30.12.2013 Vinul035

PR

INT

ED

BY

PO

INT

MA

X

Târg de vinuriîn Centrulvechi alCapitalei26-27 februarie

NNoouuttããþþii ddiinn DDrrããggããººaannii,,

vviinnuurrii ffããrrãã aallccooooll

ººii cciiooccoollaattãã

Zilele

• Choco Fashion• Sweet for you• Fusion Tehnique

• Agricola ªtirbey• Via Sandu• Casa Iordache• Corcova Roy &

Dâmboviceanu• Crama Gîrboiu• Crama Basilescu• Cramele Halewood• Casa Olteanu• Crama Opriºor• Domeniul Coroanei

Segarcea• Domeniile

Dealu Mare-Urlaþi • VinChile• Vinfãrãalcool.ro• Vinarte• WineRo

ddeegguussttããrrii ddee vviinnuurrii

cciiooccoollaattãã

nnoouuttããþþii,, ooffeerrttee ssppeecciiaallee

pprreeþþuurrii ddee pprroodduuccããttoorr

eexxppoozziiþþiiee ddee ppiiccttuurrãã --

AAnnnnee NNeebbeerrtt

MMuullþþuummiirrii ssppeecciiaallee

ccoommuunniittããþþiiii bbllooggggeerriilloorr ddee vviinn::

punctulpevin.ro, lucruribune.blogspot.com,

fromgrapestowine.wordpress.com,

vinsiplec.winespot.ro,

vinuldeduminica.blogspot.com,

vindinpresa.ro, pivnicer.blogspot.com,

vinuripovestite.ro,

cipwine.blogspot.com, cazancuvin.ro,

incaunvin.blogspot.com, artvinium.com,

desprevin.blogspot.com

PPaarrtteenneerrii mmeeddiiaa::

PPaarrtteenneerrii::

nneegguussttoorruullddeevviinnuurrii..rroo

WINE. LIFE. STYLE

SSiillvviiuu PPeettccuu::

„„DDee mmââiinnee rrââddddooaarr ddee mmiinnee!!““

DDoossaarr DDeeaalluu MMaarreeDrumul vinuluiFreixenet& Love

4499 ddee vviinnuurrii îînnddeegguussttaarree

4499 ddee vviinnuurrii îînnddeegguussttaarree

Nr. 35 � 2011

ZZiilleellee VViinnuull..RRoo,, mmaaii aapprrooaappee

ddee ccoonnssuummaattoorrii

ZZiilleellee VViinnuull..RRoo,, mmaaii aapprrooaappee

ddee ccoonnssuummaattoorriiGGhhiidduull VViinnuull..RRoo 22001111în format e-book pewww.books.corect.com

3www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

EENN

PPRR

IIMMEE

UURR

PPeennttrruu aa aanniivveerrssaa îîmmpplliinniirreeaa aa 1100 aannii ddeellaa rreessttiittuuiirreeaa ddoommeenniiuulluuii ddiinn DDrrããggããººaanniiBBaarrooaanneeii IIlleeaannaa KKrriipppp,, ssttrrããnneeppooaattaapprriinnþþuulluuii BBaarrbbuu ªªttiirrbbeeyy,, AAggrriiccoollaa ªªttiirr--bbeeyy aa llaannssaatt pprriimmuull vviinn ssppuummaanntt ddiinnppooddggoorriiaa DDrrããggããººaannii,, vviinn pprroodduuss ddiinnssooiiuull CCrrââmmppooººiiee,, ppoottrriivviitt rreepprree--zzeennttaannþþiilloorr ccoommppaanniieeii..

„„NNooii aamm îînncceeppuutt pprriimmeellee îînncceerrccããrrii ccuurreeccoollttaa 22000088 ddee CCrrââmmppooººiiee,, vviinniiffiiccaattããccoonnffoorrmm mmeettooddeeii ttrraaddiiþþiioonnaallee „„cchhaammppee--nnooiissee““.. DDuuppãã pprriimmaa ffeerrmmeennttaarree,, ss--aa ffãã--ccuutt aa ddoouuaa ffeerrmmeennttaarree îînn ssttiiccllee ddee 00,,7755lliittrrii,, vviinnuull mmaattuurrâânndd ppee ddrroojjddiiee îînn ssttiicclleeîînn jjuurr ddee 1188 lluunnii.. ÎÎnn uullttiimmeellee 33 lluunnii,, ssttii--cclleellee aauu ffoosstt ppuussee îînn ppoozziiþþiiee îînncclliinnaattãã ppeeppuuppiittrree ddee rreemmuuaajj,, uunnddee aauu ffoosstt ssccuuttuu--rraattee ººii rroottiittee ccuu ggrriijjãã zziillnniicc,, ppâânnãã ccâânnddttooaattee ddrroojjddiiiillee ss--aauu ddeeppuuss îînn ggââttuull ssttii--cclleelloorr.. PPrroocceedduurraa ddee ddeeggoorrjjaarree ººii ddoozzaarree

ss--aa rreeaalliizzaatt ffããrrãã aaddaaooss ddee zzaahhããrr,, aassttffeellccãã îînn ssttiiccllee eessttee uunn ssppuummaanntt „„bbrruutt nnaattuu--rree““,, mmaaii pprreecciizzeeaazzãã rreepprreezzeennttaannþþiiii AAggrrii--ccoollaa ªªttiirrbbeeyy..

SSppuummaannttuull PPrriinnccee ªªttiirrbbeeyy eessttee pprroodduussîînnttrr--oo eeddiiþþiiee lliimmiittaattãã ddee 55..000000 ssttiiccllee ººiivvaa ppuutteeaa ffii aacchhiizziiþþiioonnaatt îînn ccuurrâânndd ddee llaaCCrraammaa ªªttiirrbbeeyy ddiinn DDrrããggããººaannii,, ssaauu îînnmmaaggaazziinneellee ssppeecciiaalliizzaattee ººii rreessttaauurraanntteelleepprreemmiiuumm ddiinn þþaarrãã..

FEDERAÞIA SOMELIERILOR DIN ROMÂNIA A LANSAT UN NOU SITE

FFeeddeerraaþþiiaa SSoommeelliieerriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa aa llaannssaatt llaa mmiijjllooccuull lluunniiii ffeebbrruuaarriiee uunn ppoorrttaallnnoouu,, ccaarree ooffeerrãã iinnffoorrmmaaþþiiii ccoommpplleettee ddeesspprree mmeesseerriiaa ddee ssoommeelliieerr,, ddaattee llaa zzii ddeesspprreeccaalleennddaarruull eevveenniimmeenntteelloorr oorrggaanniizzaattee ddee FFSSRR ººii nnoouuttããþþii ddeesspprree ffoorrmmaarreeaa pprrooffeessiioonnaallãã ººii ppeerrffeeccþþiioonnaarreeaa îînn aacceesstt ddoommeenniiuu.. AAddrreessaa nnoouulluuii ssiittee eessttee wwwwww..ffeeddeerraattiiaassoommeelliieerriilloorr..rroo..

FFeeddeerraaþþiiaa SSoommeelliieerriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa rreepprreezziinnttãã ssoommeelliieerriiii rroommâânnii ººii pprroommoovveeaazzããvvaalloorriillee ººii ppeerrffoorrmmaannþþaa îînn ddoommeenniiuull pprrooffeessiieeii ddee ssoommeelliieerr,, ooffeerriinndd sspprriijjiinn pprriinnaaddmmiinniissttrraarreeaa ººii rreepprreezzeennttaarreeaa mmeemmbbrriilloorr îînnaaccttiivviittããþþii iinntteerrnnee ººii iinntteerrnnaaþþiioonnaallee.. „„DDoorriimm ssããppaarrttiicciippããmm llaa eedduuccaarreeaa ppuubblliiccuulluuii ººii llaa ffoorr--mmaarreeaa ppiieeþþeeii aaffeerreennttee ssoommeellããrriieeii,, aacceesstteeaa ffiiiinndd,,ddee ffaapptt,, nneecceessiittaatteeaa ººii ssccooppuull aappaarriiþþiieeii pprrooffeessiieeiiddee ssoommeelliieerr““,, aa ddeeccllaarraatt pprreeººeeddiinntteellee FFeeddeerraaþþiieeiiSSoommeelliieerriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa,, SSeerrggiiuu NNeeddeelleeaa..

VINUL ROºU, REMEDIU CONTRA DIABETULUI

ÎÎnn vviiiittoorruull aapprrooppiiaatt,, vviinnuull rrooººuu aarr ppuutteeaaooffeerrii oo ssoolluuþþiiee îînn pplluuss îînn ttrraattaarreeaa ddiiaabbee--ttuulluuii ddee ttiipp 22.. CCeell ppuuþþiinn aaººaa aaffiirrmmãã uunnggrruupp ddee cceerrcceettããttoorrii îînn bbiiootteehhnnoollooggiieeddiinn VViieennaa,, cciittaatt ddee ppuubblliiccaaþþiiaa WWiinneeSSppeeccttaattoorr.. ÎÎnn ccaaddrruull uunnuuii eexxppeerriimmeenntt,,îînn ccaarree aauu ffoolloossiitt 1100 ssoorrttiimmeennttee ddee vviinnrrooººuu ººii ddoouuãã ddee vviinn aallbb,, ooaammeenniiii ddeeººttiiiinnþþãã aauu ddeessccooppeerriitt ccãã mmuullttee ddiinnttrreeeelleemmeenntteellee ccoonnþþiinnuuttee ddee mmeeddiiccaammeennttaa--þþiiaa ffoolloossiittãã îînn tteerraappiiaa ddiiaabbeettuulluuii ddee ttiipp22 ssee rreeggããsseesscc îînn aannuummiittee vviinnuurrii.. CCeellmmaaii pprroommiiþþããttoorr aa ffoosstt uunn BBllaauuffrraannkkiisscchhddiinn 22000033,, ccaarree ccoonnþþiinneeaa ddee ppaattrruu oorriimmaaii mmuullþþii lliiggaannzzii ddeeccââtt ssee ggããsseesscc îînn ddoo--zzaa zziillnniiccãã rreeccoommaannddaattãã aa uunnuuii ddiinnttrreecceellee mmaaii mmooddeerrnnee mmeeddiiccaammeennttee ffoolloossii--ttee îînn ttrraattaammeennttuull ddiiaabbeettuulluuii,, AAvvaannddiiaa..LLiiggaannzziiii ssuunntt mmoolleeccuullee nneeuuttrree ccuu uunn rroollmmaajjoorr îînn pprreevveenniirreeaa ccooaagguullããrriiii ssâânnggeelluuii,,îînn ccoommbbaatteerreeaa iinnffllaammaaþþiiiilloorr ººii îînn ooppttii--mmiizzaarreeaa ddiiggeessttiieeii ccoolleesstteerroolluulluuii..

AAcceeaassttãã ddeessccooppeerriirree aa vveenniitt ssãã ccoonnffiirrmmee rreezzuullttaattee uunnoorr eexxppeerriimmeennttee aanntteerriiooaarree,,eeffeeccttuuaattee ppee aanniimmaallee,, ccaarree ccoonnssttaattaasseerrãã ccãã vviinnuull rrooººuu aarree ppootteennþþiiaall ddee pprreevveenniirree aaiinnssttaallããrriiii ddiiaabbeettuulluuii ddee ttiipp 22.. SSiinngguurraa pprroobblleemmãã oo rreepprreezziinnttãã ffaappttuull ccãã,, ddeeooccaammddaattãã,,ooaammeenniiii ddee ººttiiiinnþþãã nnuu aauu ddeessccooppeerriitt mmoodduull îînn ccaarree aaccþþiioonneeaazzãã ttooþþii ccoommppuuººiiii aaccttiivvii aaiivviinnuulluuii aassuupprraa oorrggaanniissmmuulluuii uummaann..

MARATON PENTRU SAUTERNES

MMaaii mmuullþþii pprroodduuccããttoorrii ddee vviinnuurrii ddeeSSaauutteerrnneess vvoorr oorrggaanniizzaa llaa îînncceeppuuttuull lluunniiiiiiuunniiee uunn mmaarraattoonn,, îînn ssccooppuull pprroommoovvããrriiiirreeggiiuunniiii ººii vviinnuurriilloorr ddee aaiiccii,, aannuunnþþããDDeeccaanntteerr..ccoomm..

OOrrggaanniizzaattoorriiii ssee aaººtteeaappttãã ccaa llaa ccuurrssaa oorr--ggaanniizzaattãã ppee 44 iiuunniiee ssãã ppaarrttiicciippee ppeessttee

11000000 ddee ccoommppeettiittoorrii,, mmaaii aalleess ccãã pprreemmii--uull îînnttââii ccoonnssttãã îînnttrr--oo ssttiiccllãã mmaaggnnuumm ddeeCChhaatteeaauu dd’’YYqquueemm.. PPoottrriivviitt aacceessttoorraa,,ttrraasseeuull mmaarraattoonnuulluuii ttrreeccee pprriinn cceelleebbrreelleellooccaalliittããþþii FFaarrgguueess,, BBoommmmeess,, SSaauutteerrnneessººii BBaarrssaacc..

TTooþþii cceeii ccaarree vvoorr rreeuuººii ssãã aalleerrggee cceeii4422,,1166 kkmm aaii ttrraasseeuulluuii vvoorr pprriimmii ddiinn ppaarr--tteeaa rreepprreezzeennttaannþþiilloorr oo ssttiiccllãã ddee SSaauutteerrnneess,,oo mmeeddaalliiee ººii uunn ttrriiccoouu,, îînn ttiimmpp ccee ccââººttii--ggããttoorriiii ccuurrsseelloorr vvoorr pprriimmii ggrreeuuttaatteeaa lloorrîînn vviinnuurrii ddee SSaauutteerrnneess ººii oo ssttiiccllãã mmaagg--nnuumm ddee CChhaatteeaauu dd’’YYqquueemm..

AAccþþiiuunneeaa eessttee oorrggaanniizzaattãã ddee OOffiicciiuullppeennttrruu AAOOCC SSaauutteenneess ººii BBaarrssaacc,, oorrggaa--nniizzaaþþiiee ddiinn ccaarree ffaacc ppaarrttee ppeessttee 3300 ddeecchhaatteeaauuxx--uurrii.. MMaaii mmuullþþii pprroodduuccããttoorrii ddiinnzzoonnãã aauu pprreecciizzaatt ccãã iinntteennþþiioonneeaazzãã ssããddeeccllaarree ddaattaa ddee 44 iiuunniiee,, zziiuuaa „„ppoorrþþiilloorrddeesscchhiissee““,, ttuurriiººttiiii ppuuttâânndd aassttffeell ssããddeegguussttee ggrraattuuiitt vviinnuurriillee aacceessttoorraa..

FRW – FLORÃRIA CU VINURI, PREMIERÃ PENTRU BUCUREºTI

LLuunnaa ffeebbrruuaarriiee aa aadduuss îînn ppeeiissaajjuull mmaaggaa--zziinneelloorr ddee vviinnuurrii ddiinn BBuuccuurreeººttii uunn ccoonn--cceepptt iinneeddiitt:: FFiinnee RRoommaanniiaann WWiinneess,,mmaaggaazziinn ddee vviinnuurrii ddeesscchhiiss îînn iinncciinnttaauunneeii fflloorrããrriiii.. FFiinnee RRoommaanniiaann WWiinneess,,mmaaggaazziinn ddeeddiiccaatt eexxcclluussiivv vviinnuurriilloorr pprree--mmiiuumm rroommâânneeººttii,, vvaa ffuunnccþþiioonnaa îînn aa--cceeeeaaººii llooccaaþþiiee ccuu fflloorrããrriiaa LLiivviinngg CCoo--lloouurrss//FFlloorrããrriiaa OOllaannddeezzãã ((ssttrr.. RRaammuurriiTTeeii nnrr.. 88,, SSeeccttoorruull 22,, BBuuccuurreeººttii))..

„„CClliieenntteellaa FFlloorrããrriieeii OOllaannddeezzee eessttee ffoorr--mmaattãã îînn pprrooppoorrþþiiee ffooaarrttee mmaarree ddiinn rreezzii--ddeennþþii ssttrrããiinnii îînn BBuuccuurreeººttii,, cclliieenntteellãã ccaarree,,ddee ffooaarrttee mmuullttee oorrii,, îînn aaffaarrãã ddee pprroodduusseessppeecciiffiiccee fflloorrããrriieeii,, aauu ssoolliicciittaatt vviinnuurrii rroo--mmâânneeººttii ccaarree ssãã îînnttrreeggeeaassccãã uunn ccaaddoouuppoottrriivviitt ppeennttrruu ooccaazziiii““,, pprreecciizzeeaazzãã AAuu--rreelliiaann SSttaattaacchhee,, mmaannaaggeerruull FFRRWW.. PPeellâânnggãã vviinnuurrii rroommâânneeººttii pprreemmiiuumm,, FFWWRRmmaaii ccoommeerrcciiaalliizzeeaazzãã ººii þþiiggããrrii ddee ffoo ººiittrraabbuuccuurrii,, oobbiieeccttee ddee cceerraammiiccãã rroommââ--nneeaassccãã,, aacccceessoorriiii ppeennttrruu ppããssttrraarreeaa ººiisseerrvviirreeaa vviinnuurriilloorr,, ttaabblloouurrii ººii aarraannjjaa--mmeennttee oorrnnaammeennttaallee ccuu tteemmãã vviittiivviinnii--ccoollãã.. DDee aasseemmeenneeaa,, FFRRWW aarree îînn pprrooiieecctt

ddeezzvvoollttaarreeaa uunnuuii ssiisstteemm ddee lliivvrraarree ddoooorr--ttoo--ddoooorr îînn bbaazzaa sseemmnnããrriiii uunnoorr ccoonnttrraacctteettiipp „„aabboonnaammeenntt““,, ccaarree vvoorr pprreessuuppuunneelliivvrraarreeaa ppeerriiooddiiccãã aa aannuummiittoorr pprroodduussee,,îînn bbaazzaa uunneeii îînnþþeelleeggeerrii aanntteerriiooaarree..

VINURILE SERVE, STELE DE LA PREMIUM SELECT WINE CHALLENGE 2011

VViinnuurriillee SSEERRVVEE aauu ffoosstt bbiinnee pprriimmiittee ddee ccããttrree jjuurraaþþiiii ccoonn--ccuurrssuulluuii PPrreemmiiuumm SSeelleecctt WWiinnee CChhaalllleennggee 22001111,, aacceeººttiiaaaaccoorrddâânndduu--llee ppuunnccttaajjee aapprreecciiaabbiillee llaa eeddiiþþiiaa ddee aannuull aacceessttaa,,aannuunnþþãã pprroodduuccããttoorruull ddee vviinnuurrii îînnttrr--uunn ccoommuunniiccaatt ddee pprreessãã..

ªªaassee ddiinn vviinnuurriillee îînnssccrriissee îînn ccoonnccuurrss,, rreepprreezzeennttaattee aallee cceelloorrttrreeii ggaammee SSEERRVVEE ((VViinnuull CCaavvaalleerruulluuii,, TTeerrrraa RRoommaannaa ººiiCCuuvveeee)),, aauu ffoosstt pprreemmiiaattee ccuu ccââttee ttrreeii,, rreessppeeccttiivv ppaattrruu sstteellee..AAssttffeell CCuuvveeee CChhaarrlloottttee 22000077 aa ffoosstt ccoottaatt llaa ppaattrruu sstteellee((ppeessttee 9900 ppuunnccttee)),, iiaarr CCuuvveeee CChhaarrlloottttee 22000088,, CCuuvveeeeAAlleexxaannddrruu 22000077,, TTeerrrraa RRoommaannaa RRoossee 22001100,, TTeerrrraa RRoommaannaaFFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã 22000088 ººii VViinnuull CCaavvaalleerruulluuii FFeetteeaassccãã AAllbbãã

22001100 llaa ttrreeii sstteellee (( ppuunnccttaajjee îînnttrree 8855 ººii 8899,,99 ppuunnccttee))..

CCeelleellaallttee ddoouuãã vviinnuurrii SSEERRVVEE pprreezzeennttee îînn ccoonnccuurrss,, VViinnuull CCaavvaalleerruulluuii CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn 22000088 ººii VViinnuull CCaavvaalleerruulluuii MMeerrlloott 22000088,, aauu oobbþþiinnuutt ppuunnccttaajjee îînnttrree 8800 ººii8844,,99 ddee ppuunnccttee.. PPrreemmiiuumm SSeelleecctt WWiinnee CChhaalllleennggee eessttee oo ccoommppeettiiþþiiee iinntteerrnnaaþþiioonnaallããddee vviinnuurrii,, oorrggaanniizzaattãã aannuuaall ddee cceelleebbrraa rreevviissttãã nneemmþþeeaassccãã ddee ssppeecciiaalliittaattee „„SSeelleeccttiioonn““((wwwwww..sseelleeccttiioonn--oonnlliinnee..ccoomm)) ººii ddee eexxppoozziiþþiiaa iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã ddee vviinnuurrii ººii bbããuuttuurrii ssppiirr--ttooaassee PPrrooWWeeiinn..

NOI MAGAZINE HALEWOOD „THE WINERY OUTLET“

CCrraammeellee HHaalleewwoooodd aa iinnaauugguurraatt îînnccãã ddoouuãã mmaaggaazziinnee ddee vviinnuurrii HHaalleewwoooodd „„TThheeWWiinneerryy OOuuttlleett““,, pprreecciizzeeaazzãã rreepprreezzeennttaannþþiiii pprroodduuccããttoorruulluuii ddiinn DDeeaalluu MMaarree.. PPrriimmuullddiinnttrree aacceesstteeaa aa ffoosstt ddeesscchhiiss ppee 1100 ffeebbrruuaarriiee îînn CCeennttrruull VVeecchhii aall BBrraaººoovvuulluuii,, llaaccââtteevvaa mmiinnuuttee ddee PPiiaaþþaa SSffaattuulluuii ººii BBiisseerriiccaa NNeeaaggrrãã.. ÎÎnn pprreemmiieerrãã,, rreepprreezzeennttaannþþiiiiHHaalleewwoooodd aauu llaannssaatt llaa BBrraaººoovv ººii nnoouull ccoonncceepptt WWiinnee sshhoopp && BBaarr.. TToott îînn ffeebbrruuaarriiee,,HHaalleewwoooodd „„TThhee WWiinneerryy OOuuttlleett““ ººii--aa ffããccuutt iinnttrraarreeaa ººii îînn BBuuccuurreeººttii ooddaattãã ccuuddeesscchhiiddeerreeaa mmaaggaazziinnuulluuii ddee ppee bbuulleevvaarrdduull MMiihhaaii BBrraavvuu,, îînn llooccaaþþiiaa ffoossttuulluuii mmaaggaazziinn„„CCrraammaa AAlleeggrriiaa““.. LLaannþþuull ddee mmaaggaazziinnee HHaalleewwoooodd „„TThhee WWiinneerryy OOuuttlleett““ ooffeerrãã vviinnuurrii pprroodduussee ddee CCrraammeellee HHaalleewwoooodd ddiinn ssttrruugguurriiii pprroovveenniinndd ddiinn ttrreeii rreeggiiuunnii vviittiiccoollee iimmppoorrttaannttee aallee RRoommâânniieeii:: DDeeaalluu MMaarree,, PPooddiiººuull TTrraannssiillvvaanniieeii ((SSeebbeeºº)) ººiiCCeerrnnaavvooddãã –– MMuurrffaattllaarr.. PPee llâânnggãã vviinnuurriillee rroommâânneeººttii,, mmaaii ppoott ffii ggããssiittee ººii vviinnuurrii ddiinnppoorrttooffoolliiuull ddee iimmppoorrttuurrii aall ccoommppaanniieeii.. MMaaggaazziinnuull ccoommeerrcciiaalliizzeeaazzãã ppeessttee 440000 ddeevviinnuurrii îîmmbbuutteelliiaattee llaa pprreeþþuurrii ddee pprroodduuccããttoorr ººii ddiissttrriibbuuiittoorr ddiirreecctt,, pprroocceennttuull ddee vviinnuurrii rroommâânneeººttii ffiiiinndd ddee 4400%%..

SPUMANT ANIVERSAR DE LA PRINCE ªTIRBEY

DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

Dealu Mare,drumul vinului

Acum mai bine de ºapte ani renu-mitul critic de vinuri Robert Parkerîncerca pentru publicaþia Decanterniºte previziuni referitoare la indus-tria mondialã a vinului ºi evoluþiaacesteia. Printre altele, el stipulaatunci cã în maximum 15 aniRomânia ºi vinurile sale vor ajungesã fie comparate cu Franþa, Italiasau Spania. În acel moment Ro-mânia abia îºi încerca dinþii delapte într-un sistem globalizat, încare pãrea cã nu se încadreazãmai deloc în ºabloane. Pareincredibil, însã transformãrile ceau avut loc în ultima vreme pepiaþa vinului din România tind sã-idea dreptate criticului american,iar regiunea viticolã Dealu Mareeste cea care începe sã se apropietot mai mult de standardele vizatede acesta.

VALENTIN CEAFALÃU

Regiunea Dealu Mare s-a bucuratmai tot timpul de notorietate în rândulspecialiºtilor de la noi ºi de afarã, dato-ritã amplasãrii ei geografice ºi a con-

diþiilor sale pedoclimatice, comparatede mulþi cu cele din Bordeaux sau nor-dul Toscanei. Vinurile de aici, în spe-cial cele roºii, au avut parte, de o re-cunoaºtere „specialã“, ele fiind consi-derate, mai ales în perioada antede-cembristã, a fi destinate „boemei“, ºimai puþin „popularului“.

În perioada comunismului regiuneaDealu Mare era împãrþitã între maimulte întreprinderi agricole de stat gi-gant, cu capacitãþi de a scoate „cinci-nalul în patru ºi jumãtate“. Însã, chiarºi aºa vinurile din aceastã zonã au reu-ºit sã impunã un anume respect, atât laintern dar ºi pe plan internaþional, nupuþine fiind exemplele de vinuri dinDealu Mare premiate la concursurilemondiale de profil ale vremii.

Dupã ’89, în Dealu Mare a urmat ofragmentare „sistematizatã“, lucru ce adus la împrãºtierea hectarelor de viedin regiune cãtre diverºi proprietari.Din aceastã cauzã ºi astãzi mai existãîn zonã numeroase pârloage cu desti-naþie vitivinicolã. Jocul negocierilor cea precedat aceastã fãrâmiþare a pa-trimoniului viticol Dealu Mare a avutca rezultat intrarea în peisaj a primilor

investitori particulari. Mai mult saumai puþin „ajutaþi“, aceºtia au reuºit sãînchege suprafeþe considerabile pentrua demara afaceri în domeniu. Apariþiaprimei investiþii strãine în Dealu Marea desemnat ºi momentul schimbãriimentalitãþilor ºi orientarea cãtre mod-ern. Astfel, începând cu 1995, an în carecontele Guy Tyrel de Poix a pus bazeleSocietãþii Euro-Române pentru Vinuride Excelenþã, regiunea Dealu Mare aintrat într-o etapã de revoluþie. Astãzi,datoritã investiþiilor fãcute de crameprecum Davino, SERVE, Halewoodsau Vinarte, Dealu Mare începe sã seapropie – cel puþin din punct de vederea calitãþii unora dintre produse - deregiunile – „element de comparaþie“Bordeaux ºi Toscana.

UN PIC DE GEOGRAFIE

Comparativ cu alte regiuni viticoledin România, Dealu Mare ocupã o su-prafaþã relativ micã, având o lungimede 70 km, în zona deluroasã a Carpa-þilor Meridionali, între cursurile de apãale Teleajenului ºi Buzãului. În acelaºitimp este ºi cea mai compactã arie

vitivinicolã din România, întinzându-se pe o arie de 14.500 de hectare. Pod-goria cuprinde centrele viticole Bol-deºti, Valea Cãlugãreascã, Urlaþi,Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa,Merei ºi Zoreºti.

Referitor la condiþiile pedoclimati-ce bune din zonã, majoritatea specialiº-tilor „dau vina“ pe amplasarea acesteiape paralela 45, aceeaºi cu a regiuniifranceze Bordeaux. Dealurile din zonãau o orientare sudicã ºi sud-esticã, ceeace asigurã plantaþiilor de viþã de vie ocantitate apreciabilã de cãldurã ºi lumi-nã. Un alt factor important sunt solu-rile, majoritatea argilo-calcaroase, cu unconþinut ridicat de oxizi de fier.

VINUL.RO ÎN„PATRIA VINURILOR ROºII“

Urmând reþeta propusã luna trecu-tã, la începutul lui februarie am pornitpe „Drumul Vinului“, din cramã încramã, în încercarea de a realiza o ima-gine cât mai edificatoare despre zonã ºiprincipalii producãtori din Dealu Mare.Din pãcate, ideea de „Drum al vinului“în Dealu Mare nu existã fizic decât la

DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

nivel declarativ ºi din când în cândsemnalizatã de câte o tãbliþã, care decele mai multe ori este neinspirat am-plasatã. ªi asta, deoarece, odatã ieºitdin drumul naþional E85, riºti ori sã îþirupi maºina în pseudo-drumuri - þinu-te la stadiul de groapã de unii între-prinzãtori pentru a nu creºte preþulviilor -, ori sã rãtãceºti prin satele dinzonã în cãutarea cramelor.

