Home >Documents >212231869 disfunctia-ventilatorie-obstructiva-1

212231869 disfunctia-ventilatorie-obstructiva-1

Date post:21-Aug-2015
Category:
View:225 times
Download:8 times
Share this document with a friend
Transcript:
  1. 1. DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA
  2. 2. Disfunctia ventilatorie obstructiva caracteristica fundamentala este prezenta sindromului obstructiv = cresterea rezistentei in caile aeriene la trecerea coloanei de aer Fenomenul obstructiv poate sa se localizeze oriunde de-a lungul cailor aeriene: -sindrom obstructiv al cailor respiratorii superioare (incluzand si traheea) -sindrom obstructiv al cailor respiratorii inferioare Obstructia: -localizata (corp strain intrabronsic, tumoare bronsica,etc) -difuza, generalizata -obstructie cronica, stabila -obstructie acuta si tranzitorie
  3. 3. MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE Factorii care pot determina obstrucia cilor aeriene pot fi foarte variabili, mergnd de la cauze anatomice pn la cauze funcionale: 1. Factori parietali: ingrosarea peretelui prin hiperplazie celulara si glandulara, remaniere fibroasa a peretilor cailor aeriene, atrofia peretilor bronsici, spasmul musculaturii bronsice 2. Factori intraluminali: tulburari de secretie si structura ale mucusului, edem al mucoasei 3. Factori parenchimatosi: alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retractiei elastice
  4. 4. MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE Mecanismele obstructiei bronsice se imaprt in doua categorii: Mecanisme potential reversibile: Tulburari ale aparatului mucociliar (hipersecreia de mucus i creterea vscozitii mucusului afecteaz mobilitatea cililor vibratili astfel nct transportul mucociliar este perturbat favoriznd apariia mecanismelor de obstrucie bronic) Bronhospasmul (poate apare prin mecanisme imune, prin mecanisme neurogene mediate de nervul vag sau prin iritani direci ai mucoasei bronice) Edemul mucoasei (poate apare ca rspuns la reacia local alergic sau n cadrul unui proces infecios localizat n mucoasa bronic. Edemul mucoasei scade calibru bronic, determin creteri importante ale rezistenei la flux)
  5. 5. MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE Mecanisme ireversibile: Hipertrofia si hiperplazia celulelor secretorii (hipertrofia glandulara care apare in sindromul obstructiv ngroa peretele bronic. Fenomenele de hiperplazie al celulelor calciforme n cile respiratorii mici determin direct sau indirect fenomene obstructive prin modificarea epiteliului, dar mai ales prin mucusul secretat, aderent la suprafaa acestuia) Atrofia peretelui bronsic cuprinde total sau partial structurile peretelui bronic. Acest proces explic n special sindromul obstructiv din emfizemul pulmonar
  6. 6. MECANISMELE OBSTRUCTIEI BRONSICE Mecanisme ireversibile: Distrugerea de cai aeriene (apare in emfizemul pulmonar avansat si in procese supurative) Fibroza bronsica si peribronsica cu scaderea reculului elastic - ca urmare a strilor inflamatorii repetate i prelungite, n cile aeriene mici se dezvolt procese fibroase care determin obstrucii ale cilor aeriene. Aceste procese fibroase pot fi cauzate de infecii bacteriene, virale i de iritaia produs de fumul de igar
  7. 7. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 1. Perturbarea fuxului aerian: In mod fiziologic, aerul circula prin bronhii in regim laminar Sindromul obstructiv prin mecanismele care ingusteaza lumenul bronsic schimba regimul de curgere al aerului in regim turbulent Travaliul muscular respirator trebuie sa creasca ca sa asigure presiunile necesare de curgere a aerului Obiectivele terapeutice ale acestui proces fiziopatologic vor fi: - Marirea diametrului bronsic - Scaderea vitezei fluxului de aer - Controlul fluxului de aer
  8. 8. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 2. Perturbarea volumelor pulmonare: Creste volumul rezidual (VR) si capacitatea reziduala functionala (CRF) Afecteaza volumele de aer mobilizabile: VEMS, volumul expirator de rezerva (VER) si ventilatia maxima pe minut Obiectivele terapeutice: - Marirea diametrului bronsic - Scaderea obstructiei dinamice din expir
  9. 9. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 3. Perturbarea distributiei intrapulmonara a aerului: Intr-un plaman normal, aerul inspirat se distribuie in cote egale la toate unitatile morfofunctionale respiratorii Intr-un plaman cu sindrom obstructiv cotele de aer primite sunt foarte diferite in functie de posibilitatile de destindere Cu cat frecventa respiratiei este mai ridicata, cu atat distributia aerului va fi mai neuniforma deoarece complianta dinamica depinde de frecventa respiratiei Obiectivele terapeutice: - Reeducarea ritmului respirator - Reeducarea raportului inspir/expir
  10. 10. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 4. Perturbarea schimburilor gazoase alveolare: Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolocapilare este dependent de normalitatea celor 2 factori determinanti : ventilatia alveolara si circulatia capilara Tulburarile de distributie altereaza acest raport hipoventilatie alveolara; sangele care trece prin acest compartiment nu va fi complet oxigenat, ajungand la cord in amestec cu sangele bine oxigenat. In functie de valoarea in O2 a acestui amestec - scadere mai mare sau mai mica a SaO2 (insuficienta pulmonara mai mult sau mai putin severa) Obiectivele terapeutice: - corectarea inegalitatii de distributie
