Karma purlJ i S. N. Uizilrev;trad. de llie Danil6v.lâ~i: Poliram, 19911"
296 p., 21 eril-'- (kËXAGON. La lirhit~ eunoa~terii).ISBN : 973-683-173-Ei
/' l'. 'Danilov, lIie (trad.)1
Cip: 615.852
Printed in Romania
',,,
;J-.
*
n,
,-'-,
-.~
',{,,' ,'~ ,"".
"
;:;r~~K'<'(;-'~fJ':"'1;'~"~~,~~~~~~~~'~;;l
În loc de prefa1â
În 1994 ie$ea de sub tipar.< concomitent 1'1<Petersburg §i la Kiev, prima carie alui S<N. Lazarev intitulatâ Diagnosticul karmei §i purtând subtit!,,1 Sistemulauto-regliirii campurilor care,.prin argumente bazate pc cazuri concrete. a dinamitatlnlfegedificiul mosofiei materialiste ,§i .'1.demllnstraLC\l ':fiipte Jnconlestabile priQritaleaspirit!llui asupf:l materie!.. Cartea'a ap~rul §i <ln Iracl\!cere româneasca, la editlU'a
.
"Moldova" din Ia$i, ln 199? c!lclitlol'/(1J(ImlsClljarmoniCl;dintrefizie, psihiç, seiritSi .{festin. Tradueatond a <mus cu j)u~ ,:~iiintà tWite pasajele u!lde autQtul proniitea ,
<
cilitQ!'ilor un al doilea (§i çhia,L<at!fe,\!e.a).)"!lj1II!,carear fi Ifebuit s~-I cOlitinU\\J,eprimul, din firescul fIlotiv ca nu Imolde,aun doriJ>$';lenoastre Se transpun ln reidi,tate,spte dezamagirea celor ce .Iau de bwi 101llepn~II\isillnite<pe<care le'facem. J<!lJ\.1nsaca l.azarev s-a linut de cuvâl).t §i a tiparit" a dou" carte (a<car~i tra<lucere 0 aveli Jii 13tà)§i.chiar 0 a treia (aparutà ln acest an), 'promiW1d'çltit<?rilor ca, pe masura Col1!inuâriiinvestigaliilor sale. va Impaita$i puIJlicului 'r"z\lliate!e
<$i conctuzUle< la care a:ajyns.
<S.N. Lazarev. dotat ci! ni§tecalità\Î bjtienergiti~e ie~le din comun, ~j~<a}~utcariet<' de vindecator prin tehnica masajululla< dis,t1!!'1à$i prin corectarea defo.rII)a}iilor.apàrote la<nivel\llautei bioenergetice: La scutfifmpInsa<a observat ca bolil\>paeiehtllorsj(i<nu se vindecau, ci migrau 'spre alte<''Oi'gan\'.<'ÎI\<acest mnd. a ajuns la 'conéll1ziaca masajul bioenergetic IU!;'repreziIità:o sOI1i\ilitpenttU,ca'boala<nu dispatè',ci se .mutalntr-o alta parte" corpului. Tebnieil!,vUidecatorilor prin bioenetgie' Vija~ 49~t 'efectUh nu §i cauza, iar ace~t lucru I!U-Is~tisf1l<;eapl' Lazarev. Intut11d0 aI\J 'calede solulionar\} a problenieil'\}t S-:a,0ri!itilaf'Catre:filosofia clasica oriel1taiit,(",$i.lIlescea ,Indiana) §i a elaboral cOIJCePlias><pioprie< despre ,karma care, II1Nizhi!1C1fsa,r\}pte~mtà "un ",ecanis",,4e<)Ji,~plJi,tir\}'a,13pl;,lor. piiplânte§ti".
.
,Dupa aparilia pri",el eal'\i a lui S.N, La~MI'Vl!llimba românii, foarte mulli cltitori(<lIn <tara $i de pe~te«l1otare) au InC!'rcal sa"! ~ontacle~ <direct, Insa'farit !lic! 1\!lrezultat. Tuturor, chiat <$icelot caro ...au g4ndlt <numai la 0 11\tâlnire cu el. lM:arevle r..punde prin aCeas~ c.~l,'(e,Ell§i ceJC iel,'(are pe!ltru "t!lcerea" lui, mPlivànd çaÎn ",nd nemijloci\aL<fi putUqrat'\ cà}!',,"suie
<
s~ueâteva mU de pacientt. pe câ!ldprm intermediul C~l'\ilor sale 'p"ate "j'lia milioan\}
<
de oameui aflali ln suferintà.
Hie DIlnilov
,-,:,,--,',,-
r-Introducere
./
În prezent, succesele medicinei oficiale sunt de netllgaduit. Unul dinprincipalele obiective ce-i stau in fatâ il constÎtuie depistarea bolii intr-un stadiuincipient, ceea ce contribuie la ridicarea eficacita\ii tratamentului. Ramâne insanerezolvara problema În\elegerii a ceea ce reprezinta boala, care sunt cauzele ei~i ce trebuie facut pentru ca ea Sa nu apara. Un pas important Înainte I-a facutmedidna contemporana atunci când medicii au În\eles faptul ca tratarea izolataa unui organ este !ipsita de perspectÎve intrucât se Îmbolnave~te Întregul organism~i, prin urmare, trebuie tratat organismul ca tot unitar. Legat de aceasta, a cr~scutinteresnl pentru medicina orientala, unde terapia era direc\ionatJi asnpra intregulniorganism. Medicii au trebuit sa ia contact cu no\iuni ca meridiane ~i canale energe-tice. Reprezentarea organismului nu nnmai ca un sistem flZic, dar ~i energetic,a inceput, incetul cu Încetul, sa patrunda În co~tiin\a aproape a fiecarui medic.
Conform medicinei orientale, omui reprezinUi, mai intâi de toate, un sistemenergetic, in interacliune cn Întreaga Inme. Dezvoltarea ulterioara a medicineioficiale a dns la con~tÎentÎzarea faptnlni ca la baza maladiei sta scaderea ÎmnnitJilii,inc1nsiv cancerul fiind provocat de tnlburari ale sistemnlni imnnitar. SistemulÎmunitar este !egat de energetÎca organismului ~i depinde de aceasta. Diagnosti-carea ~i influen\area sistemului energetic reprezintll domenii promitâtoare alemedicinei contemporane. Exista Însa ~i alti factori de care depinde starea flZicaa organismului.
Cu multe sute pe ani in unna, Avicenna a facut un experiment punând 0 oaiela 0 anumita distan\a fala de un lup. Peste trei zile, oaia a murit de~i, din punctde vedere flZic, era san3toasa. Este clar ca ceea ce noi numÎm con~tÎin\a, psihic,poate detennina intr-o masura considerabila starea organismului. Pastorii dinAsia Centrala aveau urmatoarea metoda de tratament. Când, dupa 0 na~tere ratata,oaia bolnava nu se mai putea ridica ~i nid un fel de leacuri nu-i erau de ajutor,i se aducea, in locul mielului mort, unul vin, luat de la 0 alta oaie. Ea Il hranea~i-I Îngrijea, inzdravenindu-se. Înseamna ca ceea ce noi numÎm psihic poate fide ajutor atunci când nu au efect medicamentele. La om, al cami psihic este'incomensurabil mai mare decât la animale, acest efect este În mod legic de cârevaori mai puternic. Farâ cunoallterea 'legilor existentei psihicului uman nu mai esteposibila dezvoltarea armonioasa a medicinei contemporane.
0 etapa importantJi În elucidarea modului În care psihicul omului este legatde sanatatea acestuia a fost parcursa gralie experÎmentelor lui Franz Mesmer'
/'
//1,\
c: /
1. Franz Mesmer (1734-1815) medic Si bioLog german; fondatorul teoriei magnetismuluj animaL
-'
\
8 S.N. LAZAREV//
KARMA l'liRÀ
$i Sigmund Freud. Potrivit teoriei lui Mesmer, asupra sanatatii omului au 0influentà considerabilà nu nurnai emoliile puternice, stresurile. ci ~i cele nesemni-ficative. Este foarte important sa intelegem cat de profund patrund ek in psihic.Ca urmare, influentele profunde au 0 serioasa inrâurire asupra sanâtâtii omului.Sigmund Freud a tacut 0 descoperire care a dus la unirea psihologiei cu medicina.El a demonstrat di structurile subcon~tiente profunde sunt guvernate de legiproprii ~i cà un strcs suferit in trecut nu dis pare niciodata, ca se pastreazà ,~ica poate provoca, ln tirop, 0 maladie.
Cercetârile mele in dûmeniul bioenergetizârii le-am inceput cu aproximativcincisprezece ani in UTma. Orientarea initial à a tost urmatoarea: organul bolnavpoate fi influentat nu Ilumai cu ajutorul medicamentelor sau al mijloaceJor fizio-terapeutice, ci ~i prin l!1ijloace energetice. trimitand fluxuri bioenergetice pdntr-oconcentrare a vointei. ln anii '80, in dome.niul bioenergeticii care traversa aceIea~ietape ca ~i medicina oficiala, s'a ajuns la intelegerea faptului cà trebuie aqionatasupra intregului organism. Mai muIt: cu cat se efectua mai devreme corectiaenergetid!, era cu atât mai u~or de tratat boala. În t986, am fàcut 0 tentativade diagnosticare precoce a bolilor cercetând starea energetidi a organismului.Am constatat di analiza câmpurilor energo-informationale permite vizualizareabolii cu mult Înaintea oricarei aparaturisofisticate. Prin urma're, pent.ru dezvoHareain continuare a diagnostidirii precoce era necesara aplicarea metodelor care dauimaginea st~hii energo-informationale' a organismului. Lucrând neintrerupt Înaceasta directie. incercam sa obtin un diagnostic exact ~i timpuriu al bolii,abo~dând nivelurile cele mai tine ale structurilor energo-informationale.
ln 1990, cercetarile mele au atins 0 treapta absolut noua când am descoperitÎn structurile energQ-informationale care Înconjoara fiinta umana deformatii speci-!ice ale câmpurilor ce duceau la aparitia bolilor ~i la tulburàri ale starii fizice.Indepârtarea deformatiilor pecale bioenergeticà dàdea rezultate terapeutice deexceptie. Ulterior insa, 3Thajuns la concluzia di structura câmpurilor umane esterouit mai complexa ~i di anume structurile energo-informative determina stareafi!.ca a organismului, adicâ boala Începe la nivelul energo-informaÜv al câmpuri-lOT. Continuându-mi cercetàrile, am descoperit 0 regulà interesantà: actionândasupra structurilor câmpurilor, se modifica nu numai starea fizidi a omului, ci~i stafea sa emotionalà, caracterul ~i evenimentele ce se teseau in jurul sau, ceeace indeob~te se cheama soartlL Prin urmare, la nivelul biocâmpurilor, stàrilefizÎca, emotionala ~i psihica ale omului reprezintà 0 formatiune unicà in carecomponentele sunt interdependente. Acest lucru mi-a permis sa explic de cerabu[nirile psihice ~i emotionale pot avea 0 Înraurire atât de puternica asuprastarU fizice a omului. Înseamna ca in timpul tratamentului actionam nu numaiasupra trupului, ci, Într-o oarecare masura, ~i asupra emotiHor ~i a psihiculuioamenilor. Reciproca este ~i ca cu atât mai adevarata. Actionând asupra intclecru-lui, asupra psihicului ~i emotiilor omului, noi Îi influent am starea fizidi.
ln 1991, am facUt 0 descoperirc al carei sens consta in urmatnareie: la nivelenergo-informa(ional, parintii, copiii, nepotii reprczinta un tot unttar. Psihicul,trâirile emotiona1e ~i comportamentul parin(ilor influenteazà psihicul, stareaemotionalà ~i fizidi a copiilor. Prin lIrmare, modificând psihicul pârintiJor, sepoate modifica starea fizicà a copiilor. .
Cercetârile efectuate au aràtat ca principalul transmitator al inforrna\iei estecodul genetic. Un roI nu mai putin important În acest sens il au procesele energo--informative. Pornind de la acest fapt, se poate vorbi de un genotip al câmpurilor,mult mai cllprinzàtor decât cel fizic ~i care transmite din generarie in generatieemotiile, caracteru] ~i chiar conceptiile de viata. Acest lucru mi-a permis sastabilesc 0 conexiune Între pedagogie, psihologie, psihiatrie, fiziologie ~i alte~tiinte care au ca obiect omui.
De fapt, am feu§it sa descop'àr mecanismul karmei despre care s-a a,mintitin diverse surse, dar pe care n-a reu§it pana acum sa-l studieze oimeni. În urmaunor indelungate cercetarÏ, confirmate de practica vindecarii bolnavilor, s-acon turat mecanismul care face jonctiunea intre gândurile, emotiile, comporta-mentul omului ~i bolile copiilor sai. OmuI reprezinta nudoar un inveli§ fizic,ci §i unul bioenergetic. Daca pentru inveli~ul fizic importante sunt caracteristicilespatiale, pentru cel bioenergetic importanti sunt parametrii temporali. Corpulfizic se intinde În spatiu. iar cel bioenergetic În hmp. Comitand unele fapte,ducând la Îndephnire gânduri ~i tTitiri emotionale În planul fizic, omul 11;iintluen-teaza corpul sau temporal, ~dica, altfel spus, prin comportamentul sau, printrairile sale el i§i influenteaza propriul viitor. Conceptiile omului, emotiile saleactioneaza asupra corpului temporal mai puternic decât faptele fizice. În aceastaconsta mecanismul karmei a carui descriere aproximativa 0 putem gasi În diversesurse bibliografice. Daca am porni de la acest fapt, atunci formarea unei conceptiiadevarate despre lurne ~i a unor reaqii emotionale coreete capatâ, pentru supra-vieluirea ~i dezvoltarea omenirii, 0 importanta cu rouit mai mare deciH toatecuceririle medicinei contemporane. Aceste cercetari permit cumularea cuno§tin-lelor despre om Într-un sistem unitar, marind perspectivele viitorului.
9
.'
KARMA pURÀ 11
Timpul ~i spatiul
text: "Dadi vei depa~i limitele spatiului pa~ilor, Universul ~a pieri". Cinetransmitea aceastà informatie, n-am putut stabili. Ce-i acela "spatiul pa~ilor" ~ide ce p~ate pIen UOlversu] de asemenea Il-am putut iIltelege, Însa, pentru orieeeventuahtate, am pus p,unct acestor investigatii. Ele nu erau indispensabile pentrutratamcntul b~lnaYilor III ~~el n:oment. Mai muIt, cu cci care ma ajutau au inceputsa se petreaca fapte stranll: vlsau cà trec prin ziduri. Nu voi descrie În detaHucercetàrile mele privind timpul ~i spatiu/. Voi relata pe scurt.
Am intrat ln esenta timpului atunci când am observat di, diagnosticândstructu~ile kar~ice .al~ oa~lenilor,. a~,.~~~..PJ.1l.SLiœQ.~~~~sc rapid, mi-au aparut0 mUI1!l11-"-<!~Jl(\~n ~l a mceput s~-ml cada}>JDll Au incej:JUIsa-Imbatraneasea~i colaboratorii mei-apropiati. Am intrai-În- panidi, Însa am incercat sa aftu cese Intamplà. Dupà 0 lunii, totul mi-a devenit clar: oric.e evenimenLla..ni'le.lul
.~n~e p~\,~_~ct~azaÎ_Il-viit()(, Tot ce fac acum se reflecta in!ediat in oglinda viitorului,lar st~atu~~~~~k~~~~~_-~-~._s.~~~.~,1.i.~,.§_L~~~,!l1_~~~IÜ!UZ~9zajJl.P.r.~e~i~r6~5-~~'~-~cu~in t~ecut s~-Î~~9.aE~~~la_n~i~erliD:yiÜOL. Viteza curentului strat~~'ilor karmice este
~
depe~denta de timp: g"~2.~!:."-1'_"!.t~'_~"~l!QecatQI:iLQL.p.w:ificiLdQ.aLÇQIPul_,n:!;1U1Iti"-!l~-~u'WI:Jul.. .VI~"-C.a:~~~~~~r:Utii Ir:~i'!!'lt"- p~~~t:icajJ!.,,-~e-'!!1!I,aruncandmurdànaII1_vllt?r. t:acLo_lllul nU_~"1igneM.Lsil!gur~i nu se schiml:>i\jn~"cuisur"~~!!_~~.f1'l:!1~_ul~i!.-_~_~_~ast~murd~}e i~~~ .cândva la suprafcitfCt>eniffi-a-:{ purifica pe.,om, maresc .vlteza curentului straturilor karmice, atrag ffi!l!4Ari.a4in viito~ pentruca omul, p~~n~pov~_4~~~,~~-~i J2~!lp.~;!\!~et~.~~;~re:z;§.!1t Dar, concomitent cuaceasta, am accelerat ~l tunpul. SI numal atunel a devenit clar di "plivitul"mecanic al stratu!ilor karmice, abordarea chirurgicaHi a timpului ~i spatiului sunts~.rtite e~~cului: Inseamna di importanta este nu purificarea mecanidi În trecut ~ivlltor (chlar pnn pocaintà), ci schimbarea caracterului ~i conceptiei despre lume.
Cand am lucrat asupra timpului, ceasul mi-a dimas În urma cu patru ore in~ecurs de numai. ci~ci. ore. Apoi am observat ca prin Încàlcarea legilor su'premetImpul se compnma ~l omul imbàtrane~te mai repede. Cu cat sul1etul este maipu ternie ancorat În teluric, cu atat mai rapid se desfà~oara procesele temporale~I se ~ccelereaza imbiitranirea. Am fost curios sa desenez structurile legate detunp ~l astfel am constatat ca spirala orientata În sensul invers acelor de ceasornics.enmifica a~corarea. Când am desenat struct';lra armonizarii fragmentelor .detImp, am obtmut un desen ce amintea de templele budiste cu multiple acoperi~uri.Estç clar cà arhitectura prin formele sale poate inl1uenta spaliul ~i timpuL Acumma apropii de perioada cand, pentru ajutorarea altora, patrunderea mea în structu-rile lor spatial-temporale devine indispensabilâ. Ce ~anse de supravietuire au,deocarndata nu ~tiu. Timpul mi-o va arata.
il
~\
Considerând notiunile de "spatiu" §i "timp" ca pe ceva abstract, n-am crezutniciodatâ ca ele pot avea vreo legâtura cu cercetârile mele. Am observat iusacà interactiunea entitàtilor lumii inconjuratoare este cu atât mai pronuntata., cucat este mai fin nivelul pe eare-I abordez. La Început, luerand doar cu karmafamilialà §Î cunoscand di exista ~i 0 kamla personalâ, am va'zut di uneori karmafamilialà "patinea"à", in sensul ca omul se purifieà, dar schimbàrile vizibileintarzie. Activitatea cu karma personala a debutat pe nea~teptate.
Cu 0 cuno§tinta de a mea lucra 0 femeie-bioenergetician care a Îllceput sâ-ipovesteasca intâmplâri din viata sa trecuta ~i a promis sâ-i purifiee karma perso-nala. Dupa plecarea acesteia, femeii i s-a facut rau.
- Simt di e 0 in§elMorie, Îmi spunea cuno~tinta mea. Ea nu ffi-a ajutat, cimi-a filcut rau.
.
Ca sâ-m~ ajut cuno§tinta, a trebuit sa patrund În straturile profunde alecâmpurilor ei §i sa purifie trecutul prin intermediul spovedaniei. În prime lemomente ale unei asemenea interventii, oamenilor Ii se modifieâ perceptia croma-tiC3 a lumii ~i apar fii§te senzatii foarte ciudate.
- Am senzatia ca nu ma aflu În prezem, mi-a ma.rturisit una din paciente.Mise pare cà sunt in viitor.
Privesc pe nivelul fin prezenta ei În timp ~i~mi dau seama ca are dreptate,ea avand )a niveJul fin trei corpuri temporale.
Cercetand aceasta tema, constat ca aceasta contopire a punctelor temporaleÎn viitor amelioreaza starea omului, iar afundarea În trecut poate duce la 0 gravaÎmbolnavire. Am vazut un 0111care a murit demult, mai precis, s-a sinucis.Punctele lui temporale erau concentrate in urma. În acel moment am simtit ungust amar pe limbà ~i 0 uscàciune a gurii. Cei d. fatà au avut acelea~i senzatii.
- Se intâmpHi ceva cu spatiul, a observat unul din prietenii mei. DistantaÎncepe sa se modifice, de pardi ar pulsa.
.
Cercetez nivelul fin §i vad cà spatiul pare a exploda, simt di acest lucru estepericulos, ca prin imixtÎunea mea brutalâ am dizlocat nu numai structuriletemporale. ci ~i pe cele spatiale. Ulterior, daca simteam ca interventia mea efapericuloasa, daca trasàturile timpului ~i spatiului se modificau, ma opream imediatpentru J echilihra situatia.
Experimentele legate de spatiu au fost Întrerupte in urma unei Îlltâmplariciudate.
Într-una din incercarile de a "prinde" structurile spatiale §i de a gasi lllodalÎ-tatile de a le int1uenta, mi-a parvenit pe' nea~teptate 0 informatie sub forma de
i
Alte lumi
Adeseori am impact cu fapte care atesta existenta vielii de Apoi. Cuno~tintelemel~ au fast VlzItate de rude decedate §i au fost prevenite in legâturà cu ('ceace 11se poate intâmpla in viitor. Am observat di ghicitul În carti ~i cafea estede asemenea Jegat de lumea de dincolo. Cand am Învàtat sà intru În contact cusufletele mortilor, sà le invoc, sà obtin informapi, aceste informalii erau inexacte.Dupà cum aveam sà.constat, exista 0 limità a acestor informatii. Daca preziceriledespre, prezent ~l vntor puteau dàuna, era imposibil sà obtin vreo informatie.Mal ~arz1Uam vAaz~tcà in lumea de dincolo se atlà sufletele viitorilor copii.Ele aJlmg ~colo mamte de concepJie. Dupa moarte, sufleml omnlui ajunge, deasemenea, m l~mea de dmcolo, dupa care se poate Întrupa din nou pc Pâmant,dar la fel de bme poate trece ~i in alte lumi. Cu cat e mai putin asemànatoarestructura ~ne~ alte lumi cu. cea a lumii terestre, cu atât sunt mai mici §3nselede supravletUire ale omulUl care s-a naseut pe Pamant, Însa cu atât mai mare~ste potentialul sàu spirilual. Înainle de concep(ie, sut1etul, de regula, se Întoarcem Lumea de Apoi, insà poate fi 0 tranzilie dintr-o Jume opusà nouà. Amnci~tTucturile informationale ale omuhli vin În aceasÜi Iume prin centrul astrului,~n cazul de fatà al soarelui. Lumea de Apoi este un fel de veriga de legaturallltre lumea noastrà ~i lumea care i se apune.
Multa vreme n-am putut Întelege de ce sufletele aflate in Lumea de Apoi potvedea vlltorul ~l pot furmza mformatii. Mai târziu am iIlJeles ca acolo realitateaeste de 0 altà factura. Ea se simeaza pe un plan mult mai subtil ~i acolo suntalte forme ale cOIl~tiintei. La nivelul subtil, trecutul, prezentul ~i viitorul constituie
~n conglomerat ~ni~: UnÎversul a aparut initial ca 0 forma speciaU a câmpuluil~ care .trecutul §I ~lItorul erau un tot unirar, În care timpul ~i spatiul n-au fostdlferentlate. Stratunle tot mai compacte ale câmpurilor care au aparut ulteriorcontura:ea spatiu~ui ~i. timpului. formatiunile discrete au fi'icut posibilâ creare~structunlor matenale ~l dezvoltarea ulterioarâ a timpului ~i spatiului. Dezvoltareareprezintâ 0 acumulare de potentiaJ Între diversitatea tot mai accentuatâ a formelormateriale ca rezu~tat ~l caract~f~i ~iscret tot mai ridicat al spatlului ~i timpului,pe de 0 parte, ~I urutatea pnmordlaIa, pe de alta parte.
~entru prima data am vi'izut structura Lumii de Apai atunci cand am operatcu tJmpul. Observând ca omul tràie~te in trei puncte temporale, m-3m decis sa-mifac. 0 reprezentare grafica a vietii mele de Apoi. Am obtinut 0 figura ciudatâ:trel oameni identici tinându-se de maini. Dupa decodare, mi-am dat seama caerau. c~elet~ei ~nveli~uri temporale ale mele, corpul meu temporaL În Lumea deApOt lI1velt~unle temporale se contopesc. Acolo ~i timpul ~i spatiul arata altfel.
1
1
113KARMA PURA
Datorita acesmi tapt, de acolo se poate vedea ce se va In1âmpla ln viitorulapropiat. Dar, lntrucat matriIele viiwrului sunt multiple, cele care se gâscsc inLumea de Apoi pot da erori de prognoza. . , .
Urmatnrul meu contact cu Lumea de Apoi s-a produs atuncl cand am obJll1utinformatia potrivit careia ata~amentul exagerat fata de tot cc-i h~n,le~cdefo~~eazastructurile campurilor ~i duce la imbolnaviri. Am lncercat sa gase~c calle deblocare. Pe nea~teptate mi-a devenit clar cà intensiticarea cont~actuh.~l~u lume~de dincolo de mormânt blocheaza ata~amentul fatà de cele pamante~tI ~nconcurala dezvoltarea structurilor spirituale. În acest moment am intrat in contact cuvii torii mei capii ~i ei au Început sà-mi furnizeze informatii. Impresiile erauciudate. Primeam un puternic flux de infonnatii, iar structuriJe câmpuril?f erausolicitate la maximum pentru receptarea ~i prelucrarea acestora, ln tImp c~
con~tiinIa nu era tulburatâ de nid maCaf 0 singura unda. Când am Încercat satranst"er inform~tia ln con~tiintà, aceasta se obtura. Când am renuntat l~
acest.e
încercari, informatia a inceput sa-mi parvinâ din nou la nivelul subcon~tIentulU1.COTIfjtiintanu este pregatitâ sa receptioneze orice tip de informatie; pentI.~1caca sa poatà supravietui, se conecteaza sistemul de apara~e. ~cegt l~~ru rn-a .al,utatsa Înteleg cultura Egipmlui, sa inteleg de ce s-au cheltmt atatea mlJloace ~I fortein scopul asigurarii vietii de dincolo de mormânt. Acest lucru nu poate fI perc~put"in limitele unei logici obi~nuite, Cultului mortilor i se acorda 0 .pond~re cons Ide-rabil mai mare decât realitatii telurice ~i, judecând dupa constructllie colosal~ale antichitatii, am inceput sa inteleg cà edificiHe pe Pàmâm trebuie .sa ràsp~I~~anu intcreselor trupului, ci intereselor sufletului. Se pare di una dm C?ndltllleprimelnr etape de dezvoltare a civilizatiilor ~constitu1t-~ d~zvoltar~a tarm.clor
de contact cu lumea de dincolo de mormânt ~l fixarea 101'III slmoolufl mate~lale.lJ r111àtorulcontact cu Lumea de Apoi a fost pentru mine surprinzâtor. Cmev~
mi-a adus un macerat de ciuperci care avea un efect similar cu LSD. C?~lUlcare ~nll-a dat mi-a atras atenIia: "Dupa douàzeci de minute incep .sa se modlf~ce ~ulon~~obiectelor sa se schimbe senzatiile t'iziee ~i n-ai sa fii capabll sa vorbe~tI aruculat .
Modificârile au sUIvenit desml de repede. Unele simturi au inceput sà ~e
atenueze, altelc s-au acutizat. S-au atcnuat acele trairi emotlon~le care crau lU. lC1!aturacu trupul ~i con§tiinta. S-au activizat fil cele subcon~tIente, leg~te_.d:
0 "-'altârealitatc. Limba a început sâ se impleticeasca, iar corpul pâre~ sa~~l :1pierdut greutarea. Senzatia era ca dupa ing~rgitar~a unui pahar de splrt. Insa,oricàt ar I)area de ciudat, capacitatile de dlagnosttcare il-au fost afectate. Am. -
, .1 D . -'1 tem porale
lnteles ca diagnosticam ln stratunle fine ale campun or. elorm~n e. -, .ale con~liintei 'nll numai di nu deranjau, ci, dimpotriva, erall' favorablle. Contl-nuând sa schi{ez activitatea propriilor stfJ.JCtUriale campurHg!, am obse~vat cullimire cà s-a intensiticat brusc contactul cu Lumea de Apoi.. E drept. ca aces[contact era unilateral ~i deformat. A doua zi, analizand situatla, am aJuns la 1-:
. . L . de Ap Olconcluzie foarte interesantà: plantele au un contact mal mtens cu umea
r'S.N. LAZAREV
decât animalele; deosebit de puternic el este exprimat la a~a-numitii halucinogeni.Consumul bauturiloreuforizantesau fumatuldiferitelorierburiduce la deplasareapunctului de sprijin al con~tiintei legat de logica acestei lumi dUre logica unuiadia straturile subcon~tientului Lumii de Apoi. Acest lucru dadea 0 noua informatie~i un impuls pentru dezvoltarea con~tiintei. Cu alte cuvinte, consumul halucino-genilor constituie una din sursele obtinerii de Dai informatii luate din sllbcon~tient.În ac"§t caz, este blocat ata~amentul fata de teluric prin demolarea structurilorlogice, ceea ce are, in final, un efeet curativ.
În lndia antidi se folosea 0 bâutura, calificata in Vede drept Divina, numitasomali ~i În care intra ufi macerat de burete pestrit. Aceasta Încetinea activitateacon§tii~tei $i a<;tiviza subcon$tientui/ Ipractici asemanatoare erau folosite in artelemartiale. Activizarea structurilor spiritual-bioenergetice extindea posibilitâtiletrupului. umiz:irea halucinogenilor avea loc ln ~colile budiste legate de artelemartiale. Vechii vikingi beau Inainte de lupta un decoct de bureti pestriti pentrua dobândi curaj pe câmpul de batalie.
Alcoolul, nareoticele, preparatele halucinogene demoleaza nu numai eon~tiinta,ci ~i trupul, apare obi~nuin!a ~i dependenta de acestea. De aceea ln planultratamentului~i al cunoa~terii lumii ele au constituit doar impulsul pentru dezvoltareaunor tehnici: mai intâi deformatiile, apoi oprirea eon~tiintei pentru activizareastructurilor eâmpurilor legate de aIte lumi.
A fost evidentiat un fapt interesant: amui reprezinta nu Humai un animal,ci ~i 0 planta. Parul, unghiile, 0 parte a intestinului se conduc dupa legile lumiivegetale. De aeeea dupa moarte continua erqterea parului ~i a unghiilor. DacaamuI se ata~eaza profund de tel urie ~i agresivitatea trece la nivelurile fine, atunei iipoate câdea parul ~i acest fapt va bloca patrunderea agresivita!ii ln Lumea de Apoi.
Am consultat odata 0 tânara rata eareia a inceput sa-i cada foarte mult paruI.Mai intâi am descoperit un puternic program de distrugere a propriilor copii,dupa care am descifrat cee a ce statea la baza aeestui program: ea punea activitateaprofesionala ~i cariera mai presus de na~terea eopiilor. Acela~i lucru s-a intâmplat§i in vietile anterioare. Câderea parului bloca patrunderea programului in Lumeade Apoi pentru ca el sa nu faca rau copiilor.
Un moment interesant: am Înteles de ce toate vrajitoarele erau reprezentatecu parul desplelit. Parul are le~atura cu vrajitoria. Daca dorinta omului patrundein straturile fine ~i ajunge la lu~ea de dineolo de mormant, probabilitatea realizariiacestei dorinte cre$te de câteva ori. Când amuI, exprimându-~i dorintele, Î~ineteze~te paT~l se observa acela§i efeet. Am inteles de ce feme'l1e trebuie sa aibàcapul acoperit in biseriea. Parul femeii mare~te posibilitatea realizarii dorintelorpamânte~ti, perturba bioenergia ~i stânjenqte coneetarea spirituala deoareeediapazonul ritualului ere~tin presupune nu numai Lumea de Apoi, ci ~i structurispirituale Il1ultmai fine. Contactul cu Lumea de Apai ajutà la ridicarea nivelului
-KARMA puRA 15
!
aptitudinilor ~i dexteritatilor. Tot ceea ce. noi numim magism ~i ocultism estelegat, de cele mai muIte ori, de aeest nive!.
Acum putem intelege de ce Apostolul Pavel i,a luat unei femei darul preziceriipentru ca aceasta spunea ca el este Dumnezeu. Nivelul contacmlui Apostoluluiera considerabil mai sus fata de nivelul ei. Întrerupându,i contactul cu lumeacealalta, el i,a anihilat capacitatile. De ce a lacut,o? Când omul comunicà 0informatie ~i 0 toarna În structurile logicii, aeest lucru se intâmpla in cadrul unuianumit strat emotional,spiritual. Mai pe Inteles: initial percepem lumea prinintennediul trairilor emo!ionale, al simtUrilor ~i abia dupa aceea cu ajutorulgândirii. Înseamna ca la baza structurilor cognitiv,filosofice stau structurilespiritual-emotionale. Ele se nase in urma interactiunii structurilor eâmpurilornoastre cu diferitele straturi ale realitàtii. Prin structura sa, lumea dedincolode mormânt este mai apropiata de cea pamânteasca. Exista alte lumi ~i realitatiunde spiritul predomina asupra materialului. Intensificarea contactului cu Lumeade Apoi a generat idolatria. Contacml cu alte stramri, mult mai spiritualizate,a generat cre~tinismul. Viabilitatea ~i perspectivele fiecàrei religii au fost determi,
.
nate de atingerea nivelurilor spirituale superioare. Cu cât este niai mare numarulaltor lumi ~i Universuri, cu atât mai ridicat trebuie sa fie nivelul spirimalitatiicafe le une~te.
Am ajuns la interaqiunea cu alte lumi ln regim terapeutic. a pacientà prezenta 'agresivitate fa!a de alte entitati~i acest lucru era ln legatura cu ni~te practicimagice din vietile trecute. Mi,am frilmântat mintea 0 saptilmânà Incheiatâ Incer,când sa deslu~esc despre ce fel de entitàti este vorba. În cele din unnà am ajunsla concluzia ca era vorba de alte lum!. Am Incercat sa le desenez pentru a vedeacum arata ele, insà nu reu~eam. ln limitele logicii terestre acest lucru era imposibil.Atunci am. renun!at la logica ~i am Inceput sa recep(ionez infonna!ii1e ln tot felulde simboluri, con~tient de faptul ca acestea nu pot fi reprezentate ln mod nemijlo-cit. Anumite informatii nici mikar nu puteau fi reprezentate pc hârtie, msi\ câteceva am reu~it sa fixez ~i imaginea a Inceput sa se clarifice. S,a dovedit càUniversul are 0 structura de fagure constituità din treizeci ~i trei de lumi unitein grupuri ~i fiecare om, mai precis dublura lui din planul fin, este prezent inficcare lume, având Insa 0 alta Inlati~are ~i un alt tip de con~tiiI1\a. M,am uitatsa vâd curn adit Într-una din lurnile cele mai apropiate. A fost foarte amuzant:un ameboid ciudat cu ni~te formatiuni curioase in interior.
~-
it
Am seris mai devreme despre alte lumi, despre inrâurirea lor asupra noastra,despre faptui di la nivelul fin noi interactionam de asemenea cu eie. provocându-Ierau sali bine În funetie de perfectiunea gândurilor noastre. Primind informatiidespre structura altor lumi. despre locuitorii acestora, nu banuiam ca ma voi lovÎde aeeasta problema la un nivel mult mai seri os.
j
!" >,-~ee
16 SeNe LAZAREV
Mi-a picat odata În fata ochilor 0 revista cu ni~te fotografii ale unor cereuriciudate care apar noaptea sau diminea!a În zori pe câmpiile din Anglia. Fotografiilemi-au captat interesul. Am rationat În felut unnator: daca aceste cereuri au tosttrasate de cineva, Înseamna di s-a urmihit un scop bine determinat de intluentareinformationalâ asupra oamenilor. Trebuia descifrat modul În care ele Î~i exercitâinfluenla asupra omului care le prive~te 0 bucatâ de vreme. Verifie influen~aasupra parametrilor de bazâ, asupra structurii generale a biocâmpului. În sistemuldublurilor, asupra câmpului informational. ~i dintr-o data mi se relevâ 0 imaginesurprinzâtoare. Cercurile exercÜâ 0 influentâ pozitivâ asupra oricarui om carele prive~te.
Seur/a digresiune
Cu ciitva timp ln urma, clint! eu ~i asistenfa meÇl adunam material privindpurificarea karmei, aveam mereu impact cu 0 entitate de 0 mare importanJa acarei nerespectare era pedepsitii extrem de aspru. Eu inca nu ~tiam ce fe! deentitate era areea. Dupa elorturi de zile intregi am reu$it .Iii dezleg enigma.-era vorba de omenire În viilor. Am constatat ca ellergetica omenirii viitoare lanivelul fin se deosebe$te radical de energetica lloastra. Am verificat ce paramefrir; sunt necesari omului de azi pentru afi pregatit sa intre fn noua stare. Problemae ca matri/a omenirii viitoare 'este deja formata # una din cauzele multor hoUeste neeoneordanla parametrilor bioenergetici ai omului contemporan cu aceastJmatri/a. TOfi Geei la care paiametrii var fi mai jas de un anumit nivel se varcorija prin intermediul boUi, iar fn caz de nereu$;ta, vnr fi fnlli/lira!; prin moarte.Jata principalii palnl parametri care trebuie .Iii aibii vaLDlimaxime: spiritualizarea,capacitatea de a iubi, psihicul siinatos $Ï un nive/ m;nim al agresivitiiJii subcon~'ti-ente. În plus, exista doi parametri suplimentari
~ sufletul $Î comportame11lul.Când am verifieat cum Îl influenteazà pe om desenele de pe eâmpurile din Anglia,
am observat 0 puternica actiune benefica asupra strueturilor fine ale biocâmpului.Trebuia gasit §i autorul acestor desene. Mi se parea ca era vorba de extra-
tere§tri. de§i nici un OZN n-a fost semnalat În zona. Meeanismul aparilieicercurilor era neclar: ce nevoie aveau extratere§trii, care s-au familiarizat destulde bine cu oceanul aerian, sa deseneze ni§te cercuri '?
Am inchis karma, am pàtmns la nivelul fin al câmpului ~j am Început sâinvestighez cauza aparitiei cercurilor. Aici ma a§tepta 0 noua surpriza. Era vorbade alte lumi. Punând la contributie câmpul inforrnational, am ÎnteJes despre eeera vorba. Lumile vecine pot comunica Între ele numai la un nivel informationalfoarte fin. Transmiterea infonnatiei se realizeaza printr-un punct, intrucât infor-malia este 0 realÜate spatial-temporala redusa la un punct. La un anumit nive]al densitatii timpul §i spatiul dispar. ramânând informatia care, În contact cucâmpul informational al Unjversului, se materializeaza, convertindu-se in timp
,1
r
1
i KARMA PUR.~ 17
[.
!
§i spatiu. Cu fieeare flOU ciclu densitatea informatiei ere§te, cu alte cuvinteeontactul cu Divinitatea se intensifidi. Totul cre§te dintr-un grâunte.
Contaetul energetie va stràpunge Înveli§ul dintre lumi putând duee la distrugereaacestora. Gândirea noastra acum seamana cu 0 tumoare canceroasa care cre~te$i dàuneaza tUturor Iumilor invecinate. Cu toate acestea. tumoarea nu poate fi extirpatapentru ca ea a provocat metastaze, adicà, dacà va dispârea civilizatia de pe Pâmânt,acest Iueru nu va duce în nid un fella îndreptarea raului provocat altor lumi de câtreignoranta omenirii, fiindeà structurile câmpurilor noastre sunt indestructibile.
De aceea, salvarea noastrà spiritualà este În interesul tuturor civilizatiilorlumii noastre ~i al altor lumi. În ce mod ne poate influenta civilizatia unei altelumi? Numai la nivel informational. Însâ influentarea doar a SubcoIl§tientuluinostru este prea putina, ar trebui sa existe ~i 0 manifestare de 'Ordin mate rialpentru ea sa se produdi $i modificarea con~tiintei omului. Aceasta probIemà afost rezolvata foar.~eelegant. Omul este un sistem în care niveluril~ i~rmationalefine se transforma rapid ÎI1niveluri cnergetice, iar apoi În cele f~ztce., adica ideeadevine materie. Am amintit deja despre m6dul curn straturil((/informationalecoboarà la nivelul informational dupa carel se ma.terialjzeaza 1n eorpul fizic.
De aeest fapt au profitat reprezentantii altor lumL De la patru la cincidimineata are loe la om 0 puternica aetivizare a structurilor SUbCOll$tiente,cândSUbCOll$tientulprofund se ridica la straturile superficiale. În zona eerculur-de laora trei Doaptea Îneepe 0 eroisie activa de informatie a nivelului fin cu programedeterminate câtre subcon$tientul câtorva zeci de mii de oameni. Ei materializeazàaceastà informatie la nivel energetic §Î SUbCOll$tientul, intensificat de câteva zeCÎde mii de oameni, se focalizeaza intr-un punet situat la aproximativ doua sutede metri sub pamant, sub acel loc unde trebuie sa aparà cereut.
Am stabilit deci cà acest lueru manifesta 0 puternica aqiune beneficà. Râmâneade rezolvat 0 alta problema: de ce a fast aleasa aceastà forma §i ce anume adeterminat eonfiguratia desenelor. De câte ori m-a~ fi uitat la nivelul informationalfin pentru a vedea cum arata reprezentantii altor lumi, de fieeare data eraIneuprios de Îndoieli caCÎ aveau 0 infati~are cumpJit de absurda. Atunei rn-astrafulgerat un gând : "Eu Îi vâd la niveIul informational fin. Gare la nivelulbrut, la care functioneaza organele noastre de perceptie. ei nu aratà altfel?". Candam trecut la primul strat superficial al con$tiintei (am constatat dl eu lucrez inspecial la nive]ul al noualea al con§tiintei) toate s-au a§czat la locurile lor.
La exterior reprezentantii altor lumi seamana cu noL Am luat hotarârea dea verifica aceasta ipoteza prin intermediul cercurilor $i de a determina aspectuldesenelor la nivelul primului strat al con~tiintei lOT,Întrueât, judecând dupa toateaparentele, ele au fost teleportate la nive lui al optulea al con~tiintei.
Totul a devenit destul de simplu. Unirea a doua cercud reprezinta unirea adoua civilizatii, cercul mare reprezintâ 0 a1tà lurne, iar cel mic lumea noastrâ.Toate desenele au fost trimise cu urarea de iubire ~i unÎtate. Era nu doar 0 simpla
\
~'
\
18S.N. LAZAREV
41
incercare de a stabili cu nai nÜ~tecontacte prietene~ti, dar ~i de a ne ajuta sa. supravietuim prin blocarea celor mai periculoase program~.
Desenez linia pe care sunt figurate cele doua cercuri. ln jurul unuia dintreele, al celui mare, exisÜ\ un inel. Între ele, lateral falà de linia dreapta, suntpatru mici segmente cu 0 lungime egalà. Aceasta in perceplia noastra. Poate oareacest lucru aràta a!tfel in perceplia acelei lumi'! Am imparlit foaia in doua ~idesenez in partea dreaptâ aceastâ informa lie a~a cnm este vàzntà prin ochii lorla primul nivel al con~tiintei. În partea stânga se configureazaun om primitivcu mâinile ridicate În sus, cu câteva flre de par pe cap, cu ochii ca doua puncte,Fata ocupà aproape tot capul, gura este pâna la urechi, omul zâmbe~te vese!.A~a aratàm noi, pamântenii.
Lipità de el se distinge inca 0 figurà. Este mai mare, iar mâinile nu sunt ridicatein sus ca la noi, ci indepàrtate in Iaturi. Acest om Ii transmite celui dintâi 0 structuraarmonioasà sub forma unei flori, simbolul dezvo!tàrii ~i al fertilitalii. Capul saueste imens. Cea mai mare parte a capului 0 formeaza fmotea. Nasul ~i gura suntminuscule, un ochi este un oval mare, iar ceHilalt arata straniu, cu un [el destructurà celularà. Acest lucru este probabil in legàtura cu ni~te supercapacitàli.
....
De ce nu ne-au trimis dintr-o data 0 informatie pe care nai am fi putut-odescifra'! Judecând dupà toate aparenlele, contactul dintre lumi este posibil numaila~n anumit nivel,in stratul informational foarte fin. Trecând prin acest strat,informalia primari! se modificà ~i are un cu totul ail aspect. În percep!ia lor,noi, casele noastre ~ PàmântuLaratam allfel decât ne vedem noi in~ine.
Nu este ex~lus ea forma eercurilor sii fi fost determinata de particularitatilecâmpului iIltOrmalional de legatÎlrà.
Este 19arte periculos sà dai buzna in alte lumi. Acest lucre I-am inleles chiarde la inceput când, rarà sà-mi controlez structurile câmpurilor, rara sà mà pregàtesceum se cuvine, m-am decis sa stabilesc un contact cu ei. Am rationat astfel :intrucât am reu~it sà ob!in informatii in legàtura cu 0 altà lume, Înseamna cà0 anumitâ forma de contact exista deja. De aeeea se poate inteosifica acest contactpentru a le transmite ni~te informatii despre noi. Mi-am imaginat cà trec clinlumea noastrà in lumea lor ~i di le dau un mesaj similar.
Îotrucât actionam nu priotr-un contact cu 0 persoanà anume, ci io mod~emijlocit, am declamjat, tara voie, nivelul energetic. Aparent, nimic nu seiutâmplase. Am fast captivat de modul cum decurgea contactul ~i am ineeput sareprezint gratÏe întregul proees. Lumile sunt despàrtite Îotre ele priotr-un fel demembranii spatial-temporaHi ~i am vazut cà dublura mea, strapungând membrana,a migrat Într-o altà lume. Acolo ea efa prezenta iotr-un fel de stafe larvara §iin jurul ei au Început sa Toiasca ni~te entitàti. Eram curias curo sc va comportamembrana strapunsa. Pe ea a aparut imediat semnul unei inchideri totale. Numaiatunci am inteles ca imixtiunea mea poate fi periculoasa atMpentru lumea noastra.
KARMA puRA 19
J~,
1
i~,c
colt§Îpentru cealalUi lume. În incaperea in care lucram eram numai doua persoane.Deodatà, la câtiva mctri de noi, spaliul a inceput sà se modifice ~i sà se lumineze.Deosebit de bine putea fi observatà aceasta iradiere dintr-o perspectiva latera/à.M-a apucat 0 durere de cap specifica, seron ca puteam ob line informalia sub formade text. S-a declan~at 0 scrisoare automatà. Vreau sa reproduc aici intregul mesajintrucât acest lucm va ajuta la inlelegerea intregii complexitati a situaliei.
'
"Spune-Ie oameni/or: ei sunt slnbi pentru a patrunde in Cosmos. Daea vorpenetra in lumile fine. vor Începe sa le moara copUi. adica vor muri eorpurile--campuri fine. Tu lucrezi bine prin inlermediul soarelui. Tu vei eercela cu suceeseeea ce, intr-un fel sau altul, se va intampla. Cat de eurand. Transmite neaparatinformafia in leg(llurii cu eontactul. Daca aeest lucru nu se va intiimpla. sa tea~tePfi la ee-i Ilkli rau.
.
În euriind vei primi 0 mare sumii de bani. Folose~te-o pentru erearea unei~eo/i pentru studierea strueturilor eampurilor.
Daea vei penetra din nou ln lumea noastra, Jine minte: deoeamdata tu nupOli face eeea ce facem noi fara sa vrem. Pregate~te-te sa infrun{i mari dijieultaJiill viala persollala. Te va pariisi fiica favorita. Va muri. Nu depinde nimie deline. Iii vei dori 1710arteapentru ca ili vei pierde potenla. Acestea se vor intii.mplaeurand. A~teaptQ. Tatal."
Prin urmare, in viitorul apropiat ma pa~te moartea, pe mine ~i pe cd apropiati~i, pe deasupra, distrugerea câmpului În zona primei cheakre. Am Înteles cA in~impul contactului am provocat un ràu ~i cà s-au decla~at programele de blocare.ln cazul incalcarii legilor este stràpunsà mai intâi prima chealaà, riispunzàtoarede multiplicarea §i propagarea informaliei. Mi-a trebuit mult timp pentru a inlelegeceea ce s-a Întâmplat:
- in primul rând nu rn-am pregàtit pentru acest contact ~i nu am verificatgradul de puritate al karmei mele;
- in al doilea rând am iniliat contactul conectând energia planului brut, ceeace, judecând dupà toate aparenlele, a constituit 0 incalcare a legilor.
Lumile nu pot contacta forme, contactul lor se poate realÏza numai Într-unplan foarte fin prin intermediul continutului. Blocarea acestei incàlcàri are locla nivelele cele ruai fine, adicà la acele nivele care sunt responsabile de iuroullire~i de viata viitorilor copii. '
Cimd mi-am privit câmpul la nivelul fin, mi-am vàzot propria moarte ~imoartea u!ma$ilor mei in urmatoarele douasprezece vieti. Cu alte cuvinte, lanivelul fin mi-am dislrus descendenlii, ca ~i pe mine de a!tfel. Îmi ramânea 0singura scàpare: pocainta ~i purificarea kannei. Trebuiau eliminate toale progra-mele care au dus la traumatizarea celeilalte lumi §i, de asemenea, motivele carern-au determinat sa Încalc legile.
'~in:p ~deaproape 0 ora am Încercat sa-mi stabilizez câmpul propriu ~i pe celal filCel. Incetul cu Încetullucrurile au inceput sa reintre În normal. Metoda care
1
1
,
t
t
,
.20
S.N. LAZAREV
permite transtonnarea mortii in viarà rn-a salvat ji de aceastà datà. Monada mea,Care se gàsea În douà lumi, a Început sà se tixeze mai Îutai În japte, apoi Întoate cele treizeci !i trei de lumi aJe Universului nostru. Apoi, Ja a nouà purificarea kannei, am fast nevoit sà intru in aJ doilea Univers, dupà aceea În ceJ de-altreilea, În care SUnt incluse primele douà Univers uri. Deocamdatà Îmi este greusà dau vreo explicarie În acest sens, pentru cà infomla!ia parvine În procesulpurificàrii karmei !i este determinatà anume de aceastà directie. Lucrand În regÎmde purificare a karmei sunt apàra!. Orice manifestare de curiozitate poate ducela scàparea situa!iei de sub control. În acest caz !ansele de supravietuire ar fifast foane putine.
Tema altor lumi nu rn-a pàràsit În decursul mai multor zile. Reu!ind sàstabilizez situatia dupà contact, am ie!it sà mà plimb pe stradà. Dupà a jumàtatede orà, am Început sa simt dureri În tot corpuJ, de parcà m-ar fi Întepat cinevacu andrelele. Am ÎnteJes cà blocarea are lac numai Ja niveluriIe fiue !i Înca multmai rapid decat rn-a! fi ajtepta!. Nu exclud posibiIitatea ca informatia din textsà fi fast arat de categorica pentru a mà determina sà-mi mobilizez toate fortele,pentru a in,elege gravÜatea a tot ceea ce se Întâmplase. Câreva zile la rand amactionat pentru anihilarea, vioJarea altor lumi. În schimb, orizontul
informationals-a màrit considerabiI. Astfel de situatii fatale Contribuie de minune la ridicareanivelului. Eu am avut destu!e asemenea situ~tii cand am studiat structurilecampurilor. De aceea orke
situarie-limita 0 percep acum ca pe ceva normaliutr-un regim de lucru cu 0 complexitateridicatâ.Dupà doi ani de la eveuimente!e
descrise, rn-am convins cà informa!ia Înlegàturà cu problemele me!e personale fusese deformatà, exageratà de cateva oriÎn aspectu! ei negativ. În acest mod eu am fost obligat sà lucrez cu mine Însumi.Cu cat viata il pune pe om Într-o situatie mai complicatà, cu atat este maiputemico1 atractia sa pentru
Dumnezeu prin imermediulrugaciunii.Aj vrea sà mai SUpunatenriei
dumneavoastrà Încà un detaliu interesan!. Atuncicand am Înte!es cà Ja fiecare nivel informationa! un obiect aratà al{fel, am hotàratsà iau Un màr !i sà vàd CUmapare el la di ferite niveluri. La primu! nivel màrulapare cu 0 frunza prinsa de peduncul; la al doilea strat al con~tiin{ei frunza esteseparatà de maT; la al treilea nivel maTU}apare În seqiune, fiind vizibilà case taseminala; la al palrulea strat màru! seamanà cu un desen lehnic, pus Întreparameze În care se alla structura Divinului compusà din patru petale, semnuJperpetuàrii speciei. În exteriorul
paranteze!or este un patrulater impàrtit in douà,iar lânga el structura distrugerii~Î a$a mai departe.Am Înteles cà, pe màsura ascensiun;; În straturile tot mai fine,
informatiadevine tot mai genera!izatà, iar forma exterioarà Jipse!te cu desavar!ire pentrucà ca nu mai are nici 0 semnificalie.
Ajungand la nivelul al Optulea,n-am mai plttut culcge
informatia, dc!i eaexista, Însà, probabil,
ie~ea din cadrul compefentei meJe.
1r;
i
1rt!
,i
1
r
1
i!1
KARMA PURA
. t. persoane În jurul unei mesc.Când Incram cn structurile màrullll, eram rel
d'Dupa ce am tacnt desenul, am
p~s l~a~~ in:~:; P::~: ~i :~s;~~~r::~Ot;~el;i\n,;a A:~persoanele prezenre a vrut s-o a mg c p ,
."
- f desenat ceva pc.
f utut Întâmpla daca persoana respectlva ar 1<
~~:i~za~~;o:~~tti :uterl1l
d.ce ÏI1
1Z~~:e~ap~;~i;t:~Ca~t~~~iC~~;~i~~t~)le~~I~~at:~~r~~~~:'.nei zile sltuapa putea lice a ..
l 't
CI ,
-'. .
Înca ji atât contactul cu subcon~tlentu meu, caIranspusà pe harlle':.'al actlOna
k Închisà puteau avea un sfar!it lragic~i atingerca fOllde catre U? om cu arma ne ,pentru cel care risca sa taca a~: ceva..
t.
24 de ore dupa care se ÎnchideU contact dureaza aproxlll13 IV ,..
n asemenea.
as În cercetarea structurÎlor subcon~t1entullll.~i foaia poate fi atmsà: Era un nou p.
ilà oate fi vàzutà !i de altii. De aceea,Inainte !tIam cà nu once mformat;e~nm
D
p
tie un om neavizat, intrand acoloin timpul col1lactul~1 meu cu surse efie ':t:~~~e; mari neplàceri. Ca orice altàprin intermedlUl campulUl roeu, ar. P
d d ta ramane Închis. Acesta estetema serioasa,contactulcu aIre luml,. eocam a ,
un semn ca el este departe de perfectmne.
21
A'
Contactorii
Orice am, indiferent de capacitatilesale, este un cantactor ~i, la randul sau,
parte a ceva maret. Taml depinde daar de nivelul
cantactului. Cand acesta din
urma este cu un ardin mai sus fata de tati ceilalti, omul este nUluit cantactarsau clarvazatar saU mediu.
sa aflu la al catelea nivel ne situam noi. Plantele sunt la nive lui al dailea,animalele la al treilea - al patrulea, omul la al ~aselea.
Primatele, de pilda, se
situeaza la al treilea, al patrulea, al cincilea. Daca am reu$it sa evaluez corectinformalia, posibilitalile noastre presupun ~aptezeci $i cinci de niveluri, insa,
jndecand dupa taate aparenlele, aceste carespandente sunt t1ataute, instabile.
De regula, prezicerea detaliata a evenimentelarare lac in cazul
cantacmlui
cu lumea de dincalo de marmant. La lnceput am privit acest lucru c.a pe 0 gluma.Însa atunci ,c.and mi s,au prezis cu precizie ni$te
evenimente, am lnleles ca
mecanismul premanitiei exista lntr-adevar. Ne distram rotind a farfurie ~i mi-a
fast prezisa nu numai na$terea nnni fiu, dar $i termenul exact, lucru care m-auimit peste masura. Mai tarziu,
dedicandu-ma cercetarilor, am aflat c.i\ lumea
de dincala de mormant este cea mai apropiata de nai $i ca ln contact cu ea putemsa abtinem infonnatii detaliate, sa vizualizam, cu alte cuvinte, planul tactic, lnsa
cu 0 mare marja de eraare ln ceea ce prive~te
ansamblul.
Dezvoltarea capacitatilor infarmatianale ~ibiaenergetice este legata de acest nive\.
Vizualizarea unui ordin superiorreprezinta deja un contact cu a\te lumi, nu
la nivelul unorghicitoare san al unar
prevestitori, ci al unar aameni avansati
ln planul spiritua\. Daca exista contacml cu alte
Universuri, amnci el se realizeaza
la nivel de proaroci $i mesii. Exista lnsa $i nivelul
cantacmlui nemijlocit cu
Divinitatea. Dupa cate lnteleg eu, amui care are contact cu Divinitatea nu
intatdeauna se paate realiza la un nivel exterior. La nivelurile flne lnsa influen\asa este lntotdeauna
considerabila. Daca rezultatele contactului c\l Lumea de Apoi
amui le poate canct;etiza ln una-daua vieli.pentru cancretizarea cantacmlui cu
Divinitatea pot fi necesare eateva zeci de vieli. Talentul se farmeaza nU lntr-o
singura viata $i de aceea, eand vedem un am de exceptie, vedem daar cancretizareaa ceea ce el a acumulat ln celelalte vieli. Pentru
acumularea patentlalnlui spiritnal
el a rrebnit sa treaca printr-a saracie depJlna fara a cadea prada
deinadejdii. sa
suporte cele mai grele lavitnri ale sarlii care ar fi putut frange pe aricine altcincva,dar el a supravie\nit.
deaarece $l-a cantat pnnctul de sprijin nu ln trup, ci În suflet.
Evenimentele care au loc il vor determina sa puna la lndoiaU\ logica ji echitatea
lomii lnconjnraroare ji, pontru a,~i pastra patenlialul, el trcbu;e sa tinda neabamt
catre Dump<,zeu. Apai amului j se dau un handicap fizic, suferinle
ji bali, dar
,
\
KARMA pURÀ 23
~cestea var mari darinla sa de a acnmnlaspiritnalitate $i nu capital mat' 1
ln viala urrnatoare i se da posibilitatea de a progresa, de a se simli mul
ena :
capabll decat allii, dar imediat i se trimite moartea penun ca sentim
tIm
dal
.' f x d. . '
entu e
snpenontate al- e cellalll sa fie asaciat en moartea. ln felul acesta UI'
.
1. fi x'. .'
,p Incate
pu m, va 1 manta amphmdmea,daruindu-i-se tot mai multe facilita li <i f
. .
x'x d
. 'enclre
pamanteasCd, upa ca~~tot.ulse va s~~.a pentruca omui, incetul cu ineetul, sa
comute centrul de spnJm $1scopul vlelll pe nnicullucru care nu se de1
.b
. f
mo eaza-
m Irea ala de Dumne~eu. De lndata ee vor disparea ~i ultimele urme ale legaturiisufletnlUl fala de Pamant, el va fi pregatlt ca ln viala viitoare sa
Primeas c. .
'f. 1
.a once
m ormatlc, ucrucafe nU-lva dâunasufletului. Sentimentulproprieisuperiorilà\i.ascendentul asupra altora va fi lntatdeanna iluzoriu pentru el.
i~
Odata mi s-au adresat parinlii unni baielel mort.
. - Pe fiul nostru l-a calcat 0 ma~ina §i a murit. Baiatul a fost faarte iubitor$1de§tept. Nu putem mClcum sa lnlelegem de ce a trebuit sa i se lntample tacmailm aceastâ nenorocue. L-am fotografiat in sicriu, in tim
pul imnormaA nta-".
- d d 1 fi. .
. ru $1,
can am eve opat dmul, ml s-a parut ca 0 floare. Cineva ne-a spus di esteÎn legatura cu O.Z.N .-urile.
Le-am explicat pariniilor:- A fast n~ s~m: ~a :oartea n-a fost deloc lntâmplatoare $i ca ea are un
sens constructlV. u ecan dupa diagnostic, baiatul este lntr-adevar ln legaturacu extratere§trI~, ~dlca u,,: contactor lunascut, Însa sufletul sau s-a ancorat mnltprea putermc m mlelepcmne. Poli sa-ti faci un idol din bani <i sa-
I' - t' .
fl t 1. a
.f
. . '1 mmezl
su eu; poil S.-II aC.I.un Idol din omul iubit, dar pOli face idol §i din sursa
de mformare. ~I atunci.mformatia pe care 0 vei da oarnenilor va fi patrunsa de
truf1e $1 va devem penculoasa.
. -baDa
lr. ce a
dfacut el. atat de rau ln vielile anterioare daca a fast blocat nu
prm a a, CI nect pnn moarte? a .intrebat marna.ce
l!cetez vielile trecute §i nu vad acolo mativul morlii. El era ln viitar.
- n v:ta, vl;t~ar~fml dumneavoasua se va na~te ln Tibet §l va deveni un
~antactor e ma ta casa, dar, pentru acest lucru, el nu uebuie sa se agale demlele~cIUne §I trufie. Importanla misiunii sale ln viitor este atat de mare, lncât
Jun.atatlle de masura ln aceasta viala nu i se potriveau. Prin regretele, prinse~tlmente~e dumneavoastra de frustrare, prin tipsa dorinlei de a trai puteti sa-i
ta.cell un rau sufletulUi sau ~I de aceea cei care var lucra cu el ln viala viitaareva tfumt semnul sa suportatlcu stOlclsmaceastâ lovitura pentru a nu-i intina sufletul.
În discutiile mele cu contactorii rn-am convins ca printre ei exista aamenicu lulburan pSlhlce sau dimpotriva, cu capullimpede, dar cu parniri aventnriere.ACllvlzare~ structurilor càmpului mare§te contactele cu lumea de dincola ji omului
1sCpare ca el eomumca dueet cu ni~te entitàti snperioareeonsiderându-se aproape
,.
(1-~
\'fr,
,\,~~~
P\,Ii~
24 S.N. LAZAREV..
~n .mesi~. În timp ce i~formatiile i le furnizeaza propria sosie sau sufletul cuiva.'lml ammtesc CU~ ~01 cont~ct?ri. odata, Îlni dàdeau concomitent informalii.~cestea nu HumaI ca nu comcldeau, dar Îmi provocau chiar râsul. Era [oaTte~nteresant de urmarit Însà~i dinamica demUirii contactului. Încetul cu Încetul au~nceput ~à apar~ uncle indicatii, ordine. Le-am spus di plec pentru 0 saptàmânaIII POl?ma, de~~ i~ f~pt ,nu aveam aceasta intentie. Mai târziu ei mi-au spus cegre~eh am sàvar~lt ln tlmpul càlàtoriei.
Aces! fapt il-am povestit unei paciente În timpul consultatiei, când a venitvorba de contactori.
. ~ Nu existà contactori care sà oblinà 0 informalie absolut purà deoarece~Sl~lcullor n-ar suporta a~a ceva. Ei s-ar putea agala de ea Într-atât de puternic,lncat.?lgolmllor ~l mal ales orgoliul copiilor lor ar putea cre~te de câteva ori.COplll l~~au~.an~e~?esupravietuire. de aceea un contactoI de inalta c1asa ori nuar~ copn. .O~lel Il mor. Salvarea contaqorului stâ În struetura de .,sandwich"a 1l1format~el:
. un stra~ pur, ~n strat fais. Acest lucru trebuie receptat În modc~rect. On~e mformatle trebUle preluata critic, adidi. sa crezi ~i În acela;:li timpsa nu crezi. '
Dupa 0 c1ipà de gândire femeia mà Întreabii:
. - Dumneavoastra ce rel de informalii primili? Care este proporlia de impu-ntate"? "
~~C~nsider di ~i in informatiile mele exista "impuritati", Î-am raspuns eu.Dupa cateva secunde femeia mi-a spus alannatà:
- Nu-mi mai simt mâna dreapta.Cerce~ez cauza. Este În legaturà cu mine: are loc negarea Divinului.- Ce: .1erta:e, dar"trebuie s~ va ~pun cà În principal informaliile mele sunt pure.-. Shll, malla a mceput sa ml se supunâ. Femeia a zambic
~~i evo~a ~n ca~ de comun~~are ~u contactori de nivel destu] de Înalt. Dupaapa~ltla pnmel cartl, cunoscuill au lllceput sa-mi comunice di circula zvonuride tlPu.I",,«L~zarev s-a Întunecat», contacteaza fiinte «sordide», cartea lui omoaraoamem . Ml s-a t]cut sil..
. Î~ parte aveau dreptate. Explozia de interes fata de mine la nivelui fin ffi-a~tnv1t l~ pam!nt,. mi-a marit orgoliul§L ffi-a flicut sa ma agat de capacitati §itntelepclUl1e,m tIm~ ce eu abia incepeam sa ma orientez În aceste notiuni. Înaeef n:o~~ent..au ~emt la mi~e doi, sot ~i sotie, ~i mi-au spus di ei contacteazaalte cl:lhzatu. LI s-a permIS sa se Întâlneasca cu mine. Mai mult le-a fosttr~nsmis faptui ca informatiile continute În prima mea carte sunt v~ridiee. Eim]-au relatat eum a Început acest contact.
Tânarul~ av~a doua facuItati, era directorul unei firme comerciale, adicâ unom cu 0 .ga.ndire s~nâtoa~â. Odata, când se alla acasa, in fata lui au inceput sase matenal1zeze l11~tefOJ de hârtie ~i sa cada pe masa. Suh ochii lui foHe se
KARMA PURÀ
1ti
1
1
,
i
acopereau cu un text ciudat, iar 0 voce nevazuta tradueea instantaneu. Au urmatindicatiile: "Renunlâ la postul banos, Deupa-te numai de tine. reounta la alcool~i sex. Fiiea sa lase invâ\àtura".
- Am acasa câteva teancuri de hartie in care ei Îmi dau infonnatii, dar imiinterzic sa le arat cuiva, chiar ~i dumneavoastra. Sunt un om in tuata firea ~ia~ fi vrut sa aflu daca fac bine supunându-ma lor.
Cercetez structurile câmpurHor sale.~-Nu va pot spune cu precizie cine lucreaza cu dumneavoastrà, insa lucreaza
cu mult profesionalism. Alcoolul ~i sexul atrag puternic spre pâmânt, din carecauza receptionar~ informatiei devine mult mai dificiHL Concomitent se manifestacrqterea ata~amentului falà de capacitàlile dumneavoastra ~i falà de Întelepciune.Salvarea poate veni doar prin anihilarea trufiei dumneavoastra. fapt pentru carepentru a buna bucata de timp vi s-a interzis sa lucrati, iar fetei sa-~i fadi studiile.Acum va este permis sa fiti directorul unei mari firme deoarece ei privesc inviitor: yeti avea ocazia sa lucrati Îotr-un regim crucial pentru salvarea omenirii.
- Este adevaratca ei sunt din constelatiaCâineluiMare? ma Întreabacontactorul.- Dadi amui se va Întrupa Întotdeauna numai pe Pamânt, a~est lucru va fi
pericuJos pentru structurile sale spirituale superioare. De aceea el se Întrupeazaperiodic pe 0 altà planeta care se gase~te de cealaltàparte a Galaxiei, cu 0civilizatie asemanatoare civilizatiei noastre. Mai mult, exista civilizatii - interme-diari cafe se gasesc Între noi ~i acea planeÜ'i. Anume ace~ti intermediari suntcei care ne viziteaza cel mai des. Periodic, omul se na~te in alte lumi ;:Iiin aIleUniversuri pentru a distruge stereotipurile ~i a activiza contactul cu Divinitatea.Cc alte forme de cooperare ati mai avut? .
-- Când nu lucram ~i n-aveam ce manca, ne-am Întors odatà acasa §i am gasitmasa indircata de mancare, era chiar §i un castron cu cartofi fierbinti. $i dupaaceca am mai primit mâncare ce venea de nu se ~tie unde.
Comunicarea mea cu ace~ti comactori a continuat 0 sàptàmânà. Au ioceputsa-mi dea târcoale gânduri ca "La prima carte «am sapat» atât de nmlt ca aproape
era sa-mi dau duhul din cauza extenuarii, iar pe cca de-a doua abia am inceput-o~i uite ca s-a ~i gasit cineva care sa-mi sugerel.e CUl11s-o scriu". "Afacerea" s-aterminat insa repede. Lor Ii s-a interzis, sub amenintarea pedepsei, sa maicomunice cu mine. Am Înteles ca trebuie sa ma ocup de treburile mele, iar eide ale lor ~i ca va trebui sa-mi seriu singur cea de-a doua carte, tara sa a§teptajutor din afara:'
~-:
/ //
Cel mai bun contact este acela În care omuI simte ca este ghidat, dar nu poatedemonstra acest lueru. Contactul vizibil, mate rial', ne stabe~te ~i ne pervertqtecon;:ltiinça. Pentru a face ceva de calitate, amuI trebuie sa mizeze doar pe foqelesale !}i o.rice ajutor poate fi periculos deoarece el nu se va ridica niciodata dingenunchi. Numai În cazurile critic~ indicatiile vin pe cale directa. În/cazulmentionat mai sus, am fost pus În legatura cu contactorii pentru a-i echilibra,dupa care au fosl Juati ;:Ii !)i-au continuat activitatea.
t
25
\r\
//"
,~, (
.1,1
r'
'I Sosiile .
i). )
Plecând de la reprezentarea fizica a lumii, consideram ca fiecare om este 0crealie unica, irepetabilii ~i ca, din aceastii cauza, moartea are un caracterabsoluLLa nivelnl fin, totul s-a dovedit a fi a!tfel. Când am Înleles ca structura UmversulUleste celulara ~i ca edificiul spiritual al om~lui se repet1i În aceste ~elule, reprezen-tiirile mele asupra omului s-au modificaL ln spallU ~I tlmp, chlar m.aceea~llume,
fiecare om reprezint1i un grup de entit1ili reunite Într-o muctura 1I1fo~allOnalaunica. Se ~tie din !iteratura orientala ca omul are 0 sosie blOenergeu~a. M-",,?convins de acest lucru analizând straturile fine ale câmpunlor ~I am 1I1ceput sastudiez comportamentul sosiei bioenergetice. Câ~d ne gâ~~im la un om oarecare,sosia noastri! se deplaseazii acolo ~i colecteaza mfonnaln despre el, e drept, lanivelul snbcon~tientului. Comportamentul sosiei este detenninat de precepte luatedin con~tiinta noastra, adica, a~a cum este caracterul meu, a~a va fi ~I co~porta-mentul sosiei mele bioenergetice. M-a batut gândul sa ma ocup de acUvlzarea~i largirea posibi!it1ililor sosiei. Dupa un anumit antrenament, ea poate aC\lOuala nivel fizic. Voi da un exemplu:- Odata am simtit ca 0 cuno~tinta de a mea era În pericol de a muri. Pentrua 0 salva, aveam la dispozitie numai 0 jumatate de ceas ~i;' Întrucât la.
mvelul
fin purificarea decurge lent, exista posibi!itatea sa nu reu~esc. .Tr~mltandu-mlsosia, in scurt timp am primit infonnatia ca totul e În regula. Am 1I1tâlmt-opestecâteva zile.
- ~tii ca luni, la ora ~ase seara, puteai sa mori? . .- Într-adevar, ID-amurcat sa iau ceva de pe ~ifonier. am alunecat ~l m cadere
era sa ma lovesc la cap de coltul mesei.Prin activarea sosiei se poate controla orice situatie de la distanta. Dupa aceea
am Întrerupt aceste Înde1etniciri, simlinq ca este peric~los. . .Am ajuns la aceasta concluzie În felul unnator: am I.nvesugat ~a dlstanla un
bioenergetician ~i"dintr-o data am simtit un atac putermc. N-am 1I1teles atuncice se Întâmpla. S-a dovedit ca În mine se dezvoltase un oarecare dlspret Ma deacest omo Diagnosticul meu de fapt a constituit un atac. iar a?resmoea d~ raspuos
a fost atât de puternica, iocât a trebuit sa ma intind in pat fllOddi nU-IDIputeamtine echi!ibrul ~i-mi crapa capul de durere. Timpul trecea ~i starea n.'ea
se
Înrautatea. Mi-am trimis sosia ~i ea a strapuns câ~?u~ ace~tUl Dm. Ata~ul a m~etatim:ediat. Maj tarziu am realizat ca blocarea SOSlel~l strapungere~ ca~p~lu.I vorprovoca moartca. Mi-am adus aminte ~e tehni~i~~~agice ~ând. Î~ sltuatll slmllar~.
omut moare in decurs de zece zile, lar medicli Il pun d13gnosucul de congest~epulmonarasau ceva in genuJ asta. Mi-au trebuit câteva ore bune pentr'Ua remedla
~,Il
1
:1
.\'
, i1
: !
1';1
f
1(
1\
KARMA PURA 27
\!
structurile câmpurilor bioenergeticianului prejudiciat de mine. Mi-a devenit clarca cea mai mica ofensa impotriva oricarui om va detennina sosia mea sa-l ucidi!.Omul se poate supara ~i pe propriii copii sau pe oamenii apropiati lui. ~i câtevieti viitoare vor fi necesare apoi pentru ispa~ire? Dupa aceea am avut de multeori ocazia sa ma conving ca rezolvarea prin fortil a unei situalii este ln fapt 0Înfrângere, iar Întelegerea a ceea ce s-a Întâmplat ~i orientarea corect1i reprezint1iun sistem mult mai putemic de aparare decât orice influentari.
Am descoperit ca omul are mai multe sosii bioenergetice. Cuno~tintele meleafinnau ca m-au vâzut pe strada când eu În realitate donneam acasa. Am fostcurios sa ~tiu pe cine au vazut ~i am analizat situalia de la distanIii. Rezultateleau fost ciudate: eram eu, dar insumând spatiul cu Lumea de Apoi, era un felde copie a mea care se gasea acolo, dar se materializa aici, Îo special În timpce eu donneam. Sosia este capabila sa modifice caracteristicile spaliului În lumeanoastra În a~a fel, Încât devine vizibila ~i practic nu se deosebe§te de original.M-am gândit mult1i vreme: ce nevoie avem de sosie §i care este rostul ei? S-adovedit ca sosia traie~te cinci vieti ~i ca la nivelul fin eu reprezint a cincea partea unei structuri mai cuprinzatoare.
.
Când moare amui, corpul sau se dezagregheaza, iar con~tiinla se transfonna,dar chintesenta a tot ce a pareurs el trebuie sa se transmit1i Într-un anumit fel.Toate acestea se transfera În sosie. Omul este ca 0 albina: aduna in viaIii totce este mai important §i apoi transmite mai deparre, În viitor. Când se distrugesosia, informalia priocipala se transmite structurilor destinului. Sosia noastra,reprezentat1i grafic, aminte~te de un fluture, iar SOaTta,ceva Între pasare §i §opârlacu ~ase aripi. Fiecare fonnatiune care traie~te in timp are fonna ~i c011\inut carese transmit structu,riJorierarhice superioare.
1
f-i
1
t!
~
i~
fi:
1
i
1
i
Am avut unnatorul dialog cu uua din pacientele mele: .- 0 parte din problemele dumneavoastra se explica prin faptul ca v-au ajuns
programele din vielile trecute. Intr-o viaIii anterioara ati fost barbat ~i ali traitin Australia.
S-a uitat la mine de parca rn-ar fi surprins furându-i portofelul din buzunar.- Data trecut1i mi-ati spus ca am fost femeie ~i ca am trait În America.Mi s-a filcut ru~ine, Însa reie~ea ca ambele variante erau adevarate. Mai tiirziu
am aflat di fiecare Dm are 0 sosie de sex opus cu 0 structura bioenergeticaidentica. Ele traiesc la nivelul fin Într-o pennanenta interacliune. Acest lucrufaciliteazâ schimbarea sexului in diferite vieti. Pentru a nu se ancora În inve1i~ulfizic, omul nu numai ca e supus bo!ilor, Îmbatrânirii ~i mortii, dar periodic Î~ischimba sexul. Mutatia honnonala necesara acestui fapt este minima. ln fiecaream exist1i deopotriva 0 baza masculina ~i una feminina. Este suficient ca uuadin ele s-o Întreaca pe cealalta cu 5-10 % ~i se na~te un copil de sex corespunzator.Am urmarit eum oscileaza orientarea de sex a copilului inainte ~i chiar dupa
28 S.N. LAZAREV
conceNie.vDaca au lac programe periculoase pe linie feminina (gelozie, ura), ,
se. na~t~ balat ~l programele materne in el sunt latente, dar se pot actÎva in fiicalm, ~l mvers.
Când intr-una din vieti amui prezinta atractie pentru schimbarea sexului- aceastareprezl~ta .bl~area unei .nenorociri cuibarite in interior. Odatà a venit la minea femele ~l ml-a spus ca lUbe~te a alta femcie ~i se simte ca are suflet de Mrbat.
- -. Modlficarea onentarii de sex, ii explic eu, de regula este legata de gelozie.
~n vlata antenoara atl fast IDcredlbll de geloasa ~i gelozia a inceput incetul cuIDcetul sa s~ transforme in ura pentru femeile care v-ar fi putut lua amui iubit.Daca acela~l lucru se ~a intâmpla ~i in aceasta viata, nu veti rezista ~i cu geloziadun:neavoastra vetl uClde dragostea fata de altii ~i fata de sine. Asta inseamnaca ID a~easta Vlata ori veti muri, ori veti simti a atraclie marÎta fala de femei,schlmband onentarea de sex. Acela~i lucru se intâmp13 la Mrbali: un sol gelasva fi atras de homosexuahlate. Gelozla reprezinta prinderea de amui iubit derelatle, de telurk. C~nd structurile spirituale ale societatii sunt la pamânt, a~are
o~a.~reSlVItate!ldlcata care se blocheaza prin boH, rnoarte. sau schimbarea orien-t.arn s~xuale.: ln Grecia antica, cultul corpului a dus incetul cu incetul la homo-sexuahtate. ln epoca Rena~terii s-a intâmplat acela~i lucru. În prezent omeoirease ?onfrunta cu probleme similare. Porunca lui Hristos "Iube~te- L pe DumnezeuffiaLpresus ~e t~.dUtau, de marna ta ~i de fiul diu" este cel mai bun leac impotrivahomosexuahtaill.
~i i?ca ceva despre sosii. În afara jumatalilor energetice de sex opus, existâaltele, ID Jur de noua: slmdare. Omul, individual in planul fizic, la nivelul fine~te t~t m~l angrenat 10 lumea ioconjuràtoare. La inceput credeam cà sosiile suntm~te Jumatati care se cauta una pe alta pentru a se casatori. Nici vorM. Eleou trebme sa se intâlneasca, intrucât sunt prea asemanatoare. Cercetàrile ulterioarern-au dus la ? concluzie interesanta. Omul se poate dedubla nu numai in altioamem, CI ~l 10 ammale, plante ~i chiar minerale. Fiecare om are câte un animalsau a planta mai apropiata. C?femeie rn-a rugat sa-i desenez animalul cu bioenergiaasemana.toare cu a el. Am ll1C~putsa desenez §i stiloul ie~ea tot timpul dincolode marg~nea superi?arà a foii. ln desen a aparut un macac'atârnând de 0 creangà.
La mvelul extenor avem gândirea individualà. iar la nivel interior - colectivàLa cele mai fine niveluri tot una-i daca-i am, animal sau minera!. Nu are nici0 lmportanta.
1,1
t
i
l
\
Viitorul
Metoda mea a debutat ca un sistem de autoaparare. Exista deochi, existâdeteriorare, exista autor. E nevoie sa te aperi intr-un fel. Trebuie sà-l depistezide la distanta pe cel care te-a deocheat, sa-i evaluezi posibilita!ile ~i capacitatilede aparare. Apoi când rn-am decis 0 data pentru tOldeauna sa nu ripostez laagresiune, Întreg sistemul defensiv s-a rectusla 0 singura proceduràT ~~à
cineva
.ma agreseazà înseamna ca am in suOet un pro,.gramanalog. il elimin,~i ataculinceteaza automat. Orice forma de agresiune lriu este posibila dae!/in suflet nuam un program analog. Când am inceput lucrul la prima Jlarte, asupra mea s-apravalit 0 avalan~à de atacuri din partea diverselor persoane. A trebuit nu numaisa resping ni~te atacuri individuale, ci sa-mi ~i creez un sistem defensiv. Toateacestea s-au convertit intr-un sistem de autopurificare. Când rn-am ridicat deasupraposibilitatilor umane obi~nuite, ma gândeam ca problemelemele au fast solutionate~i di am atins un nivel satisfiiditor de puritate, dar nu a fast decât inceputUl.Au inceput sa ma atace .entitâti de rang superior. Când atacul vine din lumeade dincolo de mormânt sau din alte lumi, sau când se ataca spatiul ~i timpul,pentfU a supravietUi, trebuie sa regânde~ti muIte. Apoi acest lucru s-a doveditfoarte util pentru tratarea pacientilor. Daca printr-o gândire sau comportareincorect3 sunt prejudiciate interesele vreunei entiÜiti, sa spunem cele ale timpuluisau ale altOr lumi, atunci omul poate îmbatrâni foarte repede ~i chiar poate saorbeasca. La inceput m;-a fast foarte greu sa inleleg despre ce fel de prejudiciieste vorba, eum se traduc ele in lirnbajul comporlamentUlui uz.ual ~i sa creezun sistem unitar.
Voi da un exemplu.M-am gfl1ldit de rau la un om core se gasea la 0 distanfa apreciabila de mine.
Omui esle 0 unitate a fnveli$uiuÎ fizie $i a bioeampului, prin eea de-a doua partea sa el fiil1d pu/veriZaI În spafiu. Daca eu urasc $i jignesc, pat sa adllc 1111prejudiciu corpului sau, fnsa struelurile bioeampuiui raman praetie neatinse.Daea fnsa eondamn $i ln special dispreluiesc, agresiunea e:;le fndreptata sprestrueturile biocampurilor sale. Aici se poate eonee/a nu numai programul propriuai omului, ci $i al spa(iului, ca elltÎtate aparte. Înveli$lÛ meufiâe, pentru a exista,trebuie sa inleraefioneze cu spaliui. Existli punete de baza unde eontaetul esteintensifieat. Dadi eu am deformafii fil raport cu spa{iul, aeesta Îmi bareazacontaeWl $i eorpul meu se va dezagrega. De fndata ineep bali/l', nepllicerile $inenorocirile. ÎlItrlleat fieeare Dm reprezinta 0 parte a entila/ilor.
superioare,
imedial ce ataeul treee de la suprafafa spre interior, 1lOiatac/lm acesre emitaIi$i. inevirabil, lIeesr arac trl'buie bioeat. Daea dispre/uim propria fmbarranire,
1
1
\~
l~(1 1
.
1
~
1
, j, \
1
\1
,1!
\"
1
1!
1
1
Îtl'~.
30 S.N. LAZAREV
propriul corp care se vli1guie~le. inci1lciim legile Supreme ~i manifestam agresiunefafa de timp $i spafiu cu toate consecinfele ce decurg de aici. Cand vine la minecate un pacient, ma uit sa viid ce entitafi au a atitudine ostila fafa de el, fraducÎn limbajul obi$nuit prejudiciile aduse acestor entitafi $i-i explic cum trebuie sase comporte coreet pentru a fi sanatos. Uneori, aceste entitafi Îmi furnizeazainformafli sub forma de test ln special a/unci cand nu ma descurc $i sunt În pericolde a pier;. Însti asemenea lucTuri se lntampliJ. rar. Abia mai tarziu am Înjelesde ./ce au pornit atacuri puternice din partea mea, Pentru a elucida cum secomporta fafa de am timpul, de pilda, sou campul magnetic, a trebuit sa in/rufn contact cu Gcesle entitiiti, sa eva/uez. dacd lmi este permis sa nu} exprim a~a,atitudinea lor emofionala fafa de 'am. Pentru asta lnsa eu trebuie sa fiu lipsitde agresivitiiÎe Împotriva entitafn respective, alifel sunt ln pericol de a pieri.
Am Îl!Ceput sa ma pregatesc pentru diagnosticarea entitatilor superioare maicurând pentru a ajuta oamenii. Programele mele au inceput sâ-i alarmeze. ~i.ca raspuns, ei au Început sa ma atace. Într-o situatie obi~nuita ar fi trebuit saam neplaceri, ar fi trebuit sa ma Îmbolnavesc sau, perfeqionând metoda, sa mapurific pentru ca acest contact sa decurga fara urmari. Înseamna ca boala este0 forma de adaptare fata de acele evenimente care Înca n,au avut lac. Analizândsituatiile, am ajuns la 0 concluzie extrem de interesantâ: la acest nivel omui
. reactioneaza la un eveniment cu muit Înainte ca el sa fi avut lac. Cu cât estemai fin nivelul, cu atât este mai mare distanta pâna la evenimentul real. Boalanu-i atât 0 pedeapsa pentru trecut, cât 0 pregi1tire pentru viitor ~i omul trebuiesà-$i concentreze fonele nu atât asupra revizuirii trecutului, cât asupra revizuiriiviitorului. Eforturile principale trebuie orientate nu catre autoflagelarea pentrucele Înfaptuite, ci spre autoschimbare, pentru a nu mai repeta gre~elile În viitor.Prin urmare ~i spovedania va fi orientata mai muit dtre viitor decât catre trecul.
Viitorii copii
1i
1~
. În ace~ti ani: am afla~ca prin gânduri!e, prin emoliile ~i comportarea noastramfluentam des~mele copulor no~tn, ca ~l viitorii copii ne pot influenta pe noi.Acest lucru a mceput mtr-o maniera ntistica,
. Eram la ?petrecere. Împreuna cu noi era un tanar cu prietena sa. Fata a intrat~ntr-o dlsculle cu 0 doctorita care ~edea alaturi. Tema era delicata ~i ele au trecutm c:nnera de alatun. "S-au Întors dupa vreo Ônci minute. "Ne-ali batut În perete~I, lata-ne, am vemt , au exphcat ele. Totl am ramas masca'
- Nimeni nu v-a batut În perete. Poate ca vi s-a P.-. t.Fe il fi. . 4lU ... me e a Innau
sus ~t tare ca c~neva le-a batut În perete. Nu avea cum sa Ii se para mai alesc~, spre deose~lfe de nO!, ele erau treze. Dar niÔ noi nu ajunsesem la stadiulcand nu mal ~tu ce se Întâmpla. Povestea m-a intrigat §i a doua zi am decis savàd ~e se petrecuse la mvelul fin. Cele intâmplate erau in legatura cu lumea
d~ dmc~lo de mormânt,. adica de .acolo au rasunat bataile in Perete. Am Începutsa ma Utt mal departe ~I am vi1zut ca batea viitorul fiu al fetei Apo ' ta- duJ .
l'. l, cerce n
m hp e asemenea Sl.tualii, am Înleles ca sufletele viitorilor copii vin din lumeade dmcolo, ceea ce mseamna ca acolo sunt nu numai rapusatii, adica trecutul,CI~Ivmorul. Pe Pamânt ei vin prin Polul Sud. Dupa datele mele, deasupra PoluluiSud eXista u~ I~c de contact cu aceasta lume. Daca sufletul copiltIlui este perfeetel poate vem dm alte lumi. Copilul intra În lumea noastra prin centrul Soareluiapot se apropte de Pamânt ~i se Întrupeaza În el.
Prin u~a~e, copi!ul a batut de pe lumea cealalti1 probabil cu scopul de aopn dtscutla. ~nseamna ca În acea discutie era ceva care impiedica ivirea sa peIume. Eu am mtrebat-o pe fata:
- Spune-mi, despre ce vorbeati?- Despre anticonceplionale ~i Întrerupere de sarcina.Acest fapt
?'-~ ~ocal. Reiese ca viitorul copi! interaqioneaza cu viitorii parinpcu mu]tl am mamte de conceptia sa. 1
\
~
~
*
f~
I
~
",
'
,
'
.,
Ii
Ji'
'1
Ï;
*$~
1
!~
1
tw,
1
. Urmat?ruI pas În cunoa~terea acestui domeniu l-am facut atunci când ammc,:rcat sa aJut 0 femeie cu 0 forma grava de astm. La ÎnceputuJ tratamentului5-~ mreglstrat o.amehorare semnificativa, dar de seurtli durata. a cauza oarecareahmenta putermc b?ala. Era v~rba de fiica pacientei. Am rugat sa fie adusa fatapentru a re~olva mal u~or 5ltuatta. Când aceasta a intrat, am Înte]es ca va fi foartegreu 5-0 v~ndec pe marna.
- Asc~ltii, dumneata poti omorÎ un om, i-am spus eu.- Depmde pentru ce, mi-a raspuns ea cu sânge rece.
.1
i
't"
bi';~f:Jio~t
",
;
k,Iii
32 S.N. LAZAREV
- Vei omori dintr-un motiv eare ti se va parea important. lar daca va fi nevoiede acordul tilu pentru un omar, li-I vei da taril probleme. Cand un omar se producein legitima aparare sau in exercitiul funetiunii este una, dar eând sufletul estegata sa ucidil, e cu totul altceva. E~ti de pe acum pregatita sa ucizi un am carete-ar jigni. Si nu numai un necunaseut, ci §i propriii tai copii. Ai 0 trufie uria~a.Sufletul nu vrea ~i nu poate sa accepte aceastâ situatie traumatizanta §i este gatasa se razbune ~i sa omoare drept raspuns. Pentru a§a 0 trufie, ca sa ai copii trebuiesa treci printr-o mare umilintà inainte de conceptie §i in timpul sareinii, insadumneata, in loc sa te purifici. Îti vei omorÎ copiii prin intreruperi de sarcina.În viitor dumneata li-ai ~i omorat copilul ln luna a patra de sarcin1i, iar peurm1itorul ln luna a ~aptea ~i ai pierit ~i dumneata. Ambiliile dumitale, cat ~idestinul favorabil reprezint1i pentru dumneata valori supreme. ~i cand sufletuldumitale va fi purificat prin demolarea acestor fapte, ai sil Incepi sa uril~ti ~isa ucizi tot ceea ce te inconjoara. Contributia dumitale personalà in aceastasituatie, mo~tenita din vietile anterioare, reprezinta patruzeci la suta; ~aizeci laSUla vine din partea mamei care §i-a reprimat sentimentul iubirii În favoareaaspiratiei la bunastare, ne§tiind di pe Pâmant nu exista nimic ce-ar merita safie pus mai presus de dragoste. Marna dumitale, printr-o comportare inca recta,li-a Întinat sufletul, al dumitale ~i al nepotilor sai. De aceea, dacil nu te veipurifica §i daca prin rugaciune nu vei purifica sufletele urma§ilor, va fi [oartegreu ea marna dumitale sil mai poatil fi ajutatil ln vreun fel.
