223028956-Altoirea-pomilor-fructiferi - Copie.doc

8/18/2019 223028956-Altoirea-pomilor-fructiferi - Copie.doc

1/38

Altoirea pomilor (vara toamna)

Altoirea pomilor

Altoirea este una din metodele de inmultire vegetativa a plantelor. In pomicultura altoitul

se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru schimbarea sortimentului

(trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom). Altoirea se aplica din necesitatea de aavea in sol „pamant” un portaltoi viguros, rezistent la diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in

portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe care ni-l dorim in gradina noastra

(Jonathan, olden, etc.).

!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in pepiniere).#ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta (franc) sau

dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.

Principalele specii de pomi si portaltoi lor


2/38

&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os

vom surprinde acest aspect%

Specia (altoiul) – Portaltoiul

'arul 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)

!arul !arul franc (din samanta), !arul paduret (!rus piraster), unele soiuri de gutui * nuorice gutui su afinitate cu parul

utuiul utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima

rezistenta la seceta)!runul !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbar , arzar

#aisul #ais franc (din samanta)!runul franc, !orumbar #orcodus, arzar, !iersicul franc,

'igdal

!iersicul !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc#iresul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinul

isinul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinul

Altoirea in T (altoirea in ochi dormind ) umele de altoirea in T vine de la taietura ce se face in scoarta portaltoiului, sub forma

literei /.Altoirea in / 0altoirea prin oculatie”, este o metoda rapida, eficienta si foarte des utilizata.

Altoirea in T si altoirea sub scoarta in cap de altoire sunt metodele de altoire cele mai utilizate

in pomicultura.Altoirea in / 0altoirea prin oculatie”, se aplica in pomicultura sub mai multe forme, una din ele

este altoirea in ochi dormind .

Pregatirea portaltoiului:

+e pot folosii si portaltoi cu diametre foarte mici 1 cm (puieti ce au doar 1 an). Altoirea in

/ se face in plin seson de vegetatie 0crestere activa a plantelor”, teoretic daca portaltoi sunt

irigati nu e"ista impedimentul ca coa$a portaltoiului sa nu se desprinada cu usurinta. #u douasaptanami inainte de altoire vom verifica daca coa$a portaltoiului se desprinde cu usurinta, daca

nu se desprinde, vom lua masuri ce presupun% udarea portaltoiului si ciupirea varfului

portaltoiului 0se rup cu unghiile (ciupesc) cresterile din varf”. Inainte de altoire suprafata portaltoiului se va curata de praf cu a$utandu-ne de o carpa uscata.

Altoirea in ochi dormind:

!erioada de altoire in ochi dormind este in intervalul% 12.iulie-12.septembrie, astfel in prima parte a intervalului vom altoi soiuri de (par, prun gutui si piersic), iar in ultima parte a

intervalului se vor altoi soiuri de (visin si cires), aceasta tehnica se aplica cu succes si la lamai,

liliac, trandafir (folosim ca portaltoi macesul Rosa canina).

Pregatirea ramurilor altoi:

• se aleg ramuri altoi bine dezvoltate cu dimensiuni intre 34 si 54 cm6

• ramurile altoi trebuie sa fie lemnificate iar mugurii de pe acestea bine dezvoltati6

• ramurile altoi in sectiune transversala vor avea forma rotunda6

• ramurile altoi nu trebuie sa prezinte lastari anticiparti (lastari ce apar in acelasi sezon de

vegetatie * pe ramurile din acel sezon)6


3/38

• ramurile altoi ideale au o grosime intre 7-8 mm6

• frinzele de pe ramurile altoi se fasoneaza (scurteaza) * la petiol (codita), de circa 4,2-1 cm,

9ig. 16

• pastrarea ramurilor altoi de la recoltare la altoire (cateva ore) se face intr-o galeata cu apa.

Incepem altoirea cu portaltoiul :• se alege locul de pe portaltoi unde vom face altoirea, preferabil la 14-12 cm de la sol6

• se e"ecuta intai, incizia transversala pe portaltoi, aceasta poate avea si o forma usor curbata

(a$uta la introducerea mai usoara a scutisorului altoi) 9ig. :a. Incizia se face pana la lemn, cu

a$utorul varfului briceagului de altoit universal6

• incizia longitudinala se face sub cea transversala, se pleaca de sub aceasta la :-3 cm, si se

taie pana o intalneste pe cea transversala, 9ig :b6

• se foloseste spatula briceagului de altoit pentru desprinderea scoartei pe ambele parti ale

inciziei longitudinale * de sus pana $os 9ig. 3b.

