| Date post: | 09-Oct-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | nebuniciul-nebunici |
| View: | 82 times |
| Download: | 0 times |
of 120
2
Cuprins
Fericirea din mail 7 Primavara din motoarele pinguinilor si motoarele globalizarii
6
Despre o serie de ecotermeni 12 Od corupiei 17 ncacatranitul se vrea razbunator 20 Sassu si compasu' 23 De inima stangace 26 Publicituri 29 Zna i Jupna fac praf sptmna 31 Nesimtirea liberala la episodul 2 34 Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul
37
Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului 40 Ziua mondiala a closetelor publice 43 Motive pentru care iubesc Romania 45 Reveniri din reverii 50 Coborand din filme 55 Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau monologurile aviatorului despre marinari
58
Despre natura umana a martienilor si
3
despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul Romaniei
61
Despre supt. Cu Ion Iliescu! 67 Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!
70
De exemplu, despre un vis... 76 De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte
79
Generalul n labirintul su 81 Seninatatea porumbeilor spioni 86 Se poarta negrul! 88 Moartea si taxele 91 Iliescu operat acolo unde-l doare mai tare 100 Si-a venit un lup din UE lui Ciutacu sa-i dea cuie
102
Penis, creier, ochi mari si sani rotunzi 108 Nica si Bunica 112 Codul lui Iliescu 116 Gusa lanseaza strategia "Point & Hoit" 118 Schimb de limbi: Franta da limbi moldovenesti Gazpromului
119
4
Fericirea din mail
De cteva luni ncoace ctig toate loteriile
din lume : Irlanda, Regatul Unit, Olanda, Belgia,
Spania. Toi bag bani n contul meu gras, sunt
un fel de Stelian Ogic globalizat.
Mori prin tot felul de accidente stupide din
Africa, nc de acum zece ani i-au lasat averea
special pentru mine, presimind c o s cresc i o
s am nevoie de bani.
Miliardari din Dubai se ofer s-i mrite
fiicele cu mine pentru c nu mai exist nici o
metod normala de a scap de banii care vin
peste ei i-i sufoc.
Fericirea vine din Orient la pachet cu cte
o hurie gata s-i prseasca Jihad-ul interior
pentru exterioara iubire cretin.
Manageri din bnci construite pe bogii
coloniale m invit s m loghez la cte un cont
gras, deschis pentru mine de anonimi bine
intenionai.
5
Anonimii care m iubesc i m mngie cu
o catifelat tandree financiar sunt prieteni de-
ai mei dintr-o via anterioar care acum vor s-
i ncheie socotelile financiare cu mine pentru a
putea ptrunde fr nici un regret n Nirvana.
Eu i iubesc, dar nu pot s le iau nici un
ban, pentru c-n viaa mea viitoare s-ar putea s
am nevoie de ei. i se tie : trebuie s-i pese de
toi ceielali pentru a putea ajunge n acel loc n
care nu-i mai pas de nimeni.
Nu-mi pot permite o via viitoare n care
acestor oameni s nu le pese de mine. Asa c din
toat aceast fericire care inund mail-ul meu de
pe Yahoo o s o aleg pe cea mai platonic : o
btrnic de 69 de ani care-mi scrie c Isus m
iubete. i eu il iubesc pe Isus i il rog s nu se
mai dea miliardar arab, manager de banc sau
prieten anonim.
6
Primavara din motoarele pinguinilor si
motoarele globalizarii
Experiena noastr istoric demonstreaz
categoric c istoria omului a fost i o istorie a
climei.
n Evul Mediu microglaciaiunea de cteva
secole a schimbat harta agricol a Europei i ca o
consecin fireasc i comportamentul alimentar
al locuitorilor vechiului continent.
Primul efect al nclzirii planetei va fi ns
accelerarea globalizrii. Ne vom nfige n fructele
exotice crescute n grdina noastr de ctre
emigrantul chinez alungat din ara lui de secet
sau potop, fructe la care bunicii notri priveau cu
nesa temperat continental.
Vom mnca orez iubitor de secet, tomate
halofile, gata srate de tatl ploaie i mama sol.
Ne vom scrpina pe spate de mncrimi ciudate,
pentru c i microbii emigreaz, nu-i aa ?
7
Vacile vor privi mai bovin, cu mai multe
bale i mai puin lapte, dar mai gras.
Ruri altdat nvolburate vor naviga
poticnite pe harta rii, iar lacurile limpezi vor
deveni nite bli eutrofizate, pline de ml.
Insule altdat vii i pline de vegetaie vor
disprea, acoperite de linitea salin a lui
Neptun, teritorii noi vor iesi gata uscate din
mare, n alte locuri, visnd la alte geografii.
nclzirea global, va avea efecte
demografice certe, va reveni timpul marilor
migraii ntr-o alt vreme, ntr-o vreme global.
Schimburile economice se vor accentua, culturile
alogene vor interfera dramatic cu cele indigene,
va fi un nou Babel, care-l va atenua pe cel vechi,
principiile discriminrii vor fi nlocuite cu cele ale
uniformizrii, iar limba, da limba va deveni
treptat una singur.
n realitate, nclzirea global pleac de la
un paradox, pleac de la berea inut la rece, de
la vita congelat n destinul ei de hamburger, de
8
la dorina noastr de a ne rcori interiorul
caselor noastre. Cultul pentru refrigerri de tot
felul, a rcit interiorul universului nostru casnic,
birourile noastre, mainile noastre, dar a nclzit
exteriorul acestora, adic planeta.
Freonii, clorofluor carburile (CFC), sunt
principalii ageni de rcire din mainile noastre
de rcorit sau ntrit hrana. Ei trag cldura
din produsele depozitate n frigider i o azvrle-n
peretele din spatele frigiderului, prin intermediul
unui schimbtor de cldur, pe care la nevoie
poi s-i usuci i ciorapii.
Partea proast este c atunci cnd ceva nu
merge bine i instalaiunea care ine prizonier
agentul se sparge, acesta zboar direct spre cer,
unde se aliniaz sub forma unui strat dat
dracului.
Acest strat reflect napoi cldura
reflectat de pmnt, jucnd un ping pong
nesfrit i tot mai ndrcit cu suprafaa planetei.
9
Cldura captiv n acest joc este responsabil de
nclzirea planetei.
Ea-l va face pe ranul chinez s vin la
tine i s-i ngrijeasc mandarinele.
Deci iat cum, rcirea localizat determin
nclzire delocalizat.
Pentru nclzire, responsabil este i laptele.
Blajina vac ce-l produce, este n realitate o
mainrie biologic superpoluant i care nu
respect ntodeauna teoriile vosganiene. Vaca are
la achiziii o serie de organe care transmit cea
mai bun iarb ctre mecanismele interne de
procesare. Acestea, au ca subprodus, metanul,
pe care vaca-l flatuleaz spre nlimi, unde se
aliniaz pe lng freoni si CO2 n ping pong-ul
termodinamic.
n ceea ce privete industriile noastre, ce
s mai vorbim sunt cei mai buni juctori din
acest meci i-n fiecare produs pe care-l vezi sau
consumi, se afl zvpiala unor grade celsius
jucndu-se linitite prin atmosfer.
10
Inteniile ecologiste sunt intenii bune. Ele
paveaz acum iadul biocombustibililor mai puin
poluani, dar produi indireci ai agriculturii
convenionale. Ideea de biocombustibil a fost mai
abitir dect ideea de freon. Pentru a crete
suprafeele de trestie de zahr sau rapi
(principala materie prim pentru biocombustibil)
agricultorii au dat iama-n pduri. Plmnul cel
verde a tuit tot mai uscat, ajungnd s amplifice
fenomenul nclzirii globale. Pe lng toate aceste
lucruri, suprafeele cultivate cu plante au nevoie
de diverse tratamente cu pesticide. Prezena
acestora n locuri neobinuite cu chimismul
perfid al civilizaiei a fost ca un ut n fundul
echilibrelor ecologice locale.
i tot aa, subtilele rotie ale naturii, s-au
tot nvrtit, dinte cu dinte, au transmis otrava
agriculturii moderne n locuri nebnuite nc.
Lumea e complex i reacioneaz holistic.
Orice idee bun, devine piatr de caldarm
pentru marul triumfal al problemelor noastre de
11
mine. Cu ecosistemul planetei nu te pui. Cu
ecosistemul planetei nu umbli cu jumti de
msur. Nu te bagi peste homeostazia lui de
sistem mai btrn dect tine, nu-i dai sfaturi i
mai ales, nu ncerci s-l pcleti.
n rest, ce s spun ? Se pare c-n
primvara din oule pinguinilor se ghicete deja,
pe unde vor cuta strnepoii notri Atlantida.
12
Despre o serie de ecotermeni
Suntem din ce n ce mai asaltai de
termeni precum : agricultur ecologic,
sustenabilitate, agricultur durabil, economie
bazat pe cunoatere etc. Puini dintre noi tiu
ns care sunt semnificaiile exacte ale acestor
noiuni, cine le-a definit, cine i mai ales de ce la
promoveaz Nevoia de a mnca mai sntos este un
imperativ vital al dezvoltrii societii umane.
Studiile savante sugereaz c situaia de criz
demografic prin care trec Europa i Statele
Unite se datoreaz n mare msur modului n
care s-au hrnit populaiile de pe aceste teritorii
n ultima jumtate de secol. mbtrnirea
populaiei, diabetul zaharat, sterilitatea
masculin, tind s devin fenomene de mas
induse se pare de hiperchimizarea hranei. Rspunsul oamenilor de tiin se
regsete n platformele politice i instituionale
sub forma noiunilor enumerate mai sus. S le
13
lum pe rnd i s vedem ce implic ele i cum
interfereaz cu stilul nostru de via. Agricultura ecologic : presupune exorcizarea
tehnologiilor de cultur a plantelor de orice aditiv
(ngrminte chimice, erbicide, insecticide,
fungicide etc). Culturile trebuiesc cultivate pe
terenuri nepoluate sau depoluate n mod natural,
n timp. Protecia culturilor se bazeaz exclusiv
pe potenialul intrinsec al plantelor cultivate (pe
plasticitatea lor ecologic, pe rezistena lor nativ
la boli, duntori i factori abiotici de stres). Experiena a artat ns c produciile
obinute sunt extrem de mici iar calitatea lor este
extrem de slab (randamentul unui hectar de
gru cultivat n condiii ecologice este de cele mai
multe ori similar cu cel nregistrat la sfritul
evului mediu, naintea industrializrii). Accesul
la astfel de produse este limitat prin urmare la
consumatorii cu venituri peste medie.
Probabilitatea ca acest tip de agricultur s fie
viabil n condiiile creterii demografice a
14
populaiei mondiale este extrem de mic iar
urmrile cultivrii pe termen lung a plantelor n
condiii ecologice nu sunt nc bine precizate (o
urmare ar putea fi de exemplu ca acest tip de
culturi s constituie situs-uri de refugiu pentru
populaiile de duntori sau boli, cu efecte
semnificative asupra biodiversitii
ecosistemului). Agricultura durabil sau sustenabil este
acel tip de agricultur care urmrete
conservarea resurselor mediului la un nivel care
s permit nepoilor i stranepotilor notri s
triasc un stil de via similar cu al nostru n
ceea ce privete utilizarea acelorai resurse.