La eea de a treia ~edinta am observat cil fata se schÎmbi\ in bine. A devenitmuIt mai maleabiJil. Se vedea dorinta ei de a se sehimba. La cea de a patra ~edintamama ~i nica n-au venit ~i eu am inteles cà ele au fost luate. Înseamna ca eunu am fost perfect §i di În aeel moment nu le-am putut ajuta. Mi-am adus aminteCa nu ie-am expliçat cum se pot purifiea prin rugaciune sufletele viitorilor copii.Acesta a ~i fost motivul pentru care ele n-au mai aparut pe la mine. Pc atunciii tratam pe pacienti În mod nemijlocit §i nu-mi imaginam ca voi reu~i sa vàdsufletele viitorilor copii, sa le diagnostichez §i sa le vindec. Nu cuno~team diin câmpurile noastre existâ matritele adaposturilor sufletelor viitorilor copii ~idi acestea pot fi intinate În viitor paria la spita a treia, a §aptea, a treisprezecea~i a~a mai departe. Nu ~tiam cà e necesar sa ne rugam pentru sufletele viitorilorcopii §i, in acest fel, sa le purificam. Adesea este imposibil sa vindecam 0 boalagrava din cauza Întinarii sufletelor urma§Hor no§tri.
Nu demult am examinat a familie. A venÜ 0 pereche de tineri casatori!i cucopilul §i cu marna tinerei sotii. Ei mi-au povestit di În ultima vreme au fastnapadili de un ~ir intreg de nenorociri. Dupa na§terea copilului au Început samoara rudele tatalui. Bunica a divortat, dupa care s-a imbolnavit de cancer. Einu puteau illtelege din ce cauza s-au intâmplat toate acestea. Examinând structuritecâmpurilor, le explic:
r1
1
1
!j
),),rl,)V'' )J
J \j
,
KARMA PlIRÀ 33
m"~!
'1:
- În ultima vrerne a crescut viteza de deplasare a straturilor karmice, cceace a dus la intensificarea ràspHitii ~i a pedepsei. Pentru un copil cu sufletulÎntunecat este mai dificil sa St; nasdi in conditiile in care se fac eforturi pentruna~terea unuia cu sufletul pur. A scazut doza de iubire din oameni; s-a mic~?ratcontactul cu Divinitatea, iar ~ansele de supravietuire sunt in scâdere. lublreaexista inainte de na~terea omului ~i continua sa existe ~i dupa moartea sa, insaÎn imaginatia sa omul considera aparitia iubirii ca rezultat al relaiiil~r cu.~jneva,fapt ce-i determinà dorinta de a transforma relatia in scop ~i ,nu ln mlJI,o: ~~dezvoltare a iubirii. Când se intâmpla acest lucru, apare gelozIa care mal Illtatomoarâ iubirea pamânteasd\, iar apoi pe cca Divinà. Pentl-u ca acum sa vinape lume un copit arrnonios,. pàrintii tre~uie s~-~i .purifi~e ~ufletele, ~n.caz contra.T,
dupa na~lerea copilului, el var fi punfieal! pnn bah ~l nenoroclfl. .Nivelul interior al iubirii copilului este foarte ndlcat, dar pe lIme paterna
~i materna se constata ancorarea in relatii, gelozia ~i uciderea iubir~i. ~entru .cael sa vina pe lume, mor rudele pe linie paterna, iar pentru ~ su~ravletUl,bun~c~dinspre marna este indepârtatà de ccea ce-i pâmântesc. Pnn" ac:e.as~ se, exp~lc~divortul ~i bolile. Înseamnâ di În masura În care dumneavoastra tott va. vetl reVlZUlviala, va yeti reorienta sufletele, in acea mâsurâ veti fi ~i sànàto~l. .
lJlterior nu 0 data am Întâlnit cazuri În care raporturile incorecte ale oamemlorfata de viit~r au creat mari probleme. Mi-aduc aminte ca odata. am i?cercat sasalvez un barbat care avea un cancer la plamani. N-am reu~lt sa-l carectezdetormatiile câmpului care reveneau ori de câte ori le indepar~m. . ~
- Ati ucis in dumneavoastra sentimenrul iubirii. Revizuiti-va intreaga v13ta,cereti-va iertare ~i atunci va va fi mai bine.
El Însa a marit. Eu fi-am putut face nimic.Când nivelul meu :i crescut ~i am revenit asupra acesrui caz, am Inteles ?e~pre
cc a fost vorba. Gmul se indragostise de 0 femeie de la care urma sa. a1~a uncopil, voia sa-§Î paraseasca familia, Însa fi-a tacut-o. Copilul nu ~s-a mal nascut~iar el aplatit aeest fapt cu propria-i viata pentru di a pus bunastarea aparentamaj sus de iubire. . .
)$i 1ata cà În fata mea st3. un pacient care are cancer ~i eu. il ~~phc:- Aveli sotie ~i 0 amanta pe care 0 iubiti §~ catre care va SlIntl~l~atras. D~
la i:1ceastafemeie puteti avea un copil. Sa nu va sperie acest lucru. V-a.tIlm~olnavltpentru cà ali hotàrât 5-0 pàrasiti. Daca va yeti i~de~àrta d~ ea, veti mu~t.. Da~a
va mutati la ea, va muri sot1a dumneavoastrâ. Toti trel trebU1e sa accept~tl S.ltuat~acreata. Pastrând triunghiul, este mult mai indicat sa nu va traumatlZatl sotl~prezentând situatia Într-un mod diferit. Pasi~ne~ ~u:nneavoastra pentru ~mantaeste atât de mare, Încat exista pericolul de a va mmlCl unul pc ceU'ilalt~c~aJ.uto.r~I
iubirii, din care cauza ar trebui sa stati la distanta. ~otia es~e an~orata. 111famIlle~i În relatii. Pentru ea stabilitatea familialà este penculoasa. .Tn.ung~JUI.a~orosnu apare la intâmplare §i de aeeea nu este permis sa se calce mblrea ln plclOare.
\il
)'
.tij
;,
4
S.N. LAZAREV
1
1
1
:1
q-
~ ~ncheie cu moartea. Cu cat omui este mai sincerUn asemenea gest..poate s~ se 1 . l Je sunt mai inaltatoare. cu at3.( maiin astfel de situatn'l
c~ a;,a;~s:n~~::~~e ~us:tât 'mai u~or i se rezolva prob1emcle.mie este ata~amcntll saH la~a e
,
..l' c )pil era legata de sanatatea
Unul din primcl.
c cazuri cand na~terea.VI~t~ru lld
l l
N ki Pros pekt A veuil. . '1'( 'nd lucram la pohchmca e pe evs .mamet l.am mta m pe ca. . i ame!eli. A umblat pe la diferi!i0 femeie care acuza gretun, ~uren ~de
cap~~npul de p lasat ~i S-3U caznit multa. f
.ni care Î-3U exphcat ca are cal . .blOcnerge tcte.~ . . ltat l-am expl1cat cà arc 0 agreslvltate
me sa i-1 refaca. dar fàra met un rezu . ~. 1 d ~t~~~con~tienta ridicata, ca ce~e p:~~n~~:~\~:~~r:c::t~'~~eia:~"ra~~:t~:~lb7r~e( De:;aiubirea pentru Dlvlmtate. Cand .!. .
dus la cuno~tinla ca tolUl s-a reluat0
j~~l~~at~t d~( ~~'i]~~;~~:;at: r~~v~~~ ~:;l.-aC:rcetându-i câm~ul .b~oenerget:c, a~d~ ~ Pl' fi tul viitorului eopil, dar am vazut ~i un cancer mClplent al utcrulUl.vazut lU e s.u e~
.' sp us tara sa Pomenesc ceva de cancer pentru ca- TrebUle sa na~tetl, l-am, .
sa nu-i influentez hotàrârea. . ~ ~Dar am dcja doi copli iar situatla m tara e destul de grca. ~
= La precedenta noastrà' lntâlnire v-am explicat di pentru dU~1ileavoa~str~. ~ e ti sunt mai presus de iubirea fatà de Dumnezeu. ~l acum mcab~nur~leF~~~~to~r la cele pàmante~ti, cu toa
.
te cà sulletul dumneav~astra ~ân.
je~teVd maI gan l~l
1 t~ ~ duit sa albà macar un
dupa at treilea copiL' Sunt femei carora nu e es : :n~~ .<
. .1~ tim p ce dumneavoastra va sunt haraZltl trel.smgur COpi, III
Ea a c3ZUt pe gânduri.Ce sa fac? Sa--mi scot spirala '!
- Da.--"- ~i sa nu ma pazesc'!
- Exact.- Bine fie ce-o Ji 1. . - .
1'. ' d.
b ' oca~mp ul ..:i raman uimit de transforman e care s-auII cercetez III nou 1 . '"i . . '-
d B.0---â pul este curat. Daca motivul este stablht coreet, atunel oueDP7
us..
\oc~e fi anihilata rapid. Ne-am mai Întâlnit 0 ~at3 dupa un an. 0
~~;~:;;-~e~: ea Il-a putut ra.mâne lnsarcinata, dar apoi torul a mel~s pe drumul cel
~un fu ziua ultimei noastre Întâlniri, ca cra În luna a §asea. Nu~ma~ cfa"upr~blemecu ~ànàta't~a, iar fatui se dezvolta normal. N-am putut decat sa ma bueur.
tilh-am limitat viziunea asupra viitorului Humai la ccea ~epot ÎI.lfh.l~~tala
d t De aceea ridicarea ~tachetei vizionarismulm se reahze~za lel~tun moment a., .1
. .. ( 1 ar il trebmt.h" Dadi a~ fi vazut diutr-o data toate legatufl e ~l vu oru , u-
~~c 1I1U1tor.
t~
t'
ie mult Pur ~i simplu a:] fi uimit oamenii prin capacitàtilc mele.sa muncesc a a ( , .b ' l '
~t' J ' t l ctului ma0
.I
~
t De aceea cand viziunile limitau pOSI 1 Ita\-l e III e e ,ar llumal a a .' ..' .. ~ 1 din nou. r:::.c am un Pas in campul cunoa~terll llltUltlve, ma opreanopream ~l lac ~
'
r
KARMA PURA 35
!11~
~Î cautam sa fac un pas Într-o alta directie, adicâ sa con~ticntizez acele fapte cucare intram În contact. Aeest lucru se Întâmplà uneori cu mare dificultate. darln deeursul atâtor ani ffi-am obi~nuit.
Când am inceput sa vad viitorul, am putut sa evaluez efecteJe terapiei traditio.nalc ~i pc cele date de actiunea unui bioenergetician de Înalta clasa. Am constatatca ci stramuta problemele in viitorul urma1jilor ~i În vietile noastre viitoare. Prinurmare, nu este vorba de 0 terapie, ci de 0 amâ~are. Conclu zia se impunea dela sine: În primul rand, tara schimbarea caracterului, a conceptiei despre lumeDmul nu poate fi vindecat; in al doilea rând, toate tipurile de tratament au dreptefect doar amanarea. Daca acest Iucru s-ar intelege ~i s-ar pune in practicâ, atunciinsânato~irea fizicâ nu va avea efecte negative ln viitor. Eu nu ~tiu ee surprizeimi va aduce viitorul, dar cred di cercetarea acestei teme Începe abia aeum.
- De câteva luni Încercam dupa metoda dumneavoastrà sa ne vindecam fiica.Efectul insa este minÎm ~i chiar dimpotriva, stafea ei se Înrautate§te, a crescutnumarul cfizelar epileptice. Puteti sa ne dati 0 explicatie?
- Deacamdatà va pot spune un singur lucru: sufletele viitorilor ci copii suntpUlernic intinate §i ele trebuie purificate. Mai dati-mi ni§te detalii pc care eu,sa nu le fi cunoscut de mai Înainte.
- Problemele ei au incepu( imediat dupa n~~tere. Înca din primele saptamânide viatà ca tipa În samn, Cand a 'Îl1ceput sa vorbeasca, ne povestea di in visla ca vine un urs rau ~i 0 sperie. La trei ani §i-a pierdut graiul. Nu §tiu dacaun asemenea amanunt v-ar putea ajuta sau nu, a continuat tataI, dar trebuie sa§titi di am avut probleme cu conceptia ci. Ne-am adresat unei cunaseule bioenerge-ridene ~i dupa accasta ni s-a nascut fiica.
Analizez din nou situatia ~i pu(in câte putin se compune tabloul general.- Daca nu vi se va schimba caracterul, modul dumneavoastra de a privi lumea,
atunci oriee ameliorare a situatiei va Însemna stramutarea intinarii in viitor. LaÎnceput fiica dumneavoastdi nu se putea lla§te pentru di tndÏa, legarea de 0sima!ie de bunastare i s-au transmis mult amplifieate sufletului ei. Bioenergeticianaa Început sa purifiee structurile biocâmpurilor dumneavoastra ~i structurile t1icei,dar totui a fast aruneat asupra viitorilor nepoli. Fata s-a nascut, Însa straturilekarmice din viitor plutesc Încoace, În prezent. Cu cât mai tare va fi aruncatamurdària ln viitor, cu atat mai greu ea va apasa dupa aceea, daca nu se va profitade aceasta amanare. În timpul somnului se intensifica mult contactui omului cuLumea de Apoi În care se gasesc sufletele viitorilor copii. Ursui cel tioros dinvis era contactul intensifieat al fiicei cu suf1etele viitorilor ei urma~i.
În februarie-rnartie ~i scptembrie~octombrie conlactul cu Iumea de dincolode mormânt ~i cu viitorul se intensifica. Daca acolo exista murdarie, bolile seacutizeaza. Dumneavoastra ati fost bolnavi, v-ati chinuit, v-ati rugat la Dumnezeusa va dea un copil, dar concomitent v-ati elaborat propria murdarie pe care atitransmis-o urma:)ilor. Printr-o interventie din afara ati obtinut 0 amanare a
,.~
1
1
1
!
1
!
Ir
, '---"----- "---'~-'
~
36 S.N. LAZAREV
problemelor. La vârsta de trei-cinci ani, are loc 0 integrare puternicâ a omuluiÎn structurile sociale, in viata pamânteasca. Toate acestea au creat fetei dumnea-voastra 0 explozie a agresiunii subcon~tiente fata de oaq}eni care În acela~i moments-a .co~ve~it .intr-~n program de autodistrugere ce a fast blocat prin pierdereagramlm ~l pnn cflzele epileptice. Dadi vreti acum sa va vindecati fiica, trebuieacum sa va ocupati cu intensitate de purificarea propriilor suflete ~i a sufletelorurma~llor. Dadi nu veti face acest lucru, atunci În urmatoarea perioada detelur~re În jurul vârstei de zec~e-paisprezece am se va intensifica programul deautodlstrugere nu numai la fiica dumneavoastra, ci ~i la dumneavoastrâ, ca surseale problemelor.
0 femeie a plâns aproape 0 ora Întreaga spunându-mi ca eu 0 distrug. Dupaaceea ~l-a revemt. Dupa un tlmp rn-a sunat ~i mi-a spus ca stafea ei s-a normalizat.
Am crezut ca problema mea a luat sfâr~iL A trecut 0 jumatate de an ~i iat-odin nou În fata mea:
- TOlul a fost minunat: capul nu ma durea, nu aveam anemie ~i ameteli, dar,cu 0 luna În urma, toml a revenit ~i mi s-a filcut ~i mai rau.
=-Dar dumneavoastra nu v-ati dat seama de ce? am intrebat-o eu.ln loc de raspuns, femeia a dat din umeri.- Pur ~i simplu acum 0 luna ati crezut ca ati scapat ~i ca nu trebuie sa na~teti
copilu!.Femeia plângea.- Cum sa tr1ilesc singura cu doi copii?
. - Dumneavoastra lucrati, aveti 0 marna care va ajutil ~i, lucrul cel maitmportant, daca v-a fost harazit sa na~teti un copil, amnci cineva de Sus va vaajuta sa-l cre~teti.
Femeia Î~i §terge lacrimile §i ma prive§te cu atentie.- Si, dadi refuz sa nase, ce se va intâmpIa?- Va avea de suferit acea parte care participa la crima.
con~~ient nu doriti sa aveti un copil, va avea \de suferit capuLboala cerebral a, de exemplu epilepsie sau 0 tumoare.
- Bine, daca voi avea cancer la cap, ma yeti putea vindeca?Desigur.
- Excelent, se bucurà ea.- Dar de ce nu ma Întrebati euro va vOl vindeca?- Pai cum? ma prive§te ea plina de mirare.- Va voi spune ca trebuie sa na~teti. Deci are vreun sens sa va imbolnàviti?Seara ma suna 0 prietena de-a ei.- Asculta, ea a uitat sa Întrebe de la cine va avea copilul.- Transrnhe-Î cà ~tie ea de la cine.
. Nid in ziua de azi aceastà poveste nu este incheiata. ~tiu numai ca pacienta seSllnte nonnal, di se pregate~te sa nasea ~i di viala ei persona là i~i intra in normal.
Întrucât În modVa fi probabil 0
i1.
Ata!?amentele
Înca din tinerete am fost atras de fi1osofia Indiana. Ciream ca ata~amentultatâ de ceea ce este pamântesc, pasiunile telurice ~i dorintele ii aduc omuluinefericire ~i În acela~i timp am vazut ca tût ceea ce ma inconjura a aparut caurmare a dorintelor omene~ti. Pâna la urma, neintelegând, am ince!at sa magândesc la asta, tara sa-mi inchipui ca, atunci când voi Începe sa ma ocup depracticil, va trebui sa rezolv aceasta problema.
Am vazut cil deformatiile structurilor bioenergctice spirituale duc la Îmbolna-viri. A trebuit sa clarifie cum §i care din trairile emotionale deformeaza biocâmpuLPrima pe care am identificat-o a fast ura. Ea deformeaza biocâmpui in zonacapului. Trebuia sa gàsesc in biocâmpul omului centrii emotivi. Evident cà ace§tianu se puteau afla la nivel fl2ic, deci trebuia sa iau in consideratie ceea c.e s~gasea alaturi de corpul fizic. Acestea erau cheakrele. Am auzit de multe tIpunde diagnostic bazate pe cheakre. 0 data mi-a fost prezentat un nou tip de diagnostic."Prive§te, mi s-a explicat. Daca mâna este Îndepartata mult de cheakra Înseamnaca cheakra este În dezechilibru. Lucreaza cu mâna, cu creionul ~i ai sa simtienergia cheakrai".
Am inceput sa lucrez, de zeci ~i sute de ori exersând noua metodà de diagnostic.Acest Iucru iroi orienta din ce in ce mai mult eercetàrile asupra nivelului biocâmpu-lui. Încetând sa mai caut boala la nivelul fizie, am incercat sa substitui incordareaemo\ionala aparuta În cheakre cu marimea deformatiei
_biocâmpu91onÎnconjura-
toare. În regiunea capului erau ura, gelozia, invidia. ln zonapieptulUl afensa,jignirea. În zona primei cheakre se gase§te suprimarea iubirii la -a'ltii sau la si~e.Cond vedeam 0 deforma\ie oarecare a biocâmpului, im~iat modelam emotnlecare ar fi putut-o determina. Întregul sistem functiona pe principiul "da - nu".
Un om are vederea slaba. Cauza este ura impotriva unei femei. S-a intâmplatasta cu zece ani in urma. Cercul s-a Înc~is. El trebuie sa se purifiee prin spovedanie§i rugaciune. .
Diagnosticând de sute §i sute de ori, am vazut di amuI illcearca conconl1te~tcâteva stad emotionale. Sa zicem ofensa ~i ura. Sau ofensa §Î suprimareadragostel.În cele din urma. am abordat câmpurile emotionale independente de cheakre~Am constatat ca deformarea biocâmpului este provoeaia de hlamare, la§itate,trMare, blasfemie, sperjur. Cond omul minte fata de altii, joacà teatru. CondÎnsa se miote pe sine, as ta inseamnà boala. Daca omui incearca in forul sauinterior sa se autoconvinga cà el nu iube§te pe cineva, cà cine\'a nu este normal,acest lucru poate duce la imbolnaviri grave. Sinceritatea interioarà este una dillconditiile sanatati1.
..,....
~~M
S.N. LAZAREV38
~,,
1
;_
'
r-
il
0 silUalie intercsanta a aparut in legatura cn starea emolionala a !a~italii. Am
vaznt 0 explozie de repnlsie a unui om fajâ de un altul ca pe un cumul de treiprograme: repudiere, nrâ ~i distrugere, La~itatea insa presnpune cinci programe :
ganduri urate in legatura cu cineva, blamare, repudiere, ura ji program distructiv,Programul unei astfel de agresiuni decurge indiferent daca ma tem de omulrespectiv sau daca ma tem pentru el. Primul program pare a fi 0 agresiune inraport cu omul, iar al doilea grija fala de el. Însa in realitate.
ji intr-un caz ji
intr-altUl. este vorba de distrugere.Desenam figura omului ji ii figuram emoliile.
Explozia deasupra capului era
repudierea. Agresiunea constructivâ era in fala, iar cea din constrangere era in
spate. În dreptul fe!ei era localizata ura. În vecinatatea cefei se gaseau gandurileurate. În dreptul pieplUlui se afia ofensa adusa cuiva, iar in dreptul spinarii ofensaadusa de cineva, În faja primei cheakre se gasea indiciul ca amuI a distrus iubireaill cineva, iar in partea opus a indiciul
distrugerii iubirii in sin"insuji. Totul
semana cu lesatt)ra unui covor. Muncind peste zece ore pe zi, leseam a nouaimagine a lumii la nivelul
biocampurilor. Uneori. ill simalii difici!e, vedeam cum
figura omului explodeaza in wate emoliile sale agresive, Era ceva ce semana cuun paianjen cu picioarele rasfirate in lâturi. Studiind astfel de rabufniri, am l'ostmartorulunui fapt care Ill-a uimit.
Cand am inleles caagresiyitatea orientata nu numai asupra omului, dar jr
asupra animalelor ~i plantelor poate produce boli, am inclus toate aceste tapte
ÎI1 sistemul meu pentru a determinaimpotriva cui este indreptati\
agresiyitatea.
Apoi in aceasta schema au inceput sa intre ji alte entitali: timpul. spaliul, altecivilizalii, Lumea de Apoi, saarta,
Divinitatea, În subconjtientul omului se
pastreaza informalill referilOare la toate entiti\lile. Din acest momic se compun
caracteru!;;}n, sanatatea. saarta.' Explicand pacienlilor ca dispun de un program, 1
distructiv' otientat asupra unui' obiectiv, ace~tia de multe ori mi-au raspuns caci, diI»potfjva, iubesc foarte mult acea fiinlâ sau acel Qbiee!, fapt care m-adeterminat sâ admit ca ata~amenml foarte puternic fa\â de cineva sau ceva distrugcnll mai pulin decat ura. Un
ata~amentexagerat este generawr de ura. Cand am
incepllt sa Increz pornind de la aceastâ ipoteza, rezultatele s-au imbunata!it.
1
r1,
i
(.
1
1 )
~
,
În [ala mea sti\lea un pacient pe care nu l-am putut ajuta cu cateva luni inurma. Tânarul imi povestea mai ales despre problemele de familie:
- Acum cateva luni soacra mea ji-a fracturat ambele maini. Cand a iqit dinspital. ~i-a fracturat un picior. E clar ca se intamp13 ceva necurat. Se simte
ac\iunea cuiva.- Da, ii raspund, exista a acliune,
jar autorul sunteli dumneavoastra.
-Ce tot vorbi\i! s-a burzuluit
tanaru\. Eu \1n foarte rouit la ca.
- Tocmai aici e wata nenorocirea. Aveli tendinla de a va ataja de oameni
~i prin aceasta le faceli rau. Privi!i: aici este un corp uman, iar accsta este
KARMA puRA
~.
W
,JOcampul acestuia, structurile sale spiriluale. . ~ . ~
slstemele de apàrare ale amulu'~ .
. Anu~l~ 31Cl, ln blOcarnp, se gasesc
,~ ..1 l1llpotnva nenoroclnl 1
~
\ a ata~atl de cmcva ii anul atl' dl'..
or. ar cand dumneavoastra
. . .fi structunle biG
~1
..
~1-1 mfluentati soarta.
campu U1 slstemele de aparare
SâB~n,~i ce-; de lacut? a intrebat pacientu!.
~u CIIlStlt, atuncl il-am ~tiut ce sa-i ras~ ~ A
- Dm moment ce va ata~ati atât d
~und, Insa am mcercatsa-l ajut.
va inconjoara, trebuie sâ vâ impunet '
e Plutermc de alte persoane ~i de tot ce
d 1 1..
1nn a t mod de a fi N -. ..
e mu.t a oamenll. apropiali ~i, periodic iz. - '. u ya gandttl exagerat
catre sme, ci dinspre sine ~ l' C. . . ~latl-va. Pnma nll~care 0-0 faceti
. ~. '/, cea CC-I maI lm port t b
. A
nu e permIS sa te lipe~ti de sufiet 1 1.
an, tre me sâ mtelegeti câ
A fiu a tor oamem
.. ost un moment de cotiturâ ln conceplia mea A;Il producea un uria~ râu lucrului de _x'
a~amentul de cele pâmante~tÎ
.l '
care Hru ata<am da' 1..
flSCU Sd sumr ~i eu. Dupa Curn -~ . ,,'i.'
r ln ace a~l ump exista
.s a vazut mal tarzlU t
.
ammal. de casa În care locuie~ti d. e potl ata~a de un anumit
Am incercat sa-i explic unul' a' d~ mun~a ~e care. 0 faci, dar nu de un omo
f ,- d. -
m paclent. ca dma1-a e filca, aceastas-a imbolnx
.t '
cailza ata~amentului sau
o'
~..
- .,,1ce sa fac acum? S a â?.
- Nu, aici se pune p~ob~em:r pSrco~o~i:im~:bat el irita.t.
muIt de ceea ce este pamântesc.t. este permIs sa te ata~ezi prea
Omului Ii venea foarte greu sâ ma. 1
.dar soarta imi aducea pe tavâ succes
;nle eagâ. Cand ob?seam, mâ lâsau puterilee e ~1astfel, putm cale putin~ puteam inainta:
.Odatâ am plecat la tarâ, cu un rieten
. . .
mundat de sange, În ajun el al';.'
Unul dm OChl 1 s-a umfiat ~i a fast
i~au sarit in ochi.OVl cu clOcanul 0 tabla emailata ~i a$chii fine
- Toata scara de ieri sotia a incercat a'.
felul de spalâturi rarâ nici un fel ds
I-ml obloJeasca ochiu!. Am tacot tot
pe rezu tat.
. - roblema e ca te-ai ata~at prea tare de vila..
.-~m spus eu. ~i cineya parcâ li-ar stinge h" a
ta ~l de tot ce-.I legat de ea,
gandejl1 atata la ea.oc tl s nu te mal Uttl ~I sa nu te mai
- Corect! a exclamat el plin d.. . .
ji gand;\.e mmlfe. ln ultlmele zile nurnai la vila rn-am
Pe.~te câtcva ore ochiul g-a cura!A
ata~at muit de ceva are un efectat total. Int."leg~rea faptlllui câ cineva s-a
mat mare decat once complot sau pact.
. -Urmatoarea descoperire pe care am tacut-o in ~. '
ta~ad~ ceea ce-i Pamântesc da~ une . ~ ~
acest domemu era ca ata~amentulaza mtr-un anume fi' 1
~
meu. pe lânga oameni animal e nat..
e ~l a tor lumi. ln sistemul
,~ l "
ura vie ~1 cea nev'.
ca C-
e au 0 mare im portan tàA .
le, erau ~l alte lumi Pentru
.ln eXlstenta noastra
U mare parte din timpul meu mi-o.
sa elucidez ce ràu poate produc'd~etreceam cu cercetarile. Odatà am decis
e CUpl !tatea. Omul cupid care se gânde~te doar
tl't
~}
"~;~..~
~~;',~'f:.:,~~',
,il,~
':;
"
':;.
~.-
40 S.N. LAZAREV
la avantajul sàu produce ràu sau nu? Am gàsit ceva cu totul nca~teptat. S-a dovedncà, nici mai muU niei mai pUlin, cupiditatea reprezintà un program de distrugerea altor lumi. Dar care este raportul dintre acest viciu omenesc ~i agresiuneaimpotriva aUor lumi? Acest lucru nu I-am putut in!elege. Dacà ceva ml-mi estepe Înieles nu inseamna ca reouot la tema respectiva, ci 0 las deoparte. Maidevreme sau mai tarziu 0 voi relua, cad memoria mea inmagazineaza totu1.
0 târu1ra a venit la mine cu 0 roda de a ei.- Are un cancer gastric inoperabil, ajutati-l màcar sà nu-I mai doarà.Mà uit sà vàd despre ce e vorba ~i observ 0 uria~à agresiune impotriva naturii
nevii. Ea se blocbeazà prin intermediul oncomaladiilor. Cancerul gastric inseamnàofense. Descopàr cà este legat de muncà.
- Dadi nu va veti mai simti ofensat de câtre oameni §i de tot ceea ce-i legat 1
de servieiu, nu 0 sà mai, fi!i bolnav.- Cum sà nu mà supàr? ineeareà sà se seuze pacientu!. Trag in jug ca boul,
bani primesc foaTte putini, iar §efii nu sunt corecti fata de mine.- Daeà ceea ce se intâmplà 0 veti considera drept cauzà, nu veti putea seàpa
de ofense. Oriee nepHicere care vi se intâmpHi nu este cauza, ci efeet. Cauzase af1à in imperfec!iunea suf1etului dumneavoastrà pe care neplàcerile il purificà.lar dumneavoastra, drept raspuns, va ofensati. Înseamna di nu vreti sa va purificati~ide aeeea sunteti supus la Încerdiri ~i mai putemice. l'rebuie sa repetati in continuu,cat e ziua de mare: "Iubesc pe toata lumea, nu simt ura fata de nimeni".
Peste câteva zile l-am sunat pe pacient acasa ~i el mi-a spus di se simte normal~i cà durerile i-au dispàrut. l-am propus sà vinà peste 0 sàptàmânà la consultatie,insa el il-a veuil. Cercetându~i biocâmpul, am vazut ca totul se normalizase.
Exact atunci mi s-a adresat 0 cuno§tinta care a Început sa se trateze dupasistemul meu.
- Am obosit sa ma mai rog pemru toate pacatele mele. Da-mi 0 rugaciunecu care sà-mi purifie totul dintr-o datà.
Daca boala este produsa de agresiune ~i se vindedi prin pUfificarea sufletu]ui.prin spovedanie, atunci omui care simte iubir~a in interiorul sau va avea trupulsânatos ~i va fi fericit. Iubirea fata de oameni trebuie educata În permanenta.
-- Te scoli dimineata ~Lurezi binele intregii lumi inconjuràtoare: oameni]or,animalelor, ierburilor ~i f1orilor. ~i spui: "Mà iubesc pe mine, ii iubesc pe ceilaltioameni, iubesc Pamântul, iubesc Cosmosul, pe Dumnezeu, Universul". Atuncisuflerul tiiu se va purifica de agresivitate. Si tu ai sa fii sanatoasa. Femeia efaÎn extaz.
Înainte ma feream sa dau recomandari. Dacà Îi dai omului descrierea tablouluilumii, el singur i~i va cauta calea, iar dacâ Îl conduci tara a-i expHca nimie,el ar putea pied.
- Dumneavoastra la ce ma indemnati? ma Întrebau adesea pacientii. Toateastea sunt de muit cunoscute.
--------- -- --------------..-----if
)"''.//
KARMA PURA 41
Eu nu indemn la nimic, nu dau sfaturi, ci redau descrierea tabloului lumii,cel care mi se deschide. Fiecare hotara~te ce are de fâcut. Si Îata ea p~marecomandare i-am fàcut-o cuno~tintei rnele. Aveam sentimentul ca sunt pregatitpentru aqiuni praetiee. Era interesant de ~tiut cat de repede ~a Începe s~ se
purifice sufletul ei. Peste doua zile am inceput sa orbesc. Ochml drept ml s-aÎnro~it ~i s-a tumefiat. Era atacul cuiva ~i eu am inceput sa caut sursa. Dacaera un 001 trebuia sa-i anihilez programul analog din sufl.etullui pentru a anulaatacul. Da~a este vorba de natura nevie, atUnci trebuie anulatà irascibilitatea, urafata de obiectele nevii. Am Început sa examinez situatia ~i deodata am vazu.t cumirare cà am fost atacat de aUe lumi. Judecând dupà forla cu care se aCltOnaasupra mea, eu reprezentam pentnl ei un mare pericol pentr~ ca ~a~ faptuit 0
puternicà Încalcare. Ce era, nu puteam În{elege. Vederea ml ~e l~rautàte~ cufiecare ora care trecea. Încercarile mele febrile de a Întelege SItUatla creata nudadeau nici un rezultat. Mi-am amintit cà urmàrirea avantaju]ui, cupiditatea, esteun program de distrugere a altor lumi. La m'ine Însa nu s-a manife.st~t Î~ ~ltim~ltimp 0 asemenea traire. Traind În sàracie toata viata, n-am fost cupld mClOdat~.Dimpotriva, simteam ca ma pot dedica ln Intregime muncii asupra mea ÎnsuffiI,sà mà deta~ez de muUe din problemele care asigurà bunàstarea. Se pàrea cà nu evorba de cupiditate, ca functioneaza un meeanism analog comportamentulUl cU~ld.
Ce este cupiditatea? Este un ata~ament prea puternie fa{a de a~an~a~e.l.epàmânte~ti ~i oportunitatea renegàrii Sfântului Spirit, cu alte. cl~vinte ~ser~OZltatll,
nobletei, iubiriL Cupiditatea aduce vatamàri altor structun, laf structunl.e melespirituaJe se disperseaza la nivel fin in tot Universu1. Mi-am adus ammte decercetàrile me1e referitoare la alte lumi.
Structura Universului este celulara. Celulele sunt alte lumi. Cel mai importanteste faptul cà structura mea informationala se dubleaza ln fieca~c'.dintre. aces~elumi. Cu alte cuvinte, ln fiecare lume exista câte 0 sosie a mea mformatlOnal~.Asta Înseamna ca, daca eu ma voi ata§a prea puternic de ferkirea pam~nteasca,,,'loi trage spuza pc turta mea", voi trage totul din aite !umi catre Înveh~~l me~din aceasta lume, voi nimici sosiile mele din aile lumi. Intrucât fiecare dm S0811arc leg5tura cu lumea ln caIe tràie~te, inseamna ca .este ~orl:a de un p~og~ramde dcformare a altor lumi. Inseamna ca in tÏecare dm aqlUntle mele eXIsta unprag dincolo de care incepe demolarea. Analizand pas cu pas siluatia din ulti~elezile~ am Încercat sa inteleg ce 111-aputut lipi atât de strans de Pâmant. Spre elUdame~ nu Îmi aminteam nici un evenjment cu 0 relevanta dit de mica. Singurul11Ier:lde care m-am putut agata efa sfatul pe care l-am dat cuno~tintei me~e Înlegaturâ cu rugâciunea. Pentru orice eventuahtate, lU-am decis sa analizez vanantaaceasta. Am sunat-o:
- Runa! Ce fad?- Se intâmplâ ceva cu ochii mei. Am inceput sa vad prost.- 'Te ragi a~a cum te-am invatat?
.;JL
Ji;1>!l'
-il~',:&'"-'-'i
rr
42S.N. LAZAREV
1! 1
- Bineinleles. Diminealà, la pranz ~i seara. :;:ipe copii i-am invàla!. :;:imama
se roagà la fe\.- Spune-le sa inceteze imediat sà se mai roage in felul acesta. În asta este
ceva periculos.Am pus receptorul in furcà ~i am inceput sà analizez cele intamplate. Dacà
0 situatie critidi, periculoasa, va fi receptata ca 0 nefericire. atunci e diu. Dar,dacà ea va ft luata ca 0 posibilitate pentru
autoperfeclionare, amnci in 10cul
ameliorârii survine zidirea. Îmi amintesc 0 fraza rostiHi de cineva: "Dumnezeunu-i da omului cat nu poate duce". :;:i de aceea in ultimii douàzeci ~i cinci deani orice situatie am privit-o ca pe 0 nona treaptâ În cunoa~terea lumii. Iarâ~i~i iarà~i am recitit textul pe care il-am dat cuno~tinlei mele ~i in cele din unnàtotul mi s-a clarificat.
La mine, notiunea de "Dumnezeu"era pusa dupa ceci'de oameni, animale,
plante, Pamant. lar primul sentiment de dragoste trebuie dat, judecand dupà toate,anume lui Dumnezeu. Când am Înteles acest lucru, vederea mi s-a ameliorat.0 sun din nou pe cuno~tinta roea. Îi explic situatia ~i, peste câteva ore, vedereane revine la normal. Numai atunci mi-a devenit clar sensul poruncii principalea lui Cristos: "Iube~te-I
pe Dumnezeu mai presus de talàl tau, de mama ta ~i
de fiul tàu". Dupà aceea am vàzut pe sute de exemple cà dragostea adresatà maiintâi Pà1l1ântului, iar apoi lui Dumnezeu, ucide ~i, dimpotriva, iubirea care treceprin Dnmnezeu purificà. Trebuie revizuite nn numai faptele, ci ~i caracterul .iconceplia despre lume. Omenirea trebuie sà tindà in mod con~tient ~i ~tiinlificcatre Dumnezeu. Credinta În Dumnezeu nu trebuie sa se transforme in fanatism~i dogmà. Curentul ralional ~i con~tient nn trebuie sà se dezica de contacml cuPreainaltu\. Aceastà inlelegere a ~i devenit filonul central ~i raliunea de a fi acelei de a doua cârti.
Dupa tot ce s-a intâmplat cu mine, mi-am schimbat calitativ sistemnl de. diagnostic are, inlelegand cà agresiunea este un fapt secundar ~i ca la baza ei stà
iubirea orientata dUre Pâmant, cea care ne lipe~te sufletele de fericirea pamân-teascà. Am inceput sà caut punctele de contact cu Pàmantul ~i prin schimbareaconceptiei mele, a caracterului, prin rugaciune ~i spovedanie sa redau sufletuluiarmonia. "
Il, i
\ J
). ),f
Ji1
.1., )
; \
; 1
: 1l,
; ,!
1
1
11
,
~
Am venil acasa ~i am adus dulciuri. Prima s-a repezit fiica:- Tala, da~mi din ce-ai adus. Vreau ceva dulce.
- Nu te grâbi. Întâi stam la masa ~i dupa aceea manânci dulciuri.- TaÜL dâ-mi acuro, altfel mor. Dâ-mi macar 0 bucatica..- Bine. hi dau cal vrei, ntllnai Îndepline~te-mi 0 dorinta.
- Te rog, te rog. Fac oriee.~ A~aza-,te pe canapea ~i pune-ti mainile pe genunchi. Nlultume~te-i in gând
lui Dumnezeu ca Iti da aceste lucruri.
!!lt
!1
1
1
t
KARMA PtiRÂ
Ea a facut ce i-am Spus du' .M' '
Pd care se Ultà la .
- l-a trecut pofta.mille cu dezamagire:
- Nu te nelini~ti. Pofta ili va veni .
dei bucurie ~i multumire trebuie trim'isn~:~~ c~~~a normalà. Primul sentiment
ce de al doilea, spre tot ceea ce Îli lace'1 11 arat cu degetul În sus. lar
.Ea a plecat la bucàtàrie iar eu am
pàz
.
~l mi~càrile i-au deveni t m'ûI'.
1.
v utcum totul s-a schimbat În ea ch '~1 me.
. tar
43
1--
1
Idolatria teluricului
A.m avut la viala-mea muIte pasiuni. Una dintre ele a fost filosofia ~i dorintade a mtelege lumea. La 20 de ani am incercat sa devin scriitor ~i am avut anumitesuc~ese. ln acest domenin. Am vrut sà fiu student la teatru, am fost invitat sàdevm cantàrel profesionist, am studiat la Academia de Medicinà Militarà ~i laInstltutul de Arhlte~turà. Cinci ani am lucrat in construqii. Toate acestea Îmisunt de folos acum. ln activitatea mea trebuie sà fin in acela~i timp filosof, medic,pSlholog, soclOlog, pedagog, poet, scriltor ~i artis!.
. Pentru mine e u~or sà oblin 0 informalie nouà. MuIt mai greu este insâ demelus aceastà mform~lie Într-un sistem unitar. Fàrâ 0 abordare filosoficà pe caream elaborat.-o t,03ta vlata nu m-3§ fi putut descurca. Dar curn sa le explic toateacestea p~clenlllor? Eu nu le pot da decât unu la sutà din acea informatie pecare 0 pnmesc.
Omu! este 0 entitate diale~ticà formatà din douà jumàtàti. Prima reprezintâm~tefla, cea de-a Adou~ blOcampul. Materia este reprezentatâ de corp. fiindonentatà càtre pàmant ~1tot ceea ce e pàmântesc. Biocâmpul este gândul, spiritul~1 sufletul omuIUl.. El se revarsà ln tGt Universnl ~i la nivelnl fin reprezintà 0~arte a c~uzel InItIale. Contrariile, pentru a treee unul În celalalt, au nevoie demterm~dlar c~re sa reuneascà În sine calit1itile lOf. Acest intermediar este sut1etulomulUl. ~a o!velul spiritual fin nu exista nici 0 diferentà Între noi. Noi suntemun tO!u~lta~. I.nv~li§~~ilefizice Însa ne sunt diferite. La nivelul suf1etului sumem ~ias~m~naton ~1dlfenll: Co?~tiiot~, intelectul omuIui, este 0 structurâ a biocâmpu-~Ulouentat catr~ Pamant !jl Iegata de trup. Spiritul omului tinde ditre Dumnezeular sufletuI, adldi ~m,?tiiIe omuIui, reunc§te iilceputurHe antagonice, tinzând §icâtre Dumnez~u, ~l catre Pamânt. De aceea pentru suflet principala reguIà este~oreIa.rea
~rendlllteI~r dl,tre tclurie 12~eâtre. divin. Îp,~!!?te, acesta era un proees
m~at:I!. .Intr:~~a dm vlet~mul es~e__ll!aiaproape de nITiâfit,-se agatà de-el,lar em?!~~:_-~_I~ din c~.J.l!_~~i fi!4jJIl~~.~~~..:-1nllrniàtoareareÎncarIiare-:.'-~l!_~al J:°ate supr~~etui in a.~_~regi~!!-~_~~!1~Q!L~âutinde ditre sp"TrrttlalÙale,câtre Dumnezeu,. el se innobi1~z~L P~._~~~_~~rnenii ;espect~ibili -§l-buJ1T"-sel!.!:bolnàvesc-des §I sunt n~fericit!~nf[U c~!?olile ~i nenorocirile bloclleaZâac~~""tinâ
_<:~~~~~~~ses~ in imeriorullor sau~~J~:_i~"enltdin-e:xi;tenlele -anterioare Ti~â='I~12ij12inemeriiiCi~~f1Hesc._@~~natpentru cà 'po3liâtInae~i~Jor a-nierio~r~.-
. .ACU~1procesu~ de dez.voltare s-a accelerat ~i dezvoltarea -n1e~ge';;u--i~uspiralâ,CI III ~pl~ala dubla. Ca ~J curn ar fi doua pendule care se mi~di În comrafaza.I?aca mamte sunetul pendula Între teluric $i divin, iar con~tiinta omului se orientafIe catre Pâmant, fie catre Dumnezeu, acum con~tiÎnla trchuie sa fie orientatâ
J' JV1..'; L> ~
\';J
r._:..;
-:r
'il'l'KARMA PURÀ 45
concomitent catre Dumnezeu ~i catre Pâmant. Principiile unei astfel de con~tiintes~au cristalizat În Bihlie, Însa nu la nive lui conceptiei, ci in totalitatea pildelor,poruncilor ~i faptelor descrise in ea. Dacà inainte pendula sutletului se mi:jcaspre dreapta ~i spre stânga, când spre Dumnezeu, când spre Pâmânt ~i amui erafie sfânt, tic afacerist, acum omui trebuie sa fie sfant:ji intreprinzàtor concomitent.Acest lucru este posibil prin crearea unei noi conceptii despre lume in care suntreunite material ismul 12iidealismu), spiritualul ~i materialul. În cot1:jtiinta omeniriiare loc acum acest proces care va duce la omenirea viitorului.
La nivelul fin sunt reunit cu toata omenirea ~i cu tot Universul. La un anumitnivel spiritual, masa mea spirituaUi reprezinta rnasa intregii orneniri. Înveli~ul meufizic este doar 0 particicà intima din masa omenirii. De aici rezulta ca intereselespiritului meu sunt cu mult mai importante deeât interesele inveli12ului fizic. Deaceea ~j grija pentriI structurile spirituale trebuie sa fie cu mult mai mare decâtgrija pentru cele pâmânte~ti. _Nu~ se va permi!:'..s_~_ll!.a._a~.~."-!.I:v:li~ul~eu
-fizic daea nu voi luera pentru toa~a-lumea. in -istoria omenirii acest 1ucru s-a(ie;fâ~~;;i-iî1-fuÎuTIJrrnaioi.:.'i"apÙ~t~r~Tigj; care orienta toate interesele omuluicatre spirit, iar prin intermediul acestuia ditre eontactul cu Dun1oezeu. I3:~Eg~~Îl obliga pe om §~JI~iasc1[lI!_rW!!!\!Ul!irituluÜL!!!!~Lc()IPuluL Religia a dat
-'na~tere fiTo"s~Ù.~i. artei, iar mai apoi ~tiinlei. Filosofia este un intermediar Întrereligie ~i ~tiinlà. De aceea Hipocrat spunea: ..Un medic filosof este asemànàtorzeilor". ~tiinla a fost legatâ de eorpul omului!ji de realizarea necesitàti)or acestuia,dezvoltand activ con~tiinta 12iintelectul. Tendintele mistice, oeulte au constituitveriga de legâtmâ dintre ~tiintà ~i religie. Noile ~tiinle au apàrut din tendintemistice, ca, de exempIu, alchimia, devenita mai tarziu chimie.
Religia ~i §tiinta au trebuit sa se lupte una cu alta~pentru ca intr-un pendulreunjunca punctelor opuse Înseamna oprirea acestuia, În doua penduluri Însâorientale În directii diferite putem observa cu totul altceva. Prin urmare, În cedirectie ni s-ar mi$ca sufletul, trebuie acordata prioritate principiilor spirituale.De aceea toate ~colile religioase afirmau ca sensul vietii este orientarea catre-~~Leare ne-a creat. Asta inseamna ~9!j!~~~~iÈ1JltuaË!.l~pr~_p~~I!11.!1ies~!t!tJi:Con~tiin!a mea poate fi legatà de telnric. Nu-i nici a problema. Insa cea malmare parte a sut1etului meu ~i intregul spirit trebuie sa aspire catre Dumnezeu.
La Îl1ceputul anilor '60, savantii au efectuat cercet~ri oceanice care au demon~sirat cà in coloniile de organisme subacvatice fiecare individ ia pentru sinedoar 20% din substantele indispensabile vietii. 80% le elimina În apa. Muh timpoamenii de ~tiinta,n-au putut descifra aceastà enigmà. S-a dovcdit/cà~ubstanlelechimicc c1iminate tara rost, la prima vedere, creeazà legaturilc,fntre.organismegratie carora poate supravietui Întreaga coldnie. Aceste regulÎ 'fûnctioneaza latoate nivelele de organizare a ceea ce e viu: Nici amui pu e 0 excePtie. Numai20% din energia sa sufleteascâ el trebuie $-0 utilizeze pentru sÎne ~i pentruproblemele sale pàmânte~ti, iar restul de 80% s-o dedic.:e lui DUlTInezeu. Cu cat
i.1
Ilj:;
1-
i..
,J'.)!
':.j..,'.1-'1",Ijl,,"
1.--1
l'1
1,1
,1
\
1,1
l
,i
1,1
,
1
\(
1~ 1
1
l'1,1
t
l
46S,N, LAZAREV
sufletl),l-'!!Jl!I,[1Ji es.t9,J!!a,i,!M~uIe,,(;çle_ItamâI1Je§ti, cu atâtIDaimu!t,aE~sta,t[ebJlie
~teIiÜ;rculur: 6"cefuià sana.toasa lucreaza la Început pentru organism, ia'f apoipentru sine~ Daca celula uita de organism ~i Începe sa lucreze doar pentru sine,ca este supusa distrugerii. Tentatia de a uita de supremalia organismului esteextrem de mare pentru di celula ou-l vede ~i tot ccea ce are nevoie pentTu viataprime~te de la celule illconjuratoare. De aceea interaqiunea cu aceste celuletrcbuie sa fie intrerupÜ'i periodic pentru ca celula sa-~i trimitâ impulsul principalIntregului §i nu partii, Exista §i un ait mijloc eficace: moartea celule;, În acelmoment contactul ci cu alte celule se intrerupe brusc ~i structura informationalàprincipaHi a acesteia l:?i schimba orientarea de pc :inveli~ul fizic, unde ton11esteseparat, pe structUra biocâmpului, unde totUI esle unit. Simtind gradul cel maiÎualt de unitate cu organismul, celui a se reintoarce la nivelul fizic ~i uitâ de acestcontact. În ciuda .faptului di are orientatâ con~tiinta doar dUre propriile intcrese,subcon~tientul. depozitarul memoriei privind trecutul, ii ordona sa lucreze in
primul rand pentru organism. Iata de ce ln organismul sanatos celulele morperiodic, ln timp ce celulele cancerigene sunt practic nemurhoarc.
Înseamnà ca moartea, adicà demolarea inveli~ului fizic §i activarea celui albiocâmpului. este in natura cel mai puternic factor represiv al Jezvoltarii. Acestelegi sunt echitabile pentru orice organism, indiferent. daca este vorba de un grupdft câteva molecule vii, de 0 colonie de bacterii, de omcnire sau de tot ccea cc-iviu ln Univers,
Omul este ~i el 0 celuUi a Universului. Si ca oriee celulà vic el trcbuie maiintâi sa lucreze pentru Univers ~i dupa aceea pentru sine, iar pe Dumnezeu trebuiesà-I iubcascà mai mult decât oriee n poate lega de Pamânt. Fericirea supremape Pamântlrebuie sa fie iubirb pentru Dunmezeu, iar punctul sau 'de spdjinnu trebulc ia se afle printre valorile pàmânte~ti, ci În iubirea pentru Dumnezeu,Acesta este lucrul cel mai important. În subcon§tientul no~tru, adicii În sufletulnostru, pâtrunde tot ceea ce se fixeaza permanent in con~tiint~L Dadi omul segânde§te numai ]a cele pamânte§ti §i se tine numai de ceea ce este-pKffiâii(esc,
sufleiuiui sau, ci sufletul În fntregÎme, El se aseamana celuJei ,cai1ceroase care,uitând de organi,sm, lucreazâ doar pentru sine, Acestp'f6ces iiehuie stopat pel!\fuca degradarea structurÜor spirituale este periculoasa pentru Jnt~eg UnlversuL Deaceea omÙl trcbuie periodic sa fie ru.pt de teluric prin intermediul bolilQr,
,traumatismelor, nenorocirilor ~i al mortii, in functie de gradul de ancorare in
-
1 ... . -.
.-
teluric al sufletului Sali, ~tiin~a de a primi toate acestea ca pe ceva trimis deDumnezeu este ~tiinta de purificare a suf1etului. Refuzul salvàrii in fonna distrugeriiteIuricului are ca rezultat 0 mai mare ancorare in cele pamânteE;ti, cat $i agresivitatea.
CUIn se poate stabili daca sutletul este ancorat sau nu În teluric? Foartesimplu: in func\ie de agresivitate. Ea reprezinta semnalul faptului ca suOetul
Of!, KARMA puRA
! este alras de cele pamânte Ii S~47
1 Decl, in mod autom§, a presupunem cà sufletUl meu s
'
1: ..~
t"'-'---"""-~':--'-"at, fie ca 0 doresc s
-3 ancorat ln teluric
, s an emo tlOnale 1e' g' aT' ",,"""''''.''''
,-""",..mLllIh, vor n
.une st"pa
" '
,'
1
.'.'-",,e ue aceast d '
'"""h,d Illre n.~ :4:..
....
'a 'a" d -"'-"".
-.,"""
.
"-
."..
. .
a: l.spre ' 'at...
",
d-,
.
"'''''''.'''''''''''''''
_.'.
-
..,
np
.
.
,,' e cel c b '~"''''''.,
,,,' , <, d e OP
,. ~~
'""
,"'."- .- -,,<;ire au am mal mul t l",.." ..,
'
,~,.,l,."care..nu au bant'.
' d '
- cel'~
,.- , t camIlle ura f ~
d .-' -" - . Invl le
111care a .mprumulat <i"o
. ,,''"
,..", "a\il . e cel care ma fu ra" bl '".
,
.l"
"..,,-" '$ua restItUltla f '."
, .",..-'
, . , amarea
,maI mu t, hpsa de dori@'fdeaIDaÎ tr"' d "~P""
re~retul ca n,am putUt câ'li g.
a
acestea ma vo -
"
dl aca plerd °~
'
. ., . 'J
,
din ceincer,atrage,11131puternic spre ceJ('pa~ânl~'
~\t1lla IwpprtaQt(i,. Toate
..
'""-":"'~<!"F~
.
.,J~,ag(e~~~.. Cat timp aeest'pi'Dc""".' '".-".,,,,~
p~,,~~rJ~~e~1~~~e~;ItE~Înre/egea bine c~ ~:~ll::::~ac~pl~~ ~~:e
se Î~chinau Yit:l~I~:
reg poporul.lm 0 parte dm oameni,
1
---"-"...~.~~"--"--~----
48 S.N. LAZAREV
Cu câteva mii de ani În urma, sufletul omuilli putea sa se lipeasca de avantajemateriale vizibile. Era primul nivel al fericirii pàmântene: hrana, plàcerilcsexuale, casa, averea, hanii. Daca amuI se lega suflete§te de acestea, sufletuJÎi era cuprins de lacomie, de ura ~i frustrare. Toate bunurile el trebuia sa le piardiipentru a-§i purifica sutletul. Pentru a nu se ÎntÎna de cele pàmânte~;tÎ, periodicerau introduse restriqii alimentare §i restriqii privind pH'icerile sexuaie. Au aparutriturile §i obiceiurile care nu-i permiteau amului sa uite de Dumnezeu §i sa~~iancoreze suftetul de Pamânt.
Au trecut milenii, omenirea §i-a ridicat nivelul spiritual §i capacitatea deabstractizare. Omul a Început sa vad1i nu numai obiectul, ci ~i ceea ce-l lega deacesta. A ap1irut p1imântescul acela nevazut de care de asemenea te puteai ata~a.Acesta reprezint1i al doilea nivel al p1imântescului: rela(iile cu amui din apropiere,dragostea fa(1i de el, sim\U] datoriei, tat ceea ce era legat de lucru, de situa(iadin societate §Î a§a mai departe. De tOMe acestea se legau oamenii mult maispirituatiza(i. Dac1i amui i~i iubea parintii mai mult ca pe Dumnezeu, În via!"urmatoare p1irin(ii il nedrept1iteau, se purtau urât cu el pentru ca suftetul s1iusa nu se lege de ei, pentru ca el sa-§i Grienteze Întreaga iubire catre Dumnezeu.Periodic relatiile dintre oameni trebuiau ruple pentru ca ci sa se orienteze spreceea ce era cel mai important - legatUra cu Dumnezeu. Întelegerea acestui lucrula nivel de conceptie a dat-o Iisus Cristos. lata de ce pOflmca sa cea mai importantaeste: "Jubc!$te-L pe Dumnezeu mai presus de marna ta ~i talai tau". Iatâ de ceel spunea: "Am venit sa-I despart pe frate de sora. pe sOIde sotie "- Prin porunci,parabole ~i prin compartamentul s1iu, Cristas a dat de inteles ca sunetul nu trebuiesa se lipseasca de nimic pamântesc, chiar daca e ceva ce nu se vede.
A trecut timp ~i omellirea s-a ridicat la un nive! .~imai inalt §i s-a doveditca exista un al treilea nivel al fericirii pam:inte~ti. Din punctul de vedere alDivinitàtii, un capital la fel cu banii, ma~ina sail vila Îl constituie calitàiilesuflete~ti, intelepciunea §i soarta. Acest nivel de aderarc da cca mai mare trufie,cea mai mare agresivitate ~i cele mai grele imbolnaviri. Care este cauza?
Problema e cà fiecare om ~tie: dacà are bani, maint; ii poate pierde. TentatÎade a-Î considera un punct de sprÎjin nu este [oarte mare. Acela~i lucru se poatcspune ~i despre toate celelahe bunuri materiale. Oamenii spirituali trec destul deu§or peste acest niveJ. Însa tentatia de a te tipi de familie, de pozÎlia În sodetate,de locul de munca §i dorinta de a reaC{iona in mod agresiv când totul se naruieeste cu mult maÎ muIt §i se blocheaza prin boH grave, traumatisme §i nefericire.
Nivelul al treilea se deosebe~te În mod substantial de primele doua. El nupoate fi atins tara sintetizarea modurilor de gândire oriental §i occidental. Gandireaoccidentala pieaca de la acceptia de viata unicà, iar gândirea orientala de laacceptia unei multitudini de reincarnàri. Reunirea gândirii occidentale cu ccaorientala Înseamna contopirea teluricului cu imeresele Divinità{ii, înscamna ~tiintade a fi tactician ~i strateg,' sfant §i Întreprinzator În acela§i timp.
(0
KARMA PtJRÀ
'.
Prin ce se remarca cel de al treilea nivel? Problema e cà ;;i hanii ~i loculde munca ~i avantajele materiale le voi pierde a dalii cu viala. Catitatile nu lepOliIua in mormant, insa memoria ~i experienla mea care concura la dezvoltareaabilitâtilor se pâstreaza vreo cinci vieti ln sosie. De aceea ~i aptitudinile ~icalitàtile spirituale, care stau la baza celor dintâi, pot dainui pana la cinci vieti.Cum moare trupul, a§3 mor §i aptitudinile ~i calitalile spirituale. Cel mai trainiccapital este iotelepciunea, deoarece informatia privitoare la ac((asta se pastreazaÎn structura numiLa "soana". Tentatia de a te agàta de intelepciune este maximà.Când acest lucru se intâmpla, apare cea mai mare trufie. Preamàrirea ~i ata~a-mentul fata de intelepciunea proprie sau a altui om este cea mai mare ispità.Agatarea de Întelepciune genereaz1i cea mai Înalta agresivitate. Ialii de unde apornit parabola dt:spre ingerul cazut care ~i-a pus propria Întelepciune mai presusde Dumnezeu, ;;i s-a dezis de Dumnezeu devenind diavol. Dupa patruzeci ~i nouade vieti se destramà soarta amului ~i 0 data cu ea se destramà ~i ata§amentulfata de În!elepciune. Cu adevarat În(elep(Î devin aamenii cu soarta d~fonnat1i careau suferit mulle nenorociri ~i privatiuni pe care le-au luat drept epurare, intelegândca nu-ti poti g1isi pUllctul de sprijin În in(elepciune ~i soarlii, ci În dragostea fatade Dumnezeu.
Omenirea a inregistrat un salt uria;; in dezvoltarea con~tiintei in u1timele {reisecole. Toatc acestea {in de valorile pamante~ti. Absolutizarea succeselar §tiintei,presupusa victorie a ratiunii §Î umanismul din ce În ce mai diminuat.1n educareacopiilor au dus la ancorarea omenirii in Întelepciune. Din aceasta cauza s-auinrensificat atât de mult elementele de cruzime ~i diavolism §i din aceasta cauzaomenirea este in pericolul de a se destrama În ceea ce prive~te soarta; adidi Pàmântulva fi bânluit de numeroase boli, nenorocirÎ, cataclisme. În masura in care omenireava ~ti sa se inalte deasupra tuturor ac~stora, nu vor mai fi necesare aceste loviturL
Fiecare dintre noi este coordonat de Univers precum celula de organism. Cucal amuI este mai ancorat În cele pamânte~ti, cu atât el simte mai pntin acestIuert! ~i cu atât mai multe forte investe§te ln tactica, uitând de strategie ~i,dimpotriva, cu cat mai clar vede dependenta sa de Dumnezeu, cu atat i. se oferamai multe posibiliÜ1ti. Daca eu percep incorect lumea, nu reu~es.c Sa-ml a~aptezstructurile spirituale pentru receptarea informatiei, Îilcep sa nu se detenorezeparametrii fizic.:i ~i bioenergetici. Dar Întrucat omul are 0 limita a rezislentei,infra in aqiune variama de crutare. În jurul meu s-a format un grup de o3mellÎprin intermediul carora eu ohtin intormatii.
~ ..$i iatâ ca 0 am În fala pe 0 fosta pacientà de-a mea de care ma ocup ln ulnmul
an, controland situalia.- Nu demllil am tost cople~itâ de nepHiceri. Totul imi merge de~a~ndoaseJea.Îi cereetez biocampul §i vad soar{a care, ca 0 pasare, 0 cuprinde S{ranS cu
aripile sak, jar alaturi soarta altcuiva. E vorba de soarla mea. ]ntormatia vine
.......
49
11
Ir:-1
: 1
,1.
", ,
1<)
1
! 1
1
'1\
50 S.N. LAZAREV
sub forma de text. V~d c~-~- transrnhe soarta ci so!!.i_!...I!.~ele:..,Textul arata a~a:
"Spulle~i di e pericutas acum sa se gândeasdi la bunastarea materiaUi. AceastaÎnséamnâ')1ioa~te~p~en~uoaIll~Qr:~i~foimilila"disp_are'.-'--'
-_.~ ,.-".,.._~
Înteleg dl,' 'dadCacuÏii m~ voi gândi "la ~avantaje -materiale, acest lucru poatemutila cca de-a doua carte. ACUI]L.I).-!Llocuiesc in camer:a me~ cu d~1.Ja ferestre-'-'- - -'--- -
~-..-
pc un perete.:3~~1!..E~}rie.. Dadi do!~~tr~~~~~ un__~p~~~~~.~-t..propiiu.
Îmi va --patrunde mai adânc În stiftet, e-a va deveni otravà in se"mintelc p"(tcare-eu-"Ie'-'Împra~tll.
--,---~ ~
''''-ACUluuwreg.de ce nu am chef sa vorbesc laradio,saapar la televiziune~i sa uzez de alte"Iorrlle~-reclai:nà ln _afadi-'d~~r
1\ce's"fIucru este posibil in conditiile potentialuhii to{ÏÏiarc~e-scând al'-celor d~uacontrarH - idealismul ~i materialismu1 ~tiinta ~i religia, care se reuncsc in metoda-~._, , '"W
.','-''''''.'
,-_.
' '"
, '-.'
mea de perceptie a lumii. Daca suf1etul iiosiru nu este ln permallcnta orientat..Çl1t.re~Dl1mn~~.ç.\L,~nu caula Hoi cai ditre cunoa~tere ~i peifectiwie:--'eT"rrice'pecii"liicetuT'sâ se-ata~eze de Pâmant §.iatunci intra in~une mccanismeJe coercitive
~.'-'-"" -"'''-'_-''W''''
"-",..,, ',. ,',."",' -'
_..~' -~,." "',..~-'"-_.~~,._-'~-~-'--
ale purificarii:'--La' inceput cele mal fine: "intepaturi. jigniri, neplaceri cauzatc~_.~_..,,,..-
de oameni. Daca omul nu intelege ca oamenii n-au nici 0 vina, ca Divinitateaincearca sâ~l vindece, intra in actiune un mecanism cu muit mai crud, Acela.l;ilucru este provocat de oamenii apropiati: parinti, frate, sot sau sotie. Daca faptulnu este inteles, loviturile vin din partea copiilor. Daca omul nu poate primisuferintele spirituale venite de la altÜ, intra În actiune cele fizice. La inceputneplacerile, nenorocirile, accidentele, iar apoi bolHe .l;i moartea.
- Nu-l puteti ajuta pe prietenul meu? mi se adreseaza un cunoscut. Tare ar vreasa supravietuiasca, dar, judecând dupa toate aparenteIe, are foarte putine ~anse.
M-am Întâlnit cu tanârul ~i i-am explicat care este cauza problcmelor sale.- Cand omul invidiazà~ urii~te sau regrera,,~Lsiiu se lil'e~te de ceea ce
.constituie ca~za aiitiidiiilr.saTeemûl1onale. De exemplu,~d~çjjiQii~je.diJ::'perl])a-nent~(pe Cineva'"dlncauzaoanTIor;-;lifletul me~ se lipe~ae de ej,...fi-bapL.nu voiavea'.nÎci9:cffi~::l~:ac;r-Q.i~PF~~_~~-C:~.~I1~~.:fii:e~.~t~n!rR:a.~r~;a~ n~'~"'i~~t'Îrn;taresa:.i câ~tige~,~e .!lltâIf.lpUt).l~la~Llu'cnL_Toate aparentele care uau fericire imediatàtrupului nostru reprezinta ancorarea in primul nivel: mâncarea, plâcerile sexuale,imbrâcâmintea, banii ~i a~a mai departe,
Ierlati-ma, insa eu În privinta banilor sunt absolut linÜ~tit.
- Sufletul dumneavoastra nu-j indiferent [ala de placerilc sexualc, Sunteti preaatras de eIe ca sa nu apara problerne. Sunteti legat de nivelul pamântesc al doi]ea.Fcmeia ÎlIbiÜ'1vhnniliasunt pentru sufletul dUI1111eavoastramai presus de Dumnezeu.De ~c~éa feI11eiI~a~1tr~buit sa rupa rela\iile cu dumneavoastra.., sa v~ tiiide~e,sa v~/il1ioseasca: În-hJC'sa luali t()ate acestc<i drept moÙv de purific;in~:-dumnea-X93stra disprctuiti felnclle dupa un program ciistructiv. Dispretul este mai periculos
r1
KARMA pURÀ
. . 51
deeat ura ""~";n'. D. .
.~. lSpretumdu-và sotia v- t. . ..
lUI de a mai veni pe luillesnm-:!"""""'-~~IU:~,.':_I~~1 fiu. Acum ~ansele
d - l''V.PC ue zero De aceea'''-- b .e 0 boala grava ~i sà va mod ' f
. . '.. , on tre me sa suferiti
. 1 Icap atltudmea faia de l '.sufletul ~I al dumneavoastrà .
1 1. . . ume, punficandu-va astfel
~
~l a Ut, on trebUte sa . .paata na~te macar În viata urma
"" toa s '.muntl pentru ca el sa se
re, !tuatla se corn r a. ,va este agaiat ~ide cel de-al
,trel.le ' 1 l '
P le ~I prm faptul cà sufletul-. . a mye a telunculm d - l '11dlspreiuiati pe pro'ti iar dupa- . - ,e mte epelUne. La ineeput
<, aceea ap mceput sà - d.
, ,
- Dar eu nu mà dispre tuiesc prot t - - - va Ispretmtl singur.. > es eaza tanarul
- Bme, cum procedati daca ta'.
El da din umeri.ra II ceva sau daea faceti 0 faptâ rea?
- Ma cert pe mine Însumi' Ce t" .1"p-. à
. '"amp't,.
- al sta ~I este dispretul faia de sine Or' , .de fapta Împotriva careia 0 adresa
. lee fonna de agreslvltate ne ata~eaza
rm.
anarul a cazut pe gânduri pentru câteva minute
. :.Nu de mult am fost la 0 vindecâtoare Este 0 ~ -' .~1, III pdncipiu, mi-a spus ce mi- r . J. osta doctonta. A avut 0 viziune
sa citesc cele zece porunci .D
ai spus §l dumneavoastra. Mi-a recomandat. umneavoastra mi- t. '.
mult decat pe Dumnezeu Pr 1ffi.
a - a,l spus ca lUbese femeile mai.. porunca vorbe~te desp D .
rugacmn1. Insa acest lucru nu mi- fi d . spus sa postesc ~l sa cltesc
- Problema e ea dispretul dum~ost
eaaJutor. Spuneti-mi de ce?
0 asemenea trufie apare numai ca 1ea~oa~r este le.gat d~ 0- trufie exacerbata.
ca in primul rand trebuie sa depà '.,t
egd
tur cu al tre~lea mvel telurie, Însearnna. ...11 onnla de a va Pun '...
mal pres us de iubirea Pen tru D "
e proprr3 mtelepciune. umuezeu ln cre~f. ";(
,
refentoare la al treilea nivel tel .P
. lllism Il1Sa nu eXIsta porunciune. roblema este cà
' 1ceea ce ne Poate lega Într 0 S. _. porunc. e bloeheaza tot
-, - mgura vlata Ap tit d' .1"Intelepemnea dàinuiese mai Inuit d
' tà " . U lm e, eahtatIle suflete$ti,
pe Pâmant, dar ~i eu viala din alt ee
lo vIa. ~I sunt legate nu numai de viata de
. uml $1 pe alte Planete d 'a eonSldera ca punct de SpriJln P. .
l '. '
e .aeeea donnla de. nnclpa nu mblrea pentru D
mvel telurie este cca mai mare do .tà
. umnezeu, ci al treilearm ~I a 0 anih.j 1Dupà eum s-a dovedit pericolul e ., 1a este ucrul eel mai greu.
pro.funz~meapatrunderii a~estei cmotii ~O:~~e:greSiVe nu s~a in forta ei. ci Îo
mal,; lenculos decât ura sau umiHn ta D }'. De aceea dlspretul este cu muit
. . . aca omul este legat d .1
.
1
agreslvltatea, Însa aceasta este su fi.
I~
e pno1U mvel, apare. . per leta a Legarea d 1d
.1 .
0 agreSlVItate mult mai Per l.c 1 à : e a 01 ea mve] genereaza
,~ ~
u oas , mal profunda M. ...pacalosul, betivul, afemeiatul este. . . . al pe mteles vorbind,
, sau biroeratnl. Cel ata~at de sim tm)
a
dl put,n penculos deeat cel stapanit de gelozie
, fiu atonel de lI1unea d f: .
1'm este mult mai Periculas deca~
t.
l,
' . e atlllie sau la nivelul. pnmu.
Mal profund decat toate pàtrunde'
,
!egatà de niveluJ al treilea Î t A
~l este cca mal periculoasa agresivitatea. n rucat III ultimul seeol omcnÎrea a ahsolutÏzat
-_.~_._-_._---
52 S.N. LAZAREV
cuno~tintele. aptitudinile ~i aderâ din ce in ce mai puternic la acestea, structurilebiocâmpurilor sunt saturate de agresivitate. de diavolism ~i a inceput 0 blocareputernidl a acestui proces.
Am sa va povestesc 0 parabola despre doi cti/ugari.Vn calugar postea tot timpul # se ruga. Era slab ~i morocanos. Vil altul
Î~i permirea sa manance ~i sa bea bille. Era gras # vesel. Cand a venir Îllgerulca sa aleaga pe cel mai sfant dintre ei, I-a ales pe cel de-al doi/ea. ,l' tOalalumea cuprinsa de mirare a Întrebat de ce. Pe ce baza I-a ales pe cel de-aldoi/ea? Îngerul le-a raspulls:
- Cand Încep sa postesc, sa ajullez ~ifac lucrul acesta mu/t timp, Îllcep sa-;disprefuiesc pe alfii. Ma simt mai presus decat ei, mai peifect, daca nu postesc~i beau, nu pot sa disprefuiesc alfi oamelli impeifecfi. De aceea I-am ales pecel de-al doi/ea.
Îi explic in continuare tânarului:- Mâncarea abundentà, Mutura, placerile sexuale ne trag sufletui la pamânt
foarte puternic. De aceea privatiunile periodice dure pe care ni le impunem suntnecesare, Însa prin aceasta nu devenim sfinti. Aqionarea În acest plan nu esteconditia determinantà a dezvoItarii spiritualitatii. Determinanta este tendinta dea cultiva iubirea in sufletul dumneavoastra.
Ulla din fostele rnele paciente rn-a rugat cu insistenta sa 0 primesc.- Îmi merge totul de minune. Schitnbându-mi atitudinea fata de lume, am
devenit aIt omo L-am adus pe fiul meu. El vrea sa ~tie dacâ se afla pe caleacea dreaptà. Fini se ocupa de ffiuzica, avea mari aptitudini, iar acum este directûrfinanciar 1a 0 mare firma.
Cercetez câmpul tânarului, Îi arat desenele pe care le-am flient ~i Ii explic :-~Priviti, aceasta este hieroglifa mortii. Dadi ea este in dreapta, inseamna
ca este doar un program. Dadi e sub picioare, atunci urme~a sa fie Îndeplinita.Tensiunea câmpului este Întreita. La 0 tensiune a câmpurilor crescuta de ~apteori trebuie sa muritÎ. Cu alte cuvinte, in sutletul dumneavoastra se pregate1}temoartea. Motivul: sufletui dumneavoastra se aga!a tot mai muIt de bani.
Tânarul se ulta Întrebator la mine.- Pozitia mea fata de bani este cea pe care 0 propovâdui[i dumneavoastra.
Nu dau nimic' pe ei. Pentru mine nu sunt decât 0 obligatie grea ~i nep1àcllta.- În ciuda faptului ca manifestaii indiferen{a fata de bani, serviciul va merge
bine, ii spun eu.~ $i ce-i cu asta? se mira el.
- Dadi considerati ca asta va e menirea, puteti mnri. Ati fost creat pentrumuzicà ::;iaveti aptitudini deosebite. Este Însa ceva care va impiedica. Suntetiprea ata~at de pasiunea dumneavoastra. Asta nu înseamna ca trehuie sa iubiti maiputin muzica. inseamna cà nu trebuie sa manifestati agresivitate când nu vaiese ceva. laI' dumneavoastra va dispretuiti pentru insuccese. De aceea, pentru
KARMA PURA 53
echilibru, trehuie sa fiti deta~at periodic de pasiunea du~neavo~strà. Î~s~trebuie
sa va reintoarceti mereu la ea. De pe calea pe care aIl pormt putet~ sa nu vamai intoarceti ~i sa intraii in mormânt. Când Dumnezeu ii da O1~ulU1un. tale~t~i 0 predestinare, omui este strunit din scurt. Eu va pot da doar mformapa, darcum sa procedati veri decide singuf. -.".
- Bine, zice tânarul. Am inteles. Fiul meu cel mare canUi la VlOara. E unIpentru acest lucru?
- E mai bine sa;:uite de ea.- Dar e talental... . d'- Fiul dumneavoastdi, pe linie materna, manifesta dispret rata de oame~l l.n
cauza talentului. Fiul dumneavoastra Îi dispretuie~te ~i ii trateaza de sus pe cellaItl.- Da am observat ~i eu acest lucru.- În ~azul acesta, orice mare sucees pentru el poate fi un peric~l.de moarte.
Înseamna ca ori i~i va pierde talentul, ari mâna, ori viata. Educatl-l caracterulftira sa va gânditi la cariera lui.
Nu demult am fost intr-un ora~ aflat În apropiere de Sankt Petersburg. A~fast martorul unei intâmplari clasice in care s-a concentrat problem~ car~ !]framânta acum pe multi. ln fata mea statea 0 femeie bi~e imbracata, stn1patI~~.Vorbea lini~tit ~i eehilibrat~i tonul i se schimba câl}-datmgea o.
temà .dureroasa:
- Eu :Ji sotul meu vrern sa ne omarâm tiu!. Incerc Sa-ml repnm .ac~as~adoriota, dar simt ea nu mai pot. Ma gândesc ca mai ~evreme sau. mal tarzlUtot il omorâm. Àsta nu este am, e 0 bestÎe. Eu !ji sotul l-am d~t a CJl,~otul altaeducatie. Fiul are optsprezece ani, insa, cand sta la masà, nu mananca, cl.m;ulec~.Tot tim ul i~i bate jac de noi. Ochii femeii se umplura. de rautate !jl. e ura.la banif din casa ~i pur ~i simplu ii impra~tie. Mi-e ru~me de oamenI. Este 0permanenta umilinta ~i bataie de joc. .. .
- Ascultati, incerc eu s-o opresc. Fiul dumneavoastra este ,mal normal ~l ~al
curat decât ~oi amândoi ~i, prin comportamentul sau c~re VI s~ p~re obr~znt~,el trateaza sufletele voastre. Mai precis, dumneav.oastra ~Ilnte~l vm?ec~tl ?nointermediul fiului. Pentru a schimba situatia tre~u~e .sa ':,a
sch~mbatl .atltudmea
fa[a de lume. Atunci fiul dumneavoastra se va l1m~tl. Cand va tr}1tatt'sufletul:indre tati comportamentul oamenilor din jurul dumneavoastra..~I~ru"
dumnea
voast~à fiul esre 0 jucarie !jiun sela\', dar sut1ç{ullui nu va apa:llll€. EsteddrePtu~
. , ."' b ace Nu trebllle sa-l con amnait
lui sa hotarasca eum sa manânce ~1cum sa se lin r .~i sa-l urâti pentru acest lUCrli. -. D '
- El este cel care ne urà:jte, a exclamat din nou cu rautat~ femel3. e trelani am fileut rost de otrava, insa tût timp~1 ceva ma opre:jt:.. Sû{ul ~re ~n ~opo.rascuns :ji a vrut de câteva od sa-l spintece. Insa de fi~carc data ceva l-a ImpledICJ[.()rl ' venea câte cilleva, ori ceva ii distragea a.
tc.npa.
f tua vedea .~i apreciaPentru mine, trei-cÎllei secunde su~t s~ l~lent,~?penr
situatia, dar vui putea oare sa i-o exphc ~l femell.
S.N. LAZAREV54
. 1
- Vedeti dumneavoastra, incep eu sa.-i explic, exista anumite legi cafC se
indeplinesc tara abatere. Un program este stins de un contraprogram. Aveli 0agresivitate subcon~tienta colosala indreptata asupra fiului dumneavoastra ~i,
pentru ca el sa supravieluiasca, trebuie sa manifeste 0 agresivitate con~tienta.
În acest l'el apare echilibrul. Sa vorbim acum despre cauzele agresivitalii. Învielile trecute ali avut bani, 0 soarta fericita ~i suf1etul
dumneavoastra s-a lipit
de acestea pentru ca ali dispreluitimperfeqiunea, simlindu-va mai presus decât
ceilalli. Sut1etultrebuie mai intâi sa-I iubeasca pe Dumnezeu ~i numai apoi ceea
ce este pamântesc. Când suf1etUl se lipe~te de Pamânt. el devine trufa~ ~i agresiv.Suf1etul dumneavoastra a inceput sa se ata~eze de bani, de bunuri materiale. de
0 soarta fericità.
-
- Nici pomeneaIa, protesteaza femeia. Eu nu sunt deloc ala~ata de banÎ. Suntgata sa ajut pe oricine!i sunt adeseori solicitata sa ajut. iar fiul meu imi cerebani cu neru~inare. Daca nu-i dan, ticalosul pleaca cu eâte un obiect din casa!i il vinde. Î1 urasc atat de tare incat am ajnns sa urase toli eopiii. 0 tanaramama W plimba copilnl in earueior ~i imi vine sa-i spun: "Proaslo!
Habar n-ai
ce-o sa fadi din tine mai tarziu".a privesc ln Delli ~i incerc s5.-i vorbesc cat mai calm.- La 'inceput dumneavoastra ati derulat ~i ati carat dupa sine un program de
nimicire a fiului ~i a tUtnror copiilor, iar acum acest program va cara dupa elinsu§i ~i va este din ce in ce mai greu sa va controlati pdrnirile. Acum va poatcsalva doar intoarcerea ditre Dumnezeu.
- Ce tot vorbiti? Ce Dumnezeu? N-am crezut niciodata in Dumnezeu ~i nidnu am sa crcd. Ce treabà are Dumnezeu? !
Am continuat cu 0 voce calma:- Nu demult a fast la mine un pacient cu 0 boala grava ~i i-am spus ca trebuie
sa se inchine ca sa supravietuiasca. El mi-a replicat di nu a tacut niciodatâ a§3ceva !i .nici nu va face. J-am raspuns ca nu-I pot ajuta. Fiul dumneavoastra vise pare un monstru, iar comportamentul lui ingrozitor. Pe dnmneavoastra vaconsiderali un om bnn, phn de sohcitudine, deta!at de bucuriile lume!ti. Însaln adâncul sufletului sunte~i un om uscat, profitaI', legat de bani ~i plin de dispretfala de allii. Pentru nn asemenea mu, bunastarea vizibila este mai presus de ceainvizibila, adiea de cea spirituala. El line cu dinlii de propria sa imagine, depozilia sa sociala. Pentru el cel mai important lueru nn este raspunderea in falalui Dumnel.CU. ci ceea ce vor spune ~i vor gandi allii. Cum va purtali cu oameniiÎu aceasta viala, a~a se var purta copiii cu dumneavoastra ln vielile viitoare. Fiuldumneavoastra se poarta a~a cUtn v~ali purtat cu oamenii in vielile trecute. Întrucâtnotiunea de [)umnezeu va esle straina, interesele spirituale sunt puse mai prejosde cele lrupe~tL De aceea respingcti ccea ce reprezinlà salvare ~i purificare pentrudumneavoastra chiar daca este sub forma unui chin. În aceasta viata incercatisa va comportali corect. Je aceea ati fost sustrasa de la situa lia de a va omori
i
1\
1
t
l
1
1
KARMA PURA
fiuI. Dupa moartea lui nu ali mai fi tr X I' t 1
55
tr b' ~'
.d mu t cu sotul D ~
. e Uta sa muntt de 0 boala grea.
,. upa taate probabiiita'iJe
a ' ". '
lar solui dunmeavo t'. ,
s va talaIt ~treangul de la g at da r d,
' 1as ra urma sa fie ucis Vreli
t ''
e .apt 1 stran gel i"
.
voas ra 'este a~a cum l-a ti fleu tA
"' 1.~1 mal tare. Fiul dumnea-
1.
h. ~
"
ln vletl e antenoare D ~ .
sc Hm atl-va mal Intai pc dum ~"
aca vretl sa-l schimbati
S fJ i 1neavoastra Toate cauzel' '
u etu ui in profunzimea sa este ab l'.
e sunt lU dumneavoastra.
punetul de sprijin de pe interesele tso ult armoUlos. Va putelÎ schimba mutand
sprijin suprem este iubirea fata d~pu UI pe mteresele spiritului. Punctui de
Al'e umnezeu
- s.cu tatt-ma, ma sfredele~tc femeia cu.
. . ,
sunt atet. Dar ei sunt oameni bun" ..° pnvlr~ grea. TOtI cunoscutii mei
toemai mie asta?1 ~l au eopIl normah. De ce sa mi se intâmple
~ :en~tru cà dumneavoastra in vietile. . ~
cele pamante~ti Înaintea lor Dadi'
. anter~oarc .all lIlceput sa va ata~ali de
de viala, ci Î~i vor epuiza' toate raece~tl°l
am~~ll nU-~1vor schimba atitudinea fata
N , N. zerve e ~1 Ii se va 1 tA 1
- u" il pot sa crcd a~a ceva' il S il.1" ...
n amp a acela~i lucru.
- lar eu nu và pot ajuta' "p s ea pHna de hoti\râre.
F'. . '
l-am raspuns eu.emela s..a ndlcat ~i a pornit catre i'
, . '
- Lasati~minumarul de acasa A tA
qlrc. Am a]uns-o din urma
mime. Daca va omorâti tiul va' Is. ~ ~n primul rând. În al doilea rând tinc li
.,. . ,ca lClll sufJetul Vel ' fx '
numal 111vlata aceasta dar ~i in 1 "~
1 1 ruptit În buditi ~i nu
fi in stare sà va rugalÎ' 'i sàx
ce e urmatoare. ln al treilea rand dacà veti
{ tx d d,v. rugalt pentru fiul d .'
a d e umneavoastra se va schi b S. wnneavoastra, atitudinea lui
Ea. . . m a. e va schlmba anum { a d
a le~at lij. tacere, jar eu, epuizate at e dumneavoastra.
, Pen?"u ca sa devii vindeditortr~r:~:~aa~eza~ ~e. canapea.
OflcarUl pacient, inlelegând ca ~i e dte ndlCt deasupra imperfeqiunii
mine intotdeauna e greu mai 1~a este .ctcnninatâ tot de Dumnezeu. Pentru
"... ç' ~ 'a es 111cazun ca cel de f ta Î d
IIlsa snnt .ericil. ln ciuda aparenteior a.. a. . n a ancul sufJetului
trIva fiului a sd1zut brusc A,gresIvltatea subcon~tIentà a femeii impo-
- N. "
fi sunat-o peste zece zileu ~t1Ucum stau cu agresi\'it t b
.
l'ritie ~i ma inchin, spune ea.'a ea su con~tientà. insa Încerc sa nu-l mai
- La nivelul interior nu sta li r Xu A'~
d' . Il raspund eu Art
d.
umneavoastra s-a schimbat sau nu?'. 1 U lIlea fiului rata de
- Da, a devenit mai maleabil lm"~
Ca d b. 1 raspunse ea
n vor eam la tclefon cu femeia nu'. ,"
metalic, pe care l-am sirnJÏt prima dalà S;1mal c~n~~t:am vocea. Acel timbru
Am deseori insuccese ~i ma co [ '.par~. ~a dlsparuse pentru totdcauna
sa-I ajut pe OlTI. Însâ intâm plar~~ua
nt cu sl~aJIl lU care nu pot ~i nu ~tiu CUl~
"d
aceasta m1i iutâres d.
merg mal epane ~i toate insuccesele sa lc cre lOta di trebuie sâ
"
'
e tralez ca pc 0 posibilitate de perfectionare.
InDtim~u~1 \~nei consultatii, am fost intrebat de 0
'
f.
- aca IIlll apare un~
demelC'
, gan negativ. trebuie sa-l anihi lez ~, Ajuta la ceva?
.~
~.
J~,
1
1
56 S,N, LAZAREV
- BineÎnteles di nu, ii raspund eu.- Va În~elati, Îmi ras pnnde 'emel' a d "" A bl' ezamagita. fi 0 servat di imi este
mai bine.- Pentm mnlt timp? am Întrebat-o eu.Femeia da din umeri.- ~u prive sc ~oate acestea de pe pozitii strategice, pe când dumneavoastra
d?3f dm perspect1~a momentului prezent. Un gând negativ este 0 urmare, pecand cauza se afla m faptul ca sufletul s-a lipit de ceva pamântesc. Daca va yetilupta to~ t~m~ul TIUrnalcu urmarile, veti obtine 0 ameliorare doar pentru moment,dar ~al ta~zlU ~a. va costa mai mult. Un gând urât, negativ este lot 0 boala.De cate O~l medlcm3 a Înce~c~t sa eli~ine boala, ~j nu cauza, ea a dat gre~ defi.ecare data: Insuccesul a vemt msa dupa 0 oarecare ameliorare care efa consideratàvmd~care. .In pTez~~~, ace~sta treeere de la ameliorare la Înrautatire s-a scurtatconslderabll. Medlcll au mceput sa inteleaga faptul ca trebuie Îndepartatil' nuboala, CIc~uza bO~ll. Este elocventa În aceasta privinta atitudinea fata de cre~tereatemperatufu. La mceput, medicii cautan sa scadà fehra, considerând-o dreptboala, penttu ca apoi sa-~i schimbe punctul de vedere.
. - Acel~1jl.lucru se petrece ~i-Îndameniul bioenergeticii. În formele ei primitiveblOe?ergetICl~~ul Î?cerca sa anihileze boala, 8-0 transfere uncteva. A~a a aparu~tehn~ca ar~er!l boln cu Tala din cel de-al treilea ochi, transferul ei În adânculPa~a?tulU1, ln ccotrol Soarelui, În diferite obÎecte sau animale, reprezentareaboin III forma de pe§te cu scopul de a 0 "ineca" in ocean §Î a§3 mai depane.Ac~~t lucru poate. fi util atuoci când cauza care se blocheaza prin intermediulbain c.ste nese~mficativa. Când Îusa ata§amentul fata de ceva pamântesc este~uterruc. atlmcl 0 astfe~ ~e teh~icâ are drept rezuitat nu ameliorarea, ci inràuta-tuea. Toate ~ortele se nSlpesc III lupta sterilà cu efectul, §i nu impotriva cauzeiAc~st mecamSlll este cunoscut de multa vreme. Amintiti-va parabola lui Iisu~Cnstos despre necurati.
Necuratul. este un gând murdar care se cuibare§te in suflet. Omul il izgone~tep~ necurat d~n sun.et §:iacesta iese, dar dupa ce zburd~ pe afara el se intoarce~1 ad~ce
~
cu~
s.me aItI ~apte necurati. Metoda Înfierarii cu fierul înro~it În foc ducela
~ Inrautatl~e de .~apte ari mai mare. Cauza aparitiei murdàriei În sutlet estedO,n.otade ~ t~ce. ~1Il b~oàstarea pamânteascà un lel suprem. Respingerea logiciispintuaiulm ~l dlvmulUl~se bazeaza pe logica te]uricului. Este principiul celuleicanceroase ca~e refuzà s~ lucrcze pentru organism §i aqioneazà doar pentru sine.De aceea ?onnta de a dlstruge ceea ce-i urât, impur duce la cre§terea acestuiade ~ece on. Sufletl1l se purificà numai atunci cand acesta, in smerenie ~i iubiraSpIra catre Dl1mne7eU, ridicându-se deasupra a tot ceea ce este
Pam~ t ~e:
nu atun ~i ca ld 1 ~ x ~an esc ~l
~ 1 e mcearCd sa arda tot ceea ce-i pamântesc. Omui trebuie sa fiepe. Pamant, dar Asanu-i apartina acestuia. Pamântui trebuie iubit, dar nu inainlealUI Dumnezeu. Imunericul, diavolismul inving atuncÏ cand sllnt pu se mai presus
-~-- -1")
KARMA PURA 57 1
1
de Divin. În iubirea ancestralà fata de tel urie Î~i are originea egoismul. De aicÏa apàrut ~i teza pikatului primordial. În eonditiile acestea mai e nevoie de iubireafatà de Pamant? Evident di da. Trebuie ca celula sa lucreze pentru sine? Desigur.Însa pentru organism ea trebuie Întotdeauna sa munceascà mai mult. În fiecarecelula exista tendinta de a lucra pentru sine, adicà fatalitatea implacabilà. ToaÜiproblema sta În proportie. Iubirea pentru Dumnezeu reprezintà aripile. Iubireapentru cele pàmante~ti este lestul. $i cu cat lestul este mai greu, cu atat maiputernice trebuie sa lie aripi/e. Daca este amncat lestul, are loc un puternic salt insus, insà, daca lestÜI nu va fi repus la loc, aripile var slabi. De aceea d~prindereaperiodica de tot ceea ce este pamântesc are 0 ij1fluenta beneficà aS\1Prasufletului.
