+ All Categories
Home > Documents > 2.Tulburari de Metabolism

2.Tulburari de Metabolism

Date post: 05-Aug-2015
Category:
Upload: delia-elena-moscaliuc
View: 318 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
244
Tuburari de Tuburari de metabolism metabolism (distrofii) (distrofii)
Transcript

Tuburari de metabolismTuburari de metabolism (distrofii) (distrofii)

I. Adaptari celulareI. Adaptari celulare

adaptari metabolice adaptari metabolice adaptari structurale : adaptari structurale :

a. cu scaderea functiei celulare : a. cu scaderea functiei celulare : atrofia atrofia involutia involutia

b. cu cresterea activitatii celulare : b. cu cresterea activitatii celulare : hipertrofie hipertrofie hiperplazie hiperplazie

c. cu modificarea structurii celulare : c. cu modificarea structurii celulare : metaplazia metaplazia

II. Leziuni celulareII. Leziuni celulare

II. Leziuni celulare:II. Leziuni celulare:

A. Reversivile : A. Reversivile : distrofia hidropicadistrofia hidropica distrofia grasa distrofia grasa

B. Ireversibile (moartea celulara) B. Ireversibile (moartea celulara) – apoptoza apoptoza – necroza necroza

III. Patologia interstitiilorIII. Patologia interstitiilor

substanta fundamentala substanta fundamentala fibre fibre

IV. Tulburari ale IV. Tulburari ale metabolismului:metabolismului:

protidic protidic lipidic lipidic glucidic glucidic substantelor pigmentare substantelor pigmentare substantelor minerale substantelor minerale

Adaptarile celulareAdaptarile celulare

Definitie :adaptarile celulare sunt Definitie :adaptarile celulare sunt modificarile pe care le sufera celulele modificarile pe care le sufera celulele unui tesut sau organ sub actiunea unor unui tesut sau organ sub actiunea unor factori agresivi factori agresivi de intensitate de intensitate mediemedie, factori care nu produc moartea , factori care nu produc moartea celulelor permitandu-le acestora sa se celulelor permitandu-le acestora sa se adapteze noilor conditii aparute. adapteze noilor conditii aparute.

Factorii ce produc agresiuni celulareFactorii ce produc agresiuni celulare : : hipoxia hipoxia factori genetici castigati factori genetici castigati factori fizici factori fizici factori chimici factori chimici factori imuni factori imuni factori endocrini factori endocrini factori nutritionali factori nutritionali factori infectiosifactori infectiosi

Adaptarile metaboliceAdaptarile metabolice

Definitie : adaptarile metabolice Definitie : adaptarile metabolice sunt reglari fine metabolice care sunt reglari fine metabolice care apar doar la nivel biochimic, fara apar doar la nivel biochimic, fara a produce modificari celulere a produce modificari celulere decelabile la microscopul optic.decelabile la microscopul optic.

Adaptarile structuraleAdaptarile structurale  

Definitie : adaptarile structurale Definitie : adaptarile structurale sunt modificari decelabile sunt modificari decelabile microscopic ale celulelor in sensul microscopic ale celulelor in sensul cresterii, scaderii sau cresterii, scaderii sau transformarii acestora sub transformarii acestora sub actiunea factorilor de agresiune actiunea factorilor de agresiune celulara.celulara.

AtrofiaAtrofia

Definitie : scaderea in dimensiune si functie a Definitie : scaderea in dimensiune si functie a unor celule, insotita de scaderea in unor celule, insotita de scaderea in dimensiune si functie a tesutului sau organului dimensiune si functie a tesutului sau organului respectiv. respectiv.

Diagnostic diferential fata de :Diagnostic diferential fata de : hipoplaziehipoplazie, care este o tulburare congenitala, , care este o tulburare congenitala,

organul hipoplazic fiind mai mic inca de la organul hipoplazic fiind mai mic inca de la nasterenastere

aplazie sau agenezieaplazie sau agenezie care este o tulburare care este o tulburare congenitala, in care organul respectiv nu a congenitala, in care organul respectiv nu a fost format (lipseste)fost format (lipseste)

Etiopatogeneza atrofieiEtiopatogeneza atrofiei:: inactivitate inactivitate inanitie inanitie ischemie ischemie compresiune compresiune neurogena neurogena endocrina endocrina autoimuna autoimuna

Tipuri de atrofie dupa etiologieTipuri de atrofie dupa etiologie

Atrofia prin inactivitateAtrofia prin inactivitate : apare in  : apare in situatia in care, un organ este scos din situatia in care, un organ este scos din functie un timp mai indelulngat, sau nu functie un timp mai indelulngat, sau nu lucreaza la intreaga lui capacitate  lucreaza la intreaga lui capacitate 

Exemple :Exemple : dupa mentirea indelungata a unui dupa mentirea indelungata a unui

aparat gipsat, membrul respectiv scos aparat gipsat, membrul respectiv scos temporar din functie, este atrofiattemporar din functie, este atrofiat

in stenoza mitrala, VS care primeste in stenoza mitrala, VS care primeste sange mai putin prin orificiul sange mai putin prin orificiul stramtat, in timp se atrofiazastramtat, in timp se atrofiaza

Atrofia prin inanitieAtrofia prin inanitie

apare in situatia cand celulele nu primesc aportul apare in situatia cand celulele nu primesc aportul nutritional suficient. nutritional suficient.

Exemple :Exemple :- lipsa de aport alimentar- lipsa de aport alimentar- lipsa de absorbtie a alimentelor- lipsa de absorbtie a alimentelor- pierderi de substante nutritive (voma, diaree, pierderi de substante nutritive (voma, diaree,

etc)etc)

Terminologia folosita in cazul atrofiei prin Terminologia folosita in cazul atrofiei prin inanitie :inanitie :

- emaciere- emaciere : slabire : slabire- - casexiecasexie : slabirea excesiva a adultului : slabirea excesiva a adultului-.-.atrepsieatrepsie : slabirea extrema a sugarului : slabirea extrema a sugarului

imgimg

Atrofia prin ischemieAtrofia prin ischemie

Apare in caz de Apare in caz de ischemie lenta si partialaischemie lenta si partiala, in , in special in caz de ateroscleroza, si are ca si special in caz de ateroscleroza, si are ca si consecinta procesul de scleroatrofie consecinta procesul de scleroatrofie ( celulele din vecinatea vasului partial ( celulele din vecinatea vasului partial obliterat devin mai mici= obliterat devin mai mici= atrofie,atrofie, celulele celulele mai indepartate de vas, mor si sunt mai indepartate de vas, mor si sunt inlocuite de tesut conjunctiv=sinlocuite de tesut conjunctiv=sclerozacleroza, iar , iar procesul general este cunoscut sub procesul general este cunoscut sub denumirea de denumirea de scleroatrofiescleroatrofie))..

Exemple : Exemple : - in organe : rinichi, miocard, etc- in organe : rinichi, miocard, etc- la nivelul mebrelor inferioare- la nivelul mebrelor inferioare

Atrofia prin compresiuneAtrofia prin compresiune Este o varianta a atrofiei prin Este o varianta a atrofiei prin

ischemie, dar aici ischemia este ischemie, dar aici ischemia este produsa prin compresiune din produsa prin compresiune din exterior asupra vasului. exterior asupra vasului.

Atrofia autoimunaAtrofia autoimuna

Se produc autoanticorpi impotriva Se produc autoanticorpi impotriva propriilor structuri, acestea suferind propriilor structuri, acestea suferind procese atrofice. procese atrofice.

Exemple :Exemple :

- gastrita din anemia pernicioasa- gastrita din anemia pernicioasa

Macroscopia atrofieiMacroscopia atrofiei

- organ micsorat- organ micsorat

- forma pastrata- forma pastrata

- palide sau brune (cu lipofuscina)- palide sau brune (cu lipofuscina)

- consistenta crescuta- consistenta crescuta

Diagnostic diferential cu Diagnostic diferential cu pseudohipetrofiapseudohipetrofia (organul este (organul este atrofiat dar pare marit din cauza atrofiat dar pare marit din cauza tesutului conjunctiv sau adipos in tesutului conjunctiv sau adipos in cantitate mare) si cu cantitate mare) si cu sclerozascleroza (organe (organe micsorate dar deformate din cauza micsorate dar deformate din cauza tesutului conjunctiv)tesutului conjunctiv)

Microscopia atrofiei Microscopia atrofiei - scade talia celulalor (si a organitelor celulare)scade talia celulalor (si a organitelor celulare)

- scade numarul celulelorscade numarul celulelor

- creste relativ stroma conjunctiva(prin marirea creste relativ stroma conjunctiva(prin marirea spatiilor dintre celule)spatiilor dintre celule)

- acumulare de - acumulare de lipofuscinalipofuscina in celule (lipofuscina, in celule (lipofuscina, numita si pigment de uzura, este reprezentata de numita si pigment de uzura, este reprezentata de organite citoplasmatice care au fost inglobate in organite citoplasmatice care au fost inglobate in vacuole autofagice si care, sub actiunea unor vacuole autofagice si care, sub actiunea unor enzime, vor forma corpusculi reziduali, care apar enzime, vor forma corpusculi reziduali, care apar la microscop in col.H.E. sub forma unor granule la microscop in col.H.E. sub forma unor granule galbene sau brune intracitoplasmatice)galbene sau brune intracitoplasmatice)

Evolutia atrofieiEvolutia atrofiei

- scleroatrofia duce la insuficienta - scleroatrofia duce la insuficienta functionala a organuluifunctionala a organului

InvolutiaInvolutia

Definitie : involutia este Definitie : involutia este atrofiaatrofia fiziologicafiziologica, considerata asa, , considerata asa, pentru ca ea se produce la fel la pentru ca ea se produce la fel la toate persoanele. toate persoanele.

Exemple de involutieExemple de involutie

In senescentaIn senescenta se atrofiaza tot organismul : se atrofiaza tot organismul :-scad in greutate-scad in greutate-se modifica muschii, pielea, fanerele-se modifica muschii, pielea, fanerele-cad dintii-cad dintii-scheletul se rarefiaza (osteoporoza)-scheletul se rarefiaza (osteoporoza)-unele organe devin brune : ficat, inima, etc -unele organe devin brune : ficat, inima, etc

(atrofia bruna )(atrofia bruna )-senescenta nu poate fi cosiderata totdeauna -senescenta nu poate fi cosiderata totdeauna

ca o involutie generalizata, ea putand apare ca o involutie generalizata, ea putand apare sub forma unei boli (sub forma unei boli (progerieprogerie)) la varste la varste foarte fragede, dar avand toate modificarile foarte fragede, dar avand toate modificarile batranuluibatranului

imgimg

progeria

Osteoporoza Osteoporoza vertebreivertebrei

Osteoporoza mandibulei

HipertrofiaHipertrofia

DefinitieDefinitie : cresterea dimensiunii si  : cresterea dimensiunii si functiei unui organ, prin cresterea functiei unui organ, prin cresterea dimensiunii si a capacitatii dimensiunii si a capacitatii functionale a fiecarei celule functionale a fiecarei celule componente componente

Celulele devin mai mariCelulele devin mai mari, cu nucleu , cu nucleu marit si cu mai multe componente marit si cu mai multe componente structurale cum ar fi : mitocondrii, structurale cum ar fi : mitocondrii, reticul endoplasmatic, etc. reticul endoplasmatic, etc.

Tipurile de celule din organismTipurile de celule din organism

Labile Labile : se inmultesc in mod normal pe tot parcusul : se inmultesc in mod normal pe tot parcusul vietii . vietii . Exemple : celulele epidermului, celulele tubului Exemple : celulele epidermului, celulele tubului digestiv, hematiile, etc digestiv, hematiile, etc

Stabile Stabile : se inmultesc doar in anumite situatii : se inmultesc doar in anumite situatii patologice. patologice. Exemple : hepatocitele, epiteliile tubilor Exemple : hepatocitele, epiteliile tubilor renali, etc. renali, etc.

PermanentePermanente : nu se mai inmultesc dupa nastere.  : nu se mai inmultesc dupa nastere. Exemple : neuronii, fibrele musculare. Exemple : neuronii, fibrele musculare.

Hipertrofia apare la celulele permanente, in principal Hipertrofia apare la celulele permanente, in principal la celulele musculare, dar pot apare si la celulele la celulele musculare, dar pot apare si la celulele stabile. stabile.

Tipuri de hipertrofieTipuri de hipertrofie

1.Hipertrofie fiziologica1.Hipertrofie fiziologica

- fibrele musculare ale uterului - fibrele musculare ale uterului gravid cresc mult in gravid cresc mult in dimensiune (lungime si grosime) dimensiune (lungime si grosime) sub actiunea hormonilor de sub actiunea hormonilor de sarcina.sarcina.

2.Hipertrofia adaptativa2.Hipertrofia adaptativa

a. de suprasolicitarea. de suprasolicitare :  : - la nivelul muschiului striat in la nivelul muschiului striat in

caz de efort fizic sustinutcaz de efort fizic sustinut

Sialadenom papilifer cu hipertrofia Sialadenom papilifer cu hipertrofia celulelor acinare.celulelor acinare.

b. hormonalab. hormonala :  :

- excesul de STH ( produce hipertrofie si - excesul de STH ( produce hipertrofie si hiperplazie)), daca apare inainte de pubertate hiperplazie)), daca apare inainte de pubertate produce produce gigantismulgigantismul, iar daca apare dupa , iar daca apare dupa pubertate produce pubertate produce acromegaliaacromegalia (crsc (crsc extremitatile : mandibula, nasul, etc)extremitatile : mandibula, nasul, etc)

Hiperplazia Hiperplazia 

DefinitieDefinitie : cresterea in greutate si functie a unui  : cresterea in greutate si functie a unui organ prin crsterea numarului celulelor organ prin crsterea numarului celulelor componente componente

Apare la celulele labile, dar poate apare uneori si Apare la celulele labile, dar poate apare uneori si la celulele stabilela celulele stabile

Poate coexista cu hipertrofiaPoate coexista cu hipertrofia

Hiperplazia si hipertrofia trebuie sa fie diferentiate Hiperplazia si hipertrofia trebuie sa fie diferentiate de de hipergeneziehipergenezie, care este o supradezvoltare , care este o supradezvoltare congenitala a unui organ.congenitala a unui organ.

- cresterea TSH -> gusa- cresterea TSH -> gusa

Organe tinta hormonaleOrgane tinta hormonale

- endometrul se hiperplaziaza - endometrul se hiperplaziaza (glandele si stroma), sub (glandele si stroma), sub actiunea estrogeniloractiunea estrogenilor

Organe limfoideOrgane limfoide- ganglionii si splina se hiperplaziaza in - ganglionii si splina se hiperplaziaza in

infectiiinfectii

Hiperpazia limfoida cu centrii Hiperpazia limfoida cu centrii germinativigerminativi

Hiperplazia este un Hiperplazia este un proces proces autolimitatautolimitat care daca este care daca este perturbat, poate produce perturbat, poate produce proliferari tumorale.proliferari tumorale.

Tumorile maligne si o parte dintre Tumorile maligne si o parte dintre tumorile benigne sunt de origine tumorile benigne sunt de origine genetica.genetica.

Adenomul pleomorfic incapsulat, (in Adenomul pleomorfic incapsulat, (in partea dreapta) delimitat de glanda partea dreapta) delimitat de glanda salivara minora inconjuratoaresalivara minora inconjuratoare

Carcinomul adenoid chistic, forma Carcinomul adenoid chistic, forma cribriforma, cu celule bazaloide micicribriforma, cu celule bazaloide mici

MetaplaziaMetaplazia

DefinitieDefinitie : modificarea unei linii  : modificarea unei linii celulare de la un fel de diferentiere celulare de la un fel de diferentiere la alt fel de diferentiere la alt fel de diferentiere

Nu are loc la celulele adulte, Nu are loc la celulele adulte, diferentiate, ci la cele tinere.diferentiate, ci la cele tinere.

De regula, celulele metaplaziate De regula, celulele metaplaziate sunt normale histologic, dar plasate sunt normale histologic, dar plasate gresitgresit

Metaplazia paote fi reversibilaMetaplazia paote fi reversibila

MetaplazieMetaplazie

Tipuri de  :Tipuri de  : Metaplazie epiteliala Metaplazie epiteliala

– epitelii scuamoase epitelii scuamoase – epitelii glandulare epitelii glandulare

Metaplazia mezenchimala Metaplazia mezenchimala Metaplazia mezoteliala Metaplazia mezoteliala Metaplazia tumorala Metaplazia tumorala

Metaplazia epitelialaMetaplazia epiteliala

A. epitelii scuamoase A. epitelii scuamoase

1. 1. la nivelul bronsieila nivelul bronsiei : epiteliul cilindric  : epiteliul cilindric pseudostratificat, este inlocuit cu epiteliu pseudostratificat, este inlocuit cu epiteliu scuamos (din celulele de rezerva, se scuamos (din celulele de rezerva, se diferentiaza epiteliul scuamos in locul celui diferentiaza epiteliul scuamos in locul celui normal) Favorizat de : fumat, bronsita normal) Favorizat de : fumat, bronsita cronica, etc. cronica, etc. Este mai rezistent la factori Este mai rezistent la factori nocivi, dar favorizeaza aparitia nocivi, dar favorizeaza aparitia carcinomului bronsiccarcinomului bronsic

Metaplazie scuamoasa, la nivelul glandelor Metaplazie scuamoasa, la nivelul glandelor secretoare de mucussecretoare de mucus

Metaplazie scuamoasa, in ameloblastomul Metaplazie scuamoasa, in ameloblastomul folicularfolicular

Metaplazie scuamoasa a ductelor in sialometaplazia Metaplazie scuamoasa a ductelor in sialometaplazia necrotizantanecrotizanta

Adenomul pleomorf cu arii de metaplazie Adenomul pleomorf cu arii de metaplazie scuamoasascuamoasa

Metaplazia epiteliala Metaplazia epiteliala

B. epitelii glandulareB. epitelii glandulare :  :

1. 1. epiteliul esofagianepiteliul esofagian scuamos este inlocuit cu scuamos este inlocuit cu epiteliu glandular de tip gastric sau epiteliu glandular de tip gastric sau intestinal, in treimea inferioara a organului intestinal, in treimea inferioara a organului ((esofag Barrettesofag Barrett). Este mai rezistent la ). Este mai rezistent la refluxul continutului gastric la acest nivel, refluxul continutului gastric la acest nivel, dar favorizeaza adenocarcinomul esofagiandar favorizeaza adenocarcinomul esofagian

2. Chistul dentiger2. Chistul dentiger

Epiteliu scuamos, metaplaziat in epiteliul Epiteliu scuamos, metaplaziat in epiteliul mucosmucos

Metaplazia mezenchimalaMetaplazia mezenchimala

Celulele stem din sange se pot metaplazia in fibroblaste, Celulele stem din sange se pot metaplazia in fibroblaste, celule endoteliale, etc.celule endoteliale, etc.

Maduva galbena (involuata la copil din maduva rosie) se Maduva galbena (involuata la copil din maduva rosie) se poate metaplazia in maduva rosie in caz de anemiipoate metaplazia in maduva rosie in caz de anemii

diferite structuri patologice (ateroamele,valvele endocardului, diferite structuri patologice (ateroamele,valvele endocardului, noduli tuberculosi, etc) se pot metaplazia in tesut conjunctiv noduli tuberculosi, etc) se pot metaplazia in tesut conjunctiv

un hematom muscular masiv, organizat conjunctiv cicatricial, un hematom muscular masiv, organizat conjunctiv cicatricial, in care se depune calciu, se metaplaziaza osos (miozita in care se depune calciu, se metaplaziaza osos (miozita osificanta) osificanta)

vindecarea fracturii osoase : intre capetele fracturate se vindecarea fracturii osoase : intre capetele fracturate se formeaza un cheag sanguin (calus fibrinos), apoi acesta se formeaza un cheag sanguin (calus fibrinos), apoi acesta se organizeaza conjunctiv (calus fibros), apoi are loc calcificarea organizeaza conjunctiv (calus fibros), apoi are loc calcificarea calusului si transformarea lui in os (calus osos) calusului si transformarea lui in os (calus osos)

Metaplazia mezoteliala Metaplazia mezoteliala

la nivelul pleurei se poate produce la nivelul pleurei se poate produce metaplazie scuamoasa sau glandularametaplazie scuamoasa sau glandulara

Metaplazie tumorala Metaplazie tumorala

focare de metaplazie scuamoasa in focare de metaplazie scuamoasa in adenocarcinoame= adenoacantomadenocarcinoame= adenoacantom

Leziunile celulareLeziunile celulare

Definitie : leziunile celulare sunt modificarile Definitie : leziunile celulare sunt modificarile patologice structurale ale celulelor sub actiunea patologice structurale ale celulelor sub actiunea unor factori agresionali unor factori agresionali de intensitate mai mare de intensitate mai mare decat cei care produceau modificarile decat cei care produceau modificarile adaptativeadaptative

Etiopatogeneza :Etiopatogeneza :hipoxia hipoxia injuria chimica (substante toxice) injuria chimica (substante toxice)

Evolutia : in functie de intensitatea si durata actiunii Evolutia : in functie de intensitatea si durata actiunii factorului agresiv, leziunile pot avea caracter factorului agresiv, leziunile pot avea caracter reversibil sau ireversibilreversibil sau ireversibil

Leziunile reversibileLeziunile reversibile

Definitie : leziunile reversibile sunt acele Definitie : leziunile reversibile sunt acele modificari celulare care pot disparea odata modificari celulare care pot disparea odata cu incetarea actiunii factorului agresional, cu incetarea actiunii factorului agresional, celulele revenind la structura normala celulele revenind la structura normala

Tipuri de leziuni reversibile :Tipuri de leziuni reversibile : intumescenta hidropica intumescenta hidropica distrofia grasa distrofia grasa

Leziunile ireversibileLeziunile ireversibile

Definitie : leziunile ireversibile sunt acele leziuni care Definitie : leziunile ireversibile sunt acele leziuni care produc produc pierderea ireversibila a structurii si pierderea ireversibila a structurii si functiilorfunctiilor vitale ale celulelor , adica moartea vitale ale celulelor , adica moartea celulara celulara

Tipuri de moarte celulara :Tipuri de moarte celulara :1. 1. AutolizaAutoliza : moartea celulelor intr-un organism mort : moartea celulelor intr-un organism mort2. 2. ApoptozaApoptoza : moartea programata a celulelor intr-un  : moartea programata a celulelor intr-un

organism viu care nu determina reactionarea organism viu care nu determina reactionarea celulelor din vecinatate (« sinuciderea » lor celulelor din vecinatate (« sinuciderea » lor progamata genetic)progamata genetic)

3. 3. NecrozaNecroza : moartea celulelor intr-un organism viu  : moartea celulelor intr-un organism viu care determina o reactie inflamatorie din partea care determina o reactie inflamatorie din partea celulelor din vecinatate ( « uciderea » lor de catre celulelor din vecinatate ( « uciderea » lor de catre diferiti factori patogeni)diferiti factori patogeni)

ApoptozaApoptoza

DefinitieDefinitie : moartea programata a celulelor intr- : moartea programata a celulelor intr-un organism viu care nu determina un organism viu care nu determina reactionarea celulelor din vecinatate.reactionarea celulelor din vecinatate.

Este opusul mitozei, in procesul de mentinere a Este opusul mitozei, in procesul de mentinere a homeostaziei.homeostaziei.

Mecanismele apoptozeiMecanismele apoptozei : :

celula se desprinde de celelalte din jur (in mod normal celula se desprinde de celelalte din jur (in mod normal celulele sunt unite intre ele prin jonctiuni stranse celulele sunt unite intre ele prin jonctiuni stranse intercelulare) intercelulare)

citoplasma se deshidrateaza si celula se contracta, dar citoplasma se deshidrateaza si celula se contracta, dar organitele citoplasmatice raman normale organitele citoplasmatice raman normale

cromatina se condenseaza sub membrana nucleara, iar sub cromatina se condenseaza sub membrana nucleara, iar sub efectul endonucleazelor se scindeaza ordonat in nucleozomi efectul endonucleazelor se scindeaza ordonat in nucleozomi (fragmente de nucleu cu AND) (fragmente de nucleu cu AND)

membrana celulara se cliveaza si imparte celula in membrana celulara se cliveaza si imparte celula in corpi corpi apoptoticiapoptotici, fiecare corp apoptotic continand cate un , fiecare corp apoptotic continand cate un fragment de citplasma cu organite citoplasmatice si un fragment de citplasma cu organite citoplasmatice si un nucleozom (apar ca mici celule « fice », cu componente din nucleozom (apar ca mici celule « fice », cu componente din celula « mama ») celula « mama »)

corpii apoptotici sunt fagocitati de celulele vecine (daca sunt corpii apoptotici sunt fagocitati de celulele vecine (daca sunt in profunzime), sau exfoliati (daca se gasesc pe suprafete) in profunzime), sau exfoliati (daca se gasesc pe suprafete)

corpii apoptotici nu deranjeaza celulele adiacente si corpii apoptotici nu deranjeaza celulele adiacente si nu nu declanseaza reactie inflamatorie declanseaza reactie inflamatorie

Apoptoza survine in Apoptoza survine in ::

organogeneza : formarea lumenelor, disparitia organogeneza : formarea lumenelor, disparitia membranei interdigitale, etcmembranei interdigitale, etc

reinnoirea tesuturilor adulte normale care se reinnoirea tesuturilor adulte normale care se innmultesc pe parcursul vietii, stabilindu-se un innmultesc pe parcursul vietii, stabilindu-se un echilibru intre mitoze si apoptozeechilibru intre mitoze si apoptoze

virusuri : in hepatita acuta mor hepatocite prin virusuri : in hepatita acuta mor hepatocite prin apoptoza (corpuscului councilman apoptoza (corpuscului councilman

boli neurodegenerative : boala Alzheimer boli neurodegenerative : boala Alzheimer

moartea spontana prin apoptoza a unor celule moartea spontana prin apoptoza a unor celule tumorale maligne, sau prin radio si tumorale maligne, sau prin radio si chimioterapie chimioterapie

NecrozaNecroza

DefinitieDefinitie :  : necroza este moartea celulelor necroza este moartea celulelor intr-un organism viu, care detremina o intr-un organism viu, care detremina o reactie infalamtorie in tesuturile reactie infalamtorie in tesuturile invecinate. invecinate.

EtiopatogenezaEtiopatogeneza este diferita in functie de tipul este diferita in functie de tipul de necrozade necroza

- in principal sunt doua tipuri de necroza : de - in principal sunt doua tipuri de necroza : de coagulare (prin denaturare proteica) si de coagulare (prin denaturare proteica) si de lichefiere (prin digestie enzimatica)lichefiere (prin digestie enzimatica)

MacroscopiaMacroscopia este diferita in functie de tipul de este diferita in functie de tipul de necrozanecroza

MicroscopiaMicroscopia : : nucleul se micsoreaza si devine hipercrom nucleul se micsoreaza si devine hipercrom

(picnoza), apoi se distruge prin fragmentare (picnoza), apoi se distruge prin fragmentare dezordonata (cariorexa) sau prin liza enzimatica dezordonata (cariorexa) sau prin liza enzimatica (carioliza) (carioliza)

citoplasma se hidrateaza, organitele se tumefiaza citoplasma se hidrateaza, organitele se tumefiaza (mitocondrii, reticul endoplasmic, lizozomi) (mitocondrii, reticul endoplasmic, lizozomi)

lizozomii se rup si elibereaza enzime care vor lizozomii se rup si elibereaza enzime care vor duce la autoliza celulei duce la autoliza celulei

membrana celulara se distruge membrana celulara se distruge

Tipuri de necrozaTipuri de necroza

Necroza de coagulare Necroza de coagulare

Etiopatogeneza :Etiopatogeneza : ischemiaischemia (infarctul alb), unele (infarctul alb), unele toxine toxine

bacteriene sau substante chimice pot produce bacteriene sau substante chimice pot produce necroza de coagularenecroza de coagulare

mecanismmecanism : denaturarea proteinelor structural  : denaturarea proteinelor structural si enzimatic, cu blocarea proteolizei celulare si enzimatic, cu blocarea proteolizei celulare

se mai numeste si se mai numeste si necroza uscatanecroza uscata, aspectul , aspectul rezultand prin rezultand prin coagulare proteicacoagulare proteica si pierdere si pierdere de apa din zona respectiva de apa din zona respectiva

Aspect microscopic :Aspect microscopic : nucleul celulelor devine picnotic, apoi dispare nucleul celulelor devine picnotic, apoi dispare citoplasma devine intens eozinofila, omogena citoplasma devine intens eozinofila, omogena menbrama celulara se pastreaza un timp menbrama celulara se pastreaza un timp

(pastreaza arhitectura), apoi se distruge (pastreaza arhitectura), apoi se distruge zona devine zona devine amorfaamorfa (fara structura), (fara structura),

acelulara acelulara (fara celule) si (fara celule) si acidofilaacidofila (eozinofila, rosie) (eozinofila, rosie)

EvolutieEvolutie deces deces PMN din vecinatate fagociteaza PMN din vecinatate fagociteaza

detritusurile-> tesut de detritusurile-> tesut de granulatie-> tesut conjunctiv granulatie-> tesut conjunctiv cicatricial cicatricial

Necroza de lichefiereNecroza de lichefiere

Etiopatogeneza :Etiopatogeneza :in in infarctul  cerebralinfarctul  cerebral (ramolismentul cerebral):  (ramolismentul cerebral):

neuronii contin hidrolaze care inmoaie zona neuronii contin hidrolaze care inmoaie zona necrozata (mielina distrusa atrage apa) necrozata (mielina distrusa atrage apa)

in in infectiile bacterieneinfectiile bacteriene -> abces -> abces Aspect macro :Aspect macro : tesutul necrozat este palid, moale tesutul necrozat este palid, moale Aspect micro :Aspect micro : detritusuri celulare dispersate intr-un mediu detritusuri celulare dispersate intr-un mediu

palid eozinofil palid eozinofil

Necroza grasa traumaticaNecroza grasa traumatica

EtiopatogenezaEtiopatogenezaapare in special la nivelul apare in special la nivelul mameleimamelei traumatizate traumatizate clinic : zona ferma, imprecis delimitata clinic : zona ferma, imprecis delimitata

Aspect macro :Aspect macro :nodul galbui, ferm, sau chist ce contine grasime necrozata nodul galbui, ferm, sau chist ce contine grasime necrozata

Aspect micro :Aspect micro :adipocite degradateadipocite degradate si hemoragie, apoi in zona necrozata apar si hemoragie, apoi in zona necrozata apar

celule celule siderofage, cristale de colesterolsiderofage, cristale de colesterol, histiocite, limfocite, , histiocite, limfocite, plasmocite, iar in final se videca prin plasmocite, iar in final se videca prin fibrozafibroza

EvolutieEvolutiefibroza fibroza

imgimg

Necroza fibrinoidaNecroza fibrinoida

este un tip de necroza care are doar este un tip de necroza care are doar corespondent corespondent microscopic,microscopic, zona zona aparand intens aparand intens eozinofilaeozinofila

termenul de « fibrinoid » denota o termenul de « fibrinoid » denota o asemanare cu asemanare cu aspectul fibrineiaspectul fibrinei, fara , fara a avea aceasi structura cu fibrina a avea aceasi structura cu fibrina

necroza fibrinoida are ca substrat necroza fibrinoida are ca substrat morfologic morfologic colagenul denaturatcolagenul denaturat in in cadrul diferitelor procese patologice cadrul diferitelor procese patologice

Necroza fibrinoida se intalneste in :Necroza fibrinoida se intalneste in : HTA malignaHTA maligna (sub actiunea presiunii foarte (sub actiunea presiunii foarte

mari asupra peretilor arteriolari) mari asupra peretilor arteriolari) artrita reumatoidaartrita reumatoida (nodulul reumatoid) (nodulul reumatoid) reumatismul poliarticular acutreumatismul poliarticular acut (nodulul (nodulul

Aschoff) Aschoff) boli de colagenboli de colagen : lupus eritematos  : lupus eritematos

diseminat, diseminat, poliarterita nodoasapoliarterita nodoasa, etc (boli , etc (boli imunitare in care sunt depuse complexe AG-imunitare in care sunt depuse complexe AG-ACAC) )

Necroza cazeoasaNecroza cazeoasa

apare in apare in tuberculoza tuberculoza macro : noduli alb-cenusii, de macro : noduli alb-cenusii, de

consistenta consistenta cazeumuluicazeumului (branzei) (branzei)

micro : necroza totala, micro : necroza totala, eozinofilaeozinofila

imgimg

imgimg

Necroza gumoasaNecroza gumoasa

apare in apare in sifilis sifilis macro : gome sifilitice macro : gome sifilitice micro : necroza eozinofilamicro : necroza eozinofila

imgimg

GangrenaGangrena

este o necroza prin mecanism este o necroza prin mecanism ischemicischemic care apare la nivelul care apare la nivelul extremitatilor si a organelor extremitatilor si a organelor interne care vin in interne care vin in legatura cu legatura cu aerulaerul

Tipuri de gangrene :Tipuri de gangrene :1. Gangrena uscata1. Gangrena uscatanecroza de coagulare prin mecanism ischemic necroza de coagulare prin mecanism ischemic Localizare : la membrele inferioare, mana, ureche (la Localizare : la membrele inferioare, mana, ureche (la

extremitati !) extremitati !) cauze : ischemii lente prin ateroscleroza, trombageita cauze : ischemii lente prin ateroscleroza, trombageita

obliteranta, spasme arteriale prelungite (b. Raynaud) obliteranta, spasme arteriale prelungite (b. Raynaud) Clinic : debut distal, extindere lenta pana la nivelul vasului Clinic : debut distal, extindere lenta pana la nivelul vasului

obiterat, pielea este rece, uscata si apopi devine obiterat, pielea este rece, uscata si apopi devine negricioasa (cu sulfura de fier), pergamentoasa negricioasa (cu sulfura de fier), pergamentoasa

Evolutie : spre autoamputare (la nivelul zonei net delimitate Evolutie : spre autoamputare (la nivelul zonei net delimitate corespunzatoare vasului obliterat), sau spre corespunzatoare vasului obliterat), sau spre suprainfectie, (gangrena umeda) suprainfectie, (gangrena umeda)

2.Gangrena umeda2.Gangrena umeda gangrena suparainfectata cu gangrena suparainfectata cu germeni germeni

microbienimicrobieni (aerobi): streptococi, stafilococi,  (aerobi): streptococi, stafilococi, etc etc

a : membrele inferioare, intestin, apendice, a : membrele inferioare, intestin, apendice, colecist etc colecist etc

Clinic, la nivelul membrelor inferioare : debut Clinic, la nivelul membrelor inferioare : debut intamplator, tesutul necrozat cenusiu- intamplator, tesutul necrozat cenusiu- negricios, tumefiat, urat mirositor, cu negricios, tumefiat, urat mirositor, cu delimitare imprecisadelimitare imprecisa si extindere rapida si extindere rapida

NomaNoma este o boala gangrenoasa distrugatoare, este o boala gangrenoasa distrugatoare, care afecteaza gura, nasul si fata.care afecteaza gura, nasul si fata.

Poate duce la deces in cateva saptamani.Poate duce la deces in cateva saptamani.De obicei aparea la nivelul gingiei si se extinde De obicei aparea la nivelul gingiei si se extinde

spre obraz si buze.spre obraz si buze.Fara un tratament corespunzator rata Fara un tratament corespunzator rata

mortalitatii este de70-90%, prin complciatii mortalitatii este de70-90%, prin complciatii Cum ar fi: pneumonia, septicemia.Cum ar fi: pneumonia, septicemia.

3.Gangrena gazoasa3.Gangrena gazoasa

Etiologie : Chlostridium perfringens sau alti Etiologie : Chlostridium perfringens sau alti germeni anaerobigermeni anaerobi fermenteaza glucidele fermenteaza glucidele din tesuturi si degaja CO2) .din tesuturi si degaja CO2) .

Apare in caz de : plagi mari, zdrobite, cu Apare in caz de : plagi mari, zdrobite, cu pamant sau corpi straini infectati .pamant sau corpi straini infectati .

Clinic : zona cu aspect patat (cenusiu-negricios) Clinic : zona cu aspect patat (cenusiu-negricios) tumefiata, urat mirositoare, crepita la tumefiata, urat mirositoare, crepita la palpare (bule de gaz) .palpare (bule de gaz) .

Patologia interstitialaPatologia interstitiala

Definitie Definitie : patologia interstitiala este : patologia interstitiala este patologia elementelor structurale care se patologia elementelor structurale care se gasesc intre celule (matricea extracelulara) gasesc intre celule (matricea extracelulara)

Matricea extraclulara este alcatuita in Matricea extraclulara este alcatuita in principal din :principal din :

Substanta fundamentala (proteoglicani) Substanta fundamentala (proteoglicani) Fibre (colagen si elastic) Fibre (colagen si elastic)

Patologia substantei Patologia substantei fundamentalefundamentale

Definitie :Definitie :substanta fundamentala substanta fundamentala contine proteoglicani : contine proteoglicani :

glicozaminoglicani (GAG), glicozaminoglicani (GAG), glicoproteine, etc glicoproteine, etc

Distrofia (degenerescenta) mixoidaDistrofia (degenerescenta) mixoida, este , este acumularea excesiva de proteoglicani acumularea excesiva de proteoglicani (mixoid=asemanator cu tesutul (mixoid=asemanator cu tesutul mixomatos, gelatina lui Warton)mixomatos, gelatina lui Warton)

Aspect macroscopic : aspect moale, gelatinos Aspect macroscopic : aspect moale, gelatinos

Aspect microscopic :Aspect microscopic :fibroblastele iau o forma fibroblastele iau o forma stelata, fiind dispuse rar, intr-o matrice fina, stelata, fiind dispuse rar, intr-o matrice fina, bazofila bazofila

Exemple de distrofie mixoida :Exemple de distrofie mixoida : mixedemul pretibial si retroocular (in boala mixedemul pretibial si retroocular (in boala

Basedow-Graves) Basedow-Graves)

Mixedemul generalizatMixedemul generalizat (facies de luna plina), (facies de luna plina), macroglosie(in limba), edem al dermului si macroglosie(in limba), edem al dermului si viscerelor(in hipotiroidism)viscerelor(in hipotiroidism)

Patologia fibrelorPatologia fibrelor

Tipuri de fibre existente in matricea Tipuri de fibre existente in matricea extracelulara : extracelulara :

Fibre de colagen Fibre de colagen

Fibre elasticeFibre elastice

Patologia fibrelor de colagenPatologia fibrelor de colagen

Leziuni degenerativeLeziuni degenerative :  : boli de colagenboli de colagen (fenomene de depolimerizare a (fenomene de depolimerizare a

colagenului) colagenului) atrofia colagenului in senescenta sau dupa atrofia colagenului in senescenta sau dupa

administrarea prelungita de administrarea prelungita de cortizon cortizon Leziuni productiveLeziuni productive :  :

FibrozaFibroza este termen este termen microscopicmicroscopic, reprezentat de , reprezentat de proliferarea tesutului conjunctiv (fibroblaste si fibre) proliferarea tesutului conjunctiv (fibroblaste si fibre)

ScelerozaSceleroza este termen este termen macroscopicmacroscopic folosit pentru folosit pentru proliferarea tesutului conjunctiv, ea aparand fie ca proliferarea tesutului conjunctiv, ea aparand fie ca o zona albicioasa, ferma, fie ca un o zona albicioasa, ferma, fie ca un organ micsorat,.indurat, cu retractiuni pe organ micsorat,.indurat, cu retractiuni pe suparafata suparafata

Tipuri de fibrozaTipuri de fibroza

1.Dupa elementele predominante1.Dupa elementele predominante : : fibroza colagenafibroza colagena : alcatuita din fibre de  : alcatuita din fibre de

colagen colagen fibroblasto-colagena fibroblasto-colagena : alcatuita din celule : alcatuita din celule

(fibroblaste) si fibre colagene (fibroblaste) si fibre colagene fibroza vascularafibroza vasculara : alcatuita din celule, fibre  : alcatuita din celule, fibre

si multe vase sanguine si multe vase sanguine

2.Dupa etiologie2.Dupa etiologie : : postinflamatorie postinflamatorie  (ex : hepatita cronica) (ex : hepatita cronica) distroficadistrofica (ex : necroza->tesut de granulatie- (ex : necroza->tesut de granulatie-

>tesut conjunctiv) >tesut conjunctiv) tumorala tumorala (ex : stroma conjunctiva a (ex : stroma conjunctiva a

carcinoamelor, fasciita nodulara, carcinoamelor, fasciita nodulara, fibromatozele) fibromatozele)

3.Dupa topografie3.Dupa topografie (dispozitia in organ): (dispozitia in organ): fibroza fibroza sistematizatasistematizata, nu modifica arhitectura , nu modifica arhitectura

organului (ex : fibroza pulmonara) organului (ex : fibroza pulmonara) fibroza ifibroza incapsulatancapsulata, este formarea unei , este formarea unei

capsule conjunctve in jurul unui proces capsule conjunctve in jurul unui proces patologic (ex : in jurul unui abces, hematom, patologic (ex : in jurul unui abces, hematom, etc) etc)

4.Dupa caracteristica fibrozei4.Dupa caracteristica fibrozei : :

fibroza atrofica, produce retractia zonei (ex : fibroza atrofica, produce retractia zonei (ex : scleroatrofia gingiei)scleroatrofia gingiei)

fibroza hipertrofica,fibroza hipertrofica, tesutul conjunctiv tesutul conjunctiv prolifereaza execesiv (ex : cicatrici prolifereaza execesiv (ex : cicatrici hipetrofice, hipetrofice, keloidelekeloidele, apar ca zone albe , apar ca zone albe sticloase, dure) sticloase, dure)

Tulburarile de metabolismTulburarile de metabolism(in functie de substratul biochimic)(in functie de substratul biochimic)

DefinitieDefinitie : tulburarile de metabolism sunt  : tulburarile de metabolism sunt afectiuni complexe care vor fi studiate (in scop afectiuni complexe care vor fi studiate (in scop de sistematizare didactica), in functie de de sistematizare didactica), in functie de substartul biochimic al structurilor celulare si substartul biochimic al structurilor celulare si tisulare, astfel ele vor fi clasificate in tulburari ale tisulare, astfel ele vor fi clasificate in tulburari ale metabolismului : metabolismului :

protidic protidic lipidic lipidic glucidic glucidic substantelor pigmentare substantelor pigmentare substantelor minerale substantelor minerale

Tulburarile metabolismului Tulburarile metabolismului protidicprotidic  

Definitie : tulburarile metabolismului protidic Definitie : tulburarile metabolismului protidic reprezinta procesele distrofice ale reprezinta procesele distrofice ale structurilor protidice sau a compusilor structurilor protidice sau a compusilor acestora, cu semnificatie morfopatologica si acestora, cu semnificatie morfopatologica si clinica clinica

Patologia metabolismului protidic :Patologia metabolismului protidic :

I.Distrofia keratineiI.Distrofia keratinei

II.Distrofia mucusuluiII.Distrofia mucusului

III.AmiloidozaIII.Amiloidoza

IV.HialinozaIV.Hialinoza

Distrofia keratineiDistrofia keratinei

Definitie : distrofia keratinei este o Definitie : distrofia keratinei este o tulburare a metabolismului ce tulburare a metabolismului ce intereseaza producerea keratinei intereseaza producerea keratinei la nivelul la nivelul epiteliilor pavimentoaseepiteliilor pavimentoase (existente intr-o anumita regiune (existente intr-o anumita regiune in mod normal sau aparute in in mod normal sau aparute in aceea regiune prin procese aceea regiune prin procese metaplazice) metaplazice)

A.EPITELIUL PAVIMENTOS KERATINIZANTA.EPITELIUL PAVIMENTOS KERATINIZANT (tegument) este (tegument) este alcatuit in mod normal din :alcatuit in mod normal din :

a.strat bazala.strat bazal, care poate suferi :, care poate suferi :hiperplazia stratului bazal : cresterea numarului de celule din hiperplazia stratului bazal : cresterea numarului de celule din

stratul bazal stratul bazal

b.strat spinosb.strat spinos , care poate suferi : , care poate suferi : acantoza : hiperplazia celulelor spinoase cu ingrosarea acantoza : hiperplazia celulelor spinoase cu ingrosarea

epidermului epidermului acantoliza : disocierea celulelor spinoase datorita distrugerii acantoliza : disocierea celulelor spinoase datorita distrugerii

desmozomilor desmozomilor atrofia : scadea grosimii stratului spinos atrofia : scadea grosimii stratului spinos degenerare balonizanta : vacuolizarea citoplasmei celulelor degenerare balonizanta : vacuolizarea citoplasmei celulelor

spinoase spinoase spongioza : edem intercelular, cu disocierea celulelor spongioza : edem intercelular, cu disocierea celulelor

c.strat granularc.strat granular, care poate suferi :, care poate suferi : hiperplazie (lichenificare) hiperplazie (lichenificare)

d.strat lucidd.strat lucid

e.strat de keratinae.strat de keratina, care poate suferi :, care poate suferi :

hiperkeratozahiperkeratoza : ingrosarea stratului de keratina, normal,  : ingrosarea stratului de keratina, normal, anucleat (cand stratul de keratina nehiperplaziat nu contine anucleat (cand stratul de keratina nehiperplaziat nu contine nuclei dispusi printre aceste starturi, situatia se poate defini nuclei dispusi printre aceste starturi, situatia se poate defini si ca si ortokeratoza)si ca si ortokeratoza)

parakeratoza:parakeratoza: sunt prezente resturi nucleare printre sunt prezente resturi nucleare printre straturile ingrosate de keratina (in keratinizarea accelerata) straturile ingrosate de keratina (in keratinizarea accelerata)

diskeratozadiskeratoza : prezenta keratinei in alte locuri decat cele  : prezenta keratinei in alte locuri decat cele obisnuite (adica pe suprafata), ea paare prin keratinizarea obisnuite (adica pe suprafata), ea paare prin keratinizarea prematura a celulelor situate in stratul spinos, numite si prematura a celulelor situate in stratul spinos, numite si keratinocite). keratinocite).

DiskeratozaDiskeratoza poate fi : poate fi : 1.benigna1.benigna : apare in Molluscum  : apare in Molluscum

contagiosumcontagiosum 2.maligna2.maligna : apare in carcinoamele  : apare in carcinoamele

scuamoase « in situ » sau scuamoase « in situ » sau invaziveinvazive

B.EPITELIUL PAVIMENTOS B.EPITELIUL PAVIMENTOS NEKERATINIZANTNEKERATINIZANT (mucoasele (mucoasele pavimentoase) pot prezenta :pavimentoase) pot prezenta :

keratozakeratoza : aparitia keratinei pe suprafata  : aparitia keratinei pe suprafata mucoasei pavimentoase (ex : in laringe) mucoasei pavimentoase (ex : in laringe)

leucoplazia :leucoplazia : aparitia unor placi albe aparitia unor placi albe (macroscopic) pe mucoasele (macroscopic) pe mucoasele pavimentoase. pavimentoase.

LeucoplaziaLeucoplazia poate fi macroscopic : poate fi macroscopic : planaplana : fara semnificatie deosebita, poate dispare  : fara semnificatie deosebita, poate dispare

odata cu cauza odata cu cauza verucoasa verucoasa : poate evolua spre carcinom : poate evolua spre carcinom paroasaparoasa : este in relatie cu virusul Epstein-Barr,  : este in relatie cu virusul Epstein-Barr,

HIV \HIV \

Leucoplazia poate fi microscopic :Leucoplazia poate fi microscopic :- cu hiperkeratoza, parakeratoza, diskeratoza, iar - cu hiperkeratoza, parakeratoza, diskeratoza, iar

evolutiv poate merge spre carcinom « in situ » , evolutiv poate merge spre carcinom « in situ » , apoi spre carcinom invazivapoi spre carcinom invaziv

Distrofia mucoasaDistrofia mucoasaDefinitieDefinitie : distrofia mucoasa (a mucusului) reprezinta  : distrofia mucoasa (a mucusului) reprezinta

producerea excesiva de mucus, de catre epiteliile producerea excesiva de mucus, de catre epiteliile producatoare de mucus. producatoare de mucus.

Mucusul este secretat de celule epiteliale specializate, Mucusul este secretat de celule epiteliale specializate, organizate sub forma de glande (ex : glande salivare), organizate sub forma de glande (ex : glande salivare), sau sub forma de epitelii de acoperire( mucoasa sau sub forma de epitelii de acoperire( mucoasa respiratorie, mucoasa intestinala, etc)respiratorie, mucoasa intestinala, etc)

Aspectul macroscopic al mucusului : Aspectul macroscopic al mucusului : - fluid filant, albiciosfluid filant, albicios

Aspectul microscopic al mucusului :Aspectul microscopic al mucusului : in coloratia H-E, apare palid bazofil (albastru) in coloratia H-E, apare palid bazofil (albastru) in coloratia PAS si mucicarmin, apare rosu in coloratia PAS si mucicarmin, apare rosu in coloratia Alcian blue, apare albastru in coloratia Alcian blue, apare albastru

Exemple de Exemple de secretie excesiva de secretie excesiva de mucus mucus ::

1.Acumulari intracelulare1.Acumulari intracelulare : : celulele producatoare de mucus se celulele producatoare de mucus se

maresc, citoplasma este palida , nucleul maresc, citoplasma este palida , nucleul impins la periferie iau aspect de « inel impins la periferie iau aspect de « inel cu pecete » cu pecete »

apar in : apar in : bronsite cronicebronsite cronice (inflamatii (inflamatii catarale mucoase), catarale mucoase), adenocarcinoameadenocarcinoame

Inflamatia catarala mucoasaInflamatia catarala mucoasa

Adenocarcinomul glandei salivare (mucoase)Adenocarcinomul glandei salivare (mucoase)

2. 2. Acumularea mucusului extracelular:Acumularea mucusului extracelular:

- la nivelul - la nivelul glandelor salivareglandelor salivare: : mucocel, tumorimucocel, tumori

- in in cavitatea peritonealacavitatea peritoneala (pseudomixom peritoneal), prin (pseudomixom peritoneal), prin ruperea unui ruperea unui mucocel apendicularmucocel apendicular sau sau a unei a unei tumori chistice ovarienetumori chistice ovariene in in cavitatea peritonealacavitatea peritoneala

Carcinomul mucoepidermoid (glanda salivara)Carcinomul mucoepidermoid (glanda salivara)

Mucocel Mucocel

Mucocel microscopic.Mucocel microscopic.

AmilodozaAmilodoza   Definitie : amiloidoza este o tulburare a Definitie : amiloidoza este o tulburare a

metabolismului protidic, cu depunerea extracelulara metabolismului protidic, cu depunerea extracelulara a unor proteine anormale, sub forma de fibrile. a unor proteine anormale, sub forma de fibrile.

Substanta depusa se aseamana macroscopic cu Substanta depusa se aseamana macroscopic cu amidonul, de unde vine si denumirea de amiloid amidonul, de unde vine si denumirea de amiloid (amil=amidon, oid=asemanator cu)(amil=amidon, oid=asemanator cu)

Structura amiloduluiStructura amilodului : :a.Ccomponenta fibrilara (variabila), derivata din diversi a.Ccomponenta fibrilara (variabila), derivata din diversi

precursori proteici, care, la ME apar sub forma de precursori proteici, care, la ME apar sub forma de manunchiuri de fibre plicaturatemanunchiuri de fibre plicaturate

b.Componenta nefibrilara, o componenta constanta P, b.Componenta nefibrilara, o componenta constanta P, identica cu o glicoproteina normala circulanta serica, identica cu o glicoproteina normala circulanta serica, produsa de ficat, care la ME apare ca o structura produsa de ficat, care la ME apare ca o structura pentagonalapentagonala

Caracteristicile amiloiduluiCaracteristicile amiloidului : : are o structura foarte rezistenta are o structura foarte rezistenta nu se descompune enzimatic nu se descompune enzimatic nu este fagocitat de macrofage nu este fagocitat de macrofage nu are calitati antigenice nu are calitati antigenice nu poate fi indepartat prin nici o nu poate fi indepartat prin nici o

metoda terapeutica actuala metoda terapeutica actuala

Tipuri de amilodoza :Tipuri de amilodoza :

1.Amilodoza AA (reactiva, secundara)1.Amilodoza AA (reactiva, secundara) apare in : inflamatii cronice(artrita reumatoida), infectii apare in : inflamatii cronice(artrita reumatoida), infectii

microbiene cronice (osteomielita cronoca, TBC, microbiene cronice (osteomielita cronoca, TBC, bronsiectazie supurata), tumori maligna (carcinom renal, bronsiectazie supurata), tumori maligna (carcinom renal, pulmonar, bolala Hodgkin) pulmonar, bolala Hodgkin)

se depune o proteina amiloida A, derivat din precursorul se depune o proteina amiloida A, derivat din precursorul circulat SAA, care este o apoproteina (HDL) circulat SAA, care este o apoproteina (HDL)

se localizeaza in : inima, tract digestiv, splina, rinichi se localizeaza in : inima, tract digestiv, splina, rinichi clinic : organe mari (organomegalie), cu insuficienta clinic : organe mari (organomegalie), cu insuficienta

functionala functionala

2.Amiloidoza AL (imunglobulinica, primara)2.Amiloidoza AL (imunglobulinica, primara) apare in discrazii ale limfocitelor B : mielom multiplu, boala apare in discrazii ale limfocitelor B : mielom multiplu, boala

Waldenstrom Waldenstrom se depune o proteina reprezentata de lanturile usoare de se depune o proteina reprezentata de lanturile usoare de

imunglobuline, sau intrega molecula de imunglobulina imunglobuline, sau intrega molecula de imunglobulina se localizeaza in tesuturi mezenchimale se localizeaza in tesuturi mezenchimale clinic :neuropatie periferica sau autonoma, sindrom de clinic :neuropatie periferica sau autonoma, sindrom de

tunel carpian cu copmrimarea n. carpian, macroglosia, tunel carpian cu copmrimarea n. carpian, macroglosia, cardiomiopatie restrictiva, artropatie de articulatii mari, cardiomiopatie restrictiva, artropatie de articulatii mari, afectare viscerala afectare viscerala

3.Amiloidoza ereditara sistemica3.Amiloidoza ereditara sistemica polineuropatii familiale amilodice, boala AD, in care polineuropatii familiale amilodice, boala AD, in care

amiloiduleste transtiretina (o prealbumina care transporta amiloiduleste transtiretina (o prealbumina care transporta tiroxina si retinolul) tiroxina si retinolul)

febra familiala mediteraneana, boala AR, amiloiduleste febra familiala mediteraneana, boala AR, amiloiduleste reprezentat de proteine fibrilare de tip AA reprezentat de proteine fibrilare de tip AA

4.Amiloidoza senila4.Amiloidoza senila cardiaca : la barbati peste 70 de ani, asimptomatic, se cardiaca : la barbati peste 70 de ani, asimptomatic, se

depune transtiretina in ventriculi si peptid atrial natriuretic in depune transtiretina in ventriculi si peptid atrial natriuretic in atrii atrii

cerebrala : boala Alzheimer , se depune beta-amiloidul in cerebrala : boala Alzheimer , se depune beta-amiloidul in parenchimul cerebral si vase parenchimul cerebral si vase

5.Amiloidoza asociata cu dializa5.Amiloidoza asociata cu dializa este o beta2-microglobulina, care nu trece prin membrana de este o beta2-microglobulina, care nu trece prin membrana de

dializa si se acumuleaza in organism dializa si se acumuleaza in organism se acumuleaza in : atriculatii, teci tendinoase (sindromul de se acumuleaza in : atriculatii, teci tendinoase (sindromul de

tunel carpian) tunel carpian)

6.Amiloidoza localizata6.Amiloidoza localizata intereseza un singur organ (piele, vezica intereseza un singur organ (piele, vezica

urinara, etc) unde apare sub forma de urinara, etc) unde apare sub forma de noduli pseudotumorali noduli pseudotumorali

7.Amiloidoza endocrina7.Amiloidoza endocrina in tiroida : in carcinomul medular , se in tiroida : in carcinomul medular , se

depun fragmente de precalcitonina, depun fragmente de precalcitonina, provenita de la celuleleC, producatoare de provenita de la celuleleC, producatoare de calcitonina calcitonina

in pancreas : in tumorile secretoare de in pancreas : in tumorile secretoare de insulina insulina

Aspectul macroscopic al amiloidozeiAspectul macroscopic al amiloidozei  :: organele sunt organele sunt mari, albicioase, fermemari, albicioase, ferme parenchimul organelor sufera procese parenchimul organelor sufera procese

atrofice, pentru ca amilodul depus pe vase, atrofice, pentru ca amilodul depus pe vase, ingusteaza lumenul acestora ingusteaza lumenul acestora

aplicarea aplicarea solultiei Lugolsolultiei Lugol (iod iodurat) pe (iod iodurat) pe suprafata organelor cu amiloid vireaza suprafata organelor cu amiloid vireaza culoarea organului in brun, iar dupa culoarea organului in brun, iar dupa aplicarea in continuare a solutiei de aplicarea in continuare a solutiei de acid acid sulfutric diluat,sulfutric diluat, culoarea organului apare culoarea organului apare albastra-verzuie albastra-verzuie

Aspectul microscopic al amiloidozeiAspectul microscopic al amiloidozei : : in coloratia H-E amilodul apare rosu, omogen, in coloratia H-E amilodul apare rosu, omogen,

amorf, asemanandu-se mult cu aspectul amorf, asemanandu-se mult cu aspectul hialinului hialinului

coloratia specifica pentru amiloid este coloratia specifica pentru amiloid este Rosu Rosu CongoCongo, care coloreaza amiloidul in rosu-, care coloreaza amiloidul in rosu-caramiziu, iar daca acest preparat se caramiziu, iar daca acest preparat se examineaza examineaza in lumina polarizata,in lumina polarizata, apare o apare o culoare verde stralucitor (birefringenta verde) culoare verde stralucitor (birefringenta verde)

alte coloratii pentru amiloid : cristal violet, alte coloratii pentru amiloid : cristal violet, thioflavina thioflavina

la ME apare structura fibrilara a amiloidului la ME apare structura fibrilara a amiloidului

Cand in anumite situatii clinice, este suspectata Cand in anumite situatii clinice, este suspectata amiloidoza, diagnosticul poate fi confirmat, prin amiloidoza, diagnosticul poate fi confirmat, prin biopsiabiopsia si identificarea depozitelor prin diferite si identificarea depozitelor prin diferite coloratii speciale.coloratii speciale.

Clasic amiloidul, apare pozitiv in coloratia Clasic amiloidul, apare pozitiv in coloratia rosu de rosu de CongoCongo, iar cand este exameniat in , iar cand este exameniat in lumina lumina polarizatapolarizata, produce aspectul caracteristic verde de , produce aspectul caracteristic verde de mar, prin birefringetenta.mar, prin birefringetenta.

Chiar in cazurile suspecte fara impliacrea aparenta Chiar in cazurile suspecte fara impliacrea aparenta a mucoasei orale, a mucoasei orale, biopsia de la nivelul limbii sau biopsia de la nivelul limbii sau a gingieia gingiei, poate fi folositoare in testul diagnostic., poate fi folositoare in testul diagnostic.

Prognosticul Prognosticul celor mai multi pacienti cu amiloidoza celor mai multi pacienti cu amiloidoza primara si secundara, este unul rau.primara si secundara, este unul rau.

Depozit submucos de amiloid, colorat in rosu-Depozit submucos de amiloid, colorat in rosu-portocaliu, cu rosu de Congo.portocaliu, cu rosu de Congo.

HialinozaHialinoza

Definitie : Definitie : hialinulhialinul este o substanta care apare este o substanta care apare microscopic omogena, sticloasa, colorata microscopic omogena, sticloasa, colorata intens intens eozinofil in coloratia H-Eeozinofil in coloratia H-E

Hialinul Hialinul nunu reprezinta o anumita substanta , reprezinta o anumita substanta , el este un termen folosit pentru el este un termen folosit pentru aspectul aspectul rosu omogenrosu omogen din coloratia din coloratia H-E,H-E, putand fi putand fi gasit cu localizare gasit cu localizare intracelulara sau intracelulara sau extracelularaextracelulara

Hialinul intracelularHialinul intracelular : :

1. 1. corpusculii Mallorycorpusculii Mallory (« hialinul alcoolic »), prezent (« hialinul alcoolic »), prezent in citoplasma hepatocitelor la pacientii alcolici, in citoplasma hepatocitelor la pacientii alcolici, apar ca niste formatiuni rotunde, rosii, situate apar ca niste formatiuni rotunde, rosii, situate perinuclear, avand ca substrat o condensare a perinuclear, avand ca substrat o condensare a citokeratinelorcitokeratinelor

2. 2. corpusculii Russellcorpusculii Russell, sunt incluzii eozinofile in , sunt incluzii eozinofile in citoplsma plasmocitelor, in cadrul unor inflamatii citoplsma plasmocitelor, in cadrul unor inflamatii cronice (rinosclerom), avand ca substrat, cronice (rinosclerom), avand ca substrat, imunoglobuline sintetizate in excesimunoglobuline sintetizate in exces

3. 3. celulele Kcelulele K din sarcomul Kaposi din sarcomul Kaposi

Hialinul extracelular :Hialinul extracelular :

1.Hialinul conjunctiv1.Hialinul conjunctiv : : ingrosari ale capsulelor (capsula spanica, capsula ingrosari ale capsulelor (capsula spanica, capsula

Glisson) Glisson) cicatrici hipeplazice (keloide) cicatrici hipeplazice (keloide) focare vechi de TBC focare vechi de TBC noduli silicotici noduli silicotici

2.Hialinul vascular2.Hialinul vascular : : in HTA : la nivelul arterelor coronare, arterelor in HTA : la nivelul arterelor coronare, arterelor

retineale (semnul Sallus , asemanatoare cu sarma retineale (semnul Sallus , asemanatoare cu sarma de cupru), arterelor renale (sclerohialinoza de cupru), arterelor renale (sclerohialinoza renala) renala)

in diabetul zaharat, indeosebi la nivel renal in diabetul zaharat, indeosebi la nivel renal

3.Hialinul hematogen3.Hialinul hematogen : in CID : in CID

Tulburarile metabolismului Tulburarile metabolismului glucidicglucidic

A.Distrofia glicogenicaA.Distrofia glicogenica reprezinta cresterea reprezinta cresterea cantitatii de cantitatii de glicogenglicogen (normal sau (normal sau anormal) la nivelul celulelor anormal) la nivelul celulelor

B.GlicogenozeleB.Glicogenozele sunt sunt boli ereditareboli ereditare, de , de depozitare a glicogenului, prin defecte depozitare a glicogenului, prin defecte enzimaticeenzimatice

C.MucopolizaharidozeleC.Mucopolizaharidozele, sunt boli autosomal , sunt boli autosomal recesive, in care se depun recesive, in care se depun mucopolizaharide in diferite organemucopolizaharide in diferite organe

Distrofia glicogenicaDistrofia glicogenica

Aspect macroscopic :Aspect macroscopic : ogane marite, ferme, palide ogane marite, ferme, palide

Aspect microscopic :Aspect microscopic : in col>H-E, in celule apar in col>H-E, in celule apar vacuole clarevacuole clare (ca si in (ca si in

distrofia hidropica si grasa) distrofia hidropica si grasa) in col.PAS, apare rosu in col.PAS, apare rosu in col. in col. Carmin-BestCarmin-Best (coloratia specifica), apare (coloratia specifica), apare

rosu rosu

Depunerile de glicogen pot fiDepunerile de glicogen pot fi : :a.localizate a.localizate : in tumori (carcinoamele cu celule : in tumori (carcinoamele cu celule

clare din rinichi, plaman, sau in seminoameclare din rinichi, plaman, sau in seminoameb.generalizateb.generalizate (pluriorganice) in : (pluriorganice) in : in hiperglicemii prelungite (DZ), glicogenul se in hiperglicemii prelungite (DZ), glicogenul se

depune in hepatocite, celulele tubilor contorti depune in hepatocite, celulele tubilor contorti proximali, in miocard si celulele beta ale proximali, in miocard si celulele beta ale insulelor Langerhans insulelor Langerhans

in corticoterapie de durata, glicogenul se in corticoterapie de durata, glicogenul se depune in hepatocite si fibrele musculare depune in hepatocite si fibrele musculare striate (prin cresterea gliconeogenezei sub striate (prin cresterea gliconeogenezei sub actiunea cortizonului) actiunea cortizonului)

Tulburarile metabolismului Tulburarile metabolismului lipidiclipidic

Definitie : tulburarile metabolismului Definitie : tulburarile metabolismului lipidic se caracterizeaza prin lipidic se caracterizeaza prin acumularea substantelor lipidice.acumularea substantelor lipidice.

Ele se pot clasifica :Ele se pot clasifica :

I.Acumulare de triglicerideI.Acumulare de trigliceride

II.Acumulare de lipoiziII.Acumulare de lipoizi

III.LipoidozeIII.Lipoidoze

Acumularile de triglicerideAcumularile de trigliceride

Definitie : acumularile de Definitie : acumularile de trigliceridetrigliceride se se pot face intracelular sau interstitial pot face intracelular sau interstitial

Acumularile interstitiale pot fi :Acumularile interstitiale pot fi :

1.Localizate1.Localizate

2.Regionale2.Regionale

3.Generalizate3.Generalizate

Acumulare generalizata (obezitatea)Acumulare generalizata (obezitatea)Definitie : acumulare generalizata de trigliceride Definitie : acumulare generalizata de trigliceride

(subcutanat, perivisceral, mediastinal, epiploic)(subcutanat, perivisceral, mediastinal, epiploic)

Etiopatogeneza Etiopatogeneza :: factori genetici : obezitate genetica factori genetici : obezitate genetica factori de mediu : lipsa activitatii fizice, obiceiuri factori de mediu : lipsa activitatii fizice, obiceiuri

alimentare gresite alimentare gresite factori neuro-psihici : activitati stressante, tuburari factori neuro-psihici : activitati stressante, tuburari

emotionale emotionale factori perturbatori ai balantei factori perturbatori ai balantei

energetice : dereglari nervoase (nucleii energetice : dereglari nervoase (nucleii hipotalamici), dereglari hormonale (insulina, hipotalamici), dereglari hormonale (insulina, glucocorticoizi), dereglari enzimatice glucocorticoizi), dereglari enzimatice (colecistochinina) (colecistochinina)

Asociatii morbideAsociatii morbide : : obezitate obezitate atreoscleroza atreoscleroza diabet zaharat diabet zaharat hipetrensiune arteriala hipetrensiune arteriala poliglobulie poliglobulie calculi de colesterol calculi de colesterol Obezitatea mai poate fi Obezitatea mai poate fi asociata cuasociata cu : procese  : procese

tumorale (carcinom endometrial, carcinom tumorale (carcinom endometrial, carcinom mamar, carcinom colonic), osteoartrita, mamar, carcinom colonic), osteoartrita, hipercolesterolemii (xantelasma, calculi hipercolesterolemii (xantelasma, calculi biliari)biliari)

Acumularile de lipoiziAcumularile de lipoizi

Definitie : lipoizii sunt lipide complexe, dintre ei cel mai Definitie : lipoizii sunt lipide complexe, dintre ei cel mai important este colesterolul important este colesterolul

Colesterolul Colesterolul se poate depune intracelular sau extracelular se poate depune intracelular sau extracelular (interstitial)(interstitial)

a.Depuneri intracelularea.Depuneri intracelulare : in celule macrofage care se  : in celule macrofage care se maresc in dimensiune, si contin vacuole albe, maresc in dimensiune, si contin vacuole albe, dand citoplasmei un aspect spumos si care se pot dand citoplasmei un aspect spumos si care se pot prezenta sub doua variante :prezenta sub doua variante :

celula xantomatoasacelula xantomatoasa, care are un nucleu mic si central , care are un nucleu mic si central celula Toutoncelula Touton, care este un macrofag multinucleat , care este un macrofag multinucleat

b.Depuneri extracelulareb.Depuneri extracelulare, colesterolul se depune in , colesterolul se depune in interstitii sub forma precipitata, ca niste interstitii sub forma precipitata, ca niste cristale cristale aciculate, aciculate, clare, fata de care se constituie o reactie inflamatorie de clare, fata de care se constituie o reactie inflamatorie de corp straincorp strain

Clasificarea depunerilor de colesterolClasificarea depunerilor de colesterol : :

1.localizate 1.localizate ::

a.in tesuturi neinflamatea.in tesuturi neinflamate : : hematom hematom xantelasma (depozite galbene situate in xantelasma (depozite galbene situate in

unghiul intern al ochiului) unghiul intern al ochiului) tumori : carcinom cu celule renale, tumori : carcinom cu celule renale,

histiocitom benign fibros histiocitom benign fibros

b.in tesuturi inflamate b.in tesuturi inflamate ::

2.generalizate2.generalizate

a.aterosclerozaa.ateroscleroza : depunerea  : depunerea colesterolului in intima arterelorcolesterolului in intima arterelor

b.xantoameb.xantoame : apar in hiperlipidemii, sub  : apar in hiperlipidemii, sub forma de leziuni nodulare, forma de leziuni nodulare, pseudotumorale, galbene, care pseudotumorale, galbene, care microscopic sunt alcatuite din celule microscopic sunt alcatuite din celule xantomatoase.xantomatoase.

AteromatozaAteromatoza

  DefinitieDefinitie : formarea de ateroame pe peretii  : formarea de ateroame pe peretii

interni ai arterelor, prin depunere de interni ai arterelor, prin depunere de colesterolcolesterol

Etiopatogeneza (factori favorizanti)Etiopatogeneza (factori favorizanti)Hiperlipidemii Hiperlipidemii HTA HTA Diabet zaharat Diabet zaharat Fumat Fumat Obezitate Obezitate Stress Stress

Aspecte macroscopice :Aspecte macroscopice : leziune simpla : leziune simpla : punct, striu, pata, punct, striu, pata,

placaplaca

leziune complicata : ulcerare, leziune complicata : ulcerare, trombozare, organizare conjunctiva, trombozare, organizare conjunctiva, calcificare calcificare

Aspecte microscopice :Aspecte microscopice : acumulare de colesterol liber si celule acumulare de colesterol liber si celule

xantomatoase la nivelul arterei, xantomatoase la nivelul arterei, subintimal subintimal

aparitia celulelor inflamatorii la nivel aparitia celulelor inflamatorii la nivel intimal (organizarea conjunctiva a intimal (organizarea conjunctiva a placii), atrofia mediei, infiltrat placii), atrofia mediei, infiltrat inflamator in adventice inflamator in adventice

Complicatiile aterosclerozeiComplicatiile aterosclerozei

a.Localea.Locale : : spre lumen : stenoza, tromboza,hemoragie in spre lumen : stenoza, tromboza,hemoragie in

placa (balonizarea placii) placa (balonizarea placii) spre perete : ruptura (hemoragie), anevrism spre perete : ruptura (hemoragie), anevrism

b.Regionaleb.Regionale : : embolie (din placa sau din trombul format in embolie (din placa sau din trombul format in

relatie cu placa) relatie cu placa) ischemie partiala (scleroatrofie) sau totala ischemie partiala (scleroatrofie) sau totala

(infarct) (infarct)

Asociatii morbide :Asociatii morbide :

ateroscleroza ateroscleroza

HTA HTA

Obezitate Obezitate

DZ DZ

Poliglobulie Poliglobulie

Calculi de colesterol, xantelasma Calculi de colesterol, xantelasma

Tulburarile metabolimului Tulburarile metabolimului pigmentilorpigmentilor

Definitie : pigmentii sunt substante Definitie : pigmentii sunt substante colorate, care produc procese colorate, care produc procese patologice prin patologice prin plusul sau plusul sau minusulminusul acestora in organism acestora in organism

Clasificarea patologiei pigmentilor :Clasificarea patologiei pigmentilor :

I.HemosiderinaI.Hemosiderina

II.MelaninaII.Melanina

Patologia hemosiderineiPatologia hemosiderinei

Definitie : hemosiderina este un derivat al hemoglobinei, Definitie : hemosiderina este un derivat al hemoglobinei, bogat in fier (sideros=fier), care poate fi evidentiat bogat in fier (sideros=fier), care poate fi evidentiat macroscopic si microscopic. macroscopic si microscopic.

Fierul este absorbit in duoden, apoi transportat in plasma pe Fierul este absorbit in duoden, apoi transportat in plasma pe transferina, care cedeza Fe celulelor.transferina, care cedeza Fe celulelor.

Aspect macroscopic : Aspect macroscopic : depozitele de hemosiderina apar macroscopic brune depozitele de hemosiderina apar macroscopic brune

Aspect microscopic :Aspect microscopic :in col.H-E , apar granule brune in col.H-E , apar granule brune in coloratia Perls (albastru de Prusia sau albastru de Berlin), in coloratia Perls (albastru de Prusia sau albastru de Berlin),

hemosiderina apare colorata in albastru-verzui , aceasta hemosiderina apare colorata in albastru-verzui , aceasta fiind coloratia specifica pentru evidentierea hemosiderinei, fiind coloratia specifica pentru evidentierea hemosiderinei, prin colorarea fierului din compozitia ei prin colorarea fierului din compozitia ei

Depozitele de hemosiderina pot fi localizate Depozitele de hemosiderina pot fi localizate si generalizate.si generalizate.

A.Depozite localizate A.Depozite localizate ::

in hematoame (macrofage cu hemosiderina in hematoame (macrofage cu hemosiderina numite siderofage) numite siderofage)

B.Depozite generalizateB.Depozite generalizate (hemosideroza (hemosideroza sau hemocromatoza secundara)sau hemocromatoza secundara)

Etiologie :Etiologie : transfuzii repetate (supaincarcare parenterala cu transfuzii repetate (supaincarcare parenterala cu

Fe) Fe) absorbtia crescuta de Fe in hepatopatopatii absorbtia crescuta de Fe in hepatopatopatii

cronice (hepatita alcoolica, ciroza) cronice (hepatita alcoolica, ciroza) aport alimentar crescut (sideroza tribului Bantu) aport alimentar crescut (sideroza tribului Bantu) anemii hemolitice anemii hemolitice

Patologie : Fe se depune in fagocitele Patologie : Fe se depune in fagocitele mononucleare, apoi in celulele parenchimatoase, mononucleare, apoi in celulele parenchimatoase, afectand in mod diferit functia organuluiafectand in mod diferit functia organului

Patologia melanineiPatologia melaninei

Definitie : patologia melaninei reprezinta modificarea de Definitie : patologia melaninei reprezinta modificarea de la normal a cantitatii si dispozitiei melaninei la normal a cantitatii si dispozitiei melaninei

Notiuni generale :Notiuni generale : melanina este un derivat de tirozina melanina este un derivat de tirozina melanocitele provin din creasta neurala, ele contin melanocitele provin din creasta neurala, ele contin

melanosomi in care, tirozina, sub actiunea tirozinazei melanosomi in care, tirozina, sub actiunea tirozinazei este transformata in DOPA, apoi, printr-un proces de este transformata in DOPA, apoi, printr-un proces de oxidare este transformata in melanina, care este oxidare este transformata in melanina, care este cedata keratinocitelor sau este fagocitata de cedata keratinocitelor sau este fagocitata de macrofage (melanofage) macrofage (melanofage)

Patologia melaninei poate fi clasificata in :Patologia melaninei poate fi clasificata in : I.Leziuni cu plus de melanina (hipermelanoze)I.Leziuni cu plus de melanina (hipermelanoze) II.Leziuni cu minus de melanina (hipomelanoze)II.Leziuni cu minus de melanina (hipomelanoze)

I.HipermelanozeI.Hipermelanoze

A.Generalizate (difuzeA.Generalizate (difuze) :) :

1.Boala Addison1.Boala Addison in insuficienta de CRS, prin : TBC, suprarenalita autoimuna, in insuficienta de CRS, prin : TBC, suprarenalita autoimuna,

etc etc apare o hiperproductie de ACTH si MSH, cu apare o hiperproductie de ACTH si MSH, cu

hiperpigmentare generalizata a tegumentului si mucoaselor hiperpigmentare generalizata a tegumentului si mucoaselor

2.Intoxicatii cu arsen, argint (argirie)2.Intoxicatii cu arsen, argint (argirie)

3.Hemocromatoza\3.Hemocromatoza\

4.Porfiria cutanea tarda4.Porfiria cutanea tarda

B.LocalizateB.Localizate : :1.Cloasma sau masca gravidica (melasma), apar in 1.Cloasma sau masca gravidica (melasma), apar in

mod fiziologic la unele gravide, cu pigmentarea fetei mod fiziologic la unele gravide, cu pigmentarea fetei la nivelul fruntii si pometilor, hiperpigmentarea la nivelul fruntii si pometilor, hiperpigmentarea areolelor mamare, a liniei albe abdominale si areolelor mamare, a liniei albe abdominale si organelor genitale exrterneorganelor genitale exrterne

2.Efelide (pistrui) : pete brune, mici, care se intensifica 2.Efelide (pistrui) : pete brune, mici, care se intensifica dupa expunerea la soare dupa expunerea la soare

3.Lentigine solare (lentigo actinic) : numeroase macule 3.Lentigine solare (lentigo actinic) : numeroase macule brune pe tegumentele expuse la soare, apar mai ales brune pe tegumentele expuse la soare, apar mai ales la persoanele varstnice, numindu-se si lentigo senilla persoanele varstnice, numindu-se si lentigo senil

4.Hiperpigmentari postinflamatorii : lupus eritematos 4.Hiperpigmentari postinflamatorii : lupus eritematos sistemic, lichen plan, etcsistemic, lichen plan, etc

5.Nevii : tumori benigne ale melanocitelor5.Nevii : tumori benigne ale melanocitelor

6.Melanoame maligne : tumori maligne ale 6.Melanoame maligne : tumori maligne ale melanocitelormelanocitelor

Efelide Efelide

Nevii. Leziune ingrosata, ferma, neaderenta, bine Nevii. Leziune ingrosata, ferma, neaderenta, bine delimiata, brun inchisa, pe partea dreapta a delimiata, brun inchisa, pe partea dreapta a palatului dur.palatului dur.

Nevii : tumori benigne ale melanocitelorNevii : tumori benigne ale melanocitelor

Nevul microscopic prezinta cuiburi de celule nevice, Nevul microscopic prezinta cuiburi de celule nevice, in tesutul conjunctiv subiacent al epiteliului in tesutul conjunctiv subiacent al epiteliului scuamos. Pigmentul melanic este prezent in scuamos. Pigmentul melanic este prezent in unele dintre celule. Coloratia H-E.unele dintre celule. Coloratia H-E.

Macula melanotica. O macula neaderenta bruna, Macula melanotica. O macula neaderenta bruna, asimtomatica pe partea stanga a palatului moale.asimtomatica pe partea stanga a palatului moale.

Macula melanotica. Imaginea miscroscopiaca arata Macula melanotica. Imaginea miscroscopiaca arata pigment melanic crescut la nivelul stratului bazal pigment melanic crescut la nivelul stratului bazal ale epiteliului scuamos.ale epiteliului scuamos.

Melanoame: leziuni pigmentate neregulate, Melanoame: leziuni pigmentate neregulate, prezente pe partea dreapta a palatului dur si prezente pe partea dreapta a palatului dur si moale.O parte dintre leziuni sunt plate iar altele moale.O parte dintre leziuni sunt plate iar altele sunt ingrosate.sunt ingrosate.

Melanom. Leziune pigmentata negricioasa ingrosata Melanom. Leziune pigmentata negricioasa ingrosata si difuza, pezenta pe gingia si mucoasa alveolara si difuza, pezenta pe gingia si mucoasa alveolara a mandibulei.a mandibulei.

Melanom. Imaginea microscopica perzinta cuiburi Melanom. Imaginea microscopica perzinta cuiburi de celule melanice cu pleomorfism nuclear, de celule melanice cu pleomorfism nuclear, hipercromatism si depozite de pigment melanic.hipercromatism si depozite de pigment melanic.

Melanom. Imagine microscopica cu celule Melanom. Imagine microscopica cu celule melanice cu pleomorfism, hipercromatism melanice cu pleomorfism, hipercromatism nuclear, nucleoli proeminenti si depozite de nuclear, nucleoli proeminenti si depozite de pigment melanic.pigment melanic.

II.HipomelanozeII.Hipomelanoze

A.GeneralizateA.Generalizate

1.Albinismul 1.Albinismul : : AR AR defect al tirozinazei defect al tirozinazei clinic : piele alba, par alb, pupile rosii (lipseste clinic : piele alba, par alb, pupile rosii (lipseste

melanina de la nivelul ochiului, se vad vasele melanina de la nivelul ochiului, se vad vasele sanguine) sanguine)

in evolutie : la nivelul tegumentului apare in evolutie : la nivelul tegumentului apare keratoza actinica, iar apoi carcinomul bazo sau keratoza actinica, iar apoi carcinomul bazo sau spinocelular prin lipsa efectului protector al spinocelular prin lipsa efectului protector al melaninei fata de razele UV melaninei fata de razele UV

B.Localizate :B.Localizate :

1.Vitiligo1.Vitiligo :  : are patogeneza autoimuna, cu auto anticorpi are patogeneza autoimuna, cu auto anticorpi

antimelanocitari (distrug melanocitele) antimelanocitari (distrug melanocitele) se asociaza cu alte boli autoimune : tiroidita se asociaza cu alte boli autoimune : tiroidita

Hashimoto, boala Addison, etc Hashimoto, boala Addison, etc clinic : zone depigmentate bine delimitate,, cu clinic : zone depigmentate bine delimitate,, cu

contur neregulat, delimitate de o margine contur neregulat, delimitate de o margine hiperemica, sau hiperpigmentata, localizata pe hiperemica, sau hiperpigmentata, localizata pe fata periorificial (gura , ochi), pe trunchi, pe fata fata periorificial (gura , ochi), pe trunchi, pe fata dorsala a mainii, genital, la locul unde s-au dorsala a mainii, genital, la locul unde s-au produs inflamatii, arsuri, traumatisme (fenomen produs inflamatii, arsuri, traumatisme (fenomen Koebner) Koebner)

2.Hipomelanoze din inflamatii cutanate2.Hipomelanoze din inflamatii cutanate : : lepra lepra sarcoidoza sarcoidoza

4.Hipomelanoza din boli dermatologice4.Hipomelanoza din boli dermatologice : : pitiriazis alba pitiriazis alba psoriazis psoriazis

5.Hipomelanoze chimice5.Hipomelanoze chimice (toxice) : (toxice) : acid retinoic acid retinoic benzoilperoxid benzoilperoxid

Tulburarile metabolismului Tulburarile metabolismului mineralelormineralelor

Definitie : mineralele au un rol deosebit in buna Definitie : mineralele au un rol deosebit in buna functionare a organismului, iar perturbarea functionare a organismului, iar perturbarea lor produce importatnte tulburari metabolice lor produce importatnte tulburari metabolice

I.Distrofiile calciuluiI.Distrofiile calciului

II.Boala litiazicaII.Boala litiazica

Distrofiile calciuluiDistrofiile calciului

Definitie : distrofiile calciului pot fi clasificate prin plus Definitie : distrofiile calciului pot fi clasificate prin plus sau minus de calciu, cu manifestarile clinice sau minus de calciu, cu manifestarile clinice corespunzatoare corespunzatoare

Distrofiile cu plus de calciu, calcinozeleDistrofiile cu plus de calciu, calcinozele, , reprezinta depunerile de calciu in tesuturile moi.reprezinta depunerile de calciu in tesuturile moi.

Aspectul macroscopic: calciu este alb, dur, cu Aspectul macroscopic: calciu este alb, dur, cu diferite dispozitii ale depozitelor :diferite dispozitii ale depozitelor :

nodulare ( pietre ) : in gusa nodulara nodulare ( pietre ) : in gusa nodulara granule mici (nisip) : corpii xamomotosi din granule mici (nisip) : corpii xamomotosi din

meningiom, simpexionii din prostata meningiom, simpexionii din prostata placi ( platose) : pahipleurita, pericardita constrictiva placi ( platose) : pahipleurita, pericardita constrictiva Aspect microscopic :Aspect microscopic :in col.H-E, calciu este colorat in albastru (bazofil) in col.H-E, calciu este colorat in albastru (bazofil) in col.von Kossain col.von Kossa calciu este colorat in negru calciu este colorat in negru

I.Distrofii cu plus de calciu I.Distrofii cu plus de calciu (calcinoze(calcinoze))

I.Calcinozele pot fi I.Calcinozele pot fi ::

a.Calcinoze a.Calcinoze distroficedistrofice

b.Calcinoze b.Calcinoze metastaticemetastatice

a.Calcinoze distroficea.Calcinoze distrofice :depunerea sarurilor de calciu in  :depunerea sarurilor de calciu in tesuturile necrozate sau degenerate, in conditiile unei tesuturile necrozate sau degenerate, in conditiile unei calcemii normale (tesuturile moarte atrag calciu din sange)calcemii normale (tesuturile moarte atrag calciu din sange)

1.in tesuturile necrotice :1.in tesuturile necrotice :necroza grasa (citosteatonecroza) necroza grasa (citosteatonecroza) necroza de cazeificare (din TBC) necroza de cazeificare (din TBC) hematoame mari (nodulii fero-calcici) hematoame mari (nodulii fero-calcici) fat mort retinut intrauterin (litopedion) fat mort retinut intrauterin (litopedion) 2.tesut conjunctiv cicatricial :2.tesut conjunctiv cicatricial :tromb venos (flebolit) tromb venos (flebolit) ateroscleroza ateroscleroza valvule cardiace lezate valvule cardiace lezate 3.tumori3.tumori : :carcinom de tiroida carcinom de tiroida carcinom mamar carcinom mamar carcinom ovarian carcinom ovarian leiomiom uterin leiomiom uterin meningiom meningiom oligodendrogliom oligodendrogliom

b.Calcinoze metastaticeb.Calcinoze metastatice : depunerea sarurilor de calciu in  : depunerea sarurilor de calciu in tesuturile normale, pe fondul unei hipercalcemii (calciu este tesuturile normale, pe fondul unei hipercalcemii (calciu este scos din oase in diferite procese patologice, producandu-se scos din oase in diferite procese patologice, producandu-se hipercalcemia).hipercalcemia).

Cauze de Cauze de hipercalcemie :hipercalcemie : hiperparatiroidism primar hiperparatiroidism primar absorbtia crescuta a calciului in intestin absorbtia crescuta a calciului in intestin hipertiroidism hipertiroidism boala Addison boala Addison leziuni distructive osose ( metastaze tumorale la nivel osos) leziuni distructive osose ( metastaze tumorale la nivel osos)

Calciu se depune predominant in :Calciu se depune predominant in : rinichi (nefrocalcinoza), depunerea Ca in interstitiu, rinichi (nefrocalcinoza), depunerea Ca in interstitiu,

membrana bazala tubular, lumenul tubilor uriniferi membrana bazala tubular, lumenul tubilor uriniferi plaman, Ca se depune in septele alveolare plaman, Ca se depune in septele alveolare vase sanguine (coronare) vase sanguine (coronare) miocard miocard mucoasa gastrica mucoasa gastrica

II.Distrofii cu minus de calciuII.Distrofii cu minus de calciu

a.rahitism a.rahitism : la copil, lipsa provitaminei : la copil, lipsa provitaminei DD

b.osteomalacieb.osteomalacie : la adult, lipsa  : la adult, lipsa vitaminei Dvitaminei D

c.osteoporozac.osteoporoza : la persoane invarsta,  : la persoane invarsta, pe fond de hipocalcemiepe fond de hipocalcemie

RahitismulRahitismul

lipsa provitaminei D, apare la copii din zonele mai putin insorite lipsa provitaminei D, apare la copii din zonele mai putin insorite

Macroscopic :Macroscopic :a.Craniu : oase parietale si occipitale subtiri (la occipital apare cranio-a.Craniu : oase parietale si occipitale subtiri (la occipital apare cranio-

tabes), suturile se inchid tarziu, mandibula de aspect patrat, dintii tabes), suturile se inchid tarziu, mandibula de aspect patrat, dintii erup tarziu, cu defect de smalt si dentinaerup tarziu, cu defect de smalt si dentina

b.Coloana vertebrala : deformata inainte (cifoza), inapoi (lordoza), b.Coloana vertebrala : deformata inainte (cifoza), inapoi (lordoza), sau dublu incurbata (scolioza)sau dublu incurbata (scolioza)

c.Sternul : bombat (in carena) sau infundat, articulatiile condro-c.Sternul : bombat (in carena) sau infundat, articulatiile condro-costale marite (matanii costale)costale marite (matanii costale)

d.Bazinul : ingust, deformatd.Bazinul : ingust, deformate.Oasele lungi  deformate : picioarele incurbate spre exterior sau e.Oasele lungi  deformate : picioarele incurbate spre exterior sau

interior, brate cu articulatiile ingrosate (bratari rahitice), degete interior, brate cu articulatiile ingrosate (bratari rahitice), degete lungi si subtiri (arahnodactilie)lungi si subtiri (arahnodactilie)

Microscopic :Microscopic :- este deficitara vascularizatia, resorbtia cartilagiului se face dar este - este deficitara vascularizatia, resorbtia cartilagiului se face dar este

deficitara depunerea osului in zonele de resorbtie, aparand zone deficitara depunerea osului in zonele de resorbtie, aparand zone osificate care alterneaza cu zone neosificate (aspect mozaicatosificate care alterneaza cu zone neosificate (aspect mozaicat

Boala litiazicaBoala litiazica  

Definitie : boala litiazica reprezinta aparitia Definitie : boala litiazica reprezinta aparitia calculilor in diferite localizari in organism calculilor in diferite localizari in organism

Calculii reprezinta mase precipitate dintr-o solutie Calculii reprezinta mase precipitate dintr-o solutie situate intr-un canal excretorsituate intr-un canal excretor

Patogenie :Patogenie : cresterea continutului de cristaloizi intr-o cresterea continutului de cristaloizi intr-o

secretie (ex : sariri in urina, bilirubina in bila) secretie (ex : sariri in urina, bilirubina in bila) prezenta unui nucleu de precipitare (ex : celule prezenta unui nucleu de precipitare (ex : celule

decuamate, microbi, corpi straini) decuamate, microbi, corpi straini) staza secretiei, care favorozeaza cresterea staza secretiei, care favorozeaza cresterea

concentratiei secretiei si suprainfectiile concentratiei secretiei si suprainfectiile

Localizare :Localizare : vezica biliara, cai biliare vezica biliara, cai biliare rinichi, uretere, vezica urinara rinichi, uretere, vezica urinara pancreas pancreas glande salivare glande salivare plaman plaman Dimensiuni :Dimensiuni : mari, mijlocii, mici (gravele) mari, mijlocii, mici (gravele) foarte mici, amestecati cu secretia (noroi biliar) foarte mici, amestecati cu secretia (noroi biliar) Forma :Forma : rotunda, fatetata, coraliforma, ramificata rotunda, fatetata, coraliforma, ramificata Numar :Numar : unici sau multiplii unici sau multiplii Culoare si consistenta :Culoare si consistenta : carbonati : albi, sfaramiciosi carbonati : albi, sfaramiciosi oxalati : cenusii, duri oxalati : cenusii, duri urati : rascati, sfaramiciosi urati : rascati, sfaramiciosi colesterol : galbeni, sfaramiciosi colesterol : galbeni, sfaramiciosi saruri biliare : verzi, sfaramiciosi saruri biliare : verzi, sfaramiciosi

Complicatii :Complicatii :

colica : durere foarte mare colica : durere foarte mare

obstructii obstructii

ulcerarea epiteliului cu hemoragii ulcerarea epiteliului cu hemoragii

malignizare malignizare

Litiaza salivaraLitiaza salivara (sialolitiaza) (sialolitiaza)

sialoliti din fosfat si carbonat de Ca sialoliti din fosfat si carbonat de Ca

Calculii salivari produc obstructie ale lumenelor Calculii salivari produc obstructie ale lumenelor glandulare si pot apare la orice varsta, dar cel glandulare si pot apare la orice varsta, dar cel mai frecvent la adultii de varsta mijlocie.mai frecvent la adultii de varsta mijlocie.

Calculii se pot forma in ducte glandelor sau in Calculii se pot forma in ducte glandelor sau in ductele excretorii. Cel mai frecvent apar in glanda ductele excretorii. Cel mai frecvent apar in glanda submandibulara in aprox. 70-90% din cazuri.submandibulara in aprox. 70-90% din cazuri.

Glanda parotida este de asemenea frecvent Glanda parotida este de asemenea frecvent afectata, ocupand un loc secund pe scara de afectata, ocupand un loc secund pe scara de frecventa, iar sialolitiaza glandelor sublinguale si frecventa, iar sialolitiaza glandelor sublinguale si a glandelor minore sunt rare, cuprinzand doar 2% a glandelor minore sunt rare, cuprinzand doar 2% dintre cazuri.dintre cazuri.

Tumefierea planseului bucal asociata cu un Tumefierea planseului bucal asociata cu un calcul la nivelul ductului submandibular.calcul la nivelul ductului submandibular.

Calculii sunt de obicei unilaterali, dar la nivelul Calculii sunt de obicei unilaterali, dar la nivelul unei glande pot aparea si calculi multiplii.unei glande pot aparea si calculi multiplii.

Semnele si simptomele tipice asociate Semnele si simptomele tipice asociate calculilor, din galndele majore sunt: durerea calculilor, din galndele majore sunt: durerea si rapida marire in dimensiune a glandei, in si rapida marire in dimensiune a glandei, in special in timpul meselor cand secretia special in timpul meselor cand secretia glandei salivare este stimulata.glandei salivare este stimulata.

Reducerea secretiei salivare predispune la Reducerea secretiei salivare predispune la asecensiunea infectiei si aparitia sialadenitelor asecensiunea infectiei si aparitia sialadenitelor cronice.cronice.

Calculii pot fi detectati prin palpare sau radiografie, ei Calculii pot fi detectati prin palpare sau radiografie, ei pot fi rotunzi sau ovali, duri sau moi, si de forma pot fi rotunzi sau ovali, duri sau moi, si de forma foarte variabila.foarte variabila.

Calculii sun de obicei galbui, sunt alcatuiti din fosfat Calculii sun de obicei galbui, sunt alcatuiti din fosfat de calciu, cu o mica componenta de carbonati. de calciu, cu o mica componenta de carbonati.

Calculul in ductul intraglandular a glandei Calculul in ductul intraglandular a glandei submandibulare. submandibulare.

Pe sectiune,poate fi omogena dar poate prezenta Pe sectiune,poate fi omogena dar poate prezenta o structura lamelata.o structura lamelata.

Sectiunea decalcificata arata un calcul lamelat in Sectiunea decalcificata arata un calcul lamelat in ductul submandibular dilatat.ductul submandibular dilatat.

Etiologia si patogeneza calculilor salivari Etiologia si patogeneza calculilor salivari este in amre parte necunoscuta.este in amre parte necunoscuta.

Este in general cunoscut facptul ca ei se Este in general cunoscut facptul ca ei se formeaza prin depozitarea sarurilor de formeaza prin depozitarea sarurilor de calciu, in jurul unui nidus organic initial, calciu, in jurul unui nidus organic initial, care poate fi format din mucina salivara care poate fi format din mucina salivara alterata impreuna celule epiteliale alterata impreuna celule epiteliale descuamate si microorganisme. Depunerea descuamate si microorganisme. Depunerea succesiva a materialului organic si succesiva a materialului organic si anorganic produce calculul lamelat.anorganic produce calculul lamelat.

Studii ultrastructurale arata ca Studii ultrastructurale arata ca microcalculii se formeaza in celulele microcalculii se formeaza in celulele acinare si stagneaza in glandele acinare si stagneaza in glandele submandibulare in special in timpul submandibulare in special in timpul perioadei de inactivitate secretorie.perioadei de inactivitate secretorie.

Chiar daca in glandele normale acesti Chiar daca in glandele normale acesti microcalculi sunt eliminati; daca ei produc microcalculi sunt eliminati; daca ei produc disfunctie secretorie pot acumula si disfunctie secretorie pot acumula si declansa formarea de calculi. declansa formarea de calculi.

SialolitiazaSialolitiaza


Recommended