+ All Categories
Home > Documents > 22_zahariuc,_petronel

22_zahariuc,_petronel

Date post: 23-Oct-2015
Category:
Upload: carolina-trigub
View: 29 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
of 15 /15
Câteva documente din prima jumătate a veacului al XVII- lea păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos Petronel Zahariuc Din cele aproximativ 100 de documente păstrate în arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos publicăm, acum, şapte documente din prima jumătate a veacului al XVII-lea; dintre acestea: două sunt inedite, două publicate după rezumate în limba greacă, două după copii şi unul a fost publicat după originalul slavon de Grigore Nandriş. Documentele se înşiră între 20 septembrie 1614 şi 5 mai 1642 şi sunt privitoare la averea mănăstirii Zdralea sau Roaba 1 , metoh al mănăstirii Xenofon. Asupra bogatelor legături dintre această mănăstire athonită şi Ţările Române vom reveni în introducerea unei lucrări de sine stătătoare (pe care o vom publica împreună cu Florin Marinescu), care va cuprinde atât cele o sută de documente pomenite mai sus, cât şi alte mărturii (tablouri votive, manuscrise, vase liturgice etc.), rămase în urma darurilor făcute acestei mănăstiri de domnii şi boierii români 2 . Primul document de danie păstrat pentru mănăstirea Xenofon, dintre cele cunoscute şi folosite în istoriografie, este din 3 august 1607; prin acest act, Radu vodă Şerban a dăruit mănăstirii care au fost mai înainte zidită şi înfrumuseţată şi de binecinstitorii domni şi mai vârtos de bătrânii noştri strămoşi”, câte 9.000 de aspri şi fraţilor care vor veni în fiecare an să-i ia câte 700 de aspri, urmând să fie numit ctitor nou”. Domnul arată că a a văzut şi cartea bătrânului Radului voievod, feciorul marelui Radul voievod <probabil Radu de la Afumaţi, fiul lui Radu cel Mare>, carte mare ce se numeşte hrisov pentru milă. Şi cum au miluit Barbul banul cu satul Recica şi cu balta şi cu tot hotarul şi cu seliştea satului Plopul toată şi cu hotarul, pentru sufletul lui şi pentru sufletul Pârvului banul, veche şi întunecoasă şi 1 A se vedea şi Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I – Ţara Românească (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea), I, Mitropolia Olteniei, 1970, p. 389; Ion Donat, Despre schitul Zdralea sau Roaba. O ctitorie necunoscută a Craioveştilor, “Arhivele Olteniei”, XIV (1935), 79-82, p. 345-359; idem, Fundaţiunile religioase ale Olteniei, partea I: Mănăstiri şi Schituri, “Arhivele Olteniei”, XV (1936), 86-88, p. 342-344. 2 Florin Marinescu, Ieromonah Ieronim Xenofontinos, Relaţiile Mănăstirii Xenofon cu Ţara Românească şi Moldova. Prezentare preliminară, în Άγιον Όρος. Πνευματικότητα. Ορθοδοξία. Τέχνη (Β’ Διεθνές Σθμπόσιο, Θεσσαλονίκη 11-13 Νοεμβρίου 2005), Salonic, 2006, p. 175-194 [în limba greacă]; Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie, I (Albania Grecia), Bucureşti, 1991, p. 533-537.
Transcript
Page 1: 22_zahariuc,_petronel

Câteva documente din prima jumătate a veacului al XVII-

lea păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos

Petronel Zahariuc

Din cele aproximativ 100 de documente păstrate în arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos publicăm, acum, şapte documente din prima jumătate a veacului al XVII-lea; dintre acestea: două sunt inedite, două publicate după rezumate în limba greacă, două după copii şi unul a fost publicat după originalul slavon de Grigore Nandriş. Documentele se înşiră între 20 septembrie 1614 şi 5 mai 1642 şi sunt privitoare la averea mănăstirii Zdralea sau Roaba1, metoh al mănăstirii Xenofon. Asupra bogatelor legături dintre această mănăstire athonită şi Ţările Române vom reveni în introducerea unei lucrări de sine stătătoare (pe care o vom publica împreună cu Florin Marinescu), care va cuprinde atât cele o sută de documente pomenite mai sus, cât şi alte mărturii (tablouri votive, manuscrise, vase liturgice etc.), rămase în urma darurilor făcute acestei mănăstiri de domnii şi boierii români2.

Primul document de danie păstrat pentru mănăstirea Xenofon, dintre cele cunoscute şi folosite în istoriografie, este din 3 august 1607; prin acest act, Radu vodă Şerban a dăruit mănăstirii “care au fost mai înainte zidită şi înfrumuseţată şi de binecinstitorii domni şi mai vârtos de bătrânii noştri strămoşi”, câte 9.000 de aspri şi fraţilor care vor veni în fiecare an să-i ia câte 700 de aspri, urmând să fie numit “ctitor nou”. Domnul arată că a a văzut şi cartea “bătrânului Radului voievod, feciorul marelui Radul voievod <probabil Radu de la Afumaţi, fiul lui Radu cel Mare>, carte mare ce se numeşte hrisov pentru milă. Şi cum au miluit Barbul banul cu satul Recica şi cu balta şi cu tot hotarul şi cu seliştea satului Plopul toată şi cu hotarul, pentru sufletul lui şi pentru sufletul Pârvului banul, veche şi întunecoasă şi

1 A se vedea şi Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I – Ţara Românească (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea), I, Mitropolia Olteniei, 1970, p. 389; Ion Donat, Despre schitul Zdralea sau Roaba. O ctitorie necunoscută a Craioveştilor, “Arhivele Olteniei”, XIV (1935), 79-82, p. 345-359; idem, Fundaţiunile religioase ale Olteniei, partea I: Mănăstiri şi Schituri, “Arhivele Olteniei”, XV (1936), 86-88, p. 342-344. 2 Florin Marinescu, Ieromonah Ieronim Xenofontinos, Relaţiile Mănăstirii Xenofon cu Ţara Românească şi Moldova. Prezentare preliminară, în Άγιον Όρος. Πνευματικότητα. Ορθοδοξία. Τέχνη (Β’ Διεθνές Σθμπόσιο, Θεσσαλονίκη 11-13 Νοεμβρίου 2005), Salonic, 2006, p. 175-194 [în limba greacă]; Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie, I (Albania – Grecia), Bucureşti, 1991, p. 533-537.

Page 2: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

314

cu pecete mare”3. De aici rezultă că banul Barbu Craiovescu a dăruit moşii mănăstirii Xenofon, dar despre administrarea lor se ştiu puţine lucruri clare.

Astfel, la 25 aprilie 1539, Radu Paisie întăreşte clucerului Detco stăpânirea asupra satului Recica Dabului, pentru care s-a judecat cu călugării de la “Ehsinoh”; boierul a adus 12 jurători şi apoi 24 jurători şi a câştigat de fiecare dată4. Una dintre interpretările plauzibile ar fi că satul Recica s-a împărţit la începutul veacului al XVI-lea în două părţi: una a banului Barbu Craiovescu, care a fost dăruită mănăstirii Xenofon, şi una a clucerului Detco şi a neamului său, pe care călugării au încercat mereu să o dobândească. Nu au reuşit sub Radu Paisie, dar nu au deznădăjduit, şi şi-au încercat norocul şi la 10 aprilie 1577, la Alexandru Mircea (care a întărit jupaniţei Calea şi fiicei ei, Maria, stăpânirea peste satul Recica Dabului în urma judecăţii cu călugării de la Xenofon)5, şi la 18 septembrie 1596, la Mihai vodă (care întăreşte lui David postelnic şi jupânesei lui, Maria, stăpânirea peste Recica Dabului, tot după judecata cu călugării de la Xenofon)6.

Undeva, pe cuprinsul acestor moşii, un monah s-a trudit să ridice un schit sau să dreagă un schitişor mai vechi, acolo unde adăstau călugării veniţi să strângă, să numere şi să trimită veniturile moşiilor spre Sfântul Munte. Acest schit a fost închinat la 8 octombrie 1624 la Xenofon, unde era egumen Athanasie, de ziditorul monah Pahomie, care spune: “m-am trudit pentru păcatele mele şi am făcut un metoh în Ţara Românească pre apa ce se cheamă Jiciun [n. n., Jiu!], pre locul ce se cheamă Jdrela”, cu hramul Sf. Dimitrie7. Pahomie a mai fost cunoscut şi sub numele de popa Robul, de aici şi numele de Roaba, sub care a mai fost cunoscut schitul. Ion Donat a presupus că acest schit a fost ridicat de Barbu Craiovescu, care l-ar fi închinat odată cu moşiile către mănăstirea de la Muntele Athos, astfel că schitul Zdralea/Jdrelea ar fi cea mai veche mănăstire din Ţările Române pusă sub ascultarea unei mănăstiri din afara hotarelor.

O atentă scrutare a informaţiilor păstrate arată că schitul a căpătat fiinţă datorită muncii monahului Pahomie, abia în prima jumătate a veacului al XVII-lea. Pahomie a ajuns şi egumen al mănăstirii, străduindu-se să-i sporească averea. Prima întărire domnească a închinării schitului Zdralea la mănăstirea Xenofon aparţine lui Matei Basarab, care a ascultat dorinţa monahilor şi a încuviinţat-o chiar la începutul

3 Documente privind istoria României, B, Ţara Românească, XVII/, Bucureşti, 1951, p. 272-274 [în continuare, DIR]; I. Donat, op. cit., p. 351, nr. 1 (rezumat). 4 Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, IV (întocmit în cadrul Seminarului de paleografie slavă condos de Damaschin Mioc), Bucureşti, 1981, p. 100-101, nr. 75 [în continuare, DRH]; Petre Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leur rélations du milieu du XIVe siècle à 1654, Roma, 1986, p. 263. 5 DRH, B, Ţara Românească, VIII (întocmit de Damaschin Mioc şi Ioana Constantinescu), Bucureşti, 1996, p. 86-89, nr. 53; P. Ş. Năsturel, op. cit., p. 264. 6 DRH, B, Ţara Românească, XI (întocmit de Damaschin Mioc, Ştefan Ştefănescu, Marieta Adam, Constantin Bălan, Maria Bălan, Saşa Caracaş, Ruxandra Cămărăşescu, Olimpia Diaconescu, Coralia Fotino), Bucureşti, 1975, p. 274-277, nr. 207. 7 DIR, B, Ţara Românească, XVII/4, p. 462-463, nr. 475.

Page 3: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

315

domniei8. Prin 16359 şi apoi la 23 iunie 1636, Matei Basarab, dorind şi el să fie nou ctitor al mănăstirii, dăruieşte obştii 10.000 de aspri pe an şi 1.000 fraţilor care vor veni să-i ia, de asemenea întăreşte stăpânirea asupra satului Recica şi a seliştei Plopului în Jiul de Jos, cu bălţi până la Dunăre, şi cu pod umblător, care au fost date de Barbu banul cel bătrân, de Barbu banul cel tânăr, de Şerban vornic, iar acum au venit “părinţii purtători de haine negre în marele divan cu cărţile şi hrisoavele domnilor de mai înainte”; sunt enumerate 15 documente “vechi, sparte şi întunecate”10, dintre 1515 şi domnia lui Matei Basarab. Această “listă” a fost reluată la 1 mai 1658, în actul de întărire al lui Mihnea al III-lea, care a “râvnit” şi el să se “numească nou ctitor”11. Documentele de mai jos cuprind informaţii despre cumpărăturile făcute de popa Robul (egumenul Pahomie) în satele Căciulăteşti, Jdreala şi Hurezi, din judeţul Dolj, care au ajuns în stăpânirea mănăstirii pe care acesta o ridicase şi pe care o închinase la mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos. Mănăstirea s-a mai numit şi Plopul, după numele unui sat apărut pe moşia Jdreala; sub acest nume a fost cunoscută mănăstirea în vremea stăpânirii austriece în Oltenia12.

8 Hurmuzaki-Iorga, Documente privitoare la istoria românilor, XIV/1, Bucureşti, 1915, p. 132, nr. CCXXXI (notiţă grecească modernă de la Biblioteca Academiei Române, cu data greşită: 8 octombrie 1631 <7140>); I. Donat, op. cit., p. 351, nr. 2 (aceeaşi dată după un rezumat de la A.N.I.C.). 9 Hurmuzaki-Iorga, op. cit., XIV/1, p. 133, nr. CCXXXV. 10 Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, IV (întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vătafu-Găitan), Bucureşti, 1981, p. 358-359, nr. 779. 11 Grigore Nandriş, Documente româneşti în limba slavă din Mănăstirile Muntelui Athos (1372 – 1658), Bucureşti, 1937, p. 228-236, nr. 41. 12 I. Donat, op. cit., p. 347.

Page 4: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

316

Documente 1. 1614 (7123) septembrie 20.

† Adec(ă) noi, megiiaşii satului Căciulăteşti, scriim şi mărturisim cu cesta al nostru zapis ca s(ă) fie de mare credinţă la mâna părintelui popei Robului, cum să s(e) ştie că ne-am tocmit noi, de a nostră bun(ă) voi, de i-am vândut den sat din Căciulăteşti, din 3 funi(i)1 de moşie o fune şi din 3 mori o moară, rady (za) ÿg<i> nÆe2; întăi ne-au dat de ne-am plătit de miére, ug(hi) 25, şi cândŭ i-am făcut ac(e)sta zapis datu-ne-au ug(hi) 30. Şi i-am dat ac(ea)stă moşie ca s(ă) fie ohabnic(ă), lui3 sfintei măn(ă)stiri. Şi o amŭ vândut noi săténii, toţ(i), cu mic cu mare. Şi cân(d) o amŭ vândut fos[s]tau mărturie: Radulŭ log(ofăt) ot Desa, şi Dumitru log(ofăt) ot Tâmbureşti, i Rădivoe ot Dobreşti, i popa Dobromir ot Hureze i Neagoe Buzichi ot Hure<zi>4. Iar cin(e) să [fă] va ispiti a întorce şi a sparge ace(a)stă vânzare să fie proclit şi

anatima de tÌiy W<t0>ţ0 ij<e> v0 Necei, şi aibă o cinste cu I(u)da şi cu <A>riiu. Şi am scris eu, popa Dobromir, s<î>n0 pop<a> Stipk1 wt <Hu>rezi, vă let<o> =zrÌcg, m<1>s<é>ţa sep<temvrye>, Æc d<0>n<i>5. † Radulŭ log(ofăt); † Dumitru log(ofăt); † Rădivoe ot Dobreşti; † Pop(a) Dobromir; † † Buzichi ot Hurezi.

<Pe verso, o însemnare contemporană>: † Zapisul Căciulăteştilor pentru moşiia ci o vândutu popii Robului. 7123 <1614>; <două rezumate greceşti şi însemnări româneşti şi greceşti din sec. al XIX-lea>.

Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 4. Original, hârtie, rupt

puţin la îndoituri, cinci amprente digitale aplicate în cerneală. A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba, II/17e (copie); idem, Manuscrise, nr. 707

(Condica Episcopiei de Râmnic), f. 180v. (copie); idem, M-rea Jitia şi Roaba, II/18, nr. 34 (rezumat grecesc cu data de zi: 14). EDIŢII: DIR, B, Ţara Românească, veacul XVII, II, Bucureşti, 1951, p. 326, nr. 288 (text după ms. nr. 707); Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, II (întocmit de Maria Soveja, Doina Duca-Tinculescu, Reghina Dragomir), Bucureşti, 1974, p. 322, nr. 631 (rezumat după copia de la A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba, II/17e).

Page 5: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

317

__________________________________________ 1 Cuvânt scris deasupra rândului. 2 “pentru [pentru] ughi 55”. 3 Aşa în original. 4 “318 Părinţi care <sunt> în Niceia”. 5 “fiul popii Stipcea din Hurezi, în anul 7123 <1614>, luna septembrie, 20 zile”. 2. 1621 (7130) octombrie 18.

† Adec(ă) noi, megiiaşii ot Căciulăteşti, anume1 scriemŭ şi mărturisim cu acesta alŭ nostru zapis la m<â>2na popei Robului ca s(ă) fie de bun(ă) credinţă, cum să se ştie i-amŭ vândutŭ a treia parte din moşiia satului şi din trei vadur(i) de mo(a)ră, unŭ vad, <de>3 ne-au dat la găleată, ug(hi) 55, şi p<e>3 miiare, ug(hi) 50, cu satul satul cu totŭ, de a no(a)stră bun(ă) voie, fă<ră>2 nici o sil(ă), <ca>4 să aibă a ţiné cu noi, pe unde vom ţiné noi, şi în <pă>3dur(e), şi la câmpŭ, şi în bălţi şi pe unde va ţiné satul Căci<u>lăteştii, elŭ tot să aibă a ţin(e) a treia parte. Iară cine s-ar sc<u>2la din neamul <nostru cu>4 gâlceavă să fie afurisit de trei sute şi iÆy Wt<0>ţ0 ije vă Nicei5 şi unde ar mérge la vro judecat(ă) să n-aibă putére a-i întoarce ban(ii), <c>2i să-i fie lui moşie ohabnic(ă).

Şi cându s-au făcut ace<st zapis fost-au mulţi mărturii, anume: ...2, Radul vornic ot Târnav(a), Ţonea ot tam6, Doşa ot tam6, Dumitru log(ofăt) ot Tâmbureşti, Barbul post(elnic) Jerpelici ot Găuréni. Şi am scris eu, pop(a) Dobromir ot Bârza7. Pis<a>, m<1>s<'>ţa wc0t<omvrïe>, iÆï <18> d<0>ni, v<ă> l<1>t<o> =zÌrl <7130/1621>8.

Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 5. Original, hârtie, rupt

la îndoituri (pe aceeaşi filă cu documentul următor, nr. 3); cu o copie din sec. al XVIII-lea.

A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba, II/18, nr. 35 (rezumat grecesc). EDIŢII: Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, III (întocmit de Doina Duca-Tinculescu, Marcel-Dumitru Ciucă), Bucureşti, 1978, p. 46, nr. 58 (rezumat după copia de la A.N.I.C.).

Page 6: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

318

_________________________ 1 Cuvânt scris deasupra rândului. 2 Rupt. 3 Rupt, completat după copia din sec. al XVIII-lea. 4 Omis. 5 “18 Părinţi care <au fost> în Niceia”. 6 “de acolo”. 7 Înainte de dată, scris de altă mână, începutul unui act: “adec(ă), eu”. 8 “S-a scris, luna octombrie, 18 zile, în anul 7130 <1621>”. 3. <1624-1636 (7133-7135)> octombrie 18. † Adec(ă) eu, Neaga, fata lui Gomoi ot Căciulăteşti, scris-am zapisul meu la mân<a>1 popei Robului ca să fie de bun(ă) credinţă, cum să se ştie că am dat partea de moşie din Căciulăteşti2 <a>3 tătâni – mieu, lu(i) Gomoi, la mănăstire de l-(au) sl<uj>4âtŭ şi l-au comândatŭ şi l-au îngr<o>1pat în mănăstire. Şi fiindŭ eu săr<ac>1 şi lipsit mi-au mai dat, ban(i) gat(a), ug(hi) 4, însă moşia cu baltă, cu livezi, cu pădure, cu câmpŭ, cu tot. Şi cândŭ s-au făcut acestŭ zapis fost-au m(ă)rturie: Lepădat ot Căciulăte<şti>1, şi Stepcea ot Hur(e)zi i5 Rădivoi ot Dobreşti. Ş-a<m>1 scris eu, pop(a) Iovan ot Şég<arcea>4.

Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 5. Original, hârtie, rupt la îndoituri şi pe margine (pe aceeaşi filă cu documentul anterior, nr. 2); cu o copie din sec. al XVIII-lea.

Datat după documentul din 8 octombrie 1624 (prima atestare a mănăstirii zidite

de popa Robul; a se vedea nota 5) şi după documentul din 1637 octombrie 4 (a se vedea infra, documentul nr. 5). _____________________________ 1 Rupt.

2 “de moşie din Căciulăteşti”, scris pe marginea documentului. 3 Omis.

4 Rupt, completat după copia din sec. al XVIII-lea. 5 “şi”.

Page 7: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

319

4. 1630 (7138) mai 12.

+ Vă ime Wt<0>ţa <i S>1îna i Sv<'>tago D<u>ha, amin2. Eu, Voica jupâne(a)sa, fata Mihnei banul de Hur<ezi>1 şi cu fecio<rii>1 mei, anume: Dumitru, i3 Soc(o)lŭ, i Drag(o)mir i Stan, şi cu <ne>1po(a)tă-me, Stanca, şi cu feciorii ei, anum(e): Radul, i Man<ea>4 i Alâbŭ, şi cu Ion, nepotul lui Neagoe, şi cu Vo<ica>5, şi cu Nica i C<râ>1stea, scris-amŭ acesta al nostru zapisŭ, cum s(ă) se ştie că amŭ d<a>1tŭ moşiia den Jdreala, partea <noa>1stră, <cu live>1zi, cu pădu<re>1, cu baltă, sv(i)ntei mănăst<iri>1, ce s(ă) face în Jdreala, <ş>1i o am datŭ de a no(a)s<t>1ră bun(ă) v<oie, pentru>5 să fe poman(ă) moşilorŭ şi părinţilorŭ şi noao, în véci de veci. Iarŭ cine ar vre să spargă aceast(ă) poman(ă), den nea<mu>1lŭ nostr<u, să>1 f<ie>1 pro<cle>1tŭ <şi>1 afu<ris>1itŭ de t< Ìïi>1 Wt<0e>ţi <ije vă Nicei>6.

Şi iară eu, Barâbul Buciuma<ş>1, şi cu <nepo>1ţii mei să s(e) ştie că amŭ datŭ şi eu parâte me de moşie di în J<drea>1la, câtŭ amŭ avutŭ, cu livezi, cu pădure, cu baltă, se fie poman(ă) părinţilor şi <mie>4. Şi amŭ datŭ de a mea bun(ă) voie, pentru că au fostŭ moşie a mea <mo>1ş<ie>1 dreapâtă. Şi cine va vre se spargă aceast(ă) poman(ă) de(n) ruda me, acela se fie trecletŭ şi afurisitŭ de tÌïi Wt<0e>ţi ij<e> vă N<i>cei. Şi pentru credinţa, pus-amŭ degetele. Pis<a>, mes<'>ţa mai, vÆï d<0ni>1, l1t<o> =zrÌle7. Nicola; Calotă; Velica; † Eu, Barbul Buciuma<ş>1; Eu, Voica; Dumit<ru>1; Socol; Mane; Albŭ; Ion; <D>1ragomirŭ; Stan; <Sta>4nâca; Radul. Şi mărturii: <Manea>4; <D>1răgan i Vâlsan; Drăgan; <Eu>, B<arbul de Hurezi>5; <Eu>5, Vladul8.

Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 31. Original, hârtie,

rupt la îndoituri şi pe margini, zece amprente digitale şi două sigilii inelare octogonale, aplicate în cerneala documentului; pe verso, însemnări româneşti şi greceşti din sec. al XVIII-lea-al XIX-lea; cu două copii din sec. al XVIII-lea (ibidem, nr. 29, cu văleatul “7135”, şi nr. 30, cu văleatul “7130”).

A.N.I.C., Manuscrise, nr. 707 (Condica Episcopiei de Râmnic), f. 183, nr. 57 (copie); idem, M-rea Jitia şi Roaba, II/18, nr. 40 (rezumat grecesc, fără lună şi zi şi cu văleat: “7135-7138”). EDIŢII: DRH, B, Ţara Românească, XXIII (întocmit de Damaschin Mioc), Bucureşti, 1969, p. 177-178, nr. 97 (text cu multe deosebiri, după copia din manuscrisul

Page 8: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

320

nr. 707 de la A.N.I.C.); Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, III, p. 557, nr. 1096 (rezumat după copia din manuscrisul nr. 707 de la A.N.I.C.). _______________________________________________________ 1 Rupt. 2 “† În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, amin”. 3 “şi”. 4 Rupt, completat după copia din sec. al XVIII-lea (nr. 29). 5 Rupt, completat după altă copie din sec. al XVIII-lea (nr. 30). 6 Omis. “318 Părinţi care <au fost> în Niceia”. 7 Ultima cifră neclară; lectura e (5) întărită de o însemnare de pe verso. 8 În copia nr. 30: mai apar ca martori: “Eu, Voica; Eu, Nicolai”.

5. 1637 (7146) octombrie 4, Bucureşti.

† M<i>l<o>stye6 B<o>jye6, Yw Matei voevodï i g<o>s<po>d<i>nă văsoi Zemle *ggrovlahyisco<e>1, vnuc velicag<o> i pr1dobrag<o>, strag<o> pocoinomÿ, Ïw Basarab voevodï. Davat g<o>s<po>dstv<a> mi sy6 povel1nï6 g<o>s<po>dstv<a> mi s<v'>t1i i b<o>j<e>stvn1i monastir, g<o>limag<o> Jdr1la, id1j<e> est hram S<v'>tago M<ă>kinică Dimitrei, i wt<0>ţu egumena Pahomïe i văs1m inocom, eliţi jivuºih vă sv1t1mă wbït1li toe, 2cojda mu est s<v'>tomu monastir viş<e> rekena wk<i>nu u Hurezï, vă sudstvo Doljil, ali del Albov, uicom Dragomirov văsah, wt uja Amărăºilor, wt pol, i wt şÿm, i wt vod, i wt sediliº<e> selov, wt pushudï, vare elica sehtet izbrat wt hotarul Dobreºilwm

Page 9: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

321

dori u hotarul Bărkei, ponej<e> wt est dal Drag<o>mir, vnuc Albov wt Hurezi, sï6 viş<e> rek<e>na wk<i>nu vă s<v'>taa monastir Jdr1la, viş<e> pis<a>, radï pom1na i radï d<u>şi Albov.

I pac, da est monastirev Jdr1la wk<i>nu u Hurezi wt uja Mihneºilwm paş<i> øÆï, wt po văswm hotarom, ponej<e> pocupil wn est egumenul Pahomïi wt nad<ă> Barbul Hăncă, za ţÆk aspri gotovi.

I pac, pocupil egumenul Pahomye wk<i>nu u Hurezy wt nad<ă> Ywn i wt nad<ă> Beleguk6 paş<i> cÆq wt po văswm hotarom, elica sehtet izbrat, i daroval est wni sami, radï pom1na, paş<i> Æd.

I pac, pocupil wt nad<ă> Dank6l paş<i> Æg, za rÆn aspri got<ovi>. I pac, pocupil egumenul Pahomïe wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Ald1

paş<i> Æl wt uja Brăþeºïlwm wt po văswm hotarom, elica <se>1h<tet>1 izbrat, <za>1 =aÆf aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Bun1 i wt nad<ă> Ïwvan paş<i> cÆe wt po văsom hotarom, za =aÌsn aspri got<ovi>, i wt <nadă>1 Necula paş<i> zÆï p<o>l wt po văsom hotarom, za wÌoe aspri got<ovi>.

I pac, pocupil egumenul Pahomye wt nad<ă> Albul paş<i> lÆg p<o>l wt uja Brăþeºilom, za =ahÌoe aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Stepk1 paş<i> Æl p<o>l, za =afÌce aspri got<ovi>.

I pac, pocupil egumena Pahomïe wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Dumitru paş<i> eÆi wt uja Urdocăv, elica sehtet izbrat, za =šÆi aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Dank6l paş<i> Æq, za Æt aspri got<ovi>, i daroval est Gădă6, radï pom1na, paş<i> Æq wt del uicom si, Albov, wt uja Urdocăv, i prodal est Gădă6 Æg paş<i>, za rÆn aspri got<ovi>.

I pac, pocupil egumenul Pahomye wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Albă ^găv, wt uja Ilieºilor, paş<i> cÆq wt po văsom hotarom, z<a>1 =aÆt aspri got<ovi>.

I pac, pocupil egumenul Pahomye wt nad<ă> N1goe Dadul1 paş<i> Æc, za =Æa aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Voin1 paş<i> Æc, za =Æa aspri got<ovi>.

I pac, pocupil wt nad<ă> Cac7ban paş<i> Æd, za Æs aspri got<ovi>. I pac, pocupil Pahomye egumen<u>1l wt nadă s<î>nă Codiţev paş<i> cÆi

wt po văsom hotarom, za =aÆí aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Go' paş<i> Æd, za Æs apri got<ovi>.

<I p>1ac, pocupil wt nad<ă> Pătru Cili2nul paş<i> Æc, za Æa aspri gotovi, i wt nad<ă> Dan, s<î>nă Kobanov paş<i> Æe, za sÆn aspri gotovi.

I pac, pocupil e<g>1umena Pahomye wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Ïwn wt uja Hiravil<o>r paş<i> vÆï, za Æh aspri got<ovi>, i daroval est Stan, radï pom1na i rady duşii uicom si, Buţu, paş<i> Æq, vă s<v'>taa monastir, i prodal est Stan, paş<i> Æe, za sÆn aspri got<ovi>.

I pac, pocupil egumenul Pahomye ok<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Băil<ă> wt uja Guiceºilwr paş<i> eÆy, za šÆn <a>1spri got<ovi>, i wt Băla, paş<i> Æi, za Æí aspri got<ovi>.

I pac, pocupil wt nad<ă> Proica paş<i> cÆø wt uja Guiceºilwm wt po văsom hotarom, za =aÌín aspri got<ovi>, i wt nad<ă> ^tele paş<i> eÆy, za šÆn aspri got<ovi>.

Page 10: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

322

I pac, pocupil egumen<a>1 Pahomye wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Crăk6n paş<i> Æc, za =Æa aspri, i daroval est Sto2, rady pom1na, paş<i> Æq, i prodal est Sto2, paş<i> Æv, za Ær aspri.

I pac, pocupil wt nad<ă> Drag<o>mir wt uja Răbeºilwm paş<i> Æq, za Æt aspri, i wt nad<ă> Mica paş<i> Æd, za Æs aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Mir1 paşy vÆy, za Æh aspri got<ovi>, i daroval ego Mir1, rady pom1na, paş<i> Æg.

I pac, pocupil egumenul Pahomye wk<i>nu u Hurezi wt nad<ă> Samfira i wt nad<ă> Sarul paş<i> gÆy, za hÆn aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Stoica paş<i> vÆy, za Æh aspri got<ovi>.

I pac, pocupil wt nad<ă> Nanul, paş<i> zÆy, za wÆn aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Voin1 paş<i> Æd, za Æs aspri got<ovi>.

I pac, pocupil wt nad<ă> Creţul paş<i> Æy, za Æf aspri got<ovi>, i wt nad<ă> Buk6maş paş<i> eÆy, <za>2 šÆn as<pri> got<ovi>.

I pac, da est egumenul Pahomye wk<i>nu u Căk6lăteº<i>, cod monastir Jdr1la, wt prez văs selo, tretago del, wt pol, i wt şum, i wt vod, i wt sedaliº<e> selov i <e>1din brod sa vodyniţu, wt po văsom hotarom vare elica sehtet izbrat, ponej<e> est pocupil egumenul Pahomye sy2 wk<i>nu wt nad<ă> văsih sel1nyi, nasl1dniţi selov, za ÿg<i> lÆz, aspri got<ovi>.

I pac, pocupil wt nad<ă> N1ga, dăºera Gomo6v, dal baºom Gomo6v, văsah, wt Căk6lăteº<i>, wt po văsom hotarom, za =aÆh as<pri> got<ovi>.

I pac, pocupil egumena Pahomye wk<i>nu u Căk6lăteºi wt nad<ă> Dabul i wt nad<ă> Drag, del im văsah, wt pushud, i wt po văsom hotarom, za =aÌsn as<pri>.

I prodadoş<i> syi viş<e> rek<e>ni imenite l6dye nih ni deli za wk<i>nu wt Hurezi i wt Căk6lăteº<i>, wni za nihnom dobro vol6 i săs uznanye văs1m megi2şom wt gor iz dol i wt wcrăsnem m1stom i wt pred g<o>s<po>dstv<a> mi.

Sego rady, dadoh săm g<o>s<po>dstv<a> mi s<vé>t1i monastir Jdr1la, hram S<vé>tii Dimitrye, 2cojda mu est wk<i>nu, d1d<i>nu i vă whab<ă>, i ne wt cogojdu nepocol1bim porizmo g<o>s<po>dstv<a> mi.

Sej<e> ubo sved1tilyi postavl1im g<o>s<po>dstv<a> mi: jÿpan Hriza vel ban Cralevscyi, i jÿpan Ivaşco velicyi dvor<nic>, i jÿpan Gligoryi vel lwg<o>f<e>t, i jÿpan Radíl vel visti2r, i jÿpan Preda vel spat<ar>, i jÿpan Vasilie vel stolnic, i jÿpan ...3, i jÿpan Buzinca vel com<is>, i jÿpan Vukina vel kasnic i jÿpan Costandin vel post1lnic. I is<pravnic>, Gligoryi vel lwg<o>f<e>t.

Ispisah az, Stan spud16, vă nastol gradí, 8 Bucureº<i>, m<1>s<é>ţa wh<tomvrye>, Æd d<0>ni, i wt Adama do sego pisanye tek<e>nye l1tom =zrÌmq.

† Yw Mate6 voevoda <m. p.>. † Yw Mate6 voevoda, m<i>l<o>sty6 B<o>jy6, g<o>s<po>d<i>n0. † Din mila lui Dumnezeu, Io Matei voievod şi domn a toată Ţara Ungrovlahiei,

nepotul marelui şi preabunului, răposatului Io Basarab voievod cel bătrân. A dat domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri, care se numeşte Jdreala, unde este hramul Sfântului Mucenic Dimitrie, şi părintelui egumen Pahomie şi

Page 11: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

323

tuturor călugărilor, câţi trăiesc în acel lăcaş, ca să fie sfintei mănăstiri mai sus numită ocină la Hurezi, în judeţul Dolj, anume partea lui Albu, unchiul lui Dragomir, toată din funia Amărăştilor, din câmp, şi din pădure, şi din apă şi din seliştea satului, de pretutindeni, oricât se va alege, de la hotarul Dobreştilor până la hotarul Bârcei, pentru că a dat Dragomir, nepotul lui Albu din Hurezi, această mai sus numită ocină sfintei mănăstiri Jdreala, mai sus scrisă, pentru pomenirea şi pentru sufletul lui Albu.

Şi iarăşi, să aibă mănăstirea Jdreala ocină în Hurezi, din funia Mihneştilor, 19 paşi de peste tot hotarul, pentru că a cumpărat egumenul Pahomie de la Barbul Hâncă, pentru 990 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină în Hurezi de la Ion şi de la Beleguciu, 26 de paşi de peste tot hotarul, cât se va alege, şi au dăruit ei singuri pentru pomenire 4 paşi.

Şi iaraşi, a cumpărat de la Danciul, 3 paşi, pentru 150 de aspri gata. Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Aldea, 30 de paşi

din funia Brăgeştilor, de peste tot hotarul cât se va alege, pentru 1.500 de aspri gata, şi de la Bunea şi de la Iovan, 25 de paşi de peste tot hotarul, pentru 1.250 de aspri gata, şi de la Necula, 17 paşi şi jumătate de peste tot hotarul, pentru 875 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie de la Albul, 33 de paşi şi jumătate din funia Brăgeştilor, pentru 1.675 de aspri gata, şi de la Stepcea, 30 de paşi şi jumătate, pentru 1.525 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Dumitru, 15 paşi din funia Urdocăi, cât se va alege, pentru 750 de aspri gata, şi de la Danciul, 6 paşi, pentru 300 de aspri gata; şi a dăruit Gădăiu, pentru pomenire, 6 paşi din partea unchiului său, Albu, din funia Urdocăi, şi a vândut Gădăiu 3 paşi, pentru 150 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Albul lui Iuga, din funia Ilieştilor, 26 paşi de peste tot hotarul, pentru 1.300 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie de la Neagoe Dadulea 20 de paşi, pentru 1.000 de aspri gata, şi de la Voinea, 20 de paşi, pentru 1.000 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat de la Cacăban 4 paşi, pentru 100 de aspri. Şi iarăşi, a cumpărat Pahomie egumenul de la fiul lui Codiţă 28 de paşi de peste

tot hotarul, pentru 1.400 de aspri gata, şi de la Goia 4 paşi, pentru 200 de aspri gata. <Şi>1 iarăşi, a cumpărat de la Petru Chilianul 20 de paşi, pentru 1.000 de aspri

gata, şi de la Dan, fiul lui Cioban, 5 paşi, pentru 250 de aspri gata. Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Ion din funia

Hiravilor 12 paşi, pentru 600 de aspri gata, şi a dăruit Stan, pentru pomenire şi pentru sufletul unchiului său, Buţu, 6 paşi, la sfânta mănăstire şi a vândut Stan 5 paşi, pentru 250 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Băilă din funia Guicheştilor 15 paşi, pentru 650 de aspri gata, şi de la Băla 8 paşi, pentru 400 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat de la Proica 29 de paşi din funia Guicheştilor de peste tot hotarul, pentru 1.450 de aspri gata, şi de la Iutele 15 paşi, pentru 750 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Crăciun 20 de paşi, pentru 1.000 de aspri, şi a dăruit Stoica, pentru pomenire, 6 paşi, şi a vândut Stoia 2 paşi, pentru 100 de aspri.

Page 12: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

324

Şi iarăşi, a cumpărat de la Dragomir din funia Răbeştilor 6 paşi, pentru 300 de aspri, şi de la Mica 4 paşi, pentru 200 de aspri gata, şi de la Mirea 12 paşi, pentru 600 de aspri gata, şi a dăruit Mirea, pentru pomenire, 3 paşi.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Hurezi de la Zamfira şi de la Savul 13 paşi, pentru 650 de aspri gata, şi de la Stoica 12 paşi, pentru 600 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat de la Nanul 17 paşi, pentru 850 de aspri gata, şi de la Voinea 4 paşi, pentru 200 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat de la Creţul 10 paşi, pentru 500 de aspri gata, şi de la Buciumaş 15 paşi, <pentru>2 750 de aspri gata.

Şi iarăşi, să fie egumenului Pahomie ocină la Căciulăteşti, lângă mănăstirea Jdreala, din tot satul a treia parte, din câmp, şi din pădure, şi din apă, şi din seliştea satului şi un vad de moară, de peste tot hotarul oricât se va alege, pentru că a cumpărat egumenul Pahomie această ocină de la toţi sătenii, moşneni ai satului, pentru 37 de ughi, bani gata.

Şi iarăşi, a cumpărat de la Neaga, fiica lui Gomoi, partea tatălui ei Gomoi, toată, din Căciulăteşti, de peste tot hotarul, pentru 1.600 de aspri gata.

Şi iarăşi, a cumpărat egumenul Pahomie ocină la Căciulăteşti de la Dabul şi de la Drag, partea lor toată, de pretutindeni, şi de peste tot hotarul, pentru 1.250 de aspri gata.

Şi au vândut aceşti mai sus numiţi mai sus oameni părţile lor de moşie de la Hurezi şi de la Căciulăteşti, de bună voia lor şi cu ştirea tuturor megieşilor din sus şi din jos şi din locurile de prin prejur şi înaintea Domniei mele.

Drept aceea, am dat domnia mea sfintei mănăstiri Jdreala, cu hramul Sfântului Dimitrie, ca să-i fie ocină de moştenire şi ohabnică şi de nimeni neclintită după porunca domniei mele.

Iată deci martori am pus domnia mea: jupan Hriza mare ban al Craiovei, şi jupan Ivaşco mare vornic, şi jupan Gligorie mare logofăt, şi jupan Radul mare vistier, şi jupan Preda mare spătar, şi jupan Vasilie mare stolnic, şi jupan ...3, şi jupan Buzinca mare comis, şi jupan Vucina mare ceaşnic şi jupan Costandin mare postelnic. Şi ispravnic, Gligorie mare logofăt.

Am scris eu, Stan spudeiul, în cetatea de scaun, în Bucureşti, luna octombrie, 4 zile, şi de la Adam până la această scrisoare curgerea anului 7146 <1637>.

† Io Matei voievod <m. p.>. † Io Matei voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn. Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 2. Original slavon,

pergament (34 x 51 cm), rupt puţin la îndoituri, invocaţia simbolică, iniţiala, monograma, majuscule şi puncte în text cu cerneală roşie, sigiliu domnesc mijlociu, timbrat, deteriorat; pe verso, însemnări greceşti din sec. al XVIII-lea-al XIX-lea. Cu o traducere în limba română din 1835 şi o traducere în limba greacă din aceeaşi vreme.

A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba, II/1 (traducere din 1755 <7263> de Lupp dascăl slovenesc la Şcoala domnească din Bucureşti); ibidem, II/2 (traducere de popa Anghel); ibidem, II/18, nr. 4 (rezumat în limba greacă); idem, Documente istorice, DXCV/95 (menţiune în limba greacă).

Page 13: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

325

EDIŢII: Grigore Nandriş, op. cit., p. 168-174, nr. 33 (text slavon şi traducere în limba română după original); Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, IV, 1981, p. 487-488, nr. 1084 (rezumat dezvoltat după traducerea de la A.N.I.C. şi ediţii); I. Donat, op. cit., p. 352 (rezumat); V. Cândea, op. cit., p. 533 (rezumat); Theodor Codrescu, Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, XVII, Iaşi, 1891, p. 106 (rezumat); Victor Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867, p. 78 (menţiune). ______________________________________________

1 Rupt. 2 Omis. 3 Loc liber. 6. 1642 (7150) februarie 16.

† M<i>l<o>stye6 B<o>jye6, Yw Matey6 Bas<a>rab voevod<a> i g<o>s<po>d<i>nă. Dabat g<o>s<po>dstv<a> mi s<y>16 povel1nye g<o>s<po>dstv<a> mi s<vé>t1i monaster2 <P>3lopul caré iaste închinată la mănăstir<ea>1 cea mare de la S<vé>taa Gora, unde iaste de să chiiamă X<en>1oh, hram S<vé>tâh Gywrgye şi părinţilo<r>1 călugăraş(i), câţ(i) vor lăcui întru acest sf<â>1ntu lăcaş, ca să fie sf(i)ntei mănăstiri <P>3lopul, ce scrie mai sus, o moară în g<âr>1lă la Sălciţea, pre moşiia sf(i)ntei mănăstir(i) <P>3lopul, pentru că aceast(ă) moară <ias>1te <p>1re locul mănăstirii.

Dereptu acéia, m-am m(i)l(o)stivit domnia mea <şi>1 am întărit pre sf(â)nta mănăstir(e) <P>3lopul, ca să-i fie de întărire şi părinţilor călugăraş(i) de h<ra>1nă.

Şi domnii méle şi ci(n)stitului dereg(ă)toriului domnii méle, Predei vel spat(ar),

pom<nir>1é în vecie, iar de altu de cătră nimé ...1 opreal(ă) să n-aib(ă), în véci, nici de cătră un om, măcar ver(i) ce om ...1 să lase în pac<e>3 să nu s(e) amesteca4 cu moara sfintei mănăstiri. Iar carele s<e va is>1piti, ver(i) vameş sa(u) măcar ver(i)c<i>1ne a fac(e) într-alt chip, preste car<t>1ea domnii méle, bin<e ...>1 domniia mea, că aşa iaste învăţăt<ur>1a dumnii méle.

Şi dup(ă) petre<cer>1ea dumnii méle, p<e cine>1 va alége Domnul Dumnezeu a fi biruitoriu, încă-l <rog cu>1 n<u>1mele lu Dumnezeu să l(e) întărească aceast(ă) milă a domnii <mele>1 pre tocmeală cum scrie mai sus.

I inac<o> da n1<st po> sam rek g<o>s<po>d<stva> mi. Pis<a> f<e>v<ruarye>, qÆy d<0>n<i>, v<ă> l<1to> =zÌrn <1642>.

Page 14: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

326

+ Yw Mate6 voevod<a> <m. p.>. + Yw Mate6 voevoda, m<i>l<o>sty6 B<o>jy6, g<o>s<po>d<i>n05. Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 11. Original, hârtie,

rupt la îndoituri şi pe margini, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, neclar; pe verso, însemnări româneşti şi greceşti din sec. al XVIII-lea. _____________________________________________________________________

1 Rupt. 2 “† Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Am dat domnia

mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri” 3 Şters. 4 Greşit, în loc de “amestece”. 5 “Şi altfel să nu fie după spusa domniei mele. Scris, februarie 16, în anul 7150 <1642>. † Io Matei voievod <m. p.>. † Io Matei voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn”. 7. 1642 (7150) mai 5.

† M<i>l<o>sty6 B<o>jy6, Yw <M>1aty6 Bas<a>rab voevoda i g<o>s<po>d<i>nă. Dabatu g<o>s<po>dstv<a> mi sy6 pove<le>1nye g<o>s<po>dstv<a> mi2 călugărilur de la sfânta şi dom<ne>1ziasca mănăstir(e) Xenovu, ce s(e) chéam(ă) hramul Sfeti Gheorghie, ca s(ă) fie volnici călugării cu această carti a domnii mél(e) de să ţie podul de la Ciubanul, cu tut vinitul, şi s(ă) ţie leasa de la Plopul, cu vama de péşti şi cu tut vinitul ce va fi acol(o).

Iar vameşii şe satul Plopul să n-aibă treab(ă) nici cu vama de la pod, nici cu vam<a>1 de la leasă, ce s(ă) aibă numai călugării treab(ă) cu vama de la pod şi de la

leas(ă), iar alt om treabă să n-aib(ă), pentru că i-am dat dumnea mea să-şe ţii ii vama podului şi a leşie cum le scrie şi hresovul <l>1ur. Aşijderea, şi voi vamişilur şi voi satul Plupul să aviţ(i) a vă feri de vama podului şi a leşii, mai mult treab(ă) să n-aveţ(i), pentru că aşa iaste învăţ(ă)tura domnii mél(e).

I inaco da n1st po rek g<o>s<po>ds<tva> mi. I is<pravnic> rik<e> g<o>s<po>ds<tva> mi. Pis<a> <m1séţ>1a ma6, eÆ d<0>ni, v<ă> l<1>t<o> =zÌrn.

+ Yw Mate6 voevod<a> <m. p.>. + Yw Mate6 voevoda, m<i>l<o>sty6 B<o>jy6, g<o>s<po>d<i>n03.

Page 15: 22_zahariuc,_petronel

P. Zahariuc, Câteva documente păstrate în arhiva Mănăstirii Xenofon

327

Arhiva Mănăstirii Xenofon, Muntele Athos (Grecia), nr. 7. Original, hârtie, rupt la îndoituri şi pe margini, sigiliu domnesc mijlociu, aplicat în ceară roşie, neclar. Cu o copie din 1776 de Costandin dascăl slovenesc de la Şcoala slovenească de la biserica Sfântul Gheorghie Vechi din Bucureşti (ibidem, nr. 10).

A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba, II/18, nr. 6-7 (rezumat în limba greacă); idem, Documente istorice, DXCV/105 (rezumat în limba greacă); ibidem, DXCV/107 (rezumat în limba greacă).

EDIŢII: Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, V

(întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Doina Duca-Tinculescu, Silvia Vătafu-Găitan), Bucureşti, 1985, p. 296, nr. 667 (rezumat după copia de la A.N.I.C., M-rea Jitia şi Roaba şi Ediţii); I. Donat, op. cit., p. 352, nr. 6; Hurmuzaki-Iorga, op. cit., p. 164, nr. 250 (rezumat); Th. Codrescu, op. cit., p. 107 (rezumat); V. Langlois, op. cit., p. 78 (menţiune); Cezar Bolliac, Registru chronologicu de actele româneşti ce se află la Muntele Athonelui, “Buciumul”, I (1863), nr. 54, p. 213, nr. 34 (menţiune); Damian P. Bogdan, Despre daniile româneşti la Athos, Bucureşti, 1941, p. 32 (menţiunea datei). _______________________

1 Rupt. 2 “† Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod şi domn. Am dat domnia

mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri”. 3 “Şi altfel să nu fie după spusa domniei mele. Şi ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris, luna mai, 5 zile, în anul 7150 <1642>. † Io Matei voievod <m. p.>. † Io Matei voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn”.