+ All Categories
Home > Documents > 2.Microsoft Excel

2.Microsoft Excel

Date post: 19-Jun-2015
Category:
Upload: georgeta-stefan
View: 1,548 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
38
UNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FORMARE CONTINUĂ SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (3 semestre) PROIECT 2 la Modulul: PACHETE DE APLICAŢII PENTRU PC- uri Cursant: Luca (Stefan) Georgeta (Seria XXII)
Transcript
Page 1: 2.Microsoft Excel

UNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI FORMARE

CONTINUĂ

SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ (3 semestre)

PROIECT 2

la Modulul:

PACHETE DE APLICAŢII PENTRU PC-uri

Cursant: Luca (Stefan) Georgeta

(Seria XXII)

Coordonatori: Conf.dr.ing. Gabriel GORGHIU

Conf.dr.ing. Paul Ciprian PATIC

- 2009 –

Page 2: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

2

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Microsoft Excel I

Page 3: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

3

CUPRINS

CAPITOLUL I - PROCESORUL DE TABELE EXCEL .................4I.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Exce……………………………………………..4

I.2. Crearea unui fişier (registru de calcul) nou şi salvarea acestuia…………………...5

I.3. Deschiderea unui registru de calcul şi salvarea acestuia…………………………..5

I.4. Închiderea aplicaţiei Excel………………………………………………………....5

I.5. Personalizarea sesiunii de lucru în Excel…………………………………………..6

I.6. Obiectele Excel …………………………………………………………………....6

I.7. Gestionarea foilor de calcul dintr-un registru. Descrierea unei foi de calcul……....7

I.8. Introducere date în celule. Formatări ……………………….……………………..9

I.9. Formule şi funcţii ……………………………………….………………………....9

I.10. Grafice (creare, formatare, actualizare)..................................................................9

I.11. Imprimarea foilor de calcul ..................................................................................10

CAPITOLUL II - APLICATII...........................................................11II.1.Crearea unui tabel simplu…………………………………………………………11

II.2. Crearea unui formular pentru completarea în format electronic .............................6

CAPITOLUL III - DESCRIEREA SI REZOLVAREA APLICATIILOR……………………………………………………13III.1. Rezolvarea aplicatiei din capitolul II.1. Crearea unui tabel simplu :…........……13

III.2. Rezolvarea aplicatiei din capitolul II.2. Crearea unui formular pentru completarea în

format electronic:………………………………………………………………….…..15

III.3. Capturile finale...................................................................................................21

CAPITOLUL IV – CONCLUZII.…………………………………22IV.a) Scrierea formulelor si erorile posibile.................................................................22

IV.b) Eroare in formula.................................................................................................24

BIBLIOGRAFIE.……………………………….…………………25

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 4: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

4

CAPITOLUL I PROCESORUL DE TABELE EXCEL

Produsul Excel, elaborat de firma Microsoft, face parte din sistemul integrat de

programe MS-Office, împreună cu procesorul de texte Word, sistemul de gestiune al bazelor

de date MS-Access şi cu programul de prezentare grafică Power Point.

Cu ajutorul aplicaţiei Miscrosoft Excel se pot realiza:

- calcule utilizând formule simple seu complexe,

- reprezentări grafice a datelor numerice,

- baze de date având facilităţi de exploatare şi interogare,

- schimb de informaţii în diferite foi de calcul,

- protecţii ale zonelor de lucru din foile de calcul.

I.1. Lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel

Se poate face:

- fie activând meniul START, apoi opţiunea Programs şi apoi Microsoft Excel;

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 5: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

5

- fie cu clic mouse pe pictograma MS Excel, dacă aceasta există pe desktop;

- fie cu clic mouse direct pe numele fişierului Excel ce urmează să fie prelucrat.

I.2. Crearea unui fişier (registru de calcul) nou şi salvarea acestuia

Un fişier (registru de lucru) se poate crea în mai multe moduri:

- din meniul File se lansează opţiunea New,

- se face clic pe butonul New din bara Standard,

- în fereastra Explorer, se face clic dreapta în directorul în care se face salvarea

fişierului şi apoi se alege opţiunea New Excel Worksheet.

Salvarea unui fişier se poate face astfel:

- din meniul File se alege opţiunea Save As (care oferă posibilitatea de schimbare a

numelui/tipul de fişier, a folderului, a discului),

- din meniul File se alege opţiunea Save, dacă se face salvarea cu acelaşi nume, aceeaşi

extensie, acelaşi folder şi acelaşi disc pentru fişierul curent (este similară cu clic pe

butonul Save din bara Standard sau cu combinaţia de taste CTRL+S).

I.3. Deschiderea unui registru de calcul şi salvarea acestuia

Pentru deschiderea unui fişier existent se pot alege una din metodele:

- din meniul File se selectează opţiunea Open,

- se face clic pe butonul Open din bara Standard,

- se face dublu-clic pe numele fişierului,

- din meniul START în documentele recente (My Recent Documents),

- se poate lansa din lista ultimilor fişiere accesate (dacă există), situată în partea de jos

a ferestrei File.

I.4. Închiderea aplicaţiei Excel

Se poate face astfel:

- din meniul File se lansează opţiunea Close,

- se face clic pe butonul Close al ferestre fişierului.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 6: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

6

I.5. Personalizarea sesiunii de lucru în Excel

- Din meniul View, se selectează modul Print Layout,

- Din meniul View, se activează opţiunea Ruler,

- Din meniul View, se activează opţiunea Toolbars şi apoi (cel puţin) opţiunile

Standard şi Formatting (dacă nu sunt active),

- Prin butonul Zoom din bara Standard, se setează modul de vizualizare a dimensiunii

paginii fişierului pentru editare.

I.6. Obiectele Excel

Sunt elementele cu care se poate opera într-un document Excel:

a) Celula - este unitatea elementară adresabilă într-o foaie de calcul; este localizată la

intersecţia unei linii cu o coloană din tabel şi se identifică prin numele ei sau prin

adresa formată din numele coloanei urmat de numele liniei;

b) linia - se identifică prin nume sau adresă, care este dată de numărul liniei;

c) coloana - se identifică prin nume sau adresă, reprezentată de una sau mai multe litere;

d) domeniul selectat - este un ansamblu de celule adiacente de formă dreptunghiulară

care se identifică prin nume sau prin adresa definită de adresa celulei din stânga sus şi

adresa celulei din dreapta jos, separate prin semnul ":" . Domeniul este marcat de un

chenar negru iar în dreapta jos are butonul pentru autoumplere, figurat ca un pătrat

negru.

e) Când indicatorul mouse-ului este poziţionat pe butonul de autoumplere se transformă

într-un plus mare. Prin punctarea butonului şi deplasarea peste celulele învecinate,

conţinutul lor se umple cu conţinutul celulelor din domeniul selectat

f) foaia de calcul - se identifică prin nume;

g) agenda de lucru - se identifică prin numele fişierului în care se memorează în disc.

Programul Excel recunoaşte implicit următoarele tipuri de fişiere:

h) tipul .xls, fişiere ce reprezintă un registru de calcul(agenda de lucru)(workbook) ce

poate conţine mai multe foi de calcul(Sheet);

i) tipul .xlt, fişiere ce conţin modele(templates) de factura, deviz de plata,

comanda de cumpărare, oferite de Excel;

j) tipul .xlm, fişiere ce conţin macro-uri(macros).

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 7: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

7

I.7. Gestionarea foilor de calcul dintr-un registru. Descrierea unei foi de calcul

a) Setare număr foi de calcul într-un fişier

Din meniul TOOLS sa activează comanda Options. Din fereastra de dialog se

selectează pagina General şi la opţiunea Sheets in new workbook se precizează numărul

dorit de foi de calcul (maxim 255) pentru un nou fişier.

b) Redenumire foaie de calcul

Prin clic dreapta pe nume foaie de calcul (de ex. Sheet1) va apare o fereastră din care

se va selecta comanda Rename. Urmează tastarea numelui nou.

c) Inserare foaie de calcul

Prin clic dreapta pe numele unei foi de calcul (în faţa căreia se va face inserarea) va

apare o fereastră din care se va activa comanda Insert, iar din următoarea fereastră selectaţi

tipul Worksheet, după care confirmaţi cu OK.

d) Copiere foaie de calcul

Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie duplicată, va apare o fereastră

din care se va activa comanda Move or Copy. Din următoarea fereastră puteţi seta:

- numele fişierului destinaţie pentru foaia de calcul duplicat (opţiunea To book). Există

şi opţiunea newbook dacă nu aveţi creat anterior fişierul destinaţie.

- poziţia foii de calcul duplicat în fişierul curent (Before sheet).

- confirmarea operaţiei de copiere (Create a copy).

e) Mutare foaie de calcul

Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie mutată, va apare o fereastră din

care se va activa comanda Move or Copy. Din următoarea fereastră puteţi seta:

- numele fişierului destinaţie pentru foaia de calcul care trebuie mutată (opţiunea To

book). Există şi opţiunea newbook dacă nu aveţi creat anterior fişierul destinaţie.

- poziţia foii de calcul duplicat în fişierul curent (Before sheet).

- nu se confirmă operaţia de copiere (Create a copy).

f) Ştergere foaie de calcul

Prin clic dreapta pe numele foii de calcul care trebuie ştearsă, va apare o fereastră din

care se va activa comanda Delete. Urmează confirmarea ştergerii. O altă metodă este prin

activarea comenzii Delete Sheet din meniul EDIT. Atenţie: foaia de calcul ştearsă nu poate

fi restaurată.

O foaie de calcul reprezintă o suprafaţă grafică împărţită în linii şi coloane, în care se

vor introduce ulterior datele. Practic, o foaie de calcul tabelar sau, pe scurt un tabel în Excel,

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 8: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

8

reprezintă un mod de organizare şi structurare a datelor, astfel încât ele să poată fi

reprezentate şi apoi gestionate prin intermediul acestui tabel şi a facilităţilor oferite de Excel.

O foaie de calcul este împărţită în 256 coloane şi 16384 linii.

La intersecţia unei linii cu o coloană se află o celulă.

Pentru identificarea fiecărei celule, Excel foloseşte o adresă (referinţă), formată din

numele coloanei urmat de numărul liniei la intersecţia cărora se află celula respectivă.

Celula selectată la un moment dat este înconjurată de un chenar îngroşat. Aceasta este

celula în care se află cursorul şi se numeşte celulă activă. Adresa celulei active este afişată

în caseta Name, care se află în partea din stânga a barei de formule.

