26677043-Organisme-Modificate-Genetic.pdf

8/10/2019 26677043-Organisme-Modificate-Genetic.pdf

1/29


2/29

Transformarea genetic a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, dela obtinerea primelor gene himere, n anii saptezeci ai secolului trecut, laregenerarea primelor plante transformate genetic purtnd gene strine(Gasser si Fraley, 199!" #dat cu dez$oltarea metodologiei de izolare siclonare a genelor, respecti$ a metodelor de transfer n celulele $egetale, unnumr tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluzndgrupele cu o mare important economic% cerealele, leguminoasele,solanaceele, speciile pomicole sau forestiere" &a nceputul anilor 19', oserie de tehnici ale geniului genetic(adic manipularea direct a genelor dectre om! permit e)tragerea unei gene din genomul unui organism sireimplantarea ei n genomul unui alt organism, apartinnd unei alte specii

sau chiar altui regn" *cest transfer de gene este numit trasgenez, pentru cel presupune tra$ersarea barierelor care, pn nu demult, mpiedicauschimburile de gene ntre specii diferite, mai ales ntre cele apar+innd unorregnuri diferite" Gena care codific un caracter pe care dorim sltransferm unui alt organism se numeste gen de interes, de$enit nmomentul transferului efecti$ transgen, iar organismul receptor $a finumit prgenism transgenic" -ai mult geniul genetic permite astzi chiar

crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al uneiaceleia.i specii, prin inacti$area, modifi$area sau prin adugarea(aditia!uneia din propriile sale gene"/igla #-G desemneaz, asadar, orice organism al crui patrimoniu genetica fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic"


3/29

/igla #-G desemneaz, asadar, orice organism al cruipatrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele

specifice geniului genetic"0ractic, obtinerea unui #-G implic urmtoarele etape

principale%1" dentificarea si pregtirea (multiplicarea! genei de

interes23" ntroducerea ei (prin di$ersi $ectori! n celula gazd2

4" /electarea celulelor gazd care au integrat transgena ngenomul lor2

5" #btinerea, n cazul organismelor pluricelulare, a unuinou organism pornind de la o singur celul transgenizat26" 7erificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de

transgen, la descenden+ii organismului transgenic"


4/29

0rogresele realizate n ultimii ani n stiin+si n tehnologie au a$ut un impact puternic

asupra sectorului agricol si asupra celuialimentar din ntreaga lume" -etode

8no$atoare de productie au 8re$olutionatsi chiar au eliminat numeroase sisteme

traditionale, afectnd capacitatea deproducere a hranei pentru o populatie aflat

n e)pansiune continu

*ceste e$enimente au generat numeroaseschimbri n economie si n organizarea

social, dar si n gestiunea resurselorplanetei" -ediul natural a fost bul$ersat de

8progresele tehnologice, care au permis nudoar obtinerea 8ameliorrilor genetice prin

selectie, ci si crearea de noi combinatiigenetice pentru a obtine $egetale, animale sipesti cu rezistent si producti$itate teoretic

mult mai mare"


5/29

Graisin (:giant raisin:adica stafida gigant!

este un sortiment destafida care a fostmodificat geneticpentru a creste ladimensiuni enorme" *fost produs de catrenstitutul ;ational de

Genetica din


6/29

Grappleul este un noufruct care a rezultat din

combinarea geneticadintre mar si struguri"-arstrugurele aremarimea marului,te)tura strugurelui sigusul ambelor" *cest

fruct a fost creat pentrua aduce un mai mareaport de $itamina >,fructul fiind transportatcatre tarile din lumea atreia" -a=oritatea

fondurilor pentruobtinerea acestui fructau $enit din partea?;>@F


7/29

0rin combinarea

prunelor cu caisele sa obtinut noul fruct

pluot, cu o aromae)trem de puternica,

cu un continut marede $itamina >,nea$and niciun pic desodiu sau colesterol"


8/29

ubitorii demandarine si

grapefruit numai trebuie saaleaga, pentruca le pot a$ea pe

ambele inacelasi fruct"

*cest hibrid estedulce, plin de

fibre si $itamina>"


