#$nii ar#umente raţionale (uneori filozofice,

intuitive etc!, desprinse din viaţa, obiceiurile i #$ndirea lor! 5nvăţăm$ntul catehetic

se desfăura #radat, de cele mai multe ori inductiv (de la %implu la complex aa

cum mărturisete acelai 8f! ;p! %avel, atunci c$nd le scrie corintenilor7 =V-am

hrănit cu lapte, iar nu cu bucate (tari, n!n!, căci încă nu eraţi în stareG i nici chiar

acum nu sunteţi în stare, fiindcă sunteţi încă trupeti!!!> (I Cor! :, 0-:! Cu acelai

înţeles le scrie, de asemenea, conaţionalilor săi evrei7 ='iindcă voi, cei ce de multă

vreme ar fi trebuit să fiţi învăţători, încă mai aveţi nevoie ca cineva să vă înveţe

înt$iile #$n#uriri ale cuvintelor lui "umnezeuG i aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte,

nu de hrană tare! Căci tot cel ce se hrănete cu lapte e un nepriceput în cuv$ntul

dreptăţii, fiindcă e pruncG iar hrana tare e pentru cei desăv$riţi, care prin

obinuinţă au simţurile deprinse să deosebească binele i răul> (4, *0-*!

9$vna i tactul peda#o#ic al 8f! ;p! %avel se vădesc, de altfel, din propria-i

mărturisire, atunci c$nd spune7 =&uturor toate m-am făcut, pentru ca-n orice chip

să-i m$ntuiesc!!!> (I Cor! /, 00! 2etodele i formele de catehizare ale 8f! ;p!

%avel, cunoscute mai bine dec$t în cazul celorlalţi apostoli, datorită scrierilor neo-

testamentare, sunt, de altfel, emblematice pentru toţi apostolii i ucenicii lor! &oţi,

fără excepţie, s-au făcut tuturor toate pentru a-i împlini mandatul încredinţat!

+) SLUJIREA HARIS0ATICILOR) 5mpreună cu 8finţii ;postoli, în

)iserica primară au făcut misiune pro6eţii i dida%calii, ca purtători ai unor harisme

speciale, specifice r$vnei incandescente a slujirii apostolice! 2ărturie despre aceti

misionari-cateheţi depune 8f! ;p! %avel, în <pistola I-a către Corinteni7 =Bi pe unii

i-a pus "umnezeu în )iserică7 înt$i !p%s%"'G al doilea, pr%*e<'G al treilea,

=n5(<(%r'!!!> (*0, 0+! Că acetia aveau un har misionar special ne încredinţează



tot 8f! ;p! %avel, atunci c$nd întreabă retoric7 =Oare toţi sunt apostoliQ Oare toţi

sunt profeţiQ Oare toţi sunt învăţătoriQ Oare toţi fac minuniQ!!!> (I Cor! *0, 0/!

"intre harismatici, cei care s-au ocupat în mod expres de catehizare au fost

dida%calii! Ilustrul nostru profesor de teolo#ie, re#retatul &eodor 2! %opescu, le-a

consacrat un studiu cu totul excepţional, intitulat Primii dida%cali creştini, apărut

mai înt$i în revista =8tudii &eolo#ice> 0:, iar relativ recent în volumul =)iserica i

cultura>0! Iată cum distin#e domnia sa slujirile celor trei harisme7 =%e c$nd

;postolul era misionarul profesionist, iar %rofetul or#anul inspirat, care prezice,

revelează, ceartă i sfătuiete, "idascalul este, aa cum îl arată i numele,

învăţătorul propriu-zis al comunităţii, cel care o instruiete mai de-aproape în cele

ale credinţei i moralei cretine, purtător al cunotinţei i înţelepciunii! 5n triada de

slujitori ai cuv$ntului dumnezeiesc, el este factorul special al învăţăm$ntului

cretin! Jumai el are ca funcţie determinantă învăţătura! %entru istoria teolo#iei

cretine, didascalul are, de aceea, o importanţă pe care n-au avut-o evan#helistul

misionar i profetul!!!>04& 2isiunea apostolilor i a profeţilor s-a stins de timpuriu,

dar a didascalilor a continuat p$nă prin secolul al V-lea, după cum ne încredinţează

istoricul bisericesc 8ocrate0E! Cum lesne se poate deduce, didascalii erau r$nduiţi

de către 8finţii ;postoli în comunităţile în care aezau preoţi! ;stfel, în timp ce

preoţii se ocupau cu precădere de săv$rirea cultului divin, didascalii aveau în #rijă

explicarea învăţăturilor evan#helice propovăduite de 8finţii ;postoli! &ot ei erau

cei care protejau aceste învăţături de interpretări #reite, de atacurile ereticilor etc!

'uncţia didascalilor a fost preluată încet-încet de bărbaţi instruiţi, care vor întemeia

coli catehetice i alte instituţii de învăţăm$nt! &oate, bineînţeles, cu binecuv$ntarea i sub ascultarea )isericii!

-) 8ITERATURA CATEHETICĂ ÎN 3RI5E8E VEACURI7 C6e5!

repere) %e l$n#ă cărţile Joului &estament, care ne dau tiri foarte importante0: Jr! 0M*/:0 (i în <xtras0 <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne, )ucureti, *//E, p! 3/-*+0!

%entru importanţa deosebită pe care o prezintă acest studiu, cursanţii au obli#aţia să-l citească, urm$nd afi examinaţi din el la colocvii!04 )i%erica şi cultura&&&, p! +E-+3!0E 3idem, p! *0!



privitoare la cateheza primelor veacuri, literatura cretină beneficiază de c$teva

scrieri deosebit de preţioase în acest subiect! %rezentarea noastră va fi selectivă,

av$nd doar scopul de a semnala c$teva dintre ele, în vederea stimulării unei lecturi

individuale din partea cursanţilor! ;stfel, precizăm mai înt$i că literatura catehetică

a primelor veacuri poate fi clasificată în trei cate#orii7 !) per'%!4! P(r'n<'"%r

Ap%s%"'/'> 3) per'%!4! !p%"%&e'/(#p%"e8'/(> /) per'%!4! p%s#!p%"%&e'/()

'acem de asemenea precizarea, chiar dacă faptul s-ar subînţele#e de la sine, că

demersul catehetic de astăzi nu poate i#nora bo#ăţia informativă i mai ales

6ormativă pe care izvoarele patristice le oferă preoţilor i dascălilor de reli#ie din

zilele noastre! Operele 8finţilor %ărinţi, ca o fericită completare i t$lcuire a 8fintei

8cripturi, constituie temelia pe care se zidete edificiul trainic al unui învăţăm$nt

complet, care-i poate împlini scopul, acela de a 6orma caractere religio%-morale,

ţintind în ultimă instanţă de%ăv/rşirea, în vederea m$ntuirii! Cunoaterea i

utilizarea lor de către noi, cei de azi, urmează, de fapt, sfatului înţelept dat de 8f!

;p! %avel, at$t de potrivit în acest sens7 =;duceţi-vă aminte de mai-marii votri,

care v-au #răit vouă cuv$ntul lui "umnezeuG priviţi cu luare aminte cum i-au

încheiat viaţa i urmaţi-le credinţa!!!> (<vrei *:, 3! %rezentăm, aadar, c$teva

dintre cele mai cunoscute repere patristice, scrieri ale unor vrednici =mai-mari> ai

notri, conform perioadelor mai sus enunţate037

!) Per'%!4! P(r'n<'"%r Ap%s%"'/') 8e numesc Părinţi !po%tolici scriitorii

cretini care au trăit în a doua jumătate a secolului înt$i i prima jumătate

a secolului al doilea, care au fost ucenici ai 8finţilor ;postoli, sau cel

puţin i-au cunoscut0+! Cele mai însemnate scrieri ale %ărinţilor ;postolicisunt7 :nvăţătura celor doi%pre"ece !po%toli 4*idahia5, Epi%tola S6&

)arnaa, Epi%tola către Corinteni a S6& Clement al 2omei, Epi%tolele S6&

03 %entru acest capitol utilizăm cu precădere manualele de Catehetică tipărite la <ditura Institutului )iblici de 2isiune al )O97 al pr! prof! dr! "! C.619, pentru Institutele &eolo#ice, )ucureti, */3E, p! 0E-:: i al pr! prof! J! %<&9<8C6, pentru 8eminariile &eolo#ice, )ucureti, */3+, p! :: !u!0+

&ermenul N%ărinţi apostoliciN nu a fost cunoscut antichităţii cretine! <l a fost pus în circulaţie în secolulal ?VII-lea de primul editor al acestor scrieri, A! )! CO&<.I<9, în lucrarea sa N%atres aevi apostoliciN, 0volume, *E30! Vezi vol! Scrierile Părinţilor !po%tolici, vol! * din colecţia %8), trad! de %r! "! '<CIO96,<ditura Institutului )iblic i de misiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne, )ucureti, */3/, p! /!



3gnaţiu al !ntiohiei, Epi%tola S6& Policarp al Smirnei, Pă%torul lui

;erma, Epi%tola către *iognet etc!0/

;lături de aceste scrieri, de mare importanţă sunt i Con%tituţiile !po%tolice, operă

al cărei autor nu este cunoscut, apărută probabil în sec! III-V, alcătuită din opt

cărţi, care conţin un rezumat al între#ii învăţături do#matice, morale i cultice

cretine a )isericii primare!

3) 3e#i&a)a a"&l&,etic&-"&lemic a înre#istrat opere ale !p%"%&e<'"%r

&re/', ca7 Buadratu%, !ri%ton de Pella, 0'7 :u(tin 5a#ti#ul $i 6il&z&'ul

(;polo#iile I i II, "ialo#ul cu iudeul &rifon, Miltiade, !polinarie,

Meliton de Sarde%, 'aţian !%irianul, 'eo6il al !ntiohiei, !tenagora

!tenianul etc!:@ i ale !p%"%&e<'"%r "!'n'7 'ertulian, Menunciu 1elix, S6&

Ciprian etc!:*

/) 8ite#atu#a catehetic )e )u" e"&ca a"&l&,etic, înre#istrează lucrări de

ad$ncă erudiţie, precum7 Pedagogul (autor7 Clement ;lexandrinul,

Catehe"ele S6& Chiril al 3eru%alimului, Marele cuv/nt catehetic (al 8f!

1ri#orie de JTssa etc!

;supra acestora din urmă vom zăbovi cu un scurt comentariu, întruc$t prezintă

un mare interes nu numai pentru istoria catehezei, dar i pentru învăţăm$ntul

nostru reli#ios de astăzi!

- 3e)a,&,ul :0 aparţine marelui erudit cretin Clement ;lexandrinul (sec! II-

III, scriitor cu o cultură literară, filozofică i teolo#ică strălucită, la care se adau#ă

o excelentă elocinţă! 8crierea se adresează catehumenilor din ;lexandria, în s$nul

cărora se strecuraseră nite deprinderi pă#$ne! <ste compusă din trei cărţi i seîncheie cu un imn de slăvire al 2$ntuitorului! "e fapt, <l este %eda#o#ul 8uprem,

după cum însui Clement mărturisete7 =%eda#o#ul nostru, însă, este 8f$ntul

0/ 3idem - în cuprinsul a :4@ p!:@ !pologeţi de lima greacă, vol! 0 din colecţia %8), trad! de %r! &! )O"O1;<, %r! Olimp CCI6. i%r! "! '<CIO96, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne, )ucureti,*/+@, :/@ p!:* !pologeţi de limă latină, vol! : din %8), trad! Jicolae CIU<8C6, <liodor COJ8&;J&IJ<8C6,

%aul %;%;"O%O., "avid %O%<8C6, Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne,)ucureti, */+*, 4@+ p!:0 ; se vedea C.<2<J& ;.<?;J"9IJ6. , Scrieri D Partea înt/ia>, vol! din colecţia %8),<ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, trad! %r! "! '<CIO96, )ucureti, */+0, p! *E4-:E0!



"umnezeu Iisus, Cuv$ntul, Care conduce întrea#a omenire! 5nsui iubitorul de

oameni "umnezeu ne este %eda#o#> ::! &ot în acelai capitol (al .33-lea, Cartea 3 ,

Clement propune i o =definiţie> a %eda#o#iei cretine7 =%eda#o#ia este credinţă în

"umnezeuG este învăţătură a slujirii lui "umnezeuG este instruirea spre cunoaterea

adevăruluiG este vieţuire dreaptă, care duce la cer!!!> :&

• Catehezele 0'7 Chi#il al Ie#u(alimului , constituie i astăzi, la fel ca

în sec! al IV-lea c$nd au fost rostite, un izvor deosebit de preţios pentru Catehetica

cretină:4, mult apreciate de teolo#ii rom$ni, dovadă fiind studiile si articolele

consacrate lor :E! 8unt în număr de 07 Procatehe"a, F catehe"e către catehumeni

4care urmau %ă 6ie ote"aţi5 şi G catehe"e mi%tagogice, adre%ate celor de cur/nd

ote"aţi 4neo6iţilor5!

- Pr%/!e.e?! este un prolo# al catehezelor, în care se dau sfaturi celor

care voiesc să intre în cretinism! <a începe cu o revărsare a bucuriei din

partea autorului pentru cei care au fost chemaţi a fi pre#ătiţi pentru

)otez7 =;cum suflă asupra voastră, care aveţi să fiţi luminaţi, mireasma

fericiriiP ;cum adunaţi florile cele duhovniceti, ca să împletiţi cununile

ceretiP ;cum a adiat mireasma cea bună a 8f$ntului "uhP ;cum aţi

ajuns la porţile palatului împărătescP 8ă dea "umnezeu ca să fiţi luaţi

înăuntru chiar de 5mpăratulP ;cum s-au arătat florile pomilorP 8ă dea

"umnezeu ca i rodul să fie desăv$ritP> :3!

- C!e.e?! I se dezvoltă pe textul de la Isaia *, *E7 =8pălaţi-vă i văcurăţiţi i scoateţi vicleu#urile din inimile voastre dinaintea ochilor

2ei>G

:: 3idem, p! */+!: 3idem, p! */E!35 8f! CI9I. al Ierusalimului, Catehe"ele, trad! %r! "! '<CIO96, )ucureti, partea I, */: ( Procatehe"ai primele *0 Catehe"e i partea a II - a, */4 (următoarele *0 Catehe"e , Colecţia =Izvoarele

Ortodoxiei>, numerele E i 3!:E ; se vedea )iliogra6ia +enerală, ataată la sf$ritul Cursului, în care am notat c$teva dintre acestestudii i articole!:3 Partea 3 , vol! E, p! :3!



- C!e.e?! ! II # ! tratează despre pocăinţă, despre iertarea păcatelor,

despre cel potrivnic etc!, av$nd drept călăuză un text din Iezechiel7

="reptatea dreptului peste el va fi i fărădele#ea celui fără de le#e peste

el va fi! "acă cel fără de le#e se va întoarce de la toate fărădele#ile lui, va

trăi ne#reit i nu va muriP> (*+, 0@G

- C!e.e?! ! III#! este un fel de =lecţie> despre )otez, pe baza textului de

la 9omani E, :-7 =8au nu tiţi că oric$ţi ne-am botezat în ristos Iisus,

ne-am botezat întru moartea .uiQ "eci ne-am în#ropat cu <l, în moarte,

prin )otez!!!>

- C!e.e?! ! IV#! tratează despre zece do#me, cuprinse, de fapt, în

8imbolul Credinţei7 de%pre *umne"eu, de%pre ;ri%to%, de%pre Cruce,

de%pre :nviere etc!

- C!e.e?! ! V#! vorbete despre virtutea credinţei, pornind de la textul

din <vrei **, *7 =Credinţa este adeverirea celor nădăjduite, dovedirea

lucrurilor nevăzute!!!>G

- C!e.e?! ! VI#! se ocupă cu explicarea primului articol din 8imbolul

CredinţeiG

- C!e.e?! ! VII#! conţine învăţătura despre &atăl i atributele 8ale,

pornind de la cuvintele7 N%entru aceasta îmi plec #enunchii înaintea

&atălui, din care se numete tot numele părintesc, în cer i pe păm$nt!!!N

(<feseni :, *-*4G

- C!e.e?! ! VIII#!@ plec$nd de la citatul din Ieremia :0, *+-*/

( *umne"eule mare şi puternic, *oamne mare în %6at şi puternic înlucruri, atotputernice&&&5, explică atributul atotputerniciei lui "umnezeu-

&atălG

- C!e.e?! ! IX#! explică expresia din Crez ='ăcătorul cerului i al

păm$ntului, al tuturor celor văzute i nevăzute!!!>, pe baza citatului din

Iov ::, G







• 6e#icitul Au,u(tin@ cu scrierea *e catechi%andi% rudiu% ( *e%pre

treuinţa de a-i învăţa pe cei %impli5, scrisă aprox! pe la anul @@, în 03

de capitole, adresată unui diacon din Carta#ina, "eo#ratias, la cererea

acestuia, pentru a-i fi îndrumar în munca lui de catehizare! ;ceastă

lucrare este considerată "#imul manual )e catehetic al =i(e#icii

"#ima#e a"u(ene , după cum Pedagogul lui Clement ;lexandrinul este

socotit primul =manual catehetic> din Orient! <ste structurată în trei părţi7

prima tratează despre materia învăţăm$ntului catehetic, a doua despre

procedeele (metodele5 adecvate învăţăm$ntului, iar a treia despre ţinuta

catehetului& ;mintim, de asemenea, că 'ericitul ;u#ustin a lăsat, între

altele, o altă lucrare din domeniul catehetico-peda#o#ic, *e Magi%tro

( *e%pre :nvăţător , tradusă i în limba rom$nă*! ;ceastă lucrare se

prezintă sub forma unui dialo# cu fiul său ;deodatus (fruct al unei iubiri

nele#itime, de dinainte de convertire, mort la v$rsta de *3 ani, copil de o

inteli#enţă precoce, care-l speria uneori pe tatăl său! .inia călăuzitoare a

lucrării este "umnezeu, N6nicul 5nvăţătorN, Care se află în ceruri i pe

Care, după opinia 'ericitului ;u#ustin, în măsura în care vom învăţa mai

mult, 5l vom iubi mai mult! N;-. iubi i a-. cunoateN înseamnă

adevărata fericire pe care pretind toţi că o caută, dar puţini sunt aceia

cărora le este dată bucuria de a o fi #ăsit cu adevărat!!!

40 'er! ;6168&IJ, *e catechi%andi% rudiu%, 2I1J<, %!.! ????, col! :@/-:+G (vezi iOeuvres complWtes de 8aint ;u#ustin, text bilin#v, &rad! par %<9OJJ<, VIJC<J& X comp!, %aris,*+E/, &om! ??I (Sur la maniJre den%eigner la doctrine chrLtienne aux ignorant%, p! :/-:! &rad!rom! de 1eor#e )o#dan U$ra, Prima catehe"ă& 3niţiere în viaţa creştină& <diţie bilinvă, %olirom,

)ucureti, 0@@0G!41 Idem, *e magi%tro, %!.! ???II, col! **/:-*00@G trad! rom! <u#en 26J&<;J6, Institutul <uropean,Iai, *//4 (ediţie bilin#vă!



9) C A T E H U 0 E N A T U L ) 8ub acest nume se cuprinde perioada

dintre jumătatea secolului al II-lea i secolul al V-lea, în care, sub o formă

or#anizată, s-a desfăurat catehizarea iudeilor i a pă#$nilor în scopul încretinării!

Ca formă neor#anizată didactic putem vorbi de catehumenat chiar de pe vremea

8finţilor ;postoli, întruc$t era firesc ca înainte de )otez candidaţii să fie instruiţi,

pentru a putea da dovadă, apoi, despre credinţa lor! Cu timpul s-a simţit însă

nevoia unui învăţăm$nt catehetic cu un pro#ram coerent, pe o anumită durată, în

funcţie de situaţiile specifice! %rimele dovezi despre or#anizarea catehumenatului

le avem în jurul anului *4@, în scrierile 8f! Austin 2artirul i 'ilozoful! ;stfel, în

!pologia 3-a, notează între altele7 &oţi cei care s-ar încredinţa a crede că lucrurile

acestea învăţate i propovăduite de noi sunt adevărate i care fă#ăduiesc că vor

putea trăi aa, sunt învăţaţi să se roa#e i să ceară de la "umnezeu, postind, iertarea

păcatelor pe care le-au săv$rit mai înainte, în timp ce noi, la r$ndul nostru, ne

ru#ăm i postim laolaltă cu ei! ;poi, ei sunt condui de noi undeva, unde este apă

i sunt renăscuţi acolo, în acelai fel în care noi înine am fost renăscuţiG ei primesc

atunci o baie în apă, în numele %ărintelui tuturor i 8tăp$nului "umnezeu i al

2$ntuitorului nostru Iisus ristos i al 8f$ntului "uh!!!>9+ Iar puţin mai încolo7

=!!!Iar baia aceasta se numete luminare, întruc$t cei care primesc toate cele în

le#ătură cu ea devin apoi luminaţi la minte!!!>9-! Observăm, aadar, că înainte de

baia )otezului, avea loc un anumit instructaj, fiind învăţaţi să se roa#e, să

postească etc!, iar după =baie> se numeau =luminaţi>, termen pe care îl înt$lnim i

în alte scrieri din perioada catehumenatului, cum am văzut mai sus, de exemplu, înCatehe"ele S6& Chiril al 3eru%alimului!

In(t#uc!ia catehetică, aflăm tot de la Austin 2artirul, era asi#urată de

cateheţi! Iar catehumenii au fost împărţiţi iniţial în două cate#orii7 in%truiţi

elementar i înaintaţii!

0 5n vol! 0 %8), !pologeţi de limă greacă, trad! de pr! "! )O"O1;<, pr! "! '<CIO96 i pr! O!CCI6., <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, )ucureti, */+@, cap! .?I, p! EE!: 3idem, p! E3!



C&n!inutul instruirii îl constituia învăţătura de bază a )isericii, cuprinsă

îndeosebi în 8imbolurile de Credinţă, cu precădere cel niceo-constantinopolitan!

<vident, era explicată doctrina despre 8f$nta &reime, )iserică, &aine, moarte,

înviere, viaţa venică etc!, alături de învăţăturile morale, necesare unei conduite

cretine autentice!

Du#ata catehumenatului a crescut pro#resiv (aflăm din Con%tituţiile

!po%tolice, în special Cartea a .33-a7 : luni, * an, 0 i chiar : ani!

T#e"tele catehumenatului erau trei7 a%cultătorii (participau la 8f$nta

.itur#hie p$nă la =c$ţi sunteţi chemaţi!!!>G îngenunchetorii S catehumeni mai

avansaţi (participau p$nă la ;eruvicG luminaţii, numiţi i competenţi, erau

catehumenii înscrii deja pe listele pentru &aina )otezului, cu @ de zile înaintea

8fintele %ati!

Iniţial, )otezul se săv$rea numai în s$mbăta %atilor! Joii botezaţi se

numeau =luminaţi> sau =neofiţi> i umblau îmbrăcaţi într-o haină albă toată

8ăptăm$na .uminată (de la %ati la 'lorii! 2ai apoi )otezul s-a săv$rit i-n

ajunul altor %raznice 5mpărăteti7 (aşterea, )ote"ul, 2u%aliile, 1loriile& Ca o

reminiscenţă (i dovadă a acestui fapt este c$ntarea la .itur#hie =C$ţi în ristos v-

aţi botezat, în ristos v-aţi i-mbrăcat!!!>, în loc de &risa#hion!

F

C%n/"u?''! .a finele acestui mic excurs în slujirea catehetică a primelor

veacuri cretine se impun c$teva observaţii #enerale7

- fiecare dintre cele patru para#rafe tratate ar fi meritat, av$nd în vedereimportanţa lor, un număr mult mai mare de pa#ini, în care să fie

prezentate i alte aspecte dec$t cele menţionate! "in raţiuni

metodolo#ice, am procedat, însă, la această restr$n#ere asupra strictului

necesar, în special pentru a nu încărca excesiv cursulG

- informaţiile sumare incluse în această prele#ere pot fi completate prin

aprofundarea biblio#rafică, cu deosebire prin analizarea lucrărilor maiimportante, semnalate at$t în interiorul capitolelor, c$t i la notele de



subsol! "upă cum lesne se poate observa, am semnalat cu precădere

lucrările traduse din operele 8finţilor %ărinţi, pentru #radul ridicat de

accesibilitate, dar studenţii pot apela i la altele, netraduse încă, fie în text

ori#inal, fie în variantele unor limbi moderne, de lar#ă circulaţie, cum

sunt cele din cunoscuta colecţie N8ources ChrYtiennesNG

- precizăm, de asemenea, că unele dintre lucrările catehetice importante,

din aceeai perioadă a primelor veacuri cretine, vor fi menţionate în

capitolul următor, în cadrul colilor catehetice, context în care au slujit

părinţii i scriitorii bisericeti!



IV) 9 C O 8 I 8 E C A T E H E T I C E

.a fel ca în capitolele precedente, nici aici nu ne propunem să intrăm în prea

multe detalii istorice, pe care cei interesaţi le pot afla în manualele de specialitate,ci să punctăm doar care au fost marile centre ale catehizării, reprezentanţii mai de

seamă, operele lor principale în acest subiect (inclusiv tematica acestora, totodată

ce anume din aceste opere poate sluji demersului catehetic actual!

A8EXANDRIA! 5n acest centru vestit al antichităţii au călcat picioarele

8f$ntului 2arcu, unul din cei aptezeci apostoli, autor al <van#heliei a 0-a! Iată ce

spune <usebiu de Cezareea în privinţa lui7 "espre 2arcu se spune că a fost cel

dint$i trimis să predice <van#helia în <#ipt, aa cum a compus-o, i tot el a

întemeiat acolo primele biserici>! Iar în Cronică spune că 2arcu a evan#helizat

i ;lexandria, tire preluată probabil de la "ionisie, episcopul ;lexandriei, ucenic

al lui Ori#en, la care <usebiu se referă deseori în 3%toria sa4!

<i bine, în acest centru evan#helizat deja, pe la jumătatea secolului al II-lea

s-a deschis o importantă coală catehetică, al cărei prim conducător a fost 3anten

(pe la anul *+@& Interesant este faptul că coala alexandrină este cunoscută sub

nume diferite7 şcoala cuvintelor %au învăţăturilor %acre (didaska#eiòn tw`n

iverw`n #ov$on 5G şcoala catehi"ării (to; th`" kathchvsew"

didaska#eiòn 5 G adunarea 4pentru învăţătură5 a credincioşilor (hj tw`n

pistw`n diatri&h)v sau, simplu, coala din !lexandria (to; kat

j'#eavndreian didaska#eiòn 5& "upă %anten, cei mai valoroi cateheţi vor fi

Clement Ale>an)#inul (*4@-0*3 i O#i,en (*+4-04! .a început această coală

nu a fost întreţinută de )iserică, ci prin mijloace particulare! Ori#en, de pildă,

pentru a putea trăi vindea manuscrise ale unor autori profani pe care le poseda, sau

dădea lecţii particulare! 5nsă erudiţia profesorilor alexandrini avea să se răsfr$n#ă

benefic asupra presti#iului colii, în special prin studierea i interpretarea 8fintei

Vezi <68<)I6 "< C<R;9<<;, Scrieri D Partea 3 , %8), vol! *:, <ditura Institutului )iblic!!!, trad! pr! &! )O"O1;<, )ucureti, */+3, p! +0!4 3idem, nota +!



8cripturi! 5et&)a "#i&#ita# )e inte#"#eta#e în acea(t $c&al e(te cea

ale,&#icE! ;ceastă tendinţă mistică de abordare a textelor sfinte va fi temperată,

în plan #eneral, prin interpretarea literală pe care se va axa Bcoala din ;ntiohia,

despre care vom vorbi mai jos! "e la Clement ne-au rămas trei lucrări mai

importante7 Pedagogul, Protrepticul i Stromatele! "intre acestea, în ceea ce

privete Catehetica, cel mai mult ne interesează Pedagogul 3, despre care am făcut

deja c$teva remarci în prele#erea anterioară+! Ca i alţi mari i contiincioi

dascăli cretini, Clement urmărea întemeierea unei tiinţe cretine care să

contracareze i să învin#ă or#oliul =tiinţei> pă#$ne! <l nu respin#e, de fapt,

filozofia pă#$nă, pe care o aseamănă oarecum cu Vechiul &estament, care

pre#ătete receptarea Joului &estament! <l apreciază tiinţa în #eneral, însă pe cea

cretină în mod cu totul special, pe care o consideră, de fapt, prima treaptă a

m/ntuirii& =%eda#o#ul> este considerat, astfel, primul tratat tiinţific de peda#o#ie

din care s-a alimentat tradiţia cretină privind educaţia în toate timpurile!

O#i,en s-a impus posterităţii în domeniul doctrinar-catehetic în special prin

lucrarea *e%pre Principii 4 eri; j'rcw`n 5, adică N"espre 5nceputuriN , în patru

cărţi, în care se ocupă cu învăţătura cretină despre7 S6/nta 'reime, îngeri, lume,

om, %u6let, înviere, liertate, S6intele Scripturi etc!/! Om de mare căldură

sufletească i de ad$ncă profunzime a convin#erilor reli#ioase, în acelai timp

dascăl de strălucită erudiţie, în special în domeniul biblic i do#matic, el a fost

considerat, totodată, =cel mai popular catehet al veacului al III-lea, care i-a

petrecut toată viaţa în c$mpul învăţăturii i al predicii>, cum se exprimă un

E %aradoxal, se pare că Ori#en a interpretat "'er!" un text scripturistic semnificativ, 2atei */, *0, în carese vorbete despre fameni! <ste posibil, aadar, ca această interpretare să-l fi determinat să se castreze,fapt care i-a atras o sumedenie de necazuri, inclusiv post-mortem (condamnarea de către sinodul al V-leaecumenic! ;m folosit, însă, expresiile Nse pareN i NprobabilN, pentru că nu este exclus ca alte motive săfi fost determinante, între care i încercarea de a contracara acuzaţiile că ar umbla cu femei, după cummenţionează istoricul <usebiu de Cezareea (op& cit&, cap! VIII, p! 0:*!3 Observaţii pertinente asupra personalităţii lui Clement i a lucrării =%eda#o#ul> face C! C6COB, în

Educaţia religioa%ă& Conţinut şi 6orme de reali"are, <ditura ="idactică i %eda#o#ică>, )ucureti, *//E,0/-:*! "e asemenea, în volumul Educaţia religioa%ă& 2epere teoretice şi metodice, N%oliromN, *///, p!3-+!+ 2enţionăm, totodată, că face parte din biblio#rafia obli#atorie pentru examen, fapt care obli#ă pe

cursanţi să o citească în particular i să remarce elementele constitutive, în special cele cu aplicabilitateactuală!/ Vezi trad! rom! O9I1<J D Scrieri ale%e, vol! + %8), <ditura Institutului )iblic!!!, trad! pr! &!)O"O1;<, )ucureti, */+0, 0/3 p!



cercetător francez pe la începutul secolului al ??-lea4@! 8copul lucrării

nominalizate mai sus, este cel mărturisit de Ori#en însui7 =;m scris această

lucrare, pe de o parte, pentru aceia dintre credincioii notri care caută explicarea

în haina raţională a principiilor de credinţăG dar pe de alta parte, am vrut să dau i

un răspuns împotriva ereticilor care mereu ne provoacă la discuţii neplăcute!!!> 4*!

ANTIOHIA! <ste vorba de capitala provinciei romane 8iria40, în care , după

moartea martirică a 8f! ;rhidiacon Btefan de la Ierusalim, s-au refu#iat mulţi dintre

cretinii de aici de teama represaliilor! ;ici va propovădui i 8f! ;p! %avel

împreună cu )arnaba ('apte **, 0E i cu alţi =prooroci i învăţători> ('apte *:,

*! "e reţinut, de asemenea, că în !ntiohia ucenicii lui ;ri%to% %-au numit prima

oară creştini 4 'apte **, 0E-03!

;ici va fiinţa, astfel, o puternică coală catehetică, cei mai de seamă

reprezentanţi ai ei fiind următorii7 7ucian de Samo%ata (preot martir, *iodor de

'ar%, 0'7 I&an ;u# )e Au# (Z @3 7 .inia prioritară de interpretare a 8fintei

8cripturi a fost cea literală, %au i%torico-gramaticală, cum se poate observa foarte

bine îndeosebi la 8f! Ioan 1ură de ;ur, reprezentantul cel mai renumit al acestei

coli! "e aceea, în cele ce urmează vom creiona c$teva aspecte le#ate de

preocupările sale catehetice! Opinii cu privire la educaţie aflăm în mai toate

predicile sale (în special omilii, dar cele mai accentuate convin#eri peda#o#ice le

#ăsim în ="espre #loria deartă i cum trebuie să crească părinţii pe copii>4:! In

ceea ce privete catehumenatul i amănunte le#ate de coala propriu-zisă, #ăsim

date remarcabile în catehe"ele apti%male, *0 în total, dintre care cele mai

4@ A! 1! );9", #n prLdicateur populaire au 333-e %iJcle, în =9evue prati[ue d\apolo#eti[ue>, &oulouse,*/03, p! 4*4!4* O9I1<J D Scrieri ale%e, vol! + %8), <ditura Institutului )iblic!!!, trad! pr! &! )O"O1;<, )ucureti,*/+0, p! *!40 'acem această precizare, pentru a nu se confunda cu !ntiohia Pi%idiei, ora din provincia romanănumită =1alatia> (vezi 1apte *:, *-G cf! %r! dr! Ioan 2I9C<;, *icţionar al (oului 'e%tament ,<ditura Institutului )iblic!!!, )ucureti, */+, p! 0/!53 Vezi 8f! IO;J 169 "< ;69, *e%pre creşterea copiilor , în vol! N%uţul i împărţire de #r$uN, )acău,*//4, p! *@-:*! Interesant este faptul că această lucrare este considerată prima cu caracter educativ din

învăţăm$ntul rusesc, în traducere slavonă (Bt! )]98J<8C6 colectiv, 3%toria Pedagogiei, )ucureti,*/E/, p! 4*! 2enţionăm că asupra conţinutului acestei scrieri vom face anumite remarci într-o altă prele#ere, în care vom vorbi despre 6amilie D 6actor al educaţiei&



relevante sunt a doua şi a treia, traduse i editate alături de alte ase de ;ntoine

ên#er, în cunoscuta colecţie Source% chrLtienne%4& 2enţionăm mai înt$i faptul

că 8f! Ioan 1ură de ;ur, hirotonit preot în ;ntiohia în anul :+E, de către episcopul

'lavian, avea calitatea de predicator al catedralei episcopale (:+E-:/+, funcţie

care includea i sarcina de a pre#ăti catehumeni pentru primirea )otezului, lucrare

ce se făcea de re#ulă în timpul %ostului %atilor! ;a se face că 8f! Ioan a rostit o

serie de catehe"e apti%male, dintre care din nefericire ni s-au păstrat foarte puţine!

;m pomenit de catehezele 0 i :, pentru faptul că în ele se descriu cel mai explicit

ritualul botezului! 6n studiu deosebit de valoros asupra catehezelor baptismale, în

#eneral, face re#retatul părinte profesor <ne )ranite, fost titular al catedrei de

.itur#ică la 'acultatea noastră44! "esi#ur, părintele )ranite reliefează aspectele

litur#ice ale referirilor 8f! Ioan 1ură de ;ur, foarte preţioase pentru noi, dar studiul

%! C! 8ale le scoate în evidenţă i pe cele care ţin de conştienti"area importanţei

'ainei, at/t pentru cel ote"at, c/t şi pentru %ăv/rşitor, contientizare care trebuie

i astăzi mereu actualizată! Căci %ăv/rşitorul nu era doar un simplu tipicar i

ceremonialist, ci i un învăţător capabil să predea, să explice doctrina )isericii, să

examineze, să îndemne etc!, iar neo6itul , născut prin har, a dob$ndit cea mai mare

cinste, aceea de a fi cretin! "e aceea, 8f! Ioan 1ură de ;ur se adresează astfel

neofiţilor7 ='iţi deci vrednici de această mare cinsteP 'u#iţi de toate ispitele

diavolului, împodobiţi-vă cu zelul pentru virtute, cercetaţi biserica, petreceţi-vă

ziua în ru#ăciune i mulţumire, în lectură i zidire sufletească, în convorbiri

4 %aris, */43, vol! 4@, 0+ p! Jotăm că volumul se #ăsete i la )iblioteca 'acultăţii noastre de &eolo#ie!55 Explicarea )ote"ului în catehe"ele apti%male ale S6& 3oan +ură de !ur , în 8!&! nr! 3-+ M */3@, p! 4@/-403! 8tudiul are i un capitol critic comparativ între 8f$ntul Ioan 1ură de ;ur i 8f! Chiril alIerusalimului, ca interpreţi ai )ote"ului, p! 40-403! 8e arată, astfel, că în timp ce 8f! Chiril este maididacticist, înclinat spre ar#umentări raţionale, 8f! Ioan 1ură de ;ur se adresează cu precăderii inimii,insist$nd mai mult pe sfaturi morale, relief$ndu-se, de fapt, calitatea lui de orator i nu cea de profesor!Oferă, în schimb, multe amănunte le#ate de ceremonialul &ainei )otezului, deosebit de preţioase pentrureconstituirea cultului baptismal! Cei doi sfinţi părinţi au, totui, multe preocupări comune în acestescrieri, între care aceea de a-i întemeia ar#umentările pe 8f$nta 8criptură! Ca o particularitate

interesantă, comună de asemenea, menţionăm ideea despre trecerea evreilor prin 2area 9oie, dupăizbăvirea din robia e#ipteană, ca simbol preînchipuitor al izbăvirii din robia diavolului prin )otezulcretin (8f! Chiril, Catehe"a 333, G i 8f! Ioan, Catehe"a 333, A?-AGG



duhovniceti!!! Căci )otezul nu folosete la nimic, dacă după primirea lui

continuăm a duce o viaţă nedemnăP> 4E!

5n #eneral, învăţătura catehetică hrisostomică, în forma ei de expunere,

poartă pecetea personalităţii marelui orator, orientată mai mult spre eforturile

ascetice i pro#resul în virtute dec$t spre speculaţia asupra învăţăturilor de

credinţă, orientare întru-totul valabilă i pentru cateheţii din zilele noastre!

IERU0A8I57 Ju se cunosc anii de început ai colii catehetice din această

cetate! ;bia în secolul al IV-lea ne este cunoscută activitatea ei, datorită S*) C.'r'"

!" Ierus!"'8u"u', care în anii :3-:+ i-a rostit aici celebrele sale cateheze,

despre care am vorbit într-un capitol anterior!

CE1AREEA 3A8E0TINEI ! 5nceputurile acestei coli se lea#ă de numele

lui Or'&en, care, în urma unor neînţele#eri cu episcopul "emetrius din ;lexandria,

se refu#iază aici! 5ntre elevii săi se numără %amfil, 8f! 1ri#orie de Jazianz i

<usebiu de Cezareea! 8f! 1ri#orie lasă posterităţii, între alte opere, Cele cinci

cuv/ntări teologice, care, pe l$n#ă valoarea lor do#matică, au i o mare importanţă

catehetică! Cei interesaţi pot beneficia de traducerea rom$nească43! &rebuie să

notăm i contribuţia însemnată a lui %amfil în această coală, el înzestr$nd-o cu o

bibliotecă impresionantă, totodată presti#iul de care s-a bucurat <usebiu, cel mai

învăţat epi%cop al Ce"areii Pale%tinei, căruia istoria bisericească îi datorează at$t

de mult pentru informaţiile din primele secole ale cretinismului4+!

EDE0A 0IRIEI7 Bcoala de aici îi datorează începuturile învăţatului

Protogene, pe la sf$ritul veacului al II-lea! 5ntre cateheţii mai însemnaţi amintim

pe E6rem Sirul (Z :3+, cunoscut imnolo# i orator bisericesc, numit i =liră a

4E 3idem, p! 40!43 Vezi 8f! 19I1O9I< "< J;RI;JR, Cele cinci cuv/ntări de%pre *umne"eu, trad! de pr! 1h!&I.<; i

J! );9)6, C! de ;r#e, */3 (retrad! de %r! "! 8&JI.O;<, !na%ta%ia, *//:!4+ Vezi vol! *: i * din colecţia %8)7 3%toria )i%ericea%că, */+3 i .iaţa lui Con%tantin cel Mare, *//*,ambele apărute la <ditura Institutului )iblic din )ucureti!



8f$ntului "uh>, pentru vorbirea sa frumoasă! 5n interpretarea 8fintei 8cripturi a

ţinut calea de mijloc, între cea alexandrină i cea antiohiană!

9COA8A A3U0EANO-A6RICANĂ include cetăţile 2oma, Milanul,

Cartagina, ;ippo-2egiu% etc! .a 9oma s-au remarcat S6& $u%tin Martirul şi

1ilo"o6ul 4/ i ;ipolit& .a 2ilan a activat S6& !mro"ie (cu scrieri preponderent

do#matice i morale! .a Carta#ina S 'ertulian ( *e apti%mo, *e anima, *e

poenitentia etc i S6& Ciprian, care-i avea aici reedinţa episcopală 4*e dominica

oratione9 *e%pre 2ugăciunea *omnea%că, 'atăl no%tru5! .a ippo (nordul

;fricii îi avea reedinţa episcopală 'ericitul ;u#ustin, despre ale cărui lucrări s-a

vorbit mai sus!

9CO8I8E 5ĂNĂ0TIRE9TI7 "upă ce cretinismul a dob$ndit libertate de

manifestare, în secolul al IV-lea se pun bazele monahismului or#anizat! 5ntre

iniţiatori amintim pe %avel de &eba (Z :* , ;ntonie cel 2are (Z :4E %ahomie

cel 2are (Z :E! Or#anizator strălucit al monahismului răsăritean este, de

asemenea, 8f! Vasile Cel 2are (::@-:3/, care dă între altele i 2egulile mari şi

mici pentru monahi, alături de alte scrieri asceticeE@ ! "in opera sa din c$mpul

omiletic i catehetic recomandăm în chip special Omilia către tineri, în care

8f$ntul Vasile sfătuiete pe tinerii cretini din vremea sa ce atitudine trebuie să

aibă faţă de scrierile profane! ;ceastă omilie catehetică impresionează în primul

r$nd prin erudiţia în c$mpul profan de care autorul dă dovadă, cit$nd cu o

dexteritate debordantă din mai toţi scriitorii i filozofii antichităţii7 omer, esiod,%ericle, 8ocrate, %laton, %ita#ora, <uripide, 8olon etc! "eparte de a respin#e

scrierile lor, le recomandă cu sinceritate, dar atra#e atenţia că trebuie extras din ele

numai ceea ce folosete vieţii, d$nd exemplul albinei, care zăbovete asupra tuturor

florilor, dar nu de la toate cule#e mierea7 =&rebuie, deci, i voi să citiţi scrierile

autorilor profani, aa cum fac albineleG acelea nici nu se duc fără nici o ale#ere la

4/ "espre lucrarea sa, !pologia 3 , care ne interesează cel mai mult, s-a vorbit mai sus!E@ .ista completă a lor poate fi consultată în vol! *3 %8), )ucureti, */+E, p! @-*, #raţie osteneliiexemplare a pr! prof! dr! "! '<CIO96!



toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce #ăsesc în florile peste care se aează,

ci iau c$t le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere!!! Joi, dacă suntem

înţelepţi, să luăm din cărţi c$t ni se potrivete nouă i /6 se =nru4e7e /u !4e5(ru"

(subl! n!, iar restul să-l lăsăm! Bi după cum atunci c$nd cule#em flori de trandafir

dăm la o parte spinii, tot aa i cu nite scrieri ca acesteaG să cule#em at$t c$t este

de folos i să ne ferim de ceea ce este vătămător! ;adar, chiar de la început se

cuvine să cercetăm pe fiecare dintre învăţături i să le adaptăm scopului urmărit,

potrivit proverbului doric7 s( p%r'5'8 p'!r! 4up( *'r> E*! ;ceastă recomandare

este întru-totul valabilă i pentru tinerii din zilele noastre, care sunt, de altfel, mult

mai expui capcanelor de tot felul pe care unele cărţi profane le ascund, dec$t erau

tinerii din vremea 8f! Vasile! "e aceea socotim că este locul aici să amintim i

sfatul 8f! ;p! %avel, care consună armonios cu linia călăuzitoare pe care se axează

omilia 8f! Vasile7 =&oate-mi sunt în#ăduite, dar nu toate de folos> (I Cor! E, *0!

9eţinem în final că 8f! Vasile, cu toată prudenţa pe care o recomandă, sfătuiete

totui răspicat7 =&rebuie să stăm de vorbă cu poeţii, cu scriitorii, cu oratorii i cu

toţi oamenii de la care am putea avea vreun folos oarecare pentru cultivarea

sufletului!!!>E0

În A"u(, întemeietorul colilor mănăstireti este considerat )enedict de

(ur%ia, care a înfiinţat ordinul călu#ăresc al )enedictinilor (40/, la m$năstirea de

pe 2onte-Casino (Italia! &reptat, au luat fiinţă coli în tot ;pusul <uropei, în care

reli#ia nu era obiect de învăţăm$nt separat, ci interferată cu celelalte materii,

întruc$t toate cele %eptem arte% lierale%E: se predau în spirit reli#ios! =2anuale>

de bază erau7 8f$nta 8criptură, cărţile de cult i scrierile lui ;ristotel(=încretinate>! .imba de predare-ascultare era latina, metoda prioritară S

memorizarea! Călu#ării ajun# cu timpul i preoţi parohi, fiinţ$nd astfel aa-

numitele coli parohiale, în care erau ajutaţi de c$ntăreţi i paraclisieri, sin#urii

=intelectuali> ai comunităţilor i, implicit, sin#urii luminători ai celor dornici de

E* Omilia HH33-a Către 'ineri - Cum pot întreuinţa cu 6olo% literatura %criitorilor eleni, în vol! *3 %8)!!!,

p! 4E/-43@E0 3idem, p! 4E+!E: 5notul, călăria, aruncarea lancei, scrima, v$nătoarea, jocul de societate (un 6el de şah5, arta versificaţiei!Vezi Bt! )]98J<8C6 X co, 3%toria Pedagogiei, )ucureti, */E/, p! 0!





biserică, totodată din partea unor cadre didactice cu orizontul limitat de aceeai

educaţie materialist-dialectică, pe deasupra i cu pretenţie de =tiinţifică>!!! %$nă la

urmă, însă, buna-credinţă a biruit, mai ales după o mediatizare mai intensă a

i%toriei tradiţiei educaţiei religioa%e la rom/ni, necunoscute p$nă atunci de

sărmanii oponenţi, făc$ndu-se apel totodată i la opiniile unor mari bărbaţi ai ţării,

ale căror nume obstrucţionitii le rosteau cu zeloasă admiraţie, dovedind în schimb

o mare i#noranţă cu privire la dreapta-credinţă mărturisită de ei! 5n acest sens, este

suficient, credem, să evocăm un sin#ur exemplu! Jicolae Ior#a, personalitate

uriaă a culturii noastre, recunoscută unanim ca atare, pe vremea c$nd era 2inistru

al Cultelor i ;rtelor, a rostit în %arlament aceste memorabile cuvinte7

=5nvăţăm$ntul reli#ios în coala primară chiar, este în aceste timpuri, c$nd

moralitatea laică se dovedete incapabilă de a da chea#ul sufletesc societăţii, o

necesitate de neînlăturat!!! "e aceea am primit idea de a se face învăţăm$ntul

reli#ios în însăi coala primară!!!>!

5n cele ce urmează ne propunem să întreprindem un mic excurs istoric cu

privire la strădaniile depuse pentru propovăduirea reli#iei cretine, cu precădere pe

linie colară, pentru ca, învăţ$nd din experienţa trecută să avem mai multă r$vnă în

demersul catehetic actual, împlinind, astfel, porunca 2$ntuitorului =2er#$nd,

învăţaţi toate neamurileP!!!> (2atei 0+, */ i lu$nd aminte, totodată, la sfatul unui

ales slujitor al .ui, 8f$ntul ;postol %avel7 =;duceţi-vă aminte de mai-marii votri,

Elevul, cu acordul părinţilor şi al tutorelui legal in%tituit, alege pentru %tudiu religia şi con6e%iunea& (07 7a %olicitarea %cri%ă a părinţilor %au a tutorelui legal in%tituit, elevul poate %ă nu 6recvente"e orele dereligie& :n ace%t ca", %ituaţia şcolară %e încheie 6ără acea%tă di%ciplină& :n mod %imilar %e procedea"ă şi

pentru elevul căruia, din motive oiective, nu i %-au a%igurat condiţiile pentru 6recventarea orelor laacea%tă di%ciplină , N2onitorul Oficial al 9om$nieiN, %artea I, nr! :3@M:!VIII! *///!

E4 Jicolae IO91;, Cuv$ntul rostit în ;dunarea "eputaţilor, publicat în =2onitorul Oficial> nr! E/ din*: aprilie */:0! &ot el, după mărturia părintelui 2ihail )6.;C6, făcută într-una din prele#erile ţinutela 6niversitatea din )ucureti în ciclul NBcoală i culturăN, a afirmat că Ncoala pleacă tot de lacretinism, de la lecţia de catehism din pridvor, de la educaţia celor NchemaţiN, a NcatehumenilorN, caretrebuiau firete, să înveţe patru lucruri7 do#ma, simbolica, ritualul, moralaN!!! Vezi Catiheţii deodinioară şi colindele religioa%e, în vol! Cuvinte din Evanghelie pentru %u6letul rom/ne%c , )ucureti,*/:, vol! I, p! **+!

EE

&rebuie să remarcăm faptul că termenul =învăţaţi> din porunca 2$ntuitorului în ori#inal este 6aceţiucenici 9 maqhteuvsate (vezi, de ex! * 'I+* I'-**, ;tena, *//4, p! *:*, col! I ceea cesu#erează depăirea simplă a instruirii pe linie informativă, =învăţaţi> av$nd astfel sensul de 6ormaţi

%u6letele ucenicilor , 6aceţi-i ucenici ai lui ;ri%to%



care v-au #răit cuv$ntul lui "umnezeuG priviţi cum i-au sf$rit viaţa i urmaţi-le

credinţaP> (<vrei *:, 3!

