+ All Categories
Home > Documents > 3. MANAGEMENTUL RISCULUI

3. MANAGEMENTUL RISCULUI

Date post: 15-Sep-2015
Category:
Upload: lixandru-nicoleta
View: 279 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
inundatii, viituri
17
MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAŢII SCOP GENERAL Reducerea riscului de producere a inundaţiilor şi a consecinţelor acestora. Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil. Managementul riscului la inundaţii este astfel rezultatul unei combinaţii dintre măsurile şi acţiunilepreventive premergătoare producerii fenomenului, cele cu caracter operativ din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele de refacere întreprinse post inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului). ETAPE Prevenire: utilizare adecvata a terenului, practici agricole si forestiere corecte – evitarea dezvoltarii urbane si industriale in zonele inundabile Protectie: masuri structurale si nestructurale pentru a reduce probabilitatea viiturilor si a impactului acestora Preparare (pregatire): informarea populatiei in legatura cu riscul de inundatie si conduita de adoptat in caz de inundatie Masuri in situatii de urgenta: dezvoltarea de catre autoritati a planurilor de interventie in caz de inundatii Revenirea la normalitate si lectii insusite in urma evenimentului: diminuarea efectului inundatiilor si revenirea la viata normala
Transcript

MANAGEMENTUL RISCULUI LA INUNDAIISCOP GENERALReducerea riscului de producere a inundaiilor i a consecinelor acestora.

Managementul riscului la inundaii nseamn aplicarea unor politici, proceduri i practici avnd ca obiective identificarea riscurilor, analiza i evaluarea lor, tratarea, monitorizarea i

reevaluarea riscurilor n vederea reducerii acestora, astfel nct comunitile umane, toi cetenii s poat tri, munci i s-i satisfac nevoile i aspiraiile ntr-un mediu fizic isocial durabil.

Managementul riscului la inundaii este astfel rezultatul unei combinaii dintre

msurile i aciunilepreventive premergtoare producerii fenomenului, cele cu

caracter operativ din timpul desfurrii inundaiilor i cele de refacere ntreprinse post

inundaii (de reconstrucie i nvminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).ETAPE

Prevenire: utilizare adecvata a terenului, practici agricole si forestiere corecte evitarea dezvoltarii urbane si industriale in zonele inundabile

Protectie: masuri structurale si nestructurale pentru a reduce probabilitatea viiturilor si a impactului acestora

Preparare (pregatire): informarea populatiei in legatura cu riscul de inundatie si conduita de adoptat in caz de inundatieMasuri in situatii de urgenta: dezvoltarea de catre autoritati a planurilor de interventie in caz de inundatii

Revenirea la normalitate si lectii insusite in urma evenimentului: diminuarea efectului inundatiilor si revenirea la viata normala

CONCEPTE PRIVIND PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR (dup Concepte privind aprarea mpotriva inundaiilor n bazinul hidrografic Siret, UTCB, Aquaproiect, INHGA, Sesiunea de comunicri Ziua Apei, 2006) Viiturile reprezinta procese naturale; interventia umana in aceste procese trebuie redusa, compensata, iar in viitor anulata.

Strategia in domeniul viiturilor trebuie sa se bazeze pe coordonarea actiunilor in domeniul resurselor de apa si al utilizarii terenului. Este necesara trecerea de la cultura reactiei la cultura riscului (trecere de la actiunile de aparare impotriva inundatiilor la managementul riscului). Utilizarea zonelor inundabile trebuie adaptata la pericolele naturale existente (inundatii, subinundare, eroziuni, depuneri). Masurile structurale (Fig. 1) raman elemente importante de aparare orientate in special catre protectia locuitorilor si a bunurilor de valoare economica ridicata . Protectia prin masuri structurale nu este absoluta, generand un fals sentiment de securitate

Masurile nestructurale de diminuare a efectelor inundatiilor (Fig. 2) tind sa devina masuri din ce in ce mai eficiente pe termen lung. Existenta riscului rezidual (incluzand si accidentele la lucrarile hidrotehnice). Prognoza viiturilor si avertizarile reprezinta o conditie pentru diminuarea efectelor inundatiilor. Eficacitatea lor depinde de nivelul de corectitudine al acestora si de masurile de pregatire a populatiei si autoritatilor locale. Sunt necesare masurile de preparare (pregatire) a tuturor celor ce pot avea de suferit din cauza viiturilor prin informare de baza continua si actiuni de simulare.