Tipuri de referinţe

a. Referinţa relativă. În acest caz celula este referită printr-un nume format din

numele coloanei urmat de numărul liniei la intersecţia cărora se află celula

respectivă. Exemplu: A1, C2 etc.

b. Referinţe absolute precizează adresa liniei, respectiv a coloanei care trebuie să

rămână fixă indiferent de operaţiile care au loc asupra tabelului, prin caracterul $

plasat în faţa ei (a liniei sau coloanei). Exemplu:

- $A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie şi coloană,

- $A1 referă celula A1, prin referinţă absolută la coloană,

- A$1 referă celula A1, prin referinţă absolută la linie.

Pentru a uşura folosirea simbolului $, Excel pune la dispoziţia utilizatorului tasta

funcţională F4. Tastarea consecutivă a acesteia va duce la schimbarea tipului de referinţă a

adresei celulei pe care se află cursorul la un moment dat.

Referinţe de grup de celule

De exemplu, pentru referinţa grupului de celule cuprinse între celula A2 şi celula C4

se foloseşte notarea A2:C4.

De exemplu, pentru referinţa coloanei B se foloseşte notarea B:B.

De exemplu, pentru referinţa liniei 3 se foloseşte notarea 3:3.

Referinţe multidimensionale

În cazul în care se folosesc valori din alte foi de calcul sau chiar alte fişiere, se

folosesc referinţele multidimensionale. Forma generală a referinţelor multidimensionale este

următoarea:

Nume fişier ‘[nume fişier] nume foaie de calcul’!referinţă celulă

Exemplul 1: referinţa pentru celula A5 din foaia de calcul Foaie 1 va fi:

‘Foaie 1’!A5

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 9: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

9

Exemplul 2: referinţa pentru grupul de celule B5:D8 din foaia de calcul Foaie 1 din

fişierul C:\Excel\Document\Lucrare.XLS va fi:

‘[C:\Excel\Document\Lucrare.XLS]Foaie 1’!B5:D8

I.8. Introducere date în celule. Formatări

Datele sunt introduse în celule cu ajutorul tastaturii, după care se apasă tasta Enter.

Selectarea unui grup de celule se face ca în Word (cu tastele Shift şi săgeţi sau prin

drag and drop).

Selectarea unei coloane se face cu clic pe numele coloanei respective.

Selectarea unei linii se face cu clic pe numărul care identifică linia.

Selectarea întregii foi de calcul se face clic pe celula din stânga coloanei A şi

deasupra liniei 1.

Operaţiile de copiere, mutare, ştergere, căutare şi înlocuire se fac ca în Word.

I.9. Formule şi funcţii

Pentru operaţiile de adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere se

folosesc simbolurile de la tastatură respectiv: +, -, *, /, ^. În cadrul formulelor se vor scrie

adresele relative sau absolute ale celulei (celulelor).

Excel are şi funcţii predefinite.

Pentru a introduce o funcţie se apelează din meniul Insert, opţiunea Function (sau se face

clic pe butonul fx). Din fereastra de dialog se selectează categoria şi apoi funcţia

corespunzătoare, după care se confirmă cu OK. De exemplu, SUM() pentru, MIN() pentru

minim, MAX() pentru maxim, AVERAGE() pentru medie aritmetică, COUNT() pentru

numărare. În continuare, în fereastra funcţiei se va preciza domeniul cu date.

Observaţie: înainte de lansarea funcţiei este obligatorie poziţionarea cursorului

mouse-ului într-o celulă vidă, unde va apărea rezultatul funcţiei.

Formatarea celulelor se face apelând opţiunea Cells din meniul Format.

I.10. Grafice (creare, formatare, actualizare)

a. Crearea graficelor

După selectarea domeniului de date, se lansa opţiunea Chart Wizard (Expert

diasgramă) din meniul Insert.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 10: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

10

Pentru a crea un grafic trebuie parcurşi 4 paşi.

La pasul 1 se selectează tipul de grafic.

La pasul 2 se selectează adresele seriilor de date care se reprezintă în grafic. În etapa

de actualizare grafic, în această fereastră de dialog, se pot şterge sau adăuga noi serii de date.

La pasul 3 se introduc diferite opţiuni referitoare la: titlul graficului, legenda, modul

de reprezentare a axelor ş.a.

La pasul 4 se poate alege locul unde se doreşte afişarea graficului creat.

b. Formatarea graficelor

Se pot formata: fonturile din grafic (tip, stil, dimensiune, culoare etc.), culori de

umplere a graficului etc.

Se poate schimba tipul de grafic.

Se poate redimensiona, copia, muta, şterge graficul.

I.11. Imprimarea foilor de calcul

Setarea paginii se face identic ca la Word (meniul File, opţiunea Page Setup).

Vizualizarea înaintea imprimării se face cu Print Preview.

Imprimarea fişierului se realizează prin opţiunea Print din meniul File. Pentru a

imprima o anumită zonă ce este selectată în prealabil, se alege din meniul File, opţiunea Print

Area – Set Print Area.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 11: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

11

CAPITOLUL IIAPLICATII

II.1. Crearea unui tabel simplu

a. Lansaţi în execuţie aplicaţia Microsoft Excel;

b. Salvaţi registrul deschis cu numele dumneavoastră;

c. Introduceţi în antet numele dumneavoastră iar în subsol şcoala la care lucraţi;

d. Creaţi un tabel cu 4 coloane care sa conţină numele a 4 elevi şi notele acestora la 2

materii, ca în exemplul:

Nume elev Nota 1 Nota 2 Media 1Elev1Elev2Elev3Elev4

Medie 2

e. Creaţi, pe coloanele Media, formule pentru calculul mediilor (per elev si per disciplina);

f. Ştergeţi “tabelul” realizat.

