PROTECIA MEDIULUI

PROTECTIA SOLULUI /SUBSOLULUI SI A APELOR

Unul dintre conceptele de baz ale acestei Politicii Agricole Comune (PAC) l reprezint

conformarea activitilor la o serie de standarde privind protecia mediului, sigurana furajelor i

a alimentelor, protecia si sntatea animalelor.

n vederea implementrii noii politici agricole comunitare, statele membre trebuie s

dezvolte o serie de instrumente adaptate condiiilor locale pentru ndrumarea i controlul

activitilor din fermele agricole n vederea conformrii cu cerinele de conservare a mediului. O

parte din aceste instrumente sunt reprezentate de coduri de bune practici orientate ctre activiti

specifice. Astfel, un prim set de reguli minimale pe care un fermier care dorete s primeasc

subvenii in cadrul schemei de pli directe este obligat s le respecte este cuprins in Codul de

bune practici agricole i de mediu (GAEC).

In zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitrai fermierii sunt obligai s respecte

regulile de utilizare a substanelor fertilizante (organice i/sau minerale) n acord cu prevederile

din Codul de bune practici agricole din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai

Prevederile cuprinse n prezentul Cod de bune practici n ferma nu sunt obligatorii. Ele

reprezint ns un ndrumar pentru un management integrat al fermei care s permit

conformarea cu reglementrile naionale i europene privind protecia mediului n urma

activitilor din agricultur, precum i optimizarea parametrilor economici ai exploataiei

agricole. In zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitrai fermierii sunt obligai s

respecte regulile de utilizare a substanelor fertilizante (organice i/sau minerale) n acord cu

prevederile din Codul de bune practici agricole din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrai.

In concluzie, fermierii pot beneficia de sprijin financiar din fondurile europene si de la

bugetul statului daca respecta normele de ecoconditionalitate . Acestea se compun din:

A. Bunele Conditii Agricole si de Mediu - GAEC

B. Cerinte legale in materie de gestionare SMR

C. Cerinte minime privind utilizarea ingrasamintelor.

A. BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU GAEC A.1 Standarde pentru evitarea eroziunii solului :

GAEC 1: Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie s fie acoperit cu culturi de toamn i / sau s

rmn nelucrat dup recoltare pe cel puin 20% din suprafaa arabil total a fermei;

GAEC2 :Lucrrile solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante

pritoare, se efectueaz de-a lungul curbelor de nivel;

GAEC 3 :Se menin terasele existente pe terenul agricol la 1 ianuarie 2007.

OBIECTUL STANDARDE

Eroziunea solului:

Protejarea solului prin msuri adecvate

Acoperirea minima solului Gestionarea minima terenului care sreflecte condiiile locale specific Terasele de reinere

Protectia solului mpotriva eroziunii se poate realiza prin culturi agricole si prin

tehnologii agriculturale specifice.

Cunoasterea plantelor cultivate, n functie de nivelul de protectie pe care-l ofera solului;

ele sunt clasificate n urmatoarele categorii:

- foarte bune protectoare - gramineele (speciile de lolium si dactylis) si leguminoasele perene

(lucerna, trifoi, ghizdei);

- bune protectoare - cereale paioase (gru, orz, ovaz, mei, iarba de Sudan etc.);

- mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, soia, lupin, fasole etc.);

- slab protectoare - culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahar, dovlecei,

vitade vie etc.);

Pe terenurile cu pante de peste 10% se aplica sistemul de culturi n fsii cu benzi

nierbate, a caror latime variaza n functie de panta:

a) pantade 5%-10% - latimea fsiei de 60-150 m;

b) pantade 10%-15% - latimea fsiei de 30-60 m;

c) pantade 15%-20% - latimea fsiei de 20-30 m;

d) pantade peste 25% - latimea fsiei de 20 m.

n zone secetoase, cu pante de peste 15%, lungi si uniforme si cu soluri cu o textura

medie seexecuta valuri de pamnt la diferite distante, iar pe pante de peste 20%

seexecutaagroterase.

Pentru ameliorarea calitatii solului si refacerea stratului de humus, se va aduce un aport

dengrasaminte organice, resturi vegetale, ngrasaminte verzi. Si n acest caz, practicarea

culturilorascunse este foarte utila.

Pe solurile supuse eroziunii si pe cele vulnerabile se va evita dezmiristirea cu grape cu

discurisi cu masini de frezat solul.Pe terenurile situate n panta, atunci cnd nu este posibila

nierbarea permanenta, se poatepracticacultura n fsii alternate de plante bune si foarte bune

protectoare cu benzi nierbate, pelungimea curbelor de nivel. Terenul va fi protejat prin valuri de

pamnt, agroterase, banchete netedesau garduri de nuiele.

Terenurile agricole supuse eroziunii eoliene vor fi protejate de perdele forestiere si

gardurivii, n scopul limitarii transportului particulelor de sol si a depunerii acestora ca sedimente

n ape.

O practica extrem de daunatoare o constituie taierea padurilor si defrisarile precum si

arareapasunilor permanente si a fnetelor. Inevitabil, aceste terenuri vor pierde azotul din sol si

se vor degrada rapid.

Riscul erozional poate fi semnificativ redus printr-un management agricol ct mai

bun.Evitarea lucrarilor sau reducerea numarului lor, lucrarea solului sau intrarea pe soluri umede

sunt de o mare importanta.. Pe solurile susceptibile la eroziune, compactarea de suprafata reduce

abilitatea, capacitatea solului de a absorbi apa, aceasta determinnd aparitia baltirii si

intensificarea eroziunii. Aceste procese negative ar trebui corectate nainte de a semana cultura

urmatoare.

Sase evite pregatirea unui pat germinativ fin care determina aparitia proceselor de

degradare fizica la suprafata: colmatarea spatiului poros si crustificarea. Este necesar n aceste

conditii cresterea continutului de materie organica pentru prevenirea proceselor degradarii fizice

de suprafata.Pentru protectia solului, mai ales la suprafata, acoperirea cu vegetatie este cruciala.

Acolo unde riscul erozional este ridicat semanatul culturilor de iarna si rensamntarea culturilor

ierboaseeste de mare importanta. Cel putin 25% din suprafata arabila ar trebui acoperita cu astfel

de culturi.n astfel de situatii, prasitoarele trebuie evitate.

Spatiile destinate trecerii masinilor agricole pentru efectuarea tratamentelor chimice,

chiar ncazul culturilor neprasitoare, vor fi deschise numai dupa rasarirea plantelor. Daca acest

lucru nu esteposibil, datorita managementului de cultivare al culturii respective, atunci n spatele

rotilor masinilor agricole se recomanda un sistem de afnare superficiala, care sa contribuie la

reducerea compactariizonei respective si astfel a riscului erozional.

Eroziunea eoliana n mod normal afecteaza cu precadere solurile nisipoase,

turboase,prafoase mai ales daca nu sunt acoperite cu vegetatie.Solurile arabile dupa semanat

pna la rasariresi la realizarea unui covor vegetal ncheiat, de regula n sistemele tehnologice

conventionale nu suntacoperite cu vegetatie, nu sunt protejate, fiind expuse la actiunea directa a

diferitilor factori de risc.

Daca solurile sunt predispuse la eroziune si sunt cultivate, atunci sunt necesare masuri de

control, de protectie. Pe terenurile cele mai vulnerabile unele culturi agricole, mai ales

prasitoarele,vor fi evitate.

Procesul erozional eolian poate fi redus prin micsorarea vitezei vntului la suprafata

solului,marind stabilitatea suprafetei solului si imobiliznd (fixnd) particulele de sol n agregate

structural stabile. Metode, masuri curente pentru controlul acestui proces negativ sunt descrise n

cele ceurmeaza.

Pentru protectia solului mpotriva eroziunii eoliene, ca si pentru protectia culturilor

agricolesunt necesare perdele de protectie, pomi cultivati n rnduri sau garduri vii. Perdelele de

protective conduc la reducerea vitezei vntului cu pna la 3050%; cu ct distanta dintre

perdeaua de protectiv si terenul protejat este mai mare cu att sunt mai eficiente. Este

recomandat, nsa ca aceasta distant sanu fie mai mare de 20 de ori naltimea perdelei de

protectie.Culturile cerealiere de toamna, cum sunt: grul, secara, orzul, sau dintre plantele

tehnicemustarul pot fi, de asemenea, folosite ca plante protectoare in special pentru perioada de

iarna.

Perdelele de protectie reduc eroziunea eoliana .Intercalarea materialului saditor cu

plantele de primavara contribuie la diminuarea efectuluieroziunii eoliene.Cultivarea de material

saditor (pepiniera) intercalat cu plante de primavara contribuie, att laprotectia solului, ct si a

culturilor de primavara.Unele culturi de toamna, numite si de protectie, pot fi ncorporate

primavara n sol printr-olucrare superficiala sau uneori tratate chimic nainte de semanatul

culturii de primavara. Acestsistem este benefic n special pentru solurile nisipoase irigate sau

pentru acele soluri cu texturaprafoasa, sarace si n materie organica si care au un grad ridicat de

vulnerabilitate fata de proceselede destructurare, adica de reducere si/pierdere a stabilitatii

agregatelor structurale la actiuneaagresiva a apei, mai ales cnd sunt intens lucrate pentru

pregatirea patului germinativ.

Procesele erozionale eoliene, acele furtuni de praf au consecinte negative directe nu

numaiasupra solului, dar si altor componenete ale mediului ambiental, afectnd vegetatia, apele

desuprafataprin depunerea particulelor de praf, si nu n ultima instanta viata oamenilor si altor

vietuitoare.

Pe solurile turboase, si acestea adesea afectate de eroziunea eoliana, semanatul mecanizat

alpaioaselor n benzi poate constitui o masura fezabila de protectie pentru culturile leguminoase

caresunt semanate primavara timpuriu.Amendarea cu material argilos ca masura ameliorativa

pentru cresterea continutului de argilaa solurilor turboase, nisipoase constituie adesea o masura

posibila si de lunga durata pentru protectiasolului mpotriva eroziunii eoliene, desi este relativ

greoaie si costisitoare. Aceasta tehnica devinepractica si economica doar daca materialul necesar

pentru amendare este ct mai aproape de zonasolurilor ce urmeaza a fi amendate.

Sunt necesare de la 300 la 1000 t/ha de material argilos pentru stabilizarea suprafetei unor

astfel de soluri.Continutul de argila al solurilor nisipoase n stratul superior trebuie sa ajunga la

810%pentru a fi eficient.Materialul argilos se lasa la suprafata o perioada relativ ndelungata

pentru afi expus actiunii factorilor si proceselor naturale-mai ales actiunii proceselor naturale de

nghetdezghet,umezire-uscare, nainte de a fi pregatit pentru semanat. Daca dupa aplicarea

materialuluiargilos solul este imediat prelucrat efectele benefice sunt foarte reduse, practic sunt

pierdute, nspecial daca este arat adnc.

O masura destul de eficienta pentru controlul eroziunii eoliene o constituie

aplicareamulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat, n cantitate de

515t/ha.Alegerea ct mai atenta a practicilor agricole constituie o metoda eficienta pentru

controluleroziunii pe solurile nisipoase. Prin utilizarea sistemelor de lucrare conventionala, adica

de afnare asolului prin aratura cu ntoarcerea brazdei, un control eficient asupra eroziunii de

suprafata se poateobtine numai daca n stratul superficial este suficient de multa argila si praf.

Odata cu semanatul este recomandata si tavalugirea, ntr-o singura trecere, pe directive

curbelor de nivel si pna la rasarire sa nu se mai aplice nici o alta lucrare. Pentru a avea o

suprafatasuficient de stabila la tavalugire este necesar ca solul sa corespunda din punct de vedere

a starii de umiditate. Pastrarea miristii pna la semanatul culturii urmatoare, ca si practicarea

sistemului faralucrare sau semanat direct- mai ales n cazul culturilor de primavara, contribuie

la protectia soluluimpotriva eroziunii eoliene.Pentru asigurararea cresterii normale a covorului

vegetal, acolo unde este cazul, compactareade suprafata va fi ameliorata prin efectuarea

lucrarilor de afnare.

A.2 Standarde pentru mentinerea continutului de materie organica in sol, prin aplicarea

unor practici agricole corespunzatoare:

GAEC 4: Floarea soarelui nu se cultiva pe acelasi amplasament mai mult de doi ani

consecutivi;

GAEC 5: Nu este permisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil;

Materia organica din sol:

Mentinerea continutului materiei

organice din sol prin practici

adecvate

Standarde pentru rotatiile culturilor

unde este cazul

Managementul miristii pe terenurile

arabile

Pentru a-si valorifica la maximum potentialul productiv, plantele cultivate au nevoie de

cantitati corespunzatoare de apa, lumina, dioxid de carbon si nutrienti minerali (azot, fosfor,

potasiu, calciu,magneziu, sulf, si o serie de microelemente).

Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de apa pentru plante. Capacitatea

acestuia de a asigura nutrientii necesari plantelor variaza n functie de nivelul lui de

fertilitate.Att din ratiuni economice ct si din exigente de protectie a mediului, se impune o

corecta gestionare sifolosire a ngrasamintelor (fertilizantilor) la nivelul fiecarei exploatatii

agricole sau agrozootehnice.

Planul de fertilizare este, n acest sens, un instrument util att pentru stabilirea dozelor de

ngrasaminte organice (produse n unitate sau procurate din afara unitatii) si minerale ct si

pentru luarea unor deciziieconomice legate de disponibilizarea eventualului exces de

ngrasaminte organice produse n unitateprecumsi alegerea unor momentele propice de procurare

necesarului cantitativ si calitativ dengrasaminte minerale sau organice (n cazul n care unitatea

nu dispune de suficiente rezerve proprii).

La nivelul unei exploatatii agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor

obiective:

- calculul anual al necesarului de elemente nutritive (n principal NPK), pentru fiecare cultura

(existentasau care urmeaza sa fie instalata) prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont

deprincipiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent n unitate (anuale, pomi, vita

de vie,pasuni, fnete) si de nivelul productiilor planificate.

- stabilirea cantitatilor de ngrasaminte organice existente sau posibil de produs n unitate n

cursulanului agricol respectiv, a dozelor de ngrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele

de fertilizare,precumsi a dozelor de ngrasaminte chimice pentru completare pna la nivelul

necesarului estimat prin calcul:

- verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei

intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse n sol minus cantitatile de

nutrient exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau

diminuareaasigurarii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinta si cu alti nutrienti) precum si

pentru evaluareariscului de poluare a apelor cu nutrienti de origine agricola (n special cu nitrati,

posibil si cu compusiai fosforului);

- furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol

urmator.

Evaluarea necesarului de ngrasaminte organice si minerale n cadrul unei exploatatii

agricole ( schema simplificata).

Necesarul de fertilizare al culturilor cu ngrasaminte organice si minerale cu azot

Unele aporturi si exporturi de N din sol, mentionate n expresia (1) pot fi nesemnificative

sau se potcompensa. De exemplu, pierderile de azot prin levigare n sol n afara sistemului

radicular, care nu mai pot fi folosit productiv de catre culturi, sunt n medie cam de acelasi ordin

de marime cu aportul de azot adus de precipitatii.

Din aceste considerente, se propune folosirea urmatorului model simplificat, care ia n

considerareelementele de bilant ale azotului cu pondere mai nsemnata:

Doza de N (din ngrasaminte naturale si minerale) = Nc- (Ns + NL + Nrez - Nrv) n care:

Nceste azotul preconizat a fi preluat de cultura n recolta (principala si secundara)

scontata n cadrulunui ciclu anual de vegetatie.Se poate estima pe baza consumurilor specifice

prezentate n tabelul 1.Ns este N disponibilizat din sol n cursul unui an agricol prin

mineralizarea humusului. Se poate estimaprin calcul cu relatia urmatoare:

Ns = 0,1 * H * Cm * kh .,

n care: H este rezerva de humus n stratul de suprafata cu grosimea de 25 cm (circa

3000t/ha), Cm -continutul humusului n azot (n medie 4,84%); kh - coeficientul de

descompunere anuala a humusului(0,012 pentru culturi prasitoare si 0,018 pentru culturi

neprasitoare).

TABEL NR. 1

Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor

(kg de elemente nutritive/tona de recolta principala si cantitatea corespunzatoare de recolta

secundara).

*) n cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot

Pot fi de asemenea utilizate si urmatoarele valori medii de azot mineral disponibilizate

prin mineralizarea humusului n soluri arabile aflate de multa vreme n cultura, dupa cum

urmeaza:

Tabel 2

Cantitati de azot mineral disponibilizate anual n sol prin mineralizarea humusului n functie de

valoarea indicelui de azot IA = Humus*V/100

Tabel 3

Aporturi medii totale de nutrienti majori cu ngrasamintele naturale (kg element sau substanta

activa/tona) (Vintila, 1983, Rauta si Dumitru, 1986; Dumitru, 1986, citati de Borlan s.a., 1994)

ngrasamntul organic se utilizeaza n functie de disponibilitatile fermei si specificul

culturilor,surplusul (raportat la ntreaga suprafata agricola) fiind disponibil pentru

comercializare.

Tabel 4

Cantitatile de gunoi de grajd recomandate pentru aplicare anuala n sol (t/ha) (Cod de bune

practici agricole, 2003)

Planul de fertilizare trebuie sa asigure o nutritie echilibrata cu NPK, si, n situatii

particulare, cu alti nutrienti (Ca, Mg, S, microelemente) pentru a putea valorifica pe deplin

potentialul productiv al culturilor si a diminua riscul aparitiei unor manifestari de deficiente sau

excese trofice.

A.3 Standarde pentru mentinerea structurii solului:

GAEC 6:Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat inconditii de umiditate excesiva a solului;

Principalele procese ale degradarii solului , care afecteaza n diferite grade de intensitate mari

suprafete, sunt:

- eroziunea hidrica si eoliana (care determina pierderea stratului fertil de sol de la suprafata,

deformarea terenului, colmatarea si sedimentarea),

- compactarea,

- excesul de apa,

- saracirea solului n materie organica si elemente nutritive,

- salinizarea,

- acidifierea

- poluarea

Ca urmare a extinderii proceselor degradarii solului datorita agriculturii conventionale sia

greselilor tehnologice, de-a lungul anilor, au fost studiate si implementate n practica asa

numitele tehnologii agricole conservative.

Aceste tehnologii conservative au contribuit substantial la ameliorarea si

mbunatatireastarii de fertilitate si productivitate a solului si n consecinta a altor resurse de

mediu. Cea mai importanta componenta a sistemelor tehnologice conservative, ca si n cazul

celor conventionale,o reprezinta lucrarea solului - modul de afnare, de prelucrare - si

introducere a semintei.

Pentru aprecierea si ncadrarea rapida a unui sistem tehnologic de lucrare a solului n

categoria conservativa, a fost introdus un indicator simplu si practic de evaluare directa si

imediata n cmp, si anume: gradul de acoperire a suprafetei solului cu resturi vegetale sau

culturi protectoare.

In functie de gradul de acoperire a suprafetei solului cu resturi vegetale, de intensitateasi

modul de afnare a solului, sistemele de lucrare conservativa, sunt clasificate n cinci categorii

majore si anume: fara lucrare de afnare, lucrare de afnare n benzi, lucrare de afnare

peverticala, lucrare de afnare n biloane, lucrare de afnare redusa (FAO, 2000).

Principalele concluzii, care se desprind din cercetarile efectuate pna acum, n tara noastra si

care corespund, n mare parte cu cele precizate de literatura internationala, se refera la:

- sensibila crestere a indicatorilor de caracterizare a starii de compactitate (densitate

aparenta,rezistenta la penetrare) n stratul superficial, dar fara a depasi, de regula, valori care

ar fi daunatoare calitatii solului sau cresterii si dezvoltarii culturilor agricole;

- reducerea, uneori importanta, a starii de compactitate n stratul imediat urmator celui

superficial, deci tendinta de disparitie a talpii plugului si a efectelor negative respective;

- cresterea vitezei de infiltratie a apei n sol cu urmari pozitive pentru mbunatatirea

regimuluiapei n sol si evitarea excesului de apa;

- pe terenurile situate n panta conduce uneori la reducerea semnificativa a cantitatii de

solerodat, avnd rol deosebit de important n protectia solului, n prevenirea proceselor

dedegradare prin eroziune;

- n stratul superficial al solului are loc o acumulare mai mare a materiei organice cu

efectedirecte asupra reducerii proceselor de degradare fizica prin destructurare, crustificare;

- are loc o mbunatatirea a activitatii biologice prin cresterea resurselor de hrana, ca urmare a

unor cantitati mai mari de resturi vegetale, si a prelucrarii mai reduse a solului.