Din cauza timpului relativ scurt, vi-zita noastrã nu a acoperit întregul nu-mãr de crame din regiune. Am reuºittotuºi sã-i vedem la lucru pe noiimembri ai familiei Domeniile DealuMare Urlaþi, pe cei doi Marinescu(Rareº ºi Alexandru) ºi pe vinificatorulClaudiu Porumb, cãutând soluþiilecele mai bune de a conduce crama cã-tre trepte de calitate superioare, pe Lo-rena Deaconu, veghind evoluþia vinu-rilor Halewood pãstrate la Urlãþeanusau pe Dan Balaban ºi pe BogdanCostãchescu degustând cu un ochifoarte critic ceea ce mâine va formagama superpremium de la Davino. Deasemenea, am aprofundat portofoliulCramei Basilescu ºi filosofia acesteiaimpusã de tânãrul vinificator Gabi

Lãcureanu ºi am vãzut cum aratã ºi sedezvoltã în prima parte a vieþii LacertaWinery, una dintre cramele care la unmoment dat va impune standarde decalitate în Dealu Mare. Periplul Vi-nul.Ro în Dealu Mare s-a încheiat cumnu se poate mai reuºit, cu prezentarea„generaþiilor“ de Prince Matei, fãcutãde enologul Marius Nae, la VillaZorilor. Mai multe detalii despreoamenii, cramele ºi vinurile din DealuMare – cei prezentaþi în rândurile demai sus ºi nu numai, pot fi gãsite înpaginile care urmeazã.

EXCELENT PE SEGMENTUL ROºU

În urma degustãrii vinurilor dinDealu Mare am ajuns la concluzia cã a-ceasta este cea mai reuºitã sesiune rea-lizatã pânã acum de Vinul.Ro, mediapunctajelor obþinute de cele aproape70 de vinuri din aceastã regiune fiindde 79 de puncte

Ca ºi în cazul acþiunii precedente,am fãcut efortul de a degusta ºi pre-zenta vinurile din Dealu Mare pentrua realiza o imagine cât mai clarã a po-tenþialului viticol al regiunii ºi de a sta-

bili care sunt caracteristicile comuneale vinurilor produse aici.

Regiunea Dealu Mare este în tota-litate favorabilã vinurilor roºii, datoritãcondiþiilor pedoclimatice prezentatemai sus acestea reuºind sã dezvolte oconstrucþie structuralã ºi aromaticãspecificã, aproape unicã. Cea mai mareparte din vinurile roºii din Dealu Maresunt minerale, cu extract impunãtor ºiaciditate moderatã. Tocmai, pentru cãaciditatea în zonã nu este destul de ri-dicatã, regiunea nu este foarte priete-noasã cu vinurile albe, unele dintre eleavând nevoie de corecþie de aciditate.O excepþie o face zona Pietroasele, un-de soiurile albe aromate dau rezultatefoarte bune. Solurile argilo-calcaroase,cu oxizi de fier ºi perioada de solarizaremai mare contribuie atât aromatic, darmai ales structural, conferind vinurilordensitate.

Într-un top al producãtorilor dinDealu Mare în funcþie de notele acor-date de editorii Vinul.Ro vinurilor dinaceastã regiune pe primul loc se situea-zã Davino, cu o medie de 89 de puncte,urmatã de Cramele Basilescu (82,3puncte), LacertA Winery, cu 82 de

puncte ºi de SERVE, ale cãrui vinuriau avut o medie de 81,8 puncte. Cei-lalþi producãtori au obþinut urmãtoa-rele medii: Vinarte – 80,8 de puncte,Cramele Halewood – 80,4 puncte,Cramele Rotenberg – 79,6 puncte,Domeniile Sãhãteni – 78,2 de puncte,Oenoterra – 74 de puncte, DomeniileDealu Mare Urlaþi – 71,5 puncte.

* Din cauza spaþiului tipografic redus, nu auputut fi publicate toate vinurile degustate.Notele de degustare ºi punctajele acordateacestora pot fi gãsite în baza de vinuri asite-ului vinul.ro. Toate vinurile au fostoferite de cãtre producãtori.

RADU RIZEA

Despre SC La Vie SRL s-a auzitîntâi pe la concursuri, unde lua lejercâteva medalii, ºi abia apoi pe piaþã. Atrecut o vreme pânã când curiozitateajurnaliºtilor a fost satisfãcutã: era oasociere între o descendentã a mariifamilii Basilescu, Nicole CathernineMaria Lydia, ºi un avocat cu simpatiiprofunde faþã de aceastã ramurã aaristocraþiei româneºti, Ilie Buican.De menþionat cã Nicolae Basilescu nua fost doar decan al Facultãþii de

Drept - aºa cum ºi-l aduc aminte ceimai mulþi bucureºteni, ci ºi fondatoral cartierului Bucureºtii Noi, al primeiFabrici de ªampanie Naturalã (deve-nitã, mai târziu, Zarea), restaurator alfabricii de Bere ºi descendent al fami-liei Saint Georges de Posingen, ates-tatã documentar încã din anul 400.

Domeniile din Dealu Mare aureintrat în posesia familiei în 2005, înacelaºi an demarând proiectele dedotare a cramei, de replantãri ºi dereconversie a suprafeþelor. În 2008 eragata prima serie de vinuri produse la

Crama Basilescu, marea majoritatedin struguri proveniþi de pe plantaþiilevechi, trecute prin tratamente deîntinerire.

În prezent, SC La Vie SRL admi-nistreazã douã suprafeþe - ceva maipuþin de 40 de hectare în Pietroasele ºiaproximativ 60 de hectare în Urlaþi.La Pietroasele, 34 de hectare au fostreplantate cu soiuri preponderent ro-mâneºti, în primul rând Busuioacã deBohotin ºi Tãmâioasã Româneascã.Precizarea pe care o face oenologulcramei, Gabriel Lãcureanu, este cãplantaþiile de aici nu seamãnã cu ni-mic din ce existã la aceastã orã în Ro-mânia: „Densitatea de plante este ex-trem de micã, de 2000 de butuci lahectare, asta înseamnã cã între rânduriºi între plante existã o distanþã de 2,respectiv de 2,2 metri. Rezultatulimediat este o recoltã cu o cantitatemai micã ºi cu cheltuieli de tratamentmult reduse. Strugurii, fiind lãsaþi sãcreascã la o înãlþime mai mare, suntmai bine aeraþi, deci au un risc mairedus de putregai. Sunt deja pregãtitesistemele de irigaþii ºi sistemele anti-grindinã ºi anti-ploi acide. Prin redu-cerea tratamentelor cu pesticide, seobþine un must care, la rândul lui este

mai aproape de ceea ce înseamnã«tradiþional» ºi necesitã mai puþin tra-tamente, mai puþin sulf“.

Un efect similar este obþinut înUrlaþi prin faptul cã cea mai mareparte din vie, inclusiv toþi butucii deFeteascã Neagrã, este plantatã pe te-rase. Date fiind caracteristicile solului,extrem de bogat în argilã, care acce-lereazã drenajul, dar ºi mai uºoara cir-culaþie a aerului datoratã amplasãriiteraselor pe curbele de nivel ale pantei,efectul strugurilor este similar cu celdin cazul plantãrilor la densitate micã.În Urlaþi, Crama Basilescu exploatea-zã în prezent 40 de hectare de vie de5-6 ani ºi 20 de hectare de vie în altreilea ºi al patrulea an de rod. „Pentrua obþine calitatea de struguri pe care odorim, avem cam trei serii de inter-venþii de normare a producþiei asupraviþei. Prima este chiar la intratul înpârgã, moment în care se taie toþistrugurii accidentaþi, atinºi de fãinaresau de putregai. În al doilea val se taiestrugurii care promit sã nu ajungã laacumulãrile dorite de culoare ºi dezahãr. Deºi mulþi se laudã cã normea-zã producþia, procedeul de normareare încã un caracter experimental înRomânia, iar acest pas este extrem de

DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

Basilescusau influenþa

teraselorasupra gustului

Enologul Gabriel Lãcureanu pariazã pe soiurile tradiþionale româneºti

sensibil ºi se face foarte mult intuitiv,luând în considerare condiþiile anuluirespectiv, umiditatea, cantitatea desevã din plantã, echilibrul sol-aer.Dacã normezi prea mult, ai exces defrunze, dacã normezi prea puþin, suculstrugurelui rãmâne sãrac“.

În urma degustãrilor din timpul lui2010, a devenit evident cã marele suc-ces de piaþã îl constituie FeteascaNeagrã 2008 (sec), urmatã în popula-ritate de Sauvignon Blanc ºi Feteascãalbã. În câteva rânduri, Busuioaca deBohotin ºi Tãmâioasa Româneascã auprimit cota lor de apreciere, însã pre-zenþa pe piaþã este încã timidã. Pentruacest an, Crama Basilescu pregãteºtelansarea a douã vinuri „de creaþie“, uncupaj roºu ºi unul alb, pentru care nuau fost încã anunþate denumirile co-

merciale. În gama entry-level, româniivor descoperi în curând linia Vinicer(vechiul nume al lunii Septembrie),un vin descris de cãtre vinificator cafiind „prietenos, de consum curent,

uºor de înþeles, potrivit la orice masãsau pentru petreceri ºi pentru întâlni-rile lungi cu cei apropiaþi“.

Echipa Cramei Basilescu se com-pune în prezent din oenologul Gabriel

Lãcureanu, care este ºi director general,din inginerii Marcel Duca, ValentinStupu (care lucreazã viile din Pie-troasele ºi, respectiv, Urlaþi) ºi FlorinPreda, în postul de director de vânzãri.


DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

CRAMA BASILESCU

SC LA VIE SRLADRESA: ssttrr.. VVaalleeaa NNuucceettuulluuii 2233,,lloocc.. UUrrllaaþþii,, jjuudd.. PPrraahhoovvaa

TEL.: 00224444 227711 005533

E-MAIL: ccoonnttaacctt@@ccrraammaabbaassiilleessccuu..rroo

SUPRAFAÞÃ: aapprrooxx.. 110000 ddee hheeccttaarree

SOIURI: SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, FFeetteeaassccãã aallbbãã,, TTããmmââiiooaassããrroommâânneeaassccãã,, BBuussuuiiooaaccãã ddeeBBoohhoottiinn,, RRiieesslliinngg,, CChhaarrddoonnnnaayy,,MMuussccaatt OOttttoonneell,, FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,,MMeerrlloott..

BUSUIOACÃ DE BOHOTINAUTENTHIQUE 2009DOC-CT Pietroasa

12,6 % vol. alc., demidulce

PPrroodduuccããttoorr:: Crama Basilescu

Culoare plãcutã, o combinaþie intrefoaia de ceapã ºi roz somon, ºi aromede intensitate medie, dar foarte com-plexe. Gustul este dominat de dulce,dar nu pare greoi, deoarece este echili-brat foarte bine de aciditate. Un vinexpresiv ºi echilibrat, cu un final deviºine ºi cãpºune.

PPuunnccttaajj:: 81 de puncte

FETEASCÃ NEAGRÃANCESTRAL 2008DOC-CIB Dealu Mare

14,8 % vol. alc., sec


Atuul acestui vin constã tocmai în struc-tura sa catifelatã, caracterizatã de echili-brul dintre taninurile bine integrate,aciditatea de viºine amãrui ºi alcoolulgliceric. La prima impresie, pare uºorverde, dupã care aduce note magiunoasede prune, cuiºoare, ciuperci ºi cafea. Unvin ascendent, încã tânãr ºi dens, cu unfinal de cocos ºi coacãze negre.


FETEASCÃ NEAGRÃ, CABERNETSAUVIGNON, MERLOT 2008sec


Acest cupaj nu a fost încã prezentatpieþei, el urmând sã fie lansat în viitorulapropiat. Încã de la primul contact,aratã o super-evoluþie ºi un rafinamentdeosebit. Lemnul este foarte bine inte-grat între notele magiunos-vegetale.Gustul dens ºi tincturos, explodeazã pefinal într-un complex de curmale, lemnºi condiment. Încã tânãr.


FETEASCÃ ALBÃ ANCESTRAL 2009DOC-CT Pietroasa



Aromatic nu este foarte intens, însãlinia pe care merge este foarte elegantãºi complexã. Tonurile de flori albe ºicitrice sunt completate de note decireºe albe ºi piersici. Gustul intens ºigliceric pleacã catifelat cu senzaþii debananã, marþipan ºi ghimbir, pe finaletalând o suitã de tonuri citric-dulci.


FETEASCÃ ALBÃ ANCESTRAL 2008DOC-CT Pietroasa

13,6 % vol. alc., demisec


Un vin mineral, de intensitate mediedin punct de vedere aromatic, cu odominantã mineralã peste tonurile devanilie ºi flori albe. Senzaþiile dulci suntprezente în toate etapele gustative,aciditatea fãcându-l sã parã uºor efer-vescent, dar, în acelaºi timp, îl þine pelinia de plutire.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃAUTENTHIQUE 2009DOC-CT Pietroasa

13,4 % vol. alc., demidulce


Intensitãþi plãcute ºi elegante de petalede trandafiri, flori de salcâm ºi mieji denucã caracterizeazã nasul acestui vin.Echilibrul dintre zahãr ºi aciditate faceca vinul sã fie cursiv ºi atrãgãtor.Gustul de peltea de lãmâie vine cu oamãrealã lejerã pe final.


8 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

Excursia în Dealu Mare a echipeiVinul.ro s-a încheiat, de fapt, multmai departe în timp - nu laintrarea în Bucureºti, ci mai binede o sãptãmânã mai târziu, cânda avut loc „marea degustare“ avinurilor prezentate de cãtre pro-ducãtori. Timp de o sãptãmânã,80 de sticle diferite ºi-au recãpã-tat liniºtea, pregãtindu-se pentrumomentul în care comunicareaproducãtorilor se va fi încheiat cucel mai important dintre mo-mentele poveºtii: (re)cunoaºtereavinurilor. În ceea ce priveºte DAVI-NO, loc pe care mai avusesem, cutoþii, ocazia sã-l vizitãm, degus-tarea a fost un moment istoric:pentru prima oarã în istoriaVinul.ro, trei vinuri de la acelaºiproducãtor „sparg“ bariera de 90de puncte. Domaine CepturaRouge 2007, Domaine CepturaRouge 2008 ºi Flamboyant 2007sunt „eroii“ unei poveºti careacum îºi vede scris epilogul. Seîncheie un capitol din istoria vinu-lui românesc, începe altceva...

RADU RIZEA

Pentru cei care au deschis inimilemai târziu în faþa vinului, se cade oscurtã recapitulare. În 1998, dupã optani de activitate ca distribuitor de vi-nuri, Dan Balaban începuse sã coche-teze cu ideea de producþie de vin - unii

îºi mai aduc aminte de un excepþionalspumant din Blaj, Grande Premierede Transilvanie. Îl întâlneºte, în acestan, pe oenologul Bogdan Costãches-cu, fiu de podgorean, hotãrât sã emi-greze în Canada. Practic, Costãchescuera cu un picior în avion în momentulîn care a început aventura DAVINO.

În 1999 au fost culeºi strugurii de pe patru hectare, toate cumpãra-te de la þãranii din Ceptura. Au ur-mat achiziþii de terenuri, investiþii,SAPARD-uri, campanii de vinificareîn locaþii închiriate, deschiderea pro-priei crame (în 2004) apoi momentulcheie: rebrandingul complet. Consili-

Davino, dincolo de bariere

FÃURAR 2009DOC Dealu Mare

14 % vol. alc.,

PPrroodduuccããttoorr:: Davino

Un cupaj de Cabernet Sauvignon,Feteascã neagrã ºi Merlot cu aromedirecte, elegante ºi minerale. Gustuleste dens, cernelos, un pic taninos, unpic picant, cu o structurã catifelat-onc-tuoasã pe prima parte gustativã.Aciditatea destul de ridicatã ºi minera-litatea îi garanteazã o evoluþie foartebunã.


Intuiþia ºi abilitatea în afaceri ale lui Dan Balaban, împreunã cu talentul ºi „alchimia“ lui Bogdan Costãchescu, au desãvârºit numele DAVINO


DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

aþi de Gheorghe Moisescu, cel care acreat ºi etichetele cu care se identificãazi DAVINO, compania s-a retras depe piaþa de retail ºi s-a concentratexclusiv pe segmentul HoReCa pre-mium ºi de lux.

Privind retrospectiv, prin lupa unuiFlamboyant 2003, e greu de crezut cãse poate parcurge un drum atât delung într-un timp atât de scurt. Ceeace se definea atunci ca fiind „ultimatehigh-end“ era corect, însã în compara-þie cu piaþa de atunci, când existauîncã prea puþine vinuri premium pepiaþã. Astãzi, o sticlã de DAVINOcostã mai puþin (din punct de vedereal venitului mediu ºi al puterii decumpãrare de atunci ºi de acum) ºioferã mult mai mult.

Viile au fost replantate ºi acum seaproprie de maturitate, în consecinþãvinurile au crescut, au cãpãtat trup vi-guros ºi complexitate. Alchimia luiBogdan Costãchescu, perfecþionatã înanii în care a stat „sudat“ de butoaie ºitancuri, a ajuns sã-ºi defineascã am-prenta - vinurile sunt coerente de laun an la altul, existã nuanþe personalecare pot fi identificate ºi, totuºi, existãmereu câte un pas înainte, mai micsau mai mare, de la un an la altul.

Un alt pas hotãrâtor pentru com-panie a fost fãcut în 2010, când linieipremium, DAVINO, i s-a alãturatprimul vin din clasa „rezerva“, un cu-paj Merlot ºi Cabernet. În acelaºitimp, au fost lansate ºi primele gamede vinuri de retail, Fãurar ºi CepturaClasic, cel din urmã având dreptpartener strategic magazinele Com-tesse Du Barry. În acest an, DAVI-NO va lansa ºi primul cupaj alb dinlinia Rezerva, alãturi de Fãurar-ulroºu din 2009, Sauvignon Blanc-ul2010 ºi Domaine Ceptura Rouge2008.

Scriam mai sus cã se încheie uncapitol. A obþine peste 90 de puncte,în condiþiile în care juriul Vinul.ro afost deseori acuzat de exces de severi-tate (media punctajelor din degustã-rile noastre s-a situat constant cu 2-3puncte sub punctajele obþinute dediversele vinuri degustate la competi-þii internaþionale) este primul semn dematuritate a pieþei, de atingere a vâr-stei la care existã, într-adevãr, alterna-tivã autohtonã pentru propunerilefãcute de importatori. Deocamdatãsunt doar câteva vinuri, însã sunt, cusiguranþã, primele dintr-un val careabia începe sã creascã.

DAVINO / UNICOM PRODUCTION

CRAMA: CCoommuunnaa CCeeppttuurraa ddee JJooss,, nnrr.. 5599,, jjuudd.. PPrraahhoovvaa

ADRESA: SSttrr.. AArrhh.. ªªtteeffaann BBuurrccuuºº,, NNrr.. 66,, PPaarrtteerr,, SSeeccttoorr 11,, BBuuccuurreeººttii

MOBIL: 00772277..332288..446666 ((DDAAVVIINNOO))

TEL.: 003311..880055..33774455

FAX: 003311..880055..33774466

E-MAIL: ooffffiiccee@@ddaavviinnoo..rroo

SUPRAFAÞÃ: 5544 ddee hheeccttaarree

SOIURI: FETEASCÃ NEAGRÃ, MMeerrlloott,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, SSaauuvviiggnnoonn bbllaanncc,,RRiieesslliinngg,, FFeetteeaassccãã aallbbãã

DOMAINE CEPTURA ROUGE 2007DOC-CMD Dealu Mare

14 % vol. alc., sec


Este un vin încã tânãr, având oprezenþã viguroasã, cu arome vegetalece amintesc de cimbriºor ºi piper verde.Gustativ evolueazã de la notele de lemncãtre note de fructe roºii, smochine ºispumã de cappuccino, iar pe final vinecu o senzaþie amãrui-mineral-condi-mentatã, cu note de mãsline verzi.


DOMAINE CEPTURA ROUGE 2008DOC-CMD Dealu Mare



Tânãr, însã atât de bine construit(structurã de vin bordelez), încât faceconcurenþã încã de pe acum celorlalterecolte din aceastã linie. Aromele saleintense si complexe trimit spre capucci-no, coacãze negre, prune confiate,condimente ºi ierburi uscate. Gustul larândul sãu pleacã foarte suav, dar pefinal devine exploziv din cauza tanin-urilor, care îi dau o texturã densã.


CHATEAU DOMENII ROUGE 2008DOC Dealu Mare

14,3 % vol. alc.,


Dens, intens ºi sobru, cu atac ºi post-gust caracterizate de cãldura taninurilorcondimentate. Uºoare senzaþii dulcegede curmale ºi prune caracterizeazãîntreg parcursul gustativ. Reuºeºte sãfie convingãtor de la primul contact sidatoritã caracterului concentrat defruct. Sunt ascunse niºte tonuri lactate,fapt ce aratã cã este la început de viaþã.


FLAMBOYANT 2007DOC Dealu Mare



O dovadã de complexitate aromaticãspectaculoasã. Flamboyant 2007 pleacãspre notele sobre ale tiparului aromaticbordelez: condimente, ierburi aromate,piele ºi fructe negre. Gustul rotund ºicatifelat în atac, se sprijinã pe o struc-turã atleticã. Pe final vinul evolueazãimpresionant spre mai multe direcþiiaromatice.


Furnizor de vinuri bune

ºi consultanþã onestã ºi competentã

pentru restaurante, evenimente speciale

(organizãm prezentãri

ºi degustãri la cerere),

cadouri ºi colecþii particulare!

De asemenea,

produse tradiþionale de Pleºcoi

aduse în Bucureºti

cu maºina frigorificã

direct de la producãtor!

Sunaþi cu încredere la 0722.993.915 sau trimiteþi un e-mail la [email protected]

Nou!

Distribuþie

ºi în judeþul

Constanþa

Toate prezentãrile realizate în ulti-mii ani cu subiectul Cramele Hale-wood au inclus aproape întotdeau-na sintagma „unul dintre cei maimari producãtori ºi importatori devinuri din România”. Aceastã caracterizare nu este una doar denaturã comercial-publicitarã, eafiind destul de bine fundamentatãpe evoluþia companiei de lamomentul apariþiei pânã acum.

VALENTIN CEAFALÃU

Notorietatea Cramelor Halewood(fostã Cramele Prahova) nu a crescutnumai datoritã vinurilor propuse pieþeide-a lungul anilor, ci ºi datoritã strate-giei de marketing ºi comunicare pecare a adoptat-o în aceºti ani. Cu aju-torul acestei atitudini, compania a fostperceputã în mai multe momente aleistoriei postdecembriste a vinului ro-mânesc ca un trend-setter, atât în ceeace priveºte stilul de vinificaþie cât ºi înceea ce priveºte modelul de business.Cramele Halewood a fost unul dintreprimii producãtori care a impus în Ro-

mânia stilul de vinificare bazat pe ma-nifestarea lemnului de stejar în vin ºicare a dat o formã – mai mult sau maipuþin apreciatã – ºablonului de ex-primare aromaticã a soiului Feteascãneagrã. De asemenea, compania dinPloieºti a fost unul dintre primii im-portatori cu un portofoliu coerent,segmentat pe paliere de preþ ºi unadintre primele companii din industriecare s-a implicat activ în educarea con-sumatorilor ºi în susþinerea artei. Înaceeaºi mãsurã, Cramele Halewood afost printre primii producãtori de vin-uri care au realizat o promoþie de retailpe o gamã destinatã segmentuluiHoReCa, decizie care, de asemenea, aavut o influenþã asupra pieþei.

SEGMENTAREAOBIECTULUI DE ACTIVITATE

Compania Halewood România afost înfiinþatã în 1997 de cãtre Hale-wood International, una dintre celemai mari case independente producã-toare de vinuri ºi bãuturi alcoolice dinMarea Britanie. Obiectivul acestei

Halewooddivizii pentru

calitate


DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

companii, potrivit reprezentanþilorsãi, a fost încã de la început comer-cializarea ºi producerea de vinuri ro-mâneºti care sã întruneascã exigenþelepieþei internaþionale. Între timp, aces-tui obiectiv i s-au mai alãturat încãdouã: importurile de vinuri ºi presta-rea de servicii turistice, lucru ce a de-terminat „desfacerea” companiei înmai multe divizii, pentru fiecare do-meniu de activitate în parte. Astfel,partea de producþie de vinuri ºi spu-mante, precum si partea comercialã ºide prestãri de servicii enoturistice re-prezintã obiectul de activitate a Cra-melor Halewood, de partea de impor-turi se ocupã Halewood InternationalPremium Imports, iar îngrijirea plan-taþiilor de viþã de vie revine Dome-niilor Halewood.

În prezent, Halewood Româniaexportã vinurile sale în peste 40 de þãridin întreaga lume, devenind totodatãºi cel mai important exportator de vi-nuri îmbuteliate din România, cuaproximativ 40% din producþia anualãvândutã în afara graniþelor þãrii.

Iniþial, Halewood a achiziþionat numai puþin de 15 centre de vinificare,însã numãrul acestora a fost restrâns lacâteva centre: centrul de îmbuteliere ºistocare de la Ploieºti, cu o capacitatede un milion de sticle, Pivniþele Rhein

Azuga 1892, locul unde sunt produsevinurile spumante dupã metodatradiþionalã “Champenoise”, ConaculUrlãþeanu, a cãrei capacitate de depo-zitare ajunge la 700 hl, crama de laTohani, cu o capacitate de procesarede 3500 tone si capacitate de depoz-itare de 37.900 de hl ºi punctele delucru de la Sebeº ºi Cernavodã/Mur-fatlar. Pe viitor, potrivit Lorenei Dea-conu, senior winemaker Halewood, laUrlaþi se intenþioneazã construcþiaunei micro-crame destinate producþieide vinuri superpremium.

Înfiinþatã în 2001 ca o subsidiarã aHalewood România, Domeniile Ha-lewood gestioneazã în acest momentpeste 300 ha de vie, dintre care 145 ha

în Dealu Mare, 90 ha în Sebeº/Po-diºul Transilvaniei ºi 55 ha în Cerna-vodã/Murfatlar, iar ca soiuri compa-nia are în plantaþie Pinot Noir, Ca-bernet Sauvignon, Merlot, Feteascã

Neagrã, Chardonnay, Syrah, Viog-nier, Feteascã Regalã, Rhein Riesling,Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Tra-miner, Iordovan, Tãmâioasã Româ-neascã, Semillon.

CRAMELE HALEWOOD

ADRESÃ: SSttrr.. PPaarriiss nnrr..77AA,, sseeccttoorr 11,, BBuuccuurreeººttii

TELEFON: 002211..223311..8855..5599

FAX: 002211..223311..1122..3322

MOBIL: 00774455..777766..886666

E-MAIL: ooffffiiccee@@hhaalleewwoooodd..ccoomm..rroo

WEB: hhaalleewwoooodd..ccoomm..rroo


SOIURI: PPiinnoott NNooiirr,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, MMeerrlloott,, FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã,,CChhaarrddoonnnnaayy,, SSyyrraahh,, VViiooggnniieerr,, FFeetteeaassccãã RReeggaallãã,, RRhheeiinn RRiieesslliinngg,, SSaauuvviiggnnoonnBBllaanncc,, PPiinnoott GGrriiss,, TTrraammiinneerr,, IIoorrddoovvaann,, TTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã,, SSeemmiilllloonn

CONACUL URLÃÞEANU

ADRESÃ: SSttrr.. MMããrruunnþþiiººuulluuii nnrr 22,, LLoocc.. UUrrllaaþþii,, JJuudd.. PPrraahhoovvaa

TEL.: 00224444..227711..550044

MOBIL: 00774455..665522..229922

E-MAIL: uurrllaattii@@hhaalleewwoooodd..ccoomm..rroo

PINOT NOIR KRONOS 2009DOC Dealu Mare


PPrroodduuccããttoorr:: Cramele Halewood

Are mai mult rezonanþã de fructe depãdure ºi mai puþin de ciuperci ºi piele.În atac pare destul de simplu, direct, deconsum, dar cu timpul încep sã sesimtã taninii, care reuºesc în postgustsã dea vinului forþã, aducând ºi niºtenote de condimente exotice ºi pãmântproaspãt.


CABERNET SAUVIGNONCANTUS PRIMUS 2007DOC-CMD Dealu Mare



Reuºeºte sã fie foarte plãcut ºi totuºiauster ºi sobru în acelaºi timp.Tipicitate de soi foarte bunã. Gustativeste dens ºi picant, cu taninuri bineintegrate ºi corp solid. Pe finalul cerne-los se desface în gemuri ºi miez denucã.


CABERNET SAUVIGNON HYPERION2006DOC-CMD Dealu Mare



Nu este foarte direct, dar dã dovadã deeleganþã, semn cã vârsta începe sã-ºispunã cuvântul. Gustul sãu de cacao,viºine coapte ºi condiment nu are oastringenþã ridicatã, apãrând gliceric înatac. Este un pic cam prea prietenospentru un Cabernet Sauvignon.


SHIRAZ ADRIAN 2008DOC-CMD Dealu Mare

14 % vol. alc., demisec


Arome interesante de vanilie, lemn,cireºe coapte ºi roºcove ºi gust caracte-rizat de senzaþii dulcege, cu aciditateridicatã. Restul de zahãr îl dezechili-breazã, pe final vinul devenind cândacid, când dulceag. Taninii destul debine integraþi.


SAUVIGNON BLANC, FETEASCÃ ALBÃVITIS METAMORFOSIS 2009DOC-CMD Dealu Mare



Un cupaj alb, elegant, cu note aroma-tice intense, de flori albe, cireºe, pepenegalben, tonuri încadrate delicat de niºtesenzaþii minerale. Gustul capãtã com-plexitate datoritã tentelor dulci de caiseconfiate, completate de notele de soc ºiflori de tei, pe final devenind intens ºicondimentat.


