+ All Categories
Home > Documents > 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i...

28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i...

Date post: 06-Feb-2018
Category:
Upload: dotuong
View: 213 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
16 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011 Mod[ Se d` numai cu Informa]ia zilei! S`n`tate Frumuse]e & Anul VI Nr. 325 miercuri 28.12.2011 I Designerii propun croiuri lejere pentru prim[var[-var[ 2012 Chiar dac[ ne afl[m `n ano- timpul rece, ne face pl[cere s[ ne g]ndim la viitor, la vremu- rile calde. ~n acest num[r v[ prezent[m tendin\ele pe care le propun designerii pentru fe- mei ;i b[rba\i prim[var[-var[ 2012. C[ vine vorba de b[rba\i, moda pentru ace;tia `nseamn[ un mix mo- dern `ntre culori ;i materiale proas- pete, vesele `ns[ se pune accent pe autenticitate, chiar dac[ este vorba de dungi marin[re;ti sau stiluri reactua- lizate de croiuri clasice. Principala in- fluen\[ `n aceast[ prim[var[ este sportul, parc[ func\ionale ;i hanora- cele sunt nelipsite ca piese vestimen- tare de exterior, `n timp ce costumele aduc o not[ lejer[ formelor, chiar ;i costumele elegante av]nd un look mai relaxat. C]nd vine vorba de silueta mas- culin[, aceasta se bazeaz[ pe contraste puternice `ntre \inutele pe corp ;i cele relaxate. Culorile variaz[ de la tonuri de albastru, kaki ;i culori neutre p]n[ la accente de culori vii precum gal- ben, portocaliu ;i ro;u. materialele predominante sunt p]nza ;i bumba- cul de exterior, tricotajele groase ;i jerseul moale. Piesele cheie pe care orice b[rbat trebuie s[ le aib[ enu- mer[m< sacouri bleumarin din bum- bac la dou[ r]nduri de nasturi, pulo- vere de dungi marin[re;ti, pantaloni trei sferturi din p]nz[, tricotaje groase cu dungi mari, blazere kaki, tricouri `n culori aprinse, costume elegante dar lejere, c[ciuli tricotate, pantofi marin[re;ti, ochelari de soare ro- tunzi, ;nururi `n dungi, pantofi cu ornamente brogue ;i talpa `n culoare contrastant[. Pantofii stil teddyboy De partea cealalt[, la femei, \in- utele combin[ croiul modern ;i fe- minitatea romantic[ prin siluete flui- de ;i distinse. O pies[ esen\ial[ de stil este costumul alb, purtat cu pantofi stil teddyboy ;i asortat cu un maiou din jerseu pe dedesubt. Pentru viito- rul sezon, designerii propun un stil cu o form[ mai lejer[, realizat cu ja- chete drapate tip chimono ;i rochii petrecute sau cu pantalonii largi care adaug[ un plus de volum. Piesele ves- timentare cu un stil juc[u; sunt per- fecte pentru a crea un look personal, completat cu accesorii precum br[\[ri sau ochelari de soare de-un alb str[lucitor. Culorile neutre ;i \in- utele albe prind accente de culori fructate de galben, portocaliu sau ver- de-m[r, combinate cu tonuri estom- pate de cais[ ;i bleu ciel. Materialele preferate de creatorii de mod[ femi- nin[ sunt bumbacul ;i jerseul, m[ta- sea natural[, pielea, organza ;i inul, cu detalii bine definite ;i finisaje po- trivite unui look androgin. De notat ar fi articolele vestimentare delicate, cu `ncre\ituri, petrecute ;i plisate, care sporesc volumul, costumul alb, ma- iouri din jerseu, vestele de piele, ro- chiile-c[mas[ ;i rochiile petrecute, ja- chetele drapate tip chimono, jachetele scurte matlasate, vestele drapate ;i pantalonii largi. Ca accesorii, prim[vara care urmeaz[ ne aduce `n garderob[ pantofii stil teddyboy sau platforme cu talpa din lemn, br[\[ri multiple, coliere de piele, gen\i clutch ;i ochelarii de soare albi. I. B. A d e l e fenomenul muzical al anului pag. 8 - 9
Transcript
Page 1: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

16 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VI Nr. 325 miercuri 28.12.2011I

Designerii propun croiuri lejerepentru prim[var[-var[ 2012

Chiar dac[ ne afl[m ̀ n ano-timpul rece, ne face pl[cere s[ne g]ndim la viitor, la vremu-rile calde. ~n acest num[r v[prezent[m tendin\ele pe carele propun designerii pentru fe-mei ;i b[rba\i prim[var[-var[2012.

C[ vine vorba de b[rba\i, modapentru ace;tia ̀ nseamn[ un mix mo-dern `ntre culori ;i materiale proas-pete, vesele `ns[ se pune accent peautenticitate, chiar dac[ este vorba dedungi marin[re;ti sau stiluri reactua-lizate de croiuri clasice. Principala in-fluen\[ `n aceast[ prim[var[ estesportul, parc[ func\ionale ;i hanora-cele sunt nelipsite ca piese vestimen-tare de exterior, ̀ n timp ce costumeleaduc o not[ lejer[ formelor, chiar ;icostumele elegante av]nd un lookmai relaxat.

C]nd vine vorba de silueta mas-culin[, aceasta se bazeaz[ pe contrasteputernice ̀ ntre \inutele pe corp ;i celerelaxate. Culorile variaz[ de la tonuride albastru, kaki ;i culori neutre p]n[la accente de culori vii precum gal-ben, portocaliu ;i ro;u. materialelepredominante sunt p]nza ;i bumba-cul de exterior, tricotajele groase ;ijerseul moale. Piesele cheie pe careorice b[rbat trebuie s[ le aib[ enu-mer[m< sacouri bleumarin din bum-bac la dou[ r]nduri de nasturi, pulo-vere de dungi marin[re;ti, pantalonitrei sferturi din p]nz[, tricotaje groasecu dungi mari, blazere kaki, tricouri`n culori aprinse, costume elegantedar lejere, c[ciuli tricotate, pantofimarin[re;ti, ochelari de soare ro-tunzi, ;nururi `n dungi, pantofi cuornamente brogue ;i talpa ̀ n culoarecontrastant[.

Pantofii stil teddyboy

De partea cealalt[, la femei, \in-utele combin[ croiul modern ;i fe-minitatea romantic[ prin siluete flui-de ;i distinse. O pies[ esen\ial[ de stileste costumul alb, purtat cu pantofistil teddyboy ;i asortat cu un maioudin jerseu pe dedesubt. Pentru viito-rul sezon, designerii propun un stilcu o form[ mai lejer[, realizat cu ja-chete drapate tip chimono ;i rochiipetrecute sau cu pantalonii largi careadaug[ un plus de volum. Piesele ves-timentare cu un stil juc[u; sunt per-fecte pentru a crea un look personal,completat cu accesorii precumbr[\[ri sau ochelari de soare de-unalb str[lucitor. Culorile neutre ;i \in-utele albe prind accente de culorifructate de galben, portocaliu sau ver-de-m[r, combinate cu tonuri estom-

pate de cais[ ;i bleu ciel. Materialelepreferate de creatorii de mod[ femi-nin[ sunt bumbacul ;i jerseul, m[ta-sea natural[, pielea, organza ;i inul,cu detalii bine definite ;i finisaje po-trivite unui look androgin. De notatar fi articolele vestimentare delicate,

cu ̀ ncre\ituri, petrecute ;i plisate, caresporesc volumul, costumul alb, ma-iouri din jerseu, vestele de piele, ro-chiile-c[mas[ ;i rochiile petrecute, ja-chetele drapate tip chimono, jachetelescurte matlasate, vestele drapate ;i

pantalonii largi. Ca accesorii,prim[vara care urmeaz[ ne aduce `ngarderob[ pantofii stil teddyboy sauplatforme cu talpa din lemn, br[\[rimultiple, coliere de piele, gen\i clutch;i ochelarii de soare albi.

I. B.

Adele

fenomenulmuzical al anului

pag. 8 - 9

Page 2: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

2 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- fizioterapie ;i kinetoterapie la domiciliu pentru persoanele cu probleme locomotorii

KINETIC CENTER

~n Magazinul Elixir din Satu Mare produse naturale Hypericum, pentru o via\[ mai s[n[toas[

Firma SC HypericumImpex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor naturalede cea mai bun[ calitate, iar aziare un renume la nivel na\ional.

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[pentru toate produsele 100%naturale, din Magazinul Elixir dinSatu Mare, sunt recoltate din zoneecologice nepoluate, curate, ̀ ntruc]tproduc[torii garanteaz[ eficien\amaxim[ ;i puritatea produsului.Gama produselor de elit[ a“Magazinului Elixir” esteMATRIXAN, care cuprindesuplimente alimentare sub form[ decapsule, de o ̀ nalt[ calitate, ob\inutedup[ o tehnologie performant[.

5 HTP STRES - Suplimentalimentar cu rol de combatere ;i control al stresului

Acest prospect `;i propune s[r[spund[ pe scurt unor întrebărifrecvente legate de semnifica\iano\iunii de “stres”, dar propune ;icâteva solu\ii pentru combaterea lui,precum ;i unele mijloace de protec\ieîmpotriva acestuia ;i a consecin\elorasupra sănătă\ii pe cale le-ar puteaavea, solu\ii pentru controlul pe ter-men lung al stresului. Cum, de unde;i de ce apare stresul ? Cum răspundeorganismul la diver;i factoristresan\i? Ce se poate întâmpla dacăignorăm efectele negative ale stresu-lui asupra sănătăţii ;i nu luăm nici omasură? Sunt c]teva din `ntreb[rilecare ̀ ;i g[sesc r[spunsul ̀ n r]ndurile

ce urmeaz[.1. Cum, de unde ;i de ce aparestresul?

Stresul este ast[zi inamicul prin-cipal al omului modern. Stresul vinedin toate p[r\ile, at]t din mediul deactivitate zilnică, cât ;i din timpul deodihnă. Trăim în mijlocul unei ex-plozii informa\ionale, într-o lume înpermanentă schimbare. Suntem în-conjura\i de telefoane, calculatoare,ziare, diverse aparate de lucru, sun-tem din ce `n ce mai solicita\i lamuncă, acasă, eventual la ;coală, nise cere să \inem pasul cu noiletendin\e, noile implementări, cu di-ficilele schimbări din toate planurile

vie\ii. Suntem solicitaţi până;i în timpul liber, `n timpulsomnului, `n momentele deintimitate cu familia ;i copiii,suntem amenin\a\i decondi\iile atmosferice ;i vi-cisitudinile naturii, de boalacare ne pânde;te la tot pasuletc. ~ntr-o asemenea lume,este normal să fim “stresa\i”.2. Cum răspunde organis-mul la condi\iile de stres?