- consumuri energetice si costuri mai reduse desi exista o sensibila sporire a costurilor pentru

controlul eficient al buruienilor, bolilor si daunatorilor.

A.4 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole

GAEC 7(actualizat in 2014). GAEC 7:Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui

nivel minim de pasunat de 0 ,3 UVM/ ha si/ sau prin cosirea lor cel putin o data pe an;

GAEC 8: Nu este permis arderea pajitilor permanente;

GAEC 9: Nu este permis arderea pajitilor si/ sau a grupurilorde arbori de pe terenurile

agricole;

GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile

care nu mai sunt exploatate pentru productie;

Nivel minim de ntretinere:

Asigura un nivel minim de ntretinere si

- Valori minime ale septelului

sau/siregimuri de crestere

evita deteriorarea habitatelor corespunzatoare

- Protectia pasunilor permanente

- Retinerea caracteristicilor de peisaj

- Evitarea aparitiei vegetatiei nedorite

pe terenul agricol

n contextul socio-economic prezent, ce poate face un fermier pentru a beneficia n

modrezonabil de efectele pozitive ale biodiversitatii ?

Sa conserve si sa mbunatateasca complexitatea mediului natural n jurul arealelor

cultivate;

Sa protejeze fauna si flora spontana prin operatiile tehnologice derulate n ferma;

Sa nu practice destructia gratuita a peisajului natural si sa mentina ambianta naturala a

fermei.

. Deteriorarea terenului poate fi contracarata prin:

- mentinerea sau plantarea unei retele transversale de gard viu pe terenurile cu pante sub3%;

- plantarea unor garduri vii paralel cu liniile curbelor de nivel pe terenurile cu panta mare,n mod

compact, fara goluri, altfel eroziunea de suprafata se poate transforma n eroziunede adncime.

A.5 Standarde privind protejarea i gestionarea apei;

GAEC 11: Se respect normele legale privind utilizarea apei pentru irigaii n

agricultur. GAEC 12 :Este interzis aplicarea ngrmintelor de orice fel i a produselor de

protecia plantelor pe suprafeele de teren agricol care se constituie n fii de protecie n

vecintatea apelor de suprafa, a cror lime minim este de 1 m pe terenurile cu panta de

pn la 12% i de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta

medie a blocului fizic adiacent cursului de ap.

GAEC 13 ( nou introdus in 2014) : Este interzis poluarea apelor subterane prin

deversarea directa sau prin descrcarea pe teren i infiltrarea prin sol a produselor ce conin

substane periculoase utilizate n agricultur, cu excepia cazului n care o astfel de

deversare/descrcare este reglementat prin autorizaia de gospodrire a apelor deinut de

agricultor.

Pentru a minimaliza pierderile de apa este necesar ca terenul sa fie acoperitpermanent cu

vegetatie.n practica fermelor este necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:

Lucrarea solului sa se execute la momentul optim de umiditate.

Dupa recoltarea culturilor de vara la un interval minim de 5 zile, sa se efectueze

dezmiristireaterenului printr-o lucrare cu grapa cu discuri daca solul este foarte uscat si

prin aratura la oadncime de 15 -20 cm daca solul are umiditate optima.

Obligativitatea efectuari araturilor de toamna pe ntreaga suprafata cu exceptia terenurilor

cutextura grosiera (nisipos, nisip-Iutos, lut-nisipos).

nca din toamna, sa se execute imediat dupa aratura o lucrare de discuire+nivelare a

araturii.

Pentru nfiintarea culturilor de primavara, se vor folosii unelte agricole care sa patrunda

catmai putin n sol, astfel ca afnarea sa se execute ct mai la suprafata solului.

Culturile sa fie mentinute ct mai curate de buriueni.

Prasitoarele sa fie ntretinute si mecanic pentru distrugerea crustei si astfel, evitarea

pierderii apei din sol prin evapotranspiratie,

B. CERINTE LEGATE IN MATERIE DE GESTIONARE- SMR

Mediu:

SMR 1: Conservarea psrilor slbatice;

SMR 3: Protecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz nmoluri de epurare n

agricultur;

SMR 4 : Protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole;

SMR 5: Conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic.

In ceea ce priveste poluarea cu nitrati a apelor este necesar de la bun inceput sa se delimiteze

patru surse principale de poluare :

- nitrati proveniti din mineralizarea deseurilor si dejectiilor menajere ;

- nitrati proveniti din fermentarea nedirijata sau prost dirijata a deteurilor si apeloruzate

provenite din sectorul zootehnic ;

- nitrati proveniti din ngrasaminte chimice ;

- nitrati proveniti din mineralizarea humusului.

Ordinea in care au fost date aceste clase de poluanti reflecta ponderea acestora ca poluatori.

Sunt necesare o serie de precautii atunci cnd se efectueaz fertilizarea cu ngrsminte

chimice:

evitarea fertilizrii cu azot toamna.

fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati

din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de

azot specific tipului de cultur practicat.

adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de

scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.

adoptarea unor msuri maxime de sigurant n cazul stocrii, manipulrii si

adminstrriingrsmintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie s fie

realizate dinmateriale rezistente la coroziune si s aib volume corespunztoare, iar la

administrarea ncmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedic dispersia in vnt,

atunci cnd selucraz n apropierea unor mase de ap.

evitarea efecturii fertilizrii pe soluri lucrate n profunzime (scarificate, arate nprofunzime

sau alte arturi adnci), pentru a mpiedica penetrarea nitratilor spre apelesubterane.

pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile

deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,

estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.

n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,

carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta

serealizeaz prin recircularea ntregii cantitti de ap rezultat din colectarea

drenajuluicondensului si a apei de irigatii.

se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.

evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita

sau ploaie.

C. CERINTE MINIME PRIVIND UTILIZAREA INGRASAMINTELOR.

Legislatia comunitar privind calitatea ingrsmintelor este foarte riguroas si impune

atat productorilor, cat si importatorilor obligatii precise care trebuie aplicate simultan si

unitar pe intreg teritoriul Uniunii Europene. Regulamentul nr. 2003/2003 al Parlamentului si

Consiliului European din 13 octombrie 2003 cu privire la ingrsminte se aplic produselor care

sunt introduse pe piat ca ingrsminte si sunt marcate cu mentiunea ngrsminte CE.

Ca urmare, au fost stabilite reglementri privind compozitia si definirea tipurilor de

ingrsminte, denumirea acestor tipuri, modalittile de indentificare si ambalare, elemente care

asigura schimburi comerciale facile si rapide in interiorul Comunitatii Europene.

De asemenea, pentru ngrsmintele CE s-au stabilit norme comunitare privind

identificarea, trasabilitatea si etichetarea acestora, precum si pentru modul de inchidere a

ambalajelor.

Utilizatorii agricoli trebuie s aib certitudinea folosirii unor ingrsminte cu un continut

garantat de nutritie, pentru care sunt stabilite tolerante. Azotatul de amoniu, care constitui o

principal component pentru o serie de produse utilizate ca fertilizanti, este folosit si pentru

produse de tip explozibil. Avand in vedere natura speciala a ingrsmintelor pe baz de azotat de

amoniu cu un continut ridicat de azot si cerintele care rezult sub aspectul sigurantei publice,

snttii si a protectiei muncii, reglementrile comunitare prevd o serie de norme suplimentare

pentru ngrsmintele CE de acest tip.

In interesul sigurantei publice s-au stabilit la nivel comunitar caracteristicile si

propriettile pe care trebuie s le aib in mod distinct ngrsmintele CE pe baz de azotat de

amoniu cu un continut ridicat de azot. De asemenea, producatorii acestor tipuri de ingrsminte

trebuie s se asigure c produsele respective au testul de rezistent la detonare inainte de a fi

introduce pe piat. Pentru a evita riscul ca ingrsmintele s fie contaminate cu substante nocive,

atat pentru sntatea oamenilor si a animalelor, cat si pentru mediu, se vor analiza si stabili

modalitati de analiz si control al acestor substante.

Statele membre UE supun ingrsmintele marcate ngrsminte CE unor controale

oficiale de verificare privind respectarea cerintelor Regulamentului 2003/2003 al CE.

Legislatia national, prin Ordinul MAPDR nr.648, prevede functionarea in cadrul

Ministerului Agriculturii, a unui compartiment de inspectii, care asigur verificarea conformitatii

cu normele de calitate a fertilizantilor, in conformitate cu prevederile normelor comunitare. In

teritoriu, functioneaza la nivelul Directiilor pentru Agricultur si Dezvoltare Rurala judetene si a

Municipiului Bucuresti organe de control judetene cu un numr de 42 de inspectori.

Compartimentul inspectii din cadrul Ministerului Agriculturii este serviciul unic de

control responsabil in fata Uniunii Europene pentru efectuarea controalelor de conformitate cu

standardele de comercializare pe filiera ingrsmintelor, in vederea aplicrii prevederilor

Regulamentului 2003/2003 al CE. Prin Ordin al Ministerului Agriculturii, Laboratorul

Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului

(ICDPAPM) Bucuresti a fost desemnat ca institut abilitat pentru efectuarea analizelor pentru

ingrsmintele care circula pe piat Ingrsmintele care nu poart CE trebuie s fie autorizate si

omologate de ICDPAPM, dup care sunt desemnate RO ngrsminte si pot s circule liber pe

piata Romaniei. A fost stabilit regimul penalittilor ce urmeaz a fi aplicate agentilor economici

care incalca prevederile Regulamentului 2003/2003 al CE, precum si cele legate de introducerea

pe piat si autorizarea ingrsmintelor in Romania.

Conform OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia mediului,

ingrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor sunt supuse unui regim special de

reglementare stabilit prin legislaie specific n domeniul chimicalelor. Regimul special de

reglementare a ngrmintelor chimice i a produselor de protecie a plantelor se aplic

activitilor privind fabricarea, plasarea pe pia, utilizarea, precum i importul i exportul

acestora.

Autoritile publice centrale competente conform legislaiei specifice din domeniul

chimicalelor, n colaborare cu autoritatea public central pentru protecia mediului, au

urmtoarele obligaii:

a) s reglementeze regimul ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;

b) s organizeze, la nivel teritorial, reeaua de laboratoare pentru controlul calitii

ngrmintelor chimice i al produselor de protecie a plantelor;

c) s verifice, prin reeaua de laboratoare, concentraiile reziduurilor de produse de protecie a

plantelor n sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale i animale.

Autoritatea public central pentru protecia mediului, mpreun cu autoritile publice

centrale pentru agricultur, silvicultur, sntate i cele din domeniul transporturilor sau

serviciile descentralizate ale acestora, dup caz, supravegheaz i controleaz aplicarea

reglementrilor privind ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor, astfel nct

s se evite poluarea mediului de ctre acestea.

Persoanele juridice si fizice care produc, stocheaz, comercializeaz i/sau utilizeaz

ngrminte chimice i produse de protecie a plantelor, au urmtoarele obligaii:

a) s produc, stocheze, comercializeze i s utilizeze produse de protecia plantelor numai cu

respectarea prevederilor legale n vigoare;

b) s nu foloseasc ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor n zonele sau

pe suprafeele unde sunt instituite msuri speciale de protecie;

c) s administreze produse de protecie a plantelor cu mijloace aviatice, numai cu avizul

autoritilor competente pentru protecia mediului, autoritilor competente n domeniul sanitar i

al comisiilor judeene de baz melifer i stuprit pastoral, potrivit reglementrilor n vigoare,

dup o prealabil ntiinare prin mass-media;

d) s aplice, n perioada nfloririi plantelor a cror polenizare se face prin insecte, numai acele

tratamente cu produse de protecie a plantelor care sunt selective fa de insectele polenizatoare;

e) s livreze, s manipuleze, s transporte i s comercializeze ngrmintele chimice i

produsele de protecie a plantelor ambalate cu inscripii de identificare, avertizare, prescripii de

siguran i folosire, n condiii n care s nu provoace contaminarea mijloacelor de transport

i/sau a mediului, dup caz;

f) s stocheze temporar ngrmintele chimice i produsele de protecie a plantelor numai

ambalate i n locuri protejate, bine aerisite.

Persoanele juridice si fizice interesate n fabricarea i/sau plasarea pe pia a produselor de

protecia plantelor i ngrmintelor chimice au obligaia s solicite i s obin, n cazul n care

legislaia specific prevede aceasta, avizul de mediu pentru produse de protecie a plantelor,

respectiv pentru autorizarea ngrmintelor chimice, n vederea producerii, comercializrii i

utilizrii acestora n agricultur i silvicultur.

Pesticidele sunt mijloace chimice de protecia plantelor, obinute prin formularea i

condiionarea unui (unor) ingredint(e) biologic active. Cu foarte puine excepii (ca de ex.

regulatorii de cretere vegetal, folosii pentru controlul creterii plantelor, sau produsele care

acioneaz prin activrea rezistenei manisfestate sistemic n plante, i care sunt un fel de

vaccinuri pentru plante) ingredientele active biologic sunt ingrediente toxice. (Aceast

toxicitate de fapt impune existena unui cod al unei bune practici de (distribuie i) utilizare a

pesticidelor.

In protecia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) i produse biologice

(biopreparate). Pesticidele sunt clasificate, n funcie de organismul int combtut, ca ierbicide,

insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide i cu aciune mixt.

Utilizarea produselor n protecia plantelor este reglementata n Romnia prin lege.

Punerea pe pia a produselor se face numai dupa omologarea lor de catre Comisia

Interministerial de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar (nfiinat prin OG 4/1995).

Potrivit Regulamentului de funcionare al Comisiei Interministeriale de Omologare a Produselor

de uz Fitosanitar, regulament aprobat prin OM MAA 8343/1995, OM MS 718/95 i OM MPAMI

444/95, pentru realizarea unui produs fitosanitar nou este nevoie de parcurgerea urmtoarelor

etape:

- obinerea "Avizului de pilotare"

- obinerea "Avizului de fabricaie"

- obinerea "Avizului de mediu"

- obinerea "Avizului sanitar"

- obinerea datelor necesare pentru "Raportul biologic asupra eficacitii"

- obinerea "Buletinului de analiz fizico-chimic".

Depozitarea pesticidelor se face n locuri special amenajate, prevzute cu dispozitive:

(i) PSI (prevenire i stingerea incendiilor);

(ii) PM/TSM (Protecia Muncii/Tehnica Securitii Muncii)

(iii) de msurre avizate metrologic (cntare, mensuri).

Depozitarea pesticidelor se realizeaza in conditiile respectarii anumitor reguli:

- depozitele de pesticide nu vor fi amplasate n apropierea maselor de ape i nici n zone n care

apa este prezent la mica adncime. Amplasarea se va face la cel puin 200 m fata de locuine,

surse de ap, furaje, cmpuri i terenuri agricole, ferme i depozite de animale.

- depozitele vor fi construite din materiale durabile, neinflamabile, cu capaciti suficiente i

corespunzatoare de stocare.

- depozitul de pesticide trebuie s poat pstra produsele n condiii de securitate, n

eventualitatea producerii unor scurgeri sau mprtieri. Podeaua trebuie s fie impermeabil i

situat mai jos dect suprafaa solului pentru a forma un bazin de retenie sau trebuie s existe

praguri la ui i perei care s nu permit trecerea lichidelor prin ei i care s rein materialul

mprtiat.

- pentru protecia mediului n cazul incendiilor, este important ca depozitul s fie nconjurat cu

un an betonat, acoperit, n care se va colecta hidrantul.

- manipularea pesticidelor se va face exclusiv cu haine de protecie i cu echipamentul de

protecie specficat prin normele de tehnica securitii muncii (ca de ex. masc n cazul

produselor de gazare).

- pesticidele depozitate n condiii necorespunzatoare sunt periculoase pentru mediu n general,

i direct pentru sntatea oamenilor. Depozitele de pesticide se organizeaz exclusiv de ctre

utilizatorii de dimensiuni medii sau mari (exploataii agricole de peste 120 ha la es i 90 ha n

zonele de deal-munte, prestatorii de servicii de protecia plantelor). Numai acestor utilizatori de

pesticide li se permite existena unor stocuri mai mari pe o durat mai lung. Micii utilizatori nu

au dreptul s-i constituie rezerve semificative de pesticide, care s depeasc consumul estimat

pe perioada ciclului de vegetaie.

- chiar i n cazul micilor utilizatori, pesticidele trebuie stocate n condiii corespunztoare

(ferite de cldur, lumin i umiditate excesive), separat de alte materiale (i mai ales de furaje

sau de alimente). Produsele lichide se depoziteaz n ncaperi cu temperaturi de min. 1C i max.

25C.

- in toate cazurile pesticidele vor fi pstrate exclusiv n ambalajele lor originale, pe rafturi sau pe

palei. Ambalajele mai grele de 20 kg vor fi manipulate exclusiv cu dispozitive mecanice de

manipulare (crucioare hidraulice, motostivuitoare etc.).

- toi utilizatorii de pesticide care dein stocuri, indiferent de dimensiunile lor, trebuie s in i

s completeze un registru de eviden. In registrul de eviden al pesticidelor vor fi incluse toate

operaiile implicate de utilziarea pesticidelor, inclusiv informaii despre data achiziionrii, data

fabricaiei produsului, furnizorul de pesticide i preul de achiziionare. In cazul depozitelor de

pesticide, descrcarea de gestiune a stocurilor de pesticide din grupa I-a i a II-a de toxicitate se

va face numai pe baza de proces-verbal contra-semnat de operatorii autorizai.

Aplicarea produselor utilizate n protecia plantelor i msuri de protecie a apelor i

solului

Strategiile de reducere a impactului asupra mediului prin aportul de pesticide pot fi

abordate pe diverse ci, de la prevenirea la surs la tratamentul simtomelor ce privesc efectele

ecologice nefaste. Iat cteva dintre acestea :

a) diminuarea necesitilor fundamentale de protecie a culturilor cu mijloace chimice prin

utilizarea unor practici i metode care reduc mbolnavirile culturilor (rotaia judicioas a

culturilor, cultivarea soiurilor rezistente la boli i duntori, a seminelor, rsadurilor, puieilor,

butailor liberi de boli i duntori, msuri de igien corespunztoare pentru limitarea extinderii

atacurilor de boli i duntori) precum i prin utilizarea stricta la minimul necesar a substanelor

chimice, n scopul combaterii mbolnvirii culturilor ;

b) alegerea cu mare discernamant numai a pesticidelor autorizate care nu aduc prejudicii

mediului, cum ar fi cele selective ;

c) personalul care utilizeaz aceste produse s fie instruit, atestat i autorizat;

d) supraveghere stricta a regimului i a utilizrii pesticidelor ;

e) interdicia de a utiliza tratamente din aer, mai ales cnd terenurile agricole tratate se afl in

apropierea maselor de ape ;

f) limitarea administrarii ngrmintelor deoarece exist situaia ca anumite boli i duntori s

fie favorizai de creterea randamentului i productivitii culturilor ;

g) reducerea utilizarii n scop preventiv a pesticidelor innd cont de faptul c prezena

organismelor parazitare constituie o situaie normal, problema acestora fiind reconsiderat

numai cnd exist un pericol estimat sau se depete un anumit grad de nocivitate ;

h) nlocuirea n parte a utilizarii pesticidelor prin mijloace i metode curate ecologic, diferite de

cele chimice (metode biologice, metode preventive, capcane, ndeprtarea manual a cuiburilor

de duntori, etc.).

Se recomand urmtoarele msuri complementare pentru reducerea cantitii de pesticide

dispersate n mediu :

echiparea dispozitivelor de pulverizare cu ecrane antidispersie care limiteaz mprtierea

pesticidelor n afara zonelor strict vizate;

pulverizatoarele i in special componenta cea mai important a acestora duza- s fie

meninute n cea mai bun stare de funcionare la parametrii optimi ; n acest scop se vor

efectua verificrile periodice cu nlocuirea imediat a pieselor defecte, uzate sau

necorespunztoare; stricta corelare ntre capacitatea i randamentul utilajelor de pulverizare

i ncrcarea de pesticide suportat de mediu;

Dozele trebuie calibrate inainte de stropire. 1. Alegeti duze cu aceeasi capacitate de

imprastiere. 2 Alegeti inaltimea de stropire astfel incit sa fie obinuta cea mai omogena

distributie a pesticidelor fata de plante. 2a cazul in care exista suprapunere intre jeturi, 2b cazul

in care nu exista suprapunere

interdicia nfiinrii livezilor n imediata apropiere a maselor de ape;

nfiinarea perdelelor forestiere mpotriva vnturilor predominante;

infiinarea de zone libere de pesticide de 10 m lime n imediata apropiere a unei mase de

ap.

Tratamentele chimice de combatere se aplc curativ sau preventiv, fie n vegetaie, fie

prin tratament la smn, fie prin tratarea solului. Pesticidele se aplic de obicei prin tratamente

umede, sub form de stropiri, pulverizri sau aerosoli (cea toxica). Numeroase pesticide larg

utilizate (bentazona, atrazinul, simazinul, dinozebul, etc.) sunt cuprinse n categoria substanelor

cu nalt risc de poluare a apelor de suprafa ct i a apelor subterane. Atunci cnd se identific

astfel de pesticide n apele subterane, se poate presupune c se va produce o cretere a

concentraiei acestora avnd n vedere c micarea de traversare a coloanelor pedologice se poate

desfura ntr-un timp relativ lung.

In general, toate pesticidele sunt substane biologic active care prezint efecte secundare

asupra mediului i sntii omului. Atunci cnd exist posibilitatea de alegere se va opta

ntotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului i prezint riscul cel

mai redus pentru sntatea omului.

Forma cea mai convenabil de aplicare a pesticidelor din punctul de vedere al mediului

este tratamentul la smn. Dei este preventiv, aceast form de tratament trebuie s fie

preferenial utilizat n zonele cu ape de suprafa.

Tratamentele cu pesticide trebuie anunate n prealabil (n scris) autoritilor locale, cu

precizarea:

- felului tratamentului;

- culturilor care urmeaz s fie protejate;

- parcelelor pe care se vor aplica tratamente;

- perioadei de aplicare;

- tipului(rilor) de pesticid(e) utilizat(e);

Aplicarea pesticidelor se va face n condiii metorologice prevzute de tehnologiile n

vigoare.

Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate i n timpul amiezii, iar la

produsele cu coeficient invers de temperatur se va respecta temperatura maxim indicat. Nu se

vor face tratamente pe ploaie (sau nainte i dup) i nu se vor aplica produse pesticide cnd

umiditatea amosferic este ridicat. Viteza maxim a vntului pe care se vor face tratamente va fi

de 4 m/s. In caz de vnt puternic tratamentele se vor efectua dimineaa sau seara.

Nu se fac tratamente cind viteza maxima a vintului este mai mare de 4 m/s

Nu se fac tratamente pe ploaie

Aplicarea tratamentelor cu pesticide se face cu respectarea regulilor specifice de protecia

mediului i de securitatea muncii. Cele mai importante reguli sunt urmtoarele:

de

caractersiticile produselor i de prevederile regulilor de protecia muncii i de prevenire i

stingere a incendiilor;

-o stare bun de sntate, atestat conform

legii de medicul de medicina muncii;

utilajelor; n cazul n care utilajul funcioneaz necorespunztor personalul trebuie s opreasc

aplicarea tratamentului i s ia msurile necesare pentru remedierea defeciunilor;

ngrmintele chimice au o concentraie mare n nutrieni i posibiliti multiple de

combinare. Se pot produce sub diferite forme, sunt manipulate cu uurin iar administrarea lor

se face mecanizat, cu mare precizie. Se recomand numai folosirea ngrmintelor omologate n

Romnia.

ngrmintele minerale, n special cele cu azot, fiind solubile, au calitatea de a putea

asigura aproape n totalitate nutrienii necesari plantelor i ntr-o form care s permit plantelor

absorbia lor direct. Aceste avantaje favorizeaz utilizarea lor cu preferin n detrimentul

ngrmintelor organice, a cror manipulare i administrare este mai dificil i mai costisitoare.

Un alt avantaj important al ngrmintelor minerale este acela c permit asocierea lor cu

ngrminte organice sau ngrminte verzi.

. Disiparea nutrienilor aplicai n sol n alte compartimente ale mediului (n mod special n

mediul acvatic) depinde de solubilitatea fiecrui tip de ngrmnt utilizat. Astfel, n marea lor

majoritate, ngrmintele chimice cu azot sunt solubile aproape n totalitate n apa din sol, ceea

ce creeaz posibilitatea pierderilor de nitrai n anumite circumstane i concentrarea lor n timp

n apele subterane i de suprafaa.

Fosfaii prezint solubilitate mult mai redus, acumulndu-se n fraciunea mineral

coloidal a solului n care sunt reversibil adsorbii. Cantitatea de fosfai solubilizat de ctre apa

din sol este n mare parte absorbit de ctre rdcinile plantelor, cantitatea antrenat prin

micarea apei n straturile mai profunde ale solului este foarte redus.

Cunoscnd aceste particulariti se poate aprecia c:

- riscul de poluare a apelor subterane cu fosfai este foarte limitat, cu excepia situaiei n care

ngrmintele de acest tip sunt utilizate necorespunztor pe soluri nisipoase, foarte

permeabile, care permit trecerea particulelor de ngrminte fr s le adsoarb;

- riscul de poluare a apelor de suprafa cu fosfai este ridicat, putnd fi asociat cu procesele

erozionale de scurgere care provoac transportul i acumularea particulelor de sol ncrcate

cu fosfai n apele de suprafa.

- riscul de poluare cu nitrai este mare datorit solubilitii lor ridicate n apa din sol i

uurinei cu care sunt transportai n adncime n apele de percolare;

Sunt necesare o serie de precautii atunci cnd se efectueaz fertilizarea cungrsminte

chimice:

evitarea fertilizrii cu azot toamna.

fertilizarea cu azot primvara sa fie precedat obligatoriu de analize privind rezerva denitrati

din sol pentru a se administra cantitatea strict necesar pentru completareacontinutului de

azot specific tipului de cultur practicat.

adoptarea unei maxime prudente atunci cnd terenul agricol prezint fenomenul de

scurgerede suprafat; riscul este maxim cnd terenul este saturat de ap sau inghetat.

adoptarea unor msuri maxime de sigurant n cazul stocrii, manipulrii si

adminstrriingrsmintelor chimice lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie s fie

realizate dinmateriale rezistente la coroziune si s aib volume corespunztoare, iar la

administrarea ncmp se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedic dispersia in vnt,

atunci cnd selucraz n apropierea unor mase de ap.

evitarea efecturii fertilizrii pe soluri lucrate n profunzime (scarificate, arate nprofunzime

sau alte arturi adnci), pentru a mpiedica penetrarea nitratilor spre apelesubterane.

pe terenurile n pant, la culturile pomicole sau viticole, unde sunt frecvente cazurile

deeroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri de suprafat,

estenecesar s se asigure toate conditiile unei administrri corecte a ngrsmintelor.

n cadrul culturilor n sere este obligatoriu s fie evitat ca apele provenite din irigatii,

carecontin printre alte substante si fertilizanti, sa fie evacuate in afar. Aceasta cerinta

serealizeaz prin recircularea ntregii cantitti de ap rezultat din colectarea

drenajuluicondensului si a apei de irigatii.

se vor utiliza ngrasaminte uscate si cu granulatia optima.

evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata : pe timp de ceata, burnita

sau ploaie.

O cerin a bunelor practici agricole este ca fiecare productor agricol s aplice

recomandrile privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de ngrminte chimice sau

organice i s cunoasc foarte bine condiiile de aplicare ale acestora. Aceste cunotine, alturi

de evaluarea corect a cantitilor de nitrai din sol permite productorului agricol s optimizeze

raportul ntre costurile suportate pentru ngrminte i valoarea produciei obinute, n condiii

de protecie a mediului.

Masuri de protective pentru utilizarea ingrasamintelor azotoase:

- azotatul de amoniu se pstreaz in locuri curate, uscate, ferite de cldur si foc;

- la transportul si manipularea ingrsmantului sunt interzise fumatul si

- lucrrile cu foc deschis in apropiere;

- se va evita contactul cu alte substante chimice, in special cu cele organice;

- praful de ingrsmant irit pielea, de aceea se recomand splarea cu

- multa ap a pielii dup venirea in contact cu ingrsmantul;

- animalele nu vor fi lsate la pscut pe psunile proaspt fertilizate;

- se interzice utilizarea pungilor sau a sacilor ce au coninut ingrsminte

- spre a ambala alimente;

- in caz de aprindere, stingerea se face cu ap din abunden.

n conformitate cu legislatia n vigoare (OUG nr. 200/2000, HG nr. 95/2003, pct. 15.2),

azotatul de amoniu ngrsmnt NU este clasificat ca substant periculoas, produsul fiind

considerat substant periculoas numai la transport, n conformitate cu ADR, RID si IMDG

(Acord

International privind transportul rutier, feroviar, si maritim al substantelor periculoase),

ca fiind substant oxidant.

n consecint, transportul azotatului de amoniu ngrsmnt, n cantitti ce depsesc

1000kg, se poate efectua doar n conditiile legii, detinnd autorizatie n acest sens.

Msuri de protectie privind utilizarea nitrocalcarului:

depozitarea si transportul se face in magazii si cu mijloace de transport curate, uscate si

aerisite, la temperaturi intre -10C si 30C;

mijloacele de transport trebuie sa fie curate, uscate, cu acoperis impermeabil, fr obiecte

ascutite care ar putea tia sau spinteca sacii;

se poate transporta si in vrac, in vagoane acoperite cu prelate impermeabil neinflamabil sau

in vagoane TADS metalice;

sacii nu vor fi depozitati in apropierea surselor de cldur sau impreun cu alte substante

chimice sau inflamabile;

in timpul operatiilor de manipulare, incrcare-descrcare, fumatul este strict interzis

Masuri de protectie pentru utilizarea ureeiei:

ureea se livreaz ambalat in saci de polietilen sau in saci dubli (polietilen si

polipropilen) de 50kg sau poate fi livrata in vrac;

depozitarea se face in magazii inchise, curate si uscate, iar transportul se efectueaz cu

mijloace de transport inchise, uscate si curate si prevzute cu prelate impermeabile, fr prti

ascutite care ar putea duce la deteriorarea sacilor prin taiere sau spintecare, marfa fiind ferit

de btaia direct a razelor solare; atat depozitarea cat si transportul se efectueaz la

temperaturi cuprinse intre -10C si 30C;

ureea se poate transporta in vrac, in vagoane acoperite cu prelate impermeabil sau in

vagoane TADS metalice.

produsul nu prezint pericol de aprindere sau explozie;

pentru a evita actiunea asupra pielii, dup terminarea manipulrii produsului, splarea este

obligatorie.