8e cunoate din pa#inile Istoriei )isericii 9om$ne că p$nă la înfiinţarea

colilor propriu-zise i la or#anizarea învăţăm$ntului, la noi se făcea carte în i pe

l$n#ă sfintele lăcauri, îndeosebi tinda bisericii ţin$nd multă vreme loc de =sală de

clasă>! 2ai înainte, însă, de a se ţine lecţii în =tindă>, învăţăturile de bază ale

credinţei drept-măritoare au fost =predate>, cu timp şi 6ără timp, prin cultul însui,

prin reprezentarea icono#rafică i, mai ales, prin predică! 8e tie că o bună bucată

de timp slujbele se oficiau în alte limbi dec$t cea vorbită de popor (latină, #reacă

pe alocuri, slavonă, dar cel puţin la %povedanie şi la predică %e utili"a lima

înţelea%ă de cei mulţi, graiul autohton! ;ceastă realitate, cunoscută direct de către

slujitorii consacraţi, este recunoscută i de către peda#o#ii laici, unii asum$ndu-i

curajul s-o mărturisească chiar în plină perioadă a comunismului! ;mintim în acest

sens lucrarea =5nvăţăm$ntul oral prin predică S cel dint$i sistem de învăţăm$nt de

durată la rom$ni>, elaborată de peda#o#ul Btefan )$rsănescu, care scrie, între

altele7 =5n istoria poporului rom$n a existat pe plan de învăţăm$nt un moment

deosebit de important7 apariţia învăţăm$ntului oral prin predică, care a cunoscut

at$t o lar#ă rază de acţiune, c$t i o durată mare în timp! &oate aceste aspecte au

făcut ca el să joace un rol însemnat în viaţa poporului rom$n!!! ;ceastă statornicire

i or#anizare a vieţii sociale reclamau i un sistem de norme de viaţă! F!/%ru"

pr'n/'p!" /!re =7' !su8! !/es r%" !un/' ! *%s B'ser'/!, dispusă ca, o dată cu

procesul de cretinare a populaţiei i de răsp$ndire a credinţei cretine, să

desfăoare un învăţăm$nt oral prin predică, în cadrul căruia să predea poporului inorme de conduită a vieţii!!!>! (sub! n!! ;cest fenomen nu este sin#ular, nici

specific doar nouă, rom$nilor! Cu anumite particularităţi, desi#ur, este înt$lnit în

toate ţările care au îmbrăţiat cretinismul! Bt! )$rsănescu evocă, bunăoară,

exemplul 'ranţei i cercetările lui <! "urLheim, concretizate în lucrareaE3 6tilizăm, ca reper principal de orientare în studiul nostru, prele#erea %r! prof! dr! Constantin1;.<9I6, Ora de religie în trecut şi a%tă"i, din =5ndrumări metodolo#ice i didactice pentru predarea

reli#iei în coală>, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, )ucureti, *//@, p! 4-*0!E+ 5n vol! =%a#ini nescrise din istoria culturii rom$neti, sec! ?-?VI>, <ditura ;cademiei 989, )ucureti,*/3*!E/ 3idem, p! :0!







)ucoavnă în limba slavonă între anii *EE:-*EE/ (a doua în ordine cronolo#ică,

după cea de la 9$mnic din anul *E4*!

5ncep$nd cu secolul al ?VI-lea ne vom înt$lni cu tot mai multe tipărituri

reli#ioase rom$neti, deosebit de importante i în plan catehetic, dintre care vom

consemna i noi c$teva, deodată cu amintirea unor coli i a unor nume de

cărturari, clerici i mireni!

5n ordine cronolo#ică, consemnăm deschiderea, la anul */@ a colii din

9cheii =#a$&vului , pentru rom$nii ortodoci de aici, cu două cicluri7 elementar S

pentru pre#ătirea ne#ustorilor i meseriailor i unul mai avan%at (=superior> să-i

zicem care pre#ătea preoţi! E%te prima şcoală rom/nea%că ortodoxă ate%tată

documentar&

.a începutul secolului al ?VI-lea, domnitorul Ne!&%e B!s!r!3 (*4*0-*40*

va scrie, în slavonă, Înv!tu#ile ct#e 'iul (u Te&)&(ie, lucrare în care expune

anumite norme de conduită pentru viitorul domn! "in conţinutul său se desprinde

faptul că ea nu era adresată exclusiv lui &eodosie i celorlalţi fii, ci i =altor

domni>, av$nd, astfel, un caracter educaţional normativ #eneral! Chiar titlurile unor

fra#mente precizează acest fapt, cum este, de exemplu, al VI-lea7 =5nvăţătură a lui

Io(an Jea#oe Voievod către copiii săi i către alţi uni ai lui "umnezeu, c$nd vor

c$rmui sau vor aeza pe dre#ătorii i marii boieri ori le vor lua dre#ătoria după

faptele lor!!!>! 5ntrea#a lucrare este pătrunsă de ad$nci simţăminte cretine, tot

timpul sfătuitorul raport$ndu-i învăţăturile la preceptele evan#helice, iar cuvintele

*umne"eu, )i%erică, %6inţi etc!, apar aproape în fiecare pa#ină! 5n acest sens,

următorul pasaj este concludent, credem7 ="e aceea, te sfătuiesc, fiul meu, maiînt$i să nu uiţi niciodată frica lui "umnezeu, penru /( *r'/! "u' Du8ne?eu ese

8u8( uur%r 3'ne*!/er'"%r 7' =n4rep(r'"%r =(subl! n!!

5n anul *4, 'ilip 2oldoveanul (zu#rav, dar i tipo#raf, cunoscător al mai

multor limbi străine va tipări la 8ibiu Catehi(mul #&m%ne(c, din păcate astăzi34 Onisifor 1I)6, *in 3%toria literaturii didactice rom/neşti, <diţie în#rijită de Octav %ăun, <dituradidactică i peda#o#ică, )ucureti, */34, p! 03!76

)asarab, J<;1O<, :nvăţăturile lui&&& către 6iul %ău 'eodo%ie, Versiune ori#inală, (transcriere,traducere în limba rom$nă i studiu introductiv de prof! dr! 1! 2II., cu o prefaţă de "anR;2'I9<8C6, <ditura =9oza V$nturilor>, )ucureti, *//E, p! 0/!33 3idem, p! :0*!



pierdut, iar prin anii *44*-*44: va da la lumină Tet#aevan,helul slav-rom$n,

"#ima ca#te în lim4a #&m%n "(t#at!

5n aceeai vreme istoria consemnează strădaniile altui tipo#raf însemnat,

"iaconul Coresi, deopotrivă cărturar, iscusit traducător, din osteneala căruia

notăm7 Înt#e4a#e C#e$tinea(c ()raov, *4E@, un mic Catehism în limba rom$nă

(aadar, "#imul în #&m%ne$te , păstrat, sub formă de întrebări i răspunsuri,

cuprinz$nd Cele *@ porunci, Crezul, &atăl nostru, c$teva învăţături sumare despre

ru#ăciune, botez, împărtăanie etc!G Evan,helia cu înv!tu# sau Ca"ania,, cea

mai importantă tipăritură a sa ()raov, *4+*, care cuprinde t$lcuirea <van#heliilor

din toate duminicile i sărbătorile de peste an, încep$nd cu "uminica Vameului i

a 'ariseului ! 2erită reţinut i faptul că tipărirea acestei Cazanii este rodul unei

colaborări transilvano-muntene, prin c$ţiva cărturari, ierarhi si mireni, ce

reprezintă cu cinste cele două provincii rom$neti7 cheltuiala tipăririi a făcut-o

judele )raovului, 7uca% ;ir%cher , care a i adus exemplarul slavon de la

mitropolitul Sera6im al #ngrovlahiei, binecuv$ntarea pentru tipărire o dă

mitropolitul +henadie al 'ran%ilvaniei, iar traducerea aparţine lui Core%i i

învăţaţilor preoţi braoveni 3ane şi Mihai de la biserica 8f! Jicolae din Bcheii

)raovului! O menţiune aparte facem în le#ătură cu termenul =cazanie> care în

slava veche înseamnă =învăţătură> (a"anie51, fapt care indică rolul acestor cărţi în

actul catehetic propriu-zis, care trece #raniţele utilităţii omiletice, fiind receptate ca

un fel de =manuale> pentru învăţarea poporului!

6n eveniment deosebit în literatura catehetică îl constituie 5#tu#i(i#ea )e

c#e)in! a lui 3et#u 5&vil, primul catehism dezvoltat din spaţiul ortodox,structurat pe cele trei virtuţi teolo#ice (sau cardinale, credinţa, nădejdea i

dra#ostea, aprobat de sinodul de la Iai din anul *E0, ca normativ pentru întrea#a

ortodoxie, recunoscut drept a treia Mărturi%ire de credinţă a )i%ericii Ortodoxe,3+ ;mănunte despre acest catehism ne oferă Jicolae IO91; în 3%toria )i%ericii 2om/neşti şi a vieţiireligioa%e a rom/nilor , Vol! I, <ditura 2inisterului de Culte, )ucureti, */0+, p! *3@-*3*!3/ %r! prof! dr! 2ircea %C69;9I6, Op& cit&, p! *3!+@ %entru studiul critic recomandăm ediţia tipărită de 8extil %6BC;9I6 i ;lexie %O%OVICI, cu numele

Carte cu :nvăţătură, ;telierele 1rafice 8ocec X Co, )ucureti, */*!+* Vezi I! "! J<19<8C6, 7ima %lavă veche! Perioada %lavonă la rom/ni, texte paleo%lave şi rom/no- %lave& +lo%ar %lavo-rom/n, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune Ortodoxă, )ucureti, */E*, p! ::4,col! I!



după Simolul Credinţei i *ogmatica 8f! Ioan "amaschin! 8-a tipărit mai înt$i la

;msterdam, în limbile latină (*E: i #reacă (*EE3, iar în rom$nete a fost

tradusă de lo#ofătul 9adu 1receanu, cu sprijinul fratelui său Berban i al lui

Constantin Cantacuzino 8tolnicul ()uzău, *E/*! ;ceastă 2ărturisire va fi

reeditată de mai multe ori, ultima diortosire mai însemnată făc$ndu-se pe vremea

patriarhului Austinian 2arina ()ucureti, */40, ediţie care păstrează structura celei

ori#inale, dar va beneficia de unele îmbunătăţiri i adaosuri!

Cazania lui Va#laam (Iai, *E: se prezintă ca un monument al

culturii noastre reli#ioase i literare, o expresie a unităţii de neam, credinţă i limbă a

rom$nilor din 2oldova, 2untenia i &ransilvania! Intitulată Carte rom/nea%că de

învăţătură la dumenecele de pre%te an şi la pra"nice împărăteşti şi la %vănţi mari,

Cazania beneficiază de două impresionante prefeţe, una a domnitorului Vasile .upu,

alta a mitropolitului Varlaam, nu doar lămuritoare cu privire la demersul tipăririi, ci

adevărate mărturisiri ale crezului ortodox-naţional! Iată, bunăoară, cum se exprimă

domnitorul (reproducem textul cu orto#rafia ori#inalăK =%rea luminat întru

pravoslavie, icredinciosu întru părin\tele nenăscut, iîntru fiiul dela părin\tele născut

mainte de toţi veacii! iîntru dhul\ svănt\ dela părintele purcedzătoriu, ipre fiiul

odihnitoriu! svănta troiţă unul\ adevărat\ dmdzău ziditoriu if$cătoriu tuturor

vădzutelor inevădzutelor!

Io Vasilie Voevod! Cu darul\ lui dmdzău ţiitoriu, ibiruitoriu, idomnu atoată ţara

moldovei dar\ imilă, ipace ispăsenie a toată seminţia romănească pretutindenea ce

să află pravoslavnici într\aceasta liîmbă! cu toat$ inima cearem\ dela domnul

dmdzău iizbăvitoriul nostru Is s!"iîntruc$t s\au îndurat\ dmdzău diîntru mila sa de ne-au dăruit\

dăruim\ inoi acest\ daru limbii romăneti, carte pre limba romănească întăiu de

laudă lui dmdzu, după aceea de învăţătură ide folos\ sufleteloru pravoslavnici! să

iaste ide puţin\ preţ\ iară voi să o priimiţi nu ca un lucru pemntesc\ ce ca un odor

ceresc\! iprînsă cetind\ pre noi pomeniţi iîntru ru#a voastră pre noi nu uitareţi

ihiţi sănătoi>+

!

+0 &extul este reprodus după ediţia tipărită în anul */:, la <ditura pentru literatură i artă!







orele ţinute în tinda bisericii! Versificaţi, au fost desi#ur mult mai atractivi pentru

copiii daţi la coli ca să înveţe cititul, scrisul etc!

%ăind în veacul al ?VIII-lea, se impune zăbovirea pentru c$teva momente

asupra personalităţii mitropolitului cărturar An'8 I5're!nu" (*3@+-*3*E, unul

din cei mai mari tipo#rafi i traducători pe care i-a avut Uara 9om$nească, cel

căruia îi datorăm, între altele, introducerea definitivă a limbii rom$ne în cultul

)isericii noastre! 5ntre cărţile care interesează direct învăţăm$ntul catehetic, alături

de cunoscutele *idahii, amintim :nvăţătură pe %curt pentru taina pocăinţii

(9$mnic, *3@4, cu scurte explicaţii asupra &ainei 2ărturisirii i :nvăţătură

i%ericea%că la cele mai treuincioa%e şi mai de 6olo% pentru învăţătura preoţilor

(*3*@, &$r#ovite, un mic catehism în trei părţi, folositor preoţilor în misiunea lor

de catehizare+/!

O menţiune aparte se cuvine despre cărţile propriu-zise, de coală! ;mintim

mai înt$i =uc&avnele sau =ucva#iile, cu lecţii în care se cuprind învăţături de bază

ale credinţei, enunţate chiar din titluri/@! "e pildă, )ucoavna de la )ălgrad (;lba

Iulia, *E// este intitulată după însui cuprinsul ei7 =)ucoavna ce are în sine

deprinderea învăţăturii copiiloru la carte i simbolulu credinţii cretineti, diece

porunci ale le#ii vechi i ale celei noue iepte taine ale bisericii răsăritului, iproci>/*! Iar bucoavna de la 9$mnic (*30E este tipărită cu titulatura următoare7 =5nt$ia

învăţătură pentru tineri (în slavonete i rom$nete!!! cu litere i silabe într\însa!

8curtă t$lcuire a le#ii celor zece Cuvinte, 9u#ăciunea "omnului, 8imbolului

credinţei i a celor nouă fericiri!!!>/0! 5n principal, )ucoavnele cuprindeau alfabetul

chirilic, exerciţii de silabisire i texte pentru lectură cu conţinut cretin!/: Onisifor1hibu (*++:-*/30, profesor de peda#o#ie al 6niversităţii din Cluj (iar din */* al

8eminarului %eda#o#ic 6niversitar din 8ibiu, în excepţionala lucrare *in i%toria

literaturii didactice rom/neşti (*/*E, notează următoarele despre cuprinsul acestei

+/ %r! prof! dr! 2ircea %C69;9I6, 3%toria )i%ericii 2om/ne pentru 'acultăţile de &eolo#ie, ediţia II-a,<ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, vol! II, )ucureti, *//, p! *4@!90 %entru amănunte recomandăm lucrarea prof! Onisifor 1I)6, *in i%toria literaturii didactice

rom/neşti< 3& )ucoavnele8 33& !ecedarele 8 333& Cărţile de cetire din 'ran%ilvania, )ucureti, */*E!/* I! )ianu, J! O"OB, )iliogra6ie rom/nea%că veche, &om! I, p! :E/ (iproci H etc&!/0 3idem, &om! II, p! 0/!/: 3%toria 7iteraturii 2om/ne, <ditura ;cademiei 989, <diţia II-a, )ucureti, vol! I, */3@, p! :*E!





văz$nd noi lipsiţi copiii de hrana ce li se cade, bolind cu inima de nenorocirea

învăţăturii lor, am dat în tipar această cărţulie, încep$nd de la azbuchi, cu toată

r$nduiala, precum se vede ca să poată după buchii ceti i cu slo#uri întru întărirea

cetirii sale, i după aceste ru#ăciuni de seară i de dimineaţă i r$nduiala pentru

masă i după masă!!&>/E!

5n a doua jumătate a secolului al ?VIII-lea i începutul secolului al ?I?-lea

îi fac apariţia c$teva lucrări de peda#o#ie propriu-zisă7 3e)a,&,ia lui Iosif

2esiodax (numele #recesc al lui Iosif, dacul din Moe%ia, potrivit precizărilor lui J!

Ior#a din lucrarea =6n peda#o# moldovean pe la *+@@>, carte ce se ocupă cu

educaţia copiilor, publicată la Veneţia în anul *3+//3G 3e)a,&,ia C#e$tin sau

'ratat de%pre una conducere, educarea şi 6ormarea pe care copiii treuie %ă o

primea%că de la părinţi pioşi şi da%căli virtuoşi, alcătuită de umilul monah

+rigorie din ara Moldovei şi cu îngri0ire revă"ută de către unul din cei mai uni

da%căli *omn (icodem de (axo%, pentru 6olo%ul a tot poporul ortodox , =umilul

monah din Uara 2oldovei (de la (eamţ, n& n&5N fiind de fapt mitropolitul de mai

t$rziu al 6n#ro-Vlahiei, 1ri#orie al IV-lea "ascălul (*+0:-*+:! 2eritul aparte al

acestei Pedagogii este că se oferă copiilor un catehism mult mai accesibil dec$t

psaltirea sau alte cărţi de cult! 5n conţinutul său autorul insistă asupra importanţei

principiului intuiţiei, crez exprimat aa7 =Conduceţi-i la )iserici, arătaţi-le icoanele

"omnului Iisus ristos, ale 8fintei 'ecioare i ale 8finţilor i învăţaţi-i a face

96 3idem, p! *:*! Vezi i lucrarea Z &<OC&I8&, 2itropolit al 2oldovei i 8ucevei, Mitropolitul 3aco Putneanul, 2$năstirea Jeamţ, */3+, p! 33-3+! ; se vedea, totodată, 8f! Ioan 1ură de ;ur, *e%precreşterea copiilor , în vol! N%uţul i împărţire de #r$uN, )acău, *//4! )unăoară, în =Cuv$ntul >, înt$lnimun avertisment ferm pentru părinţii care ne#lijează educaţia cretinească a copiilor7 =%e aceti părinţi eu -i să nu socotească cineva că ceea ce se #răiete este de m$nie - i dec$t uci#aii de copii zic ca sunt mairăi! %entru că aceia despart trupul de suflet, iar acetia i pe suflet i pe trup duc$ndu-l îl aruncă în focul#heenei! Bi pe moartea aceea nevoie este să o primească ne#reit de la fire! Iar de aceasta se putea i săscape dacă neluarea aminte a părinţilor nu o ar fi adus pe ea asupra!!!> , în cap! =%entru creterea copiilor>,

p! *E! Iar în =Cuv$nt pentru ce fel de clironomii (ogăţii, n& n&5 trebuie să lăsăm copiilor notri>, 8f! Ioan1ură de ;ur îndeamnă7 ="eci să nu ne s$r#uim să adunăm bani i pe acetia să-i lăsăm copiilor, ci sa-i

învăţăm pe ei fapta cea bună!!! 5n consecinţă, de voieti să lai bo#ăţie multă copiilor tăi, lasă-le lor purtarea de #rijă a lui "umnezeuP>, 3idem, p! 0+, 0/!

/3 %r! prof! dr! Constantin 1;.<9I6, op& cit&, p! 3!



semnul 8f! Cruci, cu plecările i metaniile! 8ă se aplece p$nă la păm$nt i să zică7

Iisuse 2$ntuitorule, 'iul lui "umnezeu, ai milă de mineP>/+!

8ecolul al ?I?-lea va înre#istra un număr tot mai mare de catehisme, o dată

cu deschiderea unor importante coli, inclusiv instituţii de nivel universitar, al

căror baze s-au pus, de fapt, încă din secolele precedente! <ste cazul să privim în

urmă, fie i lapidar, la !cademia domnea%că din 3aşi (*E@ de pe vremea lui

Vasile .upu, coala grecă-latină de la '/rgovişte (*EE, !cademia domnea%că

de la )ucureşti (*E/, pe vremea domnitorului martir Constantin )r$ncoveanu,

colile de%chi%e în 'ran%ilvania prin legiuirile date de împărătea%a Maria 'ere"a

pe la *3E etc! )unăoară, în &ransilvania colile elementare se împărţeau în trei

#rupe7 comunale (sau =triviale>, numite aa după cele trei materii7 reli#ie, citire,

aritmetică, capitale i normale, acestea din urmă pre#ătind învăţători! 5n toate cele

trei coli reli#ia avea loc privile#iat, fiind stabilit i faptul că trebuia să fie predată

numai de către preoţi//! 9evenind asupra importanţei Catehi%melor , se cuvine

subliniat rolul lor preponderent în lucrarea de catehizare! <diţia de bază, mult

răsp$ndită la noi, a fost Mărturi%irea Ortodoxă a lui Petru Movilă, despre care am

amintit deja, care, după traducerea ei în rom$nete a cunoscut *3 ediţii *@@, fiind

citită în toate provinciile rom$neti! "upă ea s-au inspirat apoi celelalte catehisme,

inclusiv din secolul al ??-lea! Je referim la cele semnate de %r! Ioan 2ihălcesu

(mai apoi ;rhiereu i 2itropolit, ;rhim! Iuliu 8criban, %r! prof! %etre Vintilescu,

%r! prof! &oma Chiricuţă, i alţii! 6n fapt cu totul remarcabil este că lecţiile de

religie pentru şcoala primară erau inclu%e în Cartea de citire*@*!

5n Uara 9om$nească un eveniment deosebit îl constituie începuturileînvăţăm$ntului de nivel superior, datorate în mare măsură lui G.e%r&.e L!?(r,

conducător al Bcolii de la 8f! 8ava (*+*+, coală a cărei pro#ramă prevedea,

alături de cursurile de in#inerie i de filozofie, predarea Catehismului i a Istoriei/+ ;pud %r! 2ihail )6.;C6, Spiritul catehe"ei patri%tice din şcoala rom/nea%că, &ipo#rafia cărţilor

bisericeti, )ucureti, */:3, p! :E!// %r! prof! dr! 2ircea %C69;9I6, *oua %ute de ani de învăţăm/nt 'eologic la Siiu, QF-NF,8ibiu, */+3, p! *:-*!*@@

*@ la )ucureti, 0 la Jeamţ, : la 8ibiu, * la )uzău, * la IaiG vezi Z A68&IJI;J, Cuv/nt înainte la :nvăţătura de credinţă creştină ortodoxă, )ucureti, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9,)ucureti, */40! *@* %r! prof! dr! C! 1;.<9I6, op& cit&, p! +!







Se/%"u" !" XX#"e!, p$nă la venirea tăvălu#ului comunist, a înre#istrat

prestaţia unor peda#o#i de mare valoare, care s-au preocupat, deodată cu

problemele peda#o#iei moderne în #eneral, i de educaţia reli#ioasă, cu totală

dăruire i solicitudine! 5n primul r$nd trebuie să avem în vedere mulţimea de

preoţi-profesori care i-au consacrat timpul i ener#ia vieţii pentru învăţăm$ntul

reli#ios, at$t la nivel primar i mediu, c$t i la cel universitar! O dată cu ei la

peda#o#ii laici trecuţi în venicie, profund trăitori ai cretinismului ortodox7 Vasile

)ăncilă, 1! 1! ;ntonescu, Constantin JarlT, 8imion 2ehedinţi i &eodor 2!

%opescu, cu preocupări remarcabile i în c$mpul învăţăm$ntului reli#ios rom$nesc,

i#noraţi în perioada comunismului din motive politice, din păcate foarte puţin

cunoscuţi i astăzi, la zece ani după =9evoluţie>!

"in prima cate#orie s-a evidenţiat cu vi#urozitate părintele 0'.!'" Bu"!/u

(*+/+-*/+4, profesor de reli#ie la 8eminarul %eda#o#ic 6niversitar, titular al

catedrei de Omiletică i Catehetică al 'acultăţii de &eolo#ie din )ucureti (*/:E-

*/40, autor de cărţi i studii omiletice i catehetice, propriu-zis cel mai proli6ic

pulici%t rom/n din domeniul catehetic din toate timpurile*@4! <ste în #eneral

cunoscut în mediul teolo#ic, de aceea nu insistăm cu amănunte bio-biblio#rafice!

'acem, însă, precizarea că lucrarea de căpetenie din domeniul catehetic-peda#o#ic,

Pedagogia creştină ortodoxă, monumentală ca formă i conţinut (43* p! se

impune a fi reeditată, întruc$t, din anul apariţiei (*/:4, literatura catehetică

rom$nească n-a mai cunoscut un astfel de compendiu peda#o#ic cretin, mai ales

că exemplarele sunt foarte rare*@E! <vident, o astfel de reeditare, întru-totul

binevenită, presupune anumite aduceri la zi, dar numai în spiritul conţinutuluiori#inal, desi#ur!

5n aceeai cate#orie a preoţilor-profesori cu preocupări catehetice deosebite

se înscrie i părintele Du8'ru C("u&(r (*/@3-*/++*@3, strălucit titular al catedrei*@4 ;mintim c$teva din cărţile reprezentative7 Studiu introductiv în Catehetica ortodoxă, &eză de doctorat,Oradea, */0+G Pedagogia creştină ortodoxă, )ucureti, */:4G Spiritul catehe"ei patri%tice în şcoalarom/nea%că, )ucureti, */:3G Conştiinţa creştină după Catehe"ele S6& Chiril al 3eru%alimului, )ucureti,*/E!*@E

)unăoară, cel de la )iblioteca 'acultăţii de &eolo#ie din )ucureti lipsete de aprox! :- ani din raft,cu toate că fi#urează în fiier!*@3 'ace studii de specializare la 6niversitatea din Aena (*/:3-*/:+G doctor în teolo#ie al 'acultăţii din)ucureti, cu teza Caracterul religio%-moral creştin, publicată la 8ibiu în */44!











C&n(tantin Na#l< (*+/E-*/4E este un alt mare peda#o# al perioadei

interbelice**+, rămas în contiinţa educatorilor mai ales prin lucrarea Pedagogia

generală, publicată înt$ia oară în anul */:+, reeditată în *//E, cu 40+ de pa#ini i

următorul cuprins7 I! Prolema po%iilităţii educaţiei8 II! Prolema idealului

pedagogic8 III! Prolema mi0loacelor educaţiei8 IV! Prolema comunităţii

pedagogice& 5n această ultimă parte la p! /@-/: #ăsim referiri la reli#ie, în

subcapitolul Concreti"area 4educaţiei n& n&5 în 3n%tituţii despre care afirmă7

=9eli#ia este poate cea mai activă formă, sub care valoarea de devotare s-a înfăţiat

în omenire!!! %rin etica pe care o susţine, reli#ia exercită o influenţă totală asupra

omului!!!> (p! /@! .a un moment dat, C! JarlT atra#e atenţia că de multe ori,

printr-o predare nepeda#o#ică a reli#iei sentimentul reli#ios se poate pierde în faţa

multelor date impuse a fi memorate7 ='rumuseţea i înălţimea etică a reli#iei

cretine, este întunecată de amănuntul istoric i sistematic! 9ezultatul este

indiferenţa reli#ioasă sau ateismul pe care îl promovează adesea, fără să vrea i

fără să tie, însui învăţăm$ntul reli#ios! "acă în locul instrucţiei reli#ioase s-ar

face cu precădere educaţia sentimentului reli#ios, i aceasta mai puţin în coală i

mai mult în )iserică, reli#iozitatea ar spori!!!> (p! /0!

Credem că observaţiile profesorului JarlT sunt în mare măsură valabile, dar

ne în#ăduim observaţia că necesitatea indiscutabilă a cultivării sentimentului

reli#ios în )iserică trebuie făcută în paralel cu instrucţia reli#ioasă la clasă, în mod

pro#resiv i echilibrat!

0imi&n 5ehe)in!i (*+E/-*/E0 a fost nu numai un mare #eo#raf, ci i unul

dintre cei mai mari peda#o#i ai 9om$niei, dăruit de "umnezeu cu o viaţă bo#ată,

**+ Jăscut la &ecuci, face liceul la 'ocani i 'acultatea de .itere i 'ilozofie la Iai! ;ici se va apropia deI! 1ăvănescu, între ei le#$ndu-se o str$nsă prietenie! ;a se explică faptul că una dintre cărţile lui C!

JarlT se intitulează Opera pedagogică a pro6e%orului 3& +ăvăne%cu ()ucureti, */0/! 5n */0: C! JarlT pleacă la studii în 1ermania, la 1`ttin#en, unde, în anul următor va obţine titlul de doctor în filozofie cuteza *ie %o"iale Schichtung 2umTnien% 4Strati6icarea %ocială a 2om/niei5& 5ntors în ţară, va fi numit per$nd, asistent la 'acultatea de litere din Iai, profesor la 'acultatea de 'ilozofie a 6niversităţii dinCernăuţi i, în fine, de la * oct! */@, la )ucureti, profesor de %eda#o#ie i Istoria %eda#o#iei la'acultatea de litere i filozofie, unde va preda p$nă în anul */3, c$nd, din motive politice, postul său va

fi =comprimat>! &rece în venicie în anul */4E, fiind înmorm$ntat în cimitirul )elu! "intre lucrările salemai amintim7 Prolema idealului pedagogic, */04G Educaţie şi ideal, */03G 'ol%toi educator, */0/G Mi%iunea educaţiei rom/neşti, */*G Mi%iunea educatorului, */:G (vezi prefaţa la C! J;9., Pedagogie generală, )ucureti, *//E, alcătuită de Viorel JICO.<8C6!













patristic! <diţia *///, pe care o recomandăm (cu unele foarte mici rezerve,

prezintă 3 capitole, aezate într-o succesiune lo#ică, iar la sf$rit cu un adaos

biblio#rafic, cu lucrări de actualitate în domeniu! 2icile noastre rezerve sunt le#ate

de limbaj, care se cere pe alocuri =îmbisericit>*:4 (de aceea, pentru o viitoare ediţie

a cărţii este bine ca manuscrisul să fie lecturat de un profesor-teolo#, totodată cu

privire la opinia autorului în le#ătură cu predarea reli#iei în liceu! "omnia sa este

de părere că în liceu reli#ia să fie cuprinsă în cadrul unei discipline numite

=Cultura i istoria reli#iilor> (ceea ce, principial, n-ar fi rău, dar predată şi de

licenţiaţi ai 1acultăţilor de i%torie şi 6ilo"o6ie (fapt care, iarăi, n-ar fi rău în sine,

dar - i aici ne exprimăm rezerva S noi tim cam ce fel de istorie i filozofie se

făcea pe vremea comunismului, înc$t din partea anumitor profesori, coliţi înainte

de */+/, există riscul promovării unor idei i principii impre#nate de ateism!

;ceste mici inadvertenţe nu afectează, însă, valoarea de fond a lucrării! "e fapt,

cartea este #irată de 5! %! 8! "aniel al 2oldovei care o prefaţează, apreciind nivelul

academic al conţinutului7 =&ipul de discurs avansat de autor se înscrie pe o linie

modernă, de factură universitară, la care este bine să se raporteze dascălul de

reli#ie!!! 'elicităm pe autor si binecuv$ntăm pe toţi cei care vor citi cu folos

această carte!>*:E! .ucrarea este străbătută de credinţa mărturisită deseori că numai

o conlucrare str$nsă între clerici i laicatul specializat poate da rezultate pozitive în

actul catehetic contemporan (vezi, de exemplu, Complementaritatea laicat-

clericat în reali"area educaţiei religioa%e, p! 0//! 9eţinem, de asemenea,

exemplara contiinciozitate de abordare a problemei7 =%redarea reli#iei în coală

trebuie asumată cu maximum de atenţie i seriozitate! 2iza este prea mare i este posibil să pierdem totul dacă #reim!!! Jumai solidaritatea de concepţie i de

metodă a specialitilor, peda#o#i, dar i teolo#i, ne poate feri de alunecarea pe

panta improvizaţiei i a derizoriului! Conlucrarea dintre laici i clerici se impune

mai mult dec$t oric$nd!!!>*:3! ;utorul, în calitatea lui de =laic> se ţine de cuv$nt7

multe dintre para#rafele cărţii dovedesc receptivitate faţă conţinutul teolo#ic al*:4

Vezi de ex! p! 33, în care se face deseori o asociere nepotrivită de termeni ( ;ri%to% e%te ghid careconduce lumea&&& Comandant al oştilor cereşti&&&etc!!*:E 3idem, p! *@!*:3 3idem, p! 0/!





F

5ncheind aici acest succint periplu istorico-analitic în spaţiul catehetic

rom$nesc, suntem cuprini de o mare admiraţie faţă de r$vna dascălilor i preoţilor

predecesori, nu mai puţin a celor contemporani, precum odinioară poetul nostru cel

de toate zilele, <minescu, care mărturisete la începutul poeziei =<pi#onii>7 =C$nd

privesc zilele de-aur a scripturilor rom$ne M 2ă scufund ca într-o mare de visări

dulci i senine!!!>! 8imţim, totodată, cum fiecare dintre ei ne cheamă să le urmăm

pilda, rostind parcă o dată cu 2arele %avel7 ='iţi mie următori precum i eu sunt

lui ristos> (I Cor! **, *!



VI) I53ORTANŢA 3RINCI3II8OR DIDACTICE ÎN

CATEHI1ARE

Inen<'') 2aterialul de faţă se adresează, deopotrivă, preoţilor tineri i profesorilor de reli#ie începători, cu nădejdea că le va fi de folos în osteneala deloc

uoară, pe de o parte de a transmite ascultătorilor-ucenici în chip eficient

învăţăturile 8fintei Ortodoxii, iar pe de altă parte de a le modela sufletele, după

chipul lui ristos, 2odelul nostru 8uprem! ;ceastă modelare sau "idire, se

aseamănă, într-un anume fel, cu zidirea unei case7 dacă se face după un plan bine

întocmit i se respectă normele de bază ale construirii, va rezulta o clădire trainicăi frumoasă! "ar dacă se construiete la înt$mplare, fără a se respecta le#ile

tehnolo#ice, va rezulta, dimpotrivă, o clădire ubredă, nelocuibilă!!!

;a se înt$mplă i cu rezultatele catehizării, at$t în Bcoală c$t i în )iserică!

;colo unde se cunosc i se respectă principiile de bază ale educaţiei, deodată,

desi#ur, cu aplicarea corectă a metodelor i mijloacelor de predare-învăţare,

finalitatea actului catehetic este optimă! Bi, dimpotrivă, c$nd nu se cunoate

metodolo#ia, sau nu se instrumentează corespunzător, rezultatele sunt slabe,

catastrofale chiar! 8-ar putea obiecta de către unii preoţi i profesori, care dau mai

puţină importanţă principiilor i metodelor peda#o#ice, că se descurcă foarte bine

i fără ele, căci se sprijină, în schimb, pe experienţa practică, pe flerul personal, pe

observarea directă a realităţilor etc! 9ăspundem că în asemenea cazuri este vorba

de o falsă strate#ie didactică! &oţi marii peda#o#i, clerici sau mireni, mai ales din

ultimele două sute de ani, nu doar că au cunoscut i aplicat cu cea mai mare

contiinciozitate metodolo#ia didactică, dar fiecare s-a străduit s-o îmbunătăţească

i s-o adapteze mereu la realităţile cotidiene! 5n schimb, Npeda#o#iiN care au

i#norat le#ile misiunii învăţătoreti, n-au depăit niciodată stadiul mediocrităţii! .a

fel se înt$mplă cu cei asemenea lor de azi, iar lipsa de eficienţă i slaba lor

prestanţă la catedră i la amvon se răsfr$n#e, din păcate, ne#ativ asupra elevilor i

credincioilor, victime si#ure ale i#noranţei i confuziilor de tot felul! 5n asemenea

cazuri nefericite se creează, de fapt, un cerc vicios7 catehetul are impresia (uneori



chiar se preface că predă, ucenicii se prefac că ascultă i înţele#, cultiv$ndu-se,

astfel, o relaţie mincinoasă, a cărei urmare este eecul si#ur!

%entru o mai bună înţele#ere a problematicii, materialul de faţă nu-i

propune doar descrierea principiilor didactice în sine, ci i creionarea c$torva

clarificări! "e aceea, înaintea abordării subiectului propriu-zis, vom face anumite

delimitări, însoţite de precizările etimolo#ice care se impun!

A) DEFINI;II ŞI DELI0ITĂRI! "in examinările studenţilor la

Catehetică i Metodica predării religiei, precum i a candidaţilor înscrii pentru

titulari"are, de6initivat i gradul 33 , ne-am dat seama că mulţi dintre ei confundă

adesea principiile cu metodele, 6ormele i mi0loacele didactice! "e aceea, socotim

necesar să le definim acum, deodată cu nominalizarea lor, fie i parţială7

• 3#inci"iile )i)actice %unt norme după care %e orientea"ă activitatea

educatorului! 8au, după o definiţie mai cuprinzătoare, %unt norme

generale şi 6undamentale care orientea"ă activitatea de în%uşire a

cunoştinţelor, de 6ormare a priceperilor şi deprinderilor la elevi*@!

Jominalizarea principiilor se va face mai jos, o dată cu descrierile i

ilustrările ce se impun! &rebuie să mai facem, totui, o delimitare7

literatura de specialitate face distincţie între Nprincipiile peda#o#iceN, în

#eneral, i Nprincipiile didacticeN, de care ne vom ocupa în studiul de

faţă! ;stfel, în timp ce principiile pedagogice reprezintă norme cu

valoare strate#ică i operaţională, care vizează nivelul proiectării

#enerale, av$nd ca scop optimizarea procesului de învăţăm$nt în

ansamblul dimensiunilor sale, principiile didactice au în vedere eficienţaactului didactic în relaţia directă profesor-elev, prin acţiuni concrete de

predare-învăţare-evaluare**G

• 0e%4e"e 4'4!/'/e4e =n5(<(86n reprezintă un an%amlu de

procedee şi căi menite %ă %pri0ine reali"area oiectivelor pedagogice!

<timolo#ic, cuv$ntul NmetodăN, provenit din limba #reacă, este compus

din meta; H %pre, către i o{do" H cale! &axonomia metodicii*@ Constantin %O8&<.JIC6, 1undamente ale didacticii şcolare, <dit! N;ramisN, )ucureti, 0@@@!**8orin C9I8&<;, *icţionar de pedagogie, 1rupul editorial N.iteraN, Chiinău-)ucureti, 0@@@, p! 0/+!





)ibliei, .ulgata, utilizează acest termen chiar în primul verset al ei7 In "#inci"i&

*eu% creavit caelum et terram&&& ('acere *, *! &ermenul apare, de asemenea, la

începutul <van#heliei după Ioan7 In "#inci"i& erat .erum et .erum erat apud

*eum et *eu% erat .erum&&& (Ioan *, *, ca de altfel în alte multe locuri vetero i

neo-testamantare! C$nd spunem, aadar, N%rincipii didacticeN, ne referim, la

normele care stau la a"a sau începutul strate#iei învăţăm$ntului!

*in punct de vedere i%toric, principiile au fost utilizate de către toţi cei care

i-au asumat #reaua dar nobila misiune de învăţător, între care i învăţătorii reli#iei

cretine, încep$nd de la 2$ntuitorul Iisus ristos, 5nvăţătorul 8uprem, continu$nd

cu 8finţii ;postoli, cu %ărinţii ;postolici, cu 8finţii %ărinţi ai veacurilor patristice

i post-patristice, p$nă la dascălii de &eolo#ie de astăzi, cu diferitele lor trepte!

Jominalizarea, clasificarea i sistematizarea lor aparţine, însă, promotorilor

peda#o#iei moderne! 5ntre acetia, la acest capitol, s-au remarcat în mod deosebit I!

Comenius (*4/0 -*E3@, A!A! 9ousseau (*3*0-*33+ i I! %estalozzi (*3E-*+03!

5nceputul l-a făcut peda#o#ul ceh Aan ;mos Comenius, în lucrarea *idactica

Magna, publicată în anul *E43, la ;msterdam*4, în cuprinsul altei lucrări, mai

mari, Opera *idactica Omnia ! 2erită a fi reţinut, mai înt$i, cui adresează celebrul

peda#o# *idactica Magna7 N&uturor diri#uitorilor omeneti7 conducătorilor de stat,

păstorilor bisericilor, directorilor de coli, părinţilor i tuturor copiilor, #raţie i

pace de la "umnezeu!!!N*E! "espre principii, propriu-zis, Comenius vorbete de la

cap! al ?V-lea la cap! al ?I?-lea, inclusiv, numindu-le principii ale prelungirii

vieţii, ale predării şi învăţării în aşa 6el înc/t e6ectul %ă 6ie %igur, ale predării şi

învăţării le%nicioa%e, ale predării şi învăţării temeinice i ale învăţării conci%e şirapide! ;naliz$nd cu atenţie această lucrare se observă descrierea următoarelor

principii didactice, aa cum sunt ele formulate astăzi7 al învăţăm/ntului intuitiv, al

învăţăm/ntului conştient, al învăţăm/ntului %i%tematic, al acce%iilităţii i al

temeiniciei şi durailităţii! 5ntrea#a lucrare, ca de altfel întrea#a operă a lui

Comenius, are imprimată credinţa în "umnezeu i propovăduirea valorilor morale!

*4 Vezi, de exemplu, Aan ;mos CO2<JI68, *idactica Magna, &raducere, note, comentarii i studii se prof! univ! dr! Iosif ;J&OI, <ditura "idactică i %eda#o#ică, )ucureti, */3@, */3 p!*E 3idem, p! *@!



NViaţa aceasta nu este dec$t o pre#ătire pentru cea eternăN*3, spune el, căci,

adau#ă, Nmenirea ultimă a omului este, de bună seamă, 6ericirea veşnică în

comuniune cu *umne"euN*+! "upă opinia sa, educaţia nu se poate face dec$t prin

întreita carte7 natura, )ilia şi conştiinţa omului! 5nălţimea operei sale peda#o#ice

i-a atras, astfel, pe bună dreptate, supranumele de Npărintele peda#o#iei

moderneN*/!

0! AVANTAJELE UTILI:ĂRII PRINCIPIILOR DIDACTICE!

Complexitatea procesului de învăţăm$nt presupune o strate#ie clară, bine definită!

;ltfel se cade uor în rutină, derizoriu i amatorism! 6nul dintre marile pericole ale

i#norării principiilor în timpul predării unei lecţii, sau a unui curs, este alunecarea

pe panta improvizaţiilor spontane, risc$ndu-se, astfel, pierderea firului lo#ic al

expunerii! "esi#ur, orice profesor bun recur#e deseori la anumite di#resiuni,

NparantezeN, consideraţii personale, improviz$nd ad-hoc fraze între#i! Jimic rău în

aceasta, mai ales că o lecţie trebuie să fie presărată întotdeauna cu anumite

NrespiraţiiN, binevenite at$t pentru elevi, c$t i pentru profesor! %rocentul

improvizaţiilor nu trebuie să depăească, însă, limitele admise la nici o lecţie, care,

în structura ei psiho-peda#o#ică, trebuie să poarte pecetea sobrietăţii i limpezimii,

at$t sub raportul conţinutului, c$t i al modalităţilor de expunere! Iar împlinirea

acestor deziderate nu se poate face dec$t prin aplicarea inteli#entă a principiilor!

N5ncorsetatN de ri#oarea lor, profesorul este ferit, astfel, de riscul îndepărtării de

subiectul propriu-zis*4@! 5n aceeai ordine de idei, trebuie avut în vedere i faptul că

procesul de învăţăm$nt se adaptează mereu la condiţiile noi ale vieţii, în #eneral!;daptarea nu se face, însă, oricum! %rofesorul va ţine seama de realităţile

cotidiene, adapt$ndu-se cu ajutorul principiilor didactice, astfel că elevul

asimilează mai adecvat cele primite, dacă aceste principii sunt respectate!

*3 3idem, p! 0:!*+ 3idem!*/

Jela 8&JC6.<8C6, Educaţia religioa%ă în concepţia lui $an !mo% Komen%i - părintele pedagogiei moderne, în N1lasul )isericiiN, *M*//E, p! *0+-*::! "e observat că numele NKomensLiN estecel de ori#ine (ceh, iar NComeniusN este cel latinizat!*4@ "etalii sub acest aspect, la %r! lect! dr! Vasile 9"6C, Cur% de Catehetică, )ucureti, *//E, p! :!



-) NO0INALI:AREA PRINCIPIILOR DIDACTICE! 2anualele,

dicţionarele i tratatele de peda#o#ie prezintă diferit ordinea i numărul lor,

apăr$nd diferenţe, de altfel, chiar i în formulare! ;ceste diferenţe nu afectează,

însă, fondul metodolo#ic! Caracterul normativ precis al lor, nu obli#ă neapărat la

formulări standard, ri#ide sau Nîn#heţateN, căci ele au evoluat în timp, neav$nd nici

astăzi un statut exclusivist i definitiv! 'ondul, scopul i utilitatea lor răm$n

neschimbate, dar numărul, ordinea i enunţurile sunt deschise tuturor

îmbunătăţirilor posibile! "intre toate sursele depozitare, dicţionarele ar trebui să le

prezinte mai unitar! 5n realitate, însă, i ele preferă acest statut al autonomiei

deschise formulărilor personale, de la autor la autor *4* !

%entru a simplifica c$t mai mult posibil lucrurile, în cele ce urmează vom

prezenta doar principiile cele mai eficiente, în ordinea stabilită de autorul unui bun

i recent tratat de 2etodică, din care ne vom inspira parţial i în analizele care

urmează*407 principiul autonomiei şi re%pectării liertăţii individuale, principiul

re%pectării particularităţilor de v/r%tă şi individuale 4p%ihologic5, principiul

învăţăm/ntului intere%ant şi plăcut, principiul temeiniciei şi durailităţii,

principiul intuiţiei, principiul participării conştiente şi active, la care adău#ăm cele

două principii absolut obli#atorii peda#o#iei cretine7 hri%tocentric i

ecle%iocentric&

5nainte de a le explica pe r$nd, facem precizarea că nu vom intra în prea

multe detalii descriptive, care pot fi înt$lnite din abundenţă în orice tratat de

peda#o#ie laică! Vom face, în schimb, anumite consideraţii de ordin practic,

*4* Iată, bunăoară, două exemple7 1! "icţionarul de peda#o#ie editat la )ucureti în anul */3/, de către uncolectiv de autori, sub redacţia lui Viorel JICO.<8C6, nominalizează, între altele, următoarele principii,formulate astfel7 p& acce%iilităţii, p& intuiţiei, p& în%uşirii conştiente şi active a cunoştinţelor, priceperilor

şi deprinderilor, p& în%uşirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor, p& învăţăm/ntului activ, p& %i%temati"ării cunoştinţelor, p& unităţii, continuităţii şi con%ecvenţei, p& unităţii dintre in%trucţie şieducaţie, p& unităţii teoriei cu practica etc! , p! :E*-:3*G +! "icţionarul de peda#o#ie, autor 8orinC9I8&<;, )ucureti, 0@@@ (aşadar, 6oarte recent , le prezintă altfel7 p& orientării 6ormative a activităţiididactice, p& %i%temati"ării activităţii didactice, p& acce%iilităţii activităţii didactice, p& participăriielevilor în cadrul activităţii didactice, p& interdependenţei nece%are în cadrul activităţii didactice îtrecunoaşterea %en"orială şi cea raţională, p& interacţiunii nece%are, în cadrul activităţii didactice, între

teorie şi practică, p& e%enţiali"ării re"ultatelor activităţii didactice, p& autoreglării activităţii didactice&&&, p! :@@!*40 Constantin C6COB, Educaţia religioa%ă& 2epere teoretice şi metodice, <dit! %olirom, Iai, *///, p!*+/-*/!



încerc$nd să le dăm i un conţinut biblic i patristic, aadar cretin, recur#$nd în

acest scop at$t la texte din 8f$nta 8criptură, c$t i la sfaturi ale unor 8finţi %ărinţi!

<vident, nu vom renunţa în totalitate nici la precizările peda#o#ilor laici, acolo

unde acestea consună cu doctrina i morala ortodoxă!

9) DESCRIEREA PRINCIPIILOR DIDACTICE

!) 3#inci"iul aut&n&miei $i #e("ect#ii li4e#t!ii in)ivi)uale& <nunţul însui

ne su#erează implicaţiile acestui principiu7 acela de a ţine seama că, în virtutea

libertăţii primită de la "umnezeu, fiecare om dispune de autonomie (au[to" .

în%uşi8 nov!o" . lege, adică de posibilitatea de a se conduce sin#ur, după le#i

proprii! 5n cazul de faţă, de a se supune sau nu exi#enţelor didactice! Căci tiinţa i

disciplina, fără de care nu se poate concepe, de altfel, procesul de învăţăm$nt,

trebuie să fie acceptate liber-consimţit, întruc$t nu pot fi impuse dictatorial!

