95
RAPORTUL PRIVIND SOLVABILITATEA SI SITUATIA FINANCIARA 31 DECEMBRIE 2017 BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA 2018-05-04
RAPORTUL PRIVIND
SOLVABILITATEA SI SITUATIA
FINANCIARA
31 DECEMBRIE 2017
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA
2018-05-04
1
Cuprins SUMAR EXECUTIV ...................................................................................................................................... 3
A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA ......................................................................................................... 6
A.1. Informatii generale ............................................................................................................................. 6
A.2. Performanta de subscriere ............................................................................................................... 10
A.3. Rezultatul investitiilor ....................................................................................................................... 11
A.4. Alte rezultate financiare.................................................................................................................... 12
A.5. Alte informatii semnificative ............................................................................................................. 12
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA .............................................................................................................. 13
B.1. Informatii generale ........................................................................................................................... 13
B.1.1. Structura organizationala .......................................................................................................... 15
B.1.2. Organizarea pe Procese ........................................................................................................... 18
B.1.3. Modificari in timpul perioadei de raportare ................................................................................ 19
B.1.4. Politica de remunerare .............................................................................................................. 20
B.2. Competenta profesionala si probitatea morala ................................................................................ 20
B.3. Sistemul de managementul riscului si Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii ........................... 21
B.3.1. Sistemul de managementul riscului .......................................................................................... 21
B.3.2. Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii ................................................................................. 28
B.4. Sistemul de Control Intern................................................................................................................ 31
B.4.1. Implementarea Sistemului de Control Intern ............................................................................. 31
B.4.2. Functia de Conformitate ............................................................................................................ 34
B.5. Functia de Audit Intern ..................................................................................................................... 35
B.6. Functia Actuariala ............................................................................................................................ 36
B.7. Externalizarea .................................................................................................................................. 36
C. PROFILUL DE RISC .............................................................................................................................. 38
C.1. Riscul de subscriere ......................................................................................................................... 38
C.1.1. Riscul de subscriere asigurari de viata ..................................................................................... 38
C.1.2. Riscul de subscriere asigurari de sanatate ............................................................................... 41
C.2. Riscul de piata ................................................................................................................................. 42
C.2.1. Portofoliul de investitii ............................................................................................................... 42
C.2.2. Componentele riscului de piata ................................................................................................. 44
C.3. Riscul de contrapartida .................................................................................................................... 45
2
C.4. Riscul de lichiditate .......................................................................................................................... 46
C.5. Riscul operational ............................................................................................................................ 47
C.6. Alte riscuri materiale ........................................................................................................................ 48
C.7. Teste de senzitivitate asupra profilului de risc ................................................................................. 50
C.9. Corelatii intre componentele profilului de risc .................................................................................. 52
D. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SOLVABILITATII ......................................................... 53
D.1. Active ............................................................................................................................................... 53
D.2. Rezerve tehnice ............................................................................................................................... 56
D.3. Alte elemente de pasiv..................................................................................................................... 66
E. GESTIONAREA CAPITALULUI ............................................................................................................. 67
E.1. Fonduri proprii .................................................................................................................................. 67
E.2. Cerinta de capital de solvabilitate (SCR) si Cerinta de capital minim (MCR) .................................. 71
E.3. Situatii de neconformitate ................................................................................................................ 71
ANEXA 1 - Nota explicativa la Raportul privind situatia financiara si solvabilitatea la data de 31 decembrie
2017 intocmita potrivit art.49 alin.2 din Regulamentul ASF nr 2/2016 privind aplicarea principiilor de
guvernanta corporativa de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Autoritatea de
Supraveghere Financiara ............................................................................................................................ 72
ANEXA 2 – Valorile cantitative la 31 decembrie 2017 ................................................................................ 76
3
SUMAR EXECUTIV
A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA este parte a Grupului Vienna Insurance Group (VIG)
si este o societate administrata in sistem dualist, autorizata de Autoritatea de Supraveghere
Financiara.
Cu o experienta pe piata din Romania de peste 11 ani, BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group
are o strategie de business:
ü orientata catre client
ü adaptata pietei
ü inovatoare a produselor
ü axata pe dezvoltarea canalelor de distributie
Activitatea principala a Societatii consta in "activitati de asigurari de viata", Societatea fiind autorizata sa
practice clasele de asigurare:
a. Clasa C1– Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare;
b. Clasa C2 – Asigurari de casatorie si de nasteri;
c. Clasa C3 – Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;
d. Clasa A1– Asigurari de acident de persoane;
e. Clasa A2 – Asigurari de Sanatate, categoria Asigurari Generale
Din activitatea de asigurari de viata societatea a inregistrat la 31 decembrie 2017 prime brute subscrise in
valoare de 353,013,983 RON, fata de 249,016,716 RON in 2016, principalul generator al volumelor fiind
linia de afaceri Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata.
Toate veniturile Societatii din prime brute subscrise sunt obtinute pe teritoriul Romaniei.
Urmare a finalizarii tranzactiei de achizitie a unei participatii majoritare in societatea AXA Life Insurance
SA, BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA, a demarat procesul de fuziune prin absorbtie al
entitatii anterior mentionate. La data de 31 ianuarie 2018, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor
Societatii, a decis aprobarea fuziunii prin absorbtie intre AXA Life Insurance SA in calitate de societate
absorbita si BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA, in calitate de societate absorbanta.
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA
Societatea a implementat o structura de guvernanta care promoveaza o cultura a eficientei si
transparentei la toate nivelele de organizare, administrarea corespunzatoare a riscurilor, adecvarea
politicilor si strategiilor si a mecanismelor de control intern, asigurarea unui sistem de eficient de
comunicare si transmitere a informatiilor.
Structura de guvernanta a Societatii este bazata pe functia de conducere reprezentata prin Adunarea
Generala a Actionarilor, Consiliul de Supraveghere si Directorat. Directoratul Societatii a stabilit comitete
cu rol consultativ si Comitetul de risc cu rol decizional. Societatea a stabilit de asemnea functiile cheie si
functii critice, impreuna cu cerintele de organizare si responsabilitati.
4
Societatea a implementat o politica de remunerare care stabileste principiile generale de remunerare in
vederea conformarii cu Solvency II si asigurarii unei forte de munca competente si motivate financiar care
sa isi desfasoare activitatea intr-un mod profesionist si in limitele de risc agreate de catre Societate.
Politica privind competenta profesionala si probitatea morala implementata de Societate, stabileste
cerintele necesare pentru membrii structurii de conducere (Consiliul de Supraveghere si Directoratul)
pentru cei care detin functii cheie-critice, precum si modul in care acestea ar trebui sa fie evaluate. In
special , aceasta politica precizeaza procedurile necesare pentru a evalua daca o persoana indeplineste
cerintele referitoare la competenta profesionala, probitate morala si indeplinirea cerintelor de guvernanta
conform reglementarilor ASF.
Procesele de managementul riscului, stabilite la nivelul intregii societati, sunt stabilite si incorporate intr-
o structura organizationala de managementul riscului solida si prudenta. Pentru a intari cultura de
managementul riscului in cadrul Societatii si pentru a integra responsabilii de risc in procesele de
managementul riscului, un Comitet de Risc este stabilit. Comitetul are rol de a sprijini Directoratul si
Consiliul de Supraverghere in ceea ce priveste situatia riscurilor prezente si posibilele decizii viitoare.
Sistemul de Control Intern asigura conformitatea cu legislatia aplicabila, reglementarile in vigoare,
precum si eficacitatea si eficienta operatiunilor societatii, asigurandu-se astfel existenta si exactitatea
informatiilor financiare si nefinanciare. Sistemul de Control Intern reprezinta o parte importanta a
managementului riscului in cadrul societatii.
Conform cerintelor legale, Societatea a elaborat si aplica o procedura interna de externalizare prin care
se asigura ca externalizarea unor activitati operationale sau functii se realizeaza in conditiile aplicarii
legislatiei specifice si in conditiile optime.
C. PROFILUL DE RISC
Profilul de risc al Societatii reprezinta un rezultat al procesului anual de inventariere riscuri, proces ce
ofera o cunoastere in detaliu a riscurilor actuale si potentiale, printr-o perspectiva atat individuala, cat si
agregata. Totodata, Societatea utilizeaza formula standard in evaluarea profilului de risc cantitativ,
conform Solvency II.
Principalele elemente ale profilului de risc evaluat cantitativ
In cursul anului 2017, BCR Asigurari de Viata a achizitionat o participatie majoritara in AXA Life Insurance
SA, la data raportarii fiind in derulare procesul de fuziune si transfer de portofoliu intre Societate
(absorbanta) si AXA Life Insurance SA (absorbita). Ca urmare a achizitiei, participatia in AXA Life
Insurance SA este recunoscuta la valoarea activului sau net conform Solvency II. Astfel, profilul de risc al
Societatii inregistreaza o modificare in modulul risc de piata, prin componenta risc de pret al actiunilor.
Calculat in conformitate cu formula standard si generat de volumul primelor brute castigate, riscul
operational a inregistrat o crestere semnificativa la finalul perioadei de raportare comparativ cu perioada
anterioara. Motivul acestei evolutii este reprezentat de volumele semnificative de prime generate de linia
de afaceri asigurari traditionale de viata cu prima unica.
5
Principalele elemente ale profilului de risc evaluat calitativ
Conform art. 163 SR7 (3) de Nivel 2, expunerile fata de obligatiunile emise de state membre UE in
moneda locala, nu sunt luate in calculul modulului marja de credit din formula standard. Mai mult, ca
urmare a aplicarii in mod obligatoiu a masurilor de tranzitie, conform cerintelor Directivei 2014/51/EUR
art. 308b 12, obligatiunile guvernamentale emise in moneda statelor membre UE au acelasi tratament ca
si cele emise in moneda locala si deci, nu au risc de marja de credit. Riscul aditional rezultat la 31
decembrie 2017 este de aproximativ 19.4 mil RON pentru obligatiuni guvernamentale denominate in
euro, ceea ce ar semnifica o proportie semnificativa in totalul riscurilor de piata. Rezultatul este o
consecinta a cresterii semnificative a portofoliul de obligatiuni in cursul anului 2017, in linie cu Strategia
de Investitii si Risc.
Societatea inregistreaza la 31 decembrie 2017 o marja de solvabilitate calculata conform formulei
standard Solvency II de 219.9% si marja a capitalului mimin de 812.9%.
D. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SOLVABILITATII
Activele totale ale Societatii au inregistrat o crestere de 8.93%, iar obligatiile totale au inregistrat o
crestere de 4.78%.
Rezervele tehnice ale societatii au inregistrat urmatoarele evolutii, conform liniilor de afaceri:
· Asigurari de sanatate, non-similare asigurarilor de viata: crestere cu 26.5%, nesemnificativa,
avand in vedere metoda simplificata pentru calculul valorii celei mai bune estimari a obligatiilor
aferente si ponderea redusa in totalul rezervelor tehnice
· Asigurari de viata (fara contractele index-linked si unit-linked): crestere cu 135.8%, ca urmare a
cresterii obligatiilor din asigurare, rezultat al volumelor semnificative de prime generate de linia de
afaceri asigurari traditionale de viata cu prima unica.
· Asigurari de viata index-linked si unit-linked: scadere cu 13.78%, ca urmare a efectului net
generat de maturitatile index-linked si vanzarile noi de polite unit-linked.
E. GESTIONAREA CAPITALULUI
La 31 decembrie 2017, Societatea inregistreaza urmatoarele valori privind indicatorii Solvency II:
Valori in RON 31 decembrie 2017
Cerinta de capital de solvabilitate 76,445,911
Cerinta de capital minim 20,505,521
Total fonduri proprii eligibile pentru acoperirea SCR
168,087,653
Total fonduri proprii eligibile pentru acoperirea MCR
166,694,103
In calculul fondurilor proprii eligibile elementele de capital de rang 1 sunt in suma de 166,694,103 RON,
iar elementele de rang 3 sunt in suma de 1,393,550 RON si reprezinta creanta cu impozitul amanat.
La 31 decembrie 2017, Societatea indeplineste cerintele de solvabilitate.
6
A. ACTIVITATEA SI PERFORMANTA
A.1. Informatii generale
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA este parte a Grupului Vienna Insurance Group (VIG), lider pe piata de asigurari din Austria, precum si in Europa Centrala si de Est. Aproximativ 50 de
companii din 25 de tari formeaza un grup cu o traditie de lunga durata, branduri puternice si relatii stranse
cu clientii. VIG are o traditie de peste 200 de ani in domeniul asigurarilor. Cu aproximativ 25.000 de
angajati, Vienna Insurance Group este lider pe pietele sale principale. Prin urmare, este excelent
pozitionat pentru a profita de oportunitatile de crestere pe termen lung intr-o regiune cu 180 de milioane
de oameni. Listata la Bursa, Vienna Insurance Group este compania cel mai bine cotata – ATX cel mai
bun indice al Bursei de la Viena. VIG este una din companiile de top la Bursa din Praga.
Cu ajutorul unei strategii de crestere bine pusa la punct, de perspectiva si pe termen lung, Vienna
Insurance Group ocupa locul 1 in majoritatea pietelor de referinta, cu o cota de piata de doua cifre.
7
Grupul a devenit consacrat in toate liniile de business si ofera un portofoliu de produse si servicii complet
orientat catre client
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group S.A. este o societate administrata in sistem
dualist, autorizata de Autoritatea de Supraveghere Financiara, cu sediul in str. Rabat nr. 21, et. 2, 3 si 4,
sector 1, Bucuresti, Romania, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/17847/2005, avand cod
unic de inregistrare 18066920, inregistrata in Registrul Asiguratorilor sub nr. RA-055/2005, cod LEI
529900W3WGW631HK2G98.
Societatea este o persoana juridica romana, infiintata si functionand ca societate pe actiuni administrata
in sistem dualist, conform legilor din Romania, in special legislatia societatilor si legislatia asigurarilor,
care functioneaza in baza autorizatiei emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara, ca societate de
asigurare-reasigurare.
Domeniul principalul de activitate al Societatii este activitati de asigurare (Cod CAEN 651). Obiectul de
activitate este reprezentat de activitatea de asigurare exercitata in sau din Romania, care desemneaza, in
principal, oferirea, intermedierea, negocierea, incheierea de contracte de asigurare si reasigurare,
incasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau
fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea desfasurata.
Activitatea principala a Societatii consta in "activitati de asigurari de viata" (Cod CAEN 6511).
Societatea isi desfasoara activitatea sub supravegherea Autoritatii de Supraveghere Financiara („ASF”), cu sediul in Splaiul Independentei nr. 15, sector 5, Bucuresti.
Auditorul financiar al societatii desemnat de Adunarea Generala a Actionarilor este KPMG AUDIT SRL,
cu sediul in Victoria Business Park, DN1, Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 69-71, sector 1, Bucuresti.
Structura sintetica a actionariatului in anul 2017 a fost urmatoarea:
Nr. Actionari Numar actiuni Valoarea
totala (RON) Procentul detinerii din capitalul social
1 VIENNA INSURANCE GROUP
AG Wiener Versicherung Gruppe 12,747,372 127,473,720 93.98%
2 Banca Comerciala Romana S.A. 746,269 7,462,690 5.50%
3 Alti actionari 70,602 706,020 0.52%
4 Total 13,564,243 135,642,430 100%
Informatii despre numarul de salariati
Numarul anagajatilor la sfarsitul anului 2017 este 77. Dintre acestia 71% reprezinta personalul
administrativ.
8
Retea teritoriala
Societatea avea inregistrate un numar de 18 puncte de lucru la Registrul Comertului la data de 31
decembrie 2017.
Directiile principale de activitate
Cu o experienta pe piata din Romania de peste 11 ani, BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group
are o strategie de business:
ü orientata catre client
ü adaptata pietei
ü inovatoare a produselor
ü axata pe dezvoltarea canalelor de distributie
Produse oferite de BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group este autorizata sa practice urmatoarele clase de
asigurari:
f. Clasa C1– Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare;
g. Clasa C2 – Asigurari de casatorie si de nasteri;
h. Clasa C3 – Asigurari de viata si anuitati care sunt legate de fonduri de investitii;
i. Clasa A1– Asigurari de acident de persoane;
j. Clasa A2 – Asigurari de Sanatate, categoria Asigurari Generale.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group ofera clientilor urmatoarele produse:
· Asigurari traditionale de viata:
o Asigurarea de renta studii
o Anuitati
o Asigurarea mixta de viata
o Asigurarea temporara de deces
o Asigurarea permanenta de deces
o Asigurarea de supravietuire
o Clauze suplimentare
· Asigurari de viata pentru beneficiarii de credite:
o Asigurarea pe termen limitat de deces
o Asigurarea suplimentara de invaliditate permanenta din accident
o Asigurarea suplimentara de invaliditate temporara si somaj
· Asigurari unit linked si index linked
· Asigurari de sanatate
· Asigurari de accident de persoane
Asigurarile traditionale cuprind asigurari individuale (asigurari mixte de viata, asigurari permanente sau
limitate de deces, asigurari de supravietuire, rente de studii pentru copii) si asigurari de grup. Aceste
asigurari sunt emise cu prima esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara) si este recunoscuta
9
ca si prima bruta subscrisa valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic
din cadrul contractului de asigurare.
Asigurarile de viata pentru beneficiarii de credite sunt asigurari de deces emise pentru beneficiarii de
credite. Beneficiul asigurat este fie soldul creditului la data decesului, fie valoarea initiala a creditului in
functie de tipul produsului. Aceste asigurari sunt emise cu prima esalonata (lunara). Societatea
recunoaste primele brute subscrise pentru aceste produse lunar.
Asigurarea unit linked imbina beneficiile asigurarii de viata (protectie - suma garantata in caz de deces)
cu beneficiile accesului la fondurile de investitii (profit ca urmare a investirii primelor).
La incheierea asigurarii, clientii pot opta pentru unul din programele investitionale cu grad scazut, mediu
sau ridicat. Asigurarea unit linked este o asigurare la care riscul investitiei este transferat contractantului.
In cazul in care asiguratul este in viata la sfarsitul asigurarii, beneficiul asigurat este reprezentat de
valoarea contului individual. In cazul in care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii, asiguratorul va
plati beneficiarilor desemnati maximul dintre suma asigurata in caz de deces si valoarea contului
majorata cu 10% din suma asigurate in caz de deces. Asigurarea unit linked este emisa cu prima unica
sau esalonata (anuala, semestriala, trimestriala si lunara) si este recunoscuta ca si prima bruta subscrisa
valoarea primei brute unice sau a celei scadente .
Asigurarea index linked este un instrument de protectie si economisire pe termen mediu care combina
componenta de protectie (suma asigurata in caz de deces al persoanei asigurate) cu componenta
investitionala garantata (garantarea primei platite plus randamentul minim garantat). In cazul in care
asiguratul este in viata la sfarsitul asigurarii, beneficiul asigurat este reprezentat de valoarea contului
individual. In cazul in care asiguratul decedeaza pe durata asigurarii, asiguratorul va plati beneficiarilor
desemnati maximul dintre suma asigurata in caz de deces si valoarea contului majorata cu 10% din suma
asigurata in caz de deces. Asigurarea index linked este emisa cu prima unica si este recunoscuta ca si
prima bruta subscrisa valoarea primei brute unice, aferenta contractului de asigurare).
Toate primele mentionate mai jos nu includ taxe sau impozite care pot fi percepute, referitor la acestea.
Cifra de afaceri conform reglementarilor in vigoare reprezinta primele brute subscrise din asigurarea
directa in cursul exercitiului financiar plus variatia rezervelor de prime rezultata ca diferenta intre rezerva
de prima de la inceputul perioadei si rezerva de prima de la sfarsitul perioadei.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.
BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA va fi denumina in continuarea acestui document
“Societatea”.
10
A.2. Performanta de subscriere
Din activitatea de asigurari de viata societatea a inregistrat la 31 decembrie 2017 prime brute subscrise in
valoare de 353,013,983 RON, fata de 249,016,716 RON in 2016. Cresterea de 41.8% este cauzata in
principal de cresterea productiei aferenta primelor unice.
2017 Prime brute subscrise
Contracte in vigoare
Prime cedate in reasigurare
Indemnizatii brute (inclusiv rascumparari si maturitati)
Asigurari de viata total, din care
353,013,983 339,300 21,956,347 266,357,921
Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata
260,247,240 309,826 21,916,146 22,726,057
Asigurari unit linked si index linked
85,447,888 23,807 10,287 238,547,817
Asigurari de accident de persoane
547,761 5,140 29,914 251,700
Asigurari de sanatate 6,771,094 527 - 4,832,347
2016 Prime brute subscrise
Contracte in vigoare
Prime cedate in reasigurare
Indemnizatii brute (inclusiv rascumparari si maturitati)
Asigurari de viata total, din care
249,016,716 397,614 18,933,080 121,478,673
Asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata
146,707,865 367,778 18,894,626 21,673,744
Asigurari unit linked si index linked
95,754,984 28,620 5,712 94,990,601
Asigurari de accident de persoane
63,969 601 32,741 30,800
Asigurari de sanatate 6,489,898 615 - 4,783,527
Toate veniturile Societatii din prime brute subscrise sunt obtinute pe teritoriul Romaniei.
Programul de reasigurare al Societatii este bazat pe o retinere proprie care permite reducerea riscurilor
majore, astfel incat Societatea sa isi poata indeplini in orice moment obligatiile asumate fata de clientii
sai. Societatea manifesta o continua si intensa preocupare pentru ca portofoliul sa corespunda cerintelor
necesare obtinerii unei bune stabilitati financiare, urmarind omogenizarea acestuia, in paralel cu
diversificarea liniilor de business, dar si cu dispersarea riscurilor pe piata internationala.
In cursul anului 2017, Societatea a avut incheiate tratate de reasigurare cu reasiguratori de renume de pe
piata internationala de reasigurari, si anume Gen Re AG, Cardiff Assurances Risques Divers S.A. Paris si
VIG Re.
11
A.3. Rezultatul investitiilor
Veniturile din activitatea de investitii sunt rezultate in urma detinerilor de active financiare in perioada de
raportare, precum si rezultate in urma vanzarilor si provizionelor stabilite pe anumite investitii sau
categorii de investitii.
Societatea a inregistrat venituri nete din activitatea de investitii din portofoliul propriu (non index-linked si /
sau unit-linked) un rezultat de 18,326,322 RON.
Comparativ cu 31 decembrie 2017, rezultatele anului 2017 arata cresteri semnificative in ceea ce priveste
venitul total realizat, crestere corelata cu evolutia portofoliului total de active:
valori in RON 2017 2016
Obligatiuni 15,584,358 9,130,660
Numerar si depozite 78,673 -11,766
Actiuni listate si participatii strategice 94,061 -225,000
Unitati de fond 3,874,673 277,993
Derivative -77,428 836,081
Rezultatul financiar a fost ridicat in special de expunerea in obligatiuni, cu un venit total de 15,584,358
RON. Veniturile au fost rezultate in special din detinerile curente, rezultand un venit de 11,436,365 RON
si 4,147,994 RON venituri nete din vanzari si apreciere neta a portofoliului. Raportat la media lunara a
portofoliului societatii, a fost obtinut un randament anualizat de 2.86%.
Din detinerile de numerar si depozite Societatea a realizat un venit extraordinar de 41,700 RON. In urma
detinerilor curente de numerar si depozite a rezultat un venit din dobanzi de 36,974 RON, suma foarte
mica datorata dobanzilor medii apropiate de 0% pe parcursul anului 2017 precum si alocarii reduse pe
aceasta clasa de active. Randamentul anualizat al detinerilor de depozite si numerar a atins 0.50%.
Din portofoliul de actiuni listate si participatii strategice a fost inregistrata un venit de 94,061 RON. Au fost
inregistrate venituri din dividende in suma de 94,061 RON.
Portofoliul de unitati la fonduri deschise de investitii a generat un venit anual de 192,712 RON, in timp ce
marcarea la piata a pozitiei forward EUR/RON a Societatii a adus o pierdere de 77,428 RON.
Veniturile din comisioanele de administrare returnate a atins suma de 3,681,960 RON.
Randamentul total anualizat realizat in anul 2017 a atins 4.43% (2016: 3.38%).
12
A.4. Alte rezultate financiare
Din activitatea de asigurari de viata societatea a inregistrat la 31 decembrie 2017 un rezultat tehnic sub
forma de profit in suma de 16,203,990 RON.
Cheltuieli de exploatare nete au crescut de la 55,248,946 RON in 2016 la 61,015,910 RON in 2017, cu
10,4% mai mari fata de anul anterior. Cresterea este corelata cu evolutia primelor brute subscrise
inregistrata intre cele doua perioade.
A.5. Alte informatii semnificative
In data de 8 februarie 2017, Consiliul ASF a hotarat aprobarea intentiei Societatii de a deveni actionar
semnificativ la societatea AXA Life Insurance SA, conform proiectului de achizitie prezentat. In data de 28
aprile 2017, toate conditiile suspensive ale tranzactiei au fost indeplinite si astfel, tranzactia a fost
finalizata, Societatea devenind actionar al AXA Life Insurance SA. Ulterior, la 10 noiembrie 2017, ASF a
aprobat proiectul de fuziune prin absorbtie si proiectul privind transferul de portofoliu al AXA Life
Insurance SA, catre Societate. La data de 31 ianuarie 2018, Adunarea Generala Extraordinara a
Actionarilor Societatii, a decis aprobarea fuziunii prin absorbtie intre AXA Life Insurance SA in calitate de
societate absorbita si BCR Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA, in calitate de societate
absorbanta.
La inceputul anului 2018 a fost lansat produsul de tip asigurare mixta de viata cu prima esalonata cu o
dobanda tehnica de 2% pentru RON si 1% pentru EUR. Durata minima este de 10 ani.
13
B. SISTEMUL DE GUVERNANTA
B.1. Informatii generale
In ceea ce priveste sistemnul de guvernanta conform cerintelor cerintelor Solvency II, Societatea a
implementat o structura de guvernanta care promoveaza o cultura a eficientei si transparentei la toate
nivelele de organizare, administrarea corespunzatoare a riscurilor, adecvarea politicilor si strategiilor si a
mecanismelor de control intern, asigurarea unui sistem de eficient de comunicare si transmitere a
informatiilor. Structura de guvernanta a Societatii este bazata pe functia de conducere reprezentata:
· Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) care decide asupra activitatii generale si asupra
politicilor economice si de afaceri ale Societatii;
· Consiliul de Supraveghere si Directorat care asigura administrarea Societatii
Structurii de conducere ii sunt subordonate diverse Comitete, departamente, servicii si functii.
Consiliul de Supraveghere asigura conducerea administrativa a Societatii, reprezinta Societatea in raport
cu Directoratul, exercita controlul permanent asupra conducerii Societatii de catre Directorat, numeste si
revoca membrii directoratului, verifica conformitatea cu legea, cu Actul Constitutiv si cu hotarârile adunarii
generale a operatiunilor de conducere a societatii, raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a
actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.
Numirea membrilor Consiliului de Supraveghere se face de catre Adunarea Generala a Actionarilor
potrivit dispozitiilor legale si ale Actului Constitutiv.
Competentele, atributiile, convocarea, cvorumul sedintelor si deciziile Consiliului de Supraveghere sunt
reglementate prin lege, prin Actul constitutiv al Societatii si prin Regulamentul Consiliului de
Supraveghere.
Directoratul are in componenta sa 3 membri, unul dintre acestia fiind desemnat ca Presedinte si doi
Membri de directorat si vor avea competentele si obligatiile stabilite prin lege, prin Actul Constitutiv si prin
Regulamentul Directoratului, aprobat de Consiliul de Supraveghere. Directoratul a stabilit structura
organizationala care este bazata pe un sistem ierarhic, organizarea fiind facuta in conformitatea cu
specializarea diferitelor structuri.
Totodata Directoratul Societatii a stabilit comitete cu rol consultativ si Comitetul de risc cu rol decizional,
pe teme referitoare la managementul riscului si procesul prin care riscurile sunt evaluate, monitorizate si
controlate.
Comitetele cu rol consultativ sunt:
o Comitetul de Daune si Subscrieri
o Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive
o Comitetul de Resurse Umane
o Comitetul de Management al Schimbarii
o Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor
o Comitetul de Sanatate si Securitate in munca
14
Societatea a stabilit functiile cheie, impreuna cu cerintele de organizare si responsabilitati. Persoanele
nominalizate in functiile cheie ale Societatii sunt:
- Functia de Managementul Riscului
- Functia de Conformitate
- Functia de Audit Intern
- Functia Actuariala
Societatea a stabilit functii critice in functie de rolul, importanta si impactul activitatii asupra rezultatelor in
Politica de Competenta.
In afara persoanelor responsabile de functiile-critice mentionate la punctele de mai sus, pot exista si alte
persoane care exercita un impact major asupra procesului decizional in cadrul Societatii. Analiza
nominalizarii functiilor critice este efectuata impreuna cu revizuirea Politicii privind Competenta
profesionala si probitatea morala.
In ceea ce priveste alocarea functiilor Directoratul reprezinta managementul de nivel 1.
Departamentele functionale reprezinta o structura orgnizationala de management de nivel 2, fiind direct
subordonata unui membru al Directoratului, coordonata de un manager si are atributii stabilite in mod clar
si diferite de ale celorlalte departamente.
Serviciul/ echipa reprezinta o structura organizationala de management de nivel 3, subordonata unui
departament functional, sau si direct unui membru al Directoratului. Coordonarea serviciului/ echipei
reprezinta atributia conducatorului respectivei entitati.
Pozitiile individuale din cadrul Societatii reprezinta structura organizationala de management de nivel 4 si
sunt subordonate direct unui serviciu/ departament sau unui membru de Directorat.
Delegarea responsabilitatilor poate fi realizata in scris sau verbal, in functie de importanta si marimea
activitatii delegate, si nu exonereaza persoana care a delegat de responsabilitati.
Regulile de delegare in ceea ce priveste dreptul de semnatura sunt definite in structura de delegari a
Societatii. Drepturile de semnatura pot fi delegate doar orizontal sau vertical, intr-o directie ascendenta
atata timp cat acest lucru este posibil.
Linii de Raportare si Informare
Structura organizatorica a Societatii este bazata pe un flux informational vertical, orizontal, in ambele
directii, asigurand in acest fel:
· Informarea structurii de conducere cu privire la riscurile legate de functionarea Societatii;
· Informarea managerilor si personalului cu privire la strategiile, politicile si procedurile Societatii;
· Fluxul informatiilor relevante intre structurile Societatii.
Liniile de raportare in cadrul structurii organizationale sunt clare, precise, bine definite, transparente si
coerente in utilizarea si aplicarea lor.
15
Societatea a definit si implementat limite de autoritate, in cadrul proceselor operationale. Drepturi de
semnatura sunt definite pentru procesele legate de relatia cu clientii, care implica de exemplu, fluxuri de
iesiri de numerar sau subscrierea unor polite noi. Astfel, Societatea a definit si implementat o structura de
delegari, in cadrul careia ofiteri autorizati sunt nominalizati pentru procese.
B.1.1. Structura organizationala
Structura organizationala a Societatii este propusa de catre Directorat. Structura organizationala este bazata pe un sistem ierarhic, organizarea fiind facuta in conformitatea cu specializarea diferitelor structuri.
Directoratul
Directoratul asigura in exclusivitate conducerea executiva a Societatii, revizuieste si indeplineste actele
necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al Societatii, cu exceptia celor rezervate de lege
in sarcina Consiliului de Supraveghere si a AGA si este responsabil pentru administrarea si buna
desfasurare a activitatilor Societatii, inclusiv pentru punerea in aplicare a politicilor, strategiilor si
atingerea obiectivelor.
Directoratul are in componenta sa 3 membri, unul dintre acestia fiind desemnat ca Presedinte si doi
Membri de directorat si vor avea competentele si obligatiile stabilite prin lege, prin Actul Constitutiv si prin
Regulamentul Directoratului, aprobat de Consiliul de Supraveghere.
Membrii Directoratului vor respecta conditiile generale prevazute de legile in vigoare. Membrii
Directoratului sunt autorizati sa conduca Societatea in desfasurarea activitatilor curente si detin puterea si
autoritatea de a obliga legal Societatea.
Functionarea, atributiile, convocarea, cvorumul sedintelor si deciziile Directoratului sunt reglementate prin
lege, prin Actul Constitutiv al Societatii si prin Regulamentul propriu al Directoratului aprobat de
Consiliului de Supraveghere
Departamentul de Audit Intern
Departamentul Audit Intern este responsabil cu organizarea, dezvoltarea si managementul proceselor si
activitatile de audit intern, implementarea standardelor de audit si efectuarea misiunilor de audit in toata
structura organizationala a Companiei, avand drept scop examinarea si evaluarea independenta a
eficientei controalelor existente, precum si identificarea de riscuri asociate proceselor auditate.
Departamentul Audit Intern coopereaza cu toate functiile operationale responsabile de procese si are
autoritate functionala referitor la dezvoltarea si efectuarea misiunilor de audit intern. Departamentul Audit
Intern este independent in atributii, avand raportare functionala directa catre Comitetul de Audit, Consiliul
de Supraveghere si Auditul Grupului VIG. Problemele identificate, recomandarile formulate, precum si
stadiul implementarii acestora sunt prezentate cel putin trimestrial in cadrul intalnirilor Comitetului de
Audit si Consiliului de Supraveghere.
16
Secretar General
Secretarul General este subordonat Directoratului, coopereaza cu toate structurile, departamentele si
serviciile din cadrul Societatii, autoritati si alte entitati publice si private (Autoritatea de Suoraveghere
Financiara, Registrul Comertului, etc).
Departamentul de Managementul Riscului si Actuatiat
Societatea a stabilit un departament cu scopul de a asigura activitatile necesare unui management
eficient al riscului si indeplinirea cerintelor necesare de raportare in ariile de managementul riscului si
evaluarile actuariale. Departamentul este condus de un Manager Departament care coordoneaza:
· Serviciul de Risc
· Serviciul de Actuariat.
Responsabil Produse si Pret
Functia de Responsabil Produse si Pret a fost stabilita de catre Societate cu scopul de a asigura suportul
actuarial necesar in dezvoltarea, mentenanta portofoliului de produs, in conformitate cu strategia
Societatii. Functia este separata de functia actuariala a Societatii.
Departamentul Resurse Umane
Departamentul Resurse Umane are responsabilitatea intregii activitati referitoare la personal, precum si asupra altor activitati referitoare la dezvoltarea organizationala, evaluarea performantei, definirea schemelor de motivare si remunerare, politici de recrutare, training.
Departamentul Conformitatea Afacerii
Departamentul Conformitatea Afacerii este responsabil de derularea intregii activitati privind politicile
corporative si cerintele legislative, asigurand o colaborare bazata pe corectitudine, solidaritate si
incredere intre clienti, companie, conducerea companiei si angajati.
Departamentul Conformitatea Afacerii este condus de un manager departament si cuprinde:
· Serviciul Conformitate si Control Intern
· Serviciul Juridic.
Departamentul de Planificare, Analiza Financiara si Controlling
Departamentul Planificare si Analiza este responsabil de derularea unor activitati complexe de analiza
financiara si economica, monitorizand progresul financiar actual al Societatii in comparatie cu previziunile,
pentru a se asigura ca Societatea evolueaza intr-o directie corespunzatoare
Departamentul Financiar si Contabilitate
Departamentul Financiar-Contabilitate are responsabilitatea de a organiza si coordona actvitatile economice, financiare si investionale ale Societatii.
17
Departamentul Managementul Activelor
Departamentul Managementul Activelor este responsabil de dezvoltarea strategiilor privind fondurile de
active detinute si deciziile de investitii aferente.
Departamentul Operatiuni, este condus de un manager de departament si cuprinde:
Serviciul Administrare Polite
Serviciul Administrare Polite si Suport Business este responsabil pentru organizarea, coordonarea si
controlul activitatilor de asigurari de baza si pentru implementarea strategiilor de afaceri specifice.
Serviciul Subscriere si Reasigurare
Serviciul Subscriere si Reasigurare este responsabil pentru evaluarea riscului aferent propunerilor de
asigurare corespunzatoare produselor de subscriere aflate in portofoliul de vanzari al Societatii.
Serviciul Daune
Serviciul Daune este responsabil pentru gestionarea tuturor dosarelor de dauna rezultate in urma
producerii evenimentelor asigurate.
Departamentul Customer Service si Administrarea Reclamatiilor
Departamentul Customer Service si Administrarea Reclamatiilor are responsabilitatea gestiunii,
inregistrarii si rezolutiei cerintelor si reclamatiilor venite din partea clientilor din diverse surse (telefon,
email, scrisori etc).
Departamentul Customer Service si Adminstrare Reclamatiilor este conduse de un manager de
departament si are in subordine:
· Serviciul Customer Service
· Reclamatii si Serviciul Call Center.
Departamentul IT
Departamentul IT este responsabil pentru oferirea consultantei si suportului Societatii in toate aspectele legate de tehnologia informatiei, precum si pentru dezvoltarea activitatilor operationale cu o componenta IT.
Serviciul Adminsitrativ si Suport Secretariat
Serviciul Administrativ si Suport Secretariat are rolul de a oferi suport structurii organizatorice a Societatii in ceea ce priveste procesele administrative, arhivarea documentelor.
Departamentul Vanzari, este condus de un manager de departament si cuprinde:
18
Serviciul Marketing si Dezvoltare Comerciala
Serviciul de Marketing si Dezvoltare Comerciala este responsabil de implementarea strategiei generale
de vanzari asigurari de viata a Societatii, luand in considerare cerintele pietei, precum si diferite canale de
distributie
Serviciul Managementul Vanzarilor Bancassurance
Serviciul Managementul Vanzarilor este responsabil pentru organizarea, coordonarea si controlul
activitatilor de vanzare bancassurance prin intermediul retelei de agentii/ sucursale BCR.
Serviciul Managementul Vanzarilor Corporate
Departamentul Managementul Vanzarilor Corporate este responsabil pentru organizarea, coordonarea si
controlul activitatii de vanzare corporate in cadrul Societatii.
B.1.2. Organizarea pe Procese
Directoratul Societatii a stabilit comitete, cu rol consultativ si Comitetul de risc cu rol decizional. Rolurile fiecarui comitet sunt detaliate in sectiunile de mai jos.
Comitetul de Risc Comitetul de Risc este un comitet cu rol decizional cu privire la aspecte legate de managementul riscului si procesul prin care riscurile sunt evaluate, monitorizate si controlate.
Comitetul de Risc are rolul de a intretine constientizarea si comunicarea regulata in cadrul Societatii cu privire la managementul riscului. Scopul activitatii Comitetului de Risc este de a:
· Asigura o supraveghere solida a riscurilor pentru membrii Comitetului de Risc si Directorat;
· Oferi o platforma de comunicare pentru aspectele legate de riscuri;
· Oferi o platforma de informare asupra situatiei curente a riscurilor si activitatilor de management al riscurilor.
Comitetul de Daune si Subscrieri Comitetul de Subscriere si Daune are un rol consultativ in ceea ce priveste evaluarea si propunerea unor masuri pentru scaderea riscului de subscriere, riscului de inregistrare de pierderi sau de nerealizare a profiturilor, ca urmare a stabilirii unor tarife neadecvate si/ sau rezerve tehnice insuficiente. Riscul poate conduce la diferente intre frecventa si impactul evenimentelor asigurate si estimarile initiale.
Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive
Comitetul de Investitii si Administrare Active & Pasive are principalul scop de a aplica Strategia de Investitii si de Risc, aprobata de Consiliul de Supraveghere, si de a asigura conformitate cu legislatia in vigoare pentru activitatea de investitii. Comitetul are un rol consultativ pentru managementul activelor si obligatiilor si al investitiilor in cadrul Societatii. Comitetul va realiza o analiza permanenta asupra portofoliului de investitii al Societatii, avand in vedere strategii de diversificare adecvate, in conformitate cu Strategia de Investitii si de Risc si cu legislatia in vigoare.
Comitetul de Resurse Umane
Comitetul de Resurse Umane are un rol consultativ cu privire la activitatile de resurse umane si personal ale Societatii.
19
Comitetul de Management al Schimbarii Comitetul de Management al Schimbarii are un rol consultativ cu privire la procesul de management al schimbarilor dezvoltat in cadrul Societatii, inclusiv mediul IT, asigurand astfel o coordonare rationala a nivelului modificarilor, raportate la factorii interni si externi.
Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor Colectivul de Analiza si Solutionare a Petitiilor are un rol consultativ in ceea ce priveste rezolutiile oferite petitiilor si solicitarilor clientilor.
In cadrul Societatii exista si functioneaza si Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca.
B.1.3. Modificari in timpul perioadei de raportare
In ceea ce priveste structura Consiliului de Supraveghere acesta a suferiti modificari pe parcursul anului
2017, astfel:
Pana la data de 31 iulie 2017 componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata
Vienna Insurance Group SA era urmatoarea:
· Roland Groell, Presedinte
· Franz Fuchs - Vice Presedinte
· Dana Demetrian - Membru
· Erwin Hammerbacher- Membru
· Hans Raumauf – Membru
· Sergiu Manea, Membru
· Martin Kana, Membru
· Werner Matula, Membru
In perioada 01 August 2017 – 30 Noiembrie 2017, componenta Consiliului de Supraveghere al BCR
Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA a fost urmatoarea:
· Roland Groell - Presedinte
· Franz Fuchs – Vice Presedinte
· Dana Demetrian - Membru
· Martin Kana – Membru (demisie incepand cu data de 16.10.2017)
· Sergiu Manea - Membru
· Werner Matula – Membru
· Hans Raumauf – Membru
Incepand cu 1 Decembrie 2017, componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata
Vienna Insurance Group SA este urmatoarea:
· Judit Agnes Havasi, Presedinte
· Franz Fuchs – Vice Presedinte
· Roland Groell - Membru
· Hans Raumauf – Membru
· Dana Demetrian - Membru
· Sergiu Manea - Membru
· Werner Matula – Membru
20
B.1.4. Politica de remunerare
Societatea a implementat o politica de remunerare care stabileste principiile generale de remunerare in
vederea conformarii cu Solvency II si asigurarii unei forte de munca competente si motivate financiar care
sa isi desfasoare activitatea intr-un mod profesionist si in limitele de risc agreate de catre Societate.
Obiectivele acestei politici sunt asigurarea pozitiei Societatii ca angajator atractiv capabil sa recruteze
personal calificat si bine motivat, cresterea sustenabila si pe termen lung a societatii, management
corespunzator al costurilor cu personalui, alinierea practicilor de remunerare la politica de risc a societatii,
remuneratie competitiva pe piata de asigurari, descurajarea asumarii de actiuni si practici comerciale
excesiv de riscante, incurajarea comportamentelor etice si de conformitate cu legea, normele ASF,
regulile si procedurile interne.
Sunt definite principiile politicii de remunerare: nediscriminare, transparenta, orientare pe termen mediu si
lung, ajustare la risc, subordonare fata de principiile generale de guvernanta corporative, consistenta
interna, competitivitate externa, protectia datelor si fundamentarea economica.
La determinarea pachetului salarial total pentru fiecare angajat se iau in considerare variabile precum
calificarea si nivelul de studii, responsabilitatile asociate postului, complexitatea sarcinilor legate de postul
respective, nivelul salarial platit in general de piata pentru pozitia in cauza, nivelul individual de
performanta, evitarea discriminarii, pastrarea unei consistente interne
Remuneratia totala este compusa din recompensa fixa – salariul individual brut, recompensa variabila si
beneficiile extrasalariale.
Recompensa variabila se refera la toate tipurile de plati care sunt dependente de performanta Societatii,
departamentului de care apartine salariatul si de performanta individuala a angajatului.
Consiliul de Supraveghere are responsabilitatea de a organiza un Comitet de Nominalizare si
Remuneratie. Comitetul de Nominalizare si Remuneratie este format din cel putin trei membri ai
Consiliului de Supraveghere (inclusiv Presedintele si Vice-Presedintele). Comitetul este responsabil
pentru aspecte legate de personal privind Directoratul, inclusiv planuri de succesiune. Comitetul are rolul
de a negocia, pregati, decide, si, dupa caz, modifica continutul contractelor membrilor Directoratului,
precum si remuneratia acestora.
B.2. Competenta profesionala si probitatea morala
Societatea a implementat o politica privind competenta profesionala si probitatea morala care stabileste
cerintele necesare pentru membrii structurii de conducere (Consiliul de Supraveghere si Directoratul)
pentru cei care detin functii cheie-critice, precum si modul in care acestea ar trebui sa fie evaluate. In
special , aceasta politica precizeaza procedurile necesare pentru a evalua daca o persoana indeplineste
cerintele referitoare la competenta profesionala, probitate morala si indeplinirea cerintelor de guvernanta
conform reglementarilor ASF.
Astfel, Consiliul de Supraveghere este responsabil pentru numirea, evaluarea/reevaluarea membrilor
Directoratului. Directoratul are in atributii stabilirea si aplicarea politicii, identificarea si supunerea spre
aprobarea ASF a persoanelor cheie, reevaluarea competentei profesionale, probitatii morale si cerintelor
21
de guvernanta ale persoanelor care detin functii cheie si critice, notificarea ASF pentru aprobarea si/sau
orice modificare privind situatia detinatorilor acestor functii.
Departamentul Resurse Umane este responsabil pentru stabilirea, implementarea si mentinerea politicii
privind competenta profesionala si probitatea morala.
Persoanele evaluate din pespectiva competentei profesionale si a probitatii morale sunt membrii structurii
de conducere, detinatorii functiilor cheie si critice. Aceste persoane trebuie sa indeplineasca si sa
mentina pe toata durata de desfasurare a activitatii cerintele de:
· competenta profesionala: cunostinte teoretice, vechime, experienta, abilitati manageriale,
· probitate morala: buna reputatie si integritate morala,
· guvernanta: gestionarea situatiilor unde exista posibile conflict de interese, restrictii si incompatibilitati, capacitatea persoanei de alocare a timpului necesar de indeplinire a atributiilor in mod independent, precum si relatiile cu membrii structurii de conducere, actionari, alte societati.
La aparitia unui eveniment care poate modifica indeplinirea unuia dintre criteriile de mai sus, se
declanseaza reevaluarea acestor persoane.
Societatea solicita ASF aprobarea persoanelor care conduc efectiv societatea (membrii structurii de
conducere), impreuna cu toate informatiile necesare pentru a evalua daca aceste persoane indeplinesc
cerintele de competenta profesionala, probitate morala si guvernanta, conform prevederilor legale si ale
reglementarilor ASF in vigoare.
Societatea notifica ASF persoanele care detin functii-cheie, dupa verificarea in prealabil si asumarea de
catre structura de conducere a indeplinirii de cate persoana respectiva a cerintelor de competenta
profesionala, probitate morala si guvernanta, conform prevederilor legale si ale reglementarilor ASF in
vigoare.
B.3. Sistemul de managementul riscului si Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii
B.3.1. Sistemul de managementul riscului
B.3.1.1. Organizare
Politica de Managementul Riscului contine principii care sunt urmarite in cadrul unei abordari
conservative asupra managementului riscului. Politica are drept scop sustinerea si consolidarea culturii
riscului, printr-o descriere si definire cuprinzatoare a sistemului de managementul riscului, incluzand si
sistemul organizational si procesul central aferente.
Structura detaliata a procesului de managementul riscului si responsabilitatile functiilor implicate, inclusiv
structura organizationala, sunt prezentate in politica de managementul riscului. Principiul care sta la baza
structurii organizatorice adera la conceptul „celor trei linii de aparare”, prezentat in Modelul de Guvernanta Corporatista al Societatii:
22
Responsabilitatea globala asupra riscurilor asumate de catre Societate se afla la Directorat
(Responsabilul de Risc final). Structura Managementul Riscului este responsabila pentru managementul
riscului in cadrul Societatii.
Directoratul Societatii defineste principiile de afaceri, luand in considerare propunerile inaintate de
Comitetul de Risc si de Functia de Managementul Riscului. Situatia de risc curenta trebuie discutata la
nivel de Directorat, fiind inclusa pe agenda intalnirilor acestora.
Pentru a intari cultura de managementul riscului in cadrul Societatii si pentru a integra responsabilii de
risc in procesele de managementul riscului, un Comitet de Risc este stabilit. Comitetul are rol de a sprijini
Directoratul si Consiliul de Supraverghere in ceea ce priveste situatia riscurilor prezente si posibilele
decizii viitoare.
Sistemul de managementul riscurilor este documentat prin intermediul politicilor si procedurilor,
documente ce sunt revizuite cu frecventa cel putin anuala si inaintate spre aprobare Comitetului de Risc,
Directoratului si Consiliului de Supraveghere.
B.3.1.2. Procesele de managementul riscului
Procesele de managementul riscului, stabilite la nivelul intregii societati, sunt stabilite si incorporate intr-o
structura organizationala de managementul riscului solida si prudenta. Procesul din cadrul Societatii
consta in urmatorii pasi:
Managementul operational si angajatii sunt responsabili pentru managementul si deciziile recurente si au o responsabilitate primordiala in
stabilirea si mentinerea unui mediu de control eficace.
Revizuire externa
Audit Extern, Autoritatile de reglementare
Linia 1 Management si Personal
Management Executiv Management Operational
Angajati
Aceste functii sunt responsabile pentru dezvoltarea, facilitarea si monitorizarea unui cadru si a unor strategii eficace de risc si control.
Linia 2 Functiile de Risc/ Control
Managementul Riscului, Conformitate, Control Intern,
Juridic, Financiar
Auditul ofera o asigurare independent cu privire la eficacitatea sistemului de control intern.
Linia 3 Audit Intern
Comitete: Audit, etc.
Comitete BCR
23
Procesul de managementul riscului este concentrat asupra riscurilor relevante Societatii, si este definit
pentru urmatoarele categorii de riscuri:
o Riscul de Subscriere Asigurari de Viata
o Riscul de Subscriere Asigurari de Sanatate
o Riscul de Piata
o Riscul de Contrapartida
o Riscul Operational
o Riscul de Lichiditate
o Riscul Reputational
o Riscul de Contagiune
o Riscul Strategic
o Riscuri globale (Riscul de razboi, criza financiara)
Identificarea Riscurilor
Identificarea riscurilor reprezinta punctul de pornire in procesul de managementul riscului si stabileste
fundamentul pasilor urmatori. Scopul acestei etape este de a identifica, detecta si documenta toate
sursele posibile de riscuri, care ar putea impiedica atingerea obiectivelor Societatii. Procesul trebuie
realizat in mod regulat, cel putin o data pe an. Procesul include revizuirea riscurilor si a surselor de risc
existente, care s-ar fi putut modifica, precum si detectarea si documentarea unor surse noi. Rezultatele
identificarii riscurilor sunt documentate in cadrul raportului de Inventar de Riscuri.
Evaluarea riscurilor
In cadrul acestui proces, tipurile de riscuri sunt clasificate in categoriile de riscuri definite. Astfel, metode
diferite de evaluare sunt utilizate in functie de tipul de risc, si in concordanta cu principiul proportionalitatii.
Evaluarea categoriilor de risc si a factorilor de risc este bazata pe doua metode diferite:
Abordare Cantitativa
Abordare Calitativa
24
1. Abordare cantitativa:
Abordarea cantitativa este aplicata pentru toate categoriile de riscuri pentru care exista date istorice
suficiente pentru o analiza statistica, precum riscurile de piata, riscul de marja de credit, riscul de
subscriere etc.. Astfel, se va obtine drept rezultat, un interval de incredere sau valoarea necesarului
de capital, pentru acoperirea riscurilor.
2. Abordare calitativa:
Abordarea calitativa este aplicata tuturor categoriilor de risc, unde nu sunt suficiente date istorice
pentru evaluare sau nu fac parte din categoriile de risc adresate prin intermediul formulei standard.
Intre acestea, au fost identificate riscuri globale, strategice, reputationale. Astfel, evaluarea este
efectuata in general de catre experti, si prezinta un rezultat ce poate fi reprezentat printr-un estimat al
frecventei/ severitatii, sau un estimat bazat pe o alta metoda de cuantificare (ex. nivel ridicat, mediu,
scazut).
In cadrul Societatii, exista mai multe procese si proceduri stabilite pentru efectuarea evaluarii riscurilor,
mentinand o abordare consistenta la nivel de Grup.
Raportarea
Rapoarte cu privire la activitatea de managementul riscului sunt pregatite la diferite intervale de timp si
prezentate Comitetului de Risc si, dupa caz, Directoratului, Consiliului de Supraveghere sau inaintate
ASF.
B.3.1.3. Functia de managementul riscului
In cadrul Societatii Managerul Departamentului de Managementul Riscului si Actuariat este detinatorul
functiei de managementul riscului. In acest sens, Managerul Departamentului de Managementul Riscului
si Actuariat este responsabil de performanta tuturor sarcinilor care se refera la functia de managementul
riscului.
Avand in vedere gama larga de atributii a functiei de managementul riscului, care sunt partial
interconectate cu activitatile si responsabilitatile altor departamente, definirea interactiunilor si
colaborarea sunt esentiale. Astfel, functia de managementul riscului este implicata in comitetele Societatii
si in interactiunea/ cooperarea cu alte departamente.
Comitetul de risc
Comitetul de risc este o institutie centrala in sistemul de management al riscului care reuneste detinatorul
de risc si functia de managementul riscului pentru a discuta eventuale amenintari si masuri de diminuare
a riscului.
Comitetul de investitii/ Managerul de investitii
Cu toate ca functia de managementul riscului nu este implicata in deciziile de investitii de zi cu zi, aceasta
trebuie sa furnizeze informatii catre partile interesate cu privire la perspectiva riscului de investitii
existente in portofoliu sau care urmeaza a fi realizate in stransa colaborare cu Managerul de Investitii.
25
Functia actuariala
Functia actuariala in cadrul Societatii este detinuta de catre Actuarul Sef. Interactiuni puternice sunt
stabilite cu functia de managementul riscului pentru a asigura gestionarea corecta si eficienta a riscurilor,
cu privire la riscurile pe partea de elemente actuariale. O colaborare stransa trebuie sa existe, in special
in cazul rezervelor tehnice. In plus, Functia Actuariala este responsabila de coordonarea activitatilor de
reasigurarea (active si pasive) in cadrul Societatii, conform politicii de reasigurare. In acest sens participa
ca parte cheie in reducerea riscului de asigurare si este astfel necesara o stransa colaborare cu functia
de managementul riscului.
Departamentul de Planificare, Analiza Financiara si Controlling
Pe langa alte sarcini, Departamentul de Planificare, Analiza Financiara si Controlling este responsabil cu
planificarea operativa si suportul Directoratului pentru planificarea strategica. Mai mult decat atat este
responsabil de functionalitatea sistemului de raportare unificata care formeaza o baza pentru cerintele de
date Solvency II. Prin urmare, interactiunile cu managementul riscului sunt importante in cadrul procesului
de planificare, reflectat ulterior in auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii (ORSA).
Departamentul Financiar-Contabilitate
Departamentul Financiar-Contabilitate joaca un rol important cand este vorba despre cerintele de date de
raportare a riscurilor. Mai mult, calculul fondurilor proprii de rang 1, 2 sau 3 se realizeaza de catre
departamentul Financiar-Contabilitate in cooperare cu functia de managementul riscului, deoarece
consolidarea fondurilor proprii este parte importanta si urmareste o abordare consecventa intre cerintele
statutare, IFRS si Solvency II.
Departamentul IT
Activitatea operationala a departamentului de managementul riscului este sustinuta in mare parte de
instrumente sprijinite de sistemul IT. Chiar daca modelele si implementarea apartin Departamentului de
Managementul Riscului, suportul tehnic este necesar pentru cateva subiecte cum ar fi infrastructura
serverelor, programarea datelor depozitate etc. Mai mult, interactiuni cu procesele de managementul
riscurilor sunt stabilite si in ceea ce priveste procesele referitoare la managementul calitatii datelor,
managementul schimbarii, documentarea proceselor.
B.3.1.4. Riscurile Specifice ale Societatii si Managementul acestora
Riscul Investitional
Societatea are o Strategie de Investitii si Risc care este aplicata in mod continuu in activitatea
investitionala. Astfel, strategia este verificata constant in momentul luarii deciziilor de investitii, iar o
analiza permanenta a portofoliului de investitii este realizata cu scopul de a asigura conformitatea cu
limitele stabilite si regulile de diversificare.