Strategia de aparare este bazata pe retinerea viiturilor in zonele de formare, inmagazinare locala (pe afluenti) si numai dupa depasirea capacitatii acestor sisteme sa se faca transferul in aval (principiul solidaritatii: evitarea transferului inundatiilor din zonele amonte catre cele aval)

Masuri diferite in cazul viiturilor regionale, respectiv al viiturilor rapide. Sisteme de compensare pentru victimele inundatiilor (subsidii de la stat, sisteme de asigurare private sau de stat).

Fig. 1. Msuri structurale de prevenire i protecie contra inundaiilor.

PRINCIPIILE DUP CARE SE GHIDEAZ ACIUNILE DE PREVENIRE I PROTECIE FA DE INUNDAII (ICPR, 1998 citat de Stnescu si Dobrot, 2002)

Apa constituie parte a unui ntregApa, prin circuitul su n natur, condiioneaz desfurarea tuturor activitilor socio-economice i trebuie luat n considerarea n politicile de dezvoltare i amenajare teritorial.

Apa trebuie stocat pe versani i n albie

Exist ntotdeaua un risc.

Riscul nu poate fi complet nlturat; el poate fi controlat. Se vorbete despre conceptul de risc acceptat. Fig. 2. Msuri nestructurale de prevenire i protecie contra inundaiilor.

Rul nu trebuie mpiedicat sa se reverse.

Digurile reprezint o metod eficient de protecie contra inundaiilor mici i mijlocii; la inundaii mari ele pot agrava efectele acestora (Fig. 3)..

Incorsetarea cursului de ap poate avea drept efect creterea vitezei de deplasare a undei de viitur.

Fig. 3. Consecintele inundaiei n cayul unui ru neamenajat (stnga) i amenajat (dreapta) (sursa: Kreis, 2004) Aciunea trebuie sa fie concentrat i integrat.NOUL CONCEPT DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE n noul concept de aprare msurile structurale se vor limita la cele absolut necesare i anume: Realizarea de lacuri de acumulare strategice cu folosine complexe n zonele de formare a viiturilor. Realizarea de poldere cu inundare dirijat n vederea atenurii debitelor maxime ale viiturilor.

Realizarea de ndiguiri pe sectoare scurte de ru i numai pentru aprarea mpotriva inundaiilor a localitilor i a unor obiective economico-sociale foarte importante (Fig. 4)

Fig. 4. Schema amenajrilor hidrotehnice de-a lungul rurilor n trecut (stnga) i n perspectiv (dreapta).

PROIECTE DE MODERNIZARE A INFRASTRUCTURII HIDRO-METEOROLOGICE N ROMNIA

n ultimii ani activitatea hidrometric din Romnia a cunoscut un amplu proces de modernizare, nc n curs de desfurare, ce are drept scop perfecionarea sistemelor de colectare, stocare, transmitere i prelucrare a datelor, n vederea prevenirii i gestionrii judicioase a dezastrelor hidrologice. Acest proces vizeaz att infrastructura hidrologic, ct i cea meteorologic i se realizeaz n cadrul unor ample programe (proiecte), aflate n diferite etape de realizare. ntre aceste programe se impun: SIMIN, DESWAT i WATMAN.

Prin programul SIMIN (SIstemul Meteorologic Integrat Naional) se asigur modernizarea infrastructurii meteorologice. El a fost realizat de ctre compania LOCKHEED MARTIN, n cooperare cu copmpanii americane specializate n producerea de senzoti meteorologici i hidrologici. Programul, derulat n intervalul 2000 2003, a presupus, printre altele, instalarea i integrarea n flux operativ a 60 de staii meteorologice automate, a 5 radare Doppler n banda S, a 8 staii de detecie fulgere i a uneui staii complete de recepie a datelor (n format digital) de la METEOSAT 7 (Poian i colab., 2003). Noile sisteme i tehnologii performante, vor permite previzionitilor meteorologi i hidrologi realizarea unor prognoze calitativ superioare i transmiterea n timp util a avertizrilor privind producerea unor fenomenen hidro-meteorologice periculoase pentru populaie i activitile social-economice.

Proiectul DESWAT (DEStructive WATer) are ca obiectiv major modernizarea sistemului informaional hidrologic de monitorizare cantitativ i calitativ a reelei hidrografice i a sistemului de elaborare a prognozelor hidrologice. Proiectul presupune att perfecionarea tehnicilor de colectare a datelor, ct i a suportului de transmisie. n ceea ce privete colectarea datelor, proiectul vizeaz instalarea a 600 de staii automate pe ruri, a 250 de staii automate pluvio i a 64 de staii automate de calitatea apelor (Sofronie i colab., 2003a). Suportul de transmisie va include alturi de sistemul clasic radio, pe cele GSM i satelitare. Analiza spaial a informaiilor este bazat pe sisteme informaionale geografice (SIG). Programele de prognoz hidrologic cuprind proceduri semi-automate de elaborare a prognozelor i avertizrilor ctre diferiii factori de decizie i populaie.

Sistemul DESWAT are ca perioad de implementare 2003 2007 i integreaz informaii meteorologice furnizate de sitemul SIMIN.

Proiectul DESWAT obiective.

1. Modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania.

2. Modernizarea sistemului de prognoza hidrologica din Romania

3. Micsorarea timpului de reactie al sistemului de gospodarirea apelor in cazul gestionarii crizelor

4. Cresterea acuratetei prognozelor hidrologice in special pentru bazine hidrografice mici

5. Reducerea timpului de diseminare a datelor la maxim 3-5 min. institutiilor interesate.

6. Modernizarea bazelor de date si conexiunea cu bazele de date GIS

7. Determinarea zonelor de risc la situatii de inundatii, seceta, accidente la contructii hidrotehnice, inclusiv evaluare pagubelor

8. Crearea de centre de prognoza bazinala la nivel DA (Direcii de Ape).9. Realizarea unui centru de prognoza national.

Proiectul WATMAN (WATer MANagement) constituie un sistem integrat de management al resurselor de ap. Prin realizarea sa se asigur aplicarea startegiei naionale de management al apelor n caz de dezastre. El integreaz datele furnizate de sistemele SIMIN i DESWAT. Obiectivul major al proiectului WATMAN este optimizarea activitii de gospodrire a apelor prin reabilitarea sistemului de management al resurselor de ap din perspectiva prevederilor Directivei Cadru din Domeniul Apelor a Uniunii Europene (2000/60/EC) i ale Programului Naional de Protecie n cazul Dezastrelor (Sofronie i colab., 2003a). Perioada de implementare a proiectului este 2004 2007.Obiectivele generale:

- gestionarea optim a infrastructurii de gospodrirea apelor n caz de dezastre,

- realizarea unui sistemn de alarmare rapid, pagubelor produse de dezastre,

- reducerea pagubelor materiale i de viei umane n caz de dezastre,

- evaluarea rapid a pagubelor produse de dezastre. WATMANProiect de management integrat al resurselor de apa pentru situatii de urgenta

Obiective etapa I: construirea a 11 centre bazinale (cte unul n fiecare bazin hidrografic) dotat cu echipament specializat de intervenie pentru cazuri de inundaii i poluri accidentale

modernizarea actualului sistem informaional din domeniul apelor i interconectarea cu cel al administraiei publice locale i centrale.

realizarea unor seciuni fixe de intervenie n caz de poluri accidentale pe principalele cursuri de ap i n special pe cele transfrontaliere

realizarea unor planuri de intervenie operaionale pentru optimizarea modului de aciune a factorilor implicai

Obiective etapa a II-a

dotare cu software pentru determinarea zonelor potentiale a fi afectate de inundatii poluari accidentae,etc

dotare cu software pentru stabilirea si evaluarea pagubelor produse de inundatii, poluari accidentale, etc.

dotare software pentru stabilirea modului de actiune in caz de fenomene deosebitePrintre alte proiecte care au contribuit la modernizarea infrastructurii sistemului informatic de automatizare a monitorizrii parametrilor hidrologici se nscriu cele din cadrul programelor CE i anume LIFE MOSYM Modernizare a sistemului de msurare, stocare, transmisie i diseminare a datelor hidrologice la diverse nivele de decizie i RIVER LIFE Protecia vieii rurilor prin diminuarea pagubelor din timpul viiturilor.

LEGISLATIE DIN DOMENIUL MANGEMENTULUI RISCULUI LA INUNDATII SI A ALTOR FENOMENE DE RISC IN ROMANIA(conform http://apepaduri.gov.ro/wp-content/uploads/2014/07/Legislatie-din-domeniul-managemetul-situatiilor-de-urgenta-inundatii.pdf)1.Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului European din 23 octombrie 2007 privind evaluarea i gestionarea riscului la inundaii

2. Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificrile i completrile ulterioare

3.Ordonanta de Urgent a Guvernului Romniei nr. 1/2014 privind unele msuri n domeniul managementului situaiilor de urgent, precum i pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgent a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgent

4. Hotrrea Guvernului 94/2014 privind organizarea, funcionarea i componena Comitetului naional pentru situaii speciale de urgen (CNSU);

5.Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, cu modificrile i completrile ulterioare;

6. Hotrrea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naionale de management al riscului la inundaii pe termen mediu i lung;

7. Ordinul comun al ministrului mediului i schimbrilor climatice i ministrului delegat pentru ape, pduri i piscicultur nr. 600/332/15.04.2014 privind aprobarea componenei nominale a Comitetului ministerial pentru situaii de urgen i a Centrului operativ pentru situaii de urgen cu activitate permanent

8. Ordinul Comun al ministrului mediului i pdurilor i ministrului administraiei i internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaiilor de urgen generate de inundaii, fenomene meteorologice periculoase,accidente la construcii hidrotehnice i poluri accidentale pe cursurile de ap i poluri marine n zona costier;

9. Ordinul Comun al ministrului mediului i pdurilor i ministrului administraiei i internelor nr. 245/3403/2012 pentru aprobarea procedurii de codificare a informaiilor, atenionrilor i avertizrilor meteorologice i hidrologice;

10.Ordinul comun nr.170/3.423 din 2013 al ministrului delegat pentru ape, pduri i

piscicultur i al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei publice, privind aprobarea coninutului-cadru al protocolului de colaborare ncheiat ntre Administraia Naional "Apele Romne" i consiliile judeene n vederea elaborrii hrilor de risc la inundaii

11.Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaiilor de urgen n caz de inundaii i secet hidrologic i a Manualului prefectului pentru managementul situaiilor de urgen n caz de inundaii i secet hidrologic

12. Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 9/2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricii i folosire a apei n perioadele deficitare

13. Hotrrea Guvernului nr. 1212 din 29 noiembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a comitetelor de bazin

14.Legea 575/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naional Seciunea a V-a - Zone de Risc Natural

15. Legea nr. 481/2004 privind Protecia civil

16. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, aprobat prin Legea 15/2005

17. Ordonana Guvernului nr. 88/2001 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea serviciilor publice comunitare pentru situaii de urgen, aprobat prin Legea 363/2002, cu modificrile i completrile ulterioare

18. Hotrrea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcionarea i atribuiile serviciilor de urgen profesioniste

19. Hotrrea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatoric, atribuiile, funcionarea i dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaii de urgen

20. Hotrrea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare i a organigramei Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, cu modificrile i completrile ulterioare

21. Hotrrea Guvernului nr. 1489/2004 privind organizarea i funcionarea Comitetului Naional pentru Situaii de Urgen

22. Hotrrea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizrii principalelor funcii de sprijin pe care le asigur ministerele, celelalte organe centrale i organizaiile neguvernamentale privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen

23. Hotrrea Guvernului nr.1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naionale pe termen scurt de management al riscului la inundaii

24. Hotrrea Guvernului nr. 1309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului naional pentru prevenirea, protecia i diminuarea efectelor inundaiilor i finanrii acestuia

25. Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a II-a Apa

26. Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic al Romniei, modificat i completat cu Prevederile Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 193/2008 i Legii nr. 193/2009

27. Legea nr. 138/2004 a mbuntirilor funciare (republicat 2009) modificat i completat cu prevederile Ordonana de Urgen a Guvernului nr.39/2009

28. Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului (republicat 2007), cu modificrile i completrile ulterioare

29. Hotrrea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenele minime de coninut ale documentaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

30. Ordin nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performan privind structura organizatoric i dotarea serviciilor voluntare pentru situaii de urgen

31. Ordonana Guvernului nr.21/2002 privind gospodrirea localitilor urbane i rurale, cu modificrile i completrile ulterioare

32. Legea nr. 340/2004 privind Prefectul i Instituia prefectului, cu modificrile i completrile ulterioare

33. Hotrrea Guvernului nr.447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii

34. Hotrrea Guvernului nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de msuri preventive pentru evitarea i reducerea efectelor inundaiilor

35. Hotrrea Guvernului nr. 1635/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Mediului i Pdurilor

36. Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei Naionale Apele Romne

37. Hotrrea Guvernului nr. 316/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare al Consiliului Interministerial al Apelor

38. Hotrrea Guvernului nr. 112/2009 privind organizarea i funcionarea Grzii Naionale de Mediu

39. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr.265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare 40. Hotrrea Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe

41. Legea nr. 216/2004 privind nfiinarea Administraiei Naionale de Meteorologie

42. Ordin nr. 1258/2006 privind aprobarea Metodologiei i a Instruciunilor tehnice pentru elaborarea schemelor directoare

43. Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile i completrile ulterioare

44. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare

45. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 63/2001 privind nfiinarea Inspectoratului de Stat n Construci I.S.C., aprobat cu modificri prin Legea nr. 707/2001, cu modificarile i completrile ulterioare

46. Hotrrea nr. 1378/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a Inspectoratului de Stat n Construcii I.S.C.

47. Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 2501/29.06.2012 privind aprobarea Procedurii de comunicare i urmrire n cazul producerii unor situaii de urgen generate de poluri accidentale ale apei, aerului, ale solului precum i n cazul producerii unor incendii de pdure i doborturi de vnt , n cadrul Ministerului Mediului i Pdurilor .

48.Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale i al ministrului administraiei i internelor nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea i gestionarea riscurilor cauzate de cderile de grindin i secet sever, a Regulamentului privind gestionarea situaiilor de urgen n domeniul fitosanitar - invazii ale agenilor de dunare i contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar i a Regulamentului privind gestionarea situaiilor de urgen ca urmare a incendiilor de pdure .

Informaii suplimentare privind managementul riscului la inundaii i al situaiilor de urgen se gsesc:

- pe site-ul Administraiei Naionale Apele Romne (http://www.rowater.ro/default.aspx) la domeniile Managementul situaiilor de urgen i Directiva Inundaii 2007/60/EC;- pe site-ul Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice (http://mmediu.ro/new/?page_id=121), domeniul Managementul Apelor, subdomeniul Managementul riscului la inundaii (http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-riscului-la-inundatii/)

Schema general de funcionare a proiectului Watman

CE TREBUIE S TIM NAINTE DE PRODUCEREA INUNDAIILOR Construim locuine i obiective sociale, culturale sau economice n afara zonelor inundabile;

Construim numai pe baza documentaiei de urbanism;

Ne asigurm persoana i bunurile materiale;

Cunoatem sursele de risc la inundaii de pe raza localitii;

Cunoatem zonele potenial inundabile;

Cunoatem mijloacele i sistemele de avertizare sonore;

Urmrim avertizrile meteorologice i hidrologice;

tim pe cine trebuie s contactm, s anunm o inundaie sau s solicitm sprijin.

CUM ACIONM N TIMPUL INUNDAIILOR Urmrim avertizrile meteorologice i hidrologice i mesajele autoritilor;

Ne ndeprtm de zonele cu surse de risc la inunda\ii (ruri,pruri, toreni, baraje);

Stm departe de poduri i de drumurile sub ap;

Stm departe de anurile de scurgere, de canalele pentru irigaii, de vile secate i de alte canale de scurgere a apei;

Acordm sprijin autoritilor locale pentru limitarea efectelor inundaiilor;

Ne lum msuri proprii pentru aprarea locuinei.

La semnalele sistemelor de avertizare :

Ne supunem, de urgen ordinului de evacuare dat de autoriti.

Ne lum bunuri de strict necesitate i ne ndreptm ctre zonele de evacuare FUG PE UN TEREN NALT.

Ce trebuie s ai la tine cnd eti evacuat

Rezerva de ap potabil pentru 3 zile - 2 litri de ap de persoan pe zi;

Alimente care nu se stric;

Un schimb de haine i nclminte pentru fiecare persoan n parte;

O ptur sau un sac de dormit de persoan;

Scule ce ar putea fi utile lopat, gleat;

Trusa de prim ajutor;

Un aparat radio portabil i baterii de rezerv;

Lantern.

CE FACEM DUP INUNDAIE Aruncm alimentele care au intrat n contact cu apa din ru n timpul inundaiei;

NU vizitm zonele devastate pentru a nu incomoda echipele de salvare;

Apelm la cel mai apropiat spital pentru asisten medical calificat;

Fierbem apa nainte de a o bea;

Testm apa din puuri pentru a fi siguri c este potabil;

Uscm i verificm echipamentele electrice nainte de reutilizare;

Utilizm lanterne, nu tore sau chibrituri, la examinarea cldirilor, pentru a nu activa materiale explozive din interiorul acestora;

Informm autoritile despre utilitile distruse n timpul inundaiei conducte de ap, gaze i canalizare.CODUL DE CULORI PENTRU AVERTIZAREVerde: Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

Galben: Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descrcri electrice, intensificri de vnt, temperaturi ridicate) sunt obinuite pentru zona respectiv, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activiti. Exist risc de creteri de debite i niveluri.

Portocaliu: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vnt, ploi bundente, descrcri electrice, grindin, canicul, ger). Exist risc de viituri pe rurile mici.

Rou: Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vnt, ploi

abundente, descrcri electrice, grindin, canicul, ger). Exist risc de viituri majore. Populaia trebuie s evacueze zona de risc n cel mai scurt timp.LEGENDA

SIMIN -Radare

Ru amenajat

Ru neamenajat

DESWAT -Statii automate

C.I.R. -Centru de Interventie Rapida

C.P.B -Centru de Prognoza Bazinal

C.J.A.I.D.-Comisia Judeteana (Locala)

Aparare Impotriva Dezastrelor

Date,avertizare,alarmare

Feed-back (sms, net, fax)

Interventie directa

C.L.A.I.D.

C.I.R.

Statii fixe

DESWAT

SIMIN

SCHEMA DE FUNCTIONARE LA NIVEL DE BAZIN

DISPECERAT BAZINAL

+

C. P. B.

C.J.A.I.D.


Recommended