AUDITUL INTERN AL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Practicile de audit intern în contextul internaţional

Organizarea profesională a auditului intern în contextul

internaţional

Ţările selectate pentru studiu: Europa - Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Belgia, Spania; Suedia;America – Canada;Asia - Malaezia;Africa – Africa de Sud;Oceania – Australia;

Rezultatele studiului privind organizarea profesională a auditului intern:

Analiza practicilor de audit intern pentru 13 mari companii multinaţionale, din perspectiva următoarelor criterii: Organizarea funcţiei de audit intern;Implicarea auditului intern în guvernanţa corporativă;Măsurarea performanţelor de audit intern;Rolul auditului intern în managementul riscului;Resursele umane implicate;Modalităţile de creştere a valorii adăugate de auditul intern

Organizarea auditului intern este abordată din perspectiva a trei factori: acoperirea geografică, domeniile de activitate din cadrul organizaţiei, externalizarea parţială a auditului intern; implicarea şi responsabilitatea majoră a auditului intern în procesele de guvernanţă corporativă ale organizaţiilor;Măsurarea şi îmbunătăţirea performanţelor de audit intern constituie o preocupare principală a directorilor care coordonează departamentele de audit intern;Rolul auditului intern în managementul riscului a cunoscut mutaţii importante în practica auditului intern la companiile incluse în studiu;Resursele umane implicate în activitatea de audit intern trebuie să dea dovadă de o gamă tot mai extinsă de calităţi şi abilităţi profesionale;

•Cu toate că funcţia de audit intern este o funcţie relativ nouă, totuşi ea a cunoscut o evoluţie foarte rapidă şi dinamică;•Principalul obiectiv al auditului intern s-a modificat de la detectarea fraudei la asistarea şi consilierea managementului în fundamentarea deciziilor de afaceri, începând cu evaluarea riscurilor cu care se confruntă sau s-ar putea confrunta organizaţia, devenind o funcţie de asistenţă şi consiliere a managementului;•Profesia de audit intern reuşeşte să obţină legitimitatea necesară pentru a-şi câştiga locul bine meritat printre celelalte profesii o dată cu emiterea Standardelor de Audit Intern, a Declaraţiei de responsabilităţi, a Codului de etică.•Auditul intern joacă un rol semnificativ în guvernanţa corporativă a organizaţiilor, reprezentând un suport valoros pentru management.•Se pune accentul tot mai mult pe conceptul de valoare adăugată şi pe identificarea acelor modalităţi prin care se poate obţine concret creşterea acestei valori adăugate furnizate de auditul intern;•Rolul auditului intern în procesul de management al riscurilor dobândeşte valenţe tot mai semnificative;•creştere semnificativă a gamei de capacităţi şi abilităţi pe care auditorii interni trebuie să le deţină pentru a face faţă cu succes responsabilităţilor pe care le au;Rolul semnificativ al auditului intern în procesul de management al riscului permite întrezărirea perspectivelor care se conturează pentru evoluţia viitoare a funcţiei de audit intern, prin completarea obiectivelor auditului intern cu obţinerea unei asigurări privind eficienţa managementului riscului, în completarea asigurării privind gradul de control deţinut asupra operaţiunilor organizaţiei.

A. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL1. Perioada de timp până în 1941• Identificăm numeroase forme incipiente de audit, dar nici una de maniera celei în care o regăsim în prezent;• Obiectivul principal îl constituia cercetarea şi detectarea fraudelor;• Funcţia de audit intern începe să-şi facă simţită prezenţa o dată cu criza economică care a zguduit Statele Unite ale Americii în anul 1929.

2. Perioada 1941-2000• Auditul intern devine treptat o funcţie organizată sub patronajul unui organism, care va deveni principala voce a acestei profesii – Institutul Auditorilor Interni;• Deşi o funcţie relativ tânără va cunoaşte în această perioadă schimbări spectaculoase şi cu o viteză incredibilă;• Identificăm mai multe forme de audit intern: auditul intern tradiţional, auditul intern modern şi auditul intern neo-modern (Courtemanche G.,1991);• Profesia de audit intern îşi câştigă legitimitatea necesară şi ocupă locul bine meritat printre celelalte profesii (Sawyer L.B., 1991).

3. Perioada 2000-prezent• Au loc modificări ale obiectivelor funcţiei de audit intern, cea mai spectaculoasă fiind aceea că în această perioadă auditul intern este focusat pe control, pe asigurarea pe care poate să o ofere managementului organizaţiei privind gradul de control deţinut, prin realizarea unui program de audit bazat pe identificarea şi evaluarea riscurilor;• Auditorii interni acordă tot mai multă importanţă consilierii pe care trebuie să le-o acorde managementului, ei devin conştienţi asupra responsabilităţii pe care o au în aducerea unui plus real de valoare în cadrul organizaţiei în care activează.

4. Proiecţie în viitor• Studiile realizate de marile firme de audit (PricewaterhouseCoopers, 2007), evidenţiază faptul că auditul intern şi auditorii interni pentru a continua să rămână elemente cheie în viaţa organizaţiei, vor trebui să-şi adapteze obiectivele. Astfel, se va impune în viitor concentrarea atenţiei spre procesele de management ale riscurilor, obiective care se vor adăuga acelora de a oferi o asigurare privind gradul de control deţinut de către management;• Concentrarea pe risc va avea o contribuţie semnificativă la creşterea valorii create de auditul intern.