II.2. Crearea unui formular pentru completarea în format electronic

În continuare vom realiza un formular care ca conţine elemente specifice pentru

completarea în format electronic a formularului şi, de asemenea, elemente specifice

completării pe suport de hârtie a formularului.

Formularul va conţine datele de identificare a unei instituţii (o instituţie şcolară) care

achiziţionează consumabile (hârtie, cretă, pixuri, plicuri, etc.).

Se vor completa cele două tabele cu o serie de date pentru a observa efectele diferitelor

opţiuni pe care le vom realiza.

Consumabilele vor fi achiziţionate de la firme diferite (ex. de la două, trei firme

diferite voi cumpăra hârtie: de la una dintre ele hârtie pentru copiator, de la a doua, hârtie de

scris şi de la a treia, hârtie fotografică).

Exemplu de tabel :

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 12: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

12

Firma Oras TelTip

produs Den produs CantitatePret

unitarPret total

Coni Targoviste 245124536 hartie hartie copiator 20 12Onix Titu 245748952 hartie hartie scris 10 10Prod Fieni 245145869 pixuri albastre 100 1,2Coni Targoviste 245124536 creta alba 50 5Alana Targoviste 245759825 hartie hartie 5 20Prod Fieni 245145869 creta colorata 20 3Prod Fieni 245145869 plicuri A4 100 0,2Coni Targoviste 245124536 plicuri A3 50 0,1Onix Titu 245748952 pixuri rosii 100 1,3Alana Targoviste 245759825 creioane negre 50 0,5

Ordinea introducerii este aleatoare pentru a observa ulterior opţiunile de sortare din

Excel. Ultima coloană, Pret total, nu a fost completată deoarece se va introduce o formulă

care să calculeze preturile totale date pe o anumite categorie de produs de la un anumit

distribuitor.

a. Inseraţi o imagine pe care să o poziţionaţi în partea stânga sus. Redimensionaţi prima

linie astfel încât să încadreze imaginea. (max 150 pixeli pe verticală).

b. Inseraţi text după cum urmează:

• A3 Institutie;• G3 Data;• A4 Adresa;• A5 Oras;• C5 Judet;• E5 Cod Postal;• A6 Telefon;

c. În celulele A8:H8 introduceţi cuvintele: Firma, Oras, Tel., Tip Produs, Den. produs, Cantitate, Pret unitar, Pret total;

d. În celulele G20:G22 introduceţi cuvintele: Total, Taxe, Taxe transport;e. Creaţi două “tabele” colorând cu negru liniile ce despart celulele din domeniile

A8:H18 şi G20:H22;f. Uniţi celulele B3:F3 şi apoi B4:F4;g. Introduceţi linii în partea inferioară a celulelor: B3:F3, H3, B4:F4, B5, D5, F5, B6;h. Vizualizaţi cu Print preview, aspectul materialului realizat, aşa cum ar arăta pe hârtie

dacă ar fi imprimat;i. Introduceţi înregistrări în tabelul A8:H17j. Coloraţi fundalul domeniilor de celule H9:H18 şi H20:H22 cu albastru, pentru a

scoate în evidenţă valorile ce vor fi introduse în aceste celule (sumele ce se vor plăti pentru consumabilele achiziţionate);

k. Introduceţi formule de calcul a Pretului Total (sumele plătite pentru fiecare categorie de produs fiecărei firme) şi a Totalului (suma totală, ce va fi plătită firmelor, pentru consumabile);

l. În celula H21 (taxe) introduceţi formula de calcul a 7% din Total (taxele reprezintă 7 procente de suma totală de plată pentru consumabile);

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 13: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

13

m. În rubrica Taxe transport introduceţi o formulă de calcul în funcţie de numărul total de produse: când numărul total de produse depăşeşte numărul 100 taxa de transport să fie 150 lei iar în caz contrar 100 lei;

n. Formataţi preţurile totale ale produselor, astfel încât să fie afişate automat cu albastru cele care depăşesc valoarea de 100 lei şi cu albastru cele care sunt mai mici de 10 lei;

o. Ataşaşi un comentariu celulei H3 în care anunţaţi utilizatorul (atunci când trece cu mouse-ul deasupra celulei îi va apărea comentariul) că poate insera data curentă folosind combinaţia de taste: “Ctrl+”;

p. În rubrica Cod Postal (F5) impuneţi o condiţie pentru validarea codului poştal: ca lungimea codului introdus sa fie egal cu 6;

q. Filtraţi înregistrările după Tip Produs (să afişeze doar înregistrările care conţin un anumit tip de produs) şi apoi după Firmă (să afişeze doar înregistrările cu produsele de la o anumită firmă);

r. Formataţi numerele ca preţuri (să conţină separator pentru mii. Ex: 100,000);s. Introduceţi o unitate de măsură (buc.) pentru valorile de pe coloana Cantitate:t. Sortaţi înregistrările în ordine alfabetică după Firma şi în ordine descrescătoare după

Cantitate;u. Înlocuiţi formula =SUM(H9:H18) din rubrica Total (H20) cu =subtotal(9, H9:H18)v. Creaţi un alt tabel care să reprezintă cantităţile produselor achiziţionate, după tipul de

produs, de la fiecare firmă, folosind opţiunea PivotTable;w. Realizaţi diagrama noului tabel.