Indiferent de ce natur[este, stresul din via\a noastr[,va produce un r[spuns dinpartea organismului laac\iunea diver;ilor agen\istresan\i. În cadrul sindromu-lui general de adaptare a or-ganismului la stres, s-au de-scris trei stadii< un prim sta-diu, de alarmă, în care factoriistresan\i mobilizează mecan-ismele de adaptare ale organ-ismului la ace;tia> un al doileastadiu, de rezisten\ă, în careorganismul încearcă să facă

fa\ă solicitărilor la care este expus ;iun al treilea ;i ultim stadiu, deepuizare, în care organismul nu maireu;e;te să facă fa\ă suprasolicitărilor.Stresul va determina eliberarea unormediatori neuroendocrini, cum ar finoradrenalina ;i factorii de eliberarehipotalamică, care vor ac\iona asuprahipofizei ;i a unor organe, deter-minând secre\ia unor hormonispecifici cum sunt< catecolaminele,ACTH, cortizonul, vasopresina, pro-lactina, endorfinele, glucagonul, an-giotensina ;i vor inhiba secre\ia altorhormoni cum ar fi insulina ;i testos-teronul. To\i ace;ti hormoni vor

ac\iona asupra diverselor aparate ;isisteme din organism produc]nd un-ele efecte nedorite.3. Ce se poate întâmpla dacă ig-norăm efectele negative ale stre-sului ;i nu luăm nicio m[sură?

Dac[ r[spunsul organismului lafactorii stresan\i este inadecvat ;i nuvom lua nicio măsură pentruprotec\ia noastră, se pot produce un-ele tulbur[ri neuro-vegetative cumar fi< dispozi\ie inegal[, ner[bdare,nervozitate, scăderea capacită\ii deconcentrare a aten\iei ;i a capacită\iide memorare, hipersensibilitate,agresivitate, anxietate, tendin\e la de-penden\e (tutun, alcool, droguri),depresie, tulbur[ri de somn,tulbur[ri de ritm cardiac (palpita\ii),dureri ̀ n regiunea cardiac[, poa dedulciuri, tulbur[ri digestive (durerigastrice, diaree matinal[, constipa\ie,anorexie sau bulimie), tulbur[riemo\ionale etc. Dac[ aceste tulbur[rise men\in timp `ndelungat, ele vorduce la îmboln[virea, mai devremesau mai târziu, a organelor interne.Iat[ de ce stresul trebuie înl[turat,redus, controlat.

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Familie Informa\ia zilei 3Miercuri 28 decembrie 2011

Cât de important[ este manifestareadragostei în rela\ia p[rinte - copil

Prima relaţie pe care oricecopil o stabileşte imediat dupăvenirea sa pe lume este cea cupărinţii săi. Ei sunt cei care îlvor ajuta şi învăţa cum să seadapteze la mediu.

Această relaţie de bază pentrudezvoltarea copilului şi apoi a adul-tului este ca o piatră de temelie pecare se vor aşeza mai târziu toate ce-lelalte şi vor construi întreaga luiviaţă socială începând cu cea preşco-lară, şcolară, până la maturitate.

De ce este atât de importantăaceastă relaţie părinte – copil, cumfuncţionează şi ce este bine să facempentru a fi o construcţie cât mai so-lidă? E bine să stabilim de la bun în-ceput că fiecare copil este unic, o fi-inţă de sine stătătoare care are ne-voile lui, care la rândul lor genereazăşi motivează anumite comporta-mente. Am vorbit săptămâna trecutădespre principalele nevoi emoţiona-le ale copiilor. Astăzi, pentru că euo consider foarte importantă, nevom opri un pic la nevoia de dra-goste şi afecţiune manifestă pe careo au toţi copii.

Cei mici au nevoiede dragoste

Copiii au nevoie de dragoste, ebine să se simtă iubiţi tot timpul şiatunci când fac lucruri bune, şi maiales atunci când mai şi greşesc. Nuvorbesc aici doar de sentimentul deiubire pe care orice părinte îl are faţăde copilul său, ci mă refer şi la faptulcă este foarte important ca şi copilulsă-l simtă şi să i se arate acest senti-

ment. Dragostea include dezmier-dările, mângâierile, îmbrăţişările, să-rutările, care este necesar să fie ex-primate în orice împrejurare. Existămomente în care eşti foarte ocupatşi copilul vine să te îmbrăţişeze şieste foarte important să nu îl res-pingi. O sărutare şi o strângere lapiept nu îţi răpesc mai mult de unminut din activitate şi copilul tău omerită cu orice prilej. Dragostea im-plică şi ascultarea care este şi ea foar-te importantă pentru a afla nevoilecopilului, dorinţele sale, gândurileşi sentimentele lui. Toate acestea vorduce la realizarea unei bune comu-

nicări între tine şi copilul tău. Întimp el va câştiga mare încredere întine şi va şti că ori de câte ori va aveao problemă sau o nelinişte va fi as-cultat şi va avea cu cine discuta. Totaici se poate încadra şi acordareaatenţiei, care în funcţie de vârsta co-pilului poate consta într-o discuţiepe o anumită temă care îl preocupăsau a unui joc pentru copiii cu vârstemai mici, sprijinul la lecţii sau în-văţarea unor deprinderi şi cu-noştinţe extraşcolare.

Legat de învăţare, tot cu dragostee bine să fie făcută şi disciplinarea,prin stabilirea unor reguli dar nu

foarte rigide care să-i răpească dinlibertate, reguli pe care copilul şi leva însuşi în timp cu ajutorul unorcorecţii aplicate prin intermediul co-municării de câte ori apar situaţiimai aparte.

Prin respect se va sim\i valorizat

Un alt aspect important legat derelaţia părinte – copil este respectulpe care părinţii îl acordă copilului.Respectându-l, el se va simţi valori-zat, tratat de la egal la egal cu ceilalţimembri ai familiei. Nu ezita nicio-dată să îţi ceri scuze dacă ai greşit cuceva faţă de el, să-i spui “iartă-mă”,“îmi cer scuze” sau să-i mulţumeşti.Altfel, degeaba îl înveţi să fie respec-tuos cu ceilalţi şi chiar cu tine dacănu vede exemplul personal dat depărinţii lui.

Academia Părinţilor te învaţă ceînseamnă să îţi iubeşti şi să-ţi accepţicopilul aşa cum este el. Te învaţă să-l apreciezi pentru ceea ce este şi săte bucuri de el. Academia Părinţiloreste un loc în care părinţii au ocaziasă exerseze metode şi strategii deîmbunătăţire a relaţiilor cu copiii lor,indiferent de vârstă. Academia Pă-rinţilor este un program educaţional,destinat părinţilor bazat pe filozofialui Alfred Adler. Acest program re-prezintă o premieră la Satu Mare.

Cursurile abordează multe dinsituaţiile cu care părinţii se confrun-tă în creşterea şi educarea copiilorlor. Pentru detalii şi înscrieri poatefi contactată persoana care a avutaceasta iniţiativă< psiholog RamonaGrad (www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991).

Noaptea de Revelion ̀ i suprindepe oameni la petreceri, la restauran-te, `n str[inatate sau `n excursii.

Cum tinerii sunt cei mai dornicide distrac\ie, p[rin\ii deseori ̀ ;i pun`ntrebarea cum s[ procedeze cu uncopil adolescent, care nu mai vreas[ stea acas[ de Revelion ;i prefer[s[ petreac[ noaptea dintre anial[turi de prieteni.

Psihologii au constatat c[ copiiide p]n[ la o anumit[ v]rst[ stauacas[ cu p[rintii sau cel pu\in cuanumite rude de Revelion, ̀ ns[ vineo vreme c]nd ei vor s[ petreac[ `nstilul lor, al[turi de prietenii lor.Atunci c]nd copiii aduc prima dat[

vorba despre asta, prima reac\ie ap[rintilor este s[ se `mpotriveasc[,g]ndindu-se la ce e mai r[u, `ns[aceast[ reac\ie nu face dec]t s[ aratelipsa de ̀ ncredere a p[rin\ilor ̀ n co-pil.

Cel mai bun lucru, atunci c]ndcopilul t[u `\i spune pentru primadat[ c[ vrea s[ fac[ Revelionul de-parte de familie, este, `n calitate dep[rin\i, s[ afl[m mai multe detalii`nainte s[ ne `mpotrivim. Este dedorit s[-i c];tig[m `ncrederea`ncerc]nd s[ afl[m mai multe des-pre evenimentul pl[nuit< unde vaavea loc, dac[ vor fi adul\i de fa\[,c]\i oameni vor fi prezen\i, dac[ pe-

trecerea e tematic[ etc.

Afl[ dac[ la petrecereva fi cel pu\in un adult

Cea mai bun[ idee pentru pri-mul Revelion al copiilor departe decas[ este o petrecere mixt[, adul\i;i copii. ~ns[ de multe ori, nu esteposibil acest lucru, astfel c[ cel maibun lucru este s[ ne asigur[m c[ lapetrecere este ;i un adult, o per-soan[ responsabil[. Aceasta pentruca lucrurile s[ nu degenereze `ntr-o `nc[pere cu pu;ti pu;i pedistrac\ie.

Dac[ copilul ne spune mai mul-te nume de persoane care merg, eindicat s[ `ncerc[m s[ vorbim ;i cup[rin\ii lor, pentru a vedea dac[ eisunt de acord sau pentru a stabili`mpreun[ ni;te reguli. De exemplu,una din probleme este aducereaacas[ a copiilor. De;i noi ni i-amdori aproape de noi c]t mai devre-me, e contraindicat s[-i punem s[mearg[ noaptea, dup[ petrecere, pela 1-2 spre cas[. A;adar, ori ne asi-gur[m c[ are unde s[ doarm[, oridiscut[m cu mai mul\i p[rin\i ;i`mp[r\im ma;inile pentru a aducecopiii acas[.

Ramona B.

Primul Revelion al copilului adolescent departe de cas[

Page 3: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

4 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Re\ete

Mod de preparare<Se coc ardeii pe o tabl[, la

flac[ra aragazului. Se fierbe piep-tul de pui foarte bine `n 2 ape.Dup[ ce s-a r[cit, se taie `n

buc[\ele mici, apoi se cur[\[ ;i setaie ardeiul. Se taie ;i castrave\iim[runt. Se face maioneza dintr-un ou crud ;i unul fiert< acestea seamestec[ bine cu mixerul, apoi seadaug[ uleiul treptat, p]n[ se`ngroa;[. Se pune maioneza pestelegume ;i carne, se ajusteaz[ gus-tul cu sare ;i piper, apoi se ames-tec[ totul bine.

Salat[ de boeuf festiv[

Ingrediente<6 ardei capia ro;ii6 ardei capia verzi2 piep\i de puisare ;i piper4 castrave\i mura\i2 ou[

225 ml ulei

Mod de preparare< Se amestec[ bine g[lbenu;urile

cu 2 pahare cu lapte ;i cu 250 gzah[r. Se fierbe amestecul `n baiede aburi p]n[ ̀ ncepe s[ se ̀ ngroa;e.Se adaug[ gelatina, dizolvat[ sepa-rat, ̀ n restul de lapte ;i se las[ pe focmic, amestec]nd continuu, p]n[ se`ngroa;[ ca o sm]nt]n[. Se ia ames-tecul de pe foc ;i se adaug[ albu;uri-le b[tute spum[. Se las[ compozi\iala r[cit, apoi se adaug[ fri;ca b[tut[bine. Se tapeteaz[ o tav[ rotund[mai ̀ nalt[ (de tort) cu o folie de alu-miniu sau cu h]rtie de copt ;i sea;az[ pe pere\ii ei pi;coturile, `n

pozi\ie vertical[. Se toarn[ com-pozi\ia ̀ n tav[, altern]nd straturi decrem[ cu straturi formate din buc[\ide ananas ;i stafide. Deasupra sepun pi;coturile orizontal, care vorforma baza blatului. Se las[ la frigi-der timp de 10-12 ore. ~nainte deservire se ̀ nl[tur[ folia de aluminiu;i se orneaz[ cu diverse fructe.

Tort din pi;coturi ;i fri;c[

Ingrediente<6 ou[250 g zah[r1 Iitru lapte1 compot de fructe1 cea;c[ de stafide1 pachet de pi;coturi

1 kg fri;c[

Mod de preparare<Se spal[ carnea, se zv]nt[ de ap[

cu ;erve\ele de buc[t[rie ;i setran;eaz[ ca pentru ;ni\ele. Se punecarnea la marinat `ntr-un vas,

`mpreun[ cu uleiul, ceapa tocat[m[runt, zeama de l[m]ie ;i conia-cul. Se las[ la macerat timp de 2-3ore. Apoi se scot buc[\ile de carnedin marinat[ ;i se rumenesc `n untpe ambele p[r\i. ~ntr-un vas termo-rezistent, se a;az[ jum[tate din;ni\ele pe fundul vasului, se presar[ca;caval ras ;i se pun restul de;ni\ele. De jur `mprejur se pun ciu-percile sp[late, t[iate ;i c[lite ̀ n unt.Se condimenteaz[ ;i se adaug[ unpahar de vin alb si se d[ la cuptor.Din c]nd `n c]nd, se strope;te cusosul format, ca s[ nu se usuce.

Mu;chi de porc cu ca;caval;i ciuperci la cuptor

Ingrediente<1,5 kg mu;chi de porc125 g ca;caval50 ml ulei175 ml vin alb50 ml coniac50 g unt400 g ciuperci3 cepezeama de la o l[m]ie

sare ;i piper

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ r[d[u\ean[

Ingrediente< un pieptde pui (care poate fi `nlo-cuit cu ciuperci pleurotus),doi morcovi, o ceap[,c]\iva c[\ei de usturoi,pu\in o\et, 250 mililitri desm]nt]n[, un ou, p[trun-jel verde.

Modul de preparare<zarzavatul cur[\at se d[ per[z[toare ;i se pune pu\inla pr[jit `n ulei, dup[ carese adaug[ carnea t[iat[ cu-bule\e (la fel se face ;i cu ciupercile).Se adaug[ condimentele pentru anu se sim\i foarte tare. Dup[ ce car-nea este fiart[ se ia oala de pe foc ;ise pune dresur[ dintr-un ou ;i ocea;c[ de sm]nt]n[. Se adaug[p[trunjelul m[runt ;i la consumarese poate pune o\et dup[ gust.

Friptur[ de vi\el cu cartofi

Ingrediente< un kilogram decarne de vi\el (osul s[ nu fie maimult de 250 de grame), 50 mililitride ulei, usturoi, bulion - 150 mili-litri, condimente, verdea\[.

Modul de preparare< Carneade vi\el `mp[nat[ cu usturoi sepune la pr[jit la cuptor, nu ̀ naintede a se condimenta. ~n tav[ se pu-ne pu\in[ ap[, iar din timp `ntimp se `ntoarce carnea. Pe c]ndse `nmoaie, carnea se ia de pe os;i se por\ioneaz[. Se pune apoi`ntr-o tigaie. Sosul rezultat la cup-tor se `ndoie;te cu bulionul ;i sepune peste carne. Se las[ s[ deac]teva clocote. La final se puneverdea\a, de preferat m[rar.

~n vreme ce carnea se pr[je;te;i se fierbe apoi ̀ n sosul de bulion,se preg[tesc separat cartofii t[ia\i`n 4, tot la cuptor (din aproxima-tiv un kilogram de cartofi).

Cosmetic[ Informa\ia zilei 5Miercuri 28 decembrie 2011

Ai grij[ de picioarele tale `nainte;i dup[ noaptea dintre ani

Multe dintre petrecerilereu;ite se las[ cu b[t[turi `nt[lpi. Chiar dac[ sunte\i pusepe distrac\ie ;i vre\i s[ dansa\ip]n[ diminea\[, nu trebuie s[ignora\i frumuse\ea picioa-relor voastre nici `nainte ;inici dup[ noaptea de AnulNou.

Chiar dac[ nu ve\i avea dis-pozi\ia necesar[ `ngrijirii picioa-relor dup[ noaptea plin[ care ur-meaz[, trebuie s[ le acorda\iaten\ie, deoarece neglijate, b[t[tu-rile devin din ce `n ce mai ur]te.Dup[ baia revigorant[, freca\iu;or straturile groase ale pielii cuun burete de baie aspru sau opiatr[ ponce.

Nu folosi\i obiecteascu\ite, s[ sc[pa\i repede de problem[

De preferat este ca b[t[tura s[nu fie ̀ ndep[rtat[ cu un obiect as-cu\it, precum lamele de ras orifoarfecile, ci pe parcursul unei`ntregi s[pt[m]ni. Apa cu pu\ins[pun alcalin dizolvat este o bun[solu\ie, deoarece `nmoaie ;i ajut[la `ndep[rtarea straturilor`ngro;ate.

La `ndem]n[ este ;i uleiul de

lev[n\ic[ ;i cel de l[m]ie. Zonelecu probleme se maseaz[ pre\ dec]teva minute, iar apoi se aplic[plasturi. ~n cazul `n care prefera\iaceast[ metod[, trebuie s[ ;ti\i c[e nevoie de aproximativ 2s[pt[m]ni s[ dispar[. ~n orice caz,rezultatele sunt spectaculoase.

Alegerea `nc[l\[rilor noi

Toat[ lumea ;tie zicala "E maibine s[ previi, dec]t s[ comba\i".

Ei bine, combaterea b[t[turilor`ncepe `nc[ de la achizi\ionareapantofilor.

Multe femei nu ;tiu regulile debaz[ dup[ care ar trebui s[-;i cum-pere `nc[l\[mintea. Sper[m c[urm[toarele sugestii v[ vor fi utilepe viitor, atunci c]nd porni\i lashopping. Este bine s[ porni\i lacump[r[turi dup[-amiaz[, deoa-rece atunci picioarele sunt u;orumflate. ~n acest fel, ;ansele capantofii s[ v[ str]ng[ sunt foarte

mici. La cump[rare, purta\i ̀ ntot-deauna ambii pantofi, deoarece;ansele ca unul dintre ei s[ v[str]ng[ sau incomodeze suntmari. Ve\i ;ti imediat dac[ pere-chea de pantofi este sau nu cea pecare o c[uta\i. ~n ceea ce prive;telungimea tocului, este de preferatca aceasta s[ nu fie mai mare dec]tpurta\i de obicei la petreceri. S-arputea s[ fi\i obligate s[ v[ petrece\i`ntreaga noapte pe scaun, sau s[v[ desc[l\a\i.

Uleiul de nuc[ de cocos`nmoaie pielea pantofilor

Imediat dup[ achizi\ionare,pantofii noi trebuie un;i `n inte-rior cu ulei de nuc[ de cocos, cuajutorul unui tampon. Vreme detrei zile nu este indicat s[-i purta\i,`n tot acest timp uleiul `;i va facetreaba. Procedeul va fi repetat `nacest timp `n fiecare sear[, dup[care pantofii se pot purta. ~n acestfel, pielea pantofului devine maimoale, la purtare fiind mult maicomod. O alt[ solu\ie care v-ar pu-tea ajuta ca pantofii s[ devin[pl[cu\i la purtare ar fi s[ pune\ifelii de cartofi cruzi `n zonac[lc]iului. ~n aproximativ dou[ zi-le, noile tale achizi\ii vor fi gata depurtat.

Mirela F.

Manichiura cu pe;tii Garra Rufa este utilizat[`n spa-urile din `ntreaga lume

La sf]r;itul anului 2009a p[truns ;i `n Rom]nia onou[ metod[ de`nfrumuse\are< manichiuracu pe;tii Garra Rufa.

Ei sunt recunoscu\i pentruef icien\a lor `n tratareapsoriazisului, `n `ndep[rtareacelulelor moarte ale pielii, motivpentru care sap-uri le din`ntreaga lume `i folosesc `ntratamentele de `nfrumuse\are. Pe;tii Garra Rufa se hr[nesccu pielea moart[ a oamenilor, depe acele p[r\i ale corpului caresunt introduse `n ap[. Astfel, se

realizeaz[ un peeling mecanic ;ienzematic. ~n timpul hr[nirii,micii `nnot[tori elibereaz[ uncomponent de baz[ al cremelordermatologice, motiv pentrucare pH-ul pielii este echilibrat.Totodat[, `n urma procedurii,pielea se regenereaz[ rapid. Din p[cate, la noi `n \ar[ numulte saloane dispun deasemenea tehnici de`nfrumuse\are, prin urmare sunt;i destul de costisitoare. Cusiguran\[ c[ va mai trece cevatimp p]n[ va ajunge ;i ̀ n jude\ulSatu Mare.

M. Filimon

Page 4: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

6 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Remedii naturiste

Smochinele ;i propriet[\ilelor nutritive

Smochinele sunt recunos-cute încă din perioada anti-chității pentru efectele bene-fice asupra organismuluiuman. Atleții şi celebrii gla-diatori le consumau atât întimpul antrenamentelor cât;i în timpul concursurilor da-torită calităților lor hrănitoa-re şi întăritoare.

De altfel, în lumea antică smo-chinele f[ceau parte dintre ali-mentele de bază pentru toți cei ca-re depuneau eforturi fizice marideoarece conținutul ridicat de za-hăr îi ajuta să se mențină într-oformă fizică excelentă.

Tonifiante, diureticesau laxative

Smochinele au multiple pro-prietăți benefice pentru organis-mul uman< sunt nutritive, toni-fiante, diuretice sau laxative, emo-liente şi pot fi folosite şi în trata-mentul bolilor de piept. Aceste ca-lități sunt date de conținutul lorbogat în fier, mangan, brom, cal-ciu, vitaminele A, B1, B2, C, PP.

De asemenea, smochinele au unconținut ridicat de acizi şi conținlatex,o substanță asemănătoaresucului pancreatic.

Nu există contraindicații pen-tru smochine cu excepția persoa-

nelor care suferă de diabet, dato-rită conținutului mare de zahăr.Ele pot fi folosite cu succes în ame-liorarea sau tratarea bronşitelor, astărilor febrile, a răcelilor sau a la-ringitelor, a gastritelor sau a coli-

telor. În acest caz, se utilizează subformă de decoct (se pun 60-120 gde smochine la un litru de apă).Frunza smochinului este şi ea in-dicată în tratamentul acestor afec-țiuni sub formă de infuzie (30 g lalitrul de apă).

Calmeaz[ asteniilenervoase

Utilizarea fructului are rezul-tate şi `n ameliorarea asteniilornervoase iar ceaiul de smochin areo aromă deosebită. Fructul dar şifrunzele arborelui pot fi utilizatesub formă de cataplasme pentruvindecarea arsurilor, furunculelor,a negilor sau a bătăturilor.

În cazul unui abces dentar da-că se taie jumătate dintr-un fructşi se pune pe zona inflamată, re-zultatele nu vor întârzia să apară.