In plus fata de monitorizarea limitelor de investitii si mentinerea diversificarii, Societatea monitorizeaza
lunar riscurile asocitate riscurilor de piata:
26
· Riscul de rata de dobanta: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a
instrumentelor financiare la modificari in structura temporala a ratelor de dobanda sau in
volatilitatea acestora. · Riscul de marja de credit: acopera senzivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor
financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea marjelor de credit pe parcursul structurii
temporale a ratei dobanzilor fara risc. · Riscul de devalorizare a actiunilor: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a
instrumentelor financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea valorilor de piata ale actiunilor. · Riscul valutar: reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare
la modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de schimb valutar.
Riscul de Subscriere
Riscul de subscriere reiese din obligatiile aferente asigurarilor de viata, in legatura cu riscurile acoperite si
procesele utilizate.
Societatea realizeaza o monitorizare continua (lunara) a componentelor riscurilor de subscriere, prin
utilizarea unor factori substituenti:
· Riscul de mortalitate: reprezinta riscul de pierdere, sau riscul unor modificari nefavorabile in
valoarea obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau
volatilitatea ratelor de mortalitate, unde o crestere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in
obligatiile din asigurare.
· Riscul de longevitate: reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea
ratelor de mortalitate, unde o scadere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in obligatiile
de asigurare.
· Riscul de reziliere: reprezinta riscului de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de reziliere a
politelor, maturitatilor, reinnoirilor si rascumpararilor.
· Riscul de cheltuieli: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea
cheltuielilor ocazionate de administrarea contractelor de asigurare. Riscul de cheltuieli reiese in
cazul in care cheltuielile anticipate in tarifare sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor
suportate in anul urmator.
· Riscul de catastrofa: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultat din gradul semnificativ de incertitudine in tarifare si in ipotezele
de creare a rezervelor pentru evenimente extreme sau nerecurente. Riscul de catastrofa reiese
din evenimente extreme sau nerecurente pentru care efectele nu sunt suficient surprinse in alte
riscuri de subscriere pentru asigurarile de viata. Exemple de astfel de evenimente sunt pandemia
sau explozia nucleara.
· Riscul de prima si rezerva: reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in
valoarea obligatiilor din asigurare, ca urmare a unor fluctuatii in aparitia, frecventa sau severitatea
evenimentelor asigurate, si in momentul de inchidere si sumele platite aferente daunelor.
· Riscul de lichiditate: reprezinta situatia in care Societatea nu poate materializa investitii sau alte
active cu scopul de a achita obligatiile financiare ajunse la termen. Riscul de lichiditate poate
27
genera imposibilitatea de plata a Societatii. In ceea ce priveste aceste risc, politica Societatii este
de a detine resurse de lichiditate adecvate, astfel incat sa isi poata indeplini obligatiile la termenul
acestora.
Riscul Operational
Riscul operational este de asemenea evaluat in cadrul inventarului de risc, care presupune si evaluarea
eficacitatii controalelor (Sistemul de Control Intern – SCI).
Riscul operational este evaluat de catre experti din cadrul departamentelor Societatii, utilizand estimari
pentru frecventa/ severitate, printr-o abordare calitativa. Pentru asigurarea adecvarii calculului SCR
aferent riscului operational, mai multe controale au fost definite pentru riscurile proceselor interne,
sistemelor si resurselor umane, creand astfel un sistem de control intern functional.
Evaluarea riscului include de asemenea si o intelegere a eficacitatii controalelor sau grupurilor de
controale in cadrul SCI, inventarul de riscuri fiind o evaluare pe baza neta (dupa aplicarea controalelor).
Acest proces reda situatia de risc actuala, ceea ce presupune faptul ca masurarea riscurilor ia in
considerare controalele si activitatile implementate in scopul diminuarii acestora.
Riscul operational este de asemenea evaluat cantitativ prin intermediul formulei standard, ca parte a
calculelor Solvency II.
Riscul de Concentrare
Riscul de concentrare se refera la riscurile emergente fie dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de
active, fie din expuneri mari sub incidenta riscului de neplata, emise de un singur emitent sau de un grup
de emitenti.
Societatea monitorizeaza riscul de concentrare prin evaluari lunare asupra investitiilor detinute la diferite
contrapartide si asupra respectarii limitelor stabilite prin strategia de investitii si risc.
Riscul Strategic si Riscul Reputational
Riscul reputational este generat de situatii in care publicitatea negativa privind practici trecute sau
prezente, adevarate sau false, pot cauza o scadere in numarul clientilor, litigii avand costuri ridicate sau
scaderi in venituri. Riscul reputational poate duce la o scadere a increderii clientilor si investitorilor si la
scaderi in prime/ cote de piata.
Riscul reputational este masurat pe baza unei evaluari calitative, prin utilizarea rationamentului calificat.
Societatea monitorizeaza riscul reputational si prin monitorizarea reclamatiilor primite prin diferite canale
si rezultatele solutionarii acestora.
Riscul strategic este rezultant al incompatibilitatii intre doua sau mai multe componente: obiectivele
strategice ale Societatii, strategiile de afaceri dezvoltate si resursele alocate pentru indeplinirea
obiectivelor, calitatea implementarii si situatia economica din tara. Riscul strategic poate genera
inabilitatea de a atinge obiectivele planificate sau indicatorii cheie ai Societatii.
28
Riscul strategic in Societate este masurat prin utilizarea unei evaluari calitative pe baza rationamentului
calificat.
B.3.1.5. Strategia de managementul riscului
Strategia de managementul riscului este se asigura ca pozitia de capital a societatii este una solida tot
timpul.
In calitatea sa de furnizor de servicii financiare, Societatea isi asuma in unele situatii riscuri in mod
deliberat, astfel incat obiectivele sa poata fi indeplinite. Astfel, orice decizie de afaceri implica si aspecte
de managementul riscului. Este responsabilitatea structurii organizationale de managementul riscului de
a adresa aceste riscuri si de a se asigura ca sunt in mod adecvat reflectate in procesul decizional
strategic si aliniate strategiei de risc.
Strategia de managementul riscului a Societatii reprezinta parte integranta si esentiala a unui cadru de
management bazat pe valoare. Managementul riscului ofera capabilitati imbunatatite de aliniere a
apetitului de risc cu strategia si de a conecta cresterea economica cu riscurile si recompensele. Mai mult,
strategia de risc reprezinta parte integranta a strategiei de afaceri, in ceea ce priveste necesarul de
capital pentru sustinerea cresterii organice, dar si din perspectiva stabilirii categoriilor de risc neacceptate
din punct de vedere strategic.
Avand in vedere profilul Societatii, aceasta este expusa la o varietate de riscuri. Aceste riscuri includ
modulele standard de subscriere, ce rezulta din subscrierea volumelor de afaceri de asigurari de viata si
de sanatate, precum si riscuri emergente portofoliului de investitii (riscuri de piata), riscuri de
contrapartida, riscuri operationale, sau riscuri specifice profilului de entitate apartinand unui grup, precum
riscul de contagiune. Aditional, Societatea poate sa fie afectata si de alte categorii specifice de risc,
precum riscul reputational.
B.3.2. Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii
B.3.2.1. Organizare si proces
Regulile de baza ale procesului de auto-evaluare a riscurilor si a solvabilitatii („ORSA”) sunt descrise in politica de autoevaluare a riscurilor si a solvabilitatii. Aceasta stipuleaza derularea ORSA cu regularitate
anuala si ad-hoc, ca urmare a unor schimbari semnificative in profilul de risc sau actiuni ale conducerii,
care ar putea crea un impact semnificativ asupra profilului de risc. Procesul ORSA este in
responsabilitatea functiei de managementul riscului si este supravegheat de catre Comitetul de Risc si
aprobat de Directorat. Rezultatele procesului ORSA sunt de asemenea aprobate in Consiliul de
Supraveghere, iar dupa 2 saptamani de la data aprobarii sunt transmise catre ASF.
Orizontul de timp este definit pentru perioada planului de afaceri de 3 ani. Metoda de evaluare coincide
cu metoda utilizata in calculele SCR si fonduri proprii, formula standard fiind utilizata pentru determinarea
necesarului de capital de solvabilitate.
O contributie esentiala in procesul de planificare este adusa de strategiille de afaceri si cea de risc, iar
ipotezele si rezultatele procesului de planificare reprezinta date de intrare pentru proiectiile ORSA.
Rezultatele proiectiilor ORSA sunt apoi reintroduse in procesul de planificare pentru a evidentia impactul
asupra solvabilitatii si sunt astfel utilizate pentru evaluarea ipotezelor folosite in planificare.
29
Strategia de risc a Societatii reprezinta o componenta esentiala si integranta a unui management bazat
pe valoare. Managementul riscului furnizeaza capabilitati suplimentare pentru alinierea apetitului la risc
cu strategia de risc, precum si interconectarea conceptelor de crestere, risc si rezultate. In plus, strategia
de risc reprezinta o parte integranta a strategiei de afaceri, in ceea ce priveste atat cerintele de capital ce
sustin cresterea strategica, cat si categoriile de riscuri evitate prin prisma strategiilor alese.
Strategia de risc defineste capacitatea de suportare a ricurilor a Societatii, precum si apetitul la risc,
limitele de risc, si elimina categoriile sau factorii de risc nedoriti. Strategia de risc are drept scop
protejarea bazei de capital si cresterea valorii si competitivitatii.
Procesul ORSA contine 4 pasi:
1. Identificarea Si Evaluarea Riscurilor: Pe baza inventarului de riscuri si definirea scenariilor de
stres si a metodelor de calcul, profilul de risc este evaluat si sunt identificate astfel diferente
semnificative in SCR.
2. Proiectii, Teste de Stres, Analiza pe baza Scenariilor si Senzitivitati: Situatia de solvabilitate
actuala este proiectata in conformitate cu scenariul de baza pentru planul de afaceri. Aditional,
sunt proiectate rezultatele intr-unul sau mai multe scenarii de evolutie. Mai mult, analize de
senzitivitate sunt realizata cu scopul identificarii consecintelor unor modificari in riscurile
generatoare specificate.
3. Evaluare si Consultanta: Dupa analiza si aprobarea rezultatelor conform structurii organizatorice,
responsabilii de risc dezvolta un plan de masuri si planuri de actiune, dupa caz.
4. Raportare: Rezultatele proceselor anterior mentionate sunt incluse in raportul ORSA anual.
Societatea a pregatit si transmis catre ASF raportul ORSA aferent anului 2017, indicand o pozitie de
solvabilitate la un nivel confortabil pentru perioada acoperita in proiectie (2018-2020).
B.3.2.2. Integrarea ORSA in procesele si sistemele Societatii
Procesul ORSA este bine integrat in cadrul sistemului de managementul riscului. Rezultatele si
concluziile proceselor centrale de managementul riscului formeaza baza procesului in cadrul Societatii.
Urmatorul grafic ilustreaza modalitatea de integrare a ORSA in procesele si sistemele de managementul
30
riscului:
B.3.2.3. Responsabilitati in cadrul procesului ORSA
Functia de managementul riscului este responsabilul pentru procesul de ORSA, in timp ce Comitetul de
Risc supravegheaza executia acestuia. Directoratul utilizeaza informatia si rezultatele procesului ORSA in
procesul decizional.
Multiplele interfete ale procesului ORSA cu alte procese de afaceri, precum planificarea, inventarul de
riscuri, setarea limitelor de risc etc., nu modifica responsabilitatile la nivel individual in cadrul fiecarui
proces.
Consiliul de Supraveghere
Consiliul de Supraveghere aproba strategia de risc si de afaceri si planul de afaceri. Consiliului de
Supraveghere ii sunt prezentate rezultatele ORSA.
Directoratul
Directoratul este responsabil cu implementarea, executia si monitorizarea procesului ORSA, aproba
politica ORSA si aplicarea acesteia in cadrul Societatii.
Comitetul de Risc
Revizuirea cu regularitate a cadrului ORSA, politica, procesele relevante si administrarea sunt in sarcina
Comitetului de Risc. Comitetul de Risc se asigura ca celelalte comitete/ departamente monitorizeaza si
rapoteaza asupra oricaror aspecte ce ar putea avea implicatii in procesul ORSA.
Inventarul de riscuri si SCR } Evaluarea riscurilor specfice
ale Societatii } Adecvarea masurilor de
evaluare
Planificarea afacerilor si planificarea strategica
} Datele planificarii } Strategia de afaceri } Strategia de risc
} Strategia de managementul
capitalului
Alte procese de managementul riscului
} Evaluarea companiei } Sistemul de control intern
Etc.
Inventarul de riscuri } Incorporarea riscurilor noi
} Modificari in clasificarea
riscurilor
Planificarea afacerilor si planificarea strategica
} Ajustari in datele din plan } Decizii cu privire la masurile
de diminuare
} Revizuire si ajustare a planificarii strategice a
companiei
Alte procese de managementul riscului
} Ajustarea proceselor de managementul riscului
Auto-evaluarea riscurilor si a solvabilitatii
} Profilul de riscuri si necesarul
de solvabilitate
} Realizarea testelor de stres si analiza de scenarii
} Suport in procesul de luare a
deciziilor } Conformitatea continua cu
cerinta de capital
} Evaluarea adecvarii metodelor de cuantificare a riscurilor (ex. formula
standard)
31
Functia de managementul riscului
Functia de managementul riscului executa procesul ORSA, colecteaza informatiile si redacteaza
documentatia necesara pentru Directorat, Comitetul de Risc si Consiliul de Supraveghere. Functia de
managementul riscului pregateste raportul si propune schimbari pentru procedura ORSA.
Functia actuariala
Functia actuariala ofera suport in procesul ORSA si ofera informatii cu privire la respectarea cerintelor cu
privire la rezervele tehnice si raporteaza riscurile potentiale relevante. Functia actuariala ia parte la
calculul proiectiilor si la testele de stres, furnizand calculele rezervelor tehnice sub diferite scenarii.
Functia de audit intern
Functia de Audit Intern este responsabila pentru revizuirea independenta si cu frecventa regulata a
procesului ORSA, in concordanta cu planul de audit intern sau la cerinta speciala a Directoratului sau a
Comitetului de Audit / Consiliului de Supraveghere.
Functia de conformitate
Functia de conformitate ofera informatii cu privire la riscurile de conformitate cu care Societatea se
confrunta si ofera suport Societatii in identificarea aspectelor de conformitate, in cadrul procesului ORSA.
Departamentul Planificare si Analiza
Departamentul Planificare si Analiza ofera asistenta in proiectiile conform planului de afaceri, definind si
coordonand procesul de planificare.
B.4. Sistemul de Control Intern
B.4.1. Implementarea Sistemului de Control Intern
Sistemul de Control Intern asigura conformitatea cu legislatia aplicabila, reglementarile in vigoare,
precum si eficacitatea si eficienta operatiunilor societatii, asigurandu-se astfel existenta si exactitatea
informatiilor financiare si nefinanciare. Sistemul de Control Intern reprezinta o parte importanta a
managementului riscului in cadrul societatii. Sistemul de control intern reprezinta derularea unui proces
continuu, care asigura existenta unui mediu de control adecvat, cu controale eficiente si este relevant
deoarece asigura conformitatea cu legislatia, dar si pentru ca functioneaza ca un instrument important
pentru un management al afacerii sustenabil. Mediul de control trebuie sa fie bine implementat in
structura organizationala si operationala, prin proceduri clare, de comunicare si monitorizare.
Standardele sistemului de control intern sunt definite la nivelul Grupului VIG si aplicate de catre
Societate. Scopul este acela de a se asigura ca exista o cultura a controlului si un mediu de control care
sunt mentinute si dezvoltate continuu.
32
Standardul 1
Societatea trebuie sa stabileasca si sa intretina o cultura a controlului care demonstreaza importanta
controalelor la nivelul tuturor nivelelor existente.
Standardul 2
Societatea trebuie sa stabileasca si sa mentina o structura organizationala si operationala care este
adecvata, comparativ cu scala si complexitatea ariilor in care Societatea opereaza.
Standardul 3
Roluri si responsabilitati trebuie definite printr-o metoda clara si adecvata. Astfel, trebuie sa existe
implementate controale care sa asigure prevenirea conflictelor de interese.
Standardul 4
Societatea trebuie sa identifice si evalueze riscurile rezultate din activitati si procese care pot afecta
negativ obiectivele de afaceri. Mai mult, Societatea este obligata sa stabileasca si sa mentina controale
eficiente, aliniate riscurilor, astfel incat sa se asigure asupra atingerii obiectivelor.
Standardul 5
Controale trebuie aplicate la diverse niveluri ale structurilor organizationale si operationale, la diferite
momente de timp si cu nivele diferite de detaliu, dupa cum este necesar. Activitatile de control trebuie sa
fie proportionale cu riscul.
Standardul 6
Un canal eficient de comunicare si sisteme de informare trebuie stabilite pentru a asigura intelegerea
clara si aderarea la politicile si procedurile care afecteaza sarcinile si responsabilitatile personalului, si
transmiterea informatiei relevante catre personal.
Totodata sistemul de control intern este un element central, integrat in structura operationala si
organizationala a Societatii cu rolurile si responsabilitatile bine definite si sumarizate mai jos.
B.4.1.1. Structura organizationala a Sistemului de Control Intern
Directorat
Directoratul Societatii are responsabilitatea generala pentru implementarea adecvata si mentinerea
sistemului de control intern in cadrul Societatii. Directoratul se va asigura asupra faptului ca
responsabilitatile din cadrul sistemului de control intern precum si procesele relevante sunt bine definite.
Mai mult, Directoratul primeste rezultatele evaluarii anuale a sistemului de control intern si decide asupra
masurilor si planurilor de actiune pentru adresarea riscurilor identificate, in conformitate cu strategiile si
planul de afaceri.
Managementul/ Conducerea operativa
Managementul/ Sefii de Serviciu/ Directorii de Departament sunt responsabili pentru implementarea,
aplicarea si monitorizarea controalelor in aria lor de responsabilitate. In rolul lor de responsabili de risc,
sunt obligati sa evalueze eficacitatea controalelor, si sa decida implementarea unor imbunatatiri in
controale sau unor masuri de diminuare a riscurilor. Mai mult, ei sunt obligati sa ofere suport in procesul
de evaluare a sistemului de control intern, care are loc anual.
33
Angajatii
Fiecare angajat al Societatii este obligat sa realizeze sarcinile cu responsabilitate. Angajatii sunt astfel
responsabili sa se asigure ca isi executa munca eficient si pun in aplicare controalele definite. In cazul
identificarii unor riscuri sau deficiente de control care nu pot fi rezolvate, angajatii sunt obligati sa
comunice aspectele superiorilor ierarhici.
Auditul intern
Auditul Intern al Companiei este responsabil pentru un audit independent privind matricea sistemului de
control intern din cadrul Companiei, in conformitate cu planul de audit intern sau la cererea expresa a
Conducerii Executive (Directorat) sau Non-Executive (Comitet de Audit/Consiliu de Supraveghere).
Serviciul Control Intern si Conformitate
Serviciul Control Intern si Conformitate este responsabil pentru activitatile de control si monitorizare a
conformitatii, pentru asigurarea aderarii la principiile descrise in politici, proceduri si regulamente interne,
si pentru a mentine conformitatea permanenta cu cerintele legislative.
Responsabilitatile sunt urmatoarele:
- Evaluarea modului in care sunt definite controalele la nivelul proceselor si asigurarea
documentarii acestora in conformitate cu situatia existenta;
- Reperformerea controalelor in baza unui esantion reprezentativ;
- Propunerea actualizarii procedurilor interne, in functie de deficientele constatate;
In cadrul Societatii au fost elaborate proceduri privind organizarea si functionarea activitatii de control
intern precum si privind organizarea sistemului de control intern.
Serviciul Control Intern si Conformitate este responsabil pentru activitatile de control intern si monitorizare
a conformitatii, pentru asigurarea aderarii la principiile descrise in politici, proceduri si regulamente
interne, si pentru a mentine conformitatea permanenta cu cerintele legislative.
B.4.1.2. Evaluarea Sistemului de Control Intern
Anual, Sistemului de Control Intern parcurge un proces de evaluare, al carui rezultat este prezentat
conducerii executive si celei superioare.
Exista trei parti in cadrul evaluarii sistemului de control intern.
a. Indentificarea riscurilor: Identificarea tuturor riscurilor operationale, de continuitatea afacerii, financiare si de conformitate. In timpul procesului de evaluare a sistemului de control intern, trebuie sa se asigure un nivel adecvat de documentare a riscurilor identificate. Pe baza riscurilor identificate, responsabilii de proces evalueaza impactul potential al acestor riscuri in situatia in care exista controale, precum si in situatia in care nu exista controale. Rezultatul final este reprezentat de o lista cu toate riscurile operationale, de continuitate a afacerii, financiare si de conformitate ale Societatii, inclusiv o evaluare a materialitatii riscului.
b. Identificarea si evaluarea controalelor: In situatia in care un risc este considerat ca fiind material pentru Societate, trebuie implementate suficiente controale pentru a diminua riscul la un nivel acceptabil. In cadrul procesului de evaluare a sistemului de control intern, controalele
34
existente sunt identificate si documentate in detaliu. Identificarea si documentarea controalelor este realizata de catre responsabilii de proces, cu suportul functiilor de management al riscurilor si conformitate. Ca ultim pas, responsabilii de proces evalueaza eficienta controalelor. Daca nu exista controale sau controalele existente sunt ineficiente pentru riscurile materiale, este dezvoltat, implementat si documentat un plan de masuri.
c. Raportarea: Rezultatele evaluarii sunt documentate ca urmare a desfasurarii procesului de evaluare a sistemului de control intern. Raportul este prezentat Directoratului pentru aprobare. Raportul contine toate informatiile relevante asupra situatiei controalelor in cadrul Societatii.
Sistemul de Control Intern este parte a evaluarii anuale in estimarea riscurilor din partea Auditului Intern
pentru stabilirea planului anual de audit intern, acesta fiind discutat si supus aprobarii catre Comitetul de
Audit si Consiliul de Supraveghere.
Sistemul de Control Intern este inclus in obiectivele analizate pentru fiecare proces din cadrul misiunilor
de Audit Intern.
B.4.2. Functia de Conformitate
Functia de conformitate este parte a sistemului de control intern si este responsabilta pentru evaluarea si
controlul riscurilor de conformitate in cadrul Societatii. Functia de conformitate are urmatoarele
responsabilitati:
· gestionarea riscului de conformitate
· evaluarea posibilului impact cu privire la orice schimbari ale mediului juridic asupra operatiunilor
din cadrul Societatii
· evaluarea masurilor de prevenire a neconformitatii si promovarea respectarii legilor aplicabile si
cerintelor de reglementare
· consiliere cu privire la noi produse, servicii si piete din punct de vedere al conformitatii.
Principiile Functiei de Conformitate:
· Proportionalitate;
· Evitarea incompatibilitatii.
In vederea evitarii incompatibilitatii, Societea, pastreaza Functia de Conformitate separat de celelalte
functii cheie.
Ofiterul de conformitate raporteaza o data pe an Directoratului Societatii si ofiterului de conformitate al
Grupului. In raportul de conformitate sunt documentate activitatile efectuate de ofiterul de conformitate in
anul de raportare si anume:
- Rezultatele analizei de risc efectuate;
- Testarile de conformitate si rezultatele;
- Aspectele identificate si masurile de imbunatatire;
- Raport in ceea ce priveste indeplinirea planului de conformitate;
- Trainingurile de conformitate sustinute;
- Status cu privire la evolutia legistlatiei si impactul acestei asupra activitatii Societatii.
Societatea se asigura prin politica de conformitate de obligativitatea ofiterului de conformitate de a
raporta anual Directoratului si in cazul problemelor ad-hoc si ulterior ofiterului de conformitate al Grupului
(dupa ce rapoartele de conformitate sunt aprobate de Directorat). Aceste rapoarte includ o vedere de
35
ansamblu asupra activitatii de conformitate pentru o anumita perioada de raportare, masuri preventive
sau planificate, precum si un mediu de conformitate sub toate aspectele relevante.
In cazul aparitiei incidentelor de neconformitate, responsabilul riscului de conformitate trebuie sa notifice
imediat ofiterului de conformitate si sa explice situatia de neconformitate. Ofiterul de conformitate
inspecteaza si analizeaza situatia notificata si daca este cazul, raporteaza catre Directorat.
B.5. Functia de Audit Intern
Societatea a implementat functia de Audit Intern cu scopul de a oferi o asigurare independenta si
obiectiva, precum si activitati de consultanta, in cazul in care este nevoie si care sa aduca valoare
adaugata si imbunatatirea operatiunilor existente. Ajuta organizatia in atingerea obiectivelor printr-o
abordare sistematica si disciplinata in evaluarea eficientei proceselor referitoare la managementul
riscurilor, controalelor si guvernantei.
Auditul Intern are 2 roluri importante:
a) efectuarea unei asigurari independente catre Conducerea Executiva locala, Comitetul de Audit si Consiliul de Supraveghere si concentrarea pe revizuirea eficientei proceselor privind guvernanta, managementul riscurilor si controalele aferente pe care managementul le-a pus in aplicare
b) efectuarea de consultanta si asistenta catre management referitor la guvernanta, riscuri si controale
Auditul Intern are printre altele, urmatoarele responsabilitati principale:
· dezvoltarea unui plan de audit intern bazat pe analiza metodica a riscurilor, luand in considerare
toate activitatile si intregul sistem de guvernanta corporativa si acopera toate activitatile
semnificative care trebuie auditate in cadrul ciclului de audit de 3 ani. Planul anual de audit intern
se va dezvolta avand in vedere prioritizarea universului de audit si va include si recomandarile
primite din partea Comitetului de Audit, Consiliului de Supraveghere si/sau Conducerea
Executiva locala. Conform Principiilor de Audit ale Grupului VIG sunt considerate departamente
esentiale daunele, subscrierea, investitiile, reasigurarea, contabilitatea si IT-ul
· planul anual si multi-anual de audit intern trebuie sa fie discutate si agreate cu Auditul Grupului
VIG si vor fi supuse avizarii Comitetului de Audit si aprobarii Consiliului de Supraveghere
· implementarea planului de audit anual, asa cum a fost avizat de catre Comitetul de Audit si
aprobat de catre Consiliul de Supraveghere
· efectuarea de misiuni de audit si alte servicii speciale cerute de catre Comitetul de Audit,
Consiliul de Supraveghere si/sau Conducerea Executiva locala
· monitorizarea si urmarirea implementarii recomandarilor de audit intern, de catre cei responsabili
si in termenul agreat
· mentinerea unei evidente a activitatii efectuate pentru documentarea adecvata a misiunilor de
audit intern si care sa permita efectuarea unei evaluari privind eficienta si eficacitatea auditului
intern, intr-o maniera care sa permita stabilirea unor “urme” pentru problemele identificate si a
recomandarilor formulate, precum si a modului de implementare al acestora
· existenta unui program de asigurare a calitatii activitatii
· responsabilitatea si coordonarea activitatii de “whistleblowing” · controlarea si coordonarea accesului la documentarea misiunilor de audit intern si modalitatea de
raportare
36
B.6. Functia Actuariala
Societatea a stabilit Functia Actuariala care are ca scop asigurarea existentei unor controale suficient de explicite si adecvate in jurul calcularii si stabilirii rezervelor tehnice, calculate pe baza principiilor Solvency II. Aceasta acopera arii legate de aspecte precum asigurarile de viata, sanatate si reasigurare. Principalele sarcini ale functiei sunt:
· Coordonarea procesului de calcul al rezervelor tehnice;
· Exprima o opinie cu privire la elaborarea politicilor de subscriere si reasigurare;
· Contribuirea la o implementare eficienta a sistemului de management al riscurilor;
· Raportarea interna catre conducere si Consiliul de Supraveghere.
Functia actuariala reprezinta o masura de asigurare a calitatii, reflectata prin realizarea unor anumite activitati de control, bazate pe experienta tehnica actuariala.
Functia actuariala este alocata Actuarului Sef. Interactiuni puternice sunt stabilite intre functia de managementul riscului si cea actuariala cu scopul de a asigura un management adecvat si eficient al riscurilor legate de rezervele tehnice. Mai mult, cooperarea este esentiala in momentul pregatirii si validarii rezervelor tehnice.
Interactiuni cu functia de managementul riscului:
· Opinie asupra metodologiilor privind riscurile de subscriere;
· Calculul valorii celei mai bune estimari a rezervelor tehnice;
· Suport in procesul de autoevaluare a riscurilor si a solvabilitatii (ORSA).
B.7. Externalizarea
Conform cerintelor legale, Societatea a elaborat si aplica o procedura interna de externalizare prin care
se asigura ca externalizarea unor activitati operationale sau functii se realizeaza in conditiile aplicarii
legislatiei specifice si in conditiile in care nu va avea niciuna dintre urmatoarele consecinte:
a) deteriorarea semnificativa a calitatii sistemului de guvernanta al entitatii reglementate; b) cresterea nejustificata a riscului operational; c) imposibilitatea ASF de a monitoriza respectarea de catre entitatea reglementata a obligatiilor care
ii revin; d) impiedicarea furnizarii de servicii continue si de calitate catre consumatorii de produse financiare
Conform porcedurii interne In vederea externalizarii unei activitati, conducatorul/responsabilul activitatii
care urmeaza a se externaliza trebuie sa elaboreze si sa pregateasca documentatia necesara privind
administrarea activitatii externalizate.
Acestea vor include cel putin urmatoarele informatii:
a) descrierea activitatii, prezentarea riscurilor care deriva din externalizare; b) procedura de selectare si evaluare a furnizorului care preia activitatea de la societate, cu referire
la: pozitia pe piata in care isi desfasoara activitatea, reputatia, experienta in colaborarea cu sectorul asigurarilor, calitatea serviciilor prestate, organizarea activitatii si controlul intern, existenta unui personal competent, existenta unui plan alternativ de redresare a activitatii, asigurarea confidentialitatii informatiei, jurisdictia aplicabila;
c) procedura de monitorizare si evaluare a modului in care furnizorul de servicii desfasoara activitatea externalizata si respecta obligatiile din contractul incheiat;
37
d) elaborarea de planuri alternative si estimarea costurilor si a resurselor necesare in caz de incetare a prestarii serviciilor de catre furnizorul extern.
e) hotararea Directoratului privind aprobarea externalizarii activitatii;
Conform procedurii interne Societatea va notifica ASF intentia de a externaliza functii cheie sau critice
sau activitati critice ori semnificative si evolutiile semnificative ale functiilor sau activitatilor
respective.Functiile cheie si critice sunt definite in politica privind competenta profesionala si probitate
morala.
In cazul externalizarii unor servicii IT, Societatea are obligatia de a notifica ASF, furnizorul extern sau
furnizorul de servicii IT ce se doresc a fi externalizate, in termen de 10 zile lucratoare de la momentul
incheierii contractului cu acesta, exclusiv pentru sistemele informatice importante.
Prestarea de servicii IT la standarde din ce in ce mai ridicate este o necesitate survenita atat din
diversificarea si cresterea in amploare a activitatii cat si din perspectiva indeplinirii cerintelor de
conformitate cu Norma 6/2015 a ASF.
38
C. PROFILUL DE RISC
Profilul de risc al Societatii reprezinta un rezultat al procesului anual de inventariere riscuri, proces ce
ofera o cunoastere in detaliu a riscurilor actuale si potentiale, printr-o perspectiva atat individuala, cat si
agregata.
Riscurile sunt identificate si evaluate in concordanta cu ultimul proces de inventariere desfasurat in cadrul
Societatii. Catalogul de riscuri – rezultatul procesului de inventariere – furnizeaza informatii referitoare la
acoperirea riscurilor in calculul SCR (formula standard) sau daca riscurile sunt evaluate prin metode
alternative (evaluari calitative, calcule alternative, rationament calificat). Evaluarea riscurilor este bazata
pe materialitatea alocata acestora in cadrul inventarului de risc.
Astfel, compilarea catalogului de riscuri este realizata pe baza identificarii riscurilor semnificative, ca
rezultat al inventarului de riscuri. Pentru acestea, sunt identificate scenarii privind probabilitatea lor de
materializare, cu scopul de a evalua impactul viitor pentru Societate.
Asa cum a fost prezentat in sectiunea B.3.2., inventarul de riscuri reprezinta data de intrare pentru
procesul anual de ORSA. Mai mult, rezultatele ORSA sunt apoi integrate in inventarul de riscuri, astfel
incat procesul de evaluare, actualizare si monitorizare, este aplicat in mod continuu.
C.1. Riscul de subscriere
C.1.1. Riscul de subscriere asigurari de viata
Riscul de subscriere reiese din obligatiile aferente asigurarilor de viata, in legatura cu riscurile acoperite si
procesele utilizate in desfasurarea activitatii. Urmatorul tabel, prezinta rezultatele componentelor riscului
de subscriere asigurari de viata, la 31 decembrie 2017:
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc de mortalitate 6,804,348
Risc de longevitate 321,464
Risc de cheltuieli 4,883,429
Risc de reziliere 43,462,984
Risc de catastrofa 8,430,116
Efect de diversificare -13,918,827
Risc de subscriere asigurari de viata 49,983,514
Pentru gestionarea riscului de subscriere asigurari de viata, exista implementate o serie de masuri:
· realizarea unei monitorizari continue privind respectarea limitelor stabilite prin Sistemul de Limite
de Risc;
· evaluari lunare (utilizare proxy-uri) pentru determinarea proiectiilor lunare ale riscurilor;
· recalcul trimestrial al componentelor SCR validandu-se astfel proiectiile lunare;
· existenta contractelor de reasigurare pentru acoperirea riscului de mortalitate;
· aplicarea unor ipoteze prudente in calculul tarifelor;
· documentarea si validarea ipotezelor de calcul in fiecare an.
39
C.1.1.1. Riscul de mortalitate
Riscul de mortalitate reprezinta riscul de pierdere, sau riscul unor modificari nefavorabile in valoarea
obligatiilor din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea ratelor de
mortalitate, unde o crestere in ratele de mortalitate genereaza o crestere in valoarea obligatiilor din
asigurare.
Formula standard presupune aplicarea unui scenariu de mortalitate cu o crestere simultana si
permanenta de 15% in ratele de mortalitate. Rezultatele evaluarii arata faptul ca riscul de mortalitate este
a treia cea mai semnificativa componenta in cadrul riscului de subscriere. Evaluarea este adecvata,
tinand cont de faptul ca cea mai mare parte a volumelor este contingenta riscului de mortalitate.
Masuri preventive si corective de control al riscului de mortalitate sunt implementate si presupun:
implementarea contractelor de reasigurare pentru riscul de mortalitate, utilizarea ipotezelor prudente in
stabilirea tarifelor, documentarea si validarea ipotezelor de modelare cu frecventa anuala.
C.1.1.2. Riscul de longevitate
Riscul de longevitate reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor
din asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea ratelor de mortalitate,
unde o scadere in ratele de mortalitate genereaza o crestere a obligatiilor de asigurare.
Riscul de longevitate este generat de portfoliul de anuitati. Formula standard presupune aplicarea unui
scenariu de longevitate cu o scadere simultana si permanenta de 20% a ratelor de mortalitate.
Rezultatele evaluarii riscului releva faptul ca riscul este unul minor pentru Societate, in corelatie cu
proportia scazuta a portofoliului de produse cu anuitati.
Avand in vedere dimensiunea redusa a portofoliului si, implicit, valoarea redusa a cerintei de capital,
masurile de control al expunerii la riscul de longevitate, presupun actiuni de monitorizare si urmarire a
incadrarii in limitele stabilite.
C.1.1.3. Riscul de reziliere
Riscul de reziliere reprezinta riscul de pierdere, sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor din
asigurare, rezultate din modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de reziliere a politelor.
Formula standard presupune aplicarea unui test de stres care utilizeaza o modificare permanenta a
ratelor de reziliere, precum si pentru un eveniment de reziliere in masa. Trei scenarii de stres sunt
calculate:
1) Cresterea rezilierilor - 50% crestere in ratele de reziliere, in cazul produselor de asigurare cu un
rezultat din rascumparare pozitiv (diferenta pozitiva intre valoarea curenta a rascumpararii si valoarea
rezervelor tehnice exprimate prin cel mai bun estimat).
2) Scaderea rezilierilor – 50% scadere in ratele de reziliere, in cazul produselor de asigurare cu un
rezultat din rascumparare negativ (diferenta negativa intre valoare curenta a rascumpararii si
valoarea rezervelor tehnice exprimate prin cel mai bun estimat).
3) Reziliere in masa – rascumpararea a 40% din politele de asigurare cu un rezultat din rascumparare
pozitiv.
40
Rezultatele evaluarii evidentiaza riscul de reziliere ca fiind cel mai semnificativ risc al Societatii. Valoarea
crescuta rezulta din modificarea ce ar surveni in valoarea rezervelor tehnice conform celui mai bun
estimat, aferente portofoliului de asigurari de credite.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc de crestere a ratelor de reziliere 24,431,104
Risc de scadere a ratelor de reziliere 6,859,969
Risc de reziliere in masa 43,462,984
Scenariul de risc de reziliere care afecteaza Societatea este scenariul rezilierii in masa.
Masurile de control al riscului de reziliere, contin actiuni preventive si corective, precum incurajarea
mentinerii contractului de asigurare pana la data maturitatii, documentarea si validarea ipotezelor de
modelare cu frecventa anuala.
C.1.1.4. Riscul de cheltuieli
Riscul de cheltuieli reprezinta riscul de pierdere sau de modificare nefavorabila in valoarea obligatiilor din
asigurare, rezultate din modificari in nivelul, tendinta de evolutie sau volatilitatea cheltuielilor ocazionate
de administrarea contractelor de asigurare.
Conform formulei standard, socul aplicat in modulul risc de cheltuieli, reprezinta o combinatie a
urmatoarele modificari simultane si permanente:
· o crestere cu 10% a valorii cheltuielilor incluse in calculul rezervelor tehnice;
· o crestere de 1 punct procentual in rata de inflatie (exprimata ca si procent) utilizata in calculul
rezervelor tehnice.
Rezultatele evaluarii cerintei de capital releva riscul de cheltuieli ca fiind a patra componenta ca nivel al
capitalului de risc de subscriere pentru Societate.
Masurile de control implementate pentru riscul de cheltuieli includ actiuni detective, precum monitorizarea
permanenta a cheltuielilor pe categorii, comparativ cu planul de afaceri.
C.1.1.5. Riscul de catastrofa
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de viata reprezinta riscul de pierdere sau de modificare
nefavorabila in valoarea obligatiilor din asigurare, rezultat din gradul semnificativ de incertitudine in
tarifare si in ipotezele de creare a rezervelor pentru evenimente extreme sau nerecurente.
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de viata este aplicabil obligatiilor din asigurare aflate sub
incidenta riscului de mortalitate. Formula standard utilizeaza ipoteza unei cresteri cu 0.15 puncte
procentuale in ratele de mortalitate (exprimate in procente) pentru anul urmator.
In scopul mentinerii riscului de catastrofa sub control, au fost implementate contracte de reasigurare, ce
acopera riscul de mortalitate.
41
C.1.1.6. Riscul de concentrare
Riscul de concentrare rezulta dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de asigurari. Acest risc se
extinde tuturor politelor luate in considerare in cadrul riscului de subscriere.
Pe baza strategiei Societatii adoptata incepand cu anul 2014, principalul canal de distributie este canalul
bancassurance. Astfel, exista o concentrare semnificativa a certificatelor de asigurare atasate creditelor,
acestea reprezentand cea mai semnificativa linie de afaceri a Societatii. Societatea detine de asemenea
un acord de colaborare extins cu BCR si are in vedere si dezvoltarea unor canale de distributie
secundare.
Astfel, riscul de concentrare al asigurarilor de viata este considerat cu un potential impact ridicat pentru
Societate.
Urmatoarele masuri de gestionare a riscului exista:
· Planuri si initiative de dezvoltare produse, care includ si distributia prin canale alternative
(Brokeri), precum si relansarea produselor traditionale de asigurari de viata;
· Extinderea colaborarii cu BCR (parteneriat strategic) prin lansarea altor tipuri de asigurari;
· Achizitii strategice.
C.1.2. Riscul de subscriere asigurari de sanatate
Riscul de subscriere asigurari de sanatate rezulta din obligatiile aferente portofoliului de asigurari de
sanatate, in legatura cu riscurile acoperite.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc de prima si rezerva 1,095,558
Risc de catastrofa 2,106,368
Efect de diversificare -595,998
Risc de subscriere asigurari de sanatate 2,605,927
Riscul de subscriere asigurari de sanatate non-similare asigurarilor de viata reprezinta riscul ce rezulta
din obligatii aferente portofoliului de asigurari obtinut printr-o baza tehnica similara asigurarilor generale.
Riscul include atat riscul de prima si rezerva, cat si riscul de catastrofa.
Masuri de monitorizare sunt implementate pentru controlul riscului de subscriere, asigurari de sanatate,
precum evaluarea respectarii limitelor setate prin sistemul de limite de risc.
C.1.2.1. Riscul de prima si rezerva
Riscul de prima si rezerva reprezinta riscul de pierdere sau de modificari adverse in valoarea obligatiilor
de asigurare, ce rezulta din fluctuatii in momentul de aparitie, frecventa si severitatea evenimentelor
asigurate, respectiv in momentul de aparitie si valoarea platilor aferente daunelor.
Pentru a efectua calculele, Societatea utilizeaza pentru determinarea expunerii la riscul de prima,
valoarea primelor nete castigate, obtinuta din raportari financiare pentru perioade trecute si estimarile
perioadelor viitoare.
42
Masuri preventive sunt implementate cu scopul de a adresa riscul, spre exemplu, monitorizarea utilizarii
limtei pentru serviciile medicale in ambulatoriu.
C.1.2.2. Riscul de catastrofa
Riscul de catastrofa in cazul asigurarilor de sanatate reprezinta riscul de pierdere sau modificare
nefavorabila in valoarea obligatiilor de asigurare, rezultand in incertitudine in tarifare sau in ipotezele de
determinare a rezervelor. Exemple de evenimente extreme sau neregulate reprezentate in riscul de
catastrofa ar putea fi o pandemie sau o explozie nucleara. Scenariile aplicabile Societatii sunt cele de
accident in masa, accident concentrat si pandemie.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate (*)
Accident in masa 944
Accident concentrat 11,438
Pandemie 2,106,336
(*) rezultat net de efectul reasigurarii
C.2. Riscul de piata
Riscul de piata reprezinta riscul generat de portofoliul de investitii detinut de Societate. Activele alocate
politelor in cazul carora contractantii suporta riscul de investitie au fost alocate componentelor riscului de
piata utilizandu-se in calcule ponderea rezultata din valoarea acestor active si corespondentul
obligatiunilor.
Urmatorul tabel, prezinta rezultatele componentelor riscului de piata, la 31 decembrie 2017:
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc de rata dobanzii 9,302,818
Risc de pret al actiunilor 19,038,987
Risc de marja de credit 2,185,733
Risc de concentrare 4,556,430
Risc valutar 834,592
Efect de diversificare -12,457,513
Risc de piata 23,461,046
C.2.1. Portofoliul de investitii
La 31 decembrie 2017, portofoliul de investitii detinut de Societate, altele decat cele detinute pentru
contractele index-linked si unit-linked, era format intr-o proportie semnificativa din obligatiuni, peste 90%
din aceasta expunere fiind reprezentata de obligatiuni guvernamentale. Deciziile de investitii si rezultatele
la 31 decembrie 2017 sunt in conformitate cu Strategia de Investitii si Risc a Societatii si respecta
principiul persoanei prudente. Strategia Societatii de a mentine o pondere importanta in portofoliu a
obligatiunilor si depozitelor (cu venit fix), conduce la rezultate stabile si riscuri scazute, constituind astfel o
masura prudentiala. Aceasta masura a fost luata in considerare si se reflecta in continutul strategiei.
43
In structura portofoliului de investitii prezentata in graficul de mai jos, nu este inclusa valoarea participatiei
in AXA Life Insurance SA, evaluata in bilantul Solvency II la valoarea activului net realizat la 31
decembrie 2017.
Grafic 1 – Portofoliu active 31 decembrie 2017
Rezultatul investitional planificat rezulta din alocarea strategica a activelor si din estimarile rezultatelor
diferitelor clase de active. Elemente de management al activelor si obligatiilor si de managementul
riscului sunt luate in considerare in cadrul alocarii strategice a activelor.
Alocarea strategica a activelor este completata prin limite minime si maxime pentru fiecare clasa de
active, orferind posibilitatea adaptarii rezonabile a alocarii tactice a activelor, in conformitate cu asteptarile
pe termen scurt si mediu legate de evolutia pietei. Alocarea strategica a activelor este definita astfel incat
este asigurata conformitatea cu limita stabilita pentru capacitatea de suportare a riscurilor.
Pentru minimizarea riscului de piata, exista implementate o serie de masuri:
· acoperire adecvata a obligatiilor prin active, in termeni de maturitati, valute;
· analize active-obligatii (analiza maturitatilor, monedei, duratei lor) realizate cu o frecventa
trimestriala;
· rezultat pozitiv din veniturile din investitii, corelat cu rata de dobanda tehnica;
· monitorizare regulata (lunar) a respectarii limitelor stabilite pentru componentele de risc prin
intermediul Sistemului de Limite de Risc si prin Strategia de Investitii si Risc.
Societatea se asigura asupra faptului ca toate bancile au rating inaintea crearii unor expuneri noi
(numerar, depozite). Unde exista rating-uri furnizate de institutii externe, a doua cea mai buna
metodologie va fi utilizata.
Obligatiuni 93%
Actiuni 1%
Participatii 1%
Depozite & Conturi curente
5%
44
C.2.2. Componentele riscului de piata
C.2.2.1. Riscul de rata dobanzii
Riscul ratei dobanzii reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare la
modificari in structura temporala a ratelor de dobanda sau in volatilitatea acestora. Astfel, capitalul de risc
este determinat prin aplicarea unor scenarii de crestere, respectiv scadere a ratelor de dobanda fara risc.
Parametrii aplicati curbelor de dobanda sunt definiti conform formulei standard, respectiv Art.166 si 167
din Regulamentul delegat.
Socul relevant pentru Societate este socul aplicat prin cresterea ratelor de dobanda. Riscul este generat
de faptul ca Societatea detinte o proportie importanta de obligatiuni cu venit fix in portofoliul de investitii,
generatoare ale acestui risc.
C.2.2.2. Riscul de pret al actiunilor
Riscul de pret al actiunilor reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor
financiare la modificari in nivelul sau volatilitatea valorilor de piata ale actiunilor.
Componenta de risc reprezinta o pondere importanta a riscului de piata, explicata prin valoarea ridicata a
detinerilor strategice ale Societatii in Vienna Insurance Group Management Services si, incepand cu
2017, AXA Life Insurance SA, expuneri carora li se aplica un parametru de risc conform formulei standard
de 22%.
C.2.2.3. Riscul de marja de credit
Riscul de marja de credit acopera senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare
la modificari in nivelul sau volatilitatea marjelor de credit pe parcursul structurii temporale a ratei
dobanzilor fara risc. Riscul de marja de credit este generat de portofoliul de obligatiuni corporate detinut,
cea mai mare parte a expunerii fiind plasata la Erste Bank.
Conform formulei standard a riscului de marja de credit, obligatiunile guvernamentale denominate in
moneda locala nu au risc de marja de credit. Mai mult, odata cu aplicarea masurilor de tranzitie la
Solvency II, solicitate prin Directiva 2014/51/EU art. 308b 12, obligatiunile guvernamentale emise in
moneda unui Stat Membru (altele decat RON), au acelasi tratament ca si cele denominate in RON si deci,
nu au risc de marja de credit.
Societatea detine o proportie semnificativa de obligatiuni corporate cu rating BBB, in conformitate cu
strategia de investitii si risc:
Rating % detineri active cu risc de marja de credit
A 11%
BBB 89%
C.2.2.4. Riscul de concentrare
Riscul de concentrare se refera la riscurile emergente fie dintr-o lipsa de diversificare a portofoliului de
active, fie din expuneri mari sub incidenta riscului de neplata, emise de un singur emitent sau de un grup
45
de emitenti. Riscul este aplicabil activelor considerate in riscul de pret al actiunilor, marja de credit, si
exclude riscurile acoperite in componenta risc de contrapartida.
Rezultatele riscului de concentrare sunt in corelatie cu structura portfoliului Societatii unde, asa cum este
prezentata in Strategia de Investitii si Risc, principala expunere este cea la BCR, avand contrapartida
finala Erste Bank AG. Fara impact in cuantificarea riscului de concentrare la 31 decembrie 2017, avand in
vedere aplicarea masurilor de tranzitie la Solvency II, solicitate prin Directiva 2014/51/EU art. 308b 12,
Societatea detine o expunere semnificativa pe obligatiuni guvernamentale denominate in RON si EUR.
C.2.2.5. Riscul valutar
Riscul valutar reprezinta senzitivitatea valorii activelor, obligatiilor si a instrumentelor financiare la
modificari in nivelul sau volatilitatea ratelor de schimb valutar.
Un rezultat al managementului continuu al gap-ului valutar, vanzarea obligatiunilor denominate in EUR si
implementarea hedging-ului, riscul valutar reprezinta o componenta cu pondere redusa in totalul riscului
de piata. Impartirea activelor Societatii la 31 decembrie 2017 pe monede este inclusa in tabelul de mai
jos:
Moneda Alocare
EUR 23.8%
GBP 0.0%
RON 76.1%
USD 0.1%
100%
C.3. Riscul de contrapartida
Riscul de contrapartida reprezinta riscul de pierdere generat de modificari neasteptate in capacitatea de
onorare a obligatiilor contrapartidelor, sau de deteriorare a rating-ului contrapartidelor sau debitorilor, in
perioada urmatoarelor 12 luni. In scopul riscului de contrapartida sunt incluse contractele pentru mitigarea
riscurilor, precum contractele de reasigurare, contractele aferente instrumentelor derivate, creantele de la
intermediari, precum si alte expuneri care nu sunt acoperite in calculul riscului de marja de credit (creante
de la asigurati, numerar depus la banca in conturile curente).
Calculul cerintei de capital aferenta riscului de contrapartida conform formulei standard, face distinctie
intre cele doua tipuri de expuneri. Expunerile de tip 1 sunt reprezentate de contracte de reasigurare si
numerar la banci. Expunerile de tip 2 sunt reprezentate de creante din asigurare.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Expuneri de tip 1 2,057,773
Expuneri de tip 2 830,099
Efect de diversificare -151,866
Risc de contrapartida 2,736,005
46
Urmatoarele masuri de gestionare a riscului sunt implementate:
· mentinerea unor expuneri diversificate in numerar la banci, in conformitate cu Strategia de
Investitii si Risc;
· selectarea contrapartidelor pe baza rating-urilor acestora;
· aplicarea Strategiei de reasigurare;
· realizarea unei monitorizari continue privind respectarea limitelor stabilite prin Sistemul de Limite
de Risc;
· monitorizarea continua a creantelor si aplicarea procedurii de anulare privind creantele restante;
· evaluari lunare pentru determinarea proiectiilor lunare ale riscurilor.
C.3.1. Risc de contrapartida – expuneri de tip 1
Riscul asociat acestor expuneri reiese din expuneri ce nu pot fi diversificate si unde contrapartida detine
un rating. Expunerile aferente acestei clase sunt expuneri referitoare la contracte de gestionare a
riscurilor, numerar in conturi curente la banci si alte angajamente financiare.
C.3.2. Risc de contrapartida – expuneri de tip 2
Riscul de contrapartida aferent expunerilor de tip 2 reprezinta riscul ce reiese din expuneri ce sunt
diversificate si unde contrapartida nu detine un rating. Clasa expunerilor de tip 2 contine expuneri care nu
sunt acoperite in categoriile risc de marja de credit sau expuneri de tip 1. Spre exemplu, creantele de la
asigurati si intermediari,etc.
C.3.3. Riscul de concentrare
Expunerile de tip 1 sunt diversificate si reprezinta expuneri in reasiguratori cu rating superior si banci,
unde cea mai mare expunere este in BCR. Expunerile de tip 2 sunt bine diversificate.
C.4. Riscul de lichiditate
Riscul de lichiditate reprezinta situatia in care Societatea nu poate materializa investitii sau alte active cu
scopul de a achita obligatiile financiare ajunse la termen. Riscul de lichiditate poate include, spre
exemplu, pierderi reiesite dintr-o asimetrie intre active si obligatii.
Riscul de lichiditate este masurat pe baza rationamentului calificat, conform urmatoarelor argumente:
- Conform cerintelor legale in vigoare, Societatea monitorizeaza lunar fluxurile de numerar si
coeficientul de lichiditate, precum si situarea acestuia peste limita legala. Astfel, la 31 decembrie
2017, valoarea coeficientului de lichiditate este 8.
- Mentinerea unei proportii ridicate de active lichide in portofoliul de investitii, in concordanta cu
strategia de investitii si risc.
- Analiza periodica a activelor si datoriilor, cu scopul de a identifica asimetrii de lichiditate. Astfel, cu
frecventa trimestriala este realizata o comparatie a acoperirii rezervelor tehnice prin activele detinute,
iar in cazul unor asimetrii ce pot conduce la deficiente de lichiditate, sunt intreprinse masuri de
corectare a gap-ului.
Urmatoarele masuri de diminuare a riscului sunt implementate:
47
· monitorizarea continua a conformitatii cu cerintele legale;
· realizarea cu regularitate a unor analize privind managementul activelor si obligatiilor, atat pe
baza lichida cat si nelichida;
· mentinerea unei proportii semnificative de active lichide, conform cerintelor de lichiditate.
C.4.1. Riscul de concentrare
Societatea detine investitii in conturi curente, depozite pe termen scurt (sub 1 an) si obligatiuni, care pot fi
utilizate in cazul unui necesar de lichiditate pe termen scurt.
C.4.2. Valoarea profiturilor estimate incluse in primele viitoare (EPIFP)
La 31 decembrie 2017, valoarea EPIFP a fost calculat ca diferenta intre valoarea rezervelor tehnice
conform celei mai bune estimari, inclusa in bilantul Solvency II si valoarea rezervelor tehnice conform
celei mai bune estimari, sub ipoteza neincluderii primelor viitoare.
Astfel, la 31 decembrie 2017, valoarea EPIFP este 93,845,415 RON.
C.5. Riscul operational
In plus fata de evaluarea prin intermediul formulei standard, riscul operational este de asemenea evaluat
in cadrul inventarului de risc, care presupune si evaluarea eficacitatii controalelor (Sistemul de Control
Intern – SCI). Riscul operational reprezinta riscul de pierdere ce rezulta din procese interne neadecvate
sau generatoare de erori, sau erori de sistem, umane, sau ca urmare a unor evenimente externe. Riscul
operational include riscul legal si exclude riscul strategic si pe cel reputational.
Riscul operational este evaluat de catre experti din cadrul departamentelor Societatii, utilizand estimari
pentru frecventa/ severitate, printr-o abordare calitativa. Pentru asigurarea adecvarii calculului cerintei de
capital de solvabilitate, aferent riscului operational, mai multe controale au fost definite pentru riscurile
proceselor interne, sistemelor si resurselor umane, creand astfel un sistem de control intern functional.
Evaluarea riscului include de asemenea si o intelegere a eficacitatii controalelor sau grupurilor de
controale in cadrul SCI, inventarul de riscuri fiind o evaluare pe baza neta (dupa aplicarea controalelor).
Acest proces reda situatia de risc actuala, ceea ce presupune faptul ca masurarea riscurilor ia in
considerare controalele si activitatile implementate in scopul diminuarii acestora.
In ceea ce priveste rezultatele conform formulei standard, calculul riscului operational include ipoteze
care coreleaza cresterea valorii acestuia cu evolutia primelor si rezervelor tehnice. Calculat in
conformitate cu formula standard si generat de volumul primelor brute castigate, riscul operational a
inregistrat o crestere semnificativa la finalul perioadei de raportare, atingand valoarea de 14,404679
RON, comparativ cu perioada anterioara (2016: 8,782,665 RON). Motivul acestei evolutii este reprezentat
de volumele semnificative de prime generate de linia de afaceri asigurari traditionale de viata cu prima
unica.
48
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc operational 14,404,679
Evaluarea calitativa a riscului operational in cadrul procesului de monitorizare SCI, porneste de la
estimari privind frecventa si severitatea, realizate impreuna cu experti din cadrul departamentelor
(responsabili de proces si/sau de risc).
Frecventa este evaluata conform unei scale ce porneste de la evenimente rare, pana la cele frecvente.
Pierderile care au loc cel mult o data la zece ani sunt evaluate ca fiind evenimente rare, in timp ce
pierderile care au loc mai mult de 100 de ori intr-un an sunt evaluate ca fiind evenimente frecvente.