9/29

/e crede ca acestimorco$i colorati

contin cu pana la5A mai mult calciudecat cei normali"


10/29

0lantele modificate genetic snt create prinutilizarea tehnicilor ingineriei genetice" Bnultimii ani, alturi de metodele clasice dencrucisare a soiurilor sau de utilizare angrsmintelor, au aprut metode noi, care

presupun folosirea unor tehnici specificeingineriei genetice" Toate aceste plante noucreate de ctre om nu e)ist n natur, iarimpactul lor asupra mediului si asupra

fiintei umane nu este pe deplin cunoscut siscap cu totul sferei de control a

8specialistilor"

ngineria genetic este, deci, o nou tehnologie care implic manipularea genelor" Catoritlimba=ului uni$ersal al genelor (codul genetic!, oamenii de stiint pot transfera gene ntre diferite

specii care nu snt nrudite (animale, plante, microorganisme!" Ce e)emplu, genele unui peste pot fitransferate la o plant de tomate sau la cpsun pentru a le conferi rezisten+ sporit la temperaturi

foarte sczute" 0lantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie snt fortate s producsubstan+ele chimice ale pestelui, tocmai datorit acestui limba= uni$ersal, ele a=ungnd s elaboreze,

de pild, o substan+ pe care pestii o produc, n mod normal, pentru a supra$ietui n ap rece"0rin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate ca a$nd oimportan+ ma=or n alimenta+ie, cum snt porumbul si cartofii rezisten+i la insecte, fasolea si soia

tolerante la glifosat (pesticid foarte to)ic!, rosiile cu coacere ntrziat si cu con+inut ridicat desubstan+ solid" >t de sntoase snt pentru consum este o alt problem"


11/29


12/29

Animale transgenice.Propriettile animalelor

transgenice

Primele experiente n vederea obtinerii deanimale transgenice au fost realizate de R.Palmiter si R. Brinster(1982! cercet"toriamericani(de la #niversit"tile din $eattle!P%iladelp%ia si $an &iego care au reusittransferul genei %ormonului de crestere(somatotropina de la sobolan la soarece.'ena respectiv" a fost prima oar" clonat"

n bacterii pentru obtinerea ei n cantit"timari.

ste vorba de un soarece gigant! de dou")trei ori mai mare dec*t cel normal!caracter generat prin transferarea ngenomul s"u a genei ce codific" %ormonulde crestere la sobolan

+n experientele lui R. Palmiter si R. Brinster s)aobservat c" cca 1,- dintre soarecii manipulatigenetic au integrat gena exogen" si au avut la

v*rsta de trei luni o talie dubl" fat" de ceanormal".

cest soarece a inspirat specialistii din zoote%nie!care au v"zut n astfel de transgenez" un mi/loc de

a spori performantele productive


13/29

+n ustralia s)au nceput experientepentru transferul la oi a dou" gene bacteriene caredatermin" transformarea serinei ntr)un altaminoacid! cisteina. cest ultim aminoacid aste unfactor limitant al productiei de l*n" la oi. +nacelasi scop se preconizeaz" transferul 0eratinei!care este o protein" ma/or" a l*nii la oi.

$34

$R4


14/29

+n mod clasic! te%nica obtinerii unui animal transgenic presupunemicroin/ectarea unei solutii contin*nd numeroase copii ale genei

de interes ntr)un ovocit! imediat dup" fecundarea sa! ca sitransferul celulei ou n oviductul sau uterul unei femele receptive.&esi principiul metodei este foarte simplu! ea necesit" multencerc"ri! deoarece rata reusitei este foarte sc"zut"5 ntre 16 7i2 pentru formarea embrionilor si ntre 1) ! pentruobtinerea indivizilor. Recenta asociere a te%nicilor de transgenez"si de clona/ reproductiv! teoretic ar trebui de acum nainte s"facilitaze obtinerea de animale transgenice omogene sub aspectgenetic.&omeniile de aplicare a transgenezei animale sunt foartediversificate deoarece ele privesc deopotriv" cercetarea n biologiesi medicin"! n farmacie si agricultur".


15/29

Stiati ca ?