PINOT NOIR ROSE SCURTAVINEYARD 2009DOC-CMD Dealu Mare



Arome intense ºi foarte directe, decãpºune ºi caramel, cu subtonuri vege-tale. Aciditatea îi conferã structurã,susþinându-l în atac unde etaleazã osuitã de senzaþii de cãpºune, stafide ºilactate, dar în acelaºi timp îi dã ºi unimbold de prospeþime pe final. Estetotuºi un pic cam subþire.


FETEASCÃ NEAGRÃ HYPERION2009DOC-CMD Dealu Mare

14 % vol. alc., sec


Faptul cã este destul de tânãr, este tre-cut în plan secund de complexitateaaromaticã a vinului. O Feteascã neagrãtipicã, cu gust catifelat, intens ºi cursivºi final condimentat, de curmale ºicacao. Aciditatea ridicatã aduce notevegetale de ardei verde. Are nevoi deevoluþie la sticlã.


MERLOT VITIS METAMORFOSIS2009DOC-CMD Dealu Mare

14 % vol. alc., sec


O combinaþie interesantã de fructecoapte, cacao ºi note vegetale este prin-cipala dominantã atât în nas, cât ºi îngust. Pe final, acesteia i se alãturã onotã condimentatã. Aciditate ridicatã ºilemn destul de bine integrat. Ca minus,unele tente verzi, de vin tânãr, care seivesc din când în când în timpul par-cursului gustativ.


Lorena Deaconu, senior wine-maker la Cramele Halewood


DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

În 1993, într-un peisaj oenologicdeºertificat ºi pe o piaþã cruntlovitã de evoluþii valutare imprevi-zibile, care þineau la distanþãinvestitorii ºi dãdeau drum liberspre averi speculanþilor, lua fiinþãSocietatea Euro-Românã pentruVinuri de Excelenþã (S.E.R.V.E.).Iniþiatorul proiectului, contele GuyTyrel de Poix, venea din Corsica,dintr-o familie cu o îndelungatãtradiþie de viticultori, proprietari aiDomaine Peraldi. Amator de soiurilocale, proprietarul SERVE a fostprintre primii care a început sãfacã lobby în favoarea FeteºtiiNegre, pe care a considerat-omereu ca fiind „soiul naþional“ alRomâniei.

RADU RIZEA

Apariþia SERVE în Ceptura a fostºi rãmâne pentru mulþi dintre oenolo-

gii care au absolvit ºcoala dupã 1989 osursã de inspiraþie. Dezvoltarea pri-melor crame moderne a avut drept re-per evoluþia SERVE. Compania a rã-

mas, multã vreme, singura instituþieprivatã de pe piaþa vinului autohton,linia Vinul Cavalerului, lansatã în1995, fiind prima care a început sãînvioreze rafturile cu etichete prãfuite,moºtenite de pe vremea IAS-urilor ºia CAP-urilor.

SERVE a început în 1999 un pro-gram de plantãri ºi replantãri care acondus, pânã în prezent, la urmãtoa-rea structurã a podgoriei: puþin peste50 de hectare în Dealu Mare, Ceptu-ra: 15 de Feteascã neagrã, 12 de PinotNoir, 7 de Riesling, 10 de SauvignonBlanc, 5 de Cabernet Sauvignon ºi 5de Merlot; ºi puþin sub 50 de hectareîn Cogealag, pe Dealurile Dobrogei -20 de hectare de Cabernet, 10 dePinot Noir, 5 de Feteascã Neagrã, 5de Riesling ºi aproximativ 9 hectarede Sauvignon Blanc. Densitatea deplantare, pentru a asigura struguri decalitate superioarã, este de aproxima-tiv 5.000 de butuci la hectar.

În afarã de aceste suprafeþe, SER-VE mai deþine 50 de hectare în regiu-nea Dealu Mare, care urmeazã sã fiepregãtite de exploatare în viitor. Oca-zional, în cazul în care anul are con-diþii favorabile, compania achiziþio-neazã de la producãtori din zonã ºistruguri de Feteascã albã (veþi avea omare surprizã cu ediþia 2010 din VinulCavalerului) ºi de Merlot. În total,crama din Ceptura are o capacitate deprelucrare de 10.000 de hectolitri ºi ocapacitate de depozitare de 14.700 dehectolitri.

Potenþialul zonei de a produce vi-nuri de calitate excepþionalã a fostconfirmat în 2000, odatã cu lansareaprimului cupaj superpremium dinCeptura, Cuvée Charlotte. A urmatselectarea celor mai bune vinuri ºilansarea lor în ediþii limitate, destinatepieþei horeca: Terra Romana, în 2005.

La sfârºitul lui 2010, într-o prezen-tare exclusivistã, a fost dezvãluit pu-

SERVE, promisiuni onorate

FETEASCÃ ALBÃ VINUL CAVALERULUI2010IG Dealurile Munteniei


PPrroodduuccããttoorr:: SERVE

Intens, plãcut ºi elegant, cu amploarearomaticã de iarbã uscatã, flori uscate,soc ºi bananã. Gustativ pleacã catifelat,devenind spre final cursiv ºi susþinut, cuo aciditate ridicatã. Un vin suculent,texturat, cu postgust viu, de grapefruit.


SAUVIGNON BLANC TERRA ROMANA2010DOC-CMD Dealu Mare

13 % vol. alc., sec


Mineralitate ridicatã, de cremene ºinotele de grapefruit ºi cremºnit trimitacest Sauvignon cãtre Lumea Nouã.Gustativ cu toate cã este bine construit,pare uºor subþire din cauza aciditãþiiridicate. Pe final vine cu tonuri minerale ºi senzaþii dulcege.


SAUVIGNON BLANC, RIESLINGTERRA ROMANA MILENIUM 2010IG Colinele Dobrogei

13 % vol. alc., sec


Un cupaj foarte expresiv, viu, caredenotã forþã atât gustativ, cât ºi olfac-tiv, tentele minerale scoþând în evi-denþã senzaþiile de flori de viþã de vie,soc, banane ºi cireºe albe. Intens ºi ca-tifelat, gustul porneºte cu note de caisãºi lãmâie, ca pe final sã lase loc unorsenzaþii de iarbã ºi condiment.


ROSE TERRA ROMANA 2010IG Dealurile Munteniei



Culoare foarte frumoasã, rose somon ºinote aromatice de cireºe albe, cu unrest de zahãr bine aºezat între senzaþiileacide de fragi ºi zmeurã. Gustul mineral are o uºoarã încãrcãturã taninoasã, iar în postgust alcoolul îlface sã parã uºor dulceag.


Contele Guy Tyrel de Poix, omul care a schimbat faþa vinului românesc

blicului ºi rezultatul ultimului rod alunor suprafeþe de vie bãtrânã, defriºa-te în 2008: Cuvée Alexandru, o ediþielimitatã, de doar câteva (puþine) miide sticle, în care se rezumã experienþade 15 ani a unui terroir excepþional.Vinul, deºi nu este disponibil sprevânzare ºi nici nu se ºtie dacã va fi vre-odatã, a întrunit o cantitate conside-rabilã de elogii, cum rar i-a fost datpânã acum unui vin românesc sã vadã.Pentru iubitorii de vin, poate fi con-siderat ca un testament al regretatuluiGuy Tyrel de Poix, care a reuºit sã sta-bileascã prin Alexandru un nou stan-dard, o nouã þintã de urmãrit în viitor,atunci când viile plantate în noul secolvor ajunge la maturitatea necesarã.

CRAMA TRUFELOR

Crama din Ceptura este organizatãcu respect faþã de mediu, doar sala debaricuri ºi un procent de aproximativ20% din tancurile de inox beneficiindde încãperi climatizate. Restul de vasede vinificaþie, chiar dacã au tempera-turã controlatã, sunt amplasate în aerliber astfel încât stabilizarea tartricã avinului (prin rãcire) sã fie fãcutã exclu-siv de naturã, fãrã consum de curentelectric.

În ultimii ani, atât în timpul vizite-lor la cramã, cât ºi la evenimentele ºi

expoziþiile din marile oraºe, SERVEºi-a asociat imaginea cu cea a unuiproducãtor local de trufe, deschizânddrumul cãtre conºtientizarea publicu-lui asupra unei resurse pe cât de pre-þioasã, pe atât de ignoratã. La fel cum,în urmã cu 16 ani, explica aceluiaºipublic cã vinul nu trebuie sã fie nea-pãrat un lichid oxidat, cu mult zahãr.

De altfel, demersurile educative aleSERVE sunt mult mai extinse. Pen-tru clienþii premium, dar ºi pentru ceicare îºi doresc sã înveþe mai mult de-spre vin, compania a înfiinþat ClubulCavalerilor, un „fan-club“ pentru ceicare doresc sã afle cum „se anunþã“ unan, cum evolueazã vinul lor preferatsau care sunt cele mai bune alegeripentru asocieri culinare. Membrii clu-bului au acces nu doar la oferte speci-ale (site-ul anunþând clar cã nu îºi do-reºte sã fie un site de vânzãri), ci ºi laproduse greu de gãsit, chiar ºi în ma-gazinele specializate (magnum-ul Cu-vee Charlotte 2007 fiind doar unexemplu în acest sens), sau la reco-mandãri de asortare la mâncare. „Ca-valerii“ au, de asemenea, prioritate ladegustarea produselor ce urmeazã sãfie lansate, sunt înscriºi automat înmarea tombolã anualã (cu premiu oexcursie într-o zonã viticole europea-nã) ºi au acces la materiale ºi accesoriide vin cu titlu gratuit.

SERVEADRESÃ: SSttrraaddaa PPaassttoorruulluuii,, nnrr.. 4488--5500,,

SSeeccttoorr 22,, BBuuccuurreeººttii

TEL.: 00772233 662255 666677,, 002211// 222222 8844 5566

FAX: 002211// 222222 3322 5577

E-MAIL: sseerrvvee@@sseerrvvee..rroo

WEB: wwwwww..sseerrvvee..rroo

CRAMA SERVEADRESÃ: LLoocc.. CCeeppttuurraa,, jjuudd.. PPrraahhoovvaa


SOIURI: FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã,, PPiinnoott NNooiirr,,RRiieesslliinngg,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,,CChhaarrddoonnnnaayy,, CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn,, MMeerrlloott..

ALEGE ORIGINALUL!REFUZÃ FÃCÃTURILE!

Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi

se fac la Pleºcoi.

Vei simþi diferenþa!

Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi,

fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã:

Universal Horeca SRL, Bucureºti

Tel: 0722-993.915www.plescoi.ro

Te miri cã alte þãri au produsetradiþionale de calitate

ºi protejate?

FETEASCÃ NEAGRÃ TERRA ROMANA2008DOC-CMD Dealu Mare



Destul de tânãr ºi acest lucru este sub-liniat de iuþirile de piper verde prezenteatât în nas, cât ºi în gust. Arome plã-cute de prune, cireºe ºi lemn, cu niºteapariþii lactate. Pe gust, este caracteri-zat de o linie de cacao ºi condimente,completatã de niºte senzaþii dulcege.


CUVEE CHARLOTTE 2007DOC Dealu Mare

14 % vol. alc.,


Lemnul elegant ºi rafinat nu acoperãtonurile de fructe confiate, pudrã detiramisu ºi vanilie, completându-le. Unvin care îºi aratã greutatea mai ales înpostgust, unde etaleazã senzaþii deprune, rodie, capuccino ºi piper. Esterotund, cu taninuri explozive ºi acidi-tate care stimuleazã salivaþia.



DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

Încã de la apariþie, cramaDomeniile Dealu Mare Urlaþi s-arecomandat ca fiind una dintrepromisiunile regiunii Dealu Mare,mai ales cã reprezenta în momen-tul respectiv una dintre cele maimari investiþii în zonã. Dupãaceastã etapã, evoluþia ezitantã,împreunã cu mai mulþi alþi factori,a dus la o dispariþie temporarã acramei din peisaj. De mai puþin deun an, Domeniile Urlaþi începe sãdea semne de reintrare în joc,principalul artizan al revenirii înatenþia publicã a cramei fiindRareº Marinescu, noul manager alcompaniei.

VALENTIN CEAFALÃU

DDuuppãã uunn îînncceeppuutt ccuu cceevvaa eezziittããrrii,,DDoommeenniiiillee DDeeaalluu MMaarree UUrrllaaþþiirreeiinnttrrãã ddiinn nnoouu ppee ppiiaaþþãã.. CCuu cceevviinnee îînn pplluuss ffaaþþãã ddee îînncceerrccããrriilleeaanntteerriiooaarree??Înfiinþarea companiei a avut loc în

2006 ºi nu a fost un început grozavpentru ca managementul firmei a avuto orientare cãtre partea agricolã ºi deproducþie a acestui business, iar con-sultanþii externi care au creat porto-foliul au fost interesaþi doar sã încase-ze un comision, nu sã construiascãniºte branduri fezabile ºi cu valoarerealã. O datã cu venirea mea în firmã(mai, 2010) lucrurile s-au schimbatradical. Schimbãrile aduse de mine laUrlaþi au început de la reformularea

brandurilor la nivel teoretic ºi apoi lacrearea unor vinuri potrivite pentruaceste noi branduri. Cam asta ar fi po-vestea pe scurt a lucrurilor cu care ve-nim în plus. Varianta lungã a poveºtieste mai complicatã, pentru cã aparmulte detalii tehnice legate de cum seface vinul, de igiena din cramã, ºi estechiar o poveste dureroasã pentru cã afost necesarã chiar schimbarea anumi-tor oameni care lucrau în cramã încãde la început, pentru cã am vrut sãimpun un mod de lucru nou.

CCâânndd vvoorr ppuutteeaa ffii ssiimmþþiittee aacceesstteesscchhiimmbbããrrii?? Afacerea a pornit în 2006 cu un

entuziasm fantastic, iar în 2010 când

am intrat în aceastã afacere, am gãsitmultã blazare ºi un gust amar al deza-mãgirilor. Am reuºit sã aducem com-pania la o situaþie financiarã stabilã ºisã penetrãm o parte din piaþã. Doar oparte din schimbãrile fãcute anul tre-cut se regãsesc acum în vinurile noas-tre, pentru ca ãsta este specificul aces-tei afaceri. Abia din aceastã primãvarãvor fi vizibile schimbãri majore, însãdoar în 2012 am sã pot spune cã amajuns unde ne-am propus.

CCuumm aarraattãã îînn cciiffrree ººii ddaattee ppooddggoo--rriiaa DDoommeenniiiillee DDeeaalluu MMaarree UUrrllaaþþii??Avem 120 de hectare de viþa de vie,

pe arealurile Urlaþi ºi Ceptura, dincare jumãtate este vie nouã, de înaltã

calitate, care intrã în anul 5 de pro-ducþie. Avem un complex de vinifi-caþie foarte modern, cu o capacitate destocare de 1 milion de litri de vin. In-vestiþia iniþialã a fost de peste 5 mi-lioane de euro ºi am încheiat anul tre-cut cu o cifrã de afacere de peste900.000 euro, o creºtere faþã de 2009care nu poate fi pusã în procente, pen-tru cã sunt mai mult de 4 cifre înain-tea virgulei.

AAdduucc nnooiillee bbrraanndduurrii„„IInnccaannttaattiioonn““,, „„PPaaggaannuuss““ ssii„„RRoommâânniiaa PPiittoorreeaassccãã““ uunn ssuufflluunnoouu ffaaþþãã ddee ccee ccuunnooººtteeaamm ppâânnããaaccuumm??Nu e vorba de un suflu nou, ci mai

degrabã este vorba despre o nouãviaþã, despre o renaºtere a companiei.Practic ceea ce se întâmplã acum, ºimai ales ce va urma, nu are nici o legã-turã cu trecutul Domeniilor DealuMare Urlaþi.

CCee mmeeccaanniissmmee vveeþþii ffoolloossii ppeennttrruuccoonnssoolliiddaarreeaa nnoouulluuii bbrraanndd,, mmaaiiaalleess llaa ccrreeººtteerreeaa ccoonnssuummuulluuii ??Ne concentrãm în primul rând asu-

pra calitãþii, ºi mai ales asupra con-stanþei calitãþii produselor. Apoi nepoziþionãm pe un raport preþ/calitatecorect, unde luãm ca reper ºi produse-le autohtone dar mai ales preþurile vi-nurilor de la producãtorii mari dinEuropa ºi lumea nouã. Cele de maisus, împreunã cu o politicã comercialãcorectã vor duce la creºterea vânzãrilorîn mod sãnãtos. Problema dobândiriunei recunoaºteri din punctul de vede-re al consumatorilor prin comunicareîn mass-media ºi evenimente va fi ac-centuatã în momentul în care situaþiafinanciarã ne va permite. La ora ac-tualã surplusul financiar este investitîn calitatea produselor.

DOMENIILE DEALU MAREURLAÞI

VITIS PROD SRL ADRESÃ: lloocc.. UUrrllaaþþii,, SSttrr.. VVaalleeaa UUrrllooii

TEL: 00224444//227711888811

FAX: 00224444//227711557733

E-MAIL: ooffffiiccee@@ddoommeenniiiillee--uurrllaattii..rroo

wwwwww..ddoommeenniiiillee--uurrllaattii..rroo


SOIURI: RRiieesslliinngg,, FFeetteeaassccãã AAllbbãã,,MMuussccaatt OOttttoonneell,, SSaauuvviiggnnoonnBBllaanncc,, CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,,MMeerrlloott,, FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã,, PPiinnoott NNooiirr,, BBuurrgguunndd..

Domeniile Urlaþicampanie de reinventare

CABERNET SAUVIGNON PAGANUS2007DOC Dealu Mare


PPrroodduuccããttoorr:: Domeniile Dealu MareUrlaþi

La primul contact aruncã uºoare notede prizonierat de sticlã, însã dupã ceacestea dispar elibereazã niºte tonuritipice plãcute, de caisã coaptã ºi mentã.Gustul este expresiv, cu tente de piper,tomate uscate ºi brusture, cu un finalprietenos ºi plãcut.


CABERNET SAUVIGNON ROMÂNIAPITOREASCÃ

DOC-CMD Dealu Mare



Un vin simplu, dar destul de prietenos.Aromatic duce cãtre dulceþuri, coacãzeºi iarbã uscatã. Gustul pare destul desubþire în atac, unde demareazã ºi niºtesenzaþii de rom ºi cocos, iar pe finaladuce de o astringenþã, granulatã, uºorprãfoasã.


INCANTATION 2008DOC-CMD Dealu Mare

14 % vol. alc., sec


Vinul este nefiltrat si are grijã sã aratelucrul ãsta, taninii destul de duri fãcân-du-ºi simþitã prezenþa pe tot parcursulgustativ. Aromatic trimite cãtre senza-þiile de rom, stafide ºi nucã, cu niºteunde de coacãze foarte coapte. Aevoluat foarte bine, structura sa fiindsusþinutã de aciditatea bunã.


Vinificatorul Claudiu Porumb, Rareº Marinescu ºi Alexandru Marinescu încearcã sãimprime un caracter modern vinurilor de Urlaþi

Dealu Mare este una dintre regiu-nile viticole româneºti cu densi-tatea cea mai mare de producã-tori comparativ cu suprafaþa sa.Cu toate acestea, de aici din cândîn când îºi mai fac loc pe piaþãproducãtori surprizã, cu intenþii decalitate pe termen lung. Un astfelde producãtor este ºi LacertAWinery.

VALENTIN CEAFALÃU

Cu toate cã este un nume nou pepiaþa româneascã a vinului, aventuraLacertA a început acum mai bine de 8ani, când un grup de investitori aus-trieci a hotãrât sã dezvolte un proiectîn regiunea Dealul Mare. Atraºi demirajul acestei zone, comparatã demulþi specialiºti cu Bordeaux sau Tos-cana din punct de vedere pedoclima-tic, investitorii au demarat activitateaconcentrându-se mai mult pe produc-þia de struguri. Primele lucrãri de re-plantare au fost efectuate în 2005,când au intrat în reconversie 17 hecta-re, urmãtoarele etape de reconversiedesfãºurându-se treptat în 2008 ºi2010. Deoarece aceastã afacere nu pã-rea una foarte profitabilã, s-a luat de-cizia construirii unui complex de vini-ficare. Potrivit lui Walter Friedl, re-prezentantul grupului de proprietari

LacertA, întreaga investiþie din co-muna Finþeºti (Buzãu) a fost aproxi-matã între 8 ºi 10 milioane de euro,jumãtate din aceastã sumã fiind desti-natã construcþiei cramei.

Ce a ieºit în urma acestei investiþii,cu toate cã nu are o capacitate foartemare, rivalizeazã cu cele mai modernecrame din Europa. Nouã unitate deproducþie, cu o capacitate relativ micã,foloseºte o tehnicã de vinificare mo-dernã, bazatã pe principiul gravi-taþional, limitându-se astfel nevoia fo-losirii pompelor. Astfel, la nivelul su-perior al cramei se face recepþia stru-

gurilor, sortarea manualã ºi zdrobirea,iar la nivelul inferior presarea, stocareaºi vinificarea propriu-zisã. „Procesulde scurgere a pãrþii lichide se desfã-ºoarã natural ºi fãrã agresãri mecanice,rezultând un must echilibrat ºi, înfinal, dupã fermentare, un vin rotund,catifelat, cu naturaleþe ºi fructuozitateplãcute. Principiul gravitaþional esteimportant mai ales în fazele de înce-put ale vinificaþiei“, spune Mihai Ba-niþã, enologul cramei LacertA.

Deoarece, dupã cum spune ºi Mi-hai Baniþã, crama se aflã încã în stadiude cercetare ºi experimente, sala debaricuri de la LacertA conþine mai bu-toaie provenite din mai multe sursedin Franþa, SUA, Rusia, Ungaria sauRomânia.

Însã, nu doar crama este prioritarãpentru oamenii de aici, calitatea pro-ducþiei fiind la fel de importantã,principiul care primeazã la LacertAfiind „Struguri buni la dispoziþie, în-seamnã mai puþinã muncã în pivniþã“.Astfel, pentru a asigura de un anumitnivel calitativ, reprezentanþii LacertAajung sã facã normare succesivã a pro-ducþiei pe parcursul anului pânã la ob-þinerea a maxim un kilogram de stru-guri pentru fiecare butuc de viþã. Cele80 de hectare de vie sunt cultivate cuCabernet Sauvignon, Syrah, PinotNoir, Merlot, Feteascã Neagrã, Bur-

gund, Sauvignon Blanc, Chardonnay,Feteascã albã, Pinot gris, MuscatOttonel. Pe lângã soiurile comune re-giunii, s-a încercat ºi aclimatizarea adouã soiuri mai mai puþin cunoscutepieþei româneºti: Riesling de Rhin ºiBlaufrankisch.

Pentru cã se are în vedere ºi dez-voltarea unei pãrþi enoturistice, peisa-jul cramei a fost completat ºi cu unsalon de degustãri, un magazin de vin-uri ºi o camerã de conferinþe, toate be-neficiind de o arhitecturã elegantã ºiun design impresionant. Conform re-prezentanþilor LacertA, atât crama ºiauxiliarele au fost proiectate în jurulConacului Dorobanþu, operã a arhi-tectului Ion Mincu, clãdire construitãîn 1901 ºi a renovatã în 2005 de cãtreactualii proprietari, conform planuri-lor originale.

Deoarece lansarea oficialã a LacertA a avutloc cu foarte scurt timp înainte de tipãrirearevistei, editorii Vinul.Ro nu au pututprezenta decât 3 vinuri albe ale acesteicrame. Acestea, fiind încã dupã „ºoculîmbutelierii“, nu au putut oferi decat oimagine parþialã asupra vinurilor LacertA -însã o imagine extrem de promiþãtoare.Vom reveni în numerele viitoare.


DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

LACERTA WINERY / FINE WINE SRLADRESÃ: llooccaalliittaatteeaa FFiinnþþeeººttii 443344,,

jjuudd.. BBuuzzããuu

EMAIL: ooffffiiccee@@llaacceerrttaawwiinneerryy..rroo

WEB: wwwwww..llaacceerrttaawwiinneerryy..rroo


SOIURI: CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, SSyyrraahh,,PPiinnoott NNooiirr,, MMeerrlloott,, FFeetteeaassccããNNeeaaggrrãã,, BBuurrgguunndd,, SSaauuvviiggnnoonnBBllaanncc,, CChhaarrddoonnnnaayy,, FFeetteeaassccããaallbbãã,, PPiinnoott ggrriiss,, MMuussccaattOOttttoonneell,, RRiieesslliinngg ddee RRhhiinn ººiiBBllaauuffrraannkkiisscchh..

LacertA – ºopârla cu arome super-premium

RIESLING DE RHIN LACERTA 2010DOC-CMD Dealu Mare


PPrroodduuccããttoorr:: LacertA Winery

Mineralitatea ºi aciditatea care dominãîntregul complex structural îi conferã oconstrucþie modernã. Aromatic trimitecãtre limete, viºine, cireºe albe ºi caiseverzi. Gustul este viu, susþinut, cu o texturã catifelatã. Extractul comparabil cu cel al unui vin roºu îipromite o evoluþie bunã.


PINOT GRIGIO LACERTA 2010DOC-CMD Dealu Mare



O recomandare cât se poate de natu-ralã, catifelatã ºi foarte aromatã.Senzaþiile olfactive cochete de bananã,citrice, caise confiate ºi boabe mici ºicoapte de struguri se reflectã în bunãmãsurã ºi în gustul intens, mineral ºiacid. Un vin bine structurat, echilibrat,cu alcoolul bine integrat.


CHARDONNAY LACERTA 2010DOC-CMD Dealu Mare

13,9 % vol. alc.,


Are o tipicitate impecabilã, iar stilulabordat este unul modern, bazat pefruct ºi mineralitate. Nasul imprimãsenzaþii de citrice, flori de tei ºicaramel, completate de unele iuþiri decondiment. Este plãcut, intens ºigliceric, cu o structurã onctuoasã ºivioiciune datã de aciditate. Finalul estefoarte intens ºi aromat.


Walter Friedl ºi Mihai Baniþã sau parteneriatul austrico-român de la LacertA


DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

RADU RIZEA

Pe un drum care nu promite,aparent nimic, la stânga de „DrumulVinului“, descoperi la o azvârliturã debãþ domeniul Aureliei Viºinescu ºi unpunct de lucru al Halewood-ului. Peacel drum, dacã de aventurezi într-ozonã care pare sã cearã doar 4x4 (deºinu e cazul nici chiar când plouã), urciun pic, apoi apuci coasta dealului,pentru a descoperi una dintre surpri-zele din Dealu Mare, Oenoterra, greude reþinut ca nume pentru publicullarg, dar producãtor al câtorva vinuricare ºi-au câºtigat deja notorietate. ªi,aproape tot timpul, tot acolo îi veþigãsi pe Mihai Negoiþã, ºeful de cramã,ºi pe enologul Vasile Mocanu, genulde oameni care trãiesc mai mult în vieºi în cramã decât acasã...

Oenoterra, una dintre cele mai mariproprietãþi din Dealu Mare, a apãrutîn 2002, în urma efortului financiar alunui grup de investitori. Primele vi-nuri, lansate în acelaºi an, într-unnumãr restrâns de sticle destinatepieþei HoReCa, purtau etichetele„Comoara Pivniþei“. Pânã în 2007,aceasta a fost ºi singura gamã vizibilã aproducãtorului. În 2007, însã, a fostlansatã colecþia „Aur de Dealu Mare“,formatã din Vârfu cu Dor (FeteascãAlbã), Legendele Toamnei (FeteascãNeagrã), Solaris (Merlot) ºi Mauro(Cabernet Sauvignon), colecþie ce aumplut rapid vitrinele firmei de trofee.Acestora le-au urmat douã vinuri roºiiexclusiviste, Barricat (Cabernet Sau-vignon) ºi Brutus (Feteascã Neagrã).

Însã vinurile care fac Oenoterra unproducãtor deosebit sunt spumanteleºi un vin frizzante: Cashmere (o Tã-mâioasã româneascã), Cashmere LaVie En Rose (un rosé din Busuioacãde Bohotin), Cashmere Dark (sec, pe

bazã de Tãmâioasã Româneascã) ºiEnigma, singurul frizzante românesccu DOC Dealu Mare. Toate spuman-tele de la Oenoterra îºi obþin dioxidulde carbon în timpul fermentaþiei pri-mare, prin metoda Charmat.

Oenoterra produce în prezent vinde pe 160 de hectare, cultivate pre-dominant cu soiuri roºii, ºi se mân-dreºte cu cea mai compactã suprafaþã

de Feteascã Neagrã din zonã, fiind înacelaºi timp unul dintre principaliifurnizori de struguri din acest soi pen-tru alþi producãtori de vin. În 2010 afost aprobat ºi pornit un program învaloare de 3 milioane de euro, care areîn vedere extinderea cramei, care estedeja neîncãpãtoare, investiþii în teh-nologie ºi în replantãri pe o parte din-tre celelalte 100 de hectare aflate înproprietatea companiei.

„Din pãcate, existã multã confuzieîn rândul clienþilor cu privire la pro-dusul nostru de suflet, care este vinulfrizzante, ºi cu atât mai mult cu privirela spumante. Cei mai mulþi zic ca nu ecazul sã consume aºa ceva dacã nu aunimic de sãrbãtorit, ºi aºteaptã aniver-sãri sau revelioane pentru a cumpãraun Cashmere. Apoi sunt confuziilelegate de frizzante - aici e mai uºor deexplicat, pentru cã e simplu: este vorbade dioxid de carbon obþinut natural,nu adãugat. Mãcar o parte dintre con-sumatori va avea surprize plãcute cândîl vor încerca...“, explicã Viorel Chiri-cuþã, administratorul companiei.