Când apare un gând murdar, diavolesc, primul lucru care trebuie Înteles esteaeela cà dumneavoastra ~i el sunteti doua Iucniri diferite.1'rebuie evitat un gândmurdar. El nu trebuie izgonit, ci trebuie infrânat. Diavolul nu trebuie izgonitdin suflet, ci trehuie "pus dupa gratii". Pentru aceasta se folosesc rugaciqnea,postul ~i insingurarea, deconectarea din comunicare, imobiliratea, ignorareaintereselor trupe$ti. Limitarea periodidi a cerintelor trupe$ti, inc~usiv respiratia,plàcerile sexuale, da un puternic imbold spiritualitatii ~i cura!a sufletul de impuri-tàti, ridicându-l deasupra intereselor pamânte~ti. Daca in acest timp omul se ~ilnchinà marturisind iubirea sa fata de Dumnezeu, efectul este maxim. Un aitexemplu minunat ni-I da Biblia. Apostolii n-au putut sa vindece un offi>stapânitde diavoli. Când au venit la Cristos, el le-a amintit di astfe\ de boli se vindecàprin post ~i rugàciune. Auzind aceasta, apostolii au plecat rU$i~ati.
Si Înca un moment important. Sut1etullntinat se curatà prin noroiul pamântesc.Daca omul are 0 agresivitate ~ubcon$tienta ridicatâ, ea se va viodeca printr-oagresivitate con~tienta indreptata impotriva lui. Dispretul interior, imperceptibilrata de altii, se trateaza prin semetia altor oameni. Sa intri ln 110roi ~i sa nute murdàre~ti se poate l1umai atunci când nu-I condamni. De aceea nimic nupurificà mai bine sufletul decat renuntarea de a blama tot ceea ce noi numimlumesc: ticalo,ie, Ialarnicie, tradare. Daca În adâncul sufletului receptionez toateacestea ca pe ceva trimis de Dumnezeu, tara ura sali blamare, ci numai cu iubire,sunetul meu nu se va intina, ci se va purifiea. Sa te autoblamezi pentru gândurileorâte nu este permis. Trebuie sa fii con$tient ca e vorba de patologie $i sa-tiorientezi toate fonele nu catre ura fata de sine, ci catre dorinta de a te ridicadeasupra imperfectiunii $i de a 0 limita. În viitor vom iAndragi tcluricul la felca acum, ne yom ancora În el ~i vom depinde de acesta. ln sufletul fiedirui ominsa se va aprinde scanteia Divinâ care nu-i va permite sa sc lipeascà de toatecele pamâllte~ti.
1
\,
Ii1
jl(i
t'Il,,!
1r.1
III~;J
\!
\!:
f,if,
I
i!,1
[11
!i
Ilf
;J,1
Omul care vine la biserica depinde de .karma preotului cu care camunica.Este 0 dependentà spirituala. De aceea sunt foarte importante puritatea gândurilor~i independenla interioara a preotului. Cu cat respectam mai mult pe cineva, cu
r
1
.11"
1
58S.N. LAZAREV
atât mai mult sutletUl nostru interactioneaza cu al1ui. ln afara karmei spiritualemo~tenite, exista una de familie, una sociala ~i una maleriaHL Daca omui nu-~idedica suf1elUl total lui Dumuezeu. el incepe sa depinda tot mai mult de suf1etelealtor O3mcnl, sut1etul lui se deschide tot mai mult pentru influenta din parteaaltora, fiind tot mai dependenL
0 femeie a venit la mine cu 0 rugaminte neobi~nuita.- Acum sunt directoarea unei iotreprinderi. Este particulara ~i avem un patron.
Directoare am devenit recent. Pâna acum trei ani postul a fast oeupat de 0 colegade-a mea de ~coaja. Patronul, fara sa explice motivele, a eliberat-o din funC\ie
/",
motivându-i ca este nemultumi~ de prestatia ei. Simt di ea nu este de acord cuaceast~ h6t~râre ~i di ma invi,diaza [oarte mult. Ieri am avut 0 mare nepHicere.Un c~tateptl. a Ïncercat sa-mi smulga din mâna po~eta III care erau documente~i ~taffipila finnei. Daca ar fi reu~it, eu nu a~ mai fi fO'st directoare. Simt caacest lueru este ln legatura cu prietena mea 1Sinu §tiu daea sa iau vrco masura.Vreau sa §tiu uude se afla cauza, În ea sali ln mine?
Cercetez structUrile câmpurilor ei §i ale prietenei. Si totul devine clar.- Cauza nu se ana nici ln dumneavoastrâ, nici in prietena dumneavoastra,
ci ln patronul firmei. El este gata sa pnna mai presus de Dumnezeu propria luipersoana, banii, bunastarea. ~i totnl se rasfrânge asupra dumneavoastra. Laprietena dumneav()astra totul trece prin cre~terea seme\iei ~i printr-nn rapon dur
§i dispretuitor cu ceilalti oameni. La dumneavoastra situatia este mai grava. Dacala ea desdircarea s-a produs prin comportament,
dumneavoastrâ, care in forui
interior propriu nu sunteti de acord cu a§a ceva, acumulati tot noroiul in interior.lar ancorarea in semetie, bani §i bunastare a ajuns la un nive1 periculos, Pierdereapostului v-ar putea echilibra. Aveti ni~te parametri precari ai sortH din cauzasemetiei. În intâmplarea cu geanta, prietena nu are nici 0 vina.
- Ce-a~ putea face acum?- Sa lntelege\i ca patronul dumneavoastra nu este Dumnezeu. Daca lnveli~ul
dumneavoastra fizic poate depinde de cineva in plan social, spiritual el trebuieorientat numai catre Dumnezeu.
- Ce sa fac cu prietena?- Sa 'la salvati §i sa 'la purificati sufletul in primul rand. Cu aceasta, ne-am
des partit.
,1
~)
1
~,! .~,
- V-ati schimbat l'oarte fiUIt, mi-a spus 0 cuno§tinta, În urma cu un an eratiatât de Încrezut. incat ilni era greu sa comunic cu d~m111eavoastra,
- Problema este ca prin sistemul meu imi schimb t1rea ~i este destul de greu~i pentru mine, Fiind autorul unui sistem, adica 0 cauza, eu devin intr-o masura~i mai mare efedul ei. La 1l1ceput inteleg ceca ce se intâmp1â ca pc 0 lumina.Jar dupa aceea, prin aceastà intelegere lucep sa-mi educ sut1etul imperfect.
- Ca doar nu sunteti altfel de cum propàvaduiti sa fim nui.
1
KARMA pURÀ
- BineÎnteles ca nu D . 59
c"',
"aCd omui are un tru 1 b .
arJe ~l se deplaseaza cu ajutorullor fp sa, hpsit de pntere, el i~i race
t~pul. S~stemul meu este aidoma câr'~~etot felui de exercitii ca sa-~i Întareasca
aJuta paclen\ii Pentru c' exJ or pentru suf1etul meu siab E . .
~
d ersez mal muit d ~ . . u mu pot
pentru mUirirea ~i purificarea sufletuluie~at el. Depun mai muIte eforturi
rneu llnperfect.
0 pacienta .ÎIni spune:- Am () lormula cu care de câteva]
"
"jDOamne, orienteazii-mi toat:1 dragostea
U~ll l~cerc sa-Î ajut pc ceilaiti oameni'
a tor oameni .. ~l cantatea asu pra spu' l' tul '
, .
...Ul ~I suf1etul .
Cercetez daca exista a incal ' .
UI
V.
edere totul pare corect Dac 'care a
dlegIlOr la nivelul fin. Este de<}. ]a P
.
. b. -. aura orint da'
, .nma
~lal~
me .~,a trimiti iubirea. Cristos' s unea~e ru dàuneazà omului, atunci e
tme msu\1 . lubirea este dorin\a de re:n.. ~lube~te-I pe aproapele tau ca pe
l:Usut1ctul de un ait om a1re, urnficare cu ceva, Daca eu ~ 1
.
,'"
'nume acest lu'
'"
ma Ipesc
c.aut~sa scap, Dupa toate aparentele excru, provoaca acea agresivitate de care
Une msuti" inseanma ca la nivel fi ' .presla: "lube~te-\i aprOapele tau ca
Daca e - ln n01 suntem tot" rpe
u ma rog la Dumnezeu sa-mi ori"
1 ega 1, suntem un tot unitar
lucru este echivaient cu ru - . enteze mblfea asupra unui ait '
dgammtea . Do d
. om, acest
e dragul altni am" D . . '"amne, à-ml voie sa rn" d
.
-. aCd Vre\l sa a . d ez]c de Tine
el sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai J~~t: ~~~lt am, trebuie sa va ruga\i pentru
"Iube~te-ti aproa pele tan ca P (.. cat fencIrea pamânteasca
'~a ",e me IllSuti ~i i b' '
- , I11trucatsuntemuniti la nivel r ...U e~te-lpe du~manii tai" insea a
a acestuia este egala cu dorin\a r~' r~ra fa\a de un ait am ~i dorin\a de mo:e
de a da intreaga iubire unui aIt :m ~Sl:lmortl §l a ~opiilor proprii. lar dorin a
Este programul celulei canceroase al c~;ala cu a:p dedica tie intreaga iUbir~
orgamsm ~i lucrul pentru sine. De a~ee CUl pnnClpm presnpune dezicerea d~
mal presus de tatal tau, de mama ta \~IStoSsp.unea: "Iube~te-l pe Dumnezeu
mblre eu pot sa dau altui 0111.lubire~ e Une msnti ". ~i numai ràma~ite din
Eram la baia cu aburi ~i un veciI~ ~~n~ru altb
~m trebuie sa fie secundara
- Spune-mi de C '
IIltrea a'
.
, e ml s-au umflat 1 '- Când ai avut nepHkeri intotdeau
v~n.e~ de pe picioare?
ca omu! câ~tiga iutotdeann;, iar da an~ItI pterea che fuI sa traie~ti. Tu nu ~(iai
moare, stiOetul câ~tiga ~i se illaltâ Cs~ I~dcauza nepH1cerilor, trupul piere sau
pe ~are ai transmis-o ~i fiicei tale 'TuI~U~1erea este lipsa de dorinl3 de a trai
fi~aJutat. Moartea ~i dezintegrarea" desti~~~~n OIDbun la sut1et ~i de aceea poti
ca, daca ne dor picioarele sau avem trUl ,se at1a sub picioarele noastre A a
de autodistrngere. Schimbându-li conc:~matlsme, acesrea blocheaza prog;am~1
IlU0 sa mal ai probleme.pla. caracterul, rugându-te Pentru fi
,x
U~
llCd,
Il :etatean de alaturi ma Întrcabà'
- Ma dor g h.. .
ClltinC Il, oare ce sa fie?
i,~'.'..
J7 ---.-.-.--
60 S.N. LAZAREV
- Daca te dOT toate articulatiile. ai un su flet gelos, iar genunchii sunt inlegatura cu copiii. Durerile de genunchi §i traumatismele acestora Înseamna càsuftetele copiilor nu sunt perfecte. Înseamna ca trebuie sa te rogi pentnl tine§1 pentnl copu.
0 cuno~tinta de-a mea. un marinar, mi-a povestit 0 intâmplare interesanta.- Am tacut pe vas 0 suta de litri de rachiu. Am haut În prima zi din el.
Era bun. Dupa do?a zile, când am Mut din nou, au Început sa ma doara rinichii.Am constatat dl ÎI dureau rinichii pe toti cei care au Mut din rachiu. Am vrutsa-] aruncam peste bord, dar am uitat. Peste câteva zile, un marinar a avut ziua
d~ na§tere §i amdeci~ sa-I sarbatorim. Am Mut cu precautie. Dar, foarte inreresant,dtmmeata pe mmem nu-I durea nimic. Cum se poate explica?
Cercetez sa .vad ce a provocat durerile de rinichi. A aparut nu §tiu din cecauza hpsa dormtel de a triii. Ea era legata În mod indirect de Rusia.
.- Când vasul pleca din Rusia, ln mod incou§tiem, v-a pierit dorinta de a maitral; Funcpa. nmchrlor a fost perturbalà, iar rachiul a provocat dureri. Când Însava mtorceatl spre patrie, rinichii funqionau normal.
-- J?a, a§a eSle: imi amintesc ca durerile incepeau când navigam spre Sud.
Cand msa am schlmbat cursul spre Nord, adidl spre Rusia, totul era normal.
Cel de al treilea nivel al teluricului
De un au ma zbat sa termin cea de-a doua carle. Materialul de baza e gata,insâ din nou resimt 0 impotrivire puternidi. Eram convins cà lucrarea esteincheiata ~i ca ea cuprinde suficiente informalÏi p~ntru a-l ajuta pe cititor sà sevindece. Dadi nu pot continua În nid un fel Înseamna di ceva nU-Î În regula.Ce-ar putea fi?
Tot ceea ce omul pe Pamant este gala sa puna mai presus de Dumnezeu secUlloa§tedeja. La temelia acestui fapt slà destinul teluric al omului. Mai este~iceea ce sta deasupra destinului uman, dar acest lucnIJ nu va avea important apentru cartea de fata.. Este vorba de soarta amului in societate, in alte.civilizatii,pc alte planete, În alte lumi, in alte Universuri. Mi se spune adeseori: "De ce
ie vorbe~ti pacientilor despre astfel de lucruri? Aduua zece oamerii, tine-le uncurs ~i apai discuta detaliile cu t1ecare in parte". A~a ceva este inacceptabil pentrumine, simtearn ca ar fi fost bataie de jaco Mai târziu am inteles care-Î problema.Cand diseut cu un pacient. il privesc in ochi ~i-mi dau seama dupa cele mainesemnificative ouailte ale expresiei daca a receplionat sau nu informatia trans-misa. Daca vad ca informatia nu este receptata, lnteleg cà trebuie sa ilia schimb,di trebuie sa ma ridic deasupra mea, sa maresc accesibilitatea informatiei pentruca ea sa fie asimilatà. Cu cât sunt mai individuale particnlaritatile receprarii,cu atat mai ridicata este calitatea informatiei. Eu trcbuie sa dau 0 informatiegeneralizatà. Aceasta treee mai m~or. Acum sunt capabil ca prin doua-trei frazesà explic ceea ce inainte a§ fi povestit 0 zi intreaga. Fluxul de informatie caremerge câtre fiecare trcbuie concentral la maximum. De aceea, ca ~i mai Înainte,99% din timp mi-I ocupa nu diagnosticarea, ci explicatiile. Comunicarea cufiecare pacient pentru mine reprezinta 0 bàUHie ln care victoria este reprezentatade transrniterea unor cuno~tinte maxime conlocutorului. În acest caz are loc unfel de trezire a pacientului. Aces! lucIu ma epuizeaza. Acum fiecare din cuvintelemele contine 0 informatie de câteva ori mai mare decât inainte.
l.a New York, tatà! unei fetite cu mari probleme, privindn-ma ca pe un botpe care l-a prills cu mana În buzunar, rn-a Întrebat:
~ De fiecare datâ le spuneti pacientilor astfel de lncruri?
- Da, de fiecare data, cu exceptia detaliilor care pot costa viala.Am obosÏt Într-adevar sa tot repet unul ~i acela~i lucru. Pentru a-Î da pacienc-
tului a informatie concreta sunt nevait sâ-i explic Întregul sistem. De fiecare dataÎnsa caut alte cuvinte, alti termeni de comparatie. ExempleJe economisesc nmItrimp. Tin mÎnte curn Î-am explicat 0 ara intreaga unui paciellt ca nu trebuie sase supere pe sine ~i sa se autoblameze.
."'"l'"
\/~~j!,1'1jj
1
i
IlLi!
~.
"ri1
Il
[1..
j
\1
1r
Il
\'1
1f'
I!1
(
" (~~_..-
r' ,l'
t
t'1
S.N. LAZAREV62 .
. l.
t elt lucru ffil-a rep Ica.Dar ,j
Pe mine ma deranjeaza acest" do' [
'lo\ "a ascunsa de moarte, faptu!- 'i . ~ 1 Prez1ll a 0 ,~.
1 " blan,,!rile ,1 suparan e rel
. dorin \ei de a mal tral,Faptu ca .' saane este Ipsa .ca orice agresiune .Împotriv~i~~~:~~;:~ap afirmativ, lnsa"sut1etul sau resPl;Ji:~pacientul nu putea m\elegr
~ lia de baza se recepteaza nu prm mter~ dtot ceea ce-i spuneam. n orma. 0 ionaHi patrunde mult mal pro un .gandurilor, ci al "sim\urilOr. Actt~n:~ce~~andoi s-au râtacit in padure: U.n~1
~ Imaginap-va d.Ol oament: l~.adure. ce131alt ia un c10mag ~1-~1d.a III
de une toate efortunle ~pr.e a le,1 dm pneavoastra procedati ca ce! de-al dOllea.p
repro,andu-,i cele mtamplate. "Dum .-a fixat. Astfel am redus metodacaPTrec câteva secunde ~i constat ca I~f~:::~~tS trei padenti bolnavi de c~~c~r~
la notiunile elementare. ~a New. Yilo: (To
\ i au inregistrat 0 ameliorare VIZlbdaul "l acela~l ueru.Tuturar le-am spus un 'i
,i stabila.
.-/
~ .t de Plccare rn-a sunat un.
1 la Ialta. Inam e"
.n S"a Plec Pentru zece Zl e...0131
. ,'Jl x d a mea de serVlClU;cunoscut. ,
at sa vedeti a co ega e-. --
Va aduceti ammte di v-am ru~ D Ia discutia cu dumncavoastrâ s a. ~t te de ara cu ca. t P. .epetatAti discutat atunci a JU~~ a
etastaze, Peste oluna, cand 1 s-au rddus la control ~i i-au gasl~ c~ncer
a~~ ~reti ea va poate' aduce un document el,
le nu mai avea nnlllC, D,
ana Ize,. ,
t -adevàrconfirmare. .f e nimic dar cazul el era III r .
Eu nu am nevoie sa ,nll~s~ c;o~i~r~ra expli~atie standard au fast de ~Junsinteresant. a singura ,:dl~ta ,1
o't ~ie dificila. inainte, cand ma cupnndeapentru ca amuI sa 13sa dl~tr-o SI,uautea vindeca, hazardul hm ad~cea reU!I~e
dis erarea ~i ma gândeam. ca nu VOlP sele vin in lant, Pentru pnma data lnen~rme care-rrii dadeau arini. AC';:nm~~~~:'functioneaza, cà metoda are perspee-ultimWpatru ani ~tiu cu pr~~lzIe, c
a conceptie, un nou sistem de ldel..' N U'-
e a sirnpla metoda, CI 0 nou,'"
ttve. Y" . A . .::...
'd' t A doua zi mi-am Ultat ln ma~l.naAm Plecat la Ialta cu un moral Tl Ica
1.~ i Cauza era ancorarea ln destm,. Au urmat alte nep acer . . striealvideocamcra unui pncten.,
de Dumnezeu, Se repeta ceea ce ml-addorinta de a pune destinul mat pr:sus. 'Am crezut ca ma vai strecura, . ar~
buna. dispozitie in ultimele doua-trel ~luru. ,ta ancorarea in destinul favorabl1~!
deacamdatà, nu rew;eam. J?eocamdat:I~:~S~~tuatia, am vazut ca ac?st lucru. e~u ma put~~am purifica. Cand ~m an
1.
i s-a imbunatiltit situatla mater.tala.~n legatura cu faptul ca in ~ll1mele ~:\o~ativ mai mare. Mai putea fi vanant2,A aparut posibilitatea sa obpn U!l s~atl tiam Pentru a cunoa~te izvoa.rele careancorarii in destin desp~e care lllca n~la~~ifica', a le da un nume ~i a le lI:troducestâteau la baza destinulU1: pentru a l~t dar nu mai aveam farta. necesara pentI,u,in sistem, mai era nCVOle de un s~a 'tema dupa publicarea celel de-a doua cari!.
1ç,. Am decis sa cercetez aceasa- lace.
KARMA pURÀ63
Dar planurile mele persona le nu carespundeau cu cele ale Divinita{ii §i eu nuputeam tine situa{ia sub control. Asta Însemna 0 situatie foarte periculoasa §ica de supravietuit se putea doar prin supunere la nivelul superior. Nu ma temde moarte. Îi controlam periodic pe cei apropiatf Iii de aceea eram Iini§tit ~iconsideram ca nu au puncte vulnerabile. Prin aceasta rn-am ancorat În teluric.În realitate asemenea puncte existau. Exact acolo am ,1 fost lovi!. Dupa douazile de la venire am sunat la Sankt Petersburg ,i mi-am Intrebat aslstenta cummerg trebufile.
- Avem mari neplaceri. Pacientul pe care ati Început sa-l tratatl a murit.Era primul caz in practica mea când un am care avusese 0 liansâ de supravietuire
a murit. Nu rn-am Îndoit absolut deloc de posibilitâlile metodei mele. Ea fonclionairepro,abil. $i exact În ace] moment totul s-a destràmat. Mai mult, asistenta mi-aamlntit ca el a sunat 1iia spus cà are 0 depresie, iar eu il-am dat atentie spuselorlui. Poate cà, daca nu ma apucam sa-Ilratez, pacientul ar mai fi trait 0 jumatatede an ,i mai bine. in ultimul timp, forla actiunii mele s-a intensificat de catevaori. Dupa prima ,edinla, multi pacienli aveau dureri fizice foarte: puternice. laromul de care vorbesc avusese deja trei infarcturi. Îmi efa foarte simpatic. Unam vesel ,i inteligent. Atunci trebuia sa decid daca am dreptu] sa ma ocup deIratament. Am hotarat sa aman aceasta analiza pâna la reÎntoarcerea mea la SanktPetersburg.
.
Dupa cateva zile am lnleles ca eu sunt acela care Imi demolez propriul sistem.Pe toti i-am învatat cà regretarea trecutului reprezinta neÎncredere in Dumnezeu~i ca este un program distructiv impotriva Universului. Le-am explicat tuturorcà oriee Întâmplare este trirnisa de Duninezeu. De aeeea lipsa dorintei de a maitr:ii dupa Intâmplari neferici!e este ura fata de Dumnezeu. incIe~tând din dinli,am Înccput sa-mi caut justifidiri pentru tot ce se Întâmplase. Dar acest lueruse Intâmp]a mai mult la nive! superficial, În interior, procesul Î,i unna cursulsau. Am inteles acest lucru gratie unei situatii interesante.
Am plecat cu ma,ina de la Ialta la Sudac. Aveam 0 senzalie ciudata ca nise va intâmpla un accident. La Întoarcere ne-am oprit sa faeem 0 baie. CândInolam spre mal, a Inoeput sa vin!i spre mine ln picaj un pescaru,. Am Inceputsà tip ,i sa dau din mâini ,i pescaru~ul ,i-a schimbat directia ln ultimul moment.Dupa aceea s-a nâpustit din DOU, de sus, asupra mea. Am Început sa dau dinflOUdin mâini. Pescaru§ul a' repetat atacul ~i a treia oara. Mi s-a fileut frica,Însa era interesant de ~tiut ce se ÎntâmpHLAm cercetat propriuJ biocâmp ~i amvàzui ca e! este al unui decedat. Atunci am lnleles de ce rn-a atacat pescaru,ul.MO[ivulÎl constituia dorinta de a mllri din cauza ancorârii intr-un destin favorabil.tvl.ampurificat ~i am plecat mai departe. Când am ajuns, rn-a sunat 0 euno~tinta~i mi..a spus di a avut nÜ~tepresimtiri iele. Am cercetat câmpurile tovara~ilor
~-dedrum ~i am vazut ca ele prezentau programe analoage de autodistrugere.tAutoru! acestora eram eu. .
, .'
64 S.N. LAZAREV
Am revenit la Sankt Petersburg. A doua zi mi s-a dat peste cap intregul sistemuro-genital. La ineeput am fost ~ocat, dupa aeeea am inteles care a fost cauzaVenea la mÎne la tratament un marinar care suferea de uretrita acutâ. Pana savina la mine, el s-a tratal la policlÎnÎca. iosa tara nicÎ un fel de ameliorare.Medicii dMeau din umeri. I-am explicat ca !ipsa dorinlei de a mai trai Îi atac;sÎstemul urinar. Acest lucru a trcbuÎt sà mÎ-l explic acum mÎe.
Cu 0 zi inaintea venirii mele, s-a lovit de u~à un papagal care traia in aparta-mentul meu. El a preluat karma stapânulu!. Programul autodistrugerii nu mi-,disparut. Am cereetat biocâmpul fiului ~i am vazut ca ~i acolo era moanea. Cev,pogora de sus ~i distrugea totul, dar nu puteam Înlelege despre ce era vorba.Ma gândeam: sa suprim tratamentele sau sa le duc pâna la capat. M-am deci,sa le duc pâna la capat.
În fala mea statea 0 doamna care era la a doua ~edinta. Structurile ei spiritua!eerau mmunate. Însa copii nu avea. Avea nÎ~te probleme de sànàtate foarte serioase,Data trecuta i-am spus ca e la un pas de moarte ~i ca a supravieluit doar datorita~pirit.ualit~tii ei. ~orinta de a pune mai presus de Dumnezeu propria scmetie,lmagmc, mtelepcmne a dus-o la limita fatalitàtii. Acum biocâmpul ci e intr-ostare .mult mai bunà. ~Ramane insa ancorarea in destin din cauza a trei entitatisupenoare destinului. ln bioc~mp era un program puternic de blamare a parinteluispiri tua!.
- În perioada 1984-1986 ati blamat un om care va era ca un parinte spiritual.Aeest lucru v-a !ipsit de posibilitatea de a va purifica structurile spiritua!esuperioare. La fel ~i posibilitatea de a avea copii. Cu cât ferneia este mai talentatâ
~i mai spiritualizatà, eu atat are mai putine ~anse de a avea copii sànato~i ~i.lU general, de a avea copii. Am sa va exp!ic de ce. Tendinta spre iubire, spretelunc, la femele este ÎI1lotdeauna mai puternica decât spre Sfântul Duh. Dacabarbatul va dispretui femeia, el se va imbolnavi. Este ca .}i cum spiritul ardisprelui trupu!. Daca femeia va disprelui barbatul, ea va deveni sterila. Corpu!care dispreluie~te spiritul nu este viabi!. Nimeni nu poate purifica mai bine pesot decât sotia lui ~i nimeni În alara de sot nu 0 poate purifica pe sOlie. Pricepere,de a pnml ~l de alerta umilin(ele venite din panea unui om apropiat este ~tiintade a simti prioritatea Divinitatii in eea mai inalta manifestare a teluricului.Aceastà reeeptare purifica cel mai bine sufletele generatiei viitoare. De aceea,pentru a nu-I blama pe sol ~i pentru a aduce pe lume copii sanato~i, sotia trebuiesa inteleagà faptul cà succesele ~i insuccesele sotului fi-au nici 0 vina, ele sunl~rimi~e de Dumnezeu. Daca sotia nu are putere pentru a~a ceva, respectul eimtenor fata de sot nu-i va permite sà-I blameze. Daea nici pentru acest ]ucrunu-i ajung. resursele, atunci trebuie sà existe teama fata de sot care genereazà~n respect mvoluntar. Iata de ce se spune: "Femeja sa se tcama de barbatul sau".ln stadiile timpurii de dezvoltare a omellirii, pentru ca femeia sa nasca prunci
-['!'1\
KARMA PURÀ65
11
Ilsanato.}i, ea trebuia sa se teama de barbat. Acum este suficient sa se intekagalaptul ca talentul ~i capaciralile sotului sau prostia lui sunt date de la Dumnezeu,În forul nostru interior suntem egali cu totii: ~i barbatii, .}i femeile, .}Îprostul,~i dqteptu!. Diferenta e numai la suprafala. Este lupta contrariilor. Contrariilesunt egale ln inter1or, la nivelul fin, iar diferite ~i În stare de Iuptà la extenor.Aceasta ~i este dezvoltarea.
lata de ce În Biblie se spune: "Femeia sa se teama de barbatul ei", De cesa se teama? Pentru cà demult, ea sa nu blamezi, trebuia sa te temi, Daca seterne, Înseamna di respecta ~i atunci nu va blama. ~i acest lucru duce la urma.}isanato~i. De ce este important sa ~tii sa nu acuzi un om apropiat? Imaginati-va0 femeie ancorata in semetie, intelepciune, bunàstare, familie. Apar momentecand ea va fi jignita ~i umi!ita pe nedrept, va fi pusa În situalii penibile, se vorgasi oameni eare s-o pâcaleasca .}i prin aceasta ii vor .}terge aderenta ]a Întelep-dune. Trebuie inventate multe neplaceri in privinta destinului pentru a .}tergeata$amentul fata de soarta. Pentru acest lucru vor fi necesari rouiti ani. 1 se poat~harazi un barbat pe care ea sa-I iubeasca, iar el sa-i spuna: "Egti 0 proasta ~ln-ai sa realizezi nimic În viata" sau ceva de genul acest3. Daca ea nu-I vacondamna, in cateva secunde ca va obtine cât ar fi obtinUt pe parcursul mul10rani de chinuri ~i neplacerL Cu cât femeia este mai talentata ~i mai ie~ita din comun,cu atat va fi mai greu pentru ea sa faca acest lueru. ~i, in loc sà se pu.rifice,ea se va ata~a puternic de Pamânt, iar copii nu va ave3. Si cu cat va fI mal maredurerea sut1eteascâ, vor fi cu atat mai multe ~anse de a purifica sufletul.
Pemeia a câzut pe gânduri În timp ce eu Încercam sa Înte1eg ce poate stamai sus de destin ~i cum aqioneaza. Gmul are 0 structura interesantâ. De diteori am lllcercat sa ma ajut când apareau probleme noi, nu reu~eam deloc. CandÎnsa iI1cercam sa.' ajut p~ altii in aeelea~i probleme. reu~eam totuljàTa:difIcultate.Pentru ca sa te ajuti p~ line, trebui: sa-Î .a}ut,i~pe aitii!. ,'...
Femeia prezenta deci 0 aneorare 10 desqn ~l 111cele trel entItatl. Am~des~n~tglohul pâmantesc ~i m-am uitat la incarnarile ei pamântene, E~e urme~za 0 lImesinusoidala in jurul globului. Un desen interesant. Am cautat 1llcarnar~le~trecutepe 0 alta planera, pe partea opusa Galaxiei. 0 alta viala era În alte luml. ln cazulunui astfel de desen al reincarnârilor I1stenormal ca sptntuahtatea sa fie ndicatà.Prin urmare ceea ce se atla deasupra destinului ei era destinul din alte civilizatii$i nu din s;cietate sau omenire. cum eredeam eu. Mai sus est~ destinu.l Îotr-oaltâ lume. $i mai sus este destinul intr-uo grup de patru luml. Devem~e clar-di era vorba de ierarhii din ce in ce mai inalte .}Îcu 0 ~uprindere tot mal marea intormatiei, Nu era clar euro se ancoreazà tOlUlde Pamant .}icum se fructifidipe Pâmant. Era in legâturà cu ea ~i cu ffillnca ei. ~ ~
- Vedeti cum stau lucrurile? ii spun eu, omul pe care dumneavoastra !lrespecta\i trebuie sa se expri-me dispretllitor la adresa activitatii dumneavoastra.V-ati pus tot sufletul in activitatea dumneavoastrà, iar el este legat de cele
1.
l,!h
1:Ir,'l.ij:
Ir!1
II,~1;,
1.
1.,
.
,
.
'
1:!
1 i!'i
\ i
1l'
Il
1
1J f
! ;
\
'.S.N. LAZAREV
66.
"d (nul dumneavoastra, de destinele. ~ e de infannare, adlca de es 1. ~
d sunleti umililà fmanclar,::~~::~~as~~~~ in .~lle civ~li
lzeati
tire~~ui~ ~~ev~u~~'ic~~ndeasupra cel~r Pàm
sâunfll~:~~.
"mrn malena . . ~ ce v-atl pus .Î
EnSrelagn:e~~';;';s nu imposibil. can
fld S
tuU
Il~~I\~o:t'::t~~il~e:~perioare ale spiritului. ..' . deasu pra su e ,
fibuie sa va ndlcatl ..' .a Într-un punct IX. A
treFemeia. ganditoare, ~i-a ~tl?tIt pn~;~~lie recenta. În ultimul timp au lnC~p.utÎn aeel moment mi-QIn amzntlt de a s vazut la chio~c a noua astfel de ed:l._e..
sa iasa edi1ii-pira~ .ale carl~l n:eLe. A::/;ci nlilcar nU-$i imagineazil ee soo:ta 1.J~. neno roc'l 'am gandlt eu. . 1
,,,Am Cereetat de la d.stanlaGamelll
' d d 1 ca$ngu UI . .;regatesc editand aceasta cart
peliC~/ir~::ceasta afacere ~i am vazut ':Ilm;dr~e;~"m uTile ceLor care erau lm . .
'"' 'i eu partea Inea de vrna.~~g:'e. La un momellt dat am /117/'~r~(;e~:c~nectat progralnul de ~u'odistru~e;~VTeQUde Lamille a pOT1'lltl1npu su ~
" pentru purificarea mell , rn-am ?an lTot ~eea ce s-a fntampLat fnsa ac{:on;~:~
$i am luat din nou aeea carte .$l.n-am~u Am umblat apoi 0 ara, rn-am ln: '." caLclliegea supremii. ei var prmll ce~llsi;'/it nimic În afara de lini~.e. ~ac~~. :~ grabesc aeest proces prin ~ntermedlUle Ii se cuvine, fnsa eu nu am r~p (a Am fn1eles ca aeeasta sltua/~e ~
~ti'irilOr emo/ionale sau pe cale blOe~erg~r~~n~a.Mi s-a dat posibilitatea sa-mllost entru mine 0 Înce~care fo~rt~
llnpediuL une; umilinle Legate de UfI l~cr~
Url'fiPC structurile superlOare prin .lf.lterm
l Perioare. În aeel moment am sImIlip . U'
'or/ele mele spmtua e Slifn care ml-am p '. J'0 noua iluminare.
" 1 ex lica oamenilor CUtUlrebuie sa se poarte,- Cristos prezenta porunclle ~l e Pl .. Ceea ce nu putea fi receptat dedându-Ie in aceSl fel 0 r~pre~~ntare afO~;:~l.unor pilde ~i pave~ti. ~a~ .cee.a ce
t..
I"a El le Prezenta mtmtlv sub.' ( e Pentru ca cIVlhzalla sacon~ un . . rapna campaI ar . , . -nu recepta mintea, El exphca pnn P 1 dezvoltarii structurilor splfltuale supe
se poat:1 dezvolta, lrebuie dat ~ec"amsm~ salva omenirea $i pe fiecare care stàlea. re El racea lncrul cel mal sfant. E- b Ol' batJ' ocorit El nu raspnndeanoa '. .
uipat ma raz '$.
'Înfata Sa. lar drept multU~llre, e~a scrimea ca ceva trimis de Dumnezeu. ~rucea
la loate acestea prin :g:~SIU.n~'CI le p . mai Înalte. Este semnul recepuln~ a totste simbolul purificarn splntuale celel. . de Dumnezeu. Sufletul se vmdedl.
~e e 'mai urat ~i mai j?sni.c ~a Pl~ ce:i:::~~i dadi acestea nu sunt condamnate
.' d 'ul noromlm ~l a mgpnn l11terme 1 . . d Dumnezeu .~i sunt receptate ca ceva tI~llnlS .e.~data' sà'con~tientizel ceea ce am reahzat.'1 1 t
.r eu mcere mca 0Pacienta a P eca , la.
e ~Se pare di am rell$il sa mal ~rc a t:eap ~.are loc aproximativ 0 datà la doua0 ridicare substantialà a nt:elulu.l IDearsurvin $i momente cand, pentru a
1. Înce p sa vad totul cu altI. ochl. I?
1. trebuie sa ma restructurez total.um. . ~
t viala paclCntu Ul, e esupravietui sau p~ntru a-t pas.raun catalizator. În prezenta mea, ceea c
Am observat de mult cà actlOnez ca m incercat sa ma canving ca starea~au ~
ln am se amplificà. Multa vreme abun sau r
~
KARMA puRA67
mea nu inf1uenteaza În nid un fel asupra informatiei pe eare 0 dau. Mai tarziuam VaZUlclar ca de starea roea, de echilibrul meu depinde daca pacientul seÎnsanàlO~e$te sau doar se amelioreaza starea lui, dacama crede sau va spune càsunt un ~arlatan. .
Odata, la New York, 0 femeie a refuzat sa vina la a doua $edinla. Cand afost Întrebatà de ce, ca a spus:
"E un badaran", Am Înleles ca n-am reu~it sa-itransmit În mod corect informatia. Este drept ca ea poate fi un bici care sa-lscoata pe om dintr-o situatie mortala, dar cu biciul poli bate pana provoci moartea.La Început trebnie sa-i arati omulni calea, sa-l ajuli sa-$i adune puterile ~i, numaidupa ce el este eon§tient cat de serioasa este situatia sa, sa-l biciuie~ti cu adevarat.Griee situatie sau informatie neplacuta pentru mine ma vindeca. Cu cât este maiputernic ~ocu], cu atat mai palpabiHi este cre~terea nivelului care-i urmeaza.
Am amintit deja de primul moment de cotitura, Atnnci Iratam cu mainile.Pe corpul fetitei au aparut ba$ici În locurile pe unde treceam cu mainile. Nuinlelegeam ce se Întampla. Dupa aceca arn sunat-o ~i marna fetitei mi-a spus cadupa fiecare telefon al meu starea fetilei se Înrautiilea. Am rngat-o pe marna sa-mÎdcscrie tot ce i se Întâmpla fetei. Dupa $edinlele mele a Început sa aÎba pana~i probleme psihice. Mâinile 0 mâncau atât de tare, incât ea a rugat-o pe marnasa i le taie. Atunci arn Înteles ca am numai doua posibilitali. Fie sa renunl laacest mod de tratamenç, fie sa renuul la forma pe care 0 practicam §i sa gasescalta noua. Anume atunci mi-am concentrat toata atentia nu asupra tratamentului,ci asupra diagnosticarii. ~i atunci am constatat cu uimire ca diagnosticarea vindecamai bine decât criee procedura. Credeam ca, dadi voi da informatia, pacientuIse va vindcca singur ~i ca a$a va fi tot timpul. A fost 0 surpriza neplacuta saconstat ca programele de defonnare a câmpului trec de la pacÎenti la mine. S-adovedit ca avea loc 0 rezonanla a structurilor campului. Am Înteles ca trcbuieÎn permanenla sa ma purific Înainte $i dupa fiecare $edinla. Mai mult, daca veneaupacienlÎ cu programe periculoase pentru mÎne ~i nn ma puteam purifica de ele,nu ma apucam de tratament. Este clar de ce preo(Îi sunt impotriva bÎoenergetÎcie-nilcr. În contactul cu preotul care, Închinându-se, este orientat asupra personalÎtâtiilui [isus Cristos, are loc armonizarea slrncturilor spirÎtuale. Întrncat $tiinlabioenergeticii este Înca la Început §i majoritatea bioenerge~icienilor nu cunosemecanismul blodirii karmei. ei, transfera pacientilor tot ceea ce este pamântesc.Sigur, aici are 0 mare impartanta viata anterioara a, bioenergeticianului. Acum.bioenergetica duce de la ac(iunea oarba ~i nefundamentata la con~ticntizare $idhJ.tare. Acesllucru ne permite sa vorbim de perspectivele mari ale bioenergeticii.
Un aIt moment important de cotiturâ În sistemul meu de cercetare a fostintelegerea faptului ca abilitalile, calitatile suflete$ti, Întelepciunea $i deslinulomului sunt notiuni telurice ~i di pot da nu numai bucurie. ci §i boalâ sau chiarmoarte. Din punctul de vedere al Divinitâtii acestea sunt bunuri materiale, darapartinând unui niveI muIt mai fin.
68 S.N. LAZAREV
S-a intâmplat acest lucru dupa doua luni de la aparitia primei mele carti, inaugust 1993. S-a raspândit zvonul ca sunt dominat de forte ocuIte, ca nu maiam acees la infonnalia pura, di cea de-a doua carte nu va mai aparea.
- Se pare di cea mai mare gre~eaHi a vietii mele a fast di v-am scos cartea,mi-a spus editoarea mea.
Totul este determinat de Dumnezeu, intelegeam cà oamenii l1-au nici unamestec, situatia nu era sub control, iar metoda ffiea §i puterea mea de inrelegereerau insuficiente. Urmatoarea Întâmplare ffi-a pus din OOll la grea illcercare.
La consultatie a venit 0 femeie cu fiica. Fata avea probleme cu sanàtatea.În acea perioada, sistemul meu de tratament se imbunâtàtise. Daca Înainte extra.geam agresiunea ca pe ni~te ace din suflet ~i omul se tacea bine, mai târziu aminceput sa actionez asupra cauzelor agresiviHitii: ancorarea in telurie, dorintade a pune ceva pamântesc mai presus de Dumnezeu. Pot obtine informatia Înmod nemijlocit, sa viid tot ce se intâmpli! la nive luI fin. Se poate crea un ecranal gândirii, se poate auzi 0 voce concentrata, caredi1 infonnatia, se pot folosipendulul, nuiaua, cartile de joc, scrierea automati!. Eu sun! un artist ~i de aceeaprefer si! viid cu degetele, sub mâini am un fel de elaviatura, unde simt cu degetelefiecare situatie. in situatiile complicate recurg la desenarea câmpurilor.
Când sufletul se leagi! prea tare ide ceva pe Pamânt, apare agresivitatea ~iacest lucru genereazi! boli. Am inceput incetul cu Încetul sa fac 0 elasilicare aJucrurilor de care ne putem lega. A fost 0 treabi! indelungata. Comunicând cupacientii, vazand boala, apoi cauza care a generat-o, am incercat sa dau de sursà :de ce anume s-a Jegat omul pe Pamânt. La Început consideram ca te poti leganumai de bani, vila, ma~ina. Apoi, cu mirare, am con1?tatat di te poti ata~a ~ide muncâ. de simtul datodei, de pozitia in societate. Sa te ata~ezi inseamna sa-tifaci un idol din: mâncare ~i Mutura, sex ~i pli!ceri, propria imagine. Te POliataia de omul illbit. Când omui se ruga ~i indeparta cauza ata~amen!ului, aparea0 puternica ameliorare. Era uimit de éficienta sistemului meu.
Uimirea mea a crescut cand am analizat Biblia $i am vitzut ca cercetihile meleconfirma poruncile lui Moise ~i ale lui Cristos. Mi-a devenit elar sensul poruncii:
"Sa nU-Ii faci chip cioplit". Eu am inteles de ce principala porundi a lui Cristosera: "lube~te-L pe Dumnezeu mai presus de tatal tau, de marna ta ii de fiultau". Care era sensul frazei: "Nu am venit sa va aduc pacea, ci sabia, am venitsa-l despart pe Mrbat de femeia sa, pentru ca ei sa-l iubeasca pe Dumnezeu,iar numai dupa aceea unul pe ceHilalt"? Care este diferenta dintre poruncile luiMoise ~i ale lui Cristos '! Moise a atras atentia aSllpra pericolului adorarii valoriJorpamânte~ti. De aceea trebuie sa te Înehini lui Dumnezeu cel nevazut. Informatiadata de Moise a permis ridicarea spiritualitàtii !)i energiei oamenilor la un nivelmai ioalt. Spiritualitatea ~i energia mai inalte sunt asemenea unui motor puternicÎn ma~ina, pentru folosirea caruia sunt neeesare reguli de circulatie mult maiperfectionate, adici1 este nevoie de 0 revizuire a valorilor, de 0 noua intelegere
69KARMA PUR."
a lumii ~i de noi porunci. Cristos a introdus notiuni ooi. Reiese ca ~i c:ea c:este nevazut poate deveni idol: familia: ~atoria, .mune~. Ce este gara .~.a pU~,a
omui pe primul plan? Pe cei mai aproplatl oamem:. :at~l: :n~ma, ~roprll~ eopl~.Reactia 10 lant funqioneazà in felul urmator: mal liltal l~l
~
fac ldo~ dl_n t.ata,
il pun mai presus de Dumnezeu, dar el! sunt 0 parte a lu~:. ms:amoa c~ ~l pe
mine ma a~ez mai presus de Dumnezeu. losea.mna c~ pe cap III mel, pe ~otla ~ea,
familia, casa in care Iocuie~te farnilia, ma$lila, vIla, apar.tamenml, ~l baoll auacela~i tratament. Când am verificat toate ata~amentele ~l le-am, comparat cuporuncile, am inteles ca am parcurs tot aeest drum dat in poru~cl, d~r de dat~aceasta individual. Eram curios Încotro voi mer~e mai depart~, I.n ultImele luma mai aparut un ata~ament, cel fata de capacitiiti. Insaac~sta nu lml crea problemereale ~i il vedeam doar la nivelul intelectulm. SItuapa m care am acordat aJutorfiicei pacientei mele mÎ-a demonstrat curn poate, dintr-o data, un element teareHCabstract sa devina real ~i periclilas. . .. .
Când am cercetat câmpul fetitei, am spus di are 0 s~metle n.d~cata, un ~lspretintern fala de oameni ~i tendinla de a-i blama. (Cea mal putermca.) Semella estealimentata cel mai muIt de dispretnl fala de oameni ~i d~ blamarea acestora.
Semelia diidea cele mai grele bah. l-am explicat mamel ca tr_ebme sa se roagepentru tot neamul ei ~i sa~$i aduca aminte toate momentele ln care s-a p~rtatcu semetie fata de rude, când le-a blamat ~i si! se roage la Dumnezeu si! 0 leItepe fiica sa ~i pe urma~ii acesteia.
Fetita a recunoscut singurà: ..- Marna eu simt ca ii dispretuiesc pe altn. .' '"M-am lu~tat ~edinta de ~edinla, dar semetia fetei nu cobora. Dm1potItva: a
Început 8à-i creasca frica. Acest lucru era legat de capaclta~lle el. ~~ma rnl-a
spus ca frica ii cre~te, ca psihicut i-a devenit labit ~i ca nu ~ua daca l~l va puteacontinua studiile. I-am exphcat marnel. . . .
~ Frica ~i neÎncrederea În sine reprezintà blocarea sem:llel, ~ste un roeca.msJ"?
de proteqie. Fata are capacitàti deosebite. Acum ea este III penoad~ matunzarllsexuale. Diminuarea mândriei praprii ~i a capacitat~lor va fi supnmata pent~utoata viata iar mai târziu amintirea lor nu-i va pernute sa se ata~ez~ de seme~le,
d 0 ezeu <;:ide aceea 1 se perm ne~i de capacitati, sa le puna mai presus e umn ~
sà-~i etaleze talentele. .d'" fi ce §edintàN-~m reu§it s-o ajut sà-~i modifice starea mal muIt; . upa leca ,
situar{a se inràutâtea. Am plecat În Crimeea. Telefonul dm Sa~kt Pete~shurg :fost ulrima picàtura. Marna, prin intermediul unor cunoscut~, m~ ~ga_?a ~u ~.mai gândesc la feÙtà, sa ma deta§ez de ea, lentru di SltUa\I?'I--s:a!nraut tH
catastrofal. 1. ~ . - ."Dupa 0 ~edinta continua contactul meu la mvel~l ean}p~nlo: cu pac~lentI1.
Acest contact poate sa ajute, dar poate sa ~i inrautàteasca sl~uatl.a. Am m~ele~ca pot da 0 informatie pura numai dupa ce mà purifie eu Însum1. Dm nou, pnmu
i,~
r
i
\
1f
S,N, LAZAREVro
, . .telegatde bioenergie. Mai târzllI a,
fil lI]CeTC- nt la tot ce es
, ,
meu gând a fost sa renu,
il d'feritelor forme de agreSlvltate,sa-mi adun puterile ~i a inceput dm flOUeur tarea 1legate de capacitati,
,1 -am pus capacitillile'
.. r rn-am rugat pentru laptu ca.
M-am rugat, m,-am rug~t ~~la. anl intensificat propria semepe. M~amD eu '1 Pnn aceasta ml-
- " d ' t
mai pres us de umnez'i .
t'X x talent Pentru ca am InVl la-' .m blamasem pe cel drd,
.. .d
rugat pentru ca dlspretUlse,.
1 1 t Pentru cà ln-am simtit umlltt can.
aveau mal mu t ta en ,. .
~i am urât pe cel care- regret at ~i Pentru di nu maI VOlarn
<d'
.ate pentru ca am <
.
capacitatile me_le crau Iml~u,
M gat cercetându-mi viepJe trecute,~
1 reu§ea -am' TU ,..
sa traiesc cand ceva nu lm'.. ~
vl'etile urmatoare pentru urma§ll..
l M rugat pentru mme m.'. '. 1
vÎetile SOSICtme e. -am.
~ pentr u mine În al te Illon §1 111a te~
"x "~ vie pIe urmatoare,
~
mei in aceasta vlat<t ~I JO
t>l entru odzontul meu" Intotdeauna,. - . tâm plare a fost $ocan d pUniversufl" Aceasta 10
." oareca re data omului de Dumnezeu... ~
1 atura cu 0 llllSlUnc.
marile CapaCltatl sunt 10 cg,
V "lng cau cà omul respectIv este.
".
"le erau celc care con
".
SupercapacitâtllC' ~l mmUl1l~ ~
toate accstca tin §i cie de tcluflc §lC' d' t 0 data constat ca. -
de la Dumnezeu. ~1 10 r-
"~ ~t Ii se inncgre~te sut1etul, lar dupa"
x d cIe atât de putermc, Inca". ".
ca te pOtl agdta e- A' leles atunci de ce apar maglclelIIl careaceea incepc sa te doara cor~ul.m ~n
~<;:1' pun capacÏtatife lor mai presus.
El sunt'aceJa care1"" <
~'.
"
se ocupa cu mapa neagra.
'"1 deasupra spiritualului, Î$i mtmeaza $I-~I-' de Dumnezeu" Aspectul telunc 1 pun
- f] 1 . dupil aceea corpul..
h'
mutileaza su etu, Jar1 t De aceea oamenii Îi pnveau cu oc 1Înainte, aces! proces se desfâ$ura en.
" ne'tiind ce-i a$teapta in vietile.
Pau cu magla neagr d,< .
1
buni pe ,CCI ce sc oeu~
J' nte oricât m-a~ fi d1zmt. nu ec~, .
1.,If fapte pe care ma ,
'.urmâto Am mte es f.1< .
f" areau a Se jena de calitaple lor ilPutêain' pricepe. De ce În ortodoxle
ks mtl! P
agxPentru un biliat bolnav adus lad- S afim Sarovs 1 se ro d
d
diutau sa le aseun a. er~
<;:"1 1vede rugandu-se suspen at~ ~
1 ~
d nsemnul se lI1toarce""
-....
el <;:Îcând acesta, Inca can co~.
"m~an ui ce a vazut. Un aIt calugar
""k " Al' lora sa nu spuna nI
..in aer SeratÏrn Sarovs 1J llnp
".
1 I~asat la Picioare j-a spus, ne~tllnd" . d Pe fiul mort $1 1 -a
'. .batrân carma un om }-a a us
"". l-'. XI" Baiatul s~a ridicat ~i a IC$lt. dar.
Rd'ca te $1 le$1 a,ard, .
d
ca bâiatu! munse:"
1 1 -~. .
t.
t t Pentru ca Învierea s-a pro us~
1 -a mtnstat. S-a In fIS a. ~ ,
calugarul, af]and adevaru , s..
' t ' a vo 'Intei lui adica pnn mcalcarea. f] l' cÏ Pnn mterven l ,
.nu prin punficarea su ctu UJ,
~,
t ca acum despre putenle sale.,
l '1 r S-a IOtnstat pen ru~
I
. mersului DIVIn al ucron 0'.
d i-ar Putca Întina suOetul. n..
"1 d ~le care 1 se var a uce'.
vor at1a ~i alln ~I-
au Cnism ,;e blocare a preamaririi capacitatllor" ca lncre$tinism nu eXISta un meca
. - blocheze acest lucru prin propnul loralte religii. De a,
ceea sfintll tr~bUlau ~al
,
de PericoJul semetiei, ascunzându-~iE.
Pe dep lm con$tlen 1. -
tul
comportament, 1 crau,
". Xzu t di ln ca nu eXIsta concep,
~ .
"
. ( la Blblle ~l am Va, ,
ca p acltaple, lvI-am rem ors..
t dal direct s-a dat llldirect,'x .1 Dar ceea ce nu a IDS.
. .de feti<;:Îzare a capaCltdtI or,
D.
Ittl Îl is p Îte~te pc Cnstos ("" 1 I d com portament. lavaprin intermediuI exemp e or e
Apostolul Pave! ii ia unei femei darulprezicerii fiindca interesele ei pamante$ti erau puse mai presus de cele Divine.Întotdeauna s-a considerat ca pute rile sfinlilor sunt de la Dumnezeu, iar cele
ale magicienilor de la diavol. Se dovede$te Însa ca aici e un aIt mecanism. Dacasu!letul omului care are daruri
Dumnezeie$ti se ata$eaza de bunurilepamânte$ti
ii Începe, din aceasta cauza, sa manifesteagresivitate, atunci darurile Divinedevin capacitati diabolice. Dupa cateva Iuni de activitate,
când mi-am revenitputin, am vazut ce urmari poate aveaata~amentul nevinovat fata de capacitati~i ce pericol colosal ascunde aceasta
conceplie.Au inceput sa vina la mine suferinzii de cancer, iar cancerul
blocheaza Înprimul rând semelia, alimenta ta de capacitali.
M-am caznit multâ vreme sa Înlelegdespre ce este vorba. Într-nn tarziu, am Înle]es: când sufletu! se ata$eaza deceva pe Pamânt, el devine semel $i agresiv.
Semelia este blocatâ prin boli graveii prin moarte. Daca suf]etulomului se ata$eaza de bani, de bnnuri mater.iale,de serviciu, de pozilia În societate, de familie, pierzând toate acestea el se poate
purifica. amui $tie foarte bine ca nu va lua nimie cu sine În mormânt. Eu aminvatat sa mil deta$ez de acest lucru.
:Dupa Moise $i Cristos omul a Înleles ca banii pot aduce nu numai bucurie,dar $i nefericire $i pot dauna sufletului. amuI Spunea: .SUnt bogat.
~i se identificape sine cu banii, dupa care ii pierdea ~i devenea sarac. amui spunea:
.Dumnezeumi-a dat banii $i de aceea Îi am" $i el ramânea bogat.
Înlelegerea faptu!ui canu poti tua bogalia În mormânt il ajutâ pe om sa nu se ata$eze de bunurilepamânte$tÎ. Sufletu] ramâne pur, iar trupul nu are pentru ce si! sufere.
Capacitalile, dupa câte se vede, pot fi Iuate În mormant.
Descoperirea capacita-tilor are loc prin activizarea dublurii care traie~te În lumea de dincolo de morrnânt.Noi suntem 0 parte a dUblurii, iar aceasta traie$te cinci vieli, de aceea este multmai u~or sa te ata~ezi de capacitali
identificându-Ie cu eJe. Pâna În momentulde fata oamenii nu $tiau cil În cuvintele:.SUnt capabil. sunt deja puse degradareasu!letulni $i viitoare]e boli. "Dumnezeu mi-a dat capacitati, am capacitâli pentruca mi-au fost date" este deja 0 interpretare ce angreneaza
blocarea viitoarelorboli $i a mortii. Era 0 u~a deschisa spre un domeniu cu totul nou. Mi-am analizatpropriul ciclu: capacitatile, calitalile suflete$ti, Înlelepciunea $i destfnu! pePamânt. Toate au fost sub forma de bani, ma$ini $i apartamente
din punctul devedete .1 Divinitatii. Acestea alimentausemelia care se bloca prin
sChizofrenie,cancer, diabet, epilepsie,
psoriazis, sc]eroza În placi $i alte boli. $i toate sisteme!e' de tratament cunoscute, ca, de exemplu,
Înfometarea, regimuJ, acupunctura, nu' pot actiona În acest domeniu pentru ca acest niveJ al structurilor
spirituale estesituat deasupra unei singure vieti.
7]
~
72 S.N. LAZAREV
Idolatria capacitatilor
Capacitatile, caliti!tile suflete~ti, inte!epciunea ii destinul le-am denumit altreilea nivel al bunurilor materiale. Uneori, ridicandu-se deasupra primului ~jcelui de-al doilea nivel, oamenii se ata~eaza de cel de-al treilea §i atunci seÎmbolnavesc ~imor. Anume atunci când am Înteles cât este de periculoasapreamarirea capacitatilor rn-a sunat un tânar ~i rn-a rugat sa 0 ajut pe marna lui,holnava de limfoleucoza. Situatia era critica. Femeia era bioenergetician de Înalti!clas~. Veneau la ea pacienti ~i ea, prin intermediul vizualizarii unor scene dinviata lOf, le expliea motivele imbolnavirii. I-am cereetat câmpllI; acesta era curaLVerifieaneorarea sutletului ÎDtelurie. 10tul efa curat: nu era ata§ata Dieide bani,nici de bunuri materiale, nici de relatii, nici de plaeeri trupe~ti. De un singurlucru era ataiata: de capacitâti, ii inca mortal. Acesta s-a pradus la inceput prinintermediul dispre!uJui pentru barbati, apoi al dispretuJui pentru sine. Totu! afost transmis fiului, iar situatia lui era critica. Pentru ca tiul sa supfavietuiasca,s-a imbolnavit marna. lata de ce ea nu se putea sustrage. Acum inteleg perfee!de ce nu am vrut sa vi!.dscene care duc la boli, refuzând sa vi!.dscene din vietiletrecute, pentru ca oriee eveniment §i actiune este 0 forma, iar cunoa~terea realaa lumii sta in afara formei, acolo unde totul este unitar. Capacitatea de a seabstrage lumii illCOnjUratoare care i-a fost data omului este capacitatea de a ajungein straturile din ce ln ce mai fine ale intregului. Încercarea omului de a des partiin sufletul sau teluricul de Divin ii da sanàtatea fizicâ ~i spirituala.
Corpul ~i con~tiinta omului sunt orientate catre Pâmant, iar câmpul sau,subcom;tientul, sufletul aspira catre Dumnezeu. Daca sutletul se lipe~te de ccvapamântesc, are loc Încalcarea annoniei: sunetul devine semet ~i agresiv. Pentrupurificarea sufletuJui, acesta trebuie rupt de cele pâmânte~ti. Teluricul incepc sase nitruie. La ioceput vin neplacerile ca 0 demolare a fericirii stabile pàmânte~ti.Daca acest lue ru este insuficient, trebuie sa se des trame, sa se piardâ acel cevade care s-a ata§at sufletul. Daca acest lucru nu este de folos, intra În actiunetraumatismele, bolile, nenorocirile. Daca nici aeest Iueru nu ajutà, atunei sedarâm1i trupul §i vine moartea ca 0 purificare a spiritului.
Îmi vine În miote ce i-am spus unei paciente:- În fieeare zi trehuie sa-i ofer sut1etullui Dumoezeu, jar tfupul Pâmântului.- Dar asta Înseamna moarte, mi-a râspuns ea.- Perfect adevarat. Moartea ni se da pentru purificarea sufletului.Când ne rugam ~i când murim, În sulletul nostru au loc procese identice.
Daca nu vreti sa muriti, illvalali-vâ sa muri{i in fiecare zi, orientându-va sunetulcatre DU01nezeu. Dar moartea nu ne purifica sutletul pâna la capat. Sufletul sepurificâ printr-o aspira lie pennanenta câtre Dumnezeu. Omenirea a caurat chi nui-
KARMA PURÂ
.à e ioneze lumea. La inceput, filosof!-alor de mult cum sa se poarte ~I cum s r;c ,Pi
t C a transformat telurÎcul Într-o." d .. - d se de tot ce era pdman es ,
.fi
onentala, eZlcan ,u-.
ructurile spirituale. Acestea, fortt 1-Duzie. Toata energ13 a fast canahzat3 ~pr~ stde sine Apare materialismui.candu-se, con[Înua ~.a se ~ezvo.lt~
pn~m:~~~~ În Occident ~i in OrienL ~parAceste doua cootrarH au ra.bufmt lll. pe . ivilnu1 concurându-se intre ele. Insa~coli filosofi~e În care coexlst~ ~elur.lc.ul::u~ e pri:Uordial, materialul secundar.peste tot onentarea e aceea~~.. sP
dlntu
.t' cà spiritualitatea ~i nobletea stau~[jinla de a fi sànatos este ~tnnta e a Slm~1 .
pe primul 1.0c.~ . ~ . . e 0 tema foarte importanta. Este vorbaAm devlat. Sa co.ntI~uam ?IScUtta. p
ii i destinului. Când sutletul s-a ancoratde idolatrizarea capaCltàtllor, a lOte~e~clUn ~D ' cest mo[Îv Moise ÎÎ oInora pe.
' , .tea sunt Immente. 111ain telunc, boh e ~l moar
"! rtare a lor incorectâ se ascundea' h.
1.telul de aur n compocei care se mc ma~ ~
VI . . ru'lui Curn se poate stabili daca sutletul s-adejo degenerarea il dlspan!13 popo..du a a resivitate. Sa spunem ca sllfletulata~at sau nu de telunc? Foarte sl~np~u. P
d ~ au Sau nu Îrni' apar 0 serie.b
.A tomat mdlferent aCd vre, .Îmi este roblt de am. . il.
' . cei care nu au bani ~i voi invidia pe Celde sHiri emotionale. VOl dispretUl pex . fuI' "lm i VOl re p ro§a di nu am. .
1' 1.
' pe cel care md va Je ,cu bani mal muitL VOl un.n1' c ~ l
.ma voi consuma daca
y
"
.ult VOl regreta amar 'J
"
.fost În stare sa ca~tlg mal m ..
.1 ~
a nu fiu Pagubit ~i ma voi gandl. . - e ma VOlterne to[ tImpu s . ... . .VOlplerde 0 suma mar ,Al' Îmi raman doar trelposlblhtatl.numai la bani. Suf1etul Îmi va fi ancorat ln te unc.
... .1 f boala grava, fie moartea. . - -tIe plerderea bam or, le 0
. . y .. y
d "n sufl et functioneaza perfeL:!.~ ..
IVI W!ll care Patrun e J ~-Mecanismul blocarll agres, J . ~
f. . a~ je blocare
" t 'le 'te cea mal u§oara mm l ,Paradoxal es[e faptul ca p1Cr~erea la;l°:
Sfl >tui meu s~a atalja[ de bani, vialadar ea se recepteaza cel mal. greu. .
aca ~u ex pr adà sau care ma împiedica.. edml unUl om care mami se salveaza pnn m[erm . .t na~ C,
a ta de cele Îl1tamplate:. . d t 1inat de reactta m er Li ~sâ ca~Üg. AlCl wtu,
leste e ~rn.
1.
l ' Dum nezeu Înseamna purificarea't !.a q de a-I mu tuml UlpuÜnta de a accepta SI ua l'J .
~
bl nlez Înseamna ca nu am acceptat.".' ep si! urasc il sa a ,
xsutletuhu.. Dac~ cu mc
- ~ . ne iune cel de-al doilea regim - boala. Da~dsalvarea ~l punficarea, lntra ln fu t.1" '"
.n 010arte La exterior eu comumc.a flelUl se pun Ica pn. .nici acesr Iueru nu aJut , su
D .. a~
In l'nterior trcbuie sa pnmesc.., .
" u Dumnezeu e acee . ~cu oamenll, dar 111ll1tenor c .
' fi ' La exterinr nu tfebille sa. \,. . d rc ca pe 0 pun Icare. .pHn de multul11ue onee pIer e1
. x ml' 0 subordonez dar În intenor. .b
.0 am sub contro ~l Sd - ,accep t Sl1ua(13, tre me s- .
1 IU1.
Dumn ezeu Pentru aceasta.1 i sa-I mu tUInesc .am dreptul doar s~o accept [ota ~ .' I)e ace ea cand omul se rûaga, el [rebUte.. ,~. [e cea determ1I1anta.,
.'RcaqJa tnfCnoara es
'le ~i bolile Pnn care 1 se~ . D u pentru wate necazun 'J .sa-i 111ultumeasca lm umnezeta ~ at de bunurile pamânte§u, apar... ~ 1 1 D 'a sufletul mell s-a a , .
dpunhca sut etu. ac ..
d.
1 oamenilor care ma vor paguhl e. .d ' bl
'n1arca Pnn mtcrme lU , . x
dispretul, II1Vl 13, a."." ! legeam de ce este m[erZISa..
rifica sufIelUl Inam[e nu 111e .aceste hunun ml se va pu .fi nu~l camam pc l'amant.zugravirea lui Dumnezeu. Pentru ca s
73
\,
74 S.N. LAZAREV
~,
Oamenii au inteles ca bunurile materiaie nu sunt lucrui cel mai important,ca banii nu se pot Iua in mormânt §i ca intâi lrebuie sa te gânde~ti la suBet ~iabia dupa at:eea la ccea ce vezi in jurui tau. Dar oamenii nu ~tiau cà fericireapamanteascà paate fi intrnch;patii de amnl ;ub;t, de familie, de sim!ul datariei.Ata~area de toate acestea, neintelegerea a ceea ce trebui& pus pe planul al doileaprovoaca 'multe boli. Dacà rn-am ata~at de famiJie, de relatE, voi Îllcepe sadispretuiesc, sa urase, sa ma lem, sa invidiez. Invidia ~i gelozia sunt identicedin punct de vedere bioenergetic ~i cu cat mai stabile vor fi relatiile, cu atatma voi lega mai puternic de ele §i 'loi deveni cu atat mai agresiv. De aceea,orieat ar parea de ciudat, gelozia se vindedi prin certuri, prin despartiri. Omuiiubit, care ma 'la trada, ma 'la parasi sau se 'la certa cu mine, iroi 'la salva inacest fel sanatatea ~i viata daca eu voi reu§i sa recePtionez toate acestea ca peun daCde la Dumnezeu. Daca rn-am ata§at de simtul datorieisau de serviciu,Ii 'loi dispretui pc cei care l11uncescprost, ma 'loi urÎ pe mine sau pe altii daca'loi face ceva rau. Voi blama În permanentà pe cei care mà impiedica sà lucrezsau ma in§alà, am sa ma tem sa in~el pe cineva. Cu cat 'loi face mai mult acestlueru, cu atat voi avea mai muIte neplaceri la locul de munca §i cu atât mai multii vai Înjela pe altii.
Mecanismnl karmei funqianeaza cu v;rtuazitate. Sa presupunem cao; d;spre-tuiesc pe cei caIe lucreaza prost. Ata§amentul fata de locul de mundi imi cre§te~i capàta un caracter ciclic. Asta inseamna ca acest program se va intensifica§i la copiii mei. Daca aeest ata~ament depa~qte limita critica, copiii Χi var pierdetat timpnllacul de munca pentru a suprav;e!uÎ. E un paradax. En ii dispre!uiescpe cei care nu vor sa munceasca, prin urmare, niCÎ copiii mei nu var dari samunceasca. Îl dispretuiesc pe cel care n~a fast În stare sa câ~tige bani, ]a copiiimei acest lueru se va manifesta ~i mai puternic. Înseamna cà, pentru a nu Ii seinnegri sufletele. ci nu vor avea voie În aceastà viala sa aiba bani. Tot ceea cedispretuiese În aceasta viata, tot ee urase §i blamez va fi prezent la copiii mei,daca nu voi fi, in stare sa ma opresc la timp. De aceea priceperea de a-mi cootrolapropriile stari emotionaie dà sânàtate ~i fericire urma~ilor rnei. ~tiinia de a Iuaorice situatie ca. pe un dat de la Durnnezeu Înseamna eà vOl avea copii !?inepatisanataj; j; ferici!i.
Când am efectuat cercetarile, am inteles ce a avut in vedere lisus Cristos candspunea: ,.Daca te-au lovit peste obraz, Întoarce-l ~i pe celalalt". Toate poruncilelui CrislOs sunt adresate sufletului ~~inu trupului. iar logica spiritului este opusàlogicii trupului. A§adar, banii, bunurile materiale, serviciul, simtu} datoriei,familia, oamenii dragi, toate at:estea, daca sunt puse mai presus de Dumnezeu.dau boH §i lUoarte. Pierzând tot ceea ce ne leagà de Pamant, ne purificamstructurile spiriluale. ,5i con~tientizarea faptului ca tot ceea ce este pamântescva ran:Hlne lIici ~i acceptaœa acestui fapt purine a sufletu1. 1at3 de ce anticiispullea~ '; "Aminte!?lC-~i ci 'lei muri!". Daca fericirea noastra esle legata de
KARMA puRÀ 75
trupul nostru, atunci, prin demolarea trupului, ea se pierde. ~1ai ramane oareceva dupa naruirea trupului? Da, ramane. Este vorba de capacWiti, ealitatisufletejti, intelepcinne ~i destin care dainnie cinc; pana la japte vie!i. În!elepc;uneadainuie patruzeci-patruzeci §i cinci de vieti. Destinul dàinuie patruzeci §i nouade vie1i. .';Iichiar daca toate acestea nu apartin trupului, ele constituie fericireapamanteasca. Cum se paate afla daca sufletul s-a atajat de ele? Dupa aceeaj;agres;vitate. Daca il ;nvidiez pe unnl mai datat, dac;; ma blamez pentrn ceyace il-am reu§it sa fae, ma supar pe cel care rn-a numit incapabil, il lirâse ~i ilcondamn pc cel care ma impiedica sa-mi etalez calitâtile, prin aceasta ma ata~ezde capacitati. Aceste star; ema!;anale sunt deasebit de periculaase in periaadana§terii copiilor. Daca dispretuiesc pe cineva din cauza absentei capacitàti1or.copiii mei vor fi lipsiti total de acestea. Acela~i lucru se intamplâ §i in cazulcalitatilor suflete~ti. Ele sunt tat nn fel de fericire pamanteasca, de baga!;e. Dacaii voi dispretui pe cei care nu le au, adidi pe ticàlo~i §i nemernici, fac din urma~iime; n;~te ticala~i ~i nemernici. Atajamentul fata de acestea aduce bali ~; maarte,pentru ca ele nu pot fi supr;mate dintr-a data.
Îmi amintesc de a intâmplare la cansulta!Îe. Unei balnave de cancer ii explicamcauzele balii:
- Semetia, inacceptarea situatiilor traumatizante constituie principiul eelulei.
canceraase. Daca celula uit1\.de arganism, ea este supusa distrugerii. Snfletuldevine semet ji agnisiv cand el se lipe~te de Pilmant. Cu cat ma; puternic esteatras sufletul de Pamant, cu atat este mai mica putinta sa de a accepta a situalietraumatizanta. ~i, in lacul purifidirii interioare, apare ca râspuns agresivitateaorientata dUre mine sau dUre altii. La nivelul fin, aeest IucrU devine periculospentru Univers ~i, de aceea, el trebuie blacat. Semelia dnmneavaastra a depa~itl;nia rajie, din care cauza a fast declan~atii blacarea prin baala. Dar semetia vaeste alimentata de acel ceva de care sunte!i ma;' legata pe Pamant: calita!ilesufietejti.
- Cnm sa inleleg taate astea? s-a mirat femeia.- Îi d;spre!uiti pe ticala~i ji nemernici ~i-i ura!i pe cei care nu se paartJi corect
cu dumneavaastr1\.. Din moment ce snnte!; ata~atJi de calitiilile suflete~ti, pentrna va salva viata ~i san~tatea ati fost Îl1conjuratâ de oameni care nu se poartâ corectcu dmm1eavoastra sau care vainvinuiesc de incorectitudine. Daca dumneavoastran-ati mai uri, nu v-ati mai simti jigni11i, n-atj mai acuza ~i n-ati mai dispretuipe nimeni,. sut1etul dumneavoastra ~icel al urma~ilor s-ar purifica. Dumneavoastraati procedat toemai pe dos. V-aii intinat astrel nu nurnai sufletul dumneavoastra,ci j; sunetele cap;;lar j; nepalilar dumneavaastr1\..
- Asta inseamna cà, blamându-i pe ticalo~i, j-am transformat În ticàlo~i pecopiii ~i pe nepotii mei?
- Da, asta a~a e.Dupa 0 scurHi pauza, femeia a continuat:
-
76 S,N, LAZAREV
- În urma cu 0 sâptamânâ am fi 1venit sa ma ia cu ma~ina un ne t
o,st 3d
cont~ol la Institutul de Oncologie. A
xpo il a octonla rn-a r -
gara, Nepotul n-a zis nimic dar .d d '
ugat s-o ducem pana la
x d ', can octonla a cob'
,
Ca, aca mai promit cuiva ca-l d '.oral, ffil-a atfas atentia
Aue cu ma~ma, VOlpleca ~. ~ ~ .
- taiamenrul dumneavoaslra fala de calita ile su'
.pana m ora~ pe Jas,
30%, dar pencolu! mortal este de 50% L ri'
flete~tl, n expl1c eu, consWuie
mentul este de 90% iar Perl' colul 'l'
a ml ~I neporul dumneavoastra ataia-
"'
morta este de 700/: D '
el trebme sa fie ticalo~i.,o. eel, pentru a supravietui,
Fe~~ia ma prive~te ~i apoi Îlni spune fl\ra graba'- ."tlll ce ml-a spus fini meu? C' d' _:,
- ln primul rând nu trebuJ' e x"
" d
an al sa crapl ~I tu odata?"Sa-'con amnall El se a
pentru a va pnrifica sufletul pe al d '
poart a~a cu dumneavoastra
x' d '
umneavoastra '1 Pe 1 1 1_-Sa-~l ea seama de acest lucru C ~
d. ~. '" a or, ara ca macar
. . an el se poarta mcore t Ç." d
VI se purifica suflerul dac " d - c ,ala e dumneavoastra
d 'a umneavoastra rece pI "
.'
e la Dumnezeu. La nivelul câm ului .IOna{l~cest lucru ca pc un dat
suf1etele loT. Cu cât va vor s, .
p ~untetl un tot unltar, deci se puritÏca ~ÎCUIpa mal muit cu ,At' -. 'i
smerenie toate acestea cu ataA
t. ,ea yeti pnnu cu mai multa
, mal repede va veli 'd P,
yoastrà yeti rascum pafa nu numal"
Vin eca. fm boala dumnea-
.. . propna comporrare . . .
copnlor ~I nepotilor. NeacuzA d. :(' '
CI ~I ceea ce le-ap transmis
C -'an U-l, Vil vetl salva 'i Pe d -
'
a sa va v1l1decati total treb' a . A 'i umneavoastra !il pe ei.
l, Sa va revizuiti int~eaga u~~a:a ~r~~~~~11m felul urmiitor:
TOI ceea ce ali considera t ca fi,
d~ ,
mea fala de toate cele intâmplate
.'
nn nepIacen umi!' 1 t ' '. '
Impotnva dumn~avoastra au fost d t: ' . . ~ne, apte jOSlllCe mdreptate
Asumali-Ie ~i mu!tumi li-i lu' De apt pnlejun de purificare a sufletului,
2. A
1 umnezeu pentru ele., Ar (rebUt sa 1IIcepeli a viata noua i' - '
, ,
momentele cand ali condam t. ~ saA-1ceretl tertare lui Dumnezeu Pentru
.. na pe cmeva cand - . - ... . ~ A
oamenu, pentru ca v-a li pus proprl ' a d '"~aIl sim pt Jlgmta, cand 3{i urât
derumtate '1 calit- t ' ! fl '
,
e DUUlnezeu. Cere lÎ-va t' e 1 ~ .'f ale su ete§tI maI presus
. . rare pentru ca atl pus~ A .
DIVin, cà ali transmis aceste lue .' ..1
.~amantescul maI presus de
run copn or ~l nepotIlor R ".~ A
pentru Dumnezeu ~i cand v~ . . . ugaII-va ln dragostea
decàt pe sine §i decât'orice re;r;~fn~~'SpUne!1ca Îl iubiti pe Dumnezeu mai mult
$i tot ce S-3 intâmplat luati-o cu;~~n~rU.dUm?eaVoastra fericirea pamânreasca.
Femeia ~i-a luat riimas bu.
11. ml~e §l dragoste ca pe voinla Lui.
-fi §l a p ecat Jar eu am " ~
~
IIlseamna pentru omenÎre cre§terea b ..'b' ~
.. ]~~eput sa ma gândesc ce
Cat de serioase crau aceste blrusca a ]Qtnergl~J §l ]gnorarea logicii Divine.
pro eme, m-am conVInS pe propria-mi piele.
in octombrie 1993 l,
1. ., am ost a Moscova la 0' f. ~.
aveam de sus linut un ret 'e t S ~
con cnnta lllternationalà unde
. ra. eara rand pIee' .
la mtrarea principala m-a StrI"gat U' n.1"
3
M
m cu un pneten spre casa, chiar
. "nu Ipan -a Ar b
.
~l am pleca! mai de p arte ~i atuncl '
,,- j. III re at cev
.
a, l-am rasJ1uns. y . s-a mtamp at ceva' t t l
s~a repezit la mine .$i a Început sa - b'~ s .' .cu 0 U nea~teptat: militianul
, ma ata. L!tu31Ia era extrem de stupida, Jar
~- -.-, 1
J'
KARMA PtJRÀ 77
cauza cra in mine. Dacà a~ fi opus rezistentâ, a~ fi riscat sa intru la inchisoaresau sa fiu impu~cat. Ca din pamant au aparut prietenii lui, militieni cu armeautomate. Totut s-a terminat tara traumatisme. Ajun~i acasa, eu $i cu prie tenulmeu am ballt catc un paharel. de voddi §i am Început sa analizam situatia. Pestevreo douazeci de minute, am inIcles tOlU\. Am venir la conferinta cu sentimentulsuperioritàtii fala de aItii, simtindu-ma unicul specialist În domeniul diagnosticariikannei. Efectuasem cercetari În premieri1 mondiaHi, puteam vindeca boli În fatacarora bioenergeticienii §i medicina oficiala sunt neputincio~i. Asta simteam euatuncL Cu ahc cuvi'nte, infatuarea roea, sentimentul propriei importante §i exce-tenle mi-au ridicat semetia la maximum. Am uitat di inainte de toate prinintermediul meu sc actioneaza §i ca doar În al doilea rând eu sunt cel careactÎonez. Deci sau moarte, sau invaliditate, sau umilint~. Întrucât al9-
bioenergie
mai puternidi decât a altora, Iii procesele karmice decurg la mine cu 0 vÎtezamai mare. Sitllatia survenità a fast cea mai blânda. N-am nutrit sentimente fraternefala de militian, dar i-am mul\Umil lui Dumnezeu, conitient de faptul ca mililianulnu avea nici 0 vina. Ramanea insa un moment neplacut. Câmpul :acelui militians-a naruit ~i s-a conectat programul de autodistrugere. Nu-mi efa clar de ce eltrebuia sa sufere din cauza ca, prin intermediul sau, mÎ-a fost salvara viata. Amanalizat de mai muIte ori situatia lui În planul fin §i in cele din urma am inteles.El s-a repezit asupra mea de doua orL Dupa priroul atac, câmpul lui mai Cfainca pur, adica asta Înscmna blocarea semetiei mele. El n-ar fi avut de suferitdaca n~ar fi exagcrat. În plus, În suftet i s-au strecurat emotiile ~i tfufia. Se pareca ~i În privinta bataii trebuie sa existe un cod propriu al onoarei. Am intelesatunci di, daca prin intermediul hotilor §i bOffa~ilor se purifica sufletul, astanu inseamna ca ci nu vor fi pedepsiti pentru cele infaptuite. Este clar de ce capiimafiei, pe care i-am examinat de la distanta, au un camp arn1Oni08 ~i un nivelscazut al agresivitatii. De armonia lor depind soarta ~i viata gruparilor pe carele concluc. De~i lectia a fast destul de buna, ca nu mi-a fost de folos.
1,
\
1
Dupa 0 Juna, am fost la redactie ~i am intrat intr-o discutie pe tema Indieicontcmporane ~i a oamenilor supradotati care traiesc acol0. Conlocurorii mei erauentuziasmati de çahtatile acestor oameni. Acest lue ru rn-a deran~t. Ei suntfachiri! Ei nu dau cuno~tinte, ci doar uimesc. Numai sa le cazL Î~ ge~unchi ~i sate Închini la ei. Âsta-i tot programullor. Am ûitat din DOUcà orice'fachir, perfectsau nu, e condus de Dumnezeu. Vorbele meleerau"din pynct de vedere bioener-getic, 0 injosire la adresa acestor oameni ~i a capacÏtàtilor lor. M-am intrecutcu gluma. Ce unnari a putut avea acest fapt, am vazut dupa numai cinci minute.
Era in ianuarie 1994. Mergând pe stradâ, am ajuns Într-o intersectie in formade ,,1'''. Pc srrada prindpalà mergca
~oma~inà frigorifica ~i, franând puternic,
a inrral in viraj. Eu mergeam inganduraf pc trotuar În dreptul ma~inii. Deodara,din spatele acesteia a t§~nit un autorurism care a luat-o pc trolUar direct spre
1;\,!,-~1!!!.'.!
I~-'
"
S.N. LAZAREV78
. ~I ;-' secunda ~i s-ar fi intâmplat ceva ireparabil. Am reu~it totu~i sa s~rmme. nca 0 . .,d .rta Anahin laturi. Când mi-am intors privirea, am vazut ma~ma ca-:e se III e~a.. ..-
zând situatia ln planul fin, am constatat ca mi-am pu~ propna persoana ~l p:oprule
ca acit1iti mai presus de Dumnezeu: am Inceput sa-! Ju~ee. pe altll.. 1ngamfarea
i ~lamarea doar in câteva minute mi-au ridicat trufla pana .la un mvel mo.rta~:.~ar spre mine venea un ~ofer cu ac.eea~i ~rufie~~i ~ispret d~n cau~a capaCltatll
1 Când a vazut ca ma§ina frigonfica Vlfeaza, a mteles ca, la. vlteza pe care~a
:~ea nu va putea opri ma~ina ~i, tara sa mai stea pc gândun, S-3. ~rcat ~etrotuar: Cred ca amândoi am fi murit ~i astfel ar fi fost lichidate trufia ~l !dolatnacapacita(ilor.
ldolatria capacitâtilor duce la t:ancer. Tio minte curn aproa~e .un ceas m-a~dznit sa-i explic unei femei ca dispretul fata de oamenii subdotatl ~1autoblam~rca.-. ridicat gradul de trufie pâna la limita mortala. Nu era chlp s-o. convmg.~: vrut s-o'- las in pace, Insa am decis sa-i dau informapa mt~grala.
- Nu (in sa va conving ca invidia, lrufia, blamarea altora ~I autoblamarea
când e vorba de capacitati duc foarte repede la imbolnavlre. Va VOlda DUmalrezultatelc diagnosticului. Aveti cancer.
Femeia l~i pipaie pata de la gât ~i ma Intreaba:- Asta de aÏei? .- Da. Daca nu va yeti schimba atitudinea fata de ht\ne ,1 de ?umnezeu,
roccsul se va accelcra. lar daca veti incerca sa va schlmbatl ~J n~ va .ve.tl pUl~epfO ria persoana ~i propriile eapacitàti mai presus de I?umnezeu, va vetl ~md~ca..p
~ai târziu, prietena ei mi-a spus cà femeia ~i-a ~chlmbat foarte ~u]t at~tudllle<lfata de oameni. I-am cercetat biocâmpul de la dlStanta; el era 10 ordme.
- Satul nleu a ineeput sa orbeasca, imi spunea 0 femeie. l-au fâcut operatie.~ . . ?dar degeaba. Ati putea gaSl care-) cauza. ., .- De 6bicei slabirea vederii este legata de gelozle, ,ms~~e data ,aceasta ca~za
e alta. ata~area de eapacitàti, agresivitatea subcon~tIenta lI1~potf1vaoamem!areste i~ensa, iar trufia a atins pragul mortal. Sufletul sotulm ~u:nneavoastra aflieut din eapacitàti telul §i sensul vietii ~i di~ ~ce~~ta cauza
~nutnt III p~nnane~*l
un puterllic dispret fata de oamenii incapabllt ~l llnp~rfeql :sau .de. cel car~ 1 au
Îm iedicat sali ]-au umilit, plus karma ascendentilor §1cea dm vl~tlle ant~no~re.Di~pretui se transforma Într~un program de aut~distru.gere. Pn.m~ lov~tura. 0
rime§te capuI. Asta insearnllà fie imbolnavirea creler~llm~ c~ de pllda,..epl]e~sla.
boala lui Parkinson etc.. sau traumatisme ale capuIUl.,.slablrea vederll, boit alepielii. În cazul de fata este vorba de slabirea vedern.
Dar asta Înca nu e totul În eeea ce prive~te idolatria capac~Uitilor. S-a .d{~veditdi exista 0 rezonallla a programelor. Când se adunà oamem cu ace1a~1 tIp de
t
KARMA puR}. 79
ata§amente, are loe 0 intensificare puternica a programelor. În 1993, discutamcu un cetâtean care luera În aviatie. A venit vorba de avionul care s-a prabu~itlânga Irlrutk. El mi-a povestit ca sunt situatii când comportamentul pilotilor estede nelnteles pentru ca derularea faptelor contrazice logica. În cazul de fata, totula fost Intr-adevar ciudat. Avionul decoleaza, inginerul de bord Ji raporteaz1ipilotului ca s-a aprins becul de avarie a motorului, dar pilotul ignora aceastainformatie ~i eomanda decolarea.
Am Inceput sa cercetez ln planul fin ce s-a Intâmplat ln acel moment. Seputea presupune ca echipajul indlcase foarte mult legile supreme ~i ca prezentau puternica agresivitate subcon~tienta care a dus la prabu~irea avionului. Spremarea mea surprindere in,sa, am vazut cu totul altceva. Echiliqrul echipajuluiera in limitele normale. ln schimb, bioeâmpul comuo al pasigerilor purta 0agresivitate imensa. Trufia ~i ata~amentul pasagerilor fata de capacitati depa~eaupragul fatal. Rezonanta câmpuriJor era atât de puternica, incât l-a lipsit pc pilotde posibilitatea apreeierii reale a situatie;. Nivelullnsumat al trufiei pasagerilor!i al idolatriei capacitatilor era critic. Din aceast1i cauza pilotului i s.a declan~atun puternic ata,ament pentru trufie ~i 0 Încredcre crescuta ln capacitatile sale,iar biocâmpul pasagerilor influenta nu numai psihicul echipajului,dar ~i stareatehnica a motoarelor.
Câteva luni mai târziu, a venit la IDine la consultatie 0 feme~e cafe ffi-a rugatsa 0 ajut. Mi.a spus ca a fost tratata de un bioenergetician, dar nu de mnlt acestaa Illurit intr-un accident de avion. În acel avion se afla un grup de .bioenergeticienicare plecau la 0 conferinta la Singapore. Am cercetat cauza ~i am vazut acela~ilucru: trufie ~i idolatria capacit1itilor. Dupa cum s-a stabilit ulterior, echipajula Înea1cat instruc!iunile de zbor din cauza iTIcrederii prea mari in propriilecapacitati. Lauda cu propriile capacitati, ascunderea nereu~itelor dau un puternicata,ament fala de capacitati ~i de trufie cu urmari grave.
În mai 1994, imi petreceam concediul la Ialta. În timpul unei plimbari cuiahtul, am hotarât sa ma scald tinându-ma de 0 frânghie. La un moment dat,dio cauza unei rafale de vânt, iahtul a tâ~nit inainte, iar eu ID-am cufundat Învaluri nereu~ind si'i iau suficierit aer. Mi-a fast ru~ine sa le arat tuturor ca numa pot, descurca intr-o situatie ca asta ~i, din aceasta cauza. era cât pe ce sama lnec. M-a saIvat nurnai faptul di am dat drumul frânghiei, ramânând in mare.Conform logicii, trebuia sa ma tin de frânghie din toale puterile. Daca a~ fi avulmai multa Incredere ln fortele proprii, a~ fi cautat sa ma tin de frânghie cât maimult §i m-a§ fi inecat. E mai bine sa te temi decât sa te lauzi. De unul carese teIlle lumea va rade, pe când dupa unul curajos, va plânge. Sinceritatea esteun mijloc minunat pentru purificarea de trufie. Daca nu ma tem sa arat di cevanu-mi reu~e§te. §i sunt gata sa-mi accept insuccesele ca pe 0 umilintâ interna,aceasta va cOllstitui cel mai bun Ieac impotriva trufieL De 3ici se poate trage
--------..--....--. ---'~~", '---
\--\'
80 S.N. LAZAREV
0 concluzie simpHi: amuI sincer traie~te mai muIt ~i sufera mai putin de boli.Omui cu trufia ridicata este, de regulà, nesincer, nerecunoscator, irascibil ~isuspicios. 0 astfel de a!itudine fata de lume se vindeca destul de dur.
Toti Încercam sa dezvoltàm capacitatile copiilor no~tri, sa le educam calitatilesuflete§ti, sa-i facem Întelerti ~i sa le cream a soarta cât mai buna. Dar noi nu~tim ca, dadi acest lucru se va transfonna la copil ln lei unie, el va nierde totce dorim sa-i dam. $i foarte adesea acest lucru se ÎntâmpHi a data cu pierdereasànàtatii ~i a vielii. Acum se deschid peste tot ~coli pentru cultivarea capacitàtilorcopiilor. Nimeni nu se gânde§te ca aceste capacitàti sunt ca un automobil carete poate transporta, dar te ~i poate strivi. Capacitatile mari, fara e!idi ~i rurà0 lnlelegere adecvatà a lumii, in loc sà aduca fericirea, ucid. Nu ma pot abtinesà nu dau Încà un exemplu. ( -
Mi s-a povestit un fapt foarte interesant. Un baiat de opt ani nu avea niciun fei de talent. Nu putea nid mikar sa memoreze doua-trei cuvinte În limbaengleza. Marna copilului a cunoscut a femeie bioenergetician ~i aceasta i-a promissa-I ajute. Bioenergeticiana a vazut intre emisferele cerebrale ale copilului 0bariera energetica. A inlaturat-o ~i dupa aceasta s-a produs minunea: bàiatul ainceput sa invete bine §i §i-a descoperit capacitati stralucÜe. Am fost rugat sacomentez situatia. M-am uitat sa 'lad desprc ce e vorba ~i mi s-a relevat un tablouextrem de interesant. În primul caz, campul informalional ii efa obturat de destin,capacitàtile au fost blocate. Dupà intervenlia bioenergeticienei, blocajul a !osteliminat, dar in câmpul bàiatului a aparut moartea, iar pmametrii destinului s-aunaruit. I-am spus mamei di trebuie sa vina cu bàiatulla consultatie. Ei au venit,iar eu am Încercat sa le explic situatia"
- Fiul dumneavoastra dispune de uria§e capacitati ~i in viala prezenÜi, ~i lncea anterioara. În viata anterioara, acestea Î-a1l asigurat 0 pozilie social à Înalla.El s-a at3§3t de propria imagine, punând-o mai presus de Dumnezeu. El i-adispretuit pe cci de c.onditie sociala inferioara, ii invidia pc cei care crau maipresus de el ~i ii ura pe cei care ii denigrau imaginea prin bârta sau comportamentincorect. Trufia s-a ridicat pânâ la tinia ro~ie ~i el a mude. În viata de acum,daeà el va primi un statut social inalt, se va ata~a de aeesta §i poate murL Pentruca el sa tràia.scâ mult, destinul i-a obturat capacitatile care i-ar fi asigurat 0 pozitieinaWi În sacietate.