Cea mai apreciată proprietatea smochinelor este cea laxativă. Înacest sens, se taie patru smochineproaspete în patru, se amestecă cu12 stafide şi peste ele se pune lapte.Întreaga compoziție se pune lafiert iar produsul obținut se mă-nâncă dimineața, pe stomacul gol.

Adriana G.

Rapi\a, o plant[ anticancerigen[ Rapi\a s[lbatic[ este unadintre cele mai beneficeburuieni, dar ;i una dintrecele mai importante planteoleaginoase din lume. Se pare c[ face minuni încancerul mamar, dac[ r[d[cina estefiart[ sau dat[ prin r[z[toare. Plantacon\ine proteine, hidra\i de carbon,calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu,celuloz[, glucide, gr[simi, rezine,mucilagii, vitaminele A, B1, B2,niacin, C, beta-caroten. În uz intern,e bun[ în angine, boli renale,bron;ite, enterite, gut[, cancer (maiales cel mamar ;i de piele), subform[ de infuzie ;i decoct. Extern,este folosit[ în caz de deger[turi,furuncule, ulcer varicos, sub form[de comprese cu infuzie de plant[ saufelii de r[d[cin[ proasp[t recoltat[.Femeile foloseau florile la vopsirea\es[turilor în galben. ~n aceast[ perioad[ rapi\a seg[se;te `n diverse st[ri de vegeta\ie.

Smuls[ din r[d[cini c]ndva,fiindc[ era considerat[ o plant[d[un[toare, rapi\a (cinci specii) esteast[zi cultivat[ ca plant[ oleaginoas[,fiind situat[ pe locul cinci în lumeca materie prim[ în produc\ia de uleicomestibil. Acest ulei con\ine acid

alpha-linoleic, un precursor alOmega 3, care ajut[ la reducereahipertensiunii ;i la sc[derea niveluluide colesterol (pîn[ la 30%),prevenind formarea cheagurilor des]nge pe artere ;i diminu]nd risculapari\iei bolilor cardio-vasculare.

Tratament eficient al disfunc\iilor erectile

Consumat în mod regulat,uleiul de rapi\[ are efectantiinflamator asupra vaselor des]nge, care nu se mai sparg at]t deu;or. Are un rol important în bunafunc\ionare a creierului, datorit[acizilor gra;i pe care îi con\ine ;icare intervin în prevenireadepresiilor ;i chiar a maladieiAlzheimer. Uleiul de rapi\[ ;i-a c];tigatrenumele de tratament eficient aldisfunc\iilor erectile. Este bunemolient al arsurilor, calm]nddurerile. Folosit intern, uleiul derapi\[ are calit[\i excep\ionale întratarea bolilor tubului digestiv.Ajut[ la drenarea ficatului, vindec[persoanele cu constipa\ie cronic[,distruge parazi\ii intestinali ;i esteindicat în tratarea enteritelor.

Text selectat ;iprelucrat de Ioan A.

Mama ;i copilul Informa\ia zilei 7Miercuri 28 decembrie 2011

Scorul Apgar sau nota la na;terepe care o prime;te fiecare bebelu;

Olița în locul scutecelor -este unul dintre subiectele ca-re dau bătăi de cap mămicilor.De fapt, pentru a găsi soluțiaoptimă la această problemăva trebui să răspundem la do-uă întrebări şi anume la cevârstă renunțăm la oliță şicum reu;im acest lucru.

Când? Este greu de dat o vâr-stă anume. Nu există o vârstă Xcând copilul trebuie învățat sămeargă la toaletă. Copiii, în gene-ral, îşi formează îndemânarea ne-cesară ̀ ntre 18 şi 30 de luni, dar s-ar putea ca acest lucru să înceapăabia pe la vârsta de 4 ani.

Cea mai bună perioadă de re-nunțat la scutece este vara cândcopilul este mai uşor îmbrăcat şichiar dacă apar accidente suntşanse mai mici ca acesta să răceas-că şi mai puține hăinuțe de schim-bat şi spălat.

Nici iarna nu trebuie renunțatdeoarece s-ar putea ca la unii copii

să aibă efect disconfortul cauzatde pantalonii uzi la temperaturimai scăzute. În prim[ fază se re-nunță la scutece în timpul zilei iarapoi se trece la faza a doua, pe-rioada de noapte, când se pot fo-losi scutece absorbante sub cear-ceafuri.

Când copilul va fi foarte inte-resat de faptul că anumite obiecte

trebuie să rămână în locuri preciseşi se va arăta dornic să imite pă-rinții şi să le facă pe plac înseamnăcă momentul este prielnic.

Primul pas este prezentareaoliței şi explicarea la ce serveşte.Micuțul poate fi lăsat să observefolosirea toaletei de către ceilalțimembri ai familiei, mai ales de ceide acelaşi sex şi trebuie întrebat

frecvent dacă vrea să foloseascăolița dar fără a fi forțat.

Reaminti\i-i constantc[ poate folosi oli\a,dar f[r[ a-l for\a

De asemenea, copilul trebuielăsat să se joace fără scutece înapropierea oliței şi să i se amin-tească să o folosească atunci cândva avea nevoie. Foloseşte şi dacă eîncurajat să vă imite! Mergeți înbaie şi aşezațivă pe toaletă îndem-nând copilul să se aşeze pe oliță.

Când copilul cere olița fără săi se propună, părinții trebuie să-llaude şi atunci când acest fapt seîntâmplă în mod regulat, se poatetrece de la scutece la chiloței deantrenament în timpul zilei. Cândcopilul începe să se acomodeze cutoaleta e bine ca să aibă posibilita-tea să tragă apa dar numai dac[ elvrea. Mulți copii se sperie de zgo-motul produs prin tragerea apei şivor refuza atât toaleta cât şi olița.

Adriana G.

Cum `l determin[m s[ renun\e la scutece?

Modul în care se descurcăbebeluşul la naştere, în afaraînvelişului protector al ma-mei, se observă abia acum.

Într-o societate ca a noastră,orientată spre performanță, seacordă de îndată şi note. Stareanou-născutului se stabileşte de 3ori, la scurte intervale de timp,prin intermediul scorului Apgar<prima dată la un minut după naş-tere, a doua oară la cinci şi, res-pectiv la 10 minute. Pentru fiecarerezultat există un punctaj, clasficatpe criterii, de la zero la doi. În to-tal, se apelează la cinci criterii, alcăror rezultat produce numărulmaxim de zece puncte, indiciu alcelei mai bune stări de sănătate abebeluşului. Puțini bebeluşi pri-mesc la naştere, la primul scor, celde un minut nota 10.

Scorul de la 5 şi 10 minute suntmai importante. În cazul unui co-pil sănătos, cu o dezvoltare nor-mală, scorul Apgar este de obicei9/10/10.

Cum re\inem numele scorului?

Scorul APGAR a fost pus lapunct de o americană, VirginiaApgar, în anii 1950. Practic, putețireține numele scorului din denu-mirile criteriilor< A (Atmung) Aer,pentru respirație P pentru puls G(Grundtonus) pentru tonus de ba-ză mişcare şi tensiune musculară)A pentru aspect (culoarea pielii)R pentru reflexe. Scor Apgar între10-8 = stare clinică bună> 7 = ap-nee tranzitorie> 6-1 = asfixie (starede sufocare) în funcție de gradulhipoxiei (scădere a cantității deoxigen în țesuturi)> 0 = născutmort. Nevoia de intervenție de-pinde doar de 3 componente< frec-vență cardiacă, culoarea copiluluişi activitatea respiratorie.

Scorul APGAR (nota la na!tere)

Modul în care se descurc! bebelu"ul la na"tere, în afara înveli"ului protector al mamei, se observ! abia acum. Într-o societate ca a noastr!, orientat! spre performan#!, se acord! de îndat! "i note. Starea nou-n!scutului se stabile"te de 3 ori, la scurte intervale de timp, prin intermediul scorului Apgar : prima dat! la un minut dup! na"tere, a doua oar! la cinci "i, respectiv la 10 minute. Pentru fiecare rezultat exist! un punctaj, clasficat pe criterii, de la zero la doi. În total, se apeleaz! la cinci criterii, al c!ror rezultat produce num!rul maxim de zece puncte, indiciul al celei mai bune st!ri de s!n!tate a bebelu"ului. Pu#ini bebelu"i primesc la na"tere, la primul scor, cel de un minut nota 10. Scorul de la 5 "i 10 minute sunt mai importante. În cazul unui copil s!n!tos, cu o dezvoltare normal!, scorul Apgar este de obicei 9/10/10. Scorul APGAR a fost pus la punct de o american!, Virginia Apgar, în anii 1950. practic, pute#i re#ine numele scorului din denumirile criteriilor: A(Atmung) Aer, pentru respira#ie P pentru puls G(Grundtonus) pentru tonus de baz!mi"care "i tensiune muscular!) A pentru aspect (culoarea pielii) R pentru reflexe

Parametrii clinici Nota#ia 0 Nota#ia 1 Nota#ia 2 B!t!i cardiace absente <100/minut >100/minut

Respira#ia absent! neregulat! bun!, #ip!

Tonus muscular flasc u"oar! flexie a

membrelor mi"c!ri active

Excitabilitate reflex! absent! grimase str!nut, tuse

Culoarea pielii albastr! sau palid! Corp roz, extremit!#i alb!strui(cianotice)

roz

Scor Apgar între 10-8 = stare clinic! bun! 7 = apnee tranzitorie 6-1 = asfixie(stare de sufocare) în func#ie de gradul hipoxiei(sc!dere a cantit!#ii de oxigen în #esuturi) 0 = n!scut mort. Nevoia de interven#ie depinde doar de 3 componente : frecven#! cardiac!, culoarea

copilului "i activitatea respiratorie.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

Page 5: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

8 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 28 decembrie 2011 Vedete

Adele - fenomenul muzical al anuluiCântărea\a britanică în

vârstă de 23 de ani a făcut is-torie în topurile Billboard desf]r;it de an, când a devenitprima artist[ care s-a impus înacela;i an la categoriile “artistaanului”, “cel mai bun album alanului” (“21”) ;i “cel mai bunsingle al anului” (“Rolling inthe Deep”).

Tye Comer, editorul site-uluiBillboard.com, consideră că succe-sul de care se bucură Adele se da-torează faptului că muzica ei repre-zintă "o gură de aer proaspăt" într-o pia\ă muzicală saturată de arti;tipop "alcătui\i după un anumit ca-lapod. Succesul ei este o adevăratăsursă de inspira\ie, deoarece ne in-dică faptul că există în continuareun loc în industria muzicală pentruun artist care este cu adevărat ta-lentat. Nu ai neapărat nevoie decostume ;ocante ;i de videoclipurispectaculoase, ci de o voce uimi-toare, completată de o alegere po-trivită a cântecelor, pentru a reu;isă atragi aten\ia a milioane de per-soane".

Albumul "21", compus dupăe;ecul unei rela\ii amoroase pe carea avut-o artista, i-a adus ;ase no-minalizări la premiile Grammy din2012, ce vor fi decernate pe 12 fe-bruarie. „21” a devenit num[rulunu `n topul v]nz[rilor din SUA,cu 4,8 milioane de unit[\i v]ndute,;i `n lume (cu 13 milioane deunit[\i) ̀ n doar 11 luni de la lansa-re.