Datorit marimii lor, organelede porc sunt considerate ca fiind cele maiadaptate pentru a putea fi folosite la om.

Obtinerea prin ,, adugarea de geneumane deschide un drum nou pentruxenogrefe: ficat, inim si pancreas de ,,porci umanizati or fi mult maicompatibile cu corpul uman. Darproblema serioas pus de aceste

xenogrefe const !n faptul c organele deanimale contin, deseori, o serie de irusuricare sunt tolerate de animale, dar suntmortale pentru om


16/29

"ehnologia AD#$ului recombinat !n

genetica uman lona/ul reproductiv este o te%nic" cepermite obtinerea nasterii unuiorganism nou! f"r" a face apel lareproducerea sexuat". ndividul clonatse naste dintru)un ovocit enucleat sinucleul unei celule somatice. l

presupune urm"toarele etape5 : xtragerea nucleului dintr)un ovocitmatur;

: ctivarea electric" a acestui ovocit; : Punerea n contact a acestui ovocit cu

celula somatic"; :


17/29


18/29

Primele cola/e au fost realizatefolosind drept celule somatice celuleleembrionare foarte tinere! decitotipotente. ercet"rile desf"surate la

nstitutul Roslin dinburg% ($cotiaau adus amelior"ri spectaculoaseacestor te%nici de cola/ reproductiv.Prin tratamente adaptate! cercet"toriiau reusit s" restaureze totipotentaunor celule pe cale de diferentiere(celule embrionare >b"tr*ne?! celulefoetale si mpotriva oric"reiastept"ri! c%iar a unor celulespecializate. sa este cazul unorcelule din glandele mamare ale uneioi gestante! care au permis clonarealui &oll@ (dup" =-= ncerc"ri defuziune celular" nereusiteA.animalele astfel obtinute posed"

acelasi patrimoniu genetic! dar ele nusunt copii exacte ale animaluluiclonat datorit" rolului (nc" putincunoscut! dar real pe care)l /oac"citoplasma ovocitului n dezvoltareaembrionului.

aia &oll@


19/29

laborarea te%nologiei &4 recombinat n primii aniai deceniului al saptelea a f"cut posibil" aplicarea sa si

n domeniul geneticii umane. Prima experient" n acest

sens a dus la sinteza somatostatinei! un peptidneurotransmit"tor alc"tuit din 1= aminoacizi. 'enasomatostatinei a fost sintetizat" artificial si clonat"

ntr)un plasmid inclus n celule bacteriene desc%eric%ia oli! care n felul acesta produc peptidulneirotransmit"tor.

+n prezent! cu a/utorul te%nologiei &4 recombinatsunt produse proteine pentru tratamentul a numeroasemaladii5 cancer! alergii si alte boli autoimune! deregl"riimunologice! maladii ale s*ngelui! diferite maladiigenetice! etc. $inteza acestor proteine se realizeaz" cua/utorul unor celule bacteriene(sc%eric%ia coli!Bacillus subtilitis etc.! celule de dro/dii! culturi decelule de mamifere etc.


20/29

Riscurile pentru s"n"tatea uman" si pentru mediulncon/ur"tor prezentate organismele modificate genetic

At%t noile tehnologii, c%t si modernizarea economiei au influentat !n modhotr%tor & si nu de putine ori !n sens negati & sistemul agroalimentar sicalitatea hranei. 'n timp ce unii specialisti din cercetare consider modificrilegenetice un instrument de important ma(or pentru dezoltarea alimentatiei,organismele modificate genetic )O*+ sunt priite cu ne!ncredere, fiind

asociate fenomenului de globalizare sunt considerate -antieolutioniste. ercetrile recente au demonstrat faptul c nu exist o unitate de opinii !nlegtur cu modalitatea !n care biotehnologiile, respecti O*+ pot rezolaproblemele sectorului agroalimentar. Organizatia *ondial pentru Agricultursi Alimentatie )/AO recunoaste potentialul acestor noi tehnologii, !ns, !nacelasi timp, constientizeaz problemele pe care le pot genera.

O analiz riguroas a O*+ presupune ealuarea acestora at%t din punctul de

edere al influentelor asupra securitatii alimentare, c%t si a efectelor potentialeexercitate asupra dezoltrii durabile.0n alt aspect important este acela alealurii costurilor, pe termen lung, generate de noile tehnologii asupramediului. 'n general, aanta(ele cresterilor de productie sunt diminuate dene!ncrederea consumatorilor.


21/29

O*+ au dat nastere, !n ultima perioad, unor dezbateri aprinse, at%t peplan mondial, c%t si !n 1om%nia.

'n domeniul ingineriei genetice s$au !nregistrat numeroase progresecare au determinat aparitia de plante si animale transgenetice de tipul

porumbului si cartofilor rezistenti la insecte, tomatelor cu coacere!nt%rziat si continut ridicat !n substant uscat etc. 2ustintorii produselor transgenetice consider c, oricum, !n timpul

digestiei, AD#$ul alimentelor este distrus3 la polul opus se aflnumerosi oameni de stiin4 care se !mpotriesc modificrilor geneticede orice tip pe baza argument%nd c O*+ pot prooca la om, alergiide dierse tipuri si pot afecta sistemul imunitar.

Din 5667 au !nceput s fie cultiate !n 20A cereale si legume ale crorgene au fost alterate prin biotehnologiile moderne. Aceste produse aufost introduse si pe pia4a european fr ca publicul consumator sstie ce mn%nc. 2onda(ele indic faptul c peste 689 dinconsumatorii europeni resping o astfel de alimenta4ie a%nd !n ederesi aertismentele asupra riscurilor pentru sntate pe care le presupune

consumul unor asemenea produse date de specialisti !n genetic simedicin. xperimentele de p%n acum au doedit c sunt posibile: ocrestere a rezistentei la antibiotice, aparitia unor alergii, mrireatoxicittii !n organism.


22/29

+ntr)un raport al $ ($erviciul nternaCional pentruPromovarea Biote%nologiei gricole se arat" c" Rom*nia se afl"printre cele c*teva C"ri din lume care cultiv" Di testeaz" soiuri decereale modificate genetic. Produc"torii agricoli din Rom*nia aucultivat seminCe de soia modificate genetic! iar producCia obCinut"ulterior a intrat n industria de prelucrare a c"rnii. &e asemenease mai cultiv" cartofi Di porumb transgenetice. ReprezentanCiiproduc"torilor susCin c" nu exist" nici un pericol asupra s"n"t"Ciin urma consum"rii produselor lor! iar tot acest scandal din

uropa este cauzat de fapt de lupta marilor companiiproduc"toare de insecticide Di ngr"D"minte c%imice! care se simtameninCate de ieDirea de pe piaC".

+n urma unor experienCe pe Dobolani %r"niCi cu cartofi modificaCigenetic s)a a/uns la concluzia c" animalele s)au ales cu un sistemimunitar sl"bit Di cu afecCiuni ale creierului.


23/29

fecte secundare nedorite. Prima EversiuneE a tomatei cu maturare ntrziat" era f"inoas"! cu gust

metalic Di suporta greu transportul!c"ci pielea sa era fragil"! motivepentru cere consumatorii americani au refuzat)o.


24/29

aluarea riscurilor pentru sntatea

oamenilor $unt periculoase pentru s"n"tatea oamenilor alimentele cu originetransgenic": R"spunsurile nu sunt unanime Di incertitudinile suntnumeroase.

&eclaraCiile profesorului Ka%n(1999! apar"tor al transgenezei Di

expert pe l*ng" #niunea uropean"! sunt liniDtitoare5 >... testelecerute naintea punerii pe piaC" ale unei plante transgenice seapropie de cele cerute pentru un nou medicament?! ceea censeamn" c" ele sunt mult mai complexe dec*t cele cerute pentruun aliment nou! non)transgenic. +n plus! el adaug"5 >... atuncic*nd transgena este socotit" ca determin*nd rezistenCa la unierbicid! se cere un studiu toxicologic aprofundat privind

metabilismul ierbicidului utilizat asupra plantei transgenice?. 4umeroase p"reri ns" susCin c" modific"rile genetice genereaz"

numeroase efecte adverse asupra s"n"t"Cii umane Di a mediului


25/29

L efecte alergice Di toxice asupra oamenilor; Ga/oritatea culturilor modificate genetic snt concepute s" reziste la aplic"ri f"r"

limit" de ierbicide. &ou" dintre cele mai folosite c%imicale! bromox@nil Di gl@p%osat(Roundup 3G snt asociate cu tulbur"ri de creDtere ale fetuDilor! cu tumori!carcinoame! limfoame non)Modg0in. $e consider" c" soiul de porumb modificat genetic

numit $tarFin0 declanDeaz" reacCii alergice precum voma! diareea Di Docul anafilactic.#nii consultanCi DtiinCifici din $# consider" c" toate proteinele din porumbulmodificat genetic (-I din producCia $# ar putea acCiona ca agenCi antigenici Dialergenici.

L efecte alergice Di otr"vitoare asupra plantelor Di animalelor +n aceast" privinC"! cercet"toarea dr. biolog rina rma0ova a efectuat un experiement

la nstitutul de 4eurofiziologie Di $tudiul ctivit"Cii 4ervoase $uperioare de pe l*ng"cademie Rus" de NtiinC". 4ou" femele de cobai au fost mp"rCite n - grupe de c*te -5

un grup de control! un grup n a c"rui %ran" s)a ad"ugat f"in" de soia modificat"genetic Di un grup care a consumat alimente amestecate cu f"in" de soia obiDnuit". ufost num"rate femelele care au n"scut Di num"rul de cobai n"scuCi Di morCi. &up"primul stagiu! cobaii au fost mp"rCiCi n dou" grupe! una %r"nit" cu f"in" de soiamodificat" genetic! cealalt" %r"nit" cu f"in" de soia obiDnuit". rezultat un num"ranormal de mare de decese printre urmaDii femelelor %r"nite cu soia modificat"genetic. +n plus! -I dintre aceiaDi cobai c*nt"reau mai puCin de 26 de grame! faptcare evidenCia starea lor de extrem" sl"biciune. cesta este primul studiu care ademonstrat o dependenC" clar" ntre %r"nirea cu alimente modificate genetic Di stareade s"n"tate a urmaDilor.

>Gorfologia Di structurile bioc%imice ale cobailor snt foarte asem"n"toare cu cele aleoamenilor! ceea ce este extrem de ngri/or"tor n ce priveDte efectele asupra mamelor DibebeluDilor nen"scuCi! mai ales n contextul n care se urm"reDte introducerea de c*tmai multe G' n alimentaCia uman"! din raCiuni comerciale?! a declarat n concluzierma0ova


26/29

L efecte d"un"toare asupra dinamicii populaCiei de specii n mediul gazd" Di asupradiversit"Cii genetice a fiec"reia dintre aceste populaCii; plantele modificate geneticsnt specii exotice! capabile s" pun" st"p*nire pe noi teritorii! elimin*nd alte culturiDi crend superg*ndaci Di superburuieni! care oblig" la folosirea a Di mai multec%imicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza ncruciDat cu plantele

culturilor similare! fenomen care a provocat de/a distrugerea multor fermeorganice! ale c"ror standarde nu permit folosirea seminCelor modificate genetic. L sensibilitatea modificat" a agenCilor patogeni! facilit*nd r"sp*ndirea bolilor

infecCioase sau crearea de noi vectori; L diminuarea acCiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale!

veterinare sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care confer" rezistenC" laantibioticele utilizate n medicin"; deoarece modificarea genetic" este o DtiinC" c*t sepoate de inexact"! >specialiDtii geneticieniO folosesc o gen")mar0er pentru a stabili

dac" inserCia genelor n organisme a reuDit. desea! gena)mar0er este tocmai unadintre cele care codeaz" rezistenCa la antibiotice. rganizaCia Gondial" a $"n"t"Ciia avertizat n 2661 c" oamenii manifest" de/a niveluri de rezistenC" la antibioticecare i fac mai vulnerabili la maladiile mortale.

L efecte asupra biogeoc%imiei! prin sc%imburi n descompunerea n sol amaterialului organic.

Pornind de la ameninC"rile pe care G')urile le reprezint" pentru sistemulimunitar uman Di pentru biodiversitatea planetei! cercet"torii din diverse domeniiale cunoaDterii (patologia! agronomia! precum Di organizaCiile ecologiste au creatun puternic curent de opinie mpotriva producerii plantelor transgenice! dar cutoate acestea! marile companii cultiv" G')urile la scar" larg" n lume! ndispreCul opiniei publice.


27/29

oncluzii ;i recomandri ercet"rile genetice au ar"tat c" multe boli specifice plantelor! animalelor sau omului Diau originea n mici imperfecCiuni ale codului genetic. 4e putem imagina ct de grave pot

fi efectele secundare Di accidentele n cazul tuturor acestor te%nologii care se /oac" cuordinea Di ec%ilibrul att de fragil al celulelor vieCii.

Progresele realizate n ultimii ani n DtiinC" Di n te%nologie au avut un impact puternicasupra sectorului agricol Di asupra celui alimentar din ntreaga lume. Getode>novatoareO de producCie au >revoluCionatO Di c%iar au eliminat numeroase sistemetradiCionale! afect*nd capacitatea de producere a %ranei pentru o populaCie aflat" n

expansiune continu". ceste evenimente au generat numeroase sc%imb"ri n economie Di n organizareasocial"! dar Di n gestiunea resurselor planetei. Gediul natural a fost bulversat de>progreseleO te%nologice! care au permis nu doar obCinerea >amelior"rilorO geneticeprin selecCie! ci Di crearea de noi combinaCii genetice pentru a obCine vegetale! animale DipeDti cu rezistenC" Di productivitate teoretic mult mai mare.

Biote%nologia modern" ofer" >noi posibilit"Ci de dezvoltareO n sectoare foarte diverse!de la agricultur" la producCia farmaceutic"! iar dezbaterile la nivel mondial asupra

organismelor modificate genetic snt f"r" precedent n ultima perioad" Di au polarizatat*t atenCia oamenilor de DtiinC"! c*t Di pe cea a produc"torilor de bunuri alimentare! aconsumatorilor! a grupurilor de ap"rare a interesului public! a instituCiilor publice Di afactorilor de decizie.

3e%nicile transgenezei confer" astfel omului puterea cvasinelimitat"(cel puCin teoreticde a modifica patrimoniul ereditar al tuturor fiinCelor care)l ncon/oar"! inclusiv alpropriei sale specii.


28/29

Da zisa valoare nutriCional" mbun"t"Cit" a culturilor G'! nu este decto poveste frumoas" menit" s" ademeneasc" credulii. auza principal" amalnutriCiei pe glob este substituirea cu monoculturi industriale a

culturilor diverse oferite de sistemul tradiCional. Practica agricol"intensiv" distruge nutrienCii din sol! s"r"cind culturile Di nu mbog"Cindu)le.

4ici o te%nic" a ingineriei genetice nu poate remedia situaCia. 4umairevenirea la metodele tradiCionale de cultivare Di la biodiversitateaagricol" poate mbun"t"Ci acest lucru. 4oi evidenCe indic" faptul c" &4)ul transgenic! din praful Di polenul provenit din culturi G'! se poate

r"spndi la organismele din mediu! inclusiv la om. #n fapt mbucur"tor este acela c"! n timp ce culturile G' Didemonstreaz"! rnd pe rnd! ineficacitatea! pe glob se dezvolt" Di prindeteren ideea de agricultur" ecologic"! att n lumea a treia ct Di n uropaDi merica de 4ord.

el mai mare experiment din istoria umanit"Cii a nceput odat" cu acesteindustrii iraCionale Di aberante iar terenul pe care se experimenteaz" este

nsuDi sistemul ecologic de care depinde viaCa terestr". Gai normal ar fi! s" beneficiem de roadele unei DtiinCe independente! cares" se ocupe de g"sirea unor soluCii cu adev"rat viabile la problemele carefr"mnt" omenirea Di nu s" coalizeze cu o industrie te%nologic" al c"reiunic scop este s" se v*nd".


29/29

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	tanny-tudor
View:	217 times
Download:	0 times

26677043-Organisme-Modificate-Genetic.pdf

Documents