În ochii femeii se citeau nelini~tea ~i deruta.- Ce-Î de flicut?- Notiunile de "cariera", "pozitie socialà" pentru baiat trebuie sa dispara
pentru mult tirnp. Când omul este pregatit sa piarda in oriee secundâ ~i sa acceptepierderea ca pe 0 purificare data de Dumnezeu, când amuI este gata sa piardatot ceea ce il inaIta deasupra altor oameni, atunci acel om este sanatos suf1ete§te~i, respectiv, trupe§te. Parintii se gândesc numai curo sa-i dezvolte capaciH'itilecopilului. Capacitâtile sunt peretii casei, ei pot fi vazuti de taata lumea. Temelia
81KARMA PURÂ
~ ~. sa se naruie. Temelia este iubirea pentru Dumne:eu,Însa e nevazutà, tar tara :a, ca . ~ A tesc ~i decàt ata~amentUl fata demai pu:ern~ca decât f~\a
dde
orl~~ t~~~~e ~~~:;'t sà nu manifeste dispret ~i trufiecapacltal1. ln pnm~l ran "COpI
b' Învatat sa nu se nedijeasdi. daca ceva nU-lfalà de cei nedota\1. Copllul tre me
d". - u urasca Pe cei care sunt mai
b'~ vatat sa nu IllVl leze ~l sa n .reu~e~te, tre me III
1 b. fata de Dumnezeu, bunàtatea ~lnoroco~i ~i dirora le reu~~sc toate. u lre~ construi 0 casa cat de inaltâ taraseriozitatea canstituie temeha pe care :e. po~
:-0 educatie corectâ, prin asirnilareateamadi ea se namie. Acestea toate se 0 tm.
'te tarea unor suceese imediate dm parte~problema supravlelmrn urma~lIor sàl. A~ P d..
"de a "une capacitatile mal. . es de dezumamzare, onn~ 1-1 1coptlulm este un proc . . A astii directie poate avea ca rezu tat
D Orientarea pedagogie. IDace 1..
presus de umnezeu. . . A U' verne le din muIte tari ale umll. .. cietà tl omene,11. cum, g . Ç., adegenerarea mtregll so . x f nc\ ioneze În Perspectlvà, Idrfa a
. a . Întelepcmne care Sa Uinteleg cà, ar etIe ~l Vie \ui Cu cat Se var depune
A . l' ietatea nu va putea supra. "~"fixarea lor ln legls atle, soc.. A' utine pierderi vom aveamame.
mai multe eforturi in aceasta dlrectle, cu atat mal p
. . . ~. Î fa a mea statea.o fcroeie care a venitÎnca un exemplu pnvmd ca~aC1tatde. n~ ~t
te a ramas repetent. Dar acestcu 0 roblemâ serioasà: fiul el nu PAuteasa mye , ~.IUcruPllu-I deranja câtu~i de pUlin. Il cercetez pe balaI. .
- Sunteli suparatà pe el ~i il blamali. , - .. .
. ltfel? El nu vrea sa laca 11l1111C.- Bineinteles! P~l cum a.
astfel de atitudine. Mai intâi, baiatul- Am sa va exphc la ce poate duce 01
.lx mai târziu Însa daca sufletol. a
. . e l1.iele vor Ie§l a Ivea do .'.-are ni~te capacit tl una~ "'J . I i Acum el are trelsprezece
d l ci va devem trufa~, e va mur. b.
sau se va ata~a e e e "'J. ly
A ume in aceastâ perioada el tre me. - . d de matunzare sexua a. ilam. Este penoa a . 'ta"} sale ~i demnitatea sa, lucru care sesa fie umilit in ceea ce pnve~te ca?ac~ ~~~a i rin repetentie. În al doUea rand:,i Întâmpla prin rezultatele slabe la lllvalà ~a
pa lui Ati dispreluit pe cel
~ .b
~. t 1. sunte!l dumneavoastr .mam. .
dautorul truftcl"a~a ~ ~l . ~.
a i fast deprimata §i v-a pierit donnta elene~i ~i pe cel hpstll de capacI::'\!, \ Cu cat mai tare va ve\i supara pe ela mai trai de cate on cev~ nu va .reu§,.ea.
1. t ca de capacita\Î ~1 va veti man
"
. taAt mal Putermc Vd ve 1 a a~ 1 b.
~i-l vetl JIgm, cu a A'..
tens Înseamna di. e tre me~b fni in el de cateva on mal 10 . .trufia, fapt care va ra u ~..,
ta re Credeti ca prin suparare ~I. . t pentru a se llljOSl mal. d~
sa Înv~"te ~l mal pros ~ . ta i i il salvati? ln realitate nu faceti altceva ec~~aClizatl1 dumneavoastrà Il aJu t 1j. 1
.daca din cauza cre~terll.. . la tul ln J.urul gâtulUl. ar apm" .
53-i strângel1 ~l mal tare ...lUI
.se vor imbolnavi 1ji var mun, cea
".. d voastrâ el sau copm fimperfeqlUI1n umnea: t a ci medicii nu var putea ace, . . vel l Purta dumneavoas r "'J ".mai mare parte a vmei 0 . ut1etelor copnIor se vor
nimic. Toate' t.
aptele negative p~ care le tra~snml
ct(~np~iis H Purificam 1j1pe ci, ~i. tra Daca nu ne acuzai
,intoarce impotn'la noas .
l,
j
1!
Ii
l '1
l, 1
1
1
j,
82 S.N. LAZAREV
pc noÎ, iar dadi ne fixam pc supàrare ~i ura timp indelungat, acestea tree in suflet
~i devin periculoase, iar noi nu-Î ajutiim, ci ii ucidem, ~i pc ei, §Î pc BOi. Deaceea trebuie sa tinem miote un adevar unie: 111comportamentul omului existadoua logici. Logica lui proprie, logica pàmânteascà, careia ne putem opune. Eaaeupa cinci-zece la sum, iar nouazecÎ la suUi0 reprezintàlogica Divinà, carescapà inlelegerii noastre. Aceastà logicà trebuie s-o adoptàm În totalitate ,i taate
/ fortcle sa le indreptàmnu d'itre0 agresiune de raspuns,ci catre transformareanoastra, c1itre ÎnaItarea propriului su flet.
Uneori omuVata,at de capacitàli este strivit flirà milà. ca 0 muscà. Cu catomul e~~ mai spiritualizat, pu atât i se dau mai multe §anse de supravie(uire§Î cu atât\ are parte de mai muite chinuri sufletc§ti.
Îu tO:lllli1alui 1993, am Început abia-abia sà prind tem3 idolatriei capacitàlilor.Cand am fost la conferinlà, mi s-a adresat 0 doamnà din Elvelia. Eram curioscc probleme pot avea ei. S-a dovedit cà in Rusia, Elvelia ,i in toate larileproblemele sunt acelea§i. Am discutat prin intermediul interpretului.
- Nu-mi aseundeti nimie, rn-a rugat ea.- Bine, starea dumneavoastdi nu-Î foarte buna. Poate sa apara 0 maladie
canceroasa. Este tributul pe care il platiti pentru fijca dumneavoastra careia i-atitransmis 0 intelegere irnperfecta asupra lumiL Aveti 0 fiicâ?
- Da, are 30 de ani.- Are eopii?- Nu.- lata una din cauzele problemelor dumneavoastrà. V-ali ata§at prea mult de
capacitàli, le-ali absolutizat ,i le-ali pus mai presus de Dumnczeu, ln special Înviata anterioara.~i acest lucru I-ati transmisde multe ori fiicei dumneavoastra.De aceea nu i se nase copii. Sufletele lor sunt imperfecte.
- Spuneti-mi, unde am trait În viata precedenta?- Ati tràit pe 0 altà planetà.- ~tiu cà am tràit pe 0 altà planetà.Femeia a spus numele planetei.~ Astea stlnt amanunte. Eu Încerc sa deslu~esc ceea ce e principal.
- Spuneti-mi, de ce ffi-am naseut pe Pamant '!
- Este un fel de careera pentru dumneavoastra. Ati venit aici ca sâ va chinuiti
~i sa va purificati sufletul. Ati dus-o foarte bine acolo, dar ati inceput sâ-idispretuiti pc cei imperfeqL
- Tare mult a~ vrea sa ma duc ioapoi. Nu vreau sa traiesc pc aceasta planeta.- Acolo aii fi murit imediat: mai Întâi v-ati fi ata~at de telurie. Când spuu
,.tcllIrie" nu me imp@rtantà numele planetei pe care suntctL Vi s~ar fi putut retragecapacitatile !}iati fi putut ramane acol0, dar, intrucat sutletul dumneavoastra estesuperinr, el nu poate suporta mari solicitari, drepl cafe ati fast dizloeata pc
KARMA pURÂ 83
Pâmant~i pusa Într-o situatie total noua. Îngâmfarea, trufia, idolatria capacitàtilorv-~u ràmas, insà nu ali reu,it sa và purificali. Trebuia sà treceli prÎn umilinle~IIIlJOSlIlpe~ltru a vi'!purifica suftetul. Pentru dumneavoastra Pàmântu! reprezintâun purgatanu. Dumneavoastra insa n-ali reu§it sà và purificali sufletul Într-omasur3sulicienta ~i multe i le-aii transmis fiicei. Pentru a va il1cheia puriftcareatrebuie,judecand dupà toate aparenlele, sa contractati 0 boala grava. Sau sa varevlzUlt! viala, sa và spovedllÎ §i sà và intoarceli cu Îubire càtre Dumnezeu.
- Spuneli-mi, Pàmantul este 0 carcerà pentru toatà lumea?- Nu. Dacà omul s-a acomodat foarte bine pe Pàmant, el va fi lipsit aÎci
de tot ceea ce se cheama fericire pamânteasca. lar, dadi spiritualitatea va fi Înaltà,va pleca pe alte planete sau În alte lumi.
- În viata urmatoare ma voi Îlltoarce pe planeta mea?- Pentru ca 0 iubili prea mult, În viala urmàtoare va veti na~te mtr-o altà IU111e.
- Si ce-i acolo, În acea lume?:- Nu trebuie sà §tÎli amànuntele. Acum aveli de rezolvat 0 problemà extrem
de lmportantà: sà và reconsÎderalÎ intreaga via\ii §i sà và rugalÎ pentru fiicà.Gânditi-va mai bine la toate acestea. '
- Simt În interiorul meu ni~te resurse imense: A~ vrea sa pun bazele uneisocietàli ezaterice. Ce ziceli? A§ putea sà mà ocup de a§a ceva?
- La Înc:p~t :on~trUili _temelia §i numai dupà aceea puteli sà vorbili despreperett. Mal Intal Invala!1 sa avelt 0 pozille corectà falà de capacitalile dUlllilea-voastra,altminteri ele va vor ucide. .
.
Am continuat discutia 0 vrerne. iar eu mâ gândeam di În driee bolnav Înori:e handicapat, În oriee om nefericit poate dl se ascunde unul in fata ca~iatoll se plecau Într-o altà vÎalà, i se Închinau ,i-Î sàrutau picioarele. Fiecare dinHaiÎncelelalte victi parcurge toate treptele fericirii 1iinefericirii umalle. Termenele~i profunzimea acestei treceri vor fi determinate de catre fiecare in virtuteaaspiraiiei sale catre Divin.
Pronostieur~le mele privind viitorul nu se adeveresc Întotdeauna. Cauza e[oarte simplà. Iml iau permisiunea de a vedea ceea ce pot schÎmba. Pe màsuracre,terii cuno§tinlelor ,i puterii mele de inlelegere a lumii, posibilitàlile de amf1~e~nta.~arrna sunt tot mai mari, Pacientii ma Întreabâadeseori ce se va intâmplacuel IIIvutor. Le raspund ca le dau acea informatie care le poate schimba viitorul.Ceea ce nu-.mi sta În putere sa modifie ei nu trebuie sa ~tie. Nu-i recomandabildin punct de vedere psihologic. De aceea eu lucrez cu straturÎ ale karmei. Dupàprunul strat foarte putermc, poate surveni 0 Îmautatire. Urmeaza al doi1ea strat.De regulâ, acesta este În legatura cu structurile profonde §i cu copÜi pacielltului.
, Dupa un timp, apare cel de-al treilea strat, care leaga intr-un tot unitar viataprezentâcu cele trecute §i viitoare ale urma:;;Hor.Subco~tientul meu este capabil sagrupeze §i sa selecteze ceea ce e mai important. Dar, daca tema este necunoscuta.
--
84 S.N. LAZAREV
straturile vin cu zecile ~i sutele. iar eu ma zbat tara sa ohtin nici 0 schimban:.Mi\ salvez nurnai datorita unei noi conceptii. a unei Doi forme de generalizare,adidi prin ridicarea gradu1ui de unitate la un nivel din ce ln ce mai fin.
Le explic pacientilor ca, daca omul se autoblameaza de câte ori nu-i reu!"jte .ceva, dacà Ii invidiaza pe cei care fac mai bine ca el, daca Ii piere cheful de '
viata când are un insucces, el se ata~eaza de capacitàti. le pune mai presus deDumnezeu ~i, in acest caz, se produce blocarea. Apar ~i mai muIte insuccesesau trebuie sa apara câte cineva care Îl impiedica sa-~i puna capacitatile in valoare.Omul trebuie sa se rupa de ce s-a legat mai mult decât trebuie. Abia acum maorientez bine ln astfel de probleme.
Voi povesti 0 lntâmplare legata de modul cum am inceput.Au venit la consultatie doi parin!i cu fiul. Se punea problema daca sa lntrerupa
~tudiile sau nu. Baiatul avea probleme cu psihicul. Se temea ca are 0 boala grava.ln privire i se citea stresul. Când marna a ie~it, el mi-a araUlt ni§te urticarii ~imi-a spns ca e gray bolnav. Am Încercat În zadar sa-I lini~tesc. Efectul era egal ,
cu zero. Când a revenit marna,baiatului, eu i-am explicat di ea ~i sotul ei au avut0 atitudine incorecta fata de viati!. Invidierea capacitalilor altora, semet;' jidispretul fata de cei Hpsiti de talent le-au ata~at suftetele de cele pamântejti 1ile-au facut trufa!e. La Miat ata~amentul fata de capacitati este mult mai ridicat, iartrufia este aproape de nivelul mortal. Pentru ca sa ramâna ln viata, el trebuie ruptde trufie ~i de capacitâti. Teama permanentâ ~i neincrederea in sine ii blocheazatrufta prin intermediul injosirii. Psihicul IabH il impiedica sa invete normal ~jsa-§i puna in valoare capacitatile. În masura În care parintii l§i vor revizui modulde viata ~i se vor ruga pentru ei ~i pentru urma~ii lor, baiatul va fi SanalOS
Se pare ca parintii au inteles. Dupa 0 saptamâna. au venit din nou la mine,L-am cercetat pe b~iiat, insa n-am observat vreo schimbare În bine. Marna m:--alutins un bilet. "Draga marna ~i tata, va iubesc, dar nu mai pot tr~ii. Ienati-ma~i nu ma regretaW'.
- Ne-am intors acasa pe nea~teptate ~i l-arn gasit pe pervazul ferestrei. A vrutsa se arunce de la etajul §apte chiar a doua zi dupa ce am fost la dumneavoastrâ.
Am fast ~ocat. Tema capacitâtilor era noua pentru mine, iar eu nu eram stapânpe situatie. La ce pot duce toate acestea, rn-am convins awoci. Nu vedcam nid0 ie~ire. Pot patrunde in aceIe straturi ale câmpului in care de obicei nu imranimeni, insa patrunderea ~i intreaga situatie trebuie sa tÏe sub cootroL Cu aceastaincepe intregul sistem. Nu intelegeam ce se iotâmplase- Am cautat iara$i ~i iarà~icauzele care l-au putut impinge pe bi'iiat la sinucidere. .$i nu le gaseam. Am cautatcauzele in comportamentul parintilor ~i le-am spus di ci !rebuiau sa depunaeforturi ln continuarc.
- Va rog sa ma sun3ti acasa la cea mai micaspus eu. Daca ai chef sa ma suni ~i nt, poti 5-0
Telefonul a sunat chiar a doua zi. Aveam 0 groazà de tre~uri, iar l:lefonul
acesta ma dâdea peste cap. Bâiatul bolborose~ ceva in ~ecepto~, l~r eu a~ lllce~cat
: cu iritare sa ma deta~ez de la alte treburi. ln cele dm urma. mc~p .sa reahze~ceea ce spunea el. Ma ruga sa-i lini~tesc ~i sa-i consol,ez p~ .pafl~tl pent.ru cael intentioneaza sa se arunce pe fereastra. Aveam la dlSpOZltle. cateva mmute:Y-am promis ca am sa fac ce mi-a cerut. insà cautam sa,-I c~nvmg cà ar tre~Ulsa discutam maine. Principalul era sa-i abat gândul de la smucldere. l-am expl1catca un asemenea gest este absurd. Tratez prin cuvânt ~i am ~utere de co?v~nger~,Însa aici incercarile mele erau Zadarnice ~i simteam cum hrui ~
ce-l ~1al~pnea .10
viata devenea din ce in ce mai subtire. Acum el nu se va ruga, msa blOcampunlerloastre vor intra În contact, vor interactiona. . ,~ ~ ~
Discut cu el ~i incep, prin nlgàciune, sa-mi c.orectez..pr?pnul~lOcamp, ~nsa
continua sa vina programe de agresivitate impotnva luron,. Impotfl~a o~me.mlor,impotriva propriei persoane §i proprii1or capacitati. Ma ~uflfic. Dupa t~el mmut~,bâiatul s-a lini~tit. insa eu am d\.roas mult timp sa ~nah,zez~
cauzele. ~n cele dm
urma, am inteles despre ce era vorba: patrunderea III blOc~m~ul alt~l OI~poate
fi periculoasa. Daca nu este blocata karma, daca omul cu pa~lUm telunçe~ patrun?eÎn suflet, apare rezonantà ~i acest lucru poate genera m~n ~ro.bleme, ~n
special
pentru pacienti. Am inteles inca 0 data ca marile adevarun. ~l cuno~tll1te, dateunor oameni irnperfeqi, pot dàuna. Pentru a purta cuno~tmte perfecte, o~u~trebuie sa fie perfect. \:
Acum procedez la a~to~u~ifi~are.Înaintc d~ ~o.nsulta:~l~~
nu dupa. Accst lucru, in situatii grelc, ma aJuta sa-ml saIvez vt~t~ .mea ': P
a pacientului. Lipsa mea de echilib~u,. 3ta§ament~1 meu de .ca~acltatL, au 111tratia rezonantà cu programul bâiatulm ~l puteau sa-I coste vIata. [
În iegatura cu ce i se va intâmpla omenirii În viitorul a~:opiat ~n-~n~convi~s
când am Îneeput sa pau consultatÜ la New York.. S~tia c~.re11poarta.1:Hca sotulm,
urându-l §i fiind geloasa. il dore~te moartea §i lm, ~1copnlor. ~.retenpll~ nemar~u:risite fala de sot reprezinta un program de distrugere ~propr111orcopu. ~e~e~:
mai spiritualizate i!jl orienteaza agresivitate~. catre Sl.J~e,~ce~e~ce rep~ezl~ta
.'
ascmenea un program de ctistrugere a proprnlor copn, Insa 1Otr-o masura malmidi. Acela~i lucru este valabil §i pentru barbati. ~. . . . '.
Amfindoi copiii mei crau sa moara cu un an i,n urma ~1l1 c~uza.. asflx~~~, !a,rcauza era nepriceperea mea de a-mi Înfrâna truÜa, gelozla, dm Cdrc pnclIla afost declan~at un program de autodistrugere. .
Statele Unite sunt locul unde oamenii se ata~eaza foar~e ~UAlernIC de~ c,c~:parnântc§ti. BanH, cariera primeazà. De aceea poate Supr~vle~u~ ~n
aceast~ t~l~
numai un om armonios neata~at de bunurile pamânt~~tt, ..Vlzlblle. .A~ahzan .
situaIia, am "inteles de ce America este tara ~ubl~i, e~~~rapl.: .a. ~e~el dlre:-tc ~l1
.k
. ~ 1(leea'
S l J A este ideea trucuflcarn poslbllna-
tIlor ap-
arutC.a ce et ar111lCe. . . . .t T "Omenirea a avut dintotdeauoa 0 multime de idei, insa nu a avut pOSlH ltatea sa
l,
1.",',t
Ii
,J'
1
S.N. LAZAREVR6
"- " ~i Î~i'' ,
semenea inteleptului care statea ln pq~~ra ,..le frucufice. Omenuea e:.a a. .1" SUA au devenit mu~chll omemrlldedica toate fortele ridicarn spmtuale a um
Cl!.
t.'
P'uI' ideea fructificarii a Început1 de fructtficare. u lm , .. .
1care au accelerat procesu
'decât ideea acumulârIl valon or~ ând 0 importantà mal mare ,
dsa fie receptata ca av
,A . at pe Pâmant existau tan un e sespirituale. lzvurul pàrea nese~at. Atatat;~Pd~ a1ternativà ~i se pastra un anumit. .
l litalea Amenca era un ed d il
acumula spin ua'. L :( 0 lstituit-o tarile socialiste, un c, up" b O . trag reutate Importafltd au CI,eelul] ru. con
t", . b l Când un om este certat, estentul de un destm a\ora 1 . .C '
de puternic este ata§ame~ ~
d.
are-i fac asemenea lucrun. el.)
' 1 Poarta ura fata e cet c .1.
"În~elat, este unn It, e .
d d~ depresiei Când nu este 1TIlpIcata
' l ,' rase Pe Sille ca pra a,d
.mai spintua lzatl se u
..' t ne p làcute În derularea estmu-...
'pur $1 slmplu apar momen e
"
0 anume persoana, CI.,. . ..liza i i cd nespiritualizati. Dlsperarea ~llui cad prada deprestet ~t cet spmtua _: l , ~
f ta de sine Au de suferit creierul,de~resia reprezintâ Hpsa dorintei de a t~al, uralt
alari a a~ut un destin favorabiL1 A
.a in comparatlc cu a e , ,vederea, auzu. ,menc, ,
r ~ rea utine spiritului. De aceea in AmencaEl a dat foarte mulle lrupulm, da p pl nica oi În ultimul timp S. U .A.
./f
.' l enereaza 0 depresle pu er ~
xmomeotele ne cnCI cg.
) .Situa tia ou se amelioreazd,Pentru tratarea creleru UL
,eheltuiesc sume eoormeA ape al doiJea al treilea lOCUItorci dimpotrivà, ,eontinua sit se ~gr.~vez:.ea~:a boala copjiJ~r ~i moartea nepo-sdferâ d, e_depresie, Depresia,pannt.l or ,ms ,
t.
catre Dumnezeu. Ata§amenrul. --;/
U este Opnt pnn aspIra tatilor- dadi acest proees n .'tate ridicatâ fapt pentru care' f 1" de teluric genereazà 0 agreslvi , ,
Ttot wai1nare a a
.' 'tâti subcon~tiente ridicate" ara carearta americana este purtat~area unel. ag~retslv~ie sa rennnte prima la el. Aceastâa dat lumii modelul ameIlca~ ~e ~~ata re7'tue caritate ~i ajutor se manifesta Întend iota de orientare catre splntua It~te, e,a r
..t rul Statelor Unite depinde de' ' ic ln Amenea. ar VIl 0
,ultimii am tot mal putern , . ~ impuna §i sa se dezvolte.masura ln care aceasta tendmta. va reU§1 s~ se.. ~1 consultatie zâmbea lIomc.a femeie venHa a.. ~
7' eu am 0 situatie complicata,- Am Î.llleles, cc ~~~atl spu,s,I=~:dania nl§te mijloace ineficie~te?- Conslderatl rugacmnea $1 sp
1Î Spuneti Pentru mme e absolut. ~ns ca Dar tot ceea ce-n
- . v- Nu total, nu-a raspu. ..,' .b C'
.u $tiu dacà voi avea sufiClentanou. Mi~e greu sa inteleg ~I sa ma SChlID . 1apOl n
forta pentru asta.1
v0 priresc ln ochi ~i~i vorbesc Jiird graJ(l:
1
(
hi'ij
i!
KARMA puRA87
- Aeum 0 luna am CUlloseut lUJam. Ne-am incills la diseuJie. Avea un suf!etbUll ~i am vrut sii-l ajut. Am vazut fn biociimpul sau moartea ~i i-am SpllS cilln seurt timp al' purea muri.
- Este ce~'a care ln-al' putea ajuta? a intrebat el.- Este, i-am raspuns eu. Sii nu-i dispre/lÛji pe ticiUo.Ji $i nemernici.Omul a ci/zul pe gi/llduri.- ESle faarle greu.- ESle greu, dar situalia esle mull prea serioasa. Daca am !/lai mulfi balli
deciit altul, eu n-am dreptul sa-l dispreJuiesc pemru asta. Daca sunt mai seriosIi mai bUll dedit allul, ll-am dreplul sa-I dispreluiesc pelllru asla.
Peste 0 saptamanii. a venir din nou la mine. [-am dat cartea mea ~i videocasetacu un diseurs de-al meu.
- ACU!/lll-a!/l sa pUll Ulldiaglloslic. Fa cUllOflillfa cu ce fi-am dal, galldefle-Ie,iar peste vreo zece zUe Ile fntalnim
~i discutam.Nu m-am PUIUIÎllIallli cu el dupa zece zile. Îll ajUll el a fosl amoral. L-auucis eei pe care el Îi dispreJuia. Omul fncepuse sa con~tientizeze ciite ceva, s-afndreptat catre Dumnezeu. ,fi, cu toate aeestea, a fost itcis. A,ya cum exista legileinerllei pelllru corpurile fizice, ele exisla fi pelllru corpurile spiriruale. DacaamuI zboara cu vitezti spre zid, el pOGtesa nu rerqeasca sd evite impactul chiardaca 0 dorefle.
- A~a deci, ma adresez eu femeii, aveti 0 rezerva de timp, ilar posibilitalilesunt determinate de forta dorinlei noastre. Cât de mare va fi dorinta dUmlleavoastrade a va schimba depinde de dumneavoastra.
- Spunep-mi, cei care [-au ucis pe pacientul dumneavoastra vor scapa nepedepsiti?- Evident ca vor fi pedepsili. Cu cât au fost mai Înalte aspiratiile victimei
de a se purifica, cu atât va fi mai cumplità pedeapsauciga~i'or. Cred ca prin'ceasla ei ~i-au schimbat viitorul ~i nu numai Într-o singura viala. Însa dintr-un
punet de vedere suprem ei sunt executanti ~i de aceea nu-i putem dispretui ~icondamna. Criminalul poate fi pedepsir. insà nimeni nu are dreptuI sa atentezeasupra sufletului sau.
Daca SUnt imperfecl, nu este obligatoriu sa fiu pedepsit prin intermediuJ unuiait am. Nu demult mi s-a povestit 0 intâmplare; 0 fa1:1incerca sa fie prima ID{oate.Se aeupa de alpillism §i pentru obtinerea titlului trebuia sa mai efeetueze0 ascensiune. Vârful nu prezenta foarte mari dificultatL Însa ceva 0 impiedica,{oltÎmpul apareau ni~te situatii neprevazute. De pardi cineva 0 prevenea sa nuexeeutcacea ascensiune. Însa ea a decis sa cucereasca vârful cu orice pret, .';)ias!a in ciuda faptului ca simtea ca intra În contliet cu ceva superior, Într-unuldin pasaje s-a pornit 0 avalan.~a de pietre absolut pe nea~teptate. Grupul se aflala loe deschis, neavând unde sa se adàposteasdi. Din grup faceau parte cinci-sprezece persoane. A murit una singura, fata aceea.
r88
S.N. LAZARE V
Ma suna un cetalean dintr-un ait .ora~ ~i-mi poveste~te 0 Întamplare:
~ S~n~ un tIp putermc ~i sanatos. Intr-o ora pot sa-mi sap Întreaga gradin;,d~r tata ca ,de uns~rezece ani nu pot ie~i din curte. Când Încerc sa ies, ma apucâm~te durer! ~umpIHe, Încat trcbuie sa ma Întorc. Plus di ma urmare;lte 0 perma-nenta senza(Ie de graaza. Se poate face ceva În aceasta pririnla?
- Punell receptorul pe masa, ie~ili din curte ~Î plimbatÎ'va cateva minutedupa care revenilÎ. ,
- Am plecat, mi-a strigat prin telefon. Peste cinci minute a revenit ~i mi.aspus ca a fost mult mai u~or.
- ~inet~ mime. in viata anterioara ali locuit in Tibet, a{i avut ni~te caliti'itideosebne, lar dumneavoastra v-ali filcut un leI din a le cultiva. Îu momemul În
~are. SUne!ul ~-a ancorat În teluric, v-a crescm trufia. Ati putut sa va mentinetil~ Viala nU~al d,3torita jignirilor, Înjosirilor, umilintelor venite din partea oame-ollor. Cu cat r::-alm~:e este umilinta, cu atât sunt mai mari ~ansele de puriticare.Dumneavoastra n-all l~t~les to~te ace~tea ~i nu le-ati receptat ca atare, fapt pentrucare v.-a c:esc~t agresl.v1tatea. Jmpo~nva oamenilor. Pe or}cine care va jignea iJputeap uClde m mod mcon~tlent dm doua mi~carÎ.
Dio aceas[~ cauz1'ln~ v1'1este ,permis sa comunicati cu oamenii ~i 81'1pâràsiti
casa.. Renuntatl la ~gr~SlUne: impotriva oamenilor prin intennediul confesiunii ~iruga(l-v1'lpentru ca mblrea fata de Dumnezeu sa devina sensul vÎetii dumneavoastra.
Idolatria Întelepciunii
Mai presus de Dumnezeu pot fi pu se §i Întelepciunea, §i destinul. Daca eu~olldam? un om pentru 0 comportare prosteasca, ira(ionala, are ]ac ata~area delO(elepcmne. Dacâ eu condamn un grup de oarneni, 0 organiza{ie, guvernul,poporul, ata§amentuI cre§te ÎnzecÏt. Daca ma voi autoblama ~i ma voi urÎ pentrufapt.ul.ca n-am ~n(:les ceva, ca. nu rn-am descurcat sau cà am intrat 10tr-o situatiepelUbIla, se va mtampla acela~llucru. Ata~area de intelepciune se blocheaza prinboh pSlhlce ~l tulburari ale intelectului.
0 ,femeie fizici.an. rn-a rugat la consultatie sa cercetcz cauza moftii unuiremlmlt savant sovletIC.
. - El s-a considerat mai presus de Dumnezeu. Trufia .sa a depà~it nivelul critic~I s-a pradus blocarea prin moarte. El s-a ata~at de inte!epciune, dispreluindu-i~I umIlmdu-I pe pro~ti.
. ~ Syti, s-a .Învi~rat feme!a, Χi umilea ~i asistentii. Am auzit ca a fost singuravlctlma a unUl accIdent rutter În urma unui serios traumatism cranio-cerebralÎn timp ce un cofraj cu oua care era pe banchera din spare nu a patit nimie. Ela stat muWi vreme În coma.
Mi-~ trecut. prin .gând ca legile eticii la nivelul simturilor pe care le ignoramadeseon sunt ln pnmul rând tegile propriei I)oas[re
supravietuiri. Savantii au
KARMA PliRÀ 89
caurat multâ Vfeme ce~a ce este comun tururor longevivilor. S-a constata! ca eiau un raport emotional corect fata de lumea înconjurâtoare. Toti longevivii suntoamenibuni ]a suftet ~i nu reactioneaza cu ura sau blamare la situatiile neplàcute,darorira unei smerenii interne ~i a §tiintei de a evita ancorarea În teluric ~i dea nu-I idolatriza. Când omul este puternic lipit de cele pamânte~ri. el se poare
' dezice, poate trada, adicà logica trupului Învinge logica spiritului.În fala mea sta un tanar care are 0 problema destul de serioasa. Îi explic ca
sufietul sau s-a lipi! de trufie ~i de Înlelepciune. Prin rugaciune ~i cainla reu~e~tesa scape de ura fata de oameni, câr §i de autoblamare. Acum a venit la minepentru a doua ~edintà, insa În câmpullui se mai vad inca structuri ale autoblamàrii.
- N-ali putut renun{a total la pretentiile fa{a de sine.- Curn sa renunt la cie daca vina este Dumai a mea'! Sunt imperfect §i deci
nu pot sa nu mâ invinuiesc.- Întelege{i un adevar simplu, Îi spun eu. Perfeqiunea ~i imperfeqiunea ne
sunt date ~i ne sunt luate. Noi nu ne putem identifica acestora. La nivelul finorice Dm, indiferent cine ar fi el, este mai presus de notiunile de p~rfectiune ~iimperfectiune. Aceste notiuni apartin domeniului material, iar materia este supusaschimbarii ~i dezagregarii. Daca dumneavoastraspunelÎ ca suntelÎ de~tept, vetisimti nu numaÎ 0 bucurie exterioarâ, dar §i interioarà. Và ata§ati de intelepciune.Înseamna ca var fi situatii in care veti spune cà sunteti prost, va yeti uri, vayeti auroblama ~i veti primi pentru asta drept pedeapsa boli sau moarte. Omuleste 0 entitate djalectica compusa din doua contrarii: dinlr-un nucleu divin, undenu exista notiunile de "perfectiune" ~i "imperfectiune", "putere" ~i "slàbiciune",~iun nucleu material ~are, spre deosebire de primul, se dezagreghea~à in perma-neuta, Ilnde nOliunile de "putere" ~Î "slabiciune", "perfeqiune" jÎ>(,imperfec-tiune" 1§i schimba În permanenta sensu!. Cu cat este mai ~are opozitia dintrecontrarii, cu cât aspiram mai mult catre Pâmânt, cu atât mai mult aspiram catreDumnezeu §i iovers. Este muIt mai u~or sa aspiri spre Pamânt decât spre Dumnezeu~ide aceea trebuie respectat un sistem de prioritâti. Punctul de sprijin nu se poatesitua intre bunurile pamânte~ti, cele care ~sevàd, materiale, el se poate situa §iÎntre bunurile nevazute, legate de viata pâmânteasca. Când Încerdim sa ne fixampunctul de sprijin pe ceea ce ni se pare stabil, pe ceea ce depa~e~te graniteleunei singure vieti, pe bunurile pamântqti apaqinând nive~ului al treilea, noicomitem 0 grqeala.
Punetul de sprijin trebuie sà-l constituie iubirea pentru Dumnezeu. Numaiastfel se poate. ajunge la adevarata fericire.
Càrlile mele au aparut În tiraje mari. Se transmite informatia prin releviziuneacentralà. $i cu roate acestea ceva nu este de ajuns. Este necesar un sistem deschirnbare a concePtiej despre Iurne pe care vreau sa-l prezint În aceastâ carte.
.. )
1
1
1
1
1
1
S.N. LAZAREV90
l A venit la"mine dintr-un ait ora~. ~"
data de acest uc.rtl. r 'at1leri m-am conVlnS Inca 0 l eier Situa!ia era foarte camp IC, <.marna unui baiat care avea 0 tumo~re a C,
rel" În Plus ave\i tendin\a de a va,
x ii exphc eu mam .'" l a- Aveti 0 trufIe enorma, " D;"' dumneavoastra, toata ume. sus de Dumnezeu.
upa".
.bl alpune intelepciunea maI ~re
~" t t proste~te ~i dumneavoastra 1-3tl amv~a jignit tara mOliv, toata l~mea s-~
pur aoastra are 0 trufie uria~â, fapt p~ntru
pc loti in special pe sot. $1 sotul umneav,
nu doar S-3U intensificaL CI pur,tra aceste programe . E r ,"ti icare, la fiul dUl11ncavoas
,il rin intermediul
canceruluL-
,xp lC, -
'i simplu au explodat. Ele se blocheaz Ip
expus Am sa va tclelonez peste'j.
1 ',' temul pc care 1Oc1'n31 VI -am. .~l sotu Ul SiS . ., .
\'
.,1
,rau lrei paralelIpt,caleva Zl c. ~I t ~', t lui ln blOcampu san e
La telefon mi-a rasp~ns. ta~a :~ar~lllui de autodistrugere. L~ ~aiat am de~co-
d Puternice: moartea tnpla, p g,. , ". b10cheaza mtr-o oarecarepe e .1 . Tatal este balbiut, lar aceasta 11pent ace1a~1 UCIU. . ;
. . ~ffiasura programele pencu~oase. .
a 'a ea Intrece de doua ori ~ln:1tamortala.
Trufia dumneavoastra este un ~, .1 . bâlbf\iaUi. psonazls. Dumnea-Ea se blocheaza prin boU ca~cer::s:'fi:~~ie~~~neavoastra este dura. Ati valutvoaslra aveli 0 hlocare u~o~r~,
c. de la televlzmne?iutervenlla mca , , 'ord cu ce al] spus.
"Da <>:isunt cu totul de ac ~ ~ tesc Suf1etul dunmeavoa"tra-"
'j .d
~ leaga de ceva pam3l1 ." ..' '- Su!1etUl devine trufa~ aca seb
.1 C 'nd v-au I,'st dale jigmn ~1certun" .,' d n destm favora 1. a . . V-a~-a tip i! de faIrulie ~l e u - . d
de p rimarea ~i lipsa donntel de a trm.cupnns- ~ ., fi- Da, am trecut. .' ura love;;;te În cap, Din aceasta C;a~Jl
- Deprirnarea este ura fata de sme, l~r T huie sa va revizuiti intreaga vtata"
A." f l re 0 tumoare pe cre 1er. re "..va balbmp, lar l~ a.rin intermediul pocamtel. ,v. a va eliminatl agresmneap . .. .~a raspuns el. Atl putea sa~t s . . t de-a dreptul pnnlltlV, mt
- Tot ce-aH spunetl es.e ,)va explica~i mai clar, mm profund." ta este nivelul meu cel mai inalt. Da~
~ Diu pacate, in momentul de fata aces si alwr bolnavi de cancer 51tut ce va spun dumneavoastra acum le-am spus-o ..
.
d t r . t u lratamentUlle~a fost e aju 0 . laboral 0 metoda propne pen T.- Bine, imi raspunde el. eu am e
copilnllli. ,,-
- Explicati~mio. .l e,
~ 1explic pnn te ClOD. tra_0É complicat sa v-o-- ta iubirea pentru dumneavoas
,t dei dumneavoastra s ., :~ /Daca la baza me 0 ,', roblenlc. Decideti sll1gur.
'- .' . . Dadi nu atuncl yetI a\ ea patunci tol(1$](1-0.~ ~ '~ ~ . ~
Ce sa fac? ma mtreba el. eratii pe linie paterna eXista- ~
stra În ~aptesprezece gen . de- În ne amuI dumlleavo3,
'.' " 1 ' b .t 1ai Presus de Dumnezeu ~l> e sine SI pe omu lU 1 ildorinla de a se pune p ~
KARMA pURÂ 91
a respinge purificarea. Rugati-va pentru tot neamul, pentru dumneavoastrâ ~ipentru urma~i. Puteti face acest lucru douazeci ~i patru de ore din douazeci ~ipatru. Atul1ci starea baiatului se va ameliora.
Omul a fost de acord.
J9 iunie 1994. Azi este ziua Sfintei Treimi. În urma cu doua zile, a fost lamine 0 paciendt I-am cereetat biocâmpul.
- Ciudat. Aveti un program puternic de distnlgere a copiilor. Aveti copii?- Da, doua fete.Cereetez campul primeia. Înjurul ei e un cocon, iar in exterior ~apte hieroglife
ale moqii. Un puternic program de distrugere. Cine 0 apara? Sunetele viitorilorci capii. Acum totul e clar. Ea traie~te pentru ca e un om spiritualizat ~i bunla sut1et ~i peUlru ca are 0 progenitura armonioasa.
-" Fctele dumneavoastra au copii?- Da, irni dispunde ea.Îi eercetez pc nepoti ~i totui Îmi devine clar.- Ce diagnostic vi s-a pus? 0 intreb eu.
~ Tumaare ovariana. Mi~au gasit ceva ~i la stomac. Acum mi se Cacanalizele.Îi cercetez câmpl.11;;;i apoi ioeep 83-i' vorbesc.- Cauze le balilar dumneavoastrà sunt simple, dar va trebui sa munciti mult
cu dumneavoastra În~iva. Sufletul este mult mai greu de schimbat deeât con~tiinça.Cauza bahi este urmâtoarea: sufletul omulu! trebuie sa fie orientat catre Dumnezeu,iar con~tiinta ~i trupul catre Pamant. Cand sut1etul se lipe~te de Pamant, el devinetrufa~ ~i agresiv.
- Sutletul men nu trage nici la bani, nid la alte bucurii pamaute~ti.. Pentru dumneavoastd banii arata altfel. Banii, pentru dUI11ueavoastra,sunt
intelepciunea ~i familia. ~i când acestea Încep sa vi se ia, va simlili rau. lardumneavoastra nu ati putut accepta 3$3 ceva.
Femeia ma prive;;;te $1 Înceardi sa inteleaga. Eu continuu:- Jmaginati-và 0 celula a organismului care traie~te 1n doua regimuri: pentru
sine ~ipentru organism. Orice comandà a organismului lezeaza interesele pcrsonaleale ceIulei. Într-un interval seurt de timp ele au interese diferire, iar intr-uninterval indelungat interesele sunt identice. Priceperea celulei de a accepta 0simatic traumaÜzanta, comanda organismului adica, este un indiciu al sanatâtiiacesteia. Refuzul cclulci de a accepta situatia traumatizanta 0 face canceroasà~i ea trebuie distrusa de dUre organisl1l.
Ornul este 0 celuIâ a Universului. Priceperea amului de a accepta orice situatie,oriCt~ nepUiceri ~i nenorociri ca fÏind trimise de Dumnezeu este un indiciu alsâniHâtii spirituale ~i, in final, al sânâtatii trupqti. În cre~tinism aeest lue ru seHumqte smerenie. Daca amuI, intr~o situatie traumatizanta, uitâ de Dumnezcucare-i purificâ sufletul ~i il vede numai pe cel care il napastuie$te, el se aseamana
--92 $. N. LAZAREV
~eluleicancer~ase. Crqtinismul nume~tcacest Iueru tnlfie ~i il considera un pacatImportant. Once celulà trâie§te in doua regimuri, În doua logici: logica organis-mului, care este primordiala, ~i logica proprie, care este secundarâ.
Omului de asemenea ii sunt proprii doua logici: logica spiritului. care illeagâde .Dumnezeu, ~i logica trupului, care Î1leagâ de Pâmant. Logica spiritului esteintotdeauna mai presus de logica trupului. Când se scufundâ 0 nava, primii salvalÎsunt copiii ~i femeile, barbatii la urma. Dadi un barbat se repede Î11barca desalvare dând la a parte copiii ~i femeile, el trebuie eliminat pentru a stopa procesulpatologic. Când omul are probleme, inainte de toate i se salveaza sufletul. Caimp~rtanla, sut1etul reprezinŒ 97 % ~i numai trei procente le reprezinta trupu!.Daca trupul se arundi inainte incercând sa se salveze În detrimentul sut1etuluiaeest trup este supus distrugerii. Vysotki are 0 fraza remarcabila "Nu murin;printr-o viat5. chinuitâ. Mai bine sa traim printr-o moarte cu credintâ". Tmpul~ostru e ca 0 imbrâcaminte de unica folosiota destinata unei singure vieti, Întl~1p ce s~flet~l .se va reincarna. Daca el nu va - fi purificat, nu ne yom putearemc~rn~ In. vletlle unnatoarc. Acesta este unul din motivele sterilitatii multorfemet dm zllele noastre. Trufia interioara este la linia ro~;iedincolo de careurmeaza sterilitatea, degenerarea intregii omeniri.
Femeia cade un timp pc ganduri, apoi intreaba miratâ:- Dar de ce s-au intâmplat toate acestea?- Dezvoltarea traverseaza patologia. Cunoa~terea lui Dumnezeu trece prin
renegarea lu.i. De trei secole incoace ornc:nirea pierdc logica Divinullli ~i funqio-neazà numal pe baza logicii teluricului. ln secolul al XVII-Iea, omenirea a creatforma clasica a tumorii canceroase: "Omui - stapânul naturii". În traducere inlimbajul organismului asta inseamna: "Celula - stâpânul organismului". Aceslaeste principiul celulei canceroase. În prezent, structurile spirituale sunt atat delipite de Pamant, incât omenireapoate fi salvata de la degenerare ~i fioarte numaiprin aspiratia multipU'i d'lIre Dumnezeu. Acum omenirea trebuie sa nutreasca 0dragoste fata de Dumnezeu a~a cum n-a mai simtit-o niciodata. lar dumneavoastraaveti nevoie de a~a ceva În primul rand pentm ca, atunci cand diseut cu dumnea-voastr., vi se schimba modul de teaetie la Jume, modul de recep!ie la diferiteevemmente, prin urmare vi se schimba ~i caracrcrul. Întrucât caracterul determinadestinul, se schimbâ ~i destinul dumneavoastra, cu alte cuvinte karma, inc!usivstafea fizica. Sà vedem ce a fast pana la intalnirea noastra. Desenez 0 scalaAcceptarea oricàrei sitUatii in proportie de 80-100% Înseamnà sanatate absolutaln propoI1ie de 50-80% inseamn. sanatate, pentru 20-50% -- omul este bolnav:p~mru mai putin de 20% amuI este grav bolnav, iar mai pUlin de 5 % inseamnadlstrugere. ln anul 1990 omenirea ajunsese la un nivel de 3 %. Acum aceSI ni\'eJeste de 1?-12 %, ceea ce inseamnà di la nive]ul biocâmpului omenirea rcprezintâun orgamsm gray boinav. Pana sa veniti la mine, erati pregâtità În propoqie de 1-2%sa acceptati 0 situatie traumatizanta. Acum, dupa 0 discutie cu mine de 0 jumatatede ora, procentajlll a trecut de 50%. Dar pentru ca el sa ramana stabil, va trebui
KARMA PlJRÀ9_1
sa dtpuneti eforturi. Revizui{i-va intreaga dumneavoastrâ viala. Till ceea ce ~\iiconsiderat nepUiceri, jigniri $i urnilinte, doar 3 % din ele se jusÜfica pentrucOI1$tiinta~i trupul dumneavoastrà;' iar 97% reprezimà purificarea spiritului ~i,prinaceasta, salvarea vietii dumneavoastra. Daca acceptati oriee sÎmatie ca peceva dm de Dumnezeu, atunci explozia de forte care are loc intr~un asemeneacazeste orientatà catre dezvoltarea dumneavoastra spirituaIa. Daca nu acceptati,se na~te agresivitatea.Mai intai ura ~i blamarea celor prin intermediul caroraera{Î purificatà, iar mai apoi autoblamarea. Toate acestea v-au innegrit sufleruI;Ura tatà de propria persoanà, deprimarea, lipsa dorintei de a trai Ie-ali uansmisfiicelor ~i nepaateloL V-am spus la ineeput ca ave!i un program de distrugerea propriilor copii. Lipsa dorintei de a trai a unei femei reprezinta un programde distrugere in primul rand a propriilor copii. La copii Însa acest program seimensifidi de câteva ori. Uneori bunica determina Într-o masura mai marc deeâtmama conceptia despre via(à a nepotilor. La nepoata tmtia a trecut la nivelulmanal. Ea nu poate accepta nid macar in proportie de 1% 0 situatie traumatizantà.Cati ani are acum?
- Zece.- Memorja karmica este activata la varsta de cinci arâ ~i IIIperioada maturizarii
sexuale, imre zece ~i ~aisprezece aoi. În aceste momente copiii sunt cei maivulnerabili. Anume În aceste momente parintii se imbolnavesc cel mai des. Pentrua saiva viala copiilor, pàrintii primesc inapoi ceea ce le-au transmis. Nepoatap0ate muri. de aceea in decurs de ~ase luoi a inceput sa se dezvolte
.0 tumo~re.
Dumneavoastra, prin podiinta, trebuie sa eliminati toate supararile,. acuzal11le,gdozia ~i lipsa dorilllci de a trai nu numai din sufleml dumneavoastra, ci ~i din~uf1etelccopiilor ~i nèpotilor, jar apoi ~i din cele ale unna~ilor pana la a ~ap[Ca!!eneratie. Omul plate~te de patru ori pemru cele Îufâpwite: pentru ceea ce a[aCUlin vietile precedente, pentru ce a fàeut in viala aceasta, peniru c~ea ce ~e-atransmis copiilar, pentru cee a ce le-a transmis nepotilor, stranepolilor ~1urma~llorsai indcpanati. Cu cat agresivitatea este mai puternica, adica respingerea a cec.ace este trimis de Divinitate, cu cat mai profund ea pàtrunde ln suflet, cu atatmai multe generatii sunt intinate ~i cu atat mai mult §i mai serios va plàti omulpentru toate acestea. Cu cat yeti simti 0 dragoste mai puternidi pentru D~~nnezeu,.cu car mai profund veti inlelege ca wate nereu~itele personale, l1mIllIl~ele ~1jignirile v-au fost trimise spre purificarea sutlewlui, cu atat mai ~ult se VOl"purifiea suf1elele urma~iJor dumneavoastra. Numai arunci i se va pernlltc lrupuhudumneavoastra sa se vindece.
Atunci am mai discutat un timp ~i am observat cum lIlcetul cu incctul femeiadevine mai maleabila, mai linj~tita.
- Cc z1ceti, lrebuie s~ mai continuu chimioterapia?-,- Chimioterapia blocheaza efectul ~i nu cauza. Puteti continua tratamentul"
dar, În acela5i timp, trebuie sa 1l1telegeti ca nu preparatele medicale va vor facebine, ci ridicarea spiritului ~i purificarea suf1etului.
1
,
S,N, LAZAREV94
fi' e. .Prima femeie avea problcme cu JU ~a~Azi am consultat patru paclent!..
1 1.
AI doilea pacient cra un tanaf,A'
A d zV('ltarea mte ectu 111. ..'Prezenta 0 mtarzlcrc ln e .X' .
h ' e in urma unU1 accIdent ruUer., ,
"fata cu tulburdn pSI lC- '- t'
u leucenllc. Al uei ca era 0 ~.. 1 t late cazunie am constataC . . creche tara copn. n lAl Patrulea caz exanunat Cfa 0 p
.~' od diferiL Problemele tuturor.d se manIfesta m fi .uHul <:iaceJa~i mecamsm, af care .
d a pUlle mai Presus de Dumnezeu',
z'j' donnia e ,d >
crau generate de aceea-51cau( .
1. .
b ' t Prima veriga a ata$amentulUl t:. pc cea a omu ut lU 1 ." dePro pria intelepcJUne sat!
A ."t ez tatal ~i mam3 mal presus. . _
1 ' ma Dadi eu lml SI U ,., t
telune erau tata ~I ma"" d ~ )"
' TIti Pro'"tl cu un comportamen'
~ VOlavea parte e pan ..' "
~Dumnezeu in vlata urmatoarc".'
. decarea lor sau dispretul tata'~"' '~d comprehensmne~] .lu .stupid, fâra mel un pIC e
1 f a d Îl1telepciune care genereazà cea malde ci Îmi VOTP.
rovoca ata~ament~a~"
"
C
vc t. '1 Putca Pastra un an. doi, zece, dar~ - B I pc care-l ave~1 Il .~ ,
' l,
v
"1PcrÜ;uloasa truhe. am
.' "
d d ta)" cu vl'a la Ca !Jacitaplc §I ca Itat! e. ~'
A' vetl pl cr e (1 a .. .mai devreme sau mal t~rz~u Il
" 'le se pot mentinc pc parcllrsul a treldin aceasta viata putetl sa nu le "pl~r"~e~l. C
d . t"xa Punetul de sprijin pc ,H.:estea.'
. ,' d cea eXIsta Isp!ta e al" . ' 1
.pana la cmcl vlep $1 e ae ,
~
1.
lca este un caplJol pc cale 1 POlI$i nu pe iubirea fata de Dum~ezeu" !n~c dcn~eea ~ici ispita de a te dezice destapâni mai mult de. patfuzeci de vletl, e a
Dumnezeu este maxima,. . ~
ln t elep ciune mai presus de intelep-A l are '"] a p us propna ~ ..'
Diavolul este mgeru c 'J-~, .t , tatâ!pc oamentl Pro5t1,. A51 dlspretme:;;tc so}u ,.
"
ciunea Tatalui. Femela care 1.~ d
'"1 l' rlu spre Dumnezeu, ln ultnnul,.
a "plra sprc la\'o ~ ' . . ~,imperfecti,. na~te copn ~ar: ~sele CiUllC. Succesele ~tiiiltel. roadele unci .actI~l_taI1secol omell1rea s-a aneOl at m mt
~' d a Omenirea este atrasa spre thavol1sm." 1. are absoluta 51 e aeee"
con5tiente au devcmt va 0)"
'"l' Pe linia sotului. Îi expltc eu une!'"
~lor dumneavoastra, ca 'l . w-. Pc lima stram051
".
f' 1' .pr in supararile pe propna persoana
' d ' '1 fa'a de cel uuper ec 1. , -Paciente, pnn Ispre~u}.
f'
~
d ~ el ' care v-au in~elat. se deru caza'..
t 'de Pnn ura ata e t:"
din cauza unnr sltuatI1 s Upl ," d
"cauz a trufia dumneavoastra ested ' tclepClune III care
w dun Puternic ata~ament e ln
"' '"
~ fara de 'lceasta. dublata.
e" d at la alll oamem ~l, !fi a
,. b
de câteva on mal mare cc.d D ezeu Din aceastà callza a tre UI!~,
d '
] mal Presus e Ullln..
'
~dorin~a de a va situa estmu"'
.d 'a ati fi avut 0 atitudrne rezonab1la,sa fiti lovÎta in punctele vuh~elablle ~I. ~C,
t ;O;:a ti Vlzut doar oamenii care v-au..,
b .l iivIt Dumneavoas ra ~'
,co pilul nu vi s-ar tI lm 0 n "'. . . ul tru puJui in defavoarea reg!-A d ~ lOt mal putenuc reglmnedreptâtiL conectan tl-va' 1 " <;:'1 ag resivitatea sunt mult crescutc. ancorarea III te une ~
l '
mului spiriwlUJ, De ace:a-' urifica sufletul ~i a salva de la moart~ a!~la copdul dumneavo
.
astra, Pentru a 1 ~." h '
" "oare sau Prin schizofrcl1l
.
e. CIrin tulburan pSI Iee u~.". , '
oameni. el este blocat nu p ~-". rea in dezvoitarea mtelecm UL,
' 1.
d r cum este mtarzle . - 1prinlr-un blocaJ mu t mat
~
u" 1 de ~i :5tie ce se intampla cu e ~I
Sutlewl. inainte de a patrunde ln trup. ,\eeg ~
ate ~te '"i acest lueru puriflca'-.. .' azând ce trup 1 se pr ~. 'Jse chimlle ~I sufera anteno1' v1 fletul'll ' co p ilului are loe un putermc" - l ,' lurile fine a e su.
."'
sutletul. De aceea ...1 mve
.' d ' f "
,
du -\ 'a o1'ientarca strtlctun or~ l tt sustme mo 1 Ica Il ,~proces rcparator. Daca 1 ve~
Celui de-al doilea pacient i-am explicat urmatoarcile:.- ,5i dumneavoastra, §i mama sunteti ata~a!i de Întelepeiune, familie §Î buna-
stare. Marna ii ura pc oamenii care 0 purificau, Dupa aceea totul s-a convertitin ura fata de sine, in lipsa dorintei de a trai, iar la dt,IDmeavoastrà ancorareaÎn teluric este cu rouIt mai mare, Problema e ca ura fala de sine este ura tatade propriile structuri spirituale §i 0 mare amenintare a aecstora, fapt pentru careea a fast comutata in ruinarea trupullli. Omu], jertfindu-§i viata de dragul alto1'a,j~i omoara trupul, dar i~i purifica sufletul. Omui care se sinucide aduce unprejlldiciu mai mare sufletului deeât trupului. Mai huâi trebuie sa te dezicj de!ipsadoriniei de a trai ,i, prin podinta, sa-ti elimini toate supararile ÎndreptateÎlIlpotriva proprici persoane, impotriva destinului, apoi sa-ti cUmini tot ce a statla baza aceslor suparari: dispretul, ura, blamarea altor oamcni, iar dupa aceeatrebuie ehminat ceea ce sta la baza agresivitâtii: dorinta de a pu ne dragosteapentru cc]c pamante§ti mai presus de dragostea pentru Dumnezcll, neintelegereafaptului ca iubirea pentru Dumnezeu reprezinta fe1'icirea suprema,
- Siluatia e complicata, le explic eu parintilor unei fetile bo!nave, Dumnea-voastra, ii spun mamei, avcti tcndin!a de a-1 dispretui p~ barbati ~i de a va puneiHteIepciunca mai presus de oriee, lar la dumneavoastra, ii exp]ic tatalui, semanifesta dorinta de a va invinui În cazul nereu~itelor ~i de a va pedcpsi pentruelc, Este calea cea mai spirituala, Însa ~i ca produce ancorarea În telurie. Daca
'-ar fi nascut un baiat, el ar fi fost deprimat, bolnavicios, dar ai' fi putut trecepeste toate acestea, iar perspective le sale ar fi fast bune. Întrucât vi s-a naseut0 rata, ca a preluat tot ce era mai rau ~i de aceea nu are §anse sa aibâ copii~'aresa-i tràiasea, Traumatismul §Î dereglarile psihice i..au injosit. la oivelul fizic,trufia ~i intelectuJ.În masura În care va veti mga ,i va ve\i purifiea sufletu]in mod benevol, nu va mai fi necesar ea fata sa fie bo]nava.
- Anii ei cei mai buni au fast irositi. .imi spuse mama fetei cu lacrimi Înochi. Ea a fost izolata §i practic nu a fost in re]atii cu nimeni.
- Ave{i drcptate numai pe jumi!tate, Sufletu] ei a fost atat de pregi!tit sa Îna]\e~jsa divinizeze omul iubit. incat, daca ca al' fi avut aceasta posibilitate, gradulei de respillgere a ]ui DllIUllezeu ar fi crescut atât de mult, Înca.t ~i-ar fi II1Utilatstructurilc spirituale. Avand un astfe] de sutlet, ea n~ar mai fi PUtut procrea §iar fi avut.nari probleme in viitoarele rcÎncarnari. Cei mai buni ani ~i i-a dedicatlui Dumnezeu ~i nu i-a pierdut cu prietenii,
Iata cum era inaintc. Când 0 femeie se Îndrâgostea de 1111barbat ~i Îl puneamai presus de Dumnezeu, omul iubit murea in scurt timp. Durerea ci era atâtde mare Încât, daca ea nu se sinucidea, i~i dedica iubirca lui Dumnezeu 5i sedilugârea. În viata urmatoare i se dâdea aeela~i sot. Si de aceastâ data ca il iubeanebune~tc"Forta aspiratiei câtre Dumnezeu din viata precedentâ era cu mult maimare uccat iubirea fatà de sOJ in aceastâ yiata ~i de aceea sOJu} nu maj murea,
r 96 S.N. LAZAREV
iar ei erau fericiti. Pemru a se vindeca fiica, dumneavoastra trebuie sa va schimha\i~i sa va revizuiti ~i modul de percepere a lumii. Când va yeti ruga, va trebu~sa ~tiljun singur lucTu: ln timpul rugaciunii nu trebuie sa cereti de la Dumnezeusan~itate~i fericire. În timpul rugàciunii amuI muta ccotml de greutate pc dragos!eapentru Dumnezeu, pentru a-~i modifie a mai u~or structura spirituaHi. Cele maiimportante lucruri sllnt: pocainta, aspiratia ditre Dumnezeu ~i dorinta de a teschimba. Totul aici depinde mai mult de dumneavoastra decât de Ir mc.
Cel de-al patrulea caz, de cate aminteam la inceput, Cfa 0 pereche, SOIU!
!i sotia.- Sutletele vi s-au lipit puternic de Pamânt, filra ca dumneavoastra sa !tili
acest tUCTU.Orientarea dumneavoastrà câtre Dumnezeu, care se manifesta prinbunatate sufleteascà, prin aspiratia catre spiritual, este mare. În situatia dumnea-voastra alti oameni aI fi fast bolnavi ~i inca destul de gray, Însa, datorita buniWltiidumneavoastra sun~te~ti, sunteti protejati ~i, datoritâ acestui fapt, suoteti sanato~i.Dar totu~i conceptia durnneavoastra despre lurne nu este coreclfi ~i din aceastacauza nu puteti avea 0 progenitura, armonioasa, fapt pentru care vi S-3 luatposibilitatea de a avea copii.
Revizuiti-vâ intreaga viata, purifieati-va sufletele. Trebuie sa va previn: CandÎncepeti sa va purificati, toati'imurdaria karmicâ se va ridica in sus, drept carestarea dumneavoastra tizica se poate mult Înrautati. Când va veti purifica, rugati-\'3pentru vii torii dumneavoastra unna~i, pentru ca impuritatea lor va va afecta ~iva trebui sa-i purificati. Daea va vor fi hadiziti urma~i cu suf]etele intinate, cauzase ascunde În dumneavoastra, ln existentele anterioare. Ati zvârlit cu pietre incelelalte existente ~i le veti aduna in cele viitoare, Trebuie sa intelege;i ca lanivelul fin nu exista pro~ti ~i dqtepti, netrebnici ~j nobili, talentati ~i lipsiti decapacÏlate. La nivelul fin suntern egali $i la fel de eurati, ca ni~te ràdacini cese intind câtre cel ce ne hrâne~te, câtre Dumnezeu. Si aici totul se rezolva numaiprin eforturile dumneavoastra.
~tiam demult ca aqiunea asupra unui am se retlecta ~i asupra rudelor acesmia.Stafea fizicà a rudelor se schimba dupa comunicarea cu paciemuJ. Dar nu ln-ama§teptat sa se modit1ce ~i starea spiritualâ a omului. Pe màsura ce eu acumulamnai cuno§tÎnte, pacientii au capàtat posibilitatea de a se schimba la un nivel dince În ce mai profund. În primavara a11ulu11994, mi s-a adresat 0 tanara femeie.Când i-am privit campul, acesta sugera afectiunea canceroasa. A suferÏt câtevainterventii chirurgicale, dar stafea ei se inrauta{ea. I-am explicat cà situatia eie [oarte serioasâ. Daca ea nu-§i va revizui atitudinea fatà de viatâ, doctorii nu0 vor putea ajuta.
- A~a mi-au ~i spus: "Toata speranta e numaÎ În tine".
1~
L;"~',? \~-.:)-
KARMA PUIL~ 97
Am discutat cu ea aproape 0 ora. Ea a revenit dupa 0 jilmatate de an. 1v1i-.aspus ca nu s-a mai dus la doctor ~j ca se simte minunat. Am efe~ctua[~diagnostI-carea: campul cra curat. Oin punctul meu de vedere, efa sanatoasa. .
- Faptul ca Iumea pentru mine a devenit aHfel il inteleg, da~ s-a schlmba:~icaracterul ambelor mde surori, de~i lor nu le-am spus l1lInlC.A ramas 0 smguraproblema: nepotul meu nu poate. J:nva{a. . A'
- Problema c ca pc Iinie femelasca avetl un ata~ament fata de lll.telepcmne,de unde ~i dispretul fata de alti oameni, blamarea !i ura fata de cel care v-a~În~e]al,pretentii fata de toata lumea, chipurile .tûti s~nt n~~t~?ro~tl ~l se p~.ar.t.atncorect. Sora dumneavoastra, pâna la conceptta copllulUl ~l ln tlmpul sarC1l111,1-,dispretuit I{Jarte muH pe sol ~i l-a acuzat ca 0 in~ala: ca se poarta proste~te,canu are intelegere pentru sotie, ca nu pricepe ee-l vlata ~l ~~a~
m~l departe.
ln felui acesta ea !i-a ata!at liul de intelepciune atM de puterme, meat acum elnu mai are acees la ca. Dadi v-ati fi sehimbat la un nivel mai profund, s-ar fipurificat ~i nepotii dumneavoastriL
a femeie fragita cu 0 figura ohosita ~i preocupata Imi poveste~te despreproblemeleei. . -
. ..
- Towl se naruie suh ochii meL Nu mal lIlteleg mll1IC.Marna se spete~te lamuncà, iar sotul meu, un o~ cu 0 dotare intelectuala deosebita, nu...vre.a .sa ~acà
nimic, mai mult, ne jignc§tc pc mine ~i pe marna. Soacra se po~r~qnbd §l cu
mine §i cu mama. Copiii Îmi sunt narava§i §i foar~e greu de. stapamt. .~u de~ult
am fast la 0 ghicitoare ~i mi-a spus ca pot fiun marna §l sotul. Vlata nu s-atransformat În co~mar, imi spune ea cu durere in glas. .' ~.
- Dumneavoastra §i marna faceti tot cc va sra ln putin\a c.a sltuatl~ sa ~lCnormalà dar În loc sa fie bine totul merge de-a-ndoaselea. Dm aceast~ cauzalumca vi se pare iratio'nala ~i inechitabila. Am sa incere sa va explie ~{l/cec,onst~ucauzele acestei situa{ii. Când v-am cercetat câmpuJ, am vazut in eJ st~uctufileunei colosale agresivitati: baiatul ~i fata sunt doi. miei, diavoJi. Acum sa vedemde ce S-3Utransformat ln a~a hal sufletele loT. Femeite din neamul dumne~voastrà,incepând cu strabunica, ~i-au considerat tatai mai presus de Dumne~eu ~l, pentr~ca sufletul sa nu Ii se depaneze ~i mai mult de. Dumn:z~~, tr.eb.mau.ea ele s~
fie lipsite de bunastare ~i intelepciune. Lor--Ie~au.f~st.harazltl tat! ~l sOt,l.cu aspect
umil, cu un comportament prostesc, ni~te mdlvlzl pe .care .lurn~~ 11 nume~te
ghinioni§ti. Daca ete nu s-ar fi necajit ~i n~ ar fi blan:at,~ ~l-ar ~1pUfl~lcat s~tletele
~iar fi dat na~tefe unor progenituri arm01l10ase. El~ msa au dISp~elUIt, au a~u:at:au urât §i s-au ata~at §i mai puternic de intelepclUne, de bunas.tare. Dacà~Jmliubese tataI, Intelepciunea lui ~i toate avantajele legate d~ el ~al m~lt decat d:
Dumnezeu, Întrucât eu sunt 0 parte a tatalui meu, atunci ~u 1llSUn~1cad ~ra~a
ata~amentului lui ~i va trebui sa fiu despartit de el. Femetle trebUlau IOVlt: 111demnitatea loT. Daca nu veti reu~i sa va abtineti de la dispreI, sutlerul va va
\;
1
!i~
!S.N. LAZAREV98
~ Daca nu yeti accepta acesl mod de. .d
~ dumneavoastra. .
t afi purificat, ullulm li-va pc.a Tinboalà sau moarte. Ivlama dumneavoas r
Purificare se va recurge la punficare p . ~ . prl'n aceasta v..a intinat sufletul'.. .1 1 i-a punat plca ~l,
,. -'-'Î-a dispretUlt, ~l-a acuzat s.~ u ,
. tra~ Înainte vreIlle el ar fI putut supr~-< . .1 1 P11lor dumneavoas . . . .
d.
0 11§i, În specIal, sut ete e ~o
1omenirii ~imicii diavoh sunt sarh!l J~tnl~er ,:viep.li. Acum Însa e prea Impur s~t1e,tu . 1are Parte de la bunica ~1mam~,"
fi tui pnn moarte, laIbunica Î~i poatc punfica SU~e. 1 le~a j transmis COpiilOTprogramul de blamareAcuzandu-va În permanenla sOIU , 1
flandu-le ÎI\ acest fel suf1etul..' 'd~ tare de Dumnezeu, mu 1 . . ~a tatalU1 $1 de III epar .. ? "nt reaba femeia Îngrozlta.. te repara illffilC. 1.- ~l nu se poa
ai maleabil decat trupuL- Se poate. Sufletn] este 111d .
.Pr 'l vesc PC fereastra.. . d
.N-o eranjez. . .,.Femem cade pe gan un. .
f t 1 C1 ma un1l1e~te s;OaCf.l mca.-- Reiese ca este În avantaJul meu. a~ u ~
1.1 pr in boala ~i prin moarte.
d ~ . ÎnJoslrea trupu u, . ..-
Designr. Trllfia se vm eea pnn~ Ca sa Purifie sufletele copnlor. :-" .}tele g cate eeva.- Cred ca am lIlceput sa 11~
t,
t buie sa lovesc În cauza care.' t fia Pentru aceas -a re.
1mei, trebme sa le mIqo.rez :uA'
Jignindu-ne ;;i injosindu-ne, satu meu,a gf'oerat-o, adicâ in mme :)1 1ll ma~la.v
' fi :-" fletele copnlor.~ t~t naitara sa vrea, pUrI Ica su.
' cede yeti accepta aeest adevar. cu a a. .1
~~ Perfect adevarat. Cu cat ~nai r p"1 ~i nu va mai fi nevoie de umllmta.repede va yeti pudftca suflet~le :)~,sufle~e]e C~Pl~~;~eni $i-i mu~ca., daca oamenii le~ ÎllSeamna ca, daca ffilcutn ~lel sar
:nea ~i a -marnei'?. b ndl' Ii toate acestea sunt dm cauzaZlC a ,
-Desigur, ii raspund eu,.
b1amàrilor ~i dispretu1ui pc care le-am- Bine, am sa ma. mg pe~tn~ ler~a~:asot. Am Înteles ca purtarea trufa~a .:atamanÎfestat fala de alll oamelll ~I fat,.
t Înseamna boala ~i moartea copulorde cel umiJ, ura impotriva ~eIUl,",ce~~~~~~~~seolUI~i 5a-i admir inteligenta?
mei Dar de ce nu am YOle sa-nH . ~
l at rageti Spre Dumnezeu. Dar. , .
l ' Dumnezeu atullCl 1 ~ ~. . d..~ Cand va iubl\1 solu pnn
" 1 ' depa'rta l i de Dumnezeu, 11afun a\l. ,. ~. t de Dumnezeu, 1 III < . ldaca va lUbltl satu] lllam. e . stra ~i il faceti trufa~. De aceea esufletu] in Pamant cu lUbll'ea dumneavoapoate pieri.
A 1 cum POli face rau cuiva. - dar nu mte eg,.Iertatl-ma.
- d lt 0 altà femele care- Pc acest; scaun statea ~u ~n;u- De ce mor tOfi aman/ll mel..~ Dar câli au murit? m-am lnteresat eu.
- Douclzeci de aameni."
. 1 iubit <;iinteligen{a lui nwi~ . Ua m a,Jeza!l omu 'j .C-. ~.- DUfnneavoastra sunte1l g( .
v .fi t multà bioenergle Jr cu asla IlPresus de Dumnezeu, Dumlle(lv~Gstr~ G
dVe
.
!l. °b~,~e ef111ai el/m. De aeeea iubirea~ 1 PO{l fen e lU 1 .
' b '
~distruge(i, Daca de. ura. e .ede declil ura. Dacd vreJi ca amui lU Il .saarientatâ spre telune uCiAdem~l ~ep ,
.y
punefi: ,,[)oamne, te iubese pe Tme./
fie sânâtas. dimineaja, cand va sLulafl, ~a s
iubindu-l')rn-a Întrebat:
t
KARMA pURÀ99
mai mult decât pe amui iubit de pe Piimiillt. decat inlelepciunea lui $i dectit orieefericire pam{mteasea pe care el mi-o poate da': Apoi llldepiirtaji
"cleiul" princare v-aii "tipit ,.de barbaii # de Întelepciunea lar: aceasta inseamnii trufie.
dis!,rel <i blamare a Mrbalilor proFi. Atunci totul va intra În normal.Îmi continull dÎalogul cu pacienta mea ~i trecem din nou la problema copiilor.- Înainte ma rugam pentru sanatatea copiilor. Se pare ca nu trebuie procedat
astfel. În biserÎca lnsa se pun lumanari pentru sanàtate. Cum vine asta?~ Cand aprindeli la biserica 0 lumanare pentru sanatate, se are În vedere
sanàtatea suf1etului. LuÎ Dumnezeu trebuie Sa ne rugiim sa ne dea posÎbilitateade a-I iubi mai muit decât putem iubi fericirea pamânteasca. Când i se cere luiDumnezeu un avantaj material, omui nu se roaga, ci fura. lar, dacâ cineva seroaga Humai pentru sanatatea fizica, 0 face pe seama spolierÎi suf1etului. Astâziprimiti a eopeicâ, iar mâine puteti pierde 0 rubla. Pentru copiii dumneavoastrava fi 0 permanenta tentatie de a vedea in oameni numai ceea ce e rau. Ei nuvor putea supravietui Într-un astfel de regim. Învatati-i În fiecare zi ca in toruI]Of interior toti oamenii sunt buni ~i SUll[În legatura cu DUIDQcZeu,ca prost saugeniu poate fi aricine, Si ca tat ce-i viu e rationa!. Sa -se Închine Înainte de masa.
'Prima bomba ana sa 0 dea altcuiva, Îar dupa aceea sa-~i ia pentru ei. ÎnvatalÎ-isa-i ajute pe altii, Sa se gandeasca ~i sa se preocupe mai ÎntaÎ de allii ~i dupaaceea de prapria persoana. Ie§iti mai des cu ei În mijlocul naturii. Mergeti cuei cat maÎ mult pe jos Ii scaldali-Î fi apa rece. DatÎ-le mai ptllÎna carne, maÎpUline condimente ~i maÎ pUIÎne mancaruri rafinate. Nu-i obJigali nicÎodatâ samanânce tot din farfurie, Nu-i obligali sa manance daca ei nn vor. Învalati-Îversuri, jocuri, tcatro, muzicà, tot ce distrage de la interesele trupe~ti §i satistacespirÎtul, tot ce presupune logica Întregului pentru ca va fi ln favoarea SanataliiJar. În masura În care vetÎ reu~i sa Va schÎmbali suf1etul, conceptia fala de lume§i caracterul, in acea masura vor fi fericiti copiii dumneavoastra.
Idolatria destinului
Am fost uimit cand am observat ca te polÎ agala pana la un nÎvel mortal deun destin favorabiI. Una din pacientele mele avea probIeme cu 80\UI. I-am expIicatdi este gf:ta sa-~i puna propria persoana ~i familia mai presus de DUllll1ezeu t2i,de aceea, prin intennediul jigniriJor ~i al neplaceriIor se incearcâ sa i se purifieesufletuI. Ea a inteles acest lucru, a Început sa se roage ~i situatia i s-a amehorat.Dupa câtva timp a trebuit sa plece in India. Cu 0 zi inainte de plecare, i-amcercetat biocâmpu] ~i am vazut 0 imagine deprimanta: trufia i se ridicase ]anivelul mortaI. Am sunat-o
- Trebuie sa plecati cu avionuJ, dar puteti avea mari probleme. V-ati ata~atprea muIt de un destin favorabil. Tot timpul va gânditi nurnai la bunâstare. Dece credeti di spunea Cristos:
"Nu va gânditi la ziua de mâine, traiti ca pasariIe"?
--
S.N. LAZAREV
Viitü:ul este determinat de Dumnezeu. Daca ma aga! de viitor. starea meaemollOnaliI tr~ce la nivelul tin ~i programul meu intra in cont1iet cu programulUIllv~rsulU1. Incep sa seman cu 0 celuUi canceroasà pentru care propriul programe mal presus de programul organismului. Programul meu trebuie sa se distruga.T~ebUl~ sa plerd tot ce a constituit obiectul ata~amentului men in gând. Jargandunle dumneavoastra permanente În legiItura cu un destin favorahil ~i cubla~area sotulUl care nu a fost in stafe sà vi-l asigure, v-au adus p~ 0 liniepeneuloasa. Revizuili-va viala ~i mgali-va!
A doua zi a sunat telefonul. Era pacienta mea.- Ieri, in aeroport, când a~teptam cu 0 prietena sa urdim În avion am
incremenit. A~ionul decolase de zece minute. Au mai fost inca unsprezece oa~enicafe au Întarzlat dupa nai. Nu mai Înteleg nimic. Ati putea sa-mi explicati ces-a Întâmplat?
~
- Pent~ aceasta cursa s-atl pregàtit oamel1icafe aveau un ridicat ata~amen!fata de destin. Dumneavoastra puteati ti ultima picàtura ~i avionul s-ar fi pràbu1it.Aeum nu v-a~ sratui sa tindeli catre bunastare pentru ca altfel vi se var luasànâtatea !ii viata.
.Femeia nu rn-a crezut §i nu ID-a mai sunat. Peste 0 luna am sunat-o pe prietena
el care .avea ,probleme ~u copiJul ~i ea mi-a spus di nu mai vorbe§te eu persoanar~specl1và dm eauza dlsprelului pe eare-l manifesta fala de tOli ~i de toate invlrtutea bu~astàrii sale. Am continuat discutia la telefon eu femeia despre proble-mele fiulUl sau. "A, era sa nit, a ,continuat ea, avionul la eare am Întarziat aavut ()defeqiune serioasa §i echipajul a reu§it eu mare efort sa evite 0 catastrota.'
100
Femeia, care la ~ncepUl se jena, rn-a Întrebat În cele din urma:
~ Pot sa ma deoehi cu mare u~urinla. E de ajuns sa spun ca totul e bine.cà llnedlat se narUle totul. Nu mi-ati putea explica ce-i cu asta?
- V-ati aneorat iotr-un destin favorabil. v-am mai spns-o. Este de ajuns sa
~à. bueurati. di acest ata§ament cre~te brusc. 05ipentru ca sufletul sa nu vi semtmeze, tot ceea ce va bucur::i trebuie sa se naruie.
Deprimata, femeia Χi da mail1ile "in Hlturi.- Bine, ~i ce-i de taeut?- ~titi de ce scuipa omul cand se teme sa nu deoache ceva? Scuipatul este
un semn de dispret. De aeeea cand spuneti: "Tfu, tfu, tfu. ," va indepartatide bunastare ~i, prin asta, va echilibrati.
Când va inchinati inainte de masà, respingeti bunàstarea pamânteascâ. Prinmâncare exista pericolul unei puternice ancorari. Faceti cee a ce taceau oameniim~i Înainte~ Daca aveti 0 bucurie, muItumiti-i lui Dumnezeu pentru ea, ad idp~lI~ul .sentlment de bucurie dati-l lui Dumnezeu ~i atunci nu va veti ata~a demmlC, lar pentru purifiearea sut1etului nu va fi nevoie sa se naruie tot eeea ce-ipamântesc. Ne vine foarte greu sa inlelegem di dragostea orientata mal intâi dUre
KARMA PURA 101
Pamant ~i apoi câtre Dumnezeu ucide. Ea ne lipe~te sufletul de Pàmanr ~i-l~chilode~te. $i tolUl incepe cu schimbarea nevinovata a orientàrii. La iubire ~iata~ameJ1[incep sa se adauge ura ~i ciuda. Noi nu dam atentle acestOr lucruri,iar ele sum un semn ca teluricul predomina.
Am observat În ultimul timp ca pacientii nu ma mai inteleg. Am seris primacarte pentru a putea comunica mai u~or cu pacientii, pentru ca informa{ia depa~ealimitele obi§nuitului. De fiecare data sunt nevoit sa simplifie !ii sa compriminformatia. Una din paciente m-a Întrebat:
- Am Inteles ca eiuda, ura, gelozia provoaca un rau !ii ca trebuie sa ma inchinpentru ca aeest rau sa dispara. Dar spuneti-mi ce Înseamna ata!iamenml fala dedestin, CUl11te poti ata~a de destin?
- Sa zicem ca exista 0 mobila care va place. Exista un apartament care vaplace. Exista 0 ma~ina care va place. Toate acestea eonstituie natura nevic. Existaun tclefon care va sacaie !iipc care il urâli. Daca prin intermediul stàr.ilor emotiveva ata.!]atide 0 ma~ina frumoasa, la nivelul fin va ata~ali de toata n'atura nevie.Astfel, in viata dumneavoastra intervin sute de situatii diferite, legate de propriulcorp, Toate aeeste situatii sunt reunite prin notiunea de "destin" !ii se Închid lanivelul corpului dumneavoastra. Dar dumneavoastra aveti un destin nu nurnai pePamant, ci ~i pc alte planete, ln alte lumi. Exista destin de un rang muIt maiinalt care cuprinde peste patruzeci ~i noua de reÎncarnari diferite atM În acestUnivers, cat ~i În altele. Destinul este 0 entitate reaUi numai la nivelul câmpurilür.Am spus ca prin intermediul agresivitatii ne ata~all1 de teluric. Am sa va daucateva exempJe ca sa Întelegeti cum se poate ata~a omul de destin.
J,
\
Primul exemplu. În iunie 1994, am tinut 0 conferinta la Riga. Am venit lamicrofon, am privit auditoriul ~i mi-am inceput expunerea. În aeest tlmp, mi s-aa~ezat 0 musea pc nas, Când anl alungat-o, s-a a~ezat pe microfon. Dupa aceea,iarà~i pe tata. Am Încercat sa initiez un dialog, insa tara sucees. Musca se roteaÎn preajma mea. Am Încercat s-o prind de catcva ori, dar nu asta cra prohlcma.Sala incepuse sa fada ~j eu de asemenea. Nici 0 situatie nu-i Îlltâmplâtoare. M-amuitat la nivelul fin sa vad cc+ar fi putut s-o determine. Am constatat ca prezintun ara§ament fata de un destin favorabil care se poate traduce prin "de~ar fi hinetOtul". Am lncelat sa mai dau atentie mu~tei, am inceput sa ma rog ~i sa mapurifie. StructUra câmpuJui s-a modificat, musca a fast atfasa de florile carestateau alaturi ~i, pc parcursul intregii conferinte, a fost pe undeva prin preajma,lipslndu-ma de sentimentul multumirii.
Al doilea exemplu. Eram la baia de aburi. To{i plecasera !ii am ram~ singur.Mi-a venit sa seuip." M-am gândit: ,,-5i ce-i cu asta? ", Era 0 incalç-3.re <llegilor.ata~amentul fata Je destin, adica dorinta de a prine destÎllul favoraJ:}i~mai presus
!
1
1
1
1.
~
~i,<
L'j
If
'Î
1
',,
S.N LAZAREV102 . - .
ta se cheama ,,3 scuipa pc altii,- DUrnal sa-ml
de iubirea pentru Dumnezeu. ~s, ~..,cest Principiu ~i, la inceput. totul. 0 1 'lll ce"e sa-'� msu~easca a . . t- 1fie mie bIlle. mu t '1... 1 coboarâ. În stratunle me a e-"pare a fi in nrd
,
ine, dar tIec ailll ~1 Pp~og:am
tUU
I Ci cu intre gul Univers. lar aici. 1 unica nu cu aman, .sufletulm, unde omu CO~aduce prin naruirea destinulUl.
al" e xista iertare. 'J,mdecarea se prnu ru,' 1 ., . .
d t Un grav traumatIsm/;/'- . U â ar a sufent un aCCI en . . .Al lr"lien exemplu. n t n. .d eplaceri in viala, ,ar la baza0 , ~ . ica depreslC, un nman e TI. , .cram<kCerebral" a putem
d. f
., vorab il Pe care el I-a,
adus dmtH)t 1 tala de un estm a . .tuturor se ana at
.
a~amen u . d ..,' t" La ince put se supara ~1-1aCliza..,' .f<st transmIS e pann L. .alta existenta §l care 1-3 0
1..,' .r
, lupa~ aceea a fost cupnns de. . d ceau nep acen, la ~ .
Pe acei oamcrn care-t pro u~ 1 de ur ~a S-a întars impotnva sa.. ~ tru ca programutristete, de 0 stafe de~reSlV
bal
peh
l1. a prl'n traumatizarea capului. fapt pentru caret ~
~
1 ca p "] se QC caz .' 1\Ura se na~ C II 'i .' '. b 1 El i~i pute a salva VIata numm mu li-el a suferit un traumatlsm craruo-~eren~~n~
1inire a destinului Sali.mÎnctu-i lui Dumnezcu ~e~tru. oncel
~ t altora este Ulla din metodele deTrebuie sa intelcgetl ca aJ~torulacoT a .
deZl' nteresat cu atât mai repede. - ." cat aJutoru este mal,
~punhcare a karmel ~l, cu.t l de fericire pamânteasca.
".f ' a~ (,:
1' ka rma adicà dlspare ata~amen ilse pUll IC 'f'
. cand am fast pentru conferintâ, am vazut unAl parrulea exemplu. La RI~a,1 Ipa ctul cu un obstacol de beton.
1~ ~ 0 ma1}ma care arsesc. ngrup de oamem anga . t ' n dl)ua Motorul a fast aruncat. ~ ~At ma~ma s-a rup 1 .a fast atât de pl~ter.mc: l~ca . A f \" Am fast Întrebat care cra cauzala vreo douazeci ~l ClIlCl de metn 1Il a a.accidentului.
.' E acolo doua ancorari: in semelieAm cercetat câmpul ~elUl care muns~. ~au
din cauza disprelului pentru alti~i Într-un destin favorabtl. S-~
ancorat ln e e
oameni ~i din cauza arogantel sale,
A'"
.a femeie m-a rugat sa-i vad fiul. AveaAm sa va povestesc IIlca doua cazu:}.1 ~
t ra cu destinul Boala bloca un.d P' 'oarele sunt m ega il . ,picioarelc scluloa e. ICI
",'" a~
rau pc cci care le creau nepHicen,. f a d destin Parmt!! se supputermc ata§ament at e . ~. A d ste neplaceri s-au inmultit. Ancorarea. ~. J.
la de a mai tral can ace.. ." dle-a (hSpal ut orIll
" ." destin favorabil a devemt atat e~. .,t".,','
,
Pamânteasca ~1 mtr-un . .bamtulUl 10 cueuca ~. nep Jàcerile vcmte dm partea. ~ A .,A.] f fi t in stare sa receptlûneze .puterlllca, mcat e n-~r 1. °: . Al 11di le va primi in mtcrodoze, dar' 1 '.. ropnulUl sau destlll. nseamn
" 1.oanIeOl or ~J a p,..
l ' l' a destinultÜ genereaza boa a, larA asemenea InJoslre pe 10permanent. . nume 0
~.~
"
A e ca ~i intâmplarca Inca cu musca,blocarea nu are loc Într-o forma uUta, Clll1Cep
,
prin tot [elul de Oeacuri:' 't"t situatia sa care seamàna mai mult cuUn 'pacient din AmerIca fil-a pmes l
0 anecdota.
1KARMA pURÀ 103
~ Sunt un ghin:ionist cronie, Îmi spunea el. A~tept, de exemplu, cu sotia În
statia de autobuz, Autobuzul trebuie sa soseasdi dupa cinci minute, Însa el nuapare nici dupa cind, nici dupa zeee, nici dupa douazeci. Sotia imi spune:.Pleaca mai Încolo, altfel autobuzul nu va veni niciodata". Cum am plecat dinstalÎe, autobnzul a venir. ~i astfel de lucruri mi se Intâmpla des. Daca stau larand la magazin, aparatul de mareat se stridi exact inaintea mea.
L-am cercetat sa vad despre ce e vorba ~i i-am spus:- Sunteti un om fericit. La dumneavoastra ancorarea in destin este deasupra
nivelului martal, dar, pentru di sunteti un om spiritualizat §i bun la suftet, suntetitemperat nn cu biciuI, ci cu mici bobârnace destul de mult tlmp. Un am dur,i agresiv prÎme~te foarte repede, ln lac de bobâmace, bice.
- Fata mea are epilepsie, Îmi poveste~te 0 femeie. Am dus-o pe la to}iprofesorii, insa tara nid un rezultat. ,
Cercetez structUrile câmpurilor fetitei. SufietUI ei este ata~at de bani ~i denn destin favorabil. Ca rezultat, se demleaza un foarte puternic program deautodistrugere, care se blocheaza prin epilepsie, Ea nu vrea 'sa mai traiasdi, cu,toate ca problemele cu banii ~i cu bunastarea nu au aparut inca. Cau7..a agresivitàtiilmpotriva propriei persoane este agresivhatea mamei orientata impotriva altoroameni -
.. Ati avur multe neplaceri ln legatUra cu banii ~i bunast.area?
.. Da, desigur, imi raspunde ea.
.. I-ali urât, i-ali dispre\ilit ~ÎÎ-ali condamnatpe cei care v-au injosit ln acest sens?
.. Da.~ Agresivitatea dumneavoastra, acumuIata .impotriva altor oameni. ln fiica
dumneavoastra se dezvolta impotriva propriei persoane. Purificati-va sufletuldumneavoastra ~i pe cel al fetei. Explid(i-i ca ea trebuie sa respecte trei reguli.Prima: când ea are multe bunuri pamânte~tj ~i totul ii merge bine, nu trebuiesa-i dispretuÎasca pe oameni ,i sa se uite l~ altii de sus, nu trebuie sa-; Injoseascaprin cuvânt, pr;n gând ~i prin fapta pe oamenii lipsi}i de aceste avantaje. A doua:sa nu se supere, sà nu dispretuiasca $i sa nu-i condamne pe acei oameni prinintermediuI càrora Dumnezeu 0 va injosi ln privinta bunurilor Si a bunastârii.A treia' sa nu se supere $i sà nu dispretuiascâ intreaga lUIne atunci când Ii vafi rau. Cu alte cuvinte. sa se Închine pentru ca, purificându-si sufletul prinsuferinte fizice ~i spirituale, sa nu ucidâ iubirea din ea prin cuvant, prin gândsau prin faptii.
- Spuncti-mi, de ce puneti cuvântul Înaintea gândului? Doar gândul esteprimordial.
.- Cuvântul pronuntat are intotdeauna doua aspecte: cuvântul-cauza a gânduJui§i cuvântuI-urmare a gândului. În Biblie se spune:
"La Început a fost cuvântul5i cuvântul a fost al lui Dumnezeu, ~i cuvântul a fost Dumnezeu".
104 S.N. LAZAR'EV
Un barbat, care intâmplâtor a intrat În vorba cu mine, s-a interesat:- Am doua probleme: am cazu! in patima a1coolului, iar fata mea nu vede
bine cu un ochi. Din ce cauza?- Cauza este aceea~i. Sufletul va este ancorat Într-un destin favorabil, adlc3,
dadi pentru dumneavoastra cel mai important lueru este sa va rea!iza\i intentia,iar pe celelalte nu dati do] bani, atunci dumneavoastra va ancorati in propriabunastaAre. Daca distrugeti soarta cuiva pentTu a va fi mai bine, va ve~i ancoradublu. ln existentele trecute i-ati 5trivit pe aItH. iar in existenta aceasta va strivitÎpe dumneavoaslra. lar ca raspuns, ati dispreluit. Disprelul se transforma rapidint[-un program de autodistrugere. Anume aeest program ati Încercat 5à-l inchide~icu ajutorul alcoolului. La fiica dumneavoastra insa, programul de autodistrugereeste mult mai mare, pentru cà tei1dinta de a condamna ~i de a dispretui este mairidicatà. De aceea, ea va avea fie 0 forma grava de narcomanie, fie 0 infirmitate,fie 0 epilepsie ~i alte dereglàri ale funqHlor creierului, sau scaderea acuita~iivederii §Î a auzuluL. Este prima etapa de blocare a 3utodistrugerii. Daca veti reu~isa va educati coreet fiica, s:1-Îtransmiteti simtàmântul di oriee forme ale tericiriipamânle~ti sunt Humai un mijloc ~i cà sentimentul iubirii este sfânt ~i intangibilin sufletul ei ~i În sufletele allar oameni, numai atunci nu veti mai 3vea probleme.
Idolatria pàrintelui spiritual
În ultirnul timp, au inceput sa se releve tot mai clar cauzele care provoacacele mai grave baiL Orgoliul, care a trecut dincolo de linia ro§ie ~i cafe provoad\situatii traumatizante, refuzu\ comandamentelor Univcrsului au drept consecintaboh din ce in ce mai grave. Acest lucru se intâmpla pentru ca orgoliu\ omenÎrii~i agresivitatea subcon~tientâ au crescut brusc in ultimele decenii. Noi totÎ suntcmpasagerii unui tren care ne duce ln prapastie. Sufletul devine trufa~ arunci candse ancoreaza ln teluric. Cu cat teluricul este mai subtire, mai spiritualizat, cuarat este mai u~or sa te ancorezi in el. De aceea, teluricul de nivelul trei, CUll!Îl numesc eu (capacitatile, calitâtile sufletqti, lntelepciuoea ~i destinul), eslencvazut, insa 0 sursâ permanentâ de alimentarc a trufiei ~i omul care incearcasa se Îndeparteze de el nu poatc intelege ca ~i acestea sunt tot tcluric.
Unul dintre cele mai periculoase ata~amcnte este ata&amentulfata de intelep-ciune. Prima veriga este taÜH. "Tatàlmeu este cel mai bun, cel mai de~tept, Îartoti ceilalti Ii sunt inferiof1." latâ primul pas spre boalâ. Prin intermediul dispre-tului, tnItiei ~i supararilor, care atestâ dorinta omului de a pune teluricul maipresus de iubirea pentru Dumnezeu, ne ata~àm de tatâ ~i de Întelepciunea lui,iar mai tarziu punem mai presus de Dumnezeu propria intelepciune.
Nu demult am cercetat religiile lumii din punctu] de vedere al ancurariÎ lnteluric. Am constatat ca religiile nu blocheaza ata~amcntUl fata de parintclespiritual ~i fatà de inlelepciunea sa. Înseamnà cà toate religiile, orlcntându-J pe
KARMA PURA105
001dUre Dumllezeu, prezinta ln acela~i timp un curent subter~n: 0 ancorare lOtmai puternicà ln tclurie, care se intensif1ca În ultimul timp, Incetul cu locetul,am in\eles despre ce e vorba. Deci toate religiile slabesc pentru a lasa locul uneinoi progenituri, unei religii care va deveoi ~tiin\a, un nou mod de gandire, incare ~tiinta ~i religia sc reuoesc. Întrucât ancorarea in Întekpciune nu este blocata,În ultimul timp trebuie sa intensifice tendinta
diavolismului, fiindca diavolul este
Îngerul care s-a dezis de Tatal, de Dumnezeu, acuzandu-l de lipsa de in\elepciune.De ce tütu~i ln religie nu este Închis ata~amentul fata de intelepciune?
Pentru
cà toare religiile se bazeaza pc credintà. Credinta este veriga care Îl une~te pcam cu acela care a creat religia, adica parintele spiritual. De açeea, dorinta dea-I pune pe parintele spiritual mai presus de Dumnezeu nu se blocheaza, iar dinmoment ce nu se blocheaza sub aspect spiritual, aeest rolli revine vietii. Dorintade a pune pc parintele spiritual ~i intelepciunea sa mai presus de Du~ne~eu
va
duce in mod inevitabil la condamnarea parintelui spiritual ~i a inle1epcmnl1 sale,lapt pentru care luda a trebuit sa-l lradeze pe lisus Cristos. ~i Cristos ~tia ~iintelegea cà Juda nu este vinovat. Dar cee a GeCristos nu a putut da. pr~n :on~~ppeel a dat prin intennediul sitUa\iei. Situalia a arâtat ca lnvinuirea pannt~lt)t splfllualde un comportament iralional ales ta 0 dorinta aJ'cunsa
de a-l puniJ,,ge pan:'tele
spi;itual ~i in\elepciunea lui deasupra lui Dumn,,,eu ~i acest lucru, duce la trad~reji moane. Nu intamp\ator luda s-a spanzurat. Inlorma\ta exp"sa lU Blbile da 0hlocare indirecta a unei tendinte extrem de periculoase - dorinta de a puneparintele spiritual ~i inlelepciunea sa mai presus de Dumnezeu. Cristos spune~:"Numai prin mine yeti ajuuge la Tatal meu". Prin intermediul
panntelt1l splf\tual
intdim in contact cu Divinitatea. Este greu sa-ti a~ezi tat~n~imaIlla dupà Dumnezeu,dar e cu mult mai greu sa laci acest lueru cu parintele spiritua\. Orice religie,condamnându-i pc Zei care nu accepta ideile eroise de Intemeietorul
acesteia, se
ata~eaza !Ot mai pnternic de el ~i de h1\t~lepciunea sa. '. .'
În ullimele decenii, ancorarca omenirii ln trufle ~iintelepclUne, ca ~l donnta
eleal pune pe pàrintele spirÎtUalmai presus de Dumnezeu a crescul
consideraoi\.
Este 1!reu de inteles di Întelepciunea mea, concep\ia mea despre hune, mmteame3 ~toate acestea nu sunt eu. Ele nÜ-au fast date ~i imi VOl'fi luate. Anurneacea'stà lef!3tura: lntelepciunea, familia. banii, destinul favorabil sunt hlocate
prin epile~sie, Schlzolrenie, diabet, astm, cancer, boh cardin."asculareAceste
gandurÎ lnu vin in minte cand il privesc pe Miatul care sta lU la\a mea. Este;Iàou\ ~i are oehii mari. alba~lri. Seaman a mai degraba cu mli:lger
decat cu
un copi\. Are sarcom. Nu demult, am incercat sa vindec 0 !et/ta care sufereade aceeasi boalâ dar ca a murit. Am avut deseori lnstlccese. On nIvelul mennu era s~ficiem 'de ridical, ori parin\ii nu lu(elegeau cate ceva ~i nu voiau sa
aC\lOnezc ",upra lor in~i~i, ori holnavul lreouia deja sa se nasea, dar intr-un aitJoc sau -pe 0 alta planetà, ori el, 1ntr-O e~istenta
treema, a sâvàr~lt ceva care
trehuia ispa~it numai prin 003130~i moark. Incere sa vàd ce -pot sdmnh3. Penrru
! 'i
1
;l'
l'
1
1.l, 11,
~;,
1
\i
~
r !
106 s. N. LAZAREV
mine lucrul cel mai important e sa Îllteleg cauza bolii. Privesc campu! baiarului$i vad clar hieroglifele mortHor muitar oameni in câmpullui. În sut1etul baiatuluieste 0 agresivitate colosala impotriva oamenilor. El va ucide chiar ~i pentru ceamai midi jignire. Daca este prezentâ 0 enorma agresivitate, Înseamna di existaun spatiu mare de ancorare a sut1etului În tcluric.
~ Priviti. le explic parintilor, agresivitatea subcon~tienta mai mare de 220 deunitâti este periculoasâ pentru Univers. Înseamnâ dl. daca agresivitatea subcon-~tientà depa§e~te aeest nivel. omui este supus distrugerii sau unei puternice blocaria acestei agresivitàti. La dumneavoastra, ma adresez eu mamei, agresivitateasubcon~tienta are 200 de unitâti, iar la sot 210, adica aproape de Hnia ro~ie. larla copU, tot ceea ce avem bun sau rau in noi se amplifidi. Piu} dumneavoastraare la agresivitatea subcon~tientà 560 de unitati. Asta Înseamna fie llloarte, fie0 puternica blocare. Am sa va explie ln alti termeni. ()riee comandâ a organismuluiatinge interesele eelulei ~i 0 traumatizeaza ~n prezent. Însa ln perspectivà actio-neaza ln benetlciul celulei. Repet mereu ca, daca eelula prime~te ~i exccutamajoritatea comenzilor organismului, ea este sânàtoasâ. Oaca exet:uta mai putinde 50% - inc~pe sâ provoace rau organismului ~i, ca urmarc. se imbolnave~te,Dacâ procentul este mai mic de 5 %, celula este supusa distrugerii. Acum, candstau de vorba cu dumneavaastrâ, vi se schimbâ modul de receptare a lumii ~iarc lac a ameliarare. Sa vedem eum era dimineata: erati gala, ii spun eu marnei,sa acceptati doar in proportie de 5 % 0 situatie traumatizanta. La dllnmeavoastrà,ma adresez tatàlui, acest procent era tot de 5 %, dar la fiul dumneavoastrà deminus 100%. Asta inseamna di celula nu Humai di nu vrca sa receptionezecomenzile, dar iTIcearca sâ-§i subordoneze Întregul arganism, adicà are tendinta
/'
de a face Iumea inconjuriUoare malignâ. Pentru a se purifica sutlctul, acest processe transferâ asupra corpului.
Agresivitatea crescutà În suftet este rezultatul unei puternice ancorâri in tclurie.La durn~~avoastra amândoi, sytletul s-a lipit de corp, adiea de tful'ie, intelepciune,bani -§ÎbunurÏ materiale, de un destin favorabil. lnseamna câ, absolut tara nidun rnotiv'; oamcnii trebuiau sa va provoace nepJaceri pe" linia destinului, sa vàinjoseasca În privinta banilor ~i bunurilor materiale, tn privinta intelepciunii §itrufiei. ,Dar, intrucât durnneavoastra nu ati inteles cà era t:ea mai u§oara formade purificare, dumneavoastrâ, drept ràspuns. i-a1i urât cumplit, v-ati suparat §ii-ali condamnat. Supararile ~i ura condensate au patruns tn profunzimea sufletului§Î. marindu-se, au trecut la ou, din care cauza el este baInav. El a primit asemeneaparinti pentru ca in viata aaterioara a avut un destin minunat §i bunuri materiale§i a fost un (Jm l'oarte intclept. El a Început sa-i disprc1uiast:â. pe cei pro~ti ~iimperfeqL pc cei care ~i-au distrus destinul primr-un comportament incorect.Suf1ctul lui S-{lancorat in toate acestea intr-atât de rouit, incat in aceasta viatael trebuie sa pianla totul pcntru a ~i-I purifica. Din aceasta cauza i s-a dat 0boa]a lunga ~i chinuitoare.
KARMA puRA 107
Cu c~âtsutlet~1 este d~sprins mai ineet de Pâmant, cu at1t mai muIte ~anseare el .sa se punfice. Not nu numai di suntem bolnavi, dar ~i imbàtrânim din
aee~a~~c~uza. I~ta ce trebuie sa faceti: sâ nu va mai condamnati in nici un felpanntl1, !fi specIal tatal, sub aspectul intelepciunii; sa va cereli iertare de laDu~nnezeu pen:fU. ca Întelepciunea dUffineavoastra ~i cea a parintilor ati a~ezat-omal presus de mbuea pentru Dumnezeu; revizuiti-va intreaga viata ~i atitudineadumneavoastra rata de oriee situatie. Supararea, invidia, compàtimirea, blamarealega:e de neintelegerea !umii: v-au ata~at de intelepciune. Mai Întâi revizuiti-v5.de cateva on vIala: ndlcatl-va deasupra dorintei de a va a~eza calitatile suflete~timal prcsus~ de mblfea. pentru ~UIllnezeu, apai renuntati la agresivitate, la ata~a-mentul fata de bunun!e matenale, fata de destinul favorabi!. Cereti-va iertarepentru faptu! ca iubirea fata de cele pàmânte~ti va este mai mare decât cea pentrUDumnezeu, ca a~l transmlS-O unna~llor dumneavoastra pâna la cea de-a 17-a spila,
~ent~ .faptuI, ca atl respms purificarea care v-a venit prin injosire, urnilinta,lI1~elaclU~e§l du~nneavoa~trà. .ca raspuns, v-ali suparat ~i pentfU [aptul di acestlu~.rul-al1 tra~smls urma§tlor §1pentru acel rau pe care l-ati pricinuit prin aceasta.BaJatul trebUle sa se raage ~i sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai mult decât orieepe lume. Bâiatul trebuie sa ~tie ca toata Jumea este- inteligentâ ~i ca tot ceea ce'se intâmpHi trebuie Iuat ca ceva trimis de Dumnezeu, indiferent eum ar fi fost.
- Spuneti-mi, cat la suta reprezintâ ~ansele de succes?- Aceasta Întrebare ar trcbui sa v-o puneti singuri. Acum totul depinde de
dumneavoastra..
A doua zi, ei au venit la mine. Câmpul baiatuiui s-a ameharat considerabil.Au ran~~s insa doua straturi puternice. Acestea erau ancorarea in telurie, din cauzapreten!111~r fa!a de parinli, ~i karma sufletelor viitorilor urma~i. I-am spus caIrebme sa se raage pentru a-ii purifica sufletul. Cineva mi-a spus mai târziu càma~a s-a intrebat cu lacrimi fi ochi: "Dare chiar sa ajute toate acestea?".
~lntimpul diagnostidirii s-a relevat un moment foarte important care rn-a ajutats~.lUteleg de ce multe bah sunt incurabile. Când vorbeam cu parintii, câmpu!batatulul a devemt curat ~i aneorarile au fost anulate. Eu Însa Ill-am obi~nuit cu
~ap~u.l.ca. trebu.ie sa analizez zeci de tipuri de aneorare. Cercetând parametrull~]~ln~balatulUl, a~ vazut cum acesta urca fcbril ~i imediat cade. Ceva il .tinea,~l lllca ceva putermc. S-a dovedit ea erau urma~ii lui in societate ~i in omenireCiudaL biliatul parea lipsit de karma societatii !ii omenirii. Pentru a-l villdeca'trebuia vindecata societatea ~i omenirea, ceea ce practic Cfa incurabil. '
Cauza se afla in tatal sau. Mi-am amintit de principiul ancorarii in telurie:ne ancoram in tot ccea ce condamnarn. Daca tatal sau marna condamna societateasau ?ffi:ll.irea, ci i§i.ata~ea~â urma~ii de karma societatii !ji a omenirii ~i urma~iivor ISp~!j~nu nu~alpropna karma, dar ~i pacatele intregii omeniri. Dupa cumam stabIltt, una dm cauzele principale ale hemofiliei 0 reprezinta aceasta tendintà.Daca un om il condamna pe altul, asta este 0 unitate de agresivitate. Daca el
--1
108 S.N. LAZAREV
cond~mna .un grup de oaIlleni ~i societatea, sunt mii de unitâ;i. Daca el consideraomemrea Imp~rfectâ ~i cufundata in pacate, acest lucTU este $i mai pericutosBlamarea uum grup de oameni, indiferent daca sunt homosexuali narcornanic~iminali. sectanti, alte popoare ~i state, provoaca 0 explozie de dra la unna~i~l se blocheaza tara mita În Univers.
Copiii care prezintâ programe de distrugere a societâtii ~i omenirii de obieeinu supravietuiesc. Am intâlnit nu demult 0 situatie paradoxalà pe acea~ili tema.Am fast rugat sa consult 0 femeie care a pHitit rceent 0 mare suma de bani casa-~i vindec~ câ~nele. La consultatie Î-am explicat ca. salvând viala câinelui, ~i-as:lvat pfopna vlatâ. pentru di ea prezenta un puternic program de distrugere abarbatdor,. care aqJOna În principal asupra dulàului. Acesta avea 0 .ansâ desupravletUlre de 2-~ ~. Însa femeia, ineereand 5a-1 salveze, i~i inchidea propriilcprograme de agreslvltate.
,Au urmat ,la consultalie ni.te pàrinti al càror lÏu suferea de 0 boalâ gravaa s~ngelUl. ~and .1-am eereetat campu], am ramas surprins. Era acolo ceva multmaI r::i.udeeat once boala canceroasa. Cel mai tare rn-a mirat insa cà motivulbolii sale il constituia destinul societàtii ~i al omenirii. De aici ii venea boalapentru. ca. În ~sllt1e~1 sau ~r~ un puternic program de distrugere a unui grup d;o~rne~l ~l a mtregll omemfl. A~a punându-se problema, dadi eu n-a~ fi apucars~-l ~lIldee pe b~iiat, el ar fi avut putine !jallse de supravietuire. Nu-mi venea~a ma ocup de el, nu eram pregatit pemru 0 asemenea treaba I}iam hotarât sa-mitac 0 fav~are. Le-am spus parintilor 0 suma minima pentru tratament, ceva maimare deeat cea pe care a cheltuit-o femeÎa pemru vindecarea caÎneluÎ sau $i le-amspus di ~anse de reu~ila sunt doar 20%. Ei mi-au spus ca se VOl'gândi pc hol,dar au plecat tara sa-~i ia ramas bun.
Comportamentul parintilor baiatului bolnav lU-a mirat lntrucâtva, dar, dupaaceea, am inteles ca ei n-au nici 0 vina. Probahil ca nu aveam voie sa tratezacest copil. Am ajuns la metode ~i parametri noi de câte ori rn-am at1at Într-o~ituatie tara ie~ire. Aici trebuia fie sa refuz sa-l ajut pe balnav, fie sa creez noiInstrumente de clarviziune.
Cu totui reeent am gasit rezolvarea unei importante probleme. Era 0 enigmâpentru. mine de ce imr-ull caz are loc 0 ameJiorare puternica, iar În altul: inaceea:]l boala, ~fectul este minim. Am observat mai tarziu ca aeest fapt este legalde progran:ml dlstruger.ii tatalui. Pe plan bioenergetie, eu sunt un parinte spirirualpentru paClentul meu :]1programul de agresivÜate impotriva tatalui fie se ÎntoareeiJ~pO[riva paciemului, producandu-Î suferinte fizice, fie câmpul meu se Înehide~I efo~tl~ril: sale î~i pierd efectul. S-a dovedit cà, pe lânga efÔfturile personale,om~l l~l gase~te punctul de sprijin :Ji În structurile câmpului meu.
ln fata mea sta 0 fata despre problemele direia am povestit deja. Dorinta dea pune munca, prestigiul, destinul favorabil mai presus de Dumnezeu incJudeprograrnul distrugerii propriilor copii. l-am explicat cum trebuie sa se inchine
..
//
KARMA PURA ]09
~i ce trebuie sa faca pentru a se ameliora ~situalia. Dar situatia nu s-a ameliorat.Deci, inca exista un motiv serias pe care nu am reu§it deocamdala sa-l gasesc.Dacà nu-] voi gàsi, totui va ti in zadar. Cercetez din nou structurile câmpurilor~jvàd un purernic program de distrugere a copiilor. Aici trebuie de meditat. Voiface 0 midi paranteza. '
Mulfi vor sa-.$i fnsu$easca metoda mea. Logica este aproxfmati~! aceasta: "Elma im'a/a Cllm sa intru În ciimpurile informa/ionale, nzjj invaJa sa w1d structurilecare i~fluenleazd destinul $i bolile, eu pdtrund aca[o, ablin cUlIO;'tinle$i ÎnJe[ep-ciune $i Înferc sii tratez ': Problema este fnsa ca, la nivelul fin, eu Încep sa vâdatunci dind fncep sa fnfeleg. Particularitatell metodei mele constt'i fn foptul ciiinfelegerea e mai importantii decat vizualizarea. Sa fntri fn structurile fine $fsa le vezi fnseamna doar 5%, far 95% reprezintii munca de con$tientizare.Concep[iile cu care pdtrund În cdmpurile infonnalianale dau posibilitatea selecliei$i 0 colosalil economie de forfe. Am sa explic cum am aluns la con$tientizareamecanismului fnJelegerii. Sa ne imaginam 0 lovitura aplicata unei pietre ~i,('on/orm legii a III-a a lui Newton, reac/irmea la acensta lovirura. În, organism~lVill, aceste procese decurg pu/in mai al(fel. Excita(ia mecanicii se transforma 11lexcila{ie nervoasà, raspunsul vine pu/in mai tarziu. Cu dit este mai mare intervalulde rimp dintre excita/ie $i reacIle ~i cu cat mai slaba este reac/ia externa, cualdt mal multa energie fiztra intra fn cea nervoasa. Din copillirie dorin(a dea fn/elege. de a con~tietltiza ceea ce se fntampla a fast mai mare dec{lf darillJade a da raspuns unei situalii. Începând de la varsta de 10 mÛ, ma inhibam d'mderam batut, nu ma puteam apiira. Toata eneJgia nascl1ta fn relaliil~ cu lumeainconjurâtoare () orientam În mod cOJ/:;tientnu fn afara, ci fn interior. Contactam.lumea exterioarii din ce in ce mai pUlin emotiv. Dar din ce ln ce mai mu/t mlSf! aprindea dorinfa de a fnJelege $i CIcunoa~.te lumea, De obicei, po~niri~eimerioare se opresc ~i omul fncepe din 'wu sa reaC/ioneze la lwnea extenOrlra.Însâ aceasla stare inlerioara mi-a pliicut atat de mult, fncat am 110tarat sd nuremml niciodatil la ea. Ramanea 0 problema: cll/n sa reacfionez la ~ume~exlerioarli. Solufla era una singura - sa lucrez concomitellt fn doua reglJnuTl.
Si acum sa ne intoarcem la pacienta mea. Ata$amentul fala de image, deserviciu, de destin ~'1Ise anuleaza, $i.nu se anuleaza nici programul de distrugerea copiilor. Înscamna ca e vorba despre veriga posterioara, trehuie camata ceaanterioarâ. Încerc sa elaborez 0 schema pe care am inceput s-o folosese nu demult$i ii explic:
- Ancorarea puternica in tclurie genereazà agresivitatea ~i hoala. Dar la bazamturor ancorarilor in teluric exista prima veriga de baza. AceaSla reprezinta taU:iJ~i nwma, De ci Jepinde viata copilului, existenta lui. Ispita d~ a a~eza _ratai ~~
marna mai presus de Dumnezeu este cea mai mare. Anume dm aceasta callzaCristos, prin principala sa Învatatura, bloca aceastà tendintâ: ,.lubqte-L peDumnezeu mai presus de tatâl tau, de marna ta, de nul tau". Daca eu il a~cz
111
1:1 ~
l'
Il
11
1
1
'11 !
Ir;
.1
~
JIU S.N. LAZAREV
pc taU! mai presus de Dumnezeu, atunci ~~ipc mine ma a~ez l,?ai presus de
Dumnezeu, pentru di eu sunt 0 parte a lui. Inseanma di pc omul1Ubit. pc 50tiamca, casa in care iroi tdiic§te familia, ma~ina, vila le pun, de asemenea, maipresus de Dumnezeu. Surs a impamântenirii stà ln aceea ca iubirea pentru marna~i tata este mai putcrnicâ decfitpentru Dumnezeu. Daca Îl pun pc tata mai presLisde Dumnczcu, atunci, pentru a stapa aceasta tendintâ periculoasa, el trebuie sama nedreptateasca, sa ma jigncascâ, sa se despartà de mÜlC.Dadi in aceasta viataÎmi divinizez tatal, ln viata urmatoare Îl voi avea tot pc el, dar de data aceasrael va fi un golan, un §oapan, un betiv, adicà un Oln care se va comporta ln a~afel, incat sa excluda divinizarea lui. Dadi. eu nu l-am eondamnat, nu Dl-am suparatpc el. nu l-am dispretuit, Înseamna ca rn-am. purifical ~i am inc11isprima verigaa ancorarii in teluric. Dar, daca eu l-am condamnat, ffi-am suparat, l-am udtam declan~at prin asta programul ancorarii in telurÎc ~i ma voi ag5ta aeum detot ccea ce-i pàmantesc de câteva ad mai puternic. Ma VOl desprinde de celepamânte~ti prin intermediul bolilor. traumatismelor. nefericirÜ. De aceea. bolilenoastre incep cu condamnarea parintilor ~i supararile impotriva lelL
- Spuneti-mi, supararea pc marna este la [el de perisuloasà ca §i pc tata?.- Când va supàrati pe marna, agresivitatea dumneavoastra subcoll!~tientae,";te
mai midi, pentru di marna v-a Ilaseut §i v-a hranit la sanul ei. Rezerva de iuhire~i bmÜ'itatenu va permite supârarii sa patrunda in interior. Tatal este mai Îndepartatin planul fizie, dar mai apropiat in cel spiritual., De aceea blamarca lui este muitmai periculoasa, iar dispretul ~i tfufia fata de [ata datorita calitatilor lui suflete~ti~i intelepdunii genereaza cca mai putcrnica ancorare În teluric. Ata~amentul fatade intelepciune se blocheaza la copii prin schizofrenie, oligofrenie, epilepsie,cancer. Diavolul este ingerul care s-a dezis de Tata, cOllsiderand di el a creatÎn mod r1echibzuit lumea, adicâ ~i-a pus propria intelepciune mai presus deditcea a lui Dumnezeu.
- lata deci. ÎÏ spun eu fctei, in neamuI dumneavoastra, pc linie materna, indecursul a trei generatii a existat dorinta de a-I situa pe tata mai presus dt.:Dumnezcu $i refuzul purificarii sub forma injosiri1or ~i umilintclor pornite dela el. Aceasta este 0 sursà puternidi a aneoràrii dumneavoastra ln teluric.
~ Mama se supara foarte mult pe tatal ei. Pc tatal meu nu-l tin mintc. Ce sâ fae?
- Mama dumneavoastrâ se supara nu numai pe tatai ci, dar ~i pc sot candefa insàrcinatà, de aceea trebuie sà-~i eeara iertare. lar la dUIIllicavoastra programulde distrugere a lalalui se dec1an~a când va suparati pe altii. Problema e caÎnvatâtorul dumneavoastra sau ~eful de la serviciu, in privinta bioenergÎei. vapot fi pârinti spirÜua1i, iar, c{md 'là suparati pe ei. 'là activati programul distructiv.În 1990. vi S"3 trimis Q Îneercare pentru Închiderea acestui program. Dumnea-voastra n-ati dcpa~it-o ~i de aceea sunteti bolnavà acum.
Da. imi amintesc, da fata din cap. M-am despartit de prietenul met!.- Vedeti dmnneavoastra, ii explic. daca omui iubit are un contact puternic
ct! Dumuezeu, Jin punct de vedere bioenergetic va este pariure spidtual. Problema
KARMA pu RA III
este ca programuJ de distrugere a parintelui spiritual este un program de distrugerea sotului §i ~ propriilor copH. Imaginati-vâ cà Îmi urase tatàl, iar sotia mea esteinsarcinata. Inseamnâ ca eu sunt tata ~i propriul meu program ma va ucide. Sotul,in timpul sarcinii, este, in acela~i timp, ~i tata. Prin u~mare, supàrarea pc sot.patrunsa in interior este un program de distrugere a tatalui, sotului ~i copiilor.A propriilor dumneavoastra copii. Daca dumneavoastra ati Ii trecut cu bine prinaeea incereare ~i n-ati fi manifestat agresivitate impotriva lui ~i a dumneavoastra,a\i Ii incrus programul de distrugere a tatalui ~i a propriilor copii. Dar, intrucâtnu ati dcpa~it-o, nu numai cà n-ati Închis aeest program, ci, dimpotrivâ, ati intimasulletul unna~ilor dunmeavoastra pana la a ~aptea generatie. Aeum trchuie sa varugati nu numai pentru dumneavoastra §i stramo$ii dumneavoastrâ pe linie materna,dar ~i pentru lOti urma~ii.
- Spuneti-mi, intreaba fata, ziceali ca am un program distructiv impotrivacopillar din eauza serviciuJui ~i a image-ului1 iar acum spuneti cà programul estelegal de supararea pe tata. Cum sa inteleg toate astea?
- În primul rand, ~i iutr-un eaz ~i in celalalt, este vorba aiei de repudierealui Dumnezeu ~i, prin urmare, de repudierea viitorilor copiL În al doilea rand,În existentele trecute ati avut un destin favorabil. 0 'Situatie huna in societate,lTIunca ~i capacitatile veneau din partea tat31ui, ~i toate aceste verigi sunt legateÎnlre cie. Daca trageli de 0 veriga, le ve\i mi~ca pe toate.
- Dar dacà eu il iubese pc Dumnezeu prin omul iubit?- Tot ce este pàmâmesc este 0 parte a Divinitâtii. a~a eum ~elula canceroasa
este 0 parte a organismului. numai cà În ca sunt inversate prioritâtile. Cristosde aceea spunea ca a venit sa-l desparta pe frate de sora, pe sot de sotie. Fara0 noua gandire, sa vezi concomitent Într-un singur am ~i teluricul. ~l Divinul,este foarte complicat. Una din laturi va invinge: sau telurieul, sau Divioul.
Cititorul Î~i poate crea impresia ca eu primese informatiile t'oarte u~or. Nueste deloc a~a. 0 informatie noua 0 poti obtine numai dupa parcurgerea uneiincercàri.
Odata, m-a abordat 0 cuno~tinta care avea mari datorii. I-am explicat caprezinta un ata~ament fata de un destin favorabil ~i fata de bani ~i ca de aceeai s-a eom-plicat atât de mult situatia. M-a rugat s-o ajut ~i pentru aceasta a trebuitsa ma IhnÎtez in privinta banilor ~i a hunastar;i. La exterior am acceptat acest\ucru cu u~urlnta, Însa in interior lucrurile au inceput sa scârtie.
A trecut catva timp ~i am inteles inca 0 data ce inseamna mecanislnul karmic.Am constatat di prezint acelea~i ata~amente, numai cà ele crau situate adanc ininterior ~i au je$it la suprafatâ atunci cand eu am hotàrât În mod con§lient sama injosesc i11 privinta banilor ~i a destinului favorabil. Daca vi se solicitaajutorul, lucrul nu este deloe intimplâtor: cedând bogâtia materialâ, primiti inschimb bogatia spirituala.
112 S.N. LAZAREV
.Dupa ce ffi-am purificat, am decis ca treburile ci vor merge pc taga~ut cein~al bun, pe~t~ ca biocâmpul meu Cfa un fel de punet de sprijin pentru ÎncercariJeCI de a se ndlca. Dar situatia nu s-a schimbat. Ea continua sa aibà neplâceri.
- Câmpul dumneavoastra este izolat de al meu ~i va este greu sa va ridic;l\ipentru di aV,etiun pr?gra~ de distrugere a pàrintelui spiritual, iar eu din punetde vedere blOcnerget1c va sunt un astfel de parinte. Daca dumneavoasrrà v~atiblamat tatal sau un Dm care merita respect, atunci programul de distrugel'~ a tati1lu!
~1a pa~i~t~lu_ispiritual tie .se intoarce Înda~at ~i va face rau, fie câmpurile selzol~aza §llml vme rouit mal greu sa va ajut. ln 1962, vi s~a declan~at un programde dlstrugere a tatalui .i a sotului. Sotul va era În acela.i timp .i parime spiritual.
- Ce tot spuneti? riposteaza femeia. El cra un beliv, ce padnte ~.'pirÜual!- Dar acest lucru' nu este un indiciu. Cel mai adesea, un betiv este mai
spiritualizat decât unul treaz. El bea pentru ca punea femeja iubita ~i relatiilecu e~ mai presus decât Dumnezeu ~i, când relatiile se aherau, ii pierea poftade vlata. Programul de autodistrugere il bara prin betie.
- Da, confirma femeia, el spunea cà numai eu Îl pot saIva. Eu l-am scosmulti ani din situatii dificile. Dupa aceea, am obos'iL
. -. Vedet.i despre ce este vorba, ii explic eu. În existentele lrecute, el avea [)lllte~lgenta lmensa, a avut foaTte multi bani ~i un destin exceplionaL Dumneavo3srrav-aIl ata~~t de aeest l~cr~ foarte mult, punând inlelepciunea lui §i tot ce cra legutd.e el.ffim presus de mblrea pentru DUffinezeu. Si intelepciunea dumneavoastra,sttual1a dumneavoastra mateTiaH\ le-aIl pus mai presus de Dumnezeu. În Jeestcaz, pentru a fi salvatâ ~i pentru a va purit1ca, v~a fost dat tot el, dar, de dataaceasta, umit În privin{a banilor, a inteligentei ~i a destinului favorabiL Salvându~1pe el. va salva!i pe dumneavoastra, tara sa .titi acest lucru. Tràgeati de el sà-I
ad.uc.etipc lÏ?ia de plutire, daT, in foruI dumneavoastrâ interior, adeseori il disprc~tmat'- Blamandu-l pe sOI. manifestându-va nemultumirea fatà de situa!ie, v-alihpll sufletul de un destin favorabil, de bani .i pesle 30 de ani a trebuit sa platitipentru toate acestea ~i ati platit destul de mult. Blamarea imperfectiunii esteperÏculoasa pentru sanatate. Rugari-vâ, revizuiti-va viata ~i atunei ~ansele dumnea"vaastra VOTcre:jte.
Ne-am despartit, iar eu mergeam ~i ma gândcam ce se poate iTli.âmplacu amuIcare i~idisprewie~tc tatal din cauza intelepciunii, a banilor ~i a destinului favorabil.I\fi-am amintit de Biblie ~i in acest moment mi-a devenit clara Întreaga situatieI~gata de rastignirea lui Iisus Cristos. Prima veriga este renegarea lui Dumnezeu.1 ata.amentul de cele pamânte.ti: exislà dorin(a de a-I pune pe tata mai presu,de Dumnezeu, iuhirea rata de intelepciune, de bunurile materiale ~i de destinsa fie p~se n~ai ~resus de iubirea pentru Dumnezeu. În viata ulrerioara, pentru
a. fi p~nfical1, fil se da un tata injosit În ceea ce prive~te Întelepeiunea, banii~I destll1ul favorabiL Daca Bai nu-I yom trada, nu ne yom dezÏce de eJ, nu-l vomblama. SuflClul llostru se va purifica ~i comactul cu Dumnezeu se va Îrnensifica :
KARMA PU RÂ 113
daca ne yom dezice, aceasta inseamna ~i renegarea lui Dumnezeu, iar aeest Lucruil vom rascumpara prin traumatisme, boH ~i moarte. .' .
lisus Cristos trebuia nu numai sa dea 0 informatie eare sa det.erm1Oedestmat135trategica a omenirii. El trebuia sa izbaveasca omenirea de ata~ame~tul, fala ~eteluric ~i de dependenta crescuta fata de acesta, Acest lucru ~ute~a~.la~tl?s pr~ndistfUl!erea a tot ceea ce era pamântesc În el insu~i. El trebUla sa f~e 1OJOSlt~ncorpui sau fizic §j l-au rastignit; el trebuia sa fie umilit ln ÎntelepclUneasa, m
ceea ce privc$te banii ~Ïdestinul favorabil ~i el a f~st lipsit de.toate ac~ste~. Ace~tlucru bloca ancorarea in fericirea pamânteasca ~l fâcea ca mformatla .sa nu fI:periculoasa, Dar nu ajungea numai ata!. Trebllia dat un exemplu de relatl~ corect~cu propria lui situalie. Iuda l-a acuzat pe Iisus pentru °
comportare mcorecta
În legàtura cu lntelepciunea ~i banii. Aminti!i-~à scena cu porumbulA. I?e a~eeasufletul sau s-a lipit de bani .i În(elepciune .t, ca rezultat, el a sfar,.lt pnn ~se sinucide. Cristos lntelegea ca nu Juda cra problema, cllmperfectlUuea mtele~en~lumii Petru s-a dezis de trei ori de Cristos din cauza unui destin f~vorabl1 ~1a isp~§it acest lucru prin propria sa rastignire. În tilosof~a orien!aHi, m~ri,measpiritului se realiza prin distrugerea a ceea c~ era pamantesc. ln ,cre§um~m,
marimea ;;1puterca spiritului ;;i posibilWitile tiZlce pe care ~le-~ mamfestat hsu:
Cristos s-au modificat prilltr-o profundâ injosire a tot ce era pamante~c. Accep:tare~aœstui lucru nu permitea sa idcntifici marimea spiritului cu manmea fizldl ~lastfel sa curmi dezvoltarea. '
Când se naruie ceca ce e pamântesc, la omul care ~i~a fixat ~rept:punct ~esprijin aceste lucruri pamâIlte~ti apar doua. ~orinte:. sa .se aga.te~~l ~al ~men~lc.de ceea ce se naruie, manifestându-~i agreslvltatea, !il, dlmpotflva, sa. se m~~par-teze de acestca, tinzând catre Dumnezeu. În funqie de alegerea sa depmde vutorul
i Sali ~i al copiilor sai. . . . ~ ~ ~.Cu pacientii vorbesc dur, câteodatii nepohtlcos, La ~me 1~I.lca~~
e weh IS
programul idolatriei parintelui spiritual §i de aceea, daca, nu 11 VOl md~parta,
ei se vor ata~a de mine ca de oriee lucru parnântesc. IS?lta de .ata~~re fata .d~
mine, de LI ma pune mai presus de !Jumnezeu, este de catev~ on ma.l putermca~i de aceea muH mai pericnloasa. Ii multmnesc pentru aeel oame9J ~c~re s-auindepana( de mine, pe care i-am dczamagit.
~' ' ,Este foarte greu sa nu faci un idol din cel cl3fe te salveaz3. Fo~rtè' greu este,
de asemeuea, sa Intelegi ca el nu are nici un merit. ca el nu esse de~al un ~xecutantprin intennediul diruia sunt salvati oamenii. Daca ma port dur, lar p~a.Cle?tuln~ma condamna, ~tiu cu precizie ca el va scapa de probleme. NadaJdme.sc ~asislemul meu se va dezvolta in a~a fel, incât sa nu trebuiasca sa recurg la dlferIfeexemple $1 artitleÏi pentru a salva un omo .
"
, .
0 pacienta prezintâ 0 problema in afara standardulm ~ dedu~l.area ~ersonalt-
ratii. Îi analizez câmpul ~i vad pronunt3le semne ale Idolatnel unm alt .on:.Dorin!a de a~] pune pe parintele spi rimaI mai presl1s de Dl~mnezeu este una~a,
1
i,
1
1
t
':-\
1
1
!,.:
~:
1
1
! 1
1
\14 S.N. LAZARE V
rapt cu care ma ÎIllâlnesc pentru prima oara. Idolatrizarea propriului tala, ca $ia parintelui spiritual, fata de care se ata~eaza sufletul nostru, câta vrerne omuleste 0 'parte a acestuia, genereazà propria idolatrie. Dacà ÎIni pUll tatâl sauparintele spiritual mai presus de Dumnezeu, tendinta de a-mi pune propriapersoana mai presus de Dumnezeu se conecteaza automat. Se Întcllsifica truftaca urmare a neacceptarii unei situatii traumatizante care constituie Vointa Creatoru-lui. Daca se depa~esc limitele normale, apare agresivitatea care atrage dupa ca0 serie de problcme. La aceasta femeie viitoarele baH ~i moartea sunt blocateprin dedublarea personalitâtii, care ii injose~te tfufia. Trebuia eluddat de undeven~a aceastâ idolatrie a pàrintelui spiritual.
~n urm~ cu doi ani, femeia a intrat Într-o ~coaHi ezotericâ bazata pe invataturaunUI gândltur care murise de mai bine de 0 sutâ de ani. Îi cercetez structurilrspiritllale. Biocampul nu-i suficient de pur. Din pacate. acesta este neajunsult~turor celof.care intra În contact cu Înalta ~tiintâ ~i.au mentori evoluati, provenitidm alte JUHn. Apare dorinta de a pune dragostea fata de invàtator sursa il1for-n:atiei. mai. pr:sus d~ iuhirea pentru Dumnezeu. Aces! Iucm este gr~-ude depa~it.Cercetez blOcampunle membrilor acestei ~coli $1.'lad mari probleme. Femeiaconfinua informatiile mele.
- Da, eu ~m pIecat de la ei. Oamenii au inceput sa spuna una ~i sa faca alta.Acum devine clar de ce apar ~i dispar repede multe ~coli ezoterice. Rezerva
strategicâ vital~ ,a gru~ului este determinata de puritatea structurilar spirÎtualeale fondatorulm acestma. Cu cat este mai pretioasa informatia pe care 0 obtineo111ul,cu mât mai mare este tentatia lui sa se ata~eze de sursa. Numai un numàrmic d~ individualitâti se pot ridica deasupra acestei condi~ii &i i~i pot pastra~rmoJ1la .sufleteasc~. Cum ramâne !nSa cu ceilalti care primesc informatia prin
./lIlter~edlUl ace~tUlom, dar nu au puterea sa simtà ca trimisul Divinitatii nut~ebUle pus mal presus de Durnnezeu? Dupa toate aparcntele, aiej râmane 0slllgura cale de le~ire: cel care transmite informatia trebuic sa se autoproclarneDUl1lneZe~1pen~ru a nu dev-ia orientârile oamenilor. Probabil di anume pentruac~st. Il}~t1VCn.stos s-a proc)amat Dumnezeu. Sau omul trebuie sa declare cà aprmllt .1I1fOrmaçlade la Dumnezeu printr-un contact personal ~i, prin urmare, sedec~leaza ~utom.at de la actiunea de transmitere a informortiei. La nivelul con~tien~tulm nu eXIsta §1 nu poate exista ceva absolut ~j imuabil. Con~tientul este Înlegatura cu Înveli$ul fizie ~i este supus unei demolàri permanente. De aceea, 0data cu dezvoltarea omenirii are lac 0 schimbare permanenta a formelor !jiconceptiilor in privinta a ceca ce este omu!. a locului sali ln lumc. a moduJuide a ajunge !a Dumnezeu. a ccea ce este $i cine este Dumnezeu.
Idol.atril.area parintelui spiritual. sursa inlorrnatiilor, reprezint3. dorinta deabsolutIzarc a adevarurilar ohtinute de con~tiin!â, adica de a face t'Jrma lncasabilâimuabiHL Aeest [ueru duce la anchilozarea $i degradarea con~tiinle1. Pcntru c~acest lucru sa nu se intâmple ~i sa nu apara degradarea. perioadele credinlei
KARMA pURÀ 115
absolute În Dumnezeu au alternat cu perioadele de ateism. Prima pcrioada aconcurat la ~cumul~rea informatiei. Cea de a doua, la valorificarea acesteia prindemolarea ntualunlor formaie çi a traditiei, adica, prin destramarea formeicontinutul se purifica. Acum, rand s-a aecelerat procesul de dezvoitare, spiral~a devenit dubla.
Contrariile se reunesc nu Într-un interval Îndelungat de timp, ci Într-ullulredus. Fiecare om poate fi credincios ~i ateu În acela~i timp. FiJosofti spuneauintotdeauna ca la Început eontrariile nu se uuese pentru di reuniunea lor Înseamnàneutralizare,
~
jar mai târziu acest lucru devine posibil. are loc reconciliereacontrariilor. ln realitate, contrariile Întotdeauna au stat impreuna. Acest lucrudetermin3. intervalui de timp al reunificàriÏ loT. DezvoItarea ln Univers lllseamnalargire: tot mai multa malerie, tot mai muIt spatiu ~i mai mult timp. Înseamnaca. pe de alla parte, trebuie sa aiba loc comprimarea structurilor spirituale, adicapentru acela~i interval de timp 0 cuprindere tot mai mare de evenimente, ~i atunci,ceea ce inainte era ireconciliabil se reune~te §i da un puternic impuls pentrudezvoltarea ulterioara.
'
FetÎla pe care mi-au adus-o pàrintii in brate are ri boata grava - poliomielità.
. -.La dumneavoastra amandoiin familie, ~i pe linie materna, ~ipe linie patern1i,.
ex.lsta donnta de a pune taU\l ~l marna mal presus de DUffillezeu. De aceea vis-au dat ni~te parinti' care trebuie sa 'la Înjoseasdi, sa se poarte dur cu dumnea-voastra sau, diInpotrivi'i, sa se injoseasdi singuri, sa se poarte nedemn pentrua nu mari ancorarea sufletului dumneavoastra in telurie. lar dumneavoastra, ln~oc sa acceptati situatia, ati urât, v-ati suparat, i-ati blamat. Fetila are deja unllnens program de distrugere a parintilor. Anume acest program constituie primaveriga a ancorarii ln tciurie ~i le trage pe toate celelalte dupa ca. Amintiti-valoate momentele cand i-ati blamat pe parinti ~i v-ali suparat pe ei ~i cereli-vaiertare. cà ali transmis toate acestea fctei §i urma~i1or ei pana la a ~aptea spita,pentru ca raui pe care l-ati pricinuit sa se anuleze, Fiica dumneavoastra este 0veriga ce ii ~reune~te pe ascendentii dumneavoastra, pc dumneavoastra §i pedescendenIÎ. Inseamnà di trebuie tratat intreg neamul, rugându-va pentru sufletelestramo~ilor, pentru dumneavoastra ~i pentru urma~i.
Vreau sa va povestesc cum am ajuns la parametrul agresivitâtii subcon~tiente.Consid~'rând di agresivitatea poate fi doar con~tient.1i, nici nu ma. gândeam ca,În Limp ce con&tÎinta este orientata spre trup ~i cerintele acestuia, subcon~tientuleste orientat spre Univers ~i Dumnezeu. Aveam un singur parametru al agresivitâtii~i. pornind de la el. Încercam sa determin caracterul $i comportamentul amului.Totul ar fi fost În regula, dar odata rn-a sunat 0 femeie ~i Ill-a rugat sa 0 lassa-mi expuna situatia ei. Iatâ ce mi-a povestit.
- Un coleg de clasa i-a oferit fiului meu sprc vânzare un spray cu gaze, darel a refuzat sa-l cumpere. Colegul a venit la noi acasa, ~j-a pus ni~te papuci de
--
ll6 S.N. LAZAREV
pâsla a intral in s f .. .
s-a p;abu it lau ragene ~l 1-a pulverizat gazul bi!iamlui in fala. Când baiatui
§i a Îneefiput s~_~dteaal.'
CÛ
fleg
tUI a scos dintr~un pachet un topor inta~urat În carpi:
e, ap pentru care l.am int t fi' .
Anchetatorul l-a intrebat pe adolescent de c . er~a pe lU meu. m spHal.
Îar el i-a ras uns: C' - ."
e :I-a ~.us ~u el papuell de pasJ~L
dar nim . p .. a sa 1.pot ~~i1amat u~or . PSlhmtni }-au deelarat sanatosem nu a .pu:ut ex~hca dm ce cauza a tacut toate astea. '
0 a~r;s~i~~~a~:~~t~a~~à~lu~~fr~t~r~lui~i am constat~t phn d~ uimire di rxczema
A V~l1lt la trat~ent dupa câteva zile. I-am cercetat- Campu! dumItale e curat.
câmpul :
Dupa c~tva rimp, nodulii limfatici au revenit la normal.-.
ra ~l~la dumneata ca la Dumnezeu, mi-a rnarturisÜ el
C ~ ndmc~un Aca::s~ nu .fa~i ~sta. Nu pOli face din mine u~ idol.
au ne am mtalmt mal tarzlU, mi-a spus:
- Nu te-am tacut idol.
-.-r"
KARMA PURÂ117
Si1uatia s-a schimbat, a Început sa ma priveasca de sus. Nu demuit acesmiom au început sa-i creasca nodutii limfatici ~i ei a venit din nou la mine-
- Tu În mine I-ai vazut pe Dumnezeu, iar eu ti..am interzis În mnd categorieacest lue ru ~i n-am avut dreptate. Tu trchuie sa-l vezi pe Durone-zen dincolo deinveli~ul meu pâmântesc. Si nu numai Jn mine, ci ~i in fiecare 0111.
M-a sunat dupa 0 saptamânâ. Nodulii au revenit din nou la normal.- Ce credeti'! Câli Avatare sunt pe Pâmant? ma Întreaba conlocutorul meu.- Pe unul l-am vazut de curând, Îi raspund eu. Un tânar de nouasprezece
ani, cu 0 uria~a tumoare canceroasa la gât, cu epilepsie ~i con~tiiota tulburatâ.În via ta anterioaca el a fost ceea ce numim Avatar. Însa el s-a ata~at de misiuneasa. Putea fi purificat doar daca aI' 11fost Înjosit pe tinia misiunii sale. Trebuiasa fie jignit nu de catre un singur am, ci de soeietate §Î omenire, Si el a Îneeputsa se supere pc lntreaga lume, În aceasUi viata, pentru ca agresivitatea lui sanu ucidà omenirea, a fost protejat prin intermediu! bolilor. El a murit de curând.Cu cât sut1etul este mai inaltat ~i mai pur, cu atat mai multe eforturi trebuiesa depuna ca sa se Întrupeze in teluric, sa dezvolte 0 logidi pâmâmeana. lar,dacâ nu se afundà În teluric, evolutia se opre~te, iar spiritul se anchiluzeaza. Deaceea Avararek de icri sunt bolnavi ~i schilozi. Notiunea de "Avatar" a aparutÎn lndia, ca ~i notiunea de casta. Daca exista suflete absolut pure, care' nu VOl'mai ti intinate, inseamna cà trehuie sa fie suflete eare nu vor atinge niciodatapurÜatea absolma ~i nu se vor ridica la nivel de Avatar. De accea ele trebuieimpaqite În caste.
.
Este u;;or sa-l vezi pe Dumnezeu in Duhul Sfan!. Când.o fcmeie iube~te unbarbat spiritualizat, aeest lueru 0 Înalta. Cand Însa 0 femeie iube§te un neispravit,un ticaJos, este greu de imaginat cà acest lucru 0 purifica ~i 0 ioaltâ ~i mai mult.
Ceea ce-i pamânlesc, fie ca-i intinat san e pur, repreziIlta ni~te inveli;;urisub!iri În spatele dirara' se ascunde Divinitatea. St'ântul Duh este 0 linie dreaptaorientata in jas. Dar linia dreapta, indiferem În ce direqie al' fi ea orientata,inseamnâ moarte. Cee a ee-i viu se dezvoltà sinusoidal. Cu cat este mai sus nivelulAvatarului care salveazà omenirea, cu atat mai multe chinuri pàmântqti trcbuiesa primeascà pentru ca, prin intermediul puternieului sau nivel spiritual, sa ridice~i sa dezvolre cel mai de jos nivel al teluricului.
- Nu puteti sa rClluntati la dispretul tata de cel care v-a nedreptatit, li expliceu uDui pacient, pemru cà nu simtiti cà el este un executant pe care-l dirijeazaDivinitarea. Pretindeli de Ja al tH un comportament adecvat ~i considerali càoamenii trehme sa se poarte cu dumneavoastra a~a cum va punati dumneavoastràcu ei. Dar oamellÎi nu reaqioneaza la comportamcntul dumneavoastra, ci lastructura dumneavo<1stra interioara, altfel spus, comportarea lor este inadecvatafrecventei structuriJor dumneavoastra spirituale. Cum va comportati aCum repre-zinta eoncomÜent ~i un fapt din viitor. Comportamentul ~i sÜirile dumneavoastràemotionale de acum vor determina profunzimea caracterului ~i rela(iile dUl11nea-
(
!~~
\ ;S.N. LAZAREV
1
Il
l''i
:rIi
118
oastra În vjitof. Fapta intare~te ~i conceptia careeta, ~i pc cca gr:~Î~a ~i, dac~~Ul~ncavoastra consjdcrati .ca se~timeDtUl de i~bire s~~n~~t:);ee l~:~~aI:~;rat~~~~fapteJe dumneavoastra vor llltenslfica 0 coneeptle gre~Ita ,1.
. ,
. -yeti Îlltelegc ca persoana iubiUi 0 iubi~~ dupa Dumnezeu. atuncl faptele Jumnca
voastra vor corespunde unei conceNJI coeeete: ~. . ~.,~
La haza fiecarei fapte stà 0 anumità conceptle. Daca vet! .cons~lJe~ra ca .lU.~lH~aP ';' l1a~nt telui dumneavoastrà suprem vor fi bllDunle pamante~tI. 1elulse najte pe al , . . D - ", '1 ed tra~ va fi acol0 unde se na~le sentimentul de IUbHC. aca 'lep ~n};cegumneavoas , .. d~ t u
cà sentimentul iubirii este generat numai de D~mne.ze~ ~t. m~se a. l1umal ~en. r.
1 -'.
1 rest.IIUt' d aca veti con~tienliza ~l vep slmtl ca sentllllenlUl ulblflla- man ~I a.. .,}; ~-.. .
"nu este proprictatea voastra ~i ca nu aveti dreptu! ~a dlSPU~CP ~deel, numal atune1
vi se va pcrmite sa aveti parte de 0 mare fcnclre .!,e Pam~a!lt. . . . ,
Diseut cu lin pacient §i Înccrc sa scap de scnzatnle ncp~aeu.tc. ~1 chm,Ult~dre~-. A trcCllt deja un an de eand ma ~ineti sub ohscrvatlc ~I meere,atl. sa ma
vindecati. Rezultatul este nul, de~i Ümp de un an am tacuf tot ce ml~atl spus.Are vreun scns sa continuam?
~ ~. ~. . . w ,Încerc cu febrilitate sa gasesc un cuvant care sa-1 aJute. ~1 nu S3-1 dauneze.
Daca el se va dezice de drumul pc care a pornit, va fi 0 catastrofâ pentru el.Încep 53-i vorbesc tara graba:
~ . . w . ~
- Indiferenl daca se schimba sau nu starea dumneavoastra fJZH.:a,.trchUiC s~
ÎnteJegeti un singur lucru: a dispretui ~i a blama pana ~i pc ~ei Ill~j_de~os oamcm. ~
b al ~ Pentru ca sa va vindecati trcbuie sa và II1tenslf1catl contactullnsearnlla 0' 0.. };.. ~.
cu Dumnezeu ~i sa acumulati sentirnentul de iubirc. Haldep sa vedem .c: va
Împiedicà. V-ati Închinat mult ~i ati luerat asupra dumneavoastT"à,.dar n~-ap taeu:ccea ce cra mai important ~ nu v-ati schimbat caracterul. Rugacl.une~ ll1Cel~e.sa
'tÎoneze atunci cand ca este Întàrita de fapte. Puteti sa va inchmall un 11lll1.on~~ ani, dar, dacà yeti contÎnua sa traÎti ca inainte ~i daca nu v~ti ~r1t~eprind~ni~te aetÎuni concrete, ni~te pa~i in dire~tia schi~bari~ caractenJI~I, nllnIC nu \t~~va pute a ajuta, Asta În primul rand. ln a~ do~lea r~nd, nu ~-am a~te~t~t ca
agresivitatea dumneavoastra fata de oamem, onentata sprc ~clderea 1Ub1fll, sapatrunda atat de actanc. . ~
lJ ' I .. '''
Vx exista Dumnezeu-Tatâl, Dumnezeu-FlUI, Dumnezeu-Sfantul Duh.1 a\1 '1- .l 'Dumnezeu-Fiul este materia, Dumnezeu-Spiritul este câmpul, s~aI1U,. lar
Dumnezeu-Tatal este cel care~i genereaza Împreuna. Dadi eu blamez. dlspr~tUles.c<:eea ee e maleriaL parnântesc, sau manifest agresivilalc din cauza telunculm,sufletul se lipqte de cele pàmânte~ti, se Întuneca $i aloart:. Nu se p:'ate pun~
partc" mai pres~ls de Întreg pentru ca tl:t ee-i pamântesc t;st~ n parte a .1D~reg_uJ~:
care se numqte Dumnezeu. Duhul Sfant este 0 parte a lm Dumne~eu- fatal. ~~nici el nu trebuie iLlolatrizat. Omui agatat de Duhul S~ânt În~cpe ~a. s~e dezlca
de el. devine tradator ~i acest lucru, oric3t ar parea de clUdat: 11p~nf1ca. p~ntr~ca idolatria SfântuJui Duh genereaza 0 agresivitate colosalâ $1schllodc$tc ~l ma!
,
i1!
;1IlIf
t\,$;#
'I1 ~
KARMA puRA 1t9
puternic sufleteJe decât idolatria teluricului. Astazi este intinat ~i trâdâtor cel carel-a pus pe Sfantul Dub mai presus de Dumnezeu ~i a inceput s"-i dispreluiascapc oamenii saraci cu duhul. Întrucat cu 0 luna in urma inca nu ~tiarn acest lucru.nu v~am putut insutla ideea ca absolutizarea Sfântului Duh este de asemeneapericuloasa.
Cum se dezvolta inainte Îstoria? Omui dispunea de bUI111rirnateriale, acestlucru ÎI dezvolta, dar el s-a agatat de ele jÎ a devenit, dupa aceasta, sarac.Înseamlla ca visul inexistentei bogatilor ~i saracilor se putea irnplini numai atuncicand omul, dispunand de orice bogalii, ar fi Invatat sa nu se ata~eze sufletej!ede ele. Atunci saracÎa, ca mijloc de purificare. ar fi fost inutilà, Acela~i lucruse poalc spune despre Duhul SfânL Oamenii dcclasati ~i vÎcio~i exista pentruca acei care suni boga!i in privinta Duhului Sfant sa se agale de el. Dac" nuva exista absolutizarea spiritualitàtii, dorÎnta de a pune lucnlrile stÏnte mai presusde Dumnezeu, dispreçul fata de iutinare, de josnicie, atunci aceasta ÎntÎnare,aceasta josnicie vor tÏ Înutile pentru purificare. Se poate spune ca ~Î un 001 sfânt~i linul josnic sunt doua jumàtati ale unui intreg. Dar lucrurile nu stau tocmaia~a, Daca omul vrea sa fie tot timpul Humai bogat, atunCÎ in curand el va devenisafac, iar dadi el veea sa fie intotdeauna sihac, el poate sa moara de tcarne. Dacaomui vrea sa fie tot timpul sfânt, el va deveni pramatie, iar daca va dori sa ramânapramatie, atunci, ca s~ aiba ceva, trebuie sa se ridice dcasupra acestei condÎtii.Pentru a avea cele pamânte~ti, omui trebuie sa se ridÎce deasupra lor ~i sa fiespiritualizat; pentru a dispune de cele spirituale ~Î sfinte, trebuie sa sc ridice~i deasupra acestora. lar deasupra lui Dumnezeu-Fiul, Dumnezeu-Sfântul Duhexista Dumnezeu- Tatâl, adicà exista Îubirea.
- Toata viala, ii spun eu pacientuluÎ, ati fost un om spiritualizat ~i ceea ceva ranea sentimenteIe ati dÎspretuit tara limita. Peotru ca sa va purificati, oameniise purtau cu dumneavoastra extrem de neloial. Ca raspuns, dumneavoastra i-atiblamat ~i i-ati dispretuit. MaÎ devreme sau mai târziu, toate acestea se convertesciOlr-un program de aUlodistrugere care este bloca! prin boala. Aceasta v~ salveazaviala. Dar agresivitatea dumneavoastra a ajuns dincolo de Sfântu} Duh. Materiaji spatiul sunt generate de timp. Timpul are multe straturÎ, aproximativ ~apte.Dacâ agresivitatea pàtrunde in structurile informationale ale celulelor timpului.attlIlci act'st lucru se ispa~e§te extrem de greu, Acest Iucru se intâmplâ cand avemsenzatia l.a intreaga lume este intinata, meschina ~i nemiloasa. Cu cat omul estemai josnic ~i mai putin spirituaJizat, cu atât este mai periculos lhspre(ul fata deel. Cu cat un OIll este mai spirituallzat ~i mai respectabil. cu atat mai u§or eli~i poate mutila suOetul prin Întermediul dispretuluÎ. Exista strucruri care suntlerarhic superioare timpului. Si aeestca au mai multe straturi. Înca nu Ic--am pututgasi 0 denumirc. Însa pc acestea, slavà Domnului. nu le-ati atins deocamdatâcu agrcsiviratca dumneavoastra. Sursa energÎei in Univers 0 constituie timpul.Mai sus Lie timp, unde spatiul, materia se schimba cardinaL notiunea de energie
120 s. N. LAZAREV
se modi~~a ~i ea. Dar ac~stea nu sunt deeât straturi, tfepte catre Dumne7en
~u ~7J~I~~~~~tad~:~~;~~:.Intelegeti ee,:i mai important: incapacitatea de a V;d~~
de a ucide 'ub' 1ceea ce e stant s~u ceea ce e ÎntÎnat duce la dor!f1{a
. ".1 l.rea". ar .ac:asta esre cea mal mare crima. Parcurgeti-va Între' fJ
vlata dm nou ~l pasrratl-va sentimentul iubirii Chiar daca nu v t' b ~t-a
:~a;;:~;m.aritiZ
flice
]semni.ficati~e, ~nt~legeti ;3 trebui: sa va ~r~t~tis%:~ ~~~~~. lar su etu se vmdeca pnn mbire.
Image
Daca cineva mÎ,ar fi spus cu câtiva ani in urma cà dorinta de a pune munca~isim(ul datoriei mai presus de oriee pe lume poate duce la moarte, a~ fi izbuenitÎf1ras. Acum insa vad unde poate duce acest lucru ~i lueerc sa transmit o5ialtoracuno§tintele mele in acest domeniu. Tin minte 0 convorbire pe care am avut-ocu un medic :
- La dumneavoastra exista pe linie paternà dorinta de a pune munca ~i simtuldatorieÎ mai presus de Dumnezeu.
- Nu vad nimic rau in asta, dimpotrivà, eonsider cà astfel pot fi ajutati maimult alti oameni.
- Imaginati-va 0 astfel de situatie: Omul este medic. Pentru el munca ~i simluldatoriei au devenit valûri absolute ~i el poare t1 de un mare folos e~torva miide oameni. lar fiul sau este comandantul unui lagàr de concentrare ~i, pentrnel, munca ~i simtul datoriei sunt de asemenea valori absolute ~i el va incineracu doua milioane de oameni Glai mult. Când amui pune teluricul mai presus deDivin, in el moare tot ceea ce este omenesc, pentru cà toate calitatile supcrioaredin suflet se nase din iubirea pentru Dumnezeu. Este acel izvor care nu. se vede,dar care este nesecat.
Voi da un exelnplu care ilustreaza foarteurmà, mi s-a adresat directorul unei uzine.exptica[ motivele.
- Sunteti prea ata~at Je munca dumneavoastra. Câutati Într-un tel sa vàdesprindeti de ea. Sunteti mereu incordat in torul dumneavoastrà interior. Acestlucru inf1uenteaza in'; mod negativ asupra sistemelor nervos ~i cardi.ovascular.lnccrcali sa va deconectati. Scara, inainle de a a9ormi, relaxati-va 'p>ytni cinci--zeee minure intreg corpul, mu§chii ~i repetati i ..Sunt rupt de toate, I1imic numa preocupà". Toate 111Χcarilerirmice, mersul
pOejas; inatdl ajura [oarte mult
in cazul stresului. Dimineata va puteti spala cu apa reee sau sa faceti du:;;alternativ.ln zilele libere sa mergeti la baia de ahuri, ie~iti mai des ln sanul natUrii, ~ciuperci, ]a pescuit.
El a Începur sa faca toate acestea ~i situatia lui s-a ameliarat intrucâtva, insanu S-3 stahilizat. Mai rouit, a trebuit sà mearga la masaj, acupunc[ura ~i neuro-pawlogie. Efecrul a fost aproximativ acela!ji. A treeut mai bine de un an ~i j-aurevenit problemelc de sanatate. I~am evidentiat din nou ata!jamentul fata de muncâ~i supàrarea pe al\i oameni.
Trebuie sa va revizuiti intreaga viala ~i sa va cereti iertare penrru acekmornentc ln care v-ati supârat pe oameni ~i i-atÏ blamat din cauza lucrului.
bine aceastà idee. Cu câtiva ani inAvea probleme cu sanàtatea. 1-am
I
,f,:
"
'
,,,
'
\ ';I-I;1
,22S,N, LAZAREV
l'1
El m-a privit cu scepticism" , ~ -. d ~
-- AnY1n colectiv oamenicu care nu pott sa te porti cu manu~i tun ca vorduce \Je r,:;1pa toata treaba. d ?
1 t,
1 Durt' t,a tea Poate fi 0 tÙetoda de con ucere,- Bine. atunei 5-0 luam a te.- Binein\elcs.
Bine. dar ura poate fi?
- Probabil ca nu, ," ~t' d r cu ei
- Pute\i sa va pedepsi(i subalternii, Sa-l concedlall, sa va purta 1 u 1:'.~ di Îi 'le i uri ~i-i yeti blama pe lucratorii slabl, sufletul VI se ~a .Ul~p
elllsa, da" t ~ ~ .' '1 lui Atunci cineva va avea de sutent. fiede agreslvltate pana la 111111t3penco il '
ei,::ci~~~;~:a~o:t~~~~it sa ma asculte, insa ii venea greu sa creada in c~ea
ce-l
t '~teva luni era cat pe ce sa moarà. Ura te love§tc a c.ap:spuneam. Pes e ca . ~'~ in i s-ar fi declan~at 0 puternidi hemoraglepacientul tacuse prelctus. lnc~ put. . ~ " t Când ne-am reintâlnit. am,"
eea ce ar fi dus la mvahdltate sau rooar e. ~ ~ ~ .111creler, Cd a d Himurire cu el ~i am mceput sa-l vorbescinteles ca Il-are sens sa ue munc e ,. .
nm vorbesc de obicei la consulta\ll, adlca dur.. . .a~a c'. . ,~' de ie<.:ire' una - sa deveniti invahd san sa muntl, a dou~-.- Avep t1el cal 'i' f: il d ni la serviclU
sa 'la pensiona\i, a treia -- sa va schimb~a\iatitudi~ea ~\ e oame ~ .
A unnat 0 lunga pauza. Omul a cazut pe gandUI.l. ~w.~
- Medicii mi-au spus cà putea?1 sa mor. Dar pen.~olul s~pare ,~a a trecut
,la simt mult mai bine. Inseamnà ca uoctorn s-au m~~lat, ~
.'~1 a~u~~l~ ~i nU. r...ledicii nu se in~aHi atunci cand trag con~luzI1 pc baz~ sta~lldumneavoa~tra fizice. Când structurile biocâmpuri~?r s~nt mal mul; s~u;al~F~\~~A ~
'. ro nozari În privinta staru fizice a carpu UI. aca lTIli
~~o~e~~~~l~r~~:t~a~:~r;atii mari, at~nci in conditiile unei s~ari fizice aparentnormale pot surveni infarcturi, ictusun, tot felul de aJte boh.
Îi un in fa\a doua foi de hârtie. .. .- I~tâ starea campului dumneavoastrà pana la aparitia u.nei s~tuatll P~~l~Uloas~~
".' i este starea lui prezentà. Priviti! Desenele sunt ldentlce. ~ac~
oct?rnl~r
ra~~a nostica nu mImai stafea trupuluj dumneavoastra. ci ~i stafea blOcamp~mlor\ -a g.~ . e mchide ca in conditiile unei stari fiziee bune, a~nehoratedumneavoastra. el ar l,
1.
l' nbat lnseamnaprin mijloacele medicinei moderne, stafea biocâ~n~l~
ut ~u s-a sc ~H j" .'.,' ,
f~ '-"") amanare cu urmari imprevlzlbtle. In\elegc~l, mec lCllld aJ~a
ca est,e vorb~ ~edt
boala se situcaza la suprafata, cand Însa sunt Întinate stratufJlenumal'atUI1CI ean . . . .t mediul iubirii
',-, tului acest Iucru se trateaza numal pnn ln er .profunde ale sune
,
.' ~.i "i Pocain l3 Daca nu va veii revizui aeum atItu-
Pentru Dumnezeu. pnn rugaclUn 'i. ,.
.' . ..'.,
w . w ~ t a fi de tolos niei doctOf11, IllCI bJOenergetIclenll.dinea rata de vIa ta, nu va vor pu eEl ma prive~te cuprins de nelini~te: , . . ;' w
- Sunt Îl1ca tanal" ~i nu vreau sa ma pensionez, lar de schlmbat cum sa maschimb?
i f
,
i;j
1 f1;
11
Iif
1~,,
i','
'f
1 l
KARMA PURÂ 123
- Dcstinul va poarta spre moarte. Pentru a 'la schimba destinul, trebuie sava schimbati carflcterul. Caracterul reprezintà reactia dumneavoastrà la orieesituatie, este modul dumneavoastra de receptare a lumii. Înseamna ca, daca vaschimba\i atitudinea fata de evenimentele prin care ati trecut, va schimbaticaracterul, destinul, karma. Tâlharul de pe cruce ~i-a revizuit intreaga viatâ. s-apodiit ~i a ajuns În Rai. Ar trebuj sa va retraitj intreaga viata ~i sa al1alizati dinnau oriee situatie, Tot ceea ce ati considerat drept neplaceri, jigniri, umilintev-au injosit numai trupul, insa v-au purificat sul1etu!. Umilin!ele ~i nedrepta\ileau fost doar in proportie de 3%, iar 97% efa purjficare. Retraindu.va Întreagaviala, cere\i-va iertare pentru toate blamarile, nedrepta\ile ~i toata ura, Cereti-vaÎertare pentru faptul ca munca $i simtul datoriei le-ati pus mai presus de Dumnezeu.Pentru a i se purifica sufletul, amuI este lovit ln ceea ce-l doare mai mult. Dacasunteti ancorat ln simtul datoriei, a trcbuit sa fiti inconjurat de oameni care v-audezamagit exact in acest domeniu. Aiei trebnie sa vedeti nu oamenii care vasupara, ci pc Dumnezeu care va purifiea sutletuL Dupa aceea, cand va trezitidimineata sa spuneti: "Doamne, sensul Vietii mele ~i fericirea pamânteascasuprema stau in iubirea mea pentru Tine! Te iubesc mai muIt- decât imi iubescsotia, copiii, munca, vila, destinul favorabil". MultUlniti-i anticipat lui Dumnezeupentru toate neplacerile care va a~teapta. Când veti face asta, muite se vorschimba, dar nu a~teptati rezultate imediate. Sul1etul este greu de schimbat.Lucrul cel Illai important il constituie efOI;turile permanente. neintrerupte. Maideparte... Oricum va veti supara ~i va yeti enerva, nu veti scapa de acest obiceidintr-o data, principalul e sa nu le puneli la suflet. În cazuri extreme, pute!i salipali, sa injurali, sa bateti cu pumnul În masa. Daca sunte\i nemullUmit de cineva,s-o spune\i in fala, nu va ascunde\; pretenliile, nu le da\i voie sa va patrundain sul1et. Omul nedreptatit ~i jignit care nu prinde sensu] a ceea ce se intâmpla~i care nu vede ln spatele oricarei situatii pe Dumnezeu Î~i indreapta in modautomat agresivitatea impotriva altora sau impotriva S3. Daca aceasta agresivitateimbraca 0 fonua verbala sau comportamentalil bine definÎta, acest lucru este detrei ori mai periculos. De aceea oamenii au creat intempestiv 0 forma de b]ocarea acestcj agresivitati. Când omul trânte~te 0 farfurie de podea sau incepe sa tipe,dorinta de a ucide sc disperseaza in aqiuni musculare ~i sonore. Când amuIinjura. in l,oCde forma distructiva, se manifesta forma verbaHi de multiplicare,adicâ injurâtura este un mijloc de transformare a agresivitatH În acele forme carenu udd, De aceea injuratura. considerata intotdeauna 0 forma jignitoare, maiavea 0 particularitate: agresivhatea se limita ~jnu patrundea in interior. Ca formadeblocare conditionata a agresivitatil in sÜuatH critice ca era necesara. 0 pretentie
, neexprÎmata inseamna moarte pentru dumneavoastra. Fiti extrem de siucer acum>
cu toala lumea. Asta và va salva.
- Auzi, domnule! Eu am considerat intotdeauna cà a nu te eXlerioriza e unsemn de bunâ educatie.
r-I
124 S.N. LAZAREV
~
- 0 buna educatie presupune sa nu ucÎzi prin propriile trài[i emotionale. Tom!m~e_pede la sUirile emotionale. Pàrintii se udisc unul pe ceH'ilalt, dar Î~i zâmbescphru de amabilita~te.' iar copiii deja. omoar~. .si nimeni nu poate intelege desprece ~~te vorba. Stanle noastre emotlOnale mterne se reflectâ in comportamentulcopulaI no§tri §i in sanalatea trupului nepotilor no§tri.
-,De data- ac~asta am vorbit destul de mult timp ,i mi s-a parut cà el a inceput
s~ l~tel...ea~acale ceva. Apai situatia lui s-a mai ameliorat. L-am sUIJal pesle 0saptamana:
- AAtiÎnregistrat vreun progres '!- lmi dau silinta, mÎ-a ràspuns el. a rog pc secretara sa Închidâ u§a cât mai
etan~ cand diseut cu subalternii.- Pentru Început e bine ~i a§a.
. ?upa inca 0 perioad~, l-am sunat ~i i-am spus cà toti parametrii ii sun! Înlallitele normalului ~i ca, practic, el este sanatos.
Îi priveam de. sus pc medicii cantonati in Înveli~ul fizie ~i care nu vedeautablou.I general. Legea karmei actioneazâ cu virtuozitate ~i În eurând am primila leetle dura.
Câmpul pacientului era curat, starea normalâ, asta vedeam eu. Însa, cu toareacestea, e~ ave~ dureri de cap care au inceput sa se Intensifiee. Dupa concluziilen~ele, nU-l mal efa la .Îndemâna sa revina la mine. El s-a adresat specialiçtilor§l a facut 10ate analizele posibile: tomografie, ecografie §i alteJe. Doctorii i.auspus di totui este normal, dar durerile de cap nu se potoleau. Medicamentelepe care .l~.lua zilnic nu-i crau de niCÎ un fo)os. Dupa asta rn-a sunat~i mi-a spusdi medlell nu pot determina nimic, spun ca este S3natos, iar fIcatui nu-i maisuportâ atâtea medicamente Împotriva durerilor de cap. I-am cercetat din BOUcampul ~i am Înteles cum stau lucrurilc. Durerile ii erau alimentate de eopii.S~ructurile ca~e !eaga printr-o karma comuna pe parinti §i copii sunt foartegmga~e. Pur ~l slmplu mi-au sci!pat. Când parin!ii plàtesc pentru ceea ce le anrranslll.is copiilar, nu. se observa deviatii puternice, ln schimb bolile ~i problemelcsunt dmtre cele mal grave §i, practic, incurabile.
- Acum totul e clar, ii spun eu. Dumneavoastra ~i suf1etul dumneavoastrasunteti sanata,i, insa ~cum plàti!i pentru faptul cà ali intinat sune tele copiIlor~l urma~.ll~r pnn agre.sl~ltat~a impotriva oamenilor ~i prin dorinta de a va puntn~unca.~l Slffit.uldat~nel mal presus de Dumnez.eu. Revizuiti-va din nau intreagaviala, ~n spectal penoada conceptiei ~i na§terii copiilor, ~i rugati-vâ pentru a fiabsolvIt de toate, dumneavoastra, copiii ~i urma§ii.
Disclitia a avut loe la telefon, iar peste doua zile eu trebuia sa plec. M~amÎutors abia dupa 0 luna §Î ne-am Întâlnit.
~ Nu ma mai doare capu!.
- Când au Încetat durerile?- lA vreo doua zÎle dupa ce am vorbit la teJeton inainte de plecarea dumneavoastrâ.
--1
KARMA pURÀ 125
M-am gândit la càt de mult ~i cal de u~or pierde amui ~i cat de mult se chinuieel pentru ca nu in{clege eurn e rânduita Iumea ~i ce pozitie trebUle sà aibà tatade ca. Sut1etele noastre se ancoreaza tot mai purernic ln teluric. Din ce În cemai des spunem "Dumnezeu", dar dit de putin simtim ce este §i cine este ELNe ata~am de bani, iar copiii ~i nepotii no§rri Î$i pierd calitatile morp.le,--cinstea~icon~tiinta. Ne agatam de satisfactiile rrupe$ti, sexuale, realizam revo~utia sexualàj; apare SIDA ca blocare a acestei tendinle. N~ :"ta~am de familie, -<:terelalii ~ise Înmultesc tradarile, divorturile, certurile §i copiii nefericiti. Ne ata~am deconfort, de bunastare §i ni se naruie casa in care traim - ecologia Întregii plane te.
Imperfeqiunea spirituala se converte~te În imperfectiune fiziea ~i oriee eforturidin exterior nu rezolva problema pana la capat. Oricat ne-am stradui sa salvamecologia ~i omenirea de degenerare ~i sterilitate, tara armonie spirituala nu yompa~i pragul zilei de mâine ~i În aceasta privintâ intentiile cele mai bune aletiecaruia ori distrug. ori salveaza omenirea. Fiecare dintre noi poate fi aceapieàturâ care va salva lumea sau va umple paharul.
Telefonez unei paciente dintr-un aIt ora~. Ea are intotdeauna temper~turaridÎCata ~i 0 senzatie ciudata de plutire. La prima intâlnire am srabilit di. e gatasa puna amuI iubit ~i familia mai presus de Dumnezeu. De .aceea ea prezint~0 puternica agresivitate impotriva barbatilor. Programul de dlstrugere a SO{UIUIeste programul de distrugere a propriilor copil. lar fiica, aflata ln câmpul ei,este spiritua1izata §i vrea sa fie nascuta. Pentru aceasta, mama ar tre~uf desprinsatntr-un fel de teluric. Umil din mijloace este temperatura ridicatà. A scàdearemperatura Înseamna a face rau sufletului viitorului copil, de aceea medi~i~ nupot rezolva aceastà problema. Am sunat~o peste zece zile. Nu prezenta.?-lci u~fe! de ameliorare. I-am explicat ca trebui~ sa se roage pentru sut1etui vlltoruimcopil sprc a-l purifica pentru ea este responsabiHi pentru copilul sau. ~i ac.estlucru trehuie tacut în permanenta. lnertia sufletuluj este imensa. Dupa zece zJle,sun din nou. Rezultatul este nul. Ciudat! Situatia trebuia sa se schimbe îmr-omasura cat de mica...
- Am inceput sà tânjesc dupa cazurile complicalc, ii spun eu.Mai cercetez inca 0 data nivelul fm ~i descopar un strat pe care nu-l vazusem
mai Înainte.- Va place munca pc care 0 faceti? a intreb eu.- Da, desigur.- ~i daca sotul va va spune sa renuntali la ea de dragul copiilor '? Vetiaccepta?- Nu ~tiu, raspunde ea Încurcata.- Pentru ca sa sc nasea un copil armonios, femeia trebuie sa piarda lucrui
de care s-a ata~at.
Investighez 0 fard careia a [flceput sii-i slabeasca foarte mu/t \'ederea. Ali-ambarut mulr capul cu aceasta problemii. Fata pleco fn America ~i trehuia sa reu~'e5c
s. N. LAZAREV
l,Il
t26
.' era cau~a Am in/eles chiar ln ajunul pledirii ei: emsa-ml dau seOlnQ care :.... .' { .
1 .' S U 4'"'
.'"' '"'
.'"'d 0 ii din couzo serviciului ~Çla llnage-u ,Ul. al fil . .,.
~~:~~~~(:;;: Sl~n(:re~i~~p:o~l~nele principale .Ji de Gceeo acolo pot pleca eUberaltA
fi . 1 inrerior de oceste lucruri. . .11l~'~uteJi pIe ca, [nsa va trebui sa lucrclfi mult asupra propnel, pe:s~ane pe~I~~U
A
. . .
v . b " pelllr u Dumnezeu este mai presus de canera ~l de po..lfwa m(elege ca lU lreasocialil, A/unef fata dwnneavoastra se \la l1a~te- . .
'"'.
E~ urut sa f acâ aeest lucru Ji, slava DomnulUl, film S-(l WISl.Ul..0 a p .
1 .' t 0 I:ata cu 0 Problema serioasii: a il/ceput 50-Î cadâ parut,Aream {l tratamen
J" v" ". . fi "
~
. . v . v r-'x i l Parului este ln legatura cu Vilwarea 11ca..el VOlOsa deVina aClrlfa. \..-u(eree
.<
d" d'/(7r {
. t l' C Program de dislrugere (l prapriilor CO[Jll$1 !lU ~tlU lnFata Proenta un pu ern . . 1- . t fi cat ÎmedÎal ce ca a reU$lt a teatru.ce cauza acest program S-Q 1lI enSl. .' .
d d. 1,...
.
. F.t. / Face leg iitura drntre !lm $1!mnea e mco.o
-, Paru!, Il spun eu marnel Je el, J' v . v. v/ ,..
A l rfliidublurafiieei dwnneavoastra, /Graceosta eSle patl unsade mormanl. . co 0 se a"
{ Ciind )Jarul cade programul distructivd r.Jgramul de distrugere a capll or. . '... A, .e p (
vA
,,1 .fIa În al doi/ea rand de la trel am 1-0 mfra! III Q(fwnese atellueaza. .na~l U. . ..'
progrm~~~l! de dezicere d~ ~'i~toriiCOpll.
Marn"rnâ pril'eJte ulInda: ..Dtt ca s"mea fn capiliirie ca nu vrea capu." . .c- ~ '.
. p~v d
.de cap U de dragul carierei, a! sen'lclUlrli.
-- ln eusten/a treeuta ea S-Q eZ1S .,
A.
".
1.
v
'"' /ld fi ica dUnlneavoastrii a intrat la Facultatea de teatm,ln accosta VlQ a, ca . v [.. ~
ro ramul S-Q intensifieat foarte mult. Pentru ea:. once .mlln~'a pres 19:oa~a
P? vrag 1"amul de distru gere a propriilar capEl. lar sltuolW prezenta e znaetzveaza p . l'
legaturii cu image-ut ~i cu munca.
- Aceste doua cazuri le-am povestit pentru ca sa int~l~geti, Ii s.pun~eupa~ie~ltei1 l telefon ca pentru femeie cea mai marc fenclfe. trebUte sa fie mblreame e a '. .. sol familie iar apOl pentru toate celelalte.entru Dumnezeu, apOJ pentru copn" ' .. .
~oate setarile interioare se transmit in existcnta vntoare. Dac~ .suf1~tul el.e~tepregatit sa accepte toate acestea, ca poate Aavea ~i~bani: ~i ,servlclU, ~l prestJgm.
- S uneti-mi, ce trebuie sa fac? ma mtreab~ p~C,lellta. .' . ,.P A- b
. ~a~ g ânditi bine "l sa m~elegctI, lar acest lucLu
- Pentru lDceput tre me sa v ~...
deja vindeca.
. A . ~. . nra dar a alJarul 0 problema- Ma ocup de afacen, mu relateaza 0 pacle , . .. . ~ ~'um lm a mers destul de blOe.
care-mi [)oate anihila toate trebunle, lar pana ac -. .1. - ~ pentru a 1111 se extir pa ovare e.
d. ~.. A' Ul1 ca trebu le sa ma operez -Acum me lCll lm! sp
.'.
"Nu ~tiu CUtUva fi mai departe. Am ~anse de suprav!et~ll~e . ~ tati: Totul de indc de dumneavoastrâ, ji spun eu.. Pc hn.le m~tcrn~ p.r~zen ... ~
Pt trune bani bunun matenale ~l desun tavorabu.ata~ameIlt iata de patru momen e -
, ,
,1.
1,..1 ;..
1.
;:,j
l '". ',
;~,.
1[~'
1 A
iL
\ ~
11
KARMA pURÂ 127
Prin urmare, din na~tcre, vi se dau parinti ~i soti care va nemultumesc din acestpunct de vedere. Nu ati putut accepta acest lucru, de aceea meeanismul punitivde desprindere de telurie trebuie sa se intensifiee. Dadi v-ati fi ruinat in planfinanciar, se putea sa nu survina boala. Însa, llltrucât sunteti un bun specialisevi s-a naruit trupu!. Daca va veli revizui intreaga viata ji prin pocainla vetielimina agresivitatea, adidi Jipsa dorintei de a mai tr~ii În ultimii unsprezece aoi, ,
daca va veti ruga in fiecare zi, veti putea armoniza sanatatea cu starea materialà.Daca nu, va trcbui sa alegeti una din doua.
- Operatia Îmi va ajuta sau nu?- Desprindeti-va de cele pamânte~li ~i operatia nu va fi necesarâ, ancoratÎ-va
§i mai tare in tcluric ~i operatia nu va va ajuta.- Spuneti-mi, cum sa-mi revizuiesc viata? Din copilàrie pâna În prezent, sau
invers?- Puteti jncepe din punctul in care va gasili ~i sa derulati inapoi ji sa va
intoarceti de unde ati inceput. Este un proces oscilant.- Ce sa fac? Sa ma iotore În judetul unde m-am naseut. sau sa raman in
Sankt Petersburg? .
Cercetez aceste zone la nivelul fin.- ludetul unde v-ati nascut este §i el ata~at de bani, trufi~ ~i de un destin
favorabi!. Acolo, ~ansele dumneavoastra de reujita scad considerabil, in timp cela Sankt Petersburg structurile câmpului sunt curate, a~a ca decideti singura,Sankt Petersburgul e un loc minunat pentru crealie ~i, daca ~tie sa profite deacest potenlial, omul poate obline multe, in primu] rând in plan spiritual, iardaca iji dezvolta potentialul spirimal, i se va pennite dezvoltarea potentialuluimateria!. A~a ca toml depinde acum de dumneavoastra.
- Ce sa fac acum? ma intreabii un pacient, Nu demult, preoml mi-a spus:"Trebuie sa te spovedejti", iar eu i-am raspuns: "Nu pot! Sunt directorul uneiIlzine. Loeuiesc in Deraina. Salariul imi ajunge pentru doua canistre de benzinà,iar mie imi trebuie patru. A~a ca celelalte doua le fur. Cum sa ma spovedesc,~tiind cà oricum am sa fur benzina?"
- Ali citit Biblia? il Întreb eu.~ Am citit-o, imi raspunde el.
- Va "mintiti de parabola lui lisus Cristos despre sluga care a vândut uleiulstâpânului sau? Sensul acestei parabole consta ln faptul di omui poate incâlcalegile pamântqti, dar nu poate Încalca legilc Dumnezeief;ti. Dacâ viata va impingela Încâlcarea legilor pàIllânte~ti, as ta nu ÎnseauUlà ca trebuie sa va dispretuitipentru cà furati sau il blamati pe altul care a fost 1n aceea~i situatie. Sau sa vablamati pe dumneavoastra ji pe altii. Aja ca va puteli spovedi. Pentru indlcareaJegiJor pamânte~ti veti raspunde Îo fata statului, iar pemru Încalcarea IegilorDUl1lnezeie~tiveti ràspunde ln fata lui Dumnezeu. ,$i apoi, legile statului nu vor
128 S.N. LAZAREV
fi niciodatà ve§nice, ele se vor schimba 0 data cu evolutia sqcietàtii. De aceC<ia respectare prea riguraasa a legilor pamântelti duce la distorsionarea lor. Unel,momente ale indi.Icarii unei legi pàmânte~ti duc la moditÏcarea ~i delvoltareaacesteia. Spre deosebire de acestea, legile Dumnezeie~ti sunt imuabile ~i ve§nice,Sà-) iube§ti pe Dumnezeu mai mult decât ccea ce este fericirea pamânteasca este0 lege ve§nica.. Legile pamâme~ti sunt asemanàtoare formei, iar cele Dumnezeie~ticontinutului. Forma se nàruie, dar continutul nu.
Am .in fata un pacient care" illcepe sa-mi povesteasca.- Citindu-và cartea, m-am schimbar de rot. Mi-a aparut 0 oarecare indiferentâ
fala de lume, Jipsa dorintei de a munci. Spuneti-mi, sa lucrez mai departe')
A- Perioada de indiferentà este treditoare. V-aii aucorar prea tare in teluric.
ln curând totul se va normaliza.Pentru un timp cade pe gânduri, apai, privindu-ma in oehi, ma ÎntreaN\'- Am un serviciu uude trebuie sa-i mint pe oameni. Fara io§elatorie nu-i
posibil. Ce sa ma fae?Eu Îi explic:- Daca ali pacalit pe cineva Ii va bucuraji pentru asta, dispretuindu-l pe cel
pacalit, destinul vi se ancoreaza in inlelepciune, ]0 trufie, in capacitati ~i iI1cepesa se innegreasca. Imaginati-va doi boxeri in ring. Ei se bat in plan fizic. Însunet Însa nu i~i poartà ura ~i dispret tata de adversar. .5i, cand Χi strang manaunul a]tuia, 3ceasta trebuie sa fie 0 marturie a faptului ca in sufletullor nu existaagresivitate. Amintiti-va ce spunea lisus Cristos: "Iube~te-i pe du§manii rai".DUlmanul ramâne du.man, cu el te pOli lupta li-l pOli ueide În lupta, dar nu-lpoti uri ~i dispretUi. Prin intermediul du~manilor pe care Dumnezeu mi-i trimiteare loc purificarea mea atunei cand nu dispretuiesc §i nu port pira. Daca cinevama snope~te in ring, acestlucru se cheama sport numai daca eu nutresc in sunetindiferenta. Uneori, eand ti se ia, inseamna ajutor, iar un cadou bagat poate sa-tidâuneze. Nici~data sa nu va cazniti sa distrugeti pe cineva. Acest lueru genereazàrautate ~j ura. ln aceasta viata suntem doar adversari În ring ~i de aceea ciocniri1e,eontuziile, competitia SUlU inevitabile. Legea concurentei, a supravietuirii, aadversitàtii este absolut Cafecta §i stimuleaza dezvoltarea. Dar este careeta numaila nivel fizie. Daea ea pâtrunde in sutlet, are loc un proces de degradare ~i peadversarul cazlIt nu-l mai ajuta nimeni sa se mai ridiee, ci Încearca sa-} distruga.A~a ca dispreIul, blamarea, rautatea sunt-mult mai perieuloase decât În~elaciunea,ele constituie inca1carea legilor Dumnezeie~ti.
