Diverticuloza colonului

Generalitati

herniere (protruzionare) a mucoasei prin disocierea peretelui muscular al colonuluiIncidenta: relativ frecveni (2-8%)frecvena crete cu vrsta: foarte rari sub 30 de ani,

40% dupa varsta de 60 de ani, 75% peste 75 ani

raport B:F de 2/1Clasificare:adevrai"(foarte rari): sac compus din

totalitatea straturilor peretelui intestinal

fali: absena din alctuirea lor a cel

puin unui strat

Sediu:zona slaba la nivelul punctelor in care

arteriolele ptrund n peretele intestinal

n apropierea franjurilor epiploice, niciodat prin tenii 55-70% la nivelul sigmoidului 40% in restul segmentelor colice 5-10%: afectarea ntregului colon

Anatomie patologica

Diverticulul unic: congenital (foarte rar), la nivelul cecului sau colonului ascendent dobndit (majoritatea): fara tunica musculara (nu pot expulza materiile fecale stocate)Diverticulii multiplii:mprtiai pe tot cadrul colic, cu aglomerarea maxim pe sigmoid, n zonele populate de flor de putrefactie i animate de chinetic disecant, unde sunt condiii optime de formareAspect extern:mici proeminene pe seroasa colicadimensiuni: mmcmsesile/pediculateAspect intern: (la nivelul mucoasei)orificiul de comunicare, cu aspect de caruncul mucossacul diverticular

Anatomie patologica

1.bin

Patogenie

Teorii etiopatogenice:rolul alimentaiei srace n fibre celuloziceslbirea tonicitii musculaturii intestinale odat cu vrstamai frecvent asociati cu colon iritabil, cu colit spastic, constipaie cronicaFiziopatogenie:aciunea neconcordant a musculaturii longitudinale i circulare i staza materiilor fecale determin presiuni excesive (cca 90 mmHg) creterea presiunii intraluminale foreaz mucoasa n punctele slabe ale peretelui colonicdiferenta de presiune e invers proportionala cu raza cilindrului (legea Laplace): p1-p2 = t/r (r=raza intestinului; t=tens. parietala) cauza localizarii de elecie la nivelul sigmoidului segmentul cu raza mai mica

Aspecte clinice

Forma necomplicata: asimptomatic/necaracteristicadescoperire ntmpltoare (Rx, intraoperator, Ia necropsie)aspectul clinic general caracteristic afectiunilor colice: posibila exacerbare la o schimbare de regim alimentarFormele complicate: clinic manifesterectoragii abundente (hemoragia)febr, dureri abdominale semne de iritatie peritonealasd. ocluziv dureri abdominale difuze (mai accentuate n FIS) meteorism, constipaie grea i astenie fizic scaunul: +/-exces de mucus i striuri sangvinolente

Explorari paraclinice

1. Examenul radiologic (irigografia)

in stadiul prediverticular:disparitia haustratiilor spiculatia fin a sigmoidului.in stadiul diverticular:pungi caracteristice (bile sau balonae suspendate de peretele intestinal), bine vizibile extracolic, reinnd bariul mult vreme dup evacuarea sa prin scaunin formele complicate:imagini de ocluzie, aspectul de

"teanc de farfurii

imagini de strmtorare a lumenului,

dar cu pstrarea regularitii conturului i a

lizereului de siguran

Explorari paraclinice

2. Colonoscopia:

3) Echografia si CT : inflamaia peretelui intestinal afectat

orificiile de ptrundere n diverticulleziunile mucoasei din jur (posibil tendin spre atrofiere) prezena diverticulilor n stadii evolutive diferite2.bin

Complicatii

inflamaia (diverticulita)hemoragiaocluziaperforatiafistulamalignizarea

(loc important n etiologia cancerului de colon)

Diverticulita severa: segment colic inflamat cu congestie, edem si exudate purulente in vecinatatea unui diverticul necrotic