Mentaliti de genul dup noi potopul nu sunt
durabile, excesul de ap utilizat pentru irigarea
culturilor sau risipa acesteia nu sunt durabile,
ele punnd n pericol stilul de via al urmailor
notri. La limit, se poate formaliza noiunea de
agricultura ecologic ca fiind una dintre
15
interpretrile excesive ale noiunii de agricultur
durabil. Agricultura durabil nu omite utilizarea
tehnologiilor moderne de cultur i protecie a
plantelor agricole. Dar pune un accent deosebit
pe utilizarea tehnologiilor adecvate, pe
eficientizarea cantitilor de aditivi adugate
astfel nct acestea s aib un impact ct mai
redus asupra mediului sau chiar s-l protejeze pe
acesta. Noiunea de tehnologie adecvat are i ea
un sens mai larg, sintetiznd aspecte sociale,
ecologice, economice i culturale referitoare la o
anumit tehnologie. O tehnologie adecvat este o
tehnologie care este adaptat spaiului pe care
este ea folosit, astfel c o tehnologie proiectat
n China poate s nu fie eficient n Romnia. In fine, economia bazat pe cunoatere
este un principiu fundamental al economiei
viitorului. Ea este caracterizat prin rapiditatea
transferului tehnologic de la infrastructura de
cercetare, dezvoltare i inovare ctre producia de
16
bunuri i servicii, acest lucru influennd pozitiv
competitivitatea produselor i gradul de
satisfacie al consumatorului.
17
Od corupiei
Corupia este motorul progresului.
Corupia este ca un medicament pe care-l iei
zilnic i care te face s te simi bine. Dac m
duc la un medic pentru c m doare un picior i
nu-l mituiesc, plec de acolo cu o durere de inim.
Dac m duc apoi la cardiolog i nu-l mituiesc
plec de acolo cu o durere de cap. Dac ma duc la
neurolog i nu-l cinstesc i pe el mi se face frica.
Daca ajung la psiholog si nu-i cresc si acestuia
standardul de viata ma doare sufletul. Astfel,
ajung la preot care este preferatul meu. El nu ia
niciodata pentru sine, doar isi opreste putin din
putinul pe care il dau lui Dumnezeu. Chestia
asta ma unge la suflet, in sfarsit. Ma duc plin de
beatitudine la primar, la politist, la functionarul
public, la profesor. Daca am un dram de noroc
pot sa ma intalnesc cu un ministru pe care sa-l
mituiesc preventiv, asa doar ca sa-l tin agatat
pentru eventualitatea in care apare vreo licitatie
care ma intereseaza.Mita ne leaga. Mita ne face
18
un popor de doua ori milenar. Mita ne-a salvat de
nenorocirea de a fi transformati in pasalac
turcesc. Mita ne-a dat tuturor case, mita ne-a
facut oameni mari si mita ne-a crescut copiii
incepand de la gradinita si pana la cele mai
ravnite facultati. Mita ne-a facut ochiul bucuros
pentru victoriile echipei favorite, mita ne-a scris
articole favorabile si mita ne-a inconjurat
intodeauna de prieteni gata sa ne curete acolo
unde nu ne curata nici produsul finit de la Apa
Nova. Mita e liantul universal, mita a scris
Abecedarul dupa care am invatat prima litera si
s-a strecurat in tot felul de cuvinte care dau
culoare limbii stramosesti. Mitan e un nume
propriu relativ frecvent la romani. Romanilor le
place sa o : comit, demit, remit, emit omita.
Romanii urasc termita, urasc dermita si le place
ca femeia lor sa fie ermita, iar amanta
De aceea spun : traiasca mita, cine nu da
mita, vomita ranchiuna si desnadejde, e un ratat
social, un amarat pe care va trebui sa-l sustinem
19
din banii nostri de mita. Mita ne face sa traim
bine in ciuda statisticilor care ne spun ca traim
prost. Va trebui sa ridicam un monument de
dolomita, Doamnei Mita pentru serviciile aduse
poporului nostru greu incercat. De ce nu a cazut
comunismul mai repede chiar daca nu aveam ce
manca ? Pentru ca aveam in schimb bani de
mita. Bani din care s-a ridicat aristrocratia
postdecembrista care s-a sinchisit sa ne angajeze
pentru a ne face pe fiecare dintre noi mici agenti
propagandistici, mici vectorasi de mita care sa
disemineze valorile mitei mai departe. Vom trai
deci inca de doua ori milenar datorita mitei. Vom
mitui tot : popoare, conjuncturi, Istoria. Si vom
mitui chiar si Moartea daca nu cumva, dup
povestea cu Ivan Turbinca, distnsa doamn nu s-
a lecuit de tot ceea ce miroase, chiar si un pic,
ruseste.
20
ncacatranitul se vrea razbunator
ncctrnitul se vrea rzbuntor, pe
chipul su astenic nu ade nici un nor, se-
asmute ctre pres cu glasul tuntor, se ntoarce
PSD-ul cu faa la popor. A rtcit aiurea prin
fustele bunicii cluzindu-i drumul ocult doar
licuricii. i asta fu greeal perfid insinuat din
vremea-n care nc bunica era fat, pe fusta ei cu
franjuri nu se vzuse pat i nici minier n poart
la vreun student s bat. S-a terminat cu lenea
de lupt a vreunui mo, s-a terminat trdarea pe
cte-un caltabo a tacticii de lupt, azi ara este
supt n elementul ei de practici mai perfide, de
lupta de idei. La Cotroceni n poart berbecul
acupuncturii adus tocmai din China va desfina
tiranul i-l va muta la Glina (berbecu
acupuncturii-i bazat pe meridiane, el a venit de
acolo ascuns n termopane). Vom ctiga i lupta
pentru parlamentare, pe lng mici i bere vom
da i de mncare. Guvernul nostru va ine ns
post, c ngrarea-n funcii la mase pic prost.
21
Vom readuce nepoii primarilor la munc,
deertul despririi-l vom transforma n lunc i
orice familie de democrai, rnit, pe aceleai
posturi bune se va gsi unit. Echipele unite prin
astfel de rudenii vor genera n mase doar liniti i
smerenii. Poporul nsui privi-va mulumit i la
Cristoiu noaptea va sfori tihnit. Ciutacu nu va
spune dect cuvinte bune, consiliind minitrii i
rudele imune. La ora 5 teve-ul va prezenta doar
plaiuri pe care cte-o oaie-i uit ale ei baiuri iar
dup 10 seara i doar pentru aduli vom prezenta
iubirea la oamenii cei culi. Vom prezenta o dat
- de dou ori pe an ce a mai gsit Partidul la
Laura Andrean, cum se depune ponta la
doamna Daciana i cum se decojete un mr i
chiar banana.La patru ani odat, cnd o s ne
voteze, poporul va fi liber s mai evolueze. Vom
mai mri i pensii, vom crete i salarii, vom
ajuta dentitii s omoare nite carii, vom da corn
i lapte i peste clasa apte, vom da i la liceu,
dei mi-e fric tare de-o anume interpretare (cci
22
tiii psihanaliza cu cornu i lpticu simbolizeaz
acuma copilul i tticu).n fine, pentru a nu v
mai reine cu bunele intenii ce ginga m
descriu, v spun cu tot elanul de cprior zglobiu:
Votai-ne i mierea pe voi o s tot curg, cum
curge peste lume doar slava demiurg. Nu v
gndii c albine sa-eaz peste voi pentru a-i
lua din miere n plase napoi, vom da o lege care
le va veni de hac, albinele din ara nu vor avea
nici ac, nici pentru mierea noastr vre-un amrt
de sac.
23
Sassu si compasu'
Cercul poate conine compasul creator,
rotind peste hrtie grafitul fonitor. Aa i TVR-ul
conine pe unu Sassu ce face pe hrtie ce poate
i compasu. Numirea lui n funcii audiovizuale
nu valora pe vremuri nici cteva paralele. Toi
ateptau s-l vad innd discursuri rare la cte-
o conferin, la coli i seminare, purtnd ca un
brelog al funciei renume fr-ai gsi vreun loc.
Dar vezi ce perfidie, abia nscunat se i trezi-n
rzboiul preacrud i-nveninat ce multe firi din
pres rapid a scptat. Pndind la Concuren,
s vad ce mai spune Ciutacu-n al su show
lipsit de vreun renume, fu torpilat din vise de-un
aspru telefon, Rodica de la tire-l fcea pe Reme
om. Apoi pe rnd sunar i de pe la partide, din
Parlament srir pe el zeci de omide, de la
Guvern minitrii pornir s-l salute cu-ndemnuri
din acela ce se-prezint mute. Din pres
aprtorii titratei inocene srir ctre dnsul
24
rostind impertinene. Candidul nostru Sassu
atta atepta, avea recunotina acuma cui o da.
Se apuc s scrie i toat competena i-o puse
pe-o hrtie care friza decena. Se interzice acuma
oriice fel de tire ce poate s scoat Guvernul
din fire, se impune n toate acuma un minim de
decen i fr a fi prozaici i-un minim de
pruden. Rodica s-i prezinte un gram din
mintea crea n faa unor oameni cu voturi la
musta. S judece aceia dac a fost chiar bine
s dea pe post caseta, s ias de pe ine i s
arate lumii c tocmai cei ce dau, o finanare
dou, sunt tot cei ce i iau. S se arate clar c
ma-n sac nu-i prob atta timp ct ma nu
este validat de cineva n rob. Din staff-ul cela
care se face vinovat de toat tevatura s nu fie
iertat nici cei ce din greal n treab s-au bgat.
S vin Mdlina i cu profesionism s bage-n
monitoare doar purul jurnalism. S nu mai prind
pe vreunul c face altfel de joc c-l readuc la
crm pe marele oloc. i dac vd vreo tire
25
cntndu-l pe Bsescu il vei avea drept mentor
pe domnul Melinescu. Aceast adiere plcut de
schimbare ddu ap la moar i notei la purtare.
Zamfir, acreditatul n sfere tricene simi clar
adierea i se umfla n pene. Mndru c
ateptarea nu fu chiar gratuit dar ofticat pe sine
de ce putu s-nghit i dornic de revan trecu
rapid la man. E drept c tot contextul n pnze
i-a suflat i avanpremier lui Bute a creat. n
vremea asta Radu, un tip cam imposibil i
cioprete stilul aa cum crocodilul i cioprea
pe vremuri pe cei ce treceau Nilul. Pe scurt, o
banc sponsorizeaz un pom ce va primi la baz
i cine dar i om. Lui Radu nu-i convine ca
numele acela s-apar pe ecran, c e publicitate i
jurnalism cam van. Zamfir se enerveaz el fiind
deja frustrat i-i trage o direct de aproape-l las
lat. Lui Sassu nu-i convine ce s-a ntmplat i
prin urmare Radu va fi pe loc mutat. Dar pn
atunci la Ziua, sa sune chiar Zamfir s-i scrie un
articol cu iz de trandafir. S scrie clar acolo c
26
Radu a fost lovit cnd din mbriarea-i Zamfir
s-a tot smucit.Acuma ghicitoare. Ce banc este
oare? O fi fost banca aceea ce vrea s te nsori la
cate-un pui de fat de vrei s-i cumperi flori sau
care te pndete pe la vreun bar anume s-i
calmeze iubita cnd dnsa face spume, o fi banca
aceea cu purcelui zglobii care pe rt se ndop
cu monezii argintii i excret dup o vreme
numai economii sau banca aia care piticii din
grdin-i fac sftoi i suavi ca doza de morfin
la care ajungi la urm cnd prea pe bune-i crezi
i-n toate ale lumii cotloane-ncepi s-i vezi sau
poate banca aia ce pe Napoleon din prea mic de
statur l-a mpins ctre neon, sau poate banca
aia de tot trimite zni cnd tu atepi rspunsuri
de zeci de sptmni ?