0 cuno~tin!iide-a men care locuie$te la New York Îmi povestea cii are nÎ~"fepneteni, 0 pereche, SOI# sotie, care fnprima luna a venini sale [-auajutatcu statur!,iiJurnizau informafiile necesare. AnlJost /limit: ce-i a$Qde extraordinar llll/stn?
- Aici nu prea se dau ajutoare de fellli acesta. Fiecare om pe care fi ajulieste un virtual concurent.
1
1
i- America il fnwl(at pe toata Lumen Legile concuretqei ,Ii a dot un iwau!s
dezvolt/irii (l ceea ce !Jol numim civiliza{ie contemporanli. Dar 11(,[(}1,1I1,di5.[ra~,
a uitat ca nu trebuie sa fmpartll)"easca srariLe emot;ve ale l'ersonq/l{/Ul !il ca,
aruncl cÔnd aC((jrul pLfinge Cll lacrimi adel'arate, arIa dispare ~çirt/lhir,' tedlrul.Am \'(lzul deosebit de limpede ca acum Srarele Unite plâng cu [acrimi ndevâmte.
CU~Ispunea unfilosof: "Cultura genereazli âvilizafia, iar civilizajÙl dislruge (lilwrll ':Con1oculOrul men sta in expectativa ~i zâmbe~re.~ Pot sa-mi continuu lucrul?
-- Desigur.
KAR!>.tA PUR]..129
0 femeÎc imi poveste~te cu 0 voee sugrumatâ ~e emorie:. ,,'," ~.- Toata viala n-am putut sa-mi gasesc 0 acupatle care sa-ml pla~a. ~l l~ta:
când mi-am gasit un sens al vietii mele, adevarata chemare, ~ ocu~ape~ar~mupl5.cea, nu-mi permÜe sanatatea sa muncese la intreaga capacl~a~e. ln ult~mll OP!ani nu-mi pot <ilninti 0 singura zi in care sa fi avut 0 st~r~ fiZl~a normal~. Dup~fiecare operatie am problemc cu dantura, stomacul ~l mtest1l1ul .fun(yoneaz~defeclUos, ma chinuie ostocondroza ~i varicoza ~i ceea ce ma deranJeaz3. cel malmult e ca nu-mi ajunge energia pentru a-.mi desta~ura ffiunca. . ..
-" Nu v-a fost oferÎta ocupatia preferatâ pentru di ati fi putut mun. MlslUneacca mai nobila, daca dragostea pentru ea este mai prcsus de iubirea pentruDumnezeu. ucidc. Pe lluie paterna ~j materna prezentati dorinlct de a va a~c.z~pe dumneavoastra, calitatile dumneavoastra suflete~ti. munca. ~i, sim.tui ..daronelmai presus de Durnnezeu. Ali avutprobleme cu ficatul atunCI cand l-ap.blam:Hpe al\ii, probleme cu venele de la picioarc ati avut cand v-3\i supàra~ pc dumnea-voaSlr3.~i nu 3ti mai manifestat darinta de a trai. Tot din aceasta eauza s-~ dere~la:-cnergeÜca inlcstinului ~i a apara1Ului uro-genital. Fiica dumn~~vaa:tra~
prezlOta
un purernic ara~ament 1'ala de simlul daroriei ~i fata de serVIClll, msa ~este uncm armonios ~i ea trebuie sà aiba copii armonio~i, de aceea tOate se ~or Jlltoa~"C:impotriv3 dUlnneavoastra. Când ceva nu 'là reu)jca sau va padllea c~ne:,a, adlc~
va lovea În punctele scnsibile, erati indepàrtatà de cel~ p.àn:~nte~tI. ~nloc ~.a
sim~iti sensul suprcm a ceea ce vi se imampla, ii disprctUJatl ~l-1bJama.tl p~ a.Hll:va SUpara\Î pc ei, iar apoi pe durnneavoastra ~i acest lucru 11t~an~mJteatl tet~l~i llr11la~ill)r ei. Rugati-va pentru dumneavoastra ~i pentru CI ~I problemcledumneav'oastra se VOf rezol\'a.
În tata mea stau un baiat ~i 0 fata.
-".Prietenul nostru este un pietar (aJentat, un unicat. Are arsuri in proponlcde 00%, rinÎchii l-au lasat ~i, Jaca nu vor incepe sa fllnctianeze in unuatoareledoua ore, el va muri.
Unde-i sotia lui? il intreb eu.
-- S-an dcspartÜ.
i
.
'
r.:...:': ':
Ji
\
11
1 1
,.
1
130 S.N. LAZAREV
încep sa-i explic tânarului:lubirea pentru Dumnezeu trebuie sa fie mai presus de iubirea pentr\.! cele
pamantqti. La Jumneavoastra existâ 0 puternica dorlnta de a va pune activitatcapreferatâ. destinul legat de aceasta mai presus de Dumnezeu, Când suf1etul se1ipe~te de tcluric, el devine agrcsiv. La iI1ceput agresivitatea aqioneazà asupraaltora. apoi asupra propriei persoane. Acum in dumneavoastra sc derulcazaagresivitatea impotriva dumneavoastra 1n&ivà.
- lertati~ma. mi se adrescaza tanarul privindu-ma ca pe vnul plecat cu sorcova.Prietcnul nostru e pe moarte in spital. iar dumneavoastra de 15~20 de minuteimi vorbiti despre problemele mele. Puteti face ccva sau nu?
- Asta ~i fac de 15 minute. Câmpui dumneavoastra este În rezonanla cu câmpuiprietenului clumneavoastra. Aveti acelea§i probleme. În timpul discutiei noastreare loc cchihbrarea campului dumneavoastra ~i. concomitent, prin durnneavnastratransmÎt infonnalia nec esara prietenului dumneavoastra. Prietenul dumneavoastra~i..a pus activitatea ~i destinullegat de accasta cu mult mai presus de Dumnczcu.Pentru (1-1tempera i S-3l1dat 0 sotie ~idoi copÜcare l-ar fi sustras de la activitatcasa. El IllI a prins sensul suprem al acestor lucrurj 5Î de aceea, d'mu S-<JdezÎsde sotie ~i copii de dragul lucrului sau, s-a dezis de Dumnezeu, SufletuJ salia inceput sa se deformeze, sa se urnple de agresivitate, iar fiindca el este unom spiritualizat ilHoarcerea agresivitatii impotdva propriei persoane a survenirdestul de repede. Programul de autodistrugere I-a dus la traumatism ~i, in acCÎa5itimp, la purificarca sut1etului. Cand un om i5i face un tel clin ceva pamântesc,raliunea lui de a fi, sutletul sau se ata~eaza de accasta, se intuncdi ~i tot ceeace-i pamantesC devine 0 sursa de chin ~i nu de fericire. Insuccesele, pierderilepnwoaca 0 mare durere, un traumatism psihic. Când a avut insuccese, nu a vrutsa mai traiasca, lar toate acestea atadi aparatul uro-genital. de aceea l~au lasatrinichii. În masura În care dumneavoastra yeti intelege acum cà [ericirca supremapc Pâmant este iubirea pentru Dumnezeu ~i va yeti schimba atitudinea fata demulte situatii, in aceea~i masma se va ameliora starea prietenului dumneavoasrra.Dumneavoastra urmati aceea~i cale ~i peste un an puteti ajunge in situalia lui.
-'Prieteo111v-a luat-o inainte. gândili-va la asta. Lasati~mi numarnl de tclefon. Amsa va sun ca sa ma tineli la curent cu stafea lui.
Tinerii p1eaca/intr-q oarecare stare de confuzie, Se pare ca n-am reu~it sâ-iconving p~ depHn, insa biocâmpul prietenuluj lor de la reanimare a devenit maihllll. Sea'Gl am telefnnat ~i aul aflat ca l'ioichii au inceput sà flJnqioneze, cà acumcra mai ..bine. Însa În glasul prietenului bolnavulllJ n-a.rn simtit dorin13 de aCOnllJ~ÜCain continuarc. Deocamdata Îmi vine greu sa exprim in cuvintc cuno9tili-tele obtinute. i\ici e prineipala problema. Pentru mine e mult mai u~or sa obtininformatia decat sa 0 transmit aItora. Câte mai sunt inca de f1icut in aceastapri\'intJ- 1
KARMA Pl/RÂ 131
. D~u consultatii in biroul unci fipne americane. De la fereastra mi se desehidepflveh~tea spre Oceanul Atlantic. ln tala am lin pacient care-mi Prezintà Pro ble -mcle sale.
- Eu :'?ifi~1 rneu suntem pictori. Cu cateva luni În urma fiul meu a fast laMosc
.
'ova. A tost gazduit de un prieten de-al meu Pictor < 1.
el ' la' ". 7." .. . ,~ . lY ma acestuM
era ~fl vra]ltoare. on ghlcltoare. Dupa ce s-a Întors acasa s-a simtit ràu"
a mal putUt lucr B. .'" "~l nu
. .. 3: l~energ~t1CI~nll au spus di Î-a fost trimis un puternic program
dIstruet]v. Atunel s011a unm pneten de-al meu s-a decis sa~ pleee la M~
~ ~. ~. oseova ca
~~~e convmga .daca a~a stau luc~urile. "Daca aeest lucru se va confirma, am
S~-I ~un 0 IU?1allare pentru. O1or11." Dar pe drum s-a intâmplat () nenorocire:f~m~la ~ munt. Put~tt Sa-lm spunetÎ dadi fiul meu poartà un program distructiv~I Cll1C1 1-a transmis?
- A~a. ~ste: i-a fost transmis exact a~a cum ati presupus, de fetneia aceea.Mul!umllI-l lU! Dumnezeu ca s-a intiimplat a~a,
Plctorul ma prive~te miraL- [Je ce trebuie sa-i multumesc lui Dumnezeu?
. - ln AI~~rica .?a1nel~ii~sc agala puternic de trufte, image, destin favorabil.FlUld~mne~\oastra prezmta aceste ata~amente. Cu cat el va ave~ mai m Jt .,
de a?l~n~al1lfe.st~talentul, cu. atat mai puternic se va-ancora in acesteUmeo~~ea:tJ~t~Juflce §l..se va mc~rca despnnderea lui de cele pamânte~ti prin intermediul boliiil almartll, Probabll ca ar fi murit destul de repede cac. t fi
. .R~ l ' 1 r'. ~
,1 ru la l-a crescut rapld.,au pe care, -a su.ent msa l,a urmlil trufia, image-ul ~i destinul salviindu-i111aeest fe~ vlata. Du~nez~~, prin aceasta feroeie din Moscova, i-a 'dat cea maiu~oara va~lanta a punficarn fortate, So!ia prietenului care a plecat la Msa d~struga u~ am, tara voia ei: a do rit moartea a ceea ce eSk: Divin, ;~~~v:canu3 este once omo Totul s-a Illtors inapoi imediat ~i a ucis-o Tb.sa-j mulimniti lui Dumnezeu pentru oriee situatie in care era PreVaZ~~â
edat:st
Te me
rrufiei il. d. . mgerea
: ~ ,-'m~g~-u ~I, a estI~ulUI favorabil. Trebuie surprinsa ratiunea a ceea ee
~e Illtampla ~l pnma senzalle de frumuse te ~i bucurie 5 ;0:fie data- lUI' D
". ..
D ~. . 'i<1 umnezeu
~I nu pletufU. aca mamte dezvo1tarea parcurgea un drum JO Sp iralâ . .1 1
care acum 1 .' r. ~l pIC aru
, ~ ~ .u a S~lntlla ltat~ prll~ renuntarea la cele pàmânte~ti, printr-o existentâ
trecuta 1~1valonfic~ atraqla f~la de telurie in existenta prezenta, acum dezvoltarea~arcurge .c~lea une] duble spuale, adicâ pictorul trebuie sa fie ~1 sfant $1 laie111ac~.la~I t~np. Sut1etuJ ~trebuie sa tindâ tot mai puternic catre Dumne~eu iarcon~tJ]nta catre Pâmant. ln mas
.ura in care veli reu~i. im preunà cu tiul x /
t'
1eest Juc ' fi.
'sa. lace)l
,. ru, nu va maIl neVOle de bah, traumatisme, blesteme.
A vernt la consulta tic 0 pereche de tineri.
cu~ICOPiIU] are stari comitiale. Am fost pe la lOti doctarii. Explicali-ne ce-i
"Privi~j. va rog. Ag~esivitatea con~tienta este zero. Cea subcon~tienta. 300.
Pentm LTmvers este penculoasa cea care de pâo;:c<;:te 210 220 P.
v 'i -. nn urmare, ea
5.1'. LAZAREV
tr~buie stopaÜ'i fie prin~ boalâ, .~ie prin moarte. În subcon~tientul copilului ')(
gase~~e ~ee~ ce a fost 111c.on~tllnta pàrintilor. Dumneavoastra. ma adresel tUtatàlm, l-all transmis fiului ata~amenrul tata de amui iubit ~i tata de reJarii.:.unctul dumneavoaSlra sensibil il conslimie relaliile, iar pentru dumnc"voasr;.3.11spun, I~:lamel, trufia, image-ut, iutelepciunea, destinul favorabil.
,~-NICIpom~nealà, ~as~unde femeia. N-am avut niciodata sentimenml superion-tatl~ fatâ d~ alti oamem, .ca 3&fi fost mai inteligentà decât ei sau din cauza i'ozilieiSOCIale. S.l nu am marnfestat agresivitate când eram umilita În arest sens.
- V-ail ata~ar de image-ul ~i in(elepciunea so(ului. I-ati dispretuir ~i i-ali ura'pe oamenll care I-au dispretuit ~i l-au În~elat.
- Dar ce, ~i aces! lucru poate fi numit ata~ament?- ~~sigur. ~~resiunea pe baza unor motive personale, din cauza oamenilor
aprOplatl, a copnlor ramane oricum agresiune ~i va lipqte de Pâmant nu num~isufl~tu.ldum~~eavoastra,ci ~i sut1etul urma~ilor. BàÎatul are 0 agrcsivitate atatde ndlcatà, .11sp.un ~u marnei, pentru ca dumneavoastra, pana la COllceptia 5Î
na~tere.a COPI~U~Ul:aIl ~cuzat societatea. Acest lueru aràta cam a~a: "infruntt:a
s~atulU1SUI~tidlotI, tdhm 1ntr-o tara de tâmpit1, intr-o societate lipsità de erica~Ide ~orah~ate". Dadi so~rta fiedirui am este determinata de Sus, soarta grupuluicu at~t ma~ mult. Agresmnea la suprafalà, in timpul situatiilor de stres, setransforma m~tr~unfa~tor activ pentru schimbarea situatiei. Agresiunea in interinrse transfon~a ln boh pentru noi, in bah ~i moarte pentru copbi nO$tri.
- Trebme sa ma nase din nou ca sa nu existe aceste probleme?-.~~i, asta va ~i propun. ParcurgetÎ-va intreaga viata, de la un capalla altul, ~i
re:fàltl I~t~-unmodonou .toate situatiile. Nu a~teptat1schimbari dintr-o data. Când,prm r~gaclUnc, vetl punfica sufletul copilului, veti stûpa activitatea con~tientului.Co~~tIentul ne leaga de Pamânt ~i genereaz:l agres1vitatea. Prima sa particu-lanta.t~: ap~ecie~ea. situ.~tiei, compararea el, critica. Pentru un timp, renuntatila cr~tIca ondirel sltuatl1, nu analizati nimic, nu va gânditi la trecut. Daca yeti~onsldera di e ~r~a ~utin, aplicati tehnicile de blocare a con~tiinlei: postul,mfometarea, rugac.mmle. $ederea in ncmÜ;care În intuneric, deconectarea tota1i.De as~me.nea, repnerea respiratiei sau respiratia controlatà intr-un ritm lent.Nu~at ~nn rugaciuni ~i pocainta va yeti schimba deslinul dumneavoastra ~i alcopllulm dumneavoastra.
132
Unul dintre pacienli m-a rugat sa-i lâmuresc situatia lui:.- Sunt ~vocat, treburile mergeau destul de bine. $tiu cu precizie ca niveJul
meu p~ofeslOnal nu a sdizut. Mai mult, sunt absolut convins cà experienta $ic~n~~tlnlele mele au crescut. Dar pierd proces dupa proces §i nu pot sa schimbml11IC.
.- 0 sa vi ~se 'para hilar ?e s!mplu cand am sa va spun motÎvul probJemelordumlleavoastra. Ca sa fiu mal pe mteJes, va voi explica prin exemple: Imaginali-v5
KARMA PtiRAl
,..u
doua procesc penale. lutr-uoul. avocatul line 0 pkdoarie slralucit3.. fulminant5,frumoas5 ~i persuasiva. Toatà lumea este incantata de aparare, insa aeuzatul
primc~te pedt:apsa maxima. În al doilea proces, avocatul pare a nu spune nimÎcdeosebil, 111sa acuzatul este achitat? De ce? Pentru di, in primul caz. avocatUlvrea sa focalizeze roata apàrarea asupra sa. El ~i numai el este cel care demonstraca acuz<ltUl este nevinovat. ln al doilea cal'., avocatul explica: "Eu
nu am nici
un merit. Acest om nu trebuie aparat, pentru ca este nevinovat. Oare nu esteclar aeest lucru'?". Apararea se desfà~oara de la sine, tara ni~le eforiur1 evidentedin partea avocatului.
Pentru a controla 0 sÎtUatie, nu trebuie sa te gàse~ti În interiorul, ci in afaraei. Cu cat este mai pHtin observatà influenta dumneavoastra asupra situa\ici, cualat 0 controlati mai hine. Imaginati-va doi ~efi. Unul i~i che ama subalternul~i-i spune: "Tu e~ti a~a ~i pe dincolo, ai stricat treaba, e~ti un incurca-lume,
am sa te concediez". Ca raspuns, subalternul incepe sa-l urasca sau sa se razbune~i astfel apar problemele penrru ~ef. i~i cheama ~i al doilea ~ef subalternul: "Euinteleg ca tu l1i dai toaHi sUinta, dar nu-ti reu~e§te nim1c. A~ vrea sa. te pàstrez,dar nu pot. Si colectivul e irnpotriva ta. $i Întreaga simatie ilÎ este defavorabilà.Tu insuti aClionczi impotriva ta". În acest caz, daca subalternul se va supara,0 va face pc colectivul intreg, pc intreaga lume ~i va avea [oarte multe problemein comparatie cu ~eful. Tradù.cand toate acestea in limbajul karmic, primul avocat§i primul §ef sunt plini de trufie ~i ata~ali de image. Ei trebule mefCU sa demon-stfeZe ceva. sa schin'lbe ceva, deci ~i in alti oameni ei vad Vll1<tpasoi1aTh §1 dinaceasta cau7.ale cre~te agresivitatea fata de oamen~.La dumneavoastr~l.;..-~t'3$amen1Ulde trufie, de image se blocheaza prin nereu§itele profesionale. Va' veti narui §Îfizle. Înrautatirea situatiei se explica simplu: pozÎ\.Üi dumneavoastrà incorectàf<llàde lume ati transmis-o copiilor §i din aceastà cauza 8-ar pute a sa nu ave~inepoti. De indatà ce situatia la nivelul fin al viitorilor nepo\i s-a inràut3\.it> ainceput actiunea de purificare a dumneavoastrà ca surs a a neplâcerilor. Tot cea\i semanal in tinerete rasare acum. Îmorceti-và in tinerete, retraili-va viala 111mod coreet, schimba\i-vâ atitudinea fatà de oameni $1 veti avea mai pUlineprobleme.
1\ 7,
l'
(!
'i~
1
Il
.
j.
,
.~\0-
1 i1
1
1
1
1 t1 ~
1
Trufia !?i mândria
0 armatà este purtatà trei zile prin pustiu ~i la urma este adus3 la margineaapei. Unii mi1itari se arunca ~i heau, uitand de toate. iar a1tH 0 ~-ac i~ li.niyte~i cu demnitate. Ace~tia sunt cei care vor birui ln lupta. Pentru CI. pnnc!pulespirituale sunt mai presus de nevoile trupe~ti. Soldatul in l.u~.tabiruie pri.n p~tere.a
spiritului ~i nu prin puterea trupului. Astfel de oamem 11vom numl mandn.MânJrie inseamna nesupunerea in fata unei situatii care reclama punerea intere-selor trupe~ti mai p'reslis de cele ale spiritului, adicà nu mediui trebuie sa masupuna, ci cu trebuie sa-mi subordoncz mediul, pornind~ de la principiile melespirituale. Omul este construit din doua cnÜtaIi opuse. Inveli:;;ul sau fizic caretinde catre teluric trebuie sa actioneze §i sa-§i subordoneze mediul Înconjurator.ÎnveH~ul nostru spiritual intern tinde catre Univers $i Dumnezeu ,5iacesta trebuies~ vadà Divinitatea În toate manifestàrile pal11ânte~t.i. Neacceptarca la exteriora und situatii gcnereazâ dezvoltarca. Neacceptarea interioarà duce la degradare.Gândirea umana a fost intotdeauna un proces dialectic, insa gradul de tensiuneal contrariilor a fost~jiferii pentru,fiecare cpoca. Omul fie di nu a acceptat situatiala toatc ni\';elOrilc, fie propovàduia acc.eptarea oricarei situatii .În ce mod s-a ajullsla gfmdirea dialectica? Omului i se inoculau În minte, din copilàrie. adevaruri
'- .'. / ."
care Ii drientau structurile spiritualc< Illbqte-l pe Dumnezeu. iar tot ce-i pamântesceste pHIl de pacat. Daca e~ti palmuit, Întoarcc ~i obrazul cclalalt, adica educa~iaol1lului incepe cu acccptarea oricarei situatii ca fiiod de la Dumnezeu.
Omul cre~tea, inteJegea ca având 0 asemenea conceptie nu poti crea cev!!.nu poti realiza nimic ~i ajungea la neacceptarea sitUatiei ~i la nesubordollare. S-acreat 0 starc aparent paradoxala. Religia Îndemna la ascultare $i smerenie ~i acestlu cru era inoculat din copilàrie, iar oamenii se comportau exact pe dos &i pàrea,cà toatâ lumea este multumita, Aceasta a creat baza receptarii dialeclice a lumii.Omul, ln virtutea inertiei. purta in structuriJe sale spirituale fine acceptareasitua~iei, iar la exterior experienta de viatà 11 obliga sa procedeze invers. Astfel,dqi nu existau modele de gândire dialectica. situatia Însà~i cra dialectica. (';1
~i in Biblie. in[ormatia care nu putea fi transmisa prin intermediu! nOliuniJurgenerale se dàdca prin interrncdiul situatiei. prin inrennediul coreJatiei elementelorcomportamentale. Cel mai viu exemplu il constituie rastignirea lui lisus Cristos.Aceastà infonnalie privind acceptarea absolutà a Divinitalii lIU pute a fi transmisàla acea vreme prin tcstamente ~j pilde. Viata insa&i, evellimentele sunt dialcctice,dar, pentru a crea gàndirea care include in sine dialectica. trebuie sa te ridicideasupra acestor evenimente, sà le legi unul de altul. Acesta este Illodul de gândirel'are se nume~te smerenia interioara.
1
KARMA PURÂ 135
A~adar, srnerenia este tehniea superioara de dezvollare a spiritului. FiJosofiaeste ~liinta care generalizeaza toate fenomenele lumii vizibiJe. Pentru aceasta estenecesarâ accepLarca absoluta a oricârei manifestari. ca parte a intregului, iar acestlucru este posibil numai cand ai eon~tiinta intregului ~i Linzi catre el. Aceastaeste credin ta in Dumnezeu. La haza fiJosofiei sHi religia. Filosofla, oferind 0concep;ie des pre lurne, a gencrat un set de mijloace, metode. procedee care audevenit ~tiinta, ~i, prin urmare, toate realizarile intelectuaie importante ale ome-llirii s-au nâscut din tendinta câtre aeel maret indivizibil $i invizibil care ne-acreat trupul $i sufletuL Acum vine vremea cand situatiile dialectiee trebuie sa-~idea mâna cu gândirea dialectica. adica surs a dezvoltarii trebuie stramutala ininterior. Când viata ma impinge catre dezvoltare, este vorba de 0 situatie dialectidL
Religia i-a dat omului din eopi1àrie senzaIia contactului cu Dumnezeu prinsmerenie. Autoritatea capitalà aiei a fast credinta ~i respectarea postulatelorspirituale. Credinta se adreseaza sufletului omului. ocolind con~tiinta. Însa con-~tiinta omenirii in ultime le câteva secale a cres eut iotr-atat, iI1cât acum educaIiaomului este de neconceput tara aportul con~tiintei. Înseamna cà aeum este dince in ce mai greu pentru copil sa deprinda smerenia cu ajutorul religiei. De aieirezulta cà elementul neacceptarii situatiei la exterior ~i in interior va cre~teconsiderabil, contactui cu Universul se va miqora rouIt' ~i omenirea devin.eneviabiHi. Singurul mijloc de a-l deprinde pe copil cu smerenia de la 0 varstafragedà este acela de a ne adresa nu numai sut1etului, ci ~i inteiectului sau. Asta1nseamna ca religia trebuie sa devina ~tiinta. Fara aceasta reuniune, tara creareaunui sistem dialectic de gândire, orncnirea nu va pute a trece pra guI zilei de maine.Pentru crearea unei astfel de gândiri, de la om se cere sa rcnunte la ceea ce-lÎIl1piedica sa pàtrundà În smerenie, sa perceapa lumea ~i s-o inteleagà. AccastaÎnseamna neac ccp tare a evenimentelor sub forma urii, umilintei. regretului. dispre-tului ~i blamàrii. Acum, noi toti suntem bolnavi spiritual. indiferent dadi suntsau nu bolnave trupurile. De aceea, lucrul asupra propriului bagaj spiritual,asupra propriului mod de receptare a lu'mii ii este necesar fiecaruia dintre noi.Schimhandu-ne modul de receptare a lumii, ne modificam conceplia despre ea, jianume conceptia ne modifica soarta, karma, in sensul cel mai larg al acestui cuvânt.
Prin urmare, despre trufie ~i maudrie. Necunoa~terea regulilor de comporta-ment spiritual creeaza tot mai multe probleme in planui fizic. Nu demult, amfost Jmpreunâ cu familia la 0 haza de agrement. Am ie~it dimineata sa afIu catde mare este coada pentru bilete la sauna. În acest timp, a venit 0 femeie §i1-a rugat pe receptioner s3.-i dea voie sa sune În ora~. Pana la mine au ajunsfragmente de propozitie: Este total ine.rt... Nid apa nu poate sâ bea... Îieste greata. Am incercat de toate: ~i hipermanganat, &i carbune... Intoxicatiaeste foarte puternica... Nu exista medici... Ce sa fac. ajutà-ma, dà-mi un sfat".vorbea ea cu cineva la tclefon. Am investigat baiatul.
- Fiul dU1l1ueavoastra nu are intoxicatie. Diareea, voma 5UOt numai nÜ;tesemnc extcrioare, cauza stâ În cu totul alteeva. Este vorba de un puternic program
136 S.N LAZAREV
de agresÎvÏtare orientar Împotriva tatâlui. Balarul are 14 ani ~i receptarea actualaa Iumii ii va determÎna În mod hotârâtor Îl1treaga viala. Anume aeum !rtbuiestopate toate programele periculoasc cafe Ii pot deforma sutletul, iar dupa Jceeatrupul. Se declan~eaza mecanismul de blocare, laI' apoi boa/a sau dereglarcatemporara a funqiilor, ln cazut de fata vezica urinara ~i pancreasul. Agresivitattaimpotrlva taÜl1ui vine de la dumneavoastrà. Sotia care se supàrâ ~i i~i blameazasûtul 1:)Îprogrameaza copiii pentru blamare. Copiii capâta un program de dist;d-gere a tatâluÎ, insa de câteva ori mai Întens. Sut1etul dumneavoastra este ancoratin lucruri pâmânte~ti ~i el se poate purifica prin rooarte, baala sau prin jignirinemeritate din partea oamenilor apropiati, Vi s..a dat cea mai u§oara varianta,dar dumneavoastra aveti 0 mare trufie, adica neaeceptarea situatiei traumatizante,~i, in lac S3 acceptatt purificarea, ati manifestat agresivitate, care a crescut ~is-a transmis [iului dumneavoastra,
J..am explicat cum trebuie sa se foage pentru a-~i anihila agrcsivitatea.Raspunsu] ei ffi-a uluit:-- Nici prin cap nu mi-a trecut di trufia este un ]ucru rauDupa câteva ore, am intrat din nou la ei. Femeia mi-a spus ca dupa disclJlia
noastrO fiul a putut sa bea apa ~i j-a disparut greata. A dormit pana la pranz.A doua zi, fcroeia'a venit singura la mine ~irn-a intrebat ce sa faca in continuare .
s1'i-1duca pe fiu În ora~ sau nu? Baiatului ii disparusera ~i cele mai neÎnscmnatesimptome ale boliL l--am spus cà el este sanatos nu numai la extcrior, ci ~i Îninterior, a~a ca nu are motive de nclinj~te.
Diseut cu 0 fcmeie care prezintà 0 boala des tu! de campJicatâ.-- Prah!emele dumneavoastr:'i sunt legate de faptul di v-açi pus trupul IlIai
presus de spirit, Daea un am obj~nuit este gelas, aeest lucru ii provoadi maitârziu ooala, Un am mândru, fiind gelos, ii dore~te cu sinceritate moartea celuipc care e gelos, dar moare el insu§i. Dacà ati fi avut un sot care sa va poartepe palme, nu vi s-ar fi permis sa va ata~ati de semetie ~i familie. Puteti fi salvalaprin imermediul sotului, care va ràne~te in demnitatea dumneavoasrra, va jignqre~i va distruge armonia câsniciei. Dar dumneavoastra nu vreti sa aceeptati acestluem ~i de aceea v-a1iata~at ~i mai puternic, transmitând totul copiilor ~i nepotilor.
CUIl1se poate accepta a$a ceva, spuse femeia plina de durere. cane! eJ pur~i simplu i~i bate joc de mine? Ce sa fac, sa srau cu mâinile incruci~ate ~i sama impac cu situatia?
- El l1-are niei 0 vina, l'rebuie sa-i rnullUI1l11ilui Durnnezeu, iar daca Jimul!umÎti omului Înseamna m3sochism. Và puteatÎ exterioriza cum y.ar fi venitmai bine, Puteati S3:-1spargeti ~i 0 farfurje in cap, deoarece comunicarea dumnea-\'oastra la exterior esœ comunicarea cu amui. În Interim. insi'i comunicati cuDumnezeu. lar aco]o [rcbuie sa fie numai iubire ~i mullumire. Întrucât omul nusimte euro agresivitatea con~tienta treee in subcon~tient, e mai bine, mai alesla inceput, sa nu manifestati agresivitate exterÎoara, adic5 sa accepta{i tatul cafiind de ]a Dumnezeu.
!
1~
-,~
1il
137
jt
KARMA PURA
' 1 iar eu trehuil: sa ma hU(:llr '?-- Cum vine asta./ El ma jigne~le. ma Ulll1 e~te,
Este l) cruzirnc ~i 0 inechilate..-, . ".
,~-) NOl- Credcii c8. po,'ttc exista un sentiment uman pentru celui a LtlJl(XrOaSa
fI')-'hi C'l .'are sa vedem ce se intampHi În suflcml nOS1fu. 0 a~
el (enu avem \. c -'
L .' -
~ ca lumea il'Ipuclprivire 0 aveau llümai'''sfin!ii. Imaginaçi-va un om care se mea "
'~l'" i~ -;;i {lde ar si 1I trage din apa, De groazà, el se apu9a de cel care 1 s~!-~~" .
~
"
~d' ~a Cand el ÎnçeIege ca in felui acesta va fi salvat, i~i anuleaza agrc:lvttar~~~mpIe IC.: ...,' A ~um a' venir--'vremea cand ChI.!fln cfe~~Üllsm, a,c.est
J'~~~~U ~uc~:~em:u~~~:~;l~~ar Csa accepÜhn boala, el treb~j~smcrema nu mal a t" A
I .' aPreintâmplIllSa
~ ne ~i hucuram ca ca ne salveaza sutlerul ~i trupuL n Intenor, ~as
1..
~"
'-i"
. a aJ'u \i Pnn aceasta sa vareab 1ala l1u-i de ajuns numai 5-0 accepçl cu smereme, el s . l '
~\.. , ,TI)i suntem alutoarele Ul 11l
rru pului Salv~torul nostru este Dumnezeu, lar t. .' .1.
\ ~" ~
d~ ~' 'ce
p tâm dinamte toate uml m\e c,urificarea suflerelor noaSlre can ln rugacmne ae .
-'~ ~
~epBic~rile pricinuite trupului nostru prin intermediu: dlro~a ni ~e .pt~nf1C~~~~:I~;~
CU cfit mai multe sllfednte va primi sutletUl, cu atat mal PUIIilC\,or raI
pentru trup, ... ,. 1 d - " ! ~ e aceea'-'. 'i atunci cum sa traim târa senlimentc? Ce e e VI~ <t..' '
~ ~u l'rebuie Sa traim starile emotionale, numai di, În IIltell?f ?,ra~.os~,ca:. , .D
~.la exl "l'lor sun lep dlsperata $1
i3r la exrerior in conformitate cu sttuatla.. aca. .',ç,
' 'f< ~, -. estesuparata, În imerior tre~uje' sa ~\'c.~i .n~n~al ~ucune
~\~~:;~)stI~~L ~(eC~~:I~Ç când-mantesc este supus d1strugerl1, laI cet.::a ce estc s~. ",' .
. .. .' ,. . ,y"'h' i ~i exista sufennle. Capacllatca
(e
VO['~!~I~~~,ll~rt~~'~~:~U~~ ~;~I1~~[~~~:CC c~;~rsupus dislrug:,i' este pnc:pen~de
1 Il :':J-..' . ','- 'Eva uIlctU! de SPflJlll nu m L'Ce,l (v'} ramane::,c,:~ nu te ;lllCUr;t 111tdune ~l de a tJ
,.p... .
r '...,', '. t"'lUl untl1,~ .'"
..,D "'ZCU RomanlJ annCl aveau un
() 11.ç[, 1II U.Ci Ji1 lUhlftd penlf,1 umnt;. -,
-, ~', aducea ü mumie, Cateva D1mutechef se alizea sunetul tobelo: ~1 pc \) ta~ga ~~
scoa;;3 afar\ §i chdul cominua..'"" 'n t3cere dupa carc mum1a era
. ,<l,)!l o.pn..e,HI_'.
", '.~, ',.,.. la asta. dar el vcdeau:ji ~riau ce se roate.-\n1icll ;;t1au sa Clle~1I1aSc~.~se~pn,-,~~:~aU~1.'"sa-~i fixeze puncw] de sprijin in tduric.
intàm.rb ~u HlI ()1:~,{~an:'.Ult:~~ n~'JI ,1jJ
-~e~a () framant3 pe femeie. La imi pOVCs1C§tc':DlScn~la tl\!:1SUd uJ\1tmu,t. ,U Va C" ~..
1 .
.'.,-,,:-
\-[ }r il Li'.' aceca nu~. t- A \ln lUht J'u e este ca",.t ,.""~ A(:um nu sunt manta a. m. "'., - ~ ...' '1"' '1 lmi dlU
-,. ...', ,.,
'1 El insa ma SUlla. mSlSLa sa Ile llU;} l1J11, '\Teau sa nu Jftl<lIiles~lAu ~.-~' '" .l ,,' . --halli! c::\. proh]e1Ht~k D1e1e 3UJl! Ùl
selma di piiC\IUleSC ffllaJnlIldu-'IlM ell C~l pw".,- ,-. pJ.r! ~ JeLl<J'C de 3ceasta.
- A" .-1'; --,~l1\a~Ç- .t.:,,, .~,
~.-,."
ai ca pacaruJ dumneavoaSlra Cl)il5i3. 11) tapt:! ~.ad(~ 1
,. --,. lh~ .:~_:n,L lLtL:,k~:I:t~I~~'ÜHOi1r~e i SJaLete omului pe care il illb1ii. III lI]le~l(,rsa va 5\1]\"
.
[1.- iuhlle,\ .,.1 ~a . . I lh ' "
\ trufia ~i dorillta de a av(~a J1I~LC',' .It lU la pacii CI la am 1111e, "f -, ,gandlF ma! UHI
"", .-"'.'lnCf'r 'jlaml:Hpcl-ik)zitiv <\st1pra Sllnd~llUl el. Fundamemul HlhtrIl se gasqlC - - - . ,
1,1i
13R S.N. LAZAREV
1
1
il
1
..
pe Pamant. Si, Càlld teluricuJincearca sa cake in picioa.rc Div~nul:. omul ar~de plàtit pentru aceasta. Iubirea e mai pres.us d~ convem:nte, tal1Hhe. bunufi
materialc, tradare ~i toate celelalte. 0 femele ml-a spus ca ca nu are dragostepentru ca a fast td\datiL I-am raspuns. ca ma .indoiesc weil~ceea a :USI,drag{~st~-~pentru ca tradarea 0 purifica ~i nu 0 Detde. lublrea adevarata nu ~eplIl.de de~ntmlcpamaotesc ~i de aceea destramarea teluriclllui nu 0 p~)ate ~CJ~e, laI tradareaÎnseamna naruirea relatiilor care nu poate afeeta adevarata JUbuc
Omullraie~te jndcplinindu-~i datoria fata de Dumnezeu ~i fata de alti oameni:Ca 1d insa datoria rata de Dumnezeu intra in cOlltradiqie cu dawria fata de alti1. .. ". '.' '-
.
oameni o111ul(arc dnrqte sa aibâ sufletui sanatos, copu ~l urma~l sanato~l,trebuie '~a prefere Œra a sta pc gânduri datoria pe care 0 are fata de Dumnezeu.DorinI3 de a pune obliga~iile fatà de oameni pc primul loc se transfonna repedeÎn counariul ci.
În socialism. pentru salv3rca clasei muncitoare. erau suprimati cei carc nuapanineau acestei clase, iar 31'oi, pentru 3 restabili echita.tea. ide~a de a-i uc~depe unii pentru ca al\ii sa poata trai. se conc~eÜz~ in .u~lderea §~
a ur1l1ra ~l a
ce1orlaiti. Cano cineva Încearca sa-~l constrm3sca fenclrea plecaud de l~l celepâl11âllte~li. adica pc ba-la Ullor idei rasiale, de cJasa, de .cast~. ~,e p~ornetal~,
acest lue ru se sr:1qe~te printr-o demolare accelerata a teluncullll. Cu cat 0 celUlase CUllcentreaza mai mult asupra propriului avantaj. cu atal mai rapid ea Illoare.Iubirea este aeel sentÜnent carc nu ne permite sa ne lipim de Pa ma nt ~i nUH1aÎamuI care in numck iubirii trece peste barierele rasiate, de clasa. de proprietare
~i alte bariere fizÎCe puate accede la 0 fericirc reala hàrazi~à oamcnÏ1or pcP~I.nânt~
A venit la mine 0 femeie cu un b~iiat de vreo 12 am. L-a rugat pc balat saiasa, din cabinet ~i mi-a explicat cu 0 voce conspirativa:
- Am un riu desporic, are 0 mare agresivitate fata de oamcni. Cand se Înfl1rie,tip5 tllt timpl1J, cica. e fiui diavoiului ~i În general ceva duda! se intâmpla cusufletu! sau.
0 privesc cu aten~ie pc femeie ~i 0 intreb:- De ce credeti ca s-a jntamplat a~a ceva?Ea da din umeri.
.
S-au cuibarir in el lti~te foqe oculte, despre asta se serie ,u:um peste (Ot.
- $i claca va gànditi maÎ bine? Îi zambesc eu.Îmi zfunbqlc ~i ea. Dar deodata zarnbetuJ ii dispare.
- Eu sa fiu (Jarl" c;1uza 'J~'u dumnca\'oastra. ci aritudinea incorecta pe carc 0 ave~i tata de cvenimente.
AveÜ f' trufie !Huit prea mare, iar dorinta de a va pUlle capacitatiie, c;)litatiiesufletqri, Î!ltdqv:iU1\ca mai presus de Dumnezeu exista 1n neamul dumnC3voastrapc linit:> Jl1alcmJ de-a lungul a zccc generatii. l'oate fel~eile.djn ne.:un~11dt.~mllt~.~-\'oastrJ se cunsiJl'rau mai presus, mal talentate, mal senoasc deeat barhatl!.Dis-prc\lll ~i ingflll1ÜHTa uumneaVl1astra fata de sot. Ja copii. se transforma in
1
.1!11!1
1
1
KARMA pURÂ 139
ingâmfare fata de taUl. Acest lucru genereaza 0 irnensa trufie. Deosebit depericuloasa este aici ancorarea În intelepciune, dispretul fata de pro~ti. Anumeasta duce la diavolism. Diavolul este un Inger care a consÎderat ca e mai de~teptdecât Tata!. Pentru a va purifie a sufletele, al dumneavoastra ji al fiului, SO\u]trebuia sa va umileascà in ceea ce prive§te trufia. lntelepciunea, calitàtile sunete~ti.adidi v-a llumÎt proastà, dobitoacà, s-a purtat urât cu dumncavoastrà, sà va punàÎn situatii proaste.
FemeÎa Ina privqte ~i Îmi spune cu un glas taraganat:- Era atât de greu sa aecept asemenca lucruri.- Desigur, sa baH!i, sa muriti ~i sa na~teti capU imperfeqi este mult mai
u~or. Acum, soarta fiului dumneavoastra depinde de rnasura in care va yeti schimbaaliwdinea fata de trecut, prezent ji viitOL :}i inca 0 chestiune importanta. Omulmandru intotdeauna este supàracios ~i irascibil. Învatati sa folositi orice situatiede injosire pentru purificare. Am sa va Învat 0 metodà care va va ajuta fuartemult. -paca cinev~..".Y~).~_lg}~i_(:mte.~te,cere\i-i ln gând iertarc. Sllnteli câlcata pcpicior. <;~reti}ei.t~E~: ~tiJost .Hg.nitâcu v\~rba. Cereti iertare in gând. poar pareun h.icrli cilia~lt'.Î~lJ~alitate, totul e foarte simplu. Agresiunea.extcrioarà irnpotrivadumneavoasfdi este 111totdeauna generatà de agresiunea dmÜneavoastra Înterna.$i raspuIiZ-aiidcu 'cat mai putina agresiune. cu atat mai rcpede se Închide agresivi~'tarea dumneavoastra subcon~tienta. Când cereti ln gand iertare lui Dumnezeupentru amuI care v-a inghiontit, as ta inseamnâ di va cereti iertare pentru agresivi-tatea internà, subcan~tientâ care a determinat-o pe cea ext~rnà, cereti iertarepentru di ati provocat prin agresivitatca dumneavoastra interna pe cea cxterna.
A venit la mine 0 femeie care ~i~a început povestirea Într-un fel neobÜjl1uit.- Cu sanatatea la mine totui e in reguHi, insà parcà ceva nu merge cum trebuje.
lar În uliimul timp, ma bate gândul sa las totul balta ji sa plec la manas tire,CerceJez biocâmpul la nivelul karmic fin ~i vad un puternic program de
alltodistrugere care il depa~e~te de trci ori pc cel mortal. Ciudat. amuI vorbe~tcde ni~tc insuccese, când de fapt el nu mai este printre cci vii. Privesc stratu}mai compact al câmpurilor, aflat in legaturâ cu' trupul. Corpul este Inta~uratÎntr-un cocon ~ipare pecetluit cu un seIDn divin. Cercetez cauzele acestei asigurari.Sulle:ele copElor se gasesc În campul ei. Spiritualizarea ~i hunatatea sufletea:scâÜpermit sa profite de acest seut. Cercetez de ce se ata$caza suf1etuici pc Pâmant :,]rnuliuhit, (fufia, intelepciunea, pozitia sociala, destinul favorabÜ.
În existenta trecuta, ea a trait În sud-vestul S. U.A. ln principiu, ea trebuiade mu!t sa moara. s-a agatat prea putcrnic de cele pa1llÜnte~ti În viata trceuta.Dar moartea nu cra de ajuns pentru a-i puriflca sufletuJ ~i copiii ci nu se vorna51c În viala vHware. Înse3mna ca ca trebuia aparata de moarte. pe de-o parte,jar pc de alta trebuia sa i se trimita insuccese ~i neplaceri. Pamântescul pe careea a inceput sa-l iubeasdi mai mult decM pe Dumnezeu trebuia sa devini'i pemru
l40 S.N. LAZAREV
ea. insipid. Întrucat este un om bun la suflet'.. .
pnn neplaceri ~i nenorociri fJa à'
~ ~1 splfltuahzat, ea poate fi purificata
.'"'
, . r a se recurge la mas'. j .
"vIata s
,
au 1I1cea urm5.toare COPI' l' I' X' -un rpal l rastlce. ln aceastà
t- fi .',vor Sil villa pelum' fI
.
le su IClent de pur. Supàrarile cenu il -',e, laf su etul mamel trebuie sa
, r e, neplacenJe sunt, in aees! caz, mijlocul ideal.
. !'lu demult il ven;r la mine 0 feme'cuba de familie, dar era ci Veloa '" P
ie care prezenta ata$oment fafa de amuI
r . . ~~~., sa. rogramul de d"'
!nIa rO$te. lntrucat satul este Un 0 fi~ . lstrugere a solu./ui a dep'1:;it
t. b.
"A'
m oarte armomos t t" "le ma sa se lntoardi fmpo t rl'''a '
.','
'oa a aceasta agresivitate
. . el ~I 5-0 uClda A fiuterl1I. Dar, pentru ca este il '
", .. r 1 avut cancer mamar sau
d . n om spmtuailzat ,i b 1e~supra 0 aparare $i pragramul sau afost t
,~un a sufler, a primit pl:'
luI. Dar nici 0 aparare nu poatefi ' . '>:S opat F mtr-un Jel schimbarii direc /ia
vve$nlCa E!.'tedoa "
ca amuI poate pii$i pe calea cea dr t V' L.r 0 amanare, pe considerentul
sa r b .. . eap a. fi Jemete aceasta .
,
~ a easca, au lllcep ut tuIlnlra~
rl' l d .'ancorare a lllcepur
' d '.
,e en ocrme Am ~,
oUlu ml? fllcarectâ f'a{a de 51~ v . ,
"
l11ceput sa-l explic cà 0
. JI Iparan certun $1 11 r . ...
ca lOf ceea ce-i paman/esc poat r.' . ..ep Geen, nemjelegerea ja l.Jtuluie ,1 llumal un mp/) d ...
''.
0 poate duce la probleme ml' Il '
, , J(c, ar l!I 111Clun caz un scon
S",. ~ mm serlOa!ie.
l,
. entune11fullllbiniIain de un am'
/ '
,
nu este SCOP,ci miilne canl este 1eds e .nll~/tmm Important deciil omul. Omul
..0 ., J( vor.JO e lllhlre Ca d .
1.
rand lUblln ceea ce el re,)re~i1lliid fi "
',
n lU)ff1l un olt om, fn primu!
-,' I ~
i.. e apt - 0 structura a'".,
splntua a. lar structura sa ft..ica, -. , campun or, 0 structura
modul În care iubim Ïmbrii'.'âmintea'pe care ~e oblcel a numim am, a iubim fn
el devine lU! invalid !J'urflel ..,1 se .'.tll~ge (and se rasco/e:jle suflefUI ontuiui ri
.h
.
''
eSt pen/ru ca ea nu 1>' i d
. '1
III {re lIe poauâ carre Dumnezeu.(l.'jJlW e e te/unc. 0 as(t"el de
~n tânlir era la limila morfil' pentru (,(1}~':"
-,' .
titir Tllcerca sâ fncheoe ni\.te r l 'r '',
. a Ù?Jpm{1lde ojafape careo iuhea
~ ~t: ' ..' e a il cu () alla. '
"
- l'vf-am:rulrago.mtmai tare de il doua) ".
rna C(~lcapc nervi.~ ,r fln/a me un caracter respingâlOr,
- Incerci sa le convingi ca 0 iuhe~ti ' '
"-
.
un Dm. dqi se mliritii cu'1
"
t1$a Ulm jUle fata care se Jurâ ca iuberte
. .. f; pel/trfi avere Sefltim' t 1 -/ '. ~
of
sun! dm wteres ~'i de nu.,.-. t fl e e ta e ja{a de t7cea.'ità [at/"
IV" . .se pOl IIImll Ill/me.
.'
'.lCl pomeneald, nU~a râspulls el. F'ac cu {'ev
. , .
mateT/ale, dacd astca au l'reo 1 ~- >;
a pe hal/{ ,wu pl' once aval/lnje
5',., , egalU1/t cu ea.
.
- . /lm $l bunun nemareria/e care lin de? cele ~ ~
'
se deosehe~!e de prima?!Hwwnte${L Spune,-mi. prin Cf'
1
~i
141
1;KARMA PUR'"
Prima nit mâ Îllrelegea absolut deloc, doar Îmi su'ica lJl/na dispoziflt!, ('co
de-a doua, În schimb, ma [nfe/ege. $i, fil gelleral, e Cil mulr mai dqfl?djJrn,Oe:jtepri1ciunea este $i ea Ull capital .si inca mai important decàr
f}(mii, Pe
ct'a de-(/ doua () iube$ri rot pentru bani, flumai di banii peT/trlt line aratÔ cu
(Oml alt/d. Te~ai ata~'at de ÎnjelepciUlIe $i trl~tÏe la un nivel apropiat de cel mortal.De (lceea ti se dà
() iubita care trebuie sa-fi distrugafn[elepciunea, sâ se pO(lrl~
prosrqte, sâ nu te fnreleagà, În Ioeuf purijicarii chinuitoare ai preferat Întinareas/!llewllli, de (lceea aIl fnceput sâ-lÎ scm/if $ansele de sIlpra\'ie{uire.
l:
Il~
IlI;i
rIÎ\
tl~,'J
j
uj
1'1
j
[1
1
- lata Jeci. ii explic eu pacientei mele, de acum tot ceea ce-i pamântesc trebuiesa devina, periodic. insipid, pentru ca noi sa ne amintim de Dumnezeu, De regulà,ne amintim de Dumnezeu fie inainte de moarte, fie când necazuri1e se lin 1an1.Pentru a trai mai mulr, renunta\i la orice pretentii fala de oameni ~i.fata de sineji, ln primul rand, schimbali-va gandul de renun\are la viala.
,- Sa mcrg la manastire san nu? ma Ïntreabà ca,-, Manastirea pentru dumneavoastra ar fi 0 cale prea u~oarà. Designr, desti.nul
favorabil, intelepciunea $i truria ac010 ar fi considerabil limitatc ~i sufletuldumneavoaslra s-ar purifica. Când oroul nu mai are putere sa se inalte deasuprateluricului, atlmci telvricul trebuie respins, iar intrucât
dumneaV03Stra aveti un
poten!ial spirilual des'tul de ridicar, pute\i face acela~i lucru ràmanand in milloculoamenilor. Dar. pentru asta, trebuie sa purificati stiftetul de acea murdàrie pecare a1i dobândit-o respingând purificarea ce y-a venit sub forma umilinçelor,cenurilor ~i neplacerilor pe linia desÜnului.
Fcmeia a cazut pc gânduri.-- Am avut
() dragoste care mi-a schimbat intreaga viata. Mi-am schimbat locul
de mundi. Acum lucrez la 0 mare firma. mi-am schirnhat profesia, am dcv'enitpUt ji snnplu un alt OIn ~i toate astea datorila dragostei. Tot ce fac. 1031erealizàrilemele rcprcÛl1râ Jorin\3 de a-1 semana ornului iubit, de a ajunge la nivelul lui.Ïnsa ma urmare}tc in permanenta ghinionut. Spuneti-mi. ce se intâmpla?
Daca <!~ifi aspirat la sucees pemru dumneavoastra, ati fi putut rnuri pentrudi V-J\l ancorat ~i mai puternic ln cele pamânle~ti, cfmd Îasa
l) facet! Je dragul
altora. âCcst 1ucru va da 0 huna b1ocare, La fel se intâmpla dadi banli pentnldU1l1neavoastra devin scop ,i va sunt necesari pentru a va asigura fcricirea. ÎnaceS( cal, ii vell pierde. Dar, dadi cl va sunt necesari ca mijloc. ca sa-i ajutaIipe altii, put(~\i sa-i aveti in orice cantit,ltc, Succesele
dumneavoastra au scop
tt'luric, de 8ceea are loc dcmolarea, Sutletul dumneavoastra. in virtutea inertieidia existenta trecuÜ'i, se ata~eaza de destiJlul favorabiL de iOlc1cpclune, de image.lar dumneavoastdL in lac sa va purifica\i, nu vreti sa mai trai\i, dideti pradâdepresiunii. Mul\u1l1i!i-i lui Dunrnczeu pentru aceste neplaceri Leacul este minunal, CH wate- ca e respingalOf.
În 're;;~L tot mai actuali./devine problema s~icidului. auica a u~lei. f~rn:e. ~ --: i de a 1rai. Are Ille un proces leglc despr~ care am ammtll 1J~lIpse a uOflnte .
'"
~ ~
d' la finde anu!uJ1 1 1 C' 3
~ nd 3111 cercetat matrita omcmfll, am vazut ca, e .vo umu .' . . ..
1995, sc poate intcnsi[jca programul de autod.lstruge~e a t~mCmrll..:--. ,
Î ltimele trei secate, omenirea. ancorata III telunc, a lllccp~t s~se ump]~
de a llr:sivitate. Suflctele oamenilor su nt imbibate de ura reciprocâ §l. can~i ~ceasta
star; atinge limita supIasaturatiei. se va declan;:;a ~erular~a~.p:og~an~~lUlIII
~~n.~:. D a-- inainte nmul care avea 0 neplacere il ura ~l 11 mVlll
.
ma pc altI.
~m\iers. . ae, . ." "t supararc'ail a area dorinta de a omorÎ pe cincV<l, adica pc cel care l-~ pn~l~~Ul
urman ca, Ole, ,- .'. l " T nte ar-eSleatara cauze aparente agravarea boHlor l'wnice §l apant1rt a tora nOL (~~ ,w,' .
~
1. . j cu; g du pa schema clasicà: omul mcnrc in paÜure dupa cmperC1sunt eglce ~l i. e .~'. . t furia pc.
f 't " d )data Χi dà seama ca g-a ratâcil. Pnma lUI reaqlc es e ''-:,
~~ruc ~ ~I
fe~
t ' !e de Pàdure Îi blestema pc cei care l-au Irimis În padure, DupaclUpercl §l rue e . ,
d'"t~ "n )vati
aceea. omul incepe sa se acuze pe sine. lar apoi, illtele~§n ~anu e~ls ; \:~ ,c
"
.;
-,
'1 d '<:ire din Padure Deocamdatâ omemrea lllcearca sa gaseascacauta 0 ca e e le." .
\ "" l cautam,
" '1' Drulllui Sp re casa nu-l canta înca nimcni, 'om
mccpe sa- ~. ~Jll§te \U10\a 1. - F'
. ~ ..- are penc01 .
atunci cand yom inceta sa-Î vedem pe altii ~i pe no1. -
,xlsta alCI un Hi-
. ' ',
" l t at ât de Puternica. JJlcat programul de autodlstrugcream acumulat 0 <lgreslvI a e -. ~','
~r'
:. ~,.. lasa e Pamant ]0-30% din locuitorii lut. Cu Ctl\i\'ft am ln ,u:ma,~~n~~~:~l~~~~~:UlatiaP Pamântului in anul 2000 va fi de ,tp~oximativ 10 l~l~~a.rde
de locuitori. În UrIlla cu un an, am auzit cà populatia pl~n.etel est: de (~,5 mIil~l~e,L
'
~ tul lui 1994 a fost comunicatà cifra 5,2 rmharde. Nu demult cJ~evaa lllcepu ,C
~ d. ut ~1. anallzez.
,
. " l,
1. lobului este de 5 miharde. an am Incep
:), ~,'-
lm';l "{lUS ca po pu a lag,
II '.. ç;
'('e"
"
~ l '. de ce all avut atâta de suferit popoarele - mU1ll1 _.cf'lle.
IC .
accste date am mte t.S < < f-,
- ato.
"'., '- a l' fi supnrtat programu] de autodistrugerc. Acesta ar
"'
1 lJ]~emnmeJ1lIecl il . - ..."
.b ' !" l ,"
.11 a IJlIcat un
"'.
' 1',. .~. Salvarea OIllcmril ar tl fost pOSI 1 a (aca J S-ZlfpIcaea Ch'! !zaptJ'- -, . ~ câteva
,
"
.
1" -'a P rin dec1an~area procesului amintit intr-o tara oalecarc c.u\-acCln. at IL. .. .. 1.
Je autodlQrUgeWdecenii 'in,lillt~. Astfe!. in mumentul declan~[lni programu UI. ,- -
~,~
a nn;enirii ar fi existat un papol' care a pareurs deja aeesl slad~u ~l ar fi reu;:Jt,prin slnlcturile sale spiritualc, sa traga dupa sine toaia omemrea.
ti
i~'1
i\1
KARMA PURÀ 143
- Spuncti-mi, mi s-a adresat°
pacienta. afirmati dL daca femeia se suparapc sot, ea i~i ucide propriii copii. Daca ea il blameazâ pe sot, copiii vor avea0 imensa trufie ~i vor fi lipsi~i de capacÜatea de a supravielui. Dar, daca barbatul0 va dispretui pe sotie ~i 0 va acuza, el nu vatÏ pedepsit pentru aceasta?
- Desigur cà va fi, clar pentru femeie dispretul ~i blarnarea sunt mult maipericuloase pentru di ea na~te copii.
- Dar de ce in Orient femeile nase copii sànato~i? Acolo, se ~tie, atitudineafata de fcmei este eumplita.
- Ceea ce divinizam aCUnIvom disprelui mai tarziu. Mai intâi, omui i~i faceidoli .'?Îdin aceastà cauza se dezice de Dumnezeu. Dupa aceea, el dispretuie~tetoate accstea ~i se ancoreaza §i mai puternic În teluric, se imbolnJ1ve~tc, sechinuie, sufera. Numai dupa aceasta el Îji manifesta În mod intuitiv prcferintapentru iubirea fata de Dumnezeu. În Occident, femeia cap:Wi 0 tot mai mare!ihertate, trufia ci ere,te. Ea Începe sa-i dispreluiasea pe harbali ,i in viataurmatoare se n3§te in Orient. Ea este mereu blocaÜi, fiindca se na~te alternativba in Occident, ha in Orient, tr~când de la divinizarea telurkului, specificaOccidentului, la dispretul oriental a tot ceea ce este pamântesc. Omul incepe sa-§imute punetul de sprijin dineolo Je Pamant. La timpul potrivit, fieeare face aeestJueru. Unii, eand sum lovili de ho!i grele, AI!ii, mai spiritualizati, Încearea' sarelina disprclul, blamarile, dar pentru aceasta depun e[ortUri mai mari. Muit maiputini sunt cei ce feu§csc sa se ridice deasupra aceslui nivel, indreptându-~i inmod con~tient iubirea catre Dumnezeu, ridicându-se deasupr~ a tot ce-i pamantesc.ln acest din urma caz sunt inutile bolile. traumatismele, nenorocirile. Nu se vaproduce intinarea sufletuluÏ, nu va exista ur~ ~i dispret. Aceasta cale Însa reclamâcele mai mari eforturi. Când Îmi investighez pacientii, vàd acest mecanism indetaliu, La unii, el este §lers, la altii, este bine exprimat. Sunt cazuri cand oameniivenereaza excesiv 0 persoanà, iar apoi 0 dispretuiesc daca aceasta le-a in§elata~teptarile. Agresivitatea impotriva altor oameni ~i, În cele din urma, impotrivapropriei persoane este clar exprimata În Occident.
~ji
1\i1
*i~
Mi-a venit in minte una dintre pacientele me]e din America. Avea 0 privirereee, 0 fata neexpresivà. dar frumoasà. CâmpuI ii era curat, un echilibru bun,Însi1concomitcnt i se dezvolta un puternic program de autodistrugere. Acest lucruputea duce la moarte. La nivel fizic, echilibrul era extraordinar. La nivelul spiritualfin, se naruja. Înse;Imna d'i, ln curând, putea fi victima unei crime, puteau surveniprobleme de ordin psihic.
Cei care se ocupâ cu terapia fizica de cele mai ffiulte ari aduc prejudiciij1sihlcului, destilluIui. transfera problemele asupra propriilar copii rara sa bânu-iasdi nimic În aceastà privint~L Nu trebuie ahsolutizat un singur parametru.Dezvoltarea spirituala trebuie sa stea inaintea ceJeÎ fizice.
- Care sllnt problemele dumneavoastra? 0 Întreh eu.
14.j SoN. LAZAREV
-- Am pierdut orice motivatie pemru a mai triE. Nu \'reau sa mai triHe~cAbsülut totul imi este indiferem.
"E clar. gandesc eU Când a avut neplâceri, s-a necajir l'oarte tare, ajungândla slari depresive ';IitOH11s-a comprimat Într-o dorintâ subcon~tienra de remll~pftla via~~i.Ea trebuie sa-~i œVIlui3sca intreaga viata, sa-~i anuleze prin rugaciunilipsa dorintei de a (rai }Î va fi sânatoasâ." Tocmai cand ma pregateam sa--i spunpacientei toate aceSlea, am simtit ni~te intepâturi puternice in cap. Destinu! cuivaincerca sa-mi dea 0 Întormalie. Era destinul pacientei. Daca informatia estesugestiva ~i vine direcr, inseamna di am omis ceva.
-. Transmite-i, nota mima mca, ca ca dispreluie~te bârbatii.
-- le rtati-ma , ma adresez eu femeii, destinul dumneavoastra Îlni transmIle e,lii dispretui!i pe barba(i.
~ Natural! imi râspunde ca. De ce Î-a~ respecta? Noi, femeile, na~{em, nechinlli~m, iar bàrbatii au 0 psiholog'it de vite ~i se mândresc cu aceasra.
- Inlelegeti, Încerc eu sa-j expl1c. temeia trebuie sa poane pana la capatsarcina, sa nasea ~i de aceea ea ach-de 3~ :3(:,ocupe mai muIt de propriul corp,adicli sa se gândeascâ la cele pamcln!(,~;Ii.B:'irbatu] :insa risca mai des, moare mairepede, de aceea este mai putin anCOY<H11\{durit: ,~Î!iode mai mu!~ ~jtre spirir.
Pacienta ma privqte tinta 9i ma inrrc,lba:~ Dadi vi se pune cu~i{U1la beregaUl. nu dati tOi U~ aV'.:li')- Sigur ca dau, Ii ràspund ~u. Important esr~ ceea ce SlInt cU J!) acd momelH.
Spuneam ca, pentru femcie, teama pentru propriuJ ÙiTP ('ste muit mai normala
dec~t la barbat. Acum voi incerca sa va explic uilCk PO~{C duce dispretul tatade barbatL Blamarea, dispretul constituie de :J5t:HjCnCaun pmgram de distrugerea aIror oameni. Orice program distructiv se converte:;te Inlr-un program deautodistrugere ~i dispare dorinta de a mai trai. El gcncreaza cancer, epilepsÎl'.ictusuri, traumatisme, suicid ~i lovc$tL, bane purernk mai ales În copii ~i Înviitoarele generatii. ProgramuI distructiv omo ara mai repede proprjji copii deca[pc ai altora. Daca apa ta~ne~[e prin rohincL 0 o'bsc!"\';1m ~i 0 putem inch ide. Un}uvai suhlire însa nu-l vedem ~i de aceea eJ eSfe l11u[[ mai pe[i(;lJil)~~. Pdviti ~
Pentru ura se cheltuiesc 220 de unÜati de cnagie, dG aceea ea nu S!,,'puate menlinenmlt timp- Supararea necesitâ 80-90 de unilâli, ccea ce t2ste, la feJ, 0 cheltui<:hlmare de energie. Pentru dispret, b]amare, refultIi Je a mai Irai st ter 35-45 deunitatL Omul sÎmre 0 oboseaJà emotionaJa cand se cheltuie peste 50 de unita~iDe aici rezulta. ca amuI TIUsimte pericolul alunel cand disprt'luiqtc, bJameazàsau este deprimat. Anume acestea sunt starile emotÎonale (3re determina cea maimare acumulare de agresivitate.
Faptu! ca acum nu aveti copii ~i faprul ca nu doriti sa mai traiti, di numanifestati interes pe.ntru nimic este a urmare a disprelului dumneavoastra ratade bârbatL Dispretuind ~i blamand pe aJtii, va deziceti de Dumnezeu, pentruca la nivelul fin, unde sllntem În legatura cu Dumnczcu, dispretu! ~i blamarea
"!
l '
1
1
1!
l)
KARMA l'tiRA 145
patrund mai aU<1nc.Sut1etul dumncavoastra es[e Îmr-al;it Je lipil de Pamant. incatS-ilU declan~at Illecanismele de des tram are a teluricului. Dcmo!area strucfUrilorsuiletului aflate in legatura cu lcluricul are drept rezultat lipsa dl)ri~Iei de a tr~i.Vl S-3U dat prea mu1te calirati exterioare ~i interioare, iar con~tllnra propnelexcdente la incerut te inaltà, iar mai apoi te strive;;te. amuI rrebuie sa intekagaJumea prin spirit ~i ratiune, iar Întrudit ratiunea este in legâtura cu trupul. eaeste secundara. Intelectul, ratiunea sunt inclinate spre rezolvarea problemelormOmelH~H1e, iar spiriruI, aflal in legatUra cu logica Divinà, lucreaza intotdeaunaln perspectivà. Cel imeJigent câ~tiga la inceput, cel intelept la urma. Ratiuneav-a eclipsat intelepciunea, de aceea sunte~i bolnava sllf1ete~te. Si, cu cat este 111aisanatos corpuI, cu atât mai mult se chinuie sutletul.
\
1
'1
IlJI
!!
t!
Il
t
Îmi amintesc de un aIt caz. Pârintii au adus 0 fetità ~i au Întins-o pc pat pentruca nu putea sa stea in fund. Medicii nu i-au putut stabili un diagnostic exact.Tulhurari psihice, un fel de ictus. Câteva zire la rand, rn-am ÎntaInÎt cu pàrintii~i, practjc, le-am repetat unul ~i acela~i lllcru: .
- Toata viata dumneavoastrà, in special pana la concepIia [clei, i-ati dispretuitpe oamcnii care s-au purtat urât ~i nepoliticos, care v'"au in~elat §l, au aVllt 0
atirudine incorecro1 fata de dumneavoastra. Nu numai dumneavoa,s(râ ~ti procedat
a~a, ci :;;i parinlii dumlle"avoasna, bunicii §i st!àbunicii durnneav~lastrà. De aceeala parintiJ. dUffincavoastra §i la dumneavoastra a inceput sa sc dezvolte un pro gramde aurodistrugere. Mâhnirea, starea depresiva, cand etiti suparati, au Începutsa creasdl. Înseanma ca pe de 0 parte v-au dominat semelia ~.i dispre~uI, iar~p.e
de alta, mahnirea §i depresia. lar la copil programul de autod1srrugere a clt;.pa§ltJinia ro~ie.
Lipsa dorintei de a [rai afectcaza [rei niveluri: capt~l, prima ch.eakrâ, dest~nul.
Dispretu!' blamarca, lipsa dorintei de viatà sunt penculoasc pnn faptul .ca. cIe
sc transforma rapid În conceptie despre hune, schimba caracterul omulUl §1 deaceea esle [narte greu sa se debaraseze amuI de ele. .
-ÎI1 urnÜi cu un an, spuse tat51 feritei, cand fiica noasua avea unsprezec~
Jni, ca spunea cà Hoi yom muri Înaintea ci, de aceea l1ici t.'a nu \:rca S8 .rn~~
tra!3scà. Spunea ca nu 0 sa se marite niciodatà ~i ca va JOCUinumal cu !lnI. )1C{lt ne-am fi straduit nOl s~o 1ini~tim, m,HuÜrea, depresia ~
nu (J paraseau.
-Trebuia dusa la hiserica ,sa se rnage, ii d'ispund eu. lnainte de conceplie,
sutlerul P!1lului are un contact foarte strâns cu Dumnezeu. lar apoi, trcaptà cutreaotfl. coboar5. spre Pâmant :Ji cu flecare treapta el trehuie sà-~i intensiliceeh1;rurde pentru a-~i intari contactu} cu Dllmnczeu. Un roi important inaHHe decnncePlie ii are aspiratia rnamei catre Dumnezeu. lJnnatoarea treapt~ est~ Irecu~a!a v{~rsta de J.j ani. În aceastà perioada, pentru ca sà fie 58.n3t06. COptlUlUl tr~bu~e
sa-Î cultivam aspiratia cOll:?ticnta catre Divillitatt;. Foarte mu Ire eformri tr\:'bll~edepllse penin! Jezvoltarca logicii spirituale ~i Divine, a arelqie deoseh]!3 trcbUle
!\
Il
i
I!1':~
,j
I~j
I!')j,
1":1'J
!
Il,' ...'~
:J
146 S.N. LAZAREV
- 1
aconJatâ cultivarii bunatâtii. grijii fata de altii, credintei În Dumnczeu ~j convin-gerii cà tot ceea ce se Întamplâ arc 0 ratiune. Daca nu-i vom asigura copilului~rezerva a aspiratiei câtre inalt, exact tn aceastâ perioadâ sunt declan~ate progra-mele de despIimlere fortatâ de cele pâmânte~ti prin intermediul boJiloL trauma-tismclor, nenorocirilor, moqii. Urmâtorul contact cu ccea ce-i panÜntesc. iaracesta-i cel maiputernic, are loc În perioada maturizârÎi sex~ale. Cea mai puternicaancorare a copilului În telurk (pasiunea pentru cele palnante§t1, respectiv. cealllai inaltâ spiritualizare) se manifesta la vârsta de paisprezece-cincisprezecc anLDaca aeeasta ancorare depà~e~te limitele normale, are loc 0 activare brusdi aagresivitatli urmala de hlocarea acesteia prin boli, traumatisme, moarte. Mfmca-rea abundenta, impresiile erotice excesive, comportamentul agresiv, dispretul fatade altii, mahnirea, lips3 credintei in Dumnezeu il lipesc atât de tare pc copilde Pamant indit. in mod inevitahil, vin bolilc ~i nenorociriJe. Celelalte perioade--cheie sunt: 18,30 §i 70 de ani. Aici multe sunt determinate de conceptia dcsprelume a 6mului. de caracterul acestuia.
Cel mai important lucru În pedagogie nu sunt copiii. ci parintii. Un copi]asimileazà mult mai temcinic 0 fapta a tatâlui decât 0 suta de pUde. Comporta-menwl dezinteresat al parin1ilor. altruismul lor, renuntarea la dispret ;;i hlamareÎn acele cazuri cànd cIe par necesare conform logicii panlântqti sunt pentru copiiexemple beueflce. demeute pe care se clàdc§te sanatatea ~i fericirea acestora
Aculll. În sanul omenirii se activizeaza tot mai mult programul de auto.distrugere. Lipsa dorinlei de a trai love~te in destin: traumatisme, ncnorociri;apoi este atinf' capul. intrucât el este acela care genereaza lira. Gândul suiciduluiillipse~te pe orn de urma~L De aceea, cat ar pârea de ciudat, suf1etele copiilorcare se oasesc in biocâmp Încearca sa-§i pastreze posibilitatea de a sc ivi pc lume;::, ,
provocând parintilor scaderea acuÏtatii vizuale ~i auditive, inflamalia nazofarin-ge1ui, a urechii medii, traumatisme craniene, ictusuri, meningite, dureri de cap.
Si cu cat mai eficienta pare medicina În anihilarea deregHirilor amintite, cu atatmai repede se naruie energetica primei cheakre, cee a ce face imposibiHi na§tereacopiilor.
Pentru ca venirca pe lu me a copiilor sa fie posibila În vie~ile urmatoarc,programul aUlodistructiv este tempe rat la femei ~i la barba~i prin maladii cancc-roase ale sistemul.ui uro-genital. Numarul mare de femei sterile, rec.rudescentabolilor cailceroase ~1 cardiovasculare SUBt În legatura cu accst mecanism. NuÎllLàmpli'itor depresia, care de fapt rcprezint5. desfa~urarea 1cntâ a programuJuide ;mtodistrugere ;;i este cUlloscuta În papor sub numele de mÜhnire, este t:lmsid~,-rata de cre~tjnism ca fiind unul Jin, pâcatelc capitale.
Daca vi s-.a creat senzatia di 1umea este ilogidi ~i inechitahila, dad v..alipierdut increderea În oameni, lista Înseamna, ln mod alltomat, lipsa dorintei dea mai trai ~i aparitÎa unor mari problerne §i a bolilor.
?
'
l'
r
KARMA PURA 147
111t
1
Discutam odata la sauna cu vecinul meu:- larta-ma ca insist! N-ai putea sa vezl ce-i cu sanatatea mea? ffi-a Înlrebat el.I-am cercetat biocâmpul ~Î am vazut un puternic program de autodislrugcre.
Depresia, de regulà, duce la cancer ~i niei aeest caz nu a fost 0 excePiie. Totiparametrii biocampului corespundeau formatiei canceroase. Dar parametrul princi-pal. jncarcarea cu iubire, dupa care dctermin fenomenele canceroase, era stabilizal,iar molivul stabilizarii efa bunatatea suf1eteasca.
-- E~ti un om norOC08, i-am spus eu. Puteai sa ai cancer pentru di tot tÎll1pulte-ai autablamal, fapt care li-a produs depresie.
- Cancer la ce? rn-a int.rebat el.- Cel mai prababilla prostata, Suicidul lave,le deasebit de puternic În prima
cheakra.- Am fost suspect de cancer laringian, dar diagnosticul nu s-a confirmat.Am fost intrigaL De ce cancer laringian? Dupa aceea am inteles cà se bloca
ceea ce a provocat ideea de suie id. El Î~i repro§a tot timpul câtc ceva !ji de aceeablocarea se fixase la laringe. Daea el s-ar fi dispretuit sau s-ar fi urât, puteafi cancer la creier. Daca al' fi purtat pica, se punea problema cancerului gastric.iar in cazu] renegarii iubirii pentru sine san pentrn a1tH se declan~eaza canccrulla prostata.
Am citit de'spre un calugar care a pacàtuit de preacurvie ~i s-a chinuit multtimp din cauza aceasta. Dupa câteva luni, a murit de cance:r ~i a recunoscut Înaintede maarte ca Dumnezen l-a pedepsit pentru aeel pacaL Mativul a fast altul:el putea regreta fapta sa, insa a inceput sa se dispretuiascâ, adidi a inceput sa-§iucida nu numai trupu1, ci ~i sufletul.
Cancerul, dar nu numai el, stopeaza darinla de a-Ii ucide prapriul sunet. Mauit la tiJt.ografia femeii considerate ca cel mai gras om de pe Pamant. A Încercatsa slàbcasca, insa tara nici un rezultat. Cauza este [oacte simplà: dorinta colosa1âde a-l pune pe amui iubit ,i familia mai presus de Dumnezeu. ~i, cand omu!e rupt de astfel de ata§amente, apare 0 repulsie fata de viata la fel de mare.Îngrâ~area blocheaza acest program. Înseamna ca omul trebllie sa se lupte nucu propriu1 corp, ci cu orientarea incorcctâ a sufletului.
!\-1erg pc stradâ ~i vâd un om care are 0 imensa COC03$a. ln existenta trecutà,neinteJegand ca suf1etu1 se purifica prin intermediul neplacerilor. el a nutrit 0imensa supârare pc oamenii apropiati ~i a murir din aceasta cauza. În aceastâexistcnta, pentru ca sufletul sa i se purifiee. el trebuie sa traiasca. Trebuie blocatàirascibilitatea sa colosaJâ. Cocoa~a aparuta i-d legat irascibilitatea, devenitâ partecomponentâ a caracterului salL
148 S.N. LAZAREV
A V~f~n:eie sufer~ de de~erson_ali~re. Ea pare a exista in afara corpului sali.
zu ln. oameIll. doar Imperfeqmoea, cele mai unite laturi ale acest0ra '1
aCU~~lat dispret ~l s~~etÎe eare s-au convertit Într-un puternic program 'd~auto lstfugere. Boala 11 salveaza viala.
,-
d~~ân: cei apropiati te suparâ ~i-tj intorc spatele, se declao$eazà repulsia rata
n~."lai. cu ~ ase~~nea fartA, Încat nu se mai poate bloca nid prin COCl':i~a
m~lpnn ~oh
~~Imm~. oici prin supraponderabiIiLate, nici prin cancer ~i 'ni~;
a_car pnl1 sc l~?frel1le. La ~ivel~l tr~irilor emoliona[e trebuie stopata total
.ga~area ~e relatn. Pentru copl1nl Iffiobllizat notiunile de [amilie ~i relatii 5WU
tr~buie sâ tr~i~an:a~te~;l". are ~ansa sa se purifiee pc Pamant. Înseamna ca ci
'h' l' 1sca ~l s -~l punfice snfletul, dar prin deformari ale corpului ,i
pSI leu ~l: e este ~parat impotriva ata~amentului de cele pamantef;ti
con~~~I~~nai'n~ean~lt:ZândU-~i toale .e~orturile spre eliminarea patologici 'corpului,
nSI Icare a patologJeI ,sufletuJui lar sufle 1 . ..
constituie viitorul nosl ru. ..
t . 1 .' .tu ~l splntul noslru
~1 Vil oru urma~llor no§tn.
T!ir
l
Î..
i!
1t
1
Gelozia ,1it
Informatia pc care a obtinut-o deja cititorul eu 0 dau, practic, fiecarüi pacÎent.incqia suflerului este incomparabil mai mare fata de inertia con~tiintci. Si pentrua ne orienta corect suf1erul su nt neccsare eforturi indelungi ~i chinuitoare. Cucat voi explicita mai profund ~i mai pe inteles situatia, cu 3tat ii va fi mai u§orpacientului sa 0 depa§eascà.
Acest lucru i-l explic unui pacient intins pc pat in fata mea. Are un graytraumatism cerebral. În ultima vreme au tost certuri mari cu sotia, supàrari §igeJozie. Înrrucât gelozia lnseamna lira, se blocheaza capul, adicâ apar traumatismecr<:lniene, ictusuri, scleroza ln pl:'ici, scâderea acuita\ii auditive ~i afective, infla-marea nazofaringclui, cancerul.
-- PrÎn unnare, gelozia, agresivitatea v-au creat mari probleme. La haza gelozieiSla dorinta de a-I puoe pe omui iubÜ ~i relatiile cu el mai presus de iubirea pemruDumnezeu. De aceea oamenii apropiati a trehuit sa va jigneasc,j, sa se cene ~i
sa rupa relatiile cu dumneavoastrâ. Neacceptând toate aceSlea, ati acumulatagresivitatc, care, mai devreme sau mai târziu, trebuia sa dudi la hoal3.. Acum
insa urmeal.a ceea ce-i mai important. Aceastà agresivitate trebuia sa.tie de vreDcind ori mai mica, lI1sa in cazul dunmeav0astra acumularea s~a prodqs mu1t mairapid dedit la altii. Cauza: aveti 0 trufie a carei sursa 0 reprezintâ ata~amentulsut1etului dumneavoastra de lIl{elepciune. V-ati agalat de inlelepciune acuzàndconducerea instÎtuliei dumneavoasrra de aqiuni necugetate. Imaginati-va 0 hardip1utind, iar sub ca sunt pietrele. Pierre le reprezinta ata~al11entul fatà de bani, debunuri malcriale, de un destin favorabil. Daca trufia nu este mare, apa existamultà, impacaÜ bürcii cu pietrele este mai mic §i agresivitatea nu c mare. Nueste ncvoic Je boa la. Trufia ridicatà 11 preseazà pc mn la pamant, apa scade §ipietrele sparg fundul bàrcii.
ln ullimii dOl ani v-au crescul prctcntiile fata de oameni, ln special fala deconducere, v-ati snparat ~i ali acuzat-o de un comportamem anormal. A incepulsa va crcasca veniginos trufja. Au crescut §i ata~amel1rul fata de omul iubit ;;ifal;:!de familic. Pentru a vi sc da ~ansa supravie~uirii, sotia dlUnnCJyoastra Irebuia
53 \'8 supere tor mai mu1t ;;i sa se cefte cu dumneavoastrâ. Era variant a ("ca maiu~oar[1 de a v?i aJuce la normal. Dumneavoastra ati respins-o. Prin unna~, Irebuiasa ';iinà hn:.da san t~aumatisn1l1l.
/"
Da, aproba pacientul ingândurat, fOl ce ini-ali spus seam3rià/fl.)~Hte mu!!
cu adtvarul.1
.
lin ump ramane pc ganduri, apoi ma Întrcahâ:
i'J
~~
~
i1l
r
ù1!t1
It
i~
S.N. LAZAREV150
- Ca sa ma fae bine trebuie sa-mi rememorcz Întreaga viala }Î sa acc:p~totul
ca pc ceva trimis de Dumnezeu? Por fa~e a~ta. I?a~nu intcle~ c; sc v~ ,1Ilt~1~~1,~
la mine la serviciu? Sa 'lad toaHi prostm ~1cretlntsmullor ~l,Sd n~. fac nnnH:.,'
- Tot timpul aveti tendinta sa actionati iutr-un singu~ re~l1~l: he tlrept, fiet
;~
' rrehuie sa aveti in permanenta controlul asupra SltlJatlel. Ace~t lllCr.\!
.
sesang. . . . b drealizeaza prin neacceptarea ei la exterior, prin lupta impotnv~ e1. pnn S~lo~. 0-narca ei ~i prin acceptarea ei absolutà În interio~. La ext.cfJor c~mumcatl. c~oamenii. iar ln inlerior cu Dumnezeu. Ceea ce facetlla. exteno~, ,daca se transler~. .
1 r "lo r devine Pro priul sau contrariu. Daca la cxtenor OpOZl\JadumneavoaslfHmIne, .' il'
~
fata de°
situ;,qie apàruUi, dorinta de a 0 alinia la pr~pnul slstem"(e va on
':3
da sanatatt', trans[erul III interior genereazâ boaIa, Inamte, (~mul ~a:t~a!rmo~ja
Ïntr-o rnasura mai mare sau mai midi pentnl ca Cfa educat dm cop!lar~e Hl r~~lmspiritual ~i de respect al Divinitâtii, adica in absen\a agresivitàtii, urii ~l il,l s~lnt~Jacceptarii a tot ceca cc exista ca fiind ra\ionai. Cami cop.iI~I ~re~tea ~51
,\/la\3.11
punea ln [lta contrariului celoT ÎI1valate, nucleui de lumm3 format ln mtenornu permJtea pâtrunderea agresivitat~i. Era 0 dia!ect~cà stihinic3.- Anan aceastaa devenit conccptie ~i acceptarea el este comphcata, ,
~' -' '...
Savantii au observat ce se intâmpU'i În cazui cont,~ctuhl1 a.doua Cl\,lhzatH,- 3
doua popoare, a doua triburi. Are loc un schhnb rapld cu O~le~te .de.uz ~3SntC:
uneIte ~i tehnologie. Ivlult mai lent are lac schi~bul ?e. oh~celUn, .tar~cel ma:
difidi este schimbul de religii §i credinta. Coneept13 rel1g103sa re~rezlIl:a. cel ~nal1nalt grad de abstractizare a te]urieului. Ea se produee În .st.ramr,Ile splrH~IU1 cu0 intindere programatica in Univers ~i de aeeea masa ~l meqta. ace~stela. SU~:.
se Va "pun tOate acestea ca sa intelegeti di este necesar sa va rev.
'lZUllJnuen, .. .' rnivelurile profunde ale illtelegeril lumit, iar aeest lucru se va derula c~
mce~Uleaa
~i dificultate. Dar aceasta va va permite nu amJnarea problemclo!, c! snpnmareaJor tntala.
Adeseori, la consulta[ie, pacien{ii fmi SPUfl:Eu mâ compore coreet. de ce sunt bv!nav ?
Eu le ràspund:"
v ~ -~
-lnwrinafi-wl ca a rulormit capitanul vapvntlur ~'I 0 ora lf/fretlfJu na.va a
fnoinrat SIne ,.ec~re. El se trezqte, se freacâ la och.i Ji gâl1d~~r~,: ~..ln"ultlm~l~
tinci minute ma port normal, Îllseamntl ca totu! lrebUle sa fie bme ,~Ca S(~S!lpn1ill{r resh'Îlatea (a(a de oameni, trebuie sa În{elegi cà la nivelul fin 1011sUl/lem
ob,wlll! ega/i-; /Ill exista de~tep/i ~i pro$ti, nu exist{'j ticâl~)~i ~'~sjin{i, nlle.~'i~t~
b .1' <;:; d r(l ri Dl j erentele sunt Humai [n stratul supenor ~I elc S.
iubirea .f(/{/i de ro(i la exterior }'i ffl interim' !ii .iIl~)irea .s-a~tmnsf()nnl:t m un~.
Oamenii aiÔ fI-arl nici (J vinâ, 0 idee, 0 concepJle lIflper.J~ct~l gen~rt'(l:.a de o/rue
de ori mai /liu/te nUJ/1i deàit orice ticâlo~'ie. lar a con cep/le lmp~'je(w esre ,.e2!l.I,~
flJtul dezyoltàrii inSl{t'icieme a spiritului. De aceea, dadi ome/llrea nu \'(1 stah;1l
T1
KARMA pURÀ 151
1
t
in cel mai scurt timp prioritatea ralorilar spirituale III economie, politicii, $tiill{ii,arta, pedagogie, medicinii $i fil alte sfere ale activitiiJii UmQlle, se vor declan-lllmecanisme cu caracter punitiv din ce ÎIl ce mai puternice,
Continuu discutia cu pacientul: '
- V-am spus ca relatiile cu omui iubit le-ati pus mai presus de Dumnezcu,i3r acest lucru gcnereaza mari probleme. V-ati ata§at de oamenii apropiati pfininlermediul insultelor, blamarii ~i gelozlei- Dar in cazul dumneavoastra mai exista0 veriga foarte periculoasa. Este vorba de dispretul fata de [emei. Dispre\U1genereazà inevitabil blamarea. A~i auzit ZÎcatoarea: .,Gaina nu-Î pasare, muiereanu-Î am? ". in forul dumneavoastra interiar exact asa priviti femeia, Daca ilcondamnati pe amuI zgârcit sau pe acela care aTCmina sparta, sufletul dumnea-voastra se ata~eaza de baui ~i nu-i veti avea niciodata. Daca dispretuiti femeileji le privi!i de sus, nu yeti avea niciodatii relatii bune cu ele. Totul se dezvoltaÎn spiritul dia]ecticii. Barbatuluj i se dâ 0 marna din pântecele careia el pureede~i de care el depinde in mare masurà din punet de vedere fizic. 1 se dà un tatacare-i la distanta ~i de care e] depinde mai mult În plan spiritual. Dezvo]tareaspiritului nu este posibilà tara dezvoltarea fizicului, de acee-a ~i na§terea omuluieste Gonditionatâ de ac.ela~i lucru, Omenirea a fost creata de Pamant de caredepindem din punct de vedere fizic ~i energetica femeE este identidi energeticiiPamântului, iar energetica barbatului esteidentidi energeticii Soarelui ~i conceptiaomenirii s-a produs ln atmosfera Pamântului deasupra Polului Sud. Omui caredispretuie.te femeia dispretuiejte Pâmantul.i tot ceea ce-i pamamesc, iar dispretuJ~iblamarea ne lipsesc de ceea ce blamam. 0 ancorare puternidi ln telurie activeazaprocesui de destramare in corpul fizic. De aceea barbatul care dispfetuie~te femeiase degradeaza spiritual, incepe sa sufere de diferite bali .i Îmbatrâne.te mai repedeca de obicei. Spiritualitatea barbatului este determinata in buna mâsura de atitudi-l1Cc3sa fata de temeie, de aceea, ii spun eu pacientului, revizuili-va de mai muIte
"ri viata .i modificati-va atitudinea fata de femei .i fata de situatiile legate de ole.S-a lasat tacerea. Informatia mea e greu de receptionat, pentru ca cele ffi;li
neÎnsemnate amànunte ]e pun inlegâtura cu fenomenele de ordin cosmic. Informa-lia este 0 construqie ~i, pentru a 0 recepta, trebuie sa-ti schimbi, mai precissa demoIezi propria structUra spirituaHL De aici rezulta cà 0 cantitate prea marede informatie, orientata Încorect, poate demola psihicul, sanatatea ~i viata pacien-tu[ui. De aceea ma straduiesc sa raspund la toate intrebarile puse de pacienli.Uneori ~eJinta se transfonna Intr-o veritabila disputa, ca in cazut de fata.
- Bine, lâmbe~te pacientuL spuneti di, daca ct! condamn ceea ce este paman-tese. ma lipesc de Pamant, imi cre~le agresivitatea ~i de aceea ma pot Îmbolnavi.PUleti sa-mi mai dati inca un exemplu?
- leri searii m~a sunat a cUfla~'ItinJii.Avea a crizli de astm, (lU.rOSIchema{;medicii de cfifeva ori, Însi'i nu i-au fosl {le nid un folos. At/wei mi-a telefonClIl'1Îc.[-am SpllS ca i s-n intensificat atQ~amefltll[ de propriu/ corp, de rela/ii JiC11Î-a cresClJ.t bnlSc agresÎvitatea.
152
~I
!S.N. LAZARE\'
DU~~"o. o~i'i, m-~ sU/lat din 1IOU.Aff-a spus ca orieat a Încercat sa ren/Ul!pla sllpman .$: l~l dispre/ll/ pe~tru barba/i, srarea ei nu j'-a fmbunatà{it.
.
-- Uneon ~mIpetree concedwlla prie/ella mea fi, de Cale ori !nÔduc acor.,mi se face rau. Poale ca e ÎIl legaturrz cu eG. . ,
PrietellQ dU!nneavoasrra este jrumOG!:ii'i?Da, joarte, Dar de ce ma Întreba/i ?
-. Prablema e.ca sujletul pri~etenei s-a at(l$GIde rrup, de salis/ac/tile pamiinle 'Ii
d~ sex, de proprza frumusefe. IIIforul ei imerior ea Îi disprefuie~te pe tOli hàrb;fÙ~l 1 u~~te pe cel care au r~pt relaJllle cu ea sau i-au creat nep/aceri. Afi aClizat-ope przetella dumneavoastra pelltru comportarea ei urdta
fiaf a db" b f.. .
l'.[
d'. . - - e ar a [ (fI v-arl[Pl e I~lptlTlta[ea :j.I.de ag~e,fivitatea ei. De Gceea rememorafi-vd Îllfreaga vim/i,
re:lUll{a/l la pre!enjlll.e fala de barba{i, iar apaf lllchinafi-vii $1 cere{l iert;m:ptJ1tru faptul ca v-aIl blamat prietena.