"umnezeu 5nsui respectă libertatea totală pe care i-a dat-o omului7 NIată stau la

uă i batG de va auzi cineva #lasul 2eu i va deschide ua, voi intre la el i voi

cina cu el i el cu 2ine!!!N (;pocalipsă :, 0@! "upă cum credinţa reli#ioasă nu are

demnitate valorică dacă nu se bazează pe adeziunea liberă a persoanei, actul

catehetic nu se împlinete fără ataamentul benevol al învăţăcelului, faţă de

conţinutul său i faţă de cel care-l propune! ;propierea faţă de sufletele copiilor

trebuie făcută cu totală precauţie i iubire! 8unt întru totul actuale, în această

privinţă, îndemnurile savantului #eo#raf (dar i peda#o# 8imion 2ehedinţi (*+E/-

*/E07 NJu te amesteca în contiinţa nimănui! < o supremă cruzime să încerci a

apăsa pe sufletul cuiva! 5ntre natere i moarte e o sin#ură viaţă, nu două! Cu ce

drept te amesteci în forul interior al altui sufletQ Orice om îi are socoteala lui cu

eternitatea, dacă sufletul lui e capabil de o astfel de mare socoteală! Crezi oare că

poţi veni poliţienete să robeti inima cuivaQ %oţi să pui pe cineva cu de-a sila pe

ru#G îi poţi sf$ia carnea de pe oase!!!, poţi să-l prefaci în cenuă!!! 8e poateP "ar

stăp$n pe cu#etul i pe simţirea altuia nu poţi fi prin silnicie niciodată! 6n sin#ur

imperativ e valabil7 al iubirii! O sin#ură cale poate duce spre reală înduplecare7 sănu te atin#i de libertatea de contiinţă altfel dec$t prin puterea ar#umentării! .asă-l



deci pe fiecare cu le#ea lui! Iar dacă ţi se pare că nu-i potrivită cu adevărul, pune-i

în faţă convin#erile tale, dar cu toată cumpătarea cuvenităN*4:! ;adar, convingere,

nu con%tr/ngere, pentru ca, în virtutea deplinei libertăţi, copiii să adere cu dra#oste

la mesajul actului catehetic! %e de altă parte, nu există, totui, exercitare a educaţiei

fără influenţare, direcţionare i intenţionalitate! Jon-intervenţia totală este o iluzie,

dei este arborată i calmată de către unii Npeda#o#iN! .ibertatea absolută a

copilului este la fel de inoperantă i periculoasă ca i atitudinea dictatorială! "e

aceea, trebuie să înţele#em că este indispensabilă o minimă intervenţie, însoţită de

o dimensionare limpede a scopului i o proiectare inteli#entă a traseului de parcurs!

.ibertatea autentică nu se dezvoltă dec$t în adevăr, în ;devărul ;bsolut, de fapt!

2$ntuitorul Iisus ristos a spus-o pe înţelesul tuturor7 N;devărul vă va face

liberiPN (Ioan +, :0! Iar ;devărul ;bsolut este <l 5nsui, căci tot <l a zis7 N<u sunt

Calea, ;devărul i ViaţaN (Ioan *, E! 5n acest context, înţele#em acum, mai

ad$nc, că cel cu adevărat liber se supune de bunăvoie 2$ntuitorului i <van#heliei

8ale, ajun#$ndu-se la rostirea tainică a frumoasei sinta#me duhovniceti7

N"oamne, fă-mă robul &ău, ca să fiu liberPN N.ibertateN în afara <van#heliei

înseamnă, de fapt, liertina0, cu întrea#a suită de atitudini imorale, în care se

complac, din păcate, at$ţia tineri din zilele noastre!!!

;adar, principiul autonomiei şi re%pectării liertăţii individuale presupune,

pe de o parte, o adeziune benevolă a ucenicilor la valorile reli#ioase, care se

c$ti#ă, nu se impune, iar pe de altă parte, că trebuie să-i ajutăm la r$ndul nostru,

pe toţi cei încredinţaţi spre educare, să-i armonizeze permanent libertatea cu

adevărul!

3) 3#inci"iul acce(i4ilit!ii sau "(ih&l&,ic (numit i "#inci"iul #e("ect#ii

"a#ticula#it!il&# )e v%#(t! ;cest principiu presupune ca desfăurarea procesului

de învăţăm$nt să fie corelată permanent cu posibilităţile de receptare ale elevului!

%ro#resul tiinţelor i a cunoaterii, în #eneral, a sporit considerabil exi#enţele

didactice, aa înc$t elevii sunt supui unui efort individual din ce în ce mai mare!*4: 8imion 2<<"IJUI, !propierea de 3i%u% în )i%erica noa%tră prin alegerea educatorilor , )ucureti,*/:4, p! *4, apud C! C6COB, op& cit&, p! */@!







materialului răm$ne a fi recuperat pe parcursul vieţii, potrivit cu r$vna, interesul i

nevoile fiecăruia*44!

c7 3#inci"iul înv!m%ntului inte#e(ant $i "lcut ?* al @m&tiva!iei@!

;firmaţiei frecvente că materia ? este NneinteresantăN i NdisplăcutăN, trebuie să-i

facem următoarea corecţie7 modul în care este predată materia ? este neinteresant

i displăcut!!! ;ceasta pentru că toate materiile sunt interesante i plăcute, dacă

prezentarea lor atra#e, convin#e i zidete! 5ntre ele, desi#ur, 9eli#ia! %entru a o

face, însă, plăcută, profesorul trebuie să convin#ă prin toate metodele i mijloacele

sale didactice7 conţinut de substanţă, limbaj adecvat, ţinută morală ireproabilă,

obiectivitate în evaluare etc! 2ai presus de toate, să dovedească o dra#oste sinceră

pentru materia în sine i pentru cei cărora le-o propune! ;re dreptate peda#o#ul I!

Jisipeanu c$nd afirmă că N5nvăţăm$ntul reli#ios trebuie să fie afectiv, să trezească

în copii sentimente vii i intense de plăcere, de pietate, de compătimire, de

admiraţie faţă de "umnezeuN*4E! Cu alte cuvinte, să li se faciliteze o anumită

NmotivaţieN! "in acest punct de vedere, motivaţia repre"intă o %umă de idealuri,

intere%e şi moiluri care capacitea"ă dorinţa şi e6ortul de a%imilare a

cunoştinţelor ! 2otivaţia mai este numită i Nmotorul învăţăriiN, căci pune în

micare raţiunea, voinţa i sentimentul elevului i al credinciosului în #eneral!

"upă cum la predică credincioii trebuie c$ti#aţi prin acel Ncaptatio

benevolentiaeN, tot aa i pentru catehizare, at$t în biserică, c$t i în coală! %ractic,

copiii pot fi motivaţi prin două căi7 a! exterioară (competiţia, încura0area, lauda,

recompen%a, pe de o parte, iar pe de alta, mu%trarea, ameninţarea, pedeap%a etc!G b! interioară (curio"itatea de a şti c/t mai multe, dorinţa de a 6i competitiv etc!!

"e bună seamă, între mijloacele care ţin de calea constr$n#erii i cele ale

convin#erii, vom opta întotdeauna pentru cea din urmă, cultiv$nd, astfel, motivaţia*44 <ste utilă în acest sens su#estia 8f! CI9I. al Ierusalimului, făcută sub forma unor întrebări retorice7NOare pentru că nu pot să beau tot fluviul, să nu iau cu măsură ceea ce îmi foloseteQ Oare pentru că nu

pot să cuprind tot soarele cu privirea, să nu văd nici c$t este de ajuns pentru trebuinţa meaQ 8au pentru cănu pot să măn$nc toate fructele dintr-o mare #rădină, în care am intrat, vrei să ies cu totul flăm$ndQ!!!N,

Catehe"ele 4Partea 35, Cateheza a VI-a, , în NIzvoarele OrtodoxieiN, vol! E, trad! %r! "! '<CIO96,<ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne, )ucureti, */:, p! *4:!*4E Ion JI8I%<;J6, 2eligia pentru copii& :nvăţăm/ntul religiei în şcoala primară, <dit! Cultura9om$nească, )ucureti, */0, p! *3!



internă, ca suport trainic al educaţiei reli#ioase! %entru ca învăţăm$ntul să fie într-

adevăr interesant i plăcut, o dată cu respectarea celor menţionate p$nă aici, trebuie

să evite cu desăv$rire cele două extreme7 expunerile %o6i%ticate, producţii ale unui

intelectualism sterp i alunecarea în dulcegării %entimentali%te, adică alimentarea

unei false i pretinse trăiri duhovniceti! 9eli#ia devine interesantă i plăcută atunci

c$nd cunotinţele luminează i deschid mintea spre cele de sus, încălzind inima

spre iubire sinceră i mobiliz$nd spontan voinţa spre #$nduri, cuvinte, #esturi i,

mai ales, faptele m$ntuitoare!

)7 3#inci"iul temeiniciei $i )u#a4ilit!ii vizează îndeosebi finalitatea actului

catehetic7 ceea ce s-a predat, iar elevii (credincioii i-au însuit, să se

concretizeze în cunotinţe temeinice, reprezentative i durabile, care să se reflecte

firesc în deprinderi corespunzătoare idealului vieţii moral-cretine! <ducaţia

reli#ioasă este durabilă dacă se sprijină pe izvoarele ei temeinice7 8$nta 8criptură

i 8f$nta &radiţie! %e acestea se poate clădi, apoi, tot ce s-a c$ti#at mai bun i mai

frumos în tezaurul peda#o#iei moderne i contemporane! Căci Ncasa tiinţei i a

înţelepciuniiN trebuie zidită pe Nst$ncăN, nu pe nisip, după îndemnul 2$ntuitorului

(2atei 3, 0-03! Iar Nst$ncaN înseamnă cuvintele .ui, care se cer împlinite! Căci

tot <l a spus7 NCerul i păm$ntul vor trece, dar cuvintele 2ele nuP (2arcu *:, :*!

%ornind de la aceste postulate, prin respectarea principiului temeiniciei i

durabilităţii (trăiniciei, din punct de vedere practic, înţele#em, pe de o parte,

predarea acelor cunotinţe care ţin de esenţa cretinismului, pe de alta,

instrumentarea modalităţilor optime de predare-învăţare! ;stfel, o dată cutransmiterea învăţăturilor fundamentale, potrivit pro#ramei analitice, desi#ur, se

vor stimula corespunzător procesele mnemice (de memorare! 8unt cunoscute două

căi7 memorare mecanică i lo#ică! <vident, se va opta pentru cea de-a doua,

întruc$t este întemeiată pe înţele#ere! <ste adevărat că anumite lucruri se învaţă

uneori mecanic (de exemplu, ru#ăciunile, dar procesul mnemic poate fi uurat

prin repetări în #rup, potrivit dictonului clasic Nrepetitio, mater studiorum estN! O



dată cu repetiţiile i recapitulările, durabilitatea memorării învăţăturilor de bază

poate fi favorizată i de exerciţii, comparaţii, ealonări, examinări etc!

;v$nd în vedere toate acestea, nu trebuie ne#lijat ceea ce este opus acestui

principiu, adică pericolul superficialităţii i împrătierii! ;ltfel spus, al risipirii

ener#iei cu învăţături mar#inale, lipsite de substanţă, totodată al ne#lijării efortului

de concentrare, prin împrătierea minţii în chestiuni efemere! 8f$ntul Vasile cel

2are ne dă c$teva sfaturi foarte utile în acest sens7 N"acă mintea noastră se

împrătie la lucruri diferite, nu putem să împlinim desăv$rit nici o poruncă, nici

însăi iubirea de "umnezeu, nici iubirea faţă de aproapele! %entru că nu poate să

înveţe cineva cu precizie vreo artă sau tiinţă, dacă mereu trece de la una la alta, i

nici nu este cu putinţă să înveţe una perfect de la altele, fără să cunoască cele ce

sunt cerute pentru împlinirea scopului!!!N*43!

e7 3#inci"iul intui!iei presupune realizarea unităţii dialectice între senzorial i

raţional, între concret i abstract, între particular i #eneral! <timolo#ic, termenul

provine din latinescul NintueorN (vb! H a privi, a lua în con%iderare, a con%ideraG

adv! NintusN H înăuntru! C$nd spunem, aadar, material intuitiv, ne referim la

acele mijloace auxiliare pe care le utilizăm în cadrul orelor sau în afara lor (icoane,

hărţi, pictura unei biserici etc!! "ar nu numai cele care ţin de intuiţia externă,

văzută, ci i cele ima#inative, care ţin de comunicarea simţămintelor sufleteti! 8e

creează, astfel, o str$nsă relaţie între cuv$nt, ca mijloc de comunicare, i materialul

intuitiv7 cuv$ntul comunică, materialul intuitiv confirmă! %rincipiul intuiţiei

facilitează enorm înţele#erea adevărurilor de credinţă, care, prin natura lor, suntsuprasensibile, iar pentru a fi accesibile trebuie să apelăm mereu la materialul

intuitiv! 5nsui 2$ntuitorul a utilizat acest principiu, prin parabolele pe care le-a

rostit! 8finţii %ărinţi, de asemenea, au utilizat cu prisosinţă acest principiu! Iată,

bunăoară cu explică 8f$ntul Chiril al Ierusalimului pătrunderea harului "uhului

8f$nt în fiinţa omului7 N;pa udă pe cel botezat numai pe dinafarăG "uhul, însă,

botează pe cele mai dinăuntru ale sufletului fără să lase nimic nebotezat! %entru ce

*43 8f! V;8I.< C<. 2;9<, !%ceticele, %8), vol! ?VIII, )ucureti, */+/, p! 00E!



te miriQ 8ă-ţi dau un exemplu material, mic i neînsemnat, dar destul de bun pentru

cei mai puţin dotaţi! *acă 6ocul pătrunde prin gro%imea 6ierului şi-l pre6ace în

întregime în 6oc, dacă ceea ce e%te rece a0unge 6ierinte, dacă ceea ce e%te negru

a0unge %trălucitor, dacă 6ocul care e%te ceva material intră înăuntrul materiei

6ierului şi-l aduce în %tarea acea%ta 6ără nici o piedică, pentru ce te miri dacă

*uhul S6/nt intră în părţile cele mai dinăuntru ale %u6letuluiUV *4+!

5n peda#o#ia modernă, principiul intuiţiei a dob$ndit chiar o supremaţie faţă de

celelalte, mai ales prin A! %estalozzi, considerat nu numai unul dintre cei mai mari

peda#o#i moderni, dar numit expres i Npărinte al intuiţieiN, întruc$t el consideră

acest principiu drept Nbază a instrucţieiN! Iată ce spune el7 NJumai intuiţiile,

observaţiile, dau omului forţa de a rezista prejudecăţilor! ; vedea i auzi bine, iată

primul pas spre înţelepciunea vieţiiPN*4/!

%entru ca materialul intuitiv să fie eficient, trebuie să îndeplinească trei condiţii!

8ă fie7 tipic (să evidenţieze notele esenţiale ale obiectului sau fenomenului

respectiv, concludent (să elimine dubiile, îndoielile i %u%tanţial (în loc de multe

materiale intuitive, care să a#lomereze inutil lecţia respectivă, sunt preferabile mai

puţine, dar reprezentative, %u%tanţiale!

'7 3#inci"iul "a#tici"#ii c&n$tiente $i active ne atra#e atenţia asupra faptului că

elevii (ascultătorii nu constituie o masă inertă, aptă doar să primească pasivi nite

cunotinţe, ci sunt parteneri de dialo#! ; participa Ncontient i activN înseamnă, pe

de o parte, a urmări cu atenţie ceea ce se predă, iar pe de altă parte a pune #$ndirea

în acţiune în aa fel înc$t o parte dintre noile învăţături să fie intuite i chiarexprimate în dialo#ul din cadrul orei! .ecţia de reli#ie nu presupune un monolo#

invariabil al catehetului, ci dialo#, chiar dacă un anumit procent al orei, în #eneral,

va fi consacrat expunerii! "ialo#ul poate avea loc, desi#ur, în oricare moment al

lecţiei, dar cel mai potrivit loc este după tratare, atunci c$nd se face fixarea

cunotinţelor (momentul logico-p%ihologic al VrecapitulăriiN! ;plicarea acestui

principiu se face prin metoda NsocraticăN, numită i NmaieuticăN H a NmoituluiN*4+ Catehe"ele&&&, Cateheza a ?VII-a, *!*4/ ;pud Bt! )]98J<8C6 X colectiv, 3%toria Pedagogiei&&&, p! *04!



ideilor, numită, de asemenea, NerotematicăN, sau întrebătoare, de la #r!

Nejrotavo,wN H a întreba! %entru activizarea clasei de mare utilitate sunt nu

doar întrebările obinuite, directe, ci i cele retorice, care su#erează, de fapt,

răspunsul! Iată, bunăoară, cum a procedat 8f$ntul Chiril al Ierusalimului într-una

din celebrele sale cateheze7 N"e vreme ce ai auzit că <van#helia a vorbit despre

Iuda, nu se cade oare să primeti mărturia acestui faptQ ;i auzit că I s-a împuns

coasta cu suliţaG nu trebuie să vezi oare dacă i acest lucru este scrisQ ;i auzit că a

fost răsti#nit în #rădinăG nu se cade oare să vezi dacă i acest fapt a fost consemnat

în scrisQ ;i auzit că a fost v$ndut cu treizeci de ar#inţiG nu trebuia oare să cunoti

pe profetul care a spus aceastaQN*E@! ;adar, pe l$n#ă faptul că este su#erat foarte

limpede răspunsul afirmativ, catehumenii sunt invitaţi indirect ca ei să cerceteze

sin#uri locurile scripturistice respective!

%otrivit principiului participării active, profesorul trebuie să valorifice

întotdeauna înclinaţia către activitate, care este ceva natural pentru copii! %ropriu-

zis, activi"area elevilor la ora de religie pre%upune menţinerea lor într-o %tare de

tre"ie intelectuală, de încordare plăcută, de căutare a %oluţiilor unor %ituaţii

prolemă pe care pro6e%orul le provoacă& ! 6i activ la religie în%eamnă a g/ndi, a

medita, a raţiona, a merge pe 6irul unui g/nd, al unei idei etc&*E*!

,7 3#inci"iul le,#ii te&#iei )e "#actic! Jimic nu trebuie învăţat doar pentru

cultivarea minţii i înnobilarea inimii, ci i pentru a pune voinţa în micare, în aa

fel înc$t cunotinţele teoretice să se re#ăsească în viaţa personală de zi cu zi! )ine

a spus 8eneca (0 î!r! - E4 d!r! atunci c$nd a afirmat că Nnon scholae discimus,sed vitaePN*E0! ;dică nu doar pentru moment, pentru a obţine note bune, ci pentru a

utiliza în practică cunotinţele teoretice! 5n cadrul acestui principiu urmărim două

aspecte, îndeosebi7 *! 2e"olvarea unor proleme pe a"a cunoştinţelor teoretice8

0! *e%6ăşurarea unei activităţi care reclamă cunoştinţele teoretice&

*E@ Catehe"ele&&&, Cateheza a ?III-a, +!*E* C! C6COB, Op& cit&, p! */!*E0 Epi%tulae, +E!



5n biserică, aplicarea acestui principiu se re#ăsete cel mai evident în cultul

divin7 ceea ce se învaţă teoretic se exprimă prin ru#ăciuni, c$ntări, #esturi litur#ice

etc!

h7 3#inci"iul h#i(t&cent#ic ?te&cent#ic! Cateheza, în str$nsă le#ătură cu

predica, are în vedere aceeai temă centrală a propovăduirii7 ristos-"umnezeu i

<van#helia 8a! Jumim acest principiu i NteocentricN pentru a nu se crea impresia

#reită că celelalte două persoane al %rea 8fintei &reimi, &atăl i "uhul 8f$nt, ar fi

i#norate! &eolo#ia "o#matică face anumite deosebiri, desi#ur, în ceea ce privete

lucrările specifice ale persoanelor treimice ('atăl e%te Creator, 1iul - M/ntuitor,

*uhul S6/nt - S6inţitor5, dar, potrivit perihorezei i aproprierii, fiecare persoană

dumnezeiască participă la toate lucrările celorlalte două! "e fapt, aa cum se

menţionează tot în &eolo#ia "o#matică, opera de m$ntuire pleacă de la &atăl, se

săv$rete prin 'iul i se desăv$rete prin "uhul 8f$nt!

Cateheza, fidelă întru-totul 9evelaţiei, trebuie să aibă permanent un

accentuat caracter trinitar! 5nvăţăm$ntul cretin nu este unul omenesc, ci

dumnezeiesc*E:! "e aceea ne avertizează at$t de ferm 8f$ntul ;postol %avel7 NJu

ne propovăduim pe noi înine, ci pe ristosPN (II Cor! , 4! Căci ristos,

întrup$ndu-8e, a împlinit pe păm$nt voia &atălui, iar "uhul 8f$nt, prin ener#iile

dumnezeieti, ne întărete continuu pentru receptarea 9evelaţiei!

i7 3#inci"iul ecle(i&cent#ic! ;cest principiu cere catehetului să nu prezinte la

ora de reli#ie altă învăţătură dec$t a )isericii drept-măritoare! "acă principiulhri%tocentric presupune fidelitate faţă de ristos i <van#helia 8a, principiul

ecle%iocentric obli#ă la fidelitate faţă de păstrătoarea <van#heliei, )iserica -

&rupul 8ău! Căci "umnezeu &atăl, după mărturia inspirată a 8f$ntului ;postol

%avel, Ntoate le-a pus sub picioarele .ui ( ;ri%to%, n& n&5 i, mai presus de toate, .a

dat pe <l cap )isericii, Care este trupul .ui, plinirea Celui ce plinete toate întru

*E: 'oarte plastic exprimă 8f! Chiril al Ierusalimului acest adevăr7 NJu era om de r$nd Cel care a murit pentru noi! Ju era oaie necuv$ntătoare! Ju era un simplu om! Ju era în#er numai, ci "umnezeuîntrupat!!!N, Catehe"a a H333-a, @@&



toţi!!!N (<feseni *, 00-0:! Catehizarea se face în )iserică, nu doar în sensul de

.ăca, ci i in sensul de comunitate, care adună la un loc pe cei botezaţi! %entru

aprofundarea acestui detaliu apelăm iarăi la 8f$ntul Chiril al Ierusalimului7

N)iserica poartă în chip foarte potrivit numele de )i%erică 4 ejkklhsiva, pentru

că cheamă i str$n#e la un loc pe toţi oamenii, după cum spune "omnul în .evitic7

N;dună (ejkklhsivason) toată adunarea la ua cortului mărturiei (.evitic +, :!

&rebuie notat că termenul NadunăN (ejkklisivason) este întrebuinţat acum

pentru prima dată în 8cripturi cu prilejul instalării lui ;aron ca arhiereu de către

"omnul! Iar în "euteronom spune "umnezeu lui 2oisi7 N;dună

(ejkklhsivason) la 2ine poporul să audă cuvintele 2ele ca ( înve!e ( (e

team )e 5ineN ("euteronom , *@!!!N*E! N;dunareaN nu presupune, aadar, doar

str$n#erea oamenilor într-un spaţiu fizic determinat, ci i comuniune în dob$ndirea

aceleiai învăţături m$ntuitoare! "e aceea, respectarea principiului eclesiocentric

ne va feri de ruperea din această comuniune, rupere care ar însemna, de fapt,

pierderea m$ntuirii! Căci, după cum foarte precis s-a exprimat 8f$ntul Ciprian,

extra ecle%iam nulla %alu%*E4! 5n consecinţă, catehizare autentică înseamnă

propovăduirea credinţei autentice, care este a )isericii celei una! Cine

propovăduiete învăţături străine )isericii, este el însui un înstrăinat i va

NînstrăinaN i pe cei ce-l ascultă, transform$ndu-i în oi rătăcite de turma cea

cuv$ntătoare a lui ristos!

6n ultim aspect, foarte important, în cadrul principiului eclesiocentric este

transmiterea doctrinei )isericii în lima0ul )i%ericii! ; folosi un alt limbaj înseamnă

a prezenta doctrina i morala )isericii într-o ima#ine deformată, str$mbă, chiar

contrară conţinutului! <ruditul arhimandrit Iuliu 8criban a pulblicat în */:+ un

studiu-testament pentru toţi slujitorii rom$ni ai ;ltarelor, valabil i acum (inclusiv

pentru slujitorii catedrei *atoria preotului către lima i%ericea%că *EE, în care

spune la un moment dat7 =%reotul este om cu carte! %e el îl putem face să înţelea#ă

mai bine darul frumos pe care )iserica îl are în limba cu care ea a lucrat p$nă acum

*E Catehe"ele&&&, Cateheza a ?VIII, 0 (subl! n!!*E4 Epi%tolae, 3:, 0*!*EE 8ibiu, edit! =9evistei &eolo#ice>, :* p!



în s$nul neamului! "e aceea este o întrebare foarte sănătoasă i la locul ei a sta de

vorbă azi despre limba )isericii! %reotul, av$nd a apăra neamul de multe furiări

străine în s$nul lui, trebuie să-i dea seama de unele ca acestea i să privească drept

sarcină a lui i pe cea privitoare la =limba vechilor cazanii>!!! 'ăc$nd aa, preotul va

fi un luptător fără sabie i pucă, dar apărător deplin i adevărat al acestei duioase

moteniri a trecutului, care este limba noastră de la &raian p$nă azi>*E3 !

F

C%n/"u?''! Cunoaterea i aplicarea corectă a principiilor didactice reprezintă

at$t un act de receptivitate faţă de experienţa peda#o#ilor-cateheţi înaintai, c$t i o

dovadă de profesionalism! ; NcatehizaN la înt$mplare, dimpotrivă, denotă lipsă de

contiinciozitate, amatorism i plafonare profesională! &rebuie avut, însă, în vedere

faptul că principiile nu se constituie în norme didactice eficiente dacă sunt aplicate

separat! <le sunt inter-dependente i se condiţionează reciproc, facilit$nd

optimizarea învăţăm$ntului numai dacă sunt corelate, pe între# traseul curricular al

disciplinei! Cu deosebire, 9eli#ia solicită, o dată cu observarea principiilor laice, i

utilizarea celor care ţin de spaţiul eclesial, hri%tocentric 49teocentric5 i

ecle%iocentric, principii numite îndeobte NspecialeN, pentru conţinutul lor specific!

'ără ele, predarea 9eli#iei riscă să se plaseze doar pe dimensiunea orizontală a

existenţei, ne beneficiind de urcuul pe verticala comuniunii cu "umnezeu! 5n fine,

nu trebuie uitat că principiile didactice nu ţintesc doar informarea învăţăceilor,

luminarea minţii lor, ci 6ormarea caracterului moral creştin*E+, în aa fel înc$t ei să

devină, la r$ndul lor, slujitori devotaţi ai "omnului i educatori pentru caracterele

semenilor! 5n acest fel, catehizarea va parcur#e drumul ei firesc, soteriolo#ic, at$t pentru cateheţi, c$t i pentru ucenici!

*E3 3idem, p! *, 0/!*E+ ; se vedea %r! "umitru C.619, Caracterul religio% moral creştin, 8ibiu, */44!



VII) 6ACTORII E0ENŢIA8I AI EDUCAŢIEI RE8I;IOA0E

Pre"'8'n!r'') "in darul i voia lui "umnezeu omul este sin#ura fiinţă

educabilă din întrea#a creaţie! ;nimalele, chiar cele cu un #rad sporit deinteli#enţă i instincte (del6inii, c/inii etc& nu se educă 4nu %e pot educa5 ci se

dresează! Iar diferenţa dintre educaţie i dresaj este incomensurabilă7 în timp ce

omul educat devine cu timpul un creator ori#inal, animalul supus dresajului nu

poate depăi niciodată stadiul de imitator! "e ceQ %rin voia Creatorului, numai

omul a fost înzestrat cu suflet hărăzit veniciei, cu raţiune, sentiment i voinţă,

funcţiuni care pot fi educate ca atare, realiz$ndu-se limbajul articulat, #$ndirea

lo#ică, afectivitatea superioară i voinţa autonomă! Jumai omul este per%oană,

purt$nd pecetea chipului lui "umnezeu, 'reime de Per%oane! Iar educaţia este

posibilă numai acolo unde se pot dezvolta relaţii personale reciproce! &rebuie

precizat, însă, din capul locului, faptul că omul se modelează ca fiinţă umană doar

în condiţiile unui mediu corespunzător socializării i educaţiei! %eda#o#ul Ioan

)onta relatează cazul intens mediatizat al celor două fetiţe - ;mala i Kamala -

care au vieţuit într-o pădure tropicală în stare animalică, iar apoi au fost internate

într-un orfelinat, încerc$ndu-se recuperarea lor! Ju s-a reuit dec$t într-o măsură

foarte mică obţinerea caracteristicilor fiinţei umane7 ;mala nu a supravieţuit, iar

Kamala, după 3 ani de NrecuperareN nu a putut să stăp$nească mersul biped, efortul

lo#opedic concretiz$ndu-se abia în articularea a @ de cuvinte*E/!

Cu privire la distanţa notabilă dintre educaţia omului i dresajul animalelor

este elocventă, de asemenea, experienţa psiholo#ului american Kello#, care a creat

condiţii e#ale de viaţă i educaţie at$t pentru fiul său "onald, c$t i pentru un pui

de cimpanzeu, 1oa! "upă o anumită perioadă, a constatat că fiul său a pro#resat

normal, ca orice fiinţă umană, în timp ce puiul de cimpanzeu a devenit doar o

maimuţă semidresată!

Contienţi, aadar, de acest privile#iu unic al actului creaţiei acordat

omului, trebuie să răspundem cu recunotinţă i r$vnă chemării făcute de

*E/ I! )OJ&;B, Pedagogie, <ditura N;llN, )ucureti, *//, p! :!





clasificăm factorii educaţiei în N#eneraliN i NspecialiN, ultimii fiind inclui, de fapt,

între primii, dar solicit$nd o analiză separată, datorită implicaţiilor speciale pe care

le incumbă!

%e baza cercetărilor pluridisciplinare (de 6ilo"o6ia educaţiei, de p%ihologie şi

%ociologie, de genetică etc!, peda#o#ia a stabilit re' *!/%r' &ener!"' ai

dezvoltării personalităţii7 a! E#e)itatea (ca factor internG b! 5e)iul (ca factor

externG c! E)uca!ia (ca factor mixt, intern i extern! ;cestor trei factori le

corespund tot at$tea teorii adiacente7 teorii ereditari%te, teorii amientali%te i

teorii ale dulei determinări!

a! EREDITATEA reprezintă ansamblul predispoziţiilor de natură anatomo-

psiho-fiziolo#ică, înnăscute sau transmise prin informaţiile #enetice, de la

#eneraţiile anterioare la #eneraţiile tinere, prin intermediul părinţilor!

%otrivit criteriilor tiinţifice de analiză a factorilor ereditari, s-au stabilit trei

#rupe de predispoziţii ( potenţe ereditare7 *! Potenţe ale anali"atorilor (auz, miros,

văz, #ust, pipăitG 0! Potenţe ale %i%temului nervo% central (în special

temperamentele, cu tipurile sale*34G :! Potenţe care prive%c in%tinctele (lat!

NinstinctusN H conduită înnăscută, instinct - nu doar cele de ordin biolo#ic (hrană,

apărare, perpetuare a speciei etc!, ci i cele care ţin de latura spirituală (înclinaţii

etice înnăscute, care tind spre desăv$rirea i împlinirea persoanei umane! Cu

privire la motenirea ereditară, potrivit do#maticii ortodoxe, nimeni nu trebuie să

se teamă de anumite încărcături ne#ative (ca de ex! blesteme, consecinţe ale

păcatelor, etc!, dacă este inte#rat în )iserica cea una prin 8fintele &aine! Ju

numai păcatul strămoesc este ters prin &aina 8f! )otez, de exemplu, dar, prin8povedanie i <uharistie, sunt eliminate i eventualele consecinţe ale păcatelor

părinţilor, bunicilor etc!*3E 8entinţa vetero-testamentară, N%ărinţii au m$ncat*34 5elanc&lic 4%en%iilitate exce%ivă, moilitate %că"ută, inhiiţie5, c&le#ic 4impul%ivitate, agitaţie,îndră"neală, lip%ă de echiliru5, 'le,matic 4inerţie, inhiiţie exce%ivă, "e6lemi%ire, per6idie,imperturailitate5, (an,uin 4echiliru, dinami%m, di%cernăm/nt, %tăp/nire de %ine5&*3E <ste interesant, în acest subiect, mesajul cărţii dr! K<JJ<& 2c;ll, .indecarea arorelui

genealogic, <ditura NarismaN, )ucureti, *//: (cu o prefaţă semnată de părintele 1;.<9I6, în care,iată, un medic an#lican recomandă 8f$nta .itur#hie pentru vindecarea i stin#erea unor păcate ale

înaintailor, pentru a se curma suferinţele, mai ales de ordin psihic, ale urmailor din familia respectivă! Jimic nou, de altfel, pentru tradiţia noastră ortodoxă! NJoutateaN este utilă, totui, pentru cei încă sceptici,anume că un medic, deci un om al unei ştiinţe laice, recunoate binefacerile i remediile 8fintei .itur#hii,în boli în care tratamentul alopat se dovedete neputincios!



a#uridă i copiilor li s-au strepezit dinţiiN (Ieremia, :*, 0/, este amendată de însui

proorocul care o rostise, chiar în versetele următoare (versete me%ianice, de altfel7

Ci 6iecare va muri pentru 6ărădelegea %a8 cine va m/nca aguridă, aceluia i %e vor

%trepe"i dinţii& 3ată vin "ile, "ice *omnul, c/nd voi încheia cu ca%a lui 3%rael

legăm/nt nou&&& 4 v! :@, :*! Iar proorocul Iezechiel rostete7 N'iul nu va purta

nedreptatea tatălui i tatăl nu va purta nedreptatea fiului! Celui drept i se va socoti

dreptatea sa, iar celui rău, răutatea saPN (*+, 0@! 8ă observăm exprimarea la timpul

viitor7 Nfiecare va!!!N, Nfiul nu va!!!N etc!, timp care se referă la vremea împărăţiei

harului, propriu-zis la )iserica cretină!

3) 0EDIUL (lat! NmediumN H ambianţă, condiţii înconjurătoare,

ambientale, reprezintă an%amlul condiţiilor amientale în care omul trăieşte, %e

de"voltă, munceşte şi creea"ă& 2ediul are mai multe componente7 me)iul natu#al

(condiţii de climă, relief, ve#etaţie, faună!!!, me)iul ec&l&,ic*33 (le#at str$ns de m!

natural, cu referire la nepoluare, puritatea aerului, apei, solului, subsoluluiG

sănătatea florei, a faunei etc!, me)iul "(ih&-(&cial (ansamblul factorilor sociali,

istorici, culturali, reli#ioi etc!!

/) EDUCA;IA, #eneral vorbind, este un fenomen socio-uman care asi#ură

transmiterea informaţiilor i deprinderilor de la o #eneraţie la alta, în scopul

formării personalităţii i creării unor condiţii normale de convieţuire!

E)uca!ia #eli,i&a(, ca dimensiune specială a educaţiei, reprezintă

totalitatea mi0loacelor divino-umane utili"ate în %copul 6ormării caracterului

moral-creştin*3+&

B) FACTORI SPECIALI AI EDUCA;IEI RELIGIOASE)

*! Inten!ii ) 5n acest capitol vom analiza factori concreţi ai educaţiei

reli#ioase, încerc$nd propriu-zis să răspundem la întrebarea7 cine 6ace ace%t gen de

educaţieQ ;m văzut mai sus că NfactorN înseamnă Nfăcător, creatorN etc!, aadar

*33 1r! oiJko" H casă, locuinţăG #r! lovgo" H cuv$nt, vorbire, tiinţă!*3+ Vezi lucrarea %r! prof! dr! "! C.619, Caracterul religio%-moral creştin (&eză de doctorat, 8ibiu,*/44!



cineva care 6ace concret ceva! 'acem observaţia, însă, că numim NfactoriN at$t

in%tituţiile în cadrul cărora se desfăoară lucrarea, c$t i per%oanele care lucrează

efectiv! %entru prima cate#orie, în mai toate tratatele de %eda#o#ie cretină (ca de

ex! manualele i cursurile de Catehetică se evidenţiază trei mari factori ai

educaţiei reli#ioase7 1amilia, )i%erica i coala, ca instituţii de bază ale societăţii!

Iar în cate#oria per%oanelor care fac educaţia, sunt nominalizaţi, în #eneral,

părinţii, clericii i profesorii (ultimele două cate#orii incluz$nd toate nivelurile

cunoscute7 ierarhi, preoţi i diaconi, pentru NclericiNG învăţători, peda#o#i, profesori

de nivel mediu i superior, diri#inţi etc!, pentru NprofesoriN! 8e impune, însă, o

nouă observaţie7 în cate#oria per%oanelor care fac educaţie cretină se uită adesea

numele lui "umnezeu, 'reime de Per%oane, izvorul i creatorul a toate, inclusiv al

educaţiei! "e asemenea, nu trebuie uitat nici catehumenul , indiferent pe ce treaptă

s-ar afla (copil, adult, elev, student etc!, pentru că el nu este doar un beneficiar

pasiv, ci factor siner#ic al educaţiei! "e aceea, considerăm oportun să analizăm

factorii instituţionali în paralel cu persoanele an#ajate efectiv în demersul

catehetic, cu atenţie prioritară asupra siner#ismului specific fiecărui nivel de care

ne ocupăm!

0! I)ealul e)uca!iei #eli,i&a(e) C6e5! repere) %entru a face descrieri

obiective ale factorilor educaţionali, deodată cu propunerile care se impun, trebuie

să creionăm mai înt$i c$teva observaţii le#ate de ceea ce se urmărete efectiv prin

educaţia reli#ioasă, spre a ti care este obiectul sau ţinta eforturilor catehetice! Cu

toate că de-a lun#ul timpului, principial, scopul educaţiei, în #eneral, a avut în

vedere desăv$rirea persoanei, at$t noţiunea de NpersoanăN c$t i cea deNdesăv$rireN au fost înţelese diferit! "e aici apar i exprimările diferite cu privire

la finalităţile actului educativ! )unăoară, pentru antichitatea #reacă esenţa

educaţiei consta din realizarea NLaloLa#athieiN (ka#ov " i aj$aqov "), adică

obţinerea, în paralel, a frumuseţii fizice i bunătăţii sufleteti, deziderate care nu

sunt i#norate, de altfel, nici de peda#o#ia modernă, la bază av$ndu-se idea de

perfecţiune*3/

! Instrucţia fizică se făcea, aadar, în armonie cu cea etică (morală,*3/ omer pune în #ura eroului le#endar ector aceste cuvinte7 N8ă fiu totdeauna primul între ai mei iînaintea tuturor să mă distin#!!! să fiu meter la vorbe i vrednic la fapte!!!N, apud Bt! )]98J<8C6 X



chiar dacă aceasta din urmă era limitată la principii destul de sărace, comparativ cu

cele cretine de mai t$rziu! 'ăc$nd un arc peste timp, vom observa că marii

peda#o#i din perioada modernă, majoritatea dintre ei oameni profund credincioi,

îi întemeiază nu doar principiile, ci i metodele i mijloacele educaţiei, pe criterii

exclusiv moral-cretine! ;stfel, peda#o#ul ceh Ioan Comenius (*4/0-*E3@,

promotor al principiilor didactice, prin celebra sa lucrare N"idactica 2a#naN vede

în educaţie un factor preocupat de perspectiva vieţii venice! %entru filozoful i

peda#o#ul #erman Immanuel Kant (*3*-*+@ scopul educaţiei este formarea

caracterului moral! 'r! erbart (*33E-*+*, un alt mare peda#o# #erman, căruia

%eda#o#ia modernă îi datorează formularea Ntreptelor formaleN (NstrămoaeleN

momentelor lo#ico-psiholo#ice ale proiectelor didactice de astăzi, propune la

vremea sa concentrarea tuturor materiilor de învăţăm$nt pe baze morale! A!

%estalozzi (*3/-*+:0, cel mai mare peda#o# elveţian (i unul dintre cei mai mari

ai lumii, deosebit de ataat 8fintelor <van#helii, nominalizează credinţa i

iuirea, drept valori peda#o#ice ideale! Cu alte cuvinte, idealul educaţiei se

concretizează în omul profund credincios, care-i dovedete credinţa prin iubire!

%eda#o#ia rom$nească nu este lipsită, la r$ndul ei, de reprezentanţi

remarcabili, care, călăuziţi de preceptele evan#helice, văd 6ormarea caracterului

moral creştin drept finalitate ideală a educaţiei! 8ocotim suficiente i numai două

exemple în acest sens (este adevărat, două nume strălucite ce fac parte din elita

interbelică7 1! 1! ;ntonescu (*++0 - */4: i 8imion 2ehedinţi (*+E/ - */E0!

%rimul, etichetat NfideistN (H credincio% de către comunitii care l-au scos de la

catedră în anul */+, consideră că educaţia integrală treuie %ă includăoligatoriu educaţia religioa%ă*+@! ;l doilea, consideră că omul ideal este cretinul

deplin, întreb$nd retoric7 N%oţi să fii om deplin fără să fii cretinQN

&oţi peda#o#ii mai-sus evocaţi (i ca ei ar mai putea fi citaţi mulţi alţii s-au

exprimat în favoarea unui ideal educaţional cretin, pentru că au avut în contiinţa

lor 2odelul 8uprem, Iisus ristos, Care a rostit, între altele, această chemare7 N'iţi,

colectiv, 3%toria Pedagogiei, <ditura "idactică i %eda#o#ică, )ucureti, */E/, p! 0@!*+@ Vezi lucrarea Educaţia morală şi religioa%ă în şcoala rom/nea%că, )ucureti, */:3 (în special cap! alIII-lea7 Educaţia religioa%ă în cadrul educaţiei integrale!



dar, voi desăv$riţi, precum &atăl vostru Cel ceresc desăv$rit estePN (2atei V, +!

&rebuie să reţinem, esenţial, că <l nu a vorbit doar despre un ideal teoretic al

educaţiei, ci a înfăţiat în %ersoana 8a 2odelul Ideal, plinătatea pedagogiei

divino-umane& ;ceiai peda#o#i au cunoscut cu si#uranţă i concluzia 8f$ntului

;postol %avel, potrivit căreia ţinta peda#o#iei cretine este a0ungerea la unitatea

credinţei şi a cunoaşterii 1iului lui *umne"eu, la %tarea ăratului de%ăv/rşit, la

m(u#a "lint!ii lui H#i(t&( (<feseni, , *:!

"e aceea, formularea propusă de părintele "umitru Călu#ăr, ca#acte#ul

#eli,i&( m&#al-c#e$tin*+* , ca răspuns la întrebarea Nce se urmărete prin educaţia

reli#ioasăQN, ni se pare că sintetizează în mod fericit ceea ce peda#o#ii mai vechi i

mai noi au exprimat în acest subiect!

:! 6act&#i c&nc#e!i ai e)uca!iei #eli,i&a(e

!) DU0NE:EU - F!/%r 7' I?5%r 5e7n'/ !" e4u/!<'e') 5nainte de a vorbi despre

instituţiile de bază, anunţate mai înainte ( 6amilia, i%erica, şcoala, se impune

precizarea că N;lfa i Ome#aN actului peda#o#ic este "umnezeu, Care a creat cerul

i păm$ntul, dar a întemeiat i familia i )iserica! Iar o dată cu ele s-a înfiripat i

coala, mai înt$i în familie i în )iserică, cu timpul c$ti#$ndu-i, desi#ur,

autonomia, dar dezvolt$ndu-se neîntrerupt în str$nsă le#ătură cu acestea, p$nă în

ziua de astăzi! %arafraz$nd spusele lui %etre Uuţea (*/@*-*//*, neîntrecut în

definiţii i formulări surprinzătoare, în le#ătură cu afirmaţia lui JeDton N#ravitaţia

este "umnezeuPN*+0, plecăm i noi de la premisa7 NE4u/!<'! ese Du8ne?euPN Bi

nu este doar începutul i sf$ritul ei, ci 1actor i Creator permanent! &oţieducatorii trebuie să aibă contiinţa că educaţia nu este un act sau efort exclusiv

*+* &ermenul #recesc NcarakthvrN, din care derivă rom$nescul NcaracterN înseamnă ad/ncitură, %culptură, dăltuire, ceea ce su#erează următoarea definiţie care se poate da educaţiei7 ceea ce educatoruldăltuieşte în %u6letul copiilor !*+0 5n stilul său cu totul ori#inal, %etre U6U<; a spus într-un interviu televizat că informaţiile privindle#ea atracţiei universale, care se lea#ă de numele fizicianului en#lez Isaac J<^&OJ (*E0-*303, aufost transmise i preluate oarecum denaturat! %ovestea cu mărul care cade i inteli#enţa fizicianului carevede ceea ce alţii nu văzuseră, are, desi#ur, un anumit procent de adevăr, dar e ţesută i cu mult folclor!

NJeDton, zicea Uuţea, era un om smerit i credincios! 5ntrebat admirativ cum a descoperit el mecanismele#ravitaţiei, el a pus totul pe seama lui "umnezeu, zic$nd7 (u eu, ci *umne"eu& ;#avita!ia e(te DumnezeuN Cu alte cuvinte, a vrut să spună, că <l este Creatorul cerului i păm$ntului, cu toate le#ile,inclusiv a #ravitaţiei!!!



uman, ci rezultatul siner#iei divino-umane! ;ltfel spus, un act teandric! Cei care au

încercat să facă NeducaţieN fără "umnezeu, au euat lamentabil! Iar cel mai

elocvent exemplu pentru noi, petrecut chiar sub ochii notri, a fost sistemul

educaţional ateo-comunist din 9om$nia! "umnezeu a fost alun#at din coală

pentru aproape o jumătate de veac, iar rezultatele se resimt dureros i astăzi i se

observă în mentalităţile ante-decembriste, opace, în#uste, refractare la orice demers

moral-cretin! ;stfel de mentalităţi i-au făcut loc, din păcate, chiar în cercurile

puterii politice i în structurile decizionale din ministere, inspectorate, coli etc!

Jumai aa se poate explica incredibila susţinere a unor le#i necretine într-o ţară

cretină (ca, de exemplu, avortul i homosexualitatea, iar mai nou dezbaterile cu

privire la prostituţie, totodată vulnerabilitatea acelor articole de le#e cu privire la

învăţăm$ntul reli#ios din coală, potrivit cărora un părinte sau un tutore le#al,

nedus la biserică, poate cere în scris neobli#ativitatea frecventării orei de reli#ie

pentru copilul său!

"e aceea, revenim7 actul educaţional complet i eficient este teandric!

"umnezeu ne-a acordat acest privile#iu extraordinar, de a fi împreună-lucrători cu

<l, nu doar în actul m$ntuirii noastre, în #eneral, ci i în educarea copiilor notri, în

familie, în biserică i în coală! ;cest dar dumnezeiesc a devenit operant, cu

deplinătate, prin întruparea lui Iisus ristos, Piatra #nghiulară de la care începe

zidirea caracterului cretin al pruncului, clădindu-se apoi, piatră cu piatră, virtuţile

adolescenţei i ale maturităţii, pentru ca în final opera peda#o#iei divino-umane să

fie încununată cu aura înţelepciunii i cu venerabilitatea bătr$neţii!

Iată de ce, toţi peda#o#ii înţelepţi vor mărturisi smeriţi că nu ei sunt factoridecisivi, primi i ultimi, ai demersului educaţional, ci "umnezeu! 'ără <l, Nzidirea

peda#o#icăN este zadarnică, după cuv$ntul psalmistului7 N"e n-ar zidi "omnul casa

( %u6letului, n& n&5, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc!!!N (%salm *0E, *! C$t de

actuale sunt, de asemenea, cele scrise de 2arele (dar %meritul ;postol - %eda#o#

%avel7 NC$nd unul zice7 <u sunt al lui %avelP Iar altul7 <u sunt al lui ;polloP!!! <i

bine, ce este ;polloQ dar %avel, ce esteQ 7 8lujitori prin care voi aţi crezut, i dupăcum i-a dat fiecăruia "umnezeu! Căci eu am sădit, ;pollo a udat, 4!r Du8ne?eu



! *(/u s( /re!s/() A7! /( n'/' /e" /e s(4e7e e /e5!@ n'/' /e" /e u4(@ /'

Du8ne?eu@ Ce" Ce *!/e s( /re!s/() Cel ce sădete i cel ce udă sunt una, dar

fiecare-i va primi plata după osteneala sa! C n&i îm"#eun-luc#t&#i cu

Dumnezeu (untemB@ (I Cor! :, -/!

3) FA0ILIA CREŞTINĂ) Cea mai veche i, totodată, cea mai puternică

instituţie umană este familia, cunună a creaţiei i expresie a iubirii i comuniunii

proniatoare a lui "umnezeu! <a a fost numită adesea Nmica bisericăN, sau Nbiserica

de acasăN, pentru caracterul ei comunitar i atmosfera de sfinţenie pe care trebuie s-

o cultive! %oate fi considerată, de asemenea, ca o Nmică coalăN, pentru că aici

copiii primesc lecţii esenţiale de viaţă, nu doar în Ncei 3 ani de acasăN, ci i ulterior!

C$t de frumos se exprimă în acest sens unul dintre cei mai mari peda#o#i pe care i-

a avut 9om$nia, Constantin JarlT (*+/E-*/4E7 N.a poporul nostru de a#ricultori,

ea a fost chiar unica coală de specialitate profesională a majorităţii populaţiei! <i

îi datorăm, în afară de ceea ce datorăm )isericii, toate virtuţile trecute ale

neamului! Iubirea de păm$nt i dra#ostea de cultivarea lui, iubirea de neam,

veneraţia lui "umnezeu, ca i proverbiala omenie i ospitalitate a rom$nului, se

datorează familiei noastre patriarhale!!!N*+:!

'amilia este recunoscută unanim ca instituţie de bază a societăţii nu doar din

perspectivă reli#ioasă, ci i din punct de vedere civil, întruc$t în toate ţările

civilizate familia este ocrotită prin le#e! 5n 9om$nia, bunăoară, Codul 1amiliei

prevede, astfel, la art! *7 N5n 9om$nia statul ocrotete căsătoria i familiaG el

*+: Pedagogie +enerală, <ditura N"idactică i %eda#o#ică, 9! ;!N, <diţia a II-a, )ucureti, *//E, p! +4!%entru că este un peda#o# mai puţin cunoscut (dar nu mai puţin valoro% dec/t alţi mari pedagogi aineamului no%tru, ca +& +& !ntone%cu, Simion Mehedinţi etc!, notăm aici c$teva repere bio-biblio#rafice7C! JarlT s-a născut la &ecuci, face liceul la 'ocani i 'acultatea de .itere i 'ilozofie la Iai! ;ici se vaapropia de I! 1ăvănescu, între ei le#$ndu-se o str$nsă prietenie! ;a se explică faptul că una dintre cărţilelui C! JarlT se intitulează Opera pedagogică a pro6e%orului 3& +ăvăne%cu ()ucureti, */0/! 5n */0: C!