Diverticulita

15-30% dintre purttorii de diverticuli colici (Veidenheimer)cauza: lipsa de evacuare prin blocarea comunicrii cu lumenul colic factori importanti: virulenta germenilor si reactivitatea individului

a) diverticulita necomplicat: proces inflamator localizat la mucoasa i submucoasa segmentului colic afectat, fr interesarea seroasei peritoneale

b) diverticulita complicata:

extensia la seroasa semne de iritatie peritonealextensie peridiverticulara, cu formarea unui abces sau peritonit generalizat

c) inflamaia cronicsclerolipomatoz cu scurtarea, ngustarea segmentelor colice interesate (de 8-10 cm) si fixarea la organele din jur si la spaiul retroperitoneal

Diverticulita - clinica

Diverticulita necomplicata: simptomatologie zgomotoas (apendicita din stnga):

dureri n fosa iliac stngbalonri distensie abdominala, grea, varsaturiexacerbarea unei constipaii mai vechi / falsa diaree, cu mucozititumora dureroas palpabila in FIS, similara plastronului apendicular; polul inferior palpabil la TR/TVremiterea simptomatologiei dup cteva zile n urma unui debaclu diareic (materii fecale amestecate cu mucus i snge) evolutie n pusee, la intervale de luni sau ani

Diverticulita complicata:

simptomatologie asemntoare, dar mai accentuatfebr, frisoane, hiperleucocitozsemne de iritaie peritoneal: semnul Blumberg + in FISfenomene urinare (polakiurie, disurie)la palpare: coarda colica, dur, dureroas a colonului descendent, rigid, din amonte

Puseele acute repetate: perisigmoidit, cu aspect pseudotumoral, simulnd cancerul de colon

Diverticulita ex. paraclinice

Irigografia: defect de umplere neregulat, cu traiect neregulat i lung, cu diverticuli in vecintateRectosigmoidoscopia: congestia i edemul mucoaseistrmtarea lumenului (pericol de perforatie, prin forarea trecerii rectoscopului)Ecografia: rezultate limitate de cimpul de vizualizare mic, aerul intestinal

Diverticulita: spasmul lumenului colic

Diverticulita ex. paraclinice

CT: impact semnificativ in diagnosticul, stadializarea si conducerea tratam. pacientilor cu diverticulitainflamatia grasimii pericolice (in peste 98%): semnul cheieprezenta aerului extraluminalprezenta diverticulului si a peretelui colonic ingrosatabcesele si complicatiile extraperitoneale ale diverticulitei Clasificarea CT a diverticulitei (SUA): stadiul 0: infiltratia la nivelul tesutului grasos pericolic stadiul I: abces pericolic de pina la 3 cm stadiul II: abces pelvic intre 5-15 cm in diametru stadiul III: abcesul format in jurul pelvisului stadiul IV: perforatie peritoneala larga

Diverticulita - tratament

Diverticulita necomplicata: medicamentos, evitandu-se pe cit posibil interventia chirurgicala

tratament ambulator, in formele cu simptome minime:dac necesit tratament analgezic, se va face n spital:antibiotice cu spectru larg, intravenostratament antialgic (se vor evita morfina i derivaii ei pentru c duc la creterea presiunii intraluminale i pot agrava procesul inflamator)regimul alimentar evit alimentele dure (nuci, semine, struguri)evitarea constipatiei, la nevoie prin ceaiuri laxative, supozitoare cu glicerin, ulei parafinse vor evita purgativele drasticeexamenul coproparazitologic i coprocultura antibiotice cu spectru larg timp de 7-10 zile fr medicaie analgezic diet preponderent lichidian, regim la pat, vaccinare nespecifica

Diverticulita

stare general proast, febrila, acuze locale mari:reechilibrare hidro-electroliticaantibiotice cu spectru larg (colimicina, neomicina, mexaformul, saprosanul, metronidazol)+/ aspiraie nazogastricevoluia sub tratament medicamentos este favorabil n 48 de orerecderile frecvente pot impune intervenia chirurgical cu rezecia segmentului intestinal compromis (colectomie segmentara), dar numai la 4-6 sptmni dup ultimul episod inflamatorin cazurile grave:anus iliac de punere in repaus a leziunilor i refacere a strii generale la un interval variabil de timp se face colectomiala varstnici, tarati: operaii paliative (derivaii interne digestive, anus iliac definitiv)

Hemoragia

frecvent, fiind favorizat de raporturile diverticulilor cu vasele drepte ale colonuluiasocierea intim ntre diverticul i arteriola:erodarea vasului: modificri morfopatologice la nivelul tunicilor (ngroarea intimei, subierea mediei)subierea stratului care separ ramul arterial de lumenul intestinal, datorat creterii n dimensiuni a diverticululuihemoragia se produce pe partea mucosal a arterei intraluminal, nu n cavitatea peritoneal o ramur penetreaz peretele la locul de formare a diverticulului a doua ramur trece extern de tunica muscular i se poate aeza" pe domul diverticulului

Hemoragia

Semne clinice: hemoragie digestiva inferioara

caracter repetitiv, la intervale mici sau mari (de la 2 zile la 3-4 luni)brutal, cu snge abundent, rou (rectoragii) mai rar, cronica, cu aspect de melena (sngerare mai mic, ce are timp s fie supus degradrii prin aciunea florei intestinale)

Tratament:

iniial conservator:suplinirea pierderilor volemice tratament hemostaticcontrolul constantelor biochimice (Hb, Ht, uree), a TA i pulsuluidispensarizare, existnd posibilitatea unei recidive hemoragice mai gravehemostaza chirurgicala, in hemoragii masive/esecul tratamentului conservator:rezecie segmentar i anastomoz colocolic,aport parenteral intra- i postoperator pn la normalizarea volemiei si constantelor biochimice

Ocluzia si subocluzia

in timp, dup episoade repetate de diverticulitaingustare progresiva a lumenului prin inflamaia care se

propag longitudinal + fenomene inflamatorii colice

tablou clinic: tumora inflamatorie palpabila in fosa iliac stngfebra, distensia abdominal, vrsturiEx. paraclinice:hiperleucocioza irigografia: stopul substanei de contrast la nivelul sigmoidului (faza acuta)sigmoidita: defileu lung, neregulat i cu spiculaii colonice, imagine de "teancuri de farfurii i diverticulii vecini

(la remiterea simptomelor)

Dg. diferential dificil cu cancerul sigmoidian Tratament antiinflamator:refrigeraie localantibioterapie, corticoterapierefacerea permeabilitatii digestive n cteva zile

Perforaiile

factori determinanti:creterea presiunii intraluminaleobstrucia gtului diverticulului printr-un coprolitnecroza consecutiv ischemiei mucoasei herniatepot fi libere sau blocate perforatia blocata (diverticulita complicat cu peritonit localizat)inflamatii repetate nchisteaz abcesul localizat n pelvis clinic: durerea localizat n fosa iliac stangaformatiune sensibila, dureroasa la TR/TVecografia i CT:caracterul lichidian al colectiei pereii ngroai de sclerolipomatozextensie longitudinala: flegmoane pericolice

ntinse la btrnii cu reactivitate sczut

Perforaiile

Tratament:

tratamentul medical (similar plastronului apendicular): repaus la pat, regim, vaccinare nespecific, antibioticetratamentul chirurgical in plin puseu (abcedarea plastronului/ ineficienta tratamentului medical): incizie si drenajevitarea celiotomiei intempestive (risc de contaminare a altor regiuni) drenajul percutan al abcesului sub CT/ecografic drenaj transrectal sub control echografic (abces pelvin)la rece (dupa rezoluia procesului infecios): colectomie segmentarade preferat cu evitarea colostomieiabord clasic sau laparoscopicrecidivele postoperatorii: rezecie insuficienta (trebuie fcut pe toat distana unde peretele colonului este ngroat)

Perforaiile

Perforaiile

perforatia n peritoneul liber (rara)perforaie n doi timpi, cu deschiderea unui abces pericolic n marea cavitate peritoneal peritonit stercoral hiperseptic, cu prognostic grav, frecvent cu evolutie rapida spre exitustablou clinic: dramatic, cu durere abdominal sever si contractur abdominal generalizatex. paraclinice: hiperleucocitoz / leucopenie n strile severe de sepsis Rx abdominala pe gol: pneumoperitoneuRx cu bariu: contraindicata (ptrunderea bariului n peritoneu agraveaza peritonit)

Perforaiile

Tratament: intervenia chirurgical de urgen pentru salvarea vieii bolnavului, existand dou conduite chirurgicale de urmat:operaia Hartmann (cand starea general a bolnavului nu este foarte grav): rezecia segmentului afectat, anus iliac stng i nchiderea captului distal al intestinului, restabilirea continuitii intestinale, printr-o anastomoz colocolic i desfiinarea anusului iliac urmnd ntr-o etap ulterioar, dup stingerea procesului peritonitic i reechilibrarea bolnavuluistare generala precara: colostomie proximal de locul perforaiei, tratament antibiotic i suport nutriional procedur insuficienta deoarece sursa contaminrii rmne n abdomenreinterventie dupa rezolutia peritonitei (aprox.10 sapt), cu desfiinarea colostomiei, colectomie segmentar i refacerea continuitii intestinale

Fistula

complicatie relativ frecventa, consecint a deschiderii unui abces n organe vecine (colon, vagin, cec, intestin subire, vezic urinar), (fistule interne) sau la perete (fistule externe). fistulele colocutanate (externe): purulente / stercoralefistulografia arata comunicarea cu colonulfistulele colo-enterice i colo-colice: debacluri diareice cu puroi

Fistulizare in intestinul subtire

Fistulizare in cec

Fistula

fistula colo-vezical tablou clinic:ex. paraclinice: Rx cu substan de contrast: identific fistula ntr-o proporie de 50%Cistoscopia: modificri de cistit i edemul din jurul orificiului fistulosEx. CT si RMN: metode de electie pentru vizualizarea VU i traiectului fistulosdg. diferential cu fistulele colovezicale din N. sigmoidiantratament:antibioterapie preoperatorie sustinuta pentru rezoluia procesului inflamator colectomia segmentar si anastomoza colo-colicanchiderea chirurgical a defectului parietal vezical - numai cnd este mareinchidere spontana, sub drenaj vezical i antibioterapie, n aprox. 10 zile, in cazul defectelor mici pneumaturie, fecalurie infecii urinare recurente infecii urinare ascendente, la pacienii cu adenom de prostat

Fistula colo-vezicala

aspect RX

aspect CT

aspect RMN

aspect intraoperator

Fistula

fistula colo-vaginala: scurgeri de materii fecale prin vaginTratament: procedee reparatorii chirurgicale complexe, adaptate fiecarui caz in parte 12.bin

Rectocolita ulcero-hemoragica

Generalitati

afectiune inflamatorie cronica nespecifica, idiopatica, care afecteaza rectul, cu extensie variabila la nivelul colonuluievolutie in pusee de acutizare, alternand cu perioade de remisiunemai frecventa in tarile anglo-saxone, la adultul tanar (16-40 ani), cu usoara predominenta la sexul feminin

Teorii etiopatogenice

factori genetici: antigenele HLA-B27factori imunologici: teren imunologic modificatimunitatea umorala: prezenta Ac anticelula cu mucus: reactie incrucisata cu un grup de Ag din peretele bacterian al E.coli; deficit in productia de Ig Gimunitatea celulara: limfocitotoxicitate in vitro fata de epiteliul colonic la pacientii cu RCUHfactori infectiosi: nu exista dovezi concludente cu privire la etiologia infectioasa a RCUH;suprainfectia bacteriana si dezechilibrul florei colonice saprofite (post antibioterapie): factori de agravare ai puseelor evolutivefactori alergici: prezenta de eozinofile, mastocite degranulate, histaminei tisulare sugereaza dezvoltarea unei reactii de tip alergic la nivel intestinalrelatia RCUH-tutun: incidenta bolii este mai crescuta la fumatorifactori psihici: stress, soc emotionalalte teorii: dezechilibre neuro-vegetative, enzimatice, metabolice locale, la nivel intestinal

Anatomie patologica

a) macroscopic:

leziuni ulcerative continui ale mucoasei si submucoasei, care intereseaza intotdeauna rectul, cu extensie variabila la nivelul colonuluinu exista zone sanatoase alternand cu cele afectateaspecte intalnite:ulceratii granulare superficialemucoasa subtire si friabila, sangera usor la atingerefisuri liniare superficialeformatiuni pseudopolipoide mici si regulate (zone de mucoasa edematiata care separa ulceratiile)

Anatomie patologica

b) microscopic:

infiltrarea cu polimorfonucleare a criptelor Lieberkuhn de la baza mucoasei, cu formarea de microabcesecoalescenta acestora duce la descuamarea mucoasei si aparitia ulceratiilor

Exceptional, leziunile pot interesa intregul peretecolic: megacolonul toxic (15%) cu risc de perforatie in cavitatea peritoneala (3%).