~ Bine, spune pacientul, omul are doua cai cârre Dumnezeu: una rnisri~~
~ea care, cO,-,boara de la DU~1nezeu pe Pamant (tipul gândirii orientale). 5Î ~~<;car~, lreapta cu treapta, urca de la Pamant sprc spirituaI ~i divin (tipul gandidoccaientale). 1
- ?ame~ij cei mai primitivi se agatau de bunurÎle mate ria le vizihile adicade pr~mul lllve~. al teluri~ului, iar punctul de sprijin ~i-l transferau pc ~liveluJ
3.1 dOllea (relat~lle cu ~ltl oameni, simIul datoriei §i pozitia sociaIa). A rrecuttl~npul. .e~erge~l~a s-a. mtens~ficat ~i ~amenii spiritualizati S-3U ridical deasuprJnJvel~IUl al. dOIlea, adlca au meetat sa mai manifeste agresivirate cand se n5ruiaal dOllea m'leI, ~entru c.a s-au legat de entirJtile spirituale de ordin superioL
"
.-Unde trebUI~ transt~rat punctul de sprijin al con~tiinIei pentru a te purea
fldlC~ deasupra ~l a cella de-,al [reilea nivel, pe cel urmàtor?Zambesc.-- Cel mai bi,ne este ca puncrul de sprijin sa fie fixar În iubirea pentrlJ
Dum.nezeu.. Iar mvelui urmaror eu il numesc "punctele destinatiei Divine". F.','termmoL) l S "
. -n,if
..i.. g ~a me~. a spunem cà destinul dumnea\'oastra trehuie sâ .se naruie IOta!
pentru~
va PllTl~C~ de ata~~mentele de acest gen, adica are Loc desprindereade h~t ce e~te ~amanresc. Flecare dintre noi dispune de SrTUe!uri Divine cafe
pra~r~c nu fun~iIo~eaza :a nime~li, dar, daca destinu! vÎ s-a naruÎl }i va agaPIlde acesre structuTl, ele 1l1cep sa aqioneze.
-. lertati-ma, n-aIl putea explica toate aces{ea Înrr-.un limbaj mai accesihii.pormnd de la 0 situarie concreta?
- ~i~.eÎnteles. aprob eu. Aceste strucrurj se activeaza alunci l'and, În cazuldemoJa~ll totale a desrinului dllmneavoasrra, nu pierdeti credinla În Dumnezeu.La ~n areu acestea~ s~ po.t manifesta prin credin{a În Jogica ~i armonia lumii.Daca .dumneavoastra,. ln cltpele de mare dificuJtate, spuneti:
"Nu cred in echitarea:~~enoar~, nu exista dr~ptare pe Pamant". daca spune~Î:
"Nu cred in nnbJeçe~l ln senhmentele SlJpen03re ale oameniJor", allmci 'la pÎerdeti credint1 ~i va
KARMA PURÀ 1)3
1
1
1
1
1t1t
deziceli de propriile srructuri spirituaJc superioare, de srructurik parimeluispiri:ual. 0 ascmcnea pOl.itie schilode~te deosebit de puternic sutletele urma~iloL
Inrervine 0 nona pauza. Dupa aceea el ma Întreabâ:
- Înseamna di În interior eu trehuie sa comunic cu Dumnezeu, iar la exrerinrcu oamenii. Daca Înainre În con~tijnta mea exista arraqia doar penrfU Pamantsaudoar pentru Dumnezeu, acum acesrea trebuie sà mearga concomitenl. Spuneli-mi,
.
cum au aparut pe Pamanr acesre doua moduri opuse de gândire?-
Cun{)~tintele pe care le-a acumulat omenirea au presat-o (Ot mai mult sprePâmanr. Când aceste procese au atins un anume nivel, in karma omenirii trebuiasa izbucneasca un proces opus ~ dezicerea de tot cee a ce-j pamântesc. Dar, penrru
a se dezice de tot ccea ce era pâmântesc ~i de trupul care facea legâtura Între0111~i Pâmanr, trupului trebuia sa i se dea 0 perioadâ de respiro, 0 apàiare. Acest!ucru se putea intampla pc teriroriul care avea legàturi cu alte popoare, cu a1feclvÎJiz:l\ii }Î, 111acela~i timp, sa fie rerit de navaliri, razboaie ;;i catacli;;f!1e::' Astfe!de punctc pc Pamant' erau doar cateva ;;i cel mai important dintre-çle a .dcvenitlndia, care semana cu 0 sricJà orientarâ cu gârUi spre Marea 1\tedrreraneana.RaporruJ dirHre destramarea permanenra a fonnei'it.1 zona mediJeraneariâ ~i crisrali-zarea continurului În lndia a dar baza aparitiei filosofiei care pur,~a sà se dezicâ.total de lOt ceea ce cra pamântesc ~j toate fortele sâ le canalizeze câtre strucrurilespiriruale ale omului. "Ucide În tine dorintele pâmânte$ti, disrruge tot ceea ce.:1tdurk in tine, atunci vei fi cu Dumnezeu" - acesra este principiu.I filosoficiorientale. Aceasta ignorarc a tot ce-i pamântesc Într-o tara cu un climat fierbinle~i hrana din beJ~llg a dar un impuls dezvolrârii spiriruale unor mari grupuri deoamenÎ. PotcnpaJul spiritual acumulat trebuia, În mod inevitahll, fructificat ]nslrllcturile matcriale. În mod inevirabil trehuia sa aparâ fHosofia de oriemareopusa Cafe statua prio.ritatea absolnta a tduricului. Acesta a fost materialismul.
Omui Garc dispretuie~te teluricul se lipc5te de el ~i Începe 53-1 divinizeze.Omul care dispretHie~tc femeia. mai devreme sau mai tarziu, va Îngenunchea in
t'ata ci. A~a di adevàrarul materialism se putea na~te numai pe teriroriul Indiei~i Tibetului, ca
() urmare a idealisIllului. Aceste doua filosofii, incepând sainteraqionczc una cu cea]alta, trebuia sa creeze religii noi, nai cureure filosofice.ln cadrul canHa eJc nebuiau in mod indirect sa se reuneasdi.. Erau germenii uncinoi conceptii despre Jume. care se revarsau din "gârul sriclei" ln zona medirera-neana. D111acest potential au aparut rcligiile mondiale urilizate astazi de majori-latea omenirii. Era un proces de fecundare, fonnare ~i reuuiune În plan spiritua!.Reuniunea aceslor doua [endinte opuse la sfâr~itul celui de-al doilea .milelliu ~lerei Hoaslre va avea ca rezuIrat incepUtul unei nui teorii, a une! nOl conceppi1n care se vor Îmbina ~riinla cu religia, rnaterialismul cu idealismul, gândireacosmicIi ~i cea teluricâ. Ie~irea omului În Cosmos ~i existel1ta lui in Cosmos nu~unt po sibile fara receptarea lumb in concordanta cu aceastà filosl)tle.
Închei disculia ~i ccreerez strucwrile campului pacientului meu. Consral 0 ameliu-rare considcrahiHi. Pen/ru aSlâzi e desrul. .$edinla se poate Încheia. Ne-am de,,:;paqil.
11
1J1
~
-
j
:i
j;1
il
i
.11,n
il
"
.1
..IJ'
"
1
t1
1
154 S.N. LAZAREV
Prin tclefon 0 femeie imi poveste~te cu 0 voce sincopatii despre nenorocircacare i s.-a intclOlplat.
--Avelll Humai ghinioane În familie ~i fata, impreuna cu so~ul ei, are marÎ
probleme. -5i netam-nesam vine 0 mare nenorocire. Nepotica ne cre~tea normaLcra un copil S3natoS. Patru ani n-a ~tiut ce-i boala, insa absolut pc nea~lcptatea suferit un ictus, 0 hemoragie 1?ieste pc moartc. Medicii nu pot inte1ege ~i nupot exp!ica ce sc Îlltamplâ.
CfUl1pul Iditei într-adcvar sc jnchide. aparc:. 0 serioasa destrâmare ln zonaeapl.llui, agresivitatea con~tienta 1?isubcom;tientâ e de doua ad mai mare raIa denivelul mortal. Cauza este tira, iar la baza urii sta geJozia. Cam',a geloziei esteaceea1?i: omul iubit !2ifamilia - principalul obiectiv, ratiunea de a fi ~}it"ericireavietii. Situatia 'Se cOlllplica prin faptul cà gelozia dureaza de cateva generalii pctinie ~ternri ~i paterna. La;vârsta de trei..cinci ani, omul intra În 10ate prohlemelepainânt,c$ti ~i pentru copiInl ancorat in teluric este m~i greu S3 se echilibrel.e.lat-la j-.etita, in aceastà perioadà, campul s-a Întalnit cu campul viitorului sot.Programul. inainte vreme latent, s-a revitalizat ~i imediat a 1'ost dec.1an~aUlblocarea. Natura este Îllteleaptà ~i moartea copilului În aceasta existcntà ii vapermite sa se dezvolte normal in cea viitoare. În subcon~tient se va decanta:gelozia Înseamna moarte.~
În volumul lotai seriam cà parintii exercitâ inDuenta asupra copiilor. Dar ~icopiii pot provoca un rau parintilor, e drept ca la nivelul fin mult mai profund,de aceea pedeapsa treee În existenta viitoare. În acest fel oricc actiune provoacâÎntotdeauna 0 reactiune, numai ca noi nu suntem Întotdeauna capabili sa vedem~i sa inIelegem aeest meeanislll.
1 1
i
1 1
~
1 1
1
Î..
f'
1b
Il
Diseut la bucatarie cu un cetatean.- Pur ~i sim plu totul se întoarce, am simtit acest Iucru pe propria piele. În
tinere\e am iubit 0 fata, dar mi-a fost luata de a!tul, eu. am angajat ni~te batau~icare l-au snopÜ pe tip. Dupa aceea, batau~ii mi-au telefonat ~i rn-au Întrebat:"Sa-i t~iiem ceva?" M-am speriat ~i am ineeput sa ma rog de ei sa nu fad\ unaca asta. De fata oricum ffi-am despartit, iar acum uite ce mj s..a intfunplat.
Omul Î.'li salta cama§a ~i vad 0 sutura lunga in zona eoloanei..- Am hernie de dise. Putea sa-mi paralizeze picioarelc, Însa Dumnezeu a avut
mita de mine. Cu totu! intâmplator am dat de un specialist extraordinar ~j acumpot sa ulllhiu. iDSa 0 viata personaIa Ilorma!a nu am nid acum.
- Totul e corcet. Îi spun eu, infarctul, osteocondrol.cle ~Î fracturile de enlnanaapar nu Humai pentru ca te superi, dar ~i pentru di superi pe cinev<l. Daca aifi fost de ,!Curd sa tie mutilat un om, aCUJl1ai fi avu1 picioarele paraJizate ~iin urmaloarea reincarnare n-ai fi avut sanatate ~i viata persollal~L Mi s--a povcstttdespre Ull om care, venind aeasa, a aflat ca sotia il in~eIase.E! a omoràt-o. AluatlCCC anj pentru asla. M-am uitat sa vrid ce sc va Întflmpla cu el iutr-o alta
!'<r
r!
i!1
1
1
i
1
1
KARMA pURÀ 155
cxistcnla. Va manifesta 0 uria~a agresivitate subcon~tientâ Împotriva femeilor (pecare ~i-a imprimat-o in subcon~tient prin fapta pe,care a omis-a) ~i din durul~i agresivul de acum nu va ramane nimic. El va fi un am modest !2itimid careva fi injosit ~i umilit, iar femeile il var În~ela ~i il var pârasi. Toata agresivitateasa el () va canaliza impotriva propriei persoane, supârandu-se pe toata lumea ~inedorind sa mai traiasca. Î!2iva pierde Încetul cu Încetul potenta, iar apoi probabilca se va imbolnavi de cancer de prostata. Dupa aceea va muri $1a$a se va repctain cateva existente la rand in funqie de cât de muit a ucis iubirea din el ;;;idinal~i oal11eoi. A~a va fi pana cand sentimentul iubirii nu va deveni sfânt pentruel §i el va inceta sa mai atenteze impotriva acestuia. Numai atunci i se va dafcricirea pamânteascà. lar, daca iubirea pentru Dumnezeu va deveni teJul ~i sensulintregii sale vieti, iat tot ceea ce-i pamântesc doar un mijloc pentru marireaacestei iubiri. atunci i se va permite sa eunoasea deplina fericire pâmanteasca.
Mi-am amintit de aceasta discutie cand am vazut () feÜ\a care semana cu unÎnger. Nlama rn-a rugat sà-i vad t1ica de !2aisprezece ani..
Încep sa-i cercetez rinichii ~i constat ca energia rinichiului stâng nu 0 potdepista, campul se Închide ca un patrat in jurul organului. Rinichiul drept nu~iln regula, detormatiile câmpului sunt considcrabile. Privindu-ma drept În fata,femeia ma ÎntreaDa:
- E rau, nu?-. Nu prea-i În regula. ii râspund eu. Are rinichiul stâ.ng extirpat?- Da, Îmi raspunde ca. ~i continua:
.
- Încerc de vreo doua luni sa ajung la dumneavoastra !2iam inccput sa luerezdupa sistemul dumneavoastra. Am simtit ca am Început sa ma schimb. Acesllucruputea avea 0 influeo1a benefica asupra tiicei?
Cercetez rinichiul ramas ln stadiu! sau de acum 0 luna. La niveln! càmpuluirinichiul era mort, iar aeum este viu, numai ca sunt une1e deformatii ale structuriicampului care pot determina nÜ;te dereglari functionale, dar În nid un cazorganice.
- Da. îi raspund eu. Au loc transfonnari pozitive. Dar !2iÎn caracterul ~i Înconccptia despre lurne a flicei dumnc<;ivoastrà se ascunde 0 imensa ura Împotrivaharbo!ilor din cauza geloziei. Ea, imlinte de vreme, il ura~te pe viitorul ci sOI~l-ioore~te moartea. AgresivÜatea a ajuns la linia ro~ie, dincolo de care ea ucidenu doar lin singur am, ci îotreaga omenire. Programul se desfii~oarâ ~Î incepe5-0 ucidâ. rvlama il ura~te pe SOt, niea se ura~te pe sine. În màsura În care vetircu~i sa va revizuiti intreaga viata ~i prin rugaciuni ~i eomportare coreeta sa vaschimbati caracterul !2iconceptia despre lume, În masura in care và veti rugapentru fiicà, pentru urma!2i, pcntru ca 1ubirea rata de Dumoezeu sa fie pentruei ratiunea vie~ii, iar sotul !2i familia doar un mijloc pentru atingerea accstuideziderat, În acea masura fiiea dumncavoaSlra va fi sanàtoasà ~i fericita.
156 S,N, LAZAREV
D~pi1 una din conferin{eJe mele s- '.'-. ln timpul expunerii ati tacUt 0
.r~.
a:r~p~a( de mme,o femeie.
P.
ovestir eum ati statuit-o Pe d '
g q.e~la $1 ln-am decis sa vâ eoreelez. Ali
"
. , una mIre pacIemele d c ~ ~'.
~I!Lia{la cand () va În~ela sO lul 'a . - .umneayoastra sa-~l Imagine7e.
b ',s se mage ~l 5a-] lerte C ' ~ .
mal IIlC acest Jucru Ctl ata~
t 111. . il cal ca l~l re p rezema
, ., al repede se v "
P"
entru laptul cà so!ul nu trebu l' e S" ' l '
a c"ummp sOluL Nu aveti dreptate
"
d '
d nI- lmagmam e fÏ d~ . .'
OClip e paraps1l10logie ~j ii sfàtuiesce'
. ~ nn rau. Eu InSt'ml ma
reprezentâm ca tÏind bUIl cup oamenl exact lOyers: sotul trebu;~ sa ni-/
~ '...,0 comportare corectà
","
.
mtr~o ].umma maI favorabilfl cu at ' l
.b
. ~l. cu cat 01-1 yom repreZelll:l
"d
~ 'a mal mesevacom t
, j Dsens oar ca dacà ne Înch l' pu '. .. .
por a e, umneavoastra aIllm llenoroCln ~l ne là .
Am avui un mie dubiu' P l ;o:
p cen Yom chema acestesituatii.
h ' ' "oa e Cd am exager< t ' t<
,
'c ez sItuatÎa ~i mi se clarificâ totuI.
a U1s atunle mele '! ". Diagnosli-
, - ProbIema e cà dumneavoastrà chema '
, ,
lmaginati, ci prin faptul Ca~ ~., Il nenoroclnle nu prin faptul ca vi je
" '
, va temel] de ele N t l ' "Incareeta fata de acesla Ast '. A' A
Li S cesu uClde. CI atJtudinea
,
,
"
,a 111 pnmul rand, ln 1 dÎ" "VI ~-a ~ta~aI de SOI,de relatiile famiJiale si .,
a ~Olea ~al1d, daca suf1elu!
nu asplrati câtre inalt, yeti fl Puri fical ~'
~,
ddac~ r~lJ.va ruga(l, nu ya puriftca~j,
da 111ma pnmItIV A
"a umneavoastrâ sau a so!ulnj b 1' 1-~
"
ccasta poate h moartea,,
'
,---P 0 1 t-, care \'a vor ate t 1pe sot, certun le :;;ÎdespàrtirileD'à
. ,'.
c a pc ( umneavoasrra sali
ca sûtu) sa se poane frumas a'
luna~ PrI.n
t'"etonunle dumneavoastra nu yeti obtine
b 1' 1. "CI pun Jcarea va y '. . .
0 l or ~l moartc !)enrru ca~
'. 1 .
cm autornal pnn IIHennediul
P, . VI s-a uat cca ma ~ ~ ~
roblemele celor care se oe ;0: '.l u§oara Iorma de purificare.
, , UPd cu parapsIllOlo g la' t 'Ii] el un diapazon lar g de a t'"
Lons au ln aceea ca, dezvoltanJ
. CtlUnI asupra slructurÎlor" 1. . . .
se COI11Uta pc lo g lea Spir l' tualulu '
splfltua c, aCe~(1 l1amem nu.
~ , t care nu cores pu d J '".
tncorecta Hl aceastâ re g iu n~ '. .n e oglcn trllpe~tl. 0 patrundere
. .
v, pnornatea lnteresel' ~ - .li1telectului legate de Înveli<::lll f
.'~
~1.
~or pamante~lt, a inlereseJor
,
"lZ1e, 111 nc sa LIez\' )lt ~
a srructUn]or Spirituale 1::1' a ,-.. l'
fi.
( e, provoaca degenerarea si
''J...e 01 Illce. '.
Un barbat I~a i~lt.reaba la consultatie:- Cum pot sa-nu lspà,esc Pacat u J'7 j'
"
, ,
de '. d "' .'
IlJIIHe nu~am m~ela l ."
.
veml cre 1I1C10S ~i am Îll lele x".', -~,sotla, lar acuill am
'r b '
s Cd asrd esle un Pacat. re ule de Ya-' t d
~.
zu aca aeest lucru re rezi ~'.
'Cereetez campuI pacientulu' ~
1P
.~ta 0 Hlcalcare a legllor supreme,
~ A\'etÎ 0 sotie foarte geIOa~'aC~;/)ll
~
sopel sal~ ~i Î~ spun:
cu atat se aga{à ca mai pute '
.
dcat. sUIH mal stabIle rclatiile de [amilie,
, . fmc e eie ~I cu atât .'CI tatà de dpmneavoa stra~ j' ntr
A,mal marc este agresivitate' }
, ueat suntetl UI r ,-'
~i ca poate muri. În cazul dumnea ;'l 01~ $CO Jt, toate acestea pleacà inapoi
de sotie.voaslra, pacatul va cons la in fidelitatea fat~
- $i arunci de ce scrie in B'br .
~
~ Li~nita intre astfel de sitU:ti/:~te"~~âtn~ .p:ea~l~rve~ti.", ..atat de 1I1dividual incât sino .
c mseslzabIlâ ~l hecare caz este, . oura Uluta(e de mâsura
Poare fi nu"
.mal senrullentuJ
KARMA PUR.A. 1):'
illbirii Daca cnmportamentul uumneavoastra ucide iubirea i~l dunt1H:~avoas!r:i saliin aIl om, ;lCl'st lucru este inadmisihil. prin urmare el (l'couic pu.kpsil. Nu estenimic ln Univers ce ar putea justifica uciuerea iubirii.
Cu ultcv;l luni În urmiL m~a sunat un paeient pc care l~aIl1 tralat rimp ÎnJdun-gaLMi-a spus ca moarc. Are senzatia ca nu apuca nici 24 de on:. l-am cercelatbiocampul ~i al11 vazut Într-adevar moartea. Este cascllOrj[ de cincisprezece ani.
Sotia În lot acest timp i~a "mancat viala". El a cunoscut 0 alta femeie. SOiiai-a plecat În delcgatie ~i el a trait ca În bas me cu cealaltâ femeie timp de 0saplamâna. I-am spus ca este incredibil de gelas pentru ca i~i pune so\ia $i famiJiamai presus de Dumnezcu. 0 sâptàmâna i~a fost suficientâ ca sa se ata~ezc defericirea pamanteascâ ~i sa se dezica În interior de Dumnezeu pana la nivelulmortal.
-. ReJatiile stahile cu femeia iubita sunt mortale penrru dumneavoastra, i-amspus eu. A~j ramas in viata Humai pentru cà Dumnezeu v-a da! d sotie rca degura, Rugati-va peotru ca sa-l Îubiti pe Dumnezeu mai mult decat pc femei sauJccal familla. Elirninali cletul prin care v-a{i Epit sut1etul de cele pânÜmqrÎ.Cereti iertafc de la Dumnezeu pentru wate momentele de gelozie, sllpararL deblamare a femeilor. ~i tincti minte ca ;;1iinta de a fi fericit este În primuJ randü mare iubire §i aspiratie catre Dumnezcu, in al doilea rànd, acceprarea a rolcee a ce ni se Înlampla ca pc ceva dat de Dumnezeu, fara a manifesta. agresivitatefata de al~ii ~j fata de sine, ci numai iubire ~i recuno~LÎn{à. lar acum invitati-opc sotia dumnea\'oastra, vrean sa vorbesc cu ea.
.
Tanara fcmeie ma prive$te, pregâtitâ sa ma ascuhc,
- Imagin<.l\i-va 0 situatic, Îi spun eu. Sutletul unei fetc IilJcre este gata saa~cze un tanar ~i faillilia mai preslls de Dumnezeu. Ea Îi iube5te pe tflnar, el0 iuhc§te ~i VOl' sa se disatoreascà. Cu càt mal stabile vor fi relatiile de familie,cu atât mai repede suflctuJ se va agata de cele pamânte~ti ~i cu atat mai geloasa~t mai <-Igresiva va deveni fata. Agresivitatea 11 poatc omorÎ pc SO(, El JllSa
ç
dnllonios, oeancorat in reluric ~i de aceea moare ca. Ce~i poatc salva viata? Dacacineva sc va Dpunc casniciei lor ~i ei vor divoqa sau el se razgândqle 5i secasaLOre~te CLialta, Ei Însa i se da cca mai u~oarà varianta: ea vine la logtJuniccu 0 zi 'inainlea nun~ii ~i il gase~tC in pat cu 0 alla [emeie. Ea Însa nu~l aCllza~j niei J'Ill inceardi sà-~i distruga sentimentele. Înseamnâ cà ata~amentul fala de
umul lUbit ~i E1P de familie a t'ost Înlaturat. Lor Ii se va penniw sâ aibâ ni~teraporluri Je familie stahile. Trec cinci-~apte ani. Sut1ewl ci uÜâ de durerea princare a trecut ~i incepe din flOLIsa se ata~eze de cele pamantqli. Deci, din nouboala sau mOJrtt. CUIn poate fi saI vat à viala ci? Foarte simplu.., Sotul a câlcalpe alâlUri ~} a comractat 0 boaHl veneridL Ea nu-l acuza nici de data asla. Eise lrateala ~i cinci-opt ani VOl' trai În allTIonie, Apoi sut1etul i se ala$CaZa JinI}(1Utk sot ~j de f3milic ~i Într-Q zi sotul vine ~i-i spune: "Draga. ..un pe altcineva,
......-
(
111
\.
1
1,
1k;
1
i
!"1-j!
~
l,
f
1
1
1
158 S.N. LAZAREV
te parasesc". Sotia nu §tie di. in acest mod, ii va fi salvatâ viata, Însa ,nu. estegeloasa '~i nu se suparà: ..Tu n-ai nicÏ 0 vina. lau totul ca pc ceva tnmls deDumnezeu ~i in suflet nu-ti port pica, nu sunt geloasà ~i nu te acuz'",
Trec cateva luni . Când sufletul i se desprinde complet de Pamant §Î aspiraditre Dumnezeu. atul1ci suiul se Întoarce la ca. lot ce yeti iudràgi mai mult decâtpc Dumnezeu vi se va Iua ~i vi se va narui. Dacà vreti sa a'leti un sot ~i 0 familiestabilà, rugati-vâ ~i spuneti cà il iubiti pc Dumnczcu mai muIt decât va iubitisatul $i familia $i rcnuntati pana ~i la cele mai mici supàrari, acuz8tii $Î gclozie.Amintiti-Ie in permanentà copiilor di mai presus de toatc este iubirea pentruDumnezeu.
- Dar Îllainte cum traiau oamenii? ma Întreahà ea plina de mirare..- Când amuI se roaga des, sut1etul Sali se ridicâ deasupra Pamântului ~i se
purificà ~i, cand il iubqte pe un ait aIll, el oric~m il iubqte pe ~):lInnezeu inaintede toate, iar Humai dupa aceea pe altcineva. ln poruncile rehglOase a fast datraportul corect. Omui. În principiu, este un tuh digestiv. El are doua funqii debaza. Prima este nutritia, a doua este repraducerea. Este ceca ce se cheama"iubirea $i foarnea condue lumea". Dar vine Moise $i spune: "Mâncarea estepc planul al doilea ~Î primul sim\amânt de bucuric trebuie dat lui Dumnezeu ~iHUstrachinii cu màncare". $i oamenii au inceput sa se inchine inainte de masàpentru a simti mai tntâi iubirea pentru Dumnezeu, iar apoi sa-~i potoleascafoamea. Crisws ~spus di inmultirea stà ~i ca pe planul al doilea. Primul sentimcntde iubire trebllie dat lui Dumnezeu. iar apoi omului iubit. La temelia a tot ceexista stâ funqia principala - iubirea pentru Dumnezeu. Fara aceasta funqic nuva fi nici hrana, nici inmultire. 1'?t ceea ce-i viti este strabâtut de iubire, de
spirituaHtate ~i de unitatea supremà, la orice nivel s-ar gasi fiiuta vie. Materj(1nevie tinde ~i ea câtre unitate, dar acest IUCfll se manifesta intr-un aIt modo
Nid pe copii nu-i po\i iubi mai mult ca pe Durnuezeu?- Am sa va /povestesc doua intamplari.1
//- /Od{itâ~'fI/ tren, fil jala mea statea 0 tanârà mamâ cu 0 feti{G de vreo 5-6
anU-Ditlgnostid'md bioci'unpul Jefi/ei, am descoperit fn''el moartea. AutonÛ eramama, core 0 considera mai presus de Dumnezeu. ]-Gm pus tlunlai trei fntrehari :
- Dumneal'oastrâ ~tili ca omul trehuie so-! iubeascii pe Dumuez.eu mai mul[decât oriee pe Pâmfmt ?
-Da, ~liu.
- ,Stiliâl omit! tre/mie sa-l iabeasâi pe Dumnezeu mai mull decât pe propriiicopii?
- $liu, dar IlU ret.l$eSc.
- $titi cà Dumnezeu !le la ceea ce punem mai presus de FI ?Ea a tâeU/. ÎllStl peste clitva timp, am vazut ca biocampul felilei j'-a sclIimbat
cOllsiderahil. !v!anlll fnlelesese cil te ceva.
./
1
KARMA PURÀ 159
- Acum am sa va relatez a doua Întâmplarc:
- DUmfleal'OaSlra spune{i cd oamenii ,,'ii, cei (are urlise au parte de boli $isunt pedepsf/i. Aliiruri de nof, loeuia 0 femeie, un am e.xcep/ioflal de bun ~i dehl Ivcul sâu. Nu a spus nimanui vreUll cuvant urfa. A J1l11ritfnsll de cancer lnni~le chilluri Îngrozitollre.
Am cereetat biocdmpul acestei femei # campurile copiilor ei ~i tOlUl mi-adevenir clar. Sujletul ei era gala sa puna famllia ~'\iomu! iubit mai presus deDumnez.eu. Ea fi acuza pe 501,prin intermediul caroia era purificata, :Ii de aceeas-a ata$at Je acest lucru $i Î11lreaga iubire a ddruit-o fopiilor. Iubirea, care deIII Îllceput merge ctllre Pilmam, iar dupa aceea catre Dumnezeu. onlOarii mairÙu decllt ura. $i aceasta Jemeie a Începul sa-$i amaare prin iubire eopiii $1 eiputeau sa mOnTa. Din aceasta cauzâ, ea a fast cea care S-(l Îmbol1Ulvit de cancer~i il murit. Moartea subira purifica mult mai puJin sufletul decat moarlea lenta..Femeia a murit ln chinuri pentru ca ÎIt viara urmatoare sa 1114-#mai omoare priniubire copili. '
Sotii i~i iau ramas bun de la mine ~i pIeaca.
Am În fata me~ 0 fata de vreo 17 ani, alâturi este marna ei, privindu-ma cuspaima ~i speran\a: fata are limfogranulomatozâ. Poarta perucà. În curând vaincepe 0 noua serie de chimioterapie. Are boala asta de trei aoi ~i doctorÎi seluptâ s3-i saIveze viata. Îi cercetez biocâmpui. Prezinta un puteIJlic program de
a"utodi~~rugere:Si al~tu~i se conturcaza Înca 0 figura pe care sta hieroglifa mortii.Este vlltorul el sot. Inamte, creoeam di boala ni se da pentru ceea ce am savâr~it.Mai târziu am inteles ca boala previne anumite evenimente. Fata este bolnavapentru a nu-~i ucide sotul prin gclozie.
~ Va mg sa ma ascultali pâna la capat, ma adresez eu fcteLln prima carte, scriam cà boala blocheaza agresivitatea subcon~tienta. La nivel
subcon~tient, suntem toti egaJi ~i omorând pc unul, eu Ii omor pc toti. Bolilc,traumatÎsmele, nenorocirile, moartea stopeaza aceasta agresivitate. La dumnea-voastra agresivitatea con~tienta este de 60 de unitâti, iar cea subcon~tientâ - de20 de unitâti, ma adresez eu mamei. La fiica dumneavoastrâ, agresivitatea con~ti~enta este de 10 unitàti, iar cea subcon~tienta - de 260. Nivelul mortaI pentrub:1rb;~tu]pc care ea i] va iubi este de 160 de unitati. SAconcretizam: orice barbat
car~ se va casâtori cu ea va muri. $i aiti nu e vorba de karma parintilor, ci dea el, personaHL A~a cà ea singura va [rebui sa depuna eforturi.
La baza oricarei boli sta agresivitarea care a patruns ln sutle!. Ramâne declarificat lucrul cel mai important: ce anume st5 la baza agresivitàtii §i ce anume0 destrama. Agresivitalea apare atunci când sufletuI se lipe~te de Pâmant. Acestlucru se intâmplii daca nai ne orientàm iubirea mai Întâi catre Pâmant ~i numaidupa aceea catre Dumnezeu.
1
160 S.N. LAZARE V
Priviti, spun eu ~i ridic mana. Il iubesc mai Întâi pc Dumnezeu ~i nUIIIJ1dupa aceea vila: mi-a fost fupt gardul, dar eu sunt lini~tjt. Vila este una, iarsulletu] meu e cu totul altceva. Daca sufletul InCU iube~le \'11a mai mult decattrebuie, atunci el se lipe~re de ca §1 apare agresivÜatea.
Pun mâini]e pe masâ §i ma prind de ca.~ Daca mi se dàrâma garduJ, ma doare §i imÎ pare rau, pentru ca eu ~Î vila
suntem un tat unitar. Iar daca eu 0 iubesc foarte muIt (în acest moment t'a'~ochiimari, imhrâti§cz masa §i ma lipesc §i mai tare de ca), atunci sum cuprins deura ~i sunt gata sa fae moarte de om pentru gardul stricat. Cu dit urase maimult, Învidiez, ma supar, cu atât mai puternic ma ata§ez de Pamant §1 cu atàtmaÎ repede mi se intuneca sutletul. Înseamna di În viitoarea reÎncarnare sau nuva pUtea sufletuL meu sa se Întrupezè, sau ma yoi na~te cu 0 boaUi grava S3Ucu 0 infirmitate, pentru a nu mai putea construi 0 vila ~i pentru a nu ma ata~ade ea ~imai pUlernic. Cea mai u~oara dintre toate variantele punitive este pierdeicavilei, din cauza direia crarn gata sa ma dezic de Dumnezeu. Si cu car mai repcdeeu voi accepta cele Întamplate, cu arat mai repede ma voi purifica.
Sut1etuJ femeii poate sa se ata~eze de bani. Atunci i se da un sot care nureu~qte sa câ~lÎge sau care nu-i dà bani sau îi pierde. Sut1erul femeii se P(J,ut:a{a~a de plâcerile sexuale ~i atunci i se dà un sot slab din acest punc{ de vedfr~~sau uHuI care nu da nid 0 atenlie aceslui fapc Daca ea nu dispre,uie~le ~i nuse supara, atunci sufletui i se purificà. Sufletul t'erneii se poate aga1a de pozi\iasocialà ~i ca prime§te un sot cu un statut social marunt. SufletUl femeii se poateata$a de omu1 iubit ~i atunci oamenii apropiaii ~i cei dragi () vor jigni. 0 VU!supara, pentm ca primul senrimelil al unitàlii ~i iubirii sa fÎe Îndreptat caneDumnezeu, :ji nu cafre Pamant. Tot ceea ce se cheama fericire pamânteasca deœgula ferneia 0 primqte prin intermediul fericirii faOlihale. De aceea, ispit:l dea-l iubi pc amuI drag mai mult decat pe Dllmnezeu estc deosebit de marc. Pcntrua-i purifica sutletul, fie ca nu i se va da deloc un sOL fie cà va trai in concuhinaj.fje ca SO{u!va fi bel]v, afemciat, va lipsi de acasa, fie ca acesta va avea un caracterrespingâtor. ~tiinla de a nu dispre{ui ~i de a nu bJama este 0 posihilitatc de aLe purifica ~i de a aduce pc lume copii sanaro5i.
Pentru fiica dumneavoastra, sotul ideal va fi acela care ;() va jigni periodic.0 va in~ela ~i va pleca cu zilele de acasa. Ea va trchui sa accepte ace~t iuemla nive1u! a 120 de unità{i. Daca va accepta Humai cu 2-3 unitati, agresivit3teaei il va omorÎ pc sot. De aceea trebuie sa Întelegeli di il-are sens sa spe.rali 1ntr-ofamilie armonioasa pentru ea. Cu cât vor fi mai stabile reJatiiie de familie, cuaUit va fi mai puternica gelozia. Cu cât femeia va intelege mai repede cà adevaralaferkire constii În iubirea pentru Dumnezeu ~i nu pentru omul drag sau farnilie,cu atât mai muite ~anse va avea ca de a na~te copii sânato5i. Un copil sanatosi se va putca na~tc În afara unei casiitorii ot1ciale. Daca va dori sa se disatoreasca,
1
Il
'
, . ,,;,. x ~acaY un cop il din flori Aici ea trehuie sa lucfeLc nu numa,
iva tre )l1le m3110tai Sa 1,
'
...
-"
i
asupra tfairiJor emo\10na!e de moment, ci trebuie sa-~p schlmbe earaclerul ~I: .:oneep1ia despre hune. -. ~ '~.
"1"1Pc masura derularii convorbirii noastre, vad cum b,lOcamP:ll t~tel s~
ame ll)-
reaza Încetul cu Încetul. Cel mai periculas lucr~l est~ tapru.l c~ n~l nu ~nteleg~mca familia ~i omul iuhit tfebuie pu~i pe pla~ul dm., la t.el ca ~l Pam~ntul
;jl~~~~nl:
p;;mantcsri De aceea, rrincipala porunca a lUI Cnstos a fast. "lube?l y P;umnez~u.maj presus de tatal tau, de marna ta .}ide fiul tàu"., Si nu. Întamplat~r
El spunea: "Am veuil sa~l despart pe t'rate de sura, pe sot ,~e sa~]e pentru :3
ei sa-L iubeasca pc Dumnezeu mai muIt decât unul pe a~rul . Un mar~ num~rde boli destrâmarea familiilor În societatea contemporana sunt deternllnat~ e'faprui ~à În modul nostru de r~c~ptare ~
lumii pr~domina .accentele telunce.
.- Sa continuam chimioterapla? ma mtreaba marna fetel. . y . .
-- Acest lucru il vor decide medicii. Aces{ tratamen~ r~prezlO~a ~ uffilhre. a
trupului.}i respectiv, a sufletului, a desprindere de Pamant. Pnu lll~er:ned1U!radiatiilor 'almcdicamentelor, are loe 0 rupere puternica de ce:a c.e
este ~aI:~n~esc~
de I:are s-~ lip1t suf1etu] ci. Propun sa faea acela~i lucru de bunavOle, sdUfll am U'.~lcaracterul ~i concep1ia despre lume,
Dadi e gdos Înseamna di-i de~tept, inseamna ca are sltuat13 sub co~tro!, nuI~Îsa loc nici 'nnei prostii, de aceea totul va fi În regulâ, .dar, COnC~1111~I~t,.~e
imamplà cu totul al1ceva. De cand eram adolescent, a~zlsem de SC~~1da ur
i
]
~. -. . d 1.< nebunà de geloZle. Noaptea, can so ilpermanente dmtr.-o famlhe un e sa ]a era -.. ".. d- a t1 1donnea, ca ii cosea chilotii de cear~af. Dimineata se trezea ~]~ver~hca .
ac to!1
este in ordine §i vazand chilotii cusuti, se ~.~pe~ea ]~ el. ~,l.1]. ~a~r.nUla.
anla~ Am În\eles totu!. Noaptea ai ie~it cu gnp dm clulotl ~l .al t~g1t la..,
am .
Probahii c3-i anonnalà", ma gandeam eu atund, cons Ide rand ca sunt~n:
condu~i de- con~tiinta" d~e inteIect .~i nu ~t~am cà~~~:~:~t~i:~~~~l~l~i::t@)I~~:;~
comportarnenml numai ln proport1e de 10 15~. , .. 'fi tul calogice :;e destrama În fata unei dorin~e putermce-; "Tuye~~] VlI:OV;\"~Îea~()astre
']' vrea a!at de mult sa mananc'-, cam a~a arata aceast~ .scICma. r ~y
1
'" '"
~~oti!)nale cele mai profunde ne biruie Întotdeauna ralmnea. Putem ~a.nu 1~ad
l~~1~
- .. -"
~ ~1." flna pe acelea care sun, llnp an a 1.:-prada emo{JJlor supcrhC1ale, lI1sa e \iDm ~ ~
1.
C douaÎn caracœrul noslfU ~i ln conceptia noastra d~spre ~ume. ln ~~t ~t ~Xl~namu!tfstraturi de emo\ii. ,
Unele sunt legate de con~tnntà .}l ~.e truPI
~l ,Pied
SP. .
it cu. C I d 1 doilea grup de emolll sunt egate e spir ,agresivitate ;>1pasmne.c e-a ~ ntreg ul lJnivers Între acestea,
l'. 1 h' câm p ului care ne unesc cu 1.
struc(Unk tnC a e 10 , .. ..b
.,rea ç:riinla de a subordona. - 1 . 1 sentimenrul comUl1lunI1~l lU <preoorInna a trU1smu , . - . ',t ~ ~tiin\a de a fi sanatostrupul spirituJui, emotiile ll1tenoare celor supenoare es e~j fericiL
KARMA PURAIbl
1,1
-1;~t:
il
.~',f,1
\l
!
t
\,~
il,
j
,;f)',
I~
161 S.N. LAZAREV
Înca de la vàrsta de opt aui am incercat sa inreleg Jumea iIJCofljuraware ~iam Început sa Cac aeest lucru independenL tara lin impuJs din afara. Am ValUrea lin om gelos este caraghios ~i cateodata de temut. Dar ce--i de tacut În aeeslcaz? Sa renunte la controlul situatiei ~i sa lase tOlul sa se naruic'! Nici aces!lucru llU-]puteam accepta. Era imposibilà 0 reconciJiere Îillre aceSfe doua pozitii.Trebuia a1easa uri una. ori cealaJta. Pe atunci nu ~tialJ} e;1 aceasta problerna afust rezolvata de [isus Cristos. Cand În lurta dintre doui'! contrarii intervine unal treiJea element situat dcasupra lor. atunci problemele se rezo!vJ.
Daca oIllului drag i se vor acorda resturile din i~birea pentru Dumnezeu ~idaUi În el V3 fi V3ZUl~i iubit Dumnezeu, atunci gelozia dispare de la sine. -5iaeea relatie care a fost mereu prejudiciatil devine stabiIa. Cfit timp intre line ~icel pc care il iuhqli nu~l vei pune pe Dumnezeu. fericirea \'a fi mereu infestatâde otrava agresivitatii, de ura, teama, a~teptare. În tinereie. am crezut ca geloziaeste un aet de eroism ~i un semn al foqei masculine, fara S3 ~tiu ca ca pre;upunemai mult injosirc decât eroism. lubirea este dorinra de a da. nu de a rapi. Peatunci nu ~ti(Hn di majorÜatea bolilor este generata tocmai de gelozie.
.Investig.hez 0 femeie cu 0 poliartrüJ'i grava. Cauza este gelozÎa. Supararile.
llIspretul ~l conuamnarea biirbarilor care au iubit-o s-au transformat iIltr.unputernic program de autodistrugere. Picrderea dorintei de a trai este 0 stareel~1Otiona!~ a~aqinând~.nivelului fin, iar starea ernotionaJâ este 51 ca biueâmp.LJpsa donntcl de a (rai este un program de distrugere nu HUIIlai a corpului, ci
~i a structurHor spirituale ale biocampului. Acest lucru este deosehit de periculos,pemrt!. ca in struc~urjJe spirituale ale biocâmpului Ilosrru exisli'i deja suneteleur~a~Jlor no~t.ri. Intrucât agresivÎtatea legatâ de inreresele lrupului distrugesutletul. trebUle stopat programul care distruge viitoarele vieti ~i viitnarelegenera~ii. Poliartrita blocheazâ destul de bine aceSI program.
Discut cu 0 femcie carco dupa spusele sotuJui sau, a umblar pe la toatesomiUitiie medicale ellropene ~i mondiale. Absolur nimeni nu a putur sa 0 ajute.
- Acum ma simt cu mult mai bine, recunoa~te ea. .
Are 0 tumoare benigna a hipofizei. Îmi adue alllÎnte modul in care i-arnexplicat cauzele bolii:
A
Sunte~i un om gelos, iar gelozia il1seamna ura, care pornqte de la cap.Inseamna cà nalura va va limita programul de distrugere a dumneavoastra ~i aomului iubit. .La inceput. cand se dezvolta gelozia, pot aparea proh!eme cuII<1zofarillgele, cu dintii. Apoi, se poate declan~a concomircn! ma fata de sine.UrmeaZ3 dllrcri1e de cap, traumatismele cerebrale. scaJcrea acui{5tii vizualc ~iauditivc. mcningile. ictusuri. tunwri, caderi psihice. Cu lin an iil tlfmJ. amclInsulta! ()
femeie l'are avca un Îliceput de schizofrcniehl illhi{i sOl/d la nebuuie, "m; mu/{ decât pc Dllmnezclt. [-am .\[JllS eu. Cu
toate Ul la eXle,.ior cdurati sâ va cOl/l'ingeti de cOl1lrariul.
- Dadi mi-a~' fi fn~elat so{ul, starea mea s-ar fi ameliorat.- Avefi petfectà drepta/e, i~am SpllS eu. fnsil accasta este 0 metodii pUllitivii
de rezolvare il problemei. Existtl 0 cale mult mai frumoasÛ, ÎlIsâ foarte grea :sel l'Ô schÎmbari caracterul ~.i concepJia despre viafd. Dacd vâ velf fnchina fnfieutre diminea[a $i veli sim!i ca fl iubiJi pe Dumnezeu mai mulr decât pe sor,cà fiecore om care va trâdeaza $i se ceartii cu dumneavoa.çtra este /lel'inovat,câ lot ceea ce ali considerat neplâcere e:Ne 0 moliaUtate de purijicare [rimisade Dumnezeu, alunci nu va ),'ormai fi necesare mijloacele punitive. Însâ a.')pira/iabene\'olli cere ni-$te energii spirituale imellse. 0 ciima~ii lipilâ de carl' este mult!liaiu~.orsiifie desprinsii prin sfd$iere deciil siifie desfikutli cu riibdare $i migald.milimetru cu milimetru. De sfli:jiat estemaill~or.dar.cd~.tigând la Îllceput. vompio.de la urma.
!\-'Iàadresez din nou pacientei mele:- Sunteti [oarte geloasa ~i aeest IUCTUse adânce~te din cauza tmfiei dumnca-
voas[ra. V-ati agal3t puternic de se rio zita te ~i de~tepUiciune. Când ali fast activistàla Komsoll1ol, i-ati dispretuit pe oamcllH imperfecti. V-aIi acuInulat 0 asernenea[rufie, Încat aceasta va inzecqte uricc agresivÜate. Dar acest lucru este cauzatde ignoranta. În principiu. sunteti un om bun la sunet ~i la locullui, de acce~.euro se zicc, va paze~;te Dumnezeu. Pute!i avea 0 tumoare pc rreier. Datoritàbunatatii dUInneavoastra. aIl primit 0 tumoare benigna. Daca sornitatile medicale.,-ar fÏ vindecat, atunci ati fi murit fie dumneavoastra, fie. copiii, fie sotul.
Aproape fiecare al treilea pacient care vine la mine are probleme cu vederea~i auzuJ. Eu le repet tuturor: .
- Gelozie.Fiecare al treilea~al patrulea cap il adus la mine este pasibil de sterilitate,
Motivul este acela~i. ln decembrie 1993. un prieten m-a rugat si! pun diagnosticullJf1ui cetatean.
- Gandqte-te la el, i-am spus eu.Dupa aceasta, am obtinut informatia ~i am vazut ca acest mu este incredibil
de gelos. Gelozia sa a depa~it hnia ro~ie. Prezintâ deja un program de dorintâ3 moftii pentru el ~i sotia lui.
~ Prin ce poatc fi pericutas acest lucnl pentru ei? l11-a Întrebat prietenul.
- Asta Înseamnà moarle pentru el ~i pentru sotia sa.- În urma cu 0 sâptâmâna. medicii le-au stabilit diagnosticul: el are leucemie,
iar ea cancer la reet.
La mine la atelier, a venit 0 ferneie. Acum ma ocup de cercetari, de aceeanu uau consu1tatii.
Pot sa va aconl numai trei minute, ii SPUI1 eu. Ce probleme aveti?
-- A 111'lcnit la dumneavoastra din Extremul Orient. Sotul meu are 0 tumoare;JC L.:rC1Cr.
164 S.N. LAZAREV
~ Sotui dumneavoastra este foarte . .rnortala pentru femeia de care .
Igelos. AgreSlYHatea sa subcon§tientà este
b~nalatea ~i spirimalizarea dumn:s:~oa~~~t. ;a tar ,fi ucis, daca n-ar fi 10st
a ecteaza capul.r, otu se Intoarce Împotriva lui ~i-i
- Dar el nu este gelas nici un . r-- E gelas, Îi spun eu numai CFiC'1 e~cla~ femeia uimÎtà.
- Da, e foarte supara~ios confiag: ;13 ~1-0 manifesfa prin supararL
- Când. '
trma .emeta
". cmeva se ceartà cu min'''' '"
.
Il mv.idiez. il tirase, sunt gelas atun e. ~1alml Intoarce spatele, iar eu ma supar
Imagmali-va 0 a~a siluaIie' 0' femeClm
]ata~e~ de rela!ii ~i devin ~i mai gelos'
~O!UIsau ~i el este bo]nav in perma~:n~;o~sa 11ataca la nive] subcon~tienl ~e
e pfl,cte?a sa sau s-a certat cu aceasta A ~aun mome~t dat, ea a fost tradatâ
0 sàptâmana, sotuI a murit. Femeii nici 'rinlllccput. sa-~l urasca prietena. Dup,â
aceste ~oua evenimente, La Divelul fin t ~
cap nU-I va treee sa puna in Jegàtura
Transmne!i:i so!u]ui sa-i rnullumeasca l~s~uele sunt legate, ~i inca foarte Slrans.
a fost Uffilht sau i s-a intors spatele-5' il'
mneze~ pentru oriee situatie În care
toate su~ararile ~i blamarile,. 1 s -1 ceara lertare lui Dumnezeu pentru
plltea na~te copii sanàto~i,~l tradanle, Dumal trecând prin as la vet'
F"
",]
- ara asta nu se poate?
A
- Eu vorbesc de metoda punitiva caT . ~
mtelegerea dorÎnt'),,' 'e se declan~eaza atunci can d ~ ]
', . tU...I pUterea de a asp'.. 'ava lpsesc
a~cepta umilintele ~Î blamarile sotnlnilia c tr~..Dumnezeu. Pana cand nu veti
aJ(Ha nimeni 'pe copm dumneavoastra n'
.
Î'. '
U-I va putea
l. venea greu sa faca aeest lue rudl-nu va uma sfatul C" d .'
vedeam asta dupa faIa ei Da .
h'"'
. an a vemt la urmat . . y. r nlI-a spus
IOcampunlor COpiilOT ei au deven l' t,Dafea ~edmla, am vazut cà structurile
- A Ill'y mal curate insà ..
al ramas cam 50%'
,nu cu loarte mnit
- Nu se . ~ o. l-am spus eu, "poate, ml-a raspuns ea hoUirata A .
. III le[(at tot ce-a fost C I' ce r'1 il-a lost.
'fr
KARMA Pl1RÂ165
1
Îi cerL:etez Jin nou biocampul, pentru a intelege ce se il1tampla.- Da, 3veti dreptate, ii spun eu, dar a ierta se pare di nu este de ajuns. Nu
trebuie numai sa cereti, treh.uie sa acceptati, trebuie sa-i mullumiti lui Dumnezeupentru ca, prin aceste nepHiceri, s-a purificat sufletul dumneavoastra ~i al copiilor,dar, ln acela~i Iimp, sa nutrit] un sentÎment de dragoste pentru tot ceea ce se intâmpla.
Privindu-i fata, am crezut ca ea nu va putea face acest lucru, dar a reu~it./"
Barbatii gelo~i ;;i feroeHe geloase nid nu tJanuiesc ca ci mutH~azâ ln primulrand suf1etele copiilor lor ;;i ca omoara copiii care incajnu au aparut pc 1ume.Pentnl ca sa se nasca un copil arl11onios, barbatul ~i femeia uebuie sa se iubeasdiunu] pc ceialalt. Acest sentiment de comuniune cu cel pe care il iube~ti, deirepetabilitate a Offilllui drag determJna 0 dezvoltare puternica a structurilorspirituale, care il fac pc copB spiritu'alizat ~i talentat. Aceasta este bencfic cattimp este pus pe planul al doilea, dupa iubirea pentru Dumnezeu. De indala ceacest sentiment intrecc iubirea pentru Dumnezeu, de 'indata ce comuniunea dintrecele doua Jubid devine mai puternica decat comuniunea cu Dumnezeu, noi pierdemlegâtura cu izvorul care ne alimenteaza ;;i ne paze~te sufletele,Pentru a le salva,Dmnnezeu rupe relatiile dintre oameni. Si primullucru pc care trebnie sa-l facemeste sa aeceptam ruptuFt! tara agresivitate, În al doilea rand, -tocHefortele disponi-bile sa le orientàm ditre iubirea pentru Dumnezeu.
Daca insa omul se opune rupmrii sale de cele pamânte~ti, el sc imbolnave;;te~j moare. Dadi omul acceptà' aeest lucru cu 0 mare lini~te sufleteasca. clar nuface cel de-al doilea pas ;;i iubirea sa 0 impra~tie la diferili parteneri ln dorintade a ou se lega de vreunul dintre ci, sufleml sau sàrace~te. Sentimcntul iubiriise transforma in satisfaqie sexuala ~i degenereaza sut1etul acestui om ~i sutleteleurma~ilor sai. Acest lucrn decurge mai putin sesizabil dedit in primul caz, deaceea este §i mult mai periculos. Iubirea pentru cele pamante~ti ne ofera toateminllnile pc care le vedem in jurul nostru ~i, cu cat mai rouit suntem preocupatide dezvoltarea dorintelor pamântcçti, trupe~ti, cu atat mai muit trebuie sa tindemcatre comuniunea superioara care se cheama Dllmnezeu, Atunci iubirea pentrucele pamante~ti va genera fericire ~i iubire fata de lume, ~i nu chinuri ~i ura.Cu cat civilizatia inainteaza mai muIt, cu at~it mai mult poate primi OI1lulceeace TIumim fericire pamânteascâ ~i cu atât mai puternica devine ispita de a faceun le} din acest lucru, ~i nu un mijloc. Dio copilarie, am foSl slab &Îlipsit deaparare ~i "intreaga fericire pamânteasca 0 primesc prin interrned~ul altor oameni.Daca nu am 0 aspiratie permanenta catre Dumnezeu, atunci suHl rot tirnpulindep;Üt~Hde cele pamânte§ti prin suparari, certuri, nepiacerL care vin din partcaalwr oameni san prin imperfeqiunea acestora. Înseamnâ ca trebuie accepta[adistrugerea celor pamânte~ti ca 0 purifie are trimisa de Dumnezeu, pc de 0 parte,~i trehuie manifesrata aspiratia dUre Dumnezeu, trebuie intensifica( sentimentuliubirii penlru El, pc de alla parte. De aceea Cristos spunea: "Iuhe~te.L
pe
t,
j1l!f}j
1~~
!
'1
t.~
166 S.N. LAZAREV
Dumnezeu mai presus de tatai tau. de marna ta, de fiul tau". Dar Î1 poti punemai pres us de Dumnezeu pe parintele spiritual sau un ait model de bar bat ~ifemeia incepe sa"$i dispretui<1sca tat51 sau satu!, care nu corcspulld idealului ei~i suf1etul sali incepe, prin intermediul agresivitatii, sa se lipeasca de PamantArUnCÎ, tatal sau sotul trebuie sa se poarte ~i mai unÎt cu ca. pentfu a.j purificasuf1ettll. Incapacitatea de a accepta toate acestea În forul interior Îi lipse$te pcurma~i de posibilitar.ea de ,3 fi fericÎti. Discutam odatâ cu 0 fcmeie care mi-apovestit ca, in- lÎmp ce era Însarcil1ata cu fata. finI ci, absolut prostc~te, s-a lovitla ochi, jar/'f~t,lza, dupa cum an1 constatat eu. cra foarte simpla. De la mama,fiul a m2.~teJ1itdorinta de a face din omul iubÜ un tel ~i inseamna ca el va Jigeins, ca va uri pc oricine ar putea 5a-l lipseasca de acesta. ProgramuJ geJoziei~i de dorinta a Inor~ii s-a declan~at inca din timpul sarcinii. Dra se hlocheaza.prin scaderea vedcrii, a auzului. prin tulburari ale activitàtii creierului. ProgramuJefa at1t de putcrnic, incat el putea fi stopa! numai prin pierderea ochiului, cceace s-a ~i intâmplat.
0 aItâ pac.ient.3 lmi retateaza 0 cu totul a]~à problcmi'i. Micuta ei fiidj se ocupacu masmrbapa ~l n.o poate opri Cl! nimic. Ii expun femeii 1ntregul rneu si stem
~i apoi ii explic:~
- OmuJ iubi!, rela~iilc ~i cIestinul legate de acestea le-a!i pus mai prcsus deDumnczeu. lubirea orientata catre Pamant genereaza agresivilate impotriva omuluiiubit. AceasUi agresivitate cre~Le ~i Începe sa~l ucidà pe autor. Ati fost geloasa~i i-ati urât pe barbati, iar fiica dumneavoastrâ deja se urà~te pe sine ~i nu dorqtesa mai traiasca. Programul se desfà~oara În sens invers În sufletuJ ei. Pentru ase saJva, ea incearca sa nÜireascà sentimentul iubirii prin masturbatie. Prin urmarc,trebuie sa 'là tratati dumneavoastrà. Rememorându-va viata, trebuie sa Învatatisa nu ucideti Îubirea din dumneavoastra ~i din altii.
0 fcmeie Îmi povestqte:~ Am scleroza În placi. Un ochi, practic, 111-alasat, dar dupa aceea vederea
mi-a revenit. Am asurzit de 0 ureche, dar ~i-a revenir ~i ca. Sunt acestca inlegaturâ cu gelozia?
- Binciiiteles. De indata ce agresiviratea rata de alti oameni ajunge la liniaro~ie, are lac derularea programului care se transforma i~1tr-un program deautodjstrugere ~1atunci omul lncepe sa orbeasca. sa asurzeasca. are loc demolareaintregu!ui organism
Nu demult a vcnit la consultatie 0 femeie careia i~au apanH rlÎ~te prohlemecu fata. !vledicii Î~i framanlau minlea sâ-~i dea seama ce are: cm vorba de 0sclcwza in pUid sau j-a fast inoculat virusul encefalitei? l~am explicat ca gcloziamo~tel1itâ de la mama se transforma intr-un prog:ram de autodistfugere a fiicei.
fj
~KARMA PURA 167
if,
1
Daca 111a111anU-§1 revizuie~te viata §i nu se va ruga pentru ea ~i pentru fiica ei,3tUllci meningitele, encefalilele. scleroza În pJàci sau ceva de acest gen ii vorstopa oricum agresivitatea.
"
Cu 0 saptamânà În urmà, am discutat cu parintii unui tanar care suferise untraumatism cranian, dupa care a supravietuit printr-o minune. lar cauza cra geloziavenjta pe linia t'amiliei de la Lala ~i de la mama. Ornul se Îmbolnave~te pcnea~teptate de 0 sc1eroza prematurâ, Doctorii inccarca 53-i curete cumva vasdede pe creier. Se cheltuiesc sume imense pentru medicament.e. j'nsa de vindecattrcbuie ln prirnul rand nu ei, ci urma~ii lui. CopÎi1or sai le-a transmis 0 gelozieridicata ~i pentru a i se na~te ~i a-i supravietui nepotii, este lovit el. Daca geloziaeste grevata de trufie, atunci acest lucru este de doua ori mai periculos.
1':
\
1
~ Cauza trufiei dumneavoastrâ, H explic eu unei femei, este ata~amentul decapacita!i ~i Întelepciune, De aeeea ati acumulat atât de repede 0 uria~a agresivitateimpotriva barbatilor, dispretliindu-j, fiind geloasa ~i acum suntetÎ necasàtoritâ.Nivelul agresivitàtii este atat de ridicat, lncat ca -Începe sa va ucidâ ~i va apa'relipsa dorintei de a trai. Pentru orice neplacere dec1an~ati agresivitatea Impotrivaaltora ~i impotriva dumlleavoastra. La fiica dumneavoastra totul s-a convertitÎntr-un program de autodistrugere totaH'i. Singura ~ansa de supravietuire esteintensificarea sentimentului iubirii În sufletul dumneavoastra. În màsura În carcvcti accepta faptele prin care sunteti purificatâ punitiv ~i vetl Înte1ege di fericireapamânteasca este un mijloc, iar iubirea pentru Dumnezeu este seop, În aceamasurà se va ameliora starea fiicci dumneavoastra Suporta~i orice situatie ~idepa~iti-o pastrând sentimentul iubirii. Numai astfel yeti fi sanâtoasa }i dumnea-voastrà, ~i tÏica.
0 doctorita mi s-a adresat cu 0 rugàmintc:- Alcatuiti. va rog, un atlas al bolilor organelor $ial cauzelor care le determina.- Acest Iuem este imposibil. Foarte des una ~i aceea~i cauza duce la diverse
rnaladii. GeJozia. de reguHi, provoadi scâd~rea vederii, auzului, sc1eroza ln placLtraumaLisme]e capului. diabet, inflamatii articulare. Daca Însa gelozia este insotitàde :~psa dorintei de viata, atunci se deterioreaza sistemul uro-genitaJ. Dacaagresivitatea este data copiilor ~i nepotilor, incep sa doara genunchb ~i suntafectati incisivii. pentru ca aici agresivitatea se acumuleaza mai mult decâtoriunde. Sa: spunem cà unui om ii slâbe~te mult memoria. Aceasta poate n 0blocare a geloz ici sau idolatriei propriei persoane, sau blocarea 1ipsei dorinteide viala din cauza neplàcerilor. GeJozia. este ura fata de alti oameni, iar lipsadorinIej de viata este ura fata de sine. Dispretul fata de oarneni este 0 formaspeciala a urii. Ura ia na!itere ln con~tiinIà, de aceea ea se blocheaza prin boU31ecapului. Dar acelca~i programc pOl fi stopate prin boli ale pielii. acestea fiinJ
168S.N. LAZAREV
variant a cea mai u~oara. PieJea reprezimâ 0 trcime a corpului uman. Eruptiilepielii, din punct de vedere bh1energetic, sunt nu numai un semn al unei situatiineprielnice in Yiata, dar reprezintâ ~i 0 puternica aparare. Locul unde aparproblemele dennatologice nu este strans lcgat de cauz~i, dar totll~j (1
legaturaexista. Daca 0 femeie 3fe 0 mare [rufie ~i nutre~te gelozie sau i$i idoiatrizeazafigura, atunci incep problemele pe fata ~i pc gât. În cazul unei lipse a dorinIeide viata, sunt afeetate hazinul, abdomenul, coapsele. Dadi gre~eala este tranSItisacopiilor §i nepoti]or, semnele apar pe picioare. În cazu] idolatrizarii proprieipersoane, au de suferit mâinile. Iara, de pildii, cum evolueazacanceruI in cazulgeloziei. Daca omuI are un caracter dur ~i nutre~te ganduri urate, pline de gelozicfata de alti oameni, apare cancerul creierului, Supârarile agresive pc oameniiapropiati determina cancerul ficatuJui. AutobJamarea, lipsa dorinIei de a traireprezima caula tumorilor În sistemul uro-gcnitaL Daca gelozia este exprimatasub forma dispretului, care intotdcauna se transforma Într-un program de auto-distrugere, atunci avem de a face cu cancerul creierului sau al sistemului UfO--genital, detenninat de anumite Imante, de punctele vulnerabile congenitaL Celmai periculos lucru este uciderea iubirii dio cauza geloziei. Daca nu se na~tecopBul caruja i-a fost harâzit sa fie conceput, apare cancerul pulmonar saugenital, sau astmuL Însâ nu este obhgatorie afectiunea doar a sistemului UfO--genital. Biocâmpul se det()rnleazâ io zona primei chakre, ceea ce Înseamnà cap03te fi un cancer al intestinului ~i al rectului. Pot surveni ~j unele traumatismeserioasc. În 10cul scàderii v3zului ~i auzului poate apar~a epilepsia, Deci, 0corelatie directa jntre organul afectat ~j cauza nu exista.
0 cuno$tÎntà Întâmplâtoare din Moscova, conducâtor auto, a incepUt sa mise plânga de cJaustrofooie §i ca nu poate sa mearga cu metroul.
- Încetati sa vedeti iJl oameni numai ccea ce este rau, nu-i mai judecari ~iveti putea c;1Jatori lini~til cu merroul.
~oferll! esle derula!.- Ce amestec au oamenii?- Acum, de fata cu mine, i-ati h1jurat pe toti. Din cauza aceasla, trufia .se
atla la nivelul morta1. Înseamna ca va a~teapta fic moarrea, fie un grav traumarismal capului, fie alte baiL Dar, Înlrucat sunteti totu~i un am bun la sut1et, vi scda 0 u~oarâ Înjosire a trufiei. Încetati sa-i mai judeeari pe oameni, ecreri iertarelui Dumnezeu pentru ceea ce 3ti gre~i[ Înaime ~Î veti fi sanatos.
Un harbat Îmi poves[e~te cum,)mpreuna cu un prieten, s-a distrat C1I0 dama,iar aceasta 3vea 0 boala venerica, Prietenul s-a molipsit, dar el nu, Pentru mediciaceasta situatie este de neÎnteIes, cu toarc cà asemenea cazuri nu sunl 0 raritate.Eu fi expJic:
- Tu e:)ti bun la sunet in rcla{iile cu femeile ~i nu ai fost ata~af de placeriletrupc§ti. Când surveneau mornente sexuaJe nereu~ite, tradari, suparari, bali
-T--- -ri~
KARMA PUR}.. 169
. .,' . <cuzat e nimenÎ, de aceea llI1uniIatea ta e malvenence, nu al urat ~I n~ al a~
d lY la sma Însa Jli da posibiljtatealidicma. AceSl lucru nu-p da 0 garantIe e su a ',
sa le vindeci mai repede.
,.- Y'.~ ...,
aradoxal. Oda1:1, in timpul ul1uiUne0ri, reJatIa dmtre cauza ~l efc!;t :ratat
p
cum plÜ sa zboare cu avionul,.1 de scaun a recunoscut ca se cme .
1zhor, veclnu. n~eu
. A' A' là a iar dupa 3ceea a pus stiipânire pc ,ede~i tn copllane ~l 111tmerele Il p ce ,0 groaz3 [eribilà.
d.
d' dumneavoasrra nu va temeli nic,
i,
de0 sa va vina greu sa cre e\l, ar .~ fe
yn,
'.,, , A
'ul dumneavoastrà interior, suntetl un mu .oarÎnaltnne, I1lCI de aVlOn. ln tOT... ~
d acestea se m p omul reslmte a' i
. ,ancorare În relatn §l, can "", . a
gelos. (Je oz la este 0. ,
d t ài În cazul de fatà nutn\l ace,
ast. . - aura sau lipsa donotel e a r , ,A
[enblla groaz sau .,. ~ .. P
y
A
tul ~i cu tût ceea ce este pamanresc,~ d ' a ruperll legaturn cu aman '/ ' ,~
groa1.3 ln cauz~
'. ~
f I.
foarte geIns penlru pnma oara.iar frica v-a aparut cand aIl tnceput sa. 1 1Con!ocmorul meu strânge din umen.
- Oricum, mi~e frica.
- Nu-i nimic, Când v-ati indragastit pT~nla oara?- La ]9 ani.- Cand ali inceput s11 va teme~i de inà}time?
- La 2(L . ,. 'unoscut 0 faU1&iati inceput sa va teJ.]1eti- Pofrim, tragep concluz1l1e. APy CD '.."l)zia St\1'3fan:a iar lIna dintrc.:a va rupe reJatiilc cu JumI~eavoastra e alC1. gt: l
"tH ,
blocari este lcama de inàlpme.,
~',- ~' I ')
,
~,"" t l ~u aVlOnul HnI este uU .
'..Inseamna c.a Z )Oru L. .. ,'~ Il extrem de tHil. lllsa va tl~ .d :1'i sentlmcmul [!rOaZel, \ a va . .Dac8 vep ep .~. 0 - v:--,.:-,' osmonm1'l nu veti ajungc.. -'3. l'5.i1tOrtp llltr-o nava CI.)SI111Ca~I C(::1.111grtJ.l: '<.
-. ,:-'''." )llaut?- .- Adlca e penculos sa tH cosme,
' 1"'t-
fi de cele p3maIHe~tl, a(Ul1Cl1 1)~
xi 'Üi ata~amenre prca man a~,'
',~
RjnCÎnle es.,aca e. s
-'.."
P . cci cire au fost insa l,Je orbIla,'
.- l
Oh
. .te depa~l lima ro~]e. cnnu , ,
~',traumallsmu I
_
JSl te poa .h )l )g ii au ohservaI ca JI1 lOate1 <." acÏtalilor Medlcll ~I pSJ l, l,'
.. ,- .arc !OC desclllc ere,t l-ap
'.'.' -b.ta Pe-nlru ace~n oameIll,. ,
"
. I v'h' Hl celor care au lost pe 01
-J .
"
(Jlunle se ~_Clll
,
ll
"
l)
,
a
"
PS,
1 le
a ,1 .~' c!arv:'izatnri S,)-~1 descopere. .- . 'ada În Dumnczeu, S (evm3, ,,-,.' l
,~ ..esle mal u:;;or ~a Ln.::
' u . . .sul -.j P rio(ir;He~-I splrHu3 1(a1l1.._, . ..
- ~" ta COilllll111mCa cu Illvei ~
"
,propr1lk capaCllatL sa SIm. .
'd
'
[ )-amantuiui Jin ,.tara lUI, tnc_trca-'"
.r'! in Cosmos ve erea ~, ,1
De accea, receptarea 1t;:~11 . : '. I.Z3! ii "icrÎveaza SlfucturiJc SplfItll<l e
<,
1 l '!J' '3 ahor hum ~l CIVil,," ,- \
.re3 ue Ci m~c eg,t, '
O~lC <',-
d 1.
'j CC) COI1Slyil1{3., au capacna 1,."
. ,-", la~amentui fata e te UfIC ~, dl, , ..ale OJ\lUIUI, m1c~0lt.'aza a..,'. '.~, fanta.tidi În dnii tineretJJ aqlO]::1 ,..ntru IJteratura §UlllttrlL.O- :::..
.. .renlpCuÜee, aSJUnea pc,.. - 1 ;>;'. Ie d e \"ciellce-jinio!/ sunt dlJentc..-', < q dIrectie Dar uer aIl. .' .,11t::1?,a htneflc 111 3Leea'1 .
,,'. a' n lC<:C'S1e Ifanslcral mlf..Un. ~,1
~
"e [Ot cee a ce este pam ~ l:
"
Arnm, predull1ma aee ea ln car. ,.d
. .d -']"tJ l i !)\\I crca opere ruple lll:. '-. 1. Numal anUI11UC m IVl ua ! <, -
d.
1,di plillct al lJllJVeTSU Ul.
~. -',' ului "e,-k()sebe~te r<J Icaj(1g.ic,j p.1Iilànieasl:a. ProbJema este ca IOgIca losmos -
iJ
'..//
/
,
i
1
!(~~
1
~~.
] 70 S.N. LAZARE\'
de a noastra. 1\colo exista un cu totu] ait sistem al valorilor materÎalc, chiar d<Jcalegile Dumnczeic~ti suni acelea~i pentru toti. Un autor adevarat de literaturafanlastid'i nu 'l'a transfera ln Cosmos gradina. lopata ~i grebla, pastrânu conexiunea
~i logica pâIl1~nteasca. El poate Iua de pc Pâmant acelca~i obicctc, dar, confe-rindu-Ie 0 lo!!icJ ncpiimfllneasca $i cultivând alte conexiuni. cn:ear.â 0 11l1l1CÜUlta~ticil ncpam?mlea1Ja. Problema e ca structura de baza a lumii este determinatânu de obÎecte. ci Lieconexiunile dintre eJe, adica de codarea srructurilor campului,deoarece structura oridirei lumi este dcterminatâ de logica ci spirituaJa. Înseamnadi un pictor l'are nu redà obiecteJe ci conexiunile clintre ele, care dau logicadeosehiU\ de cca pamanteasca, este un autor de sCÎence-ficrion, chiar daca taBtaviata el V3 picta !1aturi ll10arte cu Dale ~i ceapa. Priceperea de a elimina JagieapamÜnteasca ~i de a trece la logica altor lumi a determinat nive lui capacil~Wlürumal1e, fie ca efa vorba de un mag sau cJarvazator. de un anist san Oln de afaceri.Acum, pentru formarea completa a copiilor. Icctura po\'e~til(\r. jocurile cu elementefanlastice. speclacnlcle de tcalm. t11mele ~tiitificu-famastice bunc, impreuna cuelica ~j credin~3 in Dumnezeu. trebuie sa devina factori indispensabili ai edU\:a~iei.
0 pacicnta de-a mea ÎmÎ spune,
- Sunt gala sa accept orice neplacere: pierderi, cataclisme. Dar cum sa acceptfaprul ca omuJ cel mai apropiat tlcvine un tràd5t(\r Si un ticalos ~i ma jigne~tcin a~:1 hal iucât Îmi piere pofta de viala'? Sunt obligatâ s3-1 m:li iubesc?
Ma gandesc ca 'JI1 urIlla cu càliva ani i-a~ n dat dreptate. Mie Însumi Îmivine greu 53 accepl adevarurilc la carc am ajuns. Îi raspund:
Devcniti :1nimaJ ~i nu yeti mai avea astfel de problcme.~ De ce animal '?
Pentru ca sentÎmentul iuhirii traie~tc dupa acelca~i principii Daca el seIipe~te de Pamànt, atuIlci este cuprins de agresivitalc ~i Îllcepc sa piara. Pentrua purifica iubirea de aeeasÜi agresivÜate interioara ~i Însesizabila, este nev()icde n agresivitate e}{terioarâ, Un program se anihileaza printr-un contraprogram.Aceasta agrçsiune exterioara ajunge la noi sub tt1rma catadismelor. ca1amÜàlilt)f,nenoroejrffor. La animale. aclst luem se realizeaza printr-o deteriorare directaa Înveli~t.lk1i fizie, iar la oameni este declan:?at mai Întâi tlll mecJnism mult Illaifin. Are loc nu dezintegrarea corpului, ci a slructurilor bi0campului !egate deacesta, aLlie::! a !diirilor emotionale. Priceperea de a separa starile emLJ~ion,del.cgale de trup, ue ~tarea emotionala eca mai inalta carl' este iubirc'-\ reprezin[;~dczvoltarea, PriL'eperea de a accepta degradarea corpului~i a stari!or l'I1lutwnaJelegatc de acesra reprezinUi ~tiinta de pastrare a iubirii in sutlet. Trebuie de intc!esca opnzitia intcrioara fata de aceasta erecaza agresivitalea care uL'ide sentimentu)iuhirii. Agresivi!alea este cleiul prin carl' forma este lipila de c()ntinul, rot Ct:t.'dce este pamaIllc<:;c ~i lIwlerial este lipit de sClltÎmcnruI iuhirii. Închipuitl-va càsufletul v-a t()st poluat de agresivitalc. Jar, prin cateva situatii l'are va afcctc3lJ
.,!'
!
œtf~
KARMA PURA 171trupul, agresivitatea poate fi climinata Dacà in ~ l5i mai fina, atunei, de multe ori. nici rin ~a
po ~l~.rea~stc mul.t ~1ai p:O!'unda
moarte, suOetuJ nu poate fi PurificatPA
bt °l
al~. mCI prll~ nefe:lclre, Ille! prin,
'
ces ueru poale fI reahz"t ,.
mtermediulunui 0111apropiat. care va atinge cele' "bl,nu~1al pnn
Lie a pa~_tra iubirea JO astfel de situatii este mult J::~i s:~~Jie:1~àc~:~~~. Pncepcre.a
traumatIsme ~i boli, cu a!te cuvinte, price erea de 3- i ~
.'
, ~e~e 1~1l)rtl,
chinurilor sunete~ti da posibilitatea omulu~ sa 'd,t,pastra IUblrca ln tHnpul
af1ale mai sus dccat cele pc Carl' ne~.
se ri 1ee pe treptele dezvoltarii,gaSIn1 aeum.
- Este incredibil, dar sOful meu s-a làsat de bàuturà ' . . ,
- Normal Air.', , ,
'lt11l povesle.)te 0 paCleuta,
.'
,t enuntat la agreslvltatea dm subcon~tient orientatâ'
,.
luI. ln momentul de fata, exista pericoluJ ca d' " ~
Imp~!rI~a
nmu\ iubit, din t1mlilie sensul vietii. Întele ge \'i Un
lI1
luca
eUnza ,geIO
lll~l
k'-sa facetl dm
.,-'t'~ ~ , . l slInp u . anna rudelor
...s
-
e <lsemanatoare !JI ancorarea ln tclurie a sotului' t" - ' . '.,
- .~~
l ~l SOtlet este ~l ca }fi nrmcl p masemanatoare, Cu cat sunt mai mari blamarea <i1iil f', t-
~.1'.~ r. '.
,
'1',
'. ,- ,. ~ fa cl\a ue sot. cu atat mal repede
J 1neca~1 ~l \a-neeap §1 dumncavoastra im p reuna cu ci Cu caA
t~
.' fi '.
'"( ri"'.. ,va pU! 1 lcatl Illill
PI.) unc," cu alat mal repede il salvati ~i pe el ~i pl' dumneavoastr à St,
'r'
,.
') femeu jete '..." b ~ . alfa mterna
'-
- (HUma, Hl una masura, com portamentul bâr batulu ' N _1b
S') ... 0 f ', l. II uegea a se
-t une.: ...eme.~e nobIlà se CUn03$te nu dupa cum se comporta ca ci 1 a ~
~e pc~arta, barbatll cu ea ", A~adar, comportarea tacticà a bârbatului 0 ~~t~r~~I~
Icrnc~a, laI' cornportarea strategica a femeii - bârbatuJ Sta'
.'
~,n~
:~xtcrlOara a familiei depinde de ambii soti.. rca I1Jtenoara ~I
Un barbat mi se cOllfeseaza:
1 ~Nu-mi r~~u~e~tenimic cu partcnera mea, La ineeput. (otul cra normal iar
ClIP,1aceea, l1JilllCnu mergea in nici un fel. Niei nuPot 5-0 Pa:" >
,,'
m:j chinui.rascse §l Ulte-a~a
.-. Su.nteti un om foarre geIns. Acum se pare ca lucrurile au ÎJltrat in Honnall~lsa JI1,tlll~rcte ati aceeptat În sunet InuIt!! agresivitate, Cu cat mai fi lt
'à ":
de 0 femelc cu atat', LI \i at.t~atl
- ..'mal putermca este agresivitatca dumneavoastrâ
-5i la eagre~lvnatea cre~te in mod corespunzàtor, lntfucât ~i ea e geloa;1 T'
"b '
a,
fCl(:Pt, Juua lu' ',
' 1. ,
s, rl;', me sà.
-' CfUn. pnmu .- punfieatl"va sut1etul d e gela ' 1 d ' 1. , '~.Zle, a 01 ca - nu
va P,UI
.
lep trupulla treaba daca el nu dore~te aeest lucru N ,- ,d -
p,..' J' ';J'(. . LI'va temetl e 0 seadere
)...!!O,1>, .a pote~IeJ. Tot ceea ce este viu urmeaza () ca]e sinusoidala, Nu va(b1r~:'l\.1IIUpul sa Iucreze, daca nu a Început inca .<.aaqiuneze .sunetul Pute i\~() \ IZltall pc partenera dumneavoastra eomunica{i
l'U ea d' '.'
t
-;tricl erotÎce.,. ,ar rgnoratJ mumentele
Sa cornunicâm numai la nivelul sutletului? ma intr b :- 1D
~ X A .ca de.
a, lI1S<-imamte de aceas!a trebuie obli g 'Horiu sa:"Of '
.
f}q .. ,~ . ,. . va pUrI JCatI de gelnzie.- L,pa caleva zlle, a vemt dm onu la mine la consulta tic.
172 S.N. LAZAREV
- .M.-am Închinat doua zile, mi-am revizuit Întreaga viata am renuntat la oTiceag:eslvltate. Dupa aceea, rn-am intâlnit cu partenera ffiea h~tiirât sa~ TI ~ ..
Mlzam doar P (f;' . . . il tac mffilCe sa IS aet'" spmtualâ. Si ce mi s-a intâm p lat nu m" - t b.'
- Spuneti mi dac". '
a III re a!l
~à"
-, eu, prtn agresivitatea mea interioara Îl provoc pe un al~
~n~ s~ n:. /lgne~SCà, sa .m~ Înjoseasca, adidi Îl imping in' pacat, Înseamna càre me sa- cer tertare lm Dumnezeu pentru fa tul ca
".
l-am atfas pe altul În ispità?p, pnn llnperfeCtmoeo. roea,
- Da, ii raspund eu.- Înseamna C;o: eu tr ~ b
.
Ul' e~
<.t ..., sa cer iertare Pentru 1În pacat?
un a t mTI pe care l-a111dus
ÎI privesc ingândurat:- Dupa !Oare aparentele, se pare ca aveti dreptate.
/
!!
Desfrâul
l
Uneori, discutiile cu pacientii se transforma in dispute filosotÏce. Ca sâ-l potvindeca pc om, trebuie sâ-i schimb conceptia despre Iume. Acest lucm este multmai dificil dedit sa descrii viata unui am ~i sà-i spui pentru ce trebuie sa se roage.
.- Dumneavoastra spuneti, ma intreabà 0 pacientà, cà, atunci cand sotul i~iÎn~alà sotia, se eearta cu ea, dispare de acasa, el 0 vindedi. Va dati seama lace-i indemnati pc oameni? În felul acesta se destrama familiile.
~.M-ati inlcles gre~it. Dadi omui are 0 cangrena, trebuie sa i se taie piciorul
~iacest lucnl trebuie acceptat ca un mecanism de salvare, iar aceasta nu inseamI13.ca eu propag ideea sa i se taie câte-un picior fied\rui omo Eu sunt specialist in"puroiul" sut1etului, care duce la boH. Tot ceea ce relatez reprezintà metodapunitiva de purificare a sufletului ~i in màsura in care ~tim sa aeceptàni 0 asemeneapurificare, ni se purificà sut1etul. Dezvoitarea omenirii incepe cu metodele punitivede purificare. Mediul inconjurâtor Îl 100'e~te,il Înjose~te, il frange. Daca omulaccepta tDate acestea in fanll sau interior, atunci el nu mai este lnânat din unnade mediu, ci merge singur inainte. Purificarea benevoIà este, in primul rand,aspiratia ~i dorinla comuniuniÎ cu Dumnezeu, este aspiratia catre perfeqiuneaspintuala, este perioada limitarii dorintelor trupef;ti, pentru Înaltarea spiritului.
-. Daca so~ul este impotent f;i so!ia Îji gase~te un amant, ca preacur\'e§te?
- Pentnl a face Iumina În accasta problema, ar trehui sa Întelegeti sistemu1meu. Am sa vi-l expun pc seurl. Omul are doua funqii principale: de nmritie~i de repwduccre. Pare sa fie coreet. În realitate insa, aceasta fOI'mulare esteincx.Jcta, pentru di amui are trei funqii principale: prima este iubirea pentruDumnezeu ~i numai dupa accea nutritia §i reproducerea. Omul s-a rugal Îuaintede masa, a renuntat periodic la mâncare ~i la placerile sexuaJe pentru a-~i blocacele mai importantc':puncte de aderentà la teIuric. Cultul mancarii ~i al trupuluiduce la dcgencrarea suf1etuJui ~i a tfupului. Deosebit de periculoasa este prcocu-parea pentru placcrile sexuale. Pârinlii care s-au ata~at de trup pradà sutletelecopi!lor ~i deviaza aspiralia Jor dUre bunurile pâmântc§ti, catre diavolism. Cand,\ccst Iucru are loc in Sl1bL.On~ricnt,duce la 0 rapidâ degenerare genealogicà. PanaÎn secolul al X~lea, se constata prioritatca spirÜului asupra reluricului. Din secoluial X-lea, cre~tinismul nu mai pàstreaza acest rapoTt :]i incepe declinul. Secoleieal XIV~ka ~i a] XV-Jea reprezintâ epoca Rena~terii, toate acumularile din celetrei5.prtZece st":cole pn:cedente se materializeazà in forme telurice. Telurku] ~idlvinul S.dU echilibrat in privinta prioritàtÎloL În epoca Rena:jterii timpurii,predomina temeJe bihlice, are loc admiralia a tot ceea ce este pamântesc, daricgat de ccca ce este Divin. În epoca Rena~terii târzii este evident cultul trupului
J'
.1
f!
jt
'11
1KÎ
- //
1"7.~ S.N. LAZARE V
:;;1.al mancarii. Epoca Rcna~terii se caracterizeaza nu numai prin expJozia arteInr,dar ~i prin deSCalU~area mol'avurilor. Apar blocari de tipul sifilisului, adus dinAmerica. Procesul ata~ameiltului de satisfaqiile tl'upqti ~i dorin13 de a puneiubirea fata de ll'up ma] presils de iubirea pentru Dumnezeu arc IDe in sub<.:on~tien.t,timp de mai bine de un secol. Acum, aeest proees decurge mult Illai rapid. lndeceniul ~ase al secolului XX, in 'lest Începe revoJuti3 sexuaIâ. Are lue penetrareaacestui program În subcon~tient ~i. 13 mijlocul deccniului ~"rtc, el este blocatin karma omenirli prin SIDA ~i degenerarea familiei ca unitate. AccaSla este unadin cauzele activizarii islamismului, mule raportuJ faVi de trup este destul de dur.[n islamislI1 existâ un puternk program de injosire a fcmcii.
Oin punct de vedere bioenergetic, pamantul ne este mama, iar soartle tata.Programul de distrugere a femeii este programul de distrugere a Întregului pamant.În a-cest plan, islamismul ~i alte religii occidentale aqiuneaza !Tl sensul contrarcivil1zatici occidentale, in care aspectlll teluric este intens. SisLenJUJ fnncÜoneazaimpecahi1. Oeci, cu cat se ata~eaza maÎ mult cÎvilizatia orienta!;i de valocilepamantqtL cu mât mai mult trebuie sa creasdi agresivitatea fata de te1urit:. ~iacest proces se poate termina cu dislrugerea a tot ceea ce este p~'!1nantesc. Îuparticular printr-un razboi nuclear. Oricat ar parea de ciudat, simatia se rezolvaÎntr~un singur plan: intoarcerea culturii occidentale la prioritatea vall'l'dor spiri.tuale ~i la educatia spirituala.
Distrugerea femeii, care reprezint5 materialuL i~t are orfgl~iCjin idolatrie,in absolutizarea principiulu] masculin, adica a spiritualului. 1n;:'\;!,te. uczvo1tareaparcurgea calea distrugerii alternative a (lcestol' princip!!. i\Cl1lll, ampliludineaa crescut in a5a masura, incat sc poate termina tragic. Spirala trebuie inlocuitacu 0 duhJa spiraJa, adica nu prin preferin~a pcntru [ciurie sau pcnlru spiritu~\!,ci prin reunirea lor dialecticà ~i accesul la un aIt nivel
Observ ca femeia nu ma mai Întclege. ma opl'esc ~i ma reÎlHorc la ternainceputiL
. Haideti sa va explic cu ajutorul ullui exempluAJi s.a adresat 0 Inneie cu 0 prohlemâ tipicâ: jiicil ei, de Joptesprezece,
oni avea () problema grava. De ea S-(1 lndriigosfit un t{mâr care a vrut sâ se<;inucidà, Jvfama a intrat fil panidi, ne$tiind ce sa fodi.
!))J/{neri~mi, JUca dumneavoastrli a fosl fn pericol SLl .fie violaltl ?}vfama cm foarce miratd:
Niei pomenealâ. de ce ma fntre!Ja{i ?
- Problema e di .fàta fi {Jrogrameazil pe tOfi linerii sâ alellleze se.-rualla ec.Aees! !ucru se inrâmplii ffl afara cmz§tiin(ei ei. DraRos!ea fard de bârbafi ilplâcerile sexuole este mai puternidi deca! iubirea pentrll DU!ll11t'zeu...4cest lucruse blochel/::â prin viol, boli t'el/eriee, srerilitate. Fapflll cd rânârul a vrut sâ se'!Ùlllcid/i armâ cd programul ei depâ$e.Jte nive/Ill limitÛ de peri cal. Atat fimp câlca f111,~'i1'(7schill/ba subiectivitatea 111receptarea lumii. ,Jl7JIsele de a avea 0 l'iotafrrici!â. 0 fumilie Im/td .Ji CGpil S/illâlo~'i sun! foarte mici
,;;
KARMA pURÀ 175
ClIfn j'-ar putea evita aceJt lucru? lntreabCi maml1.
- DUnlneavoas!râ i-aji transmis toate acestea ~i fil existen]a anterioara .!ii hlcea prezentà. Pana la conceperea ei, dwiznea1'oastrll, privind la bàrba/i, \'-t:lJi
L'ulcot fn gând cu ei. Ali construit fn permanen{li programul atrac/iei sexualela hàrbafi. În lorul dumneavoastrii interim- ali manifestaI pretenjÜ jàpz de sOf,a!i fm.{jrti! il roatil care va fnvn:ne acw.n ~ipe dumneavoastriÎ ~ipe fiica. Rerrdili-vlide ta capdl fntreaga viala. Rllga]i-\'ii ~'i cerefi iertare pe1ltru toate momellleleÎn core ali fast suplirati'i pe SOI ~'i [-ali condamna!. Cere{i-vii ierfare pentru fapwlcd mulJi oui v-ali canalizat semimefl1ele mi flltre spirit, ci d'are cele plima1lte~[i.Cere[i iertare pen/ru ca dorinJa de a face din pliicerile trupqti un jet, Sllprema
!!U1'urie, sà !lll if domine pe copil ~i nepofi.i\Ht uit la pacienra carda i-am relatat toate acestea. Oricum, exemplul are
un creer mai mare decat oriee demers persuasiv.Sa ne Întoarcem la ale noastrc. La mine vin des barbati cu inceput de
lmpotcIlt5 sau care manifesta un apetit sexual scazut in raport cu sotiiIe loc
C"uza. de rcgula, nu este in ei, ci in sotiL Sotiei Ii cre~te ata§~mentul subcon~tientrata de placerile sexuale. ~i aeest lucru 0 poate costa viata sau ii poate provocan boaiâ grava. Blocajul punitiv arata in felul urmator: ori sotul 'Ii aduce 0 boalaveneriea, ür\ 0 În~aJa in permanentâ, injosind-o ea femeie, ori i~i gase~te un locde wundl din cauza diruia vine rar pe acasa. Dadi nu i se-ntâmpla nimic dinwar.e astca, atunci ii seade potenta. Cu cat sotia 11condamna mai l'utin ~i are!ll,tÏ pUline pretentii fata de el, cu atât mai muIte su nt ~ansele de normalizare,~i, dimpotrivà, cu cat vor fi mai mari pretentiile ~i supar5rile, cu atât mai mieva fi apetitul s01ului ~i atractia fala de sotie. Femeilor pofticioase Ii se dau soti
imrOlcnii sau destinul Je transforma ln prostituate pentru a le atenua ata~amentulpC11tnJplacerile trupe~ti. De aceea. capacitatea de a tempera pretenliile fata dedestin alunci cand va simtiti frustrata $i de a da fortele disponibite spiritului candnu exista posibiJitatca ca cIe sa fie dedicatc trupului reprezinta ~tHnta de a fisanJto:.-i.