JarlT pleacă la studii în 1ermania, la 1`ttin#en, unde în anul următor va obţine titlul de doctor înfilozofie cu teza *ie %o"iale Schichtung 2umTnien% 4Strati6icarea %ocială a 2om/niei5& 5ntors în ţară va finumit, pe r$nd, asistent la 'acultatea de litere din Iai, profesor la 'acultatea de 'ilozofie a 6niversităţiidin Cernăuţi i, în fine, de la * oct! */@, la )ucureti, profesor de %eda#o#ie i Istoria %eda#o#iei la'acultatea de litere i filozofie, unde va preda p$nă în anul */3, c$nd, din motive politice, postul său va

fi =comprimat>! &rece în venicie în anul */4E, fiind înmorm$ntat în cimitirul )elu! "intre lucrările salemai importante amintim7 Prolema idealului pedagogic, */04G Educaţie şi ideal, */03G 'ol%toi educator,*/0/G Mi%iunea educaţiei rom/neşti, */*G Mi%iunea educatorului, */:G (vezi Pre6aţa la C! JarlT,

Pedagogie generală, )ucureti, *//E, alcătuită de Viorel JICO.<8C6!



sprijină, prin măsuri economice i sociale, dezvoltarea i consolidarea familiei!

8tatul apără interesele mamei i copilului i manifestă deosebită #rijă pentru

creterea i educarea tinerei #eneraţii!!!N*+! Codul prevede, de asemenea, articole

referitoare la educaţia copiilor, între care cel mai apropiat prele#erii noastre este

următorul7 N%ărinţii sunt datori să în#rijească de copil! <i sunt obli#aţi să crească

copilul, în#rijind de sănătatea i dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura i

pre#ătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuirile lui, în conformitate cu

ţelurile statului, spre a-l face folositor colectivităţii!!!N*+4! Iată, aadar, că cel puţin

din punct de vedere le#islativ i declarativ, familia se bucură de o atenţie deosebită

din partea statului! 5mplinirea acestor obli#aţii depinde, însă, de o serie de factori

responsabili, de condiţiile sociale-economice, de contiinţa i contiinciozitatea

celor abilitaţi să aplice le#ile etc!

9evenind asupra subiectului nostru, spunem mai departe că familia

reprezintă, în acelai timp, factorul cel mai important i decisiv, după "umnezeu,

al educaţiei cretine, nu numai al copiilor, ci al fiecărui membru în parte! %entru că

fiecare persoană, aparţinătoare unei familii, este at$t 6actor c$t i %uiect al

educaţiei7 copiii învaţă de la părinţi, bunici, fraţii mai mari, dar i invers! "e

asemenea, ceilalţi membrii ai familiei, dacă sunt, învaţă unii de la alţii! ;ceastă

NcoalăN de familie are, de altfel, cel puţin trei înţelesuri7 de a învăţa pe alţii, cu

sensul de a-i %lu0i i de a învăţa de la alţii, cu sensul de a-i a%culta! Chiar i din

punct de vedere etimolo#ic, cuv$ntul familie implică, între altele, aceste noţiuni-

cheie, învăţare-%lu0ire-a%cultare! ;stfel, potrivit dicţionarelor, Nfamilia-ae (lat! are

trei sensuri de bază7 & totalitatea %lu0itorilor unei ca%e8 A& ca%ă 4totalitateamemrilor ei58 @& unurile unei ca%e, patrimoniul, mi0loacele de trai !!!*+E! "upă

cum se poate lesne observa, sensurile etimolo#ice acoperă foarte bine implicaţiile

educaţiei în familie7 nu fac referiri doar la per%oane, ci i la unurile care creează

de fapt mediul în care cresc i sunt educate persoanele, propriu-zis V lo#isticaN

actului peda#o#ic, încep$nd cu icoanele din camere i termin$nd cu #rădina,

*+ Codul 1amiliei, <ditura N.umina .exN, )ucureti, *//4, p! :!*+4 3idem, &itlul III, Cap! I, 8ecţiunea I, art! *@*!*+E1! 16U6, dicţ& cit&, p! E@-E*!



o#orul, atelierul etc!, care fac posibilă acel %ine ua non Nora et laboraN în orice act

creativ, cu at$t mai mult în cele de care depinde educaţia i m$ntuirea sufletului!

"ar pentru ca o familie să fie, într-adevăr, 6actor e%enţial al educaţiei

creştine, trebuie să întrunească anumite condiţii, am spune, tot e%enţiale! "e aceea,

în cele ce urmează, vom schiţa c$teva dintre ele, cu recomandarea de a fi

aprofundate, prin analiză personală, av$nd ca sprijin i biblio#rafia la care vom

face trimitere*+3!

1) În 'amilia c#e$tin t#e4uie ( (e #e'lecte iu4i#ea int#a-t#inita#

)umnezeia(c&

<ducaţia copiilor este optimă atunci c$nd iubirea dintre membrii familiei

imită iubirea dumnezeiască dintre persoanele 8fintei &reimi! %entru a ne apropia

c$t de c$t de înţelesul ad$nc al relaţiei tainice al acestei iubiri, să ne ima#inăm un

triun#hi echilateral, de fapt triunghiul iuirii intra-trinitare, av$nd la fiecare un#hi

c$te una dintre persoanele treimice7 &atăl, 'iul i 8f$ntul "uh! ;stfel, &atăl i 'iul

îi răsfr$n# iubirea asupra "uhului 8f$nt, &atăl i "uhul 8f$nt asupra 'iului, 'iul i

"uhul 8f$nt asupra &atălui etc! ;a trebuie să fie i în familie7 tata i mama să-i

îndrepte toată iubirea asupra copilului (copiilorG tatăl i copilul (copiii asupra

mameiG mama i copilul (copiii asupra tatălui! Observăm, aadar, că dacă în

creaţie, în #eneral, se poate vedea - cu ochii credinţei, desi#ur - pecetea iubirii

8fintei &reimi, în familie această pecete ne apare cu cea mai mare evidenţă!

%ropriu-zis, familia cretină trebuie văzută ca o icoană a iuirii lui *umne"eu pe

păm/nt *++& Iar acolo unde, din felurite motive, soţii nu au copii naturali, din punctul

de vedere al moralei cretine ei sunt obli#aţi să înfieze, să crească i să educeorfani, întruc$t există nenumăraţi astfel de copii care au nevoie de ocrotirea unui

mediu familial! 5n acest mod, iată, triunghiul iuirii intra-trinitare poate fi reflectat

i în familiile fără copii naturaliP

;ceastă solidaritate de răsfr$n#ere a iubirii este cea mai bună pază de

înlăturare a e#oismului, care poate constitui pentru orice om o mare i #rea ispită!*+3

5n formularea unor condiţii i principii ale educaţiei cretine din familie, am utilizat i cursul deCatehetică al pr! lect! dr! Vasile 9"6C, ms! dactil!, )ucureti, *//E, p! E3-3:!*++ %r! lect! dr! 1heor#he %O%;, 1amilia creştină< o per%pectivă teologică şi %pirituală, în vol! 1amiliacreştină a"i, <ditura N&rinitasN, Iai, *//4, p! *3!



%ărintele "umitru 8tăniloae descrie într-un mod admirabil plinătatea iubirii

treimice, arăt$nd, de fapt, că ea este posibilă numai în trei, în contrast cu

NmonismulN i NdualismulN care se #ăsesc, practic, în imposibilitate de a iei din

e#oism7 N#n %uiect unic în sens absolut ar fi lipsit de bucuria i deci de sensul

existenţei! <l s-ar îndoi chiar de existenţa lui, care s-ar amesteca cu visul!!! *ouă

%uiecte realizează prin comuniunea lor o oarecare consistenţă i o bucurie i un

sens al existenţei! "ar nici această doime reală, care e în acelai timp o unitate

dialo#ică, bazată pe unitatea de fiinţă, nu este suficientă! Comuniunea în doi este i

ea limitare din două puncte de vedere! 2ai înt$i comuniunea în doi nu deschide

între#ul orizont implicat în existenţă! Cei doi nu numai se deschid unul altuia, ci se

i închid! Celălalt devine nu numai o fereastră, ci i un zid pentru mine! Cei doi nu

pot trăi numai din ei doi! <i trebuie să aibă contiinţa unui orizont care se întinde

dincolo de ei, dar în le#ătură cu am$ndoi! Iar acest orizont nu poate fi constituit de

un obiect sau de o lume de obiecte! ;ceasta nu-i scoate din monotonia unei vederi

restr$nse, sau a unei sin#urătăţi în doi! Numai al t#eilea (u4iect îi (c&ate )in

neînt#e#u"ta l&# (in,u#tate în )&i/ numai un al t#eilea (u4iect "&ate 'i $i el

"a#tene# )e c&muniune $i nu (t "a(iv în 'a!a l&#/ ca &4iectul !!!N*+/!

+) 6amilia t#e4uie ( (e ca#acte#izeze "#in u#mt&a#ele în(u$i#i 'iin!iale

unitatea/ t#inicia/ ('in!enia $i e,alitatea )int#e (&! i*/@! Observăm, astfel, fără nici

o #reutate, că aceste însuiri fiinţiale sunt tot o reflectare a însuirilor i atributelor

divine ale persoanelor 8fintei &reimi! Optimizarea relaţiilor dintre membrii

familiei se poate realiza lu$nd aminte la sfaturile 8f$ntului ;postol %avel, care, subinspiraţie divină, scrie la un moment dat7 N'emeilor, fiţi supuse bărbaţilor votri,

aa cum se cuvine întru "omnul! )ărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre i nu fiţi

amarnici faţă de ele! Copiilor, întru toate ascultaţi-i pe părinţii votri, căci aceasta

este bineplăcut "omnului! %ărinţilor, nu-i întăr$taţi pe copiii votri, ca să nu se

*+/ %r! %rof! "r! "umitru 8&JI.O;<, 'eologia *ogmatică Ortodoxă, <ditura Institutului )iblic i de

2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne, )ucureti, */3+, vol! *, p! :@3-:@+, X 'reimea Per%oanelor,condiţie a deplinului lor caracter per%onal şi a comuniunii depline!*/@ 'eologia Morală Ortodoxă, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii Ortodoxe 9om$ne,)ucureti, */+@, vol! II, p! 0+/!



deznădăjduiască! 9obilor, întru toate ascultaţi-i pe stăp$nii votri cei după trup, nu

cu slujire doar de ochii lumii, cu #$ndul de a plăcea oamenilor, ci întru curăţia

inimii, tem$ndu-vă de "omnul!!!N (Coloseni, :, *+-00!

:! 6amilia ?c(t&#ia t#e4uie (-$i "#&"un ca (c&"u#i "#i&#ita#e

înmul!i#ea neamului &mene(c ?na$te#ea/ )a# $i e)uca#ea c&"iil&# $i a2ut&#ul

#eci"#&c înt#e mem4#ii ei/ at%t în cele mate#iale/ "ent#u t#aiul zilnic/ c%t $i în cele

("i#ituale/ în ve)e#ea m%ntui#ii */*! 5n acest sens vor fi urmărite anumite aspecte

dintre care nominalizăm*/07

- copiii trebuie ajutaţi să scape de anarhia instinctelor oarbe i a tendinţelor

spontane (necontrolate, n& n&5 ca să devină capabili a se conduce sin#uriG

- trebuie stimulaţi, totodată, să se smul#ă treptat din tirania e#oismului

instinctual, pentru a deveni tot mai buniG

- copilul trebuie deprins cu munca, răbdarea, uitarea de sine, pentru a se

devota binelui obtesc! 5n acest scop, trebuie ajutat să-i alea#ă o profesie

corespunzătoare vocaţiei i aptitudinilor lui, nu forţat spre una în care să

nu se poată împlini!

Ca o primă remarcă de sinteză, părinţii trebuie să contientizeze faptul că fiecare

copil, fiind rodul conlucrării dintre ei i "umnezeu, trebuie să se bucure, deodată,

de o ereditate %ănătoa%ă, unită cu o educaţie pe mă%ură!

;stfel, la aspectele menţionate anterior adău#ăm următoarele*/:7

• În 'amilie/ înt&t)eauna t#e4uie ( (e )ea înt%ietate val&#il&# #eli,i&a(e, în

raport cu cele de ordin material, potrivit cuvintelor 2$ntuitorului7 NCăutaţi mai

înt$i împărăţia lui "umnezeu i dreptatea .ui, i toate acestea (materiale, n& n&5

se vor adău#a vouăN (2atei E, ::! Copiii trebuie învăţaţi să se poarte ca

oameni duhovniceti, nu materialnici! 8ă #$ndească, să vorbească i să se

manifeste duhovnicete! C$t de actuale sunt, în această privinţă, cuvintele

8f$ntului ;postol %avel7 NCei ce sunt după trup, cu#etă cele ale trupului, iar cei

*/* 3idem*/0 3idem, p! 0/E!*/: ;numite formulări i îndemnuri apud pr! lect! dr! Vasile 9"6C , op& cit&, p! E3-3:!



ce sunt după "uh, cele ale "uhului! Căci dorinţa cărnii este moarte, dar dorinţa

"uhului este viaţă i paceN (9omani, +, 4-E! "e aceea, motenirea cea mai

preţioasă pe care o putem lăsa copiilor notri constă nu în cele materiale (a

căror importanţă nu trebuie ne#ată total, bineînţeles, ci în cele de ordin

spiritual! 8f$ntul Ioan 1ură de ;ur s-a remarcat i în acest capitol de peda#o#ie

cretină într-un mod cu totul deosebit! 9ecomandăm în acest sens cuv$ntul

N%entru ce fel de clironomii (ogăţii trebuie să lăsăm copiilor notriN, care, în

contrast cu timpul considerabil trecut de la rostirea lui, apare ca extrem de

actual! Iată, bunăoară, una dintre concluziile rostite de 8f$ntul %ărinte spre

finalul cuv$ntării7 N5n consecinţă, de voieti să lai bo#ăţie multă copiilor tăi,

lasă-le lor purtarea de #rijă a lui "umnezeu!!! "eci să nu căutăm aceasta7 cum

să lăsăm bo#aţi pe copii, ci cum să-i lăsăm îmbunătăţiţi! Că de vor avea

nădejdile lor la bo#ăţie, de nimic alt nu vor purta #rija, ca cei ce pot să acopere

răutatea năravurilor cu mulţimea banilor! Iar de se vor vedea pe d$nii că sunt

lipsiţi de m$n#$ierea cea de acolo, toate vor face ca prin fapta bună să afle

sărăciei multă m$n#$iere! *eci nu le lă%a lor ogăţie, ca %ă le laşi 6apta

ună&&&Că aceasta cu adevărat este cea mai mare avuţie, aceasta este bo#ăţia cea

nespusă i necheltuită, care în toate zilele mai multă face avuţia! Că nimic nu

este întocmai ca fapta bună, nimic nu este mai tare dec$t aceasta! Chiar dec$t

împărăţia i purtarea de coroană! Că la ce-i poate folosi coroana i porfira, dacă

este v$ndut de tr$ndăvirea i nebă#area de seamăQ!!!N*/! ;adar, una dintre

#rijile de căpetenie ale părinţilor este să-i asocieze pe copii la viaţa i

ru#ăciunea )isericii, învăţ$ndu-i să respecte valorile esenţiale, fără a se intra înconflict cu normele relative, inevitabile în viaţa de zi cu zi!

*/ 8f! IO;J 169 "< ;69, Cuv/nt pentru ce 6el de clironomii treuie %ă lă%ăm copiilor noştri , în vol! Puţul şi împărţire de gr/u, <ditura N)una VestireN, )acău, *//4, Cuv/ntul ? , p! 0+-0/! 8faturideosebit de potrivite pentru educaţia copiilor, date de acelai 8f$nt %ărinte, a se vedea în acelai volum,cuv$ntările ( Pentru creşterea copiilor - 35, p! *@-0@ i 4 ( Pentru creşterea copiilor - 335, p! 0*-04!%entru o mai lar#ă perspectivă a #$ndirii hrisostomice cu privire la educaţia cretină a copiilor,

recomandăm a se citi i cuv$ntarea intitulată în manuscrise N"espre slava deartă i cum se cuvine să-ieduce părinţii copiiiN, tradus recent în limba rom$nă de către Ioan IC-jr!, la <ditura N"eisisN - 8ibiu,0@@@, p! *@4-*:E, după ;! 2! 2;.IJ19<, Sur la vaine gloire et lLducation de% en6ant%, în Source%ChrLtienne%, vol! *++, %aris, */30, p! /E-*/E!



• 0-i '&#mm "e c&"ii "ent#u & a(culta#e li4e# $i "lin )e c&nvin,e#e! %ărinţii

trebuie să menţină un permanent echilibru între măsurile restrictive i acordarea

libertăţilor, cu scopul de a le stimula copiilor un bun autocontrol asupra

libertăţii, în sensul vieţuirii în adevăr, iubire i dreptate! Căci numai relaţiile

bazate pe sinceritate, afecţiune i adevăr pot da rezultate optime, întruc$t numai

adevărul conferă libertatea autentică! N;devărul vă va face liberiPN, a spus

2$ntuitorul Iisus ristos (Ioan +, :0! <vident, nu orice fel de NadevărN, ci

numai acela care izvorăte din ;devărul 8uprem, 2$ntuitorul i <van#helia 8a,

precum tot <l a spus-o despre 8ine 5nsui7 N<u sunt Calea, ;devărul i ViaţaN

(Ioan *, E!

C&munica#ea dintre părinţi i copii, conţinutul i calitatea ei, constituie, de

altfel, una din NcheileN reuitei educaţii cretine! "ra#ostea părintească i buna

intenţie, în #eneral, nu lipsesc dec$t în cazul anumitor părinţi incontienţi i

denaturaţi! Ceea ce %e poate reproşa uneori multor părinţi, în%ă, %unt metodele

greşite utili"ate în educaţie& "e aceea, cunoaterea învăţăturii cretine în acest

subiect, potrivit 8cripturii i 8finţilor %ărinţi, va fi de mare folos, deodată cu

cercetarea altor izvoare, cum sunt tratatele de peda#o#ie i cărţile cu preocupări

peda#o#ice, în #eneral! "esi#ur, oamenii simpli, mai ales cei de la ţară, mai rar

vor avea timp pentru Nlecturi peda#o#iceN!!! Bi chiar mulţi dintre intelectuali nu

dau importanţa cuvenită lecturii în această privinţă i nici metodelor psiho-

peda#o#ice! %reotul i profesorul de reli#ie, însă, trebuie să se informeze

temeinic i-n acest domeniu, at$t de important în plan familial ( şi naţional, de

alt6el spre a informa i a 6orma la r$ndul său pe cei încredinţaţi spre educaţie!"e aceea, facem i cu acest prilej îndemnul ca toţi cei ce i-au asumat uriaa

răspundere a educaţiei cretine (părinţi, preoţi, profesori ! a!, să consulte

măcar o parte din biblio#rafia peda#o#ică, at$t de #eneroasă în acest subiect*/4!195 ;stfel, pe l$n#ă lucrările citate anterior, mai nominalizăm aici c$teva dintre cele mai importante repere

biblio#rafice privitoare la educaţia reli#ioasă a copiilor, în #eneral, cu referiri speciale la educaţia înfamilie7 8f! C.<2<J& ;lexandrinul, Pedagogul , trad! pr! "! '<CIO96, )ucureti, */+0 (vol! Colecţia

Părinţi şi %criitori i%ericeştiG 8f! CI9I. al Ierusalimului, Catehe"ele, trad! pr! "! '<CIO96,

)ucureti, partea I, */:, partea a II - a, */4 (Colecţia 3"voarele ortodoxieiG C.619, pr! "umitru,Catehetica, manual pentru Institutele &eolo#ice, )ucureti, */3EG %<&9<8C6, pr! Jicolae, Catehetica,manual pentru 8eminariile &eolo#ice, )ucureti, */3+G )6.;C6, pr! 2ihail, Pedagogia CreştinăOrtodoxă, )ucureti, */:4G )JCI. Vasile, 3niţierea religioa%ă a copilului, )ucureti, *//E (ed!



Capcanele căderii copiilor i tinerilor s-au înmulţit într-un mod alarmant, iar la

noi în ţară acestea sunt cauzate în mare măsură i de condiţiile tot mai scăzute

ale nivelului de trai! 8ărăcia, deruta profesională, dro#urile, alcoolismul,

prostituţia, nesi#uranţa vieţii de m$ine, deprimarea etc!, dau o ima#ine ne#ativă

lumii în care trăim! 'amilia poate, însă, chiar în aceste condiţii, să crească i să

educe cretinete copiii, cultiv$ndu-le un %u6let %ănăto%, într-un trup %ănăto%,

deviză pe c$t de veche, pe at$t de actuală (ne amintim, desi#ur de celebra

expresie a lui Auvenalis, Orandum e%t ut %it men( (ana in c&#"&#e (an&F ! 5n

acelai context al eforturilor de optimizare a educaţiei copiilor în familie,

amintim strădaniile peda#o#ului american Ri# Ri#lar, care, cu aprox! *4 ani în

urmă, s-a făcut remarcat cu o carte tradusă recent i în limba rom$nă, Putem

creşte copii uni într-o lume negativă*/3, pe care o apreciem deosebit de

instructivă, mai ales cu privire la comunicarea dintre părinţi i copii, ca premisă

%ine ua non pentru obţinerea rezultatelor dorite*/+! %otrivit autorului,

Nin#redientul esenţial al comunicării în familie este să asculţi cu adevărat!!!N*//!

9emarcăm, mai înt$i, titlul foarte bine ales, titlu ce se re#ăsete, apoi, în toate

pa#inile cărţii, în principiul potrivit căruia indi6erent de condiţiile de viaţă,

copiii treuie deprinşi %ă g/ndea%că po"itiv! ;ltfel spus, în limbaj ortodox,

năde0dea %ă 6ie %tăp/nă pe toate g/ndurile lor& Ju deprimarea, an#oasa,

!na%ta%ia ! Idem, *uhul Sărătorii (în special cap! N %eda#o#ia sărbătorii N, )ucureti, *//EGCO9JIU<8C6, pr! Constantin, S6& +rigorie de (a"ian" de%pre 6amilia %a, 8!&! 4- EM*/E, p! :4@-:EEGC6COB C - tin, Pedagogie şi !xiologie, )ucureti, *//4! Idem, Educaţia religioa%ă, conţinut şi 6orme dereali"are, )ucureti, *//EG Idem, Educaţia religioa%ă& 9epere teoretice i metodice, <dit! N%oliromN, Iai,

*///G 1!M373! C2E'3(W !X3 (elab! de un colectiv de profesori de la 'acultatea de &eolo#ie din Iai,<ditura N&rinitasN, Iai, *//4G '<CIO96, pr! "umitru, 3deile pedagogice ale S6& 3oan +ură de !ur ,)ucureti, */:3G Idem, 2evelaţia şi educaţia, în N OrtodoxiaN, nr! :- M *//:G 2;1";.<J;, 2aica,S6aturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de a"i, cu traducerea rom$nească a cuv$ntului 8f! Ioan 1urăde ;ur N"espre educaţia copiilorN, <ditura N"eisisN, 8ibiu, 0@@@G 2IC.<, Ierom! Veniamin, 3niţiericatehetice, 2t! )istriţa (Oltenia , *//:! %<9JO6", .aurence (colab! cu ;#nes 1rison 5 Cum îmi cre%ccopilul (în ori#inal < $eleve mon en6ant , %aris, *//, premiată de ;cademia franceză de medicină , trad!de "oina )rindu, )ucureti, *//G*/E Satirae, *@, :4EG A6V<J;.I8 ("ecimus Iunius, cca! E@-*@ d! r! ;pud Provere şi cugetări latine,<diţie în#rijită de Vasile "I;COJ6 i 2aria 2;9IJ<8C6-I26, )ucureti, */3E, p! 04:!*/3 RI1 RI1.;9, 2ai%ing po%itive id% in a negative Yorld , trad! de Irina-2ar#areta JI8&O9, <dituraNCurtea VecheN, )ucureti, 0@@@, 0E p!*/+

9ecomandăm în special para#rafele7 .oritul la timp (p! *:/8 !tenţie la ton (p! *G Spuneţi VnuV cu gri0ă, dar 6erm (p! *4G 1iecare VnuV treuie %ă aiă o logică (p! *EG 'onul ră%picat poate crea ceva proleme (p! *3G #n V'e rogV dă re"ultate excelente (p! *+!*// 3idem, p! */!



anxietatea etc! ;ceasta dintr-un motiv foarte simplu, dar fundamental7 nădejdea

este de la "umnezeu, deprimarea (deznădejdea de la satanaP 5nsă, pentru a

crete copii buni, Ri# Ri#lar propune ferm7 N8in#ura cale de a forma copii buni

este să devenim mai înt$i părinţi buni!!!N0@@! Iată c$teva dintre cuvintele de

NordinN ale autorului, care se constituie, de fapt, în tot at$tea principii

peda#o#ice7 6ormarea copilului e%te un e6ort de echipă8 di%ciplina - cheia

măreţiei copilului un8 iertarea - Vpo"itivulV a%olut în viaţă8 per%everenţa

po"itivă 6ormea"ă copii uni8 iuirea - adevărata autoritate în 6ormarea

copiilor uni&&&

O dată cu prezentarea avantajelor acestor principii, Ri#lar insistă i asupra

măsurilor contraindicate în peda#o#ia familială7 duritatea8 tonul ră%picat8

re6u"ul de a îndeplini dorinţele copiilor, 6ără explicaţii logice etc! "ar, ceea ce

ne-a atras atenţia, însă, în mod deosebit la acest capitol este ceea ce autorul

numete Nmodelul dezastruluiN7 NC$nd un copil mer#e la unul dintre părinţi să-i

ceară ceva i este refuzat, iar celălalt acceptă, rezultatele sunt dezastruoase!

Indiferent dacă cel de-al doilea părinte cunotea sau nu reacţia partenerului său,

adică refuzul, rezultatele sunt tot nenorocite!!! C$nd un copil îi abordează

părintele i cere voie să facă un anumit lucru, prima întrebare ar trebui să fie7

N"ar ai întrebat pe mama (sau pe tataQN "acă răspunsul este nu i aveţi cea mai

mică bănuială că celălalt ar putea avea o altă părere, îi puteţi răspunde7 NO să

discutăm i îţi spunem noiN! "acă un copil a vorbit cu celălalt părinte i este în

joc si#uranţa sau reputaţia copilului, ambii părinţi trebuie să se implice

cate#oric în hotăr$rea ce se va luaN0@*!9ezumativ, pentru reuita educaţiei copilului, cartea lui Ri# Ri#lar

pledează pentru bună-înţele#ere în familie7 între soţi, între părinţi i copii, între

fraţi etc!

• 3#in!ii ( c&la4&#eze a#m&ni&( cu al!i e)ucat&#i "#e&!i/ "#&'e(&#i/

0@@ 3idem, p! /!0@* 3idem, p! *:4!



)i#i,in!i etc! ;stfel, pentru fiecare treaptă a creterii copilului, părinţii vor

comunica tot timpul cu educatoarea de la #rădiniţă, cu învăţătoarea de la coala

primară, cu profesorii din #imnaziu i liceu, între care în mod aparte cu diri#intele!

%ărinţii care nu mer# niciodată pe la coală (sau mer# foarte rar nu se pot atepta

la rezultate bune, iar cele rele care vor veni cu si#uranţă, se vor răsfr$n#e ne#ativ,

inevitabil, în viaţa de familie!

;tenţie specială trebuie să acordăm le#ăturii noastre cu duhovnicul

copilului, pe care este bine să-l alea#ă mai înt$i părinţii pentru copiii de la 3 ani în

sus, discut$nd apoi cu ei, pe măsura v$rstei a înţele#erii, dacă îl păstrează sau îl

schimbă, în funcţie de compatibilitatea sau incompatibilitatea pe care o simte

copilul cu un duhovnic sau altul! "esi#ur, ţin$nd le#ătura cu duhovnicul copiilor

notri (care poate fi i duhovnicul nostru, de la caz la caz, nu se va intra niciodată

în Nsecretele spovedanieiN, dar se poate realiza un serviciu preţios, de ambele părţi7

duhovnicul poate fi prevenit asupra unor abateri #rave, pe care copiii uneori nu le

spun nici la spovedanie, iar părinţii pot fi avertizaţi de către duhovnic asupra acelor

aspecte care trebuie neapărat avute în vedere!

F

"in cele parcurse p$nă aici se desprind de la sine c$teva dintre condiţiile de

bază ale educaţiei cretine optime ale copiilor în familie7

- vieţuirea în iubire, ca reflectare a iubirii intra-trinitare dumnezeietiG

- acordarea priorităţii pentru valorile spiritualeG

- să fie o bună comunicare între părinţi i copii (o a%cultare de amele

părţi< copiii %ă a%culte de părinţi, potrivit poruncii dumne"eieşti, dar şi

părinţii %ă audă cu adevărat ceea ce %pun şi dore%c copiiiG

- o conlucrare peda#o#ică permanentă cu ceilalţi factori educaţionaliG

.e#at de această ultimă precizare, întruc$t în ultimul para#raf vom vorbi despre

importanţa colii în educaţia reli#ioasă, evocăm aici mărturia impresionantă a unui

profesor de reli#ie, student de-al nostru7 V .a finalul unei ore de reli#ie, la clasa I, i-

am întrebat pe copii ce ar dori să le povestesc din )iblie! O fetiţă mi-a propus să le

vorbesc despre Iov i cei trei prieteni ai lui!!! 2-am mirat foarte tare că fetiţa tia



despre Iov, despre care nici cei dintr-a V-a nu auziseră toţi, i am întrebat-o de

unde tie! 2i-a răspuns că in fiecare seară mama ei îi citete c$te o NpovesteN din

)iblie i cu o seară înainte tocmai îi citise despre Iov i prietenii săi!!! 6rmărind-o

pe fetiţa respectivă i la celelalte ore, am observat că ascultă cu multă atenţie i că

îi place foarte mult ora de reli#ie!!!N0@0! Iată, aadar, c$t de important este mediul

familial pentru formarea deprinderilor reli#ioase, care, în paralel, favorizează

direct proporţional reuita orei de reli#ie în coală! 9eţinem, totodată, rolul de

căpetenie al mamelor, care, prin structura i vocaţia lor maternă, sunt mai implicate

afectiv în procesul educaţional cretin7 în timp ce bărbaţii, în cele mai multe cazuri,

sunt nevoiţi să plece de acasă, pentru că trebuie să se ocupe în mod prioritar de

a#oniseli materiale, pentru mame prioritatea nr! * este să în#rijească de casă, iar în

casă cea mai preţioasă comoară sunt copiii! &oţi, fără excepţie cred, ne amintim,

astfel, că mamele noastre ne-au învăţat primele ru#ăciuni, ele ne-au împreunat

m$nuţele în faţa icoanelor, ele ne-au învăţat să ne închinăm i tot ele ne-au dus la

biserică la slujbe i mai ales pentru a ne spovedi i împărtăi cu 8fintele &aine!!!

<vident, rolul special al mamelor nu exclude în nici un fel răspunderea comună pe

care o au taţii! 2ama i tata numai împreună sunt numiţi părinţi, educatori ai

copiilor! Iar dacă vreunul dintre ei (sau am$ndoi, "oamne fereteP ne#lijează

această răspundere sau misiune, sunt mai vinovaţi dec$t chiar uci#aii de oameni,

după cum avertizează at$t de cate#oric 8f$ntul Ioan 1ură de ;ur7 N %e aceti

părinţi - i să nu socotească cineva că ceea ce se #răiete este de m$nie - i dec$t

înii uci#aii de copii zic că sunt mai răi! %entru că aceia despart trupul de suflet,

iar acetia i sufletul i trupul, duc$ndu-l, îl aruncă în focul #heenei! Bi moarteaaceea nevoie este să o primească ne#reit de la fire! Iar de aceasta se putea i să

scape dacă neluarea aminte a părinţilor nu o ar fi adus pe ea asupra! .$n#ă acestea,

pentru moartea trupului venind învierea, de#rabă va putea să o stin#ăG iar pierzarea

sufletului nimic nu o va mai putea m$n#$ia! Că nu mai este de-aici după ea

următoare m$ntuire, ci nevoie este să se muncească sufletul fără de moarte! Pentru

acea%ta "icem, nu 6ără întri%tare, că nişte părinţi ca aceştia %unt mai răi dec/t0@0 2ărturie consemnată într-un test la Catehetică de către studentul nostru "oru C-tin 2O1OB, anul III,&eolo#ie %astorală, :@ aprilie 0@@*!



ucigaşii de copii& *eoarece nu e%te aşa de cumplit lucru a a%cuţi %aia şi a într-

arma dreapta şi a o în6ige în g/tul copilului, precum a pierde şi a prăpădi un

%u6let&&&N0@:!

5nainte de a încheia acest para#raf, socotim util să răspundem la întrebarea7

NC$nd începe educaţia reli#ioasă a copiluluiQN ;naliz$nd temeinic lucrurile, vom

realiza că nu din clipa naterii, cum am fi tentaţi să credem la o primă reflecţie, ci

din clipa conceperii0@! ;cela este momentul c$nd prinde viaţă o nouă fiinţă

umană, av$nd în s$mbure toate caracteristicile psiho-fizice, av$nd, totodată, nevoie

at$t de hrană, c$t i de educaţie! 8ă nu ni se pară exa#erată afirmaţia! Iar educaţia,

sub toate formele (inclusiv cea reli#ioasă, se transmite fătului prin intermediul

mamei! 5ntr-un fel se va dezvolta pruncul în p$ntecele mamei care mer#e la

biserică, îi face ru#ăciunile acasă, vieţuiete într-o atmosferă cretinească etc!, în

cu totul altul cel al cărui purtătoare nu vrea să tie de cele sfinte, fumează,

frecventează barurile, ascultă muzică deănţată (ori NheavT-metalN etc!, sau face

altceva i mai rău! 5n acelai context, într-un fel fătul al cărui mamă este ocrotită de

un tată credincios, în altfel cel supus, o dată cu mama, maltratărilor unui tată

denaturat!!!

:n conclu"ie, în strădania de a da o educaţie cretină copiilor, pentru părinţi

esenţial este nu at$t să instruiască ci să încerce a fi cretini autentici! Cu alte

cuvinte, cum foarte bine remarca părintele profesor V! 9ăducă, părinţii dau

mărturie nu numai pentru ceea ce sunt în realitate, ci şi de%pre ceea ce tind a 6i&

;stfel, copilul va aprecia i va ti să facă distincţie între nede%ăv/rşirea unui om

%incer şi nede%ăv/rşirea nemărturi%ită a 6ari%eului!!!0@4!

0@: 8f! IO;J 169 "< ;69, Cuv/nt pentru creşterea copiilor , în vol! Puţul şi împărţire de gr/u,<ditura N)una VestireN, )acău, *//4, p! *E!0@ "esi#ur, la acest punct problemele necesită o anume nuanţare! %otrivit informaţiei părintelui Aohn)9<CK ( *arul %acru al vieţii, trad! %! 8! dr! Irineu %op )istriţeanu, Cluj Japoca 0@@*, p! :0/, Ntiinţaembriolo#iei a arătat că fertilizarea, adică unirea nucleului spermatozoidului cu nucleul ovulului, necesită

:E de ore pentru finalizareN! ;adar, o zi i jumătate! Oricum, chiar cu această marjă de aproximaţie iNeroareN, afirmaţia noastră că educaţia copilului (fătului trebuie să înceapă în clipa conceperii răm$ne,credem, valabilă!0@4 %r! lect! dr! V! 9"6C, Cur%&&&, p! 3:!



c! BISERICA) <ducaţia cretină a copilului nu poate fi nici măcar ima#inată

fără slujirea )isericii, ca instituţie divino-umană, instituţie fundamentală a

societăţii, mai veche dec$t chiar cea a statului! .a noi, cel puţin, după retra#erea

aureliană (03*-034 p$nă la întemeierea cnezatelor i voevodatelor (secolul al

?IV-lea i p$nă la unificarea lor ()asarab I, *::@, %ingura in%tituţie exi%tentă

neîntrerupt a 6o%t )i%erica! <i îi revine, aproape în exclusivitate, meritul de a fi

salvat fiinţa neamului de la pierire, în faţa at$tor năvălitori, care-i făcuseră drum

pe la noi în acel mileniu văduvit de o conducere statală unitară! ;cest mileniu,

numit NîntunecatN, datorită acestei obscurităţi pe plan politic, a fost luminat doar de

harul credinţei drept-măritoare, dăruit cu #enerozitate, atunci ca i astăzi, de 8f$nta

)iserică! <a a ţinut loc i de coală i de cancelarie domnească! <piscopii i preoţii

au fost conducători spirituali la vedere i, tainic, cu timp şi 6ără timp, cu voie şi

6ără de voie, îndrumători i sfătuitori politici! Căci dacă celelalte instituţii ale unui

neam sunt supuse deseori efemerităţii, datorită caracterului lor vremelnic i

trecător, )iserica se caracterizează prin viabilitate venică, pentru că venic este

întemeietorul ei, Iisus ristos! 'iind întemeiată pe Npiatra credinţeiN, 5nsui

2$ntuitorul ne încredinţează că ea nu poate fi dăr$mată de nimeni, nici chiar de

Nporţile iaduluiN!!! (2atei *E, *+! Btim, de altfel, că nu de puţine ori s-a încercat

Ndăr$mareaN ei în decursul istoriei, i la propriu i la fi#urat! 8-a încercat mai ales

pe vremea comunismului de prea-tristă amintire, s-a poruncit încarcerarea ei într-

un N#hetouN izolat, s-a reuit chiar întemniţarea unui însemnat număr al

mărturisitorilor ei0@E, dar ea n-a putut fi nici măcar mar#inalizată, necum distrusă!

<ste adevărat că au fost dăr$mate unele lăcauri sfinte, poate i din #reeala unorslujitori mai fricoi, timoraţi, antajaţi, terorizaţi (ei i familiile lor, ameninţaţi în

fel i chip etc!, dar în aceeai vreme se ridicau altele, chiar cu încuviinţarea unor

potentaţi ai zilei, aflaţi cu sau fără voia lor în solda satanei, dar cu unele momente

de omenie în atitudinile lor! Căci, vorba părintelui Ilie Cleopa, Nîn slujba )isericii

trebuie i pe satana să-l pui la lucruPN ;a au procedat, de-a lun#ul veacurilor,

0@E ; se vedea, de pildă, Mărturi%itori de după gratii, <dit! ;rhidiecezană Cluj-Japoca, *//4 i )i%ericaîntemniţată& 2om/nia N??-NFN, editat de Institutul Jaţional pentru studiul totalitarismului, )ucureti,*//+!



slujitori i c$rmuitori vrednici, cu frică de "umnezeu, înc$t, în pofida tuturor

încercărilor, )iserica noastră se prezintă astăzi drept cea mai crediilă in%tituţie în

r/ndurile poporului! Ju e puţin lucru, ca în această învălmăeală a tranziţiei

noastre Nori#inaleN i interminabile, cetăţenii să declare, într-un procent cov$ritor,

că sin#ură )iserica este vrednică de încrederea lor! "esi#ur, credibilitatea ei

înseamnă pentru noi m/ntuire, dar i formarea (H educarea de caractere cretine,

apte să contribuie, moral i material, la propăirea neamului! ;adar, c$nd spunem

Nm$ntuireN, înţele#em deodată pre#ătirea sufletelor pentru viaţa venică, dar i

educarea lor pentru o vieţuire păm$ntească virtuoasă! Iar m$ntuirea nu se

realizează dec$t în )isericăP Extra eccle%ia nulla %alu%, a spus at$t de inspirat

8f$ntul Ciprian ( Epi%tola Q@, A5 i tot el ne atra#e atenţia că Ncine nu are )iserica

de mamă, nu poate avea pe "umnezeu de tatăPN0@3! Bi, într-adevăr, )iserica este

mama noastră cea bună, a tuturor7 copii i bătr$ni, bo#aţi i săraci, buni i răi,

fericiţi i nefericiţi!!!

n p"!n e4u/!<'%n!"#/re7'n, )iserica este factor esenţial, prin mijloacele ei

tezaurizate7 doctrina, morala, disciplina canonică i cultul! %ractic , dintre toate,

cultul divin e%te cel mai apropiat mi0loc de educaţie religioa%ă, întruc$t doctrina,

morala i disciplina (buna r$nduială sunt NpredateN cretinului de r$nd, cel mai

adesea, tot prin cultul divin, în cadrul căruia, o dată cu slujbele sfinte, se rostesc i

cuvinte de învăţătură, predici şi catehe"e, at$t de importante în luminarea minţii

credinciosului! Cultul însui are o funcţie didactică, deodată cu cea harismatică,

sfinţitoare! %articip$nd la slujbe, credinciosul îi sfinţete viaţa, dar îi luminează i

credinţa, în acelai timp! NCultulN devine, astfel, un cuv$nt sinonim pentruNortodoxieN! ;a se exprimă un mare litur#ist pe care l-a avut )iserica noastră,

părintele profesor de vrednică pomenire, <ne )ranite! "upă opinia p! c! sale,

ortodoxie înseamnă, practic, N)otezul pruncilor în apa sfinţită din cristelniţă,

cununiile puse pe capul mirilor în biserică, în#enuncherea cucernică sub epitrahilul

duhovnicului pentru spovedanie, sau în faţa icoanelor pentru ru#ă, =patele> primit

cu frică i cutremur la marea sărbătoare a 5nvierii, a#heasma sfinţită la )obotează,

0@3 *e #nitate Eccle%iae, , 2I1J<, %! .! IV, 4@0!



#rija pentru împlinirea soroacelor tradiţionale de pomenire a morţilor!!!N "upă care

precizează prevenitor7 N.uaţi cretinului ortodox pe acestea i i-aţi luat totulPN0@+!

5ncerc$nd să răspundem acum la întrebarea 2/6n4 =n/epe e4u/!<'!

/%p'"u"u' =n B'ser'/(Q2, vom spune, la fel ca în para#raful precedent7 înainte de a

%e naşte Căci mamele cretine, deplin contiincioase, din clipa în care tiu că au

zămislit pruncul în p$ntece, vor apela cu tot mai multă solicitudine la ocrotirea

)isericii7 se vor spovedi i împărtăi periodic, sfătuindu-se mereu cu duhovnicul

asupra unui pro#ram de ru#ăciune particular, vor participa c$t mai des cu putinţă la

sfintele slujbe etc! Cu deosebire, înainte de a se interna în spital pentru natere, se

vor spovedi din nou i se vor împărtăi, pentru a fi întru-totul pre#ătite pentru cel

mai mare eveniment care se poate petrece în plan uman7 aducerea pe lume a unui

nou pruncP "upă natere, se cunoate, )iserica are c$teva r$nduieli pentru mame i

nou-născuţi, de mare frumuseţe i ad$ncă semnificaţie litur#ică! "e acum, se

desfăoară în mod firesc etapele inte#rării i creterii pruncului în )iserică, prin

cele trei &aine, numite Nde iniţiereN, )otezul, 2irun#erea, 5mpărtăania, cărora se

asociază, bineînţeles, celelalte slujbe i ru#ăciuni! ;ceastă asistenţă duhovnicească

înseamnă, de fapt, şi educaţie creştină, at$t pentru mamă c$t i pentru prunc!

<ducaţia va continua, apoi, prin tot ceea ce oferă spaţiul eclezial7 slujbe, predici,

cateheze etc! ;cest pro#ram litur#ic educaţional, cu rezultatele lui benefice, este

prea bine cunoscut pentru a mai fi nevoie a se insista cu precizări speciale! Ceea ce

credem că trebuie avut mai mult în vedere, totui, sunt anumite mijloace practice,

cum ar fi7 catehe"a, dialogul pe teme religioa%e, pulicaţiile creştine, ilioteca

parohială etc! "espre acestea, însă, vom vorbi mai pe lar# într-o prele#ereseparată0@/!

4) ŞCOALA) Vorbind despre coală, ca factor esenţial în educaţia

reli#ioasă, avem în vedere trei realităţi7 şcoala ca in%tituţie, pro6e%orul de religie i

0@+ %r! prof! dr! <ne )9;JIB&<, Cultul ortodox ca mi0loc de propovăduire a dreptei credinţe, a

drago%tei, a păcii şi a unei înţelegeri între oameni, în N8tudii teolo#iceN, ;nul V (*/4:, nr! /-*@, p!E::!0@/ Vezi i %r! lect! dr! Vasile 1O9"OJ, Mi0loace practice de catehi"are în )i%erică, în N1lasul;devăruluiN - )uzău M iulie-sept! 0@@@, p! 00-:+!



elevul ! "espre fiecare vom creiona, în cele ce urmează, c$teva caracteristici,

constatări i propuneri! 'acem cu bucurie i apreciere menţiunea că la acest

para#raf vom utiliza unele amănunte propuse de către o parte a studenţilor anului

al III-lea de la 8ecţia de &eolo#ie %astorală a 'acultăţii noastre, notate în testul pe

această temă în ziua de :@ aprilie 0@@*!

1) Ş/%!"!@ ca instituţie, cuprinde ansamblul mijloacelor materiale i

spirituale cu ajutorul cărora se desfăoară procesul educaţional! <a poate fi de stat

(publică i particulară! 5n cazul nostru, vorbim despre coală ca instituţie publică,

care presupune o dublă obli#aţie7 una din partea statului (aceea de a asi#ura la

nivel optim cadrul juridic, material etc!, alta din partea colii (aceea de a răspunde

cu rezultate concrete încrederii acordate, investiţiilor financiare etc!!

:n general vorbind, pentru ca rezultatele colare să fie cele scontate,

profesorilor i elevilor trebuie să li se asi#ure o bază lo#istică adecvată7 clădiri

salubre, săli de clasă corespunzătoare, materii de învăţăm$nt bine structurate i în

deplină armonie cu profilul colii, manuale aduse la zi, pro#ramă analitică alcătuită

pe criterii strict peda#o#ice etc! O dată cu acestea, toţi factorii responsabili trebuie

să asi#ure în coală un mediu familial sănătos, o atmosferă primitoare, în care

spiritul academic să nu elimine căldura prieteniei i a bunei convieţuiri! coala

e%te o a doua 6amilie, at/t pentru pro6e%ori c/t şi pentru elevi& "irecţiunea,

diri#inţii, profesorii, peda#o#ii ! a!, trebuie să aibă în vedere tot timpul că coala

nu este un loc al constr$n#erii i siluirii, ci al stimulării iniţiativei i interesului

pentru tiinţă i moralitate! <ste instructiv, credem, să observăm că termenul

NcoalăN, ce provine din latinescul NscholaN (care la r$ndu-i se tra#e din #recesulscol» ) etimolo#ic înseamnă, între altele, tihnă, răga"AR, ceea ce ne su#erează

caracterul de loc al tihnei %u6leteşti care trebuie asi#urată i oferită at$t de către

profesori, c$t i de către elevi! &ot în cadrul etimolo#ic, să ne amintim că la

romanii din antichitate coala purta i numele de lu)i ( 0oc, di%tracţie, profesorul

!56n4 numele de lu)i ma,i(te# (cel care-i învaţă pe copii anumite 0ocuri0**, sens

care se asociază i astăzi mai ales copiilor din clasele primare, care vin la coală să0*@ Vezi, spre exemplu, ;! );I.., *ictionnaire grec-6ranZai%, NachetteN, %aris, */E:!0** ;pud Bt! )98J<8C6, 3%toria pedagogiei&&&, cit!, p! :!



înveţe, desi#ur, dar care simt permanent i nevoia jocului, a distracţiei (în înţelesul

peda#o#ic al cuv$ntului, a destinderii etc!, pentru că sunt copii, iar copilăria nu

poate fi Npusă în cuiN, nici i#norată, nici reprimată cu brutalitate! Chiar i elevii mai

mari păstrează în fiinţa lor semnele copilăriei0*0, astfel că sensul de NludiN al colii

nu trebuie eliminat în totalitate nici în cazul lor!

O altă chestiune de principiu, se lea#ă de atitudinea discriminatorie, înt$lnită

pe alocuri, potrivit căreia unele coli sunt considerate NbuneN, altele NreleN, de cele

mai multe ori pe criterii de plasament N#eo#raficN, mai ales în mediul urban7 cele

NbuneN se #ăsesc în spaţiul central, cele NreleN în cartierele măr#inae! .a acest

punct atra#em atenţia că nu colile în sine sunt bune sau rele, ci interesul i

contiinciozitatea profesorilor i a elevilor, deodată cu a părinţilor, desi#ur! .e#at

de acest aspect înt$lnim un fenomen care afectează #rav eficienţa procesului de

învăţăm$nt7 colile i clasele NbuneN sunt supra-a#lomerate, cele NslabeN fără

numărul normal de elevi! 5n consecinţă, trebuie avută în vedere obli#ativitatea

le#ală de a nu se depăi numărul re#ulamentar de elevi, în nici o clasă, oric$t de

NbunăN ar fi cotată!

Cu "#ivi#e ("ecial a(u"#a &#ei )e #eli,ie, pe l$n#ă cele mai sus-menţionate,

întru-totul valabile i în cazul ei, socotim prioritar a se urmări următoarele7

• asi#urarea unui statut corespunzător, din punct de vedere le#islativ, nu

lăsată la discreţia unor factori care nu contientizează încă importanţa ei,

pentru a nu mai fi considerată materie secundară, asociată, între altele, cu

educaţia fizică i desenul (cu toate că aceste discipline îi au

însemnătatea lor incontestabilăP0*:! 5n acelai timp, plasarea ei în orar să

0*0 %$nă i despre oamenii maturi se poate spune, potrivit unui dicton su#estiv, că sunt Ncopii care auîmbătr$nit!!!N0*: Jotăm aici situaţia actuală d! p! v! le#islativ, din care se pot observa uor anumite lacune care se cer#rabnic a fi eliminate! ;stfel, din anul *//* c$nd s-a prevăzut în Con%tituţiei 2om/niei art! :0, alin! 3, încare se precizează7 =Statul a%igură liertatea învăţăm/ntului religio%, potrivit cerinţelor %peci6ice 6iecăruicult& :n şcolile de %tat, învăţăm/ntul religio% e%te organi"at şi garantat prin lege>, a trebuit să ateptăm

p$nă în anul *//4, c$nd prin 7egea nr& F? din 0 iulie, art! /, s-a stipulat obli#ativitatea reli#iei pentruclasele I-IV, dar pentru #imnaziu doar opţională i pentru licee i coli profesionale 6acultativă! ; sevedea i =%rotocolul 2inisterului 5nvăţăm$ntului nr! /3*4M*@!@! *//E, încheiat cu 8ecretariatul de 8tat

pentru Culte, nr! +*4/ din **!@!*//E, alin! E! 5n completare, NOrdonanţa de ur#enţă a 1uvernului nr!:EM*//3, pentru modificarea i completarea .e#ii înv! +M*//47 art! / (*7 VPlanurile-cadru aleînvăţăm/ntului primar, gimna"ial, liceal şi pro6e%ional includ 2eligia ca di%ciplină şcolară, parte atrunchiului comun& Elevul, cu acordul părinţilor şi al tutorelui legal in%tituit, alege pentru %tudiu religia



nu mai fie arbitrară (la finele orelor, c$nd oboseala este maximă, sau c$nd

unii elevi sunt tentaţi să plece acasă, ci într-un spaţiu temporal

psiholo#ic adecvatG

• alcătuirea unei pro#rame analitice în concordanţă cu posibilităţile

reale de predare-învăţare, pro#ramă cu un caracter stabil i cu o

taxonomie echilibrată! O su#estie benefică este, credem, ca pro#ramele să

se plieze, pe c$t posibil, pe calendarul litur#icG

• realizarea unei concordanţe între materii, cu privire la conţinutul

învăţăm$ntului7 este inadmisibil, nepeda#o#ic (totodată netiinţificP, ca

în timp ce profesorul de reli#ie predă despre creaţionism, potrivit 8fintei

8cripturi, unii profesori de biolo#ie, fizică, filozofie, istorie etc!, să mai

vorbească, la ** ani de la căderea comunismului, despre Ntra#erea omului

din maimuţăN i altele asemenea, în condiţiile în care mari oameni de

tiinţă neteolo#i nea#ă cate#oric tezele darvinismului! "uplicitatea

conceptelor, care mai dăinuie încă din păcate în unele coli, duce la

rezultate peda#o#ice dezastruoase7 mintea copilului, at$t de fra#ilă i

vulnerabilă, devine confuză, derutată, incapabilă să-i contureze un

discernăm$nt sănătos! ;rmonizarea relaţiilor între direcţiunea colii,

profesorii neteolo#i i profesorul de reli#ie, în toate privinţele, inclusiv în

cel al conţinutului educaţional, bazat pe un curriculum concordant cu

adevărul tiinţific, va duce, incontestabil, la rezultate optimeG

• asi#urarea unei minime baze materiale, aa cum bine se procedează în

cazul altor discipline (biolo#ie, fizică, limbi străine etc!! Ideal ar fi ca în

coli să fie amenajat un cabinet de reli#ie, cu o mică bibliotecă teolo#ică,

icoane, hărţi biblice, televizor i aparat video, pentru vizionarea unor

casete din domeniu, un casetofon etc! 5n colile mai mari ar putea fi

amenajat chiar un paraclis, în care elevii să poată intra liber pentru

şi con6e%iuneaV& (07 V7a %olicitarea %cri%ă a părinţilor %au a tutorelui legal in%tituit, elevul poate %ă nu

6recvente"e orele de religie& :n ace%t ca", %ituaţia şcolară %e încheie 6ără acea%tă di%ciplină& :n mod %imilar %e procedea"ă şi pentru elevul căruia, din motive oiective, nu i %-au a%igurat condiţiile pentru 6recventarea orelor la acea%tă di%ciplinăV , N2onitorul Oficial al 9om$nieiN, %artea I, nr! :3@M:!VIII!*///!



ru#ăciune i recule#ere! %eriodic ar putea fi invitat aici preotul de la

biserica cea mai apropiată pentru anumite slujbe, meditaţii reli#ioase etc!

&ot la capitolul Nbază materialăN, socotim necesar ca colile să sprijine

excursiile i pelerinajele elevilor la mănăstiri i-n alte locuri de interes

reli#ios!

F

5ncheiem acest para#raf cu observaţia că un sprijin cu totul aparte în acest

demers al bunei desfăurări al orei de reli#ie în coală, sub toate aspectele mai sus-

menţionate, îl poate oferi ierarhul locului, direct sau prin reprezentanţii desemnaţi

(inspectori de reli#ie, consilieri cu probleme de învăţăm$nt, protopopi, fapt care se

observă pre#nant în anumite eparhii! ;v$nd în vedere această ansă, profesorul de

reli#ie va ţine str$ns le#ătura cu centrul eparhial, semnal$nd problemele

înt$mpinate i solicit$nd sprijinul pe care acest for îl poate oferi!

e) PROFESORUL EDUCATORUL0*! "upă cum foarte mulţi dintre

cretini identifică adesea pe preot cu )iserica, aa se înt$mplă i în cazul colii7

presti#iul sau blamul unei coli este asociat nemijlocit cu profesorul!!! &rebuie să

recunoatem din capul locului că, în ambele cazuri (ca, de altfel, în oricare

domeniu, avem de-a face cu un mare procent de dreptate, deoarece reuita

misiunii unei instituţii (coală, biserică, armată, poliţie, parlament etc! depinde

într-o măsură cov$ritoare de contiinciozitatea slujitorilor ei! "e aceea, subliniem

că i reuşita orei de religie depinde nemi0locit de conştiincio"itatea celui care o predă! Copiii văd reli#ia (de fapt, ortodoxia prin prisma profesorului, deoarece

calităţile i defectele lui se proiectează fast sau nefast asupra materiei în sine!

;stfel, elevii îi pot crea o ima#ine reală asupra ortodoxiei (de frumuseţe

inefabilăP, potrivit frumuseţii caracterului profesorului autentic, sau, "oamne

ferete, una str$mbă, falsă, mediocră, potrivit str$mbătăţii, falsităţii, mediocrităţii,

sau, cel mai rău, lipsei de caracter al pretinsului profesor!

0* Vom observa către sf$ritul para#rafului de ce am specificat în paranteză acest termen!



5n para#raful de faţă vom creiona c$teva dintre calităţile de bază ale

profesorului de reli#ie, am zice minimale sau, după expresia deja celebră, %ine ua

non, av$nd în vedere trei dimensiuni7 intelectuală, morală i fizică! 5nainte de

aceasta, însă, trebuie să evidenţiem faptul că unui profesor, la fel ca preotului sau

altor educatori, de care depinde formarea caracterelor, i se cere neapărat a fi un om

cu per%onalitate! Bi înţele#em, pe de o parte, că nu i se pretinde nimănui să fie un

savant, sf$nt, sau #eniu, altfel spus, un desăv$rit! %e de altă parte, educatorul

autentic trebuie să dovedească, însă, o permanentă strădanie spre a-i contura

personalitatea! 8ă tindă neîncetat spre desăv$rire, predispus continuu epectazei

intelectuale i duhovniceti! Iar elevii vor ti întotdeauna să aprecieze această

ten%iune spre o devenire superioară (devenirea întru 6iinţă, după expresia plastică a

lui C! Joica i vor fi mereu în#ăduitori cu inerentele slăbiciuni omeneti! 8au,

asemănător relaţiilor dintre părinţi i copii, în familie, la r$ndul lor elevii pot 6ace

di6erenţa dintre nede%ăv/rşirea unui om %incer şi nede%ăv/rşirea nemărturi%ită a

6ari%eului!

;adar, ce este personalitateaQ 5ncercarea de definire a personalităţii, în

#eneral, i a personalităţii profesorului , în special, se lovete de relativismul

cuvintelor, de incapacitatea lor de a surprinde în profunzime trăsăturile psiho-fizice

ale fiinţei umane! "icţionarele se rezumă la enunţuri lapidare0*4, iar manualele,

prelu$nd în #eneral definiţiile din dicţionare, oferă în completare mai mult un

material descriptiv al celor trei cate#orii de calităţi amintite, dec$t o analiză a

componentelor personalităţii! "e aceea, nu vom insista pe definiţii, ci pe c$teva

dintre calităţile minime fără de care nu poate fi concepută vorbirea despre aceastănoţiune!

;stfel, )in "unct )e ve)e#e intelectual , un profesor de reli#ie trebuie să

posede o bună cultură #enerală, dublată de cultură specială teolo#ică! "e

asemenea, să aibă, între altele, inteligenţă vie, imaginaţie creatoare, memorie

durailă şi 6idelă& <l trebuie să fie un autentic specialist în materia pe care o predă,

0*4 *EH -ul, spre exemplu, propune următoarele explicaţii7 Per%onalitate< & Ceea ce e%te propriu unei per%oane şi o di%tinge ca individualitate8 an%amlu de tră%ături morale %au intelectuale prin care %eremarcă o per%oană& A& Per%oană care are în%uşiri deo%eite într-un anumit domeniu de activitate&&&!



av$nd, totodată, i cunotinţe psiho-peda#o#ice solide, care să-i permită o

comunicare optimă cu elevii! "e aceea, suntem total împotriva profesorilor

improvizaţi, specializaţi în desen, muzică, sport etc!, care, pentru a-i NcompletaN

norma didactică iau i c$teva ore de reli#ie!!!

5n acelai context al calităţilor intelectuale, profesorul de reli#ie trebuie să

fie un cititor pasionat al literaturii teolo#ice, dar i al cărţilor din domeniile

ajutătoare! Cu deosebire, trebuie să fie un bun cunoscător al 8fintei 8cripturi,

deodată cu studierea, fie i parţială, a operelor 8finţilor %ărinţi! <l nu este un

simplu transmiţător de cunotinţe, ci un propovăduitor , iar una dintre notele

esenţiale ale personalităţii propovăduitorului cretin, din punct de vedere

intelectual, este cunoaşterea S6intei Scripturi şi a %crierilor S6inţilor Părinţi& 8e

tie că faima sf$ntului Ioan 1ură de ;ur consta tocmai în cunoaterea amănunţită a

8fintei 8cripturi i utilizarea ei cu dexteritate în activitatea învăţătorească! <l

însui atra#e atenţia că =necunoaterea 8fintei 8cripturi este pricina tuturor

relelor=0*E, iar cu alt prilej afirmă7 =Cunoaterea 8cripturilor întărete duhul, curăţă

contiinţa, smul#e patimile înrobitoare, seamănă virtutea, ne ridică deasupra

să#eţilor diavolului, ne face să locuim aproape de cer, eliberează sufletul de

le#ăturile trupului, d$ndu-i aripi uoare i face să intre în sufletul cititorilor tot ceea

ce s-a putut spune vreodată mai bine>0*3! 8f$ntul ;mbrozie, la r$ndul său, era

foarte supărat că preoţii i dascălii din vremea sa ne#lijau citirea 8cripturii7 ="e ce

nu vă dedicaţi timpul liber citirii 8cripturiiQ Voi nu mai vorbiţi cu ristosQ Ju-.

mai vizitaţi, nu-. mai ascultaţiQ!!!> 0*+!

%asionat cititor al 8cripturii, profesorul de reli#ie se va în#riji, deopotrivă,să-i completeze mereu biblioteca personală cu tot ceea ce-i este util în demersul

său catehetic, fiind la curent, totodată, cu procesul de elaborare al pro#ramelor

analitice, pentru a face, la nevoie, su#estii de îmbunătăţire a lor!

6n Ncuv$nt de ordineN al profesorului de reli#ie, intelectual autentic, trebuie

să fie 6ermitatea! Cu sine însui, cu materia pe care o predă, cu elevii! 'ermitate

0*E Omilia 3H-a la Colo%eni, %!1! .?II, :E*!0*3 Omilia H-a, %!1! .?III, +4!0*+ *e o66icii% mini%trorum, I, 0@,0+, %!.! ?VI, 4@ ;!



care nu exclude, desi#ur, bunătatea i căldura sufletească, dar care inspiră

disciplină, încredere i, mai ales, face ca ora de reli#ie să fie respectată!

Din "unctul )e ve)e#e al calit!il&# m&#ale, nominalizăm< credinţă

puternică, iuire neţărmurită, %merenie, di%creţieAN , di%cernăm/nt şi un %imţ& 5n

le#ătură cu fiecare trebuie, desi#ur, să fim atenţi la nuanţele specifice, dar sunt

str$ns le#ate între ele, cu mii de fire nevăzute! "e aceea, dacă lipsete una, celelalte

sunt inoperante! 5nt$i de toate, profesorul de reli#ie trebuie să aibă contiinţa că nu

predă o lecţie oarecare, ci un cre", anume7 drept, curat, deplin i netirbit al

adevărului, al m$ntuirii7 cre"ul ortodox00@! ;stfel, credinţa neabătută, unită cu

celelalte virtuţi pomenite, vor confirma vocaţia autentică i mărturia lui de catehet!

Căci profesorul de vocaţie este, de fapt, un martor i mărturi%itor al 5nvăţătorului

8uprem, Iisus ristos i al <van#heliei 8ale! %rofesorul nu învaţă în nume

personal, ci în numele lui ;ri%to%! ;pel$nd iarăi la sensuri etimolo#ice, vom

observa că latinescul pro6e%%or-ori% înseamnă, ca prim înţeles, martor , căci pro [

6or, 6ari, de unde provine, se traduc prin a spune ceva înaintea cuiva, a depune

mărturie00*! 5naintea cunotinţelor în sine, aadar, prin viaţa lui morală profesorul

de reli#ie depune mărturie bună despre învăţătura pe care o predă! 5n acest sens,

pomenim aici cuvintele avertisment, at$t de inspirate, ale fericitului ;u#ustin7

=Viaţa ta să-ţi fie oratoria taP>000!

;m nominalizat între calităţile morale i Nbunul-simţN, pentru că o

considerăm o dimensiune definitorie a profesorului de reli#ie! Cine are bun simţ se

va prezenta întotdeauna pre#ătit, va fi apropiat de elevi, va ti să i asculte, nu

0*/ *i%creţia este o manifestare superioară a smereniei! *i%cret nu înseamnă doar a tii să păstrezisecretele ce ţi se încredinţează, ci i a te manifesta c$t mai simplu, natural, cuviincios, măsurat, sobru,cumpătat !a! %rofesorul discret este cel care se ferete de orice excentrism, în idei, voce, #esturi! 1acetotul ca şi cum n-ar 6ace el nimic ! Vezi *icţionarul analogic şi de %inonime al limii rom/ne, <dit!tiinţi6ică şi enciclopedică, )ucureti, */3+, p! *3E, :E+! Ca adjectiv, =di%cret> este menţionat înaceeai familie de cuvinte cu7 mode%t, %implu, natural, 6ire%c, %oru, mă%urat, cumpătat, chi"uit,moderat, ponderat, cuviincio%, cuvio% 45, decent, politico%, re%pectuo%, plecat&Iar ca atitudine înţeleaptă i bine plăcută lui "umnezeu, este revelator, de asemenea, îndemnul 8f! ;p!%avel adresat corintenilor7 =Bi aceasta v-o spun fraţilor7 că vremea s-a scurtat de acum, aa înc$t cei ce aufemei să fie /! 7' /u8 n#!r !5e!G cei ce pl$n# /! 7' /u8 n#!r p"6n&eG cei ce se bucură /! 7' /u8 nu s#!r

3u/ur!!!!N (I Cor! VII, 0/-:@! ;dică să facă totul ca i cum n-ar face, )i(c#et P00@ %r! prof! dr! C! 1;.<9I6, Elemente pentru cur%ul de Metodică, f! a!, NCursul nr! :N, p! *0!00* Vezi 1! 16U6, dicţ& cit !000 =8it eius [uasi copia dicendi, forma vivendiP>, *e doctrina chri%tiana, %!.!, ???IV, , E*!



numai să vorbească, va fi punctual at$t la sosire, c$t i la plecare, va fi obiectiv la

note00: i, mai ales, se va strădui permanent să păstreze echilibrul - at$t de #reu de

aflat uneori - între exi#enţă i în#ăduinţă, asprime i bunătate, sobrietate i

atitudine jovială etc! etc!

Cu "#ivi#e la calit!ile 'izice menţionăm că profesorului i se cer7 un trup

%ănăto%, 6ără de6ecte i"itoare8 voce plăcută, curată, %onoră8 6aţa prietenoa%ă,

atrăgătoare8 ţinută ve%timentară curată şi lip%ită de excentri%me! Ordinea sau

dezordinea externă a unui om, o reflectă, desi#ur, pe cea interioară! <ste de prisos

să insistăm că profesorul de reli#ie reprezintă )iserica nu numai prin cultura

teolo#ică i viaţa morală, ci i prin înfăţiare, îmbrăcăminte, #estică, mimică ! a!

Căci copiii percep frumuseţea reli#iei i prin frumuseţea acestor elemente! Iar

acolo unde frumuseţea fizică este mai puţin prezentă, totui, ea poate fi suplinită,

fără mare efort, de bunătate sufletească, îmbrăcăminte decentă, simplitate în

manifestări etc! 8imion 2ehedinţi notează, bunăoară, despre 8ocrate i %estalozzi7

N<rau foarte departe de canonul frumuseţii plastice, dar am$ndoi erau simpatici

prin bunătatea i lumina privirii lorN00!

Cu toate că preocuparea pentru ţinuta exterioară nu trebuie exa#erată în

vreun fel 4VexagerateV treuie %ă 6ie gri0a pentru pregătirea intelectuală şi viaţa

morală, profesorul de reli#ie nu poate să apară oricum în faţa elevilor săi! <ste de

dorit, astfel, ca bărbaţii să fie îmbrăcaţi în costum decent (nu blu#i, nu culori

stridente, iar femeile, de asemenea, în haine care să impună respect, nu care să

provoace ilaritate (pantaloni, fuste scurte, bluze decoltate etc!! 9ezumativ,

profesorul de reli#ie să fie îmbrăcat la ore la fel ca pentru biserică, ca pentru 8f$nta5mpărtăanie! Căci catedra orei de reli#ie trebuie să fie pentru el un altar sf$nt, nu o

tribună oarecare, sau tej#hea de bufet!

F

Ca sinteză la cele prezentate p$nă aici, invocăm pledoaria marelui peda#o#

rom$n 8imion 2ehedinţi, potrivit căruia numele autentic al celui chemat să predea00:

2erită a fi reţinut, la acest punct, sfatul unui profesor cu experienţă7 la notare mai ine %ă greşeşti în 6avoarea elevului, dec/t în de6avoarea lui!00 8imion 2<<"IJUI, Scrieri de%pre educaţie şi învăţăm/nt& !ntologie, <ditura ;cademiei 9om$ne,5n#rijitor de ediţie, "umitru 268&<9, )ucureti, *//0, p! 00!



cunotinţe copiilor este cel de e)ucat&# ! 5n N&rilo#ia BcoliiN, 2ehedinţi descrie

detaliat cele trei trepte ale dascălului7 el6erul, pro6e%orul i educatorul 004! ;stfel,

primul este numit Nvătaf peste copiiN, al doilea Nslujba al coliiN, iar al treilea

Npărintele tineretuluiN! "e numele celui dint$i se lea#ă metode i atitudini total

nepeda#o#ice, primitive, între care bătaia, limbajul violent, ji#nirile, siluirea pentru

memorizare absurdă (toceala, care duc, de fapt, la reprimarea personalităţii

copilului! N%rofesorulN este o treaptă superioară NbelferuluiN, dar nu eficientă în

totalitate7 predă i ascultă respect$nd metodolo#ia, dar neimplic$ndu-se afectiv!

<ste insul rece, care-i face NdatoriaN, căruia nu i se poate reproa nimic oficial, dar

care nu convin#e! 5n final, rezultatele slabe nu sunt departe de cele ale NbelferuluiN!

E4u/!%ru", în schimb, este chipul peda#o#ului ideal, părintele tineretului, pentru

că armonizează în fiinţa sa însuirile esenţiale, sub cele trei aspecte7 intelectual,

moral i fizic! <ducatorul este, de fapt, personalitatea care se inspiră fără

întrerupere din personalitatea Celui mai mare <ducator al omenirii, Iisus ristos,

despre Care 8imion 2ehedinţi mărturisete7 N;adar nu poate fi vorba nici de

exa#erare nici de ipocrizie, c$nd afirmăm că Iisus a fost cel dint$i i cel mai mare

educator al omenirii i adevăratul m$ntuitor al copiilorN00E! "escriind detaliat

caracteristicile personalităţii educatorului, 2ehedinţi enumeră apoi c$teva dintre

însuirile acestuia7 iuire de părinte, darul de a pătrunde în %u6letul învăţăceilor,

ştiinţa de a %e 6ace plăcut, optimi%mul, tăria de caracter 003! 8pre finalul

para#rafului nominalizează i c$teva trăsături ne#ative, care exclud irevocabil pe

cineva din r$ndurile educatorilor7 lip%a iuirii 4di%preţul 6aţă de elevi5, amiţia,

vanitatea 4egoi%mul5 i 6al%itatea 4minciuna500+&5ncheiem acest subcapitol concluzion$nd că profesorul de reli#ie trebuie să

fie un educator autentic, un părinte pentru copii, #ata oric$nd de jertfele cerute într-

o astfel de misiune! Chiar dacă statutul orei i al celui care o predă este încă

nedifinitivat în planul le#islativ, în contiinţa elevilor i părinţilor evlavioi

profesorul de reli#ie are o răspundere asemănătoare cu a preotului, de slujirea004

3idem, p! *+/ ! u!00E 3idem, p! 0*E!003 3idem, p! 000-00E!00+ 3idem, p! 003-00+!



căruia depinde împlinirea celor mai nobile idealuri, în final, m$ntuirea sufletului!

5n acest context al responsabilităţii uriae, răm$n pilduitoare cuvintele unui alt

mare savant cretin rom$n7 NC$nd semenii tăi te urcă în v$rful piramidei, trebuie să

arzi tot sufletul tău pentru a răm$ne acolo, nu pentru tine, că tu eti om trecător, dar

pentru oameni, pentru idealul lor, pe care tu nu trebuie să-l lai să decadă, pentru

sublimul pe care trebuie să-l faci să înflorească în inima contemporanilor tăi, chiar

dacă ar fi să-l creti cu s$n#ele vieţii tale!!!N00/!

<ducatorul orei de reli#ie ideal ar fi, fără îndoială, preotul-profesor! ;adar,

nu cu simplă pre#ătire de preot, ci i posesorul cunotinţelor psiho-peda#o#ice,

stăp$nind, astfel, metodolo#ia procesului de învăţăm$nt! 5ntruc$t, în practică,

majoritatea profesorilor de reli#ie sunt de #enul feminin (i nu vedem nimic rău în

aceastaP, nu ne răm$ne dec$t să le îndemnăm pe distinsele profesoare să încerce a

imita la clasă atitudinile preotului autentic! %entru reuită vor avea nevoie, desi#ur,

de un îndrumător-duhovnic, nu doar ca orice bun cretin, ci pentru a se sfătui în

permanenţă cu el în această nobilă i unică misiune, aceea de a forma caractere

cretine!

*) ELEVUL) Chiar dacă nu vom insista prea mult în descrierea elevului, ca

factor esenţial al educaţiei reli#ioase, pentru a nu prelun#i peste măsură prele#erea

de faţă, suntem datori măcar cu aceste precizări7

• elevii nu sunt doar nite receptori pasivi ai cunotinţelor, nici doar tocilari i

emiţători mecanici, care trebuie să reproducă docili cele predate, ci sunt 6actori

e%enţiali ai educaţiei, parteneri de dialog, %u6lete capaile %ă g/ndea%că şi %ă

cree"eG

• p$nă la o anumită v$rstă nu li se poate cere dec$t o responsabilitate parţială

pentru contientizarea importanţei orei de reli#ie! "e cele mai multe ori,

receptivitatea sau nereceptivitatea lor reflectă mediul reli#ios sau nereli#ios de

acasă, copiii fiind, astfel, o o#lindă a familiei din care provin! %rofesorul de

reli#ie trebuie să realizeze, astfel, mai mult dec$t oricare dintre profesori, că, în

00/ Vasile %]9V;J, Scrieri, )ucureti, */+*, p! :3/!



#eneral, copiii sunt curaţi la suflet i că unele însuiri ne#ative nu sunt proprii

fiinţei lor, ci amprentele mediului ne#ativ de acasă! )ine a spus 8imion

2ehedinţi că nu e>i(t c&"il #u/ ci numai c&"il în ca#e nu ai )e(c&"e#it înc

"a#tea cea 4un0:@G

• elevii trebuie socotiţi prieteni, demni de cel mai înalt respect, nu subalterni

obli#aţi să suporte orice cuv$nt, capriciu, sau atitudineG

• la r$ndul lor, elevii trebuie să fie receptivi, ascultători faţă de profesori, ca faţă

de proprii părinţi, îmbrăcaţi decent, cuviincioi în vorbire i atitudini, demni în

exprimarea eventualelor nemulţumiri! Ju să vorbească necontrolat, ca Ndin

turmăN, sabot$nd ora, refuz$nd învăţătura i nelăs$nd nici pe alţii să înveţe!

%arabola 8emănătorului se aplică i aici7 nu-i întotdeauna vina celui care

seamănă, că recolta va fi slabă (sau nu va fi delocP, dacă păm$ntul este pietros

sau plini de spini!!!

• elevul trebuie să contientizeze (nu înaintea profesorului, desi#ur, dar o dată cu

el că orice învăţătură bună are menirea să-l ridice, să-l înalţe spre demnitatea

de om deplin, să ajun#ă la Nstarea bărbatului desăv$ritN, potrivit cuvintelor

inspirate ale 8f$ntului ;postol %avel (<feseni, , *:! Căci însui cuv$ntul

NelevN, intrat în vocabularul nostru prin filieră franceză (YlWve H elev, Ylever H a

ridica, provine din latinescul NelevareN, care înseamnă a ridica de la păm/nt, a

înălţa dintr-o %tare!!!0:*! ;ltfel spus, învăţătura, mai ales cea cretină, are

menirea de a-l ridica pe copil din starea biolo#ică, ve#etativă, la demnitatea

omului chemat spre desăv$rire!

<levii sunt datori, în concluzie, să răspundă cu respect, bună cuviinţă,

recunotinţă i contiinciozitate, m$inii întinse din partea educatorului, ofertă a

dra#ostei i responsabilităţii, pentru plinirea lui ca om, nu mai puţin pentru

prezentul i viitorul neamului din care fac parte!

F F

F

0:@ Op& cit&, p! *4!0:* 1! 16U6, dicţ! cit!



n "%/ 4e /%n/"u?'', la sf$ritul acestui studiu mărturisim convin#erea că

reuita educaţiei reli#ioase a copilului constă în conlucrarea armonioasă a tuturor

factorilor umani, descrii mai sus, cu 'actorul 8uprem, "umnezeu! Copilul se va

dezvolta normal i va deveni un caracter cretin, dacă îl va înt$lni cu adevărat pe

"umnezeu, nu numai în )iserică, ci i în familie i în coală! 2ai ad$nc, copilul 5l

va descoperi pe "umnezeu în tainiţele lui sufleteti, dacă 5l va simţi prezent mai

înt$i în inimile educatorilor săi7 părinţi, preoţi, profesori de reli#ie ! a! Crescut i

maturizat cu această descoperire, va depinde apoi numai de voinţa proprie pentru

a-i păstra curat caracterul moral-cretin, la zidirea căruia educatorii contiincioi

au ostenit cu at$ta dăruire!

VIII) 5I:8OACE 3RACTICE DE CATEHI1ARE ÎN

=I0ERICĂ7 CÂTEVA CON0TATĂRI 9I 3RO3UNERI7

Pre"'8'n!r'') <xperienţa noastră pastorală, fie c$t de modestă, ne arată că

este mare nevoie de catehizare pentru toate v$rstele de credincioi, mai ales cu

privire la cunoaterea i aprofundarea doctrinei ortodoxe! ;vem în vedere, desi#ur,

luminarea credinţei în punctele ei principale, deodată cu explicarea simbolurilor

cultului divin, public i particular, pentru o participare mai activă la săv$rirea lui!

5n cele ce urmează, vom prezenta c$teva mijloace practice, la îndem$na oricărui

preot, fie de la ora, fie din mediul rural, cu menţiunea că prezentarea noastră se

bazează în exclusivitate pe ceea ce noi am experimentat în cele aproape două

decenii de slujire preoţească, mai înt$i la ţară, apoi la ora! "iferenţele

Nmetodolo#iceN, vom vedea, nu sunt foarte mari, doar exi#enţele unor credincioi

din mediul urban mai sporite, desi#ur!

5nainte de a face propunerile propriu-zise, trebuie să creionăm c$teva

constatări făcute de noi pe parcursul anilor de activitate pastorală! ;mintim mai

înt$i faptul că, din diverse motive, cretinii notri acordă, în #eneral, puţin timp

preocupărilor reli#ioase! Cei mai mulţi se limitează la frecventarea bisericii (în



această cate#orie intr$nd aa-numiţii Ncretini de duminicaN, frecventare mai mult

sau mai puţin consecventă! Ocupaţiile de tot felul ale credincioilor notri, #rija

zilei de m$ine, #reutăţile tranziţiei etc!, pe de o parte, iar pe de alta insuficienta

atenţie faţă de cele duhovniceti, ne determină să constatăm cu tristeţe că mulţi

dintre ei nu au o credinţă luminată! Chiar după evenimentele din decembrie */+/,

c$nd nimănui nu i s-au mai impus restricţii pe motive reli#ioase, c$nd librăriile i

tarabele au fost din ce în ce mai pline de cărţi de spiritualitate, nu putem afirma că

s-a pro#resat simţitor în aprofundarea credinţei ortodoxe! <xistă, desi#ur, excepţii!

5n fiecare parohie, tim, sunt cretini îmbunătăţiţi sub acest aspect, dar numărul lor

nu credem că este prea mare! 8unt puţini cei care au citit inte#ral 8f$nta 8criptură,

spre exemplu, iar marea majoritate nu cunoate, măcar în linii mari, înţelesurile 8f!

.itur#hii, ca să nu mai vorbim despre al celorlalte slujbe! 5n aceste condiţii nu este

de mirare că superstiţiile de tot felul proliferează în voie, iar fenomenele

Nparapsiholo#iceN, apărute în ultima vreme la noi (radie%te"ia, ioenergia,

cri%taloterapia, practicile Ioga etc& c$ti#ă tot mai mulţi aderenţi!

&rebuie să luăm seama bine la faptul că mulţi dintre cretinii notri sunt

victimele superstiţiilor, ale sectelor mai vechi i mai noi, ale fenomenelor aa-zis

parapsiholo#ice, datorită i#noranţei în materie de credinţă, i#noranţă explicabilă pe

de o parte prin lipsa personală de preocupări, pe de alta prin lipsa unei catehizări

sistematice din partea slujitorilor )isericii! 8unt mulţi cretini care doresc să afle

mai mult dec$t li se oferă în predica duminicală, de multe ori i aceasta lipsită de

consistenţă i puterea convin#erii! ;ceiai cretini, preocupaţi în problemele de

credinţă, citesc acasă cărţi duhovniceti, dar atunci c$nd nu înţele# ceva nu #ăsescîntotdeauna solicitudinea cuvenită din partea preotului pentru a li se explica cele

neînţelese! Bi după c$teva astfel de NeecuriN, coroborate i cu alte nemulţumiri la

adresa preotului, justificate sau nu, credinciosul va apela, în mod inevitabil, la

NajutorN eterodox!

%entru a preînt$mpina acest fenomen, este necesară o reconsiderare a

preocupărilor slujirii învăţătoreti, fără a fi ne#lijate, desi#ur, celelalte douădimensiuni, sfinţitoare i pastorală! Je dăm seama că mijloacele de catehizare



actuală pe care le vom prezenta mai jos nu reprezintă o noutate în slujirea pastoral-

misionară (cunoaştem un număr apreciail de preoţi care le utili"ea"ă, dar

pledăm pentru intensificarea i #eneralizarea lor, adaptate, desi#ur, la situaţiile

specifice, locale! 8e înţele#e că aceste mijloace nu sunt sin#urele care pot

contribui la luminarea credinţei, dar experienţa ne-a arătat că cele pe care le vom

prezenta s-au dovedit foarte eficiente0:0! Iată, aadar, c$teva dintre ele7 cateheza )e

la (lu24ele )in zilele )e #%n)/ )ial&,ul ("tm%nal/ 4i4li&teca "a#&hial i

"u4lica!iile "a#&hiale&

1) CATEHE:A! 5n fiecare parohie, în afară de duminici i sărbători, se

oficiază slujbe în zilele de r$nd, în cele mai multe cazuri miercurea, vinerea i

s$mbătă seara! "e obicei se săv$resc acatiste, diverse sfinţiri (ale apei, icoanelor

etc!, &aina 8f! 2aslu, i vecernii, slujbe la care se poate adău#a, la sf$rit, o scurtă

cateheză, care, dacă este bine întocmită i susţinută cu convin#ere, va aduce multă

lumină i bucurie în sufletele ascultătorilor i va atra#e un număr tot mai mare de

credincioi! 2ajoritatea vin, desi#ur, pentru slujba în sine, dar există un număr

dintre ei, în special intelectuali, care vin numai dacă tiu că se rostete i un cuv$nt

de învăţătură, mai ales acolo unde cuv$ntul este axat pe explicarea doctrinei i a

cultului, însoţit de permanente actualizări! ;stfel de cretini chiar ne mărturisesc

uneori că în alte părţi slujbele sunt mai bo#ate, dar, spun d$nii Nprefer să vin la

această biserică pentru că aici mi se explică mereu c$te cevaN

2enţionăm din capul locului că o astfel de cateheză nu trebuie să depăească

Ntimpul psiholo#icN! 8e recomandă, în principiu, să fie c$t se poate de scurtă, pentru a nu avea efectul contrar celui scontat! 5n #eneral, să nu se depăească *@

minute! <ste foarte importantă, aadar, încadrarea în ceea ce numim Ntimp

0:0 Ju vom ne#lija, desi#ur, mijloacele recomandate de manuale, mai vechi i mai noi, cum sunt cele deCatehetică i de Metodica predării religiei! <xemple7 Catehetica pentru Institutele &eolo#ice (autor7 %r!

prof! dr! "umitru Călu#ăr, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune Ortodoxă, )ucureti, */3E, prezintăurmătoarele N2ijloace în educaţia reli#ioasăN7 rugăciunea, meditaţia religioa%ă, deprinderile morale,cultul divin , S6intele 'aine etc! (p! *@4-**3G Educaţia religioa%ă& 2epere teoretice şi metodice (un tratat

universitar de N2etodicăN, autor7 Constantin Cuco, <ditura N%oliromN, Iai, *///, sub titlul 1orme dereali"are a educaţiei religioa%e, enumeră7 exemplul,& in%trucţia religioa%ă, activităţile educative,rugăciunea individuală, c/ntecele religioa%e, ceremonialul religio%, predica şi con6erinţa cu %uiectreligio%, literatura şi arta cu %uiecte religioa%e etc! (Cap! E, /, p! 0+*-0+0!



psiholo#icN, adică o adaptare la condiţiile concrete! 6neori i 4 minute este mult7

dacă slujba a fost mai lun#ă, dacă este foarte cald, sau foarte fri#, dacă tema (sau

modul de abordare al ei nu declanează interesul ascultătorilor etc! ;lteori, c$nd

simţim că credincioii sunt predispui la explicaţii mai detaliate, Ntimpul

psiholo#icN se poate prelun#i, în directă proporţionalitate cu interesul sesizat! 8e

impune, astfel, o întreită adaptare7 la auditoriu, la conţinutul catehe"ei i la

per%oana în%ăşi a voritorului! L! !u4'%r'u, cunosc$ndu-le capacitatea de

înţele#ere, măsura dorinţei de cunoatere i, totodată, limitele răbdăriiG "!

/%n<'nuu" /!e.e?e', adică proporţional cu #radul de dificultate al subiectului

respectivG "! pers%!n! n%!sr( =n7'ne, ca învăţători, cunosc$ndu-ne propriile

puteri, cunotinţe, limite, dexteritate în exprimare, nivelul experienţei etc!

Au4'%r'u" catehezelor din biserică este întotdeauna variat, alcătuit din

credincioi de v$rste i preocupări diferite! ;cest fapt impune un nivel mediu de

expunere al învăţăturilor, preferabil într-un limbaj c$t se poate de simplu!

C%n<'nuu" catehezelor se va orienta după trebuinţele sufleteti ale

credincioilor din parohia respectivă, pe care fiecare preot le cunoate, măcar în

linii mari! &ematica se fixează la libera opţiune a preotului, în#rijindu-se, totui, să

aibă în vedere cu prioritate7 principalele subiecte ale doctrinei ortodoxe,

semnificaţia (simbolismul actelor de cult, punctele de credinţă interpretate #reit

de către protestanţi, neoprotestanţi (în care includem i micările harismatice,

fenomenele paranormale etc!, apărute recent !

%entru prima cate#orie su#erăm următoarele subiecte7

- do#ma 8fintei &reimi (cateheze despre 8f$nta &reime, în#eneral, i despre fiecare persoană a 8fintei &reimi, în particularG

- 9evelaţia dumnezeiascăG

- 8f$nta 8cripturăG

- 8f$nta &radiţieG

- crearea lumii văzute i nevăzuteG

- providenţăG- înviereG



- m$ntuireG

- judecatăG

- virtutea i păcatulG

- post i ru#ăciuneG

- poruncile dumnezeieti i poruncile )isericiiG

F

"in cate#oria catehezelor litur#ice, exemplificăm7

- simbolismul 8fintei .itur#hii (aprox! trei cateheze succesiveG

- simbolismul VecernieiG

- simbolismul 6trenieiG

- simbolismul 8fintelor taineG

- simbolismul Ierur#iilor!

F

"intre subiectele controversate interconfesional, propunem7

- 8f$nta &radiţieG

- 8fintele &aine (o cateheză #enerală c$te una pentru fiecare, separatG

- cultul 2aicii "omnuluiG

- 8f$nta )isericăG

- cultul 8finţilorG

- cultul 8fintelor 2oateG

- cultul 8fintei CruciG

- harul divinG

.a acestea se adau#ă subiecte impuse în vremurile actuale7 radie%te"ia, ioenergia,ioterapia, cri%taloterapia i problemele de NbioeticăN (clonarea, 6ecundarea in

vitro, eutana%ia, etc!!

8uccesiunea subiectelor va avea, desi#ur, o anumită lo#ică pe parcursul unui

an litur#ic, fiind #rupate pe cate#orii, sau sub forma unor cicluri care, periodic (la

0-: ani se pot repeta i împrospăta, desi#ur, cu elemente noi! 5n afară de temele

enumerate mai sus, preotul poate aborda catehizarea i sub forma unor micicuv$ntări conjuncturale (scurte parene"e, de exemplu! )unăoară, după o slujba



unui acatist, poate face comentariul unui icos sau al unui condac, extră#$nd

anumite învăţături reli#ios-moraleG după slujba 8f! 2aslu, se poate explica, pe

r$nd, mesajul principal al pericopelor evan#helice i apostolice, se poate aborda

importanţa tămăduirii sufleteti ca mijloc pentru facilitarea vindecării trupeti etc!G

după slujba vecerniilor se pot spune c$teva cuvinte despre viaţa sf$ntului pomenit,

chiar dacă nu este dintre sfinţii mari, actualiz$ndu-se acele virtuţi care se cer

imitate astăzi ! a!

Ca o conclu"ie la acest prim para#raf subliniem marea importanţă a unei

cateheze, fie c$t de scurtă, la orice fel de slujbă de peste săptăm$nă! Jotăm, de

asemenea, că la aceste cateheze se poate declana i un mic dialo#, cu toate că

timpul este foarte limitat! Cei prezenţi pot fi invitaţi, totui, să pună o întrebare,

două, la care preotul va răspunde scurt, cu promisiunea (dacă întrebarea necesită

un răspuns mai amplu, sau este din afara subiectului că problema le#ată de acea

întrebare va fi reluată într-o cateheză ulterioară!

+) DIALOGUL SĂPTĂ0NAL! 5ntruc$t la o cateheză pro#ramată după o

slujbă nu se poate desfăura un dialo# întotdeauna eficient, este nevoie ca cel puţin

o dată pe săptăm$nă să aibă loc o înt$lnire specială, prestabilită în acest scop!

%entru că un astfel de dialo# se desfăoară în biserică, este bine ca el să fie

precedat de o slujbă, care să nu depăească, însă, o oră! Joi am experimentat,

practic, următorul procedeu7 am or#anizat dialo#ul în fiecare miercuri seara, la

orele *+!:@! 5ntre orele *3!:@ - *+!:@ săv$rim următoarele slujbe, prin rotaţie (o

dată pe lună7 sfinţirea apei (a#heasma mică - în prima miercuri din lună, douăvecernii mici - în miercurile de mijloc, sfinţirea icoanelor - în ultima miercuri!

'acem miruitul, iar apoi, cu cei care doresc să răm$nă la dialo# ne aezăm în jurul

unei mese i stăm de vorbă! (u mai mult, în%ă, de o orăB <ste foarte important

acest aspect7 participanţii tiu că, după slujbă, mai sunt reţinuţi doar o %ingură oră,

at$t c$t este pro#ramat, nu mai mult, pentru a li se permite să plece la timpul tiut,

fapt de mare importanţă psiholo#ică dar i fizică, mai ales pentru cei care locuiesc



departe! .a sf$rit se face o mică ru#ăciune (de obicei, Cuvine-%e cu adevărat , iar

cu cei doritori de a pune întrebări suplimentare se mai răm$ne, at$t c$t este nevoie!

"esi#ur, dialo#ul propriu-zis se poate desfăura i fără o anumită tematică,

lăs$nd pe cei prezenţi să pună ad-hoc întrebările ce-i frăm$ntă, iar preotul să

răspundă pe r$nd la ele! "in experienţa noastră, însă, am constatat că înt$lnirea

pentru dialo# este mult mai eficientă dacă există o tematică prestabilită! Iată,

bunăoară, cum se pot or#aniza lucrurile7

- se pro#ramează citirea sistematică )ibliei! <ste recomandabil, în acest

sens, a se începe cu Joului &estament! "e ceQ %entru că Vechiul

&estament este mai #reu de parcurs pentru începători! <xistă multe locuri

care pot crea dificultăţi i poticniri, iar cititorii cu mai puţină răbdare se

pot demoraliza repede, exist$nd, astfel, riscul abandonării! "e aceea vom

face mai înt$i lectură i studiu asupra Joului &estament, după care -

întăriţi cu învăţăturile 2$ntuitorului Iisus ristos i ale 8finţilor ;postoli

- vom parcur#e cu mai mare eficienţă pa#inile Vechiului &estament!

%ractic, se iau de fiecare dată pentru lectură c$te *@ capitole, care se

citesc cu atenţie acasă de către fiecare participant, Ncu creionul în m$năN -

cum se spune, iar în săptăm$na următoare se comentează cele citite,

credincioii pun întrebări, sau li se pun întrebări, preotul răspunde,

explică, iar cu timpul răspunsurile i explicaţiile vor veni chiar din partea

lor, mai ales a unora cu preocupări mai intense! "upă aceea se iau ca

temă alte *@ capitole ! a! m! d!0:: "upă c$teva înt$lniri, preotul poate

îndemna pe cei prezenţi să se ofere pentru a prezenta ora următoare unrezumat al celor citite, cu scurte comentarii, după caz, iar preotul va fi,

astfel, un NmoderatorN care va interveni doar atunci c$nd se impune!

;cesta este, de fapt, idealul7 participanţii să fie sin#uri în stare să

interpreteze d! p! v! ortodox textele biblice, pentru ca în eventuale

confruntări cu sectarii să nu fie pui în inferioritateG

0:: ;colo unde credincioi sunt mai puţin dispui să ia Nteme pentru acasăN, se poate recur#e la citirea în biserică, în timpul dialo#ului, chiar dacă se va înainta mai #reu cu parcur#erea )ibliei! C$ti#ul este căascultă toţi, pe c$nd acasă nu toţi îi fac Ntemele!!!N



- o altă fază a dialo#ului presupune lecturarea Catehi%mului, de preferinţă a

unuia mai bo#at, ca de pildă cel cu întrebări i răspunsuri0:, pentru ca

credincioii să fie familiarizaţi cu principalele puncte ale doctrinei

ortodoxe! Bi din Catehism se pot da Nteme pentru acasăN, măcar unui

număr restr$ns de participanţi, cei care au în bibliotecă această carte,

desi#ur! Idea este ca credincioii să fie cooptaţi în procesul de catehizare,

să pre#ătească lecţii, să le expună, să răspundă ei înii măcar la

întrebările mai uoare etc!

- în etapa următoare se poate trece la parcur#erea unui manual de

*ogmatică, pentru început de nivel mediu0:4, fapt care permite

aprofundarea i fixarea cunotinţelor de Catehism!

- între alte obiective ale dialo#ului trebuie să mai fi#ureze7 anumite

capitole din Istoria )isericească 6niversală i rom$nească, pentru

contextualizarea cunotinţelor biblice i do#maticeG teme litur#ice cu

explicarea simbolismelor slujbelor principaleG teme misionare, cu

dezbaterea acelor învăţături controversate cu sectarii (teme care se pot

face i în paralel cu dezbaterea NlecţiilorN do#maticeG alte subiecte cerute

de contextul reli#ios, cultural, social, chiar economic i politic, în măsura

în care acestea implică educaţia reli#ioasă, morală i civică!

%entru a se elimina pericolul rutinei, al plictiselii i al saturaţiei, ora de

Ndialo# biblicN se va structura astfel 7 *! rugăciunea 4:mpărate cere%c, 'atăl

no%tru, sau altceva potrivit, după care toţi cei pre"enţi iau loc8 0! Preotul 6ace o

mică introducere, aprox& G minute, reamintind celor pre"enţi ce %-a di%cutat oratrecută, %au 6ăc/nd un %curt comentariu a%upra unor evenimente religioa%e ma0ore

petrecute în acea %ăptăm/nă, în ţară %au %trăinătate8 :! Credincio%ul r/nduit

pre"intă VtemaV, în aprox& G minute8 ! Cei de 6aţă pun întreări, la care încearcă

%ă ră%pundă mai înt/i cel care a pregătit tema, %au altcineva dintre participanţi,

0: "e exemplu, :nvăţătura de credinţă ortodoxă, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericii

Ortodoxe 9om$ne , )ucureti, */40, +* p, care, sub forme uor prescurtate, a fost reeditat după *//@!0:4 "intre manualele recente, cel mai practic ni se pare al pr! lect! 1eor#e 9emete, *ogmatica Ortodoxă,<ditura <piscopiei Ortodoxe ;lba - Iulia, *//E, :3@ p! 8e prezintă într-o formă modernă, într-un limbajlimpede, cu biblio#rafie la zi!



iar acolo unde ei %e poticne%c intervine preotul8 4! #ltimul %6ert de oră al înt/lnirii

e%te ine %ă 6ie re"ervat întreărilor de ordin general, pe teme religioa%e, 6ără a %e

eclude, în%ă, mici de"ateri pe teme culturale, %ociale, economice, chiar politice

4c/nd ele %e inter6erea"ă cu prolemele religioa%e58 E! :n ultimele A-@ minute ale

orei %e 6ixea"ă tema şi pre"entatorul ei pentru data viitoare8 3! Se 6ace o

rugăciune de încheiere %au %e c/ntă ceva&

8e poate înt$mpla uneori ca participanţii să se lase absorbiţi cu totul în

anumite discuţii, astfel că - pe nesimţite - să se depăească E@ de minute! ;cest

fapt va fi, însă, o excepţie! <ste bine ca re#ula să fie păstrată, iar preotul să ve#heze

asupra acestui aspect, repetăm, 6oarte important din punct de vedere p%ihologic!

"in c$nd în c$nd este bine ca la aceste dialo#uri să invităm c$te o personalitate din

afara parohiei (un profesor de teolo#ie, un duhovnic mai îmbunătăţit, chiar un laic

- specialist într-o problemă care-i interesează pe enoriai pentru ca dialo#ul să

arate, astfel, deschidere faţă de experienţele altora! ;numite teme discutate la acest

dialo# pot fi prezentate în sinteză în pa#inile )uletinului parohial, despre care vom

vorbi mai jos!

-) BIBLIOTECA PAROHIALĂ) 5n vremurile noastre nu se mai poate

concepe catehizare fără o lectură minimă din partea credincioilor notri, nu numai

în mediul urban, ci i în cel rural! <ste adevărat că la ora credincioii au condiţii

mai prielnice în acest scop, dar i cretinii de la sate trebuie să citească măcar

S6/nta Scriptură, dacă nu i alte cărţi de căpăt$i ale cretinului, ca de pildă

Catehi%mul , .ieţile S6inţilor etc! "esi#ur, întotdeauna i-n tot locul au fost preoţicare s-au străduit să faciliteze procurarea cărţilor pentru cretinii iubitori de lecturi

evlavioase, aa înc$t nu prezentăm acest aspect ca pe o noutate! ;tenţia spre care

trebuie să ne concentrăm astăzi cu mai mare solicitudine este le#ată de faptul că s-

au înmulţit într-un chip fără precedent cărţile eterodoxe, pe care sectarii le împart

#ratuit, peste tot7 pe stradă, în parcuri, în pieţe, în cutiile potale etc! ;stfel, dacă

nu-i vom ajuta noi pe cretinii notri să citească literatură ortodoxă, o vor citinumai pe cea sectară i, neav$nd termeni de comparaţie, vor risca să ia de bună



învăţătura #reită! Cum mulţi dintre cretinii notri nu au posibilităţi să cumpere

cărţi ortodoxe, soluţia salvatoare este înfiinţarea de mici biblioteci parohiale, care

să funcţioneze cu scopul de a împrumuta cărţile solicitate! 8puneam mai sus că

acest procedeu nu poate avea pretenţia a fi nou! (outatea pe care o %u%ţinem e%te

că ilioteca treuie %ă 6ie amena0ată în S6& 7ăcaş, pentru a 6i la îndem/na tuturor !

%entru alte detalii, recomandăm a se citi interviul pe această temă publicat în anul

*//0:E, interviu al cărui conţinut este în mare măsură valabil i astăzi! ;cum, la 3

ani de la publicarea acelui material, confirmăm toate cele spuse atunci! 5n plus,

mărturisim faptul că solicitudinea cretinilor faţă de iniţiativa noastră a fost foarte

mare, at$t în ceea ce privete împrumutarea cărţilor, c$t i cu privire la donaţiile

făcute pentru a ne sprijini, în cărţi i în bani! %ractic, suntem în situaţia de a

suplimenta rafturile celor trei corpuri de bibliotecă, pentru ca toate cărţile să fie

expuse la vedere0:3! 8e înţele#e, credem, că biblioteca ne-a fost un sprijin direct i

permanent pentru dialo#ul de miercuri seara, at$t prin sporirea cunotinţelor

teolo#ice, c$t i ca bază de discuţii asupra unor cărţi, autori, teme etc!

9) BULETINUL PAROHIAL reprezintă un mijloc de catehizare deosebit

de eficient în zilele noastre, at$t pentru cretinii participanţi la 8fintele 8lujbe,

care-i pot îmbo#ăţi, astfel, cunotinţele în materie de reli#ie, c$t i pentru cei care,

din diferite motive, nu pot veni la biserică, dar se pot bucura de citirea unui cuv$nt

ziditor i pot fi beneficiarii unor îndrumări litur#ice! O dată cu acestea, enoriaii

pot fi ţinuţi la curent cu anumite probleme administrative, cu pro#ramul slujbelor

i cu alte tiri de interes #eneral! 8prijinul misionar al unei publicaţii parohiale estedeosebit de mare! 5nt$i de toate, este o bună pavăză împotriva colportajului sectar!

.a fel ca în capitolul precedent, spunem i aici că dacă nu vom pune noi,

ortodocşii, în m/inile credincioşilor noştri măcar o pulicaţie cu învăţătura cea

m/ntuitoare, le vor pune %ectarii 6oile şi roşurelele lor pline de otravă ucigătoare

de %u6lete& <courile pe parcursul celor trei ani de apariţie sunt deosebit de

0:E <ste vorba, de fapt, despre un material în le#ătură cu amenajarea bibliotecii cu împrumut în interiorul bisericii 8f! Ilie 1or#ani, publicat în NVestitorul OrtodoxieiN din *4 mai *//, p! 0!0:3 )iblioteca numără acum peste *4@@ de exemplare!



încurajatoare! %rin diveri credincioi, buletinul se răsp$ndete nu numai în

parohie, ci mult în afara ei, în toate colţurile )ucuretiului i ale ţării0:+, trec$nd

chiar #raniţele ei în <uropa i pe alte continente!!! 0:/ "e peste tot am primit

telefoane de confirmare, cu aprecieri dar i cu anumite su#estii i observaţii pentru

îmbunătăţirea #rafică i de conţinut! ;m primit cereri pentru abonamente din locuri

la care nu #$ndeam, fapt care ne bucură, ne încurajează, dar ne i obli#ă din ce în

ce mai mult! &rebuie să recunoatem deschis că nu toate numerele, nici toate

materialele publicate sunt la nivelul dorit de enoriai! Je asumăm, însă, condiţia de

începători, cu speranţa într-o mai bună reuită în viitorul apropiat! Cheia reuitei,

fie i parţiale, constă în înche#area unui colectiv redacţional contiincios, cu

pre#ătire de nivel universitar i cunoscător al realităţilor din parohie! 8acrificiul de

timp i bani nu este prea mare, astfel că orice parohie, chiar cu posibilităţi

materiale mai modeste, poate să întreprindă acest demers! )uletinul parohial,

departe de a constitui o povară financiară, este i un mijloc eficient de sensibilizare

a cititorilor pentru a sprijini material biserica, mai ales în cazurile în care se

desfăoară lucrări de reparaţii, pictură, restaurări etc! %e una dintre pa#ini se poate

publica numele donatorilor, amănunt stimulativ pentru alţi cretini, care vor imita

#estul celor despre care au citit! "ar cel mai mare c$ti# al lucrării acestei foi

parohiale este stimularea unui mai mare ataament al credincioilor faţă de biserica

respectivă, o dată cu %porirea numărului participanţilor la %6intele %lu0e! ;vem

cazuri de cretini care numai după ce au citit un număr al buletinului au venit la

biserică, să vadă cum se desfăoară o slujbă, să cunoască preoţii care au scris

materialele publicate etc! %lăc$ndu-le atmosfera, s-au ataat cu totul de sf$ntulnostru lăca! <ste adevărat că alcătuirea materialelor pentru buletin necesită un

anumit sacrificiu de timp i ener#ie! "ar NsacrificiulN este răsplătit peste măsură,

din toate punctele de vedere! 5ntre beneficiile de care se poate bucura preotul, în

afară de cele menţionate deja, este faptul că are prilejul să publice, iar publicarea0:+ 5ntr-o zi, în biserică, m-a înt$mpinat un credincios care s-a prezentat cu mult respect, mi-a spus că estedin 8atu 2are i că a citit un număr al )uletinului, că este în dele#aţie la )ucureti, că a dorit să mă

cunoască! 2-a ru#at, totodată, să-l spovedesc, ceea ce am i făcut în clipele următoare!0:/ ;m primit recent un telefon din ;merica! O dată cu felicitările pentru conţinutul buletinului, familiarespectivă, care cunotea biserica noastră, ne-a solicitat contul de la bancă pentru a ne ajuta cu o anumităsumă la cheltuielile pentru restaurarea Catapetesmei!!!



înseamnă un antrenament pastoral-misionar deosebit, care favorizează înt$i de

toate perfecţionarea limbajului omiletic i catehetic, îmbo#ăţete cultura #enerală

i în special pe cea teolo#ică, prin lecturile obli#atorii pentru redactarea anumitor

materiale etc! %reotul apare în faţa credincioilor i în postura unui om care scrie,

chiar dacă scrisul nu este poate la înălţimea unui membru al 6niunii 8criitorilor! %e

prima pa#ină (uneori continu$nd i pe a doua este bine să se publice întotdeauna

un cuv$nt pastoral, le#at de o anumită sărbătoare, cuv$nt ce constituie propriu-zis

nucleul unei predici pentru sărbătoarea respectivă! 5n c$ţiva ani, preotul poate avea,

aadar, un număr apreciabil de predici publicate, chiar i numai cu un buletin lunar,

cum este cazul cu al nostru! %e l$n#ă predici, preotul poate publica mici eseuri pe

teme reli#ioase i cultural-educaţionale, poezii, scurte comentarii asupra

evenimentelor mai importante, cu prioritate din c$mpul reli#ios etc! ;lături de

preot, enoriai ai parohiei respective pot contribui cu diferite materiale, care se

înscriu pe linia misionar-pastorală! <ste bine ca preotul să coopteze c$t mai mulţi

colaboratori, întruc$t buletinul trebuie să-i păstreze c$t mai mult posibil caracterul

parohial , deschis tuturor enoriailor! <vident, nu va putea publica materialele

tuturor celor care se vor oferi, pentru că unele sunt nepublicabile, fie datorită

conţinutului slab, fie din cauza neconcordanţei cu profilul publicaţiei, dar nu le va

respin#e cu brutalitate, ci va explica fiecăruia dintre cei NrespiniN, cu tact i

delicateţe, spun$nd că, de fapt, colectivul redacţional, în plen, în edinţa de lucru

avută, nu a dat încuviinţare pentru materialul respectiv! "e fapt, preotul nu este

bine să-i asume niciodată sin#ur responsabilitatea editării, dar, pe de altă parte,

nici un material nu va fi publicat fără tirea sa, pentru că el răspunde de fapt i dedrept pentru tot ceea ce se înt$mplă în cadrul parohiei! %entru a preînt$mpina orice

fel de neplăceri, se recomandă ca editarea buletinului, ca de altfel a oricărui #en de

publicaţie parohială, să nu înceapă fără binecuv$ntarea chiriarhului locului! <ste un

semn de încunotinţare i supunere canonică, pentru ca lucrurile să se desfăoare

Ncu binecuv$ntare ierarhicăN!

F



C&ncluzii ! ;a cum se poate sesiza în titlul materialului de faţă, am încercat

să prezentăm c$teva mijloace de catehizare ce pot fi utilizate în i%erică& Ju am

vorbit nimic despre catehizarea în coală, în familie sau alte locuri, pentru că nu

ne-am propus acest lucru! "esi#ur, familia i coala sunt factori esenţiali ai

educaţiei reli#ioase, dar pentru a vorbi despre ele este nevoie de un studiu separat,

aa cum am procedat, de fapt, prin alcătuirea studiului N'actorii esenţiali ai

educaţieiN! "intre cele patru mijloace propuse mai sus, primele două (catehe"a i

dialogul se pot subsuma total interiorului sf$ntului lăca, dar ultimele două

(ilioteca i uletinul parohial depăesc spaţiul propriu-zis al bisericii!

)iblioteca poate funcţiona cu succes i într-o cameră a casei parohiale de l$n#ă

biserică, iar redacţia )uletinului de asemenea! .e-am inclus, totui, în lista

mijloacelor Ndin bisericăN, pentru că lucrarea lor se raportează mai mult la cei care

trec pra#ul ei, fără a-i exclude, bineînţeles, pe cei care nu vin la sfintele slujbe!

5n sf$rit, facem menţinea că cele patru mijloace prezentate aici este

recomandabil a fi utilizate chiar de la începutul pastoraţiei, pentru că niciodată nu

este prea devreme pentru o lucrare misionară importantă! %roced$nd aa preotul

începător va dovedi a initio vocaţie autentică, întruc$t va avea din capul locului

contiinţa că nu se mai poate face astăzi pastoraţie numai prin săv$rirea slujbelor

tradiţionale, nici doar cu Nceaslovul i molitvelniculN, după expresia unui înalt

ierarh al )isericii noastre, mitropolitul ;ntonie al ;rdealului0@! Bi încă odată

atra#em atenţia asupra pericolului tot mai iminent7 dacă nu vom utiliza noi, preoţii

ortodoci, aceste mijloace prezentate (i altele asemenea le vor utiliza, cu zelulcunoscut, sectarii i neo-sectarii, spre durerea i pierderea Ortodoxiei! "e aceea,

0@ Z "r! ;ntonie %lămădeală , .ocaţie şi mi%iune creştină în vremea noa%tră, 8ibiu, */+, p! *E0! Iatăcontextul afirmaţiei 5! %! 8! 8ale7 VExigenţele lumii moderne au cre%cut şi din alte puncte de vedere& Secere în plu% cultură& Nu mai me#,e numai cu Cea(l&vul $i cu 5&litvelnicul & Preotul treuie %ă 6ie egalîn cultură cu pă%toriţii lui, dacă nu chiar %uperior lor, 6iindcă numai aşa mai poate %ta de voră cu ei&'reuie %ă ră%pundă la exigenţele lor, treuie %ă vorea%că în lima lor, lima veacului no%tru, %ămacine ideile veacului no%tru şi ale %ocietăţii noa%tre, %ă poată deci ră%punde preocupărilorcredincioşilor de a"i&&& 7umea de a%tă"i a început %ă vrea altceva, vrea argumente, vrea logică, vrea o

de%6ăşurare de idei, %til %oru şi căutat, nu %e mai mulţumeşte cu retorici ie6tine şi cu 6loricele&&&N (p! *E0 -*E:! 8ă luăm aminte că aceste afirmaţii au fost făcute în anul */+0 (vezi p! *44, nota F, la subsolul pa#inii! "e atunci au trecut *+ aniP ;firmaţiile sunt valabile, dar responsabilitatea noastră, a slujitorilor acrescut simţitor!



preoţilor tineri le recomandăm a se sfătui cu cei mai în v$rstă, care experimentează

metode i mijloace corespunzătoare exi#enţelor pastorale de astăzi, pentru

împlinirea mandatului sacerdotal încredinţat nouă de 2$ntuitorul Iisus ristos,

N2er#$nd, învăţaţi!!!N (2atei 0+, */0*!

F

0* ;tra#em atenţia că sensul ori#inal al expresiei NînvăţaţiN este N 'ace!i ucenici N (v&

maqhteuvsate 5&&& Vezi, de ex! * 'I+* I'-**, ;tena, *//4, p! *:*, col! I, ceea cesu#erează depăirea simplei instruiri pe linie informativă, =învăţaţi> av$nd astfel sensul de 6ormaţi %u6letele ucenicilor , 6aceţi-i ucenici ai lui ;ri%to%



IX) REDACTAREA 9I 3RE1ENTAREA CATEHE1EI7 RE3ERE

TEORETICE/ 5ETODICE 9I 3RACTICE

PRELI0INARII! 2aterialul de faţă, conceput propriu-zis pentru Cursul deCatehetică al studenţilor anului al III-lea de la 'acultatea de &eolo#ie %astorală (zi

i fără frecvenţă, se adresează deopotrivă i preoţilor începători, ca îndrumar

pentru misiunea catehetică de la parohii, dar i pentru a veni în sprijinul lor atunci

c$nd se prezintă la anumite examene (de6initivat, promovare, tran%6er, numiri în

oraşe etc!! 8e tie că la aceste examene, între obli#aţiile de concurs, intră i

prezentarea i susţinerea unui anumit număr de cateheze! %e parcursul ultimilorani, mulţi dintre tinerii notri absolvenţi mi-au solicitat frecvent ajutorul în acest

sens, mai ales că manualele de Catehetică, tipărite în urmă cu mai bine de 0@ de

ani, nu mai corespund întru totul actualităţii i se #ăsesc foarte rar, iar îndrumarele

din acest domeniu sunt puţine00, de asemenea! "e aceea, încerc$nd să venim în

înt$mpinarea celor interesaţi, vom prezenta strate#ia redactării i susţinerii

catehezei, însoţită de c$teva schiţe de planuri, ca exemplificări! Considerăm mai

potrivit să propunem Nschiţe de catehezeN i nu Nplanuri dezvoltateN, pentru a da

posibilitate fraţilor mai tineri a le dezvolta sin#uri, at$t pentru a fi ori#inali în

alcătuirea lor, c$t i pentru a le adapta conţinutul la situaţiile concrete în care îi

desfăoară misiunea! Iar c$nd spunem NadaptareN ne referim at$t la beneficiarii

(ascultătorii catehezelor, c$t i la cateheţii înii, potrivit puterii de receptare a

învăţăturii, pe de o parte, i de transmitere, pe de alta, totodată în funcţie de nivelul

intelectual i duhovnicesc, de r$vna personală, de problemele concrete etc!

1) ETAPELE REDACTĂRII ŞI PRE:ENTĂRII CATEHE:EI

242 "intre manuale mai cunoscute sunt două7 %r! prof! dr! "umitru C.619, Catehetica, 2anual

pentru Institutele &eolo#ice, )ucureti, */3E i %r! prof! Jicolae %<&9<8C6, Catehetica, 2anual pentru8eminariile &eolo#ice, )ucureti, */3+, iar ca îndrumar catehetic mai apropiat de zilele noastrerecomandăm volumul %r! prof! 8orin CO82;, Cuvinte ale dreptei credinţe, ;rad, *//0, 430 p! (în cursde reeditare!



9edactarea i prezentarea catehezei implică parcur#erea unor etape

obli#atorii! ;ceste etape se aseamănă foarte mult cu cele care trebuie parcurse

pentru întocmirea i susţinerea predicii, preluate, de fapt, din 9etorica latină0:7

inventi& 4adunarea materialului5, )i("&ziti& 4aran0area lui5, el&cuti& 4gri0a pentru

lima0 şi %til5, mem&#ia 4a%imilarea, memorarea5, acti& 4gri0a pentru ge%tică,

mimică, atitudini etc&5&

a! In5en'% (inventio-ire 9 de%coperire5 - implică efortul de a #ăsi i aduna

materialul în le#ătură cu tema ce urmează a fi tratată! 5n acelai timp, NinventioN

presupune i explorarea propriei memorii, pentru valorificarea unor cunotinţe

acumulate în timp! "in punct de vedere practic, la fel ca în cazul pre#ătirii

apropiate a predicii, în această etapă a #ăsirii i adunării materialului, recomandăm

trei mijloace speciale, care pot asi#ura ori#inalitatea catehezei7 o rugăciune pentru

începutul lucrului, fie chiar i mai scurtă, meditarea asupra temei i modalităţii de

lucru i încercarea de a %chiţa un plan %cri% 6ără a con%ulta nici o %ur%ă de

in%piraţie! ;stfel, ru#ăciunea va face ca redactarea catehezei să se desfăoare într-o

atmosferă harică, iar meditarea sau cu#etarea profundă asupra temei ne va antrena

întrea#a fiinţă în perspectiva redactării! Cateheza nu este doar lucrarea noastră, ci

este, înt$i de toate, lucrarea lui "umnezeu! Ca orice act litur#ic i cateheza este

siner#ică, divino-umană7 împreună-lucrarea omului cu "umnezeu! "e aceea ne

vom ru#a .ui să ne ajute cu harul 8ău pentru a întocmi i rosti o cateheză

folositoare pentru zidirea întru m$ntuire a credincioilor! 8chiţa personală (cu

formularea temei, a ideilor, ar#umentelor, di#resiunilor etc! va fi determinantă în

asi#urarea ori#inalităţii! Cum i c$t timp afectăm fiecăreia dintre aceste trei etape preliminare în parte vom stabili de la caz la caz! "intre ele, etapei NmeditaţieiN îi

consacrăm de obicei un spaţiu mai mare de timp7 propriu-zis, după ru#ăciunea de

început, timpul care se va scur#e p$nă la schiţarea în scris a planului i a

conţinutului! 8ă luăm un exemplu7 pentru o cateheză săptăm$nală, dintr-o zi

pro#ramată anume, începem să ne facem planuri în minte cu cinci-ase zile

0: ; se vedea 6IJ&I.I;J, 2! 'abius, !rta oratorică, &rad! 2aria <&CO, )!%!&!, vol! I, II i III,)ucureti, */3, @/ :+: E4 p!



înaintea susţinerii efective, frăm$nt$nd teme, idei, #$ndindu-ne la eventuale

actualizări etc! %e parcursul zilelor respective vom renunţa poate la unele idei cu

care am pornit, vom adău#a altele, vom reveni asupra unora etc! etc! ;cest

NprocesN mental este întru-totul benefic i se poate desfăura cu întreruperi, între

alte treburi i obli#aţii, Nprintre picăturiN - cum se spune! "e multe ori i seara,

înainte de a adormi, este bine să ne lăsăm antrenaţi în aceste Nmeditaţii cateheticeN,

căci peste noapte subcontientul continuă să caute idei, soluţii, formulări, în aa fel

înc$t dimineaţa beneficiem de ele fără să fi făcut vreun efort special! ;stfel, după

c$teva zile de căutări vom avea deja o mulţime de idei i formulări, din care vom

selecta apoi i vom aterne în scris ceea ce considerăm că este necesar 0!

"acă nu vom proceda aa i vom începe prin a ne inspira i copia de la alţii,

vom fi inevitabil influenţaţi i riscăm să nu mai avem mai nimic ori#inal în

cateheza respectivă! "upă ce ne-am fixat, însă, propriile idei i intenţii, vom

recur#e desi#ur i la sursele pe care le considerăm de folos, av$nd în vedere cu

prioritate 8f$nta 8criptură i 8finţii %ărinţi! 8chiţa personală (am zice i originală,

prezintă încă două avantaje7 catehetul are, a initio, sentimentul stăp$nirii temei i

contientizează limitele în care va face munca de documentare, ceea ce va favoriza

ulterior c$ti#area unui timp preţios! 2aterialul poate fi adunat apoi sub forma

fielor, a notiţelor, sau chiar prin aezarea de semne în cărţile sau revistele pe care

le vom utilizaG

b! D'sp%s''% (di%po%itio-oni% 9 or/nduire, aran0are înseamnă operaţia de

repartizare a materialului potrivit momentelor lo#ico-psiholo#ice ale catehezei!

Ordinea acestor momente, pe care le vom prezenta ceva mai jos, corespunde într-oanumită măsură cu momentele din retorica #reco-romană7 exordium 9 partea

introductivăG narratio H istorisirea faptelorG divi%o 9 analizarea faptelor i ideilorG0 Cele trei etape propuse de noi se re#ăsesc, în le#ătura cu redactarea predicii, care nu diferă esenţial decea a redactării catehezei, i în unele tratate omiletice occidentale! )unăoară, A! "aniel );62;JJsemnalează următorii pai (NstepsN7 & Preparing the precher& PraIer egin% all preparation8 A&Choo%ing the %u0ect and text8 @& StudIing the text8 Shaping the material8 \riting the %ermon&&&etc! ( !nintroduction to contemporarI preaching , N)aLer booL houseN, 1rand 9apids, 2ichi#an, */++ , p! **3-**/! 6n alt exemplu este cel dat de %aul 16<9IJ i &erence 86&C.I''<, coautori ai volumului +uide

du prLdicateur ] lu%age de% laic% et de% pr^tre%, Centurion, %aris, *//! ;stfel, în capitolul N.a prYparation dune homYlieN, propune etapele7 & 7ire le% texte% dan% le mi%%el 4%an% note% nicommentaire%58 A& 'ravailler le% texte% avec commentaire%8 @& MLditer per%onnellement le% texte%8 ?&

Pen%er ] lauditoire8 G& 1aire une premiJre rLdaction8 & Mettre au point la rLdaction 6inale&&&, p! 33-3+!



argumentatio H prezentarea temeiurilor (probelor pentru susţinerea celor expuse

i, după caz, pentru respin#erea ar#umentelor adversarului (secatanţi, eretici etc!G

digre%%io 9 utilizarea ilustraţiilor în le#ătură cu tema (pilde, istorioare etc!, care au

darul de a NrupeN monotonia expunerii, de a crea un binevenit NrespiroN, at$t pentru

ascultători, c$t i pentru vorbitorG peroratio 9 partea finală a expunerii, care

presupune o anumită fermitate, vehemenţă (în sensul bun al cuv$ntului i chiar i

puţin patos, în scopul de a fi c$t mai convin#ătorG

c! E"%/u'% (elocutio-oni% 9 exprimare, 6el de exprimare, %til este etapa în care

vorbitorul se va în#riji de stilul cuv$ntării, sub aspectul corectitudinii #ramaticale

i al frumuseţii de exprimare! 8e înţele#e de la sine că i limbajul va fi cel potrivit

conţinutului catehezei i cadrului în care se desfăoară, adică un limbaj teolo#ic,

bisericesc, litur#ic !a! "upă ce am repartizat materialele la locul potrivit în cadrul

planului, redactarea efectivă a catehezei o vom face într-un limbaj corect

#ramatical i într-un stil c$t mai frumos, plăcut i convin#ător! Cateheza trebuie

scrisă în totalitate, mai ales de către începători! 5n cazul în care, din diferite motive,

n-o vom scrie în între#ime, este de neapărată nevoie să se alcătuiască măcar un

plan mai dezvoltat! .a folosirea materialului trebuie să ne ferim pe c$t posibil de

copiere (pla#iatP, chiar dacă în materialul adunat avem multe idei ale altora! ;cest

material cules trebuie în aa fel prelucrat înc$t să avem sentimentul că predica i

cateheza întocmită este a noastră! Cu timpul vom folosi tot mai puţin materiale de

împrumut, except$nd textele scripturistice i patristice, care nu deteriorează

niciodată ori#inalitatea, ci, dimpotrivă, o autentifică! Vom folosi mai puţin (sau

deloc ideile, frazele i cuvintele altora, pentru a învăţa noi înine, nu alţii prin noi,căci cateheza e(te un act )e c#ea!ie "e#(&nal/ nu de compilaţie!

<tapa NelocutioN implică, de fapt, între#ul efort stilistic al catehetului! 5n

traducere, precum am menţionat mai sus, elocutio înseamnă exprimare sau %til !

8tilul reprezintă, aadar, totalitatea mi0loacelor lingvi%tice pe care le 6olo%eşte un

%criitor pentru a-şi exprima g/ndirea şi %imţirea %a& 8au, potrivit "icţionarului



<xplicativ al .imbii 9om$ne, talentul, arta de a exprima ideile şi %entimentele

într-o 6ormă alea%ă, per%onală!04

8tilul catehezei are, esenţial, un fond comun, dar aplicat el se prezintă cu

anumite particularităţi, de la vorbitor la vorbitor, potrivit temperamentului,

capacităţii, stărilor sufleteti i mai ales talentului oratoric! "e aceea, pe bună

dreptate scriitorul francez )uffon (*3@3-*3++ a spus că N.e stTle est lhomme

mme!!!N

"in punct de vedere omiletic i catehetic stilul poate fi analizat sub trei aspecte7

gramatical, literar i i%erice%c! 5n cele ce urmează vom puncta, pentru o minimă

orientare, doar elementele de bază ale stilului, fără să intrăm în detaliile care

trebuie studiate de fapt în cadrul #ramaticii limbii rom$ne!0E

• &r!8!'/!" (sau literal, ad litteram, însemană respectarea re#ulilor de bază

ale limbii din punct de vedere fonetic, morfolo#ic, sintactic, lin#vistic i

semantic03! %rincipalele calităţi ale stilului #ramatical sunt7 corectitudinea,

puritatea0+ , preci"ia, claritatea, 6ineţea i armonia %tili%ticăG

• "'er!r, adică vorbirea fi#urată, care implică următoare clasificare7 6iguri

%tili%tice de cuvinte i 6iguri %tili%tice retorice& 5ntre fi#urile stilistice de cuvinte

(numite i NtropiN de la #recescul trevpw H a întoarce, a %chima se înscriu7

epitetul, comparaţia, meta6ora, alegoria, per%oni6icarea, hiperola etc!, iar fi#urile

stilistice retorice mai utilizate sunt7 inver%iunea, repetiţia, interogaţia retorică,

invocaţia retorică, antite"a, gradaţia, eu6emi%mul, reticenţa, conce%ia, antilogia

4 sau paradoxul, exclamaţia etc!G

• 3'ser'/es/, adică stilul limbii Nvechilor cazaniiN0/, armonizat desi#ur

lexicului actual! <ste, de fapt, stilul litur#ic al sfintelor slujbe, at$t de apreciat de

către credincioii notri! Cum predica i cateheza sunt considerate tot un acte

04 *3C3O(!2#7 EHP73C!'3. !7 73M)33 2OM_(E ("<?, <ditura N6nivers enciclopedicN,)ucureti, *//+, p! *@0*, col! II!0E %entru consideraţii speciale privind limbajul i stilul poate fi consultat articolul nostru, 1actori aireuşitei predicii< noţiuni de lima0, %til, ge%tică, material ilu%trativ etc&, publicat în N8tudii &eolo#iceN,8eria a II-a, anul . (*//+, nr! :-, p! +E-*@:!03

N8emanticaN este ramura lin#visticii care se ocupă cu sensurile cuvintelor!0+ ; nu se face confuzie cu NpurismulN, adică tendinţa de a elimina cu orice preţ arhaismele, provincialismele i neolo#ismele, atitudine care duce, de fapt, la sărăcirea limbii!0/ "upă celebra expresie a poetului-preot ;lexei 2ateevici, din cunoscuta poezie N.imba noastrăN!



litur#ice, stilul trebuie să fie acelai! .a : octombrie *+3E, la Iai, 2ihail <minescu

participa la parastasul Voevodului 1ri#ore 1hica, săv$rit cu prilejul dezvelirii

bustului acestuia! Impresionat de frumuseţea limbii litur#ice din ru#ăciunile i

c$ntările slujbei, <minescu avea să noteze plin de admiraţie7 =;ceasta este dulcea

limbă a trecutuluiP> 04@! 9emarca poetului ne su#erează a nu pierde dulceaţa i

frumuseţea limbii noastre de dra#ul modernismului i al neolo#ismelor, care ne pot

duce, de altfel, în ispita preţiozităţilor i al unei suficienţe retorice, detestabile în

urechile ascultătorilor! "acă în antichitate oratoria (sau 2etorica era considerată o

artă, cu toate că ea se axa cel mai adesea pe discursurile avocaţilor în tribunale, cu

at$t mai mult predica cretină7 ea este, trebuie să fie mereu operă de artă, o mostră

a vorbirii în#rijite, inteli#ente, pătrunzătoare! "ar să reţinem, totodată, că în

predică i cateheză nu facem artă pentru artă, ci a#t "ent#u a-i c&nvin,e "e

a(cultt&#i la (v%#$i#ea 'a"tel&# 4une în ve)e#ea m%ntui#ii7 %e scurt, a#t "ent#u

m%ntui#e! "e aceea, nu vom utiliza fi#urile stilistice de dra#ul stilului, ci pentru a

transmite la modul optim adevărurile de credinţă! .a ;mvon trebuie să se

vorbească altfel dec$t prin ziare, la televizor, la radio, pe stradă, la piaţă etc! 8au,

cum foarte bine s-a spus, predicatorii creştini treuie %ă răm/nă oratori ai

!mvonului, nu ai 6orului! %e de altă parte, sfinţenia adevărurilor evan#helice nu

poate fi exprimată dec$t prin cuvinte curate, i%ericeşti, ferite de banalităţi,

vul#aritate, dezacorduri i cacofonii04*! Cuvintele predicii i ale catehezei să poarte

pecetea litur#ică a cuvintelor armonioase de ru#ăciune! "esi#ur, predica nu se

confundă cu ru#ăciunea, dar ambianţa în care se rostete trebuie să fie aceeai ca în

timpul ru#ăciunii, sau oricărei alte slujbe! Joi spunem acum NpredicăN, dar rostireaomiletică se poate numi foarte bine i Noratorie bisericeascăN! Or, cuv$ntul

NoratorieN vine din latinescul NoratoriaN care înseamnă NvorbireN, dar i

Nru#ăciuneN, plec$ndu-se de la rădăcina termenului Nos-orisN (#ură, căci cu aceeai

#ură vorbim, dar ne i ru#ăm în acelai timp! ;adar, predica nu este o vorbire

oarecare, ci un act liturgic care se desfăoară în cadrul litur#ic al unei sfinte slujbe!

04@ ;pud "! 2699;B6 , (aìonali%mul lui Emine%cu, )ucureti, */:0, p! *++! Vezi i ed! a II-a,)ucureti, *//, <dit! =%acifica>, sub în#rijirea lui Oliviu &OC;CI6, p! *:/, nota @!04* "e la #r! Nkakov"N, care însemană Nur$tN i NfonhvN H sunet!



<ste, altfel spus, ca o %lu0ă& "e aceea, stilul omiletic i catehetic autentic este cel

bisericesc, care valorifică dulcea limbă a trecutului, fără a respin#e tot ce este

plăcut, frumos i convin#ător din stilurile exprimării obinuite, #ramatical, literar

etc!

d! 0e8%r'! presupune efortul de memorare pe care catehetul trebuie să-l

facă pentru a face o expunere liberă! <vident, memorarea nu se va face mecanic,

cuv$nt cu cuv$nt, dar se vor reţine toate ideile importante, inclusiv succesiunea lor!

5n acest scop cel mai mare sprijin îl va avea în planul catehezei, iar fidelitatea

memorării va depinde în mare măsură de caracterul lo#ic al acestui plan!

e! A/'% cuprinde toate mijloacele catehetului prin care îi expune cateheza7

vocea ( pronunţarea, ge%tica, mimica, ţinuta ve%timentară etc!

;stfel, vocea, deodată cu pronunţarea, trebuie să fie naturală, caldă, dulce,

curată, cu timbru plăcut, nu forţată, dură sau stridentă! 5n cateheză nu utilizăm

invariabil aceeai intensitate a vocii, pentru că trebuie s-o adaptăm în permanenţă

textului, auditoriului, spaţiului în care vorbim! 5n unele momente vorbim mai tare,

în altele mai încet, uneori pronunţ$nd i c$te un cuv$nt optit, fiind atenţi în tot

timpul să fim auziţi de toată lumea! 8ă luăm aminte că vorbitul mai tare nu

înseamnă să ţipămP Jimic mai deza#reabil ca ţipetele, vorbitul prea tare, în loc de

vorbire calmă, cu o intensitate a vocii bine armonizată contextului litur#ic! <ste

adevărat că în unele momente conţinutul catehezei solicită o intensitate mai mare a

vocii, dar numai în anumite momente i în nici un caz nu vom ţipaP

;adar, pronunţarea sau ro%tirea propriu-"i%ă a cuv/ntării, ca efect direct al

vocii, trebuie să aibă c$teva însuiri de bază7- naturală, potrivit cu firea i temperamentul fiecăruia, nu forţată, nici

căut$nd să imite pe cineva, nici afectatăG

- corectă, conformă cu re#ulile ortoepice ale #ramaticiiG

- variată, adapt$ndu-se permanent la conţinut i la simţămintele pe care

vrem să le exprimămG



- armonioa%ă, adică o rostire echilibrată, nici prea rară (care duce la

plictisirea i pierderea receptivităţii ascultătorilor, nici prea #răbită

(care-i lasă în urmă pe ascultători!

;e(tu#ile catehetice sunt micările m$inilor i ale corpului, în #eneral, care

însoţesc rostirea! 'rumuseţea unei expuneri rezultă nu numai din conţinut ci i din

#esturi i micarea corpului! "e aceea trebuie să avem un control atent mai ales

asupra m$inilor i a capului! 8e înţele#e, desi#ur, că la cateheză, la fel ca în

predică, nu vom avea o poziţie ri#idă, fixă, de NstatuieN, sau de copil timid care-i

rostete sufocat de emoţie poezia pe scenă! "ar nici nu vom face #esturi

excentrice, flutur$nd m$inile în toate părţile, sau mic$nd tovărăete m$na

dreaptă, precum dictatorii comuniti! "e asemenea, nu ne vom balansa corpul cu

micări de balet, nici nu vom ridica mereu călc$iele ca #imnastele! Ci vom face

numai acele micări discrete, absolut necesare pentru a sublinia anumite momente

ale cuv$ntării! Vom fi atenţi, totodată, la micarea capului, care trebuie să fie ţinut

drept i natural, mic$ndu-l la fel de discret ca i celelalte părţi ale corpului!

&rebuie să luăm seama la c$teva capcane7 capul ţinut prea mult plecat dezvăluie o

timiditate excesivă, dat pe spate aro#anţă, înclinat în laturi l$ncezeală, ţeapăn i

nemicat o oarecare duritate de caracter!

5imica $i e>"#e(ia 'e!ei trebuie să însoţească, de asemenea, în mod natural

i discret textul catehezei! ;scultătorii privesc tot timpul faţa celui care vorbete,

fruntea, obrajii, micarea spr$ncenelor, urmărind mai ales expresivitatea ochilor!

8imţămintele noastre se pot citi foarte uor din felul privirii, ochii fiind numiţi pe

bună dreptate Nferestre ale sufletuluiN, prin care noi vedem lumea i lumea priveteîn noi! "e aceea, în timpul catehezei vom privi cu seninătate pe cei din faţa

noastră, fără să fixăm privirea doar spre o sin#ură direcţie, sau un anume colţ al

bisericii, i nici să ţinem ochii închii, complet sau pe jumătate, ori să afiăm o

privire rătăcită i căutătoare peste ascultători! Vom privi în aa fel înc$t fiecare

ascultător să se simtă văzut, fără a ne localiza cu insistenţă asupra cuiva! 5ntruc$t

privirile unor credincioi care urmăresc cu simpatie desfăurarea catehezei suntîncurajatoare pentru vorbitor, socotim, totui, că este indicat a-i privi mai des, dar



nu minute în ir i nu doar pe ei! ;ltfel, credincioii respectivi se vor simţi

stin#heriţi, fapt care nu va trece neobservat nici de către cei din jur!

Ţinuta ve(timenta#, este un punct asupra căruia socotim de prisos a insista

prea mult, rezum$ndu-ne la observaţia că preotul trebuie să fie îmbrăcat în odăjdii

în#rijite, deopotrivă, la sfintele slujbe i în timpul predicii i catehezei! Ju

murdare, zdrenţuite, ifonate, prea mari sau prea mici! %ărul, barba, dinţii, un#hiile,

încălţămintea, sunt de asemenea elemente care trebuie în#rijite cu atenţie, căci un

catehet ne#lijent tuns, nepieptănat, cu dinţii stricaţi, cu un#hiile netăiate (sau cu

un#hie mare la de#etul mic!!!, cu pantofii murdari etc!, trezete dez#ust în faţa

ascultătorilor! C$t ar fi cateheza de bună, susţinută de către un preot ne#lijent nu-i

va împlini scopulP &rebuie eliminat cate#oric, de asemenea, obiceiul unor confraţi

de a purta #hiul pe unul din de#ete! 1estul este i de prost #ust i sfidător7 în timp

ce mulţi dintre credincioi abia îi pot asi#ura p$inea traiului zilnic, NpăstorulN lor

se afiează cu podoabe de aur!!! ;sta nu însemnă, însă, că nu poate purta inelul

obinuit, dacă este căsătorit!

F

&oate aspectele care ţin de NactioN, menţionate mai sus (i altele asemenea

se încadrează în acel %imţ al mă%urii pe care trebuie să-l aibă orice slujitor autentic,

pe care l-am numi de fapt 4unul-(im! !040! Iar mă%ura, spune 8f! Isaac 8irul, 6ace

orice lucru 6rumo%04: Cine se în#rijete să cultive bubul simţ, sau simţul bunei

măsuri, îi va controla întotdeauna vocea, pronunţarea, #esturile, ţinuta corporală i

vestimentară etc! )unul simţ al predicatoruluii catehetului, pe care credincioii îl

vor constata, va fi, deodată, factor decisiv al reuitei i criteriu esenţial de evaluarea catehezei i predicii! O bună stăp$nire i utilizare a vocii, #esticii, mimicii etc!, ca

factori auxiliari ai reuitei, deodată cu un conţinut corespunzător al catehezei, va

favoriza o c&munica#e optimă cu ascultătorii-ucenici04! ;ceti factori fac parte din

040 %entru detalii în acest subiect, vezi %r! V! 1O9"OJ, *e%pre unul %imţ în predică, sau, re%pectul 6aţăde cuv/nt , în N Vestitorul OrtodoxieiN, nov! *//:!04: .a %r! prof! dr! "! 8&JI.O;<, Spiritualitate şi comuniune în 7iturghia ortodoxă, <ditura

2itropoliei Olteniei, Craiova, */+E, p! :E!04 %entru o comunicare optimă cu credincioii trebuie avută în vedere mai înt$i o bună comunicare(comuniune cu "umnezeu! "e fapt, comunicarea în predică este întreită7 cu "umnezeu, cu semenii i cuel însui! 5n aceste trei direcţii, predicatorul trebuie să aibă împăcare i atunci comunicarea va avea temei!



ceea ce omiletica modernă numete NmetalimbajN, sau NmetacomunicareN044, adică

limbajul i comunicarea de dincolo de cuvintele propriu-zise! Căci avem, deodată,

o comunicare obinuită, verală, dar i o comunicare specială, non-verală sau

Nmeta-verbalăN, cea a #esturilor, a timbrului vocii, a ţinutei corporale etc!

5nvăţătorul ideal va fi cel care va transmite mesajul evan#helic armoniz$nd cele

două căi, verbală i meta-verbală, realiz$nd astfel o comunicare optimă cu

ascultătorii, din toate punctele de vedere!

+) 3 8 A N U 8 C A T E H E 1 E I

2anualele de Catehetică prezintă planul catehezei cu anumite deosebiri, nu

foarte mari, dar observabile totui! %entru a facilita asimilarea i utilizarea unui

plan c$t mai adecvat trebuinţelor din zilele noastre, recomandăm unul foarte

simplu, dar pe care-l socotim eficient! 8e înţele#e de la sine că acest plan este

flexibil, uor de adaptat la subiectele, locul i auditoriul pentru care se alcătuiete,

totodată pasibil de îmbo#ăţire sau simplificare! Căci într-un fel vom aborda un

subiect la clasă, la ora de reli#ie, în alt fel, desi#ur, în biserică! 5n mare, pentru

ambele situaţii, planul pe care-l propunem este următorul7

1! 3#e,ti#ea a"e#ce"tiv S este momentul lo#ico-psiholo#ic cu ajutorul

căruia se pre#ătete terenul pentru abordarea subiectului propus! "enumirea se

lea#ă de termenul francez a"e#Gev&i# H a "ări, a între"ări, a o%erva di%cret etc!

5ntrezărim, adică, subiectul, din referinţele ce se fac la un subiect tratat anterior, cucare de obicei se află în str$nsă le#ătură! "e exemplu, dacă vorbim despre NCultul

8fintelor 2oateN, se presupune că în cateheza anterioară s-a vorbit despre NCultul

8finţilorN, în #eneral! ;cest moment poate coincide, de fapt, cu a(culta#ea lec!iei

"#ece)ente, de aceea unele manuale, în loc de Npre#ătirea aperceptivăN, indică

=ascultarea> ca prim moment al catehezei!

044 Vezi lect! dr! I! &O;"<9, Metode noi în practica omiletică, Cluj-Japoca, *//3, p! *E:-*E! "easemenea, %<;8<, ;llan (and 1;9J<9 ;!, 7ima0ul voririi %au arta conver%aţiei (în ori#inal7 'allanguage8 hoY to u%e conver%ation 6or pro6it and plea%ure , trad! de Ileana )usuioc, )ucureti, *//!



+ 7 Anun!a#ea temei se va face direct, în puţine cuvinte, într-un mod c$t

mai accesibil7 !%tă"i vom vori, cu a0utorul *omnului, de%pre Cultul S6intelor

Moaşte&

-) TRATAREA va constitui cel puţin 4@g din corpul catehezei! %entru orice

subiect reli#ios, tema va fi tratată cu temeiuri din 8f$nta 8criptură i din 8finţii

%ărinţi, fără a se face, însă, abuz de texte, urm$nd a fi selectate bineînţeles cu mult

discernăm$nt! 8e vor utiliza, de asemenea, elemente din prezentul cotidian, cu

materiale extrase, la nevoie, i din literatura laică, din informaţiile mas-media etc!

Chiar dacă fondul conţinutului va fi cel clasic, tradiţional, izvor$t din tezaurul

doctrinar, biblic, istoric, canonic, cultic !a!, cu vechime considerabilă, prezentarea

se va face sub semnul exi#enţelor contemporane, în limbajul actual, potrivit

interesului celor care ascultă hic et nunc!

9) Reca"itula#ea ?'i>a#ea, este momentul în care sub forma dialo#ului

( 6orma erotematică, întreătoare, sau %ocratică se procedează la întrebări i

răspunsuri, pe baza conţinutului prezentat în tratare! 8copul este de a fixa mai bine

elementele de bază (de aici i denumirea de =fixare>, sau a lămuri ceva dacă n-a

fost bine înţeles! 5ntrebările pot fi puse at$t de către cei care ascultă, c$t i de către

cel care predă!

) A(&cie#ea (uneori a"#&'un)a#ea, are menirea de a face mai multă lumină

asupra subiectului, a%ociindu-l cu un subiect similar! )unăoară, dacă vorbim

despre 8fintele 2oate, vom arăta că în aceeai cate#orie de cinstire sunt 8fintele

Icoane, 8f$nta Cruce etc! <xistă subiecte, însă, la care nu se pot face asocieri pe

măsura importanţei! 5n aceste cazuri se poate recur#e la apro6undare! "e exemplu,dacă vom prezenta o cateheză despre 8f$nta &reime, se recomandă utilizarea

aprofundării, at$t c$t auditoriul poate urmări i asimila în acel spaţiu relativ

restr$ns de timp!

) ;ene#aliza#ea S reprezintă momentul care ne pre#ătete de finalul

catehezei! N1eneralizareN înseamnă inte#rarea subiectului concret într-un sistem

sau cadru #eneral, adică o de6inire conci%ă a temei, alcătuită în contextul din careface parte acel subiect! 6neori #eneralizarea poate fi reprezentată de un text biblic,



text care definete în mod fericit subiectul respectiv, alteori o frază dintr-un sf$nt

părinte, sau chiar o concluzie personală!

) A"lica#ea ?încheie#ea, este momentul concluziilor finale, proced$ndu-se

la le#area subiectului de viaţa practică! 8pre exemplu, dacă am susţinut o cateheză

despre 8f$nta Cruce, vom îndemna pe cei prezenţi să o cinstească după cuviinţă,

iar închinăciunea să se facă în mod corect! %ropriu-zis, at$t la clasă c$t i în

biserică, se vor face c$teva închinăciuni demonstrative, acest lucru însemn$nd, de

fapt, aplicarea celor învăţate în tratare!

F

9ăsfoind manuale i cărţi cu cateheze diverse, observăm că unele dintre ele

conţin i intui!ia, ca moment lo#ico-psiholo#ic! Bi nu este #reit! C$nd anumite

subiecte o cer, putem folosi într-adevăr materialul intuitiv, care va fi deosebit de

util! "e exemplu, vorbind despre 8fintele Icoane, vom arăta, desi#ur, c$teva icoane

celor prezenţi! Vorbind despre #eo#rafia Uării 8finte, vom utiliza, bineînţeles,

harta, ca material intuitiv! 5n asemenea situaţii momentul =intuiţiei> va fi plasat

imediat după tratare, sau chiar în interiorul tratării! Ima#ini intuitive pot fi utilizate,

de asemenea, chiar fără un material anume, făc$nd apel la ima#inaţie sau

ima#inarea unei situaţii! Vorbind, de pildă, despre &ablele .e#ii Vechi, le descriem

intuitiv, pentru că nu le putem avea efectiv în m$nă!!!

F

Cum spuneam i mai sus, planul de mai sus este flexibil, maleabil, pret$ndu-

se la adaptări potrivit cerinţelor concrete! 8unt situaţii care solicită parcur#erea

tuturor momentelor lo#ico-psiholo#ice, altele care necesită mai puţine! "e pildă,recapitularea poate lipsi atunci c$nd subiectul este mai uor i a fost înţeles deplin

la tratare& %oate lipsi uneori i a%ocierea sau, după caz, apro6undarea etc!

F F

F



X7 0CHIŢE DE 38ANURI 3ENTRU CATEHE1E 04E

I) CATEHE1Ă DE03RE I53ORTANŢA 8ECTURI8OR 3ENTRU

8U5INAREA CREDINŢEI

043

1) PREGĂTIREA APERCEPTIVĂK - tim cu toţii c$t de important este

cultul divin pentru viaţa noastră duhovnicească04+, întruc$t numai cine participă

efectiv la sfintele slujbe se poate numi creştin activ, care trăieşte creştini%mul

dinăuntru8

- cretinul care nu frecventează biserica i nu participă la cultul ei, este un

simplu NspectatorN, vieţuind, de fapt, în afara cretinismului! <ste vorba, cu re#ret

notăm, de tipul Ncretinului fără )isericăN! 5n această situaţie se ajun#e de obicei i

dintr-o lipsă de luminare a credinţei, din lipsă de catehizare, din lipsa unor lămuriri

pe care trebuie să le primească credinciosul de la preot, totodată din lip%a unor

lecturi minime, mai ales pentru cretinii intelectuali, care, prin natura

preocupărilor, simt nevoia unei informări suplimentare!

+) ANUN;AREA TE0EI7 - astăzi vom vorbi, cu ajutorul "omnului,

despre importanţa lecturilor pentru luminarea credinţei!

-) TRATAREK - fiecare domeniu al preocupărilor omeneti presupune

existenţa unei anumite biblio#rafii de specialitate! Observăm acest fapt nu numai în

ramurile tiinţei, ale industriei, comerţului, a#riculturii etc!, dar chiar i pentru

îndeletniciri particulare ale unor oameni simpli (de exemplu ţăranii crescători de

albine, apicultorii, au la îndem$nă una sau mai multe cărţi din domeniul

albinăritului, cu descrieri detaliate ale acestei insecte domesticite, cu reţete pentru

hrană, pentru boli etc!! Căci NsecreteleN îndeletnicirilor nu pot fi transmise i

reţinute doar pe cale orală, fiind necesară scrierea i studierea lor ca atareG

04E Conţinutul acestor schiţe va fi adaptat potrivit nivelului ascultătorilor7 pentru cei cu un nivel superiorde înţele#ere vor fi utilizate c$t mai multe date (chiar i altele dec$t cele menţionate, iar pentru începători

doar strictul necesar!043 8e are în vedere faptul că această cateheză se va ţine în biserică!04+ 8e presupune că în cateheza anterioară s-a vorbit despre /u"u" 4'5'n!