CAPITOLUL IIIDESCRIEREA SI REZOLVAREA APLICATIILOR

III.1. Rezolvarea aplicatiei din capitolul II.1. Crearea unui tabel simplu :

a.1) Alegem din meniul Start, submeniul Programs şi Microsoft Office -> Microsoft

Office Excel 2003;

b.1) În meniul File, alegem opţiunea Save as…;

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 14: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

14

b.2) În fereastra deschisă, completam în câmpul File name numele nostru şi apăsam Save;

c.1) În meniul View alegem opţiunea Header and Footer;

c.2) Executam click pe Custom Header;

c.3) În secţiunea din stânga introducem numele nostru şi executam click pe OK;

c.4) Executam click pe Custom Footer;

c.5) Introducem şcoala la care lucram în secţiunea centrală şi executam click pe OK.

d.1) Începem completarea tabelului începând cu celula A1 – click în A1 şi tastam Nume

elev;

d.2) Ne deplasam în celula B2 şi ulterior în următoarele (pe aceeaşi linie), după ce le-am

completat, cu tasta Tab;

d.3) Când am terminat de completat prima linie (celulele de la A1 până la D1) apăsam

tasta Enter pentru a trece pe linia următoare pe coloana A (în celula A2);

d.4) Procedam la fel pentru completa restul tabelului (inclusiv notele acordate elevilor)

mai puţin valorile mediilor.

e.1) Poziţionam mous-ul (click) în celula D2 pentru a introduce formula de calcul a

primei medii a primului elev;

e.2) Introducem semnul egal după care, de pe bara de instrumente, executand click

pe instrumentul Functions, alegem din listă funcţia AVERAGE;

e.3) În fereastra de dialog deschisă, Excel-ul va “sesiza” domeniul de asupra căruia se

doreşte aplicată funcţia de calcul a mediei, şi anume B2:C2;

e.4) Se execută click pe OK, iar în celula D2 va apărea valoarea mediei.

e.5) Pentru a introduce formulele de calcul a mediei celor două note şi pentru elevii 2, 3 şi

4, se selectează celula D2; se poziţionează cursorul mouse-ului de pătrăţelul din dreapta jos a

celulei, până acesta se transformă într-un plus (format din două linii negre subţiri suprapuse),

se execută click şi se trage în jos până în celula D5; se eliberează butonul stâng al mouse-ului

– automat va fi introdusă formula de calcul a mediei şi în celelalte celule, D3:D5, cu

argumentele corespunzătoare fiecărei medii (pe linie);

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 15: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

15

e.6) Se procedează ca la punctele 1) – 5) pentru a calcula cele două medii per materii (pe

verticală cu cele două note).

Obs. Când celula D2 este selectată, pe bara de instrumente în Formula Bar va apărea

formula introdusă:

Lista Functions de pe bara de instrumente, apare doar după ce a fost tastat semnul egal, =,

în una dintre celule şi afişează ultimele 10 funcţii folosite.

Pentru a introduce o funcţie (eventual dacă ea nu se află în lista Functions) se mai

poate realiza în modul următor: Se selectează celula în care va fi introdusă formula. Din

meniul Insert se alege opţiunea Function…. Din lista Or select a category se alege categoria

din care face parte funcţia căutată. Funcţia Average face parte din categoria Statistical. Se

selectează funcţia căutată şi se execută click pe OK (sau se apasă tasta Enter). Va fi

deschisă o fereastră de dialog care va permite introducerea argumentelor funcţiei

(denumirile celulelor în care sunt valorile folosite ca argumente). Dacă argumentele se află

intr-un interval contiguu de celule se poate folosi scrierea: numele primei celule din stânga

sus a domeniului, două puncte şi apoi numele ultimei celule din dreapta jos a domeniului.

Exemplu: domeniul B2:C5 reprezintă totalitatea notelor celor 4 elevi la cele două materii.

Formula de calcul mai poate fi introdusă de la tastatură, când se cunoaşte modul de

lucru al funcţiilor folosite.

f.1) Selectam domeniul de celule A1:D6 – click pe A1, se ţine tasta Shift apăsată şi se

execută click pe D6;

f.2) Se apasă tasta Delete.

III.2. Rezolvarea aplicatiei din capitolul II.2. Crearea unui formular pentru

completarea în format electronic:

a.1) Ca şi în Microsoft Word, din meniul Insert alegem submeniul Picture şi opţiunea

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 16: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

16

From File…;

a.2) Alegem calea către imaginea dorită (eventual executam dublu click pe

directorul Sample pitures pentru a-l deschide, şi alegem o imagine – dublu click pe numele

imaginii);

a.3) Micşoram imaginea, selectând-o şi trăgând de un colţ înspre interiorul imaginii,

pentru a-i păstra proporţiile;

a.4) Mărim înălţimea primei linii plasându-ne cu mouse-ul pe marginea din stânga, unde

sunt afişate numerele corespunzătoare fiecărei linii, pe linia ce desparte 1 şi 2; executaţi

click pe linie şi trageţi de ea în jos. Va apărea un dreptunghi alături de cursorul mouse- ului

în care va fi afişată înălţimea în puncte şi în pixeli. Eliberaţi linia la marginea imaginii;

a.5) La fel ca la punctul 4) procedam pentru linia ce desparte coloana A de B;

b.1) Se selectează celula A3 şi se tastează cuvântul Institutie;

b.2) Se procedează la fel şi pentru celelalte celule menţionate.