Realizarea scutisorului altoi %• se ia ramura altoi si se face taietura de desprindere pornind de la 1,2 cm sub mugure si ne

oprim dupa ce trecem de centrul mugurelui 9ig. ;a. /aietura se face astfel incat sa avem o

suprafata mare de cambiu si o mica suprafata de lemn (sub mugure) 9ig. 3a.

• /aietura finala presupune desprinderea efectiva a scutisorului. +e incepe de deasupra

mugurelui si merge pana ce o intalneste pe prima, 9ig. ;b. +cutisorul detasat trebuie sa aiba

forma din 9ig. 3.a.

Introducerea scutisorului in incizia facuta pe portaltoi se face cu a$utorul spatulei briceagului

de altoit, 9ig. 2.


4/38


5/38


6/38

Sectiune prin portaltoi sau altoi


7/38


8/38

Altoirea pomilor fructiferi primavara

Altoirea pomilor se face in doua perioade pe parcursul unui an% primavara (12 martie *mai) si vara-toamna (12.iulie-12.septembrie), in functie de perioada de altoire difera si metoda

de altoire * cu procentul cel mai pun de prindere.

Altoirea este posibila datorita 0calusului” (tesutul care conduce la vindecarea ranilor plantei). #alusul apare prin punerea in contact a zonelor generative ale plantei si este

determinat de catre celulele cambiale 0cambiu” (vezi 9ig.).

In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentruschimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom, ezi 9ig.).

Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol „pamant” un portaltoi% viguros, care suporta

diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe

care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, olden, etc.).Atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa provina din plante sanatoase (plante libere de

viroze sau de cancer bacterian).

!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in

pepiniere). #ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta(franc) sau dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc. =ste bine sa alegem

portaltoi cu grosimi ce variaza intre 1.2-2 cm, daca portaltoiul este mai gros reusita poate fi maimica (creste riscul e"punerii la boli si imposibilitatea calusarii 0vindecarii integrale” 1%1.)

Principalele specii de pomi si portaltoi lor

!entru ca altoirea sa reuseasca in general trebuiesc folosite specii de altoi si portaltoi din

aceiasi specie sau acelasi gen, e". ('alus-genul silvestris-specia), dar pentru mai multa sigurata

folositi datele din tabelul de mai $os.

&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os vom

surprinde acest aspect%

Nr. crt. ● Specia (altoiul) ● Portaltoiul

arul 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)

Parul !arul franc (din samanta), !arul paduret (!rus piraster), unele soiuri de gutui * nuorice gutui su afinitate cu parul

!utuiul utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima

rezistenta la seceta)

Prunul !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbarul, arzar

"aisul #ais franc (din samanta), !runul franc, #orcodus, arzar, !iersicul franc, 'igdal,

!orumbarul

Piersicul !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc

"iresul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic-paduret (#erasus avium), isinul

#isinul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinul

Atentie >>> In general pentru ca aceasta metoda sa aiba succes (pe anumite specii care se

prind mai greu, e". cires), este bine ca portaltoiul sa fie cat mai tanar (;-3 ani), cum a a$uns la

grosimea de altoit (1,2-;,2 cm), facem altoirea.


9/38

ateriale si unelte necesare in altoire

• unelte% foarfeca horticola, foarfeca pentru ramuri groase, fierastrau horticol, briceag de altoit

universal6

• materiale% portaltoiul, ramuri altoi, banda de altoit sau (banda izolatoare 0banda pentru

izolatii electrice”), 'astic de altoit (Arborrin sau !otaben) sau 'astic preparat dupa o reteta sau

ceara de altoit6$eteta de mastic% ce se aplica la rece (nu trebuie incalzit la foc)% 1 ?g smoala, ;44 g seu

de vita6 se topesc separat *fiecare in vasul sau, apoi calde se amesteca intr-un vas mare. In final

va rezulta un mastic foarte bun ce nu carpa la temperaturi scazute.

="ista mai multe metode de altoite, dar doar cateva s-au impus pe scara larga.

9ig. I @riceag de altoit universal


10/38


11/38

&. A'T&$EA S* S"A$TA &N "AP +E A'&$E

=ste o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele sevad repede :-3 saptamani, asigura un procent mare de prindere „peste 84”.

'etoda se poate aplica in perioada% 12 martie-12 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost

cateva zile temperaturi de peste 14-12B# (pentru a pune seva in miscare) si a face coa$a portaltoiului sa se dezlipeasca mai usor. 'omentul cand facem altoirea * este preferabil sa fie

intr-o zi cu temperaturi in $urul valoriilor de 14-12B# „zi calduroasa -insorita”. #u cat altoirea se

face mai devreme (luna martie), cu atat sansele de prindere sunt mai mari.

• pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre 1,2-2 cm6

• ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra la frigider

prin mai multe metode. +e recolteaza si se fasoneaza la :4-34 cm, se infasoara intr-o punga cat

mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in rumegus umed), se pot pastra astfel :-3 saptamani. Camurile altoi este bine sa fie recoltate de la pomi sanatori si de la soiuri valoroase

ale caror fructe va plac. Ideal este sa faceti altoirea imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.

9ig. II +ectiune prin portaltoi sau altoi


12/38


13/38

9ig. III =tapele altoirii sub scoarta in cap de altoire


14/38


15/38

1. !rima operatiune este acea de retezare la cep a portaltoiului (daca este o varga-facetiaceasta la ;4-:4 cm de la sol). Atentie ca ramura portaltoiului (poarta altoiul) sa aiba diametrul


16/38

intre 1,2 si 2 cm. Cetezarea se face perpendicular pe ramura cu a$utorul foarfecilor in functie de

diametru sau cu fierastraul.


17/38

- ramurile altoi cresc repede si mai ales in situatia altoirilor din coronament (de schimbare de

sortiment), e"ista riscul ca acestea sa se rupa usor datorita vanului. #u cat se altoieste maiaproape de sol, cu atat riscul ruperii este mai mic6

- unii pomi se pot usca in urma unei altoirii nereusite.

/// Atentie – etoda nu garantea-a o prindere de 011 2 si e3ista riscul ca planta altoita

(portaltoiul) sa fie grav afectata sau se usuce.

9ig. I &a o luna dupa altoire


18/38

9ig. ona punctului de altoire la 3 ani dupa altoire% A- altoire !ar pe !ar franc, @-altoire !run

pe !run franc


19/38


20/38

9ig. I Altoirea primavara in cap de altoire pentru schimbare de sortiment (procent de prindere

144)


21/38


22/38

9ig. II #eara pentru altoit


23/38


24/38

9ig. III @anda pentru altoit


25/38


26/38

9ig. IF 'astic de altoit si taiat 0Arborrinn”

Altoirea pomilor fructiferi – prezentata de Dragos Milea


27/38

Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T are dezavantajele ca reusitadepinde de dezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit foarteascutit, portaltoiul trebuie sa aiba o grosime minima cit a unui creion, etc. Coaja se

desprinde usor doar in anumite perioade ale anului(in functie de specie, in lunileiulieaugust! si doar daca portaltoiul a fost bine intretinut prin udare.

"n metoda de altoire prezentata se transplanteaza un scutisor (o bucata descoarta cu mugure! cu lungime mare( pina la # cm! astfel ca sansele sint mai marica undeva sa se faca contactul intre celulele de sub scoarta care asigura prindereaaltoiului( sub scoarta se a$a un strat subtire de celule care asigura crestereapomului si care fac posibila altoirea!. De asemenea, important este ca se pot altoipomi cu grosime mica (de la % mm!, cam tot timpul anului, indiferent daca scoartase desprinde sau nu.

". &entru altoit este nevoie de urmatoarele '

. ) jumatate de lama de ras (se recomanad* ca o lam* nou* s* +e taiat* in dou*cu o foarfec* si nu prin rupere pt. ca se poate produce ranirea degetelor saudeterioarea taisului. De asemenea, daca folosim o lama vecheea trebuie spalat* sidin nou se poate produce ranire !. e poate folosii si breceagul de altoit universal,dar sa +e bine ascutit (intretinut!.

-. ) rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni(aproimativ - centimetri ! din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetatalimente (%/ lei in supermar0etdin ea se taie cam - role!. e recomand* s* seachizitioneze role de grosimi mici, care se pot taia usor cu un cutit ascutitoperatiecare trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesirea din material cutitul sanu lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa +e inpreajm*!. Dac* nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot t*ia cufoarfeca panglici din pungi din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde

1nainte de a se rupe!. 2n acest caz avem nevoie si de un +r de ata pentru a lega

panglica dup* altoire, s* nu se desfac*

%. Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri! luata de la un pomvaloros, pe care dorim sal 1nmultim. e recomand* ca altoaiele sa aiba grosimeaportaltoiului, aproimativ grosimea unui creion si sa provin* de la pomi sanatosi, dinpartea insorit* a acestora. 3a pomii care pornesc primii in vegetatie (cires, cais,


28/38

piersic! altoiul trebuie recoltat in lunile ianuariefebruarie, la par, mar si gutui se potrecolta altoaie si luna martie. Altoaiele se pastreaza in beciuri sau camere reci . "nbeciurile umede se pot aseza direct pe podea iar in cele uscate se recomandaasezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie!. e pot pastra altoaie si in frigiderenefolosite( in incapere neincalzita!, pe rafturi, cu putina apa in tava de jos a

frigiderului. Daca pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele seusuca. Ca sa nu se usuce, le putem pune in tavi facute din sticle &4T cu sectiunepatrata, acoperite cu nisip umed. Altoaiele se pot pastra pina in momentul in caremugurii 5 pleac*6. "n conditii bune, mugurii ram1n buni p1na in jur de Mai. Altoielese leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.

Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite % la un loc,din care -, din margini, sint $oriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decitcei $orali!. e pot folosi pentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vomaltoi, mugurii $orali vor cadea singuri si va ramine doar cel central din care vacreste lastarul!. int soiuri de pomi cu ramuri tip 5pleata6 care au pe lastar muguri

laterali, dar nu pleaca decit cel din virf. Acesti pomi trebuie altoiti prin metode incare se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura!.

7u este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod.Din contra, e preferabil sa luam din pomii altoiti anul trecut si care nu au muguri$orali, pe care sai folosim din greseala(mai ales la cires!.

3a altoaiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca muguriide la baza lastarului anual, care sint $orali si nu dau lastari. Mugurii $orali de ciresse deosebesc prin faptul ca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei labaza lastarului anual. 3a fel, mugurii de nuc sint de % feluri, trebuie folositi doar cei

vegetativi.

3a semintoase (mar, par, gutui! mugurii sint miti si pot + folositi toti, uneoridin mugurele altoit apar mai intai citeva $ori iar apoi $orile cad si pleaca un lastar.

#. &ortaltoaie . &ortaltoaiele sint pomi8orii de % ani pe care aplicam altoaiele.

"n carti se recomanda ca portaltoiul sa +e de an, de grosimea unui creion siin anul anterior sa + fost bine ingrijit prin udare astfel ca 8i coaja lui sa se desprindausor si sa +e plantat in anul anterior. "n metoda de altoire prezentata pot altoi pomide la diametrul unui pai de griu pina la grosimea degetului mare (este bine saavem altoaie de dimensiuni diferite deci vom alege pentru pastrare si altoie subtiri,dar si groase!. 7u conteaza daca pomul a fost plantat in primavara(un pom altoitare sanse mai mari de prindere, pentru ca energia lui e folosita de un singur muguresi pentru crestrea radacinilor! &utem sa ducem acasa orice pomisor salbatic gasitsi sal altoim inainte de al planta sau il punem, provizoriu, culcat in pamint


29/38

(strati+care! pina se face vremea buna de plantat. 4ste mai usor sa altoim inaintede plantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.

"". Ce folosim ca portaltoaie9

&entru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din ' visin, cires crescut dinsaminta , cires amar, malin( ciresul, de8i e simburos, nu merge pe corcodu8 !.Deseori, sub visini sau sub ciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot+ altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei din margini si care au mai mult soare!.&entru cais,piersic,prun ( simburoase! avem nevoie de ' corcodu8, cais salbatic,prun salbatic, piersic din saminta, porumbar (tot s1mburoase! . imburoasele se potaltoi 1ntre ele ( de eemplu ' prun pe cais sau invers, piersic pe cais sau prun ! . epot aplica pe ramurile unui corcodu8 mai multe altoaie diferite (piersic de vara,

piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun!.

Marul se altoieste pe mar salbatic (din saminta! sau pe butasi crescuti dinradacina unui mar mai batrin. int portaltoaie de mar numite vegetative(majoritateacelor de pepiniera! care dau radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lorcresc multi lastari care formeaza foarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiardaca au doar citeva mustati de radacina sau deloc, vor forma radacini mai tirziu, casi via butasita.

&arul se altoie8te pe par paduret ( caz in care cre8te mare si rodeste tirziu!sau pe gutui (caz in care are talie mica si rodeste mai devreme!. 3astarii de gutui

cu radacina se obtin usor, ei apar din radacina unui gutui mai batrin. e altoieste sipe paducel(sau gherghinar!.&aducelul se gaseste din abundenta in paduri.

