Home >Documents >3. Anatomia si fiziologia durerii_

3. Anatomia si fiziologia durerii_

Date post:02-Dec-2015
Category:
View:62 times
Download:14 times
Share this document with a friend
Description:
medicina paliativa
Transcript:
  • DEFINITIA SI CLASIFICAREA

    DURERII

  • DUREREA ESTE CEL MAI MARE DEMON AL OMENIRII , MAI MARE CHIAR DECAT MOARTEA Albert Schweitzer

  • Durerea este o experien senzorial i emoional neplcut asociat cu leziune tisular actual sau potenial, sau descris in termenii unei asemenea leziuni.

    International Association for Study of Pain

    DEFINIIE

  • Obiective

    Sa defineasca durerea

    Sa clasifice durerea din punct de vedere al criteriului

    Temporal

    Intensitatii

    Mecanismului de producere

    Raspunsului la opioide

  • Durerea acut =asociat cu o leziune tisular

    acut, traumatic sau sec unei boli / cu o

    disfuncie a musculaturii sau a organelor

    interne care nu produce leziune (ex. spasm

    muscular), =rezultatul stimulrii

    nociceptorilor periferici somatici sau viscerali.

    Clasificarea temporala a durerii

  • Durerea acut dureaz de obicei att ct

    dureaz afeciunea care a provocat-o, sau cu

    ceva mai mult (zile sau sptmani).

    Comportamentul bolnavului cu durere acut

    este caracteristic; agitatie / imobilitate + semne

    de stimulare a SNVS

    DUREREA ACUT

  • Durerea cronic = durere care persist dup

    vindecarea unei afeciuni algogene acute /

    durerea produs de o afeciune cronic, care

    prin evoluia ei produce stimularea

    permanent a nociceptorilor / sau repetarea

    timp de luni sau ani a aceleiai dureri.

    Durerea cronica

  • Durerea cronic nu are nici o funcie

    biologic, dimpotriv, cu ct dureaz mai

    mult devine o for distructiv tot mai

    puternic care erodeaz permanent

    biologicul, afectul, mentalul, mediul social i

    economic al bolnavului.

    DUREREA CRONIC

  • Durere incidenta si puseu dureros

    Puseul dureros- accentuarea durerii pe un fond de durere controlata sau de intensitate mica. Nu exista o cauza clara determinanta

    Durerea incidenta = puseu dureros la care cauza declansatoare este cunoscuta ( de exemplu mobilizare- durere osaosa incidenta)

  • Durerea nociceptiv

    - prin stimularea nociceptorilor periferici (somatici , viscerali )

    Durerea neuropatic

    - prin afectarea cailor de conducere (periferice sau centrale )

    Clasificarea durerii in functie de mecanismul fiziopatologic

  • parametru important de evaluare a durerii

    - determinant pentru impactul asupra bolnavului

    - reperul pentru stabilirea puterii analgeticului administrat.

    Intensitate mica ( SAV

  • DURERE NOCICEPTIVA

    Caracterul durerii

    *Durere local sau referit, superficial sau profund, de intensitate variabil, n funcie de cauz.

    *Fr modificri neurologice

    DURERE CALITATEA DURERII Tip de durere - mecanism fiziopatologic caracterul durerii

  • DURERE NEUROPATICA *Leziune incomplet de nervi

    periferici, rdcini, trunchiuri sau plexuri nervoase compresiune infiltraie toxic

    Caracterul durerii disestezie continu alodinie cauzalgie parestezie / durere lancinant intermitent / modificri

    neurologice(motorii , senzitive , vegetative)

    - localizare n teritoriul de inervaie al nervului ( de obicei radicular)

    - localizare n membre, predominent distal, cu progresie proximal

    DURERE CALITATEA DURERII Tip de durere - mecanism fiziopatologic caracterul durerii

  • Durere- raspuns la opioide

    Opiod responsiva

    Durerea viscerala

    Opioid semiresponsiva

    Opioid rezistanta

    Crampa musculara

    Durerea psihogena

  • Include aspectele Fizice Sociale Psiho-emotionale Spirituale Echivalentul suferintei

    DURERE TOTALA

  • Exista multiple criterii de clasificare a durerii: temporal , mecanism de producere, localizare, raspuns la tratament

    Cunoasterea caracteristicilor diferitelor tipuri permite orientarea adecvata a tratamentului

    Concluzii

  • Anatomia si fiziologia durerii

    Dr. Daniela Mosoiu

  • Obiective

    Sa explice modul de transmitere al durerii ( cai si mediatori)

    Sa descrie modalitatile de modulare a durerii la nivelul cornului medular posterior

    Sa diferentieze sensibilizarea periferica de sensibilizarea centrala si sa prezinte caracteristici ale acestora

  • Cum simtim durerea?

    Transductie

    Transmitere

    Modularea durerii

    Perceptie

  • Transductie

    Transformarea stimulului dureros in impuls electric

    Are loc la nivelul nociceptorului

  • Nociceptorul

    Terminatii nervoase libere ale fibrelor mielinice subtiri A sau amielinice C

    Nociceptori somatici C si A polimodali: stimuli mecanici, termici, chimici (mediat.

    ai inflamatiei: Potasiu, Bradikinina, Histamina, Prostag, Leukotriene, Subs P, Serotonina)

    A: durerea acuta data de leziuni mecanice si termice

    Nociceptori viscerali C si A polimodali: stimulati prin distensie, ischemie,

    inflamatie

  • Rspunsul neuronilor nociceptivi la diferii stimuli dureroi

    Chimici

    Mecanici

    Termici

    receptori TRPV1sau TRPV2 deschid

    canalele ionice

    Creterea influxul de Na+/Ca++

    Un potenial de aciune este generat cnd pragul canalului de Na+ este depit.

  • Receptori chimici

    Acioneaz prin deschiderea canalelor ionice la:

    Creterea extracelular a ATP

    (cauzata de distrugerile esutului alturat)

    Citokinine

    Bradikinine

    H+, K+

    Amine

  • Transmiterea

    Fibre aferente

    Corn medular posterior

    Tracturi ascendente

    Mediatori: Neurotransmitatori

  • Fibrele Aferente

    Tipuri de fibre A mielinice, groase- deservesc receptorii specifici cutanai (Paccini, Ruffini- tactili, proprioceptori) A mielinice, subiri, transmit impulsul cu 5-15 m/s, ceea ce duce la

    durere imediat, localizare precis retragere - conectate cu receptorii A-mecanoreceptori si A polimodali C - amielinice, subiri, conduc impulsul cu o vitez de 0,5- 2 m/s - transmit durerea secundar cu localizare difuz, asemntor cu

    arsura, ceea ce duce la imobilizarea segmentului - conectat cu receptorii C-receptori polimodali (sensibili la stimuli algici,

    mecanici, termici, chimici)

    Primul neuron Ggl spinal de pe radacina posterioara sau

    trigeminal

  • Cornul medular posterior

    VIII laminae

    Sinapsa dintre primul si al doilea neuron

    Neuronii secundari

    (de proiectie,excitatori, inhibitori)

    Nociceptivi specifici- doar la stimuli durerosi

    WDR wide dynamic range- spectru larg

  • Mediatori cornul medular posterior

    Excitatori

    Glutamatul si aspartatul

    Pe receptori

    AMPA (amino-3 hidroxi-5 metil-4-isoxazolepropionat)

    NMDA( N-metil D-Aspartat)- sensib centrala

    mGluRs( moduleaza activ celorlati receptori)

    Substanta P- actioneaza pe NK1 si CGRP(calcitonin gene related peptide) act pe Rec pt CGRP

    Faciliteaza actiunea Glutamatului

  • Tracturi ascendente

    90% se incruciseaza la nivel medular

    Tractul spinotalamic Lateral-direct in talamus-aspecte senzoriale ale durerii

    Medial-polisinaptic-aspectele emotionale Subst cenusie periapeductala

    Hipotalamus

    Sitem reticulat

    Mezencefal

    Tractul spinoreticulat - formatiunea reticulata punte si maduva- componenta difuza

    Tractul Parabrahial-transmiterea durerii viscerale

  • Modularea durerii

    La nivelul cornului medular posterior

    Opioide endogene

    Mediatori inhibitori

    Teoria portii

    Cai descendente inhibitorii

  • Opioide endogene

    Endorfine, donorfine, enkefaline

    Pe receptorii opioizi

    Delta, Kappa, Miu

    Pred lamina I si II

    Inhiba eliberarea veziculelor presinaptice cu mediatori excitatori

  • Mediatori inhibitori

    Acid gama amino butiric (GABA-A, GABA-B)

    Noradrenalina (alfa2 adrenergici)

    Glicina

    Canabinoide CB1

  • Teorii portii

    Melzack si Wall-1965

    Impulsurile non-algice transmise prin fibrele A si A prin stimularea unui neuron inhibitor inhiba neuronul secundar care nu mai poate fi stimulat de impulsurile venite prin fibrele C

  • Cai inhibitorii descendente

    De la nivelul sistemului limbic

    Prin Substanta reticulata

    Se termina in cornul medular posterior laminaI,II,V

    Mediatori: Noradrenalina Serotonina

  • Perceptia durerii

    Cortexul somatosenzitiv

    Sistemul limbic

    Aria frontala

  • Plasticitatea SNC

    In tot SNC de la nivel de nociceptori pana la cortex

    Similar cu procesul de invatare /memorare

    Schimbari temporare sau permanente

    Fenomene de wind-up(amplificare) NMDA, down regulation( reducere nr.) receptori opoide

  • Creterea sensibilitii periferice

    n cazul creteri sensibilitii periferice, sensibilitatea n zona vtmat este afectat

  • Cauzele creterii sensibilitii periferice

    Prostaglandinele

    Beneficiul este deci observat cu inhibitori ai ciclooxigenazei

    Aspirina, NSAID, Glucocorticoizi

    Histamine

    Antihistaminicele nu sunt folosite n mod obinuit n tratamentul durerii

    Adenosine

  • Sensibilizarea central

    Zonele din afara zonei afectate vor avea sensibilitate crescut la stimuli

    Aprute la nivelul mduvei spinrii i creierului

    Stimulri neuronale

Embed Size (px)
Recommended