c.1) Selectam celula A8 şi tastam cuvântul Firma;

c.2) Selectam celula B8 şi tastam cuvântul Oras;

c.3) Procedam în acelaşi mod pentru a introduce restul cuvintelor;

d.1) Procedam ca la punctul 9;

e.1) Selectam domeniul de celule A8: H18 (click pe celula A8 şi ţinând tasta Shift

apăsată, click pe H18);

e.2) Din meniul Format, alegem opţiunea Cells;

e.3) Din fereastra de dialog Format Cells, în tabul Border, click pe butonul Outline şi

apoi pe Inside, după care executam click pe Ok;

e.4) Procedam la fel (punctele 1), 2) şi 3)) pentru tabelul G20:H22;

Obs. Pentru a colora liniile ce despart celulele se mai poate folosi (după selectare)

instrumentul

Borders, , de pe bara de instrumente – se alege din lista Borders, opţiunea

All borders.

f.1) Selectam celulele B3:F3;

f.2) Din meniul Format, alegem opţiunea Cells;

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 17: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

17

f.3) În tabul Alignment, bifam opţiunea Merge cells şi alegem din lista

Horizontal din zona Text alignment, opţiunea Center;

f.4) La fel procedam pentru a uni celulele B4:F4;

Obs. Acelaşi efect, de creare a unei singure celule din mai multe, se obţine selectând

celulele dorite şi acţionând opţiunea Merge and center, , de pe bara de instrumente;

g.1) Selectam celula rezultată în urma unirii celulelor B3:F3 şi din lista Boders de pe bara

de instrumente, si alegem opţiunea Bottom border;

g.2) Procedam la fel şi pentru celelalte celule precizate.

Obs. Ultima opţiune folosită din lista Borders, rămâne vizibilă pe bara de

instrumente, iar la o ulterioară folosire a acestei opţiuni este suficientă executarea unui

click pe ea, fără a mai deschide lista.

h.1) Executam un click pe butonul Print Preview, de pe bara de instrumente sau opţiunea

din meniul File;

Obs. Cu butonul Zoom, sau executând click pe imagine, putem mări şi micşora imaginea

materialului. Pentru a reveni apăsam butonul Close.

La revenire, observaţi că în foaia de calcul au fost delimitate cu linie întreruptă marginile

unei pagini imprimabile (în funcţie de dimensiunea paginii aleasă în Page setup din meniul

File). Dacă aceste margini au fost depăşire, rămăşiţele vor fi imprimate pe o altă pagină.

i.1) Introducem înregistrări conform cu instrucţiunile anterioare, astfel încât să obţineţim

un tabel asemănător cu cel dat ca exemplu;

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 18: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

18

j.1) Selectam domeniul de celule H9:H18;

j.2) Din meniul File, alegem opţiunea Format Cells, în tabul Patterns, slectam un bleu

foarte deschis la culoare pentru a putea fi vizibile valorile ce vor fi introduse în aceste

celule;

j.3) Click pe Ok;

j.4) Procedam la fel pentru a colora domeniul H20:H22.

Obs. Acelaşi efect îl obţineam dacă alegeam, după selectarea celulelor, din lista Fill Color,

de pe bara de instrumente, culoarea dorită.

k.1) Selectam celula H9;

k.2) Introducem formula: =F9*G9 şi apăsam tasta Enter;

k.3) Selectam celula H9, poziţionand mouse-ul pe colţul din dreapta jos a celulei H9,

click şi tragem în jos până ajungem pe celula H18;

k.4) Pentru a calcula Totalul, selectam celula H20 şi introducem formula:

=SUM(H9:H18) sau putem folosi instrumentul AutoSum, de pe bara de instrumente –

selectam celula H20, click pe AutoSum, iar în fereastra deschisă modificam domeniul de

celule ce va fi sumat din H9:H19 în H9:H18.

l.1) Selectam celula H21;

l.2) Introducem formula: =H20*0,07;

Obs. Pentru a tasta virgula de la 0,07, folosim virgula din partea stângă a tastaturii (a doua

tastă din dreapta jos a tastaturii), deoarece virgula poate fi reprezentată de semnul virgulă

sau de semnul punct, în funcţie de setările Excel-ului.

m.1) Selectam celula H22;

m.2) Introducem formula: =IF(SUM(F9:F18) <100,100,150)

n.1) Selectam domeniul de celule H9:H18;

n.2) Din meniul Format, selectam opţiunea Conditional Formating;

n.3) În câmpurile Condition 1 introducem următoarele valori:

• În primul câmp din stânga: Cell value is;

• Al doilea câmp: less than;

• Ultimul câmp: 10.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 19: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

19

n.4) Apăsam butonul Format din fereastra de dialog;

n.5) Din lista Color din tabul Font, alegem o nuanţă de roşu şi apăsam pe Ok;

n.6) Adăugam o nouă condiţie apăsând butonul Add;

n.7) În câmpurile Condition 2 se vom introduce următoarele valori:

• În primul câmp din stânga: Cell value is;

• Al doilea câmp: greater than;

• Ultimul câmp: 100.

n.8) Executam etapele 4) şi 5) alegând o nuanţă de albastru închis.

o.1) Din meniul Insert alegem opţiunea Comment sau click dreapta pe celula H3 şi din

meniul de context apărut alegem opţiunea Insert comment;

o.2) În căsuţa de text deschisă ataşată celulei H3, introducem sugestia: Tastaţi

“Ctrl+”pentru a introduce data curentă.

o.3) Executam un click în afara căsuţei de text pentru a termina editarea comentariului.