Semne clinice

diaree muco-sanguinolenta (10-20 scaune/zi)febra, dureri abdominale, tenesme rectaleafectarea starii generale depinde de intensitatea sd. dizenteriform: deshidratare, tulburari hidro-electrolitice si metabolice (hipopotasemie, azotemie prerenala), anemie, scadere ponderala ex. local:sensibilitate la palparea cadrului colicexaminarea regiunii ano-perineale: escoriatii, sangerari, criptite, fisuri analeTR foarte durerosmanifestari extradigestive:osteoarticulare (artrita reumatoida)cutanate (eritem nodos, piodermite, urticarie, alopecie)oculare(irite)hepatice(steatoza hepatica, pericolangite)

RCUH semne clinice

Forme clinice

a) forma cronica, cu pusee de acutizare (95%)

b) forma cronica continua

c) forma supraacuta (acuta fulminanta):

scaune diareice sanguinolente frecvente (>30/zi), febra , dureri abdominale, alterarea severa a starii generalemegacolonul toxic: distensie abdominala marcata mimand un sd. ocluzivsemne de iritatie peritoneala si silentium abdominalla ascultatiefebra, deprecierea functiilor hepatica si renala (leucocitoza, cresterea ureei, creatininei, bilirubinei, transaminazelor)risc de perforatie cu peritonita generalizata

Rx: megacolon toxic

Explorari paraclinice

Recto-colonoscopia: mucoasa congestiva, cu granulatii pseudopolipoide, friabilasangera usor la atingerehaustratii mici sau absentaulceratii liniare adancipermite evaluarea extinderii leziunilor si biopsierea, pentru confirmarea dg si excluderea unui cancer coexistent

Explorari paraclinice

2. Ex. radiologic:

a) Rx abdominala pe gol:

megacolon toxic +/-perforatie (pneumoperitoneu)

b) Rx baritat(cu insuflare de aer):

aprecierea intinderii si severitatii leziuniloraspecte:pierderea haustratiilor coliceneregularitati ale peretelui (ulceratiile mucoasei)aspect pseudopolipoidtub rigid, contractat (in fazele avansate) contraindicat in prezenta semnelor de megacolon toxic (risc crescut de perforatie)

3. Ex. coproparazitologic si coprocultura:

dg diferential cu colitele infectioase (virale, bacteriene, parazitare)

Diagnostic diferential

boala Crohn: afectare colonica focala, discontinua, inflamatie transmurala, aspectul pavimentos al mucoasei, prezenta granuloamelor, prezenta fisurilor si fistuleloralte colite neinfectioase: radica, ischemicacolita pseudomembranoasa( cu Clostridium dificile, postantibioterapie)colite infectioase: dizenterie, salmonelozacancerul colic: RCUH: stare precanceroasa (40% din cei cu forma pancolica vor dezvolta o leziune maligna in absenta recto-colectomiei)supraveghere endoscopica si radiologica

Boala Crohn

RCUH + polip malignizat

Tratamentul medical

corectarea dezechilibrelor metabolice si hematologice (pe baza ionogramei, glicemiei, Hb, Ht)tratamentul leziunilor: corticosteroizii: principalul medicament utilizat in puseele acuteprednison: 40-60 mg/zi in formele medii si pana la 1g/zi in formele supraacute HHC 300mg/zi, iv, in formele gravenu este eficienta in perioadele de remisiune pentru prevenirea recaderilorderivatii de sulfsalazina: salazopirina (4-6g/zi), folosita in perioadele de remisiune pentru prevenirea recaderilormecanism: probabil inhibitia sintezei de prostaglandine la nivelul mucoaseiSalazopirina: descompusa sub actiunea bacteriilor saprofite in sufpirina si acid 5-aminosalicilic (principiul activ)imunosupresoarele (medicatia de rezerva): azatioprina, ciclosporina, 6-mercaptopurinadieta echilibrata lipo-gluco-proteicaantispastice, pansamente intestinaleclisme cu vitamina A

Tratamentul chirurgical

indicatii: rectoragii masive ce nu pot fi oprite prin metode conservatoaremegacolonul toxic cu semne clare de perforatieRCUH acuta, fulminanta, ce nu raspunde la terapia cu corticosteroiziocluzia prin stricturi colicedezvoltarea unui neoplasm de colontipuri de interventii:rectocolectomia totala cu ileostomie de tip Brookerectocolectomia subtotala cu anastomoza ileo-anala (prezervarea canalului anal) sau ileo-rectala (prezervarea rectului terminal) direct cu ileonul printr-un rezervor realizat din anse ileale in diferite montaje

Tratamentul chirurgical

piesa de rezectie

montaj de anse ileale

Dismorfiile colice

Clasificare

Megacolonul: stare de dilatatie a colonului, care asociaza hipertrofia peretilor si facultativ alungirea sa

a) primitiv: fara obstacol anatomic vizibil

megacolonul congenital (boala Hirschprung) megacolonul functional (idiopatic)

b) secundar (simptomatic): unui obstacol anatomic care impiedica tranzitul intestinal (cancer stenozant, stenoza inflamatorie cronica)

Dolicocolonul

cresterea lungimii cadrului colic, fara modificari de calibru si grosime a acestuia;

Megadolicocolonul: forma intricata intalnita la adult

poate interesa numai sigmoidul sau, mai rar, colonul in intregime

Megacolonul congenital

consecinta reducerii sau absentei congenitale a celulelor vegetative ganglionare de la nivelul plexurilor mienteric (Meissner) si submucos (Auerbach)aceste plexuri nervoase asigura inervatia intrinseca a tubului digestiv controleaza peristaltismul intestinalboala rara (1:20000 de nou-nascuti), mai frecventa la baieti (B:F=4:1)agregare familiala in 10% din cazurihipo/aganglionoza se datoreaza intreruperii in cursul dezvoltarii progresiunii cranio-caudale a neuronilor din plexurile Meissner si Auerbach din crestele neuralecolonul sigmoid si rectul (ultimele servite neurologic) vor fi intotdeauna afectate

Megacolonul congenital

Fiziopatogenie:

absenta peristalticii in segmentul aganglionarcolonul supraiacent lupta pentru invingerea obstacolul functional si evacuarea materiilor fecalehipertrofia segmentului supraiacent zonei aganglionare pe toate dimensiunile (lungime, latime, grosime), cu aparitia megacolonuluistagnarea materiilor fecale duce la rezobtia unor produsi toxici de degradare si descompunere (indol, scatol, cresol)acestia determina o adevarata toxemie, cu lipsa apetitului, stagnare, apoi scadere ponderala, intarzieri de dezvoltare fizica si psihicastaza stercorala poate determina si aparitia de ulceratii la nivelul mucoasei colice: enterocolita ulceroasa

Megacolonul congenital

a) distonia neonatala:

ocluzie intestinala acuta aparuta in primele 24 ore de viataabsenta eliminarii meconiuluidistensie abdominala importanta, contur de ansa prezentvarsaturi bilioase, apoi fecaloide+/- semnele pneumoniei de aspiratieTR: ampula rectala goala, fara meconiuEx. radiologic:

a) Rx abdominal pe gol: distensia cadrului colic; nivele hidro-aerice

b) Irigografia:

absenta obstacolului mecanicdiferenta de calibru intre intestinul distonic si segmentul supraiacent dilatat, care retine mult timp bariulBiopsia rectala: dg. de certitudine, confirmand aganglionoza

Megacolonul congenital

a) distonia neonatala:

Evolutie nefavorabila in absenta tratamentului chirurgical, catre complicatiiposibil letale:ocluzie acutaperitonita prin perforatie diastaticavarsaturi cu pneumopatie de aspiratiepusee infectioase diferite, septicemie

b) distonia megacolonica: la copii pana in 11-12 ani

clinic: triada Hirschprungconstipatia: scaune la 3-4 zile sau la o saptamana, dupa clismemeteorismul important, anse intestinale palpabile, pline cu fecaloame; ondulatiile peristaltice pot fi observate la inspectia abdomenului;TR: ampula goala, fara materii fecale (dg. diferential cu constipatia cronica)

Megacolonul congenital

b) distonia megacolonica: la copii pana in 11-12 ani

semne generale:stagnare/scadere ponderalaanorexie, anemieintarziere de dezvoltare fizica si psihicaExplorari paraclinice:Irigografia: zona de tranzitie progresiva in palnie, dilatarea impresionanta a colonului supraiacent obstacoluluila sfarsitul examinarii, bolnavul trebuie clismat

pentru a evita solidificarea bariului in intestin

Biopsia rectala: absenta celulelor ganglionareTonometria rectala:cresterea presiunii intrarectaleabsenta reflexului de deschidere a sfincterului anal

Megacolonul congenital

Rx abdominala simpla: meteorism important

Megacolonul congenital

Tratament:

a) tratament medical: paliativ

clisme izotoniceadministrare de laxative (lactuloza, magnezia usta, ulei de ricin)regim alimentar sarac in celuloza

b) tratament chirurgical:

colostomia temporara la nou-nascut , pe colon sanatos, pentru a evita complicatiile ocluzive si a permite cresterea ponderalarezectia colo-rectala, incluzand segmentul distonic , dar cu conservarea sfincterului anal (Swenson); varsta ideala 12-18 lunicoborarea retro-rectala (Duhammel) si transversala posterioara a colonului; avantaje: disectie pelvica minima, evitand impotentele sexuale si tulburarile urinare; nu lasa portiuni de rect aganglionar in vecinatatea canalului anal, recidiva fiind exceptionala;

Operatia Swenson

Megacolonul congenital

Aspecte intraoperatorii

Megacolonul idiopatic

stare patologica cu evolutie benigna si debut la varsta variabila;absenta unui obstacol mecanic sau a unei anomalii neuro-musculare a peretelui intestinalfactori favorizanti:la copii: factori psihologici, socialila adulti: toxicomania, afectiuni encefalice, endocrine (hipotiroidia)

Tablou clinic:

constipatia: simptom major, mai mult sau mai putin severscaune dure, defecatii penibile, care produc fisuriscaunele nu golesc eficient intestinulsemne de intoxicatie stercoralaex. clinic: abdomen meteorizatTR: sfincter anal beant, fecalom in rect

Megacolonul idiopatic

evolutie benigna, niciodata spre o ocluzie veritabila

Explorari paraclinice:

irigografia: dilatatia incepe de jos, cu canalul anal; rectul si colonul sunt destinsebiopsia rectala: prezenta celulelor ganglionare la nivelul plexurilor Meissner si Auerbach exclude dg de megacolon congenital

Tratament: igieno-dietetic, psihologic, etiologic, stimularea tranzitului

Dolicocolonul

lungime excesiva a unui segment sau, mai rar, a intregului cadru colicmai frecventa la barbati si la unele populatii (slavi, hindusi)incidenta familiala favorizata de regimul vegetarian

Anatomie patologica:

cel mai frecvent este interesat colonul stang (60%)alungirea concomitenta a mezocolonului favorizeaza volvulareaalte complicatii: colita, mezenterita retractila

Patogenia:

congenitala: lipsa de acolare a mezourilorcastigata: hipertonie simpatica si tulburari de motricitate colica

Dolicocolonul

Semne clinice:

a) latente, in formele necomplicate: constipatie, aerocolia, dureri abdominale cu topografie variabila

b) ale complicatiilor: mecanice (ocluzia prin volvulare), infectioase, hemoragice

Irigografia: confirma anomalia anatomica (colon in U, V, W, O)

Tratament:

a) medical, in formele necomplicate: regim igieno-dietetic, combaterea constipatiei

b) chirurgical: colectomie segmentara

de urgenta: in volvulusul acutla rece: crize repetate de volvulus subacut; crize colitice rebele la tratamentul medical

Dolicocolonul

Ocluzie acuta prin volvulare pe dolicocolon