Msuri de protectie pentru utilizarea ingrasamintelor complexe NPK:

ingrsmintele complexe NPK se livreaz uzual in saci de polietilen sau in saci dubli

(polietilen sau polipropilen) de 50 kg sau pot fi ambalate in saci de 20 kg, 25 kg, 500 kg,

1000 kg sau se pot transporta si in vrac, in vagoane acoperite cu prelat impermeabil sau in

vagoane TADS metalice ;

depozitarea se face in magazii inchise, curate si uscate, iar transportul se efectueaz cu

mijloace de transport inchise, uscate si curate si prevazute cu prelate impermeabile, fr prti

ascutite ce ar putea duce la deteriorarea sacului(tiere sau spintecare), marfa fiind ferit de

btaia razelor de soare ; atat depozitarea, cat si trasportul se efectueaz la temperaturi

cuprinse intre -10C si 30oC;

pentru micii productori (in gradini de zarzavaturi sau flori) se livreaz in pungi de

polietilen de 3 kg respectiv de 10 kg ;

sacii de polietilen sau polipropilen, dup golire, nu pot fi utilizati in scopuri casnice

(ambalare, pstrare alimente)

In anumite conditii de temperatur, ingrsmintele complexe, in prezenta substantelor

combustibili (lubrifianti, motorina, petrol, etc.), a substantelor organice si a anumitor impuritti

(metale sub forma de praf) si in prezenta surselor directe de cldur (flacr) pot sa se

descompun lent in intreaga mas de ingrsmint, degajandu-se nori masivi de gaze toxice. In

acest caz, zona afectat se inund cu ap.

Pentru a folosi cel mai eficient ingrsmintele, modul si perioada de administrare a

acestora prezint o important deosebit. Stabilirea modului corect de administrare a

ingrsmantului constituie factorul care determin gradul de eficient a acestuia. In principiu,

trebuie urmrit ca substantele nutritive s se afle la cit mai mult in zona rdcinilor active ale

plantelor, ca si raza pan la care se rspandesc , difer de la o specie la alta, in functie de soi,

hibrid etc

Perioada administrrii ingrsmintelor difer in functie de conditiile pedoclimatice, cit

si de tipul plantelor. Solul, prin caracteristicile sale fizice, chimice, biologice, influenteaza in

mare masur perioada de administrare a ingrsmintelor. Ceea ce este important este c, in

perioada de incoltire a semintei, alturi de radacinile in ivire ale plantei, sa existe in cantitate

suficienta substante nutritive. Aceasta este criteriul de baz a stabilirii perioadei optime de

administrare a ingrsmintelor. Din acest punc de vedere , nu este posibil recomandarea unui

calendar standard in ceea ce priveste administrare a ingrsmintelor.

Datorita faptului ca ingrsmintele azotoase sunt foarte active in sol si putind fi usor

splate de apele pluviale sau de cele de irigatii sau evaporindu-se sub forma de gaz, pot da

nastere la pagube. Pentru preintampina aceste pierderi, pentru a pstra in sol substantele nutritive

in momentul in care este cel mai mult nevoie de ele, cateodata nu se administreaz toat

cantitatea de azot in perioada insmantarii sau de crestere a plantelor , administrarea facandu-se

in etape, in anumite perioade de crestere a plantelor. La pioase, odat cu insmantarile se

administreaz ureea, care prin splare are pierderi mici in sol. Inainte de infrtirea semintei se va

folosi ingrsmantul pe baz de azotat de amoniu si calciu, nitrocalcar(CAN), iar dac acesta nu

poate fi achizitionat se foloseste ureea inainte de ploi.

In regiunile in care cultura graului este preponderent, in anii secetosi trebuie sa se

renunte la o a doua administrare de ingrsminte azotoase. In solurile unde s-au fcut straturi

adanci, in anii cu precipitatii normale este obligatorie administrare in cantitati suficiente a

ingrsmintelor azotoase.

Dac la plantatiile cu pomi fructiferi se va observa lipsa de azot, toamna si inainte de

eflorescent, se va administra prin pulverizare uree in concentratie de 0,5-1%. De asemenea, se

poate administra ingrsmant azotos in sol, prin stropire de jur imprejurul tulpinei pomului, dupa

care se incorporeaza in sol cu ajutorul unei greble. Totodat, in livezile cu pomi fructiferi, in

situatia in care este posibil lucrarea slolului dintre randuri cu tractorul, ingrsmintele vor fi

administrate un an in directia N-S intre randuri, iar in cel de-al 2-lea an in directia E-V intre

randuri. In vii, din ingrsmintele azotoase se va administra jumatate nitrocalcar, in timpul

lucrarilor din februarie martie, iar la jumtate sub forma de uree, dupa prima sap.

La legume, ingrsmintele se administreaz o data sau de doua ori, tinandu-se seama de

perioada de vegetatie. Administrarea se face la 15 zile dupa plantare, iar cealalta jumatate dupa

legarea rodului, ingrsmantul fiind administrat la cca. 10-15 cm fata de tulpin plantei si

amestecandu-se cu solul.

In functie de perioada de aplicare a ngrsmintelor , se disting 3 metode principale, si

anume:

- fertilizarea inainte de semnat/plantat, numit fertilizare de baz

- fertilizare odata cu semnat/plantat

- fertilizare in timpul vegetatiei

Fertilizare inainte de semnat/plantat

Se imbin cu sistemul de lucrare a solului ; odat cu artura adanc, sub brazd se

incorporeaz cea mai mare parte(de baz)din doza de ingrsminte. O parte din ingrsminte pot

fi incorporate si cu lucrrile dinaintea semnatului ; in acest caz se folosesc ingrsminte usor

solubile, care sa fie utilizate de plante la inceputul pornirii in vegetatie.

Fertilizarea odat cu semnatul sau plantatul

Pentru plantele care se seamn in randuri sau in cuiburi, ingrsmintele se aplic cu

semntori speciale, care las pe acelasi rand cu semnatul la cuib atat semintele, cat si

ingrsmintele. O asfel de ingrsare asigur nutritia plantelor pe o perioad de 20-30 zile

de la rsrire. La porumb, una dintre plantele de cultur care raspunde cel mai bine la aplicarea

ingrsmintelor chimice, aceasta se aplic in dou faze :

-inainte de semnat sau odat cu semnatul, pe rand, la 5-6 cm lateral de smant si la 2-3 sub

aceasta

-in faza in care planta are 5-7 frunze,tot pe rand, folosind cultivatorul echipat cu dispozitive de

administrat ingrsminte.

Fertilizarea in timpul vegetatiei

Este cunoscut si sub numele de ingrsare suplimentar si are ca scop completarea

nevoilor plantelor in elemente nutritive in anumite perioade critice ale nutritiei acestora.

REGIMUL DESEURILOR PERICULOASE SI NEPERICULOASE

O consecinta importanta a cresterii animalelor este reprezentata de producerea unor

cantitati insemnate de dejectii sau reziduuri organice. In general, aceste reziduuri organice din

zootehnie sunt valorificate, in special, ca sursa importanta de materie organica si elemente

minerale pentru solurile agricole. Fermele industriale de crestere a animalelor sunt cele mai mari

producatoare de reziduuri organice zootehnice dar, adesea, acestea sunt si echipate cu un intreg

sistem de colectare, tratare, depozitare si/sau reciclare a acestor reziduuri. Fermele medii si mici

si, foarte frecvent, gospodariile individuale realizeaza productii dereziduuri organice zootehnice

pentru care nu au solutii de gestionare, ceea ce face ca aceste materiale sa devina, cel putin,

stanjenitoare pentru mediul inconjurator. Din nefericire, nici fermele sau complexele industriale

de crestere a animalelor din tara noastra nu poseda utilitatile specifice si un plan de gestiune a

acestor reziduuri. In consecinta, suprafete agricole insemnate sunt afectate de prezenta acestor

reziduuri aruncate in mod intamplator.

Pentru a pune in evidenta productia si importanta economica a reziduurilor organice din

zootehnie vom face, mai intai, o prezentare a principalelor tipuri de reziduuri organice, care

provin din acest sector economic foarte important. Intre cele mai importante reziduuri organice

din zootehnie se numara: gunoiul de grajd, mustul de gunoi de grajd, urina, dejectiiile lichide

(numite si tulbureala) si dejectiile semifluide (pasta sau namol).

n utilizarea gunoiului de grajd ca ngrmnt, momentul de aplicare pe terenul agricol

este deosebit de important.

Perioadele cnd se aplica gunoiul de grajd variaz n funcie de perioada cnd urmeaz

s fie nfiinate culturile, ct mai devreme posibil, n cadrul perioadei de cretere a culturilor,

pentru a maximiza preluarea nutrienilor de culturi i a minimiza riscul polurii. n fiecare an, cel

puin jumtate din cantitatea de gunoi rezultat n timpul iemii, trebuie mprtiat pn la 1

iulie, iar restul pn la 30 septembrie.

Nu se aplic gunoi n perioadele de interdicie valabile la nivel national i pentru care nu

sunt admise excepii, aa cum sunt prezentate n tabelul de mai jos.

Perioadele de interdicie a aplicrii gunoiului de grajd

Teren

arabil

Culturi

toamna

Alte

culturi

Puni

Gunoi grajd

1

Noiembrie

15 Martie

1 Noiembrie

15 Martie

1 Noiembrie

15 Martie

1 Noiembrie

15 Martie

Lichid provenit din

gunoiul de grajd x

1 Noiembrie

1 Martie

1 Octombrie

15 Martie

1 Octombrie

15 Martie

Trebuie s fie evitat aplicarea lor n perioadele de

extrasezon (n afara fazelor de vegetaie activ), care

variaz n cadrul rii, depinznd de condiiile climatice

locale, ntre lunile octombrie i februarie, perioada maxim

fiind specific pentru zonele umede i reci, n care sezonul

de vegetaie ncepe mai trziu. Sunt permise excepii de la aceast regul general acolo unde

planul de management stabilete ca mprtierea ngrmintelor organice se poate realiza dea

lungul perioadei de extrasezon, fr riscul de producere a polurii apelor sau unde sunt condiii

meteorologice excepionale;

Gunoiul se administreaz de regul toamna, la lucrarea de baz a solului (prin aratur

cu intoarcerea brazdei), n condiii meteorologice favorabile, n special pe timp noros i

cu vnt slab. Pe msura ce gunoiul se

mprtie, terenul este arat cu plugul,

care amestec i ncorporeaz bine

gunoiul. ncorporarea se face mai

adnc, pn la 30 cm, pe terenurile

Gun

oi de

grajd

ncorporat

n ar tura

de

toamn

.