Severitatea este evaluata conform unei scale de la nesemnificativ la sever. Pierderile cu un impact sub
0,0001% din fondurile proprii sunt evaluate ca fiind nesemnificative, in timp ce pierderile cu un impact
peste 1% din fondurile proprii sunt evaluate ca fiind severe. Fondurile proprii ale Societatii sunt bazate pe
calcule cerintei de capital de solvabilitate. In baza estimarilor cu privire la frecventa si severitate, riscurile
operationale sunt incadrate in una din cele 4 categorii: „scazut”, „mediu”, „ridicat”, „foarte ridicat”.
Astfel, evaluarea calitativa a riscului operational, rezulta la o evaluare a riscului cu un nivel mediu-scazut
pentru Societate.
C.6. Alte riscuri materiale
Riscul de marja de credit – obligatiuni guvernamentale
Conform art. 163 SR7 (3) de Nivel 2, expunerile fata de obligatiunile emise de state membre UE in
moneda locala, nu sunt luate in calculul modulului marja de credit din formula standard. Mai mult, ca
urmare a aplicarii in mod obligatoiu a masurilor de tranzitie, conform cerintelor Directivei 2014/51/EUR
art. 308b 12, obligatiunile guvernamentale emise in moneda statelor membre UE au acelasi tratament ca
si cele emise in moneda locala si deci, nu au risc de marja de credit. Societatea realizeaza o analiza de
senzitivitate a profilului de risc cantitativ al riscului de marja de credit, analizand ipoteza calculului cerintei
de capital pentru obligatiunile guvernamentale. Evaluarea riscului de marja de credit pentru obligatiuni
guvernamentale emise in euro este efectuata in concordanta cu rating-ul acestor instrumente, aplicand
marja utilizata pentru titlurile corporative cu acelasi rating.
Riscul aditional rezultat la 31 decembrie 2017 este de aproximativ 19.4 mil RON pentru obligatiuni
guvernamentale denominate in euro, ceea ce ar semnifica o proportie semnificativa in totalul riscurilor de
piata. Rezultatul este o consecinta a cresterii semnificative a portofoliul de obligatiuni in cursul anului
2017, in linie cu Strategia de Investitii si Risc.
Masurile implementate pentru adresarea expunerii la risc constau in monitorizarea lunara a cerintei de
capital pentru riscul de marja de credit pe portofoliul de obligatiuni guvernamentale denominate in euro.
Riscul reputational
Riscul reputational este generat de situatii in care publicitatea negativa privind practici trecute sau
prezente, adevarate sau false, pot cauza o scadere in numarul clientilor, litigii avand costuri ridicate sau
49
scaderi in venituri. Riscul reputational poate duce la o scadere a increderii clientilor si investitorilor si la
scaderi in prime/ cote de piata. Riscul reputational este masurat pe baza unei evaluari calitative, prin
utilizarea rationamentului calificat.
Urmatoarele sub-riscuri sunt luate in considerare: pierderi generate de deteriorarea imaginii Societatii,
rezultate financiare nesatisfacatoare, riscul de conformitate si riscul legal. Mai mult, riscul reputational
poate conduce la o scadere a volumelor de afaceri noi. Avand in vedere faptul ca in calculele Solvency II
nu sunt luate in considerare dezvoltarile privind volumele de afaceri noi, riscul reputational nu prezinta un
impact in marja de solvabilitate. Insa, acest risc poate cauza o crestere a ratelor de reziliere, ipoteza
acoperita in formula standard ca parte a modulului risc de reziliere. In componenta riscului reputational,
riscul de contagiune este evaluat ca avand un potential impact scazut.
Evaluarea riscului este adecvata pentru Societate, avand in vedere faptul ca numarul reclamatiilor
formulate de catre clienti este redus si ca imaginea Societatii in mediile de informare este in general una
pozitiva.
Masurile implementate pentru gestionarea riscului sunt:
· reevaluarea produselor si a adecvarii acestora la necesitatile clientilor;
· monitorizarea petitiilor si reclamatiilor;
· monitorizarea indicelui de satisfactie a clientilor.
Riscul strategic
Riscul strategic este rezultant al dezvoltarii nefavorabile a afacerii ca urmare a unor decizii de afaceri sau
investire sub-optimale, a unei comunicari sau unor obiective neadecvate, sau a lipsei capacitatii de
ajustare la modificari in mediul economic, sau a unor obiective de afaceri conflictuale.
Riscul strategic al Societatii este evaluat utilizand evaluarea calitativa bazata pe opinia expertilor.
Urmatoarele sub-riscuri au fost luate in considerare: pierderea principalului canal de distributie
(bancassurance), evaluarea incorecta a pietei, ce poate duce la planificare gresita sau la estimari gresite
ale potentialului pietei (de exemplu, referitor la produsele noi). Rezultatul evaluarii riscului este bazat pe
existenta parteneriatului exclusiv cu BCR, Societatea fiind o companie pura bancassurance.
Masuri propuse pentru adresarea riscului sunt:
· extinderea termenului de colaborare cu Banca;
· dezvoltarea unor canale de distributie secundare si complementare.
Riscul global
Riscurile globale nu se afla sub influenta Societatii, precum riscul de razboi sau riscul unor evolutii
nefavorabile ale mediului macroeconomic, precum devalorizarea EURO sau insolvabilitatea unui stat.
Riscurile globale sunt masurate prin evaluare calitativa, bazata pe rationament calificat. Urmatoarele
categorii de riscuri globale au fost luate in considerare in evaluare: riscul de razboi si criza financiara.
50
Rezulatele evaluarii au relevat un risc de razboi scazut pentru societate. Rezultatul este bazat pe
urmatoarele:
- Romania este membra NATO si UE;
- Nu exista expuneri pe produse de raspundere civila (excluderi de acoperire in caz de razboi);
- Nu exista expuneri pe asigurari generale de bunuri;
- Implementarea unor masuri de evitare a riscurilor: excluderi in conditiile de asigurare.
Rezultatele evaluarii riscului de criza financiara releva un risc de nivel mediu pentru Societate, pe baza
urmatoarelor considerente:
- Desi Romania este in afara zonei EURO, exista conexiuni puternice cu zona EURO; Strategia de
Investitii si de Risc a Societatii ia in considerare acest risc, si foloseste un plan de masuri pentru
inlaturarea/ minimizarea riscului
Strategia Societatii este aceea de a se adapta constant la modificari in conditiile pietei, prin adoptarea
unor strategii de promovare adecvate si crearea unor produse de asigurare competitive si atractive.
Riscul litigiilor si investigatiilor in curs
Riscul legal prezentat in aceasta sectiune este cel referitor la litigiile si investigatiile in curs. In baza
reprezentarilor primite de la avocati, Societatea nu a inregistrat provizioane pentru litigii intrucat nu
estimeaza ca va fi obligata la plata pretentiilor mai sus mentionate.
Masuri implementate in scopul de a diminua acest risc: monitorizarea continua a litigiilor si investigatiilor
in curs si intreprinderea unui plan de masuri in cazul unor modificari in statusul acestora.
C.7. Teste de senzitivitate asupra profilului de risc
Analize de senzitivitate sunt realizate asupra profilului de risc al Societatii, detaliate in tabelul de mai jos:
Senzitivitate parametri risc de piata
Parametru Senzitivitate
Rata dobanzii + / - 100 pp
EIOPA LTG – Modificare LLP Setat la 30 ani pt. EUR
EIOPA LTG – Modificare MCP MCP setat la 90 ani
EIOPA LTG – Modificare UFR -100bps UFR – 100 bps
Rating Scadere cu o clasa (Rating -1
clasa)
Actiuni - 20%
Senzitivitate parametri tehnici
Parametru Senzitivitate
Rata de mortalitate (Asigurarile de viata) Mort. + / - 10%
Rata de reziliere (Asigurarile de viata) Rezilieri + / -50%
51
C.7.1. Senzitivitatea parametrilor de piata
31-Dec-16
IR +100 pp
IR -100 pp
UFR -100 pp
Modificare LLP
Modificare MCP
Rating Actiuni
Marja de solvabilitate
261% 236% 294% 254% 257% 256% 261% 261%
Sub cel mai nefavorabil scenariu de piata, marja de solvabilitate scade cu 25 pp (senzitivitatea aferenta
cresterii ratelor de dobanda cu 100pp).
In cazul tuturor senzitivitatilor aplicate, rezultatele marjei de solvabilitate (care ramane mult peste pragul
minim de 125%), nu inregistreaza evolutii neobisnuite, fapt ce sustine robustetea rezultatelor in prezenta
unor factor de intrare incerti.
C.7.2. Senzitivitatea parametrilor tehnici
31-Dec-16 Rezilieri +50% Rezilieri -50%
Mortalitate +10%
Mortalitate -10%
Marja de solvabilitate
261% 275% 236% 263% 258%
Sub cel mai nefavorabil scenariu tehnic, marja de solvabilitate scade cu 22pp (scenariul ce presupune
scaderea ratelor de reziliere cu 50%).
In cazul tuturor senzitivitatilor aplicate, rezultatele marjei de solvabilitate (care ramane mult peste pragul
minim de 125%), nu inregistreaza evolutii neobisnuite, fapt ce sustine robustetea rezultatelor in prezenta
unor factor de intrare incerti.
52
C.9. Corelatii intre componentele profilului de risc
Societatea aplica formula standard in determinarea cerintei de capital de solvabilitate de baza. Asa cum
este prezentat in Art. 101 (3) al Directivei Solvency II, respectiv Art.74-76 din Legea nr. 237/ 2015, cerinta
de capital de solvabilitate se calibreaza pe baza valorii la risc a fondurilor proprii de baza, la un nivel de
incredere de 99,5%, pe o perioada de un an.
Coeficient corelatie Risc de piata Risc de
contrapartida Risc de subscriere asigurari de viata
Risc de subscriere asigurari de sanatate
Risc de piata 1 0.25 0.25 0.25
Risc de contrapartida 0.25 1 0.25 0.25
Risc de subscriere asigurari de viata
0.25 0.25 1 0.25
Risc de subscriere asigurari de sanatate
0.25 0.25 0.25 1
Astfel, cerinta de capital de solvabilitate de baza, este in valoare de 62,041,233 RON.
valori in RON Cerinta de capital de
solvabilitate
Risc de piata 23,461,046
Risc de contrapartida 2,736,005
Risc de subscriere asigurari de viata 49,983,514
Risc de subscriere asigurari de sanatate
2,605,927
Efect de diversificare -16,745,260
Cerinta de capital de solvabilitate de baza
62,041,233
53
D. EVALUAREA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SOLVABILITATII
D.1. Active
Principalele clase de active si diferentele intre evaluarea conform reglementarilor contabile si legale din
Romania, Norma 41/2015 (denumite in continuare „reglementari statutare”) si cea conform Solvency II
sunt analizate in sectiunile urmatoare.
D.1.1. Cheltuieli de achizitie reportate
Raportarea Solvency II este bazata pe o estimare a fluxurilor de numerar viitoare, astfel, cheltuielile de
achizitie reportate reprezinta un iesiri de numerar ce au avut loc in trecut. Primele viitoare pot sa includa
un cost pentru acoperirea costurilor de achizitie, acestea fiind reflectate in determinarea rezervelor
tehnice conform celui mai bun estimat. Astfel, cheltuielile de achizitie reportate sunt reevaluate la zero in
bilantul economic conform Solvency II. La 31 decembrie 2017, valoarea conform reglementarilor statutare
a cheltuielilor de achizitie reportate este de 8,726,776 RON.
Cheltuielile de achizitie reportate sunt evaluate in conformitate cu cerintele statutate, pe baza de produs:
· Pentru produsele de asigurari de viata traditionale, cheltuielile de achizitie reportate sunt evaluate
utilizand metoda Zillmer, ca diferenta intre rezerva matematica neta si rezerva matematica
determinata prin metoda Zillmer.
· Pentru produsele de asigurare de sanatate de grup, metoda utilizata este bazata pe calculul
rezervelor de prima.
D.1.2. Active necorporale
La 31 decembrie 2017, Societatea a inregistrat in raportarile conform reglementarilor statutare active
necorporale reprezentand licente si active in curs, respectiv dezvoltari software in suma de 2,128,953
RON. Avand in vedere ca activele necorporale nu pot fi vandute unui alt utilizator, acestea sunt
reeavaluate la valoarea zero in bilanturile economice conform Solvabilitate II.
D.1.3. Plasamentele financiare
Plasamentele financiare ale Societatii cuprind titluri de participare, obligatiuni guvernamentale, obligatiuni
corporative, fonduri de investitii, instrumente derivate si depozite plasate la banci. Daca valoarea
contabila conform reglementarilor statutare difera de valoarea justa, atunci plasamentele au fost
reevaluate la valoarea lor justa. Urmatoarele reguli sunt aplicate:
1. Daca este disponibila, valoarea economica va corespunde valorii de piata a activului, de pe o piata
activa.
2. Daca nu exista valoare de piata disponibila, se utilizeaza metoda ajustarii echivalente, care
presupune ca evaluarea sa fie realizata pe baza ponderii detinute in compania afiliata, aplicata
diferentei intre activele si obligatiile acesteia. Cand se calculeaza diferenta intre active si obligatii,
54
regulile de evaluare Solvency II trebuie folosite, presupunand ca dividendele viitoare nu impacteaza
compania detinatoare.
3. In cazul companiilor detinute care nu sunt companii de asigurari, metode alternative din IFRS pot fi
folosite. Dar, pentru a avea consistenta cu metoda prezentata la punctul 2, fondul comercial si alte
active necorporale vor fi eliminate. Aceasta metoda este introdusa cu scopul de a facilita si armoniza
evaluarea in cazurile in care este dificil de reevaluat bilantul complet pe baza principiilor Solvency II.
4. In cazul participatiilor unde nu exista influenta semnificativa (<50%) este permis sa se foloseasca
metoda fluxurilor de numerar actualizate.
Plasamentele financiare sunt evaluate la valoarea lor justa, conform urmatoarelor metode:
· Active detinute pana la maturitate: reevalurea la valoarea economica
· Active disponibile pentru vanzare: evaluate la valoarea de piata
· Active detinute pentru vanzare: evaluate la valoarea de piata
· Imprumuturi: evaluate la valoarea economica
Participatii
Pentru raportarea conform reglementarilor statutare, participatiile detinute la alte societati sunt
inregistrate la valoarea justa, calculata ca diferenta intre cost si ajustarile de depreciere rezultate din
deprecierea respectivelor active. La 31 decembrie 2017, Societatea a inregistat un provizion de 100%
pentru investitiile detinute la Capitol Intermediar de Produse Bancare SRL, Capitol Intermediar de
Produse Leasing SRL si Capitol Broker de Pensii Private SRL, calculat ca diferenta intre valoarea
contabila a activului net ponderata cu procentul de detinere. Participatiile Societatii in Vienna Insurance
Group Management Services si AXA Life Insurance SA sunt evaluate prin metoda activului net, conform
Solvency II.
Active financiare
Plasamentele financiare sunt inregistrate conform reglementarilor statutare, la cost amortizat folosind
metoda de amortizare care utilizeaza dobanda efectiva mai putin ajustarile de valoare rezultate din
deprecieri fata de pretul pietei. Pentru raportarea Solvency II, este realizata reevaluarea instrumentelor
financiare detinute, la valoarea de piata, conducand la o diferenta din reevaluare de -2,794,982 RON.
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Active financiare 511,719,638 -2,794,982 508,924,656
La 31 decembrie 2017, Societatea detine instrumente derivate in portofoliul de plasamente financiare. In
bilantul economic conform Solvency II, rezultatul acestor diferente este prezentat la valorea neta de
92,710 RON, pe partea de datorii.
D.1.4. Plasamente aferente asigurarilor de viata de tip index-linked si unit-linked
Activele detinute de catre Societate aferente asigurarilor de viata de tip index-linked si unit-linked sunt
inregistrate la valoarea lor de piata la 31 decembrie 2017. Astfel, nu sunt inregistrate diferente de
reconciliere intre bilanturile conform reglementarilor statutare si Solvency II.
55
D.1.5. Sume recuperabile din reasigurare
Sumele recuperabile din reasigurare reprezinta conform reglementarilor statutare, reprezinta rezervele
tehnice aferente contractelor de cedare in reasigurare. Valoarea inregistrata este determinata conform
contractelor de reasigurare incheiate cu Gen Re, Cardif-Assurances Risques Divers S.A. Paris Sucursala
Bucuresti („Cardif”) si VIG Re. Pe baza limitelor de retentie stabilite, sumele cedate in reasigurare sunt
calculate. Rezultatele sumelor recuperabile din reasigurare conform reglementarilor statutare si Solvency
II sunt prezentate in tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Sume recuperabile din reasigurare:
15,159,964 -28,400,460 -13,240,496
Rezerva de prima 9,406,431
Rezerva de dauna 5,753,533
Sumele recuperabile din reasigurare sunt reevalute conform Solvency II la valoara celei mai bune
estimari. Mai multe detalii privind metodele aplicate sunt prezentate in sectiunea D.2.
D.1.6. Creante
Creantele din asigurare cuprind creante de la asigurati si intermediari, nete de provizion. Societatea a
evaluat necesitatea inregistrarii unui provizion la 31 decembrie 2017, calculat prin aplicarea unor
procente de recuperabilitate sumelor care inregistreaza depasiri de termen.
Creantele din reasigurare cuprind comisionul aferent contributiei la profit si daune cedate la 31 decembrie
2017.
Sumele aflate la scadenta sau care inregistreaza intarzieri, datorate de catre asigurati, reasiguratori, nu
sunt incluse in fluxurile de numerar utilizate in calculul rezervelor tehnice. Insa, sumele pentru care
scadenta este in viitor, sunt incluse in calculul celei mai bune estimari (fluxuri de numerar viitoare) si
astfel, sunt eliminate din bilantul economic conform Solvency II, valoarea acestora fiind inclusa pe
coloana „Diferente” din tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Creante din asigurare 29,875,663 -24,777,966 5,097,697
Scadente 5,097,697 5,097,697
Nescadente 24,777,966 -
Creante din reasigurare 9,765,731 -1,670,366 8,095,365
Scadente 8,095,365 8,095,365
Nescadente 1,670,366 -
56
D.1.7. Creanta cu impozitul pe profit amanat
Impozitul amanat este calculat pentru diferentele temporare intre valorile raportate conform Solvency II si
bilantul fiscal. Reevaluarile activelor si obligatiilor sunt:
· Daca valoarea economica este mai mare decat baza fiscala pe partea activelor si mai mica pe
partea obligatiilor, este creata o datorie cu impozitul amanat;
· Daca valoarea economica este mai mica decat baza fiscala pe partea activelor si mai mare pe
partea obligatiilor, este creata o creanta cu impozitul amanat.
Astfel, pe baza diferentelor inregistrate la 31 decembrie 2017, o creanta cu impozitul amanat a fost
inregistrata in bilantul conform Solvency II. Societatea considera creantele privind impozitul amanat
recuperabile In exercitiile financiare urmatoare.
Diferentele de reconciliere intre bilantul conform reglementarilor statutare si cel Solvency II, releva o
rezerva e reconciliere totala de -69,412,545 RON pe componentele de activ si -95,595,058 RON pe
componentele de obligatii. Astfel, aplicand rata de taxare de 16% la rezerva de reconciliere neta, rezulta
o datorie cu impozitul pe profit amanat in valoare de 4,189,202 RON. Avandu-se in vedere creanta cu
impozitul pe profit amanat, inregsitrata conform bilantului fiscal al Societatii, in valoare de 5,582,752
RON, rezulta o creanta neta cu impozitul pe profit amanat in valoare de 1,393,550 RON.
D.2. Rezerve tehnice
Rezervele tehnice acopera toate obligatiile ce decurd din asigurari si reasigurari fata de contractantii si
beneficiarii contractelor de asigurare si reasigurare.
In cadrul Societatii calculul rezervelor tehnice este in concordanta cu informatiile furnizate de pietele
financiare si cu datele disponibile in general privind riscurile de subscriere. De asemenea, rezervele
tehnice sunt calculate intr-o maniera prudenta, fiabila si obiectiva.
Rezervele tehnice sunt calculate ca suma dintre cea mai buna estimare si marja de risc pentru fiecare
linie de activitate in parte.
Cea mai buna estimare a obligatiilor reprezinta valoarea actualizata estimata a fluxurilor de numerar
aferente obligatiilor viitoare (fara includerea unei prudente aditionale) si incluzand toate optiunile si
garantiile. In modalitatea de calcul este necesara utilizarea unor rate de actualizare adecvate (bazate pe
curbe de dobanda fara risc si fara aplicarea primei de volatilitate).
Fluxurile de trezorerie includ veniturile provenite din primele de asigurare, dar si beneficiile garantate
pentru contractanti, cheltuielile efectuate in scopul onorarii obligatiilor de asigurare, luand in considerare
rata inflatiei, precum si toate celelalte plati posibile catre beneficiarii politelor de asigurare, inclusiv
beneficiile discretionare.
Marja de risc a fost calculata separat pentru intregul portofoliu de asigurari ca fiind costul utilizarii unei
parti a capitalului propriu, egala cu Cerinta de capital de solvabilitate necesara pentru a sustine obligatiile
de asigurare si de reasigurare pe durata de viata a portofoliului in vigoare la 31 decembrie 2017. Rata
utilizata pentru determinarea costului capitalului a fost de 6%.
57
Alocarea marjei de risc pe fiecare linie de activitate se face pe baza contributiei SCR-ului (cerintei de
capital de solvabilitate) aferent liniei de activitate respective la total SCR (cerinta de capital de
solvabilitate). Alocarea aleasa este proportionala cu natura, amploarea si complexitatea riscurilor
Societatii.
Sumarul valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurari de viata este prezentat in tabelul de mai
jos:
valori in RON
Asigurari de viata cu
participare la profit
Asigurari unit-linked si index-
linked
Asigurari de viata fara
participare la profit
Cea mai buna estimare (valoarea bruta)
290,922,811 804,844,065 -29,779,994
Sume recuperabile din reasigurare
0 0 13,240,496
Marja de risc 1,912,172 259,686 11,494,213
Rezerve tehnice - Total 292,834,984 805,103,750 -5,045,285
Sumarul valorii rezervelor tehnice pentru activitatea de asigurari de sanatate, asigurari generale, este
prezentat in tabelul de mai jos:
valori in RON Asigurare de
cheltuieli medicale
Rezerva de prime 2,010,167
Rezerva de daune 510,472
Valoarea bruta – total 2,520,639
Marja de risc
Rezerve tehnice – Total 2,520,639
D.2.1. Bazele, metodele si principalele ipoteze utilizate pentru calcularea rezervelor tehnice conform reglementarilor Solvency II
Societatea recunoaste o obligatie de asigurare sau de reasigurare la data la care devine parte la
contractul care da nastere obligatiei sau la data la care incepe acoperirea de asigurare sau de
reasigurare, in functie de data care survine mai devreme. De asemenea, sunt recunoscute numai
obligatiile ce rezulta cu respectarea limitarilor contractului de asigurare.
Tehnica de evaluare utilizata este metoda veniturilor. Aceasta inseamna ca fluxurile de trezorerie sunt
aduse la o singura valoare folosind tehnica valorii actualizate in prezent. Ratele de actualizare utilizate
sunt rate fara risc si fara aplicarea primei de volatilitate, in functie de moneda in care este exprimat
contractul de asigurare (RON, EUR sau USD).
58
In orice moment in timp, fluxul de trezorie net aferent unei perioade de asigurare este calculat ca
diferenta dintre ieșiri (indemnizatii pentru beneficiarii de asigurari, cheltuieli, comisioane) si intrari (prime
si alte venituri din asigurari).
Cea mai buna estimare a obligatiilor (valoarea bruta) se calculeaza inainte de cedarea in reasigurare.
Societatea a revizuit ipotezele de calcul al rezervelor tehnice la finalul anului 2017 si a actualizat
parametrii utilizati, in conformitate cu experienta observata in perioada. Variatia celei mai bune estimari
generata de modificari ale ipotezelor neeconomice reprezinta 0.14% din valoarea totala a celei mai bune
estimari (contributie pozitiva), in timp ce variatia celei mai bune estimari generate de modificari ale
ipotezelor economice reprezinta 0.56% din valoarea celei mai bune estimari (contributie negativa) la 31
decembrie 2017.
Urmatoarele ipoteze au fost utilizate in proiectarea fluxurilor de trezorerie viitoare:
Ipoteze economice
Curba de baza a ratei dobanzii, precum si prima de lichiditate contra-ciclica sunt definite de EIOPA.
Societatea utilizeaza pentru calcul celei mai bune estimari curbele ratei dobanzii fara risc, fara aplicarea
primei de volatilitate.
Toate celelalte ipoteze economice sunt stabilite in functie de conditiile pietei si informatiile oficiale
publicate de Institutul National de Statistica al Romaniei, Comisia Nationala de Prognoza a Romaniei,
Banca Nationala a Romaniei.
Rata de inflatie a cheltuielilor
Rata de inflatie a cheltuielilor este stabilita pe baza previziunilor oficiale privind Indicele Preturilor de
Consum aferent anilor urmatori. Inflatia se aplica cheltuielilor de administrare si cheltuielilor cu lichidarea
daunelor (deces, rascumparare, maturitate).
An Ipoteze
2018 3.20%
2019+ 3.10%
Rate de actualizare
Ratele de actualizare sunt derivate din curbele ratei dobanzii fara risc, fara aplicarea primei de volatilitate,
furnizate de catre EIOPA.
Ipoteze legate de deciziile de management si acordarea participarii la beneficii
Regula generala pentru alocarea participarii la profit pentru contractele in care aceasta alocare este
prevazuta in conformitate cu termenii si conditiile de asigurare este existenta unui surplus din investitii
pozitiv (rezultat investitional - marja de siguranta - rata tehnica a dobanzii garantate) si, de asemenea, un
rezultat brut pozitiv in anul financiar, dupa alocarea participarii la profit. Procentul de alocare a participarii
la profit catre contractantii politelor de asigurare nu s-a modificat in ultimii ani si este de 85%. O marja de
59
siguranta in valoare de 0,5% a fost inclusa in calculul alocarii participarii la profit din motive de risc de
reinvestire.
Deciziile de management cu privire la acordarea participarii la beneficii in cadrul Societatii sunt in
concordanta cu regulile de management aprobate la nivel local.
Taxe
Ipotezele fiscale sunt in concordanta cu legea fiscala actuala. In cazul in care se prevad schimbari fiscale
viitoare care sunt cunoscute si agreate cu certitudine, se permite utilizarea acestora in proiectiile viitoare.
Taxa legala utilizata este:
An Ipoteze 2017+ 16%
Rate de reziliere
Ø Ratele de reziliere Analiza ratelor de reziliere se face pe baza datelor specifice portofoliului, date ce se impart in urmatoarele
grupe de risc omogene, acestea avand caracteristici specifice tipului de produs:
· Polite traditionale de viata cu prime de asigurare esalonate: cu rate de reziliere diferite pentru
Anuitati, Renta de studii, Asigurari de deces viager precum si alte produse;
· Polite traditionale de viata cu prime de asigurare unice;
· Politele de asigurare de viata pentru beneficiarii de credite precum si acoperirile suplimentare
(atat pentru imprumuturile garantate, cat si negarantate);
· Polite de tip Unit Linked cu prima unica si polite de tip Index Linked;
· Polite de tip Unit Linked cu prima esalonata.
Ipotezele privind ratele de reziliere pentru fiecare grup omogen de risc sunt stabilite luand in considerare
anul de polita in care polita este reziliata.
Ø Rate de liberalizare de la plata primelor de asigurare Analiza ratelor de liberalizare se face pe baza datelor specific portofoliului, impartite pe urmatoarele
categorii de produse:
· Polite traditionale de viata: Anuitati, Renta de studii, Asigurari de deces viager precum si alte
produse;
· Polite de tip Unit Linked cu prima esalonata.
Ipoteze demografice
Aceasta categorie de ipoteze se refera la factori care au legatura cu caracteristicile demografice ale
contractantilor si influenteaza performanta contractului de asigurare. De exemplu, in cazul produselor ce
ofera beneficii in cazul producerii decesului, mortalitatea prognozata va influenta valoarea obligatiilor
asiguratorului.
60
Experienta istorica a ratelor de mortalitate este calculata ca procent din ratele de mortalitate aferente
tabelelor de mortalitate standard. In cazul politelor traditionale de asigurare de viata pentru beneficiarii de
credite, calitatea si multitudinea datelor disponibile este suficienta pentru efectuarea unei analize interne
si pentru crearea si utilizarea unei tabele de mortalitate proprie Societatii ca ipoteza pentru cea mai buna
estimare.
