+ All Categories
Home > Economy & Finance > 23 lectie demo_contabilitate_primara

23 lectie demo_contabilitate_primara

Date post: 16-Jan-2015
Category:
Upload: antonella-stancu
View: 3,456 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
 
21
Transcript
Page 1: 23 lectie demo_contabilitate_primara
Page 2: 23 lectie demo_contabilitate_primara

INTRODUCERE

Ţinerea evidenţei contabile a unei întreprinderi/fi rme constituie o problemă destul de complicată. În trecut, înregistrările contabile erau destul de simple, însă, pe măsură ce tranzacţiile economice s-au diversifi cat, s-a simţit necesitatea introducerii unor forme de înregistrare mai complexe, care să răspundă cât mai bine noilor realităţi economice. Sarcina realizării acestor înregistrări a revenit unor persoane cu o vastă experienţă în domeniu.

Scopul cursului de Contabilitate primară propus de Eurocor este de a vă familiariza cu elementele fundamentale ale contabilităţii, astfel încât la sfârşitul cursului să puteţi realiza cu maximă efi cienţă sarcinile ce revin unui contabil.

Am încercat, atât în partea de teorie, cât şi în temele practice să vă propunem exemple reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/fi rme. Cu ajutorul cursului de Contabilitate primară veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a ţine contabilitatea unei fi rme, veţi şti să întocmiţi documentele contabile şi să interpretaţi bilanţul contabil şi contul de rezultate al fi rmei dumneavoastră.

LECŢIE

DEMONSTRATIVĂ

Page 3: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară2

Cursul EUROCOR de Contabilitate primară este structurat în 32 de lecţii, grupate în 16 caiete, patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a cunoştinţelor prin numeroase exemple şi aplicaţii. Materialul cursului a fost astfel conceput încât să permită însuşirea optimă a informaţiilor prezentate. Accesibilitatea materialului este asigurată printr-o structurare clară a conţinutului şi prin explicarea detaliată a noţiunilor noi. Fiecare caiet de curs debutează cu o introducere, în care sunt prezentate succint informaţiile ce vor fi expuse în cadrul acestuia. Pentru înţelegerea tuturor tipurilor de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implică activitatea de contabil, dar şi pentru aplicarea lor cu succes în practică, vă sunt de ajutor numeroasele exemple şi exerciţii. Iar grafi ca atractivă a cursului vă poate face învăţarea mai uşoară, prin numeroase semne grafi ce, prin marcarea defi niţiilor şi informaţiilor importante şi prin numeroase ilustraţii amuzante. La sfârşitul caietelor de curs veţi găsi o recapitulare, în care sunt sistematizate cunoştinţele prezentate, şi o temă pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului EUROCOR. Informaţii utile privind temele, care se trimit pe un formular special, veţi găsi în îndrumarul de rezolvare a temei, care se găseşte la sfârşitul caietelor de curs. Iar dacă doriţi să verifi caţi cât de corect aţi rezolvat exerciţiile din cadrul lecţiilor, aveţi la dispoziţie secţiunea de răspunsuri la exerciţii.

Pentru ca studiul dumneavoastră să fi e cât mai uşor şi efi cient, pe marginea lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

– desemnează noţiunile, defi niţiile şi informaţiile importante

– semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

– subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat şi în cadrul lecţiei 3, pagina 21.

Informaţiile deosebit de importante sunt tipărite în chenar.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din lecţiile acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de recapitulare şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

Dacă sunteţi interesat de obţinerea unui certifi cat cu recunoaştere ofi cială (având regimul actelor de studii) pentru ocupaţia Contabil, Eurocor a devenit Centru autorizat pentru evaluarea şi certifi carea competenţelor profesionale pentru această ocupaţie. Puteţi afl a mai multe informaţii în

acest sens contactându-ne la adresa de mail: certifi că[email protected].

3 (21)

ie

Page 4: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 3

Programa cursuluiCONTABILITATE PRIMARĂ

Lecţia 1 Evidenţa documentelor şi contabilitatea primară Introducere Documente şi termeni de specialitate

Lecţia 2 Jurnalele Tipuri de jurnale Exemple

Lecţia 3 Bilanţul şi întocmirea inventarului Inventarul şi bilanţul Modifi cări ale poziţiilor din bilanţ

Lecţia 4 Registrul „Cartea Mare” Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare” Înregistrările în „Cartea Mare”

Lecţia 5 Registrul „Cartea Mare” (continuare) Principiile de înregistrare în conturile analitice Exemple

Lecţia 6 Balanţa de verifi care Conţinutul balanţei de verifi care Determinarea rezultatului exerciţiului fi nanciar

Lecţia 7 Analiza contabilă a operaţiilor economice şi fi nanciare Formula şi articolul contabil Modelul sistemului fi nanciar

Lecţia 8 Planul de conturi Prezentare generală Evidenţierea în contabilitate a profi tului din vânzarea mărfurilor

Lecţia 9 Organizarea sistemului de contabilitate fi nanciară Contabilitatea fi nanciară în întreprinderile mici Contabilitatea fi nanciară în întreprinderile mari

Lecţia 10 Compartimentele specializate Atribuţiile compartimentelor specializate Înregistrarea prin metoda poziţiilor centralizate

Lecţia 11 Conturi intermediare. Impozite şi taxe Conturi intermediare Impozite şi taxe

Lecţia 12 Tipuri de conturi. Modalităţi de plată Conturi de venituri şi cheltuieli, conturi privind patrimoniul fi rmei,

conturi intermediare Tranzacţii speciale – operaţii de încasări sau plăţi fără numerar

Page 5: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară4

Lecţia 13 Amortizarea activelor Metode de amortizare Deprecierea activelor

Lecţia 14 Recapitulare Sistemul dublei înregistrări Planul de conturi

Lecţia 15 Computere I Câteva elemente de bază despre computere Alegerea componentelor unui calculator

Lecţia 16 Computere II Contabilitatea fi nanciară asistată de calculator Obţinerea rezultatelor

Lecţia 17 Cheltuieli şi venituri Cheltuieli Venituri

Lecţia 18 Planifi carea economică Costurile Managementul costurilor

Lecţia 19 Închiderea anului fi nanciar Lucrări de închidere a exerciţiului Lucrări de închidere a exerciţiului (continuare)

Lecţia 20 Interpretarea bilanţului contabil Indicatori şi rate fi nanciare Exemple

Lecţia 21 Forme de societăţi comerciale; contabilitatea fi nanciară Forme de societăţi comerciale Particularităţi ale contabilităţii fi nanciare pentru diferite tipuri de

societăţi comerciale

Lecţia 22 Tipuri de fi nanţare Atragerea de fonduri Împrumuturi

Lecţia 23 Sistemul contabilităţii fi nanciare Contabilitatea, sistemul contabilităţii fi nanciare, funcţii şi principii

contabile Privire retrospectivă asupra planului de conturi

Lecţia 24 Aplicaţii

Lecţiile 25-26 Modul de aprofundare 1

Lecţiile 27-28 Modul de aprofundare 2

Lecţiile 29-30 Modul de aprofundare 3

Lecţiile 31-32 Modul de aprofundare 4

Page 6: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 5

Introducerea lecţiei are rolul de a vă familiariza cu informaţiile care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lecţia 1 un fragment, în care veţi vedea cum se pot administra efi cient

datele în activitatea dumneavoastră.

EVIDENŢA DOCUMENTELOR {I CONTABILITATEA PRIMARĂ

Notăm pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cumpărături, facem o listă a lucrurilor de cumpărat. O persoană care participă la multe întâlniri şi conferinţe trebuie să-şi noteze data şi ora acestora, cel puţin pentru a nu programa două evenimente în acelaşi timp. Doctorii păstrează datele pacienţilor în registre speciale, iar şcolile pe cele ale cursanţilor.

Dacă datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a obţine anumite informaţii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate fi simplă (de exemplu agenda de lucru, administrarea corespondenţei primite şi expediate) sau complexă (de exemplu administrarea membrilor unei societăţi, administrarea fi şelor pacienţilor unui doctor, administrarea fi şelor elevilor într-o şcoală).

Agenda de lucru:

sistem: bazat pe un calendar zilnic sau săptămânal.

date: data şi ora întâlnirilor este înregistrată pe pagina potrivită a calendarului. Pot fi notate aici şi alte lucruri importante.

informaţii: dacă agenda de lucru este corect întocmită, veţi putea verifi ca oricând ce mai aveţi de făcut şi dacă există posibilitatea să efectuaţi şi alte activităţi într-o anumită zi.

PARTEA ÎNTÂI – Introducere

IUNIE VI

29 L

30 M

1 M

2 J

3 V

4 S

5 D

IULIE (31)

IULIE

AUGUST

17 J

18 V

AUGUST (31)

19 S

20 D

21 L

22 M

23 M

Page 7: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară6

Forma agendei de lucru depinde de scopul său:

• Este recomandabil să se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore (vezi fi gura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.

• Dacă doriţi să notaţi numai evenimentele deosebite, este potrivită o formă mai puţin detaliată, de exemplu un calendar pe săptămâni (vezi fi gura 2).

Figura 1

Figura 2

Page 8: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 7

Administrarea corespondenţei primite şi expediate:

sistem: bazat pe două registre: unul pentru corespondenţa de expediat şi unul pentru cea primită. În fi ecare registru există rubrici care vor fi completate cu informaţii referitoare la documente: data, numele şi alte informaţii despre expeditor sau destinatar, o scurtă descriere a scrisorii.

date: se face o copie a fi ecărei scrisori de expediat. Copiile sunt păstrate în dosarul pentru corespondenţă de expediat. În acelaşi timp, pe prima pagină a registrului se notează data expedierii, destinatarul şi un rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se păstrează în dosarul pentru corespondenţă primită. Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea, pe prima pagină a registrului.

informaţii: în acest mod, se poate afl a cu uşurinţă:

– ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumită zi;

– dacă domnul X a primit sau a transmis o anumită informaţie;

– unde este păstrată scrisoarea respectivă.

• Sisteme complexe de evidenţă:

– evidenţa membrilor unei asociaţii;

– evidenţa pacienţilor unui doctor;

– evidenţa elevilor unei şcoli.

Administrarea fi şelor pacienţilor unui doctor

sistem: – fi şa pacientului;

date: – datele vizitelor;

– ce simptome acuză pacientul;

– diagnostic;

– mod de tratament;

– medicamente prescrise.

informaţii : – ce îl deranjează pe pacient cel mai des;

– ce boli recidivează cel mai des (epidemii?) şi dacă apar într-o anumită regiune mai des decât în altele;

– ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de către medic.

Contabilitatea fi nanciară poate oferi informaţii pentru proprietari, creditori, investitori şi autorităţile publice, care urmăresc realizarea unor venituri din derularea tranzacţiilor şi, deci, au nevoie să cunoască poziţia fi nanciară a întreprinderii şi rezultatele obţinute de aceasta.

Page 9: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară8

Primul sistem fi nanciar a apărut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni îşi desfăşurau activitatea în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei. Modul de administrare utilizat de unul dintre aceştia, Francesco di Prato, ne oferă informaţii referitoare la modul de calcul al profi tului şi cum se împărţea acesta între parteneri. El folosea o metodă sistematică de înregistrare a stocurilor şi a mijloacelor fi xe cu care îşi desfăşura negoţul.

Metoda de contabilitate fi nanciară utilizată în acele vremuri este comparabilă, în linii generale, cu cea de astăzi. Sunt utilizaţi în mod curent termeni (italieni) apăruţi atunci, ca de exemplu: debit, credit, dobândă, emisiune, inventar, balanţă, jurnal.

Documente şi termeni

În contabilitatea fi nanciară, în locul expresiei „eveniment fi nanciar” se utilizează termenul de „tranzacţie fi nanciară”, iar în loc de „a nota” se utilizează termenul „a înregistra” tranzacţii fi nanciare.

Fiecare tranzacţie fi nanciară este consemnată prin documente care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea fi nanciară. Sistemul fi nanciar începe să funcţioneze într-o fi rmă în momentul intrării primelor documente fi nanciare referitoare la constituirea fi rmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul fi rmei.

Datoriile pe care fi rma le are faţă de alte fi rme sau pe care alte fi rme le au faţă de aceasta pot fi achitate în mai multe moduri:

• în numerar, caz în care vorbim de plăţi/încasări în numerar;

• prin instrumente de plată fără numerar (cec, ordin de plată bancar, cambie, bilet la ordin etc). Banca – la care fi rma are deschis un cont – este obligată să efectueze plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de plăţi/încasări prin virament.

Documentele cele mai des întrebuinţate într-o întreprindere sunt:

Documente de încasări şi plăţi în numerar

Fiecare încasare sau plată în numerar trebuie confi rmată prin documente cum sunt: chitanţa, bonul de casă, dispoziţiile de încasare sau plată, borderoul de vânzări, statul de plată.

Dispoziţia de încasare sau plată este întocmită de cel abilitat să dispună casierei încasarea sau plata în numerar a unor sume (fi gura 1).

PARTEA A DOUA – Documente şi termeni de specialitate

Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea fi nanciară este însoţită şi de imagini, ajutându-vă

astfel să vă familiarizaţi îndeaproape cu acestea. Vă oferim asemenea exemple din lecţia 1.

Page 10: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 9

Chitanţa este documentul emis de către furnizor (cel care încasează numerarul) ca dovadă a efectuării plăţii de către debitor. Primul exemplar rămâne la debitor, iar copia la furnizor (fi gura 2).

Borderoul de vânzări este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate din vânzarea mărfurilor într-o zi, în comerţul cu amănuntul. Pe baza acestuia, la sfârşitul zilei sau la o anumită perioadă de timp, se întocmeşte o chitanţă pentru bunurile vândute (în care se evidenţiază valoarea bunurilor şi taxa pe valoarea adăugată aferentă), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea fi nanciară (fi gura 4).

Documente bancare

Titularul unui cont primeşte regulat din partea băncii extrasul bancar care prezintă situaţia plăţilor şi a încasărilor efectuate prin cont într-o anumită perioadă. Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea şi confi rmarea de la debitor a sumelor neachitate.

Plăţile prin contul de la bancă se efectuează pe baza ordinului de plată (fi gura 3), document care este întocmit de fi rma plătitoare în trei exemplare: cel de culoare verde (exemplarul 3) este păstrat în contabilitatea fi rmei, împreună cu extrasul bancar care confi rmă efectuarea plăţii respective, cel roşu (exemplarul 2) va fi expediat benefi ciarului, iar cel negru (originalul) rămâne la bancă.

Facturi şi copii ale facturilor

Facturile sunt documentele trimise de furnizori clienţilor lor pentru bunurile livrate, lucrările executate sau serviciile prestate (fi gurile 5a şi 5b).Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânzătorul eliberează o chitanţă.

Când apare un decalaj între momentul livrării bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor şi achitarea facturilor („cumpărări pe credit comercial”), furnizorul are o creanţă (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR, iar clientul are faţă de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte contractantă poate fi numită creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor un prieten căruia i-am împrumutat o sumă de bani.

Factura se întocmeşte în trei exemplare. Originalul are culoarea albastră şi este expediat de către furnizor clientului. Celelalte două exemplare (de culoare verde şi roşie) sunt cópii şi rămân în evidenţa contabilă şi fi nanciară a furnizorului.

Operaţiuni diverse

Tranzacţiile fi nanciare necesită şi alte documente (referate, rapoarte cu caracter fi nanciar), ca în următoarele situaţii:

– Într-un depozit se constată lipsa unor articole. Contabilitatea fi nanciară trebuie să înregistreze acest fapt.

Page 11: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară10

– Un client reclamă lipsa a două articole dintr-o livrare de 100 de articole. Furnizorul trebuie să expedieze cele două articole care lipsesc şi să înregistreze aceasta prin documente adecvate.

– Suntem informaţi că unul din debitorii noştri a dat faliment. Datoria acestuia către noi va fi înregistrată ca pierdere, în momentul declarării falimentului de către o instanţă judecătorească, în cazul în care, în urma lichidării patrimoniului fi rmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul (integral sau parţial).

– Înregistrarea amortizării mijloacelor fi xe, a unor venituri excepţionale etc.

1)

2)

3)

Page 12: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 11

4)

5a)

Page 13: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară12

5b)

Page 14: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 13

Noţiunile teoretice sunt însoţite de numeroase exemple, care vă permit să asimilaţi efi cient informaţiile.

Iată asemenea exemple din lecţia 11, în care vă sunt prezentate conturile intermediare.

Etape în realizarea tranzacţiilor cu bunuriÎn exemplele prezentate până acum, facturile erau primite odată cu bunurile cumpărate. În acest caz, înregistrarea contabilă este următoarea:

Conturi de stocuri = “Furnizori”

Există posibilitatea ca factura pentru bunurile achiziţionate să sosească după recepţionarea bunurilor sau să se întocmească o singură factură pentru mai multe recepţii (de obicei, după ultima recepţie).

Exemplu

La data de 20 februarie, la un magazin sunt recepţionate, pe baza „Avizului de însoţire a mărfi i” nr. 3435, mărfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocmeşte pentru valoarea mărfi i fără TVA). Trimisă prin poştă de către furnizor factura – care include şi 19% TVA –ajunge la magazin pe data de 22 februarie.

Recepţia mărfurilor se înregistrează astfel:

%Conturi de stocuri = 408 “Furnizori - facturi nesosite”(cu valoarea din “Avizul deînsoţire a mărfi i”)

4428 “TVA neexigibilă” (aferentă valorii de mai sus)

Primirea facturii se consemnează în contabilitate astfel:

408 “Furnizori - facturi = 401 “Furnizori” nesosite”

Concomitent:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Pentru întreprinderea studiată, înregistrările vor fi :

20.02

„Furnizori -facturi nesosite”

%

850 371 “Mărfuri” = 408 “Furnizori -

facturi nesosite”

1.011,50

161,50 4428 “TVA neexigibilă”

Page 15: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară14

22.02

22.02

Observaţie:

În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achiziţionate, soldul contului „Furnizori-facturi nesosite” trebuie să fi e nul.

De asemenea, din perspectiva vânzătorului, factura pentru bunurile vândute se poate întocmi, din diverse cauze, cu întârziere faţă de expedierea bunurilor către client.

În această situaţie se utilizează contul „Clienţi – facturi de întocmit”, cu ajutorul căruia se evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi.

În momentul livrării bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor, se efectuează înregistrarea:

%418 “Clienţi – facturi de = 707 “Venituri din vânzarea întocmit” mărfurilor”

4428 “TVA neexigibilă”

Descărcarea gestiunii la livrare:

%607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” mărfurile”

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”

La întocmirea facturilor:

411 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”

Concomitent:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

„Clienţi - facturide întocmit”

1.011,50 408 “Furnizori -

facturi nesosite”

= 401 “Furnizori” 1.011,50

161,50 4426 “TVA deductibilă”

= 4428 “TVA neexigibilă”

161,50

Page 16: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 15

Exemplu

La data de 20.03 un magazin de papetărie livrează unui client mărfuri în valoare de 200 u.m. (TVA colectată = 19%). Pe data de 22.03 se întocmeşte factura corespunzătoare acestei tranzacţii (preţul de achiziţie al mărfurilor a fost 160 u.m.).

Înregistrările în contabilitate se efectuează astfel:

20.03

22.03

22.03

%

160 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

371 “Mărfuri” 200

40 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”

%

238 418 “Clienţi - fac-turi de întocmit”

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

200

4428 “T.V.A. neexigibilă”

38

238 411 “Clienţi” 418 “Clienţi - fac-turi de întocmit”

238

38 4428 “TVA neexigibilă”

4427 “TVA colectată”

38

Page 17: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară16

Exerciţiul 1

Presupunem că fi şele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonială sunt următoarele:

Contul „Mijloace fi xe”

Contul „Mărfuri”

Contul „Debitori”

Contul „Banca”

Contul „Casa”

e

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 10.000

Data Document Explicaţii Debit Credit01.01 sold iniţial 5.000

04.01 factura cumpărări mărfuri 500

23.01 chitanţa fi scală

vânzări 1.500

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 3.000

19.01 extras bancar S.C. “Green” 1.000

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 5.000

10.01 extras bancar S.C. “Simplex” 1.700

19.01 e.b. S.C. “Green” 1.000

20.01 e.b. transfer din casierie 1.000

30.01 e.b. plată chirie 300

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 2.000

20.01 foaie de vărsământ

transfer în cont 1.000

30.01 chitanţa fi scală

vânzări 2.000

30.01 factura apă, gaze, energie electrică 300

Exerciţiile sunt un instrument util de verifi care a cunoştinţelor teoretice dobândite în cadrul unei lecţii. Puteţi găsi

soluţiile acestora în secţiunea de răspunsuri la exerciţii. Vă oferim asemenea exemple din lecţia 6.

Page 18: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 17

Contul „Capital propriu”

Contul „Furnizori”

Contul „Cheltuieli cu chiriile”

Contul „Cheltuieli cu energia şi apa”

Contul „Cheltuieli cu mărfurile”

Contul „Venituri din vânzări”

• închideţi fi şele de cont Cartea Mare;

• întocmiţi balanţa de verifi care;

• corectaţi toate erorile descoperite.

Soluţia exerciţiului se afl ă la sfârşitul lecţiei.

Data Document Explicaţii Debit Credit

30.01 factura chiria 300

Data Document Explicaţii Debit Credit

30.01 factura apă, energie electrică, gaze

300

Data Document Explicaţii Debit Credit

12.01 chitanţa fi scală

vânzări 2.000

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 15.000

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 10.000

04.01 factura S.C. “Generalcom” 500

10.01 factura S.C. “Simplex” 1.700

Data Document Explicaţii Debit Credit

09.01 chitanţa vânzări mărfuri 1.500

Page 19: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară18

RECAPITULAREA LECŢIEI 17

17.1 Caracteristicile esenţiale ale desfăşurării activităţii fi rmei: – obţinerea unui profi t cât mai mare; – asumarea unui risc economic relativ la condiţiile externe.

17.2 Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destinaţii: – costuri; – investiţii; – alte cheltuieli.

17.3 Elementele costurilor sunt: – cheltuielile materiale; – cheltuielile cu salariile; – cheltuielile generale.

17.4 Cheltuielile şi veniturile întreprinderii se grupează în trei categorii: – cheltuieli şi venituri din activitatea de exploatare; – cheltuieli şi venituri din activitatea fi nanciară; – cheltuieli şi venituri excepţionale.

17.5 Totalitatea veniturilor obţinute din vânzări constituie cifra de afaceri, un indicator esenţial al efi cienţei activităţii fi rmei.

17.6 Calculul profi tului sau al pierderii presupune trecerea în revistă a tuturor veniturilor şi cheltuielilor. Dacă diferenţa acestora este pozitivă, am obţinut profi t şi dacă este negativă, pierdere.

17.7 Profitul obţinut este obiectul unui impozit către bugetul statului şi sursa principală pentru investiţii.

17.8 Activele lichide sunt disponibilităţile din casierie şi conturile curente la bănci şi constituie sursele efectuării plăţilor curente ale întreprinderii. Întreprinderile trebuie să deţină un nivel sufi cient de lichidităţi deoarece lipsa lor poate avea consecinţe nefavorabile asupra activităţii lor.

17.9 Valoarea de piaţă a întreprinderii este deter-minată de:

– nivelul capitalurilor proprii; – rentabilitatea estimată; – nivelul activelor lichide.

Pentru o bună sistematizare a cunoştinţelor, veţi găsi la fi nalul lecţiilor o recapitulare. Iată un astfel de model din lecţia 17.

Page 20: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativăcurs de contabilitate primară 19

1. Ce document constituie baza de extragere a informaţiilor în vederea calculului indicatorilor şi ratelor fi nanciare?a. bilanţul contabil;b. Registrul-jurnal general;c. Raportul de gestiune.

2. De ce consideraţi că este importantă analiza indicatorilor şi a ratelor fi nanciare?

3. Care consideraţi că sunt cei mai importanţi indicatori fi nanciari? De ce?

4. Din situaţiile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C. „DONNA” S.A. s-au extras următoarele informaţii:

Bilanţ contabil la 31 decembrie 2005

– u.m. –

1. Venituri totale, din care 95.619 – venituri din vânzări 90.6002. Cheltuieli totale, din care 60.059,50 – cheltuieli directe 55.000Valoarea amortizărilor aferente mijloacelor fi xe este de 15.000 u.m.Cota de impozit pe profi t este de 16%.Adunarea Generală a Acţionarilor a hotărât distribuirea de dividende în valoare de 5.000 u.m.Politica de creditare a fi rmei este de 30 de zile, iar condiţiile oferite de furnizori sunt de 40 de zile.Rata de restituire a creditelor pe termen lung şi dobânzile aferente este de 5.000 u.m.Calculaţi principalii indicatori şi rate financiare şi interpretaţi rezultatele obţinute.

TEMA PENTRU ACASĂ 20

ACTIVE PASIVE

Active fi xeActive circulante– Stocuri– Clienţi– Conturi curente la bănci– Casa

56.179,00

15.921,0023.128,5014.500,00

325,00

Capital socialFonduri propriiCredite bancare pe termen lungFurnizoriAlţi creditoriSalarii de platăImpozite de plată

46.952,0015.278,00

24.519,009.767,506.787,005.500,001.250,00

Total 110.053,50 110.053,50

Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate în fi ecare caiet de curs şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica

dedicată observaţiilor profesorului, veţi primi din partea acestuia sugestii şi recomandări pentru a vă perfecţiona continuu. Am ales spre

exemplifi care tema lecţiei 20 şi formularul acesteia.

Page 21: 23 lectie demo_contabilitate_primara

lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară20

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă se încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.

În speranţa că materialul prezentatv-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului Eurocor,

înscriindu-vă la cursul de Contabilitate primară.


Recommended