27
De inima stangace
Clcai pe cte-o roz din toate trei ce-aveai
si peste buze limba cu tandru gand treceai.
Preai ntunecat de-un vis ce te rodea, sorbeai
ngndurat din ceai i din peltea, apoi ineai
discursuri cu patos i ndemn de se fereau i
carii de limba ta de lemn. Nu prea le aveai cu
treaba prin curte, nu tiai s speli o ruf dou i
te mpiedicai de oriice crengu n cale o
prindeai. Nu-i prea placea bunica i o priveai
buimac cnd te fcea in public energic,
prostnac. Tu cretinete-n tine mai tare te-
nchideai i de nepoii dnsei acerb te-nconjurai.
Din trandafirii curii ce i-ai propus s tai tu i-ai
fcut podoabe i-un plin de epe strai. Nu ai tiat
nici unul cu gnd s-i arunci, chiar ai purces
degrab ca s-i cultivi prin lunci adic n judee
mai bine ndoctrinate n care-i o onoare s ai
multe pcate.
Si i tineai tot prul prins ntr-o agraf i
nu ieeai n public fr s faci o gaf. Misterul
28
tu pesemne c numai tu-l tiai cci inima-n
stnga-n realitate aveai. Poate c doar Oprescu
mai bnuia ceva pe vreme-n care nc, pe la
spital trecea. Dar de atunci probabil c tot
blocndu-i treapta s-a lmurit i dnsul c
inima-i n dreapta.
M tulbur secretul i tot cznesc n stele
sa aflu cam ce treab ai cu Polichinele.
29
Publicituri
Vom vorbi de reclame i alte chestii tmpe
ce la teveu n fa pot s ni se-ntmple.In prima
scen-un mndru, un chipe indigen, aluneca pe
strad ca Mo Crcin sub ren. O domnioar
blond-l scoal cu portiera ( o blond din aceea
ce fr nici un mas i-ar pune jartiera la gt, de-i
picur din nas). Chipeul nostru fante se clatin
n mers i de dureri se strmb din ce n ce mai
des, se contorsioneaz i se schimonosete ca
dup rea fiertur sau la dentist sub clete.
Acuma s vezi faz. Cic mergea spre-o
tip care le avea cu voodoo (putea s- fi fost
soa, da nu-i arat nudu). i tipa cu-o ppu
l chinuia pe fante cum chinuie nepotul politic, o
mtu. Ba-i ndoia piciorul, ba i fora o mn
pn ajungea srmanul s mearg ntr-o rn.El
se-apra de toate frcndu-se mai des cu-un soi
de alifie cam, cam cum freci un ness. i gelul
sta magic de toate-l proteja, i da puteri sporite,
spre ea nainta. Gelului acela i zice Ketonal i
30
rima cea mai dreapt este de gel anal. C tot
gndind acuma la aerele ei eu cred ca tipu acela
o sa devin gay.
Apoi s vezi la pensii.Cic-i posibil chiar ca
eul tu de mine s-i fac astzi dar. S vin s-
i arate ce scaun cu rotile o s posezi tu mine
chiar fr s ai pile. i ce baston din aur va ine
vrsta ta n vremea aceea-n care nu te va ine ea.
Ce cadru ai s-i cumperi i cum ai s-o zbugheti
cnd tu vrei vrea prin lume s mai cltoreti. C
boala ta e scump, alta nici n-o s ai i o s-o
provoci plimbnd-o prin lumea-n care stai.
Efectele intrrii legii n vigoare se pare c-n
viitoruri a cam creat stupoare. Se nmulesc
clienii ce se trezesc la ui cu tot felul de babe,
bunici i chiar mtui. i toi i dau suflarea n
prag la dumnealor zicnd c btrneea le fu
ceva uor. C pensia aleas, nu se putea mai
bun c i-au permis cu ea s mearg i pe lun.
Doar eul meu se pare c nu-i gsi trusou c mi-
a trimis prin una, misiv: eti un bou.Eu cred
31
c Rduleasca mbtrnete-n clip ca s ne-
accentueze complexul lui Oedip. Discursul ei nu-
i fin, dar clipul pare mna surpriznei Marin.
Parc i vd momentul cnd n emisiune cu
vocea cea mai snoab, zna Marin i spune:
Surpriz Mihaela! Acuma chiar eti bab. i vei
rmne aa. C am vorbit cu iri, o pensie s-i
dea.
32
Zna i Jupna fac praf sptmna
Mihael drag cartea mea gseasc-mi-te-n
pace c i-am trimis i eu ceva, s-mi zici dac
nu-i place. i scriu eu totui ca s-i spun c ne
unete mila i a trecut aproape un an de cnd
comun ne e tefan i-s mndr ca zambila. S
tii c n-am putut s beau din sticla mea de
Panciu cnd am vzut ct te czneai pentru
Liana Stanciu. i am pornit i eu s strng un
ban, doi bani grmad dar nu tiam atuncea eu
ct eti de revanard. Nu vreau din merite s-i
iau, am merite destule i tiu n banca mea s
stau nu ca-alte nestule. Eu nu accept s m
refuzi, fac public tot scandalu cum toac
viermele la duzi i voi toca semnalul. Te lauzi c-
ntro zi ai strns ct alii-n apte zile, las c te
tiu ce marf eti i c ai pus trei kile. La Robert
tu vei regreta infama mrvie i toat lumea va
afla ce ai in scfrlie. Vai, cte pensii au donat
admiratorii mei i tu cu scrb ai refuzat a
33
muncii lor, lei grei. Ca tu-n reclame cnd apari
mbtrnind discret se vede clar ca pentru bani-i
ari acest secret. Eu la ampon cnd m-am
splat pe cap i nc-n public cu pasiune m-am
frecat i mi-a plcut i n-a contat dect fiorul
ludic. Chiar i pate-ul ce-l prezint nu-i dect
pasiune c de al poftelor tremol fcui i tensiune.
Aa c las-i casieria deschis doar o clip, s
bag i eu n ea ceva, nu refuza n prip. Ce dac
banii toi s-au strns i mndr-i lumea toat ?
S strngem drag dublul lor, l-mai operm o
dat!
34
Nesimtirea liberala la episodul 2
Aflu de pe fluxul Newsin ca liberalii
hunedoreni au sarbatorit astazi ziua caltabosului
si a tuicii. Inteleg ca nesimtrea devenita politica
de partid inca de la evenimentul de duminica
trecuta de la Moghioros s-a externalizat la nivelul
intregii tari.Le mai dedic odata cantarea menita
sa-i salveze de propria lor nesimtire:
Cica liberalii la piaa Moghioro, fcur o
orgie cu niscai trie i chiar cu caltabo. Ideea mi
se pare venit de la staff cu logic deart i
bunul sim cam praf. Chelul la cap i duce
falangele cu pur melancolie-n glas iar tirbul
drept la gur s-ascund ce-a rmas. La
spnzurat n cas s te apuci s spui ce bun e
textila pe gt cnd tu i-o pui, ce bun era
spunul pe numele lui Cheia c-i proteja de
boal i boarfa i femeia? Penibil micare i
lips de respect c ne-ai nfipt sgeata att de-
adnc n piept. Poate c mita Reme nu vi se
35
pare rea i v gndii acuma c oricine-n ar ia.
Gndii-v c Geoan stul de ghinioane s-ar
apuca s-npart prin lume termopane, c
Bunicua noastr venind pe la ora s-ar apuca
s-mpart epcute cu lmpa, Bsescu nvrtind
o floare de cicoare s-ar apuca la lume s dea
nite vapoare.
Mai bine sunai goarna i strngei-i pe toi
c printre voi se ascund i civa idioi. Pe
domnioara Tua punei s in ua. i-n camera
aceea n care suntei toi, planificai un test ca
s-i gsii pe hoi. Triceanu se urc pe lustr i
de-acolo va arunca lumin ca altdat Apolo. Din
cnd n cnd va scoate dintr-un co i va arta la
lume un mndru caltabo. Atunci Diana draga
lumina o va stinge i ce lucete-n noapte cu aprig
ochi distinge. Pe liberalii aceia a cror ochi
sclipesc de poft i de rvn la daru mprtesc
pe loc s-i dai afar chiar de rmnei singuri i
v implor o ar ca s o conducei iar.
36
Atta timp ct testul acesta nu-l pornii cu alte
mndre gafe n balt o s izbii.
i inei minte asta: poporul n-are sex, c stai la al cu curu sau faa-i e totuna, cnd merge la votare el fute-ntodeauna.
37
Pestele din cizma si filozofia aruncarii cu banul
Un magistrat din Statele Unite ale Americii
si-a pierdut slujba dupa ce a decis custodia unui
copil aruncand cu banul.
Daca acest lucru s-ar fi ntmplat n umila
noastr republic semiparlamentar cazul ar fi
strnit chiar admiraie. ntr-un sistem juridic n
care doar infractorii dau cu banul, a lsa ceva n
voia sorii, a lsa destinul s judece, ar fi fost un
lucru ludabil
S-ar fi fcut emisiuni cu sondaje de 1,19
euro despre calitatea monezii, despre densitatea
aerului i fora degetului care a zvrlit-o, despre
ascuiul muchiei, despre ridurile n form de
arpe trasate de BNR pe muchie, tocmai pentru a
sublinia unitatea etimologic dintre funcia sinus
care are form de arpe i cuvntul englezesc sin care desemneaz pcatul, despre mecanismele
psihanalitice care au fcut judectorul s aleag
moneda, despre unde e moneda ? , despre
38
karm, clarviziune, transcedentalismul anilor 80,
despre justiia oamenilor ca receptacul a justiiei
divine etc.
Ne-am fi mprit n dou tabere, am fi
fcut referendum, am fi schimbat sistemul de vot
pentru a permite justiiei divine s se manifeste
plenar n urn, unii parlamentari n-ar mai fi
votat cu aspirin ci cu monezi.
Am fi devenit brusc fanatici mnuitori ai I
Ching-ului, am fi vorbit n perle i am fi umblat
ntodauna dup noi cu un alai de scribi pentru a
ne nira pe hrtie fiecare cuvnt care scap
subtilei mori cu circumvoluiuni care macin
ntre urechile noastre, variabilele perfide ale
realitii.
L-am fi salvat pe Mailat. Am fi dat cu banul
i ar fi czut faa care trebuie. Dac un igan se
cheam Romulus i e aproape slbatic, destinul
a vrut s ajung acolo unde cu milenii nainte un
alt Romulus sugea de la lupoaic ntr-o pdure.
i ce dac a ucis? Ce treab avem noi, dac
39
moneda graierii divine l-a ispit de gratii ?
Italienii nu ne mai vor ? Treaba lor. Dac ei nu
ne vor noi i vrem ! Hoardele de nomazi sunt o
rzbunare pentru faptele strmoilor lor de acum
2100 de ani. Ce nou ne-a czut bine cnd ei au
venit aici i l-au alergat pe Decebal prin muni ?
Cnd au vrut s o violeze pe Dochia ? Dochia e
Giovana noastr ! Ei cu Traian atunci, noi cu
Traian acum.
Istoria nu se scrie niciodat ntr-un singur
sens (cu excepia istoriei noastre cu ruii),
evenimentele mari creaz ecouri mici peste
secole. Le-a convenit cnd ne-am vndut pe
nimic i le-am construit drumuri, case, orae. Le-
a convenit cnd le-am bucurat ochiul cu sportivii
notri. Cnd am cumprat aproape jumtate din
utilajele pe care le folosim n industria alimentar
de la ei. Pi atunci, orice plcere cu a ei durere,
frate.
S dea cu banul i s rezolve problema. S
le spun politicienilor romni s tac pentru c
40
moneda e n aer i trebuie s cad. S le spun
s tac pentru c precurvesc limba romn cu
idei stupide. Cum s trimii m iganul n Egipt?
Pi ce, iganul e fecioara Maria? Sau ai nvat
despre faraoni i psihanaliza i-a fcut vre-o
glum?
Judectorul american trebuie angajat la
noi. Trebuie desfinat tot sistemul juridic.
Trebuie ca ministrelul justiiei s-i gseasc alt
loc, trebuie ca procurorii i avocaii s dispar.
S mergem la judectorie i acolo s ne atepte
un nene n rob care s ne ntrebe : cu ce
moned vrei s judecm astzi? sau pe ce
batem moned astzi?
Astfel lucrurile s-ar rezolva iar metafora
relaiilor dintre Italia i Romnia ar putea fi
reprezentat printr-o simpl caricatur: o ar n
form de pete este purtat de Europa spre
culmile abundenei, ntr-o cizm.
41
Rimele lui Cioroianu la picioarele Sfinxului
Iubita mea cnd tocmai ne iubeam uitnd
prin vis de-a noastr Romnie simi-i cum ne
lovete surd prin geam o cioar liberat din
sclavie. i tulburat de-al vrajei mele sfinx, trezit
buimac la umbra Piramidei, am hotrt s-i
scriu cu al meu pix un vers ca regele,
Semiramidei.
Aicea n deert s cumprm un spaiu
vast, cum ara noastr n-are i tot aici cu spor s
deportm ntreaga Romnie infractoare.
La faraoni s se ntoarc faraonii, necultivai i
pui pe tlhrii s lase Europa linitit i
absorbit doar de bucurii. Iar, Dumnezeu n
buntatea lui i va hrni cu man chiar din zori
i pe deasupra vor zbura cocori, purtnd copiii
lor din flori.
i n deert nu vor gsi toiege cu care s
despice marea s se-ntoarc i vor domni peste
42
nisip n lege, cum stpnete apa haina ud
leoarc.
Nu vor putea s fure vreo poet, s vnd unei
babe o mochet, nu vor avea Obor i nici omor,
cui s-i mai dea n veacul urmtor.
i uite aa iubito vom scpa de jalnica imagine
de ar, un brand strlucitor va lumina, poporul
romnesc n lume iar. i chiar i-atunci cnd
vreun romn sadea va nclca a firii noastre legi,
cu dragoste de ar-l vom ierta, tiind c iganii
toi sunt tot pribegi.
Iar Roma va fi pentru mine aceiai
anagram a lui Amor, vacanele n care sunt cu
tine, turbate nu vor fi de vreun omor. La temelia
marilor coloane vom mpleti trei kilometri de
baloane i-n vrfuri va veghea european, amorul
nostru, chiar Traian.
43
Ziua mondiala a closetelor publice
ntr-o atmosfer de linite sufletasc i
inspirat melancolie Lumea srbtorete astzi
ziua closetelor publice. Cea mai mare problem a
civilizaiei umane a fost nc de la nceputurile
sale rahatul. Dac n miticul veac de aur, eroii
puteau s vneze linitii prin pdure fr riscul
de a clca pe fructele fiziologiei semenilor, n
lumea de astzi metabolismul civilizaiei este un
domeniu pentru care au fost create faculti,
sisteme de management i amenzi. Nu se pune
problema s mai zburdai prin tufiurile ecologice
dup nimfe fr s ieii de acolo total impur,
marcai de misterele digestiei celuilalt. Producem
din ce n ce mai mult rahat i avem nevoie de tot
mai multe locuri publice unde s ne desctum
intimitile. Mncm din ce n ce mai mult n
public i petrecem din ce n ce mai mult timp n
mediul social. Este nevoie de industrii ntregi
care s recupereze urmele noastre i s le
44
ntoarc n natura binecuvntat care ne
hrnete. Toaleta a devenit o art care exprim
starea de spirit, frustrarea i sperana noastr.
Pisoarele au form de buze, budele devin guri
care ateapt hulpave darul nostrul ctre natur.
A trage apa este un stil de via insernd
psihanalitic n limbajul cotidian dorul de duc,
nepsarea, cheful de ne lua lumea n cap. Facem
pipi uitndu-ne la reclame, dive inaccesibile ne
privesc din perei uretra iar plescitul urinii se
insereaz subliminal n reclame amintind de
exemplu, de bere.
Era nevoie de o zi mondial a toaletelor,
aa cum este nevoie de o zi modial i pentru
celelalte simboluri ale necesitilor noastre : Ziua
Buctriei i Ziua Dormitorului.
Era nevoie s nu se lucreze azi. Era nevoie
s se stea acas, unde de voie sau nevoie, trebuia
s ne facem nevoile linitii pentru a da un rgaz
closetelor publice s se odihneasc mcar odat
pe an.
45
Motive pentru care iubesc Romania
Iubesc cu zorzoane i temenele partidul
boem al culturilor noastre de pruni ce se viseaz
palinc, iubesc porcii n destinul lor de caltabo
politic i licitaiile trucate pentru maini
puternice. Iubesc gratia cu care Diana baga
capul in nisipul fraged al realitatii, alungand din
memoria ei de elefant gafele piigiate ale lui
Chiuariu, ciorovielile ieftine ale lui Cioroianu cu
faraonii Egiptului i modul grobian cu care
Olteanu sufl n relaiile diplomatice ale
Romniei vntul corupiei lui Taubman.
Iubesc arta de a numra stelele de pe
steagul UE a lui Adomniei, iubesc
suburbanismul lui Orban i talentul lui de a
cnta la igar Sonata nebuniei lui Bsescu.
Iubesc maina care merge cu etanol i care
a costat 35 000 de euro a ministrului mediului,
pe motive total nefireti de nepoluare. Iubesc
cnd l aud pe Triceanu vorbind de Bsescu i
invers.
46
Iubesc blogreala lui Iliescu i frustrrile
virtuale ale lui Nstase cu tot jegul lor social
democrat de pe ele.
Iubesc postrile rare ale lui Geoan,
incursiunile lui n natalitatea lui Hitler,
vanghelismul de catifea al partidului pe care-l
conduce. Iubesc crnaii de Plecoi, rzboiul
traian pentru Elena i genialitile mediocre ale
sunetitilor de la Antena 3 care sintetizeaz cu
arogan chinul fixist al vorbrelelor ciudacice.
Il iubesc pe Dianu care vrea s plece din
ara asta i a gsit pentru fuga lui din teoriile
tranziiei cea mai bun cale. O iubesc pe Renate
Weber i tiu c pleac ntr-un loc unde chipul
lui Chiuariu nu a va ajunge niciodat.
Il iubesc pe Ghie i memoriile sale cu
Securitatea, precurvismul rafinat al acestor
memorii, kama sutrismul politic pe care-l
practic, oraiile lui excitante, pertinena tehnicii,
lungimea caracterului i grosimea logicii.
47
Iubesc perfeciunea chirurgical a
managementului lui Oprescu, faadele fade ale
blocurilor din Rahova, inscripiile de pe cmile
lui Vanghelie, muzica cult i mult pe care o
ascult, existenialismul vorbirii sale, culoarea
lui emailat.
Iubesc refugiul lui Nicolescu n sntate,
pertinena cu care ne taxeaz boala i modul
autentic liberal prin care ne exorcizeaz de vicii,
prin bani.
Iubesc motociclismul care a invadat strzile
umplnd Romnia de donatori de organe pe dou
roi.
Iubesc viitoarele statui ale lui Triceanu
pe motociclet, stnd pe o roat de 20%, semn c
acesta a sfrit cu minile pe coarnele puterii,
scond un zgomot asurzitor de tob spart.
Iubesc ciocnirea lui cu un Ford i venirea celor
de la Ford la Craiova. Iubesc cderea leului,
galopantul dans mortuar al inflaiei, creterea
48
pensiilor cu 100% i apriga lupt a guvernului
pentru cei 50 de lei n plus la salariul minim.
Iubesc mirosul polimerilor lui Patriciu din
asfalt, graia cu care sponsorizeaz i PSD-ul i
PNL-ul nfrind cu sngele economiei dou
realiti paralele. O realitate care lupt mpotriva
ntinrii idealurilor comunismului i una care
lupt pentru ntinarea urmailor liberalilor
interbelici, care se roag pe la ui cu mnere
mnjite de caltabo s le fie restituite
proprietile.
Iubesc democraia noastr original, iubesc
judectorii din curte care l-au fcut pe Nstase
demnitar pentru toat viaa lui de armaghedonist
procuroric, care l-au extras pe Iliescu dintre
mineriade i care-i permit lui Vadim s umple de
flegme albastre-galben-roii cotidianul sordid al
vieii noastre cu politicienii.
Iubesc ara creia nu-i pot spune adio, ci
doar un simplu pa cnd m duc la culcare.
Sunt mndru c sunt romn, adic : iliescian,
49
sechelarian, bivolarian, nstasian, orbanian,
vanghelian, hrebenciucian, cozmncian,
voiculescian, vadimian i cine tie cte alte sute
de alte dimensiuni care mai definesc.
50
Reveniri din reverii
Sptmna trecut am fost plecat la
Londra unde am avut drept misiune secret
demitizarea Perfidului Albion. Numit aa de
francezi pentru c stncile de la Dover (principala
poart de intrare n Anglia dinspre Frana) aveau
culoarea arielului persilat, Albionul nu mi s-a
prut chiar aa de perfid, poate chiar mi s-a
prut naiv i diafan, bolnav de o inocen palid
de care au profitat o mulime de piei galbene,
negre i tuciurii.
Am pierdut, ca s fac o parantez care s
adnceasc misterul acestei poveti, demisia lui
Cioroianu taman cnd s-i fac i eu un OK
reginei i s o pipi cu curiozitate pe Diana de la
Madam Tussauds. Londra este un ora de
admirat, curat i splat de ploi salubrizatoare tot
timpul. Oamenii sunt politicoi indiferent de
naionalitatea lor, nu fumeaz pe strzi, nu
vorbesc la telefonul mobil, citesc i dorm pe rupte
n metrou. Nu te mping cu furie cnd se grbesc,
51
i cer scuze chiar dac nu te ating dar simt c i-
au invadat, din greeal, spaiul intim. Se
mbrac urt, sunt uri i au femei diforme,
masculinizate. Nu au acel arm adolescentin al
romncelor, nu au acel sim estetic pe care-l vezi
la fetele noastre. Au un stil neglijent pe care-l
afieaz n spaiul sistematizat i salubru al
oraului lor. La noi e cam invers, ne place s ne
mbrcm bine printre gunoaie, bli i rahat de
cine.
Londra nu are frumuseea arhitectural i
delicateea Vienei. Dar are farmecul ei cosmopolit
i catedrala St. Paul, o construcie care-i taie
respiraia, creia simi nevoia s-i dai cte un
ocol, care are aceiai valoare ct un curs de
arhitectur.
Londra are Roata Mileniului, un cerc al
prostului gust, care te nvrte pe deasupra
Tamisei pentru a putea admira de sus ceea ce nu
ai putut admira de jos. Are Westminster Abbey i
Houses of Parliament cu Big Ben-ul ei superb.
52
Are Terminalul 5 de la Heatrow, un fel de
triunghi al Bermudelor unde nite spiridui
asiatici cu nfram i turban i controleaz
paaportul i-i fac pierdute bagajele. Terminalul
5 este o hal imens cu tavanul n forma unei
ecuaii difereniale despre zbor, cu mai multe
nivele cptuite cu sticl i gresie rece. Restul
sunt piloni i coarde de oel, din acelea pe care
Saligny i le-ar fi nsuit pentru o construcie
imaginar. La Cafenelele Nero ai internet gratuit
i dincolo de fereastr, la nici 50 de metri, poi
admira avioanele A 319 de la British Airways
cum decoleaz, vorba reclamei ntrecute de
realitate, spre biroul cuiva.
Cazarea este foarte scump, transportul
este foarte scump, intrrile la muzee sunt
scumpe. Mncatul n ora nu e recomandat dect
dac eti invitat de cineva, pe banii lui. Poi
mnca linitit din supermarket-uri, mai linitit
chiar dect la noi, pentru c mncarea i
53
butura pe care o gseti acolo este mai ieftin
(dect pe plaiul mioritic).
Poi s te i mbraci de la Londra. Nu de pe
Oxford Street (poate doar dac prinzi nite
reduceri) unde oricum ceea ce gseti nu se va
potrivi gusturilor tale : tot felul de nflorituri
iptoare i haine mototolite.
Poi s te duci s vizitezi Turnul Londrei cu
zidurile sale reci unde au murit regi, regine,
prini i alte fiine pentru care politica a fost o
nuc prea tare. Poi s-i iei i aparatul foto cu
tine pentru a surpinde o ectoplasm fcnd sex
cu o raz de soare printre firide. Vei avea
marketing-ul asigurat la Otevescu, Naionalescu
i (de ce nu ?) la Beunutevescu sau Naulescu..
O sa v art curnd i nite poze, poate
dup ce m lmuresc n ce an suntem, dac nu
cumva stewardesa de la B.A. nu mi-a pus ceva n
wiskey sau dac nu cumva pilotul a condus prea
repede, ca Superman n jurul pmntului, i ne-
au aterizat cu opt ani n urm, prin 2000. PDSR-
54
ul s-a lipit tandru de PUR, mngindu-i antena
1. Toat lumea vorbete despre cinii comunitari,
ca pe vremea n care Brigitte Bardot cauta un
copac prin Cimigiu, s fac un pipi n ciuda
hingherului Bsescu. Nstase se pregtete de
guvernare mai puin tuciuriu ca oricnd, iar
Iliescu se bucur de grdina lui de 1000 de euro
pe lun, ca pe vremea n care compara mgarii
cu ziaritii, jignindu-i.
In fata avem trecutul glorios, in spate
viitorul isi ascute coltii
Prezentul sta latit pe suprafata boltii
Privind nerusinat sub fusta sortii...
55
Coborand din filme
Un prieten mi-a trimis o leap despre
filmele care ne-au schimbat viaa, cu indicaia
clar i de bun sim de a nu pica n tot felul de
idiosincrazii tipice societii de consum.
M gndesc de dou zile la treaba asta i-
mi dau seama c toate filmele pe care le-am
vzut nu mi-au schimbat viaa. Unele erau s
mi-o schimbe, aa cum a fost filmul lipidic de la
examenul de chimie coloidal, film pe care nu am
putut s-l critic atunci pentru c nu-l vzusem.
Am criticat filmul bacterian la un examen de
microbiologie cu un dezinfectant notoriu, dar nici
asta nu mi-a schimbat viaa. Am alunecat pe o
pelicul de ap, ntr-un bar dintr-o cas veche
din Bucureti i m-am dus pn jos de tot fr
s-mi rup nimic care s-mi schimbe viaa. La
servici m uit la filme i iau decizii. Filmele sunt
nite vscozigrame, adic arat variaia
56
vscozitii n timp, pentru un produs supus
unui anumit tip de stres mecanic. Ca i cele de
pe peliculele reale, unde personajele i schimb
consistena, starea, n funcie de stresuri clare
sau mai subtile. Dar nici acestea nu mi-au
schimbat viaa.
Am vzut filme care m-au cutremurat, care
m-au micat profund, ca ntr-o tranziie
electronic n care se nate un foton. Am fost
luminat de filme, am fost ntristat de ele,
indispus, stresat, nmrmurit. Dar nu mi-au
schimbat viaa.
Mi-a plcut Isus copil, dintr-un film italian,
poate de Zefirelli, prin metafora unui escroc pe
care-l salva mereu i printr-un dialog n care-i
spunea acestuia :
Eu sunt unul, tu esti unul, Dumnezeu e
unul. Restul ce conteaz ?
57
Spume i sperm.Onanitii lui Tuc sau
monologurile aviatorului despre marinari
Tuc a scris cu spume i sperm un articol
despre bloggeri. Dac este s dm crezare
teoriilor care spun c-n infernul limbajului se
ascunde infernul minii, articolul lui Tuc
vorbete despre angoasele latente ale liceeanului
din Caracal. E jenant atunci cnd se ntmpl ca
din pana unui jurnalist s ias mizerii pe care
pn i gura unei ignci de la Obor ar ncerca s
i le rein. Conform construciei logice a
editorialului eu sunt un violator cutat de poliie
pentru fapte de natur sexual svrite repetat,
cu tot felul de domnioare i domniori, cocote,
curve, actrie, vnztoare, educatoare, taxatoare
i controloare. Pentru c Tuc este sclavul
modelului operativ al sectoristului comunist, care
dup ce i s-a raportat o crim l trimite la
judector pe primul ins la care gsete un cuit.
Tuc nu nelege c ntre a avea instrumentul i
a face crima este o distan ct o mie de mii de
58
alte fapte. Faptul c brbaii au penis nu i
transform automat n violatori sau onaniti.
Apoi, n blogosfer ntlnim o mulime de fete,
despre care, cel puin din manualui de biologie
din clasa a VI-a, domnul Tuc ar fi trebuit s tie
c nu au penis. n blogosfer sunt o mulime de
oameni politici despre care tim cu certitudine c
nu au penis i nu au cum s fie onaniti. Unora
dintre ei, jurnalitii din trustul pe care domnul
Tuc l reprezint, le fac n fiecare sear cte o
felaie de rmn i regizorii de firme porno cu
gura cscat (Doamne ferete).
Domnul Tuc nu poate nelege c presa
scris i cea electronic sunt dou lumi diferite,
dou medii separate. Nu nelege c trecerea
dintr-o lume n alta este ca un fel de moarte; nu
poi lua cu tine tot ce ai avut acolo.
Aviatorii poate c rd de marinari cnd i
privesc din nlimi i poate c-i bnuiesc chiar
de onanism pe parcursul lungilor cltorii pe
mare. Marinarul nu are o stewardes pe care s
59
sar cum ncepe s-i vibreze flapsurile. i poate
c recurge la practici piatagoreice din care sunt
sigur c domnul Tuc nu o mai practic dect pe
cea referitoare la triunghiul dreptunghic. Dar
asta nu-i otrvete munca i nu-i rpete
utilitatea, nu-l desfineaz. Pur i simplu,
marinarul are utilitatea lui, ntr-o dimensiune pe
care aviatorul nu o nelege. Ce ar fi lumea fr
vapoare?
Privind limbajul lui Tuc am senzaia c
acestuia a nceput s-i curg penia. A nceput s
dea primele mari rateuri ale vieii lui, simte n
spate rsuflarea fierbinte a lui Ciutacu i
junduiete cu nesa la acelai gen de publicitate.
l complexeaz totul, nu mai are subiecte despre
care s scrie sau cele despre care scrie rmn
rigide, fr ecou. Nu are lichelismul lui Cristoiu
i nu se vede plonjnd cu Gdea i Stan n
fecalele analismului politic de curte? Caut o
ieire elegant din anonimatul nefericit al
propriei inteligene profesionale? Nu se tie. Dar
60
privind limbajul pe care l-a folosit n editorialul
despre bloggeri, am senzaia c a nceput s-i
curg penia.
61
Despre natura umana a martienilor si despre natura martiana a oamenilor din Parlamentul
Romaniei
Dupa ce insusi Papa a vizitat NASA si l-a
urecheat dogmatic pe astronomul sau pentru
naivitatea de a ironiza teoriile lui Flamarion,
vestile bune de pe Marte au inceput sa curga
intr-un ritm care pentru astrobiologii secolului
trecut ar fi fost chiar mai spectaculos decat
Razboiul Rece. Biserica Catolica este de acord cu
faptul ca in Univers exista lumi pe care locuitorii
nu au cunoscut pacatul originar. Nu vreau sa
aprofundam chestiunea pacatului originar in
sensul definirii notiunii respective pentru o alta
lume. Poate cei de la NASA i-au aratat Papei o
lume fara serpi, fara mere sau fara Eve, ca sa
postulez o scala de la indiferenta catre nasol de
tot. Nu se stie. Cert este ca un robotel cu reflexe
aproape japoneze a fotografiat pe Marte niste
62
gheata. Chestiunea ghetii de pe Marte era o
problema transata stiintific doar pe baza unor
dovezi circumstantiale. Nu exista ceva creat pe
Pamant care sa fi ajuns acolo si sa fi prelevat
niste probe, sa fi facut o poza si sa spuna: "Iata
gheata" cu tonalitatea abraziva cu care exegetii
Bibliei rostesc: "Iata omul". Dupa ce gheata a fost
pusa la locul ei in constiinta noastra, urmatorul
pas a fost ca niste chimisti sa afirme ca solul
martian este capabil sa asigure resursele
nutritive necesare pentru cultivarea fasolei. Deci
Marte, ar putea sa devina un fel de zona cosmica
din care Ontanu sa dea de mancare la saraci de
ziua Nationala, celebra fasole cu carnati de la
Obor. Chimisti fiind, specialistii NASA s-au cam
hazardat din perspectiva agrotehinca, dar cine
stie, poate ca cei de la NASA stiu mai multe
despre agronomia pe Marte decat agronomii
nostri chimie pe Pamant. Blandetea solului
martian cu soiurile speciei Phaseolus vulgaris
poate raspunde din perspectiva metafizica la o
63
alta dilema a stiintei despre Marte: cantitatea
relativ constanta a metanului in atmosfera
planetei. Pentru a se mentine constant, Metanul
trebuie sa aiba in spate o sursa semnificativa
care sa-l produca. Pe langa activitatea vulcanica,
o sursa postulata este cea a microorganismelor
metanogene, dar asta ar insemna ca NASA sa
admita mai intai ca pe Marte exista viata. O
varianta interesanta ar fi si consumul fasolei de
catre martieni, dar acesta este un subiect cu care
nu se merita sa ne batem capul in plina criza de
alimente pe Terra.
Prima dovada a faptului ca martienii exista
a fost evidentiata chiar in parlamentul Romaniei.
Pentru ca la momentul invaziei, strategii martieni
aveau nevoie de o modelare la nivel pilot a
actiunilor viitoare, ei au pus la cale Revolutia
Romana, mineriadele si alegerile de la 20 mai.
Pentru ca le place umorul si ironia subtila l-au
pus presedite la Camera Deputatilor pe Dan
Martian si au umplut parlamentul de tot soiul de
64
indivizi iubitori de fasole electorala. Peste 20 de
ani cand principalul strateg martian a preconizat
o replica dura a Oltenilor, presedintele Camerei
Deputatilor a fost ales fireste Bogdan Olteanu.
Dovada faptului ca in Parlament sunt o
multime de martieni este preocuparea membrilor
acestui for pentru chestiuni subtile de fizica
fundamentala. Pasiunea pentru fizica
fundamentala a parlamentarilor nostri a fost
initiata de Ovidiu Gherman, un martian bondoc,
camuflat in fizician de inalta tinuta.
Principala preocupare a membrilor camerelor
legislative este acum aceea a pozitivarii spatiului
electronic. Stiut fiind faptul ca spatiul electronic
este negativ, datorita sarcinii negative a
principalului constituent, electronul, alesii nostri
si-au asumat o treaba foarte dificila din punct de
vedere al stiintei cuantelor. Hotararea lor a fost
ca in spatiul electronic sa se publice jumatate
stiri pozitive (protonice) si jumatate stiri negative
(electronice). Initiatorii propunerii au aratat grafic
65
modul in care spatiul electronic s-a degradat de
la inceputul anilor '90, cand in acesta nu
incapeau decat stiri despre Ion.
Ei au argumentat, folosindu-se de
extrapolarile probabile ale paradoxului lui
Clausius: ca si Universul, spatiul electronic se
dilata, ca si in Univers, unde energia se
degradeaza continuu si in spatiul electronic stirie
se degradeaza continuu. Daca in ceea ce priveste
expansiunea Universului nu se poate face nimic,
in ceea ce priveste spatiul electronic se poate face
totusi ceva: infuzia de stiri vesele sau neutre,
stiri cu energii superioare, nedegradate caloric
(adica stiri care nu te fac sa transpiri).
Dovada faptului ca aceasta initiativa
legislativa a fost pusa la cale de martieni, este
transparenta in luarile de pozitie ale unor asa
zise fiinte umane:
Nu am vzut tiri n care s se prezinte, de
exemplu, pe agricultur, cum se lucreaz cmpul
sau terenurile din ar, nu am vzut din economie
66
sau nvmnt nimic pozitiv. Tot timpul se
prezint bti n coli, violuri etc.
Petre Daea, senator PSD. Mi-ar plcea s vd, de exemplu, subiecte
de hotricultur - cum s ngrijeti o plant, c nu
mai avem timp de citit, emisiuni de-astea
educative, informative.
Gavril Vasilescu, senator PC. Pentru cei care percep subtilitatile fine ale
prezentei extratereste in viata noastra de zi cu zi,
cele doua luari de pozitie pot fi puse in mod clar
in legatura cu stirea chimistilor de la NASA
despre cultivarea fasolei pe Marte. Martienii din
parlamentul Romaniei vor sa ne transforme in
mana de lucru ieftina pentru a cultiva mancarea
lor preferata, dupa ce venusienii din Spania ne-
au transformat deja intr-un popor care se pricepe
doar la capsuni.
67
Despre supt. Cu Ion Iliescu!
Ion Iliescu acuza Grupul de la Cluj de
incapacitate organizatorica si da ca exemplu
victoria "Comandamentului de la Constanta": Asta
inseamna munca politica de substanta si nu sa
stai sa sugi din deget si sa emiti fraze teoretice.
(Hotnews)
Prima dat romnii au supt de la Mihai
Viteazu, lucru descoperit de Nicolae Blcescu.
Apoi, au supt i s-au lsat supi n tot felul de
istorii tenebroase unite ntr-o spiral de un
kama-sutrism att de violent nct pentru unii
exegei ai poziiilor noastre de-a lungul istoriei,
aceasta seamn de departe cu un corn al
abundenei.
Suptul din deget este o etap a dezvoltarii
infantile, un reflex al nrcrii. De obicei suptul
din deget nu este nsoit de emisii teoretice, ci
practice. Emisiile practice sunt foarte bogate n
litera , lucru care-i va face pe unii copii ajuni la
maturitate s iubeasc foarte mult elina sau
68
chestii mai bogate n -uri, precum ele i
ieiul. Emisiile teoretice apar mai ales la revoluii
i sunt de fapt idei vide, bogate n litera i. Ca de
exemplu ideea de ion iliescu.
Emisiile revoluionare poart numele
specific de emanaii i aici gsesc unii autori
toat frumuseea acestei subtiliti : emanaiile
poart -ul emisiei paractice, iar emisiile practice
poart i-urile emanaiei teoretice. Este dac vrei,
un fel de fluiditate copleitoare tipic yin-ului i
yang-ului taoist, un fel de dao subtil cu -uri i i-
uri.
Un copil care suge din deget i emite -uri
poart n destinul su smna sulei n coaste.
De cele mai multe ori, suptul din deget se rezolv
prin pusul sulei n coaste. Odat ajuns n
coaste, sula are meritul de a se instala acolo i a
te fierbe n suc propriu, pn ntratt nct
privindu-te n oglind nu-i vei putea reine un
mi animalule . Dar sula din coaste mai are un
merit, aproape psihanalitic, deoarece poart n
69
sine ntrega evoluie a omului. Odat cu vrsta,
ea urc dinspre coaste spre gur, pentru c sula
se alieneaz i capt ambiia de a deveni deget.
Obiceiul de a-i ajuta sula din coaste s-i intre
n gur se numete iliescianism i se manifest
printr-un fel de amnezie totala la vot. Amnezia
electoral sub imperiul sulei are etape specifice :
primele care se uit sunt morii de la Revoluie.
Apoi se uit mineriadele. Se uit apoi privatizrile
tenebroase i la sfrt de tot, se uit trdrile
kaghebiste ale Basarabiei.
Dup vot, cnd sula revine la locul ei din
coaste, singura senzaie cu care rmii este
aceea c ai supt dou aspirine deodat : aspirina
sracului i aspirina cinstitului.
2
70
Cu TBI Credit ti-o pui o data dar ai copii de mai multe ori!
Mai intai faci un contract cu rate fixe. Sa
zicem ca-ti cumperi o canapea freudiana pe care
sa faci psihanaliza financiara cu avocata firmei
de la care te imprumuti. O platesti in 24 de rate.
Canapeaua. Pentru ca pe avocata o sa incepi sa o
platesti dupa ce ai achitat canapeaua, avocatii
fiind inzestrati inca din facultate cu un subtil
simt al proprietatii, nu pot fi platiti decat atunci
cand proprietatea ta devine oarecum incerta, in
litigiu. Platesti sarguincios toate ratele. Poate ca
sunt zile in care nu ai chef sa platesti nimic, sa te
duci la banca, sa stai la coada, sa respecti zona
de confidentialitate etc. Dar te duci ca tampitul si
dupa 24 de luni platesti ultima rata jalnica. Sa
zicem ca este septembrie 2007. Sa zicem ca asa
cum prevede contractul, totul se termina, suma
este platita, canapeaua este a ta. Habar nu ai!
Ultima rata nu este decat un amarat de futai
financiar, un fel de viol subversiv prin care firma
71
TBI Credit isi baga spermatozoizii sai nesimtiti
direct in ovulul inconstientei tale de contribuabil
tolomac care nu este aparat de nici o lege. Dupa
9 luni apare copilul. Este vorba de o factura prin
care se solicita plata TVA-ului la dobanda pentru
ratele tale fixe. Copilul tipa conform unui articol
de lege intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Ti se
cere imperativ sa platesti TVA-ul la o dobanda
pentru un produs achizitionat deja pe baza unui
contract care nu mai este valabil de sase luni!
Cum poti sa emiti o factura in baza unui contract
expirat? Ma uit sictirit pe articolele de lege pe
care le tipa copilul si mi se pare ca acesta este
prizonerul unei erori de interpretare. Dar merita
sa ma iau in gura cu un copil de 35 de RON,
mosit de tot felul de avocati sifilitici mental, javre
pagane care ciugulesc samanta bolnava a
onanistilor din ministere, din parlament, din
guverne?
Ma gandesc sa fac copilul sa taca. Dar nu
am timp sa-l linistesc, asa ca prefer sa-l uit cu
72
tot cu oracaitul sau sleampat de handicapat
financiar. Dar peste o luna ma trezesc cu un alt
copil, o fetita numita "notificare" prin care o
avocata chizdoasa imi cere in numele TBI
CREDIT sa achit o suma de 25 de lei, fara nici o
explicatie. Ba mai mult, avocata asta a obligat
fetita la tot felul de perversiuni logice pe care in
mod normal aceasta nu le-ar fi cunoscut decat de
prin adolescenta. Mi se impune sa platesc
neconditionat aceasta suma in contul x, pentru a
nu exista nici un fel de "neintelegere sau eroare
de interpretare" Cum suma pe care trebuie sa o
platesc nu este egalul TVA pe dobanda ma
gandesc ca este altceva si totusi daca ma uit mai
cu atentie in gura spurcata a fetitei, observ cu
stupoare ca scrie intr-un loc ceva despre a 25 - a
rata. Ma minunez. Ma minunez. Ma miruiesc. Ma
miaunez. Ma taivanez. Ma tailandez. Ma-ta-i
proasta! ii zic. Contractul prevedea 24 de rate si
incetarea lui la data achitarii ultimei rate. La 9
luni de la achitarea acestei ultime rate m-am
73
trezit cu-n copil de 35 de RON, iar la inca o luna
cu unul de 25. De unde se trage conclusia ca TBI
CREDIT te fute o data, dar tu ajungi sa nasti de
mai multe ori.
Astept in continuare si alti copii. ma
gandesc ca atunci cand i-am spus "da" lui TBI
Credit m-am futut cu mai multe compartimente.
Primul copil este al Contabilitatii. Contabilitatea
a fost calarita de niste domni cu mape mari de
prin ministere. Ei au venit in control si nu i-a
durut in trabucul lui Vosganian pentru faptul ca
fitoasa Contabilitate nu recoltase TVA-ul pe o
lege care intrase in vigoare pe parcursul derularii
contractului. Ma gandesc ca dornici sa i-o puna,
domnii din ministere chiar au prostit-o pe
Contabilitate, asa ca ea a ramas proasta, cerand
mai departe ceva care oricum nu ar cere nimeni.
Al doilea copil este al Departamentului juridic.
Cred ca cel putin unul dintre domnii de la
minister care i-au pus-o Contabilitatii a simtit
nevoia sa faca un viol si acolo. Au gasit o avocata
74
proasta, la fel de virgina ca si Coruptia si a
convins-o ca este necesar sa mai ceara niste bani
de la prostii pe care-i mai gaseste in fisetul cu
contracte.
Astept acum copii si de la femeia de
serviciu de la TBI CREDIT. O factura prin care
sunt obligat sa achit costurile medicale legate de
o taietura provocata de o hartie pe care era scris
numele meu. "Aveti un nume prea strident, prea
ascutit", parca si citesc aceasta scuza formala,
chiar deasupra locului in care avocata -mi
transmite ca "pentru a evita orice neintelegeri sa
platesc deindata aceasta suma".
Ma gandesc sa le fac si eu celor de la TBI
CREDIT o factura. Porecla mea din copilaria-n
Moldova era "Gaz". Traiam in singura casa din
sat care nu intrase in planurile de electrificare a
zonei, pentru ca bunicul meu fusese chiabur si
legionar. Asa ca eram in permanenta cautare de
gaz de lampa, singura substanta din lume cu
care puteai obtine si lumina, dar si alunga
75
paduchii. Cand am fugit in Statele Unite,
cunoscutii de acolo nu puteau pronunta "Gaz", li
se parea ciudat, inadecvat, straniu. Asa ca mi-au
zis Gus. Mi-am pastrat totusi numele de Alupii,
nume care atesta originea mea moldoveneasca,
poate chiar descendenta mea daca. Cand m-am
intors in tara, dupa ceva timp, politistul de
frontiera mi-a zambit prietenos si mi-a zis
studiind linistit pasaportul meu american: "Bine
ati venit in Romania domnule Alupigus"
Asa ca am sa semnez aceasta factura exact
cu numele cu care m-a primit Romania.
76
De exemplu, despre un vis...
Mi-am cumparat de aproape un an un
telescop pe care jinduiesc sa-l folosesc candava,
intr-o relaxare a vietii mele, intr-un fel de
concediu al faptelor, al vorbelor, intr-un somaj
patetic al profesiilor pe care le am. Achizitionam
multe lucruri doar ca sa ne statisfacem visele din
copilarie. De mult, am pus mana pe schita unui
telescop si m-am apucat sa-l construiesc cu
efervescenta celui care habar nu are de optica,
tinichigerie, desen tehnic si alte scule ale
civilizatiei. A fost un esec din care poate fi
premiata doar curiozitatea, interesul infantil si
mediocru pentru ceea ce fac oamenii mari.
Dar tot mi-am dorit un telescop si atunci
cand am avut primii bani pe care sa-i pot
infasura in acest vis, l-am cumparat din
Germania. Am constatat ca atunci cand eram
mic stateam la primul etaj dinspre stele al unui
bloc, situatie compatibila astronomic cu orice vis
despre telescoape. Acum stau la primul etaj
77
dinspre asfaltul haituit de mitraliere electorale si
am deasupra mea doar cerul de felinare al
iluminatului public. Daca privesc in sus privirea
mea este obturata de tot felul de stele false,
licariri sinistre de stalp tampit pus sa concureze
cu verticala copacilor. Ma gandesc sa ma mut la
tara. Acolo poti mitralia linistit stelele fara sa te
apese povara orasului. Iata cum un vis despre un
telescop devine un vis despre o casa.
Ma gandesc ca asa s-a dezvoltat si
civilizatia. Visul vanatorului pentru animale care
se sacrifica singure a adus domesticirea acestora,
apoi a aparut visul pentru spatii cultivate in
sensul asigurarii de hrana pentru toate acestea si
de aici, agricultura, fixarea pastorului intr-un
spatiu delimitat. Visul pentru o casa a atras visul
pentru un sat, pentru un oras, pentru o tara
s.a.m.d., pana la noi si de la noi inainte visul
primordial s-a faramitat intr-un numar
incomensurabil de vise secundare care creeaza si
distrug lumea.
78
Visul pentru un telescop nu era o povara.
Avea in intimitatea lui un oarecare confort
financiar, era realizabil. Dar o casa la tara e un
lucru mare, o chestiune de destin, de sansa. Nu-
ti poti permite o casa la tara si iata cum un vis
care era confortabil devine sinistru, greu.
De unde trag concluzia ca cel care a spus
ca ar fi bine sa fii atent la ceea ce doresti pentru
ca s-ar putea sa primesti ceea ce meriti a fost un
intelept inspirat, un iluminat. Eu mi-am dorit un
telescop si odata cu el am primit o obsesie pentru
o casa.
79
De la fanteziile extraterestre ale lui Mircea Geoana la ninsorile sublime de pe Marte
Mircea Geoana a declarat astazi ca a vorbit
la NASA pentru ca intr-o perioada onorabila de
timp de acum incolo sa putem trimite inca un
roman in spatiul cosmic. De bucurie, robotul
american trimis pe Marte si-a flendurat razele
laser prin atmosfera martiana, prilej cu care a
reusit sa filmeze o frumusete de ninsoare. Asa
cum este si normal la un asemenea nivel
stiintific, savanti inca mai discuta care este
cauza reala a fenomenului. Fie Geoana minte de
ingheata apele pana departe, pe Marte, fie
fenomenul are o cauza pur naturala,
conditionata de fizica subtila a planetei rosii.
In alta ordine de idei, mi se pare
interesanta obsesia noastra pentru zburatori.
Cultivata psihanalitic chiar de mitul cu acelasi
nume, continuata apoi de personaje care au
80
devenit mituri: Vuia, Vlaicu, Coanda si adusa la
apogeul romanocentrismului de zborul pur
sovietic al lui Prunariu, obsesia arata de fapt ca
suntem un popor care nu prea mai are ce face.
Spartul de seminte, statul pe banca dinspre
drumul pe care circula accidentatii de la ora 5 si
visatul frumos, la tot felul de magarii puerile,
sunt ipostaze populare pe care candidatul
Geoana vrea sa-si construiasca un nume de
glorie.
La ce ne-o trebui zboruri extraterestre, cu
americani flegmatici, cand lumea se cutremura
sub criza globala, doar un creier hranit exclusiv
cu pepeni de Dabuleni poate sa stie...
81
Generalul in labirintul sau
M uit cu o tristee hd la lunecuul
siropos al celor doi generali ctre temni.
Stnculescu molfie cuvinte mari, cuvinte de
general necondamnat la moarte i reuete s
fac o conferin de pres de 40 de minute pe
drumul dintre sentin i arest. Nu este clar dac
asta este procedura normal de ntemniare a
Generalului. Mai nti se degradeaz omul de
arme, i se smulg epoleii roi de victorii roii i
apoi este trimis la o spovedanie personal n faa
Mriei Sale, Televizorul. Apoi, televizorul, alearg
dup el printr-o nserare amar, poticnindu-se
prin tot felul de rahai de cine cu care sunt
tapetate bordurile patriei, pentru a-l zgndri ca
o contiin, pentru a-l rscoli de ultimele lui
adevruri cotidiene: un nepot care-i cumpr ap
mineral, o pijama made in China achiziionat
de la un clandestin din Obor i o periu de dini
pentru plac de octogenar.
82
Cele 10 casete cu adevruri sublime, cu
transcendene scnteitore despre istoria noastr,
stau linitite ntr-o banc din Elveia unde-i
savureaz natura pur material n faa crizei de
hrtii a capitalului mondial. Stnculescu se duce
la nchisoare neresemnat, electrocutat de gndul
c la moartea sa memoria desprins de trup va
vorbi despre el n termeni pe care bunul lui sim
de om nc viu nu-i poate avea. Vorbete despre
natura imuabil a Revoluiei, despre
imposibilitatea judecrii ei de catre justiia
terestr. Revoluia este de sorginte divin, ine de
diaforiile astrologice ale anului 1989, nu poate fi
judecat de oameni. Singura, Justiia Divin-i de
vin pentru toi oamenii mori i cum Revoluia-i
justiie divin nici mcar justiia divin nu se
poate judeca pe sine. Prin urmare, judecile
oamenilor sunt relative, n cel mai ru caz, mici
chiibuuri ale justiiei divine pe cile neptrunse
ale Domnului.
83
Tribunalul este un fel de Pilat din Pont care
se expune impudic ntr-o treab care nu ine de
mpria lui i da, ai ghicit, se simte n toat
afacerea chiar i prezena acelui jidov rtcitor
condamnat la nemurire, venic srac i cinstit.
Undeva, departe, pe fundalul alburiu al
tuturor mnriilor, se aude corul tnguitor. Un
moneag cu plete dalbe se materializeaz din
neant i se mpleticete spre Realitatea bolnav.
n minile lui se ghicete nc tremolul lent al
mitralierei, pe vremuri simbolul forei lui.
Vorbete elogios despre generali, despre efortul
lor, riscul lor. Vorbete despre justiia despre
care vorbete c n mod normal nu se vorbete.
Dar la aa ntmplare nu te poi abine s
nu comentezi aspru, s nu evoci modelul
fundamental al creaiei care-i ucide creatorul.
Pentru c noi, da noi, suntem creaia faptelor lui
Stnculescu, suntem gndurile lui, visele lui
aternute pe glorioase pagini de istorie. Iar acum
84
ne comportm rzgiat, cu ingratitudine tipic de
popor care-i otrvete fntnile i fuge-n pduri.
Dac te scuturi de irizaiile lor verbale, de
ideologiile lor flecite, de prezentul lor de bunici
onorabili, realizezi c de fapt sunt nite drcuori
negri euai n ideologii politice mai cumini.
Iliescu este un om bun, care nu a putut s nu-i
plece capul atunci cnd sabia divin, plin de
gloane l-a retezat pe al altora. Eu un altfel de a
spune c aa-i la revoluii, mor oameni. Este acel
gen de fatalitate istoric pe care materialismul
a clamat-o ca pe o realitate obiectiv, ca pe un
element normal al existenei colective n spaiu i
timp.
n viziunea lor, judecarea acestor fataliti
este inutil, chiar un abuz speculat politic. Nu
conteaz oamenii mori, vieile distruse. Totul
ine de acea fatalitate istoric imposibil de
judecat pentru crime dar care poate fi folosit ca
piedestal solid pentru cariere politice de succes.
Filozofii gunoase de bolevici nemitraliai.
85
M uit cu o tristee hd la nevinoviile lui
Iliescu. Viaa lui Iliescu este un ir de nevinovii
sforitoare, ca un ir de covrigei preparai la
Oltenia pentru a ajunge s se propteasc n
gtul unei babe oarbe, proaste i surde, care este
Romnia. Iliescu a fost nevinovat atunci cnd
Ceauescu la trimis n ealonul doi, a fost
nevinovat la Revoluie, la mineriade, la marele
desfru naional cu averea statului din anii 90 i
evident este nevinovat de decalajul care ne
separ de celelalte state foste comuniste. Toate
aceste lucruri sunt explicate n filozofia lui Iliescu
prin mecanisme structurale, obiective, istorice.
Totul este o niruire de meandre, de sinergii
construite meticulos, mereu n defavoarea
noastr. Iliescu nu a fost dect boul blnd care
le-a privit nceoat de pe imensitatea pajitei i
apoi le-a rumegat pentru poporul su ntre dou
balegi.
86
Seninatatea porumbeilor spioni
Fortele de securitate iraniene au interceptat
doi "porumbei-spion" in localitatea Natanz, in
apropierea controversatelor instalatii de
imbogatire a uraniului, relateaza cotidianul
iranian Etemad Melli in editia sa de luni, potrivit
AFP. (Mai multe, aici).
Fiinte senine, simboluri ale pacii, puritatii,
amorului liber, pasari de o maiestuozitate
aproape alchimica, porumbeii sunt intruchiparea
perfecta a capitalismului postmodernist, a
societatii jucause si lipsite de griji fata de
resurse, sunt simbolul libertatii umane, vazuta
ca animal fabulos care descompune in
metabolismul sau chiar libertatea naturii.
Primii porumbei spioni au fost porumbeii
lui Noe. Ei a cercetat cu chibzuinta apele, au
rascolit undele inaccesibile ale potopului pentru
a gasi locul in care fuziunea dintre Dumnezeu si
ape slabise un pic si se transformase intr-o noua
sansa pentru om si urmasii lui.
87
Pentru orice ahtiat dupa simboluri, pentru
orice taliban al misterelor, porumbelul este cel
mai vechi spion. Naivitatea lui jucausa,
virginitatea sugerata de gratia miscarilor, de
zborul sau dulce, sunt elemente ale unei
camuflari perfecte.
Iata de ce, in parsivenia lor, americanii nu
puteau trimite-n Iran in secolul satelitilor, decat
niste amarati de porumbei inzestrati cu inele si
fire subtile.
88
Se poarta negrul!
Pana la urma Casa Alba va deveni Casa
Neagra. Alegerea lui Obama da un sut teoriilor
conspirationiste despre evrei si Superiori
Necunoscuti aflati in spatele fiecarei electii. Sutul
este cam molatec, desigur, deoarece, descoperiri
senzationale pot confirma oricand ca
discriminatul Obama este unul dintre urmasii
anonimi ai lui Solomon cu regina din Saba. Daca
Bush s-a folosit de tot felul de tertipuri jegoase
pentru a pune mana pe petroliferele teritorii din
Irak, mergand pana intr-acolo incat si-a daramat
singur cele doua turnuri pentru a avea samanta
de scandal global, a facut asta pentru ca a fost
papusa meschina din mainile unor maestri
ascunsi ai sforariilor publice.
Bush a fost exponentul lumii petrolului,
lume care l-a creat si la propulsat ca politician.
Obama vine dintr-un neant al neajunsurilor si
discriminarii, nu a luptat prin razboaie penibile
si pline de moarte, este rodul unei legaturi dintre
89
un kenian si o hawaianca, simblolul metisajului
care impinge mai departe evolutia si care in
genetica se numeste heterozis.
Obama este diferit de tot ce a avut pana
acum America, intr-un sens care are o vibratie
apocaliptica. Este acel papa negru pe care
prorocii l-au pus la sfarsitul timpurilor in fruntea
bisericii dupa ce au confundat in betia mistica,
biserica democratiei cu cea a religiei. Dupa
Obama totul trebuie sa fie diferit, trebuie sa fie o
pace care va dura o mie de ani.
Obama va pune punct recesiunii globale,
va ajuta China sa-si consolideze statutul de
superputere, va relua relatiile politice cu Iranul,
va transforma scutul antiracheta din Europa
dintr-o obsesie tipic americana intr-o granita a
intimitatii Europei fata de rusi. Obama este
speranta care se naste ca sa contrazica istoria
propriilor ei istorii de cicluri de nasteri si morti
subite.
90
Obama este emulatie pura, este fictiune
devenita realitate, este visul oricarui hutu sau
tutsi, secventa de detasare absoluta din
ceremonia oricarui saman dedat cu prea multa
ravna la ciuperci halucinogene.
91
Moartea si taxele
Americanii au vorba aceea, care leaga
moartea de impozite sub forma unei sentinte
implacabile. Sunt doua lucruri de care nu poti sa
scapi pe lume: de moarte si de impozite. Sentinta
vorbeste despre modul in care este perceputa la
americani nevoia naturala a statului de a se
finanta, ca un fel de chestiunec are te ajunge
indiferent cine esti si unde esti, asemeni
sfarsitului biologic care este inscris in harta
genetica a speciei si a individului.
Spre deosebire de americani, romanii isi
fac adevarate cariere din a fenta impozitele, iar
statul in intelepciunea sa izvorata din inteligenta
cu care-l hraneste poporul, nu face altceva decat
sa inventeze si sa reinventeze tot felul de moduri
de a le salta romanilor banii. Este ca si cum
Moartea, odata inselata, ar gasi tot felul de
tertipuri prin care sa revina in viata noastra si sa
ne intoarca in natura.
92
Analogia nu va este straina. Am mai vazut-
o pusa pe tapet, intr-un fel subtil care nu a
apartinut autorului ci inconstientului colectiv
care a vorbit prin el, in povestea noastra
nationala despre Ivan Turbinca.
De ce ne miram ca statul inventeaza biruri
noi, in situatia in care avem domenii intregi in
care noi ca agenti economici furam statului mai
bine de 60 % din impozitele pe care i le datoram?
In Morarit si Panificatie se fura 65 % din taxa pe
valoarea adaugata, lucru care la un domeniu in
care partea care se vede reprezinta cca 2 miliarde
de euro anual, nu este de colea.
Faptul ca statul a ajuns sa inventeze biruri
hilare, de genul taxa pe fast food ar trebui nu sa
ne amuze ci sa ne dea de gandit asupra
destinului nostru national. Fie respinsa, fie
aprobata, aceasta taxa nu va face decat sa fie
avantrena unei viitoare taxe, poate mai hilare.
Taxa pe fast food este o tampenie tipic
maghiara care are la baza raul de viteza.
93
Mancatul repede determina consum de energie
suplimentara si prin urmare creste amprenta de
carbon. Alimentele, indiferent de compozitia lor
sunt alcatuite din aceleasi caramizi, cantitatea pe
care o bagam in noi fiind o chestiune de optiune
personala. Nu exista o mancare mai periculoasa
decat alta, asa cum nu exista un ministru mai
periculos sau mai putin periculos decat altul
(asemenea idei despre taxare ma fac sa cred ca
toti sunt la fel de periculosi ). Din aceasta
perspectiva, modul in care se preconizeaza
impozitarea introduce o serie de nedreptati crase.
Micii, sarmalutele cu smantana, tochitura
moldoveneasca, kebabul, shaorma sunt in mod
vadit discriminati in fata a tot felul de buruieni a
caror aport nutritiv desi semnificativ, nu poate
deveni suficient in absenta unor alimente precum
cele descrise inainte.
Prin urmare, taxa este nedreapta pentru ca
taxeaza o nevoie absolut naturala a omnivorului,
adica aceea de a linchi la carne. Alternativa pe
94
care taxa o ofera, este realitatea din visul
septelului: multe verdeturi, verde multeturi,
iarna nutreturi, nu treci ierneturi. Alternativa
face ca taxa sa aibe o dimensiune comica: este
prima taxa care-l impinge pe roman spre moarte
prin inanitie, moartea si impozitele devenind un
mod al statului de a imbina utilul cu placutul.
Nu am inteles care este problema cu
bauturile carbogazoase. Nu amaratul codoi face
ca bautura sa fie periculoasa, desi inteleg ca
banala sintagma hai sifon! nu prea e inghitita
de nimeni. Bioxidul de carbon este un gaz care se
dizolva ca vai de el in apa, se combina intr-un
mod efemer cu aceasta, pentru el apa este doar o
aventura de-o noapte si o paraseste efervescent
imediat ce ai desfacut dopul la sampanie, cat ai
zice cseke. Bioxidul de carbon poate sa ingrase
doar gluma aceasta de taxa pe care o cultiva
ministerul in sera prostiei guvernamentale.
Amprenta de carbon. In momentul in care te misti ca un melc prin lume, lasi o urma
95
invizibila in toate ce le faci si-n toate ce le iei,
urma care se numeste amprenta de carbon.
Existenta ta este un simplu motiv sa existe alte
existente. Daca tu nu ai fi nu ar fi: hainele de pe
tine (cu o proportie semnificativa de fibre
sintetice sarantocu dracu), papucii de plastic pe
care-i porti prin casa pentru e evita un divort
legat de scame si murdarirea prematura a
covorului), canile de plastic, sticlele, periuta de
dinti, calculatorul, lumina din becul sub care
scrii, curentul electric care-ti tin in viata pixelii, o
multime de substante cu care te spoiesti pe toate
partiele, combustibilul cu care te deplasezi,
plasticul din masini, energia consumata pentru
toata tabla si toate fiarele din viata ta, mancarea,
nasturii, ochelarii, sticla, toate acestea exista
pentru ca tu existi.
In momentul in care te nasti, comanzi fara
sa stii uzinelor lumii toate lucrurile care vor
exista in viata ta. Or aceste lucruri nu sunt
straine de drama materiei: ele sunt energie pura
96
inghetata in forme. Ele pot fi reduse la consumul
de energie necesar pentru faurirea lor. Si cum
majoritatea energiei de pe planeta provine din
forme fosile prin a caror ardere rezulta o multime
de codoi, atunci intreaga energie din viata ta
poate fi pusa in relatie cu o anumita valoare a
codoiului a carei singura valoare este ca pe ea
poate sa fie pus un impozit.
De fapt, impozitul nici nu ni se adreseaza
in mod direct, plata lui este echivalentul simbolic
al gestului pe care-l facem atunci cand ii dam
nevestii bani sa-si cumpere o rochie cu care
aceasta se duce apoi sa-si agate un amant. Ni se
cere sa platim acesti bani pentru ca stilul nostru
de viata se bazeaza pe punerea in circuit a
carbonului fixat in scoarta terestra in vremuri
imemorabile. Imaginati-va ca brusc am avea
dreptul sa-i reincarnam pe toti stramosii nostrii
si am face acest lucru aproape toti odata. Ar fi ca
la Judecata de Apoi, un fel de ingramadeala mare
in care s-ar auzi un imens ghiorait de
97
mate.(eventual si glasul tanguit al unui fost
ministru al sanatatii din Romania care ar spune
ca reincarnarea trebuie taxata in dezacord cu un
alt fost ministru care ar sustine ca ea trebuie
facuta cu cap). Reincarbonarea este ceva similar.
Carbonul acumulat in vremuri imemorabile nu
poate fi fixat in forme nedaunatoare de biomasa
existenta astazi pe planeta. Ca urmare, o parte
din el zboara la ingeri care impletesc din codoi un
fel de tesatura la fel de fina ca si polietilena care
lasa radiatiile solare sa treaca, dar nu permite
pamantului sa se raceasca. Este ca atunci cand
iesi de la dus si-ti pui cel mai sintetic tricou pe
tine sau mai plastic, ca atunci cand arunci o
plapuma pe un borcan scos de la bain marie.
Acesta va continua sa fie ca