OENOTERRA

CRAMA VÂRFUL CU DOR

ADRESA: llooccaalliittaatteeaa GGuurraa VVaadduulluuii,,jjuudd.. PPrraahhoovvaa

FAX: 00224444--225599 335566

TEL: 00772266 666600 990044

E-MAIL: ooffffiiccee@@ddeeaalluummaarree..rroo

WEB: wwwwww..ddeeaalluummaarree..rroo


SOIURI: TTããmmââiiooaassãã rroommâânneeaassccãã,,MMuussccaatt OOttttoonneell,, CChhaarrddoonnnnaayy,,SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, FFeetteeaassccãã aallbbãã,,FFeetteeaassccãã rreeggaallãã,, MMeerrlloott,,FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã,, CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn,, NNeebbiioolloo,, BBuurrgguunndd,,BBuussuuiiooaaccãã ddee BBoohhoottiinn,, AAlliiggoottee..

FETEASCÃ ALBÃ VÂRFUL CU DOR2009DOC-CMD Dealu Mare

12 % vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Oenoterra

Are o linie simplã, dar atractivã, aro-matic amintind de mãrul verde,trandafiri ºi cireºe albe. Structura saeste liniarã, senzaþiile citrice gustativefiind învelite de niºte tonuri de bananã,mãr ºi iarbã. Un vin direct, destul depopular, cu o aciditate ce stimuleazãsalivaþia.


FETEASCÃ NEAGRÃ BRUTUSRESERVE 2007DOC Dealu Mare

13 % vol. alc., sec


Notele de lemn acoperã uºor notele defructe confiate, piper ºi minerale.Gustativ este destul de complex trimi-þând cãtre cafea, cacao ºi piele, plecândcatifelat, iar pe final devenind destul decondimentat. Pe final, vinul începe sãarate niºte semne de obosealã.


CABERNET SAUVIGNON BARRICAT2007DOC Dealu Mare



Intens ºi tipic, vinul dezvoltã un nascopt, de viºine, curmale ºi condiment.Gustativ însã este un pic cam subþiredin cauza aciditãþii ridicate, pe evoluþieaducând niºte senzaþii de brusture ºifrunzã uscatã. Pare sã fi intrat pe opantã descendentã, de aceea trebuieconsumat cât mai repede.


Enologul Vasile Mocanu, Radu ºi MihaiNegoiþã (ºef de cramã) – o parte din echipaOenoterra

Oenoterra,DOC pentru frizzante românesc


DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

Producãtorul care s-a bucurat,probabil, de cea mai rapidã ascensiune în notorietate pe piaþaromâneascã se pregãteºte de oserie de lansãri deosebite în acestan. În primul rând, în primãvarã vafi gata punctul de degustare alCramei Rotenberg, un mic conacboieresc, clãdit de la zero, cudouã sãli de degustare - unadeschisã publicului larg, carepoate gãzdui lejer 30 de persoane(chiar 40 înghesuite), ºi una maimicã, pentru degustãrile „interne“ale firmei sau ale prietenilorapropiaþi.

RADU RIZEA

„Cel mai flatant lucru pe care l-amauzit despre conac a venit de la un pri-eten, care mi-a zis cã l-am restauratfrumos, fiind vorba de o construcþieluatã de la zero. Am încercat sã emu-lez stilul Mincu prin ochii unui boier-naº de þarã. Nu este vreun palat, dim-potrivã: am insistat asupra rugozitã-þii ºi a unei oarecare lipse de exactitatecaracteristice finisajelor þãrãneºti“,explicã proprietarul Mihail Roten-berg.

În ceea ce priveºte lansãrile dinacest an, Rotenberg se aratã deja entu-ziasmat: „Pentru Merlot-ul Roten-berg, linia noastrã de top, pot spune cãîn 2006 ºi 2007 am fost un diletantnorocos, ajutat de calitatea strugurilorºi de mâna lui Liviu Grigoricã. Înschimb, pentru 2008, vorbim despreun vin aproape profesionist - evident,rãmânând valabil ºi ajutorul dat de ceidoi factori“, explicã Mihail Roten-berg, anunþând un vin cu un mai bunechilibru între fruct ºi lemn, în ciudabaricãrii îndelungate, de 20 de luni.„Unul dintre motivele pentru care va fiun vin mai echilibrat este faptul cã am

fãcut un deburbaj destul de rapid. În-lãturând sâmburii dupã prima sãp-tãmânã, am redus mult cantitatea detanini verzi care ar fi putut fi asimilaþiîn vin“, spune proprietarul cramei.

Rosé-ul din acest an va fi o altãsurprizã, continuând linia de „gust devin roºu“ începutã la ediþia trecutã: vaavea o tãrie alcoolicã de aproape 15%,

un record, destul de probabil, pentrurosé-urile din România. Tot în acestan va fi lansat ºi al doilea vin de terroiral cramei, Notorious, vin branduit deGheorghe Moisescu, purtând o eti-chetã de Ruxandra Ilfoveanu, aceeaºicare a semnat etichetele pentru Me-nestrel ºi Merlot Rotenberg.

O necunoscutã rãmâne viitoarea

structurã a podgoriei. În prezent suntexploatate aproape 17 hectare, însãexistã ºi o suprafaþã neexploatatã, ocu-patã în prezent de Feteascã albã ºiRiesling. „Cred cã prioritatea ar fiacum sã izolez clona de Merlot de peDealul lui Steluº, care este excelentã,ºi sã o extind ºi pe celelalte suprafeþe.am vrut o vreme sã plantez ºi un pic deCabernet Franc sau de Cabernet Sau-vignon, soiuri pe care le iubesc foartemult, însã atunci aº fi produs un vingeneric, internaþional. Acum cred cãun pic de Feteascã neagrã s-ar potrivimai bine, pentru cã e un soi cald,românesc, mai apropiat în caracteris-tici de Merlot decât de Cabernet.Cum spunea ºi regretatul Guy Tyrellde Poix, Feteasca Neagrã face bine laorice vin...“, explicã Rotenberg.

Capitolul la care Rotenberg stã celmai bine, totuºi, pare sã fie cel al satis-facþiei: „Când am revenit în România,în 2000, lucrurile nu erau clare pentrupiaþa premium. Astãzi se vãd lucrurisuperbe ºi mã bucur cã fac parte dinacest val de Renaºtere a vinului româ-nesc. Pentru cã despre asta vorbim,despre un val, din care fac parte pod-gorii precum Corcova, Opriºor, Se-garcea, Isãrescu, Gârboiu, Gramma...Lucrurile se schimbã repede ºi bine.Traiectoria, dacã vreþi, e aceeaºi ca pepiaþa de biciclete - în 2000 abia amreuºit sã cumpãr un mountain-bike, ºiacela la suprapreþ, pentru cã a fostadus special pentru mine de cãtre pro-prietarul unui magazin, acum suntmagazine de biciclete peste tot, ºi au ºiorice tipuri de modele. Nu e încã unsport atât de popular, dar sper sã vãdziua în care vor veni grupuri de turiºtipe biciclete sã se plimbe printre vii...“

Rotenberg – un an bun

CRAMELE ROTENBERG

ADRESÃ: CCrraammaa VVeecchhee,, CCeeppttuurraa ddee JJooss,, 550099,, jjuudd.. PPrraahhoovvaa

TELEFON: 002211..33114411448800

MOBIL: 00775511..222277..776666,,00775511..222277..776677

E-MAIL: ssaalleess@@rrootteennbbeerrgg..rroo

WEB: wwwwww..rrootteennbbeerrgg..rroo

SUPRAFAÞÃ: 1177 hheeccttaarree

SOIURI: MMeerrlloott,, FFeetteeaassccãã aallbbãã,,RRiieesslliinngg

MERLOT RAPSOD 2008DOC Dealu Mare


PPrroodduuccããttoorr:: Cramele Rotenberg

Un vin cinstit, destinat în primul rândretailului, despre care credem ca ar tre-bui consumat cât mai curând. Aromeintense, un amestec de tonuri dulci, defructe negre de pãdure, cu note defrunze uscate ºi brusture. Gustul estecatifelat, rotund, cu senzaþii de vanilieºi cireºe, dar finalul este destul de scurtºi simplu.


MERLOT MENESTREL 2007DOC-CMD Dealu Mare



Un vin care a evoluat foarte frumos,crescând la toate capitolele. Aromelefoarte frumoase, medii ca intensitate,amintesc de viºinelele zaharisite de dul-ceaþã, completate pe alocuri de note deiod, condiment ºi vegetale. Este catife-lat, elegant, cu o evoluþie bunã ºi tonuride cireºe coapte, ciocolatã ºi caramel.


MERLOT EMERITUS 2007DOC-CMD Dealu Mare



Un vin pe care îl iubeºti sau îl urãºti, atâtde mult iese din tipare. Arome foartecoapte ºi dense de fructe de pãdure, pestecare troneazã o dominantã de parã ze-moasã ºi foartã coaptã. Surprinzãtor, ºitextura granulatã aminteºte tot de cea aperei coapte. Pe final este condimentat,cu tanini astringenþi ºi trimiteri cãtre pã-mânt ºi piatrã. Are nevoie de decantare.


Mihail Rotenberg promite noi surprize ºi în 2011


DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

„Înfiinþarea acestei societãþireprezintã un vis devenit realitate. Un vis la care nu amavut curajul sã sper. Este o mareprovocare atât din punct devedere managerial – pentru cãoricât am iubi acest produs trebuie sã fie totuºi o afacere – cât ºi din punct de vedere tehnic“, declara Aurelia Viºinescuîn momentul înfiinþãrii noii salecrame.

VALENTIN CEAFALÃU

De la apariþie – anul 2003 – pânãîn prezent, la Domeniile Sãhãteni aufost investite aproximativ 3,5 milioanede dolari. Potrivit Aureliei Viºinescu,planurile de investiþie nu se vor opri laaceastã cifrã: „Avem în derulare unproiect cu fonduri europene pentru fi-nalizarea cramei în valoare de 1,2 mi-lioane de euro, cu termen de finalizareîn 2012, însã noi sperãm sã finalizãmmare parte din investiþia în aceastã

„Artisan“ la Sãhãteni

FETEASCÃ ALBÃ NOMAD 2009IG Dealurile Munteniei

13 % vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Domeniile Sãhãteni

Culoare galben-pai strãlucitoare ºiarome de intensitate medie, ce trimitcãtre unt, vanilie, flori de muºeþel, tei ºicorcoduºe. Gustul pleacã acid, cu o tex-turã uºor apoasã, pe final lãsând niºtetonuri de cârcel de viþã de vie ºi nucãverde. La un moment dat, tinde sã fieuºor disociat.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ ARTISAN2009IG Dealurile Munteniei

14 % vol. alc., sec


Pe lângã aromele tipice ºi clare depetale de trandafir, strugure copt ºi floride tei, vinul mai dezvoltã ºi unele notede frunzã uscatã. Gustul este caracteri-zat de o aciditate moderatã, cu un restde zahãr un pic rãtãci. Finalul se pre-zintã ca o combinaþie de citrice, miereºi muºeþel.


TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ ARTISAN2009IG Dealurile Munteniei

13 % vol. alc., demidulce


Reflexii aurii strãlucitoare ºi intensitãþiaromatice de miere, flori de salcâm ºigrapefruit. Zahãrul care dominã acidi-tatea contribuie în mare mãsurã lastructura vinului. Pe postgust, pe lângãnota de peltea de gutuie, devine uºoramãrui Nu dã dovadã de complexitateridicatã.


FETEASCÃ NEAGRÃ NOMAD 2007IG Dealurile Munteniei



Aromatic este mai sobru, iar alcooluliese pe alocuri din corp. În schimb,partea de echilibru vine din partea lem-nului foarte bine integrat. Gustativ estefoarte bine legat, cu o tipicitate bunã.Structural pare foarte catifelat, aproapefragil, dar finalul se prezintã condimen-tat, cu senzaþii dulci de viºine negre.


CABERNET SAUVIGNON NOMAD2007IG Dealurile Munteniei

14 % vol. alc., sec


Tipicitate, densitate, expresie. Cu toatecã este destul de direct în exprimare,vinul reuºeºte sã atragã prin notele cer-neloase, de pãmânt, vegetale, ciocolatãneagrã ºi lemn. Taninii puternici sesprijinã pe mineralitate, lãsând niºtesenzaþii astringente, aproape solide.


PINOT NOIR ANIMA 200713,5% vol. alc., sec

Nasul etaleazã acea tentã mai sobrã depiele, condiment si cutie de lemn,tipicã, de mare clasã. Gustul trimitemai mult spre cacao, iarbã, capuccino ºiciuperci, decât spre fructe roºii, acesttip de nuanþe fiind simþite mai mult înpostgustul lung. Textura este granulatãde taninii care dau în final note devanilie, condimente, prune ºi nucã.


MERLOT ANIMA 200814,8% vol. alc., sec

Pleacã cu tonuri de talpã de pâine,mirodenii uscate ºi cacao peste care seaºazã plãcut senzaþii dulci-acide deviºine coapte, care sunt prezente ºi înatacul foarte expresiv. Este corpolent,aproape gemos, cu texturã foarte bunãºi structurã energicã. Finalul condi-mentat ºi lung, cu reflexii de trufã ºicapuccino ºi unele tente de vin maderizat, date de alcoolul ridicat.


CABERNET SAUVIGNON ANIMA 200713,5% vol. alc., sec

Intens, plãcut, elegant, cu tonuri foartetipice ºi complexe de coacãze negre, ier-buri, tabac, caisã ºi ciocolatã neagrã. Osenzaþie foarte interesantã, prezentã atâtîn nas cât ºi în gust, este cea de mentãstrivitã. Foarte cãrnos ºi suculent, pleacãcu senzaþii dulci de fructe roºii, rodii ºicurmale, cu o atingere de roºii uscate,dupã care vireazã spre tonuri mai sobre,de frunzã uscatã ºi cacao. Este foartefrumos construit, cu lemn foarte bineintegrat ºi aciditate sprinþarã.



DDOO

SSAA

RR// DD

EEAA

LLUU

MMAA

RREE

cramã, pânã în toamna viitoare“.Noua cramã va avea o capacitate destocare ºi maturare de peste 1,2 mi-lioane de litri. „Teoretic, noi am puteaproduce aceastã cantitate în fiecare an,însã datoritã stilului de vin pe care nil-am propus la începutul recoltei,aproximativ jumãtate din capacitateacramei fiind ocupatã în special cu vi-nuri roºii de 1-2 ani“, precizeazã Au-relia Viºinescu.

Crama este situatã în Dealu Mareîntre Tohani ºi Sãhãteni, unde, potri-vit Aureliei Viºinescu, potenþialul zo-nei este maxim. Ea este dotatã cu uti-laje moderne din inox pentru vinifica-þia strugurilor albi ºi roºii, cu posibi-litãþi de control total al temperaturiipentru ambele tipuri, cu baricuri pen-tru maturarea vinurilor ºi depozit pen-tru stocare.

Cum turismul enologic face partedin planurile Aureliei Viºinescu, aici afost restauratã o clãdire veche, care a

aparþinut unui viticultor din zonã,unde au fost amenajate spaþii de de-gustare ºi de cazare.

GAMA AURELIA VIºINESCU

Despre Aurelia Viºinescu ºi noilesale game de vinuri am publicat un ma-terial amplu acum câteva numere.Scriam atunci cã noile game de vinuriale Aureliei Viºinescu vin sã o confirmeca autor de vinuri „sub semnãturã”.

Noua linie „Aurelia Viºinescu“ aplecat de la dorinþa autoarei de a dapieþei vinuri care sã nu se înscrie într-un anumit ºablon sau trend gustativ.Pe lângã abordarea în vinificaþie ºiatenþia acordatã, vinurile din nouagamã au parte ºi de o strategie de mar-keting total diferitã faþã de gameleanterioare. Linia „Aurelia Viºinescu“este formatã din trei game diferite –

„Nomad“, „Artisan“ ºi „Anima“ -, fie-care dintre ele având un simbolismaparte. Gama „Nomad“ este formatã,potrivit autoarei, din vinuri uºor deînþeles atât de cãtre consumatorul ro-mân, cât ºi de consumatorii de ori-unde. „Artisan“ are în componenþã

vinuri „«artizanale», «manufacturate»realizate în loturi limitate, cu multãgrijã, ºi unicitate în rezultat“. Cea de-a treia componentã a gamei, linia„Anima“ este dedicatã vinurilor deo-sebite, obþinute numai în recoltele ex-cepþionale.

Obiectivul Aureliei Viºinescu este,însã, foarte clar: vinuri de calitate pes-te medie, premium ºi superpremiumºi seriozitate maximã. Accentul estepus pe soiurile autohtone (FeteascãNeagrã, Feteascã Albã, Feteascã Re-galã ºi Tãmâioasã Româneascã), maiales, pe cele roºii – þinând cont cã re-giunea Dealu Mare este favorabilãacestor vinuri. „Vrem sã ne poziþio-nãm ca un mic producãtor local“, sub-liniazã Aurelia Viºinescu. „Nu vreausã fac volum, ci calitate. Mã gândescinclusiv sã nu scot un anumit vin, dacãe an slab“.

DOMENIILE SÃHÃTENI

ADRESÃ: lloocc.. SSããhhããtteennii,, jjuudd BBuuzzããuu

TEL: 002211..221111..0099..7777

E-MAIL:ooffffiiccee@@ddoommeenniiiilleessaahhaatteennii..ccoomm

WEB: wwwwww..ddoommeenniiiilleessaahhaatteennii..ccoomm

Aurelia Viºinescu ºi-a împlinit visul de a crea propriile vinuri


DDOO

SSAA

RR//

DDEE

AALL

UUMM

AARR

EE

Ultimul punct din itinerariul fãcutde echipa Vinul.Ro în regiuneaDealu Mare l-a reprezentat VillaZorilor, Zoreºti, cel de-al treileapunct de lucru al companieiVinarte. Diferenþele de investiþiedintre aceastã cramã ºi celelaltedouã din patrimoniul Vinarte,Stârmina ºi Bolovanu, sunt destulde mari, urmele fostei între-prinderi agricole de stat fiinddestul de vizibile. Cu toate aces-tea, Villa Zorilor este, printrealtele, ºi locul de naºtere a unuiadintre cei mai preþioºi reprezen-tanþi ai segmentului superpremi-um din România: Merlot PrinceMatei.

VALENTIN CEAFALÃU

Istoricul acestei cramei nu esteunul dintre cele mai spectaculoase.Crama a aparþinut fostului IAS con-struit în anii ’78-’80, iar casa în careacum se aflã serviciul administrativ ºisala baricurilor a fost construitã în1850 de cãtre familia poetului VasileCârlova. Nivelul investiþiilor în utilajeºi echipamente la Villa Zorilor nu afost unul de volum, însã a fost sufi-cient cât sã permitã oamenilor sã adu-cã pieþei vinuri de calitate. Motivulacestei stãri de fapt este explicat deºeful de cramã, Marius Nae, prin fap-tul cã o bunã parte din cramã are osituaþie juridicã uºor neclarã, existând

încã unele disensiuni juridice cu pri-vire la dreptul de proprietate a unoradintre moºtenitori.

Crama are o capacitate de vinifi-care de 100 de tone de struguri ºi unvolum de stocare de aproximativ 70 devagoane. În ceea ce priveºte suprafaþaviticolã, Vinarte exploateazã aici apro-ximativ 80 de hectare de viþã de vie,plus 20 în curs de reconversie. Ca sor-timentaþie, Merlot, Cabernet Sauvig-non, Feteascã neagrã ºi „ceva alb, darîn cantitate insignifiantã”, dupã cumspune Marius Nae.

Însã valoarea locului rezidã tocmaiîn condiþiile pedoclimatice ce pot figãsite aici. „Podgoriile sunt localizatepe dealuri însorite expuse la sud, sud-

est, protejate de vânturile reci nordice.Aceastã poziþie permite o optimã acu-mulare de cãldurã în timpul verii înperioada vegetativã, fãrã excese deumiditate”, spune Marius Nae, subli-niind faptul cã cel mai important fac-tor este solul, „solul mai degrabã sãrac,care chinuie viþa, obligând-o sã deastruguri de calitate”.

TOATE GENERAÞIILE DEPRINCE MATEI LA APEL

În afarã de parcul impresionant delângã cramã, cei mai norocoºi dintrevizitatorii cramei Villa Zorilor se potbucura aici de una dintre cele mai im-presionante experienþe senzoriale: o

Villa Zorilorsãracul sol bogat

FETEASCÃ NEAGRÃ VILLA ZORILOR2009DOC-CMD Dealu Mare Zoreºti


PPrroodduuccããttoorr:: Vinarte

Arome plãcute de prune, viºine ºi cacaoºi un gust cu un atac catifelat, uºor dul-ceag, care se transformã rapid într-ocombinaþie destul de astringentã, dincauza taninilor uºor uscaþi. Aciditateridicatã se face simþitã ºi în postgust,unde se etaleazã ºi niºte senzaþii verzi.Gustul are o dominantã de viºinã ºi oevoluþie progresivã.


MERLOT VILLA ZORILOR 2004DOC-CMD Dealu Mare



Un Merlot foarte tânãr, cu o texturãgranulatã, datã de tanini. Aromatictrimite cãtre lemn, unt, coacãze ºiprune, este destul de intens, dar gusta-tiv este caracterizat de o aciditate ridi-catã, care îl subþiazã pe alocuri. Finalullejer amãrui, cu condiment.


MERLOT ASSOLATO VILLA ZORILOR2008DOC-CMD Dealu Mare



Este surprinzãtor modul direct în carese prezintã. Nasul dezvoltã tonuriintense de curmale, viºine negre ºiprune, iar gustul are o densitate mare,susþinut de taninuri. Pe final devineuºor amãrui ºi granulat ca texturã, dardezvoltã cu un plus de vioiciune dat deaciditate.


MERLOT PRINCE MATEI 2007DOC-CMD Dealu Mare



Atent lucrat, un vin care vorbeºte foarteechilibrat ºi complex de la primul contactpânã în postgust. Gustul este complex cuo expresie aromaticã impresionantã ºidensitate datã de taninii bine ºlefuiþi. Înatac vine cu senzaþii de prune, viºine con-fiate, curmale, ciuperci ºi mici atingeri decremene ºi piele. Pe final, dezvoltã uºoarenote amãrui-vegetale, care îi recomandã operioadã de maturare mai lungã.


degustare de Prince Matei, Merlotulprovenit din mai puþin de 20 de hec-tare de viþã de vie, normatã la 3000 dekilograme de struguri la hectar. Cupermisiunea cititorului am sã încerc sãfac o trecere în revistã a celor 10reprezentanþi ai acestei familii.

Prince Matei 1998 poate fi trans-ferat în albumul cu amintiri al gustu-rilor. Un vin descãrnat, care a lãsatnotele de fructe, pe intensitãþi vege-tale. Aciditatea încã mai vibreazã, fãrãsã reuºeascã sã-l vitalizeze. În schimb,Prince Matei 1999 încã dã semne devitalitate, vârsta transferându-i con-

strucþia aromaticã spre cea a unui vinfortifiat. La Prince Matei 2000 sur-prinde nota sobrã, clasicã pe care oetaleazã. Aromele sale, dominate decondiment, evolueazã auster, în ace-eaºi manierã cu gustul. Prince Matei2001 este vinul care a adus consacra-rea brandului ºi producãtorului. Aniitrecuþi peste el i-au dat o þinutã sobrã,complexã ºi complicatã. Pe aceeaºiamprentã structuralã ºi aromaticã ca alui 2001 este construit ºi Prince Matei2002. Diferenþa este aceea cã acestapare mai nerãbdãtor în a se etala aro-matic într-un mod exotic.

Cu toate cã are o vârstã rezonabilãpentru un vin, Prince Matei 2003 nuºi-a spus încã cuvântul, vinul putândajunge la nivelul celui din 2001, fãrãînsã sã-l întreacã. Nasul lui PrinceMatei 2004 aduce arome de gemuri,coacãze negre, mentã, cu subtonuri detrufe ºi piele tãbãcitã. Structurã, inten-sitatea aromaticã, complexitatea, re-comandã recolta 2006 a vinului PrinceMatei cã un veritabil aspirant la poz-iþia deþinutã de 2001. Prince Matei2007 este foarte viu, tânãr, plin deenergie, dar pare sã nu aibã potenþialullui 2006. Recolta 2008 a lui PrinceMatei, este încã la stadiul „dinþi delapte”, cu toate acestea etalând o struc-turã tincturoasã densã ºi impozantã.

VINARTE – VILLA ZORILOR

ADRESÃ: llooccaalliittaatteeaa ZZoorreeººttii,, jjuudd.. BBuuzzããuu


SOIURI: MMeerrlloott,, CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn,, FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã..

Marius Nae, urmãrind evoluþia celor mai tinere recolte de Prinþ Matei


VVIINN

UULL

..RROO

// EE

VVEE

NNIIMM

EENN

TT

14 producãtori ºi distribuitori devinuri ºi-au prezentat portofoliileîn cadrul evenimentului ZileleVinul.Ro, târg de vinuri organizatla sfârºitul lunii ianuarie la restaurantul Margo Lounge, din Centrul vechi al Capitalei.

VINUL.RO

În ciuda temperaturilor scãzute deafarã, evenimentul s-a bucurat de oparticipare numeroasã, atât sâmbãtã,cât ºi duminicã standurile expozanþi-lor fiind vizitate de peste 190 de pro-prietari de restaurante, manageri, os-pãtari sau barmani ai mai multor loca-þii din Bucureºti ºi din þarã. Alãturi deaceºtia, în rândul numeroºilor pasio-naþilor prezenþi la Zilele Vinul.Ros-au mai aflat reprezentanþi ai unorcompanii din industria auto ºi IT, li-deri în Europa de Est ºi România pre-cum (IBM ºi Maserati), manageri dehoteluri, scriitori de succes, actori,jurnaliºti ºi oameni de televiziune,glorii ale fotbalului românesc etc.

LANSÃRI ºI SURPRIZE DINRECOLTELE NOI

Alcovin Mãcin a prezentat la târggama lansatã la sfârºitul anului trecut,Curtea Regalã, cele mai apreciate vi-nuri din aceastã linie fiind Aligote,Muscat Ottonel sec ºi Merlot. CasaPanciu a venit la Zilele Vinul.Ro cuvinurile din gamele Casa Panciu ºi

Sagio, dar ºi cu vinuri îmbuteliate labag-in-box pentru a fi prezentate înspecial profesioniºtilor HoReCa.

În afarã de vinurile consacrate dingama Scurta Vineyard ºi Cantus Pri-mus, Cramele Halewood au mai ofe-rit spre degustare noile vinuri VitisMetamorfosis, Hyperion ºi Theia, darºi câteva vinuri din portofoliul deimporturi. De la Crama Opriºor vizi-

tatorii târgului Zilele Vinul.Ro auputut degusta gamele Caloian, LaCetate Miracol, dar ºi Cabernet Sau-vignon Crama Opriºor, Smerenie2009 ºi Rusalcã albã. Domeniul Co-roanei Segarcea i-a încântat pe ceiprezenþi cu Feteascã albã DomeniulCoroanei Segarcea 2010, dar mai alescu partea de vinuri roºii din portofo-liu, produse intense, elegante ºi foarte

bine lucrate, iar Domeniile DealuMare - Urlaþi, producãtor aflat în pli-nã campanie de repoziþionare a bran-dului, a impresionat cu vinurile Incan-tation ºi cu Feteascã neagrã Paganus.Domeniile Sâmbureºti au mizat latârg, alãturi de vinurile din gama Do-meniile Sâmbureºti, pe forþa Caber-netului Sauvignon Chateau Valvis, re-colta anului 2002. Heinrig Distribu-tion s-a pregãtit destul de intens pen-tru aceastã ediþie a Zilelor Vinul.Ro,lansând aici vinul Shiraz Peter Leh-man Stonewell 2005, vin consideratde mulþi drept vedeta acestui eveni-ment.

La capitolul confirmãri s-a înscrisºi Shiraz-ul de la Corcova Roy &Dâmboviceanu, dar ºi cupajul roºu

Senator Private Collection de la Se-nator Wine. Importatorul VinChile aprezentat în premierã la târg noiicomponenþi ai gamei Castillo de Mo-lina, dar ºi linia 35South, apreciatãpentru raportul foarte bun preþ/cali-tate. Devenite nume de referinþã înrândul pasionaþilor de vin de la noi,vinurile din gama Enira ºi Alira

Zilele Vinul.Ro, mai aproape de consumator

„„DDiinn ppuunnccttuull mmeeuu ddee vveeddeerree,, aaffoosstt cceell mmaaii rreeuuººiitt ttâârrgg ddeevviinnuurrii ddiinn RRoommâânniiaa ddiinnuullttiimmiiii 77 aannii.. SSppuunn aassttaa nnuuddooaarr ppeennttrruu ccãã,, îînn ppaarrttiiccuullaarrnnooii,, ccaa ººii pprroodduuccããttoorr,, aammaavvuutt uunn ffeeeeddbbaacckk eexxttrreemm ddeeppoozziittiivv ddee llaa vviizziittaattoorrii –– îînnssppeecciiaall ppeennttrruu vviinnuurriillee nnooaassttrree pprreemmiiuumm ((PPaaggaannuuss))ººii cceellee ddee lluuxx ((IInnccaannttaattiioonn))..AAffiirrmmaaþþiiaa ddee mmaaii ssuuss eesstteebbaazzaattãã ppee uunn mmoottiivv ffooaarrtteeggeenneerraall ººii oobbiieeccttiivv.. PPeennttrruu uunn bbuuggeett ddee bbuunnssiimmþþ,, nnee--aaþþii aadduuss ccoonnssuummaattoorrii rreeaallii ddee vviinn,, ssppeecciiaalliiººttii ddiinn hhoorreeccaa,,ccoolleeccþþiioonnaarrii ººii ccuunnoossccããttoorrii,,eexxppuunneerree ººii mmeeddiiaattiizzaarree

Rareº Marinescu, Domeniile Dealu Mare Urlaþi

„„AA ffoosstt uunn eevveenniimmeenntt bbuunn..LLuuããmm îînn ccoonnssiiddeerraarree ppaarrttiiccii--ppaarreeaa llaa eeddiiþþiiiillee vviiiittooaarree

Costel Cainamisir, Vinarte


VVIINN

UULL

..RROO

// EEVV

EENN

IIMMEE

NNTT

Merlot au atras foarte mulþi vizitatorila standul WineRo. De asemenea,Vinarte ºi SERVE, doi grei ai seg-mentului premium din România, aufãcut furori în rândul vizitatorilor cuvinurile din gama Terra Romana,respectiv vinurile Prince Mircea 2008,Prince Matei 2007 ºi Sirena Dunãrii2001.

PREMII PENTRU HORECARI

Pe lângã lansãrile de vinuri, au fostorganizate tombole cu premii pentrutoþi invitaþii prezenþi. Astfel, plãtitoriide bilet au intrat automat în tragereala sorþi care a avut ca premii sticle de

vin de la expozanþii prezenþi, iar re-prezentanþii segmentului Horeca ºideþinãtorii de invitaþii au putut parti-cipa la tombola realizatã special pen-tru aceºtia. Pentru aceastã categorie devizitatori premiile au fost oferite decãtre partenerii Accesoriivin.Ro ºi Vi-nuridecolectie.ro ºi au constat în: otrusã desfãcãtor, trei desfãcãtoare Fi-nal Touch, trei seturi Wine Esenþial(gama VacuVin), un desfãcãtor cu ter-mometru ºi douã decantoare Modena.Marele premiu al acestei tombole aconstat într-o vitrinã/rãcitor de vinuricu o capacitate de 40 de sticle.Maestrul de ceremonii al evenimentu-lui a fost somelierul Sergiu Nedelea,preºedintele Federaþiei Somelierilordin România.

În cadrul târgului Zilele Vinul.Ro,eveniment recomandat de Magic FM,a fost organizatã ºi expoziþia de pic-turã „Memories of My Dreamworld”,semnatã Anne Nebert. În preþul bile-tului de intrare a fost inclusã degusta-rea vinurilor prezentate de expozanþi,dar ºi o gustare oferitã de restaurantulMargo Lounge.

PRODUCÃTORI ÎN PREMIERÃ

Tocmai pentru cã vinul înseamnãdiversitate, cea de-a doua ediþie a târ-gului Zilele Vinul.Ro va oferi maimultã vizibilitate cramelor de niºã.Astfel, în zilele de 26-27 februarie,

vor fi prezenþi la restaurantul MargoLounge mai mulþi producãtori dinDrãgãºani: Agricola ªtirbey, AgricolaPetrescu, Casa de Vinuri Iordache,Crama Spârleni ºi Via Sandu, uniidintre aceºtia participând în premierãla un astfel de eveniment. Acestproiect a fost iniþiat de Vinul.ro pen-tru a oferi publicului din Bucureºtiocazia de a lua contact nemijlocit cupotenþialul ºi oferta fiecãrei regiuniviticole.

Zilele Vinul.Ro îºi propune sã de-vinã un eveniment lunar de promova-re a culturii vinului pentru amatori ºiprofesioniºti. Poziþionat în Centrulvechi al Capitalei, evenimentul repre-zintã o inovaþie în domeniul târgurilorde vin.

„„DDaaccãã þþiinneemm ccoonntt ccãã eessttee pprriimmuulleevveenniimmeenntt ddee aacceesstt ggeenn,,lluuccrruurriillee aauu ssttaatt nneessppeerraatt ddeebbiinnee,, aauu eexxiissttaatt vviizziittaattoorriippllããttiittoorrii îînn aammbbeellee zziillee,, aauuffoosstt mmaaii ppuuþþiinnii nneeaavveenniiþþiiccoommppaarraattiivv ccuu aallttee eevveennii--mmeennttee.. CCuu ttiimmppuull,, nnee vvoommoobbiiººnnuuii ccuu ttooþþiiii ccuu aacceeaassttããnnoouuãã aabboorrddaarree ººii lluuccrruurriilleevvoorr ssttaa mmaaii bbiinnee ddee aattââtt.. ((……))UUnnaa ppeessttee aallttaa,, nnooii ssuunntteemmmmuullþþuummiiþþii ddee ppaarrttiicciippaarree,, iiaarr ddaattaa vviiiittooaarree nnee vvoommaadduuccee bbrrâânnzzeettuurriillee ppeennttrruuaassoocciieerrii......

Mircea Niculescu – WineRo

„„CCoonnssiiddeerr ccãã aa ffoosstt uunn eevveennii--mmeenntt bbuunn,, ddaarr mmaaii ssuunntt ccââtteevvaa ddeettaalliiii ccaarree mmaaii ttrreebbuuiieeppeerrffeeccþþiioonnaattee.. PPeerr ttoottaall,, ssuunntt bbuuccuurrooss ddee rreezzuullttaatt ººii aaºº ppaarrttiicciippaa ººii llaa vviiiittooaarreelleeeeddiiþþiiii.. EEssttee oo bbuunnãã aalltteerrnnaattiivvããllaa eevveenniimmeenntteellee ddee pprrooffiill,, îînn ssppeecciiaall ddaattoorriittãã llooccaaþþiieeii ººii ccaatteeggoorriieeii ddee vviizziittaattoorriivviizzaattee,, cceeeeaa ccee nnee--aa ppeerrmmiiss ssãã iinnttrrããmm îînn ccoonnttaacctt ccuuppootteennþþiiaallii ppaarrtteenneerrii ddee aaffaacceerrii

Christian Beros, VinChile


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// LL

IIFFEE

--SSTT

YYLL

EE

Wine bar-ul 1.000 de Chipuri,recent inaugurat în zona 11 iunie,a gãzduit vineri seara prezentareaa patru spumante spaniole de top,lansate pe piaþa româneascã deHeinrig Distribution. Oferta, dedicatã zilei de Sf. Valentin, afost complimentatã de o selecþie de ciocolatã fãcutã de Vinul.ro, încare au strãlucit (ºi s-au topitvoluptos printre papile) ºi câtevaproduse Zotter.

RADU RIZEA

În mijlocul clinchetelor de paharpline cu spumante Freixenet - CordonNegro, Brut Barocco, Rosado ºi CartaNevada, ºi a unei invazii de public fe-minin, reprezentantul Heinrig, AlinLãzãrescu, secondat de expertul NickFilip, a fãcut o scurtã incursiune în is-toria vinului spumant, cu accent peeticheta care însoþeºte consumareaacestui produs. Contrar convingerilorºi practicilor de prin restaurante, deexemplu, dopul de ºampanie sau despumant nu trebuie transformat în

muniþie anti-candelabre. Nici gestulsabrãrii nu-ºi gãseºte justificarea, maiales în faþa unui spumant de marcã,denotând lipsã de apreciere la adresamiilor de ore de muncã necesare pen-tru obþinerea unui produs excepþional.

Per total, cochetul „1.000 de Chi-puri“ s-a dovedit a fi absolut neîncã-pãtor în faþa invaziei de iubitori de lu-cruri bune, iar pasiunea stârnitã de „celmai puternic afrodiziac din lume“, cuma fost descris vinul spumant, a fost pedeplin doveditã de faptul cã invitaþii aurãmas la faþa locului mult, mult dupãce prezentarea oficialã se încheiase.

În prezent, Freixenet este brandulnumãrul 1 de cava pe plan mondial,fiind produs de una dintre cele maivechi podgorii atestate pe teritoriulcatalan. Toate spumantele sunt obþi-nute prin metoda naturalã a fermen-tãrii secundare la sticlã, vinurile fiindmaturate timp de 15 luni. Pentru pro-ducerea de cava se întrebuinþeazã cu-paje de vinuri atent selecþionate, pro-duse din strugurii tradiþionali aiSpaniei.

1.000 DE CHIPURI, FÃRÃ URMÃ DE RIDURI

Gazda evenimentului, wine bar-ul„1.000 de Chipuri“, este cea mai re-centã apariþie dedicatã exclusiv iubito-rilor de vin din Bucureºti. Amplasatîntr-o clãdire interbelicã de la poaleleDealului Mitropoliei, aproape deCentrul Istoric, dar în acelaºi timpsuficient de departe de acesta pentru anu cãdea victimã agresiunii aglomer-aþiei, wine bar-ul oferã o selecþie aten-tã a peste 500 de etichete de vin din20 de þãri (iar lista tot creºte...) - atâtdin rândul vinurilor liniºtite, cât ºispumante (cava ºi champagne), vinuriecologice, vinuri fãrã alcool sau vinurispeciale - sherry ºi porto. Investiþia deaproape jumãtate de milion de euro a

fost fãcutã în mai bine de doi ani ºijumãtate, însã rezultatul final este pemãsurã: 1.000 de Chipuri este un loccare pare, la prima vedere simplu, însãcare are multe comori ascunse. Esteun loc unde dominã liniºtea ºi intimi-tatea, un loc unde se poate învãþa de-spre vin ºi, mai ales, un loc în care îþigãseºti parteneri cu care sã îþi împãr-tãºeºti dragostea faþã de vin.

Cava & Loveîn 1.000 de Chipuri


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// CCRR

AAMM

EE

În luna august a anului trecut, producãtorul Murfatlar anunþa demararea proiectuluiCrama Murfatlar, o acþiunemenitã sã aducã vinul maiaproape de oameni. În fapt, poatecel mai agresiv plan de extindereîn retail, care urma sã se mulezeca o mãnuºã pe producþia de vinpe care o dau cele 3.000 dehectare de vie ale societãþii.Privitã iniþial cu reticenþã, acþi-unea pare pe drumul cel bun. 36de astfel de crame vând deja vinulMurfatlar în toatã þara, alte 10fiind aproape sã-ºi deschidãporþile. Însã Daniel Negrescu,omul care a pus bazele acestuiproiect, nu vrea sã se opreascãaici ºi promite 150 de crame pânãla finalul anului 2011. Cu pro-moþii, cu portofolii speciale, cutraining pentru angajaþi, CramaMurfatlar are ºi un target: o cifrãde afaceri de 10 milioane de europentru acest an.

HORIA HASNAº

SSuunntt ººaassee lluunnii ddee ccâânndd aa ffoossttddeemmaarraatt pprrooiieeccttuull CCrraammaaMMuurrffaattllaarr.. CCuumm ssee vveeddee eell ddiinniinntteerriioorr,, ccaa oo rreeuuººiittãã ssaauu ccaa uunn eeººeecc??N-am fãcut încã o ºedinþã de ana-

lizã, pentru cã suntem prea ocupaþi cudeschiderea noilor crame. Poate cãn-o sã mã credeþi, dar nu facem faþã lacererile de francizã pe care le avem.N-o sã vã spun decât cã, faþã de celepatru crame pe care le aveam în lunaaugust, acum avem 36. Plus încã zececare se vor deschide în câteva zile. ªicã, pânã acum, n-a renunþat nimeni.Cred cã v-am dat un rãspuns.

CCuu ccee ccrreeddeeþþii ccãã aaþþii rreeuuººiitt ssãã vvããaattrraaggeeþþii ppaarrtteenneerriiii îînn aacceesstt pprrooiieecctt??Pe lângã ideea cã vor intra în fami-

lia unui lider de piaþã în domeniul vi-nului, oamenii sunt atraºi ºi de facili-tãþile financiare pe care le au în acestproiect. Nu plãtesc francizã, nici rede-venþa lunarã, au parte de training gra-tuit, atât ei, cât ºi angajaþii lor. Plus cãnici nu se încarcã cu marfa, stoculeste, practic, în gestiunea noastrã, iarîn privinþa termenelor de platã suntemextrem de maleabili. Asta ca sã nu maiamintesc de faptul cã, la deschidereacramei, obligaþia lor este doar sã aibãspaþiul ºi sã îl amenajeze conformproiectului pe care i-l punem la dis-poziþie. Brand-ul, know-how-ul, pro-dusele, investiþia în marketing suntbonusul pe care îl primesc de la Mur-fatlar. Exemplu: la deschiderea fie-cãrei crame, ea beneficiazã de o pro-moþie specialã, „1+1“. Adicã la fiecare

litru de vin cumpãrat, clientul primeº-te unul gratis. Sigur, nu intrã în aceas-tã promoþie toate vinurile, ci doar celedin categoria vrac. Mai mult, lacramele noastre va exista permanent opromoþie, fie una de sezon, cum a fostcea de iarnã, cu vinul pentru fiert, fiecea în care noi plãtim TVA-ul. Sigur,costã, dar clientul apreciazã ºi ducevorba mai departe.

PROXIMITATEA, REÞETA SUCCESULUI

CCee vv--aa ddeetteerrmmiinnaatt ssãã ddeemmaarraaþþiiaacceesstt pprrooiieecctt?? ªªii ccââtt vv--aa lluuaatt ssããaajjuunnggeeþþii llaa aacceeaassttãã ssoolluuþþiiee??Avem producþie mare, traversãm o

perioadã de crizã, cu scãderi ale vân-zãrilor. Am anticipat acest lucru ºi amînceput sã ne gândim la acest proiectîncã din 2008. ªi am þinut cont de unprincipiu economic tot mai evident,nu numai în România: proximitateaconteazã. ªi mi-am îndreptat privireaspre cartierele dormitor, spre locaþiilede mare trafic, locuri unde oameniiajung, dacã nu zilnic, mãcar de douãori pe sãptãmânã. Dar nu este vorbadoar de aceastã proximitate, ci ºi deapropierea dintre noi, vânzãtori, ºiclienþi. Ne bazãm pe o relaþie mai per-sonalã, îi dãm omului încredere în noi

ºi în produsele noastre. Faptul cã areposibilitatea sã deguste vinul înaintede a-l cumpãra conteazã. Omul e reti-cent, foarte greu e convins sã cumpereun produs pe care nu-l cunoaºte. Aºa,ºtie pe ce dã banii. Plus cã, fiindaproape, ºtii ºi tu ºi ºtie ºi el cã poatesã vinã sã-þi batã obrazul dacã i-airecomandat un vin prost.

AAvveeþþii ddeejjaa îînn ppoorrttooffoolliiuu ppeessttee 4400ddee ccrraammee.. CCââttee vvoorr mmaaii aappããrreeaa??Asta nu pot sã spun, pentru cã nu

ºtiu. Depinde câte va cere piaþa. Totce pot sã spun este cã, pânã la finalulacestui an, preconizãm cã vor fi 150.Chiar ºi în Bucureºti, unde deja existã14, mai e loc de cinci, ºase crame...

ÎNTOARCEREA LA TRADIÞIE

ÎÎnn aaffaarrãã ddee pprroommooþþiiii,, ccee ssuurrpprriizzee lleemmaaii pprreeggããttiiþþii cclliieennþþiilloorr??Una este deja pe raft, Colecþia

Murfatlar „Marile Vinuri de Altãda-tã”. Cu etichetele vechi, de export.Sunt vinurile care ne-au fãcut cunos-cuþi, vinurile pe care oamenii le aº-teaptã de la noi. Avem un Char-donnay dulce, un Muscat Ottonel de-midulce, o Feteascã Neagrã demi-dulce... Dar vom extinde gama. ªimai pregãtim o colecþie, cu vinuri cevamai scumpe, în serii limitate. Vrem sãcreãm un portofoliu special pentrucrame, chiar dacã ºtim cã 70-80% dinvânzãrile lor se vor face pe segmentulvin vrac.

SSppuunneeaaþþii ddee ttaarrggeettuull ddee 115500 ddeeccrraammee ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii..VVrreeþþii ssãã ccoonnttiinnuuaaþþii îînn aacceellaaººii rriittmmººii aannuull vviiiittoorr??Ne propunem sã menþinem acelaºi

ritm. Vom vedea dacã piaþa va permi-te acest lucru.

„„PPee llâânnggãã iiddeeeeaa ccãã vvoorr iinnttrraa îînnffaammiilliiaa uunnuuii lliiddeerr ddee ppiiaaþþãã îînnddoommeenniiuull vviinnuulluuii,, ooaammeenniiiissuunntt aattrraaººii ººii ddee ffaacciilliittããþþiilleeffiinnaanncciiaarree ppee ccaarree llee aauu îînnaacceesstt pprrooiieecctt.. NNuu ppllããtteessccffrraanncciizzãã,, nniiccii rreeddeevveennþþaalluunnaarrãã,, aauu ppaarrttee ddee ttrraaiinniinnggggrraattuuiitt,, aattââtt eeii,, ccââtt ººii aannggaajjaaþþiiii lloorr

Crama Murfatlar, un pariu aproape câºtigat

Daniel Negrescu, marketing manager Murfatlar


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

Îl ºtim ºi îl iubim din Divertis, alã-turi de care este de prin anii ‘80,cu mult înainte de „fermã ani-malelor mici ºi zburãtoare“ dincasetele pe care le-au prins ceimai mulþi dintre noi, ºi cu aproapedouã decenii înainte de „ServiciulRomân de Comedie“ ºi alte pro-ducþii contemporane. Pe cale de adeveni inginer, a fost deturnat devremuri spre una dintre princi-palele arme de (auto)apãrare aleromânilor: umorul. Am stat devorbã cu Silviu Petcu despre vinºi, ca de obicei, despre moravuri,schimbare, modele, generaþii, dor-inþe ºi alte fantome care ne bântu-ie zi de zi.

SSttããtteeaamm ddee vvoorrbbãã,, îînn nnuummããrruull ttrreeccuutt,, ccuu uunn bbuuccããttaarr ddee ttrreeii sstteelleeMMiicchheelliinn ccaarree ppoorrnniissee llaa ddrruumm ccuuoo ccaarriieerrãã rroocckk.. SSppuunneeaa ccãã aabbaannddoonnuull mmuuzziicciiii nnuu aa ffoosstt nniiccii ooppiieerrddeerree ppeennttrruu FFrraannþþaa...... TTuu uunnddeeeerraaii aazzii ddaaccãã ddee þþiinneeaaii ddee ººccooaallãã,,nnuu ddee ppooaannttee?? SSaauu ddee ppaassiiuunneeaa ddiinnccooppiillããrriiee,, ddee ppiiccttuurrãã......

În ceea ce priveºte calculatoarele,nicãieri - cel puþin în zona de soft-ware. Mã ocupam mai mult de „hard-ware“, construisem, împreunã cu alþicolegi, cântare pentru camioane. Aºacum vãd azi lucrurile, nu cred cã aº fifãcut faþã cu ritmul de schimbare allucrurilor. ªi cred cã, în sine, lucrândîn România, nu ai cum sã þii pasul.Trebuie sã fii ori în Asia, ori pe Coas-ta de Vest ca sã stai tot timpul pe vâr-ful valului în tehnologie - ºi în hard, ºiîn soft. Mi-amintesc de un prieten de-al nostru, Cizmaº, care a dat lovitura,are venituri din patente pentru teh-nologii de înregistrare pe suport non-magnetic - memorie solidã, DVD-uri,CD-uri, lucruri de-astea... Ultimaoarã când l-am vãzut ne povestea ce osã fie, cã o sã filmãm cu telefonul...

pentru noi aºa ceva era SF, cum sãînregistrezi fãrã suport magnetic!?Omul ºtia deja viitorul, îl ºtiau toþi dinSilicon Valley...

Despre picturã, dacã m-aº fi þinut,eram undeva, nu ºtiu unde... Îmi plã-cea impresionismul. Însã pasiunea ºitalentul sunt esenþiale, dar nu sufi-ciente. E nevoie de multã, foarte mul-tã muncã, de multe ore, în fiecare zi,în care sã depui un efort. În copilãrieasta înseamnã sprijinul pãrinþilor, în-seamnã ca ºcoala sã nu mai fie decâtpoate 5% din efortul pe care îl depui zide zi... Însã trebuie sã ai grijã ºi deºcoalã, pentru cã nu poþi continuadacã nu termini liceul.

EE ccaa uunn ssppoorrtt ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã......Ca unul individual. Nu ºtiu dacã ai

observat: în general sportivii care facsporturi individuale evolueazã mult,sportul îi ajutã sã fie buni în domeni-ile în care activeazã. La echipe suntmai mulþi tâmpiþi, dar ºi aici depin-de... Nu existã comparaþie între jucã-torii de rugby ºi cei de fotbal. Am avutcolegi care fãceau rugby în facultate ºirãmâneai cu gura cãscate de ce su-

biecte abordau ºi nu numai - de felulîn care le discutau, de pãrerile ºi punc-tele de vedere personale emise, deargumentaþii... Însã marii sportivi careimpresioneazã prin inteligenþã provin,consider eu, din zona sporturilor încare rãzbeºti singur - piloþi, jucãtori degolf.

„LIPSA DE MODELEESTE VIZIBILÃ“

ÎÎnnssãã nnoouuaa ggeenneerraaþþiiee nnuu aarree aacccceess llaaeeii...... llaa tteelleevviizzoorr ssuunntt ddooaarrffoottbbaalliiººttii,, ggaaggiicciillee lloorr ººii cclluubbuurriilleeîînn ccaarree îîººii ppeettrreecc nnooppþþiillee......Nu cred cã e aºa de dramatic pre-

cum pare, de fapt. Da. Lipsa de mo-dele este vizibilã, e evidentã. Însã,dupã ce treci de mizeria din primulrând, dacã îþi închizi urechile ºi ochiila mizeria din jur, tot ajungi undeva, lao carte, la un om. Dacã îºi doresc, credcã tinerii din noua generaþie au celemai multe ºanse dintre toate generaþi-ile de pânã acum. Deja apar oamenicare rãzbesc, care reuºesc în viaþã înpofida Guvernului, a legislaþiei, a

„De mâine râddoar de mine!“

Silviu Petcu:

„„SSuunntt uunn gguurrmmaanndd ººii îîmmii ppllaacceeeennoorrmm ssãã ggããtteesscc.. PPeennttrruu mmiinneeee cceell mmaaii rraappiidd mmoodd ddee aa mmããppuunnee llaa lloocc ccuu ccaappuull dduuppãã oo zziiggrreeaa ddee mmuunnccãã...... GGããtteesscc ººiirreeþþeettee ccllaassiiccee,, aamm rreeþþeettee ppeeccaarree llee sscchhiimmbb......

„„ÎÎnn uullttiimmiiii aannii,, aamm vvããzzuutt ccuummss--aauu nnããssccuutt zzeeccii ººii zzeeccii ddee vviinnuurrii rroommâânneeººttii bbuunnee.. ªªii,, ssccuuzzaattãã ffiiee--mmii ddeezzaammããggiirreeaa,,llaa uunn pprreeþþ mmuulltt mmaaii bbuunn ddeeccââttaalleeaa ffrraannþþuuzzeeººttii ((……)) AAmm ddeessccooppeerriitt zzoonnee iinnccrreeddiibbiillddee bbuunnee -- CCoorrccoovvaa,, SSeeggaarrcceeaa,,OOpprriiººoorr,, ddee uunnddee îîmmii ffaacceemmeerreeuu ppllããcceerree ssãã bbeeaauu uunn vviinn


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU

invidiilor. Dacã înveþi, în primul rând,ºi dacã munceºti dupã ce ai învãþat,poþi reuºi. Nu zic cã e obligatoriu,existã destule exemple cã nu e sufi-cient, cã trebuie sã existe ºi un pic deºansã. Dar norocul ºi-l mai face omulºi singur. Un exemplu bun vine chiardin zona revistei voastre: toþi pod-gorenii ãºtia care au muncit ºi aureuºit. Unii mai mult, alþii mai puþin,dar chiar ºi cei care nu existã decât laei, acolo, ºi doar trãiesc din asta - totun exemplu de succes este, de fapt.

UUnniiii aabbiiaa ttrreecc ddee llaa uunn aann llaa aallttuull......Dacã asta le era intenþia, este con-

siderat succes. Numai aici, în Bucu-reºti, vrea lumea sã se îmbogãþeascãpeste noapte, sã câºtige la loterie...Bucureºtiul, din punctul meu de vede-re, nu e România. Este doar ceea cevãd cei care se dau jos din avion, stauo zi ºi pleacã. În restul þãrii sunt oa-meni care muncesc. Mai mult, depin-de de cum îþi construieºti tu dorinþele,de ce înþelegi din lumea din jurul tãu.Da, dacã ai o groazã de bani, poþi sãmergi sã stai toatã noaptea în cluburilefotbaliºtilor, dar ce te faci cu cei carefac 2000 de lei pe lunã, dacã-i fac, ºidau fuga sã-i termine acolo într-onoapte?

„UMORUL STUDENÞESC“ ºI „UMORUL OLFACTIV“

MMaaii ppuutteemm ccoonnssiiddeerraa rrââssuull oossoolluuþþiiee?? OO aarrmmãã?? SSee mmaaii rrââddee??Umorul e un lucru pe care unii îl au

ºi alþii nu... De-aia se practicã atât demult glumele fãrã perdea, spusuldirect. Pe vremea când am începutnoi, cu grupul „studenþesc“ Distractis,pentru a înþelege glumele aveai nevoiede cunoºtinþe - chimie, matematicã,trebuia sã fi citit niºte cãrþi, sã fii co-nectat la actualitate... Azi suntem co-nectaþi la ºtiri prin ziare colorate. Însãromânii se distreazã, încã se dis-treazã... ªi uite, Bãsescu are umor, saumãcar avea, acum parcã a obosit.Iliescu, dimpotrivã, am convingerea cãnu are umor... Pe Constantinescul-am vãzut la spectacole de-ale noas-tre, însã nu pot sã spun dacã are saunu. În schimb Hrebenciuc. era incre-dibil, omul râdea din tot sufletul, râ-dea gâlgâit, chiar la un scheci în careera vorba de el! Asta aratã ºi cât demult deasupra lucrurilor era Hreben-ciuc, ºi ºtia cã e de neatins, nu-ºi fãceaprobleme de nici un fel.

DDeeccii rrââddeemm ººii aallttffeell ddeeccââtt rrââddeeaamm,,nnuu ddooaarr mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuþþiinn,,rrââddeemm ººii ddiinn aallttee rreessoorrttuurrii......Evident! Pânã în ’89, ca sã spui un

text pe scenã, trebuia sã treci de treicomisii de cenzori - una din ºcoalã,una din institutul politehnic ºi una dincentrul studenþesc. Era interzis umo-rul social, trebuia sã faci doar „umorstudenþesc“. Am avut multe întâm-plãri haioase cu treaba asta. Uite una:un cenzor a tãiat expresia „am dat pe

el 70 de ruble“ ºi a scris „70 de oricealtã valutã“. Era în perioada cu obsesiapentru economia naþionalã, desprin-derea de URSS, nu ºtiu exact ceordine primise, cã ºi astea se schimbautot timpul. Ei, ºi noi asta am citit, cescrisese el cu creionul „70 din oricealtã valutã“. s-au tãvãlit pe jos de râs însalã - odatã pentru cã s-a înþeles „înafarã de leul nostru de rahat“, dar ºipentru cã au înþeles intervenþia cen-zurii... Ei bine, dupã ‘89 s-a dat dru-mul la „chiloþi“. ªi când s-a dat dru-mul, au început toþi sã aducã chiloþiipe scenã. Gluma de azi e directã, edeparte de ce fãceam noi, au adus„chiloþii“ atât de aproape de publicîncât acum se practicã un umor „olfac-tiv“. Cred cã Divertis încã maireuºeºte sã aducã la televizor umormai de calitate, mãcar nu chiar atât dedirect cum se practicã în rest. Umoruldepinde mult de educaþie, de cei ºapteani de-acasã, de cât umor au avutpãrinþii... Dar cred cã suntem o naþiepierdutã dacã rãmânem fãrã umor.

PPrreessuuppuunnâânndd ccãã aarr ffii ffoosstt rreeaallããtteeoorriiaa gglloonnþþuulluuii mmaaggiicc:: aaii uunnmmeessaajj,, îîll ttrraannssmmiiþþii ddiirreecctt îînn

ccrreeiieerruull ppuubblliiccuulluuii,, ccaarree îîll aaddooppttããnneeccoonnddiiþþiioonnaatt -- ººii ccãã ttuu aaii aavveeaa uunnaasseemmeenneeaa gglloonnþþ mmaaggiicc -- uunnuull ssiinn--gguurr -- ccaarree aarr ffii mmeessaajjuull??(dupã câteva secunde de formulare) De mâine râd doar de mine. Dacã

ar începe fiecare sã râdã doar de el, amevolua mult mai rapid. Râsul este unbun medicament împotriva prostiei,deºteaptã. Dacã râzi de prostia unuia,o sã încerce sã nu mai fie prost ºi adoua oarã... Ca atunci când îþi spundoi cã eºti beat ºi te duci sã te culci...Umorul este o resursã, oferã capacitatede supravieþuire. Cu râsul s-ar rezolvamulte lucruri... Ar dispãrea temeri, s-ar mai dezumfla tensiunile astea...Când ieºi din Bucureºti, gãseºti altumor ºi gãseºti alþi oameni. Generoºi,buni ºi cu poftã de viaþã, care ºtiu cefac cu viaþa lor, cãrora le face plãcereasã munceascã...

„GURMAND NU ÎNSEAMNÃNEAPÃRAT SOFISTICAT“

NNee--aamm îînnttââllnniitt llaa ZZiilleellee VViinnuull..rroo,,uunnddee nnee--aaii ppoovveessttiitt ccãã aaii aajjuunnss ssãã ccaauuþþii vviinnuull bbuunn...... CCaarree îîii eessttee ppoovveesstteeaa??Am trãit la bloc toatã viaþa de care

îmi aduc aminte. Bunicul ºtia sã facãvin ºi ajunsese sã îl facã la bloc, arti-zanal... În fiecare toamnã era aceeaºiproblemã, cu bunica enervatã de cumstropea pereþii când storcea strugurii...

Iar când afuma butoiaºele cu sulf, îþidai seama cum mirosea! Însã era fasci-nant... cumpãra saci de struguri dinpiaþã, le cãra cu cãruciorul de butelii,avea el cupajele lui, ºi le fãcea direct,nu vinifica separat, pe soiuri... Ieºeaucâteva damigene de 20 ºi de 50 delitri, cât sã þinã pânã la anul. Multãvreme nu am bãut decât din vinul lui.În facultate beam ce era în comerþ -vodcã ºi ce-o mai fi... Dupã ‘89 amînceput sã descopãr câte o etichetã -Monsieuer Henri Selection, Premiat,care erau alte vinuri decât ce bãusemeu, cum era cãpºunica de Cãlãraºi,clona 1001, parcã, de care dãdusem în

clasa a XI-a. Spre anul 2000, când amînceput sã beau vin alb, era la putereJidveiul, apoi am avut câteva specta-cole în care ne-am aprovizionat cu vinde la cramã, de la Bucium, ºi de-atunciaproape mereu am cumpãrat vinuridirect de la crame. Însã, în ultimii ani,am vãzut cum s-au nãscut zeci ºi zecide vinuri româneºti bune. ªi, scuzatãfie-mi dezamãgirea, la un preþ multmai bun decât alea franþuzeºti. Pãi unrosé francez costã minim 20 de euro,dacã vrei ceva bun, în România gãseºticu 4-5 euro sau mai puþin... Am des-coperit zone incredibil de bune - Cor-cova, Segarcea, Opriºor, de unde îmiface mereu plãcere sã beau un vin. M-aº bucura sã aflu într-o zi cã vând multvin afarã...

PPaassiiuunneeaa ppeennttrruu vviinn mmeerrggeemmâânnãã--nn mmâânnãã ccuu cceeaa ppeennttrruu mmâânnccaarree,, ddee oobbiicceeii......Oh, da! Sunt un gurmand ºi îmi

place enorm sã gãtesc. Pentru mine ecel mai rapid mod de a mã pune la loccu capul dupã o zi grea de muncã...Gãtesc ºi reþete clasice, am reþete pecare le schimb... Fac raþã cu portocale,caracatiþã în vin, foarte mult peºte -plachie, saramurã, borº, la cuptor, învin... În ultima vreme mãnânc foarterar porc, urmez sfatul doctorului...Sunt capabil sã experimentez oricât,aproape. Adicã fãrã râme, viermi,insecte, fãrã chestii vii care miºcã - înrest, aproape orice, în bucãtãrii detoate felurile. ªi mi-e dor de „cnedle”,aºa le spuneam gãluºtilor cu prune încopilãrie. În Iaºi li se spunea gomboþ,nu ºtiu de ce. Însã vreau sã subliniezceva - gurmand nu înseamnã neapãratsofisticat. Încã mã bucur cum trebuiede un pui la cuptor cu mujdei ºimãmãligã, lângã un piure de cartofi...

„„SSuunntt ccaappaabbiill ssãã eexxppeerriimmeenntteezzoorriiccââtt,, aapprrooaappee.. AAddiiccãã ffããrrããrrââmmee,, vviieerrmmii,, iinnsseeccttee,, ffããrrããcchheessttiiii vviiii ccaarree mmiiººccãã -- îînn rreesstt,,aapprrooaappee oorriiccee,, îînn bbuuccããttããrriiii ddeettooaattee ffeelluurriillee

„„DDuuppãã ccee ttrreeccii ddee mmiizzeerriiaa ddiinn pprriimmuull rrâânndd,, ddaaccãã îîþþii îînncchhiizzii uurreecchhiillee ººii oocchhiiii llaa mmiizzeerriiaa ddiinn jjuurr,, ttoott aajjuunnggiiuunnddeevvaa,, llaa oo ccaarrttee,, llaa uunn oomm..DDaaccãã îîººii ddoorreesscc,, ccrreedd ccããttiinneerriiii ddiinn nnoouuaa ggeenneerraaþþiiee aauu cceellee mmaaii mmuullttee ººaannssee ddiinnttrree ttooaattee ggeenneerraaþþiiiillee ddeeppâânnãã aaccuumm


CCUU

LLIINN

AARR

// SS

PPEE

CCIIAA

LL

În aceastã paginã vã povestescdespre cãlãtoriile spre „orizonturi fãr’ de hotar“ pe caremi le gãsesc, dar ºi despre

„bucãtãreala“ pecare, cu gust ºisuflet, prieteni de-ai mei, o realizeazã-n faþaaparatului meu.Locaþie: unde nute aºtepþi....

rãzvan voiculescu

ªerban, este un pasionat de bucãtã-realã.

Deseori seara ne strângeam la elacasã ºi bucuram spiritul de bucãtãrelilelui inventive; nu mai puþin gustoase.

Când am planificat tura de „Bucã-tãria Hoinara“ în Dobrogea, gândulm-a dus la el. Are nebunia necesarã sãgãteascã într-un peisaj rece de no-

iembrie, cu vânt surd ºi miros de nisipumed.

Odatã cumpãrate toate ingredien-tele, am ºi demarat cãtre Jurilovca, satplin de pitoresc, în marginea laculuiGolovita.

Pe domnul Romicã l-am sunat depe drum. Cu dânsul ºi ºalupa lui le-gendarã treversez toamnã de toamnãGoloviþa pentru a ajunge la Portiþa.De data aceasta însã, motivul viziteimele anuale nu era cãlãtoria cu moto-cicleta, ci bucãtãreala lui ªerban.

Traversarea lacului îmi place cãeste de duratã. Motorul ºalupei toarceliniºtit ºi asta-mi tihneºte. Ai timpulnecesar sã intri în atmosfera dobro-geanã, sã saluþi bãrcile pescãreºti pelângã care treci, ºi nu mai puþin sãdescoperi rând pe rând schimbareamolcomã a peisajului spre buza mãrii.

Odatã sosiþi, ne-a întâmpinatdomnul Viorel, om de Portiþã de maibine de 20 de ani. Mereu când mã

întâlnesc cu oameni ca ei, oamenii lo-cului, am sentimentul statorniciei.Sunt mereu la fel ºi cu aceeaºi bucuriemolcomã îmi spun din priviri „bine aivenit“, iar numãrul infinit de pãsãri sefac auzite încã de când soseºti.

Bucãtãria hoinarã (cãlãtorie de fotografii ºi emoþii culinare)

SCOICI ABURINDE DE PORTIÞA


CCUU

LLIINN

AARR

// SSPP

EECC

IIAALL

PPrrooiieecctt ssuussþþiinnuutt ddee SS..EE..RR..VV..EE..

Toate ingredinetele ºi masa debucãtãrit le-am cãrat, cu un cãruciorîmprumutat, pânã la plaja de sud, înafara campingului. Acolo natura este„lãsatã-n pace“ ºi scoicile pe alese.Mari, mici, vii sau moarte, depinde decum le aduc valurile. Masa am aºe-zat-o chiar la apã, ºi pe timp ce euaduceam ultimele cutii cu de toate,ªerban începuse deja sã-þi înºire celenecesare pe masã.

De foc m-am ocupat eu, dacã totam acceptat (ºi) postul vacant de aju-tor „chef“. Cautã lemne de foc,aprinde ziarele pe care le aveam cunoi, suflã bine pânã la epuizare ºi iatã,un foc modest a început sã mijeascã.Între timp ªerban, începuse sã aleagãscoici mici de la spartul valurilor,acolo unde nisipul ºi apa se rãzboiescasupra spaþiului. Bucatã cu bucatã aadunat o cantitate îndestulãtoare. Via-þa palpita încã în ele.

Focul a mai crescut ºi începusem sãne ºi încãlzim olecuþã la el. Tigãiii-am fãcut o sprijinitoare precarã ºi încâteva minute primii aburi au începutsã se miroasã.

La masa preparatelor, ªerban îºibucãtãrea ideile. Pe vântul acela, cojilesubþiri ale usturoului plecau odatã cu

rafalele ºi toate legumele se rosto-goleau ca într-un joc; ici ºi colo.

Oala cu tagliatele dãdea în clocot,dar ªerban mi-a fãcut semn sã le mailas la foc mic câteva minute.

Mirosul de scoicã cu usturoi ºi câ-teva sosuri necunoscute mie, îmi dã-deau stãri de nervozitate. Peste tigaiade scoici a rãsturnat pastele aburinde.Cu un sfârâit aºa de plãcut urechii, totce era în acea tigaie mare ºi neagrã în-cepuse sã se rumeneascã ºi scoiciletoate se deschiseserã ca niºte muguride floare albã.

În câteva minute toatã acea combi-naþie de mare, paste, usturoi, verdeaþã,scoicã, piper, slãninã ºi ulei de mãslineîmi luase minþile.

Ne-am aºezat amândoi la un fel demasã a tãcerii. Paharele cu vin le um-pluserãm de câteva ori. Mâncamamândoi direct din tigaie ºi fiecare eracu gândurile lui. Dacã exista totuºi ointerlocutoare a fiecãruia, acela puteafi numai marea, cu grandoarea ei fãr’de hotar.

Motorul molcom al domnului Ro-micã se auzea la asfinþit de Goloviþa.Portiþa se îndepãrta ºi gustul nisipuluisãrat era cel la care ne gândeam.

bblloogg..RRaazzvvaann--vvooiiccuulleessccuu..rroo


SSOO

MMEE

LLIIEE

RR//

GGLL

OOBB

EETT

RROO

TTTT

EERR

EDURAD JAKAB

[email protected]

ÎN LOC DE INTRODUCERE…

Dupã o copilãrie petrecutã pe ban-cheta din spate a mult adoratei Dacia1300 a pãrinþilor mei, hoinãrind sprefrumoasele atracþii turistice ale patrieiºi/sau magazinele Avicola rãspândite înspaþiul carpato-danubiano..., dupã o ti-nereþe petrecutã cu rucsacul în spinare(cred cã singurul prin Carpaþii Orien-tali în acea vreme fãrã rama pãtratã dealuminiu, cumpãrat în Cehoslovacia ºiîntreþinut mai gingaº decât servietaDiplomat a tatãlui meu) cutreierândîntr-o manierã fãrã de hartã ºi busolãpiscurile golaºe ale Retezatului..., dupãaproape 12 ani „deservind“ industriavapoarelor de croazierã, navigândmãrile ºi oceanele lumii, am ajuns sãdau crezare spuselor mamei mele (ºiexclud aici tonul de reproº pãrintesc)cum cã sunt un „plimbãreþ“ din fire.

ªi pentru cã mai târziu în viaþã,când papilele mele gustative au ajunsla vârsta legalã, am dezvoltat o curio-zitate profesionalã vizavi de viþa de vieºi minunãþiile pe care fructul ei le poa-te produce prin fermentare, am înce-

put sã cultiv o relaþie între spiritulmeu rãtãcitor ºi interesul cãtre zoneleîn care vinul îºi are cele mai impor-tante areale de origine.

Ca ºi majoritatea celor din jurulmeu am opinii puternice referitoare laceea ce se întâmplã în vecinãtateaimediat înconjurãtoare ºi nu numai,chiar dacã nu întotdeauna din cele maiavizate sau cele mai corecte. Totuºiînclin sã cred cã o experienþã person-alã poate fi împãrtãºitã ºi de ce nu,chiar apreciatã de oameni cu aceleaºi

interese atât timp cât nu este impusã.Aºa am ajuns sã povestesc, sã relatezdin cãlãtoriile mele fãcute prin diversezone ale lumii unde vinul este rege lamasã ºi e în sufletul ºi cultura celorce-l produc, tuturor prietenilor ºi câ-teodatã chiar duºmanilor mei. Unglobetrotter al papilelor gustative... ºicredeþi-mã pe cuvânt când spun cãvinul are miraculosul efect de a trans-forma ºi cel mai timid individ într-unlimbut notoriu, de a împãca inamici ºia crea noi prietenii.

Cu ceva ani în urmã am participatla o degustare experiment în care BillPhelps, Chairman of the Board al re-numitei Joseph Phelps Vineyards, aoferit tuturor celor prezenþi mostre devin ale faimosului Insignia înainte decupajarea acestuia. Sticle de CabernetSauvignon, Petit Verdot, Malbec ºiMerlot îmbuteliate pe soi ºi provenitedin renumitele AVA (American Viti-cultural Area) Rutherford, Stags LeapDistrict, St. Helena, Oak Knoll Dis-trict ºi South Napa, s-au perindat însala de degustare astfel încât partici-panþii sã-ºi toarne câte o cantitate su-ficientã pentru a-ºi realiza singuri cu-pajul dupã propriul gust ºi instinct. Oabordare interesantã ºi captivantã înacelaºi timp, mai ales cã în final amavut posibilitatea de a compara pro-priile melanjuri cu ceea ce vinificato-rul a hotãrât ca fiind procentul ideal alacelui an pentru cupajul final al In-signia.

Într-un cadru impresionant, clãdi-rile din lemn de un design eclecticintegrându-se elegant în peisaj, cu o

Somelier Globetrotter – Joseph Phelps Vineyards,

biodinamicã în Napa

ÎÎnn 22000055 rreennuummiittaa rreevviissttãã WWiinnee SSppeeccttaattoorr aa ooffeerriitt ccuuppaajjuulluuiiIInnssiiggnniiaa 22000022 ttiittlluull ddee „„VViinnuull AAnnuulluuii““ ((WWiinnee ooff tthhee YYeeaarr))

Se schimbã ceva în mine, deja mã simt ca acasã aici.Chiar de mã mai aleargã câinii din sat, nu mã mai sperii, ºtiu cum sã-i iau,

am turmã ºi ciobanul meu preferat, din Oprisor... om pe care l-am fotografiatde pe colina de la bisericã. El era cu turma la ciºmea; a doua zi când am luat-ola pas prin Opriºor am mers pe câteva bãtãturi mai la marginea satului, pe undenu mai fusesem, ºi l-am întâlnit în poartã.

Nu m-a lãsat sã-l fotografiez decât cu mioriþele... mioriþe care aveau com-portamentul unor copii rãsfãþaþi, toate se îngesuiau în el ºi se alintau, mai sã-isarã-n braþe. El îmbrãcat cu o hainã ciobãneascã, din blanã de oaie albã, bârsanaºi purta o cãciulã tot din blanã, neagrã ºi-un toiag. Cel mai mult mi-a plãcutdantura lui :)), toatã era îmbrãcatã în argint. Nici un dinte alb, toþi argintii.Avea vreo 40 de oiþe marcate cu roºu pe spate, 10 cãpriþe ºi-un asin. Apoi achemat-o ºi pe Mãrioara, vecina lui, o bãtrânicã mãrunþicã ºi frumuºicã, sã steaºi ea la pozat... bineînþeles, cu animalele. Le-am promis când mai trec în primã-vara sã le aduc ºi fotografiile, iar ei mi-au promis caº.

De fapt, e cam primãvarã deja aici... în douã zile s-a topit toooatã zãpada.Nu mai e nici un strop, soare din plin, mai sã vinã ºi rândunelele.

Apropo de asta, mi-a povestit Licã (un alt om de-al locului), pe drum sprePunghina, mai sus de Drincea... pe drumul acela am vãzut foarte mulþi cai ºicãruþe. Cai superbi, mari, graºi, îngrijiþi, cu pãrul strãlucitor. Caii ce sunt bineîngrijiþi cum ies din iarnã încep a fi nãrãvaºi. Fiind odihniþi, au acumulat multãenergie ºi acum vor sã alerge... ºi îi vedeam la cãruþe cum se agitau, abia îi puteastãpâni. Dãdeau din picioare, îºi luau o posturã mândrã ºi nechezau puternic,sãlbatic.

Apoi nopþile de iarnã aici sunt mistice. Dupã apusul soarelui se lasã cuîngheþ, iar cum m-a mai prins prin sat, pânã am ajuns eu la cramã, m-a cambunghit frigul... dar o datã ajunsã în cãmãruþã, la cãldurã... în 5 minute îmireveneam. Deschideam geamul, cerul plin de stele... dar splendoarea sta înaltceva... în concert.

Turma din spatele cramei a venit mult mai aproape, lipitã de cramã, iar oiþeleau acum mieluºei. Toate nopþile am stat sã ascult cum behãie, ciorile (pânã sãse lase noaptea) înnegresc cerul ºi completeazã pe un ton forte cu croncãnitul,iar vântul, cu ajutorul copacilor din jur, mai delicat, susþine spectacolul în ten-siune. Trebuie sã-mi iau reportofon... deºi nimic nu poate înlocui senzaþia delive.

Am stat dunimicã într-un birt la o masã cu români, þigani ºi poliþiºti... ºivorbind de toate prostiile... aud cum o cheamã pe soþia unuia dintre þigani:Navigaþie :)))) pe el îl chema Ciobicã. Dupã cafele am fost la târguri de animale.Abia m-am abþinut sã nu iau capre ºi purceluºi :)))

Bineînþeles toatã lumea îl cunoaºte pe nea Jderu, din 2 în 2 metri îl salutauoamenii din stânga ºi dreapta.

TEXT ºI FOTO: CRISTINA GARABEÞANU

UN JURNAL AL OLTENIEI PROFUNDE

Hoinãritul prin sat

salã de degustare vastã ºi dominatã debaricuri vechi, unde ai posibilitatea dea încerca toate vinurile din portofoliu,Joseph Phelps Vineyard e una dinpodgoriile din Napa Valley pe care nuîþi permiþi sã o ratezi. Practicând rigo-rile agriculturii biodinamice, standar-de a cãror bazã a fost pusã încã din1920 de savantul austriac Rudolf Stei-ner, pe terenul podgoriei se pot întâl-nii stupi de albine, oi ºi chiar coteþemobile de gãini, toate acestea existânddin dorinþa de a prezerva un mediunatural ecologic ºi de a perpetua unproiect început încã din anii ‘80. Într-un ansamblu peisagistic ºi arhitecturaldeosebit, degustarea vinului Insignia2006 a fost un adevãrat regal, o expe-rienþã scrisã cu majuscule în jurnalulpersonal al papilelor gustative.

INSIGNIA – PRIMUL „BORDOLEZ“PE PÃMÂNT AMERICAN

Încã din 1978 când a fost lansat,vinificat din recolta anului 1974,Insignia a fost o noutate în Californiafiind primul vin creat ºi etichetat res-pectând maniera Bordeaux prin ames-tecul soiurilor tradiþionale ale acesteifaimoase zone viticole a Franþei. Unexemplu urmat în multe zone viticoleîn Lumea Nouã. Dacã la începuturierau cumpãraþi cei mai buni struguride pe piaþã a diverºilor podgoreni, dinanul 1990 Joseph Phelps Vineyardsvinifica Insignia doar cu struguriproveniþi din Stags Leap District ºi

Rutherford Bench, douã din cele maifaimoase surse pe plan mondial dincare strugurele Cabernet Sauvignoneste capabil sã producã vinuri de mareclasã. Abia în 2004, dupã 31 de ani dela lansare, Insignia este pentru primadatã cupajat doar din struguri prove-niþi exclusiv din podgoriile aparþinândvinificatorului. În 2005 renumita re-vistã Wine Spectator a oferit cupajului

Insignia 2002 titlul de „Vinul Anului“(Wine of the Year).

Joseph Phelps Vineyards a fostînfiinþatã în 1973 de cãtre Joe Phelps,iar astãzi podgoria se întinde pe 640de acri din care 122 de acri plantaþi cuviþa de vie ºi peste 420 de acri fãrã fa-cilitãþi construite, totul chiar în veci-nãtatea AVA St. Helena. Deºi In-signia rãmâne vinul-simbol al pod-goriei, în portofoliul mai intrã ºi renu-mitele Backus Vineyard CabernetSauvignon, ºi din gama Joseph Phelpscunoscutele Napa Valley CabernetSauvignon, Sauvignon Blanc, Eisrebe(ice wine vinificat din struguri Scheu-rebe), Syrah ºi Viognier, toate însu-mând o producþie de peste 50.000 delãzi anual. Merlot Napa Valley esteprodus doar în anii în care cupajul In-signia nu necesitã acest soi. În fiecareprimãvara are loc „Insignia Day“, uneveniment exclusiv destinat mem-brilor „Phelps Prefferred“, care cum-pãrã vinuri direct de la podgorie îna-intea lansãrii lor pe piaþã ºi care suntinvitaþi la un show gastronomic, „Cu-linary Extravaganzas“, unde o masã decinci feluri este creatã special de unChef, invitat pentru a complimentavinurile din portofoliu.

RECENZI RECENTE:

•• JJoosseepphh PPhheellppss IInnssiiggnniiaa NNaappaa VVaalllleeyy 22000077 -- 9966 ppuunnccttee WWiinnee SSppeeccttaattoorrIInnssiiddeerr 22001100

•• 22000077 IInnssiiggnniiaa PPrroopprriieettaarryy RReedd WWiinnee NNaappaa îînnttrree ((9977--110000)) RRoobbeerrtt PPaarrkkeerr’’ssWWiinnee AAddvvooccaattee 22000099

•• 22000066 IInnssiiggnniiaa PPrroopprriieettaarryy RReedd WWiinnee NNaappaa -- 9955++ ppuunnccttee RRoobbeerrtt PPaarrkkeerr’’ssWWiinnee AAddvvooccaattee 22000099

•• 22000077 IInnssiiggnniiaa PPrroopprriieettaarryy RReedd WWiinnee NNaappaa VVaalllleeyy -- 9944 ppuunnccttee IInntteerrnnaaþþiioonnaallWWiinnee CCeellllaarr 22001100

•• 22000077 CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn NNaappaa -- 9911 ppuunnccttee RRoobbeerrtt PPaarrkkeerr’’ss WWiinnee AAddvvooccaattee22000099

•• JJoosseepphh PPhheellppss CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn NNaappaa VVaalllleeyy 22000077 -- 9911 ppuunnccttee WWiinnee SSppeeccttaattoorr IInnssiiddeerr 22001100

•• 22000077 CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn NNaappaa VVaalllleeyy -- 9911 ppuunnccttee IInntteerrnnaaþþiioonnaall WWiinneeCCeellllaarr 22001100

•• JJOOSSEEPPHH PPHHEELLPPSS 22000066 CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn NNaappaa VVaalllleeyy -- 9922 ppuunncctteeWWiinnee EEnntthhuussiiaasstt 22000099

•• JJoosseepphh PPhheellppss EEIISSRREEBBEE NNaappaa VVaalllleeyy 22000088 -- 9922 ppuunnccttee WWiinnee SSppeeccttaattoorrIInnssiiddeerr 22001100

ÎÎnnttrr--uunn ccaaddrruu iimmpprreessiioonnaanntt,,ccllããddiirriillee ddiinn lleemmnn ddee uunn ddeessiiggnn eecclleeccttiicc iinntteeggrrâânndduu--ssee eelleeggaanntt îînn ppeeiissaajj,, ccuu aa ssaallãã ddeeddeegguussttaarree vvaassttãã ººii ddoommiinnaattãã ddee bbaarriiccuurrii vveecchhii uunnddee aaii ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa îînncceerrccaa ttooaatteevviinnuurriillee ddiinn ppoorrttooffoolliiuu,, JJoosseepphh PPhheellppss VViinneeyyaarrdd ee uunnaa ddiinn ppooddggoorriiiillee ddiinn NNaappaa VVaalllleeyy ppee ccaarree nnuu îîþþii ppeerrmmiiþþii ssãã oo rraatteezzii

ÎÎnnccãã ddiinn 11997788 ccâânndd aa ffoosstt llaannssaatt,,vviinniiffiiccaatt ddiinn rreeccoollttaa aannuulluuii 11997744,,IInnssiiggnniiaa aa ffoosstt oo nnoouuttaattee îînnCCaalliiffoorrnniiaa ffiiiinndd pprriimmuull vviinn ccrreeaatt ººii eettiicchheettaatt rreessppeeccttâânndd mmaanniieerraaBBoorrddeeaauuxx pprriinn aammeesstteeccuull ssooiiuurriilloorrttiippiiccee,, ttrraaddiiþþiioonnaallee aa aacceesstteeiiffaaiimmooaassee zzoonnee vviittiiccoollee aa FFrraannþþeeii

AADDVVEERRTTOORRIIAALL

CCUU

LLIINN

AARR

// MM

EEXX

IICC

HORIA HASNAº

Când spui Mexic, gândul te poartãcãtre azteci ºi conquistadori, cãtre Po-

pocatepetl, cãtre Acapulco ºiC a n c u n ,

cãtre poncho ºi Pancho Villa, cãtresombreros ºi mariachis, cãtre dansa-toare focoase, cãtre grupa morþii de laGuadalajara, în care fotbaliºtii Româ-niei au scris istorie la CampionatulMondial din 1970. Dar ºi cãtre aro-mele variate ºi culorile vesele ale bucã-

tãriei mexicane, intratã de anultrecut în patrimoniul

cultur-

al UNESCO. O bucãtãrie care poatefi numitã prima experienþã fusion alumii, dat fiind aportul masiv deingrediente pe care le-au introduscuceritorii spanioli ai imperiului aztec.O bucãtãrie pe care o gãseºti, mai binesau mai rãu executatã, pe cele maimulte meridiane ale globului, echiva-lentã, în accepþiunea multora, cumâncãruri extrem de picante, dar ºideosebit de savuroase.

LA ÎNCEPUT A FOSTPORUMBUL

Pânã la apariþia spaniolilor, înspaþiul actualului Mexic ingredi-

entele de bazã ale bucãtãrieierau porumbul ºi fasolea.

În primul rând porum-bul, care era consumat

fie crud, fie copt, fieca o componentã

a celor mai mul-te feluri de

mâncare. Însã principala lui utilizare afost ºi este în producerea „masa”, alu-atul din care se preparã tortillas,gorditas, tamales ºi tot mai cãutaþiinachos. Alãturi de porumb ºi fasole,în meniurile pre-columbiene se maigãseau tomatele, cartoful dulce,alunele, avocado, guava, papaya, ana-nasul ºi diferite ciuperci. Mai dãdeai ºide puþinã proteinã animalã, acoperitãînsã numai de peºte ºi curcan, dacã esã ne raportãm la carnea aºa-zis con-venþionalã. Pentru cã, dacã ne referimla preparatele exotice, aºa numita „co-mida prehispanica”, ºi astãzi putemgãsi fripturi de iguanã, frigãrui de ºar-pe cu clopoþei sau, în sud, tocãniþã demaimuþã pãianjen.

În schimb, la condimente, azteciistãteau extrem de bine. Exista evidentpiperul, în toate formele lui de mani-festare, însã nu acesta era la putere.Baza o reprezentau oregano, uºor di-ferit de cel mediteraneean, cumin ºi,evident, pudra de chili. Ceapa ºi us-

Mexic, prima bucãtãriefusion a lumii


turoiul nu lipseau, fiind folosite pen-tru aromatizarea celor mai multe din-tre preparate. Iar de ardeii iuþi, ce sãmai vorbim, Mexic fiind în continuareþara cu cele mai multe sortimente dinlume.

INVENTATORII CIOCOLATEI

Aztecii mai aveau ceva în portofo-liu. Un produs pe care astãzi îl regãsimpe tot globul ºi fãrã de care lumea pecare o ºtim n-ar mai fi la fel. Azteciiaveau ciocolata. Iniþial ca bãuturã,folositã mai degrabã în ritualurile reli-gioase, dar ºi ca monedã de schimb.Chiar ºi cuvântul ciocolatã provinedintr-un vechi cuvânt al dialectuluiNahuatl, „xocolatl”. Când a devenitprodus de consum curent, ciocolataera servitã fie simplã, fie cu diverse

arome, de la vanilie pânã la ardei iuþi.Astãzi, ciocolata este gãsitã peste totîn Mexic. Fie ca bãuturã, fie catabletã, fie ca ingredient în anumitepreparate. La fel ºi principalul ei in-gredient, este vorba de cacao, care de-venise monedã de schimb încã de pevremea mayaºilor. Spre exemplu, uncurcan valora 100 de boabe de cacao,în vreme ce un fruct de avocado proas-pãt se putea achiziþiona în schimbul atrei boabe.

BUCATARIE COLONIZATÃ

Colonizarea spaniolã a declanºatîn boom în gastronomie. Din 1520 înMexic au apãrut, treptat, o sumede-nie de noi materii prime pentrubucãtãrie. Mai ales în ceea ce priveºtecarnea. Au fost aduse vite, oi, capre,

porci, dar ºi gãinile europene, unînlocuitor perfect pentru mult mairarul ºi scumpul curcan. Au adus ºialte condimente, uleiul de mãsline,coriandrul. Tot spaniolii au introdusîn meniuri grâul, ovãzul, dar ºiorezul, care este acum al doilea ingre-dient de bazã în bucãtãria mexicanã.Însã evoluþia gastronomiei mexicanenu s-a oprit aici.

Ca un burete, mexicanii au asimi-lat preparate provenind din toatecolþurile lumii, continuând tradiþiafusion. Spre exemplu, mari consuma-tori de peºte încã din vreme culturiimaya, mexicanii servesc cunoscutulsushi japonez însoþit de sosuri pebazã de mango sau mandarine, dar ºide un sos de soia în care se adaugãchili sau alte condimente tradiþio-nale.

VINUL ÎN MEXIC

Printre ofrandele Spaniei pentrunoua cucerire s-a numãrat ºi vinul. ªi,evident, viþa de vie. Cultura acesteia acreat o adevãratã frenezie printre lo-calnici, astfel încât în secolul XVIISpania nu mai putea exporta nicio pi-cãturã de vin în Mexic. Aºa s-a ajunsca, în anul 1699, regele Carol al II-leasã procedeze cam ca Burebista. Auscãpat doar viile bisericilor, care, însã,nu putea produce vin decât pentruconsum propriu. Abia dupã rãzboiulde independenþã (1810-1821) s-arevenit la cultura laicã a viþei de vie. ªi,cu toate cã tot mai multe regiuni auînceput sã cultive aceastã plantã, 90%din producþia de vin a Mexiculuiprovine din zona de nord a þãrii, maiprecis din Baja California ºi Sonora.

SOS SALSA

IInnggrreeddiieenntt ddee bbaazzãã îînn bbuuccããttããrriiaa mmeexxii--ccaannãã,, ssoossuull ssaallssaa aarree nneevvooiiee ddee uurrmmãã--ttooaarreellee iinnggrreeddiieennttee:: rrooººiiii,, aarrddeeii ggrraassrrooººuu,, ggaallbbeenn ººii vveerrddee,, ccoorriiaannddrruupprrooaassppããtt,, ddaarr ººii ppuullbbeerree ((ddiinn sseemmiinnþþee)),,ssaarree ººii aarrddeeii cchhiillii,, ddee pprreeffeerraabbiillpprrooaassppããtt.. RRooººiiiillee ssee ccuurrããþþãã ddee ssââmmbbuurriiººii ccooaajjãã ººii ffiiee ssee ppaasseeaazzãã.. AArrddeeiiii ssee ttaaiieeîînn ccuubbuulleeþþee,, cceeii iiuuþþii ssee ttaaiiee mmããrruunntt,, sseeaammeesstteeccãã îînn rrooººiiiillee ppaassaattee,, aappooii sseeaaddaauuggãã ppuullbbeerreeaa ddee ccoorriiaannddrruu.. SSeeaammeesstteeccãã bbiinnee,, ssee ddãã uunn pprraaff ddee ssaarree,,iiaarr llaa ffiinnaall ssee aaddaauuggãã ffrruunnzzeellee ddeeccoorriiaannddrruu,, ººii eellee mmããrruunnþþiittee..

BURITTO

CCoonnssiiddeerraatt ttoott uunn ffeell ddee mmâânnccaarreenneeccoonnvveennþþiioonnaall,, BBuurriittttoo eessttee ppeerrmmiissiivvddooaarr îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee ccaarrnneeaa ppee ccaarreeoo ffoolloosseesseeººttii îînn uummpplluuttuurrãã.. PPooaattee ffiippuuii,, vviittãã,, ppoorrcc,, ddaarr ddiissttrraaccþþiiaa sseeoopprreeººttee aaiiccii.. PPeennttrruu ccãã dduuppãã ccee aaii aalleessaanniimmaalluull,, nnuu--þþii mmaaii ee ppeerrmmiissãã nniicciioottrreessããrriirree,, nniicciiuunn ttrreemmuurr aall mmââiinniiii,, cceemmaaii,, aaii ffaaccee bbiinnee ssãã nnuu mmaaii rreessppiirrii..CCeell ppuuþþiinn aaººaa mmii--aa ssppuuss mmiiee MMaaeessttrruullîînn AArrttaa CCuulliinnaarrãã JJiimmmmii CCoonnssttaannttiinn,,ppaattrroonnuull ddee llaa DDoonn TTaaccoo,, cceell ccaarree mmii--aa ddeezzvvããlluuiitt rreeþþeettaa.. AAdduunnii mmaaii îînnttââiiiinnggrreeddiieenntteellee ppeennttrruu ccllããttiittãã:: ppiieepptt ddeeppuuii,, oo ttoorrttiillllaa mmaarree ddee ggrrââuu,, ccoorriiaannddrruu

ppuullbbeerree ººii vveerrddee,, aarrddeeii ggrraass,, ccaaººccaavvaall,,ssaarree ººii ppiippeerr vveerrddee mmããcciinnaatt.. PPiippeettuull ddeeppuuii ssee ccoonnddiimmeenntteeaazzãã ccuu ttoott ccee ggããsseeººttiimmaaii ssuuss,, mmaaii ppuuþþiinn ccoorriiaanndduull,, aappooii sseeppuunnee ppee pplliittaa îînncciinnssãã,, uunnssãã bbiinnee ccuu uulleeiiddee ppoorruummbb.. DDuuppãã 33 mmiinnuuttee,, aaddiiccããdduuppãã ccee ss--aa rruummeenniitt,, vveerrººii ccoommppoozziiþþiiaaîînn ffooaaiiaa ddee ttoorrttiillllaa,, aaddããuuggâânndd ddeessuupprraaccaassccaavvaalluull rraass,, ccaa ssãã ssee ttooppeeaassccãã mmaaiirreeppeeddee,, aarrddeeiiuull ttrraass llaa pplliittãã ssii ffrruunnzzeelleeddee ccoorriiaannddrruu.. SSee îîmmppaacchheetteeaazzãã ssppeecciiaall,,îînnttââii ppee lluunngg,, aappooii ssee rruulleeaazzãã ººii îîll llaaººiiuunn ppiicc ssãã rreessppiirree..

TTee aappuuccii ssãã pprreeppaarrii uunn ssooss aallbb ddiinn uunntt,,ffããiinnãã aallbbãã,, llaappttee,, ccrreemmãã ffrreesshh ((aaddiiccããssmmâânnttâânnãã ddee ggããttiitt)),, aaddaauuggii ssaarree ººiippiippeerr aallbb ººii ppuuii llaa ffiieerrtt ppeennttrruu vvrreeoo 3300ddee mmiinnuuttee,, aammeesstteeccâânndd mmeerreeuu.. CCâânndd ee ggaattaa,, mmaaii aaddaauuggii îînn ccoommppoozziiþþiiee

bbrrâânnzzãã CChheeddddaarr,, mmaaii ffiieerrbbii cciinncciimmiinnuuttee,, aappooii nnaappeezzii BBuurriittttoo--uull ccuu eeaappee ttooaattee ppããrrþþiillee.. MMaaii rraazzii ppuuþþiinnccaaººccaavvaall ddeeaassuupprraa,, aappooii llaa ccuuppttoorr ccuu eell,,ssãã ssee ggrraattiinneezzee.. SSee sseerrvveeººttee ccuu oorreezzmmeexxiiccaann ssaauu ppee uunn ppaatt ddee ssaallaattãã iiccee--bbeerrgg.. OObblliiggaattoorriiuu ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee pprreezzeennttººii ssoossuull ssaallssaa,, îînn ccaarree aaii ssccããppaatt ººii vvrreeooppaattrruu rroonnddeellee ddee aarrddeeii jjaallaappeennooss..

FAJITA

CCuummppããrraaþþii uunn bbllaatt ddeeggããttiitt mmaarree,, ccaa ssaaaavveeþþii uunnddee ssããddeeppoozziittaaþþii iinnggrree--ddiieenntteellee.. AAddiiccãã::ppiieepptt ddee ppuuii,,mmuuººcchhii ddee vviittãã,,aarrddeeii ggrraass rrooººuu,,ggaallbbeenn ººii vveerrddee,,cceeaappãã aallbbãã,, uulleeiiddee ppoorruummbb,,ccoorriiaannddrruu ppuullbbeerree,,ddaarr ººii vveerrddee,, ccuummiinn --mmaaii ccuunnoossccuutt ppeeppllaaiiuurriillee mmiioorriittiiccee ssuubbnnuummeellee ddee cchhiimmiioonn --,, tteeqquuiillllaa,,bbeerree ((pprreeffeerraabbiill CCoorroonnaa ssaauu SSooll)),, ppiippeerrvveerrddee,, ssaarree,, cchhiillii uussccaatt ((ffuullggii)),, zzaahhããrrbbrruunn ººii cceevvaa ccooaajjãã ddee llããmmââiiee.. ªªii,,bbiinneeîînnþþeelleess,, oo ffooaaiiee ddee ttoorrttiillllaa mmiiccãã..PPiieeppttuull ddee ppuuii ººii mmuuººcchhiiuull ddee vviittãã sseettaaiiee jjuulliieenn ººii ssee ppuunn llaa mmaacceerraatt îînnttrr--uunnaammeesstteecc ddee uulleeii ddee ppoorruummbb,, tteeqquuiillllaa,,

bbeerree ººii mmaajjoorriittaatteeaa ccoonnddiimmeenntteelloorr ddeemmaaii ssuuss,, aaddiiccãã ssaarree,, ppiippeerr vveerrddee mmããccii--nnaatt,, ccuummiinn,, cchhiillii,, ccoorriiaannddrruu ppuullbbeerree ººiiccooaajjãã ddee llããmmââiiee.. TToott aacceesstt aammeesstteecc sseeppuunnee îînnttrr--oo ppuunnggãã ssuubbþþiirree ccaarree sseessttrrâânnggee îînn jjuurruull uummpplluuttuurriiii,, ssee îînncchhiiddeeeerrmmeettiicc ººii sseeaassccuunnddeevvrreemmee ddee ººaassee

oorree îînn aaddâânnccuullffrriiggiiddeerruulluuii.. CCâânndd ee ggaattaa,, vvããrrssaaþþii ccoomm--ppoozziiþþiiaa ppee oo pplliittãã îînncciinnssãã bbiinnee,, ppee ccaarreeaaþþii ttuurrnnaatt uulleeii ddee ppoorruummbb,, aaddããuuggaaþþiiaarrddeeiiii ggrraaººii ººii cceeaappaa,, ttããiiaattii îînn pprreeaallaabbiillttoott jjuulliieenn ººii llããssaaþþii ssãã ssee rruummeenneeaassccãã,,ddoouuãã,, ttrreeii mmiinnuuttee,, aammeesstteeccâânndd mmeerreeuu..CCoommppoozziiþþiiaa ssee ppuunnee ppee ffaarrffuurriiaa ppeeccaarree,, îînn pprreeaallaabbiill,, aaþþii oorrnnaatt--oo ddeejjaa ccuuppuuþþiinn oorreezz mmeexxiiccaann ((ee ccaamm ccaa oorreezzuullccuu lleegguummee,, ddooaarr ccãã nnuu ssee ppuunnee ssaarree)) ººiiffaassoollee nneeaaggrrãã ((ssee pprreeppaarrãã ccaa ffaassoolleeaa ddeellaa nnooii,, nnuummaaii ccãã,, dduuppãã ccee aa ffiieerrtt,, sseessttrreeccooaarrãã,, ssee aaddaauuggãã ssooss ddee rrooººiiii ººii îîiimmaaii ddããmm uunn ccllooccoott)).. PPeessttee ttooaattee aacceess--tteeaa ssee aaddaauuggãã ffooaaiiaa ddee ttoorrttiillllaa,, rruullaattããccaa oo ccllããttiittãã,, ttrreeii,, ppaattrruu rroonnddeellee ddeeaarrddeeii jjaallaappeennooss ººii,, uunnddee aa mmaaii rrããmmaasslloocc ppee ffaarrffuurriiee,, ssoossuull ssaallssaa.. SSee sseerrvveeººtteeffiieerrbbiinnttee,, iiaarr cceeii ccaarree nnuu ssuuppoorrttããmmâânnccããrruurriillee ppiiccaannttee ppoott ssttiinnggee iiuuþþeeaallaaccuu ppuuþþiinnãã ssmmâânnttâânnãã.. SSaauu ccuu tteeqquuiillllaa..

Simboluri ale gastronomiei mexicane

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU


CCUU

LLIINN

AARR

// AA

BBCC

MARIAN TIMOFTI, SOMELIER

Oþetul Balsamic Tradiþional deModena DOP (Denumire de OrigineProtejatã), legendã, realitate, inimi-tabil în vasta panoramã a produselorde tip acetic, este o raritate în lumeacondimentelor. Multã lume se laudãcã foloseºte Oþetul Balsamic de Mode-na. Dar nu pe cel Tradiþional. Oþetulbalsamic este cunoscut din secolul alXII-lea ºi sunt multe documente careatestã existenþa lui. Pe cel tradiþionalnu oricine are posibilitatea sã-l con-sume, fie din cauza preþului sãu, destulde condimentat, dar ºi pentru cã esterar. Ce-l face atât de râvnit? De ce esteatât de apreciat ºi de ce este atât descump? Sunt câteva întrebãri la caream sã încerc sã rãspund în acest articol.

REGULI STRICTE PENTRU CALITATE

A trebuit sã treacã sute de ani pen-tru ca producãtorii sã înþeleagã avan-tajele organizãrii într-o cooperativã,care sã-i ajute sã se promoveze, caresã-i organizeze ºi sã le impunã un sta-tut, un procedeu de obþinere a oþetu-lui balsamic, o regulã pe care, respec-tând-o cu toþii, produsul lor puteadeveni unic, de calitate, cu o denumirede origine protejatã. Dupã înfiinþareaacestui “Consorzio”, în anul 1979, ºidupã un efort de circa 21 de ani, îndata de 17 aprilie 2000, Uniunea Eu-

ropeanã a acordã denumirea de D.O.P.(Denumire de Origine Protejatã)acestui produs. Acest lucru a fost posi-bil datoritã unor reguli ºi unei auto-discipline rigide, respectate de toþiproducãtorii. Aceste reguli stipuleazãcã modelul de sticlã folositã, de 1ooml, trebuie folosit de toþi producãtorii(design-ul este realizat de Giugiaro,marele designer de automobile), iardegustarea produsului propus spreîmbuteliere sã fie fãcutã de cu specia-liºti degustãtori. De asemenea, potri-vit regulilor, îmbutelierea trebuie fã-cutã numai în centre autorizate, iarfiecare sticlã sã poarte sigiliul de ga-ranþie, cu numãr ca ºi în cazul vinu-rilor în ediþii limitate.

UN PRODUS EXCLUSIVIST

Ce-l face atât de rar? Poate modulextrem de exclusivist în care se ajungela produsul finit. Pentru a ajunge laOþetul Balsamic Tradiþional de Mo-dena DOP se respectã cu stricteþe treireguli fundamentale:

- strugurii sunt recoltaþi doar dinProvincia di Modena ºi doar din soiu-rile Lambrusco ºi Trebbiano.

- mustuirea ºi coacerea mustuluieste o operaþiune care are loc aproapesimultan, adicã mustul se pune imedi-at la fiert pentru mai multe ore pe focdirect ºi în vas deschis, pânã rãmânedor jumãtate din cantitatea iniþialã.

- învechirea are loc în diverse buto-iaºe de lemn, de mãrimi ºi esenþe dife-rite. În fiecare an, folosind otehnicã specialã de decantare, celmai mic butoiaº “doneazã” 1-2litri de oþet balsamic, el fiind com-pletat din butoiul urmãtor ºi aºamai departe, pânã ce toatebutoaiele au fost completate.Niciodatã butoiaºele nu se golescde tot, acestea fiind doar com-pletate.

Numai dupã aceastã strictãperioadã de învechire, carepoate ajunge ºi la 100 de ani,balsamul capãtã denumirea de: ACETO BALSAMICOTRADIZIONALE DI MO-DENA D.O.P.

Învechirea are loc în podu-rile caselor, deoarece diferenþade temperaturã, de-a lungulanilor (cald vara, frig iarna,ventilaþia pe tot parcursulanului) face ca extractuldin lemn sã fie diferit,în funcþie de ano-timp. ªi încã o curi-ozitate! Fiecare bu-toi este marcat, în-registrat la “con-sorzio” ºi nu seschimbã sute deani. Se cãptuºeºtedoar cu lemn dinaceeaºi esenþã.

SCUMP DOAR PENTRU RISIPITORI

De ce este atât de apreciat?Pentru calitãþile sale deosebite.Parfumul caracteristic, complex,

penetrant, de o evidentã, dar plã-cutã ºi armonioasã aciditate. Gus-tul, tradiþional ºi inimitabil, dulceacriºor, bine echilibrat, ne oferã o

generoasã plinãtate, o frumoasãonctuozitate catifelatã, mine-ral-sãratã, într-un deplin acord

cu caracterul olfactiv per-sonal ºi propriu. Astfel,

acest produs a devenit unsimbol al oraºului Modena.

Pentru cei care ºtiu sã-lconsume nu este scump, ba

chiar poate deveni uningredient accesibil.

Dacã însã îl vomepuiza la salatã, va finormal sã ni se parã

scump. Consumatcu responsabilitate,poate oferi garan-

þia unui prânzsau a unei cine

de excepþie.Vom putea

spune cã amavut un mo-

ment de medi-taþie, echivalentcu cel pe care îltraversãm când

Un elixir în bucãtãrie - oþetul balsamic

35

CCUU

LLIINN

AARR

// AABB

CC

consumãm un vin de excepþie. UnAmarone della Valpolicella - Riserva,un Brunello Riserva, un ChateauxMargot, un Masetto. Dacã preþul vi separe exagerat, încercaþi dumneavoas-trã sã cultivaþi viþa de vie, sã stoarceþimustul, sã-l fierbeþi ºi sã obþineþi 3(trei) litri din acest elixir la 100 de kgde struguri ºi sã mai ºi aºteptaþi trans-formarea lui timp de 25-50-100 deani. Asta ca sã nu mai socotim ma-nopera ºi toate celelalte ustensile ne-cesare prelucrãrii.

Nu vã încredeþi în orice fel de sticlãpe care scrie “Aceto Balsamico Tra-dizionale di Modena DOP” dacã nuregãsiþi eticheta fiscalã, dacã este maimare de 100 de ml ºi dacã nu estenumerotatã. Prin cumpãrarea unei sti-cle originale sunteþi protejaþi de falsuriºi vã puteþi adresa cooperativei pentrureclamaþii sau despãgubiri. Aceasta nuînseamnã cã Oþetul Balsamic de Mo-dena care se gãseºte la noi nu estecorect. El nu este „Tradizionale“, pro-cedeul lui de fabricare este diferit. Un„Tradizionale“ nu se foloseºte la sa-latã. Îl vom utiliza la mâncãruri maielaborate, la cãpºuni, la îngheþatã, lacarne pe grãtar, la carnea fiartã (înspecial limba de vitã), la fructe demare, la peºte ºi la alte preparate tipicitaliene, care au intrat ºi pe piaþa ro-mâneascã. În Modena, o etichetã roºieînseamnã cã oþetul a fost învechit mi-nimum 12 ani, o etichetã argintie - 18ani, iar una aurie – peste 25 de ani.

REÞETE CU OÞET BALSAMICTRADIÞIONAL DE MODENA

Parmigiano reggiano cu oþet balsamic

Alegeþi un parmigiano reggianoînvechit mãcar un an de zile, tãiaþi-l înfeliuþe, cu acel aparat special de par-migiano sau cu aparatul de curãþatcartofi ºi morcovi ºi presãraþi câte opicãturã pe fiecare feliuþã. În acestmod se poate servi ºi ca antreu, dar ºica final de masã, pentru digestie.

Dacã-l servim ca antreu, vom aso-cia un Spumant Brut de calitate sauun Trebbiano cu o bunã structurã,dacã-l servim ca final de masã, cel maipotrivit, este un Lambrusco. Dupãcum vedeþi, italienii fac asocierea cuvinurile din soiul din care este prepa-rat acel balsamic. Asta nu înseamnã cãnu putem utiliza ºi vinurile noastrespumante sau roºii de calitate

Salatã de ton, capere ºi oþet balsamic

550000 ggrr ddee ttoonn,, uunn ssooss ddee ooþþeett bbaall--ssaammiicc,, ssaarree,, ppiippeerr,, uulleeii eexxttrraavviirrggiinn ddeemmããsslliinnee,, 1100--1122 ccaappeerree ccuu ccooddiiþþeellee aaffee--rreennttee ((ccoonnsseerrvvaattee îînn bboorrccaann ccuu uulleeii ddeemmããsslliinnee ssuunntt ppeerrffeeccttee))..

Pentru sosul de oþet: oþet balsamicde Modena, 3-4 cuiºoare, 1 batonscorþiºoarã, 1 lingurã de miere de al-bine , 3-4 boabe de ienupãr.

Într-o tigaie micã puneþi oþetulbalsamic, uleiul de mãsline, cuiºoare-le, scorþiºoara ºi ienupãrul ºi încãlziþilent, la foc mic. Când este cald, adãu-gaþi mierea de albine ºi fierbeþi la focmic, pânã rãmâne jumãtate din canti-tate. Lãsaþi-l sã se rãceascã.

Prãjiþi tonul pe piatrã sau grãtar, peambele parþi, astfel ca la mijloc sãrãmânã rose (mediu fãcut). Adãugaþisare ºi piper, dupã gust, puneþi cele10-12 capere ºi picuraþi puþin câtepuþin sosul de oþet balsamic rãcit. Unvin alb, tânãr, cu aciditate mare estebinevenit. Puteþi încerca un Riesling

Cuvee d’Excelence de la Vinarte, nuveþi regreta.

File de viþel cu oþet balsamicOO rreeþþeettãã aabbssoolluutt ddeelliicciiooaassãã,, ssppeecc--

ttaaccuullooaassãã,, ccããrreeiiaa ooþþeettuull bbaallssaammiicc îîii ddããuunn gguusstt ddeeoosseebbiitt.. FFiillee ddee vviiþþeell,, ffããiinnããaallbbãã,, uulleeii ddee mmããsslliinnee eexxttrraavviirrggiinn,, ssaarree,,ooþþeett bbaallssaammiicc,, uunntt..

Puneþi în tigaie un cub de unt, câto nucã, lãsaþi sã se topeascã la focmare, daþi file-ul de viþel prin fãinã ºiapoi scuturaþi bine carnea, ca sã piardãsurplusul de fãinã, puneþi-l în tigaie ºidaþi focul la mediu. Dupã 3 minute

întoarceþi carnea, lãsaþi-o încã 3 mi-nute. Adãugaþi oþet balsamic ºi lãsaþisã se evapore.

Puneþi carnea pe o farfurie, adãugaþipuþin sos din tigaie, ulei extravergin demãsline, ºi câteva picãturi de BalsamicExtra-vecchio. File-ul este gata.

Garnitura nu este strict necesarã,dupã antreu ºi primul fel putem con-suma filè-ul simplu, dar, dacã þineþineapãrat, 2-3 bucãþele de cartofnature pot fi admise. Sã nu uit: câtevaboabe de rodie peste filè pot da oarmonie plãcutã mirosului dar ºi gus-tului. Vinul? Roºu, cu o bunã aromã,structurã, cu tanini catifelaþi ºi un bungrad alcoolic, deoarece carnea estedestul de suculentã.

Desert specialCCããppººuunnii,, uurrddãã,, ppoorrttooccaallee,, bbuussuuiioocc,,

zzaahhããrr bbrruunn,, aammaarreettttii ººii nneelliippssiittuullTTrraaddiizziioonnaallee ddii MMooddeennaa

Tãiaþi cãpºunile bucãþi, amestecaþicu oþet balsamic ºi zahãr brun.Tocaþimãrunt puþin busuioc ºi amestecaþi cucãpºunile. Radeþi puþinã coajã de porto-calã a la julienne, amestecaþi-o cu bis-cuiþi amaretti (acei biscuiþi de casã cumandorle) pânã obþineþi bucãþele demãrimea unui bob de mazãre mai mare.

Stoarceþi zeama de portocalã ºiamestecaþi-o cu urdã, amestecaþi bine,bine ºi puneþi în pahare ; alternativ -un strat de urdã cu zeamã de portocalã- un strat de cãpºuni cu oþet balsamic.Deasupra, ornaþi cu amestecul decoajã de portocale cu amaretti, unultim aranjament cu o frunzã debusuioc ºi 2-3 picãturi de OþetBalsamic Tradiþional de Modena.

Desertul este gata ºi, dupã cumvedeþi, poate fi mai complicat decâtun fel de mâncare. Dacã doriþi cevasimplu, tãiaþi cãpºunile în patru, pu-neþi puþin zahãr brun ºi o picãturã deTradizionale...pe fiecare. Vinuri? Unspumant rose, demidulce sau chiardemisec, este binevenit.

www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II//

BBLL

OOGG

GGEE

RR

DIAMANTE ÎN NOROI

FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã RRoommâânniiaa PPiittoorreeaassccããProdus de Societatea de promovare avinului srl, Urlaþi, demisec, 10 leiEi bine, e o surprizã! Dupã culoareatipicã - roºie-purpurie, nasul aducenote atipice, minerale, de lut ºi pielã-rie, ºi împãciuitor - undeva ascunsebine (poate în buzunarele hainei depiele murdare de lut:) niºte prune us-cate. (...) Gustul e destul de plin, cor-polent, cu puternice note de gem deprune, prunã „natur“ (pentru cã sesimte o fãrâmã de tanin verde ºi a-mãrui, în adâncurile vinului), dar ºiuscatã. Existã ºi o faþetã aº zice vege-talã, de mãslinã iute sau de piper ver-de. Finalul este lung, cu tanini dulciºi condimentaþi, tot de la prunele ex-trem de dulci în 2009, fãrã îndoialã.Aciditatea e bunã, porþia sãnãtoasã detanin este bine integratã, la fel ºi al-coolul, la 14,5%, dar mare atenþie toc-mai din cauza asta! Din mai multemotive, indicaþia privind servirea la16-18 grade C ar trebui luatã mai înserios, în cazul de faþã. Un vin exce-lent la preþul ãsta, mai ales pentru iu-bitorii de prune:). 78 pct. Un raportpreþ calitate foarte bun.

CCããllããuuzzaa RRoossee 22000099E un rose din Cabernet Sauvignon,produs de Crama Opriºor, laureat cuaur la recentele Premii de excelenþãVinul.ro.Culoare: rose somon. Nas interesantde pâine prãjitã, trandafiri, coajã degrapefruit, fructe roºii, vatã de zahãr.Dupã acest nas mã aºteptam la un atacuºor amãrui, dar m-a surprins cu o dul-ceagã antinomie: dulceaþã de trandafiriºi compot de viºine. Finalul uºor citric,de lãmâie îndulcitã ºi ceva viºinã, estecurat, fãrã a fi deosebit de persistent.Aciditatea bunã þine cu succes în frâuzahãrul rezidual, vinul fiind demisec.Recomand sã fie uºor frapat. L-amgãsit mai agreabil mai rece, dacã seîncãlzeºte dulceaþa devine dominantãºi niþel obositoare. Una peste alta unrose cu un raport calitate-preþ foartebun. Costã 12 lei. 79 pct

SSoolloo QQuuiinnttaa 22001100Se iau 4 soiuri albe (Sauvignon Blanc,Chardonnay, Feteascã Regalã ºi Muº-cat) ºi unul roºu (Feteascã Neagrã,care este dealtfel noutatea ediþiei din2010 a acestui vin), se adaugã ºtiinþade a face vinuri a australianului Hart-ley Smithers ºi ceva ambiþie marcaPhilip Cox ºi obþinem o nouã ediþiereuºitã intitulatã Solo Quinta. În ciu-da numãrului mare de varietãþi dincompoziþie avem de-a face cu un vincompact ºi bine închegat, care încãdin nas, te surprinde prin prospeþime.Gura este bogatã în nuanþe citrice ºisenzaþii uºor onctuoase (tributul adusde Chardonnay acestui cupaj inedit),care reuºesc sã pãstreze gustul într-unechilibru de corp ºi prospeþime. Înmod ciudat, dupã cei iei prima gurãde vin, ai fi tentat sã îl caracterizezidrept proaspãt doar cu jumãtate degurã, pentru cã cealaltã va dori sã îþipovesteascã despre tonalitãþile maiserioase ºi complexe din el. (...) To-nurile fructuoase defileazã, printre ci-trice îºi face apariþia ºi ceva mãr ver-de, dar înainte de a se pierde în post-gust, atunci când simþi cu adevãrat cãai aflat tot, un iz fin de petale detrandafir te trezeºte din amorþealã.

CCoonnoo SSuurr –– GGeewwüürrzzttrraammiinneerr 22001100(...) Ei bine, nu greºesc deloc, vã rogsã mã credeþi, dar vinul poate fi con-siderat unul ºcoalã, mai ales dacã lec-þia la care suntem este cea despre aro-me de lychee în vin. Deºi vom desco-peri ºi alte nuanþe, vinul abundã în a-rome ce te trimit cu gândul la fructultocmai amintit. Dãm nasului voie sãia o scurtã pauzã, agitãm paharul ºi îlmirosim iar (...), trecem de lychee ºiîn plan secund ne vom lovi de altefructe exotice vândute la bucatã. Dedata asta e fructul pasiunii. (...) Celedouã fructe amintite se împletesc ºi sefac simþite ºi în gust. Opulenþa aro-melor de fructe l-ar putea face puþinplictisitor ºi greþos, dar nu e cazulpentru cã aciditatea pãstreazã balanþaîn echilibru. Spre final, buchetul alu-necã uºor în altã direcþie, adicã spremãr verde (Granny Smith) ºi cevaPomelo.