:utuiul se altoie8te pe gutui sau paducel. emin;oasele (m*r, p*r, gutui! sepot altoi 1ntre ele. :utuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja lui seusuca repede si procentul de prindere e mai mic

7ucul se altoieste pe nuc iesit din nuca..

&ortaltoiul poate + un pomi8or care a crescut pe un loc din anul trecut 8iram1ne pe locul lui sau poate + un pomi8or pe care lam dezgropat din locul unde l

am gasit si il replant*m.

""". Cum procur*m portaltoaie 9

&utem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea ocrestere buna din primul an!. Daca nu, c*ut*m corcodu8i, zarz*ri, meri, gutuicrescuti pe sub pomi 8i dezgrop*m ( dac* mai sint 1n repaus vegetativ !, 1i ducem


30/38

acas* 8i altoim 6 1n m1n*6, dup* care 1i 1ngropam pe locul unde dorim s* creasc*pomul sau 1i punem la 8coal*. &utem semana toamna s1mburi de corcodu8, cais,piersic, prun, la 8coal* sau direct pe locul unde dorim pomul ( vom altoi anulurmator!

&utem c*uta, in luna aprilie, 5r*sad6 de corcodu8, cires, zarzar sau prunr*s*rit sub pomi batr1ni (cit mai devreme dupa ce au ie8it din p*m1nt 8i mai aurezerva de hrana in cotiledoane! 8i plantam acest 5r*sad6 1n un loc unde 1l putem

1ngriji(scoala de pomi! sau pe locul unde dorim sa avem pomul, pentru a + altoiti laanul.


31/38

aceea ciresul pe vi8in si parul pe gutui se vor altoi pe cit posibil cit mai aproape desol. De asemenea, nici marul nu trebuie altoit prea sus fata de sol atunci cind sefolosesc portaltoi vegetativi (pentru ca pe portiunea de portaltoi de deasupra soluluivor aparea formatiuni cu aspect canceros, care sint de fapt portiuni de unde ar vreasa apara radacini

Altoirea (vezi ?ig.!

e alege, dupa eaminare vizuala, un mugure de pe nuiaua altoi, astfel incitsa +e intact. e decupeaza cu lama mugurele, cu o bucata de scoarta(decupajulobtinut se numeste scutisor!. cutisorul poate + de - p1na la /# cm.( cu cit mailungmai bine!.

e incepe cu decupatul deasupra mugurelui la >,# cm si se taie pe sub mugurintre coaja si lemn, astfel incit lama sa alunece pe sub coaja, fara s* taie din lemn.Dupa taiere, este ideal s* se vada partea lucioas* de sub coaja (stratul de celulecare asigur* cre8terea si regenerarea lemnului!. Daca nu apare luciu, nu e vinanoastra, inseamna ca pomul a suferit de lipsuri, se prinde si asa. 7u conteaza dacasa taiat sau nu putin lemn din altoi. Merge oricum, dar ne ferim sa taiem si lemnpentru ca merge mai greu lama. cutisorul se aseaza pe o suprafa;a curata, s* nuse murd*reasca taietura, pina taiem si portaltoiul(daca putem, tinem scutisorul inmina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta!. Daca culoarea subscoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona –decupam alt mugure sau alta zona din port. Cu cit ne apropiem de mai, acestfenomen se observa mai desdaca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, maimerge.

Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste um$aturi, scutisorul se taie maigreuatentie sa nu va taiati degetele. &uteti face decuparea scutisorului invers(de

jos in susla fel si la nuc!. "n partea de sus a portaltoiului, la >,# cm de capatulretezat, se eecuta cu lama un decupaj de coaja, pe cit posibil la fel cu cel rezultatla decuparea scutisorului. "n caz c* nu se reu8e8te din prima asemanarea cu primuldecupaj, se mai ciople8te din portaltoi pina se obtine lungimea si latimea dorita . "ncazul cind a doua t*ietura(pe portaltoi! e mai lunga , nu e nici o problem*,

scutisorul se va a8eza cu capatul de jos in partea de jos a decupajului.

&entru a nu se produce r*nirea degetelor cu lama este obligatoriu ca nuiaua (altoi sau portaltoi! de pe care se decupeaza scoar;a s* +e ;inuta cu m1na st1ng*D4A


32/38

lamei s* se faca lin , din articulatia mainii, cu miscari ca de +erastrau.Cele douaoperatii(taierea scutisoruli si decuparea portului! se pot eecuta si in ordine inversa,eu le fac in aceasta ordine pentru ca dureaza mai putin sa decupez portaltoiul decittaierea scutisorului, deci una din suprafetele taiate e epusa mai putinmediului(soare, vint!. Dupa ce am veri+cat daca decupajul din portaltoi este la fel

de lung sau putin mai lung decit scutisorul, facem suprapunerea scutisorului pestedecupaj astfel'

.se apuca portaltoiul cu mina stinga, sub decupaj, cu degetul mare in dreptuldecupajului (decupajul spre noi!,

-. cu mina dreapta se apuca scutisorul si se aseaza peste decupajul din portsetine apoi cu degetul mare de la mina stinga,

%. se ia rola de folie in mina dreapta intre inelar si degetul mare, bagind aratatorulin rola (capatul foliei e in afara, linga degetul mare, ca sa se desfasoare de pe rolacind infasuram pe pom in sensul acelor de ceas!,

/. se aseaza capatul foliei pe portaltoi in partea opusa scutisorului si se tine(apasa! cu aratatorul sting,

#.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum facelectricienii cu izolier band cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atitde tare cit folia sa nu se rupa! se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi seelibereaza baza ca sa se infasoare si partea de jos cu %/ straturi, dupa care seinfasoara spre mugure pina linga el. e trece apoi deasupra mugurelui, trecind foliaprin spatele lui, fara sal acoperim cu plastic . 3a s+rsit, infasuram folia pe capatulportului, depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iar la +naltragem mai tare sa se rupa folia, apoi rasucim folia intre degete (facem un mot casa nu se desfaca mai tirziu din cauza vintului !

7e putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o +sie dehirtie de /# cm pe care desenam un mugure la #mm de un capat. Dac* nu avemrole de plastic alimentar si folosim f1sii de plastic t*iat din o punga, dupa ceinfa8ur*m c1t de str1ns permite ca s* nu se rup* plasticul, 1nf*8ur*m cu +rul de l1na (s* tina panglica s* nu se desfac*! 8i facem un nod. Mugurii de cire8 si cais sintsensibili la rupere (s1nt ie8i;i in afar* ! 8i trebuie protejati .


33/38

Dac* e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperiimugurelui prin calcare de om sau animal (1n+gem citeva be;i8oare ramase de lataierea portaltoiului in p*m1nt, pe l1ng* mugur !.

De obicei din mugurele transplantat pleac* un l*star in - s*pt*m1ni, 1n

functie de vreme si perioada cind am altoit. Daca cineva a calcat pe pomul altoit sia rupt mugurul de cire8 transplantat, altoirea e pierdut* 8i trebuie refacut* (dac*mai avem lastari la rece!. Daca nu mai avem loc in jos pe scoarta, plasammugurele pe partea opusa primei altoiri. Daca am altoit cais si cineva a ruptmugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de l1nga mugurele principal(nu e nevoie de realtoire, dar pleac* mai tirziu cu - saptamini!.

Dupa ce am altoit urm*rim pomiii 8i nu vom l*sa sa creasca alti muguri 1nafara celui pe care lam transplantat, 1n caz contrar mugurele nostru nu va plecasau va da un lastar +rav, coplesit de cei s*lbatici. Cind mugurele a inceput sacreasca, se inlatura folia cu care lam legat prin desfasurare (atentie sa nu rupem

lastaul crescut din el! sau prin taiere longitudinala cu lama in partea opusamugurelui. e poate intirzia cu aceasta operatie %# saptamini, dar nu mai multdecit termenul cind locul de altoire incepe sa +e sugrumat ca urmare a cresterii indiametru. Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeascalastarul crescut din mugure, de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa+e plasat in directia vintului dominant sau sa +e legat cu un betisor de restulpomului sau de un arac.

Altoirea de vara ' e face dupa data de # mai. &rocedeul e acela8i dar

mugurele care se transplanteaz* se ia impreuna cu codi;a frunzei la subtioaracareia se a$a. Altoiul se ia direct din pom 8i se altoie8te cit mai repede (dacasintem in deplasare, lastarul crud se poate pastra la nevoie - zile invelit in opunga uda, dupa ce sau lasat doar coditele frunzelor!. Altoirea din vara e reusit*daca dupa B> zile codi;a frunzei este inca verde la baza si se desprinde u8or dacae apasata in jos.


34/38


35/38


36/38

?ig. - Altoirea la nuc


37/38

?ig. # Altoirea la mar


38/38

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	goga555
View:	288 times
Download:	9 times

223028956-Altoirea-pomilor-fructiferi - Copie.doc

Documents