Gunoi de grajd ncorporat n terenul preg tit pentru culturile n solarii.

uoare (nisipoase) i n zonele secetoase i mai puin adnc, pn la 18 25 cm pe terenurile

grele, reci i n regiuni umede. n zonele mai umede se

poate administra i primvara.

Un alt element cu o deosebit importan practic l reprezint modul i condiiile de

aplicare

Atunci cnd aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat n

timpul ncrcrii, liber de impuriti i corpuri straine (pietre, bulgri, deeuri metalice, srm,

etc.), iar stratul de gunoi din buncrul mainii de administrat s fie uniform ca grosime

Eficiena gunoiului de grajd este mai mare dac se completeaz prin amestec cu

ngrminte minerale, n special cu cele fosfatice. Aceasta permite i reducerea normelor de

aplicare, fr ca sporul de producie s scad.

Nu toate ngrmintele minerale se pot aplica mpreun cu gunoiul de grajd. De

exemplu, azotaii de amoniu, calciu i sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se

recomand s fie aplicate mpreun cu gunoiul de grajd. Srurile potasice, naturale sau de

sintez, fosforitele, superfosfatul i sulfatul de amoniu se pot administra mpreun cu gunoiul de

grajd

Unele culturi, cum ar fi cerealele pioase, cartofii timpurii, sfecl roie, ceap, mazrea,

mrarul i altele, utilizeaz cel mai bine gunoiul n anul al doilea de la aplicare.

n timpul administrrii, trebuie evitat ca materialul administrat s ajung n sursele de

ap, n acest scop fiind necesar s se evite fertilizarea pe poriunile de teren late de 5 6 m, aflate

n imediata apropiere a canalelor, cursurilor de ap

sau a altor mase de ap, s se aib n vedere

condiiile meteorologice i starea de umiditate a

solului.

Gunoiul de grajd nu se administreaz n apropierea surselor de ap !

n timpul administrrii ngrmintelor organice naturale lichide i pstoase se vor adopta

bunele practici n scopul evitrii trecerii acestora n masele de ap:

s se aib n vedere condiiile meteorologice i starea solului; astfel se va evita mprtierea pe

timp cu vnt, cu soare puternic, n timpul ploilor, iar iarna n timpul ninsorilor sau pe solul

ngheat sau acoperit cu zpd.

s se evite orice descrcare accidental sau intenionat a acestor lichide, din rezervorul sau

cisterna utilajului .

Se va evita administrarea gunoiului, ca i a oricrui tip de ngrmnt n urmtoarele

situaii pe timp de ploaie,

- pe timp de ninsoare,

- cnd este soare puternic,

- pe terenurile cu exces de ap,

- pe terenurile acoperite cu zpad,

- solul este puternic ngheat;

- solul este crpat (fisurat) n adncime, sau spat n vederea instalrii unor drenuri sau

pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutur;

- cmpul a fost prevzut cu drenuri sau a suporat lucrri de subsolaj n ultimele 12 luni.

Aplicarea ngrmintelor pe terenuri nclinate

Pe astfel de terenuri exist un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafa,

care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (n special

permeabilitatea pentru ap), sistemul de cultivare, amenajrile antierozionale i n mod deosebit

cantitatea de precipitaii. Riscul este maxim cnd ngrmintele sunt applicate superficial i

urmeaz o perioad cu precipitaii

abundente.

Pe astfel de terenuri fertilizarea

trebuie fcut numai prin

ncorporarea ngrmintelor n sol

Pe terenurile n pant gunoiul de grajd se ncorporeaz numai prin ar tur !!

i innd cont de prognozele meteorologice (nu se aplic

ngrminte, mai ales dejecii lichide, cnd sunt

prognozate precipitaii intense).

O atenie deosebit trebuie acordat culturilor pomicole i viticole, situate de regul pe

astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului i, implicit, pericolele de pierdere a

nutrienilor prin iroire, sunt mai frecvente i mai intense.

Aplicarea ngrmintelor pe terenuri adiacente cursurilor de ap i a captrilor de ap

potabil

Msuri speciale la aplicarea ngrmintelor se impun pe terenurile din vecintatea

cursurilor de ap, lacurilor, captrilor de ap potabil, care sunt expuse riscului de poluare cu

nitrai (i n unele situaii cu fosfai) transportai cu apele de drenaj i scurgerile de suprafa.

Se impune pstrarea unei fii de protecie fa de aceste ape, late de minimum 5 6 m n

cazul cursurilor de ap, cu excepia dejeciilor lichide, la care banda de protecie trebuie s fie

lat de cel puin 30 m pentru cursuri de ap i de 100 m pentru captri de ap potabil. n zonele

de protecie nu se aplic i nu se vehiculeaz ngrminte.

De ce trebuie depozitat gunoiul de grajd ?

Sunt trei motive majore pentru care se depoziteaz gunoiul de grajd:

Poluarea surselor de ap i a solului, ceea ce conduce la mbolnviri cauzate de

intoxicaiile cu nitrai ;

Pierderea nutrienilor, pierdere ce determin costuri mai ridicate pentru fermieri n

exploatarea terenurilor;

Conformarea cu msurile de agromediu.

Poluarea apelor i bolile cauzate de intoxicrile cu nitrai

Intoxicaiile cu nitrai afecteaz n primul rnd copiii sub 1 an, prin apariia bolii

albastre sau methemoglobinemie, ce poate fi letal pentru sugari. Afeciunea poate s apar i la

aduli, ns cu o manifestare mai tears i uneori fr a se exterioriza prin semne. Femeile

gravide pot fi afectate chiar i asimptomatic cu nitriii din apa de fntn i pot nate copii cu

malformaii.

Consumul apei cu nitrii mai determin ntrzieri mintale la copii, n timp ce aduli pot fi

afectai de cancer la colon i probleme de circulaie.

Pierderea nutriienilor

Atunci cnd fermierul decide s nu aplice gunoiul de grajd, pe lng efectul de poluare al

apelor produs, se pierd beneficii economice semnificative prin obinerea unor producii sczute

sau prin profituri mai mici, cnd fermierul utilizeaz ngrminte chimice.

Producia anual de nutrieni (kg/ ton gunoi grajd)

Specia Azot Fosfor Potasiu

Vaci de lapte 7 1 5

Bovine 12 ani 7 3 6

cai 5 1 3

porci 8 2 5

Conformarea cu msurile de agromediu

HG 964 / 2000 privind aprobarea planului de aciune pentru protecia apelor mpotriva

polurii cu nitrai provenii din surse agricole, emis de Ministerul Mediului i Schimbrilor

Climatice i de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale prevede urmtoarele obligaii pentru

fermieri:

- S dispun de capaciti de depozitare a gunoiului de grajd, fr defecte structurale care s

permit scurgeri de eflueni/dejecii, a cror mrime trebuie s depeasc necesarul de

stocare a gunoiului de grajd, innd seama de perioadele cele mai lungi de interdicie pentru

aplicarea ngrmintelor organice. Depozitarea gunoiului de grajd se realizeaz n spaii

special amenajate (platforme i/sau bazine de colectare impermeabile) n conformitate cu

prevederile cap. VIII din Codul de bune practici agricole pentru protecia apelor mpotriva

polurii cu nitrai din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului i gospodririi

apelor i al ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 1.182/1.270/2005,

denumit n continuare Codul de bune practici agricole;

- S respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv

calendarul de interdicie pentru aplicarea ngrmintelor organice prevzut n anexa 7 la

Codul de bune practici agricole:

- S nu depeasc cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea ngrmintelor

organice pe terenul agricol n decursul unui an;

- S nu aplice ngrminte organice pe terenuri acoperite de zpad, pe terenuri cu ap n

exces sau pe terenuri ngheate;

- S asigure ncorporarea n sol a ngrmintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu

panta mai mare de 12%, n cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora i n condiii meteo

favorabile;

- S nu aplice ngrminte organice sau minerale pe fiile de protecie existente pe terenurile

agricole situate n vecintatea apelor de suprafa sau pe terenurile agricole situate n zonele

de protecie sanitar a captrilor de ap potabil stabilite n condiiile legii;

- S urmeze un plan de fertilizare pentru culturile agricole i s distribuie uniform

ngrmintele pe terenul agricol;

Metode de depozitare a gunoiului de grajd

nc din stadiul de proiectare i construcie a depozitelor, bazinelor i incintelor pentru

depozitarea ngrmintelor organice se va acorda cea mai mare atenie prevenirii i proteciei

apelor i mediului mpotriva polurii, prin urmtoarele msuri:

amplasarea n afara zonelor sensibile i departe de sursele de ap;

capacitate de stocare suficient;

construcie corespunztoare, care s nglobeze toate sistemele de siguran i

protecie;

condiii de exploatare n siguran, optime i eficiente;

ci corespunzatoare de acces;

protecie mpotriva incendiilor;

protecie mpotriva eventualelor scurgeri din hidrani.

Depozitele de stocare trebuie s fie astfel construite, nct s se evita orice risc a unei

astfel de poluri. Cu excepia unor cazuri speciale, depozitele trebuie s aib o capacitate care s

asigure stocarea pentru o perioad de minim 4 luni (1718 sptmni).

n utilizarea n agricultur a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai

importante faze pentru mbuntirea i conservarea caracteristicilor pozitive.

La construcia depozitelor de blegar solid se va avea n vedere ca acestea s aib o baz

impermeabil / beton, s fie prevzui cu perei de sprijin i sistem de colectoare a efluenilor, n

special a celor ce se produc n timpul ploilor.