Adele Laurie Blue Adkins s-an[scut ̀ n Tottenham, un cartier dinnordul Londrei cu una dintre celemai ridicate rate a ;omajului dinMarea Britanie. Mama ei, care afost adolescent[ c]nd a r[mas`ns[rcinat[, a muncit ca maseuz[,t]mplar ;i secretar[. ~n copil[rie aufost nevoite s[ se mute de mai mul-te ori, aleg]nd adesea locuin\e so-ciale din lips[ de bani, dar micu\eiAdele i-a pl[cut. „Cred c[ dinaceast[ cauz[ nu mai pot sta `ntr-un singur loc. Nu m[ g]ndesc lacopil[ria mea ca la ceva ce ur[sc,deoarece am schimbat 10 ;coli. Ma-ma a transformat totul ̀ n ceva dis-tractiv.”

Mama - cea mai apropiat[ prieten[ ;i “colega” de apartament

Adele `i datoreaz[ faptul c[ i-af[cut cunoscute artiste ca Mary J.Blige, Lauryn Hill sau Alicia Keys.Cealalt[ influen\[ major[ a fostc]nt[rea\a Etta James, a c[rei mu-

zic[ a descoperit-o pe rafturile cualbume la reducere dintr-un ma-gazin. „A fost prima dat[ c]nd ovoce m-a f[cut s[ m[ opresc dinceea ce f[ceam pentru a o asculta.Mi-a intrat direct `n suflet.”

~n copil[rie i-a pl[cut s[ c]ntecu vocea precum ;i la chitar[ sauclarinet. La 14 ani a reu;it s[ im-presioneze profesorii liceului lon-donez de art[ BRIT, o ;coal[ de statpe care au absolvit-o ;i alte artistebritanice ca Amy Winehouse, Leo-na Lewis sau Kate Nash.

Colegul ei de clas[ ;i actualulchitarist din trup[, Ben Thompson,spune c[ Adele nu a p[rut niciodat[hot[r]t[ s[ fac[ parte din industriamuzical[. „Aveam colegi care se

str[duiau foarte mult pentru aajunge departe, nu ;i Adele. Dar afost o interpret[ grozav[ pe caretoat[ lumea o asculta ̀ n lini;te c]ndera pe scen[.”

A fost c]t pe ce s[ fie dat[ afar[din cauza punctualit[\ii ei.„Obi;nuiam s[ apar la ;coal[ cu o`nt]rziere de patru ore. :i asta dincauz[ c[ dormeam, nu aveam altmotiv. Pur ;i simplu nu m[ puteamtrezi.” ~ntr-o zi, profesorii au selec-tat un grup de 20 de elevi pentrua-i duce la un festival, unde trebu-iau s[ apar[ pe scen[. Adele a ador-mit ;i de data aceasta. ~n momentul`n care a deschis ochii ;i ;i-a datseama c[ a `nt]rziat, a sim\it cum`i explodeaz[ inima. „Era c]t pe ce

s[ fiu dat[ afar[. Dar acum sunt`ntotdeauna punctual[, iar dac[ se`nt]mpl[ s[ `nt]rziu e din vina al-tcuiva.” ~n ultimul an de liceu, unprieten a postat pe MySpace treic]ntece pe care Adele le ̀ nregistrasepentru ;coal[. Mai multe case deproduc\ii i-au trimis email-uri princare ̀ i cereau s[ o cunoasc[, dar eanu a fost impresionat[. „Am crezutc[ e vreun pervers de pe internet.Am v[zut email-uri de la Island ;iXL, dar nu auzisem niciodat[ deele, a;a c[ nu le-am contactat.”

~n final, la insisten\ele mameiei, a fost de acord s[ se `nt]lneasc[cu un reprezentant de la casa XL,care i-a oferit pe loc un contract.

Albumul de debut „19” (2008)

a fost un succes modest `n SUAp]n[ la apari\ia live `n emisiuneaamerican[ Saturday Night Live, `nmijlocul campaniei preziden\iale;i exact `n seara `n care a ap[rut ;iSarah Palin. „:edeam `n cabin[ `ntimp ce m[ machiam ;i-mi spu-neam `n sinea mea ’Dac[-\ireu;e;te aceast[ apari\ie, ar puteafi un moment definitoriu din ca-riera ta’.” Peste 14 milioane de te-lespectatori au urm[rit-o pe Adeleinterpret]nd piesele „Chasing Pa-vements” ;i „Cold Shoulder”. „C]ndam avut apari\ia `n SNL, eram pelocul 40 ̀ n v]nz[rile iTunes”, spunemanagerul ei, Jonathan Dickins.„~n diminea\a urm[toare eram dejape locul opt. C]nd am cobor]t din

avion ̀ n Londra eram deja pe locul`nt]i.” ~n 2009 avea s[ c];tige dou[premii Grammy - pentru cel maibun artist debutant ;i cea mai bun[interpretare pop feminin[.

Albumele ei vorbesc despre rela\iile e;uate

~n aceast[ perioad[ l-a cunos-cut ;i pe cel care a devenit inspira\iapentru al doilea album - „21”. Eracu 10 ani mai `n v]rst[ ;i a f[cut-os[-i plac[ s[ c[l[toreasc[, s[ ci-teasc[ romane de Zadie Smith ;i s[scrie poezii. „El m-a transformat`n adult. El m-a a;ezat pe drumulpe care sunt acum. Mai toat[ via\a

mea era cariera, dar aveam ;i acestproiect colateral – rela\ia noastr[.M-a f[cut s[ m[ simt iar normal[,exact de ceea ce aveam nevoieatunci.” Au locuit ̀ mpreun[ aproa-pe un an de zile ̀ n apartamentul eidin Londra, `nainte ca lucrurile s[`nceap[ s[ sc]r\]ie. „Pur ;i simplun-a mai fost distractiv. Nu era ro-mantic. Nu m-a dus niciodat[ `nItalia, eu am fost cea care l-a dus.”Prietenii lui Adele au fost ̀ nc]nta\ic]nd au auzit c[ s-au desp[r\it.„To\i aveau o p[rere proast[ despreel. Nimeni din anturajul meu nu-lsuporta pentru c[ m[ comportamdiferit c]nd eram `n preajma lui.”

~n diminea\a de dup[desp[r\ire, Adele a mers `n studio

pentru a scrie piesa „Rolling in theDeep”. Pe la jum[tatea perioadei ̀ ncare muncea la al doilea album aaflat c[ fostul iubit se logodise.„Am fost complet devastat[.” A maiscris ;i alte c]ntece despredesp[r\ire – ca „Set Fire to the Ra-in” sau „Turning Tales” – dar ni-ciuna dintre piese nu e la fel deemo\ionant[ ca balada „SomeoneLike You”. „Chiar ;i acum c]nd ointerpretez m[ emo\ionez deoareceeste ceva ce mi s-a `nt]mplat cuadev[rat.”

Scena `i d[ emo\ii

~nainte de a urca pe scen[ seg]nde;te `ntotdeauna c[ totul va fi`n regul[. Dar c]nd are foarte mariemo\ii, `ncearc[ s[ spun[ glumepublicului. Mul\i arti;ti uit[ deemo\ii de `ndat[ ce `ncepe specta-colul. Nu ;i Adele. „M[ lini;tescde-abia c]nd spectacolul e gata.G]ndul c[ cineva a pl[tit 20 de do-lari s[ vin[ s[ m[ aud[ c]nt]nd ;ie dezam[git, m[ distruge. Pentrumine `nseamn[ foarte mult c[ oa-menii vin ;i-mi acord[ pu\in dintimpul lor.” Unul dintre lucrurilecare nu o `ngrijoreaz[ este greuta-tea ei - toat[ via\a a oscilat, dar nua \inut diete ;i nici nu a f[cut mi;ca-re. „Via\a mea e plin[ de drame, a;ac[ nu am timp s[-mi fac griji ;i pen-tru ceva at]t de meschin ca felul ̀ ncare ar[t. Nu-mi place s[ merg lasal[. ~mi place m]ncarea bun[ ;ivinul de calitate. Chiar dac[ a; ar[tafoarte bine, nu cred c[ a; acceptas[ apar nud. ~mi plac Lady Gaga ;iKaty Perry. Dar muzica mea nu areleg[tur[ cu asta. Eu nu fac muzic[pentru ochi, eu creez muzic[ pen-tru urechi.” Iar ideea de a avea orela\ie fericit[ o amuz[, deoarececrede c[ nu ar mai face muzic[ de-loc. „Fanii m-ar implora probabils[ divor\ez!”.

La începutul lunii octombrie,artista britanică a fost nevoită să îşianuleze pentru a doua oară în acestan (din cauza unei hemoragii la ni-velul laringelui) cele 10 concertepe care le avea programate în Sta-tele Unite. Adele a suportat o mi-crointerven\ie chirurgicală la nive-lul corzilor vocale pentru a opri he-moragiile repetate, care, dacă ar ficontinuat să se producă, ar fi datna;tere unui polip benign. Ea vreasă se mute din Londra, la \ară, fi-indu-i teamă că nivelul mare de po-luare înregistrat în ora; îi afecteazăcorzile vocale. Acum se afl[ `n pe-rioada de recuperare ;i a;teapt[ cuner[bdare premiile Grammy din2012, c]nd sper[ s[ poat[ c]nta livepe scen[.

Page 6: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

Diet[ Informa\ia zilei 11Miercuri 28 decembrie 2011

Cum s[ m[n]nci s[n[tosla petrecerea de Anul Nou

Pentru c[ de Revelionavem tendin\a s[ exager[mat]t `n preg[tire c]t ;i `nalimenta\ie aceasta esteperioada tulbur[riloralimentare, a alergiilor,indigestiilor ;i atoxiinfec\iilor alimentare.

~n general de s[rb[tori, oameniim[n]nc[ mult ;i nes[n[tos.Speciali;tii sunt de p[rere c[ nu esteobligatoriu s[ exager[m cum]nc[rurile grele, exist[ ;i alimentedeosebit de gustoase ;i totodat[s[n[toase, u;oare pentru digestie ;ipu\in toxice.

Pentru un an bun cu mult[ s[n[tate pune pe mas[ co;ul cu fructe uscate

Un desert s[n[tos ;i plin deproteine sunt fructele uscate. Elesunt considerate un simbol alprosperit[\ii a;a c[ nu ezita\i s[ lepune\i pe mas[ de Revelion.Stafidele sunt potrivite pentru ceicare vor s[ fie energici. Suntrecomandate persoanelor anemice,celor cu probleme digestive ;icopiilor. Migdalele sunt ;i ele bogate

`n proteine. Trateaz[ afec\iunilerespiratorii, cardiace ;i diabetul.Alunele ajut[ la reglarea valorilorcolesterolului, iar consumul regulat`mbun[t[\e;te func\iilecardiovasculare. Sunt o surs[ sigur[de acizi omega 3. Dac[ vrei s[ ai un an bun cumult[ s[n[tate de Revelion pune pemas[ un co;ule\ cu migdale, alune,stafide sau smochine. Un aspect important legat de

petrecerea de s[rb[tori este cel alaperitivului. De regul[, aperitivelecon\in un num[r ridicat de calorii.Speciali;tii ne recomand[ s[ opt[mpentru aperitive dietetice ;is[n[toase pe baz[ de fructe de mare,ca;caval dietetic, br]nz[ dietetic[etc. De asemenea nutri\ioni;tii nerecomand[ s[ `nlocuim carnea deporc cu pe;tele sau curcanul. ~n plussupersti\ia spune c[ primul alimentconsumat `n noul an trebuie s[ fie

pe;tele. Se spune c[ celui care vam]nca pe;te `n noaptea dintre ani`i va merge bine tot anul. Dac[ `\ipui solzii `n portmoneu banii vorveni la tine. ~n plus pe;tele este om]ncare u;oar[ a;a c[ este bine s[consuma\i preparate pe baz[ depe;te.

Aten\ie la consumulde b[uturi alcoolice

Un alt aspect pe care trebuie s[-l avem ̀ n vedere cu ocazia petreceriide Revelion este consumul deb[uturi alcoolice. Cum `n aceast[noapte este greu s[ renun\a\i laalcool este bine s[ opta\i pentrub[uturile c]t mai simple> vin,coniac, ;ampanie. ~n plus `n perioada de iarn[,c]nd nu de pu\ine ori temperaturilescad sub 0 grade este indicat s[consum[m alimente bogate `nsubstan\e nutritive ;i vitamine dars[ nu uit[m de hidratare. Regula deaur este s[ consum[m zilnic celpu\in doi litri de lichide. ~n concluzie este bine s[ v[bucura\i de s[rb[tori dar s[ nu uita\is[ v[ p[stra\i obiceiurile alimentares[n[toase.

Stela C[dar

Cura de detoxifiere, recomandat[ `ntre s[rb[tori ~n perioada Cr[ciunuluieste foarte u;or s[ cedezitenta\iei f[r[ s[ te maig]nde;ti la siluet[. Asta p]n[c]nd descoperi c[ nimic numai intr[ pe tine. A trecutCr[ciunul, cu mese`mbel;ugate este momentul s[trecem acum printr-operioad[ de scurt[ diet[,`nainte de osp[\ul de Revelion.

Potrivit speciali;tilor, `n zilelede s[rb[toare num[rul caloriilorcre;te cu 73%. Asta ̀ nseamn[ dou[- trei kilograme acumulate `ninterval de doar c]teva zile, mai alesdin cauza lipsei activit[\ilor fizice menite s[ alunge efectele nedorite.

Multe fructe ;i legume

Legumele ;i fructele sunt celemai recomandate alimente pentru

aceste zile. Medicii spun c[ dup[ Cr[ciunorganismul are nevoie de o cur[de dezintoxicare. Pentru a nu`ngreuna ;i mai mult func\iilevitale ale organismului, ̀ n perioada

dintre s[rb[tori este binevenit[ ocur[ de fructe, legume ;i carneslab[ (pui, curcan, pe;te). De asemnea, pentru a nurenun\a la bucuriile culinare aleacestei perioade ;i `n acela;i timp

pentru a nu afecta prea mult siluetaeste bine s[ nu neglij[m aportul defibre ;i legume, care induc osenza\ie de sa\ietate. Cuv]ntul deordine este `ns[ moderarea. ~nacela;i timp nu abuza\i deb[uturile alcoolice ;i evita\idulciurile m[car p]n[ la Revelion.

Trucuri de sl[bit

Dup[ diversele bombe caloricepe care le-a\i savurat trebuie s[face\i ;i pu\in[ mi;care. Dac[ `naceast[ perioad[ este greu s[ g[si\itimp pentru alergat prin parc,speciali;tii v[ recomand[ s[ v[`ncorda\i fesierii c]nd sta\i lasemafor, iar `n timp ce a;tep\i lacoad[ la magazin este bine s[ sta\ipe v]rfuri pentru tonifiereagambelor ;i fesierilor. Ridic[-;ic[lc]iele de 15 ori pentru fiecarepicior.

S. C[dar

10 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Sport

Dup[ Cr[ciun, be\i multe lichide ;i m]nca\i alimente care con\in fibre

Detoxifiere ca la cartedup[ s[rb[torile deiarn[< meniu bogat ̀ n lichide;i fibre! Ne-am propus ca `nacest material s[ v[`mp[rt[;im c]teva secrete pecare trebuie s[ le ;ti\i pentruo detoxifiere eficient[.

Cei mai mul\i dintre noi se bu-cur[ de preparatele bogate ;i nufoarte s[n[toase ale mesei deCr[ciun. Dac[ friptura de porc, sar-malele, cozonacul ;i pr[jiturile nuv-au lipsit din meniu, ave\i cu sigu-ran\[ o stare de greu, v[ sim\i\i lipsitde energie ;i poate pu\in vinovatpentru kilogramele acumulate des[rb[tori.

Unul din cele mai bune lucruripe care le pute\i face `ntr-o cur[ dedetoxifiere este s[ be\i multe lichide.Pentru a v[ ajuta corpul s[ eliminetoxinele acumulate `n ultimeles[pt[m]ni, de Cr[ciun sau Revelioneste necesar s[ bem mult[ ap[. Suntmulte alte lichide care ajut[ `n pro-cesul de detoxifiere ;i care v[ redauvitalitatea ;i u;urin\a ̀ n mi;care. Su-

curile naturale de fructe sunt bogate`n vitamine, stimuleaz[ sucurile gas-trice ;i ajut[ la eliminarea depozi-telor de gr[sime.

Ave\i grij[ totu;i s[ citi\i etichetadac[ alege\i suc din comer\ pentrua alege unul cu pu\in zah[r ;i sodiu.Ceaiul, mai ales cel verde, este re-

cunoscut pentru propriet[\ile anti-oxidante a;a c[ v[ sf[tuim s[-l con-suma\i cu `ncredere. Fibrele suntfoarte importante ̀ n alimenta\ie petot parcursul anului, `ns[ cuprec[dere dup[ s[rb[torile de iarn[cu mese ̀ mbel;ugate la care nu mai\ine\i cont de calorii sau cantitate.

Fibrele v[ vor ajuta organismul s[se reechilibreze ;i s[ revin[ la rutinanormal[.

Cel mai bun lucru pe care ̀ l pu-te\i face pentru a v[ asigura c[ ave\iaportul necesar de fibre este s[ con-suma\i multe fructe ;i legume. Ce-realele integrale sunt de asemeneaimportante `n diet[. Dac[ ave\i deg]nd s[ m]nca\i friptura r[mas[dup[ s[rb[tori, ad[uga\i salat[, ro;ii,mu;tar ;i c]teva feliu\e de p]ine cucereale integrale. Fibrele ar trebuis[ fac[ parte din diet[ `n fiecare zia anului pentru o via\[ s[n[toas[.

O diet[ de detoxifiere este totu;ilimitat[. Pentru un efect complet,ai nevoie de exerci\ii fizice dup[Cr[ciun. Dac[ sportul f[cea partedin rutina voastr[ zilnic[, reiaexerci\iile ;i te vei sim\i cu siguran\[mai bine. Dac[ duce\i o via\[ se-dentar[, nu este niciodat[ preat]rziu pentru o schimbare.

Fie c[ alege\i s[ merge\i la sal[,s[ alerga\i `n parc sau s[ face\iexerci\ii acas[, ve\i fi mai s[n[tos ;ive\i ar[ta mai bine. A\i putea s[ tre-ce\i asta pe lista de obiective pentru2012.

Tr[im `ntr-o lume dina-mic[ `n care ni se pare c[ numai avem timp de nimic. Nufacem mi;care ;i nu practic[mniciun sport. Nu-i l[sa\i s[ fiela fel de sedentari ;i pe copiiivo;tri.

~nscrie\i-i la un club sportiv sauantrena\i-i s[ practice un sport `ncurte, cu prietenii, `n parc, la \ar[, labunici. S[ nu uit[m c[ exist[ multevariante de mi;care, de la mersul curolele ;i mersul pe biciclet[ la `not,tenis, volei, fotbal, baschet, schi ;imulte altele.

~notul~notul ajut[ la mi;carea bra\elor,

a picioarelor ;i corpului `n general.Petrecerea unui anumit timp `n ap[`i face bine pielii. ~n vacan\[, la mare,nu l[sa\i copiii s[ se pr[jeasc[ la soarejuc]ndu-se `n nisip, mai bine `nota\ial[turi de ei. De asemenea, ̀ n timpulanului duce\i-i periodic la piscin[.

FotbalulCine nu iube;te fotbalul? Mai ales

c[ a devenit o adev[rat[ manie mon-dial[. Este cel mai popular sport din

lume, at]t ca activitate relaxant[, c]t;i `n domeniul competi\iilor. L[sa\icopiii s[ joace fotbal. Sigur vor g[siun teren ;i dou[ pietre pe post debare pentru poart[. Important estec[ fac mi;care ;i c[ socializeaz[ cucei din grup.

TenisulDe;i necesit[ un teren special ;i

un fileu, tenisul are avantajul c[ sepoate practica at]t `n sal[ sau `n ba-lon, c]t ;i afar[, fie iarna, fie vara. Nuconteaza suprafa\a - ciment, iarb[ sauzgur[ - important[ este mi;carea. Re-prezint[ prin excelen\[ un sport al

elegan\ei ;i relax[rii maxime.

VoleiulAve\i nevoie de o singură minge

pentru volei. De;i este catalogat caun sport de echip[ se poate juca chiar;i ̀ n doi. Profita\i de plaj[, de o paji;tedintr-o poian[, de un lumini; `ntr-op[dure. Jocul va fi amuzant pentrucopiii care alearg[ dup[ minge.

BaschetulDac[ pentru volei nu ave\i nevoie

de o sal[ special amenajat[, `n cazulbaschetului v[ trebuie obligatoriu unco; pentru aruncatul cu mingea. La

fel de adev[rat este ;i faptul c[ acestapoate fi improvizat foarte u;or ̀ n di-ferite locuri accesibile. Practicareabaschetului duce la dezvoltarea ar-monioas[ a corpului.

Mersul pe biciclet[Mersul pe biciclet[ este benefic

s[n[t[\ii copiilor. Le pun `n mi;careto\i mu;chii ;i le creeaz[ o stare deconfort general. Mul\i copii sunt ve-seli, z]mbesc, se amuz[, atunci c]ndmerg cu bicicleta. Celor micicump[ra\i-le la `nceput tricicleta ;iatunci c]nd cap[t[ `ncredere `nfor\ele proprii trece\i la vehiculul pedou[ ro\i. Indiferent de v]rst[ ;i chiardac[ merg cu bicicleta numai ̀ n parcsau ̀ n curte, e bine s[-i ̀ nv[\a\i c]tevareguli de circula\ie. Sezonul rece`nseamn[ patinaj, schi, s[niu;. Co-piilor le plac sporturile de iarn[ fi-indc[ le dau un sentiment de veselie;i libertate. Reprezint[ o adev[rat[provocare fizic[ ;i aduc mari beneficiis[n[t[\ii. Oricare ar fi tipul de mi;caresau sport asupra c[ruia s-a oprit co-pilul, `ncuraja\i-l s[-l practice con-stant. Nu trebuie s[ renun\e dup[ pri-ma `ncercare nereu;it[. Face\i-l s[`n\eleag[ c[ un sport ̀ nseamn[ amu-zament, nu o adev[rat[ corvoad[.

Ajut[-\i copilul s[ aleag[ sportul potrivit pentru el

Page 7: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

Fitness Informa\ia zilei 13Miercuri 28 decembrie 2011

Antrenoarea Kerekes Emoke recomand[ exerci\ii pentru abdomen

Cu toate c[ ne afl[m ̀ n zi-lele de dup[ s[rb[toareaCr[ciunului, c]nd resim\imefectele unor mese bogate `ncalorii, nu trebuie s[ aban-don[m exerci\iile fizice, carepracticate cu regularitate nemen\in tonusul fizic `ntr-oform[ bun[.

Antrenoarea Kerekes Emokede la Centrul de aerobic Fitland

Satu Mare ne recomand[ un nouset de exerci\ii pentru abdomen.

1. Culcat dorsal, picioarele ri-dicate în pozi\ia verticală, bra\eleîntinse lateral (imaginea 1). Tra-gem picioarele spre trunchi (im-aginea 2). Revenim în pozi\iaini\ială ;i repetăm exerci\iul de 24de ori.

2. A;ezat sprijinit cu picioareleîndoite ;i ridicate (imaginea 3).Lăsăm jos trunchiul ;i picioarele(imaginea 4). Revenim în pozi\ia

ini\ială ;i repetăm exerci\iul de 16ori.

3. Culcat dorsal, picioarele ri-dicate în pozi\ia verticală, ambelepicioare duse spre stânga (imagi-nea 5). Depărtăm piciorul dreptde stângul (imaginea 6). Repetămexerci\iul de 16 ori, idem pe parteacealaltă.

4. Culcat dorsal, picioarele ri-dicate în pozi\ia verticală, mâinilela ceafă, trunchiul ridicat (imagi-nea 7). Tragem picioarele spre

trunchi ;i punem jos trunchiul(imaginea 8). Repetăm exerci\iulde 32 de ori.

5. A;ezate sprijinit cu picioa-rele întinse ;i ridicate (imaginea9). Executăm “opturi” într-un sensde 16 ori, apoi în sens invers totde 16 ori.

Reamintim c[ Centrul de ae-robic Fitland se afl[ pe stradaR]ndunelelor, nr. 3, iar mai multeinforma\ii despre centru se potafla on-line pe www.fitland.ro.

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

12 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Stil

|inute potrivite pentru club `n anotimpul rece

Chiar dac[ s[rb[torile vortrece, mai vin c]teva luni bunede frig `n care nu avem preamulte posibilit[\i de petrecerea timpului liber. ~n acestecondi\ii, cluburile sunt locuric[lduroase unde putem ie;i cuprietenii, ori putem s[ nec[ut[m alesul foarte u;or.

Tinutele de iarn[ pentru club leputem alc[tui cu pu\in[ imagina\iechiar noi, \in]nd cont de c]teva re-pere de la care s[ nu ne abatem< ale-gem orice purt[m ̀ n func\ie de cor-pul nostru ;i de formele lui. ~naintede toate, trebuie s[ ne stea bine ;iabia apoi s[ \inem cont de mod[.

Pantofii de club

Lumea modei nu `nceteaz[ ni-ciodat[ s[ ne uimeasc[ prin trenduricare mai de care mai ie;ite din co-mun. ~n timp ce unii designeri se re-zum[ la piese clasice ;i design mini-malist, de cealalt[ parte a baricadeise avanseaz[ mereu elemente opu-lente cu forme surprinz[toare.

Pentru sezonul toamn[-iarn[2011/2012, mae;trii pantofilor s-au`ntrecut ̀ n propuneri, ̀ n urma c[rorafashionistele au ce nu trebuie s[ lip-seasc[. La loc frunta; se reg[sesc pan-tofii “sclipitori”. Mai aproape caoric]nd de mitul Cenu;[resei, tren-dul pantofilor “bling bling” se tra-duce prin materiale ;i texturi meta-lizate, cristale Swarovsky, pietre se-mipre\ioase ̀ ncrustate ;i mult... scli-pici. De;i de obicei, pantofii sclipitorisugereaz[ modele cu toc `nalt, ve\i

g[si `n mod surpinz[tor modele depantofi “oxford” ;i chiar teni;i acce-soriza\i cu \inte ;i pietricele.

Sezonul acesta, pantofii sclipitorisunt elementul-cheie pentru o \inut[deosebit[, fie c[ este vorba despre o`nt]lnire romantic[, o ie;ire `n clubcu fetele sau un eveniment elegant.Detaliile `ndr[zne\e aplicate unorpantofi clasici le ofer[ acestora dinurm[ un aer juc[u;. Alege stilettos`nal\i cu pietre ̀ ncastrate care, asorta\ila rochii simple pix, v[ vor transforma\inuta `ntr-o prezen\[ remarcabil[,glamour.

Unul din modelele sezonului,botinele peep-toe au creat v]lv[ `nr]ndul fashionistelor. Pe diferitenuan\e de auriu, argintiu, combinatecu materiale clasice ̀ n culoarea pier-sicii, negru sau alte nuna\e. Acesteasunt pe c]t de extravagante, pe at]tde versatile. Pot fi purtate cu o rochiemidi, `n stilul anilor ’40, la eveni-mente simandicoase. La fel de binele po\i asorta unei perechi de skinnyjeans cu o c[ma;[ larg[ ;i s[ ai oapar\ie cool la orice petrecere. Dac[silueta `\i permite, poart[ o perechede botine `nalte cu tocul sub\ire ;i orochie tip bandaj, o \inut[ potrivit[,de exemplu, petrecerii ̀ ntre prieteni.

Modelele joase, cum ar fi teni;ii;i pantofii inspira\i din moda mas-culin[ sunt varianta ideal[ de acce-sorizare a unei \inute casual. ~\i voroferi comoditatea de care ai nevoie`n timpul zilei, dar ;i atingerea gla-mour pentru a ie;i din comun.Poart[-i cu o pereche de blugi (o va-riant[ chic sunt boyfriend jeans) ;i obluz[ simpl[, cum ar fi clasicul tricoualb din bumbac ori c[ma;a alb[.

Viorica Shibata

Vestele sunt perfecte pentruzilele friguroase de iarn[. ~ntr-ozi geroas[, fiecare dintre noi `;idore;te doar s[ se ̀ mbrace ̀ n cevaconfortabil, dar mai ales c[lduros. ~nc[ foarte la mod[, vesta esteun obiect vestimentar care nu sedemodeaz[ niciodat[ ;i pe care opo\i purta ani la r]nd. Fiindgroas[, o po\i purta doar c]nd efrig afar[. Vesta este u;or deasortat la blugi, la o fusti\[ cubotine sau cizme dar se combin[

;i cu un pulover tricotat.Ea poatefi chiar din blan[ ;i blana arat[minunat `mpreun[ cu rochiile`nflorate ori cu rochii din tricot.Pe cele confec\ionate din f]; lepo\i combina la orice tip de hainesport iar `mpreun[ cu bocanci,c[ciuli ;i fulare groase pot da `nfinal o \inut[ pentru vacan\a deiarn[, concediu la schi sau doar odrume\ie `n natur[ pentru ob[taie cu z[pad[.

V. S.

~nvinge frigul cu o vest[ c[lduroas[

Page 8: 28 D es ig n rp o uc l j c u I n f o r m a ] i a z i l e i ... · PDF fileCulorile neutre ;i \in - utele albe prind accente de culori fructate de galben, ... dragostei în rela\ia

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 28 decembrie 2011

Construie;te o carier[`n domeniul IT cu pa;i m[run\i

Denumit[ “tehnologia in-forma\iei” IT-ul reprezint[ undomeniu foarte bun, pentruorice persoan[ dornic[ s[`nve\e lucruri noi ;i interesantemereu. Oricine alege s[ lucreze`n acest domeniu poate aveaposibilitatea s[ lucreze `n di-verse domenii printre caremod[ ;i frumuse\e, divertis-ment, finan\e sau asisten\[ me-dical[.

Chiar dac[ acest domeniu estedestinat `n special b[rba\ilor, exist[;i femei care se pricep la fel de binesau chiar mai bine. A;adar, tehnolo-gia informa\iei este destinat[ oric[ruisex. R[sare `ntrebarea, “ce ar trebuis[ fac pentru a lucra ;i pentru a-\iface o carier[ `n domeniul IT?”.

Un prim pas ar trebui s[ fie sta-bilirea domeniului pe care vrei s[ teaxezi. IT-ul este un domeniu foarteextins, ceea ce `nseamn[ c[ ai extra-ordinar de multe op\iuni. ~\i putemenumera c]teva< Administrare Linux,Webdesign, PHP – programare webavansat[, Grafic[ publicitar[ (Photo-sop, CorelDraw), tehnic[ fotografic[- prelucrare, Machetare, HTML, CSS,

Flash, JavaScript etc.Cu p[rere de r[u, nu exist[ o fa-

cultate ̀ n care se pot ̀ nv[\a s[ lucrezicu aceste programe, dar exist[ foartemulte cursuri care te poate ajuta s[ tespecializezi. Desigur, cele online suntfoarte tentante, dar exist[ riscul s[ nu`n\elegi foarte bine ce trebuie s[ faci,a;a c[ opteaz[ pentru cele la care e;tiobligat s[ participi fizic. ~n a;a fel veiputea pune ̀ ntreb[ri, ̀ \i vei putea faceo serie de noi cuno;tin\e.

Pentru fiecare domeniu exist[ oserie de programe ajut[toare, cu care

po\i ̀ nv[\a ;i practica sferele existente.~n func\ie de preferin\e, caut[ infor-ma\iile necesare la cursurile urmate,iar dac[ nicio variant[ nu temul\ume;te, f[-\i cont un cont pe si-te-urile de specialitate ;i `ntreab[-ipe cei mai experimenta\i. Cu sigu-ran\[ vei primi ajutor.

Urm[re;te tutorialele

Dac[ e cineva care s[ ̀ \i ofere miide posibilit[\i, c]nd vrei s[ ̀ nve\i ceva,

acela e internetul. Po\i c[uta tutorialepentru orice `\i dore;ti s[ faci, iardintr-o simpl[ c[utare de 30 de se-cunde, vei primi nenum[rate varian-te. Desigur, po\i c[uta pe Google saupe Youtube. Ai mai putea s[ cau\i si-te-uri de specialitate ;i s[ te abonezila newsletter sau RSS, astfel `nc]t s[prime;ti pe adresa de e-mail toate tu-torialele ;i s[ `nve\i zilnic ceva nou.Fire;te c[ aceste tutoriale nu vin`nso\ite de o diplom[ care s[ atestec[ tu ai asimilat aceste informa\ii, darcategoric informa\iile primite `\i vorfi de ajutor.

Folose;te grupurilespecializate

Ai putea s[ te `nscri `n anumitegrupuri specializate, deoarece foru-murile ;i re\elele sociale dispun dea;a ceva `n IT. Odat[ `nscris, vei fi lacurent cu ultimele nout[\i din dome-niu, `\i vei face o serie de contacte ceprobabil ̀ \i vor fi de mare ajutor. Ast-fel, po\i afla mai multe informa\ii saupo\i avea oportunitatea unui primjob. Fii sociabil, `mprietene;te-te cutoat[ lumea, arat[-le c[ e;ti o per-soan[ serioas[, dornic[ de munc[ ;ide acumularea de cuno;tin\e.