Acest test a fost ulterior extins pentru a determina ipotezele de mortalitate si pentru alte produsele ale
Societatii ce acopera riscul de mortalitate.
Ipoteze legate de cheltuieli
Cheltuielile reprezinta toate costurile suportate de Societate pe parcursul derularii activitatii. De
asemenea, sunt luate in considerare si costurile cu lansarea activitatii. Costurile care apar sunt
structurate pe mai multe tipuri de costuri si pe mai multe grupuri omogene de risc. Aceasta impartire
trebuie sa fie echilibrata si sa implice un bun rationament calificat. Este esential ca impartirea costurilor sa
fie facuta astfel incat sa se tina cont de toate tipurile de costuri ce pot aparea.
Cheltuielile sunt impartite in urmatoarele doua clase:
• Costurile care pot fi alocate direct pe polita de asigurare (comisioane, taxe ASF) - comisioanele se
reflecta direct in produse si se calculeaza utilizand schemele de comisionare adecvate.
• Costurile generale care trebuiesc alocate produselor in baza unor impartiri ale costurilor – acestea
fiind compuse din mai multe categorii, care cuprind o gama larga de costuri, de la costurile cu
lansarea produselor pana la cheltuielile ce apar la intrarea politelor in vigoare, cheltuielile de
administrare si costurile ce decurg din lichidarea daunelor. Principalele tipuri de cheltuieli sunt
enumerate mai jos:
o Cheltuieli de achizitie (cheltuieli aditionale comisioanelor cu vanzarea politei de asigurare)
o Cheltuieli de administrare
o Cheltuieli cu despagubirea dosarelor de dauna. Acestea pot fi clasificate ulterior dupa tipul
daunelor: deces, rascumparare sau maturitate.
o Cheltuieli cu investitiile
Urmatoarele aspecte au fost luate in considerare in procesul de evaluare:
Limite contractuale
In scopul determinarii obligatiilor de asigurare care decurg dintr-un contract de asigurare si prin urmare,
determinarea fluxurilor de trezorerie ce trebuiesc incluse in rezervele tehnice, trebuiesc stabilite limitele
contractuale. Obligatiile asiguratorului sunt luate in considerare pana la data la care Societatea isi rezerva
dreptul:
• de reziliere unilaterala a contractului de asigurare • de respingere a primelor de asigurare platibile in baza contractului de asigurare • de modificare unilaterala a primelor de asigurare sau a beneficiilor platite astfel incat primele
platite de asigurat sa reflecte intocmai riscul preluat in asigurare.
Normele privind limitele enumerate mai sus se aplica si in cazul in care politele de asigurare sunt supuse
unei reinnoiri automate sau in cazul in care durata contractului este fixa, dar primele sunt ajustate
periodic pe intreaga durata a contractului. In primul caz, limitarea este definita ca fiind durata contractului
(de ex. Durata asigurarii: un an), in timp ce in al doilea caz limitarea este stabilita la data la care
61
asiguratorul are dreptul de a modifica prima de asigurare astfel incat aceasta sa reflecte pe deplin
riscurile.
In cadrul Societatii, in conformitate cu procedurile grupului VIG, normele mai sus descrise sunt aplicabile
intregului contract. De exemplu, in cazul in care normele sunt valabile numai pentru clauzele
suplimentare ale produsului de asigurare traditionala de viata, dar nu sunt valabile pentru contractul
principal, limitarile contractului principal vor fi aplicabile si clauzelor suplimentare.
Optiuni cheie si garantii
In calculul celei mai bune estimari ale obligatiilor in cadrul regimului de Sovlency II, Societatea identifica
si ia in considerare urmatoarele:
· garantiile financiare semnificative si optiunile contractuale incluse in politele de asigurare
· factorii ce ar putea afecta semnificativ frecventa ratelor de exercitare a optiunilor sau valoarea
garantiei.
Garantii financiare incluse in produsele Societatii si in modelarea oblgatiilor viitoare sunt urmatoarele:
· Randamentul investitional minim garantat (rata tehnica a dobanzii)
· Beneficii minime garantate (la maturitate si/sau in cazul in care survine decesul)
Optiunile contractuale incluse in produsele Societatii incluse si in modelarea obligatiilor viitoare sunt
urmatoarele:
· Rascumpararea;
· Rezilierea;
· Liberalizarea de la plata primelor de asigurare;
· Optiunea incasarii sub forma de anuitati a indemnizatiei de la maturitate;
· Participarea la profit
Comportamentul contractantului asigurarii
In special pentru calculul ratei de reziliere (inclusiv rascumparare), Societatea a efectuat o analiza a
experientei anterioare in ceea ce priveste rascumpararile si reziliere pentru fiecare linie importanta de
produs. Ratele de reziliere utilizate ca ipoteze se bazeaza in primul rand pe rezultatele analizei mai sus
mentionata, dar si pe influenta preconizata a conditiilor trecute asupra comportamentului viitor al clientilor.
Sume recuperabile din reasigurare
Sumele recuperabile din reasigurare se calculeaza pe baza proiectiilor privind fluxurile de trezorerie din
reasigurare (prime de reasigurare, daune cedate in reasigurare, comision de reasigurare, participare la
profit din reasigurare), modelate cu ajutorul programului informatic de proiectie si in conformitate cu
tratatele de reasigurare in vigoare. Rezervele de daune cedate in reasigurare la 31 decembrie 2017 sunt
deduse din cea mai buna estimare a fluxurilor de trezorerie din reasigurare viitoare, modelate in
programul informatic de proiectie.
Faptul ca in cazul Societatii activitatea de reasigurare genereaza un rezultat negativ, care nu este
compensat integral de creante, conduce la o valoare negativa a sumelor recuperabile din reasigurare,
care contribuie la cresterea rezervelor tehnice.
62
Grupuri de riscuri omogene
La calcularea rezervelor tehnice, Societatea segmenteaza obligatia de asigurare pe linii de produs si
grupuri omogene de risc ce reflecta natura riscurilor care stau la baza obligatiei.
Grupurile de risc au fost stabilite utilizand caracteristici similare ale produselor din cadrul unui grup, cum
ar fi:
o Durata contractuala
o Existenta optiunilor si garantiilor
o Beneficii discretionare posibile
o Tipul de risc acoperit (natura si complexitate)
Societatea foloseste urmatoarea segmentare a liniilor de produse in scopul raportarii conform regimului
de Solvency II:
Ø Asigurarea de Viata cu participarea la profit
Ø Asigurari de tip Index-linked si Unit-linked
§ Divizari ulterioare a contractelor fara optiuni si garantii precum si a contractelor cu optiuni
si garantii
Ø Alte Asigurari de Viata
· Divizari ulterioare a contractelor fara optiuni si garantii precum si a contractelor cu optiuni
si garantii
Ø Asigurarea de Cheltuieli Medicale (asigurare de sanatate nesimilara cu asigurarea de viata)
Societatea defineste grupurile omogene de risc ca fiind aceleasi cu liniile de produse, in timp ce fiecare
produs apartine unei singure linii de produs.
Simplificari
Societatea a folosit o simplificare in calculul celei mai bune estimari a obligatiilor pentru linia de asigurari
de sanatate non-similare asigurarilor de viata. In acest caz, datorita volumelor reduse inregistrate pentru
linia de asigurari de sanatate non-similare cu asigurarile de viata (rezervele statutare pentru aceasta linie
de afaceri reprezinta doar 0.2 % din totalul rezervelor statutare ale companiei), folosim o simplificare in
calcularea valorii celei mai bune estimari. Ca atare, utilizarea rezervelor statutare (rezerva de prime,
rezerva de dauna avizata si neavizata) este considerata o buna aproximare a celei mai bune estimari
pentru aceasta linie de activitate.
Societatea foloseste o abordare stocastica simplificata, care inlocuieste calculul direct de utilizare a
scenariilor stocastice printr-o abordare simplificata bazata pe factori. Valoarea garantiilor financiare (VFG)
a fost calculata ca fiind 0.5% din valoarea actualizata a rezervei matematice la care se acorda garantii, pe
fiecare an al perioadei de proiectie. Valoarea este actualizata pe baza ratelor de referinta. Valoarea
garantiilor financiare este adaugata la cea mai buna estimare rezultata din modelul determinist pentru
asigurarea de viata cu participare profit, pentru a obtine cea mai buna estimare stocastica.
Exista si alte optiuni suplimentare incorporate in anumite produse de asigurare Societatii, dar conform
statisticilor acestea nu sunt semnificative (schimbarea optiunilor contractuale referitoare la prima de
asigurare - indexare/ prime suplimentare, reducerea primelor de asigurare, adaugarea/eliminarea
clauzelor suplimentare, rascumparari partiale).
63
Incertitudine in calculul valorii celei mai bune estimari
Societatea utilizeaza modele bazate pe date istorice si informatii cu privire la contextual economic actual,
in scopul modelarii portofoliului. Incertitudinea este luata in considerare in parametrizarea
corespunzatoare a modelelor utilizate. Aplicarea reglementarilor Solvency II asigura o baza adecvata de
capital in situatia unor situatii nefavorabile ale contextului economic.
Ajustari
Urmatoarele ajustari au fost efectuate in scopul calcularii celei mai bune estimari a obligatiilor la data de
31 decembrie 2017:
o Rezerva de daune (avizata si neavizata), in valoare de 16,071,020 RON. Sumele aferente rezervei
de dauna vor fi onorate in urmatoarele 12 luni de la data evaluarii, astfel incat valoarea rezervelor de
daune a fost adaugata la cea mai buna estimare a obligatiilor. Motivul includerii acestora este ca
odata ce riscul asigurat a avut loc acestea reprezinta plati datorate catre contractanti, indiferent daca
politele mai sunt sau nu in vigoare la data de 31 decembrie 2017.
o Rezerva de prima nealocata si rezervele de prime neincasate aferente portofoliului de asigurari de tip
unit-linked în valoare de 293,511 RON, au fost adaugate la cea mai buna estimare a obligatiilor
viitoare modelata pentru aceasta linie de activitate.
o Rezervele statutare pentru produsele de asigurare care nu sunt modelate cu ajutorul programul
informatic de proiectie Prophet (clauza de asigurare de imbolnaviri grave atasata portofoliul de
credite, asigurarea de viata de grup) in valoare de 900,212 RON au fost adaugate la valoarea
modelata a celei mai bune estimari pentru linia de activitate “Alte asigurari de viata”.
D.2.2. Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarile statutare si rezervele tehnice conform Solvency II
Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarilor statutare si cele conform Solvency II, pe
principalele linii de afaceri asigurari de viata, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
valori in RON
Rezerve conform
reglementarilor statutare, nete
de DAC
Diferente Solvency II
Asigurari de viata cu participare la profit 297,233,379 -4,398,395 292,834,984
Valoarea celei mai bune estimari 290,922,811
Marja de risc 1,912,172
Asigurari de viata fara participare la profit
34,431,130 -52,716,911 -18,285,781
Valoarea celei mai bune estimari -29,779,994
Marja de risc 11,494,213
Asigurari de viata legate de fonduri de investitii
816,062,017 -10,958,266 805,103,750
Valoarea celei mai bune estimari 804,844,065
Marja de risc 259,686
64
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Sume recuperabile din reasigurare
15,159,964 -28,400,460 -13,240,496
Asigurari de viata cu participare la profit
Asigurari de viata fara participare la profit
15,159,964 -28,400,460 -13,240,496
Asigurari de viata legate de fonduri de investitii
Principalele surse ale diferentelor intre rezervele tehnice conform regulilor statutare si cele conform
Solvency II sunt:
· Rezervele tehnice conform Solvency II pentru linia de afaceri de asigurari de viata fara participare
la profit include volumele de produse de tip bancassurace (asigurari de viata atasate creditelor si
clauzele suplimentare atasate), care produc o valoare negativa a valorii celei mai bune estimari.
Valoarea negativa poate fi recunoscuta in scopul Solvency II, in totalul rezervelor tehnice.
· Valoarea generata de rezervele tehnice conform Solvency II pentru asigurarile de viata legate de
fondurile de investitii si asigurarile de viata cu participare la profit, genereaza rezerve de
reconciliere ca urmare a utilizarii unor ipoteze diferite in calculul rezervelor tehnice conform
Solvency II, in ceea ce priveste ratele de mortalitate, costuri, ratele de reziliere, comparativ cu
rezervele conform reglementarilor statutare, Ipotezele aferente ratelor de mortalitate si cost
pentru calculul rezervelor tehnice conform Solvency II sunt bazate pe experienta, in timp ce in
cazul rezervelor conform reglementarilor statutare, ipotezele de reziliere nu sunt luate in
considerare. Rezervele conform reglementarilor statutare includ: rezerva matematica, rezerva de
participare la beneficii, rezerva de prima si rezerva de dauna.
· Sumele recuperabile din reasigurare conform Solvency II sunt calculate prin proiectia fluxurilor de
numerar aferente reasigurarii (prime, daune, comisioane si participare la profit). Valoarea
rezervelor de dauna cedate la 31 decembrie 2017 este scazuta din valoarea celei mai bune
estimari, calculate in Prophet. In cazul Societatii, reasigurarea genereaza un rezultat negativ,
care nu este compensat in totalitate de creante, conducand astfel la o valoare negativa a sumelor
recuperabile din reasigurare si la cresterea rezervelor tehnice conform Solvency II. In acelasi
timp, in cazul reglementarilor statutare, valoarea rezervelor tehnice cedate in reasigurare include
rezerva de dauna cedata si rezerva de prima cedata, cu un impact de scadere asupra rezervelor
tehnice totale.
Diferentele de reevaluare intre rezervele conform reglementarilor statutare si cele conform Solvency II, pe
linia de afaceri asigurari de sanatate, non similare asigurarilor de viata, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
65
Rezerve tehnice conform reglementarilor statutare
Nume Descriere valoare in
RON
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, valoare bruta 510,472
Rezerva de prima Rezerva de prima, valoare bruta, neta de DAC
2,010,167
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, cedata 0
Rezerva de prima Rezerva de prima, cedata, neta de DAC
0
Rezerva de dauna Rezerva de dauna, valoare neta 510,472
Rezerva de prima Rezerva de prima, valoare neta, neta de DAC
2,010,167
Rezerve tehnice conform Solvency II
Nume Descriere valoare in
RON
Rezerva de dauna Valoarea bruta a celei mai bune estimari
510,472
Rezerva de prima Valoarea bruta a celei mai bune estimari
2,010,167
Rezerva de dauna Valoarea neta a celei mai bune estimari 510,472
Rezerva de prima Valoarea neta a celei mai bune estimari 2,010,167
Rezerve tehnice asigurari generale incl. sanatate
Marja de risc 0
Rezerve tehnice asigurari generale incl. sanatate
Rezerva de reconciliere 0
· Societatea utilizeaza o metoda simplificata pentru calculul valorii celei mai bune estimari a
obligatiilor aferente portofoliului de asigurari de sanatate, non-similare asigurarilor de viata, In
acest caz, avand in vedere volumele scazute aferente linii de afaceri, valoarea celei mai bune
estimari este reprezentata de rezervele de prima si cea de dauna la data raportarii. Astfel, nu
exista aport in rezerva de reconciliere aferent acestei linii de afaceri.
66
D.3. Alte elemente de pasiv
D.3.1 Datorii
Datoriile din asigurare si reasigurare reprezinta sume datorate asiguratilor, reasiguratorilor, in conexiune
cu activitatea de asigurare. In corespondenta cu creantele, sumele scadente sau care inregistreaza
intarzieri nu sunt incluse in calculul rezervelor tehnice. Insa, sumele scadente in viitor sunt incluse in
fluxurile de numerar utilizate in determinarea rezervelor tehnice si deci, sunt excluse din bilantul conform
Solvency II, valoarea acestora fiind inclusa pe coloana „Diferente” din tabelul de mai jos:
valori in RON Reglementari
statutare Diferente Solvency II
Datorii din asigurare 78,948,011 -9,311,063 69,636,948
Scadente 69,636,948 69,636,948
Nescadente 9,311,063 -
Datorii din reasigurare 13,927,094 -8,519,619 5,407,475
Scadente 5,407,475 5,407,475
Nescadente 8,519,619 -
D.3.2. Alte datorii
Asa cum este mentionat si in sectiunea referitoare la portofoliul de plasamente financiare, datoria
aferenta instrumentelor derivate in valoare de 92,710 RON este inclusa in pozitia „Alte datorii”. Celelalte
elemente cuprinse in aceasta valoare sunt reprezentate de: provizioane si datorii aferente salariilor,
datorii catre furnizori, taxa de functionare si de garantare, dividende.
67
E. GESTIONAREA CAPITALULUI
Societatea are implementata o politica privind managementul capitalului. Obiectivele Societatii cu privire
la managementul capitalului sunt acelea de a asigura indeplinirea principiului continuitatii, cu scopul de a
continua sa ofere actionarilor si asiguratilor rezultatele la care acestia sunt indreptatiti. Mai mult, obiectivul
este acela de a mentine o structura a capitalului optima, cu scopul de a reduce costul capitalului, a
asigura recunoasterea instrumentelor de capital in conformitate cu regimul Solvency II si indeplinirea
cerintelor agentiilor de rating, daca este cazul.
E.1. Fonduri proprii
E.1.1. Managementul capitalului
Politica privind managementul capitalului a Societatii descriere cerintele si standardele minime necesare
procesului de managementul capitalului. Conducerea Societatii este responsabila pentru luarea initiativei
in dezvoltarea si stabilirea unui sistem de management al capitalului, tinand cont in dezvoltarea planului
de afaceri de necesarul de capital prezent si de cerintele de capital viitoare.
Politica de distribuire a dividendelor
Toate actiunile Societatii au aceleasi drepturi privind dividendele.
Optiunile privind distribuirea dividendelor pentru un an fiscal, precum si cuantumul si momentul
distributiei, sunt propuse de catre Directorat. Propunerile sunt prezentate Consiliului de Supraveghere si
in Adunarea Generala anuala, pentru aprobare. Pentru rezultatele anului 2017, vor fi propuse spre
aprobare dividende in suma de 13,084,721.87 RON.
68
Procesul de management al capitalului
E.1.2. Fonduri proprii de baza
Elementele de rang ale fondurilor proprii la 31 decembrie 2017 sunt:
- Elementele de capital de rang 1 contin doar elemente considerate ca fiind de „cea mai buna calitate”, Astfel, aici sunt incluse capitalul social, primele de capital, profitul nedistribuit al
perioadei si alte rezerve de capital.
- Elementele de capital de rang 2 ar trebui sa contina datorii subordonate, decizia Societatii fiind de
a nu le include in fondurile proprii la 31 decembrie 2017, ci de a le prezenta ca obligatii. Acest
rationament este bazat pe faptul ca Societatea indeplineste criteriile privind cerinta de capital de
solvabilitate si cerinta de capital minim si astfel, nu este necesara includerea imprumutului
subordonat in fondurile proprii raportate.
- Elementele de capital de rang 3 contin creanta cu impozitul amanat.
Modificari in structura fondurilor proprii la 31 decembrie 2017 comparativ cu 31 decembrie 2016:
I. Evaluarea adecvarii capitalului Ø Elemente de capital conform
institutiilor de reglementare Ø Capital economic Ø Cerinte interne de capital Responsabili: Ø Managementul Riscului,
Deptartamentul Financiar-Contabilitate
II. Planificarea capitalului Ø Cantitatea si calitatea
elementelor de capital Ø Cantitatea si structura riscului
asumat Ø Alocarea capitalului Ø Obiectivele de afaceri Responsabili: Ø Departamentul Analiza si
Planificare Financiara, Functia de trezorerie (pentru propuneri), Directorat (pentru aprobari),
III. Actiuni/ masuri cu impact in managementul capitalului
Ø Obiective de afaceri Ø Volume afaceri noi si tarifare Ø Limite de investitii Ø Managementul portofoliului Ø Dividende Ø Emitere instrumente de capital Ø Exercitii de management al
datoriilor Ø Orice alte masuri identificate Responsabili: Ø Managerii functiilor relevante
masurilor de mai sus, Directorat
Contrapartide externe: Ø Institutii financiare Ø Autoritati Ø Actionari Ø Contractanti/ Clienti
Contrapartide interne: Ø Consiliul de Supraveghere Ø Directoratul
69
Fonduri proprii – valori in RON 2017 2016 Capital social 135,642,430 150,856,300
Prime de capital 0 11,040,000
Fonduri in surplus 0
Actiuni preferentiale 0
Prime de capital pentru actiunile preferentiale 0
Rezerva de reconciliere 31,051,673 24,235,774
Datorii subordonate 0
Creanta cu impozitul amanat neta 1,393,550 3,020,172
Alte elemente aprobate de catre supraveghetor ca fonduri proprii si care nu sunt prezentate mai sus
0
Total fonduri proprii disponibile 168,087,653 189,152,245
In anul 2017, cu scopul de a acoperi pierderile din rezultatul reportat, Societatea a inregistrat o scadere a
capitalului social si a primelor de capital, precum si o distribuire a profitului inregistrat dupa cum urmeaza:
- Scaderea capitalului social cu 15,213,870 RON
- Scaderea primelor de capital cu 11,040,000 RON
- Utilizarea profitului inregistrat in anul 2016, cu suma de 5,785,852.49 RON
Sumele ramase disponibile din profitul inregistrat in anul 2016, au fost utilizare pentru marirea rezervei
legale cu suma de 1,247,951.75 RON si pentru distribuirea de dividende 15,236,446.10 RON. Profitul
ramas nedistribuit in suma de 2,688,784.61 RON a fost repartizat la rezultatul reportat.
Creanta cu impozitul amanat a inregistrat o scadere, corelata cu obtinerea unui rezultat pozitiv (profit) la
finalul anului 2017.
E.1.3. Diferente de reconciliere intre reglementarile statutare si Solvency II
Tratamentul conform Solvency II pentru elementele de capital este bazat pe Actele Delegate, emise de
catre Comisia Europeana, In structura de capital detinuta, Societatea detine fonduri proprii de rang 1 si 3.
Structura fondurilor proprii pentru raportarea Solvency II comparativ cu raportarea conform
reglementarilor statutare este prezentata in tabelul de mai jos:
Fonduri proprii – valori in RON Reglementari statutare
Solvency II
Capital social 135,642,430 135,642,430
Prime de capital 0 0
Fonduri in surplus 0 0
Actiuni preferentiale 0 0
Prime de capital pentru actiunile preferentiale 0 0
Rezerva de reconciliere 20,816,908 31,051,673
Datorii subordonate 0 0
Creanta cu impozitul amanat neta 0 1,393,550
Alte elemente aprobate de catre supraveghetor ca fonduri proprii si care nu sunt prezentate mai sus
0 0
70
Capitalul social al Societatii la 31 decembrie 2017 are aceeasi valoare in raportarea conform
reglementarilor statutare si cea conform Solvency II, principalele componente fiind:
· 13,564,243 actiuni cu o valoare nominala de 10 RON/ actiune.
Conform reglementarilor statutare, rezerva de reconciliere cuprinde rezultatul reportat in valoare de
18,892,775 RON si rezerve de 1,924,134 RON. Pentru raportarea Solency II, acestor sume le sunt
adaugate diferentele de reconciliere intre active si pasive conform celor doua bilanturi economice.
Principalele componente ale rezervei de reconciliere, rezultate din diferentele intre componentele
bilantului conform Solvency II si cele conform reglementarilor statutare, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
valori in RON
Rezerva de reconciliere active -275,573
Cheltuieli de achizitie reportate -8,726,776
Active necorporale -2,128,953
Plasamente financiare 66,333,954
Sume recuperabile din reasigurare -28,400,460
Creante -27,353,338
Rezerva de reconciliere pasive -95,595,058
Rezerve tehnice -76,800,349
Datorii -18,794,710
Rezerva de reconciliere neta 95,319,486
Dividende si alte distributii planificate -85,084,722
Rezultat reportat si rezerva de reevaluare 20,816,910
Rezerva de reconciliere Solvency II
31,051,673
71
E.2. Cerinta de capital de solvabilitate (SCR) si Cerinta de capital minim (MCR)
Prin agregarea componentelor de risc, rezulta cerinta de capital de solvabilitate la 31 decembrie 2017:
valori in RON Cerinta de capital de solvabilitate
Risc de subscriere asigurari de viata 49,983,514
Risc de subscriere asigurari de sanatate 2,605,927
Risc de piata 23,461,046
Risc de contrapartida 2,736,005
Efect de diversificare -16,745,260
Cerinta de capital de solvabilitate de baza 62,041,233
Risc operational 14,404,679
Cerinta de capital de solvabilitate 76,445,911
Cerinta de capital minim 20,505,521 Total fonduri proprii eligibile pentru acoperirea SCR
168,087,653
Total fonduri proprii eligibile pentru acoperirea MCR
166,694,103
Astfel, Societatea inregistreaza la 31 decembrie 2017 o marja de solvabilitate calculata conform formulei
standard Solvency II de 219.9%.
Valoarea cerintei de capital minim la 31 decembrie 2017, este in valore de 20,505,521 RON, peste pragul
absolut al MCR, in valoare de 17,010,380 RON. Astfel, la 31 decembrie 2017, Societatea inregistreaza o
marja a capitalului mimin de 812.9%.
E.3. Situatii de neconformitate
La 31 decembrie 2017, Societatea indeplineste cerintele de solvabilitate, avand o marja de solvabilitate
de 219.9%, respectiv o marja a capitalului minim de 812.9%.
72
ANEXA 1 - Nota explicativa la Raportul privind situatia financiara si solvabilitatea la data de 31 decembrie 2017 intocmita potrivit art.49 alin.2 din Regulamentul ASF nr 2/2016 privind aplicarea principiilor de guvernanta corporativa de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiara
La data de 1 ianuarie 2017 a intrat in vigoare Regulamentul ASF nr. 2 /2016 privind aplicarea principiilor
de guvernanta corporativa de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Autoritatea de
Supraveghere Financiara.
In conformitate cu dispozitiile curpinse in art. 49 alin 2 am intocmit prezenta nota explicativa in care sunt
descrise evenimentele relevante in legatura cu aplicarea principiilor guvernantei corporative, inregistrate
in cursul exercitiului financiar 2017.
Societatea a implementat setul de cerintele care stau la baza aplicarii principiilor de guvernanta
corporativa si a adoptat masurile corespunzatoare privind aplicarea unui sistem de guvernanta
corporativa care sa asigure o administrare corecta, eficienta şi prudenta bazata pe principiul continuitatii
activitatii.
Sistemul de guvernanta corporativa aplicat respecta cerintele regulamentului:
a) asigurarea unei structuri organizatorice transparente şi adecvate; b) alocarea adecvata şi separarea corespunzatoare a responsabilitatilor; c) administrarea corespunzatoare a riscurilor/managementul riscurilor; d) adecvarea politicilor şi strategiilor, precum şi a mecanismelor de control intern; e) asigurarea unui sistem eficient de comunicare şi de transmitere a informatiilor;
In cursul anului 2016 a fost revizuit actul constitutiv al Societatii precum si Regulamentul Consiliului de
Supraveghere si al Conducerii executive, prin mentionarea responsabilitatilor de baza ale Consiliului de
Supraveghere si a Conducerii executive cu privire la aplicarea principiilor de guvernanta corporativa.
Ca urmare a intrarii in vigoare a Regulamentului ASF nr. 2/2016 privind aplicarea principiilor de
guvernanta corporativa de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Autoritatea de
Supraveghere Financiara, Adunarea Generala a Actionarilor a decis, prin Hotararea nr. 1/22.12.2016,
modificarea Actului Constitutiv in sensul conformarii depline cu prevederile acestui regulament.
Totodata, in temeiul prevederilor art. 49, alin. (1) din Regulament, Societatea a depus in data de
31.01.2017 la Autoritatea de Supraveghere Financiara Declaratia privind aplicarea principiilor de
guvernanta corporativa.
In cursul exercitiului financiar 2017, nu au fost inregistrate modificari relevante in cadrul de Guvernanta
Corporativa comparativ cu declaratia transmisa in martie 2017.