CHINTA CARE BATE CARRE-UL

QQuuiinnttaa ddaass BBaacceellaaddaass,, 22000044Dacã aº juca poker, mi-ar plãcea s-ofac cu vin, în loc de cãrþi de joc.Pentru cã, în acest caz, nu ºtii cineare mâna cea mai bunã, decât dacã,dupã ce dai „sec“, iei la degustarecãrþile date pe faþã. ªi chiar atuncipoþi sã ai surprizã ca un carre de aºifranþuzeºti, spre exemplu, sã fie maislab decât o chintã portughezã! (...)Quinta das Baceladas 2004, este unSingle Estate portughez, roºu, sec,creat de Pascal Chatonnet ºiFrancisco Antunes din Merlot,Cabernet Sauvignon ºi Baga, baricat,12 luni, în stejar franþuzesc. Ediþiavinului este relativ scurtã – 37.901sticle de 0,75L (cam cât CuveeCharlotte se face într-un an bun).Preþul este foarte bun: 55 RON sticla, la bar, sau 11 lei paharul!Culoarea – una dintre cele maimaiestuoase nuanþe de bordo caremi-au fost servite vreodatã, iar nasul– garantat, zãdãrniceºte orice tenta-tivã de poker-face. Dacã n-ai maiadulmecat demult viºine ºi fructenegre îngemãnate excepþional în atac– le descoperi în Quinta dasBaceladas, cu condiþia sã laºi vinul îndecantor mãcar 15 minute înainte dea-l transfera în pahar. Etaleazã, peparcursul degustãrii, ciocolatãamãruie ºi lemn dulce, finalizând înmarþipan elegant, cu note de romdelicat ºi migdale amare. Gustul secoferã un atac intens, fructuos, dincare prima strigare este de prunetrase în ciocolatã, lãsând sã seexprime apoi fructe exotice pe uncorp amplu unde taninii cop?i suntsusþinuþi de alcoolul generos(14,5%/vol) ºi de o aciditate plãcutcontrabalansatã de glicerol, ce con-ferã vinului, la înghiþire, o catifelareextrem de rar întâlnitã pentru aceastãstructurã, care debuteazã cu astrin-genþã peste medie! Iar atuul cu carespulberã categoric e lungimeaexcepþionalã a finiºului ºi frumosulbuchet aromatic pe care-l dezvoltãretronazal. (...)

FFuummee 22000099,, CCrraammaa BBuudduurreeaassccaaVarianta din 2008 a acestui cupaj,despre care am scris cu ceva timp înurmã, a reprezentat una din primeleîncercãri autohtone de a realiza unvin ce conþine Sauvignon Blanc înve-chit în barique. Deºi vinificat demi-sec, cupajul de Sauvignon Blanc, Fe-teascã Albã ºi Riesling Italian, denu-mit Fumee Blanc 2008 s-a bucuratde o oarecare popularitate în rândulamatorilor de vin. Încercarea a con-tinuat ºi iatã cã pentru varianta din2009, intitulatã simplu Fume 2009,cei de la Crama Budureasca au reuºitsã obþinã un cupaj vinificat sec, în e-diþie limitatã de 5500 de sticle.(...) cu Fume 2009 mã întâlnisemdeja, cu ocazia Recepþiei de final dean de la Enoteca Millesime, însã lamomentul respectiv nu putusem sã-lapreciez cum se cuvine. Asemeni pre-decesorului sãu, Fume 2009 esteobþinut din aceleaºi trei soiuri: Sau-vignon Blanc, Feteascã Albã ºi Ries-ling Italian, cu diferenþa cã de aceastãdatã doar Sauvignon Blanc-ul a statîn barique-uri de stejar timp de 6luni. În ciuda acestui fapt, culoareanu e una intensã, dominatã de reflexiiaurii, aºa cum se prezintã în cazulChardonnay-urilor baricate, ci dim-potrivã, una galben-verzuie, caracter-istica vinurilor tinere, acide. Mirosulaparþine aromelor primare, florale, înspecial cele de flori de salcâm ºi floride tei (contribuþia Feteºtii Albe),pãstrând totuºi în subsidiar atât note-le vegetal-minerale (contribuþia Sau-vignon Blancului), precum ºi pe celeuºor vanilate (contribuþia barique-lui). Din pãcate aroma „exoticã“ defum lipseºte în Fume 2009. Gustul eproaspãt, susþinut de o aciditate agre-abilã (contribuþia Rieslingului Italian)ºi de o corpolenþã medie (contribuþiabarique-lui ºi a glicerolului). În rest, eun vin ce curge uºor, mai ales dacã eacompaniat cu un platou de brânze-turi autohtone.

GEORGE MITEA

lucruribune.blogspot.com

RÃZVAN JURCA

www.facebook.com/razvan.jurca

BOGDAN BOCºE

vinuldeduminica.blogspot.com/ALIN IONIÞÃ

alibus.blogspot.com

CIPRIAN HARET

cipwine.blogspot.com

COSMIN GROZEA

fromgrapestowine.wordpress.com

HHuuggeell –– PPiinnoott GGrriiss „„TTrraaddiittiioonn““ 22000055((AAllssaacciiaa)).. CCuullooaarree:: limpede, auriu des-chis absolut superb. NNaass:: bogat, proas-pãt, dominat de fructe bine coapte;iniþial, eºti lovit de banane, dupã care sevireazã cãtre nuanþe de mãr verde, puþi-nã piersicã ºi, la final, tonuri citrice ºiminerale. Nici zare de vreun semn deoxidare. GGuusstt:: la intrare, vinul este bo-gat, onctuos dar, în acelaºi timp, extremde elegant; dominã aceleaºi fructe binecoapte. La final eºti întâmpinat de oaciditate perfectã ºi susþinutã, care îþi dão senzaþie revigorantã de prospeþime;bineînþeles, nu lipseºte mineralitateaatât de specificã zonei - încã o bilã albãpentru caracter. Sã nu uitãm cã vinulare aproape 6 ani, dar este atât de freshîncât te face sã te mai uiþi o datã peetichetã, la anul de recoltã. Nu este dincale afarã de complex, dar este perfectechilibrat ºi de o fineþe aparte. (...). Importat de Halewood – în jur de 40Lei/sticla, de la Pivniþele Rhein Azuga.

SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc CCuuvveeee DD’’EExxcceelllleennccee22000088 –– VViinnaarrttee.. CCuullooaarree:: galben-pai,tipic pentru un SB. NNaass:: în primulrând, vinul m-a uimit prin eleganþa ºisobrietatea aromelor. Nuanþe florale (detei ºi de ºoc), ceva mãr verde ºi tuºeminerale interesante. Nu veþi întâlnicaracterul ierbos al neo-zeelandezelor ºinici fructele tropicale cu nemiluita alechilienelor. GGuusstt:: la acest capitol, secontinuã ceea ce a început încã din nas.Destul de reþinut în arome, din noumãr ºi puþinã parã coaptã. Pe final, teîntâmpinã o aciditate bine integratã ºi omineralitate susþinutã (cu tente uºorsãrate). Post-gust dominat de accentecitrice ºi destul de persistent. ªtiþi care eproblema acestui vin? Din pãcate, nucred cã va avea destui fani, tocmaidatoritã stilului. Pe undeva, mi-aamintit de un Hugel alsacian, degustatde mine acum ceva vreme. SB-ul celorde la Vinarte nu este un vin care sã teatace cu tot felul de arome, ci este unspecimen elegant, bine structurat ºiechilibrat. Pot spune, ca un Sancerre înminiaturã. (...). Pânã acum, unul dintrecele mai bune SB-uri româneºti pe carele-am încercat, dacã nu cumva cel maibun. (...)

SSoolloo QQuuiinnttaa 22001100Cupaj de Sauvignon Blanc, Char-donnay, Feteascã Regalã, Muscat ºiFeteascã Neagrã vinificat în alb.Culoarea este galben auriu deschis.Nasul este curat ºi proaspãt, de in-tensitate medie, cu arome de fructetropicale, caise, piersici, muscat ºipetale de trandafir. În gurã vinul areo corpolenþã medie, este rotund,e-chilibrat, proaspãt, cu o aciditateridicatã foarte plãcutã, cu o senzaþieimediatã de dulce ºi arome de miereºi flori galbene. Finalul este mediuspre lung cu un postgust floral ºi aro-me intense de miere. Un vin sec car-acterizat de o prospeþime revigorantãde la început pânã la final ºi multmai interesant decât versiunea 2009 aaceluiaºi vin. Vinul a fost îmbuteliatrecent ºi câteva luni în sticlã îl vorface ºi mai savuros. De încercat alã-turi de preparate mediteraneene. Oreuºitã a Cramelor Recaº pentru unan 2010 dificil pentru viile din Ro-mânia. 60 RON la Cramele Recaº.

EEnniirraa 22000077 Vinul are o culoare roºie rubinie cutente închise. Un nas tânãr în curs deevoluþie, de intensitate medie, culemn dulce bine integrat ºi arome decoacãze negre, meriºor, cuiºoare, ana-son ºi lichior de coacãze. În gurã vi-nul are o corpolenþã medie, este echi-librat ºi intens, cu o senzaþie plãcutã,cu tanin dulce ºi copt, final mediu ºipostgust intens de lichior de coacãze.Alcoolul (14.5%) este bine integrat ºiechilibrat de textura bogatã a vinului.Finalul aminteºte de un Cabernet bundin Chile. Un vin mult mai interesantdecât versiunea 2006 Enira. 50 RONla Winero.


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

„Susþinem în special vinurile româneºti“

Ultimele zile ale lui februariemarcheazã aniversarea a 12 anide la înfiinþarea primului restau-rant La Mama. Pentru cei care-ºiaduc aminte, era un mic bistro delemn, aproape de peretele sta-dionului ªtefan cel Mare, unde s-ascris o pagina importantã din isto-ria serviciilor de restaurant dinBucureºti. Într-un interviu-blitz,proprietarul lanþului, CãtãlinMahu, vorbeºte despre evoluþiabrandului La Mama. La începutulacestui an lanþul de restauranteLa Mama a încheiat un parteneri-at pe durata a ºase luni cu pro-ducãtorul de vinuri Curtea Regalã.Acest proiect constã într-o seriede degustãri ºi prezentãri sãp-tãmânale de vinuri de la CurteaRegalã, prezentãri realizate desomelierii Sergiu Nedelea ºiBogdan Dumitrescu.

RADU RIZEA

CCââttee uunniittããþþii ccuupprriinnddee rreeþþeeaauuaa LLaaMMaammaa ººii ccaarree aa ffoosstt ccaalleennddaarruulliinnaauugguurrããrriiii aacceessttoorraa?? Sunt ºapte restaurante în prezent...

Pe 27 februarie am deschis La Mama- ªtefan cel Mare; au urmat apoi LaMama - Delea Veche, pe 9 septembrie2000; La Mama - Episcopiei (Ateneu)- pe 22 iunie 2002; La Mama -Orhideea - 24 septembrie 2003; LaMama - Feeria pe 12 aprilie 2006; LaMama - Piaþa Alba Iulia în iunie 2006ºi La Mama - Mamaia, în iunie 2007.

CCaarree ssuunntt cceellee mmaaii pprrooffiittaabbiilleeuunniittããþþii ddiinn rreeþþeeaa??

Procentual vorbind, restauranteleLa Mama sunt cam la fel de profita-bile, totuºi nivelul încasãrilor este di-ferit de la un restaurant la altul, moti-vaþia fiind datã de mãrimea acestora.Valoarea bonului mediu în restauran-tele noastre este de aproximativ 15euro, iar numãrul de clienþi de aprox-imativ 4000 zilnic.

CCaarree eessttee ccaatteeggoorriiaa pprriinncciippaallãã ddeeccoonnssuummaattoorrii ccaarree vviizziitteeaazzãã rreessttaauu--rraanntteellee LLaa MMaammaa?? Încã de la începuturi ne-am adresat

clientului tânãr, dinamic, om de afa-ceri. Am încercat prin restaurantelenoastre sã înlocuim lipsa mesei luateacasã, atât la prânz cât ºi seara.

AAþþii ccoonnssttaattaatt oo eevvoolluuþþiiee aa ggrraadduulluuiiddee eedduuccaarree aall ccoonnssuummaattoorriilloorr îînnaanniiii ttrreeccuuþþii ddee llaa îînnffiiiinnþþaarreeaapprriimmuulluuii rreessttaauurraanntt??

Existã o evoluþie, bineînþeles. As-tãzi consumatorul este mai atent laceea ce mãnâncã, doreºte mâncare decalitate, s-a diversificat gustul - de lamâncarea asiaticã pânã la vitã argenti-nianã, se consuma atât mâncare liba-nezã, mediteraneeanã, dar ºi sushi.Astfel, astãzi este foarte important caceea ce oferi clientului sã fie de bunãcalitate.

CCaarree eessttee ppoolliittiiccaa llaannþþuulluuii ccuurreeffeerriirree llaa vviinn??

Facem degustãri ºi prezentãri devinuri, susþinem în special vinurileromâneºti (avem reprezentate aproapetoate podgoriile noastre), þinem diver-se cursuri de instruire cu ospãtariipentru a ºti sã facã recomandãri cli-enþilor etc.

CCaarree aauu ffoosstt cceellee mmaaii iimmppoorrttaanntteemmããssuurrii ººii ssttrraatteeggiiii aaddooppttaattee îînnppeerriiooaaddaa ccrriizzeeii ffiinnaanncciiaarree?? Am încercat sã ne pãstrãm clienþii

ºi de aceea ne-am adaptat noilor nece-sitãþi. De asemenea, am pãstrat per-sonalul experimentat ºi loial compa-niei, am renegociat toate contractelepe care le puteam renegocia, am rea-nalizat structura cheltuielilor. De ase-menea, am dezvoltat vânzãrile la pa-chet, am realizat contracte cu diverºiparteneri pentru creºterea vânzãrilorºi, în general, ne-am fixat obiective decreºtere a vânzãrilor, obiective pe careni le-am ºi atins...

CCaarree ssuunntt ssttrraatteeggiiiillee ddee ddeezzvvoollttaarreeppoosstt--ccrriizzãã?? Cred cã aceastã crizã încã nu s-a

terminat. De aceea, strategiile pentruacest an se referã încã la o perioadã derecesiune. Dorim sã oferim clienþilorîn continuare produse de calitate, lapreþuri corecte, într-o atmosferã prie-tenoasã.

Cãtãlin Mahu, La Mama:

„„ÎÎnnccãã ddee llaa îînncceeppuuttuurrii nnee--aammaaddrreessaatt cclliieennttuulluuii ttâânnããrr,, ddiinnaammiicc,, oomm ddee aaffaacceerrii.. AAmm îînncceerrccaatt pprriinn rreessttaauurraanntteelleennooaassttrree ssãã îînnllooccuuiimm lliippssaa mmeesseeii lluuaattee aaccaassãã,, aattââtt llaa pprrâânnzzccââtt ººii sseeaarraa

„„AAssttããzzii ccoonnssuummaattoorruull eessttee mmaaiiaatteenntt llaa cceeeeaa ccee mmããnnâânnccãã,,ddoorreeººttee mmâânnccaarree ddee ccaalliittaattee,,ss--aa ddiivveerrssiiffiiccaatt gguussttuull -- ddee llaammâânnccaarreeaa aassiiaattiiccãã ppâânnãã llaavviittãã aarrggeennttiinniiaannãã,, ssee ccoonnssuummaaaattââtt mmâânnccaarree lliibbaanneezzãã,, mmeeddiitteerraanneeeeaannãã,, ddaarr ººii ssuusshhii

VINUL ROºU AL SÃPTÃMÂNII era, la în-chiderea ediþiei noastre, Caasscciinnaa

CChhiiccccoo,, GGrraanneerraa AAllttaa,, BBaarr--bbeerraa dd’’AAllbbaa,, 22000088 (3 stele, /15,5 puncte pentru 9,95 £).Descris ca o personalitateetericã ºi parfumatã, cu uncaracter exemplar pentrutot ceea ce a fãcut strugure-le Barbera atât de popular.Aciditate clasicã ºi revigo-

rantã, care completeazã aplombul defructe roºii. Senzaþii proaspete ºi vi-brante, care fac vinul sã strãluceascãalãturi de mâncare.

VINUL ALB AL SÃPTÃMÂNII: VViillllaa MMaarriiaa,,PPrriivvaattee BBiinn,, SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc,, MMaarrll--bboorroouugghh,, 22001100 (3 stele / 15,75 puncte,pentru 8,99 L). Cu puþin înainte de aîmplini 50 de ani de existenþã, VillaMaria rãmâne încã una dintre podgo-riile cu mare succes în magazine. Nouaproducþie oferã tot ceea ce fanii aº-teaptã de la ea: explozie de ananas ºiagriºe, mazãre de grãdinã ºi sparan-ghel, cu o mineralitate plãcutã, adu-când vag a cenuºã, care compenseazãbine fructele tropicale.

CONNAISSEUR’S CHOICE: PPeerreezz CCrruuzz,,QQuueelleenn,, AAllttoo--MMaaiippoo,, MMaaiippoo VVaalllleeyy,,22000066 (5 stele, puncte ºi preþ nepreci-zate). Recolte mici din podgoriile afla-te la cele mai mari înãlþimi din Maipo- un cupaj strãlucitor de 2% PetitVerdot, 33% Carmenere ºi 25%. Cu-loare profundã, note înalte de condi-mente care fac trecerea spre note put-ernice de fructe bine coapte, per total- un vin minunat, extrem de individ-ual, plin de clasã.

DECANTER’S CHOICE: În mod bizar,recomandarea Decanter este aceeaºicu cea de luna trecutã: MMaarrkkss&&SSppeenncceerr,,VViillaa ddii MMoonnttee,, VViinn SSaannttoo ddeell CChhiiaannttiiRRuuffiinnaa,, TToossccaannaa (17 puncte / 4 stele).Un vin ce dã dependenþã, plin de tine-reþe, în ciuda celor 15 ani împliniþi.Rotund, cu arome de stafide, o acidi-tate încã solidã ºi un postgust de alune,smochine uscate, cafea ºi condimente.

SUB 15$: BBooddeeggaass EEssccoorriihhuueellaa,,MMaallbbeecc,, MMeennddoozzaa,, DDoonn MMiigguueell GGaass--ccóónn,, 22000099 (89 de puncte, 14$). Un vinsuculent, cu „miez“ de prune ºi stafide,împlinit de multe note de condimentedulci, cu o urmã de cremã dulce de cio-colatã (ganache).

15-30$: CCllooss ddee NNoouuyyss,, VVoouuvvrraayySSeecc,, 22000099 (90 de puncte, 20$). Un stilproaspãt, prietenos, cu arome de mãrverde, smochine ºi migdale verzi,susþinute de o senzaþie vibrantã delimetã suculentã.

PPEESSTTEE 3300$$:: DDoommaaiinnee LLaaBBoouuiissssiieerree,, GGiiggoonnddaass LLaaFFoonntt ddee TToonniinn,, 22000077 (93 depuncte, 45$). Bogat ºi dens,dar rotund ºi accesibil, cucondimente superbe, cremãcaldã de cacao ºi o susþinereputernicã de pâine, smochi-ne, espresso ºi lemn dulce.Musculos, dar proaspãt în final, cu ovagã atingere de fier care dã lungimepostgustului.

www.vinul.roRedactor-ºef

Valentin Ceafalã[email protected]

Editor senior

Radu [email protected]

Editor

Horia Hasnaº[email protected]

Redactori

Dora Todea, Sergiu Nedelea,Alexandra Enea, Alexandra Holhoº

Publicitate

Andrei [email protected] • 0722.993.915

Ovidiu [email protected] • 0724.376.076

Fotoreporter

George ªerban

DTP

Omni Press & Design (www.opd.ro)

Director ediþia online

Bogdan Gavrilã[email protected]

Manager dezvoltare ediþia online

Cãtãlina Toloº[email protected]

Project manager ediþia online

Alexandra [email protected]

Publisher

Cezar [email protected]

este editatã de

SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.Responsabilitatea pentru articolele publicaterevine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini dinaceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Ro sepoate face numai cu acordul prealabil al editorului.

ISSN 1844-3915

Recomandãri internaþionaleªªii îînn aacceeaassttãã lluunnãã,, VViinnuull..RRoo vvãã pprreezziinnttãã ccââtteevvaa ddiinnttrree rreeccoommaannddããrriillee eeddii--

ttoorriilloorr ddiinn pprreessaa iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã ddee ssppeecciiaalliittaattee ((DDeeccaanntteerr ººii WWiinneeSSppeeccttaattoorr))..


AACC

CCEE

NNTT

Nu de puþine ori, împreunã cu colegii mei am acuzatîn paginile acestei reviste apucãturile barbare ale uneipãrþi considerabile de consumatori români în relaþialor cu vinul. Nu îmi dau seama dacã aceste “eforturi”au dat roade sau dacã o astfel de strategie a fost unagreºitã. De multe ori, cu oricâte exemple negative aiveni, nu ºtiu cât de mult ai putea influenþa obiceiurilede consum ale unor oameni care nici mãcar nu se strã-duiesc sã asculte! Nu mã încearcã o stare deresemnare, ccrreedd ttoottuuººii ccãã mmaaii eexxiissttãã oo ccaallee pprriinn ccaarree sseeppooaattee eedduuccaa ccoonnssuummaattoorruull ddee vviinn ddiinn RRoommâânniiaa:: cceeaa aaeexxeemmpplluulluuii ppoozziittiivv.

ÎÎnn uurrmmaa uullttiimmeelloorr eevveenniimmeennttee oorrggaanniizzaattee ddee VViinnuull..RRoo îînn BBuuccuurreeººttii,, ttâârrgguull ddeevviinnuurrii ZZiilleellee VViinnuull::RRoo,, ddeegguussttããrriillee ººii pprreezzeennttããrriillee ddiinn ddiiffeerriittee rreessttaauurraannttee,,wwiinnee--bbaarruurrii ººii mmaaggaazziinnee ssppeecciiaalliizzaattee,, aamm rreeaalliizzaatt ccãã îînncceett--îînncceett ssee ccoonnttuurreeaazzããoo ccaatteeggoorriiee ddee ccoonnssuummaattoorrii ddiiaammeettrraall ooppuussãã ddee cceeaa mmaaii mmaarree ppaarrttee aa ccoonn--ssuummaattoorriilloorr rroommâânnii. Diferitã ca atitudine, fel de gândire, ca mod deraportare faþã de ceilalþi. În cea mai mare parte tineri, aceºtia sunt mânaþi deo curiozitate naturalã de a afla cât mai multe, de a experimenta lucruri, încazul de faþã vinuri. Foarte atenþi la detalii, ei îºi doresc sã înveþe ºi, ceea ce eºi mai important, acceptã cu uºurinþã sã fie învãþaþi. Nu rãmân încorsetaþi înanumite idei fixe, ci sunt dispuºi sã accepte ºi opiniile altora, iar în acelaºitimp sunt capabili sã îºi susþinã argumentat pãrerile. ªtiu sã punã întrebãri,sã socializeze, sã zâmbeascã.

Poate cã în momentul de faþã acest segment nu reprezintã un target impor-tant pentru producãtorii de vinuri, el fiind destul de firav - dar foarte activ -,comparativ cu cel al bãutorilor de vinuri ieftine. AAttrraaggeerreeaa ººii iimmppuullssiioonnaarreeaaccoonnssuummaattoorruulluuii mmooddeerrnn nnuu ppaarree ssãã ffiiee eeffiicciieennttãã ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt ººii nniiccii nnuuaadduuccee pprrooffiittuurrii ccoonnssiiddeerraabbiillee iimmeeddiiaatt.. ÎÎnnssãã ppee tteerrmmeenn lluunngg,, aapprrooppiieerreeaa ddeeaacceeººttiiaa ppooaattee dduuccee llaa rreevvoolluuþþiioonnaarreeaa îînnttrreegguulluuii ssiisstteemm,, llaa mmooddeerrnniizzaarreeaa lluuii,, llaattrraannssffoorrmmaarreeaa îînnttrr--uunnuull îînn ccaarree vviinnuull ssãã ffiiee ccoonnssiiddeerraatt uunn ssttiill ddee vviiaaþþãã..Momentan numãrul acestora nu este foarte ridicat, însã prin promovareaacestui model ca fiind unul dezirabil, cu siguranþã tot mai multe persoanevor încerca sã îl adopte. Iar asocierea vinului cu astfel de consumatori nupoate fi decât una de succes.

Semne de viaþã

PPiiaaþþãã iinntteerrnnãã ssuubbddeezzvvoollttaattãã,, ccoommppeettiiþþiiee ddiiss--ttrruuccttiivvãã îînnttrree pprroodduuccããttoorrii,, lliippssãã ddee kknnooww--hhooww,,cclliimmaatt ppoolliittiiccoo--eeccoonnoommiicc nneessiigguurr ººii sspprriijjiinngguuvveerrnnaammeennttaall ssppoorraaddiicc,, iimmaaggiinnee ddee þþaarrããpprrooaassttãã. În numãrul trecut, arãtam cã acesteasunt cele mai importante handicapuri în caleaexporturilor de vin din România, potrivit unuistudiu american recent la care a avut accesechipa Vinul.Ro*.

Spuneam atunci cã existã ºi o veste bunã: specialiºtii americani au identificat ºi trimis membrilor AsociaþieiProducãtorilor ºi Exportatorilor de Vin din România (APEV) câtevasoluþii pentru creºterea exporturilor. Însã de la bun început trebuieprecizat cã „medicamentele americane” pentru boala de care suferãexportul de vinuri româneºti nu pot avea rezultate imediate ºi spectaculoase, ci vor funcþiona doar în timp. Iatã care sunt recomandãrile, pe scurt.

CCoonncceennttrraarreeaa ccããttrree aacceellee ppiieeþþee uunnddee RRoommâânniiaa ssee bbuuccuurrãã ddee oo iimmaaggiinnee ddee þþaarrãã ppoozziittiivvãã.. China sau Statele Unite ale Americii suntdoar douã dintre cele mai importante exemple.

FFlleexxiibbiilliittaatteeaa îînn aaddaappttaarreeaa ooffeerrtteeii ppeennttrruu aannuummiittee sseeggmmeennttee ddee ccoonn--ssuummaattoorrii ddiinn ppiieeþþeellee--þþiinnttãã. Este citat în studiu exemplul unui pro-ducãtor care a creat ºi promovat cu succes vinuri dulci de înaltã cali-tate, potrivite atât pentru a însoþi un fel principal de mâncare cât ºiun desert, fabricate în conformitate cu gusturile unei categorii adese-ori ignorate de pe piaþa americanã: femeile de culoare, de vârstapensionãrii.

UUttiilliizzaarreeaa aavvaannttaajjuulluuii ggeeooggrraaffiicc.. Deºi România nu beneficiazã de vre-mea idealã pentru toate varietãþile de struguri, poziþionarea regiuniiDealu Mare pe aceeaºi latitudine ºi în condiþii climatice similare cucelebra regiune Bordeaux din Franþa poate da naºtere unor vinuri cucalitãþi asemãnãtoare. ªi aici, este citat exemplul unui producãtorromân care ºi-a promovat exporturile propunând consumatorilorstrãini o experienþã gustativã apropiatã de Bordeaux, la preþuri maiavantajoase. O altã inovaþie la export legatã de geografia româneascão poate reprezenta asamblarea în premierã a unor soiuri locale, pre-cum Feteasca albã sau Tãmâioasa, împreunã cu soiuri internaþionalrecunoscute, precum Sauvignon blanc, Pinot Grigio etc.

Nu în ultimul rând, studiul american oferã altceva decât „medica-mente”. Un capitol al recomandãrilor conþine ssffaattuurrii ddee „„sscchhiimmbbaarree aarreeggiimmuulluuii ddee vviiaaþþãã””, mai folositoare decât pastilele la însãnãtoºirea„bolnavului”: concentrarea asupra tendinþelor de pe piaþa inter-naþionalã, autoeducarea în comerþul internaþional specializat, atenþiasporitã pentru segmentarea mai finã a ofertei în funcþie de oportu-nitãþile specifice întâlnite pe fiecare piaþã, oferirea de explicaþii caresã facã produsul mai uºor de înþeles ºi de acceptat de cãtre consuma-torul strãin. Poate cele mai importante recomandãri sunt respectulfaþã de partenerii de afaceri ºi faþã de consumatorii strãini,acceptarea faptului cã întotdeauna mai este ceva de învãþat, dar ºipasiunea pentru excelenþã, atât de des întâlnitã în acest business. Unfel de „ºapte ani de-acasã” ai exportatorului de succes...

* Studiul, finanþat de Universitatea Ilinois din Chicago, este intitulat„PPaatthhwwaayyss ttoo WWiinnee EExxppoorrtt IInnnnoovvaattiioonn iinn RRoommaanniiaa”. Acesta a fostfinalizat în ianuarie 2011 de cãtre Profesorul de Marketing ºiAfaceri Internaþionale CChheerryyll NNaakkaattaa,, PPhhDD, de la Departamentul deStudii Manageriale al Universitãþii menþionate, cu sprijinul asistentului de cercetare Otilia Flandro ºi al directorului executiv alAPEV, Ioan ªtefan. La studiu au participat 7 producãtori de vinuridin România, dar ºi diferiþi alþi actori ai pieþei de profil.

CEZAR IOAN

VALENTIN CEAFALÃU

Portretul exportatoruluila tinereþe (II): un diagnostic american

Date post:	28-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	silvia-pavel
View:	43 times
Download:	10 times

30.12.2013 Vinul035

Documents