3.1 REPREZENTAREA ȘI COTAREA FLANȘELOR

Flanșele sunt elemente de legătură folosite pentru asamblarea:

- conducte

- țevi

- armături

- diferite piese între ele

- turbosuflante

- cruci cardanice

- cardane

Reguli de reprezentare a flanșelor:

- o vedere frontală

- secțiune longitudinală

Flanșă

Corpul flanșei

Găuri de prindere

Gulerul flanșei

După forma geometrică a gulerului flanșei, acestea pot fi:

- flanșe cilindrice - flanșe triunghiulare - flanșe oarecare

- flanșe pătrate - flanșe ovale

După modelul de execuție flanșele pot fi:

- flanșe corp comun cu piesa

- flanșe individuale

3.1.1 Flanșe cilindrice

- Planul de secționare trece prin găurile de prindere

D – diametrul flanșei

Dp – diametrul purtător al centrelor găurilor de prindere

dp – diametrul găurilor de prindere

R – rază de racordare

di – diametrul nominal (golului central al flanșei)

de – diametrul exterior

g – grosimea gulerului flanșei

- Planul de secționare nu trece prin găurile de prindere

Atunci când planul de secțiunare nu trece prin găurile de prindere, acestea se

rabat în jurul axei flanșei în planul de secționare și se reprezintă cu linie punct

subțire.

Flanșele fiind piese simetrice pot fi reprezentate în vedere pe jumătate, prin rabaterea gulerului flanșei în

planul de secționare. În cazul reprezentării în vedere pe jumătate, la extremitățile axei de simetrie se adaugă un

simbol de simetrie format din două segmente perpendiculare pe axă reprezentate cu linie continuă subțire.

3.1.2 Flanșe pătrate

- Planul de secționare trece prin găurile de prindere

D – diametrul flanșei

Dp – diametrul purtător al centrelor găurilor

de prindere

dp – diametrul găurilor de prindere

R – rază de racordare

Rr – rază de racordare a colțurilor flanșei

di – diametrul nominal (golului central al flanșei)

de – diametrul exterior

g – grosimea gulerului flanșei

- Planul de secționare nu trece prin găurile de prindere

Atunci când planul de secțiunare nu trece prin găurile de prindere, acestea se

rabat în jurul axei flanșei în planul de secționare și se reprezintă cu linie punct

subțire.

Flanșele fiind piese simetrice pot fi reprezentate în vedere pe jumătate, prin rabaterea gulerului flanșei în

planul de secționare. În cazul reprezentării în vedere pe jumătate, la extremitățile axei de simetrie se adaugă un

simbol de simetrie format din două segmente perpendiculare pe axă reprezentate cu linie continuă subțire.

3.1.3 Flanșe triunghiulare

- Planul de secțiune trece prin găurile de prindere

- Planul de secțiune nu trece prin găurile de prindere

Atunci când planul de secțiunare nu trece prin găurile de prindere, acestea

se rabat în jurul axei flanșei în planul de secționare și se reprezintă cu linie

punct subțire.

3.1.4 Flanșe ovale

- Planul de secțiune trece prin găurile de prindere

- Planul de secțiune nu trece prin găurile de prindere

Standardul SR ISO 10209-1:2012 Documentație tehnică de produs. Vocabular. Termeni referitori la

desenele tehnice, la definirea produselor și documentația asociată stabilește terminologia pentru desenele

utilizate în industrie.

3.2 Întocmirea documentației tehnice. Schiță. Desen la scară

După gradul de detaliere al reprezentării desenul tehnic este:

-desen de ansamblu – este reprezentarea grafică a mai multor piese asamblate

-desen de piesă – este reprezentarea unei piese în așa fel încât să fie complet determinată

-desen de detaliu – este reprezentarea la scară mărită a unei părți din piesă sau dintr-un ansamblu

După modul de reprezentare grafică a unui desen, acesta poate fi:

-schiță – este desenul executat cu mâna liberă în limita aproximației vizuale, păstrând proporția

elementelor geometrice, a unei piese după un model real

-desen la scară – este desenul întocmit cu ajutorul instrumentelor de desen după o schiță, ținând seama

de anumită scară de reprezentare

Desenul de execuție este un desen întocmit la scară ce cuprinde toate datele necesare pentru executarea

piesei pe care o reprezintă.

Desenul de releveu este un desen întocmit după un model existent în scopul eleborării unui nou produs

îmbunătățit.

Etapele de lucru pentru executarea unei schițe după o piesă model sunt următoarele:

Studiul preliminar al piesei

- identificarea piesei – denumire piesă, rol funcțional în ansamblu, poziție de funcționare,

mod de asamblare

-studiul tehnologic al piesei – materialul din care este executată piesa și studiul

tehnologic de obținere al ei

- studiul de formă al piesei – se stabilesc formele geometrice componente

- stabilirea poziției de reprezentare – de obicei se reprezintă în poziție de funcționare

- stabilirea numărului necesar de proiecții – vederi și sectiuni

Etapa de execuție grafică a schiței

- stabilirea formatului – în funcție de mărimea, complexitatea și numărul de proiecții ale

piesei

- trasarea indicatorului

- desenarea cu linie subțire a dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecțiior

- trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice ce compun piesa

- trasarea cu linie continuă subțire contururilor exterioare pe toate proiecțiile

- desenarea traseelor de secționare și notarea secțiunilor

- trasarea cu linie continuă subțire contururilor interioare pe toate proiecțiile

- cotarea schiței

- hașurarea suprafețelor rezultate după secționare

- îngroșarea liniilor de contur exterior și interior

- înscrierea stării suprafețelor, a toleranțelor la dimensiuni, a toleranțelor de formă și

poziție, a prescripțiilor tehnice

- completarea indicatorului, verificarea schiței

Realizarea desenului la scară al unei piese se execută după schiță sau după un model existent cu ajutorul

instrumentelor de desenat sau folosind diferite programe de calculator. Acest desen se realizeză la o anumită

scară și reprezintă desenul de execuție al piesei. Desenul de execuție face parte din documentația tehnică a

piesei sau al produsului de bază.

Nu se întocmesc desene de execuție pentru piesele sau ansamblele standardizate procurate din comerț la

care nu se mai efectuează prelucrări suplimentare.

Desenul de execuție al fiecărei piese sau ansamblu se realizează ca un desen separat, pe unul sau mai

multe formate standardizate.

Pe un desen de execuție numărul de cote trebuie să fie minim, dar suficient pentru executarea piesei. Cota

unui element al unei piese se noteaza o singură dată pe una din proiecții.

Realizarea desenului la scară parcurge următoarele etape:

alegerea scării de reprezentare în funcție de mărimea și complexitatea piesei

alegerea formatului de desen în funcție de scara de reprezentare aleasă, numărul de proiecții, dimensiunile de

gabarit ale piesei și spațiul necesar pentru cotare

realizarea efectivă a desenului la scară respectă aceeași succesiune de faze ca și la executarea schiței

3.3 Desen de execuție racord

F1 - flansă triunghiulară (T)

F2 - flanșă pătrată (NT)

f1a - filet exterior cu degajare

f2a - filet exterior cu ieșire

f1b - filet interior cu ieșire

f2b - filet interior cu degajare

K - conicitate

T - teșitură diferită de 45º

Obs. T/NT- planul de secțiune trece/nu trece prin

găurile de prindere ale flanșelor