Platformele trebuie s aib o capacitate suficient de

stocare, s aib drumuri de acces i s nu fie amplasate pe

terenuri situate n apropierea cursurilor de ap sau cu ap

freatic la mic adncime. De asemenea, ele trebuie

amplasate la o distan de cel puin 30 m fa de locuine i

sursele de ap potabil.

Depozitarea sau lsarea gunoiului n grmezi pe cmp, chiar i pentru un timp relativ

scurt, este considerat o practic agricol greit. Acest fapt implic att poluarea solului i apei

prin scurgerile din gunoiul splat de ploi, ct i irosirea i pierderea azotului pe carel conine.

Cantitatea de blegar de la ferm trebuie calculat pentru fiecare condiie n parte. Cerina

privind aria platformei, se stabileste n funcie de perioada de stocare. nlimea de depozitare a

gunoiului pe platform nu trebuie s depeasc 1,2 m, limea platformei nu trebuie s fie mai

mare de 8 m iar

lungimea este variabil n funcie de cantitatea de gunoi rezultat. Inalimea pereilor trebuie s

fie de 1,5 m, pentru a se crea o zona liber de 300 mm ntre nivelul dejeciilor i partea

superioar a peretelui.

Considernd o nlime de 1,2 m a stratului de dejecii, suprafaa minim necesar pentru

depozitarea gunoiului de grajd provenit de la bovine este prezentat n tabelul de mai jos:

ntre

fntn

i locul

de

depozitare

a gunoiului

de

graj

d trebuie

s existe

o distan

de

minim

30

metri

!

Tip animal Suprafa de stocare pentru 18 sptmni

Fundul platformei trebuie s aib o nclinare de cca 2 3 % spre una din marginile

platformei, unde se amplaseaz ntro sptur un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat

n timpul fermentrii. Bazinul de colectare trebuie astfel poziionat nct, atunci cnd este plin,

partea de sus a lichidului s fie la cel puin 0,7 1 m sub punctul cel mai de jos al platformei.

Locaia potrivit pentru spaiile de depozitare trebuie s ia n considerare factori ca

accesibilitatea, distana fa de grajduri i locuin, pentru transportul i gestionarea eficient i

confortabil a gunoiului de grajd, resturilor organice i compostului, cu risc i neplceri minime

pentru fermier i vecini.

Spaiul de depozitare trebuie aezat pe o suprafa orizontal sau cvasiorizontal, de

preferin joas. Cnd este situat la baza unei pante, apa scurs de pe urma precipitaiilor trebuie

deviat la distan de zona de stocare. Gunoiul de grajd nu trebuie depozitat n calea apei din

anuri sau burlane.

Dac spaiul de depozitare este prevzut cu acoperi, apa scurs pe acesta trebuie

direcionat departe de gunoiul de grajd. Scopul este de protejare a blegarului de a deveni prea

umed i de prevenire a contaminrii oricrui flux de ap.

Dac substratul este un sol nisipos sau orice alt suprafa permeabil, solul trebuie

protejat de infiltraii prin aplicarea unui strat gros de argil compact sau sol argilos. n mod

ideal, locul de depozitare va avea o baz din material impermeabil cum ar fi o plac de beton sau

un pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare.

O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minimum

infiltraia i va oferi o suprafa ideal pentru ndeprtarea sau rsturnarea cu uurin a gunoiului

de grajd. Lichidele drenate din grmad, dac exist, trebuie colectate pe ct posibil i

reintroduse n grmad. O band permanent de vegetaie de cel puin 2 sau 3 metri lime

trebuie meninut n jurul amenajrii pentru captarea i absorbia lichidelor scurse din zona de

depozitare.

Vaci de lapte (560 kg) 25 , 4 m 2

Boi (450 kg) 37 , 3 m 2

Juninci 89 , 1 m 2

Vi ei (140 kg) 1 08 , m 2

n jurul spaiului de depozitare se pot planta tufiuri i arbuti n scop decorativ, dar i pentru a

produce umbr i protecie mpotriva vntului (uscare excesiv).

Capacitatea necesar

Pentru o depozitare adecvat i sigur, trebuie asigurat o capacitate suficient.

Capacitatea necesar va depinde n principal de numrul i speciile de animale deinute, de tipul

de blegar produs (acesta depinde de tipul sistemului de stabulaie) i de durata necesar de

stocare. n general sunt necesare 6 luni pentru legarea perioadelor cnd aplicarea gunoiului de

grajd este interzis.

n cele mai multe cazuri, materialul va fi compus dintrun amestec de gunoi de grajd cu alte

reziduuri organice, cum ar fi resturi de plante sau deeuri menajere. Numai n condiii cu totul

speciale (de exemplu gunoi de grajd foarte uscat sau perioade de depozitare semnificativ mai

mari sau mai mici) capacitatea de stocare va fi adaptat n mod corespunztor.

Producia anual de nutrieni la diferite specii de animale

Specia Greutate

medie

Producia anual de

gunoi de grajd

Producia anual de

nutrieni

(kg)

(kg) (kg) Azot Fosfor Potasiu

Viei (0,3 1

an)

50250 4.930 35 5 26

Bovine (1 2

ani)

250600 7.746 55 20 43

Vaci de lapte >400 11.408 81 15 54

Porci 98 1.733 13 4 8

Oi/ Capre 45 843 7 1 5

Cai 450 9.000 45 8 28

Msuri generale de prevenire a pierderilor de nutrieni n aer, sol i ap

Gunoiul de grajd i compostul reprezint fertilizani valoroi, de aceea orice efort pentru

evitarea pierderilor acestor proprieti este util.

Indiferent de tipul de depozitare, este important s se aplice urmtoarele msuri, n scopul

prevenirii pierderii materiei organice i nutrienilor ctre apa subteran, sol sau ap i al

prevenirii ncetinirii sau ntreruperii procesului de compostare din cauza umiditii excesive, a

secetei sau a schimbrilor brute de temperatur.

Igiena: mirosul neplcut i insectele

Dac sunt luate urmtoarele msuri generale, gunoiul de grajd i reziduurile menajere

organice depozitate sau compostate nu vor produce miros excesiv sau de durat i nu vor atrage

un numr neobinuit de insecte sau alte specii de animale nedorite.

Pentru reducerea mirosului neplcut i al numrului de insecte, trebuie luate urmtoarele msuri:

adugarea de compost maturat peste fiecare nou ncrctur de material

proaspt ntro proporie de circa 1 la 4;

amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi

provenite din buctrie, iarb, fragmente de lemn) pentru obinerea unui raport

C:N favorabil i a unei consistene solide i totui uoare;

produsele gtite sau alte materiale ce pot atrage mute trebuie acoperite

imediat cu alte materiale pentru a mpiedica mutele s depun ou;

aerarea suficient a grmezii pentru evitarea fermentaiei anaerobe, de

exemplu prin aezarea la baz a unui strat de crengue sau alte materiale lemnoase;

orice scurgere trebuie colectat i introdus la loc n grmad sau aplicat

pentru fertilizarea terenurilor nvecinate.

Depozitarea n cmp n cazuri excepionale

Depozitarea n cmp deschis a gunoiului de grajd i a compostului trebuie evitat pe ct

posibil, deoarece sporete riscul de pierdere a materiei organice i nutrienilor prin scurgere la

suprafa, infiltrare i volatilizare, diminunduse astfel calitile de fertilitate i sporind riscul de

poluare. Aadar, se recomand imperios a nu se depozita pe termen lung gunoi de grajd i

compost n cmp deschis.

Cu toate acestea, n unele cazuri este necesar depozitarea temporar pe cmp, de

exemplu din motive de transport sau de depozitare n gospodria proprie. n asemenea cazuri, ar

trebui s se ia n considerare:

perioada de depozitare n cmp s fie ct mai scurt;

grmada de gunoi de grajd sau compost s fie aezat pe o suprafa dreapt, departe de

apa ce se scurge la suprafa;

instalarea unui pat de paie sau alte materiale organice dac gunoiul de grajd prezint un

grad ridicat de umiditate;

s se pstreze permanent o distan de cel puin 100 metri fa de orice corp de ap;

interzis depozitarea blegarului n locuri susceptibile la inundaii.

interzis utilizarea de dou ori a aceluiai loc de depozitare temporar.

Depozitarea n cmp trebuie privit ca o excepie, nu ca o regul.

In concluzie, in afar de asigurarea capacitii necesare pentru depozitarea gunoiului de

grajd i a reziduurilor organice pe perioada cnd mprtierea este interzis, toate amenajrile

trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale:

toate sistemele trebuie s protejeze solul, apa subteran i apa de

suprafa mpotriva infiltraiilor nutrienilor i mpotriva scurgerilor de

eflueni;

ct posibil prin protejarea materialelor mpotriva razelor directe ale

soarelui;

toate sistemele trebuie s permit rsturnarea materialelor la intervale

regulate pentru nlesnirea proceselor de compostare; trebuie s existe

suficient spaiu pentru dispunerea i rsturnarea grmezilor de compost.

toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafa, fntni i

alte zone sensibile; distana minim depinde de tipul de sistem de

depozitare;

toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, n special n timpul

cderii precipitaiilor, trebuie echipate cu un bazin de colectare a

materialelor lichide;

este de preferat ca spaiile de depozitare s fie dotate cu acoperi pentru a

evita splarea materialelor de ctre ploile abundente.

Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge

paraziii, bacteriile i seminele de buruieni, grmada de material de compostat trebuie s fie de

cel puin 1 metru nlime. Altfel, cldura generat n etapele iniiale se va disipa rapid nainte ca

grmada s ating temperaturi suficient de mari. Din motive practice, i pentru a menine o bun

aeraie, nlimea grmezii nu trebuie s depeasc 1,5 m.

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE

Rapoarte recente precizeaza ca, datorita diferitelor forme ale degradarii, aproximativ 1

ha de teren productiv este pierdut la fiecare sase secunde, multe tari atingnd deja valoarea limita

a suprafetei cu soluri arabile. De aceea, n viitor, continua expansiune a agriculturii n plan

orizontal nu mai este posibila, practic la nivel mondial rezervele terenurilor productive sunt

epuizate, iar suprafata necultivata nu mai este corespunzatoare pentru dezvoltarea agriculturii

performante, profitabile, viabila, durabila.

n consecinta, trebuie, sa existe interes major pentru tehnologii inovative, pentru sisteme

de folosinta durabila a terenurilor agricole, care sa previna sau sa minimizeze degradarea solului,

sa restaureze capacita