Ionu\ Bl[jean

Cum s[ rezi;ti la locul de munc[?Probabil te afli `n situa\ia

`n care ̀ \i pui zeci de ̀ ntreb[ri,`\i vin tot felul de idei cum c[ai vrea s[-\i schimbi locul demunc[, sau ;eful t[u te irit[ ;inu mai rezi;ti ;i nu-\i convinenici atmosfera de la job.

Schimbarea locului de munc[ nueste o solu\ie ̀ n zilele noastre, pe vre-me de criz[, ;i `n plus schimb[rilede la o institu\ie la alta nu d[ delocbine la CV. Exper\ii ̀ n resurse umanespun c[ cea mai bun[ solu\ie pentrua dep[;i un astfel de stadiu din via\aprofesional[ este s[ `ncerci s[ rezi;tila serviciu, chiar dac[ \i se pare im-posibil, acest lucru se ̀ nva\[. Trebuies[ te autoeduci, s[-\i propui s[ nu teenervezi.

R[spunde unor `ntreb[ri

Analizeaz[ bine situa\ia,g]nde;te-te dac[ `n alt[ parte `\i vafi mai bine, dac[ apropia\ii t[i nu se

pl]ng de ;efi, sau de vreun coleg ca-re-i face zile fripte? G[se;te solu\ii!~n cazul ̀ n care superiorul t[u ̀ \i facezile negre, stai de vorb[ cu el,`ncearc[ s[ `n\elegi ;i punctul lui devedere, ar putea avea dreptate. Arputea ie;i o prietenie din aceasta.Dac[ dialogul cu acesta nu solu\io-neaz[ conflictul apeleaz[ la ;efi. Ai

vrea s[ pleci tr]ntind u;a de perete?Ar fi bine s[-\i aduci aminte c[ sun-tem `n criz[ ;i c[ potrivit exper\ilor`n resurse umane, va mai dura p]n[c]nd economia se va redresa. R[m]ipe loc ;i ̀ ncearc[ s[ vezi cum se poatedrege situa\ia.

S-ar putea s[ exagerezi, iar pro-blemele tale poate nu sunt a;a de ne-

gre. ~ncearc[ s[ te mai destinzi pu\in.F[ alian\[ cu o coleg care-\i este apro-piat, ie;i la o cafea, profit[ de oriceie;ire.

Premiaz[-te singur! Dac[ ;efult[u te-a scos din s[rite sau un colegde-al t[u a reu;it s[-\i pun[ be\e `nroate, nu te gr[bi s[-\i dai demisia.Pleac[ un pic mai devreme, du-te`ntr-un magazin, unde s[ te “pre-miezi” de unul singur. Cump[r[tu-rile nu foarte scumpe, te vor ajuta cusiguran\[ s[-\i treac[ sup[rarea.

Aminte;te-\i c[ via\a ta se deru-leaz[ ;i ̀ n alt[ parte dec]t la serviciu<ai familie, prieteni, nu-i ignora! Opor\ie de r]s cu cel mai bun prieten,la o cafea, poate fi solu\ia cea maibun[ pentru a te bine dispune ;i a-\i`nc[rca bateriile pentru o nou[ rund[cu jobul care te enerveaz[. Mai po\is[ te g]nde;ti c[ dac[ nu vei reu;i s[rezi;ti la actualul job, va veni o zi `ncare-l vei schimba. ~ns[ un pic mai`ncolo, acum a;teapt[ s[ treac[ pe-rioada de criz[.

I. B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 28 decembrie 2011Casa ;i gr[dina

Metode eficiente pentru a cur[\a ceara de pe covoare,

mese sau parchet~n fiecare cas[, de s[rb[to-

rile Craciunului ;i ale Reve-lionului se aprind lum]n[ridecorative sau parfumate careuneori las[ cear[ peste tot< pecovor, pe mese sau chiar peparchet.

~n func\ie de componen\alum]n[rii pe care o folose;ti, petelede cear[ pot fi u;or cur[\ate sau potprovoca daune nepl[cute covoarelor;i parchetului din cas[.

Urm]nd cu aten\ie sfaturileurm[toare, ve\i reu;i eliminarea pe-telor f[r[ s[ la;i urme inestetice `ncas[.

C]nd ceara fierbinte ajunge pecovor, poate provoca neajunsurisemnificative. Lum]n[rile coloratepot con\ine coloran\i puternici carelas[ pete de culoare greu de eliminatde pe un covor deschis la culoaresau de pe fa\a de mas[.~ntr-o prim[ faz[, se `ncearc[ eli-minarea mecanic[ a cerii uscate cuun cu\it de mas[ care nu taie. Dac[nu se cur[\[ complet, apeleaz[ lamai multe solu\ii pentru a eliminaurmele de cear[.

Preg[\i\i fierul de c[lcat ;i opung[ maro de h]rtie. Rupe\i punga;i a;eza\i o parte din h]rtie pe patade cear[ de pe fa\a de mas[ sau co-vor. Cu fierul de c[lcat la treapta cutemperatura cea mai sc[zut[, trecicu talpa fierului de mai multe ori

peste h]rtie, cu aten\ie. Fibrele co-vorului se pot arde foarte u;or latemperaturi mari. C]nd ceara se`nmoaie, se va lipi de h]rtie.

O lavet[ de h]rtie se pune pestepata de cear[ ;i folosim usc[torulde p[r pentru a ̀ nc[lzi zona afectat[.Dup[ acela;i principiu, ceara ̀ nmu-iat[ se va lipi de h]rtie.

Bicarbonatul de sodiue un ajutor de n[dejde

Presar[-l peste zona afectat[ acovorului ;i las[-l s[ ac\ioneze timpde c]teva ore, dup[ care covorul seaspir[. Dac[ bicarbonatul nu a datrezultatele a;teptate, ̀ ncerca\i sp[la-rea petelor cu sifon sau ap[ mineral[carbogazoas[ c]t mai acid[.

C]nd ceara a l[sat urme ce nus-au cur[\at cu niciuna dintre me-todele de mai sus, cump[ra\i solu\iadintr-un magazin specializat. Suntmai multe produse pentru cur[\atceara de pe materiale textile, darcele mai eficiente nu sunt ieftine.

Parchetul poate crea dificult[\i

Cel mai important lucru c]ndver;i cear[ fierbinte pe parchet saualt lemn este s[ nu v[ grabi\i s[ o;terge\i. O ve\i `ntinde ;i mai mult,iar stratul sub\ire de cear[ uscat[este mult mai greu de eliminat.Un cu\it cu lama rotunjit[ ;i neas-cu\it[ este cea mai simpl[ solu\iepentru a elimina ceara uscat[ de peparchet. Dup[ ce a\i eliminat ceara,;terge\i bine parchetul cu o lavet[uscat[.

O alt[ metod[ eficient[ este s[pune\i ̀ ntr-o g[leat[ c]teva pic[turide s[pun lichid f[r[ uleiuri ;i pu\ino\et de vin alb. Umple\i recipientulcu ap[ fierbinte ;i sp[la\i apoi par-chetul cu un mop. De cele mai multeori, aceast[ solu\ie simpl[ ;i ieftin[v[ elimin[ petele de cear[ de pe par-chet. Dac[ este nevoie s[ apelezi laun produs special de cur[\at, alege\iunul care este doar pentru parchet.Asigura\i-v[ c[ nu con\ine amoniac,substan\[ ce poate p[ta lemnul.

V. S.

De;i rom]nii au obiceiul s[cumpere aparatur[ electrocasnic[`n perioada s[rb[torilor de iarn[,dac[ `nc[ nu v-a\i hot[r]t iat[c]teva argumente pentru a v[`ndemna s[ sc[pa\i de frigiderulvechi. Un frigider vechi `nregistreaz[un consum energetic cu p]n[ la80% mai mare, comparativ cu unuldin clasa A+, conform unei analizebazate pe mai multe surse dinindustria de profil.1. Consumurile energetice aleaparatelor frigorifice vechi sunt cu30 - 80% mai mari, `n func\ie devechimea acestora, comparativ cuconsumul echipamentelor din clasaA+.2. ~n ceea ce prive;te consumul deenergie pe durata de via\[, unaparat nou din clasa A+`nregistreaz[ o economie de 2.475kWh, ceea ce reprezint[ oeconomie a costurilor pe durata devia\[ de 1.342 lei.3. Un aparat frigorific vechi de 10ani are un consum de energie de420 kWh/an, spre deosebire de unaparat nou din clasa A+, care`nregistreaz[ un consum de numai255 kWh/an.4. Costurile de achizi\ie ale unuiaparat electrocasnic nou suntrecuperate prin reducereacosturilor de exploatare (costulelectricit[\ii, al apei). C]t despre repara\ia unuifrigider vechi nici s[ nu v[ g]ndi\ipentru c[ piesele de schimb seg[sesc greu iar costurile sunt foarteridicate.

Viorica S.

4 motive pentru care s[ renun\i definitivla frigiderul vechi

Perdelele, un accesoriu important De ce este importantă alegereaperdelelor? Pentru că perdeauapoate schimba imaginea uneiîncăperi şi defineşte întregul spațiu.Cu ajutorul perdelelor se poatecontrola cantitatea de lumină carepătrunde în casă. În acelaşi timp,acestea constituie o soluție simplă şiaccesibilă care nu numai că filtreazălumina şi crează un joc de lumini şiumbre, ci şi pune în valoare întregulansamblu. Materialul joacă un rolimportant în alegerea perdelelor. Oopțiune nepotrivită duce, evident,la un rezultat dezastruos. Perdelelelungi fac fereastra să pară mai înaltă,însă cele care atârnă pe podea dausenzația unei camere joase. Plasatedoar în dreptul ferestrei oîngustează, cele foarte denseîmbogățesc fereastra, făcând-o să

pară mai mare, în timp ce acelea cufalduri cât mai rare uşurează peretelerespectiv. Perdelele grele creează oatmosferă mai apăsătoare. Acesteapot fi utilizate în încăperile foartemari şi spațioase, neîncărcându-le.

O perdea nu trebuie sa fie săracă înfalduri iar perdelele abundente înfalduri sunt potrivite dormitoarelor,reducând cantitatea de lumină şi dezgomot. Se vor folosi țesături fine,uşoare pentru a conferi fluiditatecamerei. Pentru un decor mai

avangardist se vor achiziționaperdele din ață sau din organza, voalsau mătase. De asemenea se potfolosi brocartul, damascul,bumbacul sau muselina. Esteîncurajată folosirea culorilorcontrastante şi vibrante, paletacromatică fiind foarte vastă şipermisivă. Panglicile, ciucurii sauşnururile, cât şi draperiile de cornişănu mai sunt `n topul preferin\elordesignerilor. Perdelele simple, într-o singură culoare permit alăturareaunei draperii cu o anumită tematică,însuflețind încăperea. Indiferent de modelul sauculoarea de perdea pentru careoptați, cel mai important este caacestea să reflecte personalitateadumneavoastră pentru că doar astfelvor întregi atmosfera locuinței.

Adriana G.


Recommended