Astfel, Consiliul de Supraveghere este responsabil pentru managementul strategic al entitatii
reglementate, indeplinirea obiectivelor stabilite şi, in functie de sistemul de administrare al entitatii
reglementate, elaboreaza/avizeaza planul de afaceri şi are obligatia ca, in baza unor dispozitii formale şi
73
transparente, sa efectueze evaluarea pozitiei financiare a Societatii si are urmatoarele responsabilitati de
baza cu privire la implementarea si respectarea principiilor guvernantei corporative:
(a) analizeaza cel putin o data pe an activitatile desfasurate de Societate, perspectivele de
dezvoltare si pozitia financiara a acesteia, in baza rapoartelor intocmite de Directorat;
(b) coordoneaza elaborarea de regulamente interne, aproba, revizuieste periodic si verifica
daca sunt aplicate politici scrise privind:
(i) managementul riscurilor si analizeaza adecvarea, eficienta si actualizarea
sistemului de management al riscurilor si al instrumentelor, tehnicilor si
mecanismelor utilizate pentru identificarea si managementul riscurilor la care este
expusa Societatea;
(ii) controlul intern si analizeaza in mod regulat eficienta sistemului de control intern si
modul de actualizare pentru a asigura o gestionare riguroasa a riscurilor la care
este expusa Societatea;
(iii) auditul intern;
(iv) raportarea financiara;
(v) externalizarea unor functii, daca este necesar;
(vi) remunerarea in cadrul Societatii, corespunzator strategiei de afaceri, obiectivelor si
intereselor pe termen lung ale Societatii si se asigura ca politicile privind
remunerarea sunt consistente si au un management al riscurilor eficient si nu
creeaza conflicte de interese;
(vii) recrutarea si selectarea membrilor Directoratului;
(viii) identificarea si gestionarea conflictelor de interese;
(ix) circulatia informatiilor necesare indeplinirii atributiilor functiilor-cheie in cadrul
Societatii;
(x) avertizarea corespunzatoare pentru comunicarea suspiciunilor reale si
semnificative ale personalului angajat cu privire la modul de administrare a
activitatii.
Politicile scrise sunt revizuite de catre Consiliul de Supraveghere cel putin anual si adaptate in functie de
modificarile semnificative survenite in sistemul de guvernanta.
In cursul anului 2017 au fost revizuite politicile interne in conformitate cu cerintele de solvabilitate II,
regulamentul 14/2015 si regulamentul 2/2016, fiind transmise la ASF in data de 22.12.2017.
Prin politicile implementate la nivelul Societatii Consiliu de Supraveghere se asigura ca
· exista un cadru adecvat de verificare a informatiilor transmise catre A.S.F., la solicitarea acesteia,
privind anumite actiuni intreprinse de Societate;
· analizeaza adecvarea, eficienta şi actualizarea sistemului de administrare/management al riscului in vederea gestionarii eficiente a activelor detinute de catre entitatea reglementata, precum şi modul de administrare a riscurilor aferente la care aceasta este expusa, semenstrial, pe baza
raportului de risc. Sistemul de administrare/management al riscului asigura concordanta
activitatilor de control cu riscurile generate de activitatile şi procesele care fac obiectul controlului.
74
· respectarea cerintelor privind externalizarea/delegarea unor activitati operationale sau functii, atât
inainte de efectuarea acesteia, cât şi pe toata durata externalizarii/delegarii politica de
remunerare a Societatii corespunde strategiei de afaceri, obiectivelor şi intereselor pe termen lung şi cuprinde masuri pentru prevenirea aparitiei conflictelor de interese, toate angajamentele referitoare la remunerare sunt structurate corect şi responsabil, Nivelul remuneratiei se stabileşte in strânsa concordanta cu responsabilitatile şi angajamentele aferente atributiilor.
· comunica cu partile interesate in baza unei strategii de comunicare care respecta cel putin
urmatoarele cerinte asigurarea unui tratament echitabil pentru actionari şi parti interesate; comunicarea informatiilor in timp util; asigurarea unui cadru transparent de comunicare.
· dezvoltarea şi aplicarea standardelor etice şi profesionale pentru a asigura un comportament
profesional şi responsabil la nivelul entitatii reglementate in vederea prevenirii aparitiei conflictelor de interese
· sunt aplicate proceduri interne de avertizare corespunzatoare pentru comunicarea suspiciunilor
reale şi semnificative ale personalului angajat cu privire la modul de administrare a activitatii.
In ceea ce priveste structura Consiliului de Supraveghere acesta a suferit modificari pe parcursul anului
2017, astfel:
Pana la data de 31 iulie 2017, componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata
Vienna Insurance Group SA era urmatoarea:
· Roland Groell, Presedinte
· Franz Fuchs - Vice Presedinte
· Dana Demetrian - Membru
· Erwin Hammerbacher- Membru
· Hans Raumauf – Membru
· Sergiu Manea, Membru
· Martin Kana, Membru
· Werner Matula, Membru
In perioada 01 August 2017 – 30 Noiembrie 2017, componenta Consiliului de Supraveghere al BCR
Asigurari de Viata Vienna Insurance Group SA a fost urmatoarea:
· Roland Groell - Presedinte
· Franz Fuchs – Vice Presedinte
· Dana Demetrian - Membru
· Martin Kana – Membru (demisie incepand cu data de 16.10.2017)
· Sergiu Manea - Membru
· Werner Matula – Membru
· Hans Raumauf – Membru
Incepand cu 1 Decembrie 2017, componenta Consiliului de Supraveghere al BCR Asigurari de Viata
Vienna Insurance Group SA este urmatoarea:
· Judit Agnes Havasi, Presedinte
· Franz Fuchs – Vice Presedinte
· Roland Groell - Membru
· Hans Raumauf – Membru
75
· Dana Demetrian - Membru
· Sergiu Manea - Membru
· Werner Matula – Membru
Tototodata in actul contitutiv al Societatii sunt descrise responsabilitatile Conducerii Executive
(Directoratului) care actioneaza intr-un cadru bine structurat, cu obiective specifice, clar definite.
Societatea a inclus in politicile si procedurile interne prevederi privind recrutarea si selectarea membrilor
conducerii executive/conducerii superioare si reinnoirea mandatului celor existenti precum si privind
evaluarea bunei reputatii si integritatii atat pentru personalul propriu din functiile-cheie, cat si pentru
personalul din functii-cheie externalizate.
Societatea mentina o politica de Competenta si Probitate Morala prin care se asigura ca membrii
Consiliului de Supraveghere, Directoratului si persoanele care detin functii cheie si critice detin
competenta si experienta profesionala, precum si o buna reputatie si integritate.
Alte evenimente relevante in legatura cu aplicarea principiilor guvernantei corporative, inregistrate in
cursul exercitiului financiar nu au fost.
76
A
NE
XA
2 –
Valo
rile
can
tita
tive
la 3
1 d
ecem
bri
e 201
7
S.0
2.0
1.01
– B
ilan
tul
eco
no
mic
Va
lori
in
RO
N
V
alo
are
„S
olv
ab
ilit
ate
II
” A
cti
ve
C
00
10
Imob
iliză
ri ne
corp
oral
e R
00
30
-
Cre
anțe
priv
ind
impo
zitu
l am
ânat
R
00
40
1.3
93
.55
0
Fo
nd
ul su
rplu
s a
fere
nt
ben
eficiil
or
pe
ntr
u p
en
sii
R00
50
-
Imob
iliză
ri co
rpor
ale
dețin
ute
pent
ru u
z pr
opriu
R
00
60
32
6.3
02
Inve
stiți
i (al
tele
dec
ât a
ctiv
ele
dețin
ute
pent
ru c
ontr
acte
le in
dex-
linke
d și
uni
tlink
ed)
R00
70
60
1.3
40
.16
4
Bu
nu
ri (
altele
de
câ
t ce
le p
en
tru
uz p
rop
riu
) R
00
80
D
ețin
eri î
n so
ciet
ăți a
filia
te, i
nclu
siv
part
icip
ații
R00
90
72
.758
.618
Acț
iuni
R
01
00
A
cțiu
ni –
co
tate
R
01
10
A
cțiu
ni –
neco
tate
R
01
20
O
blig
ațiu
ni
R01
30
50
8.9
24
.65
6
Titlu
ri d
e s
tat
R01
40
48
2.1
13
.09
7
Obl
igaț
iuni
cor
pora
tive
R01
50
19
.513
.080
Obl
igaț
iuni
str
uctu
rate
R
01
60
7.2
98
.48
0
Titl
uri d
e va
loar
e ga
rant
ate
cu g
aran
ții r
eale
R
01
70
O
rga
nis
me
de
pla
sa
me
nt co
lectiv
R01
80
3.6
21
.70
2
Instr
um
en
te d
eri
va
te
R01
90
D
ep
ozite
, a
ltele
de
cât
ech
iva
len
tele
de
nu
me
rar
R02
00
16
.035
.188
Alte
inve
stiți
i R
02
10
A
ctiv
e de
ținut
e pe
ntru
con
tracte
le in
de
x-li
nked
și u
nit-
linke
d
R02
20
81
9.4
54
.66
2
Împr
umut
uri ș
i cre
dite
ipot
ecar
e R
02
30
Îm
prum
utur
i gar
anta
te c
u po
lițe
de a
sigu
rare
R
02
40
Îm
prum
utur
i și c
redi
te ip
otec
are
acor
date
per
soan
elor
fizi
ce
R02
50
A
lte îm
prum
utur
i și c
redi
te ip
ote
ca
re
R02
60
S
um
e r
ecup
era
bile
din
con
tracte
de
re
asig
ura
re p
en
tru:
R02
70
(13
.240
.496
)
Asi
gura
re g
ener
ală
și a
sigu
rare
de
sănă
tate
cu
baze
tehn
ice
sim
ilare
asi
gură
rii g
ener
ale
R
02
80
A
sigu
rare
gen
eral
ă, fă
ră a
sigu
rare
a de
săn
ătat
e R
02
90
A
sig
ura
re d
e să
năta
te c
u ba
ze te
hnic
e si
mila
re a
sigu
rării
gen
eral
e R
03
00
A
sigu
rare
de
viaț
ă și
asi
gura
re d
e să
năta
te c
u ba
ze te
hnic
e si
mila
re a
sigu
rării
de
viaț
ă, fă
ră
asig
urar
ea d
e să
năta
te ș
i con
trac
tele
inde
x-lin
ked
și u
nit-
linke
d
R03
10
(13
.240
.496
)
77
Va
lori
in
RO
N
V
alo
are
„S
olv
ab
ilit
ate
II
” A
cti
ve
C
00
10
Asig
ura
re d
e să
năta
te c
u ba
ze te
hnic
e si
mila
re a
sigu
rării
de
viaț
ă R
03
20
A
sigu
rare
de
viaț
ă, fă
ră a
sigu
rare
a de
săn
ătat
e și
con
trac
tele
inde
x-lin
ked
și u
nitli
nked
R
03
30
(13
.240
.496
)
Asi
gura
re d
e vi
ață
de ti
p in
dex-
linke
d și
uni
t-lin
ke
d
R03
40
D
ep
ozite
pe
ntr
u s
ocie
tăți
cede
nte
R03
50
C
rean
țe d
e as
igur
are
și d
e la
inte
rmed
iari
R03
60
5.0
97
.69
7
Cre
anțe
de
reas
igur
are
R03
70
8.0
95
.36
5
Cre
anțe
(co
mer
cial
e, n
eleg
ate
de a
sigu
rări)
R
03
80
8.1
90
.66
1
Acț
iuni
pro
prii
(deț
inut
e di
rect
) R
03
90
S
um
e d
ato
rate
în
ra
po
rt c
u e
lem
ente
de
fond
uri p
ropr
ii sa
u fo
ndur
i ini
țiale
ape
late
, dar
încă
ne
vărs
ate
R04
00
N
umer
ar ș
i ech
ival
ente
de
num
erar
R
04
10
10
.983
.017
Alte
act
ive
care
nu
figur
ează
în a
ltă p
arte
R
04
20
27
5.0
96
To
tal
acti
ve
R05
00
1.4
41
.91
6.0
18
V
alo
ri i
n R
ON
Va
loa
re
„S
olv
ab
ilit
ate
II
” O
bli
ga
ții
C
00
10
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
gen
eral
ă R
05
10
2.5
20.6
39
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
gen
eral
ă (f
ără
asig
urar
ea d
e să
năta
te)
R05
20
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R05
30
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
05
40
Ma
rja
de
ris
c
R05
50
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
a de
săn
ătat
e (c
u ba
ze te
hnic
e si
mila
re a
sigu
rării
gen
eral
e)
R05
60
2.5
20.6
39
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R05
70
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
05
80
2.5
20.6
39
Ma
rja
de
ris
c
R05
90
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
a de
via
ță (
fără
con
trac
tele
inde
x-lin
ked
și u
nit-
linke
d)
R06
00
274.5
49
.20
3
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
a de
săn
ătat
e (c
u ba
ze te
hnic
e si
mila
re a
sigu
rării
de
viaț
ă)
R06
10
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R06
20
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
06
30
Ma
rja
de
ris
c
R06
40
78
V
alo
ri i
n R
ON
Va
loa
re
„S
olv
ab
ilit
ate
II
” O
bli
ga
ții
C
00
10
Reze
rve
te
hn
ice
– a
sigu
rare
a de
via
ță (
fără
asi
gura
rea
de s
ănăt
ate
și c
ontr
acte
le in
dex-
linke
d și
u
nit-lin
ke
d)
R06
50
274.5
49
.20
3
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R06
60
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
06
70
261.1
42
.81
8
Ma
rja
de
ris
c
R06
80
13.4
06.3
85
Reze
rve
te
hn
ice
– c
on
tracte
ind
ex-li
nked
și u
nit-
linke
d
R06
90
805.1
03
.75
0
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R07
00
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
07
10
804.8
44
.06
5
Ma
rja
de
ris
c
R07
20
259.6
86
Obl
igaț
ii co
ntin
gent
e R
07
40
Reze
rve
, a
lte
le d
ecâ
t re
ze
rve
le t
eh
nic
e
R07
50
8.6
96.9
10
Obl
igaț
ii pe
ntru
ben
efic
ii af
eren
te p
ensi
ilor
R07
60
Dep
ozite
de
la r
easi
gură
tori
R07
70
Obl
igaț
ii pr
ivin
d im
pozi
tul a
mân
at
R07
80
Instr
um
en
te d
eri
va
te
R07
90
92.7
10
Dato
rii că
tre
inst
ituții
de
cred
it R
08
00
-
Obl
igaț
ii fin
anci
are,
alte
le d
ecât
dat
oriil
e că
tre
inst
ituții
de
cred
it R
08
10
335.8
44
Obl
igaț
ii de
pla
tă d
in a
sigu
rare
și c
ătre
inte
rmed
iari
R08
20
69.6
36.9
48
Obl
igaț
ii de
pla
tă d
in r
easi
gura
re
R08
30
5.4
07.4
75
Obl
igaț
ii de
pla
tă (
com
erci
ale,
nel
egat
e de
asi
gură
ri)
R08
40
7.9
55.0
94
Dato
rii su
bo
rdon
ate
R
08
50
14.4
45.0
70
Dat
orii
subo
rdon
ate
care
nu
sunt
incl
use
în fo
ndur
ile p
ropr
ii de
baz
ă
R08
60
14.4
45.0
70
Dato
rii su
bo
rdon
ate
ca
re s
un
t in
clu
se
în
fon
du
rile
pro
prii
de b
ază
R08
70
Alte
obl
igaț
ii ca
re n
u fig
urea
ză în
altă
par
te
R08
80
-
To
tal
ob
lig
ați
i R
09
00
1.1
88.7
43.6
43
Ex
ce
de
ntu
l d
e a
cti
ve
fa
ță d
e o
bli
ga
ții
R10
00
253.1
72
.37
4
79
S
.05
.01.
02
– P
rim
e,
dau
ne
si c
he
ltu
ieli
pe
lin
ii d
e a
face
ri
Valo
ri i
n R
ON
Lini
a de
afa
ceri
pent
ru: o
blig
ații
de a
sigu
rare
și d
e re
asig
urar
e ge
nera
lă (
asig
urar
e di
rect
ă și
prim
iri în
rea
sigu
rare
pr
opor
ționa
lă)
Asig
ura
re
pe
ntr
u
ch
eltu
ieli
me
dic
ale
Asig
ura
re
de
pr
otec
ție
a
ve
nitu
rilo
r
Asig
ura
re d
e
accid
ente
de
m
uncă
și
bo
li p
rofe
sio
na
le
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
aut
o
Alte
as
igur
ări
au
to
Asig
ura
re
mar
itim
ă,
avia
tică
și d
e tr
an
sp
ort
Asig
ura
re
de
in
cen
diu
și
alte
as
igur
ări
de
bun
uri
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
ge
nera
lă
Asig
ura
re
de
cr
edite
și
gara
nții
C00
10
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
Pri
me
su
bs
cri
se
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
01
10
7.3
18
.85
6
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R01
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
01
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R01
40
29
.914
Net
R02
00
7.2
88
.94
1
Pri
me
câș
tig
ate
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
02
10
7.0
35
.09
1
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R02
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
02
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R02
40
29
.914
Net
R03
00
7.0
05
.17
7
Dau
ne
ap
ăru
te
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
03
10
5.0
84
.04
7
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R03
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
03
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R03
40
-
Net
R04
00
5.0
84
.04
7
Va
ria
țiil
e a
lto
r re
ze
rve
te
hn
ice
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
04
10
-
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R04
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
04
30
Par
tea
reas
igur
ător
ilor
R04
40
-
Net
R05
00
-
Ch
elt
uie
li în
ava
ns
R
05
50
2.6
68
.80
5
Alt
e c
he
ltu
ieli
R12
00
To
tal
ch
elt
uie
li R
13
00
80
Valo
ri i
n R
ON
Lini
a de
afa
ceri
pent
ru: o
blig
ații
de a
sigu
rare
și d
e re
asig
ura
re
gene
rală
(as
igur
are
dire
ctă
și
pri
miri în
re
asig
ura
re
prop
orțio
nală
)
Lin
ia d
e a
face
ri p
en
tru
: p
rim
iri în
re
asig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
To
tal
Asig
ura
re
de
pr
otec
ție
jurid
ică
Asi
sten
ță
Pie
rde
ri
fin
ancia
re
div
ers
e
Săn
ătat
e A
ccid
en
te
și
răsp
unde
ri
Mar
itim
ă,
avia
tică
și d
e tr
an
sp
ort
Bu
nu
ri
C01
00
C01
10
C01
20
C01
30
C01
40
C01
50
C01
60
C02
00
Pri
me
su
bs
cri
se
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
01
10
7
.31
8.8
56
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R01
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
01
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R01
40
2
9.9
14
Net
R02
00
7
.28
8.9
41
Pri
me
câș
tig
ate
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
02
10
7
.03
5.0
91
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R02
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
02
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R02
40
2
9.9
14
Net
R03
00
7
.00
5.1
77
Dau
ne
ap
ăru
te
B
rut
– A
sigu
rare
dire
ctă
R03
10
5
.08
4.0
47
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R03
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
03
30
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R03
40
-
Net
R04
00
5
.08
4.0
47
Va
ria
țiil
e a
lto
r re
ze
rve
te
hn
ice
Bru
t –
Asi
gura
re d
irect
ă R
04
10
-
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă
R04
20
Bru
t –
Prim
iri în
rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
R
04
30
Par
tea
reas
igur
ător
ilor
R04
40
-
Net
R05
00
-
Ch
elt
uie
li în
ava
ns
R
05
50
2
.66
8.8
05
Alt
e c
he
ltu
ieli
R12
00
To
tal
ch
elt
uie
li R
13
00
2
.66
8.8
05
81
Valo
ri i
n R
ON
Lini
a de
afa
ceri
pent
ru: o
blig
ații
de a
sigu
rare
de
viaț
ă
Obl
igaț
ii de
rea
sigu
rare
de
viaț
ă T
ota
l
Asig
ura
re
de
să
năta
te
Asig
ura
re
cu
p
art
icip
are
la
pro
fit
Asig
ura
re d
e
tip
in
dexl
inke
d și
u
nit-lin
ke
d
Alte
as
igur
ări
de v
iață
Anu
ități
pro
ve
nin
d
din
co
ntr
acte
d
e
asig
ura
re
gene
rală
și
leg
ate
de
oblig
ații
de
asig
ura
re
de
să
năta
te
Anu
ități
pro
ve
nin
d
din
co
ntr
acte
d
e
asig
ura
re
gene
rală
și
leg
ate
de
oblig
ații
de
asig
ura
re,
alte
le d
ecâ
t ob
ligaț
iile
de
a
sig
ura
re
de
să
năta
te
Rea
sig
ura
re
de s
ănăt
ate
Rea
sig
ura
re
de v
iață
C02
10
C02
20
C02
30
C02
40
C02
50
C02
60
C02
70
C02
80
C03
00
Pri
me
su
bs
cri
se
Bru
t R
14
10
1
71
.49
7.7
46
85
.447
.888
88
.749
.494
34
5.6
95
.12
7
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R14
20
5
4.3
09
10
.287
21
.861
.838
21
.926
.434
Net
R15
00
1
71
.44
3.4
37
85
.437
.600
66
.887
.657
32
3.7
68
.69
4
Pri
me
câș
tig
ate
B
rut
R15
10
1
72
.19
2.4
70
85
.478
.432
85
.624
.247
34
3.2
95
.14
9
Par
tea
reas
igur
ător
ilor
R15
20
3
4.6
30
10
.287
19
.928
.556
19
.973
.473
Net
R16
00
1
72
.15
7.8
41
85
.468
.144
65
.695
.690
32
3.3
21
.67
5
Dau
ne
ap
ăru
te
Bru
t R
16
10
1
0.3
30
.094
23
8.5
47
.81
7
12
.395
.963
26
1.2
73
.87
4
Pa
rtea
re
asig
ură
tori
lor
R16
20
6
6.9
00
- 5
.80
9.9
24
5.8
76
.82
4
Net
R17
00
1
0.2
63
.194
23
8.5
47
.81
7
6.5
86
.03
9
25
5.3
97
.05
1
Va
ria
țiil
e a
lto
r re
ze
rve
te
hn
ice
B
rut
R17
10
1
60
.65
5.7
65
(12
8.3
93
.61
6)
2.5
25
.75
3
34
.787
.902
Par
tea
reas
igur
ător
ilor
R17
20
-
- -
-
Net
R18
00
1
60
.65
5.7
65
(12
8.3
93
.61
6)
2.5
25
.75
3
34
.787
.902
Ch
elt
uie
li în
ava
ns
R
19
00
7
.19
9.2
30
5.0
35
.20
2
46
.112
.673
58
.347
.105
Alt
e c
he
ltu
ieli
R25
00
T
ota
l c
he
ltu
ieli
R26
00
58
.347
.105
82
S
.12
.01.
02
– R
eze
rve t
eh
nic
e p
en
tru
asi
gu
rare
a d
e v
iata
Va
lori
in
RO
N
Asig
ura
re
cu
p
art
icip
are
la
pro
fit
Asig
ura
re d
e t
ip ind
ex-li
nked
și u
nit-
linke
d
Asig
ura
re d
e t
ip ind
ex-li
nked
și u
nit-
linke
d
Anu
ități
pro
ve
nin
d
din
co
ntr
acte
d
e
asig
ura
re
gene
rală
și
leg
ate
de
oblig
ații
de
asig
ura
re,
alte
le
de
cât
oblig
ațiil
e d
e
asig
ura
re
de
să
năta
te
Pri
miri în
re
asig
ura
re
To
tal
(as
igu
rare
a d
e
via
ță,
alt
a d
ec
ât
as
igu
rare
a d
e
să
nă
tate
, in
clu
siv
c
on
trac
tele
un
it-
lin
ke
d)
Con
tra
cte
fă
ră
opțiu
ni ș
i ga
ranț
ii
Con
tra
cte
cu
opț
iuni
sa
u ga
ranț
ii
Con
tra
cte
fă
ră
opțiu
ni ș
i ga
ranț
ii
Con
tra
cte
cu
opțiu
ni s
au
gara
nții
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
C01
00
C01
50
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
c
a î
ntr
eg
R
00
10
To
tal sum
e r
ecup
era
bile
din
co
ntr
acte
de
re
asig
ura
re/d
e
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite d
upă
aju
sta
rea c
u p
ierd
erile
e
stim
ate
cau
za
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
cont
ract
uale
de
cătr
e co
ntra
part
idă,
co
resp
unză
toar
e re
zerv
elor
te
hn
ice
ca
lcula
te c
a în
treg
R00
20
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
c
a s
um
a d
intr
e c
ea m
ai
bu
nă
es
tim
are
și m
arj
a d
e
ris
c
Cea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re
Cea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re
bru
tă
R00
30
29
0.9
22
.81
1
80
4.8
44
.06
5
(29
.779
.994
)
1
.06
5.9
86
.88
3
83
Va
lori
in
RO
N
Asig
ura
re
cu
p
art
icip
are
la
pro
fit
Asig
ura
re d
e t
ip ind
ex-li
nked
și u
nit-
linke
d
Asig
ura
re d
e t
ip ind
ex-li
nked
și u
nit-
linke
d
Anu
ități
pro
ve
nin
d
din
co
ntr
acte
d
e
asig
ura
re
gene
rală
și
leg
ate
de
oblig
ații
de
asig
ura
re,
alte
le
de
cât
oblig
ațiil
e d
e
asig
ura
re
de
să
năta
te
Pri
miri în
re
asig
ura
re
To
tal
(as
igu
rare
a d
e
via
ță,
alt
a d
ec
ât
as
igu
rare
a d
e
să
nă
tate
, in
clu
siv
c
on
trac
tele
un
it-
lin
ke
d)
Con
tra
cte
fă
ră
opțiu
ni ș
i ga
ranț
ii
Con
tra
cte
cu
opț
iuni
sa
u ga
ranț
ii
Con
tra
cte
fă
ră
opțiu
ni ș
i ga
ranț
ii
Con
tra
cte
cu
opțiu
ni s
au
gara
nții
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
C01
00
C01
50
To
tal cu
an
tum
uri
recu
pe
rabile
din
con
tra
cte
de
re
asig
ura
re/d
e la
ve
hic
ule
in
vest
ițion
ale
și d
in
reas
igur
ări f
inite
dup
ă a
justa
rea c
u p
ierd
erile
e
stim
ate
cau
za
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
cont
ract
uale
de
cătr
e co
ntra
part
idă
R00
80
(13
.240
.496
)
(1
3.2
40
.496
)
Cea
mai
bun
ă es
timar
e m
inus c
ua
ntu
mu
rile
re
cu
pe
rabile
din
con
tra
cte
de
re
asig
ura
re/d
e la
ve
hic
ule
in
vest
ițion
ale
și d
in
reas
igur
ări f
inite
– t
ota
l
R00
90
29
0.9
22
.81
1
80
4.8
44
.06
5
(16
.539
.498
)
1
.07
9.2
27
.37
9
Ma
rja
de
ris
c R
01
00
1.9
12
.17
2
25
9.6
86
11
.494
.213
13
.666
.071
Cu
an
tum
ul a
fere
nt
ap
lic
ări
i m
ăs
uri
i tr
an
zit
ori
i p
en
tru
re
zerv
ele
te
hn
ice
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R01
10
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
01
20
Ma
rja
de
ris
c
R01
30
Reze
rve
te
hn
ice
– t
ota
l R
02
00
29
2.8
34
.98
4
80
5.1
03
.75
0
(18
.285
.781
)
1
.07
9.6
52
.95
3
84
S
.17
.01.
02
– R
eze
rve t
eh
nic
e p
en
tru
asi
gu
rari
gen
era
le
As
igu
rare
dir
ec
tă ș
i p
rim
iri în
rea
sig
ura
re p
rop
orț
ion
ală
Valo
ri i
n R
ON
Asig
ura
re
pe
ntr
u
ch
eltu
ieli
me
dic
ale
Asig
ura
re
de p
rote
cție
a
ve
nitu
rilo
r
Asig
ura
re
de
a
ccid
ente
de
mun
că ș
i b
oli
pro
fesio
na
le
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
aut
o
Alte
as
igur
ări
au
to
Asig
ura
re
mar
itim
ă,
avia
tică
și
de
tr
an
sp
ort
Asig
ura
re
de
ince
nd
iu
și a
lte
asig
urăr
i de
bu
nu
ri
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
ge
nera
lă
Asig
ura
re
de
cre
dite
și
gar
anții
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
C01
00
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
într
eg
R
00
10
To
tal sum
e r
ecup
era
bile
din
co
ntr
acte
de
re
asig
urar
e/de
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite d
upă
ajus
tare
a cu
p
ierd
eri
le e
stim
ate
ca
uza
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
con
tra
ctu
ale
de
că
tre
cont
rapa
rtid
ă, c
ores
punz
ătoa
re
reze
rve
lor
tehn
ice
ca
lcu
late
ca î
ntr
eg
R00
50
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
su
ma
d
intr
e c
ea
mai
bu
nă
es
tim
are
și
ma
rja
d
e r
isc
Cea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re
Reze
rve
de
prim
e
Bru
t R
00
60
2.0
10
.16
7
To
tal cu
an
tum
uri r
ecu
pe
rab
ile d
in
co
ntr
acte
de
re
asig
ura
re/d
e la v
eh
icule
in
vest
ițion
ale
și d
in r
easi
gură
ri fin
ite d
upă
aju
sta
rea c
u p
ierd
erile
estim
ate
cau
za
te
de
ne
respe
cta
rea
cla
uze
lor
con
tra
ctu
ale
de
căt
re c
ontr
apar
tidă
R01
40
Cea
mai
bun
ă es
timar
e ne
tă a
rez
erve
lor
de
prim
e
R01
50
2.0
10
.16
7
Reze
rve
de
da
un
e
Bru
t R
01
60
51
0.4
72
To
tal cu
an
tum
uri r
ecu
pe
rab
ile d
in
co
ntr
acte
de
re
asig
ura
re/d
e la v
eh
icule
in
vest
ițion
ale
și d
in r
easi
gură
ri fin
ite d
upă
aju
sta
rea c
u p
ierd
erile
estim
ate
cau
za
te
de
ne
respe
cta
rea
cla
uze
lor
con
tra
ctu
ale
de
căt
re c
ontr
apar
tidă
R02
40
Cea
mai
bun
ă es
timar
e ne
tă a
rez
erve
lor
de
dau
ne
R02
50
51
0.4
72
To
tal
cea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re –
bru
t R
02
60
2.5
20
.63
9
85
As
igu
rare
dir
ec
tă ș
i p
rim
iri în
rea
sig
ura
re p
rop
orț
ion
ală
Valo
ri i
n R
ON
Asig
ura
re
pe
ntr
u
ch
eltu
ieli
me
dic
ale
Asig
ura
re
de p
rote
cție
a
ve
nitu
rilo
r
Asig
ura
re
de
a
ccid
ente
de
mun
că ș
i b
oli
pro
fesio
na
le
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
aut
o
Alte
as
igur
ări
au
to
Asig
ura
re
mar
itim
ă,
avia
tică
și
de
tr
an
sp
ort
Asig
ura
re
de
ince
nd
iu
și a
lte
asig
urăr
i de
bu
nu
ri
Asig
ura
re
de
ră
spun
dere
ci
vilă
ge
nera
lă
Asig
ura
re
de
cre
dite
și
gar
anții
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
C01
00
To
tal
ce
a m
ai
bu
nă
esti
ma
re –
ne
t R
02
70
2.5
20
.63
9
Ma
rja
de
ris
c R
02
80
0
Cu
an
tum
ul a
fere
nt
ap
lic
ări
i m
ăs
uri
i tr
an
zito
rii p
en
tru
rez
erv
ele
te
hn
ice
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R02
90
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
03
00
Ma
rja
de
ris
c
R03
10
Reze
rve
te
hn
ice
– t
ota
l
Reze
rve
te
hn
ice
– t
ota
l R
03
20
2.5
20
.63
9
Cua
ntu
mu
ri r
ecu
pe
rab
ile d
in c
on
tracte
de
re
asig
urar
e/de
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite d
upă
ajus
tare
a cu
p
ierd
eri
le e
stim
ate
ca
uza
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
con
tra
ctu
ale
de
că
tre
cont
rapa
rtid
ă –
tota
l
R03
30
Reze
rve
te
hn
ice
min
us c
uan
tum
uri
le
recu
pe
rabile
din
con
tra
cte
de
re
asig
urar
e/de
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite –
to
tal
R03
40
2.5
20
.63
9
86
As
igu
rare
dir
ec
tă ș
i p
rim
iri în
re
as
igu
rare
pro
po
rțio
na
lă
Pri
mir
i în
re
as
igu
rare
ne
pro
po
rțio
na
lă
To
tal
oblig
ații
de
asig
ura
re
gene
rală
V
alo
ri i
n R
ON
Asig
ura
re
de
pr
otec
ție
jurid
ică
Asi
sten
ță
Pie
rde
ri
fin
ancia
re
div
ers
e
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de s
ănăt
ate
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de a
ccid
ente
și
răsp
unde
ri
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
mar
itim
ă,
avia
tică
și d
e tr
an
sp
ort
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de
bun
uri
C01
10
C01
20
C01
30
C01
40
C01
50
C01
60
C01
70
C01
80
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
într
eg
R
00
10
To
tal sum
e r
ecup
era
bile
din
co
ntr
acte
de
re
asig
urar
e/de
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite d
upă
ajus
tare
a cu
p
ierd
eri
le e
stim
ate
ca
uza
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
con
tra
ctu
ale
de
că
tre
cont
rapa
rtid
ă, c
ores
punz
ătoa
re
reze
rve
lor
tehn
ice
ca
lcu
late
ca î
ntr
eg
R00
50
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
su
ma
d
intr
e c
ea
mai
bu
nă
es
tim
are
și
ma
rja
d
e r
isc
C
ea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re
R
eze
rve
de
prim
e
B
rut
R00
60
2
.01
0.1
67
To
tal cu
an
tum
uri r
ecu
pe
rab
ile d
in
co
ntr
acte
de
re
asig
ura
re/d
e la v
eh
icule
in
vest
ițion
ale
și d
in r
easi
gură
ri fin
ite d
upă
aju
sta
rea c
u p
ierd
erile
estim
ate
cau
za
te
de
ne
respe
cta
rea
cla
uze
lor
con
tra
ctu
ale
de
căt
re c
ontr
apar
tidă
R01
40
Cea
mai
bun
ă es
timar
e ne
tă a
rez
erve
lor
de
prim
e
R01
50
2
.01
0.1
67
Reze
rve
de
da
un
e
B
rut
R01
60
5
10
.47
2
To
tal cu
an
tum
uri r
ecu
pe
rab
ile d
in
co
ntr
acte
de
re
asig
ura
re/d
e la v
eh
icule
in
vest
ițion
ale
și d
in r
easi
gură
ri fin
ite d
upă
aju
sta
rea c
u p
ierd
erile
estim
ate
cau
za
te
de
ne
respe
cta
rea
cla
uze
lor
con
tra
ctu
ale
de
căt
re c
ontr
apar
tidă
R02
40
Cea
mai
bun
ă es
timar
e ne
tă a
rez
erve
lor
de
dau
ne
R02
50
5
10
.47
2
To
tal
ce
a m
ai
bu
nă
esti
ma
re –
bru
t R
02
60
2
.52
0.6
39
87
As
igu
rare
dir
ec
tă ș
i p
rim
iri în
re
as
igu
rare
pro
po
rțio
na
lă
Pri
mir
i în
re
as
igu
rare
ne
pro
po
rțio
na
lă
To
tal
oblig
ații
de
asig
ura
re
gene
rală
V
alo
ri i
n R
ON
Asig
ura
re
de
pr
otec
ție
jurid
ică
Asi
sten
ță
Pie
rde
ri
fin
ancia
re
div
ers
e
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de s
ănăt
ate
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de a
ccid
ente
și
răsp
unde
ri
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
mar
itim
ă,
avia
tică
și d
e tr
an
sp
ort
Rea
sig
ura
re
nepr
opor
ționa
lă
de
bun
uri
C01
10
C01
20
C01
30
C01
40
C01
50
C01
60
C01
70
C01
80
To
tal
ce
a m
ai
bu
nă
esti
ma
re –
ne
t R
02
70
2
.52
0.6
39
Ma
rja
de
ris
c R
02
80
0
Cu
an
tum
ul a
fere
nt
ap
lic
ări
i m
ăs
uri
i tr
an
zito
rii p
en
tru
rez
erv
ele
te
hn
ice
Reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
R02
90
Cea
mai
bun
ă es
timar
e R
03
00
Ma
rja
de
ris
c
R03
10
Reze
rve
te
hn
ice
– t
ota
l
Reze
rve
te
hn
ice
– t
ota
l R
03
20
2
.52
0.6
39
Cua
ntu
mu
ri r
ecu
pe
rab
ile d
in c
on
tracte
de
re
asig
urar
e/de
la v
ehic
ule
inve
stiți
onal
e și
d
in r
easi
gură
ri fin
ite d
upă
ajus
tare
a cu
p
ierd
eri
le e
stim
ate
ca
uza
te d
e
ne
resp
ecta
rea c
lau
ze
lor
con
tra
ctu
ale
de
că
tre
cont
rapa
rtid
ă –
tota
l
R03
30
Reze
rve
te
hn
ice
min
us c
uan
tum
uri
le
recu
pe
rabile
din
con
tra
cte
de
re
asig
ura
re/d
e la
ve
hic
ule
inve
stiți
onal
e și
di
n re
asig
urăr
i fin
ite –
to
tal
R03
40
2
.52
0.6
39
88
S
.19
.01.
21
Dau
ne in
tam
pla
te a
sig
ura
ri g
en
era
le
An
ul
de
acci
den
t /
anu
l d
e su
bsc
rier
e Z
00
10
Acc
iden
t
yea
r
Valo
ri i
n R
ON
D
au
ne
plă
tite
bru
te (
nec
um
ula
tiv)
(val
oare
abs
olut
ă)
An
ul
de
evo
luți
e
În a
nu
l c
ure
nt
S
um
a
an
ilo
r (c
um
ula
tiv)
An
ul
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
& +
C00
10
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
C00
60
C00
70
C00
80
C00
90
C01
00
C01
10
C01
70
C
01
80
An
teri
or
R01
00
0
R
01
00
-
-
N-9
R
01
60
R01
60
-
N-8
R
01
70
R01
70
-
N-7
R
01
80
R01
80
-
N-6
R
01
90
R01
90
-
N-5
R
02
00
- -
3.4
09
- -
R02
00
3.4
09
N-4
R
02
10
- 3
72
.62
9
2.8
67
-
R02
10
37
5.4
96
N-3
R
02
20
6.1
80
.41
1
26
3.3
05
-
R02
20
6.4
43
.71
6
N-2
R
02
30
5.7
51
.56
0
90
.467
R02
30
5.8
42
.02
7
N-1
R
02
40
4.7
27
.26
0
88
.625
R02
40
88
.625
4.8
15
.88
5
N
R02
50
4.7
00
.20
3
R02
50
4.7
00
.20
3
4.7
00
.20
3
To
tal
R02
60
4.7
88
.82
8
2
2.1
80
.736
89
Cea
ma
i b
un
ă e
sti
ma
re n
ea
ctu
ali
zată
bru
tă a
reze
rve
lor
de
d
au
ne
(v
aloa
re a
bsol
ută)
An
ul
de
evo
luți
e
Sfâ
rșit
ul
an
ulu
i (d
ate
a
ctu
aliz
ate
)
An
ul
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
& +
C02
00
C02
10
C02
20
C02
30
C02
40
C02
50
C02
60
C02
70
C02
80
C02
90
C03
00
C03
60
An
teri
or
R0
10
0
0
R01
00
0
N-9
R
01
60
R01
60
N-8
R
01
70
R01
70
N-7
R
01
80
R01
80
N-6
R
01
90
R01
90
N-5
R
02
00
R02
00
N-4
R
02
10
R02
10
N-3
R
02
20
R02
20
N-2
R
02
30
R02
30
N-1
R
02
40
R02
40
N
R02
50
5
10
.47
2
R
02
50
51
0.4
72
To
tal
R02
60
51
0.4
72
90
S
.23
.01.
01
– F
on
du
ri p
rop
rii
Valo
ri i
n R
ON
To
tal
Ran
gu
l 1
–
ne
res
tric
țio
na
t R
an
gu
l 1
–
res
tric
țio
nat
Ran
gu
l 2
R
an
gu
l 3
C00
10
C00
20
C00
30
C00
40
C00
50
Fo
nd
uri
pro
pri
i d
e b
ază
în
ain
tea
ded
uc
eri
i p
en
tru
pa
rtic
ipa
țiil
e d
eți
nu
te î
n a
lte
se
cto
are
fi
na
nc
iare
, as
tfe
l cu
m s
e p
reve
de
la
art
ico
lul
68
din
Re
gu
lam
en
tul
de
leg
at
(UE
) 2
01
5/35
Cap
ital s
ocia
l ord
inar
(in
cluz
ând
acțiu
nile
pro
prii)
R
00
10
13
5.6
42
.43
0
13
5.6
42
.43
0
C
on
tul d
e p
rim
e d
e e
mis
iun
e a
fere
nt ca
pitalu
lui so
cia
l o
rdin
ar
R00
30
F
ondu
rile
iniți
ale,
con
trib
uțiil
e m
embr
ilor
sau
elem
entu
l de
fond
uri p
ropr
ii de
baz
ă ec
hiva
lent
pe
ntru
soc
ietă
țile
mut
uale
și d
e tip
mut
ual
R00
40
C
ontu
rile
subo
rdon
ate
ale
mem
brilo
r so
ciet
ății
mut
uale
R
00
50
F
on
du
ri s
urp
lus
R00
70
A
cțiu
ni p
refe
renț
iale
R
00
90
C
on
tul d
e p
rim
e d
e e
mis
iun
e a
fere
nt
acțiu
nilo
r pr
efer
enția
le
R01
10
R
eze
rva
de
re
co
ncili
ere
R
01
30
31
.051
.673
31
.051
.673
D
ato
rii su
bo
rdon
ate
R
01
40
O
sum
ă eg
ală
cu v
aloa
rea
crea
nțel
or n
ete
priv
ind
impo
zitu
l am
ânat
R
01
60
1.3
93
.55
0
1.3
93
.55
0
Alte
ele
me
nte
de
fo
ndu
ri p
rop
rii a
pro
ba
te d
e a
uto
rita
tea
de
su
pra
ve
ghe
re c
a f
on
du
ri p
rop
rii d
e
bază
car
e nu
sun
t men
ționa
te m
ai s
us
R01
80
Fo
nd
uri
pro
pri
i d
in s
itu
ați
ile
fin
an
cia
re c
are
nu
ar
tre
bu
i s
ă f
ie r
ep
reze
nta
te d
e r
eze
rva
de
re
co
nc
ilie
re ș
i n
u în
de
plin
esc
cri
teri
ile p
en
tru
a f
i cla
sifi
cate
ca
fo
nd
uri
pro
pri
i S
olv
ab
ilit
ate
II
F
ondu
ri pr
oprii
din
situ
ațiil
e fin
anci
are
care
nu
ar tr
ebui
să
fie r
epre
zent
ate
de r
ezer
va d
e re
conc
ilier
e și
nu
înde
plin
esc
crite
riile
pen
tru
a fi
clas
ifica
te c
a fo
ndur
i pro
prii
Sol
vabi
litat
e II
R
02
20
Ded
uc
eri
D
educ
eri p
entr
u pa
rtic
ipaț
iile
dețin
ute
în in
stitu
ții fi
nanc
iare
și d
e cr
edit
R02
30
T
ota
l fo
nd
uri
pro
pri
i d
e b
ază d
up
ă d
ed
uce
re
R02
90
16
8.0
87
.65
3
16
6.6
94
.10
3
1.3
93
.55
0
Fo
nd
uri
pro
pri
i a
uxi
lia
re
Cap
italu
l soc
ial o
rdin
ar n
evăr
sat ș
i nea
pela
t, pl
ătib
il la
cer
ere
R03
00
F
ondu
rile
iniți
ale,
con
trib
uțiil
e m
embr
ilor
sau
elem
entu
l de
fond
uri p
ropr
ii de
baz
ă ec
hiva
lent
pe
ntru
soc
ietă
țile
mut
uale
și d
e tip
mut
ual n
evăr
sate
și n
eape
late
, plă
tibile
la c
erer
e R
03
10
A
cțiu
nile
pre
fere
nția
le n
evăr
sate
și n
eape
late
, plă
tibile
la c
erer
e
R03
20
U
n an
gaja
men
t obl
igat
oriu
din
pun
ct d
e ve
dere
jurid
ic d
e a
subs
crie
și a
plă
ti da
torii
le
su
bo
rdo
na
te la
ce
rere
R
03
30
Acr
editi
vele
și g
aran
țiile
pre
văzu
te la
art
icol
ul 9
6 a
line
atu
l (2
) d
in D
ire
ctiva
20
09
/13
8/C
E
R03
40
A
cred
itive
și g
aran
ții, a
ltele
dec
ât c
ele
prev
ăzut
e la
art
icol
ul 9
6 a
linea
tul (2
) din
Dire
ctiva
2
00
9/1
38
/CE
R
03
50
Con
trib
uțiil
e su
plim
enta
re a
le m
embr
ilor,
pre
văzu
te la
art
icol
ul 9
6 a
line
atu
l (3
) p
rim
ul p
ara
gra
f d
in D
ire
ctiva
20
09
/138
/CE
R
03
60
91
Con
trib
uții
supl
imen
tare
ale
mem
brilo
r –
alte
le d
ecât
cel
e pr
evăz
ute
la a
rtic
olul
96
alin
eatu
l (3
) p
rim
ul pa
rag
raf
din
Dir
ectiva
20
09
/13
8/C
E
R03
70
Alte
fon
du
ri p
rop
rii a
uxili
are
R
03
90
T
ota
l fo
nd
uri
pro
pri
i au
xili
are
R
04
00
F
on
du
ri p
rop
rii
dis
po
nib
ile
și
eli
gib
ile
To
tal fo
ndu
ri p
rop
rii dis
po
nib
ile p
en
tru î
nde
plin
ire
a S
CR
R
05
00
16
8.0
87
.65
3
16
6.6
94
.10
3
1.3
93
.55
0
To
tal fo
ndu
ri p
rop
rii dis
po
nib
ile p
en
tru î
nde
plin
ire
a M
CR
R
05
10
16
6.6
94
.10
3
16
6.6
94
.10
3
T
ota
l fo
ndu
ri p
rop
rii elig
ibile
pen
tru
înd
eplin
ire
a S
CR
R
05
40
16
8.0
87
.65
3
16
6.6
94
.10
3
- -
1.3
93
.55
0
To
tal fo
ndu
ri p
rop
rii elig
ibile
pen
tru
înd
eplin
ire
a M
CR
R
05
50
16
6.6
94
.10
3
16
6.6
94
.10
3
- -
S
CR
R
05
80
76
.445
.911
MC
R
R06
00
20
.505
.521
Rap
ort
ul
din
tre f
on
du
rile
pro
pri
i e
lig
ibil
e ș
i S
CR
R
06
20
21
9.9
%
Rap
ort
ul
din
tre f
on
du
rile
pro
pri
i e
lig
ibil
e ș
i M
CR
R
06
40
81
2.9
%
C00
60
Reze
rva
de
re
con
cili
ere
E
xced
entu
l de
activ
e fa
ță d
e ob
ligaț
ii R
07
00
25
3.1
72
.37
4
Acț
iuni
pro
prii
(deț
inut
e di
rect
și i
ndire
ct)
R07
10
D
ivid
ende
le, d
istr
ibui
rile
și c
heltu
ielil
e pr
eviz
ibile
R
07
20
85
.084
.722
Alte
ele
men
te d
e fo
ndur
i pro
prii
de b
ază
R07
30
13
7.0
35
.98
0
Aju
star
ea e
lem
ente
lor
de fo
ndur
i pro
prii
rest
ricțio
nate
afe
rent
e po
rtof
oliil
or p
entr
u pr
ima
de
echi
libra
re ș
i fo
nd
urilo
r d
edic
ate
R
07
40
R
eze
rva
de
re
con
cili
ere
R
07
60
31
.051
.673
Pro
fitu
rile
es
tim
ate
P
rofitu
ri e
stim
ate
inclu
se
în
prim
ele
viit
oare
(E
PIF
P)
– A
sigu
rare
de
viaț
ă R
07
70
93
.845
.415
Pro
fitu
ri e
stim
ate
inclu
se
în
prim
ele
viit
oare
(E
PIF
P)
– A
sigu
rare
gen
eral
ă R
07
80
T
ota
l p
rofi
turi
es
tim
ate
in
clu
se
în
pri
me
le v
iito
are
(E
PIF
P)
R07
90
93
.845
.415
92
S
.25
.01.
21
– C
eri
nta
de
ca
pit
al d
e s
olv
ab
ilit
ate
– p
en
tru
so
cie
tati
le c
are
fo
los
esc
fo
rmu
la s
tan
dard
Valo
ri i
n R
ON
Ceri
nța
de
c
ap
ita
l de
s
olv
ab
ilit
ate
b
rută
Pa
ram
etr
i s
pe
cif
ici
so
cie
tăți
i S
imp
lifi
că
ri
C01
10
C00
90
C01
00
Ris
c de
pia
ță
R00
10
23
.461
.046
Ris
c de
con
trap
artid
ă R
00
20
2.7
36
.00
5
Ris
c de
sub
scrie
re p
entr
u as
igur
area
de
viaț
ă R
00
30
49
.983
.514
Ris
c d
e s
ubsc
riere
pen
tru
asig
urar
ea d
e să
năta
te
R00
40
2.6
05
.92
7
Ris
c de
sub
scrie
re p
entr
u as
igur
area
gen
eral
ă R
00
50
-
Div
ers
ific
are
R
00
60
(16
.745
.260
)
Ris
c af
eren
t im
obili
zăril
or n
ecor
pora
le
R00
70
-
Ceri
nța
de
ca
pit
al
de s
olv
ab
ilit
ate
de
bază
R
01
00
62
.041
.233
Calc
ula
rea
ce
rin
ței
de
ca
pit
al
de
so
lva
bil
ita
te
C
01
00
Ris
c op
eraț
iona
l R
01
30
14
.404
.679
Cap
acita
tea
re
ze
rve
lor
tehn
ice d
e a
ab
so
rbi p
ierd
erile
R
01
40
-
Cap
acita
tea
im
po
zite
lor
am
âna
te d
e a
ab
so
rbi p
ierd
eri
le
R01
50
-
Cer
ința
de
capi
tal p
entr
u ac
tivită
țile
desf
ășur
ate
în c
onfo
rmita
te c
u ar
ticol
ul 4
din
D
ire
ctiva
20
03
/41
/CE
R
01
60
-
Ceri
nța
de
ca
pit
al
de s
olv
ab
ilit
ate
fă
ră m
ajo
rare
a d
e c
ap
ita
l d
e s
olv
ab
ilit
ate
R
02
00
76
.445
.911
Maj
orăr
ile d
e ca
pita
l de
solv
abili
tate
de
ja im
pu
se
R
02
10
-
Ceri
nța
de
ca
pit
al
de s
olv
ab
ilit
ate
R
02
20
76
.445
.911
Alt
e i
nfo
rma
ții
pri
vin
d S
CR
Cer
ința
de
capi
tal p
entr
u su
bmod
ulul
„ris
c af
eren
t dev
alor
izăr
ii ac
țiuni
lor
în fu
ncție
de
dur
ată”
R
04
00
-
Va
loa
rea
tota
lă a
cer
ințe
i de
capi
tal d
e so
lvab
ilita
te n
oțio
nale
pen
tru
part
ea r
ămas
ă
R04
10
-
Val
oare
a to
tală
a c
erin
ței d
e ca
pita
l de
solv
abili
tate
noț
iona
le p
entr
u fo
ndur
ile
de
dic
ate
R
04
20
-
Val
oare
a to
tală
a c
erin
ței d
e ca
pita
l de
solv
abili
tate
noț
iona
le p
entr
u po
rtof
oliil
e a
fere
nte
prim
ei d
e e
ch
ilib
rare
R
04
30
-
Efe
ctel
e di
vers
ifică
rii g
ener
ate
de a
greg
area
nS
CR
a fo
ndur
ilor
dedi
cate
, pen
tru
art
ico
lul 3
04
R04
40
-
93
S
.28
.01.
01
– C
eri
nta
de
ca
pit
al m
inim
– N
um
ai
act
ivit
ate
a d
e a
sig
ura
re s
au r
easi
gu
rare
de v
iata
sau
nu
mai
act
ivit
ate
a d
e a
sig
ura
re
sau
reas
igu
rare
gen
era
la
Com
ponenta
de f
orm
ula
lin
iara
pe
ntr
u o
blig
atii d
e a
sig
ura
re s
i d
e r
easig
ura
re g
en
era
le
Valo
ri i
n R
ON
C00
10
MC
R(N
L)
Rezu
lta
t R
00
10
46
1.0
50
Valo
ri i
n R
ON
C
ea m
ai b
ună
estim
are
netă
(fă
ră
rea
sig
ura
re/
ve
hic
ule
in
vest
ițion
ale)
și
reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
Pri
me
su
bscrise
nete
(fă
ră
rea
sig
ura
re)
în
ultim
ele
12
lu
ni
C00
20
C00
30
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă p
entr
u ch
eltu
ieli
med
ical
e R
00
20
2
.52
0.6
39
7
.28
8.9
41
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e pr
otec
ție a
ven
ituril
or
R00
30
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e ac
cide
nte
de m
uncă
și b
oli p
rofe
sion
ale
R
00
40
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e ră
spun
dere
civ
ilă a
uto
R00
50
Alte
asi
gură
ri și
rea
sigu
rări
prop
orțio
nale
aut
o R
00
60
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă m
ariti
mă,
avi
atic
ă și
de
tran
spor
t R
00
70
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e in
cend
iu ș
i alte
asi
gură
ri de
bun
uri
R00
80
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e ră
spun
dere
civ
ilă g
ener
ală
R
00
90
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e cr
edite
și g
aran
ții
R01
00
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e pr
otec
ție ju
ridic
ă R
01
10
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e as
iste
nță
R01
20
Asi
gura
re ș
i rea
sigu
rare
pro
porț
iona
lă d
e pi
erde
ri fin
anci
are
dive
rse
R
01
30
Rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
de
sănă
tate
R
01
40
Rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
de
acci
dent
e și
răs
pund
eri
R01
50
Rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
mar
itim
ă, a
viat
ică
și d
e tr
ansp
ort
R01
60
Rea
sigu
rare
nep
ropo
rțio
nală
de
bunu
ri R
01
70
94
C
om
po
nen
ta d
e f
orm
ula
lin
iara
pen
tru
ob
lig
ati
i d
e a
sig
ura
re s
i de r
easi
gu
rare
de v
iata
Valo
ri i
n R
ON
C00
40
MC
R(L
) R
ezu
lta
t R
02
00
20
.044
.471
Valo
ri i
n R
ON
Cea
mai
bun
ă es
timar
e ne
tă (
fără
re
asig
ura
re/
ve
hic
ule
in
vest
ițion
ale)
și
reze
rve
te
hn
ice
ca
lcu
late
ca
în
tre
g
Val
oare
a to
tală
net
ă a
cap
italu
lui la
ris
c
(făr
ă re
asig
urar
e/
ve
hic
ule
in
vest
ițion
ale)
C00
50
C00
60
Obl
igaț
ii cu
par
ticip
are
la p
rofit
– b
ene
ficii
ga
ran
tate
R
02
10
28
3.5
73
.77
8
Obl
igaț
ii cu
par
ticip
are
la p
rofit
– b
enef
icii
disc
rețio
nare
viit
oare
R
02
20
7
.34
9.0
33
Obl
igaț
ii de
asi
gura
re d
e tip
inde
x-lin
ked
și u
nit-
linke
d
R02
30
80
4.8
44
.06
5
Alte
obl
igaț
ii de
(re
)asi
gura
re d
e vi
ață
și d
e (r
e)as
igur
are
de s
ănăt
ate
R
02
40
-
Val
oare
a to
tală
a c
apita
lulu
i la
risc
pent
ru to
ate
oblig
ațiil
e de
(re
)asi
gura
re d
e vi
ață
R
02
50
6
.143
.54
5.9
18
Calc
ula
rea M
CR
to
tala
Valo
ri i
n R
ON
C00
70
MC
R li
niar
ă R
03
00
20.5
05.5
21
SC
R
R03
10
76.4
45.9
11
Pla
fonu
l M
CR
R
03
20
34.4
00.6
60
Pra
gu
l M
CR
R
03
30
19.1
11.4
78
MC
R c
ombi
nată
R
03
40
20.5
05.5
21
Pra
gu
l a
bso
lut a
l M
CR
R
03
50
17.0
10.3
80
C007
0
Ceri
nța
de
ca
pit
al
min
im
R04
00
20.5
05.5
21