Obs. Pentru a face modificări asupra comentariului accesam meniul Insert sau meniul de

context al celulei H3 şi alegem opţiunea Edit comment.

p.1) Selectam celula F5;

p.2) Din meniul Data alegem opţiunea Validation;

p.3) Din tabul Settings, în câmpul Allow alegem opţiunea Text length;

p.4) Bifam opţiunea Ignore blank, în cazul în care nu e deja bifată;

p5) În câmpul data selectam opţiunea Equal to;

p.6) În câmpul Lenght introducem valoarea 6;

Obs. Pentru a preveni utilizatorul cu privire la regula impusă vom introduce un mesaje de

avertizare (apare atunci când este selectată celula F5) care să-l atenţioneze şi un mesaj de

eroare (apare atunci când a introdus o valoare care nu respectă regula impusă şi încearcă

părăsirea celulei), în cazul în care ignoră avertizarea şi introduce un text care a are lungimea

mai mare sau mai mică de 6 caractere:

p.7) În tabul Input message, în câmpul Title, introducem: Atenţie!

p.8) În câmpul Input message introducem: Codul poştal trebuie sa conţină 6 cifre;

p.9) În tabul Error alert, în câmpul Title, introducem: Eroare!

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 20: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

20

p.10 În câmpul Error message, introducem: Cod invalid!

q.1) Selectam celulele de la A8 până la H18;

q.2) Din meniul Data, alegem opţiunea Filter, şi selectam AutoFilter;

q.3) Apăsam pe săgeata orientată jos din celula D9 (Tip produs) şi selectam un anumit tip

de produs;

q.4) Revenim alegând din aceeaşi listă opţiunea All;

q.5) Procedam la fel pentru Firmă.

r.1) Selectam domeniul de celule G9:H18;

r.2) Din meniul Format alegem opţiunea Cells;

r.3) În tabul Number, alegem opţiunea Number şi bifam opţiunea Use 1000 separator;

r.4) Procedam la fel pentru domeniul de celule H20:H22.

s.1) Selectam domeniul de celule F9:F18;

s.2) Din meniul format, alegem opţiunea Cells;

s.3) În tabul Number, alegem opţiunea Custom;

s.4) În câmpul Type introducem: 0 "buc"

t.1) Selectam tabelul A8:H18;

t.2) Din meniul Data alegem opţiunea Sort;

t.3) În câmpul Sort by selectam Firma şi opţiunea Ascending;

t.4) În câmpul Then by selectam Cantitate şi opţiunea Descending.

u.1) Selectam celula H20;

u.2) Introducem formula =subtotal(9, H9:H18)

u.3) Executam o filtrare (vezi lucrarea practică 23.) după un anumit criteriu şi observaţi

efectul modificării făcute.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 21: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

21

v.1) Selectam tabelul A8:H18;

v.2) Din meniul Data, selectam opţiunea PivotTable and PivotChart Report…;

w.1) Selectam tabelul A25:F34; (selectaţi pornind de la celula F34 până la celula A25)

w.2) De pe bara de instrumente sau de pe bara de unelte PivorTable selectam instrumentul

Chart Wizard;

Obs. Dacă tabelul construit nu reprezintă sume ale cantităţilor, executăm click dreapta pe

tabelul nou creat şi se alege opţiunea Field Settings…. În câmpul Summarize by se

selectează opţiunea sum.

w.3) În fereastra de dialog deschisă selectam (dacă nu sunt deja selectate)

opţiunile: Microsoft Office Excel list or database şi PivotTable;

w.4) Apăsam butonul Next;

w.5) Ne asiguram că în câmpul Range este trecut: $A$8:$H$18;

w.6) Apăsam butonul Next;

w.7) Selectaţi Existing Worksheet şi executaţi click pe celula A27;

w.8) Apăsam Finish;

w.9) În fereastra PivotTable Field List, executam click pe Firma şi tragem până ajungem

pe zona unde scrie: Drop Column Fields Here şi eliberam mouse-ul;

w.10) În fereastra PivotTable Field List, executam click pe Tip produs şi tragem până

ajungem pe zona unde scrie: Drop Row Fields Here şi eliberam mouse-ul;

w.11) În fereastra PivotTable Field List, executam click pe Cantitate şi tragem până

ajungem pe zona unde scrie: Drop Data Items Here şi eliberam mouse-ul;

w.12) În fereastra PivotTable Field List, executam click pe Oras şi tragem până ajungem pe

zona unde scrie: Drop Page Fields Here şi eliberam mouse-ul;

III.3. Capturile finale

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 22: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

22

CAPITOLUL IVCONCLUZII

Scopul principal al unui tabel Excel nu este aranjarea în coloane şi rănduri a datelor. Acest

lucru se poate face cu funcţiile pentru tabele ale programului WORD. Puterea unei foi de calcul

constă în faptul că poate efectua calcule folosind valori din tabel şi din exterior, de la utilizatorul

ei.

În plus, se pot face nenumărate scenarii în care, schimbând unele date din tabel, se poate

imediat vedea efectul noilor valori asupra calculelor.

IV.a) Scrierea formulelor si erorile posibile

Dacă pentru introducerea în tabele a valorilor constante - datele de intrare - se procedează la o

simplă tastare a lor după ce s-a activat celula în cauză şi s-au configurat atributele ei

informationale, la introducerea valorilor rezultate dintr-un calcul comunicat programului printr-o

formula, lucrurile se complică puţin, trebuind respectate anumite norme de corectitudine în

scrierea formulei.

Orice formulă se comunica începând cu semnul =(egal), semn prin care EXCEl este

anuntat că "vine" o formulă de calcul.

O formula, expresie, de calcul este o combinatie de termeni si operatori de calcul,

construita asemanator expresiilor din matematica, dar in conventiile de notatie impuse de catre

programul EXCEL.

Ca termeni pot aparea:

- constante

- adrese de celule

- functii Excel.

Folosita ca termen, o adresa reprezinta, de fapt, valoarea inscrisa in celula desemnata de ea.In

unele calcule este nevoie sa participe, insa, continutul unui grup de celule.

Se defineste astfel, cum am vazut, notiunea de zona sau domeniul de celule.

Operatorii indica tipul de calcul care se doreste a fi efectuat cu elementele unei

formule.Microsoft Excel si dispune de 4 tipuri diferite de operatori:

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 23: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

23

- de calcul aritmetic;

- de comparatie;

- text;

- de referinta.

Operatorii recunoscuti de catre program sunt:

- operatorii aritmetici: + (adunare), - (negatie si scadere), * (inmultire), / (impartire), %

(calcul de procent), ^ (ridicarea la putere);

- operatori de comparatie (relationali):< (mai mic), > (mai mare), <> (diferit), = (egal), >=

(mai mare sau egal), <= (mai mic sau egal);

- operatorul de tip text este operatorul de concatenare a oua texte si anume & (ampersand);

(exemplu: "Ben" & "gal" ->"Bengal")

- operatorii de referinta precizeaza adresele din foaia de calcul la care se gasesc datele:

- : (doua puncte) - operatorul de referinta a unui domeniu de celule ( de exemplu, A7:B12

indica referirea simultana la toate celulele intre cele doua adrese, inclusiv cele doua adrese limite,

adica grupul A7, A8, A9, A10, A11, A 12, B7, B8, B9, B10, B11, B12);

- , (virgula) - operatorul de reuniune a referintelor multiple (de exemplu: B5,D7:D9 indica

referirea simultana la celulele celor doua grupuri: grupul format dintr-o singura celula - B5 si

grupul format in 3 celule D7:D9, celulele care rezulta sunt: B5, D7, D8 si D9);

- un spatiu - operator de intersectie a referintelor multiple (de exemplu, B5:B15 A7:D7

conduce la referirea celulei B7, care este celula comuna celor doua domenii).

In functie de rezultatul formulei, se pot defini tipurile de expresii:

- expresii numerice, care produc un rezultat numeric si sunt compuse in termeni cu continut

numeric si in operatori aritmetici (calculul mediei produce un nr real);

- expresii logice, care produc ca rezultat o valoare de adevar, recunoscuta in Excel prin constante

TRUE si FALSE;

- expresii tip sir de caractere, care au ca rezultat un sir de caractere si sunt compuse din termeni cu

continut text si operatorul de concatenare;

- expresii de tip adresa, compuse din termeni de tip referinte de celule si operatorii de referinta

prezentati mai suu si au ca rezultat informatia e referinta a unei celule sau a unei zone.

O formula este evaluata de la stanga la dreapta.

In formulele Excel se utilizeaza numai paranteze rotunde.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 24: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

24

IV.b) Eroare in formula

In cazul in care o formula contine greseli de sintaxa, programul Excel semnaleaza, prin

mesajul "Eroare de formula”, ca nu o poate intelege.

Daca greselile se strecoara in calcule si Excel ajunge la o operatie pe care nu o poate

realiza, mesajul are o forma apropiata tipului de eraoare.

"#DIV/0!" - arata ca s-a ajuns la situatia de a imparti un nr la zero.

In general, un mesaj care incepe cu un singur #, arata ca Excel nu poate rezolva formula

respectiva.

Alte mesaje de eroare in calcul sunt:

##### - Apare atunci cand o coloana nu este suficient de lata sau este utilizata o data sau o ora

negativa.

#N/A! - Formula se refera la o celula in care nu exista inca nici o valoare.

#NULL! - Formula cere calcule in zone suprapuse,dar zonele sunt distincte.

#NUME? - Apare atunci cand Microsoft Excel nu recunoaste textul dintr-o formula.Se poate ca

acel nume sa nu existe.Trebuie verificat daca exista numele respectiv.Pentru aceasta, din meniu se

actioneaza Inserare -> Nume -> Definire.Daca numele nu este listat, se va adauga numele

utilizand comanda definire.

#NUM! - Apare o eroare intr-un numar.Trebuie verificat daca valorile utilizate sunt numere.

#REF! - Referinta la o celula necunoscuta.Este posibil sa se fi facut stergerea de celule la care se

face referire in alte formule sau inserarea celulelor mutate peste celule la care se face referire la

alte formule.

#VALUE! - Argumentul din formula contine o greseala.Apare atunci cand esteutilizat tipul gresit

pentru un termen.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA

Page 25: 2.Microsoft Excel

INFORMATICA 3 SEMESTRE, SERIA XXIIUNIVERSITATEA „VALAHIA” TÂRGOVIŞTE

25

Bibliografie

1. Mason, A. University of Auckland, Solving linear programs using Microsoft EXCEL

Solver ;

2. Excel 2003 – Help, Microsoft Office, 2003 ;

3. Microsoft Excel I-laboratorul 4.

PROIECT - Microsoft Excel I LUCA (STEFAN) GEORGETA


Recommended