  11. 11. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 5. Perturbarea travaliului ventilator: Sindromul obstructiv mareste rezistenta la flux a aerului Rezistenta crescuta in caile aeriene necesita o crestere de presiune a coloanei de aer pentru a invinge aceasta rezistenta Pentru a genera aceasta presiune este necesar ca musculatura respiratorie sa-si mareasca travaliul Obiectivele terapeutice: - Tonifierea musculaturii respiratorii - Reeducarea respiratiei (ritm, frecventa,etc) - Scaderea obstructiei
  12. 12. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 6. Perturbarea gazelor sanguine: Gazele sanguine parcurg mai multe trepte, dovada a agravarii starii pacientului: Etapa I: valori normale (repaus/efort) Etapa II: scade PaO2 in efort; PaCO2 normala/crescuta/scazuta Etapa III: scade PaO2 si in repaus Etapa IV: scade in continuare PaO2, scade si SaO2, dar PaCO2 este normala Etapa V: hipoxemie severa cu hipercapnie Obiectivele terapeutice: oxigenoterapie; scaderea travaliului ventilator; ameliorarea sindromului obstructiv/a distributiei intrapulmonare
  13. 13. EFECTELE SINDROMULUI OBSTRUCTIV 7. Perturbari cardiocirculatorii: Hipertensiunea arteriala pulmonara cu afectarea consecutiva a cordului drept (cordul pulmonar) HAP este reversibila daca administram O2scade hipoxemiascade vasoconstrictia capilarascade HAP CPC (OMS 1961): Insuficienta ventriculara dreapta determinata de HAP exclusiv de cauza pulmonara (hipertensiunea activa, prin rezistenta precapilara) Profilaxia CPC: Ameliorarea rezistentei la flux, (a distributiei raportului
  14. 14. ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO In acest grup intra: Bronsita cronica Emfizemul pulmonar Astmul bronsic Alte afectiuni respiratorii - Bronsiolita (boala obstructiva a cailor mici)
  15. 15. BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL PULMONAR (BPOC) Cele doua boli sunt greu de diferentiat clinic si in plus deseori se asociaza in grade variabile la acelasi pacient realizand un tablou clinic complex numit BPOC In marea majoritate a cazurilor, fenomenele sunt intricate fie prin complicarea bronsitei cronice cu un emfizem, fie prin asocierea bronsitei cronice la un emfizem Emfizemul pulmonar, definit de criterii anatomopatologice: Se caracterizeaza prin dilatarea permanenta si anormala a cailor aeriene situate distal de bronsiola terminala starea de dilatare a structurilor periferice, la care se adauga si distructii ale septurilor sau peretilor alveolari
  16. 16. EMFIZEMUL PULMONAR Emfizemul pulmonar: Varsta de debut 50-75 ani Debut cu dispnee Expectoratie absenta sau redusa Infectii respiratorii rare Auscultatoric murmur diminuat CPC si decompensari rare, apar terminal Evolutie dispnee invalidanta, evolutie lunga, final insuficienta cardiaca
  17. 17. EMFIZEMUL PULMONAR Emfizemul pulmonar: Radiologic hipertransparenta, disparitia desenului vascular in 1/3 externa (periferie), cord mic Volum rezidual foarte crescut VEMS scazut, la bronhodilatatie nu creste Distributie intrapulmonara foarte neuniforma Gaze sanguine repaus (hipoxemie moderata); efort (hipoxemia se accentueaza) Debit cardiac normal Presiunea in artera pulmonara normala Toleranta la efort este relativ buna
  18. 18. BRONSITA CRONICA Bronsita cronica: Este o boala a bronsiilor mari si mici care se caracterizeaza clinic printr-un sindrom bronsitic cronic, cu o vechime de cel putin 2-3 ani, ale carui semne clinice (tusea si sputa) sunt prezente cel putin 3 luni pe an Hipersecretia de mucus in bronsii reprezinta un element definitoriu al bolii Productia crescuta de mucus se datoreaza alterarii structurilor bronsice care secreta mucusul: glandele submucoase si celulele caliciforme Prezenta unei cantitati excesive de mucus in caile aeriene se asociaza in bronsita cronica cu inflamatia cailor aeriene si obstructia lor permanenta si progresiva
  19. 19. BRONSITA CRONICA Bronsita cronica: Varsta de debut 40-50 ani Debut cu tuse Expectoratie abundenta Infectii respiratorii frecvente Auscultatoric raluri bronsice CPC si decompensari frecvente Evolutie ondulanta, cu decompensari respiratorii si cardiace
  20. 20. BRONSITA CRONICA Bronsita cronica: Radiologic transparenta pulmonara normala, desen peribronhovascular accentuat, cord mare Volum rezidual usor crescut VEMS scazut, la bronhodilatatoare creste Distributie intrapulmonara moderat neuniforma Gaze sanguine repaus (hipoxemie-hipercapnie); efort (hipoxemia se reduce) Debit cardiac mare Presiune in artera pulmonara HAP Toleranta la efort este scazuta
  21. 21. BRONSITA CRONICA SI EMFIZEMUL PULMONAR (BPOC) BPOC reprezinta o asociere intre bronsita cronica obstructiva si emfizemul pulmonar Elemente definitorii: Clinic se caracterizeaza prin sindrom bronsitic cronic si dispnee progresiva, cu debutul dupa 40 ani Fiziopatologic se car

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended