1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO- ECONOMICĂ 1.1 Caracteristicile fizico – geografice ale judeţului Botoşani Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km 2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş – Darabani şi cea mai nordică localitate – Horodiştea. Coordonate geografice: - paralela 47 0 24 '16" N (Prăjeni); - paralela 48 0 16 '06" N (Horodiştea); - meridianul 27 0 24 '02" E (Dersca); - meridianul 27 0 24 '32" E (Pleşani-Călăraşi) Relief Cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de nord, teritoriul judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul culminant în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Temperatura ambientală (media anuală, maximă şi minimă anuală). Precipitaţii atmosferice (cantitatea anuală). Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2006, la Staţiile meteo din judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date: Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2006 Situaţia pagubelor provocate de inundaţii în judeţul Botoşani în perioada 2004 – 2006 Judeţ Temperatura ambientală Precipitaţii atmosferice (l/an) Media anuală Maxima anuală Minima anuală Botosani 9,1 33,5 -25,2 556,3 Darabani 8,6 31,4 -26,8 655,4 Stânca 9,6 31,5 -24,4 583,2
Transcript
1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1 Caracteristicile fizico – geografice ale judeţului Botoşani
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi.
Cuprinzând între limitele sale un teritoriu de 4986 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%.
Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş – Darabani şi cea mai nordică localitate – Horodiştea.Coordonate geografice:- paralela 47024'16" N (Prăjeni);- paralela 48016'06" N (Horodiştea);- meridianul 27024'02" E (Dersca);- meridianul 27024'32" E (Pleşani-Călăraşi)
ReliefCuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de nord, teritoriul judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul culminant în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse.
Temperatura ambientală (media anuală, maximă şi minimă anuală). Precipitaţii atmosferice (cantitatea anuală).
Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2006, la Staţiile meteo din judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date:
Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2006
Situaţia pagubelor provocate de inundaţii în judeţul Botoşani în perioada 2004 – 2006
Resursa de apă Apele subterane de interfluvii şi versanţi au debite reduse (1-3 l/s) şi la limita potabilităţii, pe alocuri chiar nepotabile. Pe total judeţ, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate la 1,780 mc/s, din care numai 0,728 mc/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.
Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin la două mari bazine hidrografice: Siret şi Prut. Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86% din ploi şi zăpezi şi numai 14% din surse subterane.Analiza debitelor medii multianuale evidenţiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul şi Siretul, cu 85 mc/s şi, respectiv, 12,7 mc/s la intrarea în judeţ şi 92 mc/s, respectiv 35,0 mc/s la ieşire.Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare constituind o caracteristică a teritoriului.În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei.
SolurilePe teritoriul judeţului Botoşani solurile prezintă diferenţieri care definesc în mod nuanţat diviziunile teritoriale. Astfel, tipurile genetice de soluri au următoarea repartiţie teritorială:Cernozimurile se întâlnesc de-a lungul Prutului la nord de Ştefăneşti până aproape de Mitoc, de o parte şi alta a Başeului între Mihălăşeni şi Săveni, iar mai la nord între Havârna şi Dumeni; pe Jijia de o parte şi alta a văii între Corlăteni şi Ungureni, şi în aval de Dângeni cu deosebire pe stânga văii.Acesta caracteristici apar mai accentuat la cernoziomurile zlotoase sau compacte care apar pe interfluviile şi pe pantele reliefului deluros. Cele mai specifice se află între Volovăţ şi Podriga mai sus de Avrămeni, iar în petice mai restrânse la vest de Vorniceni, la nord de Cordăreni, etc. Cu toate că sunt foarte bogate în humus, aceste soluri sunt de o fertilitate moderată, datorită câtorva condiţii defavorabile, între care textura fină, permeabilitatea redusă şi porozitatea redusă, capacitatea de apă utilă redusă.
Cernoziomurile levigate sunt de asemenea caracteristice pentru cea mai mare întindere din câmpie, începând cu interfluviile Prut – Volovăţ – Başeu, mari întinderi la nord şi est de Jijia, coborând de pe culmi pe pantele slab înclinate. Aceste soluri sunt în general mai tasate, având textură lutoasă. Au o fertilitate mai mare decât a cernoziomurilor obişnuite.O categorie de soluri de asemenea larg răspândită în zona de câmpie o constituie cernoziomurile levigate zlotoase dezvoltate pe argile ori pe marne nestructurate chiar de la suprafaţă. Sunt foarte bogate în humus (6-8% la suprafaţă), fiind soluri agricole bune.Menţionăm răspândirea pe terase şi versanţi slab înclinaţi, pe depozite deluvio-proluviale, ori pe aluviuni vechi loessificate a cernoziomurilor semicarbonatice. Pe versanţii cu înclinări mai pronunţate se întâlnesc cernoziomurile de pantă.Pratoziomurile, sau solurile cernoziomide levigate în zona umedă, fac trecerea spre solurile de pădure, caracterizând locurile cu umiditate mai pronunţată. Aceste soluri, răspândite pe locuri cu drenaj extrem de slab (culmi netede, versanţi în pantă lină, terase), s-au format pe lut greu sau pe argilă. Pratoziomul este bine reprezentat în Dealurile Cozancei, precum şi la est de Truşeşti, până aproape de Mihălăşeni. Apare de asemenea în lungul Siretului şi în Dealurile Ibăneştilor.Solurile cenuşii de pădure însoţesc adesea pratoziomurile în dealurile înalte dinspre Siret, unde ajung dominante, dar apar şi în Dealurile Cozancei şi la est de Jijia, în Guranda, precum şi în nordul judeţului, în Dealurile Ibăneştilor.În sectoarele mai înalte din Dealu Mare şi din dealul Bour sunt caracteristice solurile silvestre podzolite brune şi brune-gălbui ce corespund condiţiilor de climă rece şi umedă, unui substrat alcătuit din depozite de cuvertură de la nisipuri până la argile.În afara solurilor zonale menţionate sunt caracteristice solurile intrazonale, cu toate că acestea ocupă de obicei suprafeţe reduse. Între ele, solurile turboase, eutrofe, cu reacţie neutră slab alcalină sunt localizate pe lunci (de exemplu lunca Loznei la Dersca); lăcoviştile, situate pe versanţii dealurilor Jijiei. Ele se caracterizează printr-o intensă acumulare de humus.Sărăturile (soluri halomorfe), localizate pe aluviunile văilor, dar şi pe versanţi, nu sunt cultivate agricol, având o fertilitate redusă.
FloraVegetaţia naturală a judeţului aparţine zonei forestiere în nord, vest, sud-vest şi în sectorul
Copălău-Guranda, şi zonei de silvostepă în partea centrală, estică şi sud-estică, la care se adaugă o vegetaţie specifică luncilor.
În zona de silvostepă, vechile pajişti mozofile, în cea mai mare parte cultivate, se caracterizează prin ierburi din categoria păiuşului (Festuca vallesiaca) şi a coliliei (Stipa joannis). Puţinele pajişti câte au mai rămas sunt degradate datorită unui păşunat intens, astfel că au apărut asociaţii secundare în care predomină: iarba bărboasă, firuţa cu bulb, pirul, aliorul, peliniţa, ş.a. Pe sărături se întâlnesc îndeosebi brânca sau iarba sărată (Salicornia herbacea), sica sau limba peştelui şi alte câteva specii.
Pe calcarele recifale de la Stânca-Ştefăneşti există o vegetaţie specifică cu tufe de Schivereckia Podolica, remarcabile prin frumuseţea exemplarelor, tufe de Alyssum saxatile cu flori galbene aurii.
FaunaResursele de faună sunt legate de specificul vegetaţiei, putându-se deosebi o faună
caracteristică pădurilor, silvostepei şi luncilor, precum şi o faună acvatică.o Fauna pădurilor este reprezentată prin căprioară, mistreţ, lup, vulpe, pisică sălbatică, iepure, veveriţă, numeroase specii de păsări – mierlă, sturz cântător, gaiţă, piţigoi, uliu,ciocănitoare,etc., specii de reptile – şarpele de pădure, vipera, şopârla, etc.o Fauna silvostepei este reprezentată prin rozătoare – popândău, şobolan de câmp, iepure de câmp – pe seama cărora trăieşte dihorul, nevăstuica, vulpea. Păsările mai comune sunt: graurul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar, ş.a., iar dintre reptile caracteristice sunt: broasca râioasă, broasca de lac, şarpele, şopârla, etc.
o Fauna luncilor este asemănătoare cu cea a silvostepei la care se adaugă o faună acvatică legată de prezenţa apelor curgătoare mari şi lacurilor; lişiţa , raţa sălbatică.
Producţia de peştePeştii prezintă diferenţieri între apele curgătoare mari şi cele mici, precum şi înte acestea şi
lacuri. Râurile de câmpie fac parte din zona cleanului, pe când Prutul aparţine zonei scobarului. La acestea se adaugă ştiuca, linul, bibanul şi ţiparul, iar în apele Prutului somnul şi crapul. În iazuri se mai adaugă mreana şi unele specii colonizate, printre care crapul selecţionat, carasul argintiu, carasul auriu, precum şi roşioara, ghiborţul, etc.
PădurilePăduri de stejari mezofili, întâlnite în zona de silvostepă a judeţului, cuprind stejarul
pedunculat (Quercus robur) adesea în amestec cu alte specii de foioase printre care: carpenul (Carpinus betulus), ulmul (Ulmus foliaces şi U. procera), părul sălbatic (Pirus pyraster), uneori şi jugastrul (Acer campestre), etc. În luminişurile acestor păduri sau în jurul lor apar frecvent arbuşti de felul cornului (Cornus mas), sângerului (Cornus sanguinea), păducelului (Crataegus monogyna), porumbarului (Prunus spinosa), tradafirului sălbatic (Rosa canina) ş.a. Din loc în loc în silvostepa din estul judeţului apar, în mijlocul pădurilor, frecvente pâlcuri de gorun.
Pădurile de stejari mezofili caracterizează trei teritorii : Dealurile Cozancea – Guranda, Dealurile Siretului dintre Leorda şi Vorona şi jumătatea răsăriteană a Coastei Ibăneştilor între Suharău şi Păltiniş.
Subetajul pădurilor de gorun şi fag ocupă sectoarele înalte din Dealurile Siretului, şi anume: în partea de nord, între Leorda şi Ibăneşti, domină pădurile de gorun, pe alocuri în amestec cu alte foioase, apariţia fagului fiind rară, pe când în zona cu dealurile cele mai înalte de la sud de Vorona, cu altitudini de peste 500 m, fagul alcătuieşte un masiv de mare întindere. Pe bordura nordică a Dealului Mare sunt păduri frumoase de gorun , iar pe teritoriul comunei Tudora se află o rezervaţie de tisă. Stratul ierbos este format din flora de mull, la care se asociază şi unele specii de graminee, ca: obsiga, mărgeluşa, golomăţul, etc.
În luncile râurilor, şi îndeosebi în luncile Siretului şi Prutului, apar mici păduri de sălcii şi plopi şi o vegetaţie ierboasă alcătuită din pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuţa.
1.2.2 Resurse naturale neregenerabile
• Nisipuri cuarţoase de calitate superioară, unice în ţară, la Miorcani, Hudeşti, Suharău şi Bajura (primele două sunt deja în exploatare);
• Gipsul, de la Păltiniş şi Crasnaleuca, exploatate în trecut în carieră;• Zăcăminte de sulf la Prăjeni, pe văile Teişoara şi Ursoaia;• Tuf ardezic format din cenuşă vulcanică, la Hudeşti;• Zăcăminte de turbă la Dersca;• Roci de construcţie:
- calcare recifale, la Ripiceni şi Stânca-Ştefăneşti;- gresii calcaroase, la Hudeşti, Ibăneşti, Tudora, Copălău ;- nisipuri şi pietriş de construcţii în albia Siretului (la Tudora şi Corni);- calcare oolitice (Vorona, Coşula, Măgura-Ibăneşti, dealul Holm, etc.),- argile pentru olărit, cărămizi şi teracotă (Dorohoi, Mihăileni, etc.).
Capitolul 2. AERUL
2. 1. Introducere
Sistemul de monitorizare a calitatii aerului – 2006
Judet Nr. puncte de prelevare Tip statie Poluant monitorizat
2. 2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de amoniac (SO2, NOx, NH3)
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi care determină o serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului. Prin acidifiere, se întelege că poluanţii din aer, în special oxizii de sulf, oxizii de azot şi amoniacul, sunt transformaţi, în substanţe acide. Aceşti poluanţi sunt deseori transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei, determinând apariţia ploilor acide. Ploile acide se manifestă la distanţă mare de la locul emiterii agentului poluant, uneori şi la sute de kilometri. Acidifierea rămâne o problemă importantă de mediu în întreaga Uniune Europeană, rezolvarea ei presupunând iniţiative coordonate în toate Statele Membre, în toate sectoarele afectate.
România a ratificat prin Legea nr. 271/2003, Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi protocoalele ulterioare referitoare la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. Ţara noastră şi-a luat angajamentul, ca în anul 2010, nivelul emisiilor să se încadreze în plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goteborg, în acest sens luându-se măsuri concrete, cum ar fi programele de reducere a emisiilor de SO2, NOx, provenite din marile centrale termoelectrice, cât şi din alte activităţi.
2. 2. 1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)
Emisiile de dioxid de sulf rezultă prin arderea combustibililor in : surse staţionare: centrale termoelectrice (67 % din totalul emisiilor) si procese industriale
30 % - rafinarii , turnatorii ) surse mobile ( cca. 4 % din totalul emisiilor )
Emisiile de SO2 au înregistrat variaţii în perioada analizată, în anul 2004 înregistrându-se o creştere importantă faţă de anii precedenţi , dupa care, in anii ulteriori, aceasta valoare scazand treptat.
2. 2. 2. Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)
Principalele surse de oxizi de azot sunt : procese biologice naturale (surse naturale): se apreciaza ca cea mai mare cantitate de
oxizi de azot din atmosfera este produsa pe cale biologica. In acest sens, bacteriile nitrificatoare constituie principala sursa naturala de producere a monoxidului de azot .
surse artificiale - procese industriale (centrale energetice pe baza de gaz metan )- transporturile-procese industriale de fabricare a unor compusi ai azotului (intreprinderi de fabricare
a acidului azotic, a ingrasamintelor azotoase si a acidului sulfuric ) . În perioada anilor 2000-2006 s-a înregistrat o variatie semnificativă a emisiilor de Nox, atingand valoarea maxima in anul 2004, dupa care valorile au scazut. Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetică şi industria de transformare (39,24%), din traficul rutier (31,58%) precum şi din industria de prelucrare (11,39%).
Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ în producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ramura zootehnică de tip intensiv. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80,26%, şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotate utilizate în cultura plantelor. Cea mai mare cantitate de amoniac s-a înregistrat în anul 2002 (9820,72 t/an), ulterior observându-se o scădere a cantităţilor emise.
Nota : Mentionam ca nu detinem date privind emisiile atmosferice de SO2, NOx, NH3 din anul 1999.
2. 3. Emisiile de compusi organici volatili nemetanici
Compuşii organici volatili nemetanici rezultă în special din activităţi ce folosesc solvenţi organici cum ar fi: acoperiri metalice care folosesc pentru degresare solvenţi, spălătorii aoto, vopsitorii. Evoluţia emisiilor de NMVOC pentru perioada 2000-2006 este prezentată în figura 2.3
0
20000
Emisii 20, 4 27, 46089 1181 11601120
Column 2
20 20 20 20 20 20
0
5000
10000
15000
t/an
Emisii de compusi organici volatili nemetanici
Emisii 3500 4053 6089 11815 11601 11225 9253,85
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Grafic 2.3. Evoluţia emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici
2. 4. Pulberi in suspensie (PM10)
Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse. In primul rând, industria metalurgică şi siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi însemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril. Natura acestor pulberi este foarte diversificată. Ele conţin fie oxizi de fier, în cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), în cazul întreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. APM Botoşani monitorizează acest poluant cu două instalaţii care sunt amplasate la sediul APM Botoşani şi în zona industrială a municipiului Botoşani. Având în vedere faptul că în judeţ nu există unităţi industriale cu profil metalurgic sau siderurgic, considerăm că pulberile în suspensie provin din procesele de obţinere a energiei termice, traficul rutier sau din alte procese industriale. Rezultatele monitorizării acestui factor de mediu sunt redate în tabelele de mai jos:Emisii (tone/an)
Tabel 2.4. Pulberi în suspensie în judeţul Botoşani
2. 5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb si cadmiu) si poluanti organici persistenti (POPs)
2. 5. 1. Emisii de metale grele (mercur, plumb si cadmiu)
În anul 2006, emisiile de metale grele s-au datorat consumului de combustibili lichizi în centrale termice, la care se adaugă industria de prelucrare a sticlei şi transportul rutier.
Conform „Inventarului emisiilor de poluanţi în atmosferă” pentru anul 2006, întocmit de serviciul „Monitoring, Sinteză şi Coordonare”, principalele surse de metale grele în aer în judeţul Botoşani sunt: SC MECANEX SA Botoşani, SC MECANICA SA Botoşani, SC ELECTROCONTACT SA Botoşani.
Au fost de asemenea inventariate sursele mobile de emisie, fapt pentru care valorile emisiilor de metale in anul 2006 sunt mai mari decat in anul 2005.
2. 5. 2. Emisii de poluanti organici persistenti (POPs)
Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătaţii omului şi a mediului înconjurător. In vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (mai 2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifenilicloruraţi PCB; subproduse: dioxine, furani). Principala sursă care contribuie la emisiile de substanţe toxice persistente este agricultura, în special, prin depozitele existente cu substanţe interzise, neidentificate şi/sau expirate. O altă sursă o constituie industria chimică producătoare de pesticide, precum şi importul de substanţe comerciale. In contextul poluării la distanţă, conform datelor prezentate de Agenţia Europeană de Mediu, România este la ora actuală importator al acestui tip de poluanţ.
Darabani Statia meteo Darabani Statie urbana - frontiera
SO2 234 0.198 -NH3 232 32.295 -NO2 264 9.189 -
2. 6. 1. Concentratii ale dioxidului de sulf
Pentru indicatorul SO2 mediile concentraţiilor anuale cât şi cele zilnice nu au depaşit valoarea limită, pentru protecţia sănătăţii umane, stabilite prin OM nr.592/2002.
Figura 2.6.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale – NO2
Evoluţia înregistrata in perioada anilor 2003-2006 este datorată traficului auto si centralei electrotermice.
2. 6. 3. Concentratii ale amoniacului
Mediile concentraţiilor anuale pentru indicatorul NH3, masurate în punctele de monitorizare a calitaţii aerului din judeţul Botoşani, s-au încadrat în limitele prevazute de STAS - ul 12574/87, variaţiile anuale fiind nesemnificative.
Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejează viaţa pe Pământ, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei zonelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier. Se consideră că prezenţa ozonului în troposferă constituie urmarea a două procese de bază:- schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a aerului stratosferic bogat în ozon;- producerea ozonului, în situ, prin reacţii fotochimice care implică monoxidul de carbon,metanul şi hidrocarburile non-metanice, în prezenţa oxizilor de azot. In mod similar, distrugerea ozonului troposferic se realizează prin procese de transport şi prin distrugere chimică în troposferă.
Cantitatea de ozon troposferic este extrem de variabilă în timp şi în spaţiu, deoarece precursorii săi pot fi transportaţi de la mare distanţă. Din acest motiv, dintre toţi poluanţii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de controlat, fiind necesară o reţea densă şi bine dotată pentru monitorizarea, nu numai a ozonului, ci şi a altor compuşi atmosferici (oxizii de azot, metanul, compuşii organici volatili).
În judeţul Botoşani nu se realizează monitorizarea ozonului troposferic.
Principala sursa de poluare a aerului cu plumb o reprezinta emisiile motoarelor cu functionare pe baza de benzina, precum si procesele industriale. În multe tari reducerea progresiva a plumbului utilizat la aditivarea combustibililor si înlocuirea lui cu aditivi alternativi a dus la îmbunatatirea semnificativa a calitatii aerului în zonele urbane. În atmosfera plumbul se gaseste sub forma de vapori si în special ca suspensii, eliminate prin gazele de esapament la nivel respirabil. Valorile indicatorilor pentru emisiile de plumb din anul 2006 sunt prezentate in tabel; acestea se incadreaza in limitele impuse de legislatie pentru protectia sanatatii umane.
Judet Plumb (µg/mc)Sem. I Sem II
Botosani 0.048 0.040
2. 7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic
In stare naturală, ozonul se găseşte în stratosferă în proporţie de 90%, la circa 10-50 km altitudine, cu un maxim între 20 şi 35 km, prezent în atmosferă în concentraţie de 0,04 ppm (părţi pe milion). Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind “Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. In troposferă, ozonul se comportă ca un gaz de seră, încălzind suprafaţa solului şi acţionează pentru a răci stratosfera, pe o întindere mică. Scăderea observată a ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice, prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima cauză a răcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de mediu luate în discuţie şi prezentate publicului larg din Comunitatea Europeană. Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre, acvatice, a sănătăţii populaţiei, cât şi asupra sistemului climatic au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global şi ca urmare a fost instituit regimul internaţional al ozonului. Concentraţia ozonului stratosferic este afectată de o varietate mare de procese interne, cum ar fi distrugerea chimică de către halogeni, sau externe, de exemplu variaţiile radiaţiei solare (în particular ale radiaţiei UV). Invers, ozonul stratosferic are un rol activ în determinarea structurii termice, dinamice şi chimice a stratosferei şi troposferei şi deci, exercită un impact direct asupra climatului. Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorcarboni (CFCs), hidroclorofluorcarboni (HCFCs) şi hidrocarburi de brom sunt convertiţi în forme active, în stratosfera medie şi superioară unde contribuie la creşterea nivelelor naturale de clor, distrugând ozonul. Reciproc, modificarea ozonului poate afecta temperaturile stratosferice şi troposferice prin procesele radiative de undă lungă şi scurtă. Ozonul troposferic este influenţat, de asemenea, prin schimbul stratosferă-troposferă şi prin procesele chimice.
Distrugerea ozonului atmosferic, cu efectele sale potenţiale asupra creşterii radiaţiei UV la nivelul solului, constituie o caracteristică atmosferică la scară globală. La latitudinile medii ale emisferei nordice scăderea ozonului total este de aproximativ 2-4% pe decadă; în ultimii ani, declinul ozonului total a fost mai lent, dar valorile măsurate sunt departe de cele anterioare anului 1980. Cantităţile de clor şi alte produse chimice care distrug ozonul au atins maximul în anii 1997-1998, dar se menţin, totuşi, la valori ridicate în stratosferă. O mare parte din diferenţele interanuale recente se pot explica prin variabilitatea meteorologică; dar nu este încă posibilă cuantificarea exactă a influenţelor antropice sau naturale.
2. 8. Schimbari climatice
2. 8. 1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera
Presiunile exercitate asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile diferitelor gaze a căror proprietate este de a absorbi razele infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţei Pământului de către energia solară. Aceste gaze numite gaze cu efect de seră sunt emise în urma activităţii umane.
Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, hidroflorocarburile, perflorocarburile şi hexafluorurile de sulf.
Dezvoltarea industriei a determinat creşterea nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră: cu aproximativ 30% în cazul CO2 şi 15% în cazul N2O. Depăşirea nivelului optim de emisie, la care se adaugă emisiile din surse antropice ale compuşilor organici fluorocloruraţi (CFC - clorofluorocarburi), au ca efect modificări climatice: creşterea temperaturii terestre, schimbarea regimului pluviometric şi a nivelului de radiaţie la suprafaţa solului, fenomene care produc perturbări în funcţionarea şi dezvoltarea ecosistemelor. Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional, reprezintă un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediului. Emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice. Aceasta demonstrează respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în sensul reducerii, în perioada 2008-2012, cu 8% faţă de emisiile anului 1989, a emisiilor de gaze cu efect de seră. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei. Eficacitatea politicilor naţionale de reducere a poluării aerului poate fi afectată în sens negative de poluarea „importată” dintr-o altă ţară. Pentru reducerea poluării transfrontaliere care conduce la depuneri acide şi creşterea concentraţiei pulberilor şi a ozonului din aer, colaborarea internaţională este singura soluţie de a obţine reduceri importante şi permanente. Poluarea transfrontalieră este principala problemă a Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa (UNECE). Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat să reducă emisiile de GHG cu 8% faţă de nivelul din 1989 (anul de bază) în prima perioadă de angajament 2008 -2012. Anul de bază pentru emisiile de HFC-uri, PFC-uri şi SF6 este 1995. Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie în vederea aprecierii situaţiei României, în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor ce reies din Protocolul de la Kyoto.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera ( mii tone CO2 Eq )
0
500
1000
1500
2000
Emisii totale 387,402 464,669 756,972 1181,74 1531,984 1343,306 1482,348
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici.
2. 8. 2. Emisii anuale de dioxid de carbon
Emisii anuale de CO2 ( mii tone CO2 Eq )
0
200
400
600
800
1000
Emisii totale 313,685 345,265 565,481 531,913 832,082 573,656 765,757
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2. 8. 3. Emisii anuale de metan
Ca şi emisiile de CO2, emisiile de CH4 intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din: arderea combustibililor; descompunerea vegetală; arderi anaerobe; materiale organice în descompunere (produsele alimentare din depozite)
In perioada 2000-2006, emisiile de metan au înregistrat o creştere semnificativă: de la 67,897 mii tone CO2 echivalent în anul 2000, atingand valoarea maxima de 440,685 mii tone CO2 echivalent în anul 2005, dupa care au inregistrat o usoara scadere in anul 2006.
Emisii anuale de CH4 ( mii tone CO2 Eq )
0
200
400
600
Emisii totale 67,893 113,309 160,944 440,58 370,062 440,685 394,9209
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2. 8. 4. Emisii anuale de protoxid de azot
Ca si emisiile de metan, cele de protoxid de azot cunosc o curba ascendenta in perioada 2000 – 2004, in anii urmatori inregistrand o usoara scadere.
Emisii anuale de N2O ( mii tone CO2 Eq )
0
100
200
300
400
Emisii totale 5,828 6,095 30,547 209,25 329,84 329,22 321,6708
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2. 8. 5. Emisii de gaze cu efect de sera in sectorul energetic
Sectorul energetic, şi în special, sectorul de producere a energiei electrice, are cea mai mare contribuţie la emisiile de gaze cu efect de seră. Acest fapt este strâns legat şi de utilizarea eficientă a energiei electrice la consumatori.
Emisii anuale de gaze cu efect de sera din sectorul energetic (mii tone CO2 Eq)
0
50
100
150
Emisii totale 19,031 24,184 34,895 32,838 136,517 86,934 103,401
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
2. 8. 6. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera
2. 9. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice
Judet Sursele locale de poluare
Tipul de activitate conform OUG
152/2005
Principalii poluanti atmosferici
Botosani SC Termica SA Botosani
Instalatii de ardere cu putere termica
nominala mai mare de 50 MW
SO2, NO2,
CAPITOLUL 4 SOLULSolul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al
interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.
Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.
Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt constituţia şi funcţiile lor, şi reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici. Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită din precipitaţiile atmosferice sau irigaţii şi din aer. Proporţia în care aceste componente se găsesc în sol determină gradul de fertilitate al solului.
4.1 FONDUL FUNCIAR
Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare şi reprezintă cea mai importantă resursă naturală a ţării.
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu ape) indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte .
Pentru prevenirea, stoparea sau reducerea tuturor factorilor care influenţează negativ buna gestionare şi exploatare a fondului funciar existent, trebuie avute în vedere, ca principale măsuri, conservarea şi protejarea .
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani situaţia fondului funciar la 31.12.2005 se prezintă astfel:
TOTAL JUDEŢ:498569 ha, din care: Total agricol: 393468 ha- terenuri arabile: 298917 ha- păşuni: 75411 ha;- fâneţe: 14712 ha;- vii: 1773 ha;- livezi: 2655 ha;Total neagricol: 105101 ha- păduri: 57232 ha;- ape: 13795 ha;- drumuri şi căi ferate: 8368 ha;- curţi şi construcţii: 11623 ha;- terenuri neproductive: 14083 ha;
4.1.1 Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
In funcţie de destinaţie, terenurile sunt: terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
In categoria terenurilor cu destinaţie agricolă intră terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea, cele cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păşuni împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platforme şi spaţii de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.
Repartiţia solurilor în categorii de folosinţe în perioada 1999-2006
2003 - -2004 - -2005 0,7216 ha Pentru constructii locuinte, constructii
agrozootehnice, constructii industriale si civile2006 7,8348 ha „
4.2 PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR
4.2.1. Îngrăşăminte
Agricultura viitorului trebuie să fie nu numai durabilă ci şi performantă, acest fapt realizându-se prin aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice specifice culturilor agricole din zonă.
In cadrul acestor verigi, îngrăşămintele, de orice natură, aplicate în mod raţional, trebuie să ocupe un loc prioritar pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor, pentru creşterea producţiilor agricole.
Cantităţile de substanţe ce pot servi ca sursă de nutriţie pentru plante se află (în marea majoritate a solurilor), în cantităţi foarte mari, comparativ cu necesarul acestora, dar în forme asimilabile se găsesc în cantităţi mici şi variabile, deseori sub nivelul de consum reclamat de vegetaţia plantelor. Bilanţul între cantităţile de substanţe nutritive ce rezultă din procesele naturale de transformare a materiei minerale şi organice asimilate din sol şi necesarul plantelor, cantitativ şi calitativ, este deficitar şi impune aplicarea îngrăşămintelor.
Prin aplicarea de îngrăşăminte se creează posibilitatea sporirii fondului de elemente nutritive în forme accesibile plantelor, a măririi mobilităţii diferiţilor ioni şi a potenţialului
acestora, a modificării reacţiei şi a raporturilor dintre diferiţi ioni, modificări care au ca rezultat nu numai uşurarea şi completarea nutriţiei cu elemente conţinute în îngrăşăminte, dar şi mobilizarea altor elemente nutritive din rezerva solului.
Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. Totuşi, în ultimul timp, s-a observat scăderea gradului de recuperare a îngrăşămintelor, însoţită de creşterea nivelului de impurificare a mediului ambiant. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor.
Ingrăşămintele chimice sunt substanţe ce conţin unul sau mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe nutritive, în forme uşor asimilabile în scopul sporirii fertilităţii solului şi creşterii producţiei vegetale.
Prin completarea deficitului de elemente nutritive în sol, în raport cu cerinţele effective ale plantelor şi prin influenţa pe care acestea o exercită în dinamica tuturor substanţelor nutritive ca urmare a reacţiilor la care dau naştere în timpul descompunerii – hidrolizare, dizolvare, disociere, urmate de noi recombinări şi asimilări, îngrăşămintele chimice minerale constituie mijlocul cel mai important de dirijare a nutriţiei plantelor.
Cerinţele creşterii producţiei agricole au determinat o exploatare intensivă a solului care a condus la reducerea rezervelor de substanţe nutritive disponibile plantelor. Cunoaşterea stării de fertilitate a solului se realizează prin cartarea agrochimică diferenţiată, pe parcele, ceea ce permite aplicarea raţională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice în cadrul unor tehnologii performante de cultură.
Principalele îngrăşăminte chimice folosite în ţara noastră se pot împărţi în următoarele grupe mari: îngrăşăminte cu azot; îngrăşăminte cu fosfor; îngrăşăminte cu potasiu; îngrăşăminte complexe; îngrăşăminte cu microelemente.
Utilizarea neraţională a îngrăşămintelor determină apariţia unui exces de azotaţi şi fosfaţi care are un efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente. Limita dintre deficitul şi excesul unui element este greu de sesizat, totul depinzând de natura plantelor şi a mediului.
ngrăşămintele azotoase folosite în exces au efectul poluant cel mai intens. Prin levigare, excesul de nitraţi intensifică procesul de eutrofizare a apelor de suprafaţă.Cercetări recente au arătat că nitraţii, în condiţii reducătoare, se transformă în nitriţi care sunt toxici. Ei se combină cu hemoglobina dând methemoglobina care nu mai poate fixa oxigenul, generând grave anemii şi tulburări la copii. Supradozările cu îngrăşăminte chimice pe bază de azot alterează flora bacteriană din sol, modificând raporturile dintre destructori şi celelalte grupe de organisme ale agrosistemului şi fac să dispară sau inhibă bacteriile fixatoare de azot, anulând regenerarea fertilităţii solurilor.
In categoria îngrăşămintelor naturale se include o serie de reziduuri organice – dejecţii solide şi lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile şi frunzele rămase după recoltarea unor plante, precum şi toată masa vegetală de la plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol ca îngrăşământ. In această categorie se include şi turba, utilizată ca atare sau sub formă de compost.
În tabelul 4.2.1.1 sunt prezentate cantităţile de îngrăşăminte naturale si chimice aplicate in anul 2006 în judeţul Botoşani, conform informaţiilor furnizate de DADR Botoşani:
An Îngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)
N+P2O5+K2O(kg/ha)
N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2006 2.952 1.250 153 4.355 73,22 73,22 Tabelul 4.2.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2006, în judeţul Botoşani
4.2.2 Produse pentru protecţia plantelor
In categoria substanţelor fitosanitare sunt incluse substanţele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticidele şi pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele şi virucidele.
Insuşirea comună a acestor substanţe o constituie acţiunea chimic activă şi fiziologic activă de tulburare a funcţiilor fiziologice, respectiv distrugerea parţială sau totală a micro şi macroorganismelor vii.
O parte a produselor fitosanitare au efect caustic distrugând complet celulele. Acestea sunt produse de contact, spre deosebire de celelalte care sunt denumite sistemice şi care produc efecte în timp, la distanţă, printr-un ciclu de reacţii ce modifică funcţiunile fiziologice ale celulelor şi ţesuturilor.
Datorită capacităţii de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme şi, în consecinţă, corespunzător acestor influenţe se modifică o serie de reacţii şi procese condiţionate de aceste influenţe în masa solului. Astfel, solul tratat cu substanţe fitosanitare dobândeşte pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, modificări în fertilitate.
Judeţ
Anul Consum total pesticide ( to substanţă activă )
Kg substanţă activă / ha arabil
Total Insecticide
Fungicide
Erbicide
Total Insecticide
Fungicide
Erbicide
Bo
tos
an
i 2003 51,73 16,02 25,74 9,97 0,142 0,053 0,086 0,003
Tabelul 4.2.2.2 Produse pentru protecţia plantelor aplicate în perioada 2003-2006
4.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehnice
Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special, în mediul rural.O clasificare a reziduurilor zootehnice se poate face astfel: biomasă vegetală; gunoi de grajd; dejecţii păstoase semilichide şi lichide; resturi furajere; cadavre.
Deşi, deşeurile prezentate mai sus se încadrează în clasa celor uşor degradabile, acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe care pot constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi în special asupra solului.
Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut, iar trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeţe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând utilizarea lor ca îngrăşământ natural.
Depozitele de reziduuri zootehnice afectează suprafeţe reduse de teren datorită reducerii în ultimii ani a numărului de animale. O parte a acestor depozite au fost desfiinţate, reziduurile fiind folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Dejecţiile provenite de la porci şi păsări, precum şi nămolul provenit din staţiile de epurare, răspândite pe sol fără o tratare prealabilă adecvată, constituie o sursă de poluare a solului şi pot prejudicia buna exploatare a acestuia.
Conform informaţiilor furnizate de DADR Botoşani, pe teritoriul judeţului Botoşani nu există suprafeţe afectate de reziduuri zootehnice.
4.2.4 Situaţia amenajărilor agricole
Suprafaţa agricolă irigată este suprafaţa amenajată pentru irigat, pe care a fost distribuită apă pe cale artificială, într-un an, în vederea dezvoltării plantelor în condiţii optime.
Practicarea agriculturii în condiţiile climatului arid şi secetos a impus, încă din cele mai vechi timpuri, utilizarea irigaţiilor. Acest sistem de practicare a agriculturii a devenit indispensabil în condiţiile creşterii presiunii demografice şi a schimbărilor climatice, care au accentuat regimul de uscăciune.
Astfel, irigaţiile au devenit un element de bază al asigurării globale a hranei, 45% din producţia de hrană a lumii provenind din agricultura irigată. Eficienţa deosebită a irigaţiilor în productivitatea agricolă a determinat ca, în ultimul secol, suprafaţa terenurilor irigate să crească considerabil. Irigarea neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului.
Dacă din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaţii grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinirii sau eroziunii.
Completarea rezervei de apă în sol la nivelul optim pentru asimilaţia plantelor se face prin irigaţii şi constă în umezirea uniformă a solului, la diferite intervale de timp, pe o anumită adâncime la partea superioară a profilului.
Principalele metode de irigare sunt:: prin aspersiune, prin scurgere la suprafaţă, subterană şi prin picurare.
Cea mai răspândită metodă de irigare este prin aspersiune (peste 85% din suprafaţă), datorită faptului că permite dozarea riguroasă a apei de irigaţie şi distribuţia relativ uniformă pe toată suprafaţa udată.
La irigarea prin aspersiune, umectarea solului făcându-se sub formă de ploaie, procesele principale de modificare a însuşirilor solului constau în intensificarea destrucţiei agregatelor structurale la suprafaţa solului, intensificarea gradului de levigare a sărurilor solubile la adâncimi mari pe profil şi de translocarea coloizilor din partea superioară a stratului arabil spre baza acestuia.
Prevenirea înrăutăţirii însuşirilor fizice şi fizico-chimice ale solului şi ameliorarea acestor însuşiri în toate amenajările cu irigare prin aspersiune se poate realiza prin multiple tratamente agrotehnice. Indiferent de metoda de irigare folosită, modificări însemnate au loc în solurile irigate condiţionate de calitatea apei folosite.Astfel, este posibilă apariţia următoarelor fenomene: modificarea texturii solurilor, în măsura în care apa conţine aluviuni în suspensie; mărirea conţinutului de săruri şi modificarea reacţiei de la acid la alcalin prin irigarea
cu ape care conţin săruri; levigarea sărurilor
In prezent, la nivel global, proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele acestui regres sunt multiple: epuizarea suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat al acestor proiecte, preţul scăzut al alimentelor, opoziţia cetăţenilor pentru astfel de lucrări, concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resurse de apă, interesul sporit acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente etc.
La toate acestea se adaugă presiunile ecologice la care este supusă extinderea suprafeţelor irigate.
Ca urmare este necesară reabilitarea şi modernizarea amenajărilor sistemelor de irigaţii şi extinderea treptată a acestora.
Conform informaţiilor furnizate de ANIF - sucursala Botoşani, în anul 2006 nu a fost irigată nici o suprafaţă de teren agricol.
4.2.5. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic)
Parametri statistici ai continutului de metale grele in anul 2006, in judetul Botosani :
Punct de recoltare
Data recoltare
Adancime recoltare
Indicatori (mg/kg)
pH Pb Cu Zn CdMunicipiul Botosani Pod de Piatra Zona limitrofa
Sem. I0-20 cm 7 21 22.63 61.1 0.220-40 cm 7 18.6 22.66 62.33 0.16
Sem. II
0-20 cm 7.5 40.6 54.8 35.46 0.56
20-40 cm 7.3 58 52.33 55.43 0.76Municipiul Botosani Intersectie Gara Zona limitrofa
Sem. I0-20 cm 7.5 50 61.13 189.5 0.5320-40 cm 7 33.3 40.43 158.4 0.4
Sem. II
0-20 cm 7.5 16.3 17.2 87.16 0.166
20-40 cm 7.5 66.3 19.9 80.06 0.066Municipiul Dorohoi Centru Dorohoi Zona limitrofa
Sem. I0-20 cm 7.5 16 21.83 68.3 0.3320-40 cm 7 31 33 154.9 0.43
Sem. II
0-20 cm 7.3 61.6 26.7 163.16 0.56
20-40 cm 7.5 55 23.3 146.6 0.83
4.2.6 Poluarea solurilor cu emisii de la termocentrale pe cărbune
Nu este cazul
4.3 CALITATEA SOLURILOR
Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor.Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor.
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora.
Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.Textura determină sau influenţează alte proprietăţi ale solului, influenţează condiţiile de creştere a plantelor, determină stabilirea diferenţiată a măsurilor agrotehnice, agrochimice şi ameliorative ce urmează să fie aplicate solului. De aceea, prin îngrijirea solului se are în vedere promovarea protecţiei mediului înconjurǎtor şi ameliorarea condiţiilor ecologice, în scopul pǎstrǎrii echilibrului dinamic al sistemelor biologice.
Accentul se pune pe valorificarea optimǎ a tuturor condiţiilor ecologice stabilindu-se relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugǎ considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltǎri economice durabile în judeţ.
Pentru o mai bunǎ gospodǎrire a solului s-a elaborat o strategie care constǎ în elaborarea unui cod de bune practici agricole şi a unor programe de informare şi instruire a fermierilor.
Acestea toate sunt corelate cu grafice clare de monitorizare şi control al efectelor poluǎrii pe toate suprafeţele şi îndeosebi pe zonele identificate drept vulnerabile.
4.3.1 Repartitia solurilor pe clase de calitate
Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul BotoşaniFolosinţ
ăClasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
ha
% din total folosinţă
ha
% din total folosinţă
ha
% din total folosinţă
ha
% din total folosinţă
ha
% din total folosinţă
Arabil1.318,0
0,44 176.138,82
58,9390.072,24
30,13 24.137 8,08 7.250,94 2,42
Pajisti 47,03 0,05 8.789,53
9,7336.284,31
40,1836.947,28
40,92 8.233,85 9,12
Vii - - 120,11 7,111.363,76
80,70 147,83 8,74 58,30 3,45
Livezi - - 430,44 16,821.412,97
55,22 489,08 19,11 226,51 8,85
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Botoşani
Nr. crt.
Specif.U.M.(ha)
Clase de bonitare ale solurilorI II III IV V Total (ha)
1 Arabil ha - 156.176,11 113.352,33 20.137,62 9.250,94 298.9172 Pajişti ha - 8.836,56 29.636,50 44.121,65 7.707,29 90.3023 Vii ha - 54,00 1.389,93 175,33 70,74 1. 6904 Livezi ha - 70,00 1.473,41 689,08 326,51 2.559x Total ha x 165.136,6
7145.852,17 65.123,68 17.355,48 393.468
Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luându-se in considerare natura si intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de suprafaţă, saraturarea, neuniformitatea terenului.
4.3.2 Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Pe terenurile agricole calitatea solului este afectată într-o masură mai mică sau mai mare de una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi mai grav, în afectarea calitătii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra calităţii vieţii omului. Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale; în multe cazuri factorii mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calitaţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
O influenţă aparte asupra calitătii solului exercită reacţia solului ( gradul de acididate sau bazicitate care este dată de raportul dintre concentraţia de ioni de H si OH). Astfel, solurile acide sunt sărace sau uneori, total lipsite de Ca element important pentru viaţa plantelor şi, de asemenea,lipsite de unele microelemente (bor, molibden,cobalt). Reacţia puternic alcalină a solului determină blocarea unor microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) şi, prin urmare, carenţe în ceea ce priveşte aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au proprietaţi fizice nefavorabile, nu au structură, au porozitate mică,practic sunt impermeabile.
Cunoaşterea reacţiei solului ajută la stabilirea formei sub care trebuie folosite îngraşămintele chimice pe diferite soluri.
Alt factor limitativ natural îl constituie lipsa apei din sol care, se resimte acut exact în perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apă a solului o reprezintă precipitaţiile, la care se adaugă într-o mică măsură vaporii de apa din atmosfera. Unele soluri pot primi apa din pânza freatică, din scurgerile de suprafată sau din interiorul solului ( cazul solurilor situate la baza versanţilor din irigaţie. Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteia în atmosferă prin evaporaţie directă la suprafaţa solului sau prin transpiraţia plantelor.
Evaporaţia constă în trecerea sub formă de vapori ai apei solului la suprafaţa acestuia şi răspândirea vaporilor rezultaţi în atmosfera numai prin acţiunea căldurii solare. Daca solul este aprovizionat cu apă din pânza freatică, pierderea de apă este compensată cu apa care se ridica prin capilaritate şi solul rămâne umed. În cazul în care solul nu se gaseste sub influenţa apei freatice, evaporarea duce la micşorarea treptată a umidităţii solului, adică se produce uscarea acestuia la suprafaţa.
Lipsa apei din sol se datorează şi consumului acesteia de către plante prin transpiraţie. Apa se poate pierde şi prin infiltrarea acesteia spre spaţiul subteran, proces cunoscut sub denumirea de drenaj intern; tot ca o pierdere a apei din sol se consideră şi scurgerea apei pe suprafaţa terenurilor în panta, proces numit drenaj extern.Sărăturarea solurilor se datorează în principal secetelor şi în al doilea rând irigaţiilor în exces
Principalul factor natural limitativ al calitaţii solului îl constituie eroziunea şi alunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activitaţilor umane, cum sunt: - lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, deci apa se evaporă, sau se scurge la suprafaţa; - tratamentele cu pesticide şi fertilizanţi chimici; ploile acide; defrişările.
Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantitaţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren.
Un alt factor limitativ il constituie şi săracirea solului în principalele elemente fertilizante. Fertilizările organice şi minerale - atunci când se fac - nu au la bază studii agropedologice, se fac în mod empiric şi numai pentru culturile de bază (premergătoare).
4.4 MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLULUI
În anul 2006, APM Botoşani a analizat semestrial nivelul de încărcare al solului în 3 puncte de recoltare a câte 2 profile fiecare, şi anume: Pod de Piatră (municipiul Botoşani), intersecţie gară (municipiul Botoşani) şi Centru (municipiul Dorohoi). Valorile obţinute s-au situat în limitele prevăzute prin Ordinul MAPPM nr. 756/1997, între valorile normale şi valorile mai putin sensibile (praguri de alertă) pentru indicatorul Pb, intre valorile normale si cele sensibile pentru Zn, si Cu, iar Cd s-a încadrat în limitele normale.
4.5 ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRADARII SOLURILOR
JudetBotosani
AnulTipuri de alunecari
SuprafataMasuri de
consolidare si prevenire
2003200420052006 Alunecari active 36.379,81
1. Versantul străzii 1 Mai din municipiul Dorohoi este afectat de alunecări de teren de peste 15 ani. Alunecările s-au manifestat prin curgerea straturilor atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, în unele locuri apărând rupturi verticale, tasări, umflări şi izvoare cu băltiri, Fenomenul se accentuează de la an la an şi, în afara dezafectării străzii 1 Mai, care în prezent este impracticabilă pe cca. 500 m, au fost afectate şi unle locuinţe din zona riverană străzii. Prin evoluţia alunecărilor este periclitat cuartalul de blocuri de la Aleea Victoria, paralel în amonte cu strada 1 Mai.
2. Vechea carieră de argilă din zona Trestiana, municipiul Dorohoi. Terenul supus degradării face parte din dealul Trestiana situat în partea nordică a municipiului Dorohoi. Acest teren, datorită structurii sale argiloase, a apelor subterane şi a infiltraţiilor provenite din precipitaţii, prezintă zone întinse de alunecări de teren care pun în pericol următoarele obiective.
a. Str. Mihai Eminescu, care este deja afectată pe o porţiune de peste 500 m ;b. Reţeaua electrică de 20 KV (stâlpii din zona carierei) ;c. 10 locuinţe proprietate personală ;d. şoseaua de legătură între municipiul Dorohoi şi localitatea Ibăneşti ;e. staţia electrică de transformare.
Judeţ Anul Numele propriet/deţinat. Sitului contaminat
Natura poluantului
Tipul activ. ce a provocat poluarea
Suprafaţa( ha )
Localizarea poluanţilor
20032004
2005 4300mp poluare cu peliculă din
care 1500mp în ext. incintei, iar suprafaţa în care s-a constatat prezenţa vaporilor -
6100mp, din care
3100mp în exterior.
Zona industrială a
oraşului, incinta
depozitului de combustibili
Peco Botoşani,str.
Peco nr.3
2006
50 mp
S.C. Mecanica S.A. Botoşani( str. Manoleşti
Deal nr.97 )500 mp (luciu apă, produse petroliere în
cuveta iazului) - nămol
Str. Popa Şapcă nr.79, municipul
Botoşani
Există un număr de 4 fântâni poluate cu produs petrolier într-un perimetru de 100m x 50m. Arealul limitrof nu prezintă probleme, apa este potabilă.
Str. Trei Coline nr. 3, municipiul Botoşani
1,8780 haOraş Săveni, jud. Botoşani
1,9280 haOraş Darabani, Jud. Botoşani
2,0645 haOraş Dorohoi, Jud. Botoşani
13,75 haMunicipiul Botoşani
4.6 Actiuni intreprinse pentru reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
Sunt considerate terenuri degradate, terenurile care, prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut capacitatea de producţie vegetală, şi anume:
• terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;• terenuri cu eroziune de adâncime – ogaşe, ravene, torenţi;• terenuri afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;• terenuri nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;• terenuri cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni
torenţiale;• terenuri cu exces permanent de umiditate;• terenuri sărăturate sau acide;• terenuri poluate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut
etc;• terenuri cu biocenoze afectate sau distruse.
Reconstrucţia ecologică se impune pentru acele terenuri agricole devenite foarte slab productive sau chiar neproductive, propunând readucerea în circuitul productiv a acestor terenuri prin:
- împădurire (plantaţii silvice de protecţie) – inclusiv pentru suprafeţele de teren cu eroziune de adâncime de pe versanţi şi formaţiunile torenţiale de pe văi. In cazul terenurilor afectate numai de eroziunea de suprafaţă, se recomandă împădurirea cu precădere în zonele de ruptură (râpe, taluzuri) şi aplicarea de benzi de protecţie pe curba de nivel pentru atenuarea scurgerilor din precipitaţii, prevenind astfel accentuarea eroziunii. Reîmpădurirea este oportună pentru suprafeţele de păduri defrişate şi păşunate abuziv pentru a preveni declanşarea fenomenelor de eroziune sau alunecări de teren.
- înierbare permanentă – pentru suprafeţele afectate de eroziune de suprafaţă şi cu alunecări, rămase după aplicarea împăduririi, pajiştile ocupate de vegetaţie nevaloroasă, suprafeţele cu pietrişuri în exces, suprafeţele cu gropi de împrumut, deponii - deşeuri care se recuperează.
- pe alte suprafeţe se recomandă menţinerea folosinţei agricole actuale (arabil, livezi, pajişti), dar în condiţiile aplicării de măsuri de combatere a unor fenomene de degradare, cât şi măsuri agropedoameliorative pentrucreşterea capacităţii productive.Exploatări geologice – metale neferoase
In funcţie de tipul de degradare, se impune luarea unor măsuri pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.
- Pentru solurile acide se impun ca măsuri: • utilizarea raţională cu maximă eficienţă economică a îngrăşămintelor chimice cu
potenţial de acidifiere;• corelarea compoziţiei chimice a îngrăşămintelor aplicate cu pH-ul solurilor, cu
perioada şi metoda de introducere în sol;• aplicarea tehnologiilor şi culturilor agricole adecvate şi instruirea fermierilor în vederea
aplicării corecte a acestora;• prevenirea acidifierii solurilor prin aplicarea de amendamente calcice în cantităţi
necesare combaterii acidifierii (150-300 kg/ha CaCO3) ;• executarea obligatorie de către unităţile agricole de producţie a controlului stării de
acidifiere a solului prin determinarea pH-ului şi aplicarea de amendamente calcice;- Pentru solurile cu exces de umiditate:
• executarea de lucrări de desecare-drenaj pentru scurgerea excesului de apă;• asigurarea distribuţiei apei în sistemele de irigaţii pe baza programelor stabilite pentru
preîntâmpinarea băltirilor;• întreţinerea corespunzătoare a sistemului de desecare;
- Pentru solurile afectate de eroziune:
• utilizarea de vegetaţie forestieră – cordoane de arbuşti, şiruri de arbori, perdele forestiere de protecţie, covor vegetal (solul trebuie să fie acoperit în permanenţă de vegetaţie pentru împiedicarea degradării);- Pentru solurile tasate:
• redarea însuşirilor normale presupune dislocarea structurilor compacte şi crearea de spaţii grosiere între agregatele de sol care să permită circulaţia apei, schimbul de gaze şi dezvoltarea sistemului radicular al plantelor.
Totodată se reconstituie porozitatea solului. In general, această regenerare se obţine prin afânare, utilajele şi metodele folosite fiind diferite în funcţie de gradul de tasare, adâncime şi tipul de sol.
Deoarece agricultura reprezintă unul dintre principalii factori în ceea ce priveşte poluarea solului, o măsură importantă pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor este utilizarea îngrăşămintelor după Codul bunelor practici agricole.
Vă ataşăm alăturat tabelar acţiunile întreprinse de APM Botoşani ce au avut ca scop inventarierea pe teren a suprafeţelor degradate supuse ameliorării prin împăduririle conform Ordonanţei Guvernului nr. 81/1998.
Braiesti La UluceTerenuri cu eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
2,48 plantatii 120
TOTAL BRAIESTI 2,48 Cândeşti s-a discutat, nu suntCorlăteni lipsă interes localDersca în curs de popularizare la PF
Dimăcheni PF vând la RNP, CL nu areIbăneşti în curs de popularizare la PFLeorda PF vând la RNP, CL nu areLozna în curs de popularizare la PF
Mihăileni s-a discutat, nu suntSuharău în analizăVăculeşti s-a discutat, nu suntVorniceni în analiză
SendriceniRapanoasa
Terenuri cu alunecari active 12 plantatii 650
Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 5 plantatii
Polonic 2Terenuri cu alunecari active 14,91 impaduriri
650
Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 2,09 impaduriri TOTAL SENDRICENI 34
Paltinis
Cuzlau
Terenuri cu eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
2 impaduriri
400
Terenuri cu alunecari active 6 impaduriri Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 0,5 impaduriri Terenuri cu exces permanent de umiditate 0,5 plantatii
Hatas-IvancusTerenuri cu alunecari active 6,04 impaduriri
350
Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroioase 1,94 impaduriri
Batca-HorodisteaTerenuri cu alunecari active 5,75 plantatii
300
Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 1 plantatii TOTAL PALTINIS 23,73
15Mileanca
Podu Morii
Terenuri cu eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
1 plantatii 800
Terenuri cu alunecari active 14 plantatii Terenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 3 plantatii
Racu-Scutaru
Terenuri cu eroziune in adancime (ogase, ravene, torenti)
0,2 plantatii 100
Terenuri cu alunecari active 2 plantatii Terenuri saraturate si acide 0,3 plantatii
GhetarieTerenuri cu prabusiri, surpari si curgeri noroiase 1,5 plantatii
100
Terenuri cu exces permanent de umiditate 0,6 plantatii TOTAL MILEANCA 22,6
16Dorohoi
Polonic 1 Terenuri cu alunecari active 5,9 plantatii 250 Fabrica de caramida
Terenuri ocupate cu gropi de imprumut, halde miniere si deseuri industriale si/sau menajere
8,93 plantatii 400
TOTAL MUN DOROHOI 14,83
17Radauti Prut Ses Rediu
Depozite de aluviuni torentiale 5 plantatii 280
Terenuri cu exces permanent de umiditate 2,6 plantatii
TOTAL RADAUTI PRUT 7,6 18 Ripiceni lipsă interes local19 Băluşeni PF vând la RNP, CL nu are20 Copalău PF vând la RNP, CL nu are21 Coşula Deal pădureni Terenuri cu alunecari active 4 200 22 Lunca Borcila Terenuri cu alunecari active 12 500 23 Răchiţi în analiză24 Roma Hârtop Goilav Terenuri cu alunecari active 50 4500 25 Bucecea s-a discutat nu sunt26 Cristeşti s-a discutat nu sunt27 M. Eminescu s-a discutat nu sunt28 Coţuşca lipsă interes local29 Drăguşeni lipsă interes local30 Adăşeni La Vrabie Terenuri cu alunecari active 20 1500
31 AvrămeniValea Livezii Terenuri cu alunecari active 10 750 Bulgaru Terenuri cu alunecari active 6 450 La cinci mii Terenuri cu alunecari active 8,5 700
31Avrămeni
Sălişte Terenuri cu alunecari active 13 900 La pădurice Terenuri cu alunecari active 9,5 700
TOTAL AVRĂMENI 47
32 Havârna
Sălişte Terenuri cu alunecari active 15 1100 Urzica Terenuri cu alunecari active 23,2 1600 Neculce Terenuri cu alunecari active 8,77 600 Chetriş Terenuri cu alunecari active 8,6 600 Iaz Tătărăşeni Terenuri cu alunecari active 5,61 450 Gheorghian Terenuri cu alunecari active 15 1200 Sladarie Terenuri cu alunecari active 3 200
TOTAL VAVÂRNA 79,18
33 Manoleasa
Zahoreni Terenuri cu alunecari active 3 130 Fierărie Terenuri cu alunecari active 6,17 300 Racovăţ Terenuri cu alunecari active 5,8 250
TOTAL MANOLEASA 14,97
34 MileancaLa chisc Terenuri cu alunecari active 21 1600 La fântâna lui Tacu Terenuri cu alunecari active 8 600
TOTAL MILEANCA 29 35 Mitoc Ponoare Terenuri cu alunecari active 32 1400 36 Viişoara Bodeasa Poligon Terenuri cu alunecari active 29 2300 37 Săveni Valea Boului Terenuri cu alunecari active 10 550
38 CordăreniHolm Terenuri cu alunecari active 34,37 2000 La pod Terenuri cu alunecari active 31,25 1650
TOTAL CORDĂRENI 65,62 39 Cristeşti Baranca Terenuri cu alunecari active 3,6 300
40 George Enescu
Cordariuca Terenuri cu alunecari active 6,65 500 Răschituri Terenuri cu alunecari active 17,44 900 Imaş Arborea Terenuri cu alunecari active 19,5 1500 Malaişte Terenuri cu alunecari active 9,6 800
TOTAL GEORGE ENESCU 53,19
41 Nicşeni Ponoare 2 Terenuri cu alunecari active 13,15 650 42 Vf. Câmpului La sipote Terenuri cu alunecari active 13,3 700 43 Albeşti Hângerău Terenuri cu alunecari active 22 1000
44 BlândeştiCozancea 1 Terenuri cu alunecari active 13 950 Cozancea 2 Terenuri cu alunecari active 46,27 3300
TOTAL BLÂNDEŞTI 59,27
45 Călăraşi
Boroşoaia Terenuri cu alunecari active 2,62 170 După pădure Terenuri cu alunecari active 7,26 500 Daranga Terenuri cu alunecari active 11,4 750 Brazi Terenuri cu alunecari active 11,16 750 Cărămidărie Terenuri cu alunecari active 9,53 620
TOTAL CĂLĂRAŞI 41,97
46 Dângeni
Copalău Terenuri cu alunecari active 8,2 550 Coasta Pădureni Terenuri cu alunecari active 8,66 550 Buneni Terenuri cu alunecari active 10,07 650
TOTAL DÂNGENI 26,93
47 DurneştiHârtopu Mare Terenuri cu alunecari active 2,1 100 Dealu Odăii Terenuri cu alunecari active 7,01 350
TOTAL DURNEŞTI 9,02
48 Hăneşti
Hartop Terenuri cu alunecari active 16,5 1100 Valea Dângeni Terenuri cu alunecari active 12 800 Horodoaia Terenuri cu alunecari active 10,75 700
TOTAL HĂNEŞTI 39,25 49 Româneşti Terenuri cu alunecari active în analiză50 Santa Mare Terenuri cu alunecari active în analiză51 Suliţa Terenuri cu alunecari active în analiză52 Ştefăneşti lipsă interes local
SUPRAFAŢA TOTALĂ PERIMETRATĂ 779,78
VALOAREA TOTALĂ DE FINANŢARE 49320
Programe intreprinse pentru reconstructia/remedierea ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor
Judet
Botoşani
Anul Zona contaminata Suprafata Program de remediere/recon
structie ecologica
Surse de finantare
2003
2004
2005
2006 Mihai Eminescu (perim. de amel. PAL)
16,6 ha Propunere de proiect (realizare 2005-2006)
Mihălăşeni (perim. de amel. Şes Başeu)
83,53 ha Propunere de proiect (realizare 2005-2007)
Călăraşi (perim. de amel. Coasta Cantonului)
36,82 ha Propunere de proiect (realizare 2005-2007)
Săveni (perim. de amel. Sărături)
43 ha Propunere de proiect (realizare 2005-2007)
Albeşti (perim. de amel. Sărături
54,66 ha Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Mihai Eminescu (perim. de amel. PAL 2)
42,34 ha Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Hăneşti (perim. de amel. PAL)
48,5 ha Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Cristeşti (perim. de amel. Dealu Mare)
66,59 ha Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Leorda (perim. de amel. Costineşti)
25,75 Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Gorbăneşti (perim. de amel. PAL)
40,3 ha Propunere de proiect (realizare
2007-2009)
Suprafaţa totală perimetrată 457,55 ha
Evoluţiile în domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol.
Evoluţia şeptelului în perioada 1999-2006 în judeţul Botoşani
Nr. crt.
Categorii de animale
Efective ( nr. de capete )1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică din Romania
5.1.1.1 Habitatele naturale
Habitatele naturale din judeţul Botoşani cuprind zone terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
De asemenea în cadrul ariilor naturale protejate există habitate naturale de interes comunitar care sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural.
Principalele tipuri de habitate inventariate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: habitatele de pădure, habitate de pajişti şi tufărişuri, habitate de stâncării, turbării şi mlaştini, habitate de ape dulci.
Habitatele de pădure însumează 57215 ha ceea ce reprezintă 11,5% din teritoriul judeţului, procent care se situează sub media pe ţară (care este de 27%).
Cunoaşterea traiectoriei şi evoluţia spre care tinde ecosistemul forestier este deosebit de importantă deoarece el constituie habitatul natural pentru diverse specii de floră şi faună sălbatică. Menţinerea unui echilibru dinamic în acest tip de ecosistem influenţează direct şi benefic nivelul diversităţii biologice din judeţul nostru şi păstrarea relaţiilor complexe în cadrul biocenozelor.
Habitatele de pajişti (păşuni şi fâneţe) însumează 89.285 ha care reprezintă 17,9% din suprafaţa judeţului Botoşani.
Pajiştile, ca şi pădurile, constituie un echilibru ecologic în cadrul acţiunilor şi retroacţiunilor dintre floră, faună, sol şi climă de aceea conservarea şi valorificarea lor
judicioasă a fost urmărită de specialiştii noştri în aceeaşi măsură ca şi în cazul ecosistemului forestier.
Pajiştile din judeţul Botoşani se înscriu în categoria pajişti secundare (fâneţe secundare sau păşuni).
În general, se poate aprecia că starea acestor habitate este bună datorită respectării regulilor în organizarea păşunatului şi evitarea încărcării păşunilor cu un număr excesiv de animale sau folosirii unilaterale a ovinelor sau a caprinelor.
Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ştefăneşti, Ripiceni şi Manoleasa. Calcarele recifale din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru o plantă termofilă foarte rară „Schivereckia podolica” motiv pentru care aici s-au constituit rezervaţiile ştiinţifice de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni.
Habitatele de turbărie sunt reprezentate de „Turbăria de la Dersca” unde este constituită şi o rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit conservarea frumuseţilor naturale ce le reprezintă.
Habitate de ape dulci – cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt: acumularea cu rol complex Stânca Ştefăneşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb pe râul Podriga şi Negreni pe râul Başeu.
La aceste lacuri se adaugă resursele de apă de suprafaţă. Aceste medii acvatice constituie habitatul a numeroase specii de peşti printre care amintim: plătica, şalăul, crapul românesc, roşioara, bibanul, carasul, etc.
In judeţul Botoşani s-au identificat următoarele categorii de habitate de interes comunitar:A.Habitate de ape dulci- tipul lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition: Turbăria Lozna DerscaB. Habitat de pajişti şi tufărişuri-tipul comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Ayisso Sedion albi: situl Stânca-ŞtefăneştiC.Habitate din turbării şi mlaştini-tipul turbării degradate capabile de regenereare naturală:situl Turbăria Lozna DerscaD. Habitate de pădure-tipul Păduri dacice de stejar şi carpen: siturile Vorona şi Pădurea Ciornohal-tipul Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar şi carpen din Carpinion, betuli: Pădurea Tudora
Nr. crt.
Denumire categorie de
habitat
Număr tipuri
habitate
Starea de conservare
Suprafaţa(ha)
Ponderea habitatelor
din suprafaţa României
(%)
FavorabilăNefavorab
ilă
1Habitate de ape dulci
1 x - 10 0,0004
2Habitate de
pajişti şi tufărişuri
1 x - 2 0,000008
3Habitate din
turbării şi mlaştini
1 x - 10 0,0004
4Habitate de stâncării şi
peşteri- - - - -
5Habitate de
pădure2 x 891,7 0,003
TOTAL 0,003Tabel nr. 5.1.1.1 - Habitate naturale de interes comunitar
5.1.1.2 Flora şi fauna sălbatică
FloraVegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este
alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă , ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului ierbaceu este modificată de apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc.De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc.
În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni.
În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar).
Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei (14%) şi fag (7%). În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc.
În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop.
Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională.
În acelaşi scop au fost declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).
Pe calcarele recifale de la Stânca-Ştefăneşti există o vegetaţie specifică cu tufe de Schivereckia Podolica, remarcabile prin frumuseţea exemplarelor, tufe de Alyssum saxatile cu flori galbene aurii.
Floră ocrotită: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar luteum), crinul de pădure (Llilium martagon), Schiwereckia podolica, trânjoaica (Ranunculus illyricus), urechelniţa (Sempervivum ruthenicum), cosaciul (Astragalus austriacus), şopârliţa (Veronica incana), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale).
S-au valorificat economic patru specii din flora salbatica a judeţului.
Fauna
În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de pădure.
Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca: popândăul(Citellus citellus), dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului Moldovei de căţelul pământului, şoarecele de stepă(Scista subtilis), şobolanul de câmp, iepurele de câmp(Lepus europaeus). Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul(Putorius putorius), nevăstuica(Mustela nivalis), iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea(Vulpes vulpes).
De asemenea au fost identificate 22 specii de interes comunitar, nominalizate în Directiva Habitate.
Avifauna este reprezentată de numeroase specii protejate prin acorduri şi convenţii internaţionale sau prin Directiva Păsări, constituind motivaţia propunerilor de Arii de Protecţie Specială Avifaunistică.
Pe iazurile mai mari ori pe bălţile Prutului se întâlnesc frecvent lişiţe (Fulica atra), raţe sălbatice(Anas sp), gâşte sălbatice(Anser sp), pescăruşi(Larus sp), stârci(Ardea cinerea, Nycticorax nycticorax), egrete(Egretta garzetta), lebede(Cygnus sp), cormorani(Phalacrocorax sp), corcodei(Podiceps sp)răpitoare cum ar fi: Acvila(Aquila sp), uliul(Accipiter sp), codalbul(Haliaeetus albicilla).
Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca Prutului unde au fost inventariate 93 de specii de păsări. Acumularea Stânca-Costeşti a fost declarată arie de importanţă avifaunistică prin HG nr.2151/2004.
Lacul Stânca Costeşti
Numărul de specii de păsări protejate din Lunca Prutului, conform convenţiilor internaţionale
Legea 462 Berna Bonn HagaAn.3-arii de protectie avifaunistica
An.4-specii strict protejate
An.5-masuri speciale de managemen
An.II-specii strict protejate
An. III-specii protejate
21 specii 40 specii 24 specii 47 specii 35 specii 6 specii 24 specii
Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai ales prin: căprioara(Capreolus capreolus), întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele din Dealurile Cozancei, mistreţul(Sus scrofa),
vulpea(Vulpes vulpes), care trece şi în câmpie unde vânează rozătoare, şi pisica sălbatică(Felis silvestris), pârşul de alun(Muscardinus avellanarius) .Avifauna este reprezentată de mierlă(Turdus merula), sturzul cântător(Turdus philomelos), gaiţa( Garrulus glandarius) unele specii de piţigoi(Parus major), turturica(Streptopelia turtur), ciocănitoarea de pădure (Dendrocopus sp) La acestea se adaugă unele răpitoare ca: gaia(Milvus sp) uliul(Accipiter sp) .
Pentru protejarea faunei sălbatice locale, pe teritoriul judeţului Botoşani sunt nominalizate, prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 5/1995, 78 specii de păsări şi 5 specii de animale care beneficiază de un regim special de ocrotire.
1 Plante superioare menţionate in anexele 3 A, 3 B, 4 A, 4 B din
Ordinul 1198/2005
4 1 2 1 -
2 Plante superioare - endemite 5 - 4 - 1
3 Monumente ale naturii 8 - 8 - -
4 Alte categorii de plante ocrotite care nu se regăsesc în anexele menţionate şi nu sunt endemite
sau monumente ale naturii
13 - 13 - -
5 Plante inferioare - - - -
TOTAL 31 1 28 1 1
Tabel nr. 5.1.1.2-Flora sălbatică
Specia floristică periclitată este Schivereckia podolica existentă in Rezervaţiile floristice Stânca-Stefăneşti si respectiv Ripiceni.
Nr.
crt.
Tip (clasa) Număr
specii
Stare de conservare
Fav. V R P
JUDEŢUL BOTOŞANI
1 Mamifere menţionate in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
21 15 5 - 1
Alte mamifere ocrotite - - - - -
2 Păsări menţionate in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /
130 112 18 - -
Nr.
crt.
Tip (clasa) Număr
specii
Stare de conservare
Fav. V R P
25.11.2005
Alte păsări ocrotite - - - - -
3 Reptile menţionate in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
4 3 1 - -
Alte reptile ocrotite - - - - -
4 Amfibieni menţionati in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
9 7 2 - -
Alti amfibieni ocrotiti - - - -
5 Peşti menţionaţi in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
2 - 2 - -
Alţi peşti ocrotiţi - - - - -
6
Nevertebrate menţionate in anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
- - - - -
Alte nevertebrate ocrotite
7Insecte menţionate în anexele 2, 3A,3B, 4A ,4B din Ordinul 1198 /25.11.2005
- - - - -
Alte insecte ocrotite - - - - -
TOTAL 166 137 28 - 1
Tabel nr. 5.1.1.3-Fauna sălbatică
Menţionăm că nu am dispus de datele necesare pentru completarea secţiunilor referitoare la nevertebrate si insecte.
1
10
100
1000
specii
FAV
V
P
Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Unitate de masura : %
Specii amenintate cu disparitia
- - - -
Specii pe cale de disparitie
- - - -
Specii in pericol critic
- - - -
Specii vulnerabile 1 1 1 1Specii in declin
Tabel nr. 5.1.1.4- Indicator 27 Specii amenintate cu disparitiaObs : Indicatorul se calculeaza raportand numarul speciilor amenintate cu disparitia la numarul total de specii cunoscute.
5.1.2 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic în anul 2006
Activităţile de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi aimportului acestora s-a realizat în anul 2006 cu respectarea prevederilor legii protecţiei mediului şi a Convenţiilor privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale la care România a aderat.
Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie a plantelor şi animalelor sălbatice ca şi a unor părţi şi produse din acestea, s-au desfăşurat în baza autorizaţiilor de funcţionare emise de APM prin procedura specifică Ordinul 647/2001.
Cotele de recoltare, capturare şi /sau de achiziţie a plantelor şi animalelor din flora şi fauna terestră şi acvatică sau a unor părţi şi produse din acestea pentru care s-au emis autorizaţiile de mediu, au fost stabilite prin studiile de evaluare şi impact asupra resurselor naturale, expertizate tehnic de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române .
S-au emis 5 autorizaţii de mediu pentru vânătoare a speciilor de interes cinegetic (AVP Huntsmanship Botoşani, AJVPS Suceava, AVPS Luceafărul, Direcţia Silvică,
AJVPS Botoşani) şi o autorizatie de mediu pentru recoltare a plantelor din flora sălbatică( Direcţia Silvică Botoşani).
Nr. Crt.
Specie (denumire populară si ştiinţifică) Cantitatea
(kg)
Autorizată Recoltată
JUDEŢUL BOTOŞANI
1 Flori de tei-Flores tiliae sp. 6000 4500
2 Flori de soc-Flores sambuci 1500 1200
3 Fructe de măcieşe-Fructus cysnobati 100000 77000
4 Porumbar-Prunus spinosa 20000 20000
5 Păducel-Crategus monogina 10000 -
Tabel nr.5.1.2.1 Specii din flora sălbatică valorificate economic în anul 2006
Nr.
Crt.Specie (denumire populară si ştiinţifică)
Cantitatea
(număr exemplare)
Autorizată Capturată
JUDEŢUL BOTOŞANI
MAMIFERE
1 Pisică sălbatică-Felis silvestris 2 -
2 Căprior-Capreolus capreolus 211 197
3 Cerb comun-Cervus elaphus 6 5
4 Mistreţ-Sus scrofa 140 120
5 Iepure de camp-Lepus europaeus 5980 4696
6 Vulpe-Vulpes vulpes 1117 684
7 Jder de piatră-Martes foina 85 20
8 Dihor-Mustela putorius 337 5
9 Nevăstuică-Mustella nivalis 495 10
10 Hermelină-Mustela erminea 250 -
11 Bizam-Ondatra zibethica 420 30
12 Jder de copac-Martes martes 30 20
13 Viezure-Meles meles 100 46
PĂSĂRI
1 Graur-Sturnus vulgaris 3080 100
2 Stârc cenuşiu-Ardea cinerea 40 -
3 Porumbel salbatic -Columba sp. 210 110
4 Raţe sălbatice-Anas sp. 4725 3580
5 Lişiţa-Fulica atra 1630 800
6 Potârniche-Perdix perdix 490 15
7 Sitari –Scolopax rusticola 840 75
8 Becaţina comună-Gallinago gallinago 560 240
9 Găinuşa de baltă-Gallinula chloropus 200 50
10 Sturz-Turdus sp. 910 250
11 Gâşte săbatice-Anser sp. 1660 570
12 Turturica-Streptopelia turtur 500 210
13 Prepeliţe-Coturnix coturnix 4990 1730
14 Ciocârlie de câmp-Alauda arvensis 2600 1750
15 Stâncuţe-Corvus monedula 30 30
16 Gârliţa mare-Anser albifrons 110 55
17 Cormoran mare-Phalacrocorax carbo 60 -
18 Guguştiuc-Streptopelia decaocta 2170 1490
19 Fazan-Phasianus colchicus 115 -
20 Nagâţ- Vanellus vanellus 160 50
Tabel nr. 5.1.2.2 Specii din fauna sălbatică valorificate economic în anul 2006
5.1.3 Starea ariilor naturale protejate
In judeţul Botoşani exista un număr de 31 arii naturale protejate cu suprafaţa totală de 8322 ha, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafaţa totală a judeţului.
Din numărul total al ariilor naturale protejate, 23 se afla sub regim protecţional local(4997ha), fiind nominalizate în HCJ nr.5/1995, 8 sunt incluse in RNAP (275ha) şi sunt nominalizate in Legea nr. 5/2000, iar una este declarată Arie de Protecţie Specială Avifaunistică prin HG nr.2151/2004 (2950ha).
REZERVAŢII NATURALETip forestier Pădurea Ciornohal-76,5ha Pădurea Tudora-119ha Arinişul de la Horlăceni-5ha Făgetul Secular Stuhoasa-60,5ha
Tip floristic Turbăria de la Dersca-10ha Bucecea Bălţile Siretului-2ha Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti-1ha Rezervaţia floristică Ripiceni- 1ha
ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ Lacul Stânca-Costeşti-2950ha
Starea de conservare a ariilor naturale protejate din judeţul Botoşani este favorabilă.
Rezervaţiile de tip forestier au fost preluate în custodie de RNAP-Direcţia Silvică Botoşani din anul 2004.Controalele efectuate de APM Botosani in rezervaţiile de tip forestier, au relevat faptul ca acestea se găsesc intr-o stare favorabilă de conservare datorită respectării regimului conservativ şi a prevederilor şi obligaţiilor din convenţia de custodie . De asemenea menţionăm că pe parcursul anului 2006 a existat o colaborare dinamică între APM Botosani si Direcţia Silvică Botoşani, pentru monitorizarea rezervaţiilor de tip forestier.
In ceea ce priveşte rezervaţiile de tip floristic, apreciem că şi starea lor de conservare este favorabilă. Ele nu sunt încă preluate în custodie deşi APM Botoşani a promovat o campanie mediatică de informare a populaţiei locale în ceea ce priveşte legislaţiei în vigoare şi procedura de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate.
Ele sunt în administrarea Consiliilor Locale ale comunelor pe teritoriul cărora se găsesc:
Rezervaţia floristică Bucecea Băltile Siretului-Consiliul Local al oraşului Bucecea
Rezervaţia floristică Turbăria de la Lozna Dersca-Consiliul Local al com Lozna
Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti-Consiliul Local al oraşului Ştefăneşti
Rezervaţia floristică Ripiceni-Consiliul Local al com Manoleasa
Turbăria de la Dersca Stânca Ştefăneşti
Monumente ale naturiiIn judeţul Botoşani sunt declaraţi 81 arbori declaraţi monumente ale naturii,
nominalizaţi prin HCJ nr 5/1995. APM Botoşani efectuează sistematic acţiuni de verificare a acestora pentru a constata starea de sanătate si respectarea regimului conservativ.
BotoşaniAu fost avizate de Academia Română şi sunt trimise la R.N.P
2Pădurea Ciornohal
5109/25.08.2004Direcţia Silvică
BotoşaniAu fost avizate de Academia Română şi sunt trimise la R.N.P
3Arinişul de la Horlăceni
5109/25.08.2004Direcţia Silvică
Botoşani Au fost avizate de Academia Română şi sunt trimise la R.N.P
4Făgetul Secular Stuhoasa
5109/25.08.2004Direcţia Silvică
Botoşani Au fost avizate de Academia Română şi sunt trimise la R.N.P
Tabel nr. 5.1.3.3 – Indicator 26 Arii protejate pe tipuriTipuri de arii protejate 2003-2004 2005-2006 Unitate de masura: %Floristice 4 4forestiere 4 4Arie de protectie avifaunistica
1 1
Obs: Acest indicator exprima ponderea fiecarui tip de arie protejata in numarul total de arii protejate.
5.1.4 .Rezervatiile Biosferei
Nu se regasesc pe teritoriul Reg 1 NE .
5.1.5 Situri Ramsar
Nu se regasesc pe teritroriul Reg 1 NE.
5.1.6 Natura 2000
Numărul de propuneri de situri Natura 2000 la nivelul judeţului Botoşani a fost de 11 (6 SIC-uri şi 5 SPA-uri), dintre care 2 se suprapun peste arii naturale protejate: Stânca Ştefăneşti şi Turbăria de la Lozna –Dersca.Suprafaţa ocupată la nivelul judeţului de SIC-uri şi SPA-uri validate, este de 5271 ha.
ARII SPECIALE DE PROTECTIE-SPA
Pentru identificarea propunerilor de Arii Speciale de Protecţie si implementarea Directivei Păsări, s-au parcurs următoarele etape:
-identificarea pe teritoriul judeţului a speciilor de păsări din anexa nr.2 (Ordinul 1198/2005) care necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică (35 specii).
-identificarea speciilor de interes comunitar din anexa 3A (Ordinul 1198/2005) care necesită o protecţie strictă (46 specii)
-identificarea speciilor de interes comunitar din Anexa 4A -specii a căror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (29 specii).
La elaborarea propunerilor pentru SPA-uri, s-a colaborat cu Societatea Ornitologică Română, Filiala Iaşi.
APM Botoşani a completat date pe Formularele Standard disponibile în baza de date on line NATURA 2000 pentru şase propuneri de Arii de Protectie Speciala Avifaunistica, propuse de APM Botoşani şi Grupul Milvus:
1. Lac Stânca-Costeşti – localizat pe teritoriul localităţilor: Stânca-oraş Ştefăneşti, com. Ripiceni, com. Manoleasa, având suprafaţa de 1857 ha - validată de catre Comisia Ştiintifică, 20 specii de păsări din Anexa 1 a Directivei Păsări, verificate si acceptate 2. Balta Lată, localizată pe teritoriul comunei Coţuşca, având suprafaţa de 15 ha;3. Zona Dorohoi- Bucecea ;Corni Tudora localizată pe teritoriul comunelor Şendriceni, Văculesti, Brăeşti, Leorda, Bucecea,Corni, Vorona, Tudora, având o suprafaţă totală de 23537,8 ha şi 9 specii de păsări din Anexa 1 a Directivei Pasari verificate si acceptate. 4. Iazurile de pe valea Başeului, Ibănesei, Podrigăi, localizată pe teritoriul comunelor Hudeşti, Havârna, Mileanca, Vorniceni, Ungureni, Ştiubieni, având o suprafaţă de 2511,8 ha - validată, 26 specii de păsări din anexa 1 a directivei, verificate si acceptate de Comisia Ştiintifică.5. Iaz Hăneşti, localizat pe teritoriul comunelor Hăneşti, Vlăsineşti, Săveni, având suprafaţa de 288,56ha – respinsă.6. Acumulările Rogojeşti Bucecea, având suprafaţa 2159,6 ha - validată, 17 specii de păsări anexa 1 a directivei, verificate si acceptate de Comisia Ştiinţifică
Dintre aceste propuneri, au fost validate 2 situri:- Lac Stânca Costeşti - Iazurile de pe Valea Başeului, Podrigăi, Ibănesei
Situl Balta Lată nu a fost validat deoarece a avut o suprafaţă prea mică (15 ha), iar ponderea populaţiilor de păsări la speciile de interes comunitar identificate aici, a fost prea mică fata de populaţiile existente la nivel naţional.Iazul Haneşti nu a fost propriu zis respins, ci inclus in situl Iazurile de pe Valea Başeului, Podrigăi, IbăneseiSuprafaţa totală a SPA-uri validate este 4368,8 ha.
Conform calendarului privind etapele şi termenele de îndeplinire a acţiunilor pentru desemnarea SPA-urilor, s-au realizat materialele informative (fluturaşi, pliante, afişe) necesare campaniei de informare/comunicare publică pentru Arii de Protectie Speciala Avifaunistica derulată în perioada 20.09-3.10 2006 .
Scopul acestei campanii a constat in informarea factorii locali implicati in procesul de formare a Reţelei Natura 2000-SPA-uri (proprietari particulari, autoritati locale, societăţi comerciale care exploatează resurse naturale) asupra măsurilor posibile de conservare pentru siturile respective. Prima şedinţă pe aceasta temă a vizat situl „Lacul Stânca-Costeşti” şi s-a desfăşurat la “Exploatarea Complexă Lac Stânca-Costeşti” , unde au fost invitaţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Botoşani, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Gărzii de Mediu, Primăriilor din comunele Ripiceni, Manoleasa şi oraşului Stefăneşti. De asemenea, au mai fost prezenţi domnul director Vasile Dabija de la AJVPS - Botosani, domnul director Mircea Vucovici de la Nodul Hidrotehnic Stânca-Costeşti, Asociaţia Pescarilor Comerciali Prut, proprietari particulari de terenuri din zonă.
Şedinţa a fost deshisă prin punctarea obligaţiilor asumate de România, la Capitolul 22 Mediu-Secţiunea Protecţia Naturii pentru intrarea în UE. De asemenea , au fost prezentate câteva informaţii succinte despre Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 şi managementul durabil al resurselor naturale din aceste situri, etapele si termenele de realizare a măsurilor pentru declararea siturilor Natura 2000. SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA-SCI
Pentru implementarea Directivei Habitate si identificarea Siturilor de Importanţă Comunitară, APM Botoşani a parcurs următoarele etape :- identificarea habitatelor naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare din anexa 1. S-au identificat 5 tipuri de habitate de interes comunitar, pe teritoriul judeţului Botoşani.-identificarea speciilor de plante şi animale (altele decât păsările) a căror conservare necesita desemnarea SAC-anexa 2. S-au identificat trei specii floristice : Iris aphylla hungarica(Ciornohal), Angelica palustris (Dersca), Cypripedium calceolus (Corni-Tudora) şi 8 specii de faună sălbatica (Bombina bombina, Emys orbicularis, Mustela lutreola, Lutra lutra, Aspius aspius, Hyla arborea, Bombina variegata, Citellus citellus).-identificarea speciilor de floră/faună de interes comunitar şi a celor de importanţă naţională care necesită o protecţie strictă-anexele 3A,3B (3 specii-Angelica palustris, Iris aphyla hungarica, Cypripedium calceolus) şi 19 de fauna salbatice dintre care mentionăm:Plecotus auritus, Felis silvestris, Lacerta agilis.-identificarea speciilor de plante şi animale de interes comunitar şi a celor de importanţă naţională a căror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul măsurilor speciale de management-anexele 4A,4B (1 specie Galantus nivalis) si 14 specii de faună salbatică dintre care mentionam Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Sus scofa, Vulpes vulpes. Pentru speciile din Anexele 4A, 4B APM Botosani emite autorizatii conform Ordinului 647/2001.
In urma identificarii habitatelor şi speciilor din anexe, s-a propus un numar de 5 Situri de Importanţă Comunitară, pentru care s-au completat datele pe Formularele Standard
existente pe site-ul Natura2000. La elaborarea propunerilor s-a colaborat cu Facultatea de Silvicultură Suceava şi Grădina Botanică Iaşi.Procesul de validare a propunerilor de SIC de catre Comisia Stiintifica s-a încheiat, iar in judetul Botosani există urmatoarele situri validate:
1 Pădurea Tudora, localizată în comuna Tudora cu o suprafaţă de 245,1 ha2 Pădurea Ciornohal, localizată în comuna Calarasi cu o suprafaţă de 265,2 ha 3 Vorona, localizată în comuna Vorona cu o suprafaţă de 381,4 ha4 Turbăria de la Dersca, localizată în comuna Dersca, cu o suprafaţă de 10,3 ha5 Stânca-Ştefănesti, localizată în zona oraşului Ştefaneşti 1 ha
Suprafaţa totală a SIC-uri validate 903 ha.
1. Pădurea Ciornohal2. Pădurea Tudora
Primele trei situri sunt de tip forestier, o parte din suprafaţa lor include arii protejate preluate în custodie de Direcţia Silvică Botoşani, sunt gestionate conform planurilor de management avizate de Academia Română, in scopul mentinerii habitatelor şi speciilor într-o stare de conservare favorabilă.
Campania de informare/consultare a factorilor interesaţi pentru aceste situri a fost finalizata.
Nr.
crtAPM
Tip arie SPA/SCI
Denumire SCI/SPASCI/SPA
suprapus pe arii protejate(%)
Suprafata ocupata de SPA si SCI/judet (ha)
1 Botosani SPA Lac Stânca Costeşti 100 18572 Botosani SPA Iazurile de pe valea
5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Lacul cu nuferi – Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu
In judeţul Botoşani, presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii sunt reprezentate de: Braconaj la peşti, păsări, mamifere Tăieri ilegale de arbori în fond forestier şi pe terenuri aflate în afara fondului forestier Tăieri de arbori în intravilan, cauzate de presiunea extinderii sectorului comercial privat şi tendinţa extinderii ecosistemului urban Incendierea miriştilor
Braconaj la peşti, păsări, mamifereReferitor la acest aspect, menţionăm că în zona de frontieră s-au depistat în anul
2006, 71 de infracţiuni şi au fost întocmite 31 de dosare penale de către Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Botoşani.Fenomenul infracţional pe linia braconajului piscicol s-a manifestat în acest an în principal prin:
-folosirea uneltelor de pescuit din plasă monofilament-pescuit în scop comercial de persoane neautorizate-pescuit în periaode de prohibiţie-pescuit cu unelte din plase cu ochiuri subdimensionate Fenomenul fost întâlnit atât în zona Lacului de Acumulare Stânca-Costeşti cât şi
pe cursul râului Prut şi a lacurilor şi râurilor din zona de frontieră.Cauzele şi condiţiile favorizante producerii actelor ilicite privind fondul piscicol sunt
determinate de faptul că pescuitul pe râul Prut la ora actuală nu este reglementat clar .Ca element de noutate în acest an in acest an a fost faptul că, au fost constatate
doua infracţiuni de deţinere de plase monofilament la doua persoane din R. Moldova,introduse probabil prin PPF Stânca, motiv pentru care aua fost luate măsuri suplimentare în punct pentru prevenirea introducerii în ţară a acestor feluri de plase.
În scopul depistării şi prevenirii infracţionalităţii în domeniul piscicol, cinegetic şi forestier , APM Botoşani va perfecta în anul 2006, ca şi în anii trecuţi , Protocolul de colaborare cu IJPF Botoşani, în baza căruia s-au efectuat acţiuni de control şi verificare pe această temă în APSA Lac Stânca-Costeşti.De asemenea între cele doua instituţii s-a intensificat colaborarea în ceea ce priveşte schimbul de informaţii referitoare la depistarea cazurilor de braconaj la peşti, păsări, mamifere, tăieri ilegale de arbori şi alte fapte contravenţionale săvârşite în zona de frontieră.
Tăieri ilegale de arbori în fond forestier şi pe terenuri aflate în afara fondului forestierIn anul 2006, DIRECŢIA SILVICĂ BOTOŞANI a inventariat un volum de 796 mc
lemn provenit din tăieri ilegale şi s-au depistat 55 de infracţiuni şi 87 contravenţii sancţionate conform legislaţiei în vigoare. În cazul reclamaţiilor care au vizat tăieri ilegale de arbori sau a cazurilor în care ne-am autosesizat, APM Botoşani a înştiinţat oficial celelalte instituţii responsabile, respectiv IJGM Botoşani, Direcţia Silvică Botoşani, ITRSC Suceava, procedându-se la constituirea unei comisii mixte pentru verificarea în teren şi aplicarea măsurilor care s-au impus, conform legislaţiei în vigoare.
Tăieri de arbori în intravilan, extinderea ecosistemului urbanCaracteristica ecosistemului urban o constituie , pe lângă puternica transformare
a biotopului şi puternica reducere a biodiversităţii, fenomenul unei reacţii în lanţ în ceea ce priveşte multiplicarea efectelor dezvoltării urbane;
Referitor la zoocenozele din ariile urbane, menţionăm că relaţiile trofice între speciile de animale superioare sunt puternic simplificate . În consecinţă sunt prezente în habitat speciile cu o mobilitate foarte ridicată(păsările) sau cele oportuniste. În răspândirea unui număr cât mai mare de specii şi în menţinerea acestora, un rol important îl au „coridoarele” seminaturale de vegetaţie. În consecinţă, existenţa zoocenozelor este legată de dezvoltarea coerentă a unor sisteme de spaţii verzi, interconectate între ele şi cu ecosistemele naturale din teritoriul înconjurător al oraşului.
Urmare acestui fapt, menţinerea vegetaţiei arboricole este importantă atât datorită rolului peisagistic, sanogen şi psihogen al acesteia cât şi datorită faptului ca ea reprezintă sediul pentru numeroase specii de păsări sălbatice.
În consecinţă, conservarea biodiversităţii în intravilan prezintă probleme specifice, generate în primul rând de prezenţa antropocenozei.
In anul 2006, în judeţul Botoşani s-au tăiat cca 262 de arbori; menţionăm că o parte dintre aceştia erau bătrâni şi nu mai prezentau siguranţă în vegetaţie, iar o parte s-au tăiat pentru realizarea unor obiective de investiţii. APM Botoşani a emis puncte de vedere referitoare la aceste tăieri, dar ca măsură compensatorie a decis, de comun acord cu Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Botoşani, introducerea în documentaţiile de urbanism a unui capitol separat care să trateze modul de amenajare peisagistică a zonei vizate, în cazurile de tăieri de arbori şi nu numai.
Incendierea miriştilorConform O.U.195-2005,aprobată prin Legea 265/2006, arderea miriştilor nu se poate efectua decît cu avizul APM-urilor şi după înştiinţarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.
Cazurile de incendieri de mirişti neautorizate au fost preluate de Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Botoşani, care a aplicat prevederile legislaţiei de mediu în vigoare. Astfel s-a depista pe parcursul anului 2006 in comuna Leorda ,un caz de incendiere pentru care s-a emis AVERTISMENT.
5.2 BIOSECURITATEA
5.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii
▀ Ordinul nr. 730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
HG 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic
HG 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate
genetic Hotararea nr. 28/2006 privind transportul transfrontieră al organismelor
modificate genetic Ordin nr. 1295/ 2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului
notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă
Ordinul nr. 838/2005 , pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 "Planul de monitoring" la Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002
Ordinul nr. 923/2005 , privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse
Ordinul nr. 606/2005 , privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă
Legea nr. 214/19.04.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, M.Of. 316/14.05.2002
Ordonanta nr. 49/30.01.2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, M.Of. 48/31.01.2000
Legea nr. 59/11.03.2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica, semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000, M.Of. 192/26.03.2003
Legea nr. 58/13.07.1994 pentru ratificarea Conventiei privind Diversitatea Biologica, M.Of. 199/2.08.1994
Ordinul nr. 684/5.08.2002 privind aprobarea componentei Comisiei pentru Securitate Biologica si a Regulamentului de Organizare si Functionare a acesteia, M.Of. 793/31.10.2002
Ordinul nr. 462/15.07.2003 privind evidenta agentilor economici care cultiva plante modificate genetic, M.Of. 542/29.07.2003
Legea nr. 266/15.05.2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si înregistrarea soiurilor de plante, M.Of. 343/23.05.2002
HG nr. 106/7.02.2002 privind etichetarea alimentelor, Anexa nr. 3 - Norme metodologice privind informatiile suplimentare care se indica obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic, M.Of. 407/12.06.2002
Legea nr. 86/10.05.2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie în probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, M.Of 224/22.05.2000.
5.2.2.Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii
În România se cultivă, în scop de cercetare, comercial sau pentru consum propriu, numai plantele modificate genetic pentru care companiile sau instituţiile deţinătoare ale dreptului de proprietate asupra varietăţilor respective au primit autorizaţie de introducere în mediu sau pe piată, eliberată de MMGA, in conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002.
Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializează prin eliberarea de catre DADR a unei autorizaţii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de către aceştia a plantelor modificate genetic. În cazul producerii de seminţe modificate genetic destinate însamânţării, autorizaţia se eliberează numai producătorilor autorizaţi pentru producerea de seminţe, in conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calităţii, comercializarea seminţelor si a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
Autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic :
5.2.2.1. Cadrul instituţional al D.A.D.R. Botoşani este constituit prin înfiinţarea şi funcţionarea Compartimentului de Implementare politici, monitorizare, statistică producţie vegetală, autorizare OMG şi Compartimentul de Inspecţii în producţia vegetală, OMG, animală şi industrie alimentară.
5.2.2.2.Procedura de autorizare-depunerea unei cereri de către producătorul agricol la DADR, conform anexei 1 la Ordinul 237/2006 ;-copie după BI sau CI ;-copie după certificatul de înmatriculare sau ceritifcatul de înregistrare fiscală ;-documentul care atestă înregistrare în Registrul fermelor;-o declaraţie pe propria răspundere, conform anexei 2 la Ordinul237/2006;-schiţa de amplasament a culturii pe care o va înfiinţa;
5.2.2.3.Evaluarea riscurilor
Întrucît în domeniul cultivării soiei modificate genetic nu există date ştiinţifice concludente privind eventuale efecte negative asupra sănătăţii umane şi animale, nu s-a impus luarea unor măsuri speciale de dezvoltare al unui plan de management al riscurilor.
5.2.3.Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente
În Botoşani riscul ca importul, cultivarea şi utilizarea soiei şi a varietăţilor, să genereze efecte potenţial dăunătoare asupra sănătăţii omului şi asupra mediului este absolut neglijabil. În consecinţă, nu sunt necesare măsuri speciale de dezvoltare al unui plan de management al riscurilor .
În cursul anului 2006, DADR a identificat în teren toate loturile cultivate cu soia modificată genetic, autorizate sau neautorizate, s-a efectuat inspectarea culturii, evaluarea producţiei, s-a înregistrat producţia obţinută şi destinaţia acesteia.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani monitorizează informaţii privind condiţiile de introducere deliberată în mediu şi de plasare pe piaţă a OMG şi a produselor rezultate din acestea, astfel încât aceste activităţi să se desfăşoare în deplină siguranţă pentru sănătatea umană şi protecţia mediului. În acest sens, compartimentul Protecţia Naturii realizează şi actualizează baza de date privind obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea OMG, precum şi a produselor rezultate din acestea.
5.2.4.Etichetare şi trasabilitate OMGCadrul legislativ îl constituie Hotărârea nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi
etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.
În baza H.G. 173/09.02.2006, s-au stabilit următoarele măsuri concrete cu producătorii şi depozitarii de soia modificată genetic :-s-au identificat în teren toate loturile cultivate cu soia modificată genetic, autorizate sau neautorizate;-prin acţiunile de control ale inspectorilor DADR Botoşani şi ai specialiştilor de la centrele agricole locale au fost informaţi producătorii privind obligaţia de a declara la livrare ca soia este modificată genetic sau de a se inscrie pe facturi “ soia modificată genetic”;-agenţii economici achizitori şi depozitari de soia modificată genetic au stocat acest produs separat de soia convenţională, iar cantităţile de soia cu provenienţă incertă privind structură genetică au fost depozitate la un loc cu soia modificată genetic;
5.2.5 Controlul implementării legislaţiei
În anul 2006 comisarii CJGM Botoşani nu au efectuat controale la agenţii economici care au avut culturi cu plante superioare modificate genetic.
Pentru controlul implementării legislaţiei s-a încheiat un protocol între MAPDR, MMGA, GNM, ANSVA şi ANPC.
a) Compartimentul de inspecţii al DADR Botoşani a întocmit un dosar individual pentru fiecare cultivator de soia autorizat, a identificat toate suprafeţele cultivate cu soia modificată genetic fără autorizare;
b) Cultivatorii de soia modificată genetic au respectat distanţele corespunzătoare faţă de alte culturi creindu-se zone tampon de protecţie;
c) Amplasarea culturilor de soia modificată genetic a fost făcută la distanţa de minim 300 m faţă de culturile de soia convenţională, iar în zonele cu floră protejată nu s-au aprobat autorizaţii de cultivare a soiei modificată genetic;
d) Prin acte de control la locul cultivării s-a efectuat inspectarea culturii, evaluarea producţiei, s-a înregistrat producţia obţinută şi destinaţia acesteia;
e) S-au încheiat un număr de- 5 note de control;- 93 procese verbale de control;- 41 fişe de evaluare;- 8 declaraţii ale unor producători care au fost luaţi în evidenţă în mod
eronat, ei fiind cultivatori de soia convenţională; f) există baze de date cu furnizorii de sămânţă de soia modificată genetic;
5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate geneticPe plan mondial suprafetele cultivate cu OMG au crescut de la 1,7 milioane hectare in
1996 la circa 90 milioane de hectare, in 2005, in condiţiile existenţei unui număr 8,5 milioane de fermieri din 21 de ţări care cultivau astfel de plante, conform ISAAA.
Principalii producători la nivel mondial sunt Statele Unite ale Americii - 48,8 milioane de hectare in 2005, reprezentând 55 la sută din suprafaţa totală, Argentina, Brazilia,Canada si China.
Comisia Europeană a înregistrat până în prezent peste 30 de produse transgenice (provenind din porumb, rapiţă, bumbac, soia), utilizate în hrana omului şi a animalelor, ce pot fi comercializate pe piaţa Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile noii legislaţii în acest domeniu.
În Uniunea Europeană, în prezent sunt cinci ţări (Germania, Spania, Franţa, Portugalia şi Cehia) care cultivă porumb modificat genetic fiind acceptate pentru import şi utilizare 28 de organisme modificate genetic. De exemplu, în Franţa au existat în 2005 doar 488 hectare cultivate cu porumb OMG, dintr-un total de peste 30 milioane hectare cultivate.
Culturile de soia modificată genetic sunt, în medie cu 35%, mai rentabile decât în cazul culturile clasice.
5.2.7. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu(2006)
În judeţul Botoşani în anul 2006 s-a cultivat numai soia modificată genetic, identificându-se 30 cultivatori autorizaţi şi 94 cultivatori neautorizaţi de plante superioare modificate genetic, conform situaţiei primită de la DADR.
Tabel nr.5.2.7.1
Loc
teren Denumire Adresa Soiul
Suprafaţa
(ha)
Provenienţa seminţe
(tone) Producţie
(tone)
Destinaţia producţie (tone)
Cumpărată
Producţie
proprie
Consum
Seminţe
JUDEŢUL BOTOŞANI
Cultivatori de soia modificată genetic, autorizaţi
Vlăsîneşti
SC Fany SRL Vlăsîneşti AG0801RR
71 0,2 5,5 142 142 -
Drăguşeni
SC Agrofood Internaţional SRL
Drăguşeni SP9191RR
AG0801RR
96
4
-
0,4
6,6
-
94 94 -
Văculeşti
Coţuşca
Broscăuţi
Băluşeni
Dângeni
Stăuceni
SC Comcereal SA
Botoşani SP9191RR
72
150
126
82
15
32,63
4,67 41,17 749,1 749,1 -
Miorcani
SC Nicvitib SRL
Miorcani SP9191RR
50 - 6 256 256 -
Santa-Mare
SC Tomicom SRL
Vorona AG0801RR
120 - 12 446,7 446,7 -
Româneşti
Santa Mare
SC Cecapa SRL
Româneşti PR92B05RR
70
30
-
-
10 160 160 -
M Eminescu
Hurduzan Vasile
Botoşani AG0801RR
3 - 0,3 5,9 5,9 -
Coţuşca
Săveni
AF Ababei Gheorghe
Aurel Vlaicu AG0801RR
50
10
-
-
4,8 51 51 -
Rădăuţi Prut
Horodinca Vasile
Rădăuţi Prut SP9191RR
7 - 0,7 17,5 17,5 -
Rădăuţi Prut
SA Prutul Rădăuţi Prut S2254RR 20 - 2 40 40 -
Ungureni
Baciu D Lucian
Săveni AG0801RR
30 - 2,4 60 60 -
Leorda Botosineanu Virginia
Botoşani S2254RR 16 - 1,2 43 43 -
Vlăsîneşti
SC Prest agrozoot SRL
Miron Costin
AG0801RR
62 - 6,2 100 100 -
Botoşani
SC Agro GD SRL
Botoşani, str Ion Pilat
AG0801RR
19 - 1,9 40,9 40,9 -
Albeşti SC Agricola ACC SRL
Iaşi, str Mangeron nr8
SP9191RR
330 -
-
33 382 382 -
Răuseni SC Triumf Comprest
Rediu-Răuseni
AG0801RR
7 0,3 0,3 14,4 14,4 -
Curteşti SC Meding SRL
Botoşani,str Ion Pilat nr9
AG0801RR
4 - 0,4 5,6 5,6 -
Săveni AF Corolea Săveni, str Avram Iancu
AG0801RR
15 - 1,5 15 15 -
Panaitoaia
Viţelariu Mihai
Avrămeni SP9191RR
5 - 0,5 11,5 11,5 -
Panaitoaia
Tătărăşanu Ioan
Avrămeni SP9191RR
42 - 3,78 135 135 -
Răchiţi
Stăuceni
SC Agromec SA
Botoşani,str Ion Pilat 9
AG0801RR
35
2
1,6
-
1,5
0,2
63,6 63,6 -
Botoşani
Slincu Dumitru
Todireni AG0801RR
12 - 1 16 16 -
M Eminescu
Truşeşti
Cujba Rodica Botoşani, str Ion Pilat 9
AG0801RR
5
9
-
-
0,5
0,9
37,9 37,9 -
Răchiţi SC Agroind Com SRL
Botoşani,str Săvenilor 216
AG0801RR
80 - 6,5 215 215 -
Răchiţi
Brăeşti
Moisoiu Georghe
Botoşani,str Crizantemelor
AG0801RR
2
4
-
-
0,6 16,4 16,4 -
Brăeşti SC Agras Internaţional
Brăeşti AG0801RR
50 - 4 45 45 -
Drăguşeni
Hăidăutu Dumitru
Drăguşeni AG0801RR
10 - 0,7 19 19 -
Brăeşti SC Agroplant SA
Brăeşti AG0801RR
60 - 5 130 130 -
Leorda SC Triagra SRL
Leorda PR92B055
60 - 6 87 87 -
Dângeni SC Dova Invest SRL
Botoşani AG0801RR
7 - 0,6 5 5 -
Cultivatori de soia modificată genetic, neautorizaţi
Albeşti Gherman Rodica
Albeşti 22 34,8 34,8
Albeşti Grosu Georgel
Albeşti 10 21 21
Albeşti Ranghilescu Vasile
Albeşti 6 12 12
Albeşti Matei Nicolae Albeşti 3 6 6
Albeşti Buculei Ion Albeşti 5 10 10
Albeşti Ciobanu Dragomir
Albeşti 5 10 10
Albeşti Luchian Adrian
Albeşti 2 4 4
Albeşti Fabian Dumitru
Albeşti 4 8 8
Albeşti Vizitiu Victor Albeşti 2 4 4
Albeşti Munteanu C-tin
Albeşti 3 5 5
Albeşti Ciobanu Neculai
Albeşti 2 4 4
Albeşti Gavrilescu Gheorghe
Albeşti 8 15 15
Albeşti Campanu Mihai
Albeşti 12 23 23
Albeşti Cazacu C-tin Albeşti 11 11 11
Albeşti Ionescu Aurel Albeşti 3 7,1 7,1
Avrămeni
Baciu Alexandru
Avrămeni 1 7,5 7,5
Brăeşti SC Agromec Bucecea
Bucecea 37 30,2 30,2
Brăeşti SC Prodaliment Carn Srl
Suceava 25 48,3 48,3
Brăeşti Nistor Stelian Brăeşti 2 1,5 1,5
Brăeşti Culte Brăeşti Brăeşti 5 6,8 6,8
Brăeşti Alexuc Aurel Brăeşti 2 3,6 3,6
Brăeşti Prisacaru Aurel
Brăeşti 10 15,9 15,9
Dângeni SC Agridalas Dângeni 40 65 65
Dorohoi SC Livagro Dorohoi
Dorohoi 137,9 300 300
Dorohoi SC Proagro Dorohoi
Dorohoi 77,8 308 308
Leorda Miclescu Leorda 100 121 121
Leorda Leahu Dorel Leorda 2 5,8 5,8
Leorda Paramanov Afanasie
Leorda 1 2,8 2,8
Leorda Froicu V: Leorda 2 4,6 4,6
Leorda Froicu Ad. Leorda 1,5 4 4
Leorda Froicu M. Leorda 1 2,7 2,7
Mihai Eminescu
Alexuc Dragoş
Mihai Eminescu
3,5 7,2 7,2
Mihai Eminescu
Botoşineanu Virginia
Mihai Eminescu
1 2,8 2,8
Mihai Eminescu
Todireanu Dumitru
Mihai Eminescu
1 3 3
Mihai Eminescu
Lupu Dragomir
Mihai Eminescu
0,5 1,4 1,4
Mihai Eminescu
Horodincă Minodora
Mihai Eminescu
1 2,7 2,7
Mihai Eminescu
Irimia Lucian Mihai Eminescu
1 2,6 2,6
Mihai Eminescu
Maftei Ciprian
Mihai Eminescu
0,5 1 1
Mihai Eminescu
Maftei Carmen
Mihai Eminescu
0,5 1 1
Mihai Eminescu
Conţac Ioan Mihai Eminescu
4 8,8 8,8
Mihai Eminescu
Muraru Neculai
Mihai Eminescu
1 2,3 2,3
Mihai Eminescu
Lucescu Mirela
Mihai Eminescu
1 2,6 2,6
Mihai Eminescu
Muraru Daniel
Mihai Eminescu
1 2,4 2,4
Mihai Eminescu
Lupaşcu Maricica
Mihai Eminescu
2 4,6 4,6
Mihălăşeni
Bradu Vasile Mihălăşeni 26 53 53
Mihălăşeni
Chelaru Lenuţa
Mihălăşeni 4 6,5 6,5
Rădăuţi Prut
Pânzaru Marius
Rădăuţi Prut 11,7 22 22
Rădăuţi Prut
Ciubotăroşa Ioan
Rădăuţi Prut 8 14,2 14,2
Roma Corduneanu Petrea
Roma 5 11,1 11,1
Româneşti
Achiţei Viorel Româneşti 3 3,5 3,5
Româneşti
Roman Grigore
Româneşti 3 5 5
Româneşti
Colomei Ştefan
Româneşti 4,5 8 8
Româneşti
Burlacu Gheorghe
Româneşti 5 7,9 7,9
Româneşti
Buzoianu Dumitru
Româneşti 1 2,6 2,6
Româneşti
Ciornea Laurenţiu
Româneşti 3 5 5
Româneşti
Clapon Mihai Româneşti 1,5 2,5 2,5
Româneşti
Burlacu Gheorghe
Româneşti 5 7,9 7,9
Santa Mare
SC Jurex Iaşi Santa Mare 145 357,2 357,2
Santa Mare
AF Relinschi Ionela
Santa Mare 70 155 155
Ştefăneşti
SC Agromec Truşeşti
Ştefăneşti 72 259 259
Ştefăneşti
Sveica Gheorghe
Ştefăneşti 11 20 20
Ştefăneşti
SC Agromec Bobuleşti
Ştefăneşti 25 55 55
Ştefăneşti
Bosinceanu Cornel
Ştefăneşti 5,5 11,5 11,5
Ştefăneşti
Bosinceanu Mariana
Ştefăneşti 0,5 1,2 1,2
Ştefăneşti
Horodea Constantin
Ştefăneşti 1,5 3 3
Ştefăneşti
Jechel Gheorghe
Ştefăneşti 5 10 10
Ştefăneşti
Zgârcea Mihai Ştefăneşti 5 12 12
Ştefăneşti
Spoială Constantin
Ştefăneşti 1 2 2
Ştefăneşti
Daranga Mircea
Ştefăneşti 1,5 3 3
Ştefăneşti
Melinte Grigore
Ştefăneşti 5 11 11
Ştefăneşti
Vasiliu Dumitriu
Ştefăneşti 1 2 2
Truşeşti Tureac Florin Truşeşti 2 8 8
Truşeşti Spaiuc Dorin Truşeşti 19 19 19
Truşeşti Chiribuţă Petru
Truşeşti 12,5 17,5 17,5
Văculeşti
Darie Mircea Văculeşti 72 132 132
Văculeşti
Cimpanu Maria
Văculeşti 2 1,8 1,8
Văculeşti
Anastasie Haralambie
Văculeşti 2 1,65 1,65
Văculeşti
Sofian Radu Văculeşti 2 2,9 2,9
Ungureni
Batar Vasile Ungureni 1 1,2 1,2
Ungureni
Vorniceanu Constantin
Ungureni 1 2,2 2,2
Ungureni
Vizitiu Petru Ungureni 2 4 4
Ungureni
Dutcă Cristi Ungureni 3 6,6 6,6
Ungureni
Cojocaru Nicu Ungureni 3 6 6
Ungureni
Antosica Ion Ungureni 1 2,1 2,1
Ungureni
Aniţei Gheorghe
Ungureni 2 4,1 4,1
Ungureni
Frunză Ioan Ungureni 1 2,1 2,1
Ungureni
Botoşineanu Mihai
Rădăuţi 1 2 2
Ungureni
Botoşineanu Neculai
Ungureni 1 2 2
Ungureni
Botoşineanu Toader
Ungureni 1 2 2
Ungureni
Presconiţă V Ungureni 1 2,1 2,1
Ungureni
Prescorniţă Ana
Ungureni 1,5 3,3 3,3
Răchiţi Ursu Sava Botoşani 1 2,2 2,2
Răchiţi Liceul Agro Răchiţi 7 19,5 19,5
TOTAL
JUDEŢUL BOTOŞANI
Suprafaţa
(ha)
Provenienţa seminţe
(tone) Producţie
(tone)
Destinaţia producţie
Cumpărată
Producţie
proprie
Consum
Seminţe
2988,53
7,17 167,75 5844,85
5844,85
5.2.8.PERSPECTIVE
Conform Ordinului nr. 730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, incepând cu data aderării României la Uniunea Europeană. -Sămânţa din soia modificată genetic, respectiv următoarele soiuri: AG0801RR; AG1602RR; DKB08-01; DKB14-01; DKB20-01; DKB24-01; KPG23930RR; PR92B05; PR92B21; PR92B71; S2254RR; SP9191RR nu mai poate fi produsă, comercializată si cultivată pe teritoriul României .-Sămânţa din soiurile de soia modificate genetic S0994RR si S1484RR, care au fost radiate in anul 2005, nu mai poate fi produsă, comercializată şi cultivată pe teritoriul României.
APM Botoşani a trimis în acest sens adrese cultivatorilor de plante superioare modificate genetic, autorizaţi, din judeţul Botoşani, prin care au fost înştiinţaţi de interzicerea cultivării de soia modificată genetic începând cu data aderării la Uniunea Europeană.
De asemenea prevederile legale privind interzicerea cultivării, producerii şi comercilizării soiei modificate genetic începând cu data aderării României la Uniunea Europeană au fost afişate pe site-ul APM Botoşani.
Obs: Prin acest indice se evalueaza ponderea suprafetei impadurite in suprafata totala a Romaniei. 5.3.2. Funcţia economică a pădurilor
Această funcţie se exercită prin valorificarea produselor pădurii. Pădurile alcătuiesc o bază foarte eterogenă de resurse materiale, iar în condiţiile unei economii moderne, îndeplinesc în primul rând funcţia de producătoare de materii prime numite ″produse forestiere,,Principalele produse care se recoltează din fondul forestier sunt:- produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;- produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor tinere;- produse accidentale, rezultate în urma calamităţilor şi din defrişări ale pădurilor;- produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală;- produse forestiere de natură animală;- produse forestiere de natură minerală;
67
Cea mai mare parte din volumul total al produselor forestiere o deţine lemnul a cărui producere în cantităţi mereu crescânde şi raţional exploatat, constituie obiectul principal al gospodăririi forestiere.
5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Judeţ Masa lemnoasă
( mii. mc )
Botoşani 123
5.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
JudeţMunte
( % )
Deal
( % )
Câmpie
( % )
Botoşani - 66,3 33,6
5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor
În anul 2006 s-au semnalat atacuri de dăunători pe o suprafaţă cumulat infestată de 31042 ha şi efectiv infestată de 16421 ha.Principalii dăunători:- Nictrya- Omizi defoliatoare 5.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri
În scopul asigurării de structuri optime ale arboretelor sub raport ecologic şi genetic, în conformitate cu legile de structurare şi funcţionare a ecosistemelor forestiere, precum şi creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor, în ceea ce priveşte efectele de protecţie, cât şi producţia de masă lemnoasă, s-a stabilit pentru anul 2006 un program al lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere.
Judeţ Tip lucrareSuprafaţa
( ha )
Botoşani Degajări 200
Curăţiri 263
Rărituri 2053
Elagaj 10
Tăieri de regenerare
1.Progresive 686
2.Rase 12
3.Crâng 50
4.Refaceri-substituiri 37
5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
68
Pentru creşterea suprafeţei fondului forestier a judeţului Botoşani se va trece la împădurirea unor terenuri degradate inapte pentru folosinţă agricolă, conform prevederilor strategiei pentru dezvoltare durabilă întocmită pentru perioada 2001-2010.
În cadrul programului de regenerare a pădurilor, o deosebită atenţie se acordă lucrărilor de reconstrucţie ecologică forestieră, pe terenurile afectate de fenomene de degradare, lucrări de refacere a perdelelor forestiere, fiind prevăzute în obiectivele de investiţii ce se finanţează din surse bugetare, din credite externe şi din fondul de ameliorare a fondului funciar constituit conform prevederilor Legii 18/1991.
De asemenea în urma concluziilor comisiei instituite prin Ordinul Prefectului nr. 88/10.04.2006, APM Botoşani a participat împreună cu reprezentantul ITRSV Suceava la identificarea în teren (conform Ordonanţei 81/1998) a unui număr de 52 comune cu o suprafaţă degradată total perimetrată de 779,78 ha.
Tabel nr. 5.3.7.2 Indicele 29- Reimpaduriri2003 2004 2005 2006 Unitate de
masura: %209 176 187 163 1,31
Obs: Acest indicator estimeaza suprafetele reimpadurite in raport cu suprafata totala a padurilor.
În anul 2006 s-au înregistrat un număr de 55 de infracţiuni şi 87 de contravenţii la tăieri ilegale de arbori. Volumul total rezultat din tăieri ilegale de arbori a fost de 796 mc.
Pagubele rezultate din tăieri ilegale s-a ridicat la valoarea de 143125lei; volumul nejustificat provenit din tăieri ilegale a fost de 587 mc din care:
- infracţiuni 138 mc- contravenţii 56 mc
Particulari - infracţiuni 18- contravenţii 67Volumul total provenit din tăieri ilegale 156 mc din care:
- 66 mc provenit din infracţiuni- 21 mc provenit din contravenţii- 69 mc nejustificat
Valoarea totală 45.023 lei din care:- infracţiuni 30961 lei- contravenţii 5200 lei - nejustificat 8862 lei
Suprafaţa fondului forestier administrat 9593 ha. Păşunatul
- infracţiuni 1- contravenţii 9
Valoarea pagubelor 6181 leiSuprafaţa totală a fondului forestier administrată de stat 39.731 ha.
Sensibilizarea publicului
Conştientizarea populaţiei locale cu privire la necesitatea protejării ecosistemului forestier reprezintă o prioritate în campania mediatica desfasurata de APM Botoşani pentru conservarea naturii.
APM Botosani a colaborat la derularea unor proiecte cu tematică specifică de protecţie a naturii iniţiate de ONG-uri locale, care s-au axat pe actiuni concrete de ecologizare a celor opt arii naturale protejate din judeţ, patru dintre ele fiind de tip forestier: Pădurea Tudora, Pădurea Ciornohal, Arinişul de la Horlăceni, Făgetul Secular Stuhoasa.
70
Acţiunile desfaşurate in cadrul acestor proiecte au vizat şi componenta de educaţie ecologică, în sensul conştientizării populaţiei locale şi a autorităţilor responsabile de conservarea ecosistemului forestier.
Putem menţiona deci, că activităţile desfăşurate de APM Botoşani în anul 2006 referitoare la sensibilizarea publicului pentru diminuarea presiunilor antropice atât în zonele naturale protejate din fondul forestier cît şi în afara lor, au constituit o continuare a campaniei realizate în perioada anterioară, pe acestă temă.
Acţiunile concrete desfăşurate au constat în prezentarea de materiale informative şi expuneri cu ocazia activităţilor specifice derulate de unităţile de învăţământ din judeţ în cadrul Programelor Naţionale ECO ŞCOALA .
5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Factorul cel mai implicat în deteriorarea mediului înconjurător este reducerea continuă a suprafeţelor împădurite de pe glob, efectele fiind lente, permanente şi puţin sesizate.
Exploatarea intensivă a masei lemnoase din ecosistemele forestiere în vederea asigurării materiei prime în industria lemnului, cât şi pentru necesarul de masă lemnoasă folosit ca combustibil în gospodăriile individuale, s-a efectuat fără a ţine cont de impactul acestor acţiuni asupra mediului şi naturii.
Întrucât pădurea este un adevărat scut împotriva apei din precipitaţii şi un rezervor pentru umiditatea solurilor, despăduririle pot duce la înregistrarea unor fenomene meteorologice cu efect catastrofal (inundaţii, furtuni, înzăpeziri tot mai frecvente), dar şi la dispariţia unor ape subterane, alunecări de teren sau deteriorarea stratului de ozon.
Necesarul de teren agricol în zona de câmpie şi cea deluroasă pentru extinderea agriculturii şi păşunilor a crescut, acest lucru realizându-se în mare parte prin defrişarea pădurilor. La fel de bine şi păşunatul iraţional a avut rolul său în micşorarea ariilor forestiere prin sărăcirea, bătătorirea solului, iar ciupirea, muşcarea şi călcarea puieţilor conducând la degradarea arboretelor.
Referitor la exploatarea păşunilor naturale din arealul forestier, una din codiţiile ce trebuiesc respectate este cea cu privire la numărul de animale admise la păşunat pe hectar, în funcţie de producţia de iarbă şi numărul de zile pentru sezonul de păşunat. Nerespectarea acestor reguli pot duce la degradarea păşunilor şi nici nu asigură hrana necesară pentru dezvoltare.
Pentru evitarea acestor aspecte nu trebuiesc evidenţiate numai funcţiile de producţie ale pădurii, ci şi stabilirea unui regim de gospodărire adecvate, adică a acelui ansamblu de măsuri, procedee şi metode sistematic aplicate în vederea conducerii şi/sau menţinerii arboretelor în starea în care îşi pot exercita cu maximum de eficacitate funcţiile ce le-au fost stabilite.
Pe lângă efectele negative ale despăduririlor prezentate până acum, adăugăm şi faptul că structura biocenozelor s-a modificat în zonele despădurite; astfel speciile de faună sălbatică specifică ecosistemului forestier au migrat spre alte habitate care le asigură condiţii prielnice de hrană şi înmulţire.
Stoparea reducerii suprafeţelor împădurite nu poate opri deteriorarea mediului înconjurător şi nici nu o reduce în intensitate; vor dispărea specii de floră şi faună (Zimbrul), specii de răşinoase de valoare (Tisă, Zâmbru). Avându-se în vedere rolul benefic al pădurii în protejarea mediului, în general este necesar a se acţiona pentru a se ajunge la creşterea suprafeţelor împădurite şi gospodărirea unitară a pădurilor:
- continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe bazine şi grupe de păduri, cu respectarea severă a prevederilor amenajamentelor;
- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în care se impun.
71
5.5 CONCLUZII
Concluzionăm că starea biodiversităţii în judeţul Botoşani este favorabilă, fără a putea emite nişte concluzii certe în acest sens, având în vedere că în anul 2006 nu s-au efectuat studii de cercetare ştiinţifică întocmite de Institute de Cercetare Ştiinţifică abilitate, pe toate elementele componente ale biodiversităţii.
ASPECTE NEGATIVE:- ipsa unei legislaţii referitoare la acordarea compensaţiilor pentru proprietarii terenurilor
din zonele validate ca situri Natura 2000, care vor trebui să respecte anumite restricţii . Această carenţă legislativă a constituit un aspect negativ în derularea campaniei de informare-consultare a populaţiei locale din aceste situri. Astfel, se poate afirma că a lipsit principalul argument pe care APM îl putea prezenta populaţiei locale pentru motivarea acesteia şi cooperarea în procesul de desemnare siturilor.
- Referitor la activităţile de recoltare/comercializare resurselor naturale din flora spontană, menţionăm că legislaţia actuală -Ordinul 647/2001 –necesită modificări pe care de altfel le-am înaintat ca propuneri la ANPM ; practicarea sistematică sau sporadică a acestei activităţi comerciale ca mijloc de subzistenţă de către persoane fizice cu un nivel material foarte scăzut, fac practic imposibilă aplicarea măsurilor coecitive şi respectarea articolului 6 aliniat (2) potrivit căruia „eliberarea autorizaţiilor de mediu se face pe baza studiilor de evaluare a stării resurselor biologice din flora sălbatică, elaborate de unităţi de cercetare ştiinţifică”.
-La secţiunile nevertebrate, plante inferioare, peşti nu am dispus de datele necesare pentru completarea bazei de date , situaţie relatată şi în anul 2005
ASPECTE POZITIVE:-O evoluţie favorabilă în anul 2006 a avut-o inventarierea şi completarea bazei de date
referitoare la numărul de specii şi tipurile de habitate din judeţ.-Sistemul de completare a datelor pe site-ul Natura 2000 de către Institute de Cercetare
Ştiinţifică sau ONG-uri de profil a facilitat completarea bazei proprii de date privind flora şi fauna sălbatică din judeţ, având în vedere faptul că APM-urile nu au acces la studiile de cercetare ştiinţifică efectuate pe componentele biodiversităţii .
-sprijinul financiar acordat de ANPM la derularea campaniei de informare/consultarea a factorilor interesaţi pentru desemnarea siturilor Natura 2000 a permis realizarea unor materiale informative(afişe, pliante, mape, fluturaşi) de calitate superioară, ceea ce a constituit un aspect important în impactul vizual şi atingerea obiectivelor propuse.
-In cursul anului 2006 nu s-au depistat cazuri de încălcare a legislaţiei în domeniul biodiversităţii în ariile naturale protejate de interes naţional şi nici în siturile propuse pentru reţeaua Natura 2000; de asemenea nu s-au mai depistat cazuri, ca în anii trecuţi, de comercializare a unor specii de păsări sălbatice în piaţa municipală.Considerăm că acest aspect pozitiv se datorează informării derulate prin mijloacele mass media , acţiunilor de control şi responsabilizării Poliţiei Pieţei, de către APM Botoşani, conform Ordinului 647/2001.
-S-a intensificat campania mediatică referitoare la informarea populaţiei locale despre procesul de desemnare a siturilor Natura 2000. Astfel, în cadrul conferinţelor de presă desfăşurate la APM Botoşani subiectele dezbătute au vizat şi acest aspect.
-S-a intensificat de asemenea activitatea APM Botoşani pe componenta de educaţie ecologică; în acest sens la toate evenimentele celebrate din domeniul protectiei naturii (Ziua Mondială a Zonelor Umede, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Diversităţii Biologice) au participat toate ecoşcolile din judeţ precum şi unităţi de învăţământ şi ONG -uri cu rezultate remarcabile în acţiunile de protejate a mediului,.
-Colaborarea interinstituţională pentru implementarea măsurilor din Directiva Păsări şi Habitate a cunoscut o dinamizare prin sprijinul acordat de aceste instituţii la diversele evenimente legate de biodiversitate, precum şi prin acţiunile comune derulate pe linia
72
conservării naturii( Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Direcţia Silvică, IJPF Botoşani, AJVPS-uri).
BIOSECURITATEAspecte pozitive:
Interzicerea cultivării, conform Ordonanţei de urgenţă nr.195/2005 aprobată şi modificată prin Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului, plantelor superioare modificate genetic în ariile naturale protejate legal constituite, precum şi existenţa unei distanţe minime faţă de acestea.
Aspecte negative:În judeţul Botoşani în anul 2006 s-au identificat 92 cultivatori neautorizaţi de plante
superioare modificate genetic (soia), conform situaţiei primită de la DADR.
JUDEŢUL: BOTOŞANI
CAPITOLUL 6. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
6.1. Deşeuri
Directiva cadru privind deşeurile (Directiva2006/12/EC) defineşte deşeul ca fiind orice substanţă sau obiect de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora, în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”, sau după caz, producătorilor, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.
Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una din obligaţiile administraţiilor publice locale. Dacă în mediul urban activitatea de gestionare a deşeurilor municipale este realizată în mod organizat, prin intermediul serviciilor specializate ale administraţiei publice locale sau al firmelor de salubritate, în mediul rural ne confruntăm cu lipsă serviciilor organizate de gestionare a deşeurilor municipale, transportul la locul de depozitare fiind făcut individual, de către generatori.
Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor în mediul urban reprezintă o serie de riscuri majore pentru mediul ambiant.
73
În prezent se încearcă o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a prevedea spaţiu suficient de stocare şi neutralizare, de a salva resursele naturale, de a reduce costurile şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a efectelor negative ale deşeurilor.
Gestiunea deşeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai acute de protecţie a mediului. Pe de o parte, creşterea consumului, prezenţa tehnologiilor şi instalaţiilor încă învechite din industrie, conduce la o creştere a cantităţilor de deşeuri produse. Pe de altă parte, impunerea unor reguli mai stricte de gestionare a deşeurilor, ahiziţionarea mijloacelor de cântărire a deşeurilor de către operatori, conduc la o mai exactă apreciere cantitativă a deşeurilor gestionate, de cele mai multe ori observând o scădere accentuată a cantităţilor raportate faţă de estimările anilor precedenţi.
De asemenea, există mari cantităţi de deşeuri stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care ocupă mari suprafeţe de teren şi afectează calitatea mediului, în special a apelor subterane şi de suprafaţă.
Datele validate folosite în acest capitol sunt cele din perioada 1999 - 2005, ani pentru care agenţii economici şi autorităţile locale au completat şi înaintat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani chestionarele statistice cuprinzând date despre gestionarea deşeurilor. Acolo unde au existat, au fost completate şi date aferente anului 2006.
6.2. Deşeuri municipale şi asimilabile
Categoria deşeurilor municipale şi asimilabile include:- deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei- deşeuri de tip menajer generate în unităţi economico-sociale- deşeuri din comerţ- deşeuri stradale- deşeuri din parcuri şi grădini- deşeuri din pieţe- deşeuri din construcţii şi demolări
Evidenţa gestiunii deşeurilor municipale în acest format, se raportează Agenţiei de Protecţie a Mediului de către operatorii de salubritate firme private sau de către serviciile de specialitate din cadrul autorităţilor publice locale, anual, prin intermediul chestionarelor statistice tip GD- MUN şi GD-TRAT.
6.2.1. Generarea deşeurilor
Cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile total generate la nivelul judeţului Botoşani se obţin prin adunarea la cantităţile de deşeuri generate şi colectate de operatorii de salubritate pe cele reprezentând deşeurile menajere generate şi necolectate. Estimarea cantităţii de deşeuri menajere generate dar necolectate s-a făcut utilizând indicii de generare prevăzuţi în Planul Regional de gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, aplicaţi la populaţia urbană respectiv rurală, care nu beneficiază de servicii de salubritate. Indicii luaţi în calcul pentru perioada 2003 – 2005 au fost de 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban şi de 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.
Tabelul următor prezintă cantităţile de deşeuri municipale generate în judeţul Botoşani, în perioada 1999 – 2006. Structura tabelului corespunde chestionarelor statistice GD-MUN. Evoluţia acestor cantităţi este prezentată şi grafic în fig. 6.2.1-1.
Notă: *) – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.**) – include cantităţile declarate de operatorii de salubritate***) – include atât cantităţile declarate de operatorii de salubritate, dar şi de agenţii economici valorificatori autorizaţi****) – rezultat obţinut adunând cantităţile totale declarate de operatorii de salubritate ca fiind colectate cu cantitatea estimată a
fi generată şi necolectată în ipoteza menţinerii numărului de locuitori deserviţi.
75
DEŞEURI MUNICIPALE
0
20
40
60
80
100
120
140
160
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
anul
mii tone
total deseuri menajere colectate deseuri menajere generate si necolectate
deseuri din servicii municipale deseuri din constructii si demolari
Fig. 6.1.1-1: Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale în judeţul Botoşani
Pentru anul 2006 s-au reprezentat grafic totalul deşeurilor municipale colectate şi s-a calculat cantitatea de deşeuri menajere generată şi necolectată.
Din anul 2006, deşeurile menajere primite la depozitare pe amplasamentul rampei municipiului Botoşani sunt cântărite. Deoarece municipiul Botoşani este principalul generator de deşeuri din judeţ, putem considera că estimarea cantităţilor generate de deşeuri municipale pentru anul 2006 este cea mai apropiată de realitate.
76
Tabel 6.2.1-2: Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile
Sursa datelor: compoziţiile declarate de operatorii de salubritate în chestionarele de Ancheta statistica GD-MUN
COMPOZIŢIA PROCENTUALĂ A DEŞEURILOR MENAJERE ŞI ASIMILABILE
biodegradabile
textile
plasticmetalsticlăhartie/cartonaltele
Fig. 6.2.1-2: Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere şi asimilabile, anul 2005
Tabelul următor prezintă cantitatea de deşeuri municipale generată pe cap de locuitor, aşa cum rezultă din tabelul cuprinzând cantităţile de deşeuri municipale generate în perioada 2003 – 2006 şi populaţia totală a judeţului Botoşani, la 1 iulie a fiecărui an analizat, anul 2003 fiind considerat de referinţă în cadrul Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor.
Tabel 6.2.1-3: Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale2003 2004 2005 2006
Populaţia totală a judeţului 460825 459195 459900 456765Total deşeuri municipale generate (mii tone)
150,323 131,004 117,078 125,314
Indicator de generare a deşeurilor (tone/loc)
0,326 0,285 0,255 0,274
Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Botoşani, Chestionare statistice ale operatorilor de salubritate
Aceste date sunt prezentate şi grafic, mai jos:
77
INDICI DE GENERARE DEŞEURI MUNICIPALE
0
0.1
0.2
0.3
0.4
2003 2004 2005 2006
anul
Fig 6.2.1-3: Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor municipale
Din reprezentarea grafică anterioară, se observă că indicele de generare a variat între 255 kg/loc/an (ceea ce reprezintă o medie de generare de 0,70 kg/loc/zi) şi 326 kg/loc/an (reprezentând 0,89 kg/loc/zi).
În anul 2006, pe amplasamentul depozitului de deşeuri aferent municipiului Botoşani – sursa principală de generare a deşeurilor din judeţ, cantităţile de deşeuri colectate de la populaţie au fost cântărite. Indicele pentru anul 2006 indică o medie de 0,75 kg/loc/zi deşeuri municipale generate, în concordanţă cu indicele mediu de generare pentru deşeuri menajere de la populaţie, care pentru structura judeţului este de 0,6 kg/loc/zi, conform cu indicii stabiliţi de Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea 1 Nord-Est.
Managementul deşeurilor – indicele de colectare al deşeurilor municipale indică procentual ponderea deşeurilor municipale colectate faţă de totalul celor generate, fiind o măsură a gradului de colectare al acestor deşeuri, la nivelul judeţului.
Tabel 6.2.1-4: Rata de colectare a deşeurilor municipale2003 2004 2005 2006
Total deşeuri municipale generate (mii tone)
150,323 131,004 117,078 125,314
Total deşeuri municipale colectate (mii tone)
97,323 74,674 63,170 72,185
Indicator privind managementul deşeurilor (%)
64,7 57,0 54,0 57,6
Grafic, aceste valori sunt prezentate mai jos:
INDICATOR PRIVIND MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
455055606570
2003 2004 2005 2006
indice colectare deşeuri municipale
Fig. 6.2.1-4: Evoluţia indicelui de colectare a deşeurilor municipale
78
Datele de gestionare prelucrate indică un grad de colectare mediu care se apropie de 60% din cantităţile generate, cu toate că aria de deservire cu servicii de salubritate este mai mică (aproximativ 33% din populaţie este considerată populaţie deservită). Aceasta deoarece principalele oraşe din judeţ: Botoşani, Dorohoi, Săveni şi Darabani sunt atât principalii generatori de deşeuri, cât şi localităţi care au servicii de salubritate organizate. Aria de acoperire cu servicii de salubritate indicată în graficul anterior are o scădere aparentă până în 2005, crescând uşor în 2006. În realitate numărul de persoane deservite declarate de către operatorii de salubritate au rămas relativ constanţi în oraşele Dorohoi, Darabani şi Săveni, în municipiul Botoşani înregistrându-se chiar o creştere. În anii anteriori, datorită specificului activităţii de salubritate stradală, întreaga populaţie a localităţilor a fost asimilată ca deservită.
6.2.2. Deşeuri biodegradabile
Legislaţia naţională şi europeană nu defineşte strict deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi conform definiţiilor pentru deşeuri municipale şi deşeuri biodegradabile din HG 349/2005 privind depozitarea, putem afirma că deşeurile biodegradabile municipale reprezintă deşeuri care suferă descompuneri aerobe sau anaerobe, provenind din gospodării sau similare acestora prin natură sau compoziţie.
Luând ca referinţă ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale, din cadrul Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, putem estima cantităţile de deşeuri biodegradabile generate la nivelul judeţului. Deoarece pentru anul 2006 nu există decât date globale despre deşeurile municipale generate, în tabelul de mai jos vom estima cantităţile de deşeuri biodegradabile generate în judeţul Botoşani la nivelul anului 2005.
Tabel 6.2.2-1: Estimarea cantităţilor de deşeuri biodegradabile
Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii
5,500 60 3,300
Deşeuri din grădini şi parcuri
1,650 90 1,490
Deşeuri din pieţe 2,400 80 1,920
Deşeuri stradale 16,600 20 3,300
Total menajer şi din servicii de salubritate generat = 113,200
67,510
79
Estimarea prezentată în tabelul anterior indică o pondere de aproximativ 60% a deşeurilor biodegradabile în cadrul deşeurilor menajere, menajere asimilabile şi din servicii de salubritate. Raportând cantitatea de biodegradabil la întreaga cantitate de deşeuri municipale generată în anul 2005 (117,078 mii tone), procentul de biodegradabil devine 57,7%. Putem afirma că pe teritoriul judeţului Botoşani, judeţ având preponderent dezvoltate serviciile, comerţul şi industria agroalimentară, se generează cantităţi importante de deşeuri biodegradabile, care vor impune adoptarea de strategii locale specifice, având ca scop reducerea acestor cantităţi.
În judeţul Botoşani nu există sisteme de colectare selectivă pentru deşeuri biodegradabile.
Pentru realizarea ţintelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile trimise la depozitare, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est indică organizarea sistemelor de colectare selectivă pentru acest tip de deşeuri şi implementarea de sisteme de tratare (compostare), specifice acestora.
6.2.3. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Pe teritoriul judeţului Botoşani, tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale reciclabile este făcută prin intermediul firmelor de colectare deşeuri care aplică deşeurilor colectate operaţiuni ca tăierea, mărunţirea, sortare sau balotarea acestora, după care vând produsele obţinute reciclatorilor finali din Regiune.
Cele mai uzuale tipuri de deşeuri din deşeurile municipale generate, care sunt supuse tratării şi valorificării, sunt: deşeuri din ambalaje de hârtie şi carton, deşeuri de hârtie - maculatură, deşeuri din ambalaje din materiale plastice, în special de tip PET, deşeuri din ambalaje aluminiu – doze.
În municipiul Botoşani, până la 31.12.2006 nu existau autorizaţi agenţi economici care să recicleze deşeuri municipale recuperabile.
Tabelul de mai jos prezintă principalii agenţi economici din judeţ implicaţi în activitatea de gestionare a deşeurilor reciclabile, cât şi cantităţile colectate/valorificate de aceştia din deşeurile municipale, în perioada 1999 – 2006.
Pentru perioada de timp următoare se preconizează o creştere graduală a acestor cantităţi atât datorită schimbărilor din cadrul legislativ care încurajează dezvoltarea unor astfel de firme, cât şi preocupărilor unor administraţii publice locale din judeţ pentru introducerea sistemelor de colectare selectivă. La sfârşitul anului 2006, în sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, nu existau decât 27 de puncte de pre-colectare pentru deşeuri din ambalaje tip PET în municipiul Botoşani.
80
Tabel 6.2.3-1: Cantităţi de deşeuri reciclabile colectate de principalii agenţi economici autorizaţi
Colector/ valorificator Tip deşeuCantitate colectată (tone)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Botoşani
Deşeuri de hârtie şi carton- - - - - 6,67 4,8 -
Alţii Deşeuri din hârtie şi carton - - - - 10,35 0,42 27,2 33,2
SC Atra Eco SRL Ilfov Deşeuri din PET - - - - 16,5 131,5 86 121
Doze Aluminiu - - - - 1,3 7,3 2,1 0
SC Letona SRL Botoşani Deseuri de hartie si carton - - 87
Hârtie/
Carton
2026,3
521,5 654,5 76,5 395,3
SC Danimet SRL Botoşani Deseuri de hartie si carton - - 334 357,7 337,5 528,1 253,1
SC Eliasc SRL Botoşani Deseuri de hartie si carton - - - 506,1 861,1 832,2 813,4
Deseuri din PET - - - - - 19,24 174,55
SC Remat SA Botoşani Deseuri de hartie si carton 450 278 286 246,0 162,0 58 22,0
SC Belcaro SRL Botoşani Deşeuri din hârtie şi carton - 52 - 3,0 0 - -
SC Nadex SRL Botoşani Deşeuri din hârtie şi carton - - - 6,5 8,72 1,2 0
SC Rodipet SA Deşerui din hârtie - - - - 6,5 13,0 -
SC Goldana SRL Botoşani Deseuri de hartie si carton 187 427 710 794,0 260,0 169,0 126,4
Deşeuri din PET - - - - - - 63,0 60,0
TOTAL
judeţ Botoşani
Deseuri de hartie si carton 572 836 1457 2044,9 2375,4 2402,8 1940,5 1919,8
Deşeuri din PET 0 0 0 0 12,0 131,02 153,17 344,7
Doze Aluminiu 0 0 0 0 0,11 7,0 2,6 0
Sursa datelor: Raportări lunare
82
83
6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipaleSingura metodă de eliminare a deşeurilor municipale din judeţ o reprezintă depozitarea
definitivă a acestora pe amplasamentele rampelor de deşeuri din judeţ.
6.2.4.1 Depozite de deşeuri municipale
Conform prevederilor H.G.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, act legislativ care transpune Directiva 1999/31/EC în legislaţia românească, depozitarea deşeurilor pe teritoriul judeţului Botoşani cuprinde două aspecte principale: depozitarea deşeurilor pe cele 4 rampe de depozitare deşeuri nepericuloase (municipale şi asimilabile) şi depozitele de deşeuri din mediul rural.
În mediul rural, depozitele de deşeuri menajere sunt neamenajate sau parţial amenajate, necontrolate din punct de vedere al cantităţii şi calităţii deşeurilor depozitate. Acestea au ca termen de închidere, prin proceduri simplificate, 16 iulie 2009. În mediul rural regăsim 58% din populaţia judeţului, din care deservită prin servicii de salubritate doar 1,4%. Problematica actuală a mediului rural, din punct de vedere al gestionării deşeurilor, cuprinde următoarele aspecte:
- ponderea mică a populaţiei deservite prin servicii de salubritate- slaba organizare a activităţii de precolectare a deşeurilor menajere generate- managementul defectuos al deşeurilor animaliere, care afectează în prezent depozitările
de deşeuri menajere.În judeţul Botoşani există 4 rampe de deşeuri nepericuloase, cuprinse în calendarul de închidere etapizată din HG 349/2005, prezentate în tabelul următor. Acestea deservesc în momentul de faţă circa 31% din populaţia judeţului, doar urbană.
Tabel 6.2.4.1-1: Caracteristici generale ale depozitelor de deşeuri din judeţ
3Depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale nepericuloase Dorohoi 2,06 1,6 2008
4Depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale nepericuloase Botoşani 13,75 7,8 2012
Sursa date: chestionare Statistice GD-MUN 2005
Tabel 6.2.4.1-2: Depozite neconforme din mediul ruralNumărul depozitelor
ruraleClasa depozit conform HG
349/2005
Data de închidere
196*) nepericuloase 16.07.2009*) Conform inventarierii din anul 2002
Dintre cele 4 depozite de deşeuri municipale nepericuloase aflate sub incidenţa Directivei privind depozitarea deşeurilor, numai depozitul care deserveşte municipiul Botoşani este autorizat cu program de conformare, în vederea închiderii.
84
Tabel 6.2.4.1-3: Indicator al gradului de conformare pentru depozite2003 2004 2005 2006
nr. depozite controlate/număr total de depozite
0 0 0 0,25
6.2.4.2 Depozite de deşeuri industriale În judeţul Botoşani nu funcţionează depozite de deşeuri industriale nepericuloase sau
periculoase.6.2.4.3 Depozite de deşeuri periculoase
În judeţul Botoşani nu funcţionează depozite de deşeuri industriale nepericuloase sau periculoase.
6.2.5 Colectarea şi transportul deşeurilorColectarea şi transportul deşeurile municipale se asigură în judeţ de către serviciile de
salubrizare ale localităţilor, aflate sub conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale.În judeţul Botoşani există doar doi operatori licenţiaţi ANRSC pentru servicii de salubritate
(SC Urban Serv SA Botoşani şi D.S.P. Dorohoi).Conform datelor centralizate prin ultima chestionarea statistică la nivelul judeţului, la
31.12.2005, deservirea cu servicii de salubritate în judeţul Botoşani se prezintă astfel:
Tabel 6.2.5-1: Gradul de deservire cu servicii de salubritate al populaţiei judeţului
Populaţia*)Populaţia deservită
Populaţia urbană deservită
Populaţia rurală deservită
Total Urban Rural Locuitori%
totalLocuitori
%total
Locuitori%
total459900 192369 267531 148491 32,3 146111 76,0 2380 0,9*) la 1 iulie 2005 – Direcţia Judeţeană de Statistică
Operatorii de salubritate din judeţul Botoşani care deservesc depozitele de deşeuri municipale aflate sub incidenţa Directivei privind depozitarea, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabel 6.2.5-2: Operatori de salubritate ai depozitelor de deşeuri aflate sub incidenţa Directivei privind depozitarea deşeurilorNr. crt.
Depozit Operator salubritate
Tipul proprietăţii
Suprafeţe deservite
Aria de acoperire
Nr. locuitori deserviţi
% din total populaţie
judeţ
1 BotoşaniSC Urban Serv SA Botoşani
Publică de interes naţional şi local
Municipiul Botoşani
92750 20,2
2 Dorohoi
Direcţia de Servicii Publice a CL Dorohoi
Publică de interes naţional şi local
Municipiul Dorohoi
31525 6,9
3 SăveniServiciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Oraşul Săveni
2646 0,6
4Darabani
Serviciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Oraşul Darabani
6650 1,4
85
Şi administraţiile publice locale ale oraşelor mai noi din judeţ (Flămânzi, Ştefăneşti şi Bucecea), cât şi a comunei Truşeşti, au participat la chestionarea statistică a anului 2005, fiind autorităţi responsabile de gestionarea deşeurilor municipale. Depozitele pe care aceste administraţii locale le au în administrare sunt asimilate depozitelor din mediul rural, fiind exceptate de la prevederile Directivei privind depozitarea, având ca termen de închidere anul 2009, prin procedurile de închiderea simplificată. Chestionarele au fost introduse în baza de date statistică privind deşeurile, prezentând următoarele date:
Tabel 6.2.5-3: Operatori de salubritate ai depozitelor de deşeuri care nu intră sub incidenţa Directivei privind depozitarea deşeurilorNr. crt.
Depozit Operator salubritate
Tipul proprietăţii
Suprafeţe deservite
Aria de acoperire
Nr. locuitori deserviţi
% din total populaţie
judeţ
1Rural Flămânzi
Serviciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Oraşul Flămânzi
2500 0,5
2Rural Ştefăneşti
Serviciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Oraşul Ştefăneşti
7500 1,6
3Rural Bucecea
Serviciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Oraşul Bucecea
2540 0,6
4Rural Truşeşti
Serviciul de gospodărire comunală
Publică de interes naţional şi local
Comuna Truşeşti
2380 0,5
Dotarea agenţilor de salubritateTabele următoare prezintă dotarea agenţilor de salubritate existentă la nivelul anului 2005, atât în ceea ce priveşte colectarea în amestec a deşeurilor menajere, cât şi pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale:
Tabel 6.2.5-4: Dotarea operatorilor pentru colectarea în amestec a deşeurilor municipale:
OperatorNumăr şi tip recipienţi colectare în amestec
Pentru transportul deşeurilor, operatorii de salubritate aveau în dotare la 31.12.2005, următoarele mijloace de transport:Tabel 6.2.5-6: Dotarea operatorilor pentru transportul deşeurilor municipale
OperatorNumăr/capacitate (mc) utilaje de transport deşeuri
6.3. Deşeuri de producţieÎn categoria deşeurilor de producţie conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase sunt cuprinse atât deşeurile de producţie periculoase cât şi deşeurile de producţie nepericuloase.
Pentru evidenţa la nivel naţional a gestiunii deşeurilor se realizează anual o anchetă statistică pentru anul anterior. Cantităţile de deşeuri de producţie sunt raportate pe baza chestionarelor de anchetă statistică de către agenţii economici intervievaţi, ce se regăsesc în eşantionul de unităţi economice reprezentativ pentru judeţ.
În anul 2005, în judeţul Botoşani au primit chestionare AS-GD-PRODESS un număr de 75 agenţi economici.
Întrucât datele din anchetă statistică pentru anul 2005 nu au fost extrapolate la nivel de judeţ, datele prezentate mai jos sunt date propriu-zise, la care se adaugă date raportate de către agenţi economici din judeţ cu o periodicitate lunară.
6.3.1. Deşeuri periculoase
În categoria deşeurilor periculoase, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, sunt încadrate tipuri sau categorii de deşeuri care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase (explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infecţioase, teratogene, mutagene, ecotoxice).
În urma cercetării statistice realizată anual şi a raportărilor lunare au fost centralizate cantităţile de deşeuri periculoase generate, valorificate şi eliminate. Situaţia este prezentată în tabelul următor pentru anii 1999 - 2005, cu menţiunea că numărul şi agenţii economici intervievaţi au variat în această perioadă.
În tabelul 6.3.1-1 sunt cuprinse atât deşeurile periculoase declarate de agenţii economici intervievaţi în cadrul anchetei statistice, cât şi deşeurile periculoase raportate lunar de către agenţii economici, precum acumulatorii uzaţi colectate de unităţile tip REMAT, ulei uzat colectate de către generatorii de ulei uzat, cantităţile de ulei cu PCB eliminate prin unităţi specializate în acest sens. Cantităţile de deşeuri periculoase înscrise în tabelul 6.3.1-1 nu cuprind deşeurile medicale periculoase rezultate din activităţile unităţilor sanitare, acestea fiind tratate în subcapitolul 6.4.
Tabel 6.3.1-1: Cantităţi de deşeuri periculoase în perioada 1999-2005, în judeţul Botoşani
Eliminate 34,57 16,134 0,000 12,04 0,000 2,364 2,834Sursa datelor: Raportări lunare, Anchetă statistică pentru anii 1999-2005
Cantităţile de nămolurile (exprimate în substanţă uscată) rezultate de la pre-epurarea apelor uzate provenite de la atelierele de acoperiri metalice sunt incluse în deşeurilor de producţie periculoase din anul 2005. Situaţia acestora este prezentată mai detaliat în subcapitolul 6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale.
La întocmirea Inventarul unităţilor de învăţământ deţinătoare la 15.10.2006 de substanţe chimice în stoc sau expirate, la nivelul judeţului Botoşani s-a identificat o cantitate de cca. 1350 kilograme de substanţe chimice de laborator expirate, notificate cu următoarele coduri de deşeuri: 16 05 06* ,16 05 07* şi 16 05 08*.
În anul 2006 au fost eliminate deşeurile de pesticide „istorice” şi ape reziduale existente în gestiunea Unităţii Fitosanitare Botoşani şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Plantelor Botoşani prin Proiectul PHARE-RO2003/005/551.03.03.02.10 „Reambalarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României” – faza a II-a extindere. Cantităţile de deşeuri sunt menţionate în capitolul 6.12.7.Produse fitosanitare – pesticide.
Tot în anul 2006, semestru I SC PETROM SA Bucureşti Zona “PECO” Botoşani, prin închiderea obiectivului din cadrul Depozitului “PECO” Dorohoi a predat cantitatea de 5,580 tone şlamuri din rezervoare prin SC OIL DEPOL SERVICE SRL Constanţa la SC LAFARGE ROMCIM SA Sucursala Medgidia.
6.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoaseCantităţile de acumulatori uzaţi, ulei uzat şi ulei cu PCB colectate şi tratate în perioada
1999-2006 sunt prezentate în tabelul 6.3.2Tabelul 6.3.2-1: Cantităţi de deşeuri colectate şi tratate în perioada 1999-2006
Sursa datelor: Raportări lunare, Anchetă statistică pentru anii 1999-2005
În judeţul Botoşani, la nivelul anului 2006, deţin autorizaţie de mediu pentru colectare baterii şi acumulatori uzaţi un număr de 5 unităţi tip REMAT, respectiv: SC REMAT SA Botoşani, SC REMAT SA Iaşi, SC GOLDANA SRL, SC NADEX SRL, SC PREMETALICA SRL;
Cantităţile de baterii şi acumulatori uzaţi colectate şi valorificate prin unităţi tip REMAT în perioada 1999 - 2006 sunt evidenţiate în figura 6.3.2-1. Se poate observa că în această perioadă cea mai mare cantitate de baterii şi acumulatori uzaţi colectate şi valorificate s-a înregistrat în anul 2005. Cu toate ca în anul 2006 cantităţile de baterii şi acumulatori uzaţi colectate şi valorificate au înregistrat valori mai scăzute, acestea sunt comparabile cu anii precedenţi.
0100200300400500600700
tone
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
an
Situaţia colectării şi valorificării bateriilor şi acumulatorilor uzaţi în judeţul Botoşani în perioada 1999-2006
Colectat Valorificat
Figura 6.3.2-1: Colectarea şi valorificarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi
Directiva Consiliului nr. 75/439/CEE privind gestionarea uleiurilor uzate, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.662/2001 modificată şi completată ulterior reglementează activitatea de gestionare a uleiurilor uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului.
În tabelul 6.3.2 -1 sunt prinse cantităţile de ulei uzat generate şi colectate de distribuitorii de carburanţi, service-urile auto şi alţi agenţi economici generatorii de ulei uzat. Din perioada 1999 - 2006 se remarcă anul 2006 cu o cantitate de 87,896 tone ulei uzat colectat şi 77,497 tone ulei uzat valorificat.
În semestru I 2006 SC PETROM SA Bucureşti Zona “PECO” Botoşani, prin închiderea obiectivului din cadrul Depozitului “PECO” Dorohoi a predat cantitatea de 49,96 tone ulei uzat prin SC OIL DEPOL SERVICE SRL Constanţa la SC LAFARGE ROMCIM SA Sucursala Medgidia.
În Botoşani, SC Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice “Electrica Serv” SA A.I.S.E. Botoşani SA, realizează o recondiţionare a uleiului de transformator, prin îndepărtarea impurităţilor mecanice şi a apei din ulei pentru a putea fi folosit în scopul iniţial, astfel în anul 2006 societatea a recondiţionat o cantitate 30,279 tone ulei uzat.
89
În vederea implementării prevederilor Directivei Consiliului nr.96/59/EC privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ai altor compuşi similari, transpusă în legislaţia naţională prin HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ai altor compuşi similari pentru anul 2006 au fost planificate pentru a se elimina un număr de 16 condensatori cu PCB (SC LUCA DAMILANO SRL Botoşani -9 buc. şi SC AKROM AKAL SRL –punct de lucru Botoşani -7 buc – eliminate in 2005); cu toate acestea în decursul anului 2006 s-au transferat în vederea eliminării către agenţi economici autorizaţi în acest sens un număr de 360 condensatori cu PCB (însumând 4162 litri ulei) de la: -SC TERMICA SA Botoşani – 132 buc. -SC LUCA DAMILANO SRL Botoşani - 9 buc. -SC UPSS SA-Botoşani -12buc. -SC MECANEX SA Botoşani -170buc. -SC JATEX SA Botoşani – 20 buc. -SC EUROBUSINESS SRL – Botoşani - 17buc
În tabelul 6.3.2-1 sunt exprimate cantităţile de ulei cu PCB (în litri) colectate şi tratate în perioada 2002-2006.
6.3.3. Deşeuri nepericuloaseDin totalul cantităţii de deşeuri de producţie prinse în cercetarea statistică privind
gestiunea deşeurilor pentru generatorii de deşeuri, în anul 2005, 11934,176 tone reprezintă deşeuri de producţie nepericuloase.
Mari cantităţi de deşeuri nepericuloase rezultă din industria alimentară, în anul 2005 a fost prinsă în ancheta statistică o cantitate de 1688,5 tone deşeuri semisolide rezultate din procesarea băuturilor alcoolice, care au fost valorificate în totalitate la persoane fizice şi juridice pentru hrana animalelor, iar din industria procesării laptelui a rezultat cca. 2600 tone deşeuri, valorificate de asemenea prin persoane fizice şi juridice.
De la prelucrarea lemnului a rezultat cca. 963 tone deşeuri din lemn (rumeguş, talaş, aşchii, capete) din care s-au valorificat 893 tone drept combustibil.
În anul 2006, la nivelul judeţului Botoşani existau trei agenţi economici care deţineau instalaţii de brichetat rumeguş: SC Terra Construcţii SRL, SC Plastic Rezistent Rojira SRL şi SC Flaro SRL .
O mare parte din deşeurile din industria textilă sunt eliminate prin depozitare la rampele de deşeuri. Valorificarea acestor deşeuri este dificilă din cauza procentului ridicat de deşeuri textile sintetice, impunându-se găsirea unor soluţii în vederea valorificării lor.
Deşeurile metalice sunt valorificate prin unităţi tip REMAT din judeţ sau prin agenţi economici care utilizează deşeuri metalice în procesul de producţie. La nivelul anului 2006, în judeţul Botoşani erau autorizaţi pentru colectare şi valorificare deşeuri metalice un număr de 9 (nouă) agenţi economici (SC REMAT SA Botoşani, SC GOLDANA SRL, SC REMAT SA IASI- punct de lucru Botoşani, SC ELIASC SRL, SC LETONA SRL, SC NADEX SRL, SC UPSS SRL, SC PREMETALICA SRL, SC ATRA ECO Ilfov – punct de lucru Botoşani). Cantităţile de deşeuri metalice feroase şi neferoase colectate şi valorificate prin unităţi specializate în anul 2005 sunt prezentate în tabelul 6.3.3
Tabel 6.3.3-1:Cantităţi de deşeuri metalice colectate prin intermediul unităţilor specializate, in anul 2005Categoria de deşeuri Cantităţi (tone/an)
Sursa datelor: Raportări lunare, Anchetă statistică pentru anii 1999-2005
6.3.4. Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase
90
În tabelul 6.3.4 sunt cuprinse deşeurile de producţie nepericuloase din cadrul cercetării statistice realizată anual. Întrucât în perioada 1999-2006 numărul de agenţi economici intervievaţi a variat, nu se poate realiza o interpretare a cantităţilor de deşeuri de producţie nepericuloase generate, valorificate, eliminate.
Tabelul 6.3.4-1 Cantităţi de deşeuri nepericuloase, în perioada 1999-2005, în judeţul BotoşaniCantităţi deşeuri nepericuloase
În judeţul Botoşani la nivelul anului 2006 existau 8 agenţi economici autorizaţi pentru colectare şi valorificare deşeuri de hârtie şi carton, respectiv: SC REMAT SA Botoşani, SC GOLDANA SRL, SC ELIASC SRL, SC LETONA SRL, SC NADEX SRL, SC DANIMET EXIM SRL, SC PREMETALICA SRL şi SC MEDIAPRESS SRL. Agenţii economici sus menţionaţi predau în vederea valorificării aceste deşeuri la fabricile de hârtie din ţară.
Tabelul 6.3.4-2: Cantităţile de deşeuri de hârtie şi carton preluate din ţară de fabricile care reciclează astfel de deşeuri:
Sursa: Anchetă statistică pentru anii 1999-2005 şi raportări ale fabricilor care reciclează de deşeuri de hârtie şi carton
6.4. Deşeuri generate de activităţi medicale
Tabel 6.4-1: Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate2003 2004 2005 2006
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase(tone)
38 40 67 45
Sursa: Anchetă statistică şi raportări lunare unităţi spitaliceşti
Denumire agent economic
Cantităţi (tone)
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
SC AMBRO SA Suceava
572 1457
723,0 1188,72 1697,19 1045,3 1434,2
PETROCART SA Piatra Neamţ
409 180,12 204,57 187,585 139,37 5,340
LETEA SA Bacău
- 40,34 205,84 222,97 257,51
VRANCART
SA Adjud427 594,0 616,2 344,66 245,844 165.68
ECOPAPER
SA Zărneşti288,0 221,0 180,0 222,0 91,0
TOTAL 572 836 1457 1785 2270,083 2617,275 1875,484 1953,73
91
În cantităţile de deşeuri medicale periculoase înscrise în tabel pentru anul 2006, respectiv 45 tone, nu sunt incluse deşeurile spitaliceşti cod 18 01 04 (26 tone) care sunt eliminate prin depozitare la rampele pentru deşeuri municipale ale municipiului Botoşani şi oraşului Săveni. Tabel 6.4-2: Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente prevăzute în HG 268/2005
Total crematorii existenţe în judeţ2004 2005 2006 2007 2008
existente / închise până la 31.12.200610 1/1 3/3 3/3 3/1*) -
*) - crematoriul Spitalului de Pediatrie „Sf. Cuvioasa Paraschieva” din Botoşani, a fost închis încă din anul 2005, deşi era planificat pentru anul 2007.
Tabel 6.4-3 Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente necuprinse în HG 268/2005
Total crematorii existenţe în judeţ2005 2006
existente / închise până la 31.12.20066 1/1 5/5
Toate unităţile medicale de pe teritoriul judeţului au respectat termenele de încetare a activităţii de ardere a deşeurilor medicale. Spitalul de Pediatrie „Sf. Cuvioasa Paraschieva” Botoşani, care avea termen de închidere a crematoriului, anul 2007, şi l-a închis în anul 2005. Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani (cu termen de închidere a crematoriului, anul 2007), a încheiat din septembrie 2006, Contract de prestări servicii cu SC Mondeco SRL Suceava, dar numai pentru deşeurile anatomo-patologice (cod 18.02.02*). Pentru celelalte tipuri de deşeuri spitaliceşti periculoase spitalul şi-a achiziţionat o instalaţie de neutralizare prin sistem de dezinfecţie cu microunde, tip Medister 160 şi dispozitiv de mărunţire (Shredder, MDM 1) a deşeurilor medicale periculoase sterilizate. Pe teritoriul judeţului Botoşani nu există incineratoare pentru eliminarea deşeurilor medicale şi nici firme autorizate pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. Unităţile medicale au încheiat contract de prestări servicii în vederea transportului şi a eliminării deşeurilor medicale, cu SC Mondeco SRL Suceava (agent economic autorizat).
6.5. Nămoluri
6.5.1 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti şi industrialeNămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti au un conţinut însemnat de
substanţe organice şi de nutrienţi, ele putând fi folosite în agricultură sau pentru recuperare de energie termică (în fabricile de ciment pentru înlocuirea combustibililor convenţionali).
Având în vedere că ţara noastră trebuie să îndeplinească obiective pentru reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate, se încurajează utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti, în agricultură numai dacă sunt în conformitate cu normele tehnice aprobate prin Ord nr. 344/2004.
În judeţul Botoşani în anul 2006 s-au centralizat datele privind cantităţile de nămoluri provenite de la 5 staţii de epurare a apelor uzate municipale (Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Truşeşti), pentru anul 2005.
Menţionăm că în anul 2006 APM Botoşani nu a emis nici un permis de aplicare a nămolurilor pe terenurile agricole conform Ord nr. 344/2005. Până în prezent, din judeţul Botoşani, nu s-au livrat la fabricile de ciment nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în vederea recuperării energiei termice.
Tabel 6.5.1-1 Cantităţi de nămol (tone s.u.) generate de SEM
92
Cantitatea de nămol (tone s.u./an)2000 2001 2002 2003 2004 2005
3368,6 2923,8 2897 2435,2 2203,45 2809,8Sursa: Anchetă privind nămolurile de la staţiile de epurare 2000-2005
0
1000
2000
3000
4000
tone
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cantităţile de nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate municipale
Figura 6.5.1-1 Evoluţia cantităţilor de nămoluri provenite de la SEM
Tabel 6.5.1-2 Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la nivelul anului 2006
Numărul staţiilor Denumirea staţieiîn localităţi urbane - 4 - SC APAGRUP SA-BOTOŞANI-:
1.Staţie de epurare Rachiţi 2.Staţie de epurare Dorohoi 3.Staţie de epurare Darabani 4.Staţie de epurare Sãveni
în localităţi rurale - 1 -Primaria com. Truseşti- 1.Staţie de epurare Truseşti
Total judeţ - 5
6.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
În judeţul Botoşani există numai staţii de pre-epurare a apelor uzate industriale deţinute de următorii agenţi economici: SC MECANEX SA Botoşani, SC MECANICA SA Botoşani şi Grupul Industrial ELECTROCONTACT SA Botoşani, care deversează apele uzate preepurate în reţeaua de canalizare a municipiului Botoşani. Nămolurile provin de la pre-epurarea apelor uzate de la atelierele de acoperiri metalice Cantităţile de nămoluri generate de staţiile de pre-epurare sus menţionate în perioada 1999-2005 sunt menţionate în tabelul 6.5.2 şi evidenţiate în figura 6.5.2-1
Tabel 6.5.2-1: Cantităţi de nămoluri generate de staţiile de pre-epurare a apelor uzate industriale
Sursa: Anchetă privind nămolurile de la staţiile de epurare 1999-2005
Evoluţia cantităţilor de nămoluri generate de staţiile de preepurare a apelor uzate industriale
Cantităţi de nămoluri provenite de la preepurarea apelor uzate industriale
Figura 6.5.2-1: Evoluţia cantităţilor de nămoluri provenite de la staţii de preepurare industriale
Cantităţile de nămolurile (exprimate în substanţă uscată) rezultate de la pre-epurarea apelor uzate în anul 2005:
- SC MECANICA SA : 3,5 tone, - SC Grupul Industrial ELECTROCOTACT SA: 0,5 tone - SC MECANEX SA: 0,77 tone, la care se mai adaugă 1 tonă de nămoluri de la curăţarea
bazinului de neutralizare a apelor de la staţia de pre-epurare.
6.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice
Directiva Consiliului nr.2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, transpusă în legislaţia naţională prin HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice are ca scop:
- prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;
- îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În acest sens s-au înfiinţat puncte de colectare care sa permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Amplasamentul punctelor de colectare şi amenajările acestora sunt detaliate în tabelul 6.6.1
Tabel 6.6-1: Puncte de colectare DEEE în judeţul Botoşani
Tip punct colectare
Amplasament punct de colectare
Amenajări punct de colectare
JudeţeanBotoşani - str. Manoleşti Deal, nr.3A, depozit SC REMAT SA Botoşani
- magazie acoperită, betonată, cca. 150mp- acces pentru camioane- acces pentru public- cântar care să deservească ambele fluxuri (intrări şi ieşiri)- facilităţi minime necesare (grup sanitar, vestiar)- paznic
Pentru oraşe Botoşani – str. Iuliu Maniu, - magazie acoperită, betonată, cca. 120mp
94
peste100000 locuitori
nr.125 depozit SC GOLDANA SRL Botoşani
- acces pentru camioane- acces pentru public- cântar care să deservească ambele fluxuri (intrări şi ieşiri)- facilităţi minime necesare (grup sanitar, vestiar)- paznic
Pentru oraşe peste20000 locuitori
Dorohoi - str. Oituz nr.1 - depozit SC REMAT SA Botoşani punct de lucru Dorohoi
- magazie acoperită, - acces pentru camioane- acces pentru public- cântar care să deservească ambele fluxuri (intrări şi ieşiri)
România obţinând o perioadă de tranziţie de doi ani pentru atingerea obiectivul de colectare de minim 4 kg DEEE/locuitor/an, astfel:
- cel puţin 2 kg/locuitor până la 31 decembrie 2006- cel puţin 3 kg/locuitor până la 31 decembrie 2007
Cantităţile de deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) colectate în anul 2006 în judeţul Botoşani sunt prezentate în tabelul 6.6-2
Tabelul 6.6-1: Cantităţi de DEEE-uri colectate în judeţ
Sursa: Raportări săptămânale privind cantităţile de DEEE colectate
În cursul anul 2006 Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani şi Primăria municipiului Botoşani au organizat două Campanii de colectare selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populaţie, respectiv instituţii. În cadrul campaniilor organizate s-au colectat: 0,810 tone DEEE de la populaţie şi 0,6585 tone DEEE de la instituţiile publice. Principalul scop al acestor campanii a fost de informare şi educare a consumatorilor pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE.
Cantităţi DEEE colectate în 2006(tone)3,257
95
6.7. Vehicule scoase din uz - agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate
Directiva Consiliului nr.2000/53 privind gestiunea vehiculelor scoase din uz, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.2406/2005 privind gestiunea vehiculelor scoase din uz are ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule, precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor coase din uz şi componentelor acestora, pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunătăţire performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viţă al vehiculelor;
La nivelul anului 2006 în judeţul Botoşani existau 3 agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare VSU, din care numai 2 operatori economici deţineau cele 3 autorizaţii (avizul de funcţionare, autorizaţia tehnică de funcţionare, autorizaţia de mediu pentru colectare şi tratare VSU) necesare pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi tratare a VSU, respectiv: SC REMAT SA Botoşani şi SC GOLDANA SA Botoşani.
Tabel 6.7-1: Agenţi economici autorizaţi să colecteze şi trateze VSUNr. crt.
Denumire Adresă Adresă punct de lucru
1 SC REMAT SA -Botosani
Botosani-str.Manolesti Deal nr. 3A
Botosani-str.Manolesti Deal nr.3A
2 SC GOLDANA SRL-Botoşani
Botosani-str.Petru Rares nr.26
Botosani-str.Iuliu Maniu nr.125
3 SC HAMMER SRL-Botoşani
Botosani-str.Pod de Piatra nr.50
Botosani-str.Pod de Piatra nr.50
Total Judeţ Botoşani = 3 agenţi economici
Tabel 6.7.1.2 Număr vehicule colectate şi dezmembrate pana in data de 31.12.2006Număr vehicule colectate şi dezmembrate
2003 2004 2005 2006Colectate 0 10 92 189Tratate 0 7 14 251Stoc la sf. anului 0 3 81 19
Menţionăm că în cursul anului 2006 SC REMAT SA Botoşani a colectat un număr de 46 vehicule în cadrul „Programului de înnoire a parcului auto”
6.8 Deşeuri provenite din ambalaje
96
Rolul Directivei 94/62/CE este de a armoniza masurile naţionale privind managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului, de a elimina barierele în calea liberei concurenţe pe piaţa unică europeană. Reglementări:
• Cerinţele esenţiale pentru materialele din care sunt confecţionate ambalajele• Sistemul de identificare a materialelor pentru ambalaj• Circuitul ambalajelor reutilizabile• Stabileşte obiectivele naţionale de valorificare / reciclare a deşeurilor de ambalaje• Sistemul de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.
Scopuri: prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje
Efecte: obţinerea de produse mai ieftine din materiale reciclate, cu consumuri energetice si de materii prime si auxiliare mai mici reducerea poluării industriale, fiind cunoscut faptul ca industria extractiva si cea prelucrătoare sunt printre cele mai poluante protejarea factorilor de mediu protejarea resurselor de materii prime.
Transpunere în legislaţia românească:• HG 621/2005, modificata cu HG 1872/2006• Ordinul 927/2005, privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje
şi deşeuri de ambalaje • Ordinul Ministrului, comun MMGA, MET, MIE, nr. 1229/731/1095/2005, pentru
aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.
OBIECTIVELE pe care România si le-a asumat sunt prezentate in art. 14 al HG 621/2005:a) valorificarea sau incinerarea in instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deşeurilor de ambalaje, pana la data de 31 decembrie 2011; b) valorificarea sau incinerarea in instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje, pana la data de 31 decembrie 2013; c) reciclarea a minimum 25% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conţinute in deşeurile de ambalaj, cu minimum 15% pentru sticla, hârtie/carton si pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut in deşeurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2006; d) reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton si minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut in deşeurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2008; e) reciclarea a minimum 15% pentru plastic si pentru lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut in deşeurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2011; f) reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj conţinute in deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22,5% pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecărui tip de material conţinut in deşeurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2013.
ResponsabilităţiResponsabilitatea integrala pentru atingerea obiectivelor naţionale, revine, conform art.
16 al HG 621/2005, agenţilor economici
97
Producători / importatori de produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si terţiare
Producători / importatori de ambalaje de desfacere pentru ambalajele de desfacere
Ambalatori de produse ambalate, doar pentru ambalajele secundare si terţiare
Analiza desfăşurării, prin intermediul agenţiei de protecţie a mediului, a procedurii de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, în judeţul Botoşani, prezintă următoarele caracteristici :
6.8.1 Gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către operatorii economici Analiza informaţiilor existente in bazele de date aferente anilor 2002, 2003, 2004, 2005 si
parţial 2006 (întrucât, cu certitudine pana la 15 martie vom mai primi raportări de la operatori economici), prezintă următoarele caracteristici :
Tabel 6.8.1-1:Gestionarea ambalajelor de către operatorii economici producători/ importatori de ambalaje
Programul de monitorizare a fluxului ambalajelor şi gestiunii deşeurilor de ambalaje, instituit odata cu transpunerea legislaţiei europene în legislaţia românească, oferă primele date începând cu anul 2002. Dificultăţile de percepţie a noilor concepte şi reglementări legislative, precum şi redefinirea continuă a acestora, manifestată prin desele modificări ale legislaţiei impun prudenţă în preluarea şi coroborarea informaţiilor primite în acest prim an cu raportările următoare.
Perfecţionarea cadrului legislativ şi a practicii raportărilor au condus an de an la îmbunătăţirea calităţii bazei de date specifice ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.
În anul 2005, conform planului de implementare al Directivei 94/62, s-au identificat toţi agenţii economici cu responsabilitati in atingerea obiectivelor naţionale.
Pe parcusul anilor 2005 si 2006 baza de date a fost în permanenţă actualizată, urmărindu-se excuderea agenţilor economici care şi-au încetat sau modificat activitatea, ieşind de sub incidenţa art.16 al HG 621, precum şi prin includerea celor noi .
De asemenea în anul 2006 în cadrul APM Botoşani s-a iniţiat o proceduraăde cooptare şi consultare, prin intermediul «fişelor de verificare a conformării» a personalului din toate compartimentele tehnice in procesul de emitere/vizare al autorizaţiilor de mediu. Acest fapt a avut drept efecte o mai corecta consiliere a agenţilor economici cu privire la responsabilităţile pe care le au în raport cu legislaţia de mediu, precum şi mai eficienta monitorizare a gradului de conformare.
Analiza evoluţiei cantităţilor de ambalaje aferente produselor introduse pe piata interna, declarate de operatorii care au raportat, coroborate cu numarul raportorilor (şi excluzând datele din 2002 - care probabil conţin multe erori) prezintă o evoluţie ascendentă până în anul 2006, în care cantitatea totala decalarată de cei 97 operatori economici este substanţial mai mica decît cea din anii precedenţi.
Acest lucru poate fi explicat prin lipsa datelor de la mari producatori de produse ambalate, datorită desfiinţării societăţilor sau întârzierii raportării .
6.8.3 Gestionarea deşeurilor de ambalaje de către operatorii economici autorizaţi pentru colectare/valorificare deşeuriPe fluxul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje se poate observa îmbunătăţirea gestiunii
deşeurilor de ambalaje, reflectată în creşterea continuă a cantităţilor de deşeuri de ambalaje valorificate / reciclate.
Menţionam că pentru anul 2006, întreaga cantitate de deseuri de ambalaje înregistrată ca fiind predate spre reciclare a fost validată pe baza actelor doveditoare ataşate raportărilor (facturi fiscale, conformari eliberate de operatorii care le-au preluat)
Cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate, conform informaţiilor furnizate de operatorii economici autorizaţi pentru colectarea / valorificarea deşeurilor care au raportat se prezintă astfel :
101
EVOLUTIA CANTITATILOR DE DESEURI DE AMBALAJE PRELUATE SI VALORIFICATE IN PERIOADA 2002 - 2005, PE TIPURI DE MATERIAL
156 156
1309,01
1501,88
1809,91786,05
1690,369
1880,91337,01
1022,9
933,26
1591,88
137
21,5
4
155,5
332,08
8
4
188,8 164,5
308,08437,6
26,9
458,1437,9
26,9
1212 16,5
458,4
18,5
1669
,80
1353
,01
1915
,80
2379
,45
2196
,95
1325
,01
1858
,30
2076
,48
1556
,16
2072
,46
1
10
100
1000
10000
PRELUAT 2002
PRELUAT 2003
PRELUAT 2004
PRELUAT 2005
PRELUAT 2006
VALORIFICAT 2002
VALORIFICAT 2003
VALORIFICAT 2004
VALORIFICAT 2005
VALORIFICAT 2006
STICLA
HIRTIE SI CARTON
PLASTICE
METALICE
TOTAL
Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectate / valorificate prezintă o evoluţie pozitivă până în anul 2004 şi o uşoară scădere în anul 2005, indusă de o mai slabă colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje de hârtie.
În acelaşi timp se poate observa,că apariţia cadrului legislaţiv specific, acordarea unor facilităţi fiscale ( subvenţionarea colectarii deşeurilor de ambalaje tip PET), perceperea penalitatilor la Fondul pentru Mediu pentru nerealizarea obiectivelor anuale de valorificare/reciclare, au avut drept efect atat cresterea gradului de valorificare a deseurilor de ambalaje, cat si apariţia şi dezvoltarea capacităţilor de colectare / valorificare şi pentru deşeurile de ambalaje de sticla şi din materiale plastice.
Pe tipuri de material evolutia colectarii si valorificarii este de asemenea pozitiva. Remarcam aparitia capacitatilor locale de colectare si valorificare prin reciclare a deseurilor de ambalaje din sticla.
Cu rezerva ca nu au raportat toti operatorii autorizati pentru colectare/valorificare deseuri se anticipeaza o scadere a cantitatilor de deseuri de ambalaje metalice valorificate. Cauzele care ar fi putut conduce la un asemenea rezultat sunt : O cantitate semnificativa de ambalaje metalice sunt contaminate, ceea ce le exclude de
la preluarea lor in vederea valorificarii directe, fara a fi neutralizate in prealabil, iar operatorii din judetul Botosani nu dispun de instalatii si tehnici adecvate.
Confuzia indusa de aplicarea de Ordonantei 16/2001 operatorilor autorizati pentru colectare deseuri cu privire la necesitatea detinerii unei autorizatii de colectare a deseurilor de la persoane juridice.
Cantităţile preluate de operatorii autorizaţi provin într-o măsura mai mică de la agenţii economici şi insituţii, predominând circuitele paralele dezvoltate de acel segment foarte sarac al populatiei care practica recuperarea de pe străzi sau din punctele de precolectare / depozitare finală.
6.8.4 Gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către administraţiile Deşi Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor prevede ca autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia implementării colectării selective a deşeurilor de la populaţie, in judeţul Botoşani nu s-au realizat, pana la sfârşitul anului 2006 proiecte pilot.
102
Din cele 7 autoritatea publice urbane monitorizate, doar 4 beneficiază de servicii de salubritate.
Cantităţile de deşeuri de ambalaje declarate de unele consilii locale ca valorificate provin din recuperarea, la locurile de depozitare, a deşeurilor de ambalaje din deşeurile menajere si asimilabile colectate in amestec.
Merita totuşi menţionata iniţiativa autoritarilor administraţiei municipale Botoşani cu privire la realizarea prin SC URBAN SERV SA (societatea care a preluat serviciile de asigurare a salubrităţii) a unor puncte de colectare a deşeurilor de ambalaje tip PET. Faptul ca autorităţile municipale nu s-au implicat in monitorizarea acestei investiţii ( costuri, randament, etc) nu ne permite înregistrarea ei in categoria proiectelor experimentale.
Atingerea ţintelor în anul 2008: reciclarea a 60% din greutatea hârtiei şi 50% din greutatea metalului,, conţinute în deşeurile de ambalaje nu va fi posibilă fără intensificarea fluxurilor de deşeuri de ambalaje câtre unităţile de colectare / valorificare, concomitent cu dezvoltarea capacităţii tehnice a acestora. Aceasta presupune o mai responsabilă implicare a administraţiilor locale în implementarea, monitorizarea, optimizarea şi extinderea colectării selective a deşeurilor valorificabile, precum şi îmbunătăţirea colaborării interinstituţionale.
6.9 Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediuluiActivităţile de gestionare a deşeurilor sunt cu impact negativ asupra mediului. Începând
cu activităţile de pre-colectare, colectare , transport şi până la depozitare, putem vorbi de o influenţă negativă pe care fiecare din aceste operaţiuni le are asupra mediului:
- Miros neplăcut în zona punctelor de pre colectare şi în jurul depozitelor, mai persistent în lunile de vară, cauzat de fermentarea părţii biodegradabile.
- Aspect vizual neplăcut, cauzat de împrăştierea gunoiului în jurul spaţiilor de pre colectare, neacoperirea containerelor pe timpul transportului, gradul scăzut de compactare şi acoperire pe amplasamentul depozitelor.
- Contaminarea solului şi a pânzei freatice – datorită neimpermeabilizării bazei depozitelor şi infiltrării levigatului.
- Contaminarea florei şi faunei din jurul amplasamentelor depozitelor datorită prafului şi prezenţei păsărilor şi rozătoarelor specifice acestor depozitări: ciori, şobolaniEvaluarea impactului asupra mediului cauzat de funcţionarea depozitelor de deşeuri
urbane s-a făcut odată cu realizarea de către fiecare operator a documentaţiilor de mediu cerute de HG 349/2005, privind depozitarea deşeurilor. Concluziile evaluatorilor de mediu autorizaţi care au realizat aceste documentaţii sunt:
• nici unul din cele patru depozite de deşeuri municipale nu respectă condiţiile de amplasare şi amenajare a unui depozit de deşeuri nepericuloase, aşa cum rezultă din legislaţia în vigoare.
• Nici unul din cele trei depozite de deşeuri nepericuloase neautorizate nu aplică procedurile legale referitoare la acceptarea deşeurilor la depozitare. Toate deşeurile depozitate sunt netratate.
• Datorită amenajărilor realizate în vederea autorizării pe amplasamentul depozitului de deşeuri al municipiului Botoşani, impact negativ al acestuia asupra factorilor de mediu a scăzut vizibil.
Principalele influenţe negative ale depozitelor de deşeuri asupra factorilor de mediu, identificate prin documentaţiile de mediu, sunt:
- poluarea aerului, a florei şi faunei folositoare datorită pulberilor apărute ca urmare a traficului intens de pe amplasament;
- poluarea aerului, a florei şi faunei folositoare, rezultată în urma proceselor de fermentaţie aerobă din partea superioară a depozitului, concretizată în gaze, vapori şi mirosurilor neplăcute, pe o rază de câteva sute de metri;
- poluarea aerului, a florei şi faunei folositoare, prin dispersarea gazului de depozit rezultat din procesele de fermentaţie anaerobă a deşeurilor din partea inferioară a depozitului;
103
- poluarea solului, şi pânzei freatice datorită neamenajării unui sistem adecvat de colectare a apelor uzate şi levigatului şi lipsei unei instalaţii de epurare pentru tratarea acestora;
- poluarea solului şi subsolului cauzată de procesele de descompunere a materiilor organice biodegradabile, aflate în compoziţia deşeurilor depozitate în procente ridicate.
6.10 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Dezvoltarea industrială şi agricolă, creşterea demografică şi urbanizarea au făcut din deşeuri, de orice natură ar fi ele, sursa şi cauza principală de poluare a factorilor mediului ambiental (aer, ape de suprafaţă, sol, ape de adâncime), iar din om – supus al societăţii de consum, cel mai important generator de deşeuri şi, în consecinţă, prin lipsă de interes, educaţie sanitară şi conştiinţă umană, principalul vector poluator al mediului.
Rolul primordial al instituţiilor de mediu, al administraţiilor publice locale, al organizaţiilor neguvernamentale şi al instituţiilor de învăţământ este acela de a informa corect populaţia, agenţii economici despre prevederile legislaţiei de mediu din domeniul gestionării deşeurilor, explicând conţinutul acesteia. Este o activitate de importanţă majoră, esenţială pentru ca România şi judeţul Botoşani să-şi poată îndeplini ţintele prezente în transpunerile directivelor europene, în special datorită faptului că managementul adecvat al deşeurilor presupune derularea unor programe de investiţii noi pentru România, implicând mari costuri financiare. Pentru ca aceste investiţii (recipienţi specializaţi pentru precolectare, mijloace specializate de transport, staţii de sortare, transfer, compostare sau tratare biologică, depozite conforme de deşeuri, etc) să-şi atingă scopul pentru care au fost implementate, hotărâtoare sunt schimbarea mentalităţii populaţiei în perceperea problemei deşeurilor menajere, formarea de deprinderi noi care să vizeze colectarea selectivă, înţelegerea şi acceptarea aplicării principiului „poluatorul plăteşte” şi în activitatea de gestionare a deşeurilor.
O gestionare adecvată a deşeurilor este foarte importantă, deoarece sunt generate cantităţi din ce în ce mai mari, iar pentru neutralizarea, tratarea sau reciclarea acestora sunt necesare practici din ce în ce mai complexe.
6.10.1 Iniţiative adoptate de către agenţi economici, instituţii, ONG-uri
Agenţii economici şi instituţiile din judeţ care au avut iniţiative în reducerea impactului deşeurilor asupra mediului au fost în principal firmele implicate în gestionare a deşeurilor şi autorităţile publice locale.
Pot fi amintite firmele:- SC Urban Serv SA Botoşani, operatorul de salubritate al municipiului Botoşani, care şi-a
implementat Sistemele de Standardizare calitate, mediu securitate ocupaţională, şi-a organizat un sistem adecvat de colectare a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici, a început lucrări de reabilitare a zonei depozitului de deşeuri Botoşani.
- SC Remat SA, SC Goldana SRL, SC Eliasc SRL din Botoşani, care au participat activ şi au sprijinit Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani în acţiunile organizate pentru diseminarea informaţiilor referitoare la managementul deşeurilor.
- ONG-uri ca Carpates, Organizaţia Tineretului Liber şi Parteneriat, care au fost prezenţi la toate acţiunile de conştientizare a populaţiei organizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.
Ca investiţie cuprinsă în programul de conformare care face parte integrantă din autorizaţia de mediu, amintim:
Nr. crt.
Agent economic Denumirea investiţiei
A. INVESTIŢII CUPRINSE ÎN PROGRAMELE PENTRU CONFORMARE :
104
1Consiliul Local
Botoşani
Executarea lucrărilor rezultate în urma studiului de fezabilitate pentru alimentarea cu apă, colectarea, canalizarea şi epurarea apelor uzate, inclusiv a staţiei de epurare (trim.I 2007)Amenajarea zonei de securitate amplasată lângă zona cântarului (trim.III 2007)Lucrări de acoperire cu sol vegetal, înierbări şi realizarea plantaţiei de protecţie pe suprafeţele închise depozitării (începând cu 2008)Îngrădirea completă a amplasamentului depozitului cu gard plasă (trim IV 2008)Proiect pentru stabilizarea corpului depozitului de deşeuri (trim.I 2009)Instalarea de aeratoare (puţuri de captare) pentru gazele de fermentare (trim.III 2009)Execuţia stabilizării corpului depozitului de deşeuri (trim.III 2010)
2 SC Remat SA Botoşani
Realizarea unui decantor-separator de produse petroliere pe reţeaua de canalizare pluvială (martie 2007)
Consiliul Local Dorohoi a obţinut aprobarea finanţării prin programul PHARE-CES 2004 pentru proiectul „Managementul integrat al deşeurilor în zona Dorohoi”, proiect care va demara în anul 2007 execuţia unei staţii de transfer pentru zona Dorohoi, cu staţie de sortare manuală a deşeurilor care vor fi colectate selectiv. Costurile totale ale acestui proiect depăşesc 1 milion de Euro, iar investiţiile vor viza realizarea/reamenajarea punctelor de precolectare din municipiul Dorohoi şi comunele Broscăuţi şi G Enescu, achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor generate de populaţie, achiziţionarea de mijloace de transport specializate, construirea staţiei de transfer şi a celei de sortare şi echiparea acestora utilajele şi facilităţile de mediu necesare. Din punct de vedere al reglementărilor de mediu, acest proiect se află în prezent la stadiul obţinerii acordului de mediu.
De asemenea trebuie amintită iniţiativa Consiliului Judeţean Botoşani care, în asociaţie cu Consiliile Locale din judeţ, a înaintat Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor datele şi documentele necesare în vederea obţinerii unui sprijin financiar privind realizarea documentaţiei tehnice aferentă unui depozit zonal ecologic de deşeuri municipale care va deservi întregului judeţ.
Realizarea depozitului zonal va fi însoţită de construirea unui număr de 3-4 staţii de transfer, care să asigure atât preluarea, sortarea, valorificarea deşeurilor şi tratarea deşeurilor înaintea eliminării finale, de pe întreg teritoriul judeţului, cât şi optimizarea transportului acestora.
Această iniţiativă se înscrie în cadrul Strategiei Naţionale şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
6.10.2 Iniţiative adoptate de APM
Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani s-a implicat activ în acţiuni de educare, informare şi conştientizare adresate factorilor implicaţi în managementul deşeurilor, populaţiei, dintre care amintim:
- Înfiinţarea la iniţiativă APM Botoşani, prin Ordinul Prefectului judeţului Botoşani a Grupului de Lucru privind managementul integrat al deşeurilor în judeţ, la iniţiativa şi sub coordonarea APM. Este primul grup de acest fel constituit la nivel naţional. Este de menţionat participarea activă a Grupului de lucru la elaborarea PRGD pentru Regiunea 1 Bacău.
105
- Implicarea activă prin acordarea de consultanţă specializată şi susţinerea autorităţilor locale şi judeţene în depunerea proiectelor şi iniţiativelor din domeniul gestiunii deşeurilor. APM Botoşani a întocmit şi transmis MMGA aplicaţiile pentru Măsura1 ISPA II şi a oferit consultanţă şi date de gestionare Primăriilor Dorohoi şi Botoşani.
- Organizarea de întâlniri şi dezbateri pentru informarea autorităţilor locale şi agenţilor economici reciclatori din judeţ cu privire la prevederile legislaţiei de gestionare a deşeurilor municipale, angajamentele de îndeplinit ce revin judeţului nostru, conţinutul Planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor.
- Organizarea în zilele de 28 şi 29 septembrie 2006, în cooperare cu Comisia Europeană, a unui Workshop TAIEX având ca temă „Managementul deşeurilor urbane în judeţul Botoşani”, la care au făcut prezentări atât experţi străini, din ţările Uniunii Europene, cât şi din România. La acest workshop au participat reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale de mediu, autorităţi ale administraţiilor judeţene şi locale, agenţi economici din Regiunea 1 cu activităţi în domeniul gestionării deşeurilor. Seminarul a cuprins şi o vizită de studiu organizată cu sprijinul SC Urban Serv SA Botoşani, pe amplasamentul rampei de depozitare a municipiului Botoşani.- Participarea la acţiuni comune cu Şcoala Generală nr.7 Botoşani si Grădiniţa nr.21 la doua acţiuni de educare organizate în unităţile de învăţământ.- Organizarea de seminarii prilejuite de Ziua Mondială a Mediului, adresate atât agenţilor economici din judeţ, cât şi administraţiilor publice locale, având temele: o Introducerea unui sistem de management de mediu – soluţii pentru îmbunătăţirea performantelor de mediu ale organizaţiilor.o Managementul integrat al deşeurilor – cerinţă europeana.- Organizarea a două campanii de conştientizare a populaţiei şi a instituţiilor publice din municipiul Botoşani cu privire la gestionarea specifică a deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice. Au fost distribuite materiale informative implicând şi elevii Grupului Şcolar Industrial Elie Radu din Botoşani, consilieri din cadrul APM au fost prezenţi timp de 3 zile în zone intens circulate ale municipiului, oferind explicaţii populaţiei interesate. Fiecare din aceste campanii a avut şi o parte de colectare propriu-zisă a astfel de deşeuri.
6.11 Tendinţe privind generarea deşeurilor
Din urmărirea evoluţiei în timp a datelor de generare a deşeurilor municipale, rezultă următoarele tendinţe privind generarea acestor deşeurilor :- creşterea cantităţilor de deşeuri municipale generate datorită creşterii nivelului de trai al populaţiei şi implicit a consumului. Aceasta se va produce concomitent cu scăderea cantităţilor de deşeuri municipale eliminate final datorită introducerii metodelor de tratare / reciclare a deşeurilor şi extinderea colectării selective.- creşterea ponderii deşeurilor reciclabile (deşeuri din ambalaje) în conţinutul deşeurilor menajere generate.- creşterea cantităţilor de deşeuri municipale colectate selectiv, datorită:
- introducerii sistemelor de colectare/valorificare pe fluxuri speciale de deşeuri: hârtie/carton, plastic (PET), deşeuri biodegradabile, deşeuri din echipamente electrice şi electronice, etc.
- simplificării procedurilor de reglementare pentru agenţii economici implicaţi atât în reciclarea deşeurilor, cât şi în activităţile de colectare şi tratare a deşeurilor reciclabile.
Menţionăm că, o influenţă importantă în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri colectate raportate de operatorii de salubritate, o va avea sporirea acurateţei în estimarea cantităţilor generate şi/sau colectate. În acest caz prognozăm o reducere a cantităţilor de deşeuri municipale intrate la depozitare. Aceasta va fi atât ca urmare a extinderii introducerii mijloacelor de cântărire pentru deşeuri, cât şi datorită diseminării informaţiilor privind metode şi tehnici de estimare a cantităţilor de deşeuri generate.
106
6.11.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate – factori relevanţi, cantităţi prognozate, etc)
Prognoza are ca bază de plecare anul 2006 şi este făcută până în anul 2013. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale se va realiza pe aceleaşi baze ca şi cele luate în considerare de Planul Regional de Gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est: rata de creştere a populaţiei, defalcând mediul urban de cel rural şi o prognozată creştere economică de 8%, deci şi a cantităţilor de deşeuri generată:
1. deşeurile menajere generate de populaţie – cantitatea s-a calcula diferenţiat pe două medii de generare, folosind indicii de generare (urban-0,9 kg/loc/zi şi rural – 0,4 kg/loc/zi) şi un ritm anual de creştere economică de +0,8%.
2. deşeuri menajere colectate – s-au dedus cantităţile din cele generate, urmărind creşterea prognozată a ariei de deservire cu servicii de salubritate.
3. deşeurile asimilabile celor menajere, din comerţ, instituţii şi industrie – s-au dedus luând în considerare cantităţile corectate pentru judeţul Botoşani de PRGD pentru anul 2003, aplicând rata de creştere economică de +0,8%.
4. deşeurile din servicii de salubritate (din grădini şi parcuri, din pieţe şi stradale) – s-au dedus luând în considerare cantităţile corectate pentru judeţul Botoşani de PRGD pentru anul 2003, aplicând rata de creştere economică stabilită.
S-a luat in calcul populaţia stabilă, pe medii, la 1 iulie 2006. Din analiza evoluţiei populaţiei judeţului în anii 2005 şi 2006, s-a considerat un ritm anual de descreştere a populaţiei din mediul urban de -0,12% şi în mediul rural de -0,26%.
Tabelul de mai jos indică prognoza cantităţilor de deşeuri menajere de la populaţie generate pentru perioada 2006 – 2013. Pe baza acestor cantităţi se calculează cantităţile colectate şi cele generate şi necolectate.
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 stabileşte creşterea ariei de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural astfel încât să atingă nivelul de 80% în anul 2009, pe total Regiunea 1, iar în anul 2013 aria de acoperire trebuie să ajungă la 100%. Ţinând cont de gradul redus de dezvoltare al judeţului Botoşani comparativ cu alte judeţe din Regiune, s-a luat în considerare următoarea evoluţie a ariei de acoperire:
Tabel 6.11.1-3: Prognoza arie de acoperire cu servicii de salubritateArie acoperire
Prognoza cantităţilor de deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, provenite din comerţ, instituţii şi industrie s-a făcut plecând de la cantităţile estimate pentru anul 2003 de PRGD, aplicând un ritm de creştere economică de +0,8%
Total 13827 13937 14049 14161 14274 14389 14504 14620
Prognoza cantităţilor colectate de deşeuri din servicii de salubritate (din grădini şi parcuri, din pieţe şi stradale) s-a făcut luând în considerare cantităţile corectate pentru judeţul Botoşani de PRGD pentru anul 2003, aplicând rata de creştere economică stabilită.
Tabel 6.11.1-6: Prognoza evoluţiei cantităţilor de deşeuri din servicii de salubritate:Cantităţi deşeuri servicii (tone)
Ramurile economice care sunt principale generatoare de deşeuri de producţie în judeţul Botoşani, sunt:
- industria alimentară şi a băuturilor- industria textilă şi a produselor textile- industria confecţiilor de îmbrăcăminte- industria de pielărie şi încălţăminte- industria de maşini şi echipamente- industria de maşini şi aparate electrice- producţia de mobilier- servicii- comerţ
În prognozarea generării deşeurilor de producţie, se anticipează următoarele tendinţe:- reducerea cantităţilor de deşeuri de producţie generate prin optimizarea consumului specific de materii prime şi materiale auxiliare, pe unitate de produs.- reducerea cantităţilor de deşeuri de producţie generate prin intensificarea colectării selective a
deşeurilor şi mărirea gradului de valorificare a deşeurilor reciclabile prin unităţi autorizate in acest
sens.
- diminuarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje prin introducerea pe piaţă a ambalajelor reutilizabile.- scăderea cantităţilor de deşeuri periculoase generate prin folosirea materiilor prime şi tehnologiilor „verzi”.
6.11.3 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilorTranspunerea Directivelor europene în legislaţia românească ce reglementează
deşeurile va avea ca urmare o îmbunătăţire continuă a managementului deşeurilor. Această evoluţie este deja prefigurată de creşterea implicării administraţiilor locale şi judeţene, a operatorului de salubritate şi a agenţilor economici colectori/valorificatori, în problematica gestionării deşeurilor.
Factorii care vor concura la îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor în judeţul Botoşani, sunt:- Continuarea acţiunilor de mediatizare, informare, conştientizare, educare a populaţiei şi diseminarea permanentă a informaţilor către agenţi economici şi autorităţi locale.- Crearea şi / sau modernizarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor prin:
1. creşterea numărului recipienţilor de pre-colectare şi specializarea acestora în vederea extinderii colectării selective a deşeurilor.
2. dotarea operatorilor cu mijloace de transport specializate care să eficientizeze transportul şi să asigure posibilitatea preluării deşeurilor colectate selectiv;
3. construirea de instalaţii de tratare a deşeurilor, specifice anumitor fluxuri, ca: deşeuri municipale, deşeuri spitaliceşti, deşeuri biodegradabile.
4. construirea depozitului zonal şi a staţiilor de transfer necesare optimizării transportului de deşeuri pe amplasamentul zonal de depozitare.
- Instituirea pârghiilor economico-financiara adecvate pentru susţinerea investiţiilor în domeniul gestionării deşeurilor şi co-interesarea populaţiei deservite în colectarea selectivă.
110
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 20066.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase
6.12.1. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase
Substanţe restricţionate HG 347/2003 Directiva 76/769/CE privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG 347/2003.
În judeţul Botoşani nu sunt producători şi nici importatori direcţi de substanţe şi preparate restricţionate, ci numai utilizatori, aprovizionarea agenţilor economici cu aceste substanţe se face prin terţi, din alte judeţe. Dintre agenţii economici utilizatori de substanţe şi preparate chimice periculoase restricţionate, pentru anul 2005, menţionăm: - Grupul Industrial Electrocontact SA care a folosit următoarele substanţe:
Cadmiu metalic (anozi) = 40 kg; Oxid de cadmiu = 35 kg; Nichel metalic (anozi) = 1 kg; Sulfat de nichel = 2 kg si Trioxid de crom = 200 kg.
Societatea foloseşte aceste substanţe la acoperirile metalice a produselor electrotehnic utilizate in domeniul nuclear, minier, marin. Aprovizionarea cu aceste substanţe se face prin firma SC Industrialchim SRL Bucureşti. - SC Electroalfa Internaţional SRL care a utilizat următoarele substanţe:
Nichel metalic (anozi) = 200 kg; Clorură de nichel = 40 kg.
Societatea foloseşte aceste substanţe la acoperirile metalice a produselor electrotehnice utilizate în producerea de echipamente electrice în domeniul industrial. Aprovizionarea cu aceste substanţe se face prin firma SC Brenntag Romania SRL Bucureşti. - SC Mecanex SA care a folosit următoarea substanţă: Trioxid de crom = 183 kgSocietatea foloseşte această substanţă la acoperirile metalice a subansamblelor de pompe utilizate în domeniul minier, chimic. Aprovizionarea se face prin firma SC Romax Trading SRL Bucureşti.
Regulamentul 304/2003/CEE privind importul si exportul anumitor chimicale periculoase
Acest Regulament a fost transpus în legislaţia românească prin HG nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauza pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC şi implementat prin Legea nr. 91/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptata la Rotterdam in 1998.
La nivelul anului 2005, în judeţul Botoşani nu au existat agenţi economici care să efectueze operaţiuni vamale de import/export de produse chimice periculoase supuse procedurii PIC.
6.12.2. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului
Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului este prezentată în Regulamentul nr.1488/94/CE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi pentru mediu prezentate de anumite
111
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006substanţe existente, în conformitate cu Regulamentul nr.793/93/CEE privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente.
Aceste Regulamente sunt transpuse în legislaţia românească prin HG 2167/2004 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om şi pentru mediu ale substanţelor notificate şi HG 2427/2004 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente.
Substanţele şi preparatele chimice periculoase prezintă riscuri atât pentru mediu cât şi pentru sănătatea populaţiei, prin proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale lor: explozive, inflamabile, nocive, toxice, corozive, iritante, sensibilizante, mutagene, cancerigene, toxice pentru reproducere (CMR).
Evaluarea riscului substanţelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu HG 2427/2004 care are următoarele obiective:
- crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;
- stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu asociate substanţelor existente;
- stabilirea unui cadru administrativ şi legislativ care să permită aplicarea de către România a legislaţiei europene privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente, de la data aderării.
Prevederile HG 2427/2004 au în vedere colectarea şi circulaţia informaţiilor referitoare la substanţele existente şi accesul la aceste informaţii, cât şi evaluarea riscurilor pentru populaţie, inclusiv angajaţi şi consumatori şi pentru mediu ale substanţelor existente, în vederea asigurării unui management mai bun al acestor riscuri, care să fie armonizate cu prevederile comunitare. Actul legislativ se aplica producătorilor şi importatorilor de substanţe existente, în cantităţi cuprinse între 10 – 1000 tone/an şi mai mari de 1000 tone/an.
În judeţul Botoşani sunt numai utilizatori de substanţe chimice periculoase, potenţial poluatori prin domeniul lor de activitate (metalurgie, acoperiri galvanice, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar, comercializarea şi transportul carburanţilor, utilizarea lacurilor şi vopselelor, diluanţilor, coloranţilor). Dintre aceştia, amintim: SC Mecanica SA, SC Grupul Industrial Electrocontact SA, SC Arca SA, SC Termica SA, SC Apa Grup SA, SC AISE SA, SC Mecanex SA, SC Carreman Romania SRL, SC UPSS SA, SC Forma SA, SC Storsack România NE SRL, SC Apartamentul SRL, SC Elca SRL, SC Foliplast SRL, SC Rolana Tex SRL, SC Avis Indcom SRL, etc.
6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de câtre agentii economici si instituţii publice
Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest este reglementată prin HG nr.124/2003 conform căreia de la 01.01.2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi de utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, cu excepţia diafragmelor care conţin cristoli (azbest alb) pentru instalaţiile de electroliză existente, care pot fi utilizate până la închiderea ciclului de viaţă al acestor diafragme, dar nu mai târziu de 01.01.2008.
Ca urmare a inventarierii deţinătorilor de produse din azbest sau cu conţinut de azbest, realizate în luna august 2006, în judeţul Botoşani situaţia se prezintă astfel:
Tabel 6.12.3-1: Inventar cantităţi de azbest, judeţul Botoşani, 2006
112
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Utilizare azbestAlternative
pentru azbest(material
non - azbest)
Deşeuri cu azbest
clădiri publice
(suprafaţă mp)
clădiri industriale (suprafaţă
mp)
tipuri articole
cu azbest (kg)
Cantitate generată(t/2006)
Mod de gestionare
(depozitare,etc.)
2536,9 200894,38 2500,0
Ţiglă, tablă zincată,plăci
ondulate din fibră de sticlă, plastic tip ,,onduline’’
1,019
stocare temporară în contingente
asigurate, predare la unitate
specializată, returnare furnizor.
Sursa: Raportări agenţi economici, Bilanţuri de mediu
Pe teritoriul judeţului Botoşani nu sunt producători de produse cu conţinut de azbest.
6.12.4. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) - inventarul cantităţilor de ODS-uri
România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena în 1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra (în 1993), Copenhaga (în 2001) şi Montreal (în 2001) şi a elaborat, în anul 1995, Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon. Programul Naţional a pus bazele monitorizării şi implementării Planului de Acţiune şi a eficienţei acestuia în reducerea producţiei şi consumului de ODS-uri. Consumul de ODS-uri în România se regăseşte în 6 sectoare de activitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingătoare de incendiu, solvenţi şi fumigene. Urmare a măsurilor incluse în Planul de Acţiune, elaborat în cadrul Programului Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, s-au realizat reduceri substanţiale a consumului de ODS-uri. Singura creştere înregistrată a fost pentru categoria de substanţe HCFC, principalul consumator fiind sectorul refrigerare fapt care determină măsuri susţinute în special în acest domeniu de activitate. Strategia de eliminare a ODS-urilor urmăreşte realizarea eliminării eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România. Pentru perioada urmărită activitatea de service în sectorul refrigerare a fost principalul consumator de ODS-uri fapt pentru care s-a monitorizat cu precădere această activitate. La nivelul judeţului Botoşani funcţionează 6 unităţi service şi o persoană fizică autorizată care execută service-ul instalaţiilor frigorifice atât pentru populaţie cât şi pentru agenţii economici. Totodată unii agenţi economici îşi execută singuri service-ul la echipamentele din dotare prin personal propriu autorizat. Ca urmare, prezentăm în tabelul de mai jos cantităţile însumate pe tipuri de agenţi frigorifici utilizaţi în judeţul Botoşani în anul 2005 şi 2006. Tabel 6.12.4-1 Agenţi frigorifici utilizaţi în judeţul Botoşani
An Cantitate utilizată / recuperată (kg)Agenţi frigorifici
113
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123 HCFC-141 b alţi
HCFCClorură de
metil
2005 1212,9152,0
- 951,6215,0
- - - -
2006684,4
--
841,5156
- - - -
Sursa: Raportări agenţi economici Tabel 6.12.4-2 Service-uri frigorifice autorizate, judeţul Botoşani Număr service-uri frigorifice autorizate2005 62006 7Notă: Din cele 7 service-uri autorizate, unul nu a raportat cantităţi utilizate ci numai deţinute în stoc iar unul este persoană fizică autorizată.
Comparând cantităţile rezultate în urma inventarierii ODS-urilor în cei doi ani consecutiv, respectiv 2005 şi 2006, constatăm o scădere considerabilă a consumului de agenţi frigorifici reglementaţi prin Protocolul de la Montreal şi o creştere a cantităţii de freon ecologic utilizată, ceea ce înseamnă o evoluţie pozitivă a îndeplinirii angajamentelor asumate de România privind eliminarea treptată a consumului de ODS-uri.
Degresanţi şi dezinfectanţi la nivelul anului 2006 – nu este cazul. În judeţul Botoşani, în anul 2006, ca şi în anul 2005, nu au fost folosite tetraclorura de carbon sau bromura de metil în operaţiuni de degresare sau ca dezinfectant.
6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)
Directiva 98/8/CE privind plasarea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 956/2005 privind plasarea pe piaţa a produselor biocide, modificată prin HG 584/2006.
Produsele biocide, conform HG 956/2005, sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o forma în care sunt furnizate utilizatorului, având drept scop să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Biocidele sunt de fapt produse care se bazează pe substanţe care omoară un organism viu. Ele sunt clasificate în 23 de tipuri de produse biocide din următoarele patru grupe principale:
- grupa 1: Dezinfectante şi produse biocide în general;- grupa 2: Conservanţi;- grupa 3: Pesticide nonagricole;
114
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006- grupa 4: Alte produse biocide;
şi se utilizează în diverse domenii: industria alimentară (conservanţi), industria de preparare a furajelor, industria cosmetică (conservanţi), industria textilă ăi a pielăriei (conservanţi), tratarea lemnului, a cauciucului, industria vopselurilor, a materialelor de zidărie (la fixarea culorii), igienizarea spaţiilor, purificarea apei, a aerului, etc.
Pesticidele din grupa 3 se folosesc în profilaxie sanitară şi sanitar veterinară.În judeţul Botoşani nu s-au identificat în anul 2005, producători şi importatori de
produse biocide, ci numai distribuitori şi utilizatori. Utilizatorii care folosesc produse biocide se aprovizionează prin diverşi distribuitori din judeţ sau din ţară.
În judeţ, la nivelul anului 2005, existau 4 firme, autorizate de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor să desfăşoare activităţi de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare DDD) folosind produse biocide, din grupa III şi IV de toxicitate, respectiv: SC Best Company SRL, SC Danilco DDD SRL, SC Rim Impex SRL, SC Urban Serv SRL.
Tabel 6.12.5 Situaţia utilizării biocidelor în anul 2005 în judeţul BotoşaniDenumire societate Cant. utilizata
(u.m.)Stoc
(u.m.)SC Urban Serv SRL Botoşani 90 kg
55 litri-5 litri
SC Best Company SRL Botoşani 315,22 kg20 litri
25,8 kg2 litri
Sursa: Raportări agenţi economiciCelelalte două unităţi nu au fost monitorizate.
6.12.6. Poluanţii organici persistenţiPoluanţii organici persistenţi au proprietăţi toxice, sunt rezistenţi la degradare, se
acumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele internaţionale şi sunt depozitate departe de locul lor de emisie, unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice.
Recunoscând importanţa dezvoltării şi utilizării unor produse şi substanţe chimice alternative, corespunzătoare din punct de vedere ecologic şi urmărind protejarea sănătăţii omului şi a mediului împotriva efectelor nocive ale poluanţilor organici persistenţi, s-a adoptat Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi.
În judeţul Botoşani nu sunt agenţi economici care să introducă sau să utilizeze produse de uz fitosanitar a căror introducere sau utilizare este interzisă pe teritoriul României (produse pe baza de Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Hexaclorbenzen, Mirex, Toxafen, DDT, conform Anexei A Partea I şi Anexei B Partea I din Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi).
În ceea ce priveşte bifenilii policloruraţi (a căror producere este interzisă, conform Anexei A din Convenţia de la Stockholm), se urmăreşte eliminarea utilizării lor în echipamente (de ex. transformatori, condensatori sau alte recipiente care conţin lichide), până în anul 2025 (conform Anexei A din Convenţia de la Stockholm, Partea II) şi înlocuirea lor cu condensatori ecologici.
În judeţul Botoşani: - la nivelul anului 2005 s-au înregistrat un număr de 1394 bucăţi de condensatori
cu conţinut de PCB, în funcţiune, cu un volum aproximativ de 14037 litri de ulei cu PCB;- la nivelul anului 2006 s-au înregistrat un număr de 1361 bucăţi de condensatori
cu conţinut de PCB, în funcţiune, cu un volum aproximativ de 13747 litri de ulei cu PCB;
Tabel 6.12.6-1: Deţinători de condensatori cu PCB, în funcţiune – jud. Botoşani
115
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Nr. Crt.
Deţinător echipamentEchipamente în funcţiune
(nr. buc.)
Cantitate ulei cu PCB conţinută în
echipamente în funcţiune (litri)
1 SC ARCA SA 158 18962 SC „STORSACK ROMANIA NE” SRL 24 1923 SC MEGA GRUP INVEST SA GALAŢ I-
punct de lucru Dorohoi27 244
4 SC ALCOR SA 42 5045 SC FORMA SA 68 5446 A.N.I.F. Moldova de Nord - U.A. Botoşani 47 5507 SC INTERLINK SA 54 4688 SC STIPO SA 44 5289 SC MECANICA SA 61 73210 SC Grupul Industrial
ELECTROCONTACT SA178 1998
11 SC MECANEX SA 180 144412 SC E.ON MOLDOVA SA Sucursala
Botoşani268 3216
13 SC ITANCAR FILGRUP SA Buc-punct de lucru Botoşani
123 675
14 SC ONE WAY SRL 23 24415 SC AKROM AKAL ROMANIA SRL-
punct de lucru Botoşani64 512
TOTAL 1361 13747Sursa: Inventar echipamente cu conţinut de PCB
6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide
În protecţia plantelor sunt folosite produse chimice (pesticide) şi produse biologice (biopreparate).
Pesticidele sunt mijloace chimice de protecţie a plantelor şi sunt clasificate în funcţie de organismul - ţintă combătut, ca erbicide, insecticide, fungicide, acaricide, nematocide, moluscocide, raticide şi cu acţiune mixtă.
Produsele utilizate în protecţia plantelor se clasifică în două categorii:- produse de toxicitate din grupa de toxicitate III şi IV (slab toxice) sunt
comercializate şi utilizate în mod liber;- produsele din grupa I şi II de toxicitate (înalt toxice şi foarte toxice) sunt utilizate
numai de către personalul specializat, autorizat de Autorităţile competente (inclusiv de către Serviciul Arme, Muniţii şi Substanţe toxice din cadrul Inspectoratului General de Poliţie).
Stocurile substanţelor de uz fitosanitar, pesticide din grupa III şi IV de toxicitate, la sfârşitul anului 2005, respectiv 2006, au fost:
La 31.12.2005: 343,22 litri + 2,41 tone;La 31.12.2006: 1715 litri + 1,52 tone.Dintre cei mai importanţi agenţi economici distribuitori de produse de uz fitosanitar
Dintre cei mai importanţi agenţi economici utilizatori de produse de uz fitosanitar din judeţul Botoşani, menţionăm: SC AGROMEC SA Truseşti, SC AGROMEC SA
116
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Dragalina, REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR-ROMSILVA, SC UNISEM SA, SC AGROPLANT SA Brăieşti, SC AGRICOLA „ PRUTUL” SRL Rădăuţi Prut.
Pesticide importate:- în 2005: nu au fost identificaţi agenţi economici din judeţul Botoşani care să
efectueze operaţiuni vamale de import/export de produse chimice de uz fitosanitar;- în 2006: cantităţile de substanţe pesticide importate sunt prezentate în tabelul de
mai jos: Tabel 6.12.7-1: Cantităţi de pesticide importate în anul 2006 - judeţul Botoşani
Agent economicimportator
Produsimportat
Cantitate importată
(tone)
Agent economicexportator
SC ANDIMIR TOP SRLLoc. Mihălăşeni
Glifocig 360CAS nr.38641-
90-01,1
LHS–Logistik Handel & Service GMBH , Germania
Sursa: Raportări agenţi economici
În anul 2006 au fost eliminate deşeurile de pesticide “istorice” şi ape reziduale (de la spălarea ambalajelor de pesticide înainte de 1989) existente în gestiunea Unităţii Fitosanitare Botoşani şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Plantelor Botoşani. Aceste deşeuri au fost eliminate prin Proiectul Phare RO 2003/005/551.03.03.02.10 „Reambalarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor de pesticide de pe teritoriul României” – faza a II-a extindere, beneficiar Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, astfel:
a) Deşeuri lichide şi solide de produse pesticide = 35785 kg din care:- de la depozitul Dorohoi al Unităţii Fitosanitare, site-ul nr.11 = 16158 kg- de la depozitul Sãveni al Unităţii Fitosanitare, site-ul nr.12 = 19627kg
b) Ape reziduale şi sedimente (de la spălarea ambalajelor de pesticide înainte de 1989) din bazinul vidanjabil al D.J.P.P. Botoşani, site-ul nr.11 = 31265 kg
Urmează a se găsi o soluţie economică de eliminare şi a apelor reziduale de la depozitul de deşeuri de pesticide Dorohoi al Unităţii Fitosanitare Botoşani, (estimativ 20000 litri).
6.12.8. Mercurul
Evidenţa cantităţilor de mercur şi a deşeurilor cu conţinut de mercur rulate în diverse activităţi în intervalul 01.01.2004-01.10.2005, s-a întocmit în baza monitorizării unui nr.16 principali utilizatori de mercur metalic şi de preparate cu conţinut de mercur (6 agenţi economici şi 10 unităţi sanitare).
Tabelul 6.12.8-1: Stocuri de mercur şi deşeuri cu conţinut de mercur, 01.01.2004-01.10.2005
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
18.01.06* 0,532Clorura mercurică (HgCl2),dezinfectanţi cu conţinut de Hg
242,011 6,607 TOTAL 24,506
Sursa: Raportări agenţi economici
Capitolul 7 RADIOACTIVITATEA
7.1. RETEAUA NATIONALA DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITATII MEDIULUI
Staţia de Radioactivitatea Mediului Botoşani îşi desfăşoară activitatea în cadrul RNSRM (Reţeaua Naţională de Supravegherea Radioactivităţii Mediului) încă din anul 1990. Fluxul de date atât în situaţii normale (flux de date lent), cât şi în situaţii de urgenţă (flux de date rapid) este asigurat de către Staţia RA prin raportări zilnice, lunare şi anuale către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului-ANPM Bucureşti (Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului care asigura activitatea de îndrumare ştiinţifică şi metodologică, asistenţa tehnică şi instruire).
7.2. SITUATIA RADIOACTIVITATII MEDIULUI PE TERITORIUL ROMANIEI IN ANUL
2006
7. 2. 1. Programul standard de supraveghere
La nivelul anului 2006 în cadrul Staţiei de Radioactivitate s-a derulat un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/ zi, în care s-au urmărit factorii de mediu: aer - prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor
atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită;
apa - prin determinarea activităţii beta globale a apelor din principalele râuri precum şi a apei potabile;
precipitaţii atmosferice – prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;
vegetaţie (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale;
sol (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinarea activităţii beta globale.
Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă de scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează cu surse(Sr-Y)90. Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX, prevăzute cu detectori GM. În anul 2006 la Staţia de Radioactivitate Botoşani s-au efectuat un numar de 5170 de măsurători beta globale şi de doză gamma absorbită în aer. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor:
118
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
debit doza gamma
21%
ape21%
vegetatie1%
depuneri atmosferice
14%
sol1%
aerosoli42%
Programul standard de recoltare şi măsurare a probelor de mediu desfăşurat
de Staţia RA Botoşani
Programul standard asigură supravegherea la nivelul teritoriului naţional, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu. Procedurile, metodologiile şi instrucţiunile de lucru sunt stabilite conform Ordinului MAPAM nr. 338/2002.
Recoltarea probelor de aerosoli s-a realizat în cadrul programului de lucru al Staţiei RA Botosani - 11h / zi, efectuându-se 2 aspiraţii în intervalele orare 02-07 (03-08) şi 08-13 (09-14). Filtrele prelevate sunt măsurate după 3 minute de la încetarea aspirării, determinându-se activitatea beta globală imediată, dupa 20 h sau 25 h determinându-se nivelul radioactivităţii naturale, a descendenţilor radon şi toron, iar ultima măsurătoare se face după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale. Lunar toate probele sunt expediate catre LRM-ANPM Bucureşti pentru măsurători gamma spectrometrice. In tabelele de mai jos sunt prezentate valorile medii ale măsurătorilor imediate, la nivelul anului 2006 pentru probele de aerosoli atmosferici, corespunzătoare celor doua aspiraţii.
119
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Făcând o comparaţie a activităţilor medii anuale pentru ultimii 6 ani nu se observă diferenţe semnificative în cadrul aceleeaşi aspiraţii. Radioactivitatea atmosferei este dată, în perioade normale de timp, în principal de descendenţii gazelor radioactive Radon si Toron. În atmosferă, Radonul şi Toronul (gaze nobile) suferă procesul de dezintegrare radioactivă, dând naştere descendenţilor de viaţă scurtă sau de viaţă lungă. În momentul formării, aceşti descendenţi sunt ionizaţi pozitiv şi pot forma comlexe care se pot ataşa de particulele de aerosoli. Atât din cauza pericolului reprezentat de un accident nuclear, cât şi datorită impactului psihologic deosebit asupra populaţiei, este esenţial ca aceste variaţii naturale să se cunoască şi să poată fi deosebite de creşteri ale radioactivităţii rezultate din eventualele accidente.
2) Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale (Bq/mc)
Concentraţiile cele mai mari ale Radonului sunt observate dimineaţa . Aceste concentraţii variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol.
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
3) Debitul dozei gamma absorbite în aer (µGy/h)
Măsurătorile de doza gamma absorbită în aer presupun inregistrarea valorilor medii orare afişate de debitmetru.
Staţia RA Botoşani
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Medie anuală 0.062 0.065 0.069 0.07 0.068 0.067
Valorile medii anuale a dozei gamma în aer, pentru ultimii 6 ani, prezintă o crestere progresiva a valorilor, atingand maximul in anul 2004, urmata de o descrestere a acestora.
4) Depuneri atmosferice (Bq/m2*zi)
Staţia 2001 2002 2003 2004 2005 2006
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă - medii anuale (Bq/mc)
asp 02 - 07
asp 08 - 13
0.058
0.06
0.062
0.064
0.066
0.068
0.07
µGy/h
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Debitul dozei gamma în aer (µGy/h)- medii anuale -
121
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006RA Botoşani
Medie anuală
3.05 2.68 2.04 2.19 2.96 1,71
Recoltarea probelor de depuneri atmosferice totale şi precipitaţii atmosferice s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botosani de 11 h/ zi . Probele de precipitaţii sunt colectate şi pregătite la Staţie (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0.45 microni), fiind expediate lunar la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize de tritiu .S-au expediat un numar de 133 probe de precipitatii. Probele de depuneri atmosferice totale sunt prelevate zilnic şi sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată, cât şi după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale . Probele cumulate lunar se expediază la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize gamma spectrometrice .
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
Bq/mp*zi
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Depuneri atmosferice anuale (Bq/mp*zi)
medie anuală
5) Apa brută – râul Siret
Recoltarea probelor de apă brută s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botosani de 11h/ zi , efectuându-se o prelevare zilnica . Probele prelevate sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată şi măsurate întârziat (la 5 zile). Tot zilnic se pregăteşte proba pentru analize de tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0.45 microni ). Probele pregătite pentru analize gamma spectrometrice cumulate lunar cât şi probele pregătite pentru analize de tritiu cumulate lunar se expediază către LRM-ANPM Bucureşti unde sunt efectuate analizele specificate .
Valorile maxime ale activităţilor înregistrate corespund zilelor cu precipitaţii abundente, observandu-se şi o creştere semnificativă a masei reziduului cântărit. Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2000 Bq/mc.
122
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Recoltarea probelor de apă potabilă se realizează în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botosani – 11h/ zi , efectuându-se o prelevare zilnic . Probele prelevate sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată.
7) Solul
Recoltarea probelor de sol s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botosani – 11h/ zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal.Probele prelevate sunt măsurate dupa 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală . In grafic este prezentat nivelul radioactivităţii beta global în probele de sol necultivat, în anul 2006.
123
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
0
200
400
600
800
aprilie iunie august octombrie
Activitatea beta globală a probelor de sol(Bq/kg)
medie maxim
8) Vegetaţia
Recoltarea probelor de vegetaţie s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botosani -11h/ zi, începând cu luna aprilie pâna în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal . Probele prelevate sunt măsurate dupa 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală . In graficul urmator este prezentat nivelul radioactivităţii beta global în probele de vegetaţie spontană, în anul 2006.
0
200
400
aprilie iunie august octombrie
Activitatea beta globală a probelor de vegetaţie spontană [Bq/kg]
medie maxim
124
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006 In cursul anului 2006, pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale determinate s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale şi nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de atenţionare.
CAPITOLUL 8 MEDIUL URBANMediul urban îndeplineşte mai multe funcţii: de locuit, economică, cultural-administrativă,
de comunicare ecologică, de recreere, estetică şi strategică.Mediul urban al judeţului Botoşani este format din 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi) şi 5
oraşe (Bucecea, Darabani, Săveni, Flămânzi, Ştefăneşti).Populaţia urbană la 1 iulie 2006 a fost de 190609 (din totalul populaţiei de 456765)
reprezentând 41,6% din totalul populaţiei judeţului .
Primăria municipiului Botoşani Pietonalul Unirii din municipiul Botoşani
8.1 AŞEZĂRILE URBANE
Aşezările urbane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, create de om care se manifestă ca şi organismele vii (primesc energie, apă, hrană şi alte materii prime, le transformă şi apoi eliberează produse finite şi deşeuri). Prin aceste procese aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător, diferit ca tip şi mărime.
Prin aceste procese aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător, diferit ca tip şi mărime.
In cadrul activităţilor socio-economice, care au incidenţă asupra elementelor de mediu, o componentă importantă se referă la evoluţia aşezărilor umane care este strâns legată de evoluţia şi mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit. Variaţia numărului
125
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuire, a infrastructurii şi serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale vieţii umane.
8.1.1 Amenajarea teritorială
Amenajarea teritorială reprezintă activitatea voluntară, asumată, de modificare a caracteristicilor unui anumit teritoriu în vederea creşterii valorii economice, sociale, funcţionale sau estetice a acestuia.Teritoriul intern al oraşelor are o serie de unităţi teritoriale şi funcţionale numite zone urbane funcţionale. Principalele categorii de zone urbane sunt: zona rezidenţială, industrială, de transport, comercială, de agrement, culturală, administrativă. Teatrul „Mihai Eminescu” din
municipiul Botoşani
Spaţiul urban are anumite caracteristici şi în funcţie de aspectul reţelei de străzi (morfologie urbană), de poziţia faţă de centru (centrul propriu-zis, celelalte cartiere ale oraşului, periferia urbană şi apoi zona periurbană), mărimea demografică şi extinderea oraşului în teritoriu.
Amenajarea urbană are ca scop îmbunătăţirea structurii şi funcţiilor interne ale oraşelor pentru a le spori capacitatea de a oferi locuitorilor condiţii pentru o viaţă de calitate.
Amenajarea urbană presupune o activitate colectivă. La aceasta contribuie statul (prin facilităţi acordate oraşelor), agenţii economici (prin amplasarea unor obiective), urbaniştii (prin soluţiile arhitecturale de ocupare a spaţiului), consiliile locale şi organele publice şi, nu în ultimul rând, chiar populaţia oraşului.
Amenajarea teritorială este un proces care se desfăşoară atât spontan, cât şi organizat. Există o serie de factori care intervin în amenajarea teritorială. Factorii elementari care intervin în amenajarea teritoriului sunt indivizii şi grupurile sociale. Întreprinderile, prin dezvoltarea lor, pot schimba sensibil funcţiile unui anumit teritoriu. Statele, prin politica guvernelor lor, pot să favorizeze (sau să defavorizeze) anumite regiuni şi oraşe, precum şi ansamblul reţelei urbane din ţara respectivă.Frontierele intervin în procesul de amenajare, acestea putând fi uneori bariere, alteori spaţii de comunicare deschise.Modul actual de utilizare a terenurilor, necesităţile actuale de soluri precum şi cele de perspectivă influenţează sensurile amenajării teritoriale; de altfel, chiar fondul funciar este supus permanent unei evoluţii a modului său de utilizare, iar, în unele situaţii, suprafaţa terenurilor arabile se diminuează din cauza creşterii oraşelor.Transporturile au un rol activ în amenajarea teritoriului;ele conectează aşezările la teritoriu, aşezările între ele şi creează, în unele situaţii, avantaje în dinamica amenajării teritoriului. Absenţa unor sisteme moderne de transport încetineşte această amenajare. Dezvoltarea zonelor comerciale
126
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Centrul vechi al municipiului Botoşani
Odată cu dezvoltarea zonelor de locuinţe, în zonele urbane s-au prevăzut şi utilităţile necesare: comerţ, servicii, şcoli. Activitatea comercială se desfăşoară preponderent în zonele rezidenţiale. Amenajarea unor spaţii comerciale, cu predilecţie la parterul blocurilor şi extinderea acestora au dat o altă imagine vizuală străzilor.În general, se pot face următoarele aprecieri:- concentrarea activităţilor de comerţ în zonele pieţelor agroalimentare conduce la solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaţii în salubritatea şi igiena urbană;- este benefică dezvoltarea acestui sector de activitate, cu condiţia evitării desfăşurării acestor activităţi de comerţ în amplasamente improvizate în zonele blocurilor de locuinţe sau în chioşcuri rudimentare;- primăriile orăşeneşti au în vedere evoluţia unităţilor comerciale insistând pe latura calitativă (reutilizare, reconversia unor spaţii amenajate necorespunzător şi organizarea eliminării deşeurilor rezultate din aceste activităţi).
Deşi activitatea comercială tinde să se modernizeze şi în localităţile urbane din judeţul Botoşani, prin crearea de market-uri şi supermarket-uri care concentrează o mare gamă de produse în acelaşi spaţiu comercial, el se desfăşoară încă în mare măsură prin unităţi mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai puţin integrate în arhitectura zonei. În ultimii ani se remarcă totuşi o îmbunătăţire a esteticii unităţilor comerciale, prin utilizarea pe scară largă a tâmplăriei tip termopan şi remodelarea faţadelor.
Reţeaua de localităţiJudeţ Suprafaţa
totală(km2)Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. sate
BOTOŞANI 4986 5 2 71 343
Urbanizare in judeţul BotoşaniUnitate administrativ teritoriala
Nr.locuitori mediu urban/Populatia totala (%)2003 2004 2005 2006
Judetul Botoşani
165984 191078/41,6% 192369/41,8% 190609/41,7%
8.1.2 Concentrările urbane
127
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Municipiul Botoşani - reşedinţă de judeţ- este localitatea urbană cu cea mai importantă infrastructură economică dintre localităţile urbane ale judeţului.
Primăria municipiului Botoşani
Aici îşi desfăşoară activitatea cel mai mare număr de societăţi comerciale. Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Botoşani sunt:• industria alimentară • industria textilă, confecţii, încălţăminte • industria mobilei
• industria constructoare de maşini Prin urmare, municipiul Botoşani concentrează o parte importantă din industria judeţului.
Totodată, municipiul Botoşani concentrează cca. 25% din întreaga populaţie a judeţului. Toate acestea contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale ale municipiului asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, faţă de situaţia existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.
Concentrările urbane
Judeţ Zona urbană
( ha )
Intravilan
( ha )
% zona urbană din suprafaţa judeţului
Densitatea populaţiei în zona urbană
Botoşani
51334
Structura populaţiei pe medii urban – rural (la 1 iulie 2006)
Judeţ Urban Rural
Botoşani 190609 266156
8.1.3 Spaţii verzi şi zone de agrement
128
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie şi, în al doilea rând de cadrul construit, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau recreative a populaţiei.
Caracterizându-se prin suprafeţe, amplasări, amenajări şi folosinţe diferite, spaţiile verzi se grupează în două categorii distincte: - spaţii verzi de folosinţă generală sau publice, care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri, accesibile întregii populaţii; - spaţii verzi de folosinţă limitată aferente locuinţelor, dotărilor social-culturale, zonelor industriale, căilor de comunicaţie, zonelor de protecţie sanitară, grădinilor botanice şi zoologice etc.
Spaţiile deschise şi zonele verzi sunt în permanenţă ameninţate de nevoia tot mai mare de spaţii cu o destinaţie precisă, spaţii care sunt deja limitate.
Importanţa spaţiilor verzi în ansamblul localităţilor este determinată şi de ponderea mai mare a acestora în totalul suprafeţei cuprinse în perimetrele construibile. Aceste suprafeţe sunt determinate folosind indicele suprafaţă spaţii verzi pe locuitor, care variază între 9-13 m2 pentru oraşele mici (până 20000 locuitori), 12-20 m2 pentru oraşele mijlocii (între 20000-100000 locuitori) şi 17-26 m2 pentru oraşele mari (peste 100000 locuitori).
Aceşti indici cuprind atât suprafeţe normabile, parcuri şi grădini orăşeneşti, grădini de cartier, grădini în complexe de locuit), cât şi suprafeţe nenormabile (spaţii plantate aferente dotărilor, fâşii plantate etc). Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, constituie componenta principală a spaţiilor verzi. Principalul scop al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător şi armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, astfel încât să fie create condiţii ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.
Spaţiile verzi nu au numai un rol pozitiv în menţinerea unui mediu cât mai puţin poluat, ci şi un rol estetic, având în vedere importanţa funcţiei de deconectare şi destindere.
Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul localităţilor sau din afara acestora, care se caracterizează prin:
- existenţa unui cadru natural sau amenajat;
- existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare unor activităţi recreative sau cultural educative, sportive, ale populaţiei în aer liber.
Cel mai adesea, spaţiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spaţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban. Analiza globală a sistemelor de spaţii verzi în zonele urbane arată că, practic, ariile acestora s-au redus progresiv, fiind identificat fenomenul de insularizare. Spaţiile verzi din ecosistemul urban reprezintă principalele habitate
129
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006pentru diverse specii de faună sălbatică. De aceea, în activitatea de amenajare a teritoriului, se pune un accentdeosebit pe extinderea acestora şi pe evitarea fenomenului de insularizare.
Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi urbane normale. Ele au în primul rând un rol estetic, dar contribuie în mod esenţial la atenuarea poluării atmosferice: neutralizează unii poluanţi, filtrează praful, oferă protecţie împotriva zgomotului. De asemenea, au rol în regularizarea umidităţii aerului şi a temperaturii. Spaţiile verzi din jurul blocurilor au funcţii complexe, şi anume: - funcţia de protecţie a factorilor climatici – microclima zonei în care se află spaţiul verde, este influenţată în sensul diminuării intensităţii radiaţiilor, modificării repartiţiei precipitaţiilor şi reducerii importante a cantităţilor de precipitaţii ajunse la sol, scăderii evaporaţiei la sol, sporirii gradului de umiditate atmosferică, atenuării intensităţii vântului. Gradul în care se manifestă influenţele spaţiilor verzi asupra elementelor climatice depinde atât de factorii naturali, cât şi de speciile, vârsta şi densitatea arborilor şi arbuştilor existenţi;
- funcţia sanitar-igienică – existenţa spaţiilor verzi influenţează pozitiv microclimatul urban, contribuind la reducerea temperaturii aerului şi creşterea umidităţii relative, scăderea intensităţii luminii directe sau reflectate, stimularea schimbului de aer. În acest mod, spaţiile verzi exercită o acţiune directă igienico-sanitară asupra organismului uman. Funcţionând ca „plămâni ai oraşelor”, spaţiile verzi împrospătează aerul urban, îl curăţă de praf şi de alte particule şi gaze dăunătoare.
Funcţia sanitar-igienică a spaţiilor verzi se manifestă şi prin reducerea nivelului de poluare fonică a atmosferei. Zgomotele produse atât de mijloacele de transport, cât şi de unele unităţi industriale, pot atinge uneori valori de intensitate şi frecvenţă dăunătoare organismului uman. Având o rezistenţă acustică mare comparativ cu aerul, coronale arborilor şi arbuştilor absorb aproximativ 26% din energia sonoră, favorizând astfel starea de sănătate şi de confort urban. Ele acţionează pozitiv şi asupra stării generale a organismului şi, în particular, asupra psihicului prin însăşi funcţiunea lor estetică.
- funcţia recreativă – datorită rolului lor în odihnă şi recreere, spaţiile verzi nu trebuie considerate ca un accesoriu sau ca un simplu element de decor, ci ca o dotare social-urbană la fel de importantă ca toate celelalte. Civilizaţia tehnică actuală determină creşterea progresivă a nevoii de recreere, la care contribuie spaţiile verzi, prin larga gamă de posibilităţi pe care le oferă pentru destindere fizică;
- funcţia estetică-peisagistică – spaţiile verzi intravilane dau viaţă şi expresie artistică peisajelor arhitecturale ale oraşului. Se poate considera că, în ultimii ani, s-a accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi (în special în cartierele de locuinţe), iar suprafaţa acestora a scăzut, situându-se sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative.Situaţia existentă a spaţiilor verzi şi zonelor de agrement este nesatisfăcătoare din următoarele puncte de vedere:
- distribuţia neuniformă în teritoriu a spaţiilor verzi;- starea avansată de degradare şi lipsa operaţiunilor de întreţinere;- nu este asigurat necesarul de spaţii verzi sub raportul normelor globale, al dotării şi echipării.
Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judetului Botoşani in anul 2006
130
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Municipiu/oraşSuprafaţa
totala spatii(ha)
Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor
Zone de agrement
JUDEŢUL Botoşani
Municipiul Botoşani 230 15
Rediu
Baisa
Lebăda
Municipiul Dorohoi 51,68 17,2 -
Oraşul Săveni 15 8 -
Oraşul Darabani 1,22 18 -
Spaţii verzi la nivelul judeţuluiUnitate administrativ teritoriala
Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului urban (%)2003 2004 2005 2006
Judetul Botoşani
315 316 305 305
8.2 Surse de apă şi reţele de canalizare
8.2.1 Reţele de alimentare cu apă
8.2.1.1 Apă potabilă
Reţele de alimentare cu apă
Judeţ Reţele apă potabila Reţele de canalizare
Lungime (km)
Volum distribuit
(mii mc)
Număr localităţi
Lungime (km)
Volum distribuit
(mii mc)
Număr localităţi
BOTOŞANI 285 6391 1 325 5302 1
BUCECEA 9 106 1 5,6 53 1
DARABANI 9,4 74 1 2,2 67 1
DOROHOI 48 1135 1 45 842 1
SĂVENI 29 152 1 11 128 1
ŞTEFĂNEŞTI
2,8 62 1 1,5 9,9 1
TRUŞEŞTI 6,6 89 1 2,7 0 1
TOTAL 389,8 8964 7 393 6401,9 7
8.2.1.2 Apă menajeră
131
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
8.2.2 Reţele de canalizare
Reţele de canalizare
Judeţ Reţele de canalizare
Lungime
(km)
Număr localităţi
Populaţie racordată
(nr.)
BOTOŞANI 393 7 -
8.3 CALITATEA MEDIULUI ÎN ZONE URBANE
La nivelul jude ului Boto ani popula ia din mediul urban reprezint 41,8% din popula ia jude uluiţ ş ţ ă ţ ţ i este concentrat în 2 municipii (Boto ani i Dorohoi) i 5 ora e (S veni, Darabani, Fl mânzi,ş ă ş ş ş ş ă ă
Bucecea, tef ne ti).Ş ă ş
8.3.1 Calitatea aerului
Calitatea aerului în mediul urban este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluate, rezultate din activităţile economice.
In ultimele decenii, calitatea mediului urban a suferit schimbări fiind influenţată de o serie de factori: intensitatea zgomotului, traficul tot mai intens, dezvoltarea unor activităţi cu impact asupra atmosferei. Spaţiile deschise şi zonele verzi sunt în permanenţă ameninţate de necesitatea tot mai mare de suprafeţe cu destinaţie precisă, bine limitate. In general, oraşul este un mare consumator de resurse şi un mare producător de emisii poluante şi deşeuri, fiind în aceste condiţii o continuă ameninţare şi presiune pentru mediul înconjurător. APM Botoşani monitorizează calitatea aerului în mediul urban în următoarele puncte de control:
• poluanţi gazoşi (amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf), prin 4 puncte în flux de 24 ore, amplasate în municipiul Botoşani şi în oraşul Darabani;• pulberi în suspensie, în două puncte în flux de 24 ore situate în municipiul Botoşani (APM Botoşani şi SC STORSACK RO. SRL Botoşani );• pulberi sedimentabile în 5 puncte în flux lunar situate în localităţile: Botoşani, Dorohoi, Bucecea, Darabani, Săveni;• calitatea precipitaţiilor în 3 puncte (Botoşani, Darabani, Săveni);• oxizi de azot, într-un singur punct (sediul APM Botoşani) cu “Monitorul automat pentru NOx”.În anul 2006 s-au înregistrat depăşiri la indicatorul « PM 10 » în punctele de control
APM Botoşani şi SC STORSACK RO. SRL Botoşani.Din măsurătorile efectuate putem trage următoarea concluzie: Zonele urbane din judeţul
Botoşani se încadrează în categoria zonelor urbane cu poluare redusă, valorile medii anuale situându-se în jurul valorii normei sanitare sau sub această valoare.
8.3.2 Calitatea apei
În anul 2006 nu s-au înregistrat epidemii hidrice şi nici ale tipuri de îmbolnăviri datorate apei de consum în mediul urban.
132
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat
Judeţ 2003 2004 2005 2006
Total populaţie 168103 170084 168692 169678
Populaţie conectată la sistem public
114910 117270 120595 120798
Populaţie neconectată
53193 52814 48097 48880
Populaţie aprovizionată cu întrerupere
19028 14038 8820 8910
Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Botoşani
Nr.
crt
Judet Nr. total probe Nr determinări fizico-chimice
Nr. determinări bacteriologice
BOTOŞANI 1260 13860 5040
Monitorizarea calităţii apei la sursă
JudeţulFrecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe
efectuate (%)Coliformi totali Coliformi fecali
Botoşani 21,50 10,00
Calitatea clinică a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare în anul 2006
JudeţulFrecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%)
Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor – tone/cap de locuitorJudeţul 2003 2004 2005 2006
8.3.4 Zgomotul
Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata expunerii.
Masurători de zgomot în anul 2006
Tip masurătoare zgomotNumăr
măsurătoriMaxima
Măsurată( dB)
% Depăşiri
133
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Pieţe,spaţii comerciale, restaurante în aer liber
33 55.59 3.03
Incinte de scoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii
- - -
Parcuri, zone de recreere şi odihnă 44 55.69 75.0Incintă industrială - - -Zone feroviare - - -Aeroporturi - - -Parcaje auto 11 58.81 0Stadioane, cinematrogafe în aer liber
- - -
Trafic 205 63.1 5.85Altele-zone locuibile - - -
Se constată că nivelul de zgomot mediu echivalent prezintă valori ridicate în majoritatea localităţilor urbane din judeţ, depăşind limitele maxime admise conform STAS 10009/1988, atât în zonele centrale şi pe arterele cu trafic rutier intens, cât şi în parcuri şi alte zone de agrement, explicaţia fiind: creşterea numărului de autovehicule aflate în circulaţie, precum şi gradul avansat de uzură a unora dintre acestea, lipsa arterelor rutiere ocolitoare pentru traficul greu nedevierea traficului rutier din zonele centrale cu funcţiuni comerciale şi rezidenţiale, unde sunt amplasate în general şi parcurile, zonele de agrement ale localităţilor etc. Pentru reducerea poluării sonore, este necesar ca autorităţile publice locale să ia măsuri de limitare sau chiar interzicere a circulaţiei rutiere, îndeosebi a traficului greu, pe străzile din zonele intens populate, în special cele din centrele localităţilor urbane.
8.4 STAREA DE CONFORT SI DE SANATATE A POPULATIEI IN RAPORT CU STAREA DE CALITATE A MEDIULUI
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, apei, solului, locuinţei, alimentelor pe care le consumă, precum şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Strâns legată de aceşti factori, influenţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei.
Starea de confort şi de sănătate a populaţiei poate fi perturbată de poluare sub toate formele ei, fie că este poluare chimică, poluare fonică, poluare acustică sau alt gen de poluare.
Indicatorii aferenţi acestei teme subliniază ariile în care sănătatea umană trebuie legată de mediu, acolo unde acest lucru devine evident.
Acţiunea factorilor de mediu asupra organismului uman se exercită nu numai asupra populaţiei expuse, ci şi asupra descendenţilor acesteia, determinând fie mutaţii ereditare transmisibile, fie malformaţii congenitale.
Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de:
1 ♦ calitatea aerului citadin;
2 ♦ alimentarea cu apă potabilă; 3 ♦ colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; 4 ♦ zgomotul urban; 5 ♦ habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); 6 ♦ calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.
134
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
8.4.1 Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de confort şi sănătate a populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine aerul. Mediul ambiant poate influenţa sănătatea prin: • factori fizici (climă, aer, apă, sol, zgomot, poluare, radiaţii); • factori biologici (hrană, microorganisme, calitatea nutritivă şi microbiologică a alimentelor); • factori socio-comportamentali şi organizaţionali (structura socială, mobilitatea populaţiei, educaţie, cultură, factori economici, stress). 1 Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când intensitatea
poluării este mai mare, acţiunea asupra organismelor este imediată. Cel mai frecvent însă, acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. Poluarea aerului are atât efecte directe, cât şi indirecte asupra sănătăţii populaţiei.
► Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţii poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin : creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizio-patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe
►Efectele indirecte sunt reprezentate de modificări produse de poluarea aerului asupra mediului şi indirect asupra sănătăţii umane - schimbările climatice, încălzirea globală sau deprecierea stratului de ozon.
1 Pentru urmărirea impactului poluării mediului supra sănătăţii populaţiei este necesară urmărirea anumitor indicatori de sănătate, agreaţi şi propuşi de Comunitatea Europeană, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea populaţiei poate fi influenţată în urma expunerilor de scurtă durată sau a expunerilor pe perioade mai lungi. Pentru aceasta sunt aleşi indicatori de sănătate generali şi specifici unor boli acute sau cronice. Poluarea atmosferei produce, în primul rând, afecţiuni la nivelul aparatuui respirator, digestiv, sistemului osteo-muscular, sistemului nervos şi organelor de simţ, aparatului genito-urinar, boli infecţioase şi parazitare. In cazul evaluării gradului de afectare a aparatului respirator, care este primul şi cel mai grav atacat în cazul poluării aerului ambiant, se pot alege câţiva indicatori de sănătate şi anume:
• mortalitatea prin boli respiratorii, calculată la 1000 de locuitori; 1 • morbiditatea specifică prin boli ale aparatului respirator, calculat2 • numărul bolnavilor internaţi în spital pentru anumite boli respiratorii acute sau cronice; 3 • alţi indicatori specifici.
Miscarea naturala a populatiei in 2005 (rata la 1000 de locuitori)Judetul Natalitate Mortalitate Spor natural
Botoşani 10,26% 12% -1,74%
8.4.2 Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
Sănătatea omului poate fi afectată când:- Nu este la dispoziţie în cantitate suficientă;
135
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006- Conţine germeni patogeni transmisibili pe cale apei;- Conţine substanţe chimice nocive sau toxice;- Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
Poluarea apei are efecte directe asupra stării de sănătate prin apariţia unor boli:- Infecţioase: bacteriene (febra tifoidă, dizenteria, holera), virotice (poliomelita,
hepatita), parazitare (amibiaza, lambliaya, etc)- Neinfecţioase: intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant), intoxicaţia cu
plumb (saturnism hidric), intoxicaţia cu mercur, etc
8.4.3 Efectele slabei gestionării a deşeurilor asupra stării de sănătate
Reziduurile menajere urbane au un impact important şi asupra populaţiei fiind vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. Astfel, reziduurile provenite din diferite surse conţin de obicei o gamă foarte largă de microorganisme, sanogeni şi patogeni, care răspândesc boli infecţioase şi parazitare. În condiţii prielnice agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, luni), pot pătrunde în sol, apă, provocând contaminarea prin contact direct şi indirect. De asemenea, reziduurile pot conduce la crearea unor condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi a răzătoarelor.
8.4.4 Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei
Zgomotul este o problemă de mediu şi de sănătate, mai ales în aglomerările urbane unde se înregistrează, ca urmare a traficului intens, nivele de zgomot peste normele admise de standardele în domeniu.
Zgomotul este generat pe lângă mijloacele de transport şi de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică. Din cauza industrializării şi mecanizării au început să fie întâlnite probleme cauzate de zgomot şi în zonele rurale.
Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului. Tipurile de zgomot sunt clasate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Dintre diferitele surse de zgomot, se pare că cel provocat de circulaţia rutieră este cel mai des reclamat.
Traficul rutier reprezintă principala sursă de zgomot cu implicaţii asupra mediului. Aceasta se datorează faptului că oraşele reprezintă mari aglomerări de populaţie şi în acelaşi timp sunt străbătute de reţele dense de trafic rutier. De asemenea, multe din localităţile aparţinând mediului rural sunt situate în vecinătatea unui drum naţional cu un important flux de trafic.
O problemă importantă, amplificată mult după anul 1989, o reprezintă creşterea proporţiei din populaţie, afectată de zgomot având ca surse activităţi cum ar fi: alimentaţia publică (restaurante, baruri), activităţi de petrecere a timpului liber (discoteci, săli de jocuri). De asemenea trebuie evidenţiată la acest capitol dezvoltarea în vecinătatea locuinţelor a unor activităţi economice cum ar fi: brutării, ateliere de croitorie, etc. Sursele enumerate mai sus, au cunoscut o dezvoltare importantă şi rolul lor în poluarea acustică a mediului este cu atât mai important cu cât sunt situate în imediata vecinătate a locuinţelor, cel mai adesea făcând parte din acelaşi corp de clădire.
8.4.5 Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei
-
8.5 OBIECTIVE ŞI MĂSURI
136
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Teatrul „Mihai Eminescu” din municipiul Botoşani
În zonele urbane problemele de mediu afectează în mare măsură calitatea vieţii cetăţenilor. Analiza aspectelor demografice, inclusiv a celor referitoare la populaţie, zonele de locuit şi spaţiile ocupate, evidenţiază o tendinţă de degradare a mediului în zonele urbane.
Zonele urbane joacă un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă. In ariile urbane, dimensiunea de mediu, cea economică şi cea socială interferează cel mai puternic. In oraşe sunt concentrate cele mai multe probleme de mediu, şi tot acolo este locul unde se regăsesc cei mai multi agenţi economici şi cele mai multe investiţii.
Patru din cinci cetăţeni europeni trăiesc în mediul urban şi calitatea vieţii lor este direct influenţată de starea mediului urban. O calitate înaltă a mediului urban contribuie de asemenea la atingerea priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, şi anume “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”. Atractivitatea oraşelor europene va întări potenţialul de creştere şi de generare de locuri de muncă, şi, prin urmare, oraşele sunt factori cheie pentru implementarea Agendei Lisabona .
Există preocupări tot mai intense privind starea mediului urban în Europa. Provocările de mediu cu care se confruntă oraşele au consecinţe semnificative pentru sănătatea umană, calitatea vietii cetăţenilor din mediul urban şi performanţa economică a oraşelor. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu a facut apel pentru realizarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, cu obiectivul de a: “contribui la o mai bună calitate a vieţii printr-o abordare integrată privind zonele urbane” şi de a contribui la “un nivel mai înalt al calităţii vieţii şi a bunăstarii sociale a cetăţenilor, prin asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului şi prin încurajarea dezvoltării durabile urbane”.
Majoritatea oraşelor se confruntă cu un set comun de probleme de bază, precum calitatea scăzută a aerului, înaltul nivel de trafic şi congestie a traficului, nivelul crescut de zgomot ambiental, mediu construit de calitate scăzută, terenuri abandonate, emisii de gaze cu effect de seră, zone nesistematizate, generarea de deşeuri şi ape uzate.Problemele de mediu din oraşe sunt deosebit de complexe, deorece cauzele sunt interdependente
Sensul dezvoltării durabile a aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi a reţelei de localităţi din teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural.
Obiectivele strategice pentru aşezările urbane populate sunt: Dezvoltarea echilibrată a regiunilor prin repartizarea uniformă a activităţilor social-economice în teritoriu; Îmbunătăţirea condiţiilor de viată, a transportului urban şi valorificarea eficientă a patrimoniului natural şi a celui construibil; Dezvoltarea aşezărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor poluanţi; Ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural;
137
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006 Reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente; Păstrarea identităţii culturale a oraşelor şi crearea unei reţele de spaţii verzi în conexiune cu ecosistemele din teritoriu; Inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu a zonelor cu risc de dezastre antropice şi naturale, în paralel cu elaborarea planificării pre-dezastru.
Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor locale. Transportul, energia, industria sunt activităţile sectoriale cheie care au impact asupra calităţii mediului urban şi de la care se aşteaptă , ca urmare a unei planificări raţionale şi a unui management durabil, să se obţină cele mai bune rezolvări şi cele mai semnificative beneficii pentru zonele urbane.
În ultimele decenii complexitatea urbană a crescut datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituţionale, spaţiale, economice, tehnologice şi de mediu. În prezent, edilii oraşelor trebuie să înţeleagă că este necesară dezvoltarea funcţiei urbane, adoptând decizii şi programe ţinând cont de recomandările Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janiero – 1990, privind dezvoltarea durabilă: Aşezarea în centrul preocupării urbanistice a fiinţei umane ce trebuie să se dezvolte sănătos în armonie cu natura; Protecţia mediului înconjurător; Evaluarea în permanenţă a mediului ambiant şi a tot cee ce facem, gândim şi decidem în plan urbanistic; Dezvoltarea urbană să se facă în echilibru cu nevoile de dezvoltare şi securitate, conservare şi protejare a mediului înconjurător, pentru generaţiile prezente şi viitoare; Comunităţile locale să fie în permanenţă informate asupra activităţilor ţi materialelor cu grad de risc, iar cetăţenii să aibă acces la procesele de elaborare a deciziilor comunitare; Obiectivele manageriale privind dezvoltarea economică şi urbană trebuie să fie în concordanţă cu principiul prevenirii şi precauţiei în protejarea mediului, precum şi cu asumarea răspunderii în caz de dezastre ecologice, conform principiului „poluatorul plăteşte”
Comisia Comunităţii Europene a publicat cartea verde privind mediul urban, care prevede printre altele următoarele acţiuni:
Planificarea utilizării terenurilor în zona rurală şi urbană; Managementul optim al dezvoltării economice şi industriale, al consumului
de energie şi al deşeurilor; Raţionalizarea traficului urban, inclusiv îmbunătăţirea facilităţilor de
transport public; Protecţia şi sporirea moştenirii arhitectonice a oraşelor şi elaborarea de
norme pentru reglementarea spaţiilor verzi.
8.5.1 Poluarea aerului
- Reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă, prin: introducerea unor tehnologii curate de către agenţi economici, instalare de
sisteme eficiente de reţinere a poluanţilor în atmosferă; extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan în judeţul Botoşani; eliminarea din trama stradală a mijloacelor de transport ce nu corespund din
punct de vedere al emisiilor de noxe în atmosferă; susţinerea preocupărilor pentru realizarea drumurilor de ocolire ale municipiilor şi
oraşelor; reabilitarea căilor rutiere intraurbane şi interurbane; promovarea sistemelor alternative de transport;
138
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006 conservarea fondului forestier atât pentru producţia de biomasă, dar şi pentru
funcţiile de protecţie a mediului înconjurător, şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.
transpunerea legislativă şi implementarea cerinţelor UE privind reducerea emisiilor de substanţe poluante în atmosferă.
- Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aerului, prin: Conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării emisiilor; Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii aerului pe teritoriul judeţului Botoşani.
8.5.2 Poluarea apei
- Încurajarea îmbunătăţirii calităţii resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, prin: reabilitarea, extinderea sistemelor de canalizare în mediul urban; extinderea capacităţii, modernizarea/retehnologizarea staţiilor de epurare existente sau construirea unor noi staţii de epurare în mediul urban, care să asigure epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu legislaţia în vigoare; construirea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural; evacuări de ape uzate industriale epurate corespunzător (extinderea capacităţii, modernizarea, retehnologizarea staţiilor de epurare la obiectivele industriale); desfiinţarea racordurilor de canal menajer la colectoarele pluviale; managementul corespunzător al deşeurilor solide conştientizarea conducerilor unităţilor poluatoare în vederea automonitorizării calităţii apelor uzate; îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a calităţii apelor prin identificarea şi atragerea unor noi surse de finanţare în vederea achiziţionării de aparatură performantă de laborator;
- Reducerea pierderilor din reţele de alimentare cu apă şi dezvoltarea reţelelor centralizate de aprovizionare cu apă: reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în municipiile şi oraşele judeţului; realizare de sisteme de alimentare cu apă potabilă în localităţile rurale ale judeţului Botoşani; utilizarea eficientă a resurselor de apă de către consumatorii casnici şi de cei industriali.
- Reducerea riscului producerii de inundaţii: Executarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor; Îmbunătăţirea managementului luniclor inundabile prin interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile şi evacuarea celor existente (unde este cazul); Atenuarea undelor de viitură prin construcţii hidrotehnice specifice; Conservarea cursurilor naturale şi reducerea lucrărilor de îngrădire a scurgerii naturale a cursurilor de suprafaţă; Îmbunătăţirea prognozelor inundaţiilor şi a monitorizării acestora; Îmbunătăţirea planurilor de acţiune şi intervenţie în caz de calamităţi naturale.
8.5.3 Deşeuri
- Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale, prin: Eliminarea depozitelor de deşeuri ilegale;
139
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006 Asigurarea facilităţilor necesare pentru depozitarea în condiţiile legii a deşeurilor menajere (realizarea depozitelor ecologice zonale de deşeuri menajere şi a staţiilor de transfer aferente acestora); Închiderea depozitelor existente neconforme cu standardele UE.
- Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor care să aibă la bază prevenirea apariţiei deşeurilor, minimizarea cantităţii de deşeuri produse, optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate, prin: Creşterea ratei de colectare a deşeurilor atât în mediul urban, cât şi în mediul rural; Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor; Încurajarea activităţii de reciclare şi reutilizare a deşeurilor; creşterea gradului de recuperare a deşeurilor revalorificabile; Aplicarea unor tehnologii moderne care generează mai puţine deşeuri; Reconstrucţia ecologică a zonelor care au fost afectate de depozitarea deşeurilor; Sporirea preocupării în vederea reactualizării stocurilor şi eliminării corespunzătoare a cantităţilor de deşeuri de pesticide; Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de ulei, anvelope şi acumulatori;
- Educarea populaţiei şi schimbarea comportamentului cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor.
8.5.4 Poluarea sonoră
Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a mediului sonor urban. Fiind unul dintre principalii factori de stres din mediu, zgomotul se profilează ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu şi sănătate.
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Directiva 2002/49/CE referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental care susţine măsuri şi iniţiative specifice privind reducerea zgomotului ambiental. Se impune dezvoltarea şi completarea actualului set de măsuri comunitare privind zgomotul emis de sursele majore, în special vehicule rutiere, feroviare, aviaţie, echipamente utilizate în exterior.
Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate susţinută de reglementări legislative corespunzătoare.Principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate în: Reducerea nivelului de zgomot la sursă; Măsuri urbanistice; Măsuri de protecţie a construcţiilor şi clădirilor; Protecţia directă a omului expus într-un mediu poluat fonic.
Măsurile pe care autorităţile şi unităţile responsabile le pot întreprinde sunt: Planificarea traficului; Amenajarea teritoriului; Măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot; Alegerea surselor mai silenţioase; Măsuri de reducere sau blocare a transmiterii zgomotului; Introducerea pârghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuarea sau
menţinerea nivelurilor de zgomot, după caz.În Europa, zgomotul este o problemă care capătă amploare estimându-se că cel puţin
25% din populaţia UE suferă din această cauză. Zgomotul ridică nivelul stresului în timpul zilei , provoacă insomnii şi poate conduce la apariţia afecţiunilor cardiace.
În domeniul combaterii poluării cauzate de zgomot obiectivele şi ţintele sunt următoarele: realizarea unei reduceri cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% până în anul 2020, a numărului
140
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006de persoane afectate în mod regulat de un nivel ridicat de zgomot. S-a estimat că numărul de persoane afectate de zgomot în anul 2000 a fost în jur de 100 milioane de locuitori.
Iniţiativele Comunităţii au avut în vedere reducerea zgomotului produs de echipamente precum: generatoarele de putere, motoarele vehiculelor. Rămân în continuare de rezolvat problemele cauzate în mod deosebit de transportul aerian şi cel rutier.
Strategia Comisiei în acest domeniu este de a identifica acţiunile care trebuie întreprinse pentru a reduce nivelul zgomotului şi de a stabili măsuri politice care să încurajeze aceste acţiuni.
8.5.5 Animale abandonate
-
8.5.6 Transportul
Transportul este vital atât pentru economie, cât şi pentru activităţile zilnice. El este esenţial pentru deplasarea oamenilor şi bunurilor, pentru realizarea activităţilor comerciale şi pentru dezvoltarea regională.
Transportul nu este niciodată neutru faţă de mediu. Emisiile de noxe din sectorul de transport – în principal din traficul rutier şi aerian – reprezintă o parte foarte importantă din emisiile totale: aproape 90% din emisiile de plumb, aproape 50% din toate emisiile de NOx şi aproape 30% din toate emisiile de compuşi organici volatili (COV). În ariile urbane, traficul este responsabil de aproape 100% din emisiile de CO, de 60% din emisiile de NOx, de 50% din emisiile de particule şi de aproape 10% din emisiile de SO2. Transportul este responsabil de aproape 22% din totalul emisiilor de CO2.
Mai mult, sectorul de transport, în particular traficul aerian şi rutier, este considerat a avea cea mai mare contribuţie la producerea zgomotului, o altă sursă de poluare.
Legislaţia CE în domeniul reglementării emisiilor de la automobile şi camioaneare în vedere reducerea poluării datorată vehiculelor individuale.
Eficienţa politicii în sectorul de transport în viitor, va fi direct proporţională cu calitatea relaţiei dintre transport şi mediu. Este esenţial ca această politică să urmărească reducerea impactului transportului asupra mediului.
În mod deosebit, este necesar: să fie redusă poluarea din activităţile operaţionale de transport, să fie limitat impactul asupra mediului ca urmare a utilizării terenurilor la dezvoltarea infrastructurii, să fie redus traficul şi aglomeraţia datorate transportului, mai ales în zonele urbane, să fie redus riscul inerent datorat transporturilor de mărfuri periculoase şi de deşeuri.
Transportul urban are un impact direct asupra poluării aerului, zgomotului, congestiilor în trafic şi emisiilor de dioxid de carbon (CO2) şi este fundamental pentru cetăţeni şi afaceri.Adoptarea şi implementarea planurilor de transport urban este obligatorie în unele State membre. Unele oraşe adoptă voluntar planuri în scopul înbunătăţirii calităţii vieţii sau pentru a se conforma standardelor UE de protecţie a sanătatii umane (ex. calitatea aerului).Planificarea reală a transportului urban presupune o viziune pe termen lung pentru planificarea cerinţelor financiare pentru infrastructură şi autovehicule şi desemnareashemelor de acordare a stimulentelor, pentru promovarea unui transport public urban de calitate, a mersului pe jos şi pe bicicletă în condiţii de sigurantă şi coordonarea planurilor de transport urban cu planificarea teritorială la nivelurile administrative adecvate. Planificarea transportului urban trebuie să ţină cont de elemente de siguranţă şi securitate, accesul la bunuri şi servicii, poluarea aerului, zgomot, emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie, destinaţia terenurilor, să acopere atât transportul de pasageri, cât şi cel de bunuri şi să
141
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006integreze toate modurile de transport. Soluţiile trebuie să fie adaptate condiţiilor locale şi adopate în baza consultării publicului şi a celorlalţi factori de interes, iar sarcinile/ţintele să reflecte situaţia locală. Comisia Europeană recomandă autorităţilor locale dezvoltarea şi implementarea Planurilor de transport urban durabil.
8.5.7 Spaţiile verzi
Spaţiile verzi constituie pe teritoriul oraşelor habitatul natural cel mai des întâlnit pentru speciile de plante şi animale, trebuind totodată subliniat caracterul lor funcţional, din punct de vedere al structurilor urbane. Prezenţa spaţiilor plantate în toate zonele oraşului este asociată în special factorului sanogen şi psihogen
. Analiza globală a unor sisteme de spaţii verzi în zonele urbane arată că, practic,
suprafeţele acestora s-au redus progresiv, fiind identificat un fenomen de „insularizare” a acestora. Cel mai adesea spaţiile verzi orăşeneşti nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spaţial.
Obiectivele legate de zonele verzi din oraşe au în vedere dezvoltarea spaţială şi sub aspectul diversităţii biologice al acestora, concomitent cu refacerea unui sistem de spaţii verzi, pe de o parte prin realizarea legăturilor dintre acestea, iar pe de alta prin recrearea legăturilor cu zonele naturale existente.
Pentru menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi deja existente precum şi crearea de noi spaţii verzi se prevăd o serie de obiective: Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane; Analiza suprafeţelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi monitorizarea acestora; Conservarea suprafeţelor spaţiilor verzi; Rebilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; Elaborarea raportului anual de evaluare şi monitorizare a suprafeţelor verzi urbane; Eliminarea a 60% din construcţiile ilegale intraurbane şi redarea terenurilor, pe care se află acestea, circuitului spaţiilor verzi recreative sau de joacă.De asemenea, se prevăd în mod obligatoriu măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei localităţi şi zone, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, după cum urmează: Realizarea de noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane şi îmbunătăţirea celor existente; Continuarea acţiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard viu în parcuri; Amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joacă, bănci;
142
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006 Urmărirea respectării normelor regulamentului general de urbanism privind raportul număr locuitori/spaţii verzi în localităţile urbane; Extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate.
8.5.8 Agenda Locală 21
Agenda 21 reprezintă un program amplu, detaliat, concret despre modul în care dezvoltarea în secolul 21 poate deveni durabilă. Este cel mai important document adoptat la Întâlnirea la Vârf a Pământului de la Rio de Janiero. Agenda 21 reflectă dorinţa ţărilor semnatare de a coopera în domeniul protecţiei mediului, al dezvoltării economice şi sociale, al gospodăririi raţionale a tuturor resurselor naturale. În cele 40 de capitole ale sale Agenda 21 analizează toate aspectele vieţii sociale şi economice cu care se confruntă la ora actuală planeta, stabilind măsuri şi responsabilităţi precise pentru toate verigile societăţii: guverne, sindicate, oameni de afaceri, oameni de ştiinţă, femei, tineri, copii, organisme internaţionale, organizaţii neguvernamentale, grupuri sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate, etc.
Agenda 21 este un ghid de implementare a conceptului unanim de “dezvoltare durabilă” care a fost definit, dezvoltat şi adoptat oficial la nivel planetar în 1992 la întâlnirea de la Rio de Janiero şi care reprezintă “capacitatea de a satisface necesităţile generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”.
Agenda 21 apelează la guverne si adopte strategii naţionale pentru dezvoltare durabilă, care să fie elaborate cu o participare largă din partea organizaţiilor neguvernamentale, mediului de afaceri, sindicatelor, grupurilor majore, autorităţilor locale şi publicului.
În cadrul celui de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către Durabilitate” - se recunoaşte faptul că „autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor statutare de autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.
Implementarea Agendei 21 Locale urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediul de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor) întrucât dezvoltarea durabilă presupune o planificare pe termen lung, cu recunoaşterea interdependenţei dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.
Principiile Agendei 21 Locale sunt: Progresul social condiţionat de recunoaşterea şi admiterea nevoilor fiecărui
individ, Protejarea eficientă a mediului; Utilizarea raţională a rezervelor naturale; Păstrarea unui nivel ridicat şi sigur de creştere economică şi ocuparea
forţei de muncă.Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de
protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Dezvoltarea urbană durabilă trebuie să fie o constantă în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, avându-se în vedere principiile de la Rio de Janiero – 1992 – Agenda 21 şi
143
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă în România – care susţin dezvoltarea durabilă şi abordează în conţinutul lor direcţii esenţiale pe care edilii locali trebuie să le prevadă, susţină şi evalueze: protecţia şi promovarea sănătăţii umane; creşterea populaţiei şi sănătatea ecosistemului; aşezări umane viabile; dezvoltare economică responsabilă; conservarea şi gospodărirea resurselor (protecţia atmosferei, gospodărirea viabilă
a terenurilor, combaterea despăduririlor); dezvoltarea montană durabilă; dezvoltarea durabilă a agriculturii; conservarea diversităţii biologice; protecţia şi gospodărirea apelor dulci; siguranţă în utilizarea produselor toxice;
gospodărirea deşeurilor periculoase, radioactive şi al deşeurilor solide şi apelor uzate orăşeneşti. Este de menţionat că aderarea României la Uniunea Europeană nu se poate face fără implementarea conţinutului Agendei 21 şi transpunerea ei practică prin Strategia Naţională şi Strategiile Locale pentru Dezvoltare Durabilă în România.
8.6Concluzii
În zonele urbane problemele de mediu afectează în cea mai mare măsură calitatea vieţii cetăţenilor. Analiza aspectelor demografice, inclusiv a celor referitoare la populaţie, zonele de locuit şi spaţiile ocupate, evidenţiază o tendinţă de degradare a mediului în zonele urbane.
Având în vedere principiul subsidiarităţii, responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor competente, în primul rând autorităţilor locale.
Transportul, energia, industria şi în unele cazuri turismul, sunt activităţile sectoriale cheie care au un impact asupra calităţii mediului urban şi de la care se aşteaptă, ca urmare a unei planificări raţionale şi a unui management durabil, să se obţină cele mai bune rezolvări şi cele mai semnificative beneficii pentru zonele urbane.
CAPITOLUL 9 PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
144
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 20069.1AGRICULTURA
9.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Astăzi, este practic unanim acceptat faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.
JudetConsumul de ingrasaminte chimice
Tip 2003 2004 2005 2006 Unitate de masura:Kg/ha
BOTOŞANI 6835 t/75,27 kg/ha
6190 t /74,27 kg/ha
6449 t /75,85 kg/ha
4063 t / 73,22 kg/ha
JudetConsumul de pesticide
Tip 2003 2004 2005 2006 Unitate de masura:Kg/ha
BOTOŞANI
51,73 t/0,142 kg/ha
55,167/1,12 kg/ha
44,63 t / 0,87 kg/ha
75,73 t/0,252 kh/ha
9.1.2 Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol
• Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte, in judet in perioada 2003-2006
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
9.1.2.5 Agricultura ecologică
Agricultura ecologică (termen similar cu agricultura organică sau biologică) este un procedeu modern de a cultiva plante, de a îngrăşa animale şi de a produce alimente prin utilizarea acelor procedee şi tehnologii care se apropie foarte mult de legile naturii – nu utilizează fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor.Agricultura ecologică este considerată o soluţie viabilă, care rezolvă impactul negativ al agriculturii asupra mediului şi a calităţii produselor. În acest sistem, alte substanţe organice şi minerale naturale înlocuiesc fertilizanţii minerali, pesticidele, medicamentele şi stimulatorii de creştere. Producţia este mai scăzută, dar de calitate superioară.Agricultura ecologică are trei obiective majore şi anume:
- Obţinerea produselor agricole de calitate, în cantitate suficientă şi la preţuri rezonabile;
- Îmbunătăţirea şi conservarea stării de calitate a tuturor resurselor mediului înconjurător şi reducerea la minimum a surselor de poluare;
- Crearea cadrului general pentru producătorii de produse agroalimentare, care să asigure cantităţile necesare dezvoltării societăţii, să garanteze securitatea mediului de lucru, să permită creşterea veniturilor, să ofere satisfacţia muncii şi armonizarea vieţii cu natura.
Agricultura biologică creează condiţiile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale, asigurând dezvoltarea durabilă a societăţii cu precădere în mediul rural.Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar să se respecte anumite condiţii de către producătorii agricoli , care se referă mai ales la rotaţia culturilor, fertilizarea şi controlul buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor.Pierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice naturale, care sunt aplicate în doze optime în funcţie de caracteristicile specifice locale şi cerinţele plantelor cultivate, prin utilizarea plantelor leguminoase fixatoare de azot şi prin stimularea activităţii microorganismelor din sol
Agricultura ecologică, spre deosebire de cea intensivă, nu afectează condiţiile de viaţă ale omului. Totodată, ea păstrează biodiversitatea. Pe lângă diversificarea gamei de culturi, agricultura ecologică contribuie şi la păstrarea speciilor din flora şi fauna spontană. Tehnologiile ecologice ajută în mare măsură la păstrarea structurii şi compoziţiei biologice a solului. Aceasta contribuie la menţinerea mai îndelungată a vegetaţiei, păstrarea umidităţii şi sporirii cu circa 85% a numărului de microoganisme utile, inclusiv a azot-fixatorilor liberi şi a microorganismelor simbiotice de pe suprafaţa sistemului radicular
Agricultura ecologică se deosebeşte, astfel, fundamental de agricultura convenţională. Procesul şi procedurile de obţinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă pământul şi până la obţinerea efectivă a produsului final. Rolul acestui sistem de agricultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului.
Organismele modificate genetic şi derivatele lor sunt interzise în agricultura ecologică.Respectarea regulilor şi a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislaţia naţională, respectiv controlul întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic de la
147
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006pământ şi până la produsul final, se face de organisme de inspecţie şi certificare, înfiinţate în acest scop, care eliberează certificatul de produs ecologic.
9.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Agricultura, alături de industrie, poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. În prezent, este practic unanim acceptat faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.
Agenţii poluanţi se pot acumula în cantităţi ce depăşesc limitele maxim admisibile , atât în sol, cât şi în apele de suprafaţă şi subterane: printre aceşti agenţi poluanţi se regăsesc: reziduurile zootehnice, nămolurile orăşeneşti, nămoluri industriale, etc.Irigaţia şi drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare la care se adaugă o gestionare şi utilizare necorespunzătoare a terenurilor agricole şi o folosire iraţională a fondului forestier, determină apariţia şi intensificarea degradării fizice a solului prin procese ca: destructurarea, compactarea, crustificarea, eroziunea eoliană şi hidrică, contribuind astfel şi mai mult la favorizarea şi accentuarea poluării, pe diferite căi, a principalelor componente ale mediului înconjurător.
Lipsa de prevedere asupra apariţiei conflictului dintre agricultură şi mediul înconjurător a avut ca efect poluarea solului, respectiv diminuarea fertilităţii acestuia, reducerea randamentelor şi degradarea mediului înconjurător. În prezent agricultura poate fi considerată o sursă potenţială de impurificare a mediului şi de degradare a acestuia, în cazul folosirii unor tehnologii neadecvate. De asemenea, considerate ca parte integrantă a agriculturii, şi industriile de prelucrare a produselor agricole sunt responsabile de impurificarea mediului (în special a apelor). De multe ori, dezvoltarea agriculturii pe noi terenuri aduce schimbări peisagistice, în sens negativ, din punct de vedere al esteticii şi al spaţiului recreativ
9.1.4 Utilizarea durabilă a solului
Formarea solului este un proces foarte îndelungat datorat acţiunii combinate a multor factori biotici şi abiotici. Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare atât sub acţiunea factorilor naturali, cât mai ales sub acţiunea factorilor antropici. Una din cele mai importante cauze de degradare a solului o constituie proasta administrare agricolă a terenurilor.
Din punct de vedere al activităţilor industriale, principala cauză de poluare a solului o constituie depozitarea inadecvată a deşeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei. La aceasta se adaugă şi alte cauze, unele indirecte, aşa cum este cazul devenit deja clasic al depunerilor acide, sau degradarea solului prin lucrările de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei.
În categoria factorilor naturali de degradare a terenurilor, ploaia şi vântul deţin o pondere însemnată, aceştia generând în principal eroziunea solului. Acutizarea procesului de eroziune este determinată de gospodărirea inadecvată a solului, în care sărăcirea faunei este esenţială. Defrişările masive şi înlocuirea acestora cu alte culturi care nu mai pot asigura diversitatea şi bogăţia vegetaţiei naturale, dispariţia covorului vegetal natural, cultivarea terenurilor în pantă, distrugerea perdelelor vegetale naturale
148
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006care constituiau adevărate bariere în calea acţiunii vântului sunt doar câteva din cauzele care au generat accentuarea fenomenului de eroziune.
Practicile agricole agresive reprezintă un generator însemnat al eroziunii solului. Datorită avantajelor economice, menţinerea monoculturii pe perioade îndelungate conduce la sărăcirea solului, scăderea potenţialului productiv, reducerea producţiilor şi, în final, degradarea solului vegetal.
Păşunatul excesiv este foarte dăunător stabilităţii solului, deoarece pe de o parte impune defrişarea unor suprafeţe împădurite pentru extinderea zonelor de păşune, iar pe de altă parte sărăceşte mult vegetaţia, generând mărăcinişuri, care au un efect foarte redus în stabilizarea terenului.
Multă vreme s-a crezut că asanarea mlaştinilor este o măsură benefică, aceasta înlăturând o serie de inconveniente. Dar, specialiştii au ajuns la concluzia că asanarea este o măsură inutilă şi dăunătoare, care conduce la eliminarea unei surse importante de materie organică. De altfel, în ultima vreme, pe plan mondial au fost întreprinse măsuri pentru refacerea unor zone umede de tipul mlaştinilor.
Defrişările masive constituie o cauză importantă a degradării solului, ca efect direct al acestei acţiuni, ele având, de asemenea, o serie de alte efecte indirecte la fel de dăunătoare pentru mediul natural. În primul rând, defrişările contribuie la creşterea potenţialului de eroziune a solului, prin faptul că debitele apelor de şiroire sunt mai mari, iar frunzele şi rădăcinile arborilor nu mai protejează solul. Prin dispariţia copacilor, substanţele nutritive din straturile mai adânci ale solului nu mai sunt recirculate. Se rupe astfel un circuit esenţial al acestor elemente nutritive, iar fertilitatea solului scade. În al doilea rând, frunzele moarte, vreascurile, vegetaţia abundentă generate în mediul climatic favorabil al pădurilor nu mai alimentează solul cu substanţe organice, reducând astfel posibilităţile de refacere ale acestuia.
Defrişările reprezintă cauza principală a eroziunilor, alunecărilor de teren, determinând, de asemenea, creşterea aridităţii climei, intensificarea vântului, apariţia inundaţiilor, reducerea potenţialului productiv al pământului, reducerea biodiversităţii, etc.
Salinizarea sau sărăturarea solului este determinată, printre altele, de reţinerea sărurilor conţinute în apa folosită la irigaţii. În prezent, multiplele folosinţe ale apei au impus utilizarea apei uzate sau încărcate cu săruri pentru irigarea unor terenuri agricole. Lipsa drenajului natural şi neprevederea unui sistem de drenaj artificial a accelerat fenomenul de salinizare. De fapt, nu irigarea în sine dăunătoare, ci modul în care este aplicată.
Emisiile de substanţe poluante care afectează aerul şi apa determină până la urma şi poluarea solului, fie prin depunerea particulelor toxice transportate de curenţii de aer, fie prin înfiltrarea apelor uzate încărcate cu poluanţi solubili sau prin înfiltrarea unor poluanţi aflaţi ei înşişi în stare lichidă. Depunerea deşeurilor solide direct pe sol sau spălarea poluanţilor atmosferici de apele de precipitaţii (depuneri acide) agravează poluarea acestuia.
9.2INDUSTRIA
9.2.1 Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului
Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact asupra mediului. Ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului
149
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Pentru a asigura existenţa acelor condiţii optime care să permită creşterea
economică continuă şi pentru ca industria să poată identifica strategia necesară pe termen lung, este esenţial ca mediul şi creşterea economică să se sprijine reciproc. Pentru industrie, o politică în domeniul mediului, cuprinzătoare şi bazată pe raţiune, poate contribui la optimizarea managementului resurselor, consolidarea încrederii publicului şi la dezvoltarea oportunităţilor economiei de piaţă. Multe din noile tehnologii curate sau care produc o cantitate redusă de deşeuri, nu numai reduc substanţial gradul de poluare, dar economisesc resursele de materii prime şi energie şi reduc costurile, astfel că, deşi iniţial al investiţiei poate fi important, costul pe unitatea de produs poate fi mai mic. Interfaţa dintre politica industrială şi mediu presupune elaborarea unui pachet de măsuri cuprinzătoare şi integratoare care să aibă în vedere următoarele elemente:
1. Întărirea dialogului dintre mediu şi industrie.2. Îmbunătăţirea planificării teritoriului, prin includerea evaluării
impactului de mediu la analizarea planurilor şi programelor de investiţii.
3. Îmbunătăţirea managementului şi controlului proceselor de producţie.
4. Stabilirea de standarde pentru calitatea produselor, prin intermediul cărora să se asigure că impactul produsului asupra mediului este cât mai mic.
5. Managementul efectiv şi integrat al deşeurilor6. Este necesar ca publicul larg şi partenerii sociali să devină mai
activi, implicându-se în elaborarea şi aplicarea practică a politicilor.Se consideră că asemenea măsuri ar asigura dezvoltarea durabilă a sectorului industrial şi creşterea economică.
Industria judeţului Botoşani deţine o pondere de cca. 0,7% din producţia industrială a ţării, astfel că judeţul Botoşani se situează pe unul din ultimele locuri, ceea ce indică o scădere semnificativă a activităţilor industriale.
Producţia industrială a scăzut după 1989 datorită următorilor factori:
-capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de desfacere interne şi externe;
-decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei naţionale,volumului redus al investiţiilor;
-ritmul lent al privatizării şi restructurării;
-cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone de capital.
Principalele ramuri industriale care sunt reprezentate în judeţ sunt:- industria textilă şi de confecţii;- industria de construcţii de maşini;- industria electronică- industria alimentară
După 1989, multe unităţi industriale din judeţul Botoşani s-au închis . Pe platforma industrială a municipiului Botoşani au mai rămas câteva unităţi mai importante care funcţionează la capacitate de producţie inferioară: SC MECANEX SA; SC MECANICA SA, SC ELECTROCONTACT SA, SC FORMA SA.
150
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Şi pe teritoriul judeţului sectorul industrial a cunoscut un regres puternic: fabricile de zahăr din Bucecea şi Truşeşti au intrat în faliment, industria sticlei din municipiul Dorohoi (STIPO, PORŢELANUL, GLASS PORCELAIN Manufactures) întâmpină dificultăţi foarte mari fiind ameninţate cu închiderea.
APM Botoşani acordă o atenţie deosebită agenţilor economici care intră sub incidenţa Directivelor UE. Astfel, în judeţul Botoşani au fost inventariaţi:
- 7 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) ;
- un agent economic (SC TERMICA SA Botoşani) care întră sub incidenţa Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor in aer de poluanti provenind de la instalatiile mari de ardere
- 10 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 99/13/CE privind reducerea emisiilor de compusi organici volatili (COV) datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii ;
- 6 agenţi economici care intră sub incidenţa Directiva Consiliului 96/82/CE privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase.Aceşti agenţi economici sunt monitorizaţi permanent de APM în vederea verificării
modului de conformare cu cerinţele Directivelor UE.
9.2.2 Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale
9.3ENERGIA
Energia, mediul şi societatea au făcut obiectul unor preocupări majore pe plan mondial în ultimii 25 de ani. Energia este un produs de mare valoarea economică, socială, strategică şi politică. Este indispensabilă pentru industrie şi, astfel pentru întreaga economie şi societate. Lipsa accesului la energie are consecinţe mari, iar rolul strategic şi politic al energiei a fost în mod clar evidenţiat în ultimii 30 de ani de diferitele crize petroliere, conflicte regionale sau erori în politica energetică a unei ţări.
Politica energetică durabilă se poate defini drept acea politică, care maximizează bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor, păstrând totodată un echilibru dinamic, rezonabil, între siguranţa în alimentare, competitivitatea serviciilor energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic. De aceea, dezvoltarea unei politici energetice durabile trebuie văzută ca un proces continuu de căutare, învăţare şi adaptare, care urmăreşte să ofere soluţii optime pentru bunăstarea pe termen lung a cetăţenilor.
In acest context, Uniunea Europeană a devenit în ultimul timp extrem de preocupată de problemele majore pe care energia le ridică şi anume: alegerea surselor de energie, securitatea furnizării energiei, presiunea exercitată de protecţia mediului, evoluţia preţului petrolului şi, în fine, funcţionarea pieţei de energie. Ca urmare, în luna noiembrie 2000, Comisia Europeană a elaborat “Cartea verde - către o strategie europeană a securităţii de alimentare cu energie”.
Privind în perspectiva următorilor 20-30 de ani, “Cartea verde” atrage atenţia asupra slăbiciunilor structurale şi deficienţelor geopolitice, sociale şi de mediu ale alimentării cu energie a Uniunii Europene, în mod special, privind angajamentele Uniunii Europeane relativ la Protocolul de la Kyoto.
151
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 20069.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului
Pe plan mondial, politicile energetice au fost orientate, după crizele petroliere, către:• Asigurarea energiei necesare creşterii economice;• Asigurarea securităţii energetice;• Ameliorarea impactului mediului ambiant la nivel local şi regional.
Problemele legate de poluarea transfrontieră (ploile acide datorate, în special, emisiilor de SO2 şi NOx) au determinat ca, în timp, politicile energetice să includă o componentă importantă orientată spre creşterea eficienţei utilizării energiei.
Preocupările pentru eficienţa energetică s-au dezvoltat mai ales pentru a răspunde necesităţilor de reducere a impactului activităţilor sectorului energetic asupra mediului ambiant.
Ultimii 20 de ani au adus schimbări tehnologice deosebite în domeniul producerii energiei: cicluri combinate cu turbine de gaze (CCTG), producerea combinată de energie electrică şi căldură cu performanţe economice ridicate, etc. Această evoluţie a permis:• Descentralizarea producerii energiei electrice, folosirea CCTG permiţând scăderea
costului investiţiei specifice pentru unităţile de generare mai mici;• Reducerea impactului asupra mediului ambiant.
Realizarea acestor obiective conduce la obţinerea unei structuri raţionale de resurse energetice, necesară pentru o dezvoltare durabilă a economiei.
Integrarea economică şi politică a României în structurile UE va însemna respectarea condiţiilor impuse de două importante documente din domeniul energiei: Tratatul Cartei Energiei şi Protocolul pentru Eficienţă Energetică, care stabilesc condiţii de cooperare în domeniul energiei şi conţin următoarele prevederi importante: promovarea stabilirii preţurilor energiei pe baza pieţei; reflectarea costurilor şi beneficiilor referitoare la mediul ambiant pe întreg ciclul energetic; promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie.
Prin Protocolul de Eficienţă Energetică ţările semnatare, printre care se numără şi România, se obligă să-şi stabilească şi să implementeze strategii de creştere a eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic resurse-producere-transport-distribuţie-utilizare.
Problemele majore privind poluarea şi degradarea mediului ambiant sunt legate mai ales de modul în care energia este produsă, transportată, stocată şi utilizată.
Principalele măsuri de politică energetică avute în vedere de majoritatea ţărilor dezvoltate pentru reducerea impactului asupra mediului se referă la: creşterea eficienţei energetice; reducerea contribuţiei combustibililor fosili la producerea energiei electrice; promovarea, dezvoltarea şi creşterea ponderii utilizării resurselor regenerabile de energie.
Instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, mai ales cele ce funcţionează la tensiuni înalte, deşi nu sunt surse de poluare de anvergura termocentralelor, prezintă un impact negativ asupra mediului prin: ocuparea terenului şi defrişarea vegetaţiei adiacente, fragmentarea habitatelor, impactul vizual, impactul sonor, impactul electromagnetic, influenţe asupra instalaţiilor de curenţi slabi şi asupra altor activităţi, perturbarea zborului păsărilor, ape uzate, uleiuri, PCB, combustibili şi carburanţi.
152
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Totodată aceste instalaţii sunt mai mult expuse impactului atât unor fenomene
naturale (vânt, grindină, chiciură, descărcări electrice, inundaţii, alunecări de teren, etc.), cât şi poluării datorate altor activităţi.
Energia, simbol al dezvoltării şi civilizaţiei reprezintă, paradoxal, cauza unor prejudicii serioase asupra mediului. Astfel, sectorul energetic contribuie la emiterea în atmosferă a unor cantităţi însemnate de dioxid şi monoxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, particule, ca şi a unor cantităţi, mai reduse, de poluanţi organici volatili, particule de metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice. Evoluţia continuă a sectorului energetic determină creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane.
Dintre combustibilii utilizaţi, emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii foarte reduse de oxizi de sulf şi pulberi.
Găsirea de soluţii de viitor pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:
epuizării treptate a resurselor petroliere creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de
deşeuri radioactive,şi reprezintă o problemă importantă care preocupă omenirea în acest secol, care se pune cu acuitate în contextul actual al conştientizării factorilor de decizie şi populaţiei asupra necesităţii utilizării durabile a resurselor şi dezvoltării durabile. Exceptând energiile regenerabile, pentru a căror introducere la scară largă se fac eforturi susţinute, pentru viitorul nu prea îndepărtat există două alternative viabile: cărbunele, care însă are dezavantajul creşterii emisiilor de poluanţi şi deci accentuării fenomenelor de încălzire globală, şi energia nucleară, care comportă riscul acumulării şi diseminării în mediu a deşeurilor radioactive cu timp lung de dezintegrare. Scenariul energetic mondial pe termen lung, care este cel mai favorabil dezvoltării durabile este cel în care se realizează un echilibru cu mediul: stocuri stabile şi relativ limitate de deşeuri nucleare şi emisii de gaze cu efect de seră suficient de reduse încât să fie resorbite natural în mediu. Aceasta presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia ar trebui să joace un rol esenţial în viitor. Pe de altă parte, este necesar să se facă eforturi pentru îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei, ca şi pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, ca mijloace relativ uşor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
În cadrul eforturilor de transpunere de Acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului în legislaţia naţională, în anul 2003 a fost transpusă în legislaţia românească şi Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin HG 541/2003. Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din instalaţiile mari de ardere, şi anume instalaţiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici.
În judeţul Botoşani a fost identificată o astfel de instalaţie aparţinând SC TERMICA SA Botoşani.
În judeţ, generarea de energie termică s-a realizat prin arderea în principal în centralele termice ale unităţilor economice care folosesc diferite tipuri de combustibili fosili: păcură, CLU, gaz metan, mai puţin cărbuni, precum şi deşeuri lemnoase şi
153
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006rumeguş. În ultima perioadă o parte din instalaţiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost modificate pentru arderea de gaz natural. Emisiile principale de noxe din arderea combustibililor fosili sunt: dioxid de carbon (gaz cu efect de seră), oxizi de azot, oxizi de sulf (îndeosebi de la arderea cărbunilor şi combustibililor lichizi cu conţinut ridicat de sulf), pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor inferiori şi a păcurii), monoxid de carbon (datorită arderilor incomplete, în special în cazul cărbunilor şi păcurii). Arderea cea mai completă şi mai puţin poluantă este cea a gazului natural, astfel încât cele mai reduse cantităţi de oxizi de sulf, pulberi, monoxid de carbon rezultă din arderea gazului natural.
Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, protoxid de azot, metan, exprimate ca dioxid de carbon echivalent) din sursele punctuale inventariate de APM, arderile din sectorul energetic (producere energie electrică şi termică) reprezintă, la nivelul anului 2005, cca. 51%.
Din totalul emisiilor de oxizi de azot din aceste surse, inventariate la nivelul judeţului pe anul 2003, emisiile provenite din arderea de combustibili în centralele termice şi termoelectrice din judeţ, pentru furnizarea de abur tehnologic şi apă caldă în industrie şi pentru populaţie (exceptând procesele industriale de combustie cu contact), reprezintă cca. 53,3%. Similar, emisiile de oxizi de sulf din acest sector reprezintă cca. 63%, iar cele de pulberi 8,2%.
Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe, este unul major.
9.3.2. Consumul brut de energie(TJ)
Judeţ An Cărbune Păcură (tep) Gaze naturale (mii mc)
9.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative - 2006
Judeţ Localităţi în care se
distribuie energie termică
( nr )
Localităţi în care se
distribuie gaze naturale
( nr )
Volumul gazelor naturale distribuite
(mii mc)
Total Din care pentru uz
casnic
BOTOŞANI 1 4 44690 21717
154
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 20069.3.4 Impactul consumului de energie electrică asupra mediului
Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil.
In ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploile acide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şi chestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte.
Distribuţia şi consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin: scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice (transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă; declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene; scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori staţionari din staţiile de transformare.
Energia electrică este percepută din ce în ce mai mult ca un serviciu public către populaţie, dar în acelaşi timp şi în egală măsură, o necesitate pentru economie. Responsabilitatea de a asigura acest serviciu trebuie văzută de consumatori nu numai ca un drept de a fi serviţi, dar şi ca o obligaţie de a folosi raţional energia, în condiţii de eficienţă energetică. Firmele de distribuţie pot fi purtătoarele acestui mesaj, într-un mod transparent. Se constată că în ceea ce priveşte politica generală de energie, nu s-a făcut încă pasul de la politica orientată spre producţie, la cea orientată spre economisirea energiei.
Măsurile luate pentru reducerea poluării atmosferice din domeniul energetic s-au dovedit a fi un succes, un număr de state membre fiind pe cale să atingă obiectivele fixate pentru 2010.
Prin folosirea energiei termice se produce poluare termică şi estetică.
Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic mediul, însă impactul asupra mediului înconjurător privind distribuţia şi furnizarea energiei electrice este nesemnificativ.
Poluarea vizuală se resimte prin deteriorarea peisajului, mai evidentă în zonele rurale şi în special în zonele turistice.
In mod normal, în timpul activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice nu rezultă poluanţi în aer.
Sursele majore de poluare a mediului sunt reprezentate de centralele termoelectrice cu funcţionare pe păcură şi gaze naturale, cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale şi de centralele termice din aşezările urbane.
Principalii poluanţi emişi de sursele de ardere produc poluarea aerului. Aceştia pot fi:
pulberi (cenuşa zburătoare, particule de cărbune, zgură, pământ, funingine, etc); oxizi de sulf (SO2 şi SO3 ); oxizi de azot (NO şi NO2); oxizi de carbon; gudroane; hidrocarburi; acizi organici, etc.
155
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Al şaselea Program de Acţiune pentru Protecţia Mediului, adoptat de Uniunea Europeană, arată necesitatea promovării unui transfer de la energia generată în centralele pe bază de cărbune şi ţiţei, către sursele cu emisie mai redusă de CO2 (în particular gazul natural), precum şi prin decarbonizarea folosirii combustibililor fosili. Schimbarea trebuie să se facă la nivelul surselor de energie regenerabile cu scopul de a obţine 12% din producţia de energie din aceste surse până în 2010. Dacă centralele nucleare sunt închise sau şi-au încheiat ciclul de viaţă este nevoie ca ele să fie înlocuite cu alternative cu nivel scăzut de carbon sau chiar zero. Folosirea sistemelor de centrale combinate (care distribuie căldură generată prin producţia de energie) oferă posibilităţi pentru mărirea eficienţei şi reducerea emisiilor de bioxid de carbon.
Din anul 2010, centralele de producere combinată a energiei termice şi electrice trebuie să contribuie cu 18% la producerea de energie. Cererea de energie trebuie să fie un element central al politicii de energie.
9.3.5 Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului
În judeţul Botoşani nu există exploatări de ţiţei sau gaz metan.
9.3.6 Energii neconvenţionale
Sursele de energie neconvenţionale deţin un potenţial energetic important şi oferă disponibilităţi nelimitate de utilizare pe plan local şi naţional. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea, şi anume, accesibilitate, disponibilitate şi acceptabilitate
.Sursele regenerabile de energie asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile unei dezvoltări economice durabile.
In prezent, ponderea energiei produse din resurse regenerabile, in total energie consumata, este de aproximativ 29%, cea mai mare parte fiind produsa pe baza resurselor hidro in unitati de mare putere. In Romania, gradul de valorificare a resurselor regenerabile de energie (cu exceptia resurselor hidro-energetice valorificate in centrale cu putere instalata mare) este redus ca urmare a costurilor de investitii ridicate. RRE ar putea duce la scaderea efortului financiar pentru achizitionarea surselor de energie primara (combustibili fosili: carbune, gaz, petrol), precum si la avantaje privind mediul inconjurator (energie verde).
Cu toate ca gradul de diversificare al acestor resurse este ridicat, pana in prezent s-au exploatat intr-o foarte mica masura alte resurse regenerabile decat cele hidro-energetice, iar acestea din urma nu au fost valorificate suficient fiind in unitati hidro cu putere instalata mica.
156
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Romania dispune de 5 tipuri principale de resurse regenerabile de energie: eoliene, hidroenergetice, solare, bio-masa si resurse geo-termale.
Energia solară
Energia solară poate fi utilă omului doar prin conversia ei într-o altă formă de energie, prin diferite metode:
• Bioconversia, reprezintă transformarea naturală a energiei solare în biomasă. • Conversia energiei solare în energie termică se realizează în principal cu ajutorul
panourilor solare.• Conversia energiei solare în energie electrică (fotovoltaică) are loc prin
intermediul unor instalaţii cu baterii fotoelectrice pe bază de siliciu.• Folosirea căldurii înmagazinate în stratul superior al apei oceanului poate fi pusă
în practică în zona intertropicală unde, diferenţa de temperatură între suprafaţă şi adâncime depăşeşte 180 C în tot timpul anului.
• Un procedeu de perspectivă este fotoelectroliza apei, prin care se obţine hidrogenul, un combustibil foarte util.
Energia solară, în toate variantele de utilizare prezentate anterior, are şi avantajul de a fi inepuizabilă, abundentă, cu un cost neglijabil în forma sa brută şi, mai ales, nepoluantă, acestea fiind aspecte de mare importanţă pentru valorificarea ei în viitor. Totuşi, faptul că numeroase metode de valorificare a acestei energii sunt încă în stadiul de experiment se datorează unor dificultăţi inerente: densitatea slabă a fluxului energetic, intermitenţa datorată alternanţei între zi şi noapte, nebulozitatea, preţul ridicat al instalaţiilor de captare şi conversie, pierderea de energie prin conversie, etc.Astfel se explică numărul redus de instalaţii de captare şi conversie a energiei solare a căror producţie de energie electrică este încă foarte mică şi, chiar la nivelul actual, nu acoperă mai mult de 2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.
Energia eoliană
Energia eoliană rezultă ca urmare a diferenţei de potenţial termic şi de presiune din troposferă (ca urmare a încălzirii neuniforme a atmosferei). Cu cât curentul de aer (vântul) are o viteză mai mare, cu atât efectul mecanic creşte, şi prin urmare şi cantitatea de energie electrică rezultată.Pe suprafaţa Pământului, energia eoliană se manifestă neuniform. Potenţialul eolian variază latitudinal şi altitudinal.
Deşi puterea vântului asigură mai puţin de 0,1% din energia electrică la scară mondială, s-a dovedit o reală alternativă, fiind considerată suficient de solidă pentru a fi folosită de către serviciile de electricitate publică. În multe regiuni de pe glob, vântul face concurenţă centralelor pe cărbuni, iar specialiştii prevăd că, dacă turbinele de vânt vor intra în producţia de masă, costurile vor scădea, transformând vântul într-una din cele mai ieftine surse de energie.
157
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006Curenţii de aer sunt din abundenţă. Exceptând regiunile sensibile, potenţialul
global de energie eoliană este aproximativ de cinci ori mai mare decât toată cantitatea de electricitate folosită pe Terra . Din moment ce energia furnizată variază cu puterea a treia a vitezei vântului, majoritatea proiectelor de valorificare vor fi amplasate în zone cu curenţi puternici de aer. Europa ar putea obţine între 7-26% din necesarul de energie electrică folosind curenţii de aer, procentul variind în funcţie de mărimea terenurilor protejate din raţiuni estetice sau de mediu.
Totuşi, există o serie de dezavantaje cu privire la folosirea vântului ca sursă majoră de energie, şi anume:- apar conflicte privind terenurile datorită faptului ca fermele de vânt vor „ocupa” suprafeţe întinse. Trebuie ţinut totuşi cont de faptul că aceste suprafeţe sunt slab populate, iar generatoarele eoliene ocupă mai mult vizual terenul, astfel încât suprafaţa înconjurătoare poate fi folosită pentru păşuni sau ca teren arabil. În multe regiuni cu regim de curenţi puternici, valorificarea acestora poate ridica valoarea terenurilor prin efectul de paravânt şi reducerea eroziunii solurilor.- se poate produce deteriorarea vizuală a peisajului;- reprezintă un pericol pentru păsări;- distanţele care separă marile zone cu potenţial eolian de concentrările industriale şi umane sunt mari.În judeţul Botoşani, există câteva iniţiative de valorificare a energiei eoliene. Astfel, în oraşul Bucecea se va pune în funcţiune o centrală eoliană, aparţinând sectorului privat, care va produce energie electrică pentru sistemul naţional. De asemenea, o firmă din Italia studiază potenţialul eolian a 10 comune din judeţ.
BiomasaBiomasa reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi
reziduurilor din agricultură, silvicultură sau sectoare industriale conexe, inclusiv a materiilor vegetale şi animale, precum şi a deşeurilor industriale şi urbane.În condiţiile mediului topogeografic existent, se apreciază că România are un potenţial energetic ridicat de biomasă, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (tep - tone echivalent petrol), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărţit pe următoarele categorii de combustibil:
- Reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc (1175 mii tep);- Deşeuri de lemn – rumeguş şi alte resturi de lemn (487 mii tep);- Deşeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă
de vie, etc (4799 mii tep);- Biogaz (588 mii tep);- Deşeuri şi reziduuri menajere urbane (545 mii tep).
Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deţine ponderi diferite în balanţa resurselor primare, în funcţie de tipul de deşeuri utilizat sau după destinaţia consumului final.
Astfel, 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obţine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi preparaea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri şi deşeuri vegetale.
Energia geotermală
Energia geotermală rezultă din energia înmagazinată în depozite şi zăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabile în condiţii de eficienţă economică.În România, temperatura surselor geotermale (cu exploatare prin foraj-extracţie) în geotermie de „joasă entalpie”, are temperaturi cuprinse între 250C şi 600C (în ape de
158
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006adâncime), iar la geotermia de temperatură medie temperaturile variază de la 600C până la 1250C („ape mezotermale”).Resursele geotermale de „joasă entalpie” se utilizează la încălzirea şi prepararea apei calde menajere în locuinţe individuale, servicii sociale, sectorul industrial sau spaţii agrozootehnice.Rezerva de energie geotermală cu posibilităţi de exploatare curentă în România este de cca 167 mii tep.
Tipul de resurse şi potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat sintetic în tabelul 10.3.6.1
Sursa de energie regnerabilă
Potenţialul energetic anual
Echivalent economic energie
(mii tep)
Aplicaţie
Energie solară:- termică- fotovoltică
60x106 GJ
1.200 GWh
1.433,0
103,2
Energie termică
Energie electricăEnergie eoliană 23.000 GWh 1.978,0 Energie electricăEnergie hidro, din care sub 10MW
40.000 GWh6.000 GWh 516,0
Energie electrică
Biomasa 318x106 GJ 7.597,0 Energie termicăEnergie geotermală 7x106 Gj 167,0 Energie termică
Sursa: HG nr. 1535/18.12.2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie.
9.3.7 Evoluţia energiei în perioada 1995-2006 şi tendinţele generale în următorii ani
Evoluţia energiei în judeţul Botoşani în perioada 1995-2005
Obiectivul general al ”Strategiei Energetice a României” este acela de a satisface cererea de energie corespunzătoare unei economii moderne şi unui nivel de trai civilizat, la preţul cel mai mic, prin respectarea normelor de calitate şi de furnizare în siguranţă şi prin diminuarea impactului asupra mediului până la nivelurile admise în Uniunea Europeana. Luând în considerare aceste premise, apar următoarele obiective majore: - integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea întregului sector energetic ; - promovarea tehnologiilor curate, cu consum scăzut de energie şi de materiale şi produse ecologice; - scăderea presiunii factorilor economici asupra mediului; - casarea unităţilor vechi şi cu performanţe scăzute;
159
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006- internalizarea externalităţilor de mediu.
In contextul dezvoltării durabile, din punct de vedere al reducerii efectului de încălzire globală, România s-a angajat să respecte tratatele şi convenţiile internaţionale la care este parte şi să implementeze prevederile acestora prin politici şi măsuri în sectoarele care generează emisii de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la prevenirea schimbărilor climatice. Sectoarele cele mai importante, răspunzătoare de circa 85% din emisiile naţionale de CO2 (emisii ce provoacă schimbările climatice) sunt cel al producerii şi consumului de energie şi cel al transporturilor.
9.4 TRANSPORTURILE
9.4.1 Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi.
Dezvoltarea reţelei de transport, intensificarea traficului rutier, creşterea numerică a vehiculelor constituie tot atâtea mijloace de poluare a mediului şi respectiv de afectare a stării de sănătate a populaţiei.
Activităţile de transport ridică două categorii de probleme pentru mediu: Poluarea legată de circulaţia mijloacelor de transport, ca urmare a emisiilor de
substanţe poluante rezultate în urma consumului de combustibil; Antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu generate de lipsa de securitate
a transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conţinutul mărfurilor transportate (substanţe inflamabile, toxice).Traficul rutier afectează mediul în principal prin eliminarea de noxe, dar şi din
cauza creşterii numărului de vehicule. Presiunea exercitată de traficul auto creşte de la an la an, ca urmare a creşterii numărului de mijloace auto aflate în circulaţie. Astfel, a crescut cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă, poluanţi rezultaţi din arderea carburanţilor, cât şi din particulele antrenate în timpul circulaţiei.
Traficul rutier reprezintă şi o sursă de poluare fonică, fapt demonstrat de măsurătorile nivelului de zgomot, prin care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor admise.Reţeaua de transporturi, traficul, în special cel auto, influenţează negativ mediul prin: poluarea chimică şi fonică, aglomerări şi blocări ale circulaţiei pietonale, etc.
Traficul rutier generează în marile centre urbane circa 60% din poluarea atmosferică prin gazele de eşapament (CO, NOx, benzen, hidrocarburi aromatice policiclice, Pb, etc.)Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două particularităţi: În primul rând, eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt ce conduce la
realizarea unei concentraţii foarte ridicate la înălţimi foarte mici chiar pentru gazele cu densitate mică şi capacitate mare de difuzie în atmosferă;
În al doilea rând, emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a străzii.
Pentru dezvoltarea unui transport durabil sunt necesare îmbunătăţiri ale tehnologiilor şi combustibililor care au drept scop scăderea emisiilor unor anumiţi poluanţi.
Emisiile din transport, pe judeţe şi Regiune, la nivelul anului 2006 Judeţ/Total
9.4.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi
Un sistem eficient şi flexibil de transport este esenţial pentru economia şi calitatea vieţii. În prezent, sistemul de transport ameninţă semnificativ mediul înconjurător şi sănătatea umană şi, de aceea, este necesară crearea unui echilibru între transportul public şi cel privat.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii, la reţelele de transport naţionale şi europene.
În prezent, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, precum şi a calităţii precare a multora dintre acestea, transportul reprezintă o sursă majoră de poluare a mediului, cu un impact major în special asupra calităţii aerului.
Ca substanţe poluante, pe primul loc se situează gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi, depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului folosit şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Se evidenţiază în mod deosebit gazele cu efect de seră (CO2, CH4, N2O), acidifianţi (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile.
161
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Săptămâna mobilităţii europene 2006
22 septembrie 2006„O zi fără maşină în oraşul meu!”
„The car free day!”
Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi solul prin depunerea de substanţe chimice, precum şi apele, prin pătrunderea în cursurile acestora de suprafaţă sau subterane.
Un alt aspect deloc îmbucurător este acela că şoselele şi căile ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, în părţi din ce în ce mai mici, ameninţând existenţa plantelor şi a animalelor sălbatice. Fragmentarea terenurilor va creşte în viitor odată cu dezvoltarea infrastructurii de transport.
Dat fiind faptul că transportul rutier constituie o sursă majoră de poluare, în special în localităţile urbane, se impune trasarea unor obiective importante în contextul dezvoltării durabile, precum şi implementarea de tehnici de management a traficului.
Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedere următoarele acţiuni generale privitoare la mediu: În domeniul creării pieţei interne, reglementări concentrate în special prin
restrângerea nivelelor de poluare în limitele stabilite în standardele Comunităţii Europene;
În domeniul protecţiei şi conservării mediului:o materializarea conceptului de transport durabil, o utilizarea modurilor de transport ecologice;o utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţional;o implementarea tehnologiilor de depoluare specifice;o aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării.
9.4.3 Situaţia parcului auto
Conform datelor furnizate de Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, situaţia parcului auto din judeţul Botoşani la 31.12.2005 se prezintă astfel:
Evoluţia parcului auto în judeţul BOTOŞANI în perioada 1999 ÷ 2006Tip vehicul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Automobile
Proprietate personalăTotal automobile
38260 39265 40704 44661 45315 47337 46461 43829
9.5 TURISMUL
162
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Dezvoltarea sectorului turistic are implicaţii majore asupra mediului în special asupra habitatelor, asupra facilităţilor de transport, asupra resurselor de apă, asupra facilităţilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate. Impactul turismului asupra mediului depinde de tipul de turism practicat, de comportamentul turiştilor şi de calitatea serviciilor oferite.
Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca urmare a dezvoltării turismului sunt necesare planuri de management integrat pentru acest sector.
Planurile de management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre turism şi mediu şi se referă la:controlul utilizării terenului, stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii şi lupta împotriva construcţiilor ilegale,managementul fluxurilor de trafic privat, către, din şi în interiorul zonelor turistice, diversificarea turismului, aplicarea strictă a prevederilor standardelor referitoare la zgomot , apa de băut, apa de îmbăiere, apele uzate , emisiile de noxe în aer, crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile (zonele umede), conştientizarea populaţiei locale şi a turiştilor, educaţia şi pregătirea personalului implicat în activităţile din zonele turistice.
Practicarea turismului poate aduce prejudicii importante ecosistemelor naturale, motiv pentru care educaţia ecologică şi turismul trebuie să fie strâns legate, pentru ca populaţia să conştientizeze fragilitatea ecosistemelor în care se recreează.
În judeţul Botoşani se pot practica următoarele tipuri de turism:• Turismul cultural, de cunoaştere şi de informare susţinut de valorile istorice şi de
arhitectură. În cadrul acestuia pot fi incluse :o Turismul muzeistic susţinut de muzee, case memoriale, etc.(Memorialul
Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii, Casa memorială Mihai Eminescu, Muzeul de Etnografie Botoşani, Muzeul de Ştiinţe ale naturii Dorohoi, Muzeul memorial « George Enescu » Dorohoi, Casa Memorială « Nicolae Iorga » Botoşani, etc
o Turismul etnografic, legat de manifestări cu caracter popularo Turismul artistic (festivaluri, stagiuni, vernisaje, etc.)
• Turismul ecleziastic, prin punerea în valoare a lăcaşelor de cult şi spiritualitate• Turismul ştiinţific prin participări la seminarii, cursuri, vizite în rezervaţiile naturale
existente în judeţ.• Turismul de agrement, susţinut de frumuseţea peisajului• Agroturismul
La sfîrşitul anului 2006, în judeţul Botoşani existau :• 5 agenţii de turism ;• 9 hoteluri ;• 5 pensiuni turistice şi agroturistice• tabără pentru elevi (« Codrii de aramă » Agafton)
Având în vedere aceste elemente caracteristice, impactul generat de turism asupra factorilor de mediu din judeţ este foarte scăzut. Această stare de fapt a rezlutat şi în urma controalelor efectuate privind verificarea modului de respectare a obligaţiilor ce le revin privind salubrizarea şi igienizarea acestor zone, programul de funcţionare al discotecilor, restaurantelor barurilor, în scopul evitării poluării fonice.
163
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Lacul cu nuferi, Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu
Codrul eminescian, Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu
Rezervaţia de Tisă de la Tudora Mănăstirea Balş
9.6 POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU.
164
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
9.6.1Poluări accidentale cu impact major asupra mediului
Nr.crt.
Data / oraLocalizareafenomenul
ui
Agentul poluator;
Cauza poluarii
Factorii demediu afectati
Modul demanif. al
fenomenului
Masuri luate Sanctiuni
JUDETUL BOTOŞANI
1 iunie 2006 Municipiul Botoşani
SC DRUMURI ŞI PODURI SA
Botoşani
apa Paraul Teascu a fost afectat de evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca a unei cisterne de ape uzate cu continut de produse petroliere apartinind SC DRUMURI SI PODURI SA Botosani.
- S-au executat baraje din plasa de sarma si baloti de paie pentru retinerea produsului petrolier. - S-a colectat produsul petrolier in butoaie metalice.
Poluatorul a fost amendat de:
- CJGM Botosani (5000 RON)
- SGAJ Botosani (30000 RON).
165
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
9.6.2 Poluări cu efect transfrontier
În anul 2006 nu s-au produs poluări cu efect transfrontier.
9.7 CONCLUZII
Politica Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător, aşa cum se regăseşte în Tratatul Comunităţii Europene, este orientată spre atingerea unei dezvoltări durabile prin includerea protecţiei mediului în politicile sectoriale comunitare. Atingerea acestui obiectiv presupune introducerea unor standarde de mediu ridicate şi respectarea câtorva principii foarte importante, precum: „poluatorul plăteşte”, „răspunderea poluatorului pentru paguba produsă”, combaterea poluării la sursă şi împărţirea responsabilităţilor între toţi operatorii economici şi actorii locali – la nivel local, regional şi naţional.
În ţara noastră, după participarea la Summit-ul de la Rio de Janiero, şi în vederea viitoarei sale aderări la Uniunea Europeană, conştientizarea problemelor legate de mediu a crescut în mod semnificativ şi au fost luate măsuri pentru combaterea acestor probleme. Mai mult, Acordul de Asociere între România şi UE prevede că politicile de dezvoltare în România trebuie să se fundamenteze pe principiul dezvoltării durabile şi să ia în considerare întotdeauna potenţialele efecte ale acestora asupra mediului înconjurător
CAPITOLUL 10 INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA
10.1 CHELTUIELI ŞI RESURSE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintă măsura economică a răspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumită etapă şi includ cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi pe cele care se referă la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din: Investiţii Cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu: cheltuieli curente interne (pentru activităţi proprii) şi cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).
Cheltuieli şi investiţii in anul 2006Judeţ Agenţi economici Consilii Judeţene Consilii Locale
BOTOŞANI 35719 16216 6240
Investiţii cuprinse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu
166
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
(mii RON)
Nr. crt.
Agentul economic Valoare prevǎzutǎ în
PC
Valoare programatǎ în
2006
Valoare realizatǎ în
2006
1SC URBAN SERV SA Botoşani
20 20 23,430
2S.C. ELMISA – COM SRL - Statie distributie carburanti
4,5 4,5 5
3 SC UPSS SA Botoşani 3 3 3
4SPITALUL JUD. DE URGENTA MAVROMATI Botoşani
50 50 53,4
5SPITALUL DE RECUPERARE SF. GHEORGHE Botoşani
0,5 0,5 0,3
6Spitalul de psihiatrie Botoşani
2,5 2,5 2,6
7
S.C. GENERAL BUSINESS STEF –COStatie distributie carburanti
5 5 6,1
8
S.C. CONSTRUCTII FEROVIARE IASI – GRUP COLAS SA – Centrala de beton de ciment, tip CEDOMAL C15
3 3 8,9
9SC TERMICA SA Botoşani
1139,4 1139,4 1139,44
10SC MECANICA SA Botoşani
5 5 5,9
10.2 CHELTUIELI ŞI INVESTIŢII EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI ÎN ANUL 2006 ŞI RAPORTATE LA GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU
Conform datelor furnizate de Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Botoşani situaţia investiţilor pentru anul 2006 se prezintă astfel:
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
10.3 FONDUL DE MEDIU
Unul dintre cele mai importante instrumente economice folosite de politica de mediu îl constituie Fondul de mediu.
Fondul pentru mediu este ca un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistenţă financiară investiţiilor prioritare necesare pentru a facilita implementarea noii legislaţii de protecţie a mediului armonizată cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea şi transpunerea Acquis-ului comunitar.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru Mediu trebuie să fie un instrument financiar care să furnizeze stimulenţi economici şi sprijin financiar pentru activităţile privind protecţia mediului din perioada de tranziţie, până când alte instrumente şi mecanisme financiare specifice unei economii de piaţă mature vor deveni funcţionale.
Fondul de mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare vizează îmbunătăţirea performanţei de mediu privind:
A)prevenirea poluării;B) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;C) reducerea nivelurilor de zgomot;D) utilizarea de tehnologii curate;E) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;F) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale;G) gospodărirea integrată a zonei costiere;H) conservarea biodiversităţii;I) administrarea ariilor naturale protejate;J) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;K) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile;L) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;M) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;N) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii;O) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;P) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
Contributia la Fondul de Mediu în anul 2006 (mii RON)
CategorieJudeţ
Bacău Botoşani
168
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Numărul Contribuabililor înregistraţi la Fondul pentru Mediu din judeţul Botoşani: 229.
În cele două sesiuni de finanţare lansate în anul 2006, au fost depuse următoarele solicitări:
Nr. crt.
Date de identificare ale solicitantului de proiect
Titlul proiectului
1 Primăria municipiului Botoşani
„Reabilitare sistem de drenare versant sud vest în municipiul Botoşani”
2 Consiliul Local Albeşti „Amenajarea şi recalibrarea pârâului Hângerau”
Categoria e) Gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
1 SC URBAN SERV SA Botoşani
„Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor, diversificarea colectării selective”
Categoria j) Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului;
1 Primăria municipiului Botoşani
„Colectarea selectivă a deşeurilor în municipiul Botoşani – efecte pozitive asupra mediului,
sănătăţii populaţiei şi esteticii oraşului”2 Consiliul Local Copălău „Cunoaşte şi protejează mediul”3 Asociaţia „Şcoala şi Familia”
Botoşani„Viaţă sănătoasă într-un mediu curat”
4 Cercul Ecoturistic CARPATES Botoşani
„Educaţia ecologică –educaţia pentru viitor”
5 Grupul Şcolar „dr. Mihai Ciucă” Săveni
„Educarea şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului şi implicarea în activităţi
ecologice”6 Colegiul Naţional AT Laurian
Botoşani„Copii şi părinţi împreună în colectarea
selectivă a deşeurilor”
Proiecte aprobate în cursul anului 2006:SC PRODALCOM GROUP SRL Botoşani „Realizarea unei staţii de preepurare a apelor uzate, cu o capacitate de 130 mc/24 ore”. Valoarea aprobată pentru finanţare este de 972650 RON.
169
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
10.4 FONDURILE UNIUNII EUROPENE DE PREADERARE
Din ianuarie 2000 există trei fonduri de preaderare, reprezentând un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările candidate la aderare din Europa Centrală şi de Est în eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga şi Madrid.
Programul PHARE în România
Programul PHARE (Pologne et Hungrie-Aide a la Restruction Economique) este primul instrument financiar nerambursabil, program lansat de Comisia Europeană din anul 1990, având ca destinaţie cele două ţări menţionate.
De acest program România beneficiază încă din anul 1991, acesta extinzându-se ulterior şi la celelalte state din Europa Centrală şi de Est, candidate la aderarea la uniunea Europeană, devenind principalul instrument de asistenţă financiară şi tehnică oferit de Uniunea Europeană pentru restructurarea economiilor acestor ţări şi crearea infrastructurii necesare aderării la Uniune.
Programul Phare îşi concentrează activităţile pe două domenii cheie:♦ dezvoltarea instituţională: 30% din bugetul PHARE;♦ sprijinirea investiţiilor legate de transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar: 70% din bugetul PHARE.Dezvoltarea instituţională, pentru care se alocă aproximativ 30% din buget, este definită ca fiind procesul de sprijinire a ţărilor candidte în vederea dezvoltării structurii, strategiilor, resurselor umane şi a abilităţilor manageriale necesare consolidării capacităţii lor economice, sociale, legislative şi administrative.Investiţiile legate de transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar (pentru care se alocă 70% din bugetul total al programului Phare), constă din două tipuri principale deactivităţi:
cofinanţarea investiţiilor în cadrul legislativ al ţării candidate, cu scopul de a consolidainfrastructura legislativă necesară asigurării conformităţii cu acquis-ul comunitar,
cofinanţarea investiţiilor în coeziunea economică şi socială, iniţiată în programele PHARE 2000, prin măsuri similare celor sprijinite în Statele Membre prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) şi Fondul Social European (FSE).Această cofinanţare susţine funcţionarea economiei de piaţă şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul Uniunii.
Prin programul PHARE sunt sprijinite şi investiţiile în coeziunea economică şi socială. Aceste noi activităţi au ca scop pregătirea ţărilor candidate în vederea viitoarei lor participări la Fondurile Structurale.
Asistenţa acordată prin PHARE, ia în general forma finanţărilor nerambursabile şi nu a împrumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie în mod independent de către Comunitate, fie prin co-finanţare din partea Statelor Membre, a Băncii Europene de Investiţii, a unor ţări terţe sau a unor organisme din ţările beneficiare pe baza, în principal, a populaţiei şi a PIB-ului pe cap de locuitor, dar şi prin luarea în considerare a
170
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
performanţelor, nevoilor, capacităţii de absorbţie şi a progresului înregistrat în implementarea Parteneriatului de Aderare.
PROIECTE PHARE ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
A.: „Reabilitarea sistemului de distribuţie a apei în judeţul Botoşani” (SAMTID)
Proiectul, început în anul 2004, este finanţat în cadrul programului PHARE 2002 Coeziune Economica si Sociala, Schema de finantare "Dezvoltarea Infrastructurii în Orasele Mici si Mijlocii" (SAMTID). Beneficiarul acestui proiect este „Asociaţia pentru Alimentări cu Apă, Canalizare şi Salubritate Botoşani” (A.A.A.C.S) constituit din municipiul Dorohoi şi oraşele Darabani şi Saveni, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Botoşani.
Proiectul se adresează sectorului „managementul apei” şi acoperă localităţile: municipiul Dorohoi, oraşele Săveni şi Darabani.
Grupul ţintă (beneficiari) al proiectului este reprezentat de 141.875 locuitori ai municipiului Dorohoi şi oraşelor Darabani şi Săveni şi din localităţile limitrofe care vor beneficia de reabilitarea sistemului de furnizare a apei potabile, 380 agenţi economici racordaţi la sistemul de apa potabilă, precum şi 5 instituţii implicate în promovarea şi implementarea proiectului.
Valoarea totală a proiectului este de 6.376.023 Euro, din care 5.444.339 Euro reprezintă fonduri eligibile şi 931.683 Euro fonduri neeligibile.
Componentele proiectului sunt:- Reabilitarea sistemului de distributie a apei din municipiul Dorohoi (reabilitare retea distributie, contorizare consumatori, reabilitare statie clorizare, dotare laborator, dotare operator);- Reabilitarea sistemului de distributie a apei din orasul Darabani (reabilitare si automatizare statie pompare, reabilitare statie tratare, reabilitare retea distributie, contorizare consumatori, dotare laborator);- Reabilitarea sistemului de distributie a apei din orasul Saveni (reabilitare si automatizare statie pompare, reabilitare statie clorizare, reabilitare aductiune, reabilitare statie tratare, reabilitare retea distributie, contorizare consumatori).
Conform informaţiilor furnizate de Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), lucrările executate în anul 2006 au fost:În oraşul Darabani
1. Reabilitarea aducţiunii forţate: din totalul de 2606 ml, s-au realizat 2539 ml, nu s-au finalizat masivele de ancorare şi nu s-au efectuat probele de presiune
2. Reabilitare reţea de distribuţie : din totalul de 12110 ml, s-au realizat 11163 ml, iar din 476 branşamente individuale s-au realizat 216.În municipiul Dorohoi
1. Reabilitarea distribuţiei principale pe zona de înaltă şi joasă presiune prin înlocuire cu conducte din poliesteri armat cu fibră de sticlă şi conducte din PEHD pe lungime de 5250 ml, s-a realizat 2792 ml (53%).
171
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
2. Reabilitarea reţelei de distribuţie prin înlocuire şi dezvoltare pe o lungime de 38960 ml, s-a realizat 24265 ml, iar din 1455 branşamente individuale s-au realizat 567.În oraşul Săveni
1. Reabilitarea parţială a aducţiunii forţate pe lungime totală de 2080 ml prin înlocuirea conductei existente din azbociment cu PEHD - s-a realizat 1991 ml, dar fără traversări cursuri de apă, interconectări, probe efecuate pe 2 tronsoane din 5. 2. Reabilitare reţea de distribuţie prin înlocuire şi dezvoltare pe o lungime totală de 7590 ml, s-a realizat 1978 ml, din 660 branşamente s-au realizat 186.
Termenul de finalizare al investiţiei a fost septembrie 2006 dar, datorită unor probleme de natură tehnică, acesta nu a putut fi respectat, astfel încât Autoritatea Contractantă, Autoritatea de Implementare şi Delegaţia UE au convenit o extensie de termen cu încă 14 luni, respectiv noiembrie 2007.
B. „Îmbunătăţirea şi reabilitarea sistemului rutier şi de mediu pe străzile Ştefan cel mare, Uzinei şi Independenţei din oraşul Săveni, jud. Botoşani”
Proiectul este finanţat prin programul PHARE 2001 Coeziune Economică şi Socială şi are ca beneficiar Consiliul Local Săveni. Valoarea totală a proiectului este de 33.252,6 mil lei.Scurta descriere a proiectului:- lungimea totală a străzilor propuse pentru reabilitare:• str. Uzinei – 60 m• str. Independenţei – 740 m • str. Ştefan cel Mare – 1850 m- consolidare versant:• lungime reţea drumuri – 600 m• cămine vizitare – 12 buc• ramforţi – 22 buc• suprafaţă – 85550 mp
Proiectul a fost finalizat în luna noiembrie 2006.
C. PHARE 2003 „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii de mediu”PHARE 2003/005 – 551.04.11.01 „Investiţii pentru implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii de mediu”
Acest proiect va contribui la îmbunătăţirea capacităţii tehnice a Sistemului Naţional de Monitorizare a Radioactivităţii Mediului şi a laboratorului Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate pentru a răspunde cerinţelor naţionale şi europene de supraveghere radiologică, în condiţii normale şi de urgenţă, prin achiziţionarea de echipament adecvat, precum şi la asigurarea expertizei necesare îndeplinirii activităţilor legate de implementarea cerinţelor în domeniu, prin instruirea personalului.
În cadrul acestui proiect APM Botoşani va fi dotată cu o staţie de monitorizare a dozei gama şi a parametrilor meteo care va face parte din Reţeaua Naţională de
172
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Supraveghere a Radioactivităţii Mediului şi va realiza, prin activităţile de monitorizare şi control, supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, obiectivul principal fiind detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelelor de radioactivitate din mediu, precum şi acţiunea de avertizare – alarmare a factorilor de decizie judeţeni.A fost stabilit amplasamentul staţiei şi s-au obţinut avizele şi autorizaţiile necesare.
D. PHARE 2004 „Implementarea şi aplicarea Acquis-ului Comunitar în domeniul protecţiei mediului”
PHARE 2004/016-772.03.03/01 „Întărirea capacităţii Agenţiilor Regionale pentru Protecţia Mediului, Agenţiilor Locale pentru Protecţia Mediului şi a Gărzii Naţionale de Mediu în implementarea, monitorizarea şi controlul aplicării legislaţiei transpuse din domeniul mediului”
RO/04/IB/EN/06 „Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu, cu accent pe domeniul managementului deşeurilor urbane” – ARPM Bacău
Proiectul de înfrăţire are drept scop întărirea capacităţii instituţionale a ARPM Bacău în implementarea, monitorizarea şi aplicarea legislaţiei naţionale de mediu cu accent pe gestiunea deşeurilor menajere. De asemenea, proiectul va sprijini ARPM şi Agenţiile de Protecţie a mediului în activităţile lor zilnice referitoare la implementarea, monitorizarea şi implicarea legislaţiei de mediu transpusă din acquis-ul comunitar. În acest sens, proiectul îşi propune să ajute ARPM Bacău în dezvoltarea unui punct focal specializat pe gestiunea deşeurilor menajere.Proiectul are 4 componente:Componenta 1 Organizarea proiectului şi întâlnirea de debutComponenta 2 Evaluarea şi dezvoltarea capacităţilor instituţionaleComponenta 3 Sprijin acordat în cadrul activităţilor curenteComponenta 4 Activităţi specifice în domeniul deşeurilor menajere
În anul 2006 s-au desfăşurat o serie de seminarii de instruire la care au participat şi reprezentanţii APM Botoşani pe teme referitoare la: Planificare de mediu, „Evaluarea si dezvoltarea capacitatii institutionale”, Chimicale, Protecţia naturii şi biodiversitate.
Instruirea a fost asigurata de expertii UE de la Administratia Regiunii Toscana (IT), Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Toscana (IT), Universitatea Tehnica de Stat din Atena (GR) si CISPEL Toscana (IT – Asociatia Regionala a Furnizorilor de Utilitati Publice).
E. PHARE CES 2004 „SCHEMA DE INVESTIŢII PENTRU PROIECTE MICI DE GESTIONARE
Această Schema de investiţii a fost lansată în ianuarie 2006 şi a reprezintă o extensie, pentru celelalte 7 regiuni, a schemei pilot de investiţii din cadrul Phare CES 2003 implementată în Regiunea 7 Centru şi urmăreşte dezvoltarea sistemelor de gestionare a deşeurilor în localităţile mici şi mijlocii, precum şi compensarea deficitului de
173
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
investiţii înregistrat în regiunile ţintă, în acest sector, în ultima decadă. Beneficiarii acestei scheme au fost autorităţile publice din regiunile ţintă, cu responsabilităţi în domeniul managementului deşeurilor, iar obiectivul său principal a fost acela de a acorda asistenţă tehnică şi financiară autorităţilor publice din regiunile ţintă responsabile cu managementul deşeurilor, în eforturile lor de a reduce volumul deşeurilor şi de a stimula colectarea selectivă a acestora.
În judeţul Botoşani, Consiliul local Dorohoi a obţinut o finanţare pentru proiectul « Sistem performant de management al deşeurilor în zona Dorohoi » care are o valoare de aprox 910000 Euro, valoare la care se adaugă peste 400000 Euro care reprezintă cheltuieli neeligibile care vor fi suportate integral de Consiliul Local Dorohoi. Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă implementarea unui sistem performant de management al deşeurilor în vederea colectării selective şi reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în zona municipiului Dorohoi şi a comunelor George Enescu şi BroscăuţiBeneficiarii acestui proiect vor fi 37.867 locuitori ai municipiului Dorohoi şi ai comunelor partenere George Enescu şi Broscăuţi şi 1.467 de agenţi economici şi instituţii publice din zonă.La sfârşitul anului 2006 a fost semnat contractul de finanţare.
F. PHARE CBC PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
PHARE CBC 2004 PROGRAMUL DE VECINĂTATE ROMÂNIA MOLDOVAObiectivul general al Programului de Vecinătate 2004-2006 este dezvoltarea economico-socială durabilă în zona de graniţă dintre România şi Moldova, prin dezvoltarea principiului cooperării transfrontaliere. Două obiective strategice consolidează Obiectivul general: intensificarea cooperării economice şi sociale transfrontaliere ; îmbunătăţirea coerenţei în infrastructura transfrontalieră în măsura în care acest lucru contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. În 2006 a fost lansat Programul de Vecinătate România – Moldova 2004 care va fi implementat prin două Priorităţi:
I. Prioritatea 1 Dezvoltare Economică şi Socială , care constă în cinci Măsuri:Masura 1.1: Protecţia mediului şi a naturiiMasura 1.2: Managementul teritoriului şi al frontiereiMasura 1.3 Dezvoltarea economică localăMasura 1.4 TurismMasura 1.5: Educaţie şi servicii sociale
Resursele financiare alocate pentru această prioritate pentru anul 2004 au fost de 5,47 milioane Euro pentru PHARE CBC Romania şi 0,95 milioane Euro pentru TACIS Moldova.
II. Prioritatea 2 Acţiuni “people to people”
Această prioritate conţine doar o singură măsură, Fondul Comun al Proiectelor Mici (pentru a implementa acţiunile de tip „people to people”).
174
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Măsura este orientată în primul rând spre încurajarea contactelor transfrontaliere şi cooperării la nivel regional şi local, în special cooperarea în domeniile: cultural, social şi al sportului, precum şi crearea şi consolidarea instituţiilor.
Resursele financiare pentru această măsură au fost de 0,87 milioane Euro pentru PHARE CBC Romania.
În cadrul acestui program de finanţare, agenţiile teritoriale pentru protecţia mediului din judeţele eligibile (Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi) au înaintat un proiect care a fost aprobat pentru finanţare: „Management comun România – Republica Moldova pentru conservarea biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări”.
Localizarea este în judeţele Iaşi, Botoşani, Vaslui, Galaţi – România şi 11 raioane riverane râului Prut din Republica Moldova - Briceni, Edineţ, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Ungheni, Nisporeni, Hanceşti, Leova, Cantemir, Cahul.Parteneri sunt: Agenţiile pentru Protecţia Mediului Vaslui, Botoşani, Galaţi şi Fundaţia Corona Romania, Inspectoratul Ecologic de Stat Chişinău şi Asociaţia Obştească Cutezătorul Făleşti – Republica Moldova.Durata proiectului este de 22 luni şi a demarat în luna decembrie 2006.Cost total: 808080 EURO din care 726544,7 EURO fonduri PHARE şi 81538,3 EURO contributie APM Iasi.
Proiectele aprobate pentru finanţare din judeţul Botoşani în cadrul acestei sesiuni sunt:
Nr.Crt.
Beneficiar Titlu ProiectCost total(Euro)
1 Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor”
Intersecţie culturală, mobilitate, informare şi promovarea folclorului muzical tradiţional
32787
2 DJCCPCN Botoşani Moştenire din bătrâni 198323 Consiliul Judeţean
BotoşaniColaborare transfrontalieră pentru managementul cursului mijlociu al râului Prut
287030
4 Organizaţia Tineretului Liber Botoşani
Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă 47035
5 Şcoala Secundară Conceşti
Cooperare pentru o educaţie mai bună 73100
6 CCIA Botoşani EXPO RO MOLD 169431
PHARE CBC PROGRAMUL DE VECINĂTATE ROMÂNIA – UCRAINA 2004-2006
175
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Obiectivul global al Programului de Vecinătate 2004-2006 este: Îmbunătăţirea integrării transfrontaliere dintre regiunile de graniţă, prin edificarea unor baze solide pentru dezvoltare economică durabilă.Priorităţile şi Măsurile acestui Program de Vecinătate sunt:
Prioritatea 2 Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură transfrontalierăMăsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de transport şi de graniţăMăsura 2.2 Îmbunătăţirea activităţilor de management a mediului în zona transfrontalieră
Prioritatea 3 Acţiuni „People to People”Măsura 3.1 fondul Comun al proiectelor Mici
Alocarea financiară pentru priorităţile 1 şi 2 este 5,130 milioane Euro prin finanţare PHARE, iar pentru prioritatea 3 este de 0,570 milioane Euro prin finanţare PHARE.
Nr.crt
Beneficiar ProiectulValoareatotală(Euro)
1 CCIA Botoşani Birou de Cooperare Transfrontalieră Botoşani - Ucraina
196528
2 AJOFM Botoşani Stimularea unei atitudini active prin promovarea principiului „Ajută-te singur!”
77584
3 Consiliul Judeţean Botoşani
Centru de informare turistică şi cooperare transfrontalieră
81591
4 Consiliul Judeţean Botoşani
Drumuri fără frontiere pentru o Europă unită
111130
5 Consiliul Local Stăuceni
Promovarea unor schimburi culturale cu accent pe stabilirea unor tradiţii
40000
6 Consiliul local Botoşani
Step by Step pentru o educaţie europeană 40000
7 Consiliul Judeţean Botoşani
Mihai Eminescu – un poet universal, un poet fără frontiere
22560
8 Consiliul Local Cândeşti
Tradiţii şi obiceiuri culturale româneşti şi ucrainieine
47150
Programul ISPA în România
Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezintă instrumentul financiar pus la dispoziţie de Comisia Europeană în perioada 2000-2006 şi este destinat finanţării de investiţii în infrastructura de mediu pentru serviciile publice
176
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
urbane. Acest program vine în sprijinul realizării de progrese în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, prin implementarea directivelor costisitoare în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor.
Programul ISPA în judeţul BotoşaniProiectul « Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, Botoşani » face parte din cele 8 noi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurilor de mediu şi transport, aprobate pentru România în cadrul Comitetului de Management ISPA de la Bruxelles, din 28 octombrie 2004, pentru care ulterior, în data de 14 februaie 2005 au fost semnate la Bucureşti, la Ministerul Finanţelor Publice, cele 8 Memorandumuri de Finanţare.În Memorandumul de finanţare pentru judeţul Botoşani, sunt incluse 4 componente :7. Asistenţă tehnică pentru coordonarea şi supervizarea proiectelor ISPA în Botoşani;8. Reabilitarea Staţiilor de Tratare a apei potabile Bucecea şi Cătămărăşti ;9. Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Botoşani şi a staţiei de pompare a apelor uzate Tulbureni ;10. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare din municipiul Botoşani.În anul 2006 s-au desfăşurat următoarele activităţi :1. A fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru componenta « Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate » în data de 28.12.2006 cu firma DYTRAS SA (Spania).2. S-a pregătit dosarul de licitaţie pentru adjudecarea contractului de execuţie a lucrărilor pentru componenta “Reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile”.3. Pe 18.05.2006 s-a semnat contractul de servicii pentru componenta “Asistenţă tehnică pentru managemenul şi supervizarea proiectelor ISPA în Botoşani” cu consorţiul Louis Berger/Jacobs.
10.5 PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI (PNAPM)
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) este un instrument de implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării normelor interne şi a directivelor Uniunii Europene. El este conceput ca un document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale aliniindu-se la principiile generale şi obiectivele prioritare conţinute Strategia Naţională pentru Protecţia Mediului în România.
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului reprezintă un instrument de planificare care abordează cele mai importante probleme – identificate conform unor criterii bine stabilite.Criteriile de stabilire a PNAPM:• Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;• Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;
177
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
• Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi a accidentelor;• Raport maxim între beneficiu şi cost;• Racordarea la prevederilor convenţiilor şi programelor internaţionale, precum şi la Programul Naţional de Aderare al României la Uniunea Europeană.
PNAPM a fost reactualizat în concordanţă cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar, devenind astfel un element de bază pentru îndeplinirea condiţiilor stabilite în vederea integrării în structurile Uniunii Europene.
Se poate aprecia că elaborarea şi reactualizarea permanentă a PNAPM reprezintă un proces complex, care urmăreşte implementarea unor acţiuni şi proiecte concrete având drept scop final îmbunătăţirea progresivă a calităţii factorilor de mediu în România.
Fiecare regiune administrativă, prin propunerile sale, participă la elaborarea şi actualizarea PNAPM, incluzând principalele probleme de protecţie a mediului la nivel local în Strategia Naţională a României, conform principiilor şi obiectivelor acesteia
În anul 2004 a început procesul de revizuire a versiunii 2003 a PNAPM. Principalele etape ale procesului de actualizare au fost:• identificarea propunerilor de proiecte, atât la nivel central cât şi local;• elaborarea de criterii de selecţie şi de prioritizare;• analiza şi selectarea proiectelor pentru includerea în PNAPM;• prioritizarea proiectelor selectate;• aprobarea PNAPM de către Comitetul Interministerial pentru coordonarea integrăriidomeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional, înfiinţat în conformitate cu prevederile HG nr. 1097/2001;• identificarea potenţialelor surse de finanţare, precum şi realizarea unei interfeţe cu programe specializate (ISPA, Phare, LIFE, SAPARD etc);• elaborarea şi punerea în practică a unui sistem informatizat de monitorizare a implementării PNAPM.În urma procesului de evaluare efectuat la nivel naţional au fost selectate 711 proiecte din următoarele domenii : calitatea apei, calitatea aerului, managementul deşeurilor, biodiversitate, zgomot, legislaţie orizontală.
Pentru judeţul Botoşani au fost selectate următoarele proiecte :
Domeniul ProiectulApă potabilă Staţie de tratare şi sistem de alimentare cu apă a localităţii
Dorohoi
Apă uzată
Reţele de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate în localitatea Dorohoi
Reţele de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate din localitatea Darabani Reţele de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate din localitatea Flămânzi
Aer Reducerea NOx la SC TERMICA SA
178
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
Reducerea emisiilor de COV rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină la PETROM sucursala PECO
Deşeuri municipaleManagementul integrat al deşeurilor în judeţul Botoşani
Închiderea depozitelor rurale de deşeuri – proiect regionalDeşeuri deechipamente electrice şi electronice
Managementul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în judeţul Botoşani
Vehicule scoasedin uz
Managementul vehiculelor scoase din uz în judeţul Botoşani
BiodiversitateProtejarea şi reconstrucţia ecologică a Rezervaţiei de tisă Tudora
PNAPM cuprinde şi propunerile de proiecte ale MMGA pentru finanţare din Fondul de Coeziune. Pentru judeţul Botoşani există o propunere în domeniul “Deşeuri” care se referă la pregătirea documentaţiei pentru proiectul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului prin intermendiul unei aplicaţii ISPA.
Planul Local de Acţiune al judeţului Botoşani
Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani (PLAM) a fost elaborat în perioada 2004-2005 şi a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Botoşani nr. 19/22.02.2006. APM Botoşani nu a beneficiat de asistenţă tehnică pentru elaborarea PLAM.
Procesul de monitorizare a PLAM a început în luna aprilie 2006 pentru măsurile care aveau termen în anul 2005. Ulterior, monitorizarea acţiunilor din PLAM a fost extinsă şi pentru prima jumătate a anului 2006.
În luna noiembrie 2006 a fost finalizat raportul de evaluare pentru procesul de monitorizare.Concluziile raportului de monitorizare: 1. Procentul general de realizare a acţiunilor cu termene prevăzute în perioada de monitorizare este de 30%; acţiunile nerealizate reprezintă 42%, iar cele aflate în derulare reprezintă 26%; 2. Nerealizări şi întârzieri mai mari au fost identificate la categoriile de probleme: PM 02 Poluarea apelor de suprafaţă, PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice, PM 10 Transport, PM 08 Degradarea mediului natural şi construit, PM 11 Turism şi agrement.3. Nerealizările sunt motivate în general de lipsa resurselor financiare necesare pentru realizarea investiţiilor prevăzute.4.Autorităţile locale şi agenţii economici au dificultăţi în realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru realizarea anumitor obiective cuprinse în PLAM. Echipa de monitorizare a recomandat autorităţilor locale să-şi ierarhizeze priorităţile la nivel local, analizând eficienţa acţiunilor/lucrărilor de mediu propuse în programele proprii, inclusiv
179
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BOTOŞANI
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU PE ANUL 2006
sub aspectul raportului cost/beneficiu, având în vedere resursele financiare limitate disponibile, şi să stabilească din timp în bugetele locale fondurile necesare pentru elaborarea studiilor necesare şi proiectelor tehnice, precum şi pentru finanţarea/ cofinanţarea proiectelor promovate.
În concluzie, deşi nu au fost atinse toate obiectivele şi ţintele de mediu vizate şi nu s-au realizat integral acţiunile propuse care au avut termene scadente în intervalul analizat, s-au făcut, în limita resurselor financiare disponibile, o serie de progrese în rezolvarea problemelor de mediu majore identificate.
De altfel, APM Botoşani a urmărit includerea în PLAM a acţiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu din judeţ, astfel încât acestea să poată primi fonduri prin programele europene de finanţare pre- şi post-aderare.
După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea problemelor de mediu şi a evoluţiei calităţii factorilor de mediu, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM consideră că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2007, cu atât mai mult cu cât aderarea României la Uniunea Europeană va implica obligaţii şi răspunderi sporite în domeniul protecţiei mediului .