- adevărurile de credinţă, de asemenea, nu sunt transmise i motenite doar

prin viu #rai, de la părinţi la copii, de la preoţi la credincioi etc! (deşi în mare

mă%ură %e înt/mplă şi aşa, ci prin cărţi speciale, asupra cărora vom insista în cele

ce urmeazăG

- precizăm, mai înt$i, care sunt cărţile necesare pentru un minimum de

informare i zidire duhovnicească, altfel spus care constituie Nabc-ulN cretinului7

înt$i de toate =i4lia (iar pentru copii 5ica =i4lieG concomitent, Catehi(mul cu

întrebări i răspunsuriG trebuie atras atenţia că în privinţa citirii )ibliei, începătorii

să parcur#ă mai înt$i N&ul Te(tament i apoi Vechiul Te(tament , spre a se întări

în prealabil cu învăţăturile evan#helice, după care pot înt$mpina mai uor

ima#inile deseori contradictorii i confuze ale perioadei de dinainte de ristosG

apoi7 Vie!ile 0'in!il&#/ 3#&l&a,ele/ 6il&calia/ 3ate#icul i altele din aceeai

cate#orieG desi#ur, ne-am putea opri aici, dar din experienţa practică tim că foarte

mulţi credincioi citesc mai mult! "ăm c$teva exemple7 cărţi din colecţia 3#in!i $i

0c#iit&#i =i(e#ice$ti , 5anuale )e Te&l&,ie, #&mane "i&a(e (ca de exemplu7

1aiola, Martirii, )en-;ur, Buo-.adi%, Cămaşa lui ;ri%to%5, apoi diferite c#!i )e

("i#itualitate, autohtone i traduceri, oferite din belu# de edituri cretin-ortodoxe

oficiale i particulare04/! "in mica bibliotecă personală nu vor lipsi, desi#ur7

Ca#tea )e #u,ciuni @ 3(alti#ea/ Cea(l&vul , Acati(tie#ul , care conţin, o dată cu

ru#ăciuni, acatiste, psalmi !a! i îndrumări catehetice i tipiconale extrem de utile

pentru pro#ramul duhovnicesc particularG

- cretinii trebuie sfătuiţi ca atunci c$nd nu înţele# ceva din )iblie sau alte

lecturi, să ceară lămuriri preotului, totodată să-i solicite i alte cărţi, potrivitnevoilor personale! 5n acest scop, se cunoate, fiecare parohie are o 4i4li&tec

"a#&hial/ care poate fi amenajată chiar în 8f$ntul .ăca (dacă este spaţiu, spre a

fi la îndem$na tuturor celor interesaţi în luminarea credinţei ortodoxeG

04/ Cele oficiale funcţionează în fiecare arhiepiscopie i episcopie, iar dintre cele particulare amintim7 !na%ta%ia- )ucureti , *ei%i%-8ibiu , 2om/nia Creşină-)ucureti , Editura )i"antină- )ucureti , Editura

2amida, Editura .alea Plopului etc! &rebuie să atra#em atenţia că mai există i alte edituri care se auto-intitulează cretin-ortodoxe, dar nu au competenţă în domeniu! ;cestea aduc de fapt un mare prejudiciumisiunii catehetice ortodoxe, prin puerilitatea abordării unor subiecte în care autorii dovedesc un crasamatorism ( Pelerinul rom/n-Oradea, Edit& M-tirii 1ră%inei etc&5&



9! RECAPITULARE7 - care sunt, aadar, cărţile de căpăt$i pe care trebuie

să le citească cretiniiQ

- alături de acestea, ce alte cărţi de spiritualitate ortodoxă cunoateţiQ

7 INTUI;IA7 - iată, iubiţi credincioi, vă prezentăm acum c$teva dintre

cărţile care vă stau la îndem$nă, unele din biblioteca parohială (care pot fi

împrumutate pe un anumit termen, altele de la pan#arul bisericii, care pot fi

cumpărate pentru a vă îmbo#ăţi propriile biblioteci ( %e vor pre"enta c/teva cărţi,

iar dacă timpul îngăduie %e vor citi şi mici 6ragmente din ele, pentru ilu%trare5&

) ASOCIEREAK - alături de lecturile cretine, despre care am vorbit mai

sus, în scopul luminării credinţei avem i alte mijloace pe care vi le recomandăm7

a%cultarea predicilor şi catehe"elor la %6intele %lu0e8 convoririle cu preoţii 4mai

ale% în cadrul 'ainei S6intei Spovedanii5, cu pro6e%orii de teologie, cu creştini mai

avan%aţi în cunoştinţele religioa%e etc&8 participarea la con6erinţele pe teme

religioa%e, %u%ţinute de %lu0itori repre"entativi ai )i%ericii8 a%cultarea unor

emi%iuni creştin-ortodoxe di6u"ate la radio şi televi"iune (de exemplu, Iaul i

Clujul au posturi de radio ortodoxe care transmit 0 din 0 de ore, zilnicG lectura

pre%ei religioa%e de ună calitate etc! etc&

) GENERALI:AREA7 - între preocupările plăcute i folositoare sufletului

omenesc se numără i cititul cărţilor (NJu este alta i mai plăcută zăbavă dec$t

cetitul cărţilorN , a spus cronicarul 2iron Costin! "e aceea socotim potrivit să

amintim acum i îndemnul 8f! ;p! %avel dat lui &imotei, dar - prin el - nouă

tuturor7 N%$nă la venirea mea, ia aminte la citit, la îndemnat, la învăţătură2 (I &im!

, *:!) APLICAREA7 - la început de secol ??I, instruirea catehetică nu

reprezintă doar un deziderat de îmbo#ăţire duhovnicească personală, ci este &

)at&#ie mi(i&na#! 5n condiţiile în care sectele de tot felul, dublate de nenumărate

curente paranormale, de fel de fel de micări i asociaţii pretins-reli#ioase,

desfăoară o activitate deosebit de intensă, cretinul ortodox trebuie să posede

măcar un minimum de cunotinţe spre a putea face faţă c$t de c$t unei eventualediscuţii, totodată pentru ca să tie a discerne N#r$ul de ne#hinăN din mulţimea



cărţilor i publicaţiilor care au inundat piaţa, care sunt puse în cutiile potale sau

sunt împărţite #ratuit pe stradă, în parcuri etc!

F



II) CATEHE1Ă DE03RE 06ÂNTA 0CRI3TURĂ

1) PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ7 - "umnezeu 8-a revelat oamenilor pe

două căi7 naturală i supranaturală! 9evelaţia supranaturală, la r$ndul ei, a fost

transmisă tot prin două căi7 S6/nta Scriptură i S6/nta 'radiţieG

- între aceste două căi există unele !se8(n(r' 4au acelaşi i"vor, *umne"eu8

acelaşi me%a0 al credinţei, nu %e contra"ic etc&5, dar i unele 4e%se3'r' 4ca 6ormă

de exprimare, una în %cri%, cealaltă şi %cri% şi oral8 S6/nta Scriptură e%te in%pirată

în totalitate, S6/nta 'radiţie numai parţial8 S6/nta Scriptură tran%mite cuv/ntul

*omnului direct, S6/nta 'radiţie - indirect, uneori comentat, interpretat etc&!

+) ANUN;AREA TE0EI7 vom vorbi astăzi, cu ajutorul "omnului, despre

8f$nta 8criptură!

-) TRATAREA7

• )e'ini!ia7 colecţia de cărţi ale Vechiului i Joului &estament scrise

de către autori sacri, sub inspiraţia 8f$ntului "uhG

• )enumi#ea< N)ibliaN ( gr& ta; &i&#iva 9 cărţileG N8f$nta 8cripturăN

(lat! Sancta ScripturaG

• cu"#in(ul < Vechiul &estament - :/ cărţi canonice *: necanoniceG

Joul &estament - 03 de cărţi canonice0E@G

• (ta4ili#ea can&nului 7 - pentru Vechiul &estament pe vremea lui

<zdra (sec! V î!r!, pentru Joul &estament, sf$ritul sec! I, recunoscut de către

)iserică la 8inodul local din .aodiceea (:E@ i 8inodul al VII-lea <cumenic

(Jiceea, 3+3G• elemente )e i(t&#ie a te>tului 4i4lic7 !) Ve/.'u" Tes!8en7 aprox!

în anul *04@ î! r! 2oise primete tablele .e#ii pe muntele 8inai i scrie

%entateuhul! Celelalte scrieri vetero-testamentare sunt alcătuite p$nă aprox! în sec!

V î! r! (pe vremea lui <zdraG Sepu!&'n! H varianta #recească a )ibliei ebraice!

&raducerea s-a făcut în ;lexandria, pe la 04@ î!r!, de către 30 învăţaţi evrei adui

din %alestina, de %tolemeu al II-lea 'iladelful! "e reţinut că însui 2$ntuitorul (ca

0E@ 5n cateheza dezvoltată vor fi nominalizate toate cărţile 8fintei 8cripturiG



de altfel i 8finţii <van#heliti citează după 8eptua#inta, nu după varianta ebraicăG

Vu"&!! varianta latină a )ibliei, tradusă de către 'ericitul Ieronim (sec! al IV-

leaG Teu" 0!s%re'/ (NmasoraNHtradiţie H textul ebraic al Vechiului &estament,

transcris în sec! VIII-? d! r!, care pe l$n#ă consoanele existente p$nă atunci,

primete i vocale, pentru a facilita lectura! 6nii exe#eţi afirmă, însă, că masoreţii

au falsificat unele versete, în defavoarea cretinilor i, evident, în favoarea iudeilorG

3! N%u"u' Tes!8en a fost scris în limba #reacă, cu excepţia <van#heliei după

2atei, scrisă iniţial în ebraică (dialectul aramaic, dar tradusă apoi în #reacă, de

către însui autorulG

# =8p(r<'re! =n /!p'%"e 7' 5ersee< a! :n capitole< sec! al ?III-lea,

cardinalul Btefan .an#ton i călu#ărul u#es de saint 1lefG b! :n ver%ete< în sec! al

?VI-lea, tipo#raful parizian 9obert Btefan! ;ceastă împărţire a permis, apoi,

utilizarea lecturii folosind Nlocurile paraleleN de la subsolul fiecărei pa#iniG

- pr'8e"e e4'<'' r%86ne7' ale )ibliei7 *E+ (numai Joul &estament,

numit Nde la )ăl#radN, datorat ostenelii mitropolitului 8imion BtefanG 1 #

pr'8! e4'<'e 'ne&r!"( 2B'3"'! "u' Şer3!n2G *+4E - )iblia de la )uzăuG *+4+ -

)iblia lui Ba#unaG *3/4 - )iblia de la )lajG */* - )iblia de la )ucuretiG */:E -

)iblia lui 1ala 1alaction i Vasile 9aduG */ - )iblia patriarhului JicodimG */E+

- )iblia patriarhului Austinian etc!

- 2V!r'!n! C%rn'"es/u2 acceptată oficial de către 8ocietatea

)iblică )ritanică (*/0*! Cornilescu "imitrie, călu#ăr schismatic, a fost iniţial

c$ntăreţ bisericesc al preotului &udor %opescu, la )iserica NCuibul cu barzăN din

)ucureti, ambii trecuţi la sectari! <ste )iblia rom$nească a sectanţilor, cuintervenţii părtinitoare în textul ori#inal!!!

- B'3"'! 4e "! Ierus!"'8 - opera colectivă a unui mare #rup de

specialiti catolici, cu o traducere prea liberă a textelorG

- B'3"'! 2e/u8en'/(2 H N&raduction Oecumeni[ue de la )ibleN

(&O), alcătuită de o echipă mixtă, cu note explicative la subsol! Ju are

autoritate tiinţifică!• in("i#a!ia 0'intei 0c#i"tu#i H autorii ei au scris sub influenţa directă



a 8f$ntului "uh! !rgument ilic7 N&oată 8criptura este insuflată de "umnezeu i

de folos spre învăţăturăN (II &im! :, *EG

• inte#"#eta#ea 0'intei S/r'pur' se face at$t literal (istorico-

#ramatical, c$t i ale#oric! %entru a nu #rei, interpretarea se face numai de către

persoane autorizate de )iserică! 8ă luăm aminte la avertismentul 8f! ;p! %etru7 N5n

ele ( Epi%tolele S6& !p& Pavel, n& n&5 sunt unele lucruri anevoie de înţeles, pe care

netiutorii le răstălmăcesc ca i pe celelalte 8cripturi, spre a lor pierzareN (II, :, *E!

Calităţi %ine ua non ale interpreţilor7 să fie recunoscuţi de către )iserică, să

cunoască 8f$nta 8criptură i 8f$nta &radiţie i să aibă o pre#ătire teolo#ică atestată

oficial, să aibă o viaţă morală corespunzătoare etc!

• im"&#tan!a 0'intei 0c#i"tu#i "ent#u m%ntui#e! 5nsui 2$ntuitorul

îndeamnă7 NCercetaţi 8cripturile, că socotesc că în ele aveţi viaţă venică!!!N (Ioan

4, :/, iar în alt loc7 N;ceasta este viaţa venică7 să &e cunoască pe &ine,

adevăratul "umnezeu i pe Iisus ristos pe care .-ai trimisN (Ioan *3, :! Iar

cunoaterea lui "umnezeu nu este posibilă fără cuv$ntul 8ău revelat în 8criptură!

"e asemenea, se tie că pentru m$ntuire este nevoie de credinţă, har i fapte bune!

Credinţa este, înt$i de toate, Ndin auzire, iar auzirea prin cuv$ntul lui ristosN

(9omani *@, *3! 8f$ntul Ioan 1ură de ;ur, bun cunoscător i mare exe#et al

8fintei 8cripturi, afirmă7 NCunoaterea 8cripturilor întărete duhul, curăţă

contiinţa, smul#e patimile înrobitoare, seamănă virtutea, ne ridică deasupra

să#eţilor diavolului, ne face să locuim aproape de cer, eliberează sufletul de

le#ăturile trupului, d$ndu-i aripi uoare i face să intre în sufletul cititorilor tot ceea

ce s-a putut spune vreodată mai bineN0E*!9) RECAPITULAREA7 - se fixează elementele de bază ale întrebări de

#enul Ntiţi să nominalizaţi c$teva dintre cărţile V! &! i J! &!QN, Ncum se face

interpretarea 8fintei 8cripturiQN, Ncare este importanţa ei pentru m$ntuireQN etc!

) ASOCIEREA7 - cunoaterea supranaturală dob$ndită prin 8f$nta

8criptură se asociază (i se completează cu ajutorul 8fintei &radiţii (despre care

vom vorbi într-o cateheză separată, dar i prin cunoaterea naturală (directă a

0E* Omilia a H-a, %! 1!, .?III, +4!



creaţiei, după cuv$ntul psalmistului7 NCerurile spun slava lui "umnezeu i facerea

m$inilor .ui o vestete tăriaN (%salm *+, *!

) GENERALI:AREA7 - 8f$nta 8criptură este Cartea prin excelenţă, din

trei puncte de vedere7 a! i(t&#ic (istoria m$ntuirii neamului omenescG b! #eli,i&(-

m&#al (cea mai înaltă scriere sacrăG c! lite#a# (un monument unic al literaturii

universale!

) APLICAREA7 - credem că sunt valabile i astăzi cuvintele 8f$ntului Ioan

1ură de ;ur7 NJecunoaterea 8fintei 8cripturi este pricina tuturor relelorN0E0! "e

aceea, remediul se subînţele#e!

- fiecare cretin trebuie, mai ales în condiţiile complicate ale vieţii

contemporane, să fie un om Ntare în 8cripturiN, aa cum se spune în 'aptele

;postolilor despre iudeul ;pollo, alexandrin de neam (*+, 0G

- cunoaterea autentică a 8cripturii este pază bună împotriva oricăror

rătăciri, înlesnete aflarea celor mai bune răspunsuri în faţa atacurilor sectare i

este cel mai preţios sprijin în misiunea noastră de a-i ajuta pe semeni să se apropie

de "umnezeu!

F

0E0 Omilia a 3H-a la Colo%eni, %!1! .?II, :E*!



III) CATEHE1Ă DE03RE 06ÂNTA TRADIŢIE

1) PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ7 - am observat în cateheza

anterioară că "umnezeu 8-a revelat oamenilor pe două căi, naturală i

supranaturală, iar calea supranaturală are, la r$ndul ei, două mijloace7 S6/nta

Scriptură i S6/nta 'radiţieG

- cunoaterea lui "umnezeu i a doctrinei )isericii nu este posibilă numai

prin intermediul 8fintei 8cripturi, cum #reit pretind confraţii protestanţi i

neoprotestanţi, ci i prin intermediul documentelor 8fintei &radiţii, aa cum vom

vedea în cele ce urmează!

+) ANUN;AREA TE0EI7 astăzi vom prezenta c$teva din învăţăturile de

bază cu privire la 8f$nta &radiţie!

-) TRATAREA7

• )e'ini!ie7 totalitatea adevărurilor de credinţă necuprin%e în S6/nta Scriptură,

dar con%emnate în %cri% mai t/r"iu8 etim&l&,ic, termenul provine din latinescul

Ntraditio-onisN H predare, transmitere (a învăţăturii, povestireG alte )enumi#i 7

predanie, memoria vie a )i%ericii (8er#iu )ul#aLov, viaţa duhului în )i%erică

(Vladimir .assLTG

• temeiu#i 4i4lice7 N8unt multe alte lucruri pe care le-a făcut Iisus, care dacă s-ar

fi scris!!!N (Ioan 0*, 04G N"rept aceea, fraţilor, staţi neclintiţi i ţineţi predaniile

pe care le-aţi învăţat, fie prin cuv$nt, fie prin epistola noastrăN (II &esaloniceni

0, *4G

• temeiu#i "at#i(tice7 - 8f! Vasile cel 2are7 N"intre do#mele i păstrate în)iserică, pe unele le avem din învăţătura scrisă, iar pe altele le-am primit din

tradiţia apostolilor! ;mbele forme de transmitere au aceeai putere pentru

credinţă! Bi oricine are o iniţiere c$t de mică în chestiunile bisericeti nu va

ridica obiecţii! 'iindcă, dacă am încerca să lăsăm la o parte obiceiurile care n-au

temei scris (în )ilie, n&n&, ca i c$nd n-ar avea mare însemnătate, am #rei,

pă#ubind <van#helia în cele esenţiale! "e exemplu, ca să amintesc de primul icel mai obinuit7 ce temei scris au cei care speră în numele "omnului nostru



Iisus ristos să se însemneze cu semnul CruciiQ "in ce scriere am învăţat să ne

întoarcem spre răsărit în timpul ru#ăciuniiQ!!! 5n virtutea căror scrieri (biblice

binecuv$ntăm apa botezului, undelemnul un#erii, i pe cel care se boteazăQ Ju

în virtutea tradiţiei transmise în mod tainicQ Ju provin toate acestea din

învăţătura părinţilor notri păstrate în taină, care bine au tiut că prin tăcere se

păstrează caracterul sacru al tainelorQ!!!N0E:

- 8f! Ioan "amaschin7 N5n 8f$nta 8criptură nu se pomenesc cele înt$mplate

la moartea 8f! Jăscătoarea de "umnezeu 2aria! "ar acestea se povestesc în

cea mai veche i adevărată &radiţie, care tie să relateze că în momentul

slăvitei ei adormiri toţi 8f! ;postoli care colindau lumea în vederea m$ntuirii

acesteia s-au adunat la Ierusalim venind pe calea aerului! ;ici au avut o

viziune în#erească i se auzea o melodie dumnezeiască a puterilor

cereti!!!N0E!

• a("ecte ale 0'intei T#a)i!ii (tat&#nic i )inamic! a! S!%rn'/ - se referă la

conţinutul &radiţiei ;postolice ('radiţia dumne"eia%că apo%tolică, care începe

la Cincizecime i se încheie la moartea 8f$ntului Ioan, fixat în scris de )iserică

p$nă în epoca sinoadelor ecumenice! b! D'n!8'/ H preluarea, comentarea,

actualizarea i trăirea aspectului statornicG

• c#ite#iile 0'intei T#a)i!ii au fost fericit formulate de către Vincenţiu de .erini

(sec! IV7 NIn ipsa item catholica ecclesia ma#nopere curandum est ut id

teneamus [uod ubi[ue, [uod semper, [uod ab omnibus creditum estN ( :n în%ăşi

)i%erica univer%ală treuie avut gri0ă 6oarte mult %ă ţinem ceea ce a 6o%t cre"ut

pe%te tot, totdeauna, de către toţi0E4G• )e&(e4i#i c&n'e(i&nale7 - 5n )iserica 9omano-Catolică învăţătura despre 8f$nta

&radiţie, principial, este aceeai! ;plică, însă, #reit aspectul dinamic al ei, prin

introducere de do#me noi, nevalidate de vreun sinod ecumenicG

0E: 8f! V;8I.< C<. 2;9<, *e%pre S6/ntul *uh, ??VII, 2i#ne, %!1! :0, *++G vezi trad! rom! de pr! C!CO9JIU<8C6 i pr! &! )O"O1;<, vol! *0 %8), )ucureti, */++, p! 3/-+@!0E 8f! Ioan ";2;8CIJ, Omilii la !dormirea 1ecioarei Maria, 0, *+, 2i#ne, %!1!, /E, 3+G apud %r!

prof! I! 1! CO2;J, S6/nta 'radiţie în lumina S6inţilor Părinţi, în NOrtodoxiaN, anul VIII (*/4E, nr! 0, p!*E4!0E4 VIJC<JUI6 "< .<9IJI, Commonitorium primum, 0, 2i#ne, %., 4@, E@G apud! pr! I! 1h! CO2;J,Op& cit&, p! *3*!



- )isericile %rotestante (i NfiiceleN lor mai mici, cele neoprotestante,

respin# în totalitate 8f$nta &radiţie, susţin$nd in corpore N8ola

8cripturaN! %arţial, recunosc i ei, totui, o anumită Ntradiţie

bisericeascăN, întruc$t, vr$nd-nevr$nd, i-au format i ei tradiţiile lorG

• )&cumentele ca#e tezau#izeaz înv!tu#ile (tat&#nice ale 0'intei T#a)i!ii 7

- hotăr/rile %inoadelor ecumenice8

- canoanele S6inţilor Părinţi8

- cărţile de cult ale )i%ericii8

- mărturi%irile de credinţă şi catehi%mele )i%ericii8

- monumentele de artă i%ericea%că8

- datini şi practici acceptate de )i%erică&

9) RECAPITULAREA7 se fixează elementele principale din tratare, prin

c$teva întrebări7 NCe este 8f$nta &radiţieQN, NCare sunt temeiurile prin care

)iserica o consideră izvor al 9evelaţieiQN, N6nde este tezaurizatăQN etc!

) ASOCIEREA7 - trebuie sesizată în detalii apropierea profundă a 8fintei

&radiţii de 8f$nta 8criptură, deodată cu interdependenţa lor! %e de o parte,

conţinutul 8fintei &radiţii îi are temeiul în 8f$nta 8criptură, iar pe de altă parte,

8f$nta 8criptură însăi devine mai accesibilă prin elementele de tezaur ale 8fintei

&radiţii (în special t$lcuirile 8finţilor %ărinţi!

) GENERALI:AREA7 - din cele prezentate p$nă aici, reiese un str$ns

raport între 8criptură, &radiţie i )iserică7 N9ostul i lucrarea 8fintei &radiţii

constă, deci, at$t în precizarea înţelesului 8cripturii ( prin regula de credinţă pe

care o are )i%erica, c$t i în actualizarea i dinamizarea cuv$ntului 8cripturiifiecărei #eneraţii, fiecărui timp, p$nă la sf$ritul veacurilorN0EE!

) APLICAREA7 - 8f$nta &radiţie este preţuită cu adevărat de către cei care

cunosc documentele ei i, mai ales, trăiesc conform principiilor pe care acestea le

conţin! Cine le i#noră, n-au ce preţui i nici nu se pot bucura, din păcate, de

binefacerile lorG

0EE %r! lector 1! 9<2<&<, *ogmatica Ortodoxă, ;lba Iulia, *//E, p! *@:-*@!



- după cum credem i mărturisim infalibilitatea 8fintei 8cripturi, aa trebuie

să credem i să mărturisim infalibilitatea 8fintei &radiţii, av$nd ca temei lucrarea

directă şi continuă a S6/ntului *uh în viaţa )i%ericiiAQ !

0E3 %r! prof! I! 1h! CO2;J, Op& cit&, p! *3+!



IV) CATEHE1Ă DE03RE 06ÂNTA TREI5E

1) PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ7 - cea mai mare poruncă din .e#e,

reconfirmată i de către 2$ntuitorul Iisus ristos, este iubirea de "umnezeu

(dublată de iubirea aproapelui-("eut! E, 4G .uca *@, 0+! "upă cum nu poţi spune,

însă, că iubeti pe cineva dacă nu-l cunoti, tot aa nimeni nu poate afirma că-.

iubete pe "umnezeu dacă nu-. cunoate, at$t c$t <l a în#ăduit, desi#urG

- cunoaterea lui "umnezeu nu este doar un deziderat al lumii imanente, ci

este le#ată de venicie, după cuvintele 2$ntuitorului7 N;ceasta este viaţa venică7

să &e cunoască pe &ine, sin#urul "umnezeu adevărat, i pe Iisus ristos pe care .-

ai trimisN (Ioan *3, :G

# c$nd rostim cuv$ntul N"umnezeuN, întotdeauna avem în vedere 8$nta

&reime7 &atăl, 'iul i 8f$ntul "uh, o %ingură 6iinţă, întreită în per%oane! "e aceea,

cateheza noastră îi propune evidenţierea elementelor de bază cu privire la do#ma

8fintei &reimi!

+) ANUN;AREA TE0EI7 !%tă"i vom medita a%upra învăţăturii ortodoxe cu

privire la S6/nta 'reime!

-) TRATAREA7

- - do#ma 8fintei &reimi reprezintă cea mai mare taină a cretinismului! "e

aceea, credem că în locul Ndo#mei 8fintei &reimiN este mai potrivită formularea

Ntaina 8fintei &reimiN, datorită atributului infinităţii dumnezeieti carecopleete capacitatea finită i relativă a cunoaterii umane! 5ntemeiaţi pe

mărturiile 8cripturii, toţi 8finţii %ărinţi învaţă că "umnezeu nu poate fi

cunoscut în fiinţa 8a, ci doar în lucrările 8ale, at/t c/t El în%uşi S-a revelat G

- 0(rur'' s/r'pur's'/e) 8f$nta 8criptură ne dă mărturie că "umnezeu 8-a

revelat ca &reime de %ersoane7 !! Vechiul &estament7 N8ă facem om după

chipul i asemănarea N%!sr(N ('acere :, 04G Te%*!n'! de la stejarul 2amvri('acere *+G N8f$nt, sf$nt, sf$nt este "omnul 8avaot!!!N (Isaia E, :G



3! Joul &estament7 L! B%e?u" D%8nu"u', arătarea 8fintei &reimi sau

'eo6ania (2atei :, *E-*3G trimiterea ;postolilor la propovăduire, în numele

8fintei &reimi7 N2er#$nd, învăţaţi!!!, botez$ndu-le în numele 'atălui şi al

1iului şi al S6/ntului *uhN (2atei 0+, */G

- 0(rur'' p!r's'/e! !) 8finţii %ărinţi participanţi la primele două sinoade

ecumenice (Jiceea - :04 i Constantinopol - :+* au formulat do#ma trinitară,

sintetiz$nd-o în 8imbolul de credinţă numit Nniceo-constantinopolitanG 3! cele

mai reprezentative tratate trinitare au scris următorii 8finţi %ărinţi7 !tana%ie cel

Mare 4*e%pre întruparea 7ogo%ului8 Contra elinilor5, .a%ile cel Mare 4*e%pre

*uhul S6/nt5, +rigorie de (I%%a 4Contra lui Eunomiu5, +rigorie de (a"ian"

4Cele cinci cuv/ntări teologice5, Chiril al !lexandriei 4*e%pre S6& 'reime5,

*idim cel Or 4*e%pre S6/ntul *uh, *e%pre S6& 'reime50E+!

%entru nivelul obinuit al unei cateheze recomandăm, însă, capitolul al VIII-

lea, NCartea înt$iaN, din *ogmatica 8f$ntului Ioan "amaschin0E/, întruc$t acest

sf$nt părinte a cunoscut i a valorificat tratatele menţionate anterior, depăind,

însă, nivelul unei simple sinteze, prin contribuţii personale de valoare

excepţională! Iată, bunăoară, cum descrie el credinţa în 8f$nta &reime03@7

NCredem în &atăl i în 'iul i în 8f$ntul "uh, în care ne-am i botezat! Căci

astfel a poruncit "omnul apostolilor să boteze, zic$nd7 )ote"/ndu-i pe ei în

numele 'atălui şi al 1iului şi al S6/ntului *uh! Credem într-6nul &atăl,

principiul i cauza tuturoraG nu 8-a născut din cinevaG sin#urul care există

necauzat i nenăscutG este făcătorul tuturora! <ste prin fire &atăl sin#urului

6nuia născut, 'iul 8ău i purcezătorul %rea 8f$ntului "uh! Credem i într-unul'iul lui "umnezeu, 6nul născut, "omnul nostru Iisus ristos, Care 8-a născut

din &atăl înainte de toţi vecii, lumină din lumină, "umnezeu adevărat din

"umnezeu adevărat, născut nu făcut, de-o-fiinţă cu &atăl, prin Care toate 8-au

0E+ O parte dintre aceste tratate sunt accesibile datorită traducerilor din colecţia %8) de la <dituraInstitutului )iblic i de 2isiune al )O9, cum este, de exemplu, lucrarea *e%pre S6/nta 'reime (trad! pr!"! 8tăniloae, %8) - @, *//, altele datorate altor edituri i colecţii, ca lucrarea Cele cinci cuv/ntări

teologice ale 8f! 1ri#orie de Jazianz (trad! pr! "! 8tăniloae, <dit! ;nastasia, )ucureti, *//:!0E/ NIzvoarele OrtodoxieiN, nr! *, &rad! %r! "umitru 'ecioru, <ditura .ibrăriei &eolo#ice, )ucureti, */:+, p! *+-:!03@ 9eproducem doar c$teva fra#mente din capitolul menţionat!



făcut!!! "e asemenea, credem i în "uhul 8f$nt, "omnul i făcătorul de viaţă,

care purcede din &atăl i se odihnete în 'iul, împreună închinat i slăvit cu

&atăl i cu 'iul, ca fiind de aceeai fiinţă i co-etern! Credem în "uhul cel din

"umnezeu cel drept, cel conducător, izvorul înţelepciunii, al vieţii i al

sfinţeniei! <l este i se numete "umnezeu împreună cu &atăl i cu 'iulG nezidit,

desăv$rit, creator, atotstăp$nitor, atoatelucrător, atotputernic, nemăr#init în

putereG <l stăp$nete întrea#a zidire, dar nu este stăp$nitG îndumnezeiete, dar

nu este îndumnezeitG desăv$rete, dar nu se desăv$reteG împărtăete, dar nu

se împărtăeeteG sfinţete, dar nu se sfinţeteG m$n#$ietor, deoarece primete

ru#ăciunile tuturorG în toate, asemenea &atălui i 'iului!!!N03*G

- An!"%&''"e S*'ne' Tre'8'! %e l$n#ă mărturiile scripturistice i patristice,

un oarecare merit în înţele#erea raţionalităţii, posibilităţii i sensului existenţei

unei realităţi personale întreite îl au anumite analo#ii din lumea materială, ca de

exemplu7 %u6letul omene%c (cu cele trei componente7 raţiune, sentiment i

voinţă , pomul (rădăcină, trunchi i coroană, %oarele (corp mineral, căldură i

lumină, 6loarea (corpul ei, culoarea i mirosul 5, %paţiul (înălţime, lun#ime,

lăţime 5, timpul (trecut, prezent i viitor etc!

- Ere?'' !n'#r'n'!re! "o#ma 8fintei &reimi fiind taina tainelor, aadar cel

mai #reu accesibilă omului, a fost deseori răstălmăcită, ajun#$ndu-se la erezii

care au pus la #rea încercare )iserica i pe slujitorii ei devotaţi! Cele mai

vehemente erezii sunt catalo#ate în patru #rupe7 monarhiani%mul (susţine o

sin#ură %ersoană divinăG reprezentanţi7 %avel de 8amosata i 8abelieG

%uordinaţioni%mul ('iul i "uhul 8f$nt nu sunt e#ali cu "umnezeu &atălGreprezentanţi7 ;rie i 2acedonieG tritei%mul (susţine existenţa a trei "umnezei

distincţiG reprezentanţi7 Ioan 'ilipon din ;lexandria, sec! al VI-leaG

unitariani%mul H un monarhianism NmodernN, susţinut de 'austus 8ocinus, sec!

al ?VII-lea! "e aici i denumirea de NsocinieniN!

Cu"u" 4'5'n # '?5%r !" /un%!7er'' 4%&8e' S*'ne' Tre'8'! 5ntemeiat pe

8f$nta 8criptură i pe 8f$nta &radiţie, cultul divin (public i particular exprimă

03* 3idem, p! */, 0@, 03 i 0+!



în modul cel mai accesibil nuanţele do#mei trinitare, învăţ$ndu-ne, de fapt, că

pe "umnezeu îl cunoatem în măsura în care îl slăvim i îl experiem litur#ic,

încep$nd cu simpla închinăciune, continu$nd cu meditarea în linite ad$ncă

asupra lucrărilor i însuirilor %ersoanelor %rea 8fintei &reimi i încheind cu

împărtăirea din 8f$ntul %otir, la 8f$nta .itur#hie!

9) RECAPITULAREA7

- care sunt formele cele mai frecvente de mărturisire a credinţei în 8f$nta

&reimeQ (97 închinăciunea i 8imbolul de credinţăG

- redaţi o mărturie biblică i una patristică, cu privire la do#ma 8fintei

&reimiG

- care este modalitatea cea mai eficientă de a cunoate do#ma 8fintei

&reimiQ

) APROFUNDAREA! 5ntruc$t elementele materiale (i nici chiar analo#iile

pomenite mai sus nu pot fi asociate cu do#ma 8fintei &reimi, în locul momentului

lo#ico-psiholo#ic al catehezei numit NasociereN, propunem apro6undarea, chiar

dacă acum o vom face foarte pe scurt, din cauza spaţiului restr$ns al catehezei

noastre, desi#ur! %ropriu-zis, ne vom referi la un sin#ur detaliu, ce apare sub forme

discrete, învăluite în mister, în 8criptură i &radiţie, dar excelent formulat de către

părintele "umitru 8tăniloae030, anume re6lectarea iuirii intra-trinitare în creaţie&

;a cum menţionam mai la început, "umnezeu ne este cunoscut prin lucrările sale,

între care cel mai accentuat prin observarea iubirii 8ale faţă de creaţie! "etaliulconcret la care dorim să facem referire este re6lectarea iuirii Per%oanelor S6intei

'reimi în 6amilie! ;stfel, triun#hiul iubirii intra-trinitare ('atăl şi 1iul îşi a%ocia"ă

030 ; se vedea 'eologia *ogmatică Ortodoxă, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )isericiiOrtodoxe 9om$ne, )ucureti, */3+, cap! al III-lea, S6/nta 'reime, %tructura %upremei iuiri, p! :@E-:@/!Iată c$teva cr$mpeie ale NdemonstraţieiN părintelui profesor7 N6n subiect unic în sens absolut ar fi lipsit de

bucuria i deci de sensul existenţei!!! "ouă subiecte realizează prin comuniunea lor o oarecare consistenţăi o bucurie i un sens al existenţei! dar nici această doime reală, care e în acelai timp o unitate dialo#ică,

bazată pe unitatea de fiinţă, nu e suficientă! Comuniunea în doi este i ea limitare!!! ;ceasta nu-i scoatedin monotonia unei vederi restr$nse, sau a unei sin#urătăţi în doi! Numai al t#eilea (u4iect îi (c&ate )inneînt#e#u"ta l&# (in,u#tate în )&i/ numai al t#eilea (u4iect ca#e "&ate 'i $i el "a#tene# )ec&muniune777V , p! :@+-:@/ (subl! n!!



iuirea şi o îndreaptă a%upra S6/ntului *uh8 'atăl şi S6/ntul *uh a%upra 1iului8

1iul şi S6/ntul *uh a%upra 'atălui se poate vedea reflectat în iubirea dintre

persoanele unei familii autentic cretine, cu deosebire în familiile cu copii (iar

unde nu se nasc în mod natural, pot fi înfiaţi7 tata şi mama îşi a%ocia"ă şi

îndreaptă iuirea a%upra copiilor8 tata şi copiii a%upra mamei8 mama şi copiii

a%upra tatălui!!!

<senţial, numai o treime de per%oane poate exercita iuirea completă,

autentică!

) GENERALI:AREA7 N 3#ea 0'%nt T#eime , miluieşte-ne pe noi< D&amne ,

curăţeşte păcatele noa%tre8 0t"%ne , iartă 6ărădelegile noa%tre8 0'inte , cercetea"ă

şi vindecă neputinţele noa%tre, pentru numele 'ăuV

) APLICAREA =n/.e'ere!! "o#ma 8fintei &reimi fiind *ogma-*ogmelor i

'aina-'ainelor , nu poate fi înţeleasă dec$t printr-o credinţă luminată, prin trăire

cretină autentică i mai ales prin ru#ăciune (cult! "e aceea, în locul oricăror

concluzii, propunem rostirea unei mărturisiri-ru#ăciune, înt$lnită foarte frecvent în

cultul nostru ortodox7 NJădejdea mea este &atăl, scăparea mea este 'iul,

acoperăm$ntul meu este "uhul 8f$ntG &reime 8f$ntă, slavă UiePN



V7 CATEHE1Ă DE03RE 5AICA DO5NU8UI

1) PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ7

- Cultul )isericii noastre este structurat pe o succesiune ierarhică bine

determinată7 adorare pentru %rea 8f$nta &reime, %upra-venerare 49

%upracin%tire5 pentru 2aica "omnului i venerare 49 cin%tire5 pentru 8finţi,

8f$nta Cruce, 8finţii 5n#eri i 8fintele 2oateG

- 'ecioara 2aria a fost aleasă, pentru vrednicia ei, de "umnezeu însui pentru

a-. nate pe Iisus ristos, 2$ntuitorul nostru! ;ceastă ale#ere este o dovadă că

însui "umnezeu i-a acordat o cinstire fără e#al, temei lo#ic i firesc pentru a o

cinsti i noi, oamenii, în chip deosebit! "in păcate nu toţi cretinii acceptă

această lo#ică! "e aceea, o cateheză despre 2aica "omnului este binevenită,

din cel puţin două puncte de vedere7 *! %entru a evidenţia temeiurile de bază ale

cinstiriiG 0! %entru a răspunde atacurilor nedrepte din partea sectarilor!

+) ANUN;AREA TE0EI7 .om vori a%tă"i de%pre c/teva dintre temeiurile

cin%tirii Maicii Prea Curate, deodată cu evidenţierea importanţei %lu0irii ei în

iconomia m/ntuirii&

-) TRATAREA7

# Te8e'ur' 3'3"'/e! a& .echiul 'e%tament 7 1! 'ac! :, *47 N"umănie voi pune

între tine i între femeie, între săm$nţa ta i săm$nţa eiG aceasta îţi va zdrobi capul,

iar tu îi vei înţepa călc$iulN! 8finţii %ărinţi înţele# prin NfemeieN pe 2aica"omnului, iar Nsăm$nţaN H 'iul ei, Iisus ristosG +! Isaia 3, *7 NIată 'ecioara va

lua în p$ntece i va nate 'iu i îi vor pune numele <manuelNG -! Iezechiel , 07

N%oarta aceasta va fi închisăG nu se va deschide i nimeni nu va intra prin ea, căci

"omnul "umnezeul lui Israel a intrat prin ea! "e aceea va fi închisăN (referire la

pururea fecioria 2aicii "omnuluiG 9! %salm 4, *@7 N8tătut-a 5mpărăteasa de-a

dreapta &a, în haină aurită i preaînfrumuseţatăN (referire la locul în ierarhiacerească! O dată cu acestea, trebuie reţinute i alte locuri vetero-testamentare, cu



referire tainică la 2aica "omnului7 'acere 0+, **-*/ (Scara lui 3acov, Ieire :, 0

(9u#ul care ardea i nu se mistuia, Ieire *E, :: (Vasul H năstrapa cu mană, Jum!

*3, + (&oia#ul lui ;aron etc!

& (oul 'e%tament 7 1! .uca *, 0+7 N)ucură-te, ceea ce eti plină de har,

"omnul este cu tine! )inecuv$ntată eti tu între femeiN (cuvintele arhan#helului

1avriilG +! .uca *, :47 N"uhul 8f$nt se va po#orî peste tine i puterea Celui

%reaînalt te va umbriN (cuvintele aceluiai arhan#helG -! .uca *, 07

N)inecuv$ntată eti tu între femei!!!N (cuvintele <lisabeteiG 9! .uca **, 037 N'ericit

este p$ntecele care &e-a purtat i s$nii la care ai suptPN (o femeie din popor,

cuvinte pe care Iisus le-a confirmat7 N;a este!!!N (v! 0+G ! .uca 0, 4*, loc în care

aflăm că Iisus îi era supusG ! Ioan 0, : - Iisus preface apa în vin, la rugămintea

Maicii Sale8 ! Ioan */, 0E - aflăm că nici c$nd era pe Cruce Iisus nu a uitat-o,

încredinţ$nd-o ucenicului său iubit!

- Te8e'ur' p!r's'/e (do#matice, canonice, cultice7 1! 8inodul al III-lea

<cumenic (<fes, :* l-a condamnat pe Jestorie care o numea pe 2aica "omnului

NJăscătoare de ristosN i, prin semnătura a */+ de episcopi, i s-a recunoscut

calitatea de NQeotovko"N, adică NJăscătoare de "umnezeuN! Ca bază a

hotăr$rilor sinodale au fost luate cele *0 anatematisme ale 8f$ntului Chiril al

;lexandriei03:G +! &ot la sinodul al III-lea <cumenic s-au stabilit c$teva canoane

prin care se condamnă învăţăturile #reite ale lui Jestorie (inclusiv cele cu privire

la 2aica "omnului, dar şi ale celor care îi vor călca pe urme (în special

canoanele 0, :, , 4 i 303G -! 8f$ntul Ioan "amaschin spune7 N%ropovăduim că

8f$nta 'ecioară este în sensul propriu i real Jăscătoare de "umnezeu! %rin faptulce Cel ce 8-a născut din ea este "umnezeu adevărat, este adevărată Jăscătoare de

"umnezeu aceea care a născut pe "umnezeu adevărat, întrupat din ea!!!N034G 9! 5n

cultul ortodox, 2aica "omnului este invocată după 8f$nta &reime, înaintea

în#erilor i a sfinţilor, prin faptul că este considerată mi0locitoare prin ru#ăciunile

ei! 5n această privinţă, este foarte su#estivă icoana numită N"eisisN (H 9u#ăciune,03:

3%toria )i%ericea%că #niver%ală, 2anual pentru Institutele &eolo#ice, )ucureti, */34, p! 040!03 Vezi ;rhid! prof! dr! Ioan '.OC;, Canoanele )i%ericii Ortodoxe& (ote şi comentarii, 8ibiu, *//0, p!3:-34!034 Op& cit , p! *34-*3E!



în care 2$ntuitorul este încadrat în dreapta de 2aica "omnului, iar în st$n#a de

Ioan )otezătorul! 'rumuseţea i bo#ăţia cultului 2aicii "omnului se poate observa

cel mai bine în slujbele consacrate sărbătorilor ei7 (aşterea&&& (+ sept! i 3ntrarea

în )i%erică (0* nov! - în care sunt evidenţiate virtuţile părinţilor, Ioachim i ;naG

)una-.e%tire (04 martie, în care este evocată acceptarea ei de a deveni 2ama

'iului lui "umnezeuG Soorul&&& (0E dec! - oma#iul )isericii pentru vrednicia ei de

mamăG !dormirea&&& (*4 au#! - care reliefează contiinţa )isericii că 2aica

"omnului este N%ana#hiaN (H %reasf$nta, care ne miluiete cu ru#ăciunile ei!!!

- C6e5! pre/'?(r' "! !!/ur'"e se/!re! 'acem înt$i menţiunea că

obiecţiunile sectare sunt rezultatul i#noranţei lor în materie de interpretare biblică!

%aradoxal, însă, îi întemeiază tocmai biblic aceste obiecţiuni, le#ate în special de

pururea-fecioria ei! N)azaţiN pe textele de la 2atei *, 0 i 2atei *:, 44, spun că ea

a mai avut copii, pe aa-numiţii NfraţiN ai "omnului (care de fapt erau veriori!

9ăspunsurile ortodoxe sunt la îndem$na oricui, mai ales în 2ărturisirile de

credinţă (catehisme, înc$t nu insistăm aici asupra lor! 5n schimb, evocăm cuvintele

de total bun simţ ale unui teolo# protestant (P, en#ster )er#7 N%ururea-fecioria

2ariei constituie antiteza binecuv$ntată împotriva barbariei care socotete că aceea

care a luat "uh 8f$nt i a fost umbrită de puterea Celui %reaînalt a trăit apoi în

comuniune matrimonială cu IosifN03E!

- De5'er' !"e r%8!n%#/!%"'/'"%r 7' pr%es!n<'"%r! a! Catolicii a promovat

do#me noi7 imaculata concepţie (*+4+, înălţarea ei cu trupul la cer (*/4,

numirea ei, la Conciliul II Vatican (*/E4, ca Mamă a )i%ericii (N2ater <cclesiaeN

i Co-2edempti% (NCo-2$ntuitoareNG b! %rotestanţii îi acordă 2aicii "omnului ooarecare, numind-o NfericităN, Nfecioară lăudatăN, NpreavrednicaN, dar i-au r$nduit

nici un fel de cult, consider$nd-o doar o Nfemeie deosebităN!

9) RECAPITULAREA7

- Cine i-a acordat 2aicii "omnului cinste, mai înt$iQ

- 9eproduceţi trei temeiuri semnificative pentru cinstirea eiG

03E ;pud %r! lect! 1eor#e 9emete, *ogmatica, ;lba Iulia, *//E, p! 0+E



- Care este locul 2aicii "omnului în cultul ortodoxQ

) ASOCIEREA! 2aica "omnului este considerată de 8finţii %ărinţi N<va cea

JouăN, care a născut pe Cel Care ne-a adus m$ntuirea, spre deosebire de N<va cea

VecheN, soţia lui ;dam, prin care a venit căderea!

) GENERALI:AREA7 NC/t va 6i )i%erica, şi în chip deo%eit )i%erica

Ortodoxă, Maica *omnului va 6i nelip%ită din credinţa, din evlavia, din drago%tea

şi din cin%tea noa%tră pentru ea& (umele ei îl poartă cele mai multe 6emei, icoana

ei %e gă%eşte în toate i%ericile şi în cele mai multe ca%e de creştini, %ărătorile ei

%unt între cele mai de cin%te, rugăciunile către ea, dintre cele mai oişnuiteN (prof!

&eodor 2! %opescu033!

) APLICAREA7

- evlavia poporului a păstrat p$nă astăzi expresia N"oamne, 2aica

"omnuluiN, care exprimă asocierea ei în lucrarea de m$ntuireG

- toate slujbele săv$rite în )iserica noastră au în r$nduială rostiri de

cinstire i de cerere către 2aica 8f$ntăG

- o dată cu ar#umentele biblice, patristice, litur#ice etc!, pentru cinstirea

2aicii "omnului există argumentul logic al unului %imţ< nu poate 6i

de%părţit niciodată 1iul de Mamă şi nici Mama nu poate 6i de%părţită de

1iu, aa cum din păcate o fac neoprotestanţii i, parţial, protestanţii! Cum

poate susţine cineva că-. iubete pe Iisus ristos, 'iul lui "umnezeu,2$ntuitorul nostru, iar pe cea pe care <l a ales-o ca mamă să o considere

o simplă femeie, care nu i-a păstrat sfinţenia fecioriei, a mai avut alţi

copii etc! etc!Q

.

033 Meditaţii 'eologice, <ditura 8fintei ;rhiepiscopii a )ucuretilor, */33, p! 40!



VI7 CATEHE1Ă DE03RE 06ÂNTA =I0ERICĂ


- m$ntuirea are două aspecte esenţiale7 oiectivă i %uiectivăG cea

obiectivă se mai numete i ră%cumpărare, cu trei dimensiuni7 de 0ert6ă,

recapitulativă i ontologicăG cea subiectivă se numete i îndreptare, fiind lucrarea

de însuire personală a m$ntuirii obiective, cu ajutorul harului, prin credinţă i

fapte buneG

- m$ntuirea subiectivă (sau personală nu se poate realiza dec$t în )iserică,

pentru că aici se dob$ndete harul, prin 8fintele &aine, încep$nd cu )otezul (N"e

nu se va nate cineva din apă i din "uh, nu va putea să intre în împărăţia lui

"umnezeuN - Ioan :, 4, căci în a6ara )i%ericii nu exi%tă m/ntuire (N<xtra <cclesia

nulla salusN, a spus 8f! Ciprian03+ i tot el a afirmat7 NCine nu are ca mamă )iserica,

nu poate avea pe "umnezeu ca tatăN03/!

+) ANUN;AREA TE0EI7 !%tă"i vom vori de%pre importanţa )i%ericii pentru

m/ntuirea noa%tră!

-) TRATAREA7

*! :ntemeierea )i%ericii7 !! &ainic, prin jertfa de pe Cruce a 2$ntuitorului

(N!!! să păstraţi )iserica lui "umnezeu, pe care a c$ti#at-o cu însui s$n#ele 8ăuN -

'apte 0@, 0+G 3! 5n mod văzut, istoric, în ziua %o#or$rii 8f$ntului "uh, la

Cincizecime ('apte 0G0! 1iinţa )i%ericii7 !! )iserica este o instituţie teandrică (divino-umană,

care-i cuprinde pe toţi cei botezaţi, care mărturisesc credinţa cea una, ua ei fiind

deschisă pentru toţi oamenii, inclusiv pentru cei păcătoi (NJu cei sănătoi au

nevoie de doctor, ci cei bolnavi!!!N, 2atei /, *0G 3! )iserica are două aspecte7

vă"ut (loca, membrii, acte cultice etc! i nevă"ut (harul i toate lucrările tainiceG

/! )iserica de aici, de pe cale, se numete NluptătoareN, iar cea de dincolo de pra#ul03+ Epi%tole 3:, 0*, 0G vezi i !pologeţi de limă latină, vol! : %8), )ucureti, */+*, p! :003/ *e #nitate Eccle%iae, VIG Epi%tola 3, 3, 0G vezi !pologeţi&&& cit&, p! :+!



imanentului, NtriumfătoareN! )iserica are, aadar, i un caracter venic, căci fiind N

zidită pe piatra credinţei, nici porţile iadului nu o vor biruiPN (2atei *E, *+G

:) :n%uşirile )i%ericii sunt cele mărturisite în 8imbolul de Credinţă7 una,

%6/ntă, %oornicea%că i apo%tolea%că! !! #na - întruc$t 6nul este 5ntemeietorul i

capul ei, 2$ntuitorul nostru Iisus ristos (<feseni *, 0:G 3! S6/ntă - sf$nt fiind

"uhul care lucrează în ea! 5n acest sens mărturisim despre ea că este i in6aliilă

(NfalloN H a înelaG NinfalloN H care nu înşeală, care nu greşeşte5G /! Soornicea%că

49 univer%ală5 - întruc$t are în vedere m$ntuirea tuturor oamenilor (N"umnezeu

voiete ca toţi oamenii să se m$ntuiască i la cunotinţa adevărului să vinăN, I &im

0, i se sprijină pe cele 3 sinoade (soboare ecumeniceG 4) !po%tolea%că - se

sprijină i pe mărturia 8finţilor ;postoli, în prezenţa cărora s-a întemeiat i care, la

r$ndul lor, au întemeiat biserici locale în lumea cunoscută atunci! .or li s-a spus7

N%ropovăduiţi <van#helia la toată făptura!!!N (2arcu *E, *4 i N2er#$nd,

învăţaţi!!!N (2atei 0+, */!

! Memrii )i%ericii7 clerul (ierarhia i poporul drept-credincios (mirenii!

4! )i%erica e%te şi 6actor al educaţiei, nu doar al m/ntuirii! <ste important să

remarcăm rolul ei i în plan peda#o#ic, istoric-naţional etc! (.a noi, cel puţin, după

retra#erea aureliană (03*-034 p$nă la întemeierea cnezatelor i voevodatelor

(secolul al ?IV-lea i p$nă la unificarea lor ()asarab I, *::@, %ingura in%tituţie

exi%tentă neîntrerupt a 6o%t )i%erica! <i îi revine, aproape în exclusivitate, meritul

de a fi salvat fiinţa neamului de la pierire, în faţa at$tor năvălitori, care-i făcuseră

drum pe la noi în acel mileniu văduvit de o conducere statală unitară! ;cest

mileniu, numit NîntunecatN, datorită acestei obscurităţi pe plan politic, a fostluminat doar de harul credinţei drept-măritoare, dăruit cu #enerozitate, atunci ca i

astăzi, de 8f$nta )iserică! <a a ţinut loc i de coală i de cancelarie domnească!

<piscopii i preoţii au fost conducători spirituali la vedere i, tainic, cu timp şi 6ără

timp, cu voie şi 6ără de voie, îndrumători i sfătuitori politici!

9) RECAPITULAREA7- Cine a întemeiat )isericaQ Care este Nziua ei de natereN în istorieQ



- Care sunt elementele care ţin de fiinţa )isericiiQ

- "etaliaţi rolul )isericii ca factor al educaţiei!

) ASOCIEREA7

- )iserica, cu toate că este factorul cel mai important în lucrarea de

m$ntuire, din punct de vedere al educaţiei cretine nu este sin#urul! O dată cu ea,

factori esenţiali ai educaţiei sunt familia i coala! ;stfel, buna conlucrare între

aceti trei factori este determinantă pentru 6ormarea caracterului moral creştin,

ţinta finală a educaţiei!

) GENERALI:AREA7 )iserica este darul lui "umnezeu în care i

prin care dob$ndim m$ntuirea! ;cest adevăr incontestabil a fost exprimat într-un

mod deosebit de inspirat de către 'ericitul ;u#ustin7 N5n afara )isericii poţi avea

totul în afară de m$ntuire! %oţi avea cinstire, poţi deţine <van#helia, poţi avea

credinţă i să predici în numele 8fintei &reimi, dar niciodată nu vei putea gă%i

m/ntuire dec/t în )i%ericăN0+@!

) APLICAREA7

- c$nd pronunţăm cuv$ntul N)isericăN ne #$ndim, deodată, la clădirea

(locaşul de cult, la comunitatea credincioilor (I Cor! *, 0 i la viaţa litur#icăG

- sfinţenia )isericii se reflectă i se re#ăsete, prin extensiunea

binefacerilor ei, at$t în viaţa de familie ( 6amilia în%ăşi e%te numită Vmica

i%ericăV , c$t i în sufletul (NinimaN fiecărei persoane în parte! ;a se explică unminunat fra#ment de ru#ăciune din Canonul 8fintei 5mpărtăanii7 N'ărădele#ile

mele trece-le cu vederea, "oamne, Cel ce &e-ai născut din 'ecioară, i curăţete

inima mea, *(/6n4#% 3'ser'/( ! Pre!/ur!u"u' T(u Trup 7' S6n&e!!!>! 5n acelai

sens, la fel de minunat, se exprimă 8f! <frem 8irul7 NSă 6acem din %u6letele noa%tre

i%erici, care %ă 6ie vrednice de *umne"eu& *acă vine unul din cei mari ai

păm/ntului, chiar şi uşa ta %e împărtăşeşte de cin%te& Cu at/t mai mult treuie %ă

0+@ ;pud J! 2O."OV<;J6, Comori de"gropate, <ditura NCasa coalelorN, )ucureti, *//3, p! !



6ie împodoită dacă *umne"eu în%uşi locuieşte în tine& 1ii pentru El i%erică şi

preot& Slu0eşte-i 7ui în i%erica ta, după cum a 6o%t şi El preot şi 0ert6ă pentru tine&

1ii şi tu pentru El i%erică, preot şi 0ert6ă& 1iindcă %u6letul tău e%te i%erică, nu

lă%a nici o necurăţenie în ea& (u lă%a nimic în ca%a lui *umne"eu din cele ce %/nt

ur/te& :mpodoeşte-o în %chim cu tot ceea ce i %e cuvine 7ui&&&N0+*

0+* 3idem, p! :+!



VII7 CATEHE1Ă DE03RE RU;ĂCIUNE 0+0


- "umnezeu este nu numai 9ealitatea 8upremă, ci i )inele ;bsolut,

de la Care ne vine, aadar, toată bunătatea! Comuniunea cu <l este vitală (N'ără de

2ine nu puteţi face nimicPN, Ioan *4, 4G N9ăm$neţi în 2ine i <u în voi! %recum

mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu răm$ne în viţă, tot aa i voi,

dacă nu răm$neţi în 2ineN, Ioan *4, G de aici s-a inspirat, credem, 8f! ;p! %avel

c$nd a mărturisit7 N&oate le pot în Iisus ristos, Cel ce mă întăreteN - 'ilip! , *:G

- Comuniunea cu "umnezeu se realizează prin cult! 8tructurii psiho-fizice a

omului îi corespund cele două dimensiuni ale cultului7 intern i extern! Cultul

intern este concentrat în cele trei virtuţi teolo#ice (sau cardinale, credinţa,

năde0dea i drago%tea, iar cultul extern se manifestă în două moduri7 pulic

4%6intele %lu0e5 i particular 4rugăciunea5!

+) !%tă"i vom vori de%pre a%pectele generale ce ţin de cultul particular,

adică de%pre rugăciune&

-) TRATAREA7

;! *e6iniţie i etimologie! Cea mai cunoscută definiţie este cea formulată de

<va#rie 2onahul (numit i N%onticulN, Z ://7 N9u#ăciunea este vorbirea minţii cu

"umnezeuN0+:! Etimologic termenul vine din limba latină (rogatio-oni% i esteinteresant de observat că primul sens al acestui substantiv este NpropunereN, al

doilea NcerereN, al treilea NîntrebareNG iar la verb (Nro#o-areN7 *! a întrebaG 0! a

cere!!!0+G

0+0 %entru redactarea acestei schiţe de cateheză utilizăm cu precădere 'eologia Morală Ortodoxă, vol! 0,<ditura Institutului )iblic i de 2isiune al )O9, )ucureti, */+@, p! *:-44 i :nvăţătura de CredinţăCreştină Ortodoxă, aceeai <ditură, )ucureti, */40, p! 0@0-00:!0+:

Cuv/nt de%pre rugăciune, :, în 'ilocalia 9om$nească *, trad! de prot! "! 8&JI.O;<, 8ibiu */3(<diţia a II-a, p! 3:! &ot <va#rie, în aceeai lucrare, spune7 N"acă eti teolo# roa#ă-te cu adevăratG i dacăte ro#i cu adevărat, eti teolo#PN, 3idem, R, p! +*!0+ 1! 16U6, *icţionar latin-rom/n, <ditura Btiinţifică, )ucureti, */3:, p! +0



)! 'emeiuri %cripturi%tice! 2odelul 8uprem i în privinţa ru#ăciunii ni-l dă

2$ntuitorul Iisus ristos, Care 8-a ru#at îndeosebi în locuri retrase (N5n zilele

acelea, Iisus a ieit la munte să 8e roa#e i a petrecut noaptea în ru#ăciune către

"umnezeuN - .uca E, *0G a se vedea i ru#ăciunea din #rădina 1hetsimani, .uca

00, *-0, precum i alte momente, dar i în locuri publice, ca de exemplu la

învierea lui .azăr (Ioan **, *-0! "e asemenea, 2$ntuitorul a îndemnat la

ru#ăciune7 N%rive#heaţi i vă ru#aţi, ca să nu intraţi în ispităN (2atei 0E, *G i-a

învăţat pe ucenici N&atăl nostruN (2atei E, /-*:! 8finţii ;postoli au practicat

ru#ăciunea i au îndemnat la ru#ăciune, ca de exemplu la ale#erea lui 2atia ('apte

*, 0G 8f! ;p! %etru, înainte de a o învia pe &avita ('apte /, @G iar 8f! ;p! %avel

îndeamnă stăruitor7 N9u#aţi-vă neîncetatPN (I &es! V, *3!

C! 'emeiurile Patri%tice în favoarea ru#ăciunii sunt nenumărate! %rezentăm

aici doar cr$mpeie din marea de învăţături cu privire la acest subiect7 S6& Ciprian7

N;ceia pot dob$ndi ce cer de la "umnezeu, pe care <l îi vede că ve#hează la

9u#ăciuneN0+4G S6& Macarie cel Mare7 N.ucrul cel mai de căpetenie este stăruinţa, la

vreme, în ru#ăciuneN0+EG S6& 3oan +ură de !ur< NOamenii se supără c$nd sunt

#rămădiţi de cereri! "umnezeu însă iubete pe cel care stăruie!!!N0+3! Bi tot el zice7

N"acă voiţi să aflaţi cunotinţa voii lui "umnezeu, dacă voiţi să aflaţi esenţa

înţelepciunii duhovniceti, aceasta se poate numai prin ru#ăciunea necurmatăN0++!

Evagrie Ponticul 7 N%recum cel mai de preţ dintre toate simţurile este vederea, aa

cea mai dumnezeiască dintre toate virtuţile este ru#ăciuneaN0+/!

"! 1elurile rugăciunii7 a! "upă formă7 lăuntrică i verbalăG b! "upă

subiect7 personală i publicăG c! "! p! v! al conţinutului7 de laudă, de mulţumire ide cerere! *e laudă< - după ex! 2$ntuitorului7 N<u &e-am preaslăvit pe &ine pe

păm$nt!!!N (Ioan *3, i al 2aicii %reacurate7 N2ărete, suflete al meu, pe

"omnul!!!N (.uca *, *3G de mulţumire< - după îndemnul 8f! ;p! %avel7 NJeîncetat

vă ru#aţiP *aţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui "umnezeu, întru

0+4 *e%pre 2ugăciunea *omnea%că, :*!0+E

Omilii, III, *:!0+3 Omilia HH, G!0++ Omilia a 33-a la Colo%eni!0+/ Op& cit&, *4@, p! /:!



ristos Iisus, pentru voiN (I &es! 4, *3-*+G de cerere< - NCereţi i vi se va daPN -

spune 2$ntuitorul (2atei 3, 3G N&oate c$te veţi cere în ru#ăciune, crez$nd, veţi

luaPN (2atei 0*, 00!

<! :n%uşirile 4exigenţele5 rugăciunii7 să izvorască din inimă curată i să fie

făcută cu atenţieG să fie făcută cu dra#oste faţă de "umnezeu i de aproapeleG să nu

conţină cereri care să contravină moralei cretine i bunului simţG să fie numai pe

linia voii lui "umnezeu (de aceea se spune, cu toată dreptatea, că cea mai scurtă i

mai înţeleaptă ru#ăciune este7 N"oamne, facă-se voia &a cu minePN!

'! 1oloa%ele rugăciunii7 comuniunea cu "umnezeu i dob$ndirea asemănării

cu <lG luminarea minţii, bucuria inimii, întărirea voinţei! Iar 8finţii %ărinţi se întrec

în a le descrie7 cheia vi%tieriei darurilor dumne"eieşti ('er! ;u#ustin, cununa

virtuţilor (8f! 2axim 2ărturisitorul, doctorie m/ntuitoare, împiedic/nd păcatele

şi vindec/nd nelegiuirile (8f! Ioan 1ură de ;ur, leacul m/hnirii şi ur/tului (8f!

Jil 8inaitul, rodul ucuriei şi al mulţumirii (<va#rie 2onahul etc! etc!0/@!

O dată cu 8finţii %ărinţi, care mărturisesc despre foloasele duhovniceti ale

ru#ăciunii, medicii cretini susţin rolul terapeutic #eneral al ei! 5ntre acetia, s-a

remarcat în chip aparte dr! ;lexis Carrel0/*, îndeosebi prin N<seul despre

ru#ăciuneN! 2ai înt$i face o splendidă încercare de a o defini7 N9u#ăciunea este o

tensiune a spiritului uman spre Creatorul imaterial al lumii! 5n #eneral, rugăciunea

e%te un ţipăt de durere, un %trigăt de a0utor& #neori, în%ă, rugăciunea devine

contemplaţie %enină a Principiului imanent şi tran%cendent al lucrurilor8 un act de

iuire şi de adoraţie 6aţă de !cela de la Care i"vorăşte minunea vieţii& *e 6apt ,

rugăciunea e%te un e6ort al omului de a comunica cu 1iinţa (evă"ută, cu !celaCare e%te Creatorul a tot ce exi%tă, cu :nţelepciunea %upremă, Puterea şi

1rumu%eţea !%olută&&&V (subl! n!!

0/@ 'ra#mente preluate de la J! 2O."OV<;J6, Comori de"gropate, <ditura NCasa coalelorN,)ucureti, *//3!0/* ;lexis Carrel (*+3:-*/, chirur# i fiziolo# francez, autor al unor lucrări de presti#iu pentru care a

primit premiul Jobel pentru medicină (*/*0! O dată cu lucrările de medicină, a scris i cărţi despiritualitate, între care cea mai cunoscută este NOmul - fiinţă necunoscutăN (.homme cet inconue!"upă ce a vizitat locul de pelerinaj de la .ourdes, a devenit un cretin practicant, aa explic$ndu-sescrierea acestui eseu despre ru#ăciune!



5n le#ătură cu 6oloa%ele rugăciunii, ;lexis Carrel spune7 NOamenii care se

roa#ă în mod serios se caracterizează prin perseverenţă în împlinirea obli#aţiilor,

printr-un simţ al datoriei i al răspunderii avansat, prin mai puţine căderi i păcate

i printr-o anumită bunătate faţă de ceilalţi!!! 9u#ăciunea produce în suflet calm,

linite interioară, armonie între activitatea nervoasă i cea morală, o putere mai

mare de a suporta încercările vieţii, sărăcia, boala, calomnia i moartea! <chilibrul

cauzat de ru#ăciune devine un puternic a0utor terapeutic pentru omul olnav!!!

;stfel, ru#ăciunea îi marchează pe credincioii săi cu o caracteristică particulară7

ca%titate în privire, calm în atitudine, ucurie %enină în expre%ie, cura0 în conduită

şi, c/nd nevoia o cere, 0ert6a de %ine a %oldatului %au martirului&&&N0/0!

9) RECAPITULAREA7 - încercaţi o definiţie personală a ru#ăciuniiG

- expuneţi, pe scurt, un moment de trăire i de împlinire a ru#ăciunii,

din experienţa duhovnicească personală!

) ASOCIEREA7 cu postul (2atei *3, 0* i cu milostenia (2atei *0,

3G

) GENERALI:AREA7 2ugăciunea e%te unirea omului cu *umne"eu,

întărirea păcii, mama lacrimilor, punte care trece pe%te i%pite, %căpare de

întri%tări, 6ăr/marea ră"oaielor, lucrarea îngerilor, ve%elia viitoare, i"vorul

virtuţii, cau"a darurilor, propăşire tainică, dovada năde0dii, luminarea minţii,

%ecure pentru de"năde0de, comoara celor ce iue%c tăcerea, %lăirea 6uriei,oglinda propăşirii, de%coperirea %tării, arătătorul viitorului, hrana %u6letului,

pecetea %lavei (8f! Ioan 8cărarul0/:!

) APLICAREA7 8ă încercăm a răspunde la c$teva întrebări7 C/nd ne

rugămU #ndeU CumU Pentru cineU (i altele asemenea, după caz!

0/0 'ra#mentele sunt preluate după textul publicat în ma#azinul N9eaders "i#estN, ian!M */*G0/: ;pud J! 2O."OV<;J6, Op& cit& , p! 3!





BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU EXA0ENEK

1) SE0ESTRUL I7

• &eodor 2! %opescu, 3#imii )i)a(cali c#e$tini (instituirea, atribuţiile,

calităţile, mărturii scripturistice i patristice cu privire la slujirea lor,

didascalii scriitori etc!!

• Clement ;lexandrinul, 3e)a,&,ul (date #enerale despre autor i

lucrare, cu atenţie asupra elementelor cu impact în peda#o#ia actuală7 a!

Portretul pedagogului ideal8 b! !titudinea 6aţă de unurile materiale8 c!

S6aturi morale pentru comportamentul creştinG

• 8f! Chiril al Ierusalimului, Catehezele (date #enerale despre autor i

catehezele saleG cunoaterea conţinutului =%rocatehezei>G

• 8f! Vasile cel 2are, Omilia ct#e tine#i (cunoaterea conţinutului, cu

atenţie specială asupra acelor sfaturi care corespund exi#enţelor catehezei

contemporaneG

+) SE0ESTRUL AL II # LEA7

• 8f! Ioan 1ură de ;ur, *e%pre creşterea copiilor , din vol! N%uţul i împărţire de

#r$uN, )acău, *//4, p! *@-:* ( !nexă a capitolului N'amilia ca factor al

educaţieiNG

• 8f! 8imeon Joul &eolo#, Catehe"e& Scrieri 33 , trad! diac! Ioan Ică jr!, <dit! "eisis, 8ibiu,

*///G



• ;urelia 2arinescu, Codul unelor maniere, <ditura NumanitasN, )ucureti,

*/// (ediţie revizuită, primele ase capitole7 *! 3ntroducere în unele maniere8

0! Cum arată un om manierat8 :! Salutul8 ! Pre"entarea8 4! 1ormule de

adre%are8 E! !rta conver%aţiei şi comportamentul în %ocietate G

• %reot Vasile 1ordon, )iliogra6ia Catehetică (orientare #enerală!

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ 4 Inclu(iv "ent#u 5ETODICA 3REDĂRII

RE8I;IEI! .ucrările marcate cu sunt obli#atorii pentru examene!

1) 5anuale

An%nes/u, 1! 1!, *in prolemele pedagogiei moderne, )ucureti, */0G

I4e8, Pedagogia +enerală, )ucureti, */:@G

I4e8, Cur% de pedagogie, )ucureti, */04-*/0EG

I4e8, 3%toria Pedagogiei! *octrinele 6undamentale ale pedagogiei moderne,)ucureti, */:/!

B6rs(nes/u, Bt! (coordonator, 3%toria pedagogiei, 2anual pentru liceele i

Institutele peda#o#ice, )ucureti, */E/!

B%n!7@ Ioan, Pedagogie! Manual univer%itar de pedagogie, )ucureti, *//!

Bu"!/u, pr! 2ihail, Pedagogia Creştină Ortodoxă, )ucureti, */:4!

Br6n?eu, pr! Jicolae, Semănătorul& 3& Catehetica, .u#oj, */:E!C("u&(r, pr! "umitru, Catehetica, manual pentru Institutele &eolo#ice,

)ucureti, */3E!

C%"e/'5, 3%toria învăţăm/ntului din 2om/nia de la origini p/nă la FA,

)ucureti, */+:!

C%"e/'5, :ndrumări metodologice pentru predarea religiei în şcoală, <ditura

Institutului biblic i de misiune al )!O!9!, )ucureti *//@!



C%"e/'5@ *idactica aplicată în învăţăm/ntul religio% (;ctivitatea didactică a

profesorului în afara orelor la clasă, <ditura N1heor#he ;lexandruN, Craiova,

0@@*!

C%"%83, Aoseph, 7e %ervice de lEvangile, 2anuel catYchYti[ue (catolic, Vol! I i

II, E** +*E p!, "esclYe> S %aris, */E+!

Cu/%7, Constantin, %eda#o#ie, Compendiu de %tudii pedagogice, Iai, *//E,

(pp! *E@-*34 7 N<ducaţia reli#ioasăN !

G%"u %!, Verza <!, Rlate 2!, P%ihologia Copilului, 2anual pentru cl! a ?I-a

coli normale, )ucureti, *//4!

I!n/u, 8tela, P%ihologia şcolarului - N"e ce mer# unii elevi încruntaţi la

coalăQN, <ditura N%oliromN, <d! II-a, Iai, 0@@@!

Le!5', 1uT %!, Predarea cu %ucce%, trad! <leonor "aniel, 8ocietatea 2isionară

9om$nă>, */+4!

0u""'n!@ 2arolen i 2arieta D'nu, Manual de in%truire Monte%%ori, Casa

8peranţa, Constanţa, *//+!

N!r" C!, Pedagogie generală, )ucureti, *//E (ed! a II-aG ed! I H */:+!

N'/%"!, Ioan, %eda#o#ie, Manual pentru şcolile po%t-liceale, )ucureti, *//!

Opres/u, J!, Pedagogie (vezi cap! N<ducaţia moral-reli#ioasăN, p! :30-:33,

)ucureti, *//E!

Peres/u, pr! Jicolae, Catehetica, 2anual pentru 8eminariile &eolo#ice,

)ucureti, */3+!

S!n/'u, I!, 1h!, O i%torie a pedagogiei univer%ale şi rom/neşti, )ucureti,

*/33!Se*!ne""', Auvenal, Catehetica, Cernăuţi, */@!

I4e8 / Catehe"e trat/nd învăţături dogmatice şi morale al )i%ericii drept-

credincioa%e ră%ăritene, 2anual, &om III, 8ibiu, *++*!

T!r!n&u", Oreste , Manual de catehi"aţie pentru in%trucţia religioa%ă a adulţilor în

duminici şi %ărători, ;rad, */:@!



+) C&lec!ii

Fer) Au&us'n, *e catechi"andi% rudiu%, 2I1J<, %!.! ????, col! :@/-

:+G (vezi i Oeuvre% complJte% de Saint !ugu%tin, text bilin#v, &rad!

par %eronne, Vincent X comp!, %aris, *+E/, &om! ??I (Sur la

maniJre

den%eigner la doctrine chrLtienne aux ignorant%, p! :/-:! Vezi trad!

9om! de 1eor#e )o#dan U$ra, Prima catehe"ă& 3niţiere în viaţa creştină& <diţie

bilinvă, %olirom, )ucureti, 0@@0G

I4e8, *e magi%tro, %!.! ???II, col! **/:-*00@G trad! rom! <u#en 2unteanu,

Institutul <uropean, Iai, *//4 (ediţie bilin#vă!

C"e8en ;lexandrinul, Pedagogul , trad! pr! "! 'ecioru, )ucureti, */+0 (vol!

Colecţia %ărinţi i scriitori bisericeti, prescurtat H %!8!)!!

S*) C.'r'" !" Ierus!"'8u"u', Catehe"ele, trad! pr! "! 'ecioru, )ucureti,

partea I, */:, partea a II - a, */4 (Colecţia Izvoarele Ortodoxiei !

S*) Gr'&%r'e 4e Nss!, Marele cuv/nt catehetic, trad! de &! Cristescu i J!

)arbu, )ucureti, */3G ediţia a II-a H *//+ (edit! N8ofiaN!

S*) I%!n Gur( 4e Aur, *e%pre creşterea copiilor , în vol! N%uţul i împărţire

de #r$uN, )acău, *//4!

I4e8, ;uit catLche%e% apti%male%, editate de ;ntoine ên#er, Source%

chrLtienne%, %aris, */43, vol! 4@, 0+ p!

S*) V!s'"e /e" 0!re, Omilia către tineri, trad! pr! "! 'ecioru, )ucureti,*/+E (vol! nr! *3 din colecţia %! 8! )!

S*) S'8e%n N%u" Te%"%&, Catehe"e& Scrieri 33 , trad! diac! Ioan Ică jr!, <dit! "eisis,

8ibiu, *///G vezi i traducerile din 2!;!, de acelai7 Cateheza a II-a (Spre ;ri%to%

pe calea poruncilor şi a 6ericirilor5, în 2! ;!( 2evi%ta 'eologică, serie nouă,

nr! 0M*//*G a ?VIII-a ( *e%pre alegerea şi virtuţile pă%torului %u6lete%c, 2!;!

*M*//@G a ??VII-a ( *e%pre nece%itatea pă"irii poruncilor ,în 2!;! nr! M *//@ G a??VIII-a



( *e%pre vederea luminii dumne"eieşti şi preoţie, în 2!;! nr! 4M *//@!

-) Dic!i&na#e

C%"e/'5 4e !u%r', *icţionar de pedagogie, <dit! didactică i

peda#o#ică, )ucureti, */3/!

Cr'se!, 8orin, *icţionar de pedagogie, N.itera internaţionalN, Chiinău-

)ucureti, 0@@@!

H%rs S/.!u3 i !r" G) :ene, *icţionar de pedagogie, trad! 9odica Jeculau,

%olirom, )ucureti, 0@@*!

P(/ur!r'u, pr! 2ircea, *icţionarul teologilor rom/ni, )ucureti, *//E!

S%res/u, pr!V!, 1iguri, evenimente, şi locuri ilice (dicţionar pentru

predarea reli#iei în coală , )ucureti, *//4!

9) C#!i/ (tu)ii/ a#tic&le

An%nes/u, 1!1!, Educaţia morală şi religioa%ă în şcoala rom/nea%că,

)ucureti, */:3!

An%nese', .iviu, Paideia& 1undamentele culturale ale educaţiei, Iai, *//E!

B!4e!, <lena, Caracteri"area dinamică a copilului şi adole%centului de la @ laQbF ani, cu aplicaţie la 6işa şcolară, <dit! &ehnică, )ucureti, *//3!

B!"!n, )o#dan X colectiv, P%ihopedagogie pentru examenele de de6initivare şi

grad , %olirom, Iai, *//+!

B!"/!, Jicolae, 3mportanţa catehetică a S6intei 7iturghii, în )!O!9!, *-0M

*/4+G

I4e8, Caracteri%tici e%enţiale ale %u6letului creştinului autentic, 8!&! /-*@M*/4G



I4e8, Etapele p%ihologice ale mărturi%irii, 8!&! *-0M */44!

B!s!r!3, Jea#oe, :nvăţăturile lui&&& către 6iul %ău 'eodo%ie, Versiune

ori#inală, (transcriere, traducere în limba rom$nă i studiu introductiv de

prof! dr! 1! 2ihăilă, )ucureti, *//E!

B(3u7@ arhim!, 1ri#ore, Opera catehetică a S6& Chiril al 3eru%alimului şi

actualitatea ei, în = Ortodoxia N, nr! :M*/+E!

B(n/'"(, Vasile, 3niţierea religioa%ă a copilului, )ucureti, *//E (ed!

!na%ta%ia G

I4e8, *uhul Sărătorii (în special cap! N %eda#o#ia sărbătorii N, )ucureti,

*//E!

B6rs(nes/u, Bt!, :nvăţăm/ntul oral prin predică, cel dint/i %i%tem de

învăţăm/nt de durată la rom/ni, în N%a#ini nescrise din istoria culturii

rom$netiN, <dit! ;cademiei, )ucureti, */3*G

I4e8, Pedagogia şi didactica, Craiova, */!

Be"u, pr! "umitru, Preocupări şi %tudii de Pa%torală, Omiletică şi Catehetică,

în 8!&! 4-EM*/E+!

B%4n!r'u, protos!, 1heor#he, Mi%iunea )i%ericii în şcoală, )ucureti, *//,

+0 p!

Br!n'te, pr, <ne, Explicarea S6intei 7iturghii după (icolae Caa%ila, (Te?(

4e 4%/%r!, )ucureti, */:G

I4e8, :n%emnătatea S6& 7iturghii pentru viaţa creştină! 2aterial cultic i

omiletic pentru explicarea 8fintei .itur#hii, 1!)! nr! *-: M */4*G

I4e8, Explicarea ote"ului în catehe"ele apti%male ale S6& 3oan +ură de !ur ,în 8!&! nr!3-+ M */3@G

I4e8, Explicarea S6& 'aine de iniţiere ()otez, 2irun#ere, <uharistie în

literatura cretină, )ucureti, *//@, *3/ pG

I4e8 (împreună cu prof! <caterina )ranite, (oţiuni de i%toria %6/ntă a

.echiului şi (oului 'e%tament pentru u"ul orelor de catehi"are a

copiilor , =Credinţa noastră>, )ucureti, *//*GBu"!/u, pr! 2ihail , Studiu introductiv în catehetica ortodoxă (Te?( 4e



4%/%r!, Oradea, */0+G

I4e8, coala exegetică ilică din !ntiohia, )ucureti, */:*G

I4e8, Spiritul catehe"ei patri%tice în şcoala rom/nea%că, )ucureti, */:3G

I4e8, (oleţea educaţiei creştine după S6/ntul 3oan ;ri%o%tom, )ucureti, */@G

I4e8, Conştiinţa creştină după Catehe"ele S6& Chiril arhiepi%copul 3eru%alimului&

Studii de Catehetică, )ucureti, */*G

I4e8, Catehe"a ortodoxă, 1! )! nr! *-0M*//G

I4e8, Principiile catehe"ei şi per%onalitatea catehetului, 8! &!, 3-+M*//G

I4e8, Proleme de pedagogie catehetică, 8! &! , :-E M */4@G

I4e8, 7iturghia catehumenilor şi credincioşilor şi catehe"a în )i%erica primară a

3eru%alimului, NOrtodoxiaN, M*/+@!

C!"/'u, pr! 1heor#he, apte cuvinte către tineri, )ucureti, *//E!

C("u&(r, pr! "umitru, 'reptele 6ormale şi învăţăm/ntul religio%, 8ibiu, */:+!

I4e8 , Caracterul religio%-moral creştin (Te?( 4e 4%/%r!, 8ibiu, */44G

I4e8, Metode şi 6orme pentru pre"entarea învăţăturii creştine ortodoxe, 2!;!, *-

:M*/30G

I4e8, Principii 6undamentale ale învăţăm/ntului religio%, în 2!;! nr! /-

*@M*/34G

I4e8, 2olul ca"aniilor în 6ormarea vieţii religioa%e şi morale, 2), -EM*/3+G

I4e8, ;ri%to% în şcoală& 2anualul catehetului ortodox pentru coala primară,

vol! I, 8ibiu, */:G vol! II, 8ibiu, */:3G

I4e8, apte cărţi de religie, <dit! <piscopiei 9omanului i uilor, )acău,

*//@!Cer&.', Ion, Metode de învăţăm/nt , ediţia a III-a, <ditura "idactică i

%eda#o#ică, )ucureti, *//3!

C%8!n, <piscop, Vasile, 2eligie şi caracter (Contribuţii la cunoaterea i

predarea reli#iei în perioada adolescenţei, Oradea, *//0!

C%8en'us, A!, ;mos, *idactica Magna! &rad!, note i comentarii de Iosif ;ntohi,

<d! "idactică i %eda#o#ică, )ucureti, */3@GI4e8@ Pampaedia, <"%, )ucureti, */33G



I4e8, 'exte ale%e, <"%, )ucureti, */4+G

I4e8, !rta didactică! &rad! din latină de "avid %opescu, <"%, )ucureti, */34!

C%87!, ep! dr!, 1ri#orie, 'ineretul 2om/niei, ;rad, */:!

C%rn'<es/u, pr! Constantin, S6& +rigorie de (a"ian" de%pre 6amilia %a, 8!&! 4-

EM*/E!

C%s8!, pr! 8orin, Cuvinte ale dreptei credinţe (Cateheze , ;rad, *//0!

C%s!/.e, pr! "oru, 2olul 6amiliei în educaţiei copiilor , în Ortodoxia>, :-M0@@0,

p! *0+-*:/!

C%uW, <mile, Stăp/nirea de %ine, )ucureti, f! a!, /E p!

Cr'ses/u, pr! 1ri#orie, Predică şi catehe"ă, 8ibiu, */0/!

Cu/%, C - tin, Pedagogie şi !xiologie, )ucureti, *//4G

I4e8, Educaţia religioa%ă, conţinut şi 6orme de reali"are, )ucureti, *//EG

I4e8, Educaţia religioa%ă& 9epere teoretice i metodice, <dit! N%oliromN, Iai,

*///G

I4e8 (coordonator, P%ihopedagogie, pentru examenele de definitivare i de

#rade didactice, <dit! N%oliromN, Iai, *//+, :*3 p!

D!n/'u@ ;na, Metodica predării religiei în şcolile primare, gimna"ii şi licee,

<ditura =;nastasia>, )ucureti, *///, 0E* p!

D'!/%nu, pr! ;drian, Catehe"a în activitatea pa%toral-mi%ionară a preotului,

8!&! :M*/+/!

Du8'ru, pr! Valeriu, .a%ile )ăncilă şi educaţia religioa%ă, <dit! &halia,

)ucureti, 0@@0G

6amilia c#e$tin azi (elab! de un colectiv de profesori de la 'acultatea de&eolo#ie din Iai, <ditura N&rinitasN, Iai, *//4, 0@: p!

Fe/'%ru, pr! "umitru, 3deile pedagogice ale S6& 3oan +ură de !ur , )ucureti,

*/:3G

I4e8, Pedagogia nouă şi pedagogia creştină, )ucureti, */E!

Fe"e!, pr! Ilarion, 2eligia culturii, ;rad, *// (ediţia a II-aG în special cap!

*@ 7 2eligia şi %i%temele de educaţie, p! 0E-043GF%erser, '! ^!, coala şi caracterul , trad! Bt! Constantinescu, )ucureti, f!a!G



I4e8, Cartea vieţii& O carte pentru ăieţi şi 6ete, trad! J! %andelea, f! a!,

)ucuretiG

I4e8, :nvăţăm/ntul religio% şi învăţăm/ntul moral , trad! I! Je#ioţă, Chiinău,

*/::G

F%ss'%n, ;ndrY, Manuel de catLche%e pour 0eune% et adulte%, "esclee, %aris, */+4!

G!"er'u, pr! Constantin, Catedra de omiletică - catehetică cu noţiuni de

Pedagogie, în 8!&! 3-*@ M*/+*G

I4e8 , M/ntuitorul 3i%u% ;ri%to%, :nvăţătorul no%tru %uprem, Ortodoxia, nr! *M*/+:G

I4e8, 2evelaţia şi educaţia, în NOrtodoxiaN, nr! :- M *//:G

I4e8, Ora de religie în trecut şi a%tă"i, în N;ltarul )anatuluiN, -EM*//4!

I4e8, 2ugăciunea 'atăl no%tru> (t$lcuiri, arisma, 0@@0!

G(5(nes/u", Ion, Pedagogie +enerală, )ucureti, */0:!

G.'3u, Onisifor, *in i%toria literaturii didactice rom/neşti< 3& )ucoavnele8 33&

!ecedarele8 333& Cărţile de cetire din 'ran%ilvania, )ucureti, */*EG

I4e8, Pentru o pedagogie rom/nea%că! ;ntolo#ie! )ucureti, */33!

G%r4%n, pr! Vasile, 2olul catehetic- mi%ionar al ierurgiilor , în 8!&! nr! 4 M

*/+EG

I4e8, 2eligia în şcoală& C/teva repere iliogra6ice, 8!&! nr! *-0M*//3G

I4e8, !ctivitatea omiletică, catehetică şi pedagogică a pr& pro6& dr& Mihail

)ulacu& Pomenire la RR de ani de la naştere, )!O!9! *-EM*//+G

I4e8, :nvăţăm/ntul religio% rom/ne%c la cumpăna dintre milenii& Scurt

excur% i%torico-pedagogic, NOrtodoxiaN, :-M0@@@G

I4e8, Mi0loace practice de catehi"are în )i%erică, în N1lasul ;devăruluiN -<piscopia )uzăului M iulie-sept! 0@@@G

I4e8, 1actorii e%enţiali ai educaţiei religioa%e, N1lasul )isericiiN, nr! 4-+ M

0@@*G

I4e8, 2eligia în şcoală& Evaluare şi per%pective, în N;nuarul 'acultăţii de

&eolo#ie )ucuretiN, 0@@*-0@@0G

I4e8, Catehetica - curs pentru anul al III-lea de studii, &eolo#ie %astorală, dactil!,)ucureti, 0@@* (*@ p!G



I4e8, +hid iliogra6ic pentru Catehetică şi Omiletică, în 1lasul )isericii>, nr!

/-*0M0@@0, p! +3-**0 G

I4e8, 3mportanţa principiilor didactice în catehi"are, NOrtodoxiaN, nr! *- 0M0@@0,

p! *-40G

Gr'&%r!, pr! C-tin , 1ericitul !ugu%tin şi locul lui în pedagogia creştină,

228 nr! +-*@M*//0G

I4e8, 'reptele herartiene şi învăţăm/ntul religio%, în 2!2!8! - *-:M*//:G

I4e8 ,V&&&Merg/nd, învăţaţi toate neamurile&&&V - )azele hristolo#ice,

apostolice i patristice ale Cateheticii i Omileticii, <dit! &rinitas, Iai, 0@@@G

I4e8, V&&&Propovăduiţi Evanghelia la toată 6ăptura&&&V - Omiletică i Catehetică

specială, <dit! &rinitas, Iai, 0@@@!

I%nes/u, pr! 2arin, 3nima e c/rmaciul minţii& Catehetica "ilelor noa%tre,

)ucureti, */03G

I4e8, Colectare de material omiletic şi catehetic, )ucureti, f!a! (0/3 p!!

I%r&!, Jicolae, 3%toria învăţăm/ntului rom/ne%c, )ucureti, */0+!

Înv!tu#a )e c#e)in! c#e$tin &#t&)&>, <ditura Institutului )iblic i de 2isiune

Ortodoxă, )ucureti, */40!

Ir'neu, ep! de <caterinbur# i IrbiţL, Mamă, ai gri0ă Călăuziri pentru creterea i

educarea ortodoxă a copiilorG trad! din l! #reacă de diac! drd! Jicuor 2orlova,

<ditura )una-Vestire, )acău, 0@@* (/4 p!G

I4e8, Educaţia religioa%ă! 5nvăţături pentru copii i tineri, &rad! "iana %otlo#,

<ditura 8ophia, )ucureti, 0@@0!

Isp'r, Vasile, Principiile educaţiei creştine, în )!O!9! nr! *-: M */E!I5!n, pr! dr! Ilie, :ndrumător catehetic, <ditura NConphisN, 9m! V$lcea, 0@@*!

Jur/(, pr! <u#en, Experienţa duhovnicea%că şi cultivarea puterilor %u6leteşti&

Contriuţii de metodologie şi pedagogie creştină, <dit! 2arineasa, &imioara,

0@@*!

Le%ne, .etiţia, #cenicul lui ;ri%to%, 5ndrumări metodolo#ice pentru predarea

reli#iei în coli, <dit! NCraterN, )ucureti, *//+, * p!!n, Immanuel, 'ratat de pedagogie& 2eligia în limitele raţiunii, Iai, *//0!



0!&4!"en!, 2aica, S6aturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de a"i, cu

traducerea rom$nească a cuv$ntului 8f! Ioan 1ură de ;ur N"espre educaţia

copiilorN, <ditura N"eisisN, 8ibiu, 0@@@!

0!r'!n, prof!, 9odica, Pro6e%orul de religie în şcoală, <dit! N%elerinul rom$nN,

Oradea, *//3!

0!r'nes/u, ;urelia - ;nastasia , Codul unelor maniere a%tă"i, <ditura

NumanitasN, )ucureti, */// (ediţie revăzută i adău#ită!

0e.e4'nţi, 8imion , Poporul 4Cuvinte către %tudenţi , )ucureti, */0*G

I4e8, !ltă creştere& coala Muncii, )ucureti, */0/ (ed! a II-aG

I4e8, !propierea de 3i%u% prin )i%erica noa%tră, prin alegerea educatorilor ,

)ucureti, */:4G

I4e8, Scrieri de%pre educaţie şi învăţăm/nt& !ntologie! <ditura ;cademiei,

)ucureti, *//0G

I4e8, Creştini%mul rom/ne%c, )ucureti, *//4 (<dit! ;nastasia!

5et&)ica "#e)#ii #eli,iei (colectiv de autori, <ditura N1heor#he

;lexandruN- Craiova, 0@@@

0'/"e, Ierom!, Veniamin, 3niţieri catehetice, 2t! )istriţa (Oltenia , *//:!

0'r%'u, ;drian (coord! X co, :nvăţăm/ntul rom/ne%c a"i& 8tudiu de

dia#noză, Polirom> D Iai, *//+!

0%"4%5!n, pr! Ilie, 'eologia S6& *uh după catehe"ele S6& Simion (oul

'eolog , în 8!&! 3-+ M */E3G

I4e8, 3uirea, 'aina că%ătoriei& 'eologia iuirii (vol! I i !devărul şi

6rumu%eţea că%ătoriei& 'eologia iuirii (vol! II, ;lba Iulia, *//EG0ure7!n, %avel, :nvăţarea e6icientă şi rapidă, <d! NCeres N, )ucureti, *//@!

Ne/u"!, pr! Jicolae, 'radiţie şi înnoire în %lu0irea liturgică, 1alaţi, vol! I -*//EG

vol! II - 0@@* (material pentru catehe"e liturgice!

N's'pe!nu, I&, 2eligia pentru copii& Studiu metodologic, teoretic şi practic, în

%piritul şcoalei active, )ucureti, */00!

I4e8 /%"!3) /u T) Ge!n(, Pentru educaţia e%tetică a copilului! 2etodolo#iadexterităţilor în spiritul coalei active, <dit! Cultura 9om$nească, )ucureti, f! a!



P!u"es/u, dr!, J!C!, 3n%tincte, patimi, con6licte, )ucureti, *//4 (<d!

;nastasia!

P(/ur!r'u, pr! 2ircea, *ouă %ute de ani de învăţăm/nt teologic la Siiu, QF-

NF , 8ibiu, */+3G

I4e8, 3%toria învăţăm/ntului teologic în )i%erica Ortodoxă 2om/nă, )O9, /-

*@M*/+*!

Pern%u4, .aurence (colab! cu ;#nes 1rison 5 Cum îmi cre%c copilul (în

ori#inal < $eleve mon en6ant , %aris, *//, premiată de ;cademia

franceză de medicină , trad! de "oina )rindu, )ucureti, *//!

Pes!"%??', A! !, 'exte ale%e, )ucureti, */E4!

Pere, pr! &eodor, Păcate şi virtuţi, (Cule#ere de cateheze, Valea %lopului,

*//!

P"(8(4e!"(, mitrop!, ;ntonie, *a%căli de cuget şi %imţire rom/nea%că,

)ucureti, */+*!

P%pes/u, ;nastasia (2ama 8ica , Cum %ă-i învăţăm pe copii religia, <ditura

;nastasia, )ucureti, *//E (5ndreptar realizat împreună cu 9ăzvan )ucuroiu!

P%pes/u, 2! &eodor, Primii dida%cali creştini, în 8!&! nr! 0M */:0G

I4e8, )i%erica şi cultura, )ucureti, *//E!

P%pes/u, Ion, 2! Jăstase i <! %opescu, Metodica predării religiei, f! edit!,

)ucureti, *//3!

P%pes/u@ ;urel colectiv, Proiectarea pedagogică a învăţării religiei în şcoală,

<dit! ;ramis, )ucureti, 0@@0!

P%se"n'/u, Constantin, 1undamente ale didacticii şcolare, <dit! ;ramis,)ucureti, 0@@@!

Pr%/%p%5'/', pr! %etre, :mpărtăşania şi Spovedania în %lu0a educării

tineretului şcolar , 9m! V$lcii, */4!

R!4u, Jicolae (X colectiv, P%ihologia educaţiei, <dit! 'undaţiei 9om$nia de

m$ine, )ucureti, 0@@*!

R(4u/(, pr! Vasile, 2olul 6ormativ al religiei, în 8!&! nr! *-: M *//GI4e8, !ctul catehetic< catehe"a şi acţiunile %ale, 8!&!, nr! :-M *//3G



I4e8, Cur% de Catehetică, ms! dactil!, )ucureti, *//E!

R(4u"es/u, prof!, 2ihai, Cartea creştinului începător , )ucureti, *//E!

R(4uţ, pr! Ion, .aloarea catehetică a mu"icii în cultul ortodox, 2!O! 4-

EM*/34!

Reli,ia în $c&al ( Mini6ilocalie pentru viaţă, <p! "unării de Aos, 1alaţi, *//E, 3

p!

Re8ee, pr! 1eor#e, *ogmatica Ortodoxă, 2anual pentru 8eminariile

&eolo#ice, <dit! <piscopiei Ortodoxe ;lba-Iulia, *//E!

S6r3u, pr! Ilie, Catehi"area copiilor şi tineretului, oiectiv prioritar al

)i%ericii, în N;ltarul )anatului N, nr! 4-E M *//@!

S8'"es, 8!, !0ută-te %ingur 4Sel6-help, sau Caracter, purtare şi %tăruinţă,

ilu%trate cu a0utorul iogra6iilor , trad! de ;l! .ascarov-2oldovanu,

ed! a III-a, f! a!, )ucureti, 0/* p!

S(n/u"es/u, prof!, Jela, Educaţia religioa%ă în concepţia lui $an !mo%

Komen%I - părintele pedagogiei moderne, 1!)! *- M *//E!

Şe3u, pr! 8ebastian (X 2onica i "orin Opr'7, Metodica predării religiei,

;lba Iulia, 0@@@!

Şen4r%'u@ R%4'/!@ Metode şi procedee de predare a religiei în şcoală,

)ucureti, *//3!

Şer3(nes/u, pr! Jicolae, 1acultatea de 'eologie a #niver%ităţii din )ucureşti& O

%ută de ani de la în6iinţare& Scurte date de%pre învăţăm/ntul teologic %uperior din

Principatele 2om/ne în prima parte a %ecolului al H3H-lea 4p/nă la F?5, )O9,

/-*@M*/+*!Ter/.'"(, pr! Jicolae, P%ihologia contemporană şi învăţăm/ntul religio%,

(e?( 4e 4%/%r!, 8ibiu, */:4!

T'"e!, pr! 1h! &!, Proleme 6undamentale în opera moral-%ocială a S6& 3oan

+ură de !ur< 333& 1amilia creştină, )ucureti, */3!

V!s'"es/u@ diac! prof!, <milian, Proleme de p%ihologie religioa%ă şi 6ilo%o6ie

morală, <diţia a II-a, )ucureti, */*!V'n'"es/u, pr! %etre, Spovedania şi duhovnicia, )ucureti, */:/ (ed! a II-a,



*//4G

I4e8, 1uncţiunea catehetică a S6intei 7iturghii, 8!&! nr! *-0 M *//, p! *3-::!

:'&"!r, Ri#, Putem creşte copii uni într-o lume negativă, (în ori#inal, 2ai%ing

po%itive id% in a negative Yorld , trad! Irina-2ar#areta Jistor, <ditura NCurtea

VecheN, )ucureti, 0@@@!

!/en.e'8, Charles, 7a CatLchJ%e, Col! ue sais-jeQ>, %aris, */+:!



C U P R I N S

CUVÂNT ÎNAINTE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 0

I) NO;IUNI INTRODUCTIVE)!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :

• &erminolo#ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

• 9aportul cu Omiletica !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E

• Implicaţii actuale !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 3

II) EXCURS N ISTORIA CATEHE:EI) 2$ntuitorul Iisus ristos,

Catehetul 8uprem !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! /

III) CATEHE:A N PRI0ELE VEACURI CREŞTINE

*! Cateheza 8finţilor ;postoli!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *E

0! 8lujirea harismaticilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *3

:! .iteratura catehetică în primele veacuri cretine !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *+

! Catehumenatul !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 04

IV) ŞCOLILE CATEHETICE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 03

V) NVĂ;Ă0NTUL CATEHETIC RO0NESC!

9epere ale unui scurt excurs istoric !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ::

VI) I0PORTAN;A PRINCIPIILOR DIDACTICE N CATEHI:ARE

Intenţii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 4/

"efiniţii i delimitări!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E@

%recizări etimolo#ice i istorice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E*

;vantajele utilizării principiilor didactice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E0

Jominalizarea principiilor didactice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E:"escrierea principiilor didactice!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! E



VII) FACTORII ESEN;IALI AI EDUCA;IEI RELIGIOASE

a! %reliminarii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 3

b! &erminolo#ie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 3

c! 'actori #enerali7 ereditatea, mediul, educaţia!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 34

d! 'actori speciali ai educaţiei reli#ioase7

*! Intenţii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 33

0! Idealul educaţiei reli#ioase!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 33

:! 'actori concreţi ai educaţiei reli#ioase7

• "umnezeu - factor i izvor venic al educaţiei!!!!!!!!!!! 3/

• 'amilia cretină!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! +@

• )iserica!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! /*

• Bcoala!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! /:

• %rofesorul!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! /E

• <levul!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *@*

VIII) 0IJLOACE PRACTICE DE CATEHI:ARE N BISERICĂ)

*! %reliminarii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *@:

0! Cateheza!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *@

:! "ialo#ul săptăm$nal!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *@3

! )iblioteca parohială!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *@/

4! )uletinul parohial!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! **@

IX) REDACTAREA ŞI PRE:ENTAREA CATEHE:EI) 9epere

teoretice, metodice i practice !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! **

*! <tapele redactării i prezentării catehezei !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! **

0! %lanul catehezei !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! *0*

X) SCHI;E DE PLANURI PENTRU CATEHE:EK



Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	constantinasaftei
View:	234 times
Download:	0 times

31306641 Gordon Vasile Catehetica Crestin Ortodoxa

Documents