Exista peste 70.000 de bali ji fiecare dintre ele se trateaza in [elul ei. Lanivelul spiritual, sunt mai putine cauze, de aceea sunt ~i mai putine leacuri. Laurma Hunei, cauza tuturor bolilor este una: insufic]entà iubire fatà de Oumnezeu.luhüT'l e~tc dorinta de a intra În cOIlluniune cu ceva. Daca amuI are 0 mare dol'intà'dt a entra În comuniune cu Dumnezeu, atunci tût ceea ce se imamplà, oricat
.'If il de ik'gic ~j impur din punet de vcdere al teluricului, 1nrotdeauna conti neun Sl:HSsuprem aSCUllS $Î 0 logica divina. În cazul uuei asemenea conceptii,suflctui \lU se lipqtc de pamant ~Î atunCÎ bolile nu mai sunt necesare. Daca luam~cnSll! ccrCt:larilor melc, totu1 se reduce la 0 sÎngura propozitie; scopul yietii~[ciÙl iuhrca pentru Oumnezeu.
J'Oale acestea insa sunt cunoscllte de foarte mult timp. Di[erenta consta În;J;.:eea ca orncnirea condl1cea ma~Îl1a apâsanJ pc pedaJe ~i sucind de yolan.
176S.N. LAZARE\'
Cunoa§terea motorului nu-i era necesara §oferului.Mecanicul care cuno,l,amotoru! a plecat, jar §oferul a ramas singur. Motorul a Început sa-j dea har,i
de cap. Ca s!!-Jrepare, trebuia sa-j §tie structura. Sensul vietii mele a fosl slndi"1Structurii lumii, nu numai din punct de vedere fizic, ci §i spiriiual Din SlrUcturaspiritual!! a Jumii purced toate POstulate1e, logi!e §i poruncile lum;;
umane.Niciodata nu Îndemn pe nÎmeni la nimic. incerc sa intelegeomandamentele lumii
§i experienta trat!!rii oamenilor §i aceasta informajie s-o transmit aLora.
in ultimul timp, sunt din ce in ce mai des invÎtat sa deseurc ni§le cazuricomplicate §j neinlelese. 0 fac cu mare pli!cere. Pentru a intelege mecanismulUniversului, sunt necesare situatiile care dep!!§esc logica obi§nuita. in ma§inadiscm cu un medic având 0 mare experien{â.
- Apropo, Îmi spune el mie, tradu-mi diagnosticul in tenneni medieal!.- TOlul este normal, doar Ca licatnl §i splina au dereglata
bioenergia. S-aacumulat foarte mult disprel fa[a de femei.- Asta a fost Înainte, nu ~i aCUnl.- Tot ce a fast inainte este prezem În noi. Dac!! manifestam de multe ori
a atitudine negativa fara de cineva, atitudinea noastra nu se vOlatilizeaza, ci nemanânca, Încetul cu Încetul, sulletuL Nu demnlt, am aflat ca disprejul este multmai periculos decât ura. Dispretul se intoarce loarte repede Înapoi .i se transformaintr-un program de autodiStrugere.
Pericolul unei trairi emotionale nu sta În [()l'taacesteia, ci În profunzimea cu care ea patrunde in suller. De multe ori, omuliuceteaza de a mai uri, iusa continua sa dispretuiasca §i sa blameze §i din aceastacauza se imbolnave§te §i moare. Este destul de simp!u sa spui
"Nu mai nutrescura" ~i Sa Încetezi sa ma ura~ti. Sa spui"Eu !lU ma mai supar" §i sa Încete?isa te mai Superi este cu mult mai ditlcil, pentru ca supararea patrunde mai adane
ln sullet decat ura. A re!lunla la blamarea unui om imperfect care se POartaContrar logicii pâll1ante~{i de cele mai muhe ori nu sta În pmcrea nici macara oamenilor foarte echilibrali. Sa nu-I dispre!uiasca pe prost, pe nemernie, pctradator pot doar pUjine persoane. Cel mai greu este penlnt om sa nu se dezicade iubirea fata de cineva care nu 0 rnerita.
- Ce inseamna a !lU te dezice de iubire') Dar daca respectivul ili este abso]utindiferent ?
- lubirea este modalitatea de existenra a Structurilor spiriruale. Trupu!, penDua supravietni, are nevoie Sa se hraneasca ji Sil se Înmulleasca, iar biocampuJtrebuie a]imentat in permanenta de ]a
izvoml primordial. Campul gcnereazamatcria. Infnrmaiia primara se concretizeaza ca structura a biocâmpului §i numaidupa aceea ca materie. Cauza primordiala care ne-a creat contiuua sa ne crCe7CÎn permanenla. Ideea ca Dumnezeu creeaza Universu! dateaza nu doar de unsecol. Sut1etul e 0 structur~ a biocâmpului .i, pentru ca el sa exisle. lrebuie saaspire in permanenla catre izvontl primordial. luhirea pemru Dun1I1ezeu eSie
A' cest sentiment s-a deZ\oJtdt~ cauza pnmar la a. .
"
1..
r<Üturie a llnui Înah contact cu.
' d ' t acum decit cu careva ml enu" . . .1 l
.b -
..este mult mal fI Ica
'.'
in permanentà $J nIve u lU 1~1l. . ..
aeest nive! {rehuie sa fje acum ~IÎn urma. Ïnsa pentm supravtelU1rea omemrll
Illdi ridicat.. ..
, .ar di nu ~tjm aeest lucru. Sa spunem ca iubescNe iuhim cu [lHI} IOtre dm, do
..'~ cep [eazà aeest luem ca pe 0
..
90'i1 iar con~tnnla mea re . ...a
un am (Il proportle de 0,.
100 O/r al:casta e deja 0 lUblre 1I11CnS ,.
"x D ~
iubesc pe ellleva .0,
" t 1ahsoluta IIldlferentd. aca,
~ X''"
1' nt ' vel ul iubirll mele pen ru e'
, .taeut 0 magdne ~ 1
- ,
1nebuna Daca omul lUbn ffil-a
~ ~boln Xyi iar daca acest ilJve
.
' A kol de a ma nn a, ,a scazut la 90%. nu sunt m per- oate costa boala sau chiar moartea. Pe_mru\'a fi doar de 70-80%, aeest lucru m~ p
[' mea des pre llime trebUie sa-ml~
"" 1 10 concep la. ,
CJ. aCe~t lucru sa nu se wtamp, e"' te un l-)!!1 Îtn j)OlflVa mea, eu Il-am
.. , .~ t alO:}lear COlm.
"
fixez un adevar sImplu:. once JC1 Scaderea sentimentului de tUbrre esteJreptul sa respmg tUbHea fata. de. e'.
mare degradarea struclllnl"r spm-iodepartarea de izvorul primordIal ~l, pnn Aur'c~ situatie trebuie sa guvernez~
.-
. . 1 fi 'ce De aceea, ln on. ~
"l'
'uaJc, respecnv a cc or IZI'. '.. t"A t <;.i nu este perniIsa 3te
.
n1area ~' . 0 .
tul tUblnI este s an,.
" l '1
0 lege imuabtla: senumeo
' 1.
t buie sa întelcgem ca dlsprc\;u ~speelarea acestel egl reacesta. lar pentr_ure.e wate iubÎrea fata de un ait omohlamarea omoara mamte d
nlocutorul meu iji ammte§te:.
Continuam discul1a ~l deodala c~,le le .erieulos. Am trecul pnntr-o-, $titi, eu am simtit mal ~Iemlllt ca
d~s~~~tUA~ si~11Ü0 urâ aÙit de puternicâsitua lie dilÏcila. Am fost tradat de un a~edea În tata ochilor. Apoi am Întelesimporriva lui. ca nici macar nu-I
ma~;,~~a~:ine În primul rand A:n incerc~t saC" lucrurile se VOT star~l prost, p11<;"Jt AtUilci am Hlceput sa Ill
.
:!U
.d . iota dar Il-am n.~
'i'
- - .anihilez ura pnntr-uu efort e vo'.. ura a disparut, Însa. dintr-() dala, ml-aml'O g si sa-i ccr icrtarc lm Durnnezeu i;l,
d Il -aIl1 sim l lt 0 pierdere marc de~..
' ,â 1 dispretmesc ar
.-'
dat seama di Jm ll1ceput S -.
b. '. A a- .'111 su flet a Început sa 1111se
' - .. M- Im!eam Ine. ms- ,
A
forte, ca ln cazul unI. :1, s..
't ult mai greu sa scap de ea, mf l d murdane ~l 1l11-a velll fi
. bine dezvoJtar. Suflctul se polueaza- Ai un sistem Je aUtol.:onserva~e ~)an~,t" dezicere se'/trareaza cel m.1I
." 1 J.. Î~' de lUblre ~l aceas a
."" h'r~a
cel mai plilCrmc cam se ez Cc
"
rezinta medicamentul sufJetullil. ,1 ru, I ebine prin inrennediul boJJlor. Boalarç~e
~edicament sa ia, duke sau amur, nmull'ste un medkamcnt pentru sutlet, dar
.~~ fadi '1
alege singuf....
ceva abstrac!. Ce ar pUlea el sa. '.,
~ Pentru füarte mU~11 ltIblrea e~re
'. le iubirii. Pemru început. omuI trehult-.:- '1
.
11 sufletul fiecarUl om apar seante.l a ,1 ~
.u } putll1 ucru,sa ilwele sa IlU le inabu~e ~~ as ta Il
~obleme §i am ajuns la Ull caz intcre~aI1l.Am continuat de7.baterea acestOr p,-t
~a vad 0 fetita din ochl1 carela1 t 1 meu 111-.aruga s, .
- .", ~Cu cativa ani 1n urma, con o~u ,Dru
. ~~ .d ange. Medicii II-au reU§H ~a-i punaSt~ scurgeau periodic, ca laCflI11lle, plcatufl e s
177
ln S N LAZARFV
un diagnostic. Am examinat fctita ~i am spus di lrebuie trata,t tatal, cOllceptia1
. J.-
' 1" \:'\ P5rin \ii nu au venit la consultatie, a~3 c5 3.
1l1 ultat d.
(
-
~ acest ca7.
u! e -..,.<l,. - .
- Stii cum s-(\ t~nl1inat totul? Fata trebuia sa fie dusa la cunsu\t<1\1e IIIGcnm;nia. ~j,Cll pUlin timp Înainte de asta, am avut 0 vi~iu.ne, tmi ~J:une .Cl11.~tO~Utorul mcu. Ttebuiau cumparale de la biseridi trei cnh':lUlt~e de argll1t ~l ~')t1l111tC.Eu am f1icul aeest lucru. Îmi aduc aminte c{t l-am Întrc~at pc"
prcot ~Jca a~eSi_e
cr~iulitc trebuiau sa le poarte cUllo~tintele mele sau .sale .past~cze 111casa, ~J
mi-a spus ca trebuie ['use la gat, liar c5 l:u.e ~bll~ato.n~1sa f~e purt,a:e 1.~1
pcrmanent:.L Ziua Cfa Înnorata, Însa cano am l~~lt dm blsenc: am va~ut ~1e'l.suplame3 0 spartura ÎIl nOf1 prin care lumina putcnm: soarele, Dupa vreu ClllC!nl1t1ute~gaura a ros~/acoperiÜi de [lori. Mai t~rziu l-~m int~~bat ~e prc:-:t ce ,pu;!:<I
~~A .
'-"s ta/ ') Acest lucru se 6heama pogorarea Stantulm Duh . m-a l<liDUlllmsemne M. '\"
. ."
.'\
el. În G~rnaf1ia. fetitei nu i-ao dcscoperit nicÎ 0 modificarc palologlca. LaCrlll11 cde sauge i-au disparut dupa 0 lunfl. ..' ~,
-" .
Am investigat bi0càmpul fetilei ~i am v?zul aceea~l IncrogJtfa a n~unll ca~~
prima data. insa anllTI devenise mai dispersatâ, mai PU\i~1dar~. Am-rncercat sa
Jetermin trufia fClcL care "inainte se atla la nivel martal. :il am vazut ca p~og:amuJera inchis. Apt1i am investigat hiocâmpul tat~Hui ei ~i am intelcs t(ltut. .BlOc3mpulcra contrar ~i dcformai de ni~te programe de autodistrug~re ?\~tel:mce.,
- Îngeru! paziwr 0 ()crote~te pc fetit~L insa iata.l tr~bU.le sa 1~~lapÜI lOt c~
~i fat~1 de lumea 111conjuratoare. Dispretul ~ena1le "in"cap, "i.nCOn~lJln.ta"~.l f..~e
aceea are de suferit in primul rand capu\. Dlspretul f?P l~eonce .um poalt: ~lH;e
la scftJerea \'eJerii, la pierderea incisivilor. la duren artlCldare lIt genundll, ladetÜl1narea talpilnr picioarclor $1 a~a mal departt:- LacrimiJe.. J.c .sal~ge crau, (:marturie a faptului cà orgaoismul a~tepta 0 blocare dura a tr~he~
tete1. ::!net~e<l
.i dispretului ei rata de nameni. Comactul cu ceea ce nUlnlTI1 Duh.ui Slan~ ..hl
sui1etul ~i trupuJ. Conceptia ~I COll&ttInta tatalUl ou ~-aupunftClt, de acc.ed
purifit:arca sunetUlui sau era Jegatâ de degradarea mal ra~lda a lot cee a ce 1-3intinat sufletul. trupul ~i absolutizarea intereselor acestUla. T~)t c.eea c~
pute<~
primi peste d0ui'ized-treizeci de alli el va primi in decursul a dm am, salv<lndu-~lin <lcest fel faia de la boaHi ~i ll10arte.
-CUlIl ~} În\ekg'? 0 pedeapsa rapida este spre bine? ~ .
-- Cu dit 0illul este pedepsit mai rcpede pentru comport~'IlllCnlUJ
,S,lU:1Il:orecL
cu aUtt el devine mai Îl1telept. Pentru ca omu! sa~~i dezvoltc personahtal~~, vt:~nU trl'b1Jie pedcpsit dintr-o dati]. ci trehuie :;3 i se dea posibilitalca H.!lei rurItJ~a:'!henevok, Secl\1ele anterioare au fost sccole Je libertalc, ceca ce il. 10r~na[ lJ\~!Vl-dualitatec\. intelec!ul, t;ivilizatia. Acul11. cànd 3ccSt potentia]. ~stc ~p~llZ,~t..\"H~e.oalta perilla03 de cUJ\oa~[erc a Jcgilor Universului. a \{~gicii SP.lfil,U~tIl~1DI\'~.JJIl~~llDe aceea. pr~h~tit'. fiecare poate observa acum Icgatura d,~re~ta d:n.nc _tdI)t.'~~lraspbla. ville vrl'Illea priorilatii legilor Divine asupra celur pamantc]!1 111CCIll;;;i1\TJta
L~ ~
r
KARMA PURÀ 179
1
!;i
!ol..:uitorilor planetei. Cu cat este mai curat suOetul omului. cu atât mai repedee! va primi pedeapsa pentru un pacaL Dadi sufletul unui Oln este dificil depurificat ~i el nu rcu~qte sa fadi acest lucru, atunci este pedepsit 0 singura datà~i pentru mult timp. Dintr-o perspectiva superioara Însa, nu se face nici 0difcrentierc: f1ecare arc calea sa de contact cu Divinitatca. Când sunetul seata~eala de telurk, se impovareazà karma, intelectul, inleligenta, capacitatile.Cu dit ele sunt mai mari. cu atât sunt mai multe bunurile pamânte~ti. Acestneajuns poate fi depà~it prin renuntarea omului de a se erampona de intelcct ~ide valorile pamânte~ti. Dar inte!epciune, capacitàti. valori pamânte~ti, el le capalàcu atal mai Il1ult cu cat iubirea sa pentru Dumnezeu este mai mare. Cu cat estemai strÙnsa lcgàtura sa cu Dumnezeu. cu aU\[ apar mai multe capacitàti ~iposibilitàti, mai muIta [l'rie ire pamânteasca, cu atat este mai mare ancorarea "inteluric ~i cu ata! e mai incarcata karma. Pentru a trece cu bine peste toate acestea,se cere 0 permanenla aspiratie catre Dumnezeu, De aceea oamenii cu sufletulcural se deosebesc de oamenii cu sut1etul Întinat numai in planul teluric. În planulDivin, ei se afla În ctape diferite ale aspiratiei dUre DUn1oezeu, Tati aeei carl'au avut parte de capacitàti deosebite in alte existente, au avut un iotelect superiar.hunastare materialà ~i ata~ament pentru toate acestea ~i au inceput sa se dezicâde iubirea rata de oameni, au inceput sà-i dispretuiascâ, in aceastà existenta culeginsuccese ~i boH ~i supravietuiesc numai aceia care se preocupâ mai mult de sunetJec:it de tfUp. .
- Bine, ~i daca amui este gata sa iubeasdi 0 singura persoana, iar pe ceilal~iIi ura~te '?
.
-- luhirea este dorinta de comuniune cu obicctul iubirii, iar tot ccea ce ilinconjoara pc am este un mijloc de expresie a iubirii. Daca Îl iubesc pe Dumnczeu,\loi iubi tût ceea ce ma il1conjoara ~i nu ma voi agata de nimic. lubirea fala deilllreaga lume ~i de toti oamenii e un semn di H iuhesc pc Dumnezeu mai multdecât orice. lar dadi sunt indiferent la toate, dispretuiesc totul :ji iubesc un singurom e un semn di il situez pl' acesta mai pre~us de Durnnezeu. Ata~amentul ratade un singur om da multe baH ~i probleme. Cât timp omul absolutizeazâ sexuali-talea la oh'el ca~tienl, acest lue ru nul e periculos, dar eum aceasta pàtrunde lnsu flet ~i "in subco~tient, atunci fie cà se declan~eazà mecanismul sterilitâtii, fieca vin bohle venerice ca mijloe de bloc are a acestui program. De ce sitilisulse tr~.~a prin inanitie? Nutritia ~i reproducerea sunt principalele functii alenrganisnmlui, Absolutizarea acestor funqii duce la ingreunarea tratamentului.Înscamna di abtinerea periodica de la contaclul sexual, de la 0 masa imbel~LlgaULde la alcool este nu doar 0 masura terapeuticâ, ci ~j una profilactica Împotrivamultor bali. inclusiv a cclor vencrice.
Conlocutoml lueu a cazut pc gânduri.
- lata un fapt grcu de explicat. Astfe} de sÜuatÜ se Înlâlnesc tot mai des.Und fCl11cj i se recolteaza probe, analÎzele sunt perfecte. În timpul sarciniL\iwestiga\ia aratâ ca este infesta ta, de exemplu cu tricomonas. Nu i se aplica nici
180 S.N. LAZAREV
un rratament. Dupa na$tere, i se recolteaza din nou probe. Analizele sunt perfecte.Nlci urma de infeqie. Problema e unde-Î locahzala infeqia?
Zâmhesc, deoarece am cercetat deja un caz similar ~i pot explica ce se intâmpHL- Odata, am examinat 0 femeie ~i ca mÎ-a povestit 0 Întâmplare dudata. So1U]
ei a fost trimis la inchisoare ~i Î-a spus la despi'iqire:"Daca te culei cu cineva.te umpli de gonoree". Si, intr-adevâr. dupa primul contact i s-a descoperit gonoreea
În timp ce partenerul ei Cfa curat. A doua oara, aceea~i povesre. A tr,.~iaoarala fel. $i ce-Î mai interesant, partenerii ei il-au avut nimic, În timp ce ea de fiecaredatâ a trebuit sa se trateze.
Am cercetal sa vad ce se Întâmpla la nivelul fin. Infectia se ascundea Înregiunea ovarelor !iÎ a trompelor uterine ~i programul transmis de sot 0 acti'/izaÎn anumite momente. Atunci gândeam a§a: c3ndva ea a avut 0 infectie care Î-atrecut in tesuturi ~i i-a ramas acolo, iar amenintarea verbaUi a salului ei 0 activiza,Am ~i compatimit-o În sinea mea: daca dupa atâtea ~edinte de tratament infecliaa ramas, e greu de crezUt ca femeia va pUtea scapa cândva de ea, Atunci nu~tiam luerul cel mai important ~i anume ca organismul avea nevoie de aceastainfectie ~i de aceea 0 ascundea ~i 0 proteja Împotriva medicamenteIor. Organisrnulpoate elimina oriee infeqie foarte repede tara niei un [el de medicamente, iar,dadinu 0 distruge, Înseamnâ di ea ii este necesara ~i el 0 va foIasi În anumitescopuri. Când programuI absolutizarii pHlcerilor sexuale trece În subcom,aienl,el depuncteaza structurile spirituale ~Îmutileaza deosebit de tare sufleteIe copiilor,Dacà porentialul spirituaI al copiluIui seade, el nu se va mai pmea na$te, iar celcare se va na~te va avea sutletul atât de lipit de pamant, Încat va fi declan~atàdegenerarea, De aceea natura propune diferite fom1e de blocare: fie benevoIe,eand parintii ln timpul sarcinii limiteaza reJatiile sex:uale ~i sotul se axeaza pestructurile spirituale, fie punitive - supâràri, certuri, aduItere, boli. Daca femeiaÎnsarcinatâ nu-i capabila sa se purHÏce prin suparari ~i certuri sau cand sOlul,prin caracterul sau, nu-i creeaza asemenea oportunWiti, organismui pastreazâ Înascunzaioare 0 variama ._, infeqia care, tacându-se simtitâ În rimpui sarcinii,blücheazâ În subcon~tient programul absolutizarÎi placerilor sexuale §i permitepastrarea intacrâ a structurilor spirituale, respeciiv viata copilului. Daca va primisau nu copilul infeqia dupa na§rere depinde de starile emotionale ale parintilor
~i de karma sa proprie. Daca sufletul sau este pur ~i nu s-a lipit de pli'iceriletrupe~ti, copiluI va fi pur din toate punctele de \'edere, Întrucat organismul mamcinu mai are nevoie de infcqie, el 0 ascunde iara~i În tainitele sale. Pornind deaiei, se poate presupune cà medicamemeIe i~i vor pierde În timp puterea deactiune, iar infeqiile Vor avea ~anse mai mari de supravietuire pentru ca eIe 1isunt necesare organisl11ului, pemru ca, tara: acestea, degradarea structurilor spiri.tuaIe poate trece dincol0 de Jinia ro~ie ~i sa se traduca prin degeneraœa f1zicâa urma~ilor, Prin unnare, §tiinta trehuie sa-~i canalizeze toate eforturile nu indlreqia utÎJizarii mcdicamentelor, ci În direqia ccrcetarii $i cultivarii structurilorspirituaJe ca faclOr principal al supravic{uirii omenirii.
Oncologia
~' a roblemele pornind de la cart~a i~Uli, iarO'unenii incearca sa-~l làmureasc ptul bolilor grave trebme efectuate' d I ci Pentru tratamen ~.
t' aell lm avansat rouit e a un"' le iau la trarament. Daca SHua~1cjn~i-~ase ~edin\e, Cele mai compl~c~te
ficazun
zi Cinci-opt ~edin{e seara prin'tH ma suna III lccare
' . ~,'uda
este complicala, paclen Il~ d
~d'u peste un caz serias unde, m. CI
te!efol1 le consider normale, msà,~ aca ~1 'um p lilà suprasolicitare, Smgura" e indiUlate~te, SIm 0 c .eforturilor mcle, s!tuapa s
'd de rezolvare a problemel.~ca1e de ie~ire este g~sire~ unor 1101.mi~too;i intervine cine ~tie e~/-'in,s~ stare.a~i acum: ori nu ma_mleleg paflnt ,sa renonte la supararile p~\l oamem,c0Dilului se inrautate~te, Il .este foarte gxr~ufl' Ior sau dis pretul indreptat impotnvar
"" ' 'ar j udecarea pdflnt. ./În special pc panotl, l , - .lor reprezinta cele mai pericul?ase vengl.da
~à veti considera ca el este vinovat,-- Înte1egeti ca nu yeti putea !erta un omo ~ l
,
inlelege- dar vcti ~i simti .ca~ Când nu numai Cd ve 1 ,
l 'fi arii:~i \'~a provocat supararea:
' fi Îlu-i decât un instrument a pun ~c. 'a"torul este Dumnezeu, ~l ca once, 0
d~
1.
dori-o Fiul dumneavoastra este.
-.,ara cillaI' aca al,
f esteatund nu va yeti putea SU~
' ; rincipale care ÎÎ alim~nteazà tru!a.'bo!nav Je cancer ~i un3 dm ca~z~ e P
ai reslis de Dumnezeu. TruÎl~ est~dorinta lui de a-~i pune de~tep~ac~une~'lmtral~matizante. Destramarea teluncul,Ul.j' lentà cu refuzul de a accepta sltuatll eH', transfera de pe valonle
et.:llya . . ,Punctul de spnJm se
" d' 1Îl1tare!;te Ico-àtura cu Dlvmltatea,
R ~ fuzul Purificarii, pnn mtenne lU. ~ .. tru Dumnezeu, Cd" eneapàmânte~tl pc mblrea pen,. np~;: acordata trupulul sunt., e, ds_em
. ~ 'agrcsivit5tii altora, 0 atentie pleabI':" , - à sc ingrijeasca de Sll1e ~l sa ~lliclez~cmanifest~ri ale trufiei, Celula este 0 ,lg,ata:
lucru, d'evinc canceroasà, In~ruca[pemru sine, dar, daca ca. face~numa:na~~'~ctUrile câmpului, de indatà ce mvelu~
infonnatia de baza a cel~l~l se g.ase~t,e 11 trebuje opril prin distrugerea sU!selgrijii dl; sim~ dCp3§e~te ~mIa ~o~J.e"ae~~lt 11l~rUSau
pentru un anumit timp, cdulade pcricnj adica Înveh~ul hZI~ dl ,~,cU
lel:
a m;mai pentru organism. Pentru a-~ea de SlOe ~l va uer(". il vâ vell\'<.:1n::nullxa la PI:cocupar,
~ '~himbati concep{ia despre hUl1t:.an.' .-: .;vindeca pc .:upll, ffebUle sa \a sc
'"- .J.eral neplàceri sali nenorocH.J s~. ~
'tot ceea ce aIl \..onsl . 11lml lUirc\'izui imrcaga vlata ~l..-
.. ;-' d-' Dumnezeu. cand ii Vl;P m~ Il~
-
"
'.) Punhcare trlmlsa t: - l 'M- va dlsparca ~I
accepl3{J ca pe(
.la "'iea dumneavoastra [e Ufh..3
. . ,-.,Dllmnezcu pentru aceas[a, atunc.I~
gy., Cand l1r111smcrcnie va vep allIlil~a
.-. ul celulel sanaloase. .. ~
ai d Pnndi, ve~i comuta 111regm1,
eliculà cincmarngratIca, c l
-
.a~resivira,ea derulandu-'Y3. viala ca PIJ
e 0
1
Pe' zeu va veti purifiea sur1etuJ. TrcbUlc- . -
.. ,blrea pentru Ulm ,
. ~ . ev']luarerue}kiuni '�e~l manUflSllU
'Î sa constiinta, eare gencreaza 0,
,.sJ.-hceli aeest lucru În m
.ad perm~nent.. .n~
f !a :lc aceasta va k~!gâ foartc su.ans"' '-l -' ll la 1 silualiei ~i 0 ,ni/udme cntJC<1 a.
,,/k'f1nJIl: -
".
1
~
j
!~
11
\ ----
182 S.N. LAZARE\'
1
Il1
de pamant $l da na~tere agresivit5tii. De aceea, renuntarea la Jogica pamanteasca~i stoparea con~tientului sunt indispensabile. Înainte de oricc, renuntati la evaluareaoridirei sttuatii, la incercarea de a intelege sÎtuatia respectiva, Daca s--aintâmplat,Îllseamna ca a fost cu vOla lui Dumnezeu. În aeest caz. evaluarea se anuleaza.
Con,5tiinta tinde catre discretie, dUre demolare, de aceea ca este agresiva,Sl1bcon$tientul tinde sprc unilate, adica spre iubire. Iubirea este forma supremaa comuniunÜ. Dc aceca, cu dit va fi mai mare iubirea pc cafe 0 nutriti pentruDUffinezeu $i pentru tot ce va inconjoara, eu at<!tmai activ se va orienta sutletulcopilului dUre Univers ~i boala va deveni inutila. Puteti foJnsi orjce tchnicisup1imentarc de üprire a con~tiinIei. Toate acestea sunt legate de limitarea nevoilortrupului. Postul, Înfnmetarea, îI1singurarea, rugaciunea, toate acestea deconecteazalogica trupului ~i activeaza logica spiritului. Imaginati-va urmatoarea situalie:TJn OIn hca bàuturi alcoolice, fumeaza $i se sirote bine. În momentul ln care (\tenninat-.{) cu beIia, s-a imbolnavit de cancer $i a' mude De cc? Pentru càa!coollll. fumatul, narcoticele hlocheaza cOIl$liinia, n dcconecteaza pc oro delogica p~Îlnallteasca. Acela§i rezultat l11sa, ~i cu mult mai d"icient, Ît dau 0Întelege~e coreeta a lumii, insingurarea. postu!, infometarea, spovedania, ruga-ciunea. Inainle nu pute am niciellI1l pricepe de ce yoghillii practica re7.cqia bazeilimbii ~i lnghii capatul acesteia in timpul meditaiiei. S-a dovcdit ca orice gâllddeterminâ vibratii ale bazei linguale, deoarece gândul este legat de cuvant. Imobili-zarea liTllbii duce la stoparea gândurilor, adica a con~tiintei. Are lac 0 muta~lta energiei de la ceriTItele trupului catre cerintele spirituJui. Când yoghinul seconccntreaza cu orde asupra unuÎ punet. sau sta cufundat ln apa rcee ca gheala,sau i~i dceonecteaza practic respiratia, care este legata cel mai pllternic de ccrinteletrupuluL are loc acela~i proces. Dar toate accstea sunt tehoid ale nive/uriJorinferioare. Deconectarca straturilor supcrioare ale con~tiiIltei afC loc Ilumai incazul iubirii rata de Cel care ne-a creat ~i În cazul dorintei de a intensit1cacontactul cu El. De accea. trcbuie sa va cOllcentrati fonele asupra iubirii pentmDumnezeu, asupra vointei sale supreme §i a logicii ln tot ceea ce se int?nnpla.Rugadunca este necesara pentru ca iubirea fata de Dumnezeu, mai mare decâ!rata de oriee de pe Pâmânt, sa fie transmisa urma§ilor.
1
.~
1
1
(
'f1\' i:~
': Cancerul este legat de caracter. Un om vesel se imbolnave:;;te greu de cancer.BoOle grave incurabile vin atunci când are loc impactul dimre orientarea omului
~i \"ointa inlregului Univers. Respingerca brutala a unei situalii În forul interitJrconstituie deja viitoarea boala grava. În prima carte, scriam desprc cotirura care
a avut Illc în conceptia mea. 0 stenocardie deosebit de grava. De .$3se ori pfSaptam3nJ venea Salvarea. Nu-mi erau de folos nid un fel de medicamcnte ~jnid masajele biocnergetice. Si totui din cauza regretului pentru trecut. din cauzaneacceplarii situatiei c<Jrea patruns in forul i11lerior. Vindccarea completa a venitdupa ce mi-am schimbat atitudinea rata de cele in1âmpla;t:.
~.
"
KARMA pURÂ ]83
Fiecare dintre noi participa la evenimcnte fizice rcale ~i ne-am obi~nuit calrebuie sa intluen\am evenimentelc prin actiune, prin subordonarea lumii incoTl-juratoare propriului program, propriei vointe. Aceasta este 0 logica pamânteasca.lJnul ~i accla~i program transferat in subcon~tient da efecle diferite. La I1ivelulfin, noi putem schimba lumea inconjurâtoare numai sehimbându-ne pe noi,intreaga noastra atitudine faia de lume. Neacceptarea trecutului $i regretul pentrucele intâmplate inseamna Încercarea de a-l schÎmha, de a aqiona asupra lui dinpUIlctulde vedere al logicii pamântqti, ~i 0 astfel de comportare are ca rezultatin special bolile eardiovasculare ~i oncologice. Cauza izbucnirilor rnaladiilor insecoleletrecute se explica tC1artesimplu. Din secolul al XVII-lea amui a absolutizatinteligen1a~i intelectul. A avut loc 0 stingere treptata a perceperii lumii ca entitateJotata cu 0 inteligentâ suprema comparativ cu HoL Dadi con~tientul nostru nupUleasa explice cele intâmplate, atunci dideam in eroare. Procesele logice aveauJrept rezu!tat 0 cheltuirc explozivâ de cnergie, atragând tràÜilc emotionale.Inlelectul ,t inceput sà-~i subordoneze sentimentele. Înseamna ca intelectul trebuiastopat. Bolile fizicc ~i psihice limÎteaza considerabil posibilitàti1e corpului fizie,i;lracesta este legat in mod incorect de co~l1inta ~iiilteleet. Prin urmare, limitârileperiodice În alimentaIie, in pli'icerilc sexuale, in ceea ce este legat de con~tiinta-$iÎntclect sunt 0 minunatâ profilaxie a conccptiei omului. 0 tilosofie, 0 conceptie,un COlnportament ~i0 alimentatie incorecta duc la un caracter imperfect. lar dupaaceea apare ooala. Nid nu mi-am putut imagina ca cel mai bun medicamentimpolriva cancerului este schimbarea eonceptiei ~i a caractefului.
Eu insumÎ am avut un asemenea prilej, in vara anului 1991. Semetia ~i dispretulfald de oameni genereaza lipsa dorintei de a trai, sentimentul 'pierderii sensuluivictii. Din exiSlentele antcrioare am adus in copilaria mea senzatia de elitism,scmqie ~i dispreI fata de oamenÎ. Inca de la Il ani, a aparut blocajul: din cein ce mai multe gânduri de sinuciderc. Un mare numar de traumatisme, boli ;}int:plàccripc cafe le-am suferii În copilarie 0 anull1ita perioada ln-au echilibral,rupandu~made cele pamântc§ti. Incepând cu 11 ani, se dezvolta puternic corpul
'l!, legat de acesta, inte'cctul. lar intelectul meu in existentele anterioare a l'ostJegar O? dispretul fata de oament. Traumatismele ~i bolile mi-au ajutat foartcpu\in. lnseamna di ori trebuia sa mi se demoleze psihicul. ori, prin gânduri lasirmciu':rc,prin pierderea sensului vietii, sa fiu rupt de cele pamânte~ti sau sacapat un HOUseIlS al victE prin aspiratia catre Creator. Cu ajutorul unor pa~irnafun~i,}i chinuitori. am lnceput sa urc sprc culme. ne§tiind inca spre cine ~i\'1cmro1113ÎlIJreptam. Aeest lueru e~rapentru mine 0 aspiratie catre 0 spritualitate~l1pcrioar;1,spre iuhire §i bine. Simturile mi s-au toeit ~i ~i~au pierdut acuitatea.d;tf aetst lueru nu m-a Înspâimâlltat ~i mi-am gasit un ait punct de sprijiJ'l.A$pir<J~i_Jpcntru dezvoltarea spirÜualii era pentru mine atunci aspitatia necon~tiel1-ti::aUicaUe DUlllnezcu. Ani de-a rândul m~am simIlt ca Într-o carapace. Toatal-eZl:rVade rurte mi-am orientat-o În sus. Si, pe masura cc se intensit1ca aspiratia
184 S N. LAZAREV
c~tre. Sfâm~l I?uh, carapa~ea devenea to.t mai subtire. Dupa 25 de ani, au incepu!s~-ml 3?ara dm .nou sentImente putermcc. Au Începur sa se manifeste in mmed~n ~e m ce mal mult ceea ce unii numesc strategii telurice. Nu se Ijpe~re dtPamant omul cu sufler bun, iar eu lIU-mi amintesc de 0 asemenea bUnara!f
sufl~t~asca $j,~ceeiJ ce-j extrem de pericuJos, incepând cu 1990, via{a Inca s.astabthzat, au mcepm sa tie mai putine neplaceri $i nenoroCÎri. Toata vÎa{a mis-a spus cà eu, de~i sunt talentat, n-am sâ realizez nin1ic. În ] 990 abordandstructuril.c karmice ~i efectuând cercetari, am inteles cà voi fi cunosc~t ~i cà ~ûjavea bam macar cât sa ma alimentez normal. Acest lue ru mi-a ancora! definitiv
~lItletul de Pamant. M-am aruncat cu lacomie asupra plâcerilor pàmânte~ti, amIncep~t sâ ma gândesc tot timpulla bani, la fapm] ca-mi voi cumpara apanamen!~] vIla. Apogeul unor astfel de planuri l-am atins În primavara anului ] 991. Exac!ln ace~t r:noment, am observat ca mi-a aparut pe caapsa 0 mica paUi intunecata.
Era~ mamte de plecarea la Sad, unde locuiau mama ~i fratele meu ~i unde trebuiasa-ml petree concediul cu Întreaga Ülmilie. Pentru oriee eventualitare !TI-am dusla 0 cuno§tinta de-a mea care Cfa medic terapeut. '
- ~Est~ 0 lumefÎere a vaselor sangvine, te-ai kwh, probabil, mÎ-a spus ci.Cand J-am aràtat pata fratelui meu care este medic, el a avut 0 aWi reaqie.
- Cred ca trebuie operata cât mai repede.
, El insu~i a avut 0 paUl pc picior, care a fost indepàrtatà pc cale chirurgicalà
~o~a m~a ge~m~nâ~
murit de ,cancer În 1988. Judecând dupa toate aparen(e!e,mu ve~lse ~J nne
"ran~ul. BUOlca mea, care Iocuic~te intr-un catun nu dcpartede SOCl, avea
°.casura unde rn-am dus sa locuiesc În timp ce fratde 11lell S.-J
o::upat .de or~antzarea operatiei. Când trupuJ se pregate~te pentru moarte, trebuiesa te gande~tI la sutlet. Am Iuat Bib/ia $i am recitit-o, dar ÎIHf-un mod cu tOIUJ
nou~ ca pe un medicament pentru sufieL Am incercat (Ot timpul sa-mi clau seamdd,aca am sau nu~c~ancer. M-am decis sa fae un experiment. M-am dus pc plaja~l a~m st3.t 0 ora III soareJe arzator. Dupa aceea, mi-am desenal biocâmpul ~i.vazand ~ll~te defl~r~1arii :amcteristice puternice, am Înteles di totu~i am cancer.
~m ven~t ]a S~)(;I ~] am IilcepUt sa ma pregatesc pentru operatie. Trebuia sa-mitac analizele, mclusjy pe cea pentru SIDA.
- Ar fi fnnnos sa-mi gaseasdi ~i cancer ~i SIDA in acela~i limp.Frarele meu s-a sdirpinat ln cap.
- E greu sa alegi Înrr-un asernenea caz. Dar daea e sa aJegi, e totu~j de preferatcancerul.
OP:r~tja~
durat [oane putin. Peticul de pie1e de 5 cm a fast trimis la analiza.Cerc:tan!e .hlstologice nu durau mai muIt de tcei ziJe. Am primil n foaie cu:emnalU~1 ~l parafe, unde seria ca am 0 melomâ cu inv3zie de gradul JI. Am1~.teles ca arc loc metasta1.a. M-am dus cu frateh: InCU la un biri ,}i am comandattnptura ~j vin.
- Am vreo ~ansâ de supravie{uÎre? 1-am inrrebar eu
KARMA PliRA 185
NicÎ 0 ~ansa. Un an, un an ~i jumatate maXU11UI11. .Pc dlunci nu ~tiau ca un am cu melanom poate trai ~i doi, ~i zeee, §I
cincisprezecc aoi. Totul depinde de omui insu~i. Faptul ca ~i cca mai g.ravà b(:,ala(1D<.:o!ogicapnate fi trat'atâ ~i vindecatà nici nu-l hànuiam. Pc atuncl .nu. ~tlal11
JucruJ cel mai imponanr, ~i anume canccrul este 0 boala a sut1e!UIUl ~l nu auupului ~i trebuia vindecat sufletul. .
Diagnosticul pus mi-a fast de un mare ajuior. Daca frat.ete meu ml-a~ fi ~pusca exista ~anse de supravietuire, m-a~ fi agâtat de corp dm tome putenle, l.n53eu m-am deconectat foarte repede de tot ccea ce cra pâmântesc. Pentru aSla, fil-au(febuit numai [l'ci zile. Cel mai chinuilOr lue ru În toatà aceastà treaba este càe~tj Jus ca vitelul la ahator ~i cà nu pOli face nimic. Asta, În ceea ce privqte(OfpU!. În ccea cc privqte Însa sutletul, sc pot fa.ce ~nulte lucruri.. A~l trecul
ln rcvista Wate variantele ~i rn-am opril asupra unela slOgurc. Trebu13sa renulltla tOate starilc emo1ionale legate de teluric ~i tot timpul ,care mi~a mai ramassa.! folosesc pcntru limpczirea ~i purificarea sut1elului. ,,10 fond, m~ gând~an~~t], putca si) ma calet;' 0 ma~ina, iar aici eu ~tiu exact ca am s~o mal :duc mca
un an. .Sjrua~ia s-a modificat Înlr-un mod interesant. Mi-au revenit toate stanle
e~o{Îonale, dar acestea crau de bucurie. RegrelUl. invidia, frjca au iIlcepuf sase t;pcascà repede. Înainte de plecarea mca, am intrat Într-t~ beràrie, am Aumplutrnasa de halhe ~i am comandat ni~te târi. Dupa ce am hàUt, tratc~e meu a. 1I1cep~tsa se [amenteze cà are ghinion ~i muIte neplaceri În ultimul timp. Er~m rrcl.
- Pardi asœa-s nepI5ccri? a ripost3[ prietenul sau. lJilc: eu am Înlr~adevar!ihininn. Era cat pe ce :-;a-mÎ pierd loeu! de munca, am ajuos ~I la dczalcoohzarc.~
Au Început sa vorheascà În contradietoriu. l-am opriL- Bàieii, eu am inlr~adevâr ghinion. Am cancer ~j În curând voi omri.El au dal aprobatiy din cap.
- D'l ghiniooul tau e mai marc. ,Ajur~~â~d la Sankl Petersburg, am dus Jarnelffl1ÎsWlogice ~i hilenJf/~~ ie~in:
]<1.Jnslitutul de Oncologie din Pesocinaia, Am decis sa, nu n).â tratez. Slm~~amca JetS! 1ucru este inutil. Voiam doar ca cei de aeolo sa--mi puna diagnoStIC1~]
~isa-mi spun.:'icat mai am de trait, fiiodca era necesar sa.mi pu~ ordine ÎIl ~~eb~n>Îl1cetu] cu incetul, strat dupa strat, indepartam tot ceca ce ma lega de f amant.îmj amintesc di Înainte de operatie stâteam la masâ cu sotia ~i co~)iii ln. c~[~~nlJl
U!1llemi',lIIl petrecllt cflleva zÎle de concediu. Masa era În cu ne ~1 era tenta ~er:JzeJe s0ardui de 0 boIta de vitâ de vie. Sotia a incepul sa toarne bO~Slll ln
t:!rfurii. iar fiica ~i hâiatul meu de ~ase ani a~ezau IinguriJe., D~od~ta,. h~1 s~i.~hagat sut masa ~i a inceput sa caUle ceva. Dupa aceea, am Sll11pf ca--n:1 atJJ1g:e<t
(,Il~degetul pata neagra de pe picior. A ie~it de acolo Si n~i-a spus: ,,~a_ia, Ill!.t.:
arai de mUa de tine!". Toate aeestc amÎntiri imÎ priciuUlau 0 ptLterlllC3 dur~le
in su/lei. Dar. pc màsurà ce imeresele meJe sc indreptau tot mai sus, stratunJe
j--
186 S. N. LAZAREV
, ,: (
1
telurice se indepartau iuCCL incet ~i se instaura sentimCrltu!uIlCt srraluciri lini$tÜtin sunet. 0 singura problt:JIia hni ramânea de nerezolvat: De ce mi se pcrmitea 'sa ajung la jnformatii care pot ajuta multor oameni? Atunci, de ce trebuia 53mor. daca aceste cuno~linte am inceput sa le ordonez Într-Ul1 sistcm'! Dacâ~;
Ji f€\l~il sa scriu cartea/~i apai a~ fi murÎt. accsl lueru ar fi fost Je in(eles. De,ce iosa trebuie sa mor daca inca nu este terminatà cartea? Erau numai doua'---variante: ori sunt Într-atat de imperfect incat ml-mi efa permis sa transmit
informatia oamenilor, sau, dimpotriva, sunt supns purificarii pentru ca aceasta
carte sa fie mai buna. M-am agatat prea tare dc Pamant ~i de aceea sunt despnrn1n acesl fcl de carte. Toatâ viata am lucrat pentru acumularea :$i prelucrareainformatici ~i am simtit ca ca este necesarà oamenilor. Era rara seIlS sa mor lOcmaiacum, Însà, cu un ascmenea diagnostic, cartea avea putine pnse sa fie terminata.Gândindu-mà la toate acestea. nu taceam altceva oeGll sa strâng din umeri,Singullli lueru care putea satisface toate variantele cra 0 minunc. Trebuia sa semodifiee rczultatele lamelor pc care le-am actus. Eram cudos ce scenariu a losiales pentru mine aco1o sus. Peste câteva ziJe. ma allam la Institut. fata in fa~cu mcclicul. Femeia. simpatica, cu paruI negru, cauta printre fi~e ~i, În sfâr~it.
0 gase~te pe a mea.
- Am cfectuat 0 analiza histologie a mÏIlUtioasa. Diagnosticul primar nu s.aconfirmat.
Sunt naucit.
-- La SocL aceste lame au l'ost analizate de 0 comisie formata din opt medic;Vrc~i sa spuncti ca ei s-au În~elat?
- Suntcti CUIllva nemulturnit? ma imrcabà doctorita.Dimpotriva, cram satisflicut 1n totalitatc. Apoi 111-am gandit mult timp. ,.Cine
s-a in§elal totm;i?". .5i am ajuns la concluzia ca nu se in~dase nimcni, Se parfdi starca sutleteascà a OIl1ului este in legàturà pana 5i cu investigatiile histologice.
Mi-am amintit de un hasm popular rus unde eroul le spunea pàrintilor: "Dadpc dima~a mca va apàrea sânge. Înseamna ca eu am murÜ". În poveste, se exprimaccea ce a fost real, dar nu se pute a explica prjn logica obi~nuÜa. Se pare cfuna dintrc pove~ti mi se potrivea mic. .
Am ie~it din cladirea Institutului ~iam mers pc 0 ake Inverzitâ dUre p!atfonnâ.~0 junÜ"Hatede ora am fost cuprins de 0 bue urie tara margini. Însa. in cur<\nd,
i-a luat locul tristetea $i 0 imensa apâsare.Trci zile m-am simtit ca strivit ~i ma gandcam la faptul ça trebuie sa-mi repal',
bai3 ~i sa-mi rCl.olv ni~te probJemc care nll suferc<iu amanare.Sut1etul mi s-a dela~,lt de teluric $i a filst cuprins de fericire. Reimoarœrei.
'Id tduric se producea il! tllod chinuilnr. ExpericlI\a pregatirij pemru moarle{fn,"f.un di§lig peutrll nivelul mClJ spiritual, Am JTltclcs ca omul trchuie sa ai~În pnmancnta scntimcntul dcspaqjrii de \'iata pamantcasca. În cazul dceS!a.
..
dragQstc<1 pcntru lOt ce este pamântesc llu-l va fixa de ramant.
,11
: 11
,1. 11
1,
""
f,
:
~'M","'""
.187
ln. ulrnneIe .doua luni 3lIll avut patru Pacicn i bolnav .
clare. trufia ~1 uclozia Insl"l ~' f'
t 1 de cancer. Cauzele su nt0
"<, Hl unepe de structu
' h.
à .decurge in mod diferit. Pe '" d
. . ra pSI le' a flecaruia, boala, pnmu 01 l-am consultat la N ~~;1I1cerla pancreas ~j ochii ingalbeni ils. . ~w ork. Voul avea!oarte grcu sa ma urmarea~ca 1.
t.l.e admlnIstI'au deJa narcotice §i Îi Cfa
1 . . . -am exp lcal cà gelozia blrus 0 urra~a trufie care i-a iotensificat t
1 . 'amarea, supararile.
Pr d. oa e acestea §l care sac . ~
,ugram e autodlstrugere erau cauza t J" N . -. ünvertil mtr-un
~au-
depindeau de modul in c 1)0 II.
~ ~numm soarta lUI. ri $Ï cea a fjuluiare e avea sa-~I revizulas â
"~edlllta, a venir la mine tiul sau. C Intrcaga viata. Dupa
~ ~Peste 0 saptâmâna, tatal meu trebuie sa Ieee A .
sa aJungem la un mare vindecât o.
d '.. P m Iodla. Avem posibilitalea
Crin 130 Gare aeest luc .
red ca nu. Pentru ca avem acelea . '. ...' ru nU-1 poate dauna?
va va putea ajuta. Nu [atal treb u ' e t .~l ~nnCl.pl1. Nu cred insa cà vindedllorul
'.J ratat III pnmul rand. d ~
curand, vet} avea Întalnire cu f'"
.'C1 umneavoastra, ln
.,' .. emeIa care va devem sotta d .ll)pnJof dUil1neavaasrra Cu ba
' 1 .'~ umneavoas[ra :51marna
. , gaJu pe care VI 1-a transn . ~l
.trecep IIlcercarile care va stau În t: tX ~
l1S tata, a{l putea sa nuj a~d, ln cafe caz uI'meaz~
a (urnneavoastra Toatà imensa d '
. a moartea copiilar ~i.' umneavoastra agresivÜat .
d .mu~teIl1!ede la tata el rrebuie sa J' ~ . e ~l eZlcerea de Dumnezeu
Je pnmeasca inapoi pemru ca. .
umneavoastra .<;icopiii. Întrucâr bio" 1 as putett supravietui
cu biocâI,
npuI viitoar'ei so!ii s-a d Icampu ~umneavoastra sc inlerfereaza deja
b l 'ec an.al deJa blocarea iz 1
.oaa rai,lluidumneavoastra Î 1"'
'
\loru Ut ràului. adicâ .d
. il masura ln care yeti reu..:j ~ xumneaVO:1stra ~i pentru urrna"'j ~
l 1"A .' '/ sa. Vii filgati pentru
1 -''1, n masura III care ve tl re
. ~'.
Ut'fUlJWIUldumoeavoastra Înac "- ~ U$l sa exphc3Il acest
/\ doua zi i-.am sun at ' A:ea~l masura VOl"cre~te:5i ~ansele Jlii de supravietuire
, .', . raspuns tatâI. . .
- v~at! rugat? l-am intrebat eu.- Nu. eu nu rn-am rugaL- De ce '!. Pentru. ~a eu nu ffi-am rugat in via ta mea.
Dar IUCIcancer n-ati mai avutEl a tàcut.
.
- ln cazul acesta, fi-am cmu s~i va ' l.
p.,-'1 ;: . aJu , (-am spus eu
1 .es le ",ÜUd l-tle, Ill-a sunat un prieten de-al b .
.
,mine. ~I. mi-a spus cà ii este foarte rau.olnavuIUJ, cel care 1-a adus la
. -\.1 este rau pentru ca v-ati blamat rietenul -
< - Cum vine asta'! ma ÎntI'eabX 1p.. pentrll retuzul de a se !rata.
<'. et e cu Ulmlre Dar dadi 1
.. ffiJ-a sa!vat mie viata?
. e , pnn refuzul sau,
,. - Ubi~nUlt:sc sa merg pana la capat d- ~I,llecare caz dificil. indiferent la c
~.
1~ca m-am apucal de ceva. De accca.
, . e mve aJung cu el re p .~
"
J>eflcOJ,'
,\~ purca sâ va spun muft mai 1 j'
~ ..rezmta pentru mine un
"fiec-- -mu te. nsa pnce pcti
A
:- a,ruJ um exista 0 logicâ su prema ~A 1 .y' . '
Hl comportamcmuJ
la,.. ,
'llcmte casa pentru nOl D
:, at'uzatllk pc care i le aduceti. -. e aceea renuntati
]88 S.N LAZAREV
Cercetez structurile biocâmpului ~i vad cum acestea se amelioreaza. Înscmmacà el a inteles totul. Pentru mine Însa a fost 0 nouâ lectie. Oriee traire nega[iv~În raport cu mine sau refuzul Întâlnirii pacientuJuÎ cu mine este generat deimperfeqiunea mea.
În primul caz, a fost un pUlernic program distructiv din cauza geloziei. Gelozia ~exprimaÜi clar S-3 Întors $1 a lovit În pancreas, pentru di acesta reaqioneaza
..
prompt la relatii ~i mic~oreazà agresivitatea În cazul gelozie1. În al d.,ilea caz.a tûst un pacient mai maleabil. Din cauza ancoràrii sale În relatii, el se supâramereu pc sotie, pc farnilie, iar din cauza lipsei dorintei de a trai S-3 instauraIa profunda depresie. În final, s-a instaurat cancerul glandei parotide. La oas'~i pHi~1ânise instalaserâ deja metastazele. Când s-a prezentat la consultatie, acuza
.
duren la picioare ~i in regiunea bazinului. Întrucât durerile de la picioare seexplicau prin metastaze, pentru ca ele sa fie eliminate, trebuia eliminat caneeru!.I-am spus ca trebuie sâ-~i revizuiasdi intreaga viata ~i sa-i ceara iertare luiDumnezeu pentnl supararile pe sotie, pe sine, pe soarta. Trebuia sa-~i ceara
iertare pentru ca a dizut pradâ tristetii, pentru di nu yoia sa mai traiasca. El ,a ineereat sa illteleaga toate acestea. L-am sunat dupa câteva zile. Cinci minute'Îl1cheiate a durat deplasarea lui spre telefon.
.- Cum va simtiti?- Foarte rau. Ma doare tot corpul.- Va fe!ici!. Situalia dumneavoastra este mult mai buna. Continuati sa action'I!
asupra dumneavoastraDupa câteva zile, l~am sunat din nou.- Îmi este !Ji mai rau.- Unde este fiica dumneavoastrà cea mare '?- La Boston.- Chemati-o. Fara ea, nu reu~esc sa va saIvez. Rugati-vâ, cereti iertare pemrn
faprul c.a nu 3ti acceptat 0 situalie provocata de jigniri, blamari, de lipsa dorinteide a trai, pe care ::qi transmis-o copiilor ~j nepotilor. Pentru asta (rebuie sa vâmgali zi .i noapte.
Peste trei zile, el ~i copiU lui au venit la mine. Îi explic fiicei celei mari càboala tatàlui ei este 0 asigurare, 0 stopare a proceselor care se pot declan~a laca. De modul cum Χi va revizui intreaga viata ~i i~i va purifica sufletul prinpocàintà ~i rugaciune depinde vi3ta ei .5i a tatâlui ei. Femeia ma prÎve~te ~i iivâd chinuitorul proces de restructurare a concep{iei. Peste 0 sàptamânâ, pacientula venÎt la mine cu un moral ridicaL L-am sunat dupa doua IUlli.
- MuliUmesc lui Durnnezeu, durerile mi-au trecut, ma simt normal.
Când eram În Crimeea, am fast rugat sa consult un tânar. Avea probleme cusistemul uro-genital. Cancer. Din cauza dorintei de a situa amui iubit, fami1ia!;ildestinul mai presus de Durnnezeu. TaUiI tânarului era un om bun la sutle!,
KARMA PURÂ 189
saritOT, insa pentru el familia, sotla erau mai presus de Dumoezeu. Cànd i s-aaplicat purificarea prin traumatisme, certuri, intreaga agresivitare el ~i-a callah..zat-o spre interior, lar la tÏu acest program era de diteva ori mai puternic. Acesta~i-a dorit moartea În trei rânduri. /
- Trehuie sa intelegi un lucru: sutlctUl taU est~ ancorat În telurk §i lU pOlinurifica numai cnl1siderând neatractiv tot ceea ce este pamântesc. Femcilt(, oamenii1 1 ~
apropiati Îti vor produce neplàcere. Dar singurullucru ce t(} poate salva tu 11consideri ca fiind nenorocire. El iti genereazà ura impotriva femeilor ~i impotrivapropriei persoane ~i, cee a ce-i foarte periculos, toate accstea le acumu1ezi ininterior, nu te exteriorizezi, ceea ce este Înca §i mai diu. Poli sa injuri, sa tipi;sa plângi, sa spui cà te-ai supàrat, dar nuimpinge În interior supàrarea §i lipsadorintei de viata. Multumc~te-i lui Dumnezeu pentru oriee situatie În care oameni1apropiati ti-.au creat neplaceri. Este singura ta ~ansa de supravietuire. Roaga-tepentru tine §i pentru ~aptespre7ece generatii care vor urma pentru gre~eala dea n pus fericirea pamânteasdi mai presus de iubirea pentru Dumnezel~ ~l pentruca nu ai acceptat purificarea venita prin intermediul durerii suflete~tj. PUIlctulde sprijin nu trebuie pus pe bunurile materiale, pe bani san -pe 'pozitia sociala.Punetul de sprijin nu trcbuie sa fie omul iubit, rclatiile sau prosperitatea familici.Punctul de sprijin nu trebuie s-afie capacitatile proprii §i inteligenta. Toate acesteani se vor lua. Cu cât mai tare ne vom agata de toate acestea, cu atât mai repede dese vor naruL Punctul de sprijin il poate constitui doar iubirea pentru Dtnnnezeu,Daca tu vei simti accasta ~i te vei rnga pentru tlrllla!;iii tai. vei fi sa{latos.
Dupa 0 Juna, tânarul a mu rit. Sufletul sau il-a fost pregatil sa accepte toa~eacestea. Era prea mare inertia uciderii iubirii, iar eu il-am putut sa-l dcterml11sa simta ca iubirea pentnt Dumnezeu este superioara fericirii pamânte~ti.
M.a intrebat 0 femeie la consultatie:
- Spuncti ca supararile, umilintele, jignirile sunt bune. Sunte\i "corifeutumilintei" ?
- Sunt "corifcul sanàtatii spirituale". Daca OInul nu ~i.o mentine singur, eleste obligat s-o faca prin intermediul jignirHor, umilintei, neplacerilor, boii1or.Daca dumneavoastra nu depuneti eforturi pentru a fi suflete~te sanatoasa, sut1ctulvi se imbol.nave~te §i vi se administreaza un medicament amar ~i r!=spingàtormateria!1zal În pierdt'ri, neplàceri §Î bah. Dacà va veti incrunta, yeti ~ace grinu~se,dar yeti Înghili cu tmcurie, vi se va da 0 singura lingura. Daca ve~l lua ~le(~IC~-mentul tara chef, vi se va lurna un pahar Întreg. Daca yeti Încerca s"~l
da{l alara,
vi se va turna 0 galeala. A~a di accasta capacitate de a accepta neplacerlle c~pe 0 pUfificare a sufletului lrimisa de Dumnezcu este capacitatea de a depa~lncplacerile. .. .
La Ne\\' York am avut un caz interesant. 0 fata avea sarCOIH. Cu patru amin mm,j, fusese oper~Ha la Moscova ~i a rost {inutâ un tÎmp suh ohserva(ic. 1'otu1
.1
Ill ' i
1
1
; !
1
. 1'I
1
!
1./
1
:1
1
Il.
1
i
l1
1
t \
,
i 190 S.N. LAZAREV
pârea normal. În ultima vrerne Insâ au În~eput 5-0 necàjeasca ni~te dureri cart.'migrau ~i parintii s-au gândit 5-0 duca dm nou la un control.
.~
1-am explicat fetei di problemele ci de sanâtate sunt În lega.tu~à cu 0 tru~e 1,1ebu~a.
- Ai 0 mare semetie ~i nutre~ti disprct fata de oamem. ln faIllI ~au "lI1[:no~te consideri mai inteligentà, mai de~teaptâ ~i mai feric~ta decàt t~)tLAlmt13 ~~
caJitàtHe personale le-ai pus mai presus de Dumnezeu. Vel p~ltea ob1m~ 111aceastaviatâ tot ceea ce vei pune dupa Dumnezeu. Tot ccea ce 'lCI p~ne ma,l pres~ls ~eDumnezeu vei pierde. jar purificarea va yeni prin intermed1ll1 unu~ om l~~Jt,foarte apropiat, probabil sOlu!. ~i. pentru a-Ii purifiea sutlctu!, al tau ~l al copnlortaÏ. el va trebui sa te loveasdi În punctele dureroase. Pentru tJI~e va tt ldeal acelSO~care te va jigni, te va umili, Îtl va spunc ca e;;ti un gU~()l, te va acuza d~
neseriozitate $i te va trata cu ncseriozitate. Pentru a te despnndc de ata~amentUipentru întelepciune vej fi in~elata. vei fi pusa În sÜuatii ye~Übile, il se v: spune
ca e~ti proasta ~i. prin toate nÜjloaccle, \1 se va otravl vlata, pentru ca altfe!te vei ata~a dè un destin favorabil.
Fata se uita ingrozitâ la mine, ca la un monstru. Poate di i.Il.v iata ~e~lâtotul
ar fi l'ost mai putin dur, insâ eu i-am dat varianta maxima a Informatlel pentruca sa inteleagâ gravitatea sÜuatiei ei. . . .
- Pentru ca sa dai na~tere U1'IOfcopii sanJ1to~i trebuie sa suportl umtlmte!~~i jignirile din partea barbatilor InAprop~rtie de. mi~imum 5~%, !r~s,a
tu nu. v~e!
sa accepti nici mâcar 1% din cIe. ]ntfucat suflewl tau re~uza ~~nfl:are~ lrllnl.~3de la Dumne?,.et1prin intermediul unei alte persoane. e~tI pUflhcat~ pnn boala.
I-an1 explicat timp indelungat [ctei care ii crau problemele, dupa care ne~amdespàrtit. Dupa lrei zile i!am examinat de la dis~an~a ~i~)cam~ul.. dar n-al~l vazu!o/ameliorare importantà. L-am sunal pc tatal {etet ~l j-arn l!lVIt~l la nune. Lac~lsultatie, taUD ffi-a luat deoparte ~i mi-a spus cu parere de l'au:
- Ea nu crede in toate ace5te lucruri.~'Va dati seama ce inseamna revenirea balii? Medicii au indepanat tUIn?a:ea:
În5a 11-30 eliminat $i cauzele. Dadi vreti, pot 5a-i vorbcsc Îmre patru oeln, msava trebui sa fiu dur.
Tatal a fost de acord. Am intral in cabinet $i am incepul sâ-i vorbesc felei,Însa am observat ca nu recepta nimic.
- Asculti1-ma cu atentie. Banuie$tÎ ce diagnostic ti s-a pus. Ai putine ~amede a supravietui. insa cle exista. ,5i, in masura În care Îli vei revizui Întreagaviala iti vei schimba rnodul de a 0 pereepe $i Îti vei schimha caracleruJ. ~anselctalc ~'or crc$te. 24 de ore din 24 trebuie sa-ti cultivi iubirea p~ntr~ .?umne~eu,sa te rogi $i sa accepIi tot ceea ce-ti trimite Dumnezeu pentru a-tI ~UfltJC~ spI.ntuL
Fata a izbucnit În plans. A iotrat taltH ~i a Început s~~ pnveasc? plm d~
Îngrijorare. Adevarul poate 53-1 darame pc O~~l,clar,po~tc _sa-I )1 salveze. ln a~~as:a
privintâ este bine sa se adopte calea de mlJloc. Eu !Osa <lm exagerat un pIC, cutoate di alte rnijloace de a 0 salva nu vedeam.
KARMA PURA 191
Roaga-tc pcntru tine $i penlru copiii tai, pcntru urma~ii tai pana la a~ap[esprezecea spitâ pentru ca ei sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai rouIt dedit ceeace reprezinta fedcirca pc P~hnânt ~i accepta totul cu gratitUdine. Pe linie materna~,jpaterna ai mO$tenit dorinta de a pune familia mai presus de Dumnezeu ~i dinai'easta cauza qtÎ stapânità de () imensa geJozie. Fericirea supremâ care poateexisla pc Pamant este iubirea fata de Durnnezeu. Când 'lei simli aeest lucru, atuncilotu1 va fi in ordine.
Le-am telefonat dupa 0 luna. Starea era buna. Am mai sunat-o 0 data chiarieri. Am Întrebat-o eum se mai simte.
- Bine, mi-a raspuns ca. Am sa traiesc?-. Ai sa traie~ti. Însa trebuie sa te gandqti mai putin la trup §i mai mult la
sutletul pe care 1i l-ai intinat cu ambitiile tale. Crel.i in Dumnezeu?Cred, mi-a raspuns fata.
- Atunci, de ce te terni? Când amuI erede În DU111I1CZeU,el nu trebuie sase teama de viitor. Cu teama asta a ta pOli face rau suf1etelor viitorilor tai copii.5â-\1 ceri iertare ~i pentru asta, vei fi Sallatoasâ. i-3111 spus eu in Încheiere.
La Dra apt a sunat telefonul. Mà suna 0 fata din San Francisco.- I-ati spus mamei mele ca va poate diuta. A~ vrea .sa va expun situatia
lIoastra. Marna este gray bolnava, dar refuza oriee tratament. Un bioenergeticianj.a spus di 0 va vjndeca de cancer. Îi aplidi ni§te proceduri .paputare. dar stareaei se Inrautate~te. Medicii i~au spus di, daca i s-ar fi aplicat un tratament seriasdnd boala era În stare incipientâ, marna ar fi supravietuit. Ea insa refuzarratarnentul medjeal cu indipatânare. Va rog pe dumneavQastra 8-0 eonviugeti camedicamcntele sunt indispensabile.
- Am sa iueere. Însa, inajnte de asta, dumneavoastra trebuie sa Întelegeli dece procedeaza ea in acest modo Cunoa§teti porunca lui Cristos; "Sa-l iube~tipe Dumnezeu mai presus de tati'il tau ~i de mama ta"? Marna dumneavoastra~j-apus familia ~i omul iubit mai presus de iubirea pentru Dumnezeu. De aceeaoamenii apropiati trebuiau s~o jigneasca, ~i sa se certc cu ea. lar ea, În loc saslmta Jn asta vointa lui Dumnezeu, nu vedea decât oamenii care 0 umileau. LaincepUtse ~upàra pe ei, apai pc sine ~i nu darea sa mai tràÎasdL Aceasta esteuna ('in cauzele bolii ei. Principalul motiv insa consta in taptul di toate acestelucru!1ca le-a transmis fiieei sale, adica dumneavoastra. Ea este bolnava pentrua va purit1ca sufletul refuzand in mod intuitiv un lratament eficace pentru a vasaiva viala- De aceca, in masura in care vetj aspira prin iubirc catre Dumnezeu,ÎGmasma in care va yeti revizui viaça, in aeea màsura va depinde daca mamadumneaVl)astra va dori sa traiasdL Daca omul are cancer, trebuie tratat sutletulcopÎi!or ~i nepotilor lui, al oamenilor apropiati $i abia dupa aceea sufletul Sali.(';ll]d OIl1lJlse gande~te sa-~i saJveze trupul, atunci, cu cat mai mult el. se vaCCllct:nlra În aceasta directie, cu atâ[ mai intin3t ii va fi sufletul ~i cu atat mai
192 $.N. LAZAREV
repede el Îi va putea trada pe al(ii. Când insa omul Î~i salveaza sunetul, el iisalveaza ~i pe cei care sunt În legàtura cu el, pentru ca in profunzime toatesutletele noastre sunt un tot unirar.
Dificultatea tratarii unui bolnav de cancer consta în aceea ca adeseori neîmbolnavim pentru salvarea copiilor ~Î nepotilor no~tri. În decembrie 1993, mis~a adresat un barbat a cami marna avea cancer cu metastaze. I-,am expFcat ca.dm cauza dorintei rnamei sale În viata trecutà de a pune banii ~i destinul favorabilmai presus de Dumnezeu, in viata prezenta ea trebuia sa fie umilita, tara un motivaparent, ID ceea ce prive§te banii ~i semelia. Întrucât ea nu intelegea ce seintâmpHi, se supara, blarna ~i ura. I-am spus ca trehuie sa-~i revizuiasca iiltreagaviata §i sà anuleze supadirile ~i blanÜirile prin pocàinta §i rugàciuni. 1 s-a amelioratsrarea, dupa care a stagnat. Analizând karma intregului neam, am inteles despre~e cra vorba. Receptarea incorecta a lumii ea a transmis-o fiului ~i nepotului.ln bioeâmpul nepotului patrunsese deja moartea. Fiind bolnava !i chinuindu-se,femeia purifie a sunetele fiului !i nepotului, salvându-~i astfel nepotul de la moarte.Când ca a Îneeput sa ceara iertare de la Dumnezeu pentru faptul ca a transmistoate acestea fiului ~inepotului ~i cand a Început sa se mage ca aceasta agresivitatesa dispara din suf1eteJe lor, starea ei s-a amcliorat considerahil. Am inleles 0data in plus de ce medicina s-a dovedit neputincioasà. Când trebuie sa plàtimpentru ceea ce am facut, cauza bolii se ana În noi ~i medicina poate sa ne ajute.Dacà Însa platim pentru ecea ce transmitem urma~ilor nO$tri, oricât ne-am trata,rezultatul va fi acela§Î. Cu cat sunt mai mari pacarele noastre, cu atât ne suntmai ÎntÎnate sufletele $i sut1etele urmq~ilor nO:jtri ~i cu atat sunt mai mici §anselede a ne ajuta trupul. Valul de sterilitate care bântuie lumea, cat ~i bolile noicafe apar sunt determinate de' faptul ca ne-am intinat prea mult sut1etelc.
În aprilie 1994, la New York, rn-am convins de fapml ca imperfeqiuneannastra, pe care 0 transmitem urma~ilor, poate constitui cauza care sta ln caleavindccarii bolilor. A fast 0 intâmplare unica. rvi-a sunat la cabinetul unde dadeamconsultatii UH barbat ~i rn-a rugat s-o ajut pc marna sa.
- Ce diagnostic i s-a pus mamei dumneavoastra?- Cancer cerebral cu metastaze la plamâni ~i ln alte organe.- Cati ani are?- ;;aptezeci ~i duel.- În ce stare se af1a?- Si-a pierdul cuno~tinta.- Ca sa pot trata un am, trebuie sa comunic cu eL În cazul de fata, nu vJd
cum i-a~ putea fi de folos.- Marna pentru mine este omul cel mai drag. Poate totu-5ifaceti ccva!- Trebuie sa aqionati dumneavoastra. Ea este pe moarte fiindcà v-a transmis
partial dumneavoastra ~iurma~ilor dumneavoastrâ programul de hlamare a oameniJor,
~1J
KARMA PURÀ 193
1
dispretul fata de ace~tia, semetia interioadi. Acestea nu se exteriorizeaza ladumneavoastrâ, 11183la copiii ~i la viitorii urma§i cle se vor intensifica. Nieidumneavoastra nu va aflali departe de granita canceroasa, Întrucât pe multi i-atibjamaL ~i dumneavoastra. În masura În care veti reu~i sa va purificati sufletul,31dumneavoastra ~i al viitorilor urma~i, vor cre~te ~ansele mamei de a supravietui.Trebuie sa va revizuiti total atitudinea fata de ceilalti oameni. Prea mult iidispretuiti !i ii blamati pe neispraviti ~i pe ticino~i, fapt ce va confera 0 semetieapropiatâ de eea mortala. Sunetul dumneavoastra poate fi purifieat prin moarte,boaHi sau fapte reprobabile savâr~ite impotriva dumneavoastra. Dadi nu vetihlama, nu veti urÎ, ancorarea În tclurie se va diminua ~i sufletul vi se;va purifica.Dorinta mamei dumneavoastrâ de a pune propria-i inteligentà, propriile calitâtisufleh~$ti,propriile capacitati ~j, ca urmare, propria trufie mAaipresus de Dumnezeua condus-o la dorinta de a-i blama În permanenta pe aItii. Intrucât din existenteleanterioare !i de la parinti ea dispunea de 0 rezerva karmÎca de bunatate careÎ-a patnms În subcon~tient, acest lucru a mentinut-o În viata.. Dumneavoastra. Însav-ali apropiat de pragul fataL Ea este bolnava ca sa va salveze viala.
Am uffi1arit acest caz tiIIlP de trei saptamâni. M-am deplasat de doua ori lacJinica din Manhattan unde era internata bolnava. Pe masura ce fiul se ruga §ise transforma, se arheliora starea mamei. Mai iiItâi a inceput sa..~i vina În fire,apoi a început sa vorbeasca'. insa Într-o limba de neÎnteles. Dupa doua saptamâru,~i-a revenit ~i a inceput sa vorbeasdi normal. .
- Are acum pofta de mâncare, vorbe~te la telefon, dar uneori Încurca lucrurile.Ceva ou-i in regula cu memoria.
.
Am plecat, impreuna cu fiul, la ea acasa. I-am explicat ca problemcle cumemoria sunt in legaturà cu dorinta sut1etului de a se deeonecta de la ura pecare a acumulat-o impotriva altor oameni ~i impotriva propriei persoane. Vrase na~te in cap ~i se blocheaza prin boli ale capului, prin slabirea vederii, auzului~i maladii cerebrale.
- Repetati-i in permanenta ca trebuie sa se roage $i sa-~i revizuiascà atitudineafala de oameni. Este principala conditie a supravietuirii.
Batrâna ln-a fixat cu privirea !ii a bâiguit:- Asla-i la fel de adevarat ca ~i [aptul ca pâduchele tu~e!te.- () marnei ÎÎ este muIt mai bine! se bucura fml.Du~a aceea, ne-am intins la diseutie ~i el mi-a relatat ceva interesant:- Dumneavoastra spuneti cà sufletul meu s-a ata~at de intelepciune ~i de
calitàtile sut1ete~ti ~i cà am tendinta de a-i uri pe ticalo~i ~i pe cei care mà În!}ala.Sunt patronul unei mici intreprinderi. Lucra la mine un tânar de ca~e mi-a ~ostmilâ. L-am platit chiar ~i atunci cand nu era de ]ucru, ca sa-1 sustm matenal.În urmà cu câteva tuni, el $i-a gasit un loc de muncà mai bine plàtit $i rn-a parâsit,insa in scurt timp a ramas fàdi serviciu. Putearo sfi fac În a~a t'el ca el sa plecedin New York, Însa n-am meut acest Iucru. Va spun cinstit: rn-am temut deDUfllnezeu. leri l-<;tmsunat $i i.-am propus sa-!}i reia vechiul POS!. ~
:~"
. il,
.1194 S.N. lAZAREV
Dupa doua luni, mama barbatului a murit. El s-a purifi~aI, iar mama~r~-areu~itsà-~i schimbe caracteruJ. 1 s-a dat 0 ~ansa.'. in~a su~1etul eJ n~ c:>~pregallt ~ent:I.J' b '
ç,t a
~ je Du mnezeu la nivelul com;tuntel. 11011 s-an tr3115mb vu.
rbcle tIullll .lU lrea ia~ l
".
l ".,EI il-a tacut ni mie pentru marna mea, iosa pentru mUle a tacut 10arte mu te .
, ),
1
~
(
1
0 femeie venita dintr~o alta republic5. mi-a solicitat ajuloruJ.- Sunt gata sa a~tept orÎcat, numai ajutati~ma. Am fibrom.'ji se pune problema
operatiei. . ... CIlBiocâmpul ei era cu totul deteriorat. Cel mal Imp~rt~nt ~~ra ca, lice e :ae
. t.. ' <;:ansede a fi sanatoase, lar cei trei nepop al sa] crau mtr-o sare,\Veau pu~ltle
'1 ,.. p',',. ".d l''Î mai proastà, Biocâmpul prezcnta puterl1lce dcformatll, cara ~tenst.]ce SUlCl U Hl.~m condus-o intr-o camera alaturata §i Î-am dat sa vizloneze mreglstrarca confe..rintei mele de la Moscova,
~ Gândili-va bine la tot ce yeti 3uzi aCUill, , .Dupa doua ore, ii eercetez din nou biocampul. Arat~ ~u mult ma! bm~: A~e=t
Iueru are 0 mare importantâ: informatia luera ~~a part~c~pare~ mea nemlJI~:lt~.înregistrarea de pc video este doar 0 parte a mtormapCI. cc.lel de-.3 doua cartl,Inse;mna ca, atunci cand aamenii 0 vor citi. foarte muI!I dl!1trc CI nu vor aveanevoie sa mai vina la mine.
- V-ati depistat punctele durcroase '? am intrebat-o eu.-. Se pare cà da.
". '.~ Femeile din neamul dumneavoastra se conslderau mal de~tepte, mal :ap~bl:e:
mai pline de noble te in comparatie cu alti ('ament. Sâ te porti .cu semct~e ~l sa-ldispretllie~ti pc altii inseamna sa-i C'-:l<.:iin p,ici0are la ~l~e! blO~nergetlc. ~o~teacestea trebuie sa se Întoarca Îl11potnva celUI care le-~ 1ll1\mL ~l el va ~calcatÎn picioare la nivel fizic. Cre~terea bioenergeticâ la m.v~l emotlO~al. se l~taarcei Hr-un mod analog la nivelul fizic. Programul se alUhlleaza pnnlI-un t:ontr~~-~rogram. La inceput ati dispretuit, ati blamat oamcnii. iar dupaaceea v:apar~Sildorinta de a mai triE. Fetele. În special cea mare, JU 0 J~rCSlvltate ndlcata ;~1prezintà pretcl)tii fata de alti oameni. La nepü~i t,oate ~ccs!ea s.c
-dcs~~oara ID
interiar ~i aqioneaza programul de autodistrugcre. rrebUte s~ mal Jacet~ de multe. ,
~ a t'l~ acut asta
~
zl.
adica sa va retràiti viata ~i. la lllvelui sentlmcntelor,on ceea ce ~ id,. .. . .
sa va schimbati atitudinea fata de orice situatie. Rugatj~va pcntru .~llce§l nep.otl,iar pcntru ace~tia trebuie sa va rugati de
~
ze~e ori ~~al mult. d,~~al:entr~ Sine.- Dar de ce considerati dumneavoaslra ca nepopl sunl JJpSltlde donnça de
a trai? Ei sunt alat de veseli. atat de plini de viala ...
--Avem câteva straturi de trâiri emotionale. Exista slratun supertlclale, legate
d' . t
..l a
~ ~ l' eXI ' sta~ un strat mai Profund pc care con~Üinta nu.1 percepe. Aœste c{ln~ 1lJ1~'
trecut ~ltl om se cantona un Ürnp indelungat ln ura ÎmpotT:lva :lamcmlor, ~acestptegram sc derula progresiv pâna la a cincea.a ~aplea Spl{a ~1 neamul sau se
!i
.1
1
1
KARMA PU RA ]95stingea. Acum. silualia s-a schimbat. În primul rând. in ultimele trci secale, dincauza ahsolutizarii vaIorilor pamânte~ti, oamenii au inceput sa se dispretuiascà,ji sa se urascà intr-o masura mai mare ~i structurile spirituale ale omenirii au
fost invadate de rau. De aceea, ceea ce ÎnaÎnte se ierta acum se pedepse~te dince in ce mai crunt. În al doilea rand, viteza de desfii~urare a proceselor a crescutf(l(lrtcmult ~i de aceea la niveJul Întregii omeniri, indeosebi la tineret, se intensificaprogramul de autodistrugere. Diu aeest motiv nu numai ca se acutizeaza bolilevechi~i apar aHele noi, dar scade ~i imunitatea. Acest fapt detennina un numarfJlctimare de sinucideri. inclusiv sinucideri in masa, ~i face sa prolifereze sterilita-tea ln ràndul femciJor. Problema este di daar 0 parte a programului de autodistru-gere il afectcaza pc autorul sau. Cea mai mare parte' a acestuia este proiectataÙl viirof, iar in viitor sunt urma~ij no~tri. Suicidul nu jove~te atât În cel care-Iinitiaza ca prograrn, cat in copiii ~i nepotii acestuia, ~i ~ansele lor de a se ivipc lume scad considerabil.
-. De ce aceasta inechitate? Pentru ce trebuie sa su~ere copiiÎ ~i nepotii?- Sfântu! Augustin BlajinuJ spunea: "Pe lume nu exista fenamene În neconcor-danta cu natura, Pe JUillCexista fenomene care- depâ§esc cuno~tintele noastre
dt'pre natura". Le faccm rau nu numai copiilor no~tri, ci~i urma§iJor, iar apoicuJegem ce am s.emanat.
- Bine, daca exista 0 echitate suprema, daca exista Dumnezeu, de ce nu nepedepsc$te din!r-o datli? De ce permite sa ne intinam slifletele?
- Imaginati-va un copii care de abia Incepe sa pa§easd'L El trebuie sustinuLinsa, atund când simle 0 oarecare independenta, trebuie l;15at. E"lpoate merge~i poate cadea ~i atunci trebuie ajutat din nou, Dar pentru a Învata sa meargâ,ellrebuie sa pa§easca singur §Î sApoarr,e singur Întreaga raspundere., Atunci eândSI!Htemdadâci{i prea mu1t, nu invàtàm prea multe §i con§tÏinta noastra nu se maid~zvolta. Omul care uita de Dumnezeu Începe sa crceze lumea inconjuratoaredupa propriiIe sale rcprezenÜhi. Trebuie sa i se dea un anumit timp pentru cael sa poaUi sa aqioneze individual. Daca Îllsa i se vor ierta toate pacatele, elnu va mai avea dorinta sa tioda catre ÎnteIegerea a ceea ce este Divin ~i a legiJorsupremc. De aceea, periodic, amuI trebuie sa se opreasca ~i sà-~i anaJizeze viatapaIlJ~fi(eaSCadin perspectiva Divinului. Aducerea sufletului ~i a con~tiinteÎ ÎnSWrr:~1de aflllunie ctJ logica Oivina permite purificarea nu numai a trecutului,ci ~; J viitoruluÎ. Ni se acorda 0 pasuire În privinta rambursarii datoriilor. Dacane vom puna coreet, datoriile ni se vor ierta, Tâlharul de pe cruce a trebuit saal:ceplCnu numai 0 moarte În chinuri, ci ~i pedeapsa tn viala de ApoL Rememo-rjndu-~i treculul ~i schimbându-~i atitudinea fata de acesta, el nu ~i-a schimbatprelcntul, În schimb ~i-a schimbat viitorul. Asta i-a ~i spus CrÎslOs. Oameniii~i pot schimba prezcrHul numai 3WilCi cand Înaintea Ior au existat cei care au);:himbat viitoru1. Noi schimbam lumca, aqionam asupra ei. Noi insa nu facema!tccva decât sa puncm În aplicare acel program spiritual care a fost creat pana
196 S.N. LAZAREV
la lIai de ~a~enii b?gati spiritual: La inceput, un am spiritualizat, printr-oabardar.e angmaHi, pnntr-un putemlc salt spiritual, a ajuns la cuna~tinlele Divineschi~ba~d vlltorul, iar apoi ideea sa se materializeaza prin aportul altor oameni.M~d1ficand madul de reooptare a lumii, nai ne schimbfun pe nai in~ine. Venitimame, l-am spus eu iemeii, sa vedem ce ali reu~it sa realizati.
A daua zi, când a venitla cansultatie, avea biacâmpul cural. Fiieele ~i nepaatelede asemenea. Daar una dmtre nepaate avea câmpul defarmat de tfufie ~i dispretp~~tru oam~m.. ceea ce-l 'pu~ea crea mai târziu mari problerne cu sanatatea, ÎnsaalCl efa deJ3 vma marnet ~l nu a buniçii.
- Am varbit ieri la telefan cu satul ~i cu fetele, mi-a spus femeia. Mi-am
?al. seama ca au a alta stare de spirit. $i vacile sunau parc" altfel. Se poatemtampla a~a ceva?
. - Se paate, s: paale, am tini~tit-a eu. La nivelul fin sunteli Iegata de SOt~l ca~l1. Dac" va punficatl dumneavaastra, se purifica ~i ei, pentru ca rudelesunt m legatura ~l aC\mnea unara se reflecta ~i asupra oolorlalti.
- Su~t disatoritâ de un an, Însa nu am copii. VOl avea posibilitatea sa nase?Anahzez structurile biocâmpului pacientei.- Posibilitatea exista, In8a va fi deosebit de dificil de a 0 materia1iza, deoarece
suf1etuJ.va este: ~rea puternic ancorat in telurÎc. Întelepdunea, intelectul, destinulfaVOr~?II, fanuha, o~ul iubit au devenit pentru dumneavoastra scopul vietÎi ~i?u ~l!locul d~ comumune cu Dumnezeu. Trofia va e În crqtere, iar sentimentul1Ublf~lcare v.a lea.ga de Creator se diminueaza. La copiÎ acest proees ar t1 fastde eate:~ on mal puternic ~i Natura se apara impotriva copiilor imperfeqi,nepemlltandu-le sa se nasca.
- ~u ce ar trehui sa incep?- ln primul rând, sa va diminuati trufia.- .$i cum dimâne cu mândria?
~ ~ândria este lipsa d?rintei de a te supune u11ui aIt om, trut1a este lipsa?Orm~el de ~a te sup~ne lUI Dumnezeu. Celula nu trebuie sa se supuna celuleil~~ecmate, InSa e obhgata sa se supuna organismului. Tot timpul sunteti nedrepta~t1ta: Pc de 0 part~ de Calre Dumnezeu, prin intermediul unui om, pentru a vapunti.ca sufletul.. lar, pe de alta parte, de calTe acest Dm al dirui comportamentcon~lIent reprezmta doar 15%. Tot ceea ce vi se intâmpla este dat de Dumnezeu.Deprinde.t.i-vasa acceptati aeest fapt in fiecare secunda ~i veti fi sànatoasà ~i vetiavea copu.
~ Am ~avut 0 situalie in viata, a inceput pc nea~teptate sa-mi povesteascap~clenta: ln urma cu câtiva ani am fost internata la centrul de oncologie cudlagnO~tlcul de mastopatie. Am inceput sa ma rog: "Îli multumesc, Doamne,p.cntru mc~rc~rea pc care mi-ai dat-o". Dupa 0 sàptamâna, mi-au repetat analizele~1 ele au le~]t bune. La inceput, rezult3tele analÏzelor fusesera proaste.
'~\
KARMA pURÀ 197
Îi cercetez câmpul intorcandu-ma in timp. Era vorba nu doar de ni~te rezultateproaste ale analizelor, ci chiar de cancer. Nu ne putem imagina cal. de des Începin corpul nostru procese care duc la cancer ~i cat de repede 'se resorb tumoriledaca ne intensÎficam contactul cu Creatorul ~i nutrim iubire in suf1etelenoastre.Cancerul se trateaza prin iubire, dar nu pentru cele pamântqti. Am inccrcatmainte sa determin cauzele bolilor canceroase, insa prin imermediul parametrilorcu care lucram n-am reu~it sa gasesc un raspuns precis. În cele din urma, amgasit dOl parame tri pc baza carora am reu~it sa determin tara gre!ieaIa cauzelecancerului. Este vorba de trufie, adica de neacceptarea situatiilor traumatizante-care crecaza agresivitate orientata impotriva altora sau impotriva propriei persoane~i de parametrul cel mai important, care este volumul iubirii. lubirea orientatàcatre Dumnezeu puritica suftetul ~i trupul. Daca iubirea este orientata mai intâicâtre Dumnezeu iar apoi catre Pàmânt, ea va spori. lubirea indreptata mai intâicalre cele pamânte~ti, pe care a simtim În con~tiinla naastra, ne leaga sut1etulde Pamant, iar sufletul ~i iubirea noastra interioara incep sa se stingà chiar dacaÎn con~tiinta iubirea nu moarc, ci, dimpotriva, poate spori. '
Oadi eu ma supar ~i ur,asc, iubirea va mai trai in sufletul meu'":Daca insablamez ~i dispretuiesc, iubirea incepe sa moara,.. Dispretul omoar~-"iubirea farasa>\i dai seama. Daca ura rupe frunzele ~i Îndoaie coroana, supararea fuperamurile, iar blamarea trunchiul, disprelul, incet, dar sigrir, roade radacinile.Fiecare om care s-a rugat, ~i-a revizuit viata, poate sa scape de ura; blamare,supàrare. Este foarte greu de acceptat faptul ca nu trcbuie sa dispretuim un 0)11imperfect §Î sa ne dezicem de iubirea pentru el. Este [mute dificil sa vezi DivinulÎntr'Ull asemenea omo În interior el este perfect, ln interim' suntem la fel cu totÎÎ.
În dimineala accasla ii explic toate acestea pacientei, care incearca sa mainteleaga. Însà de acceptat chinul sufletese este cu mult Illai gre.u decât sa fiibolnav sau decât sa mori.
-. Omul i~i alege singur calea, Ji spun eu. Daca el este de acord sa acceptechinul sutletesc, sa accepte inechitatea §i murdaria pamanteasea drept purificarea sutlctului, el nu va mai avea nevoie de chinurile fizice. Singura dumneavoastrà§ansa de a va vindeca sta in indepartarea din suftet a dispreIu}ui !ii a refuzuluide a iubi oamenii care va nedreptaIese.
- Y-am iertat de mult pe cei care ffi-au nedreptaIit vreodata !iÎ nu le port nidun fel de pica.
-- Slav3 Domnului! i-am raspuns eu. Foarte bine ali meut. Iertându-i pe alIiiv-aIi purifica[ doar con~tiinta. Daca uciderea iubirii a patruns io sut1et sub formablamàrii ~i a dispreIului, ea acolo va sta. Nu-j suficient sa ierti un om, trehuiesa cen ~i iertare lui Dumnezeu pentru agresivitatea orienlata impotriva altoroameni ~i pentru neacceptarea puriticarii. Arunci se va purifica nu doar cOI1§tÜnta,cÎ ~i sut1etul. Mai esle 0 problema: practicând În tinerete blamarea ~i nutrind
ir.;
"1,'
1
1 198 S.N. LAZAREV
1 . ;
1
i
1
dispretul, le-a\i plantat ln sufletcle nepotilor §i stranepotilor dumneavoastra §iacuro, pentru ca ci sa nu piara, culegeti dumneavoastra roadele raului pc carel-ati sàvâqit cândva. De aceea trcbuie sa va rugati nu mImai pcntru sine. dar~ipentru lirma§ii dumneavoastra, pentru ca din sufletele lOI sa dispara ncacceptareapurificàriÎ sub forma geloziei, urii ~i blamàrii.
Femcia tacea, iar eu am continuat:Parintii mi-au creat trupul. Îmi iubesc §Î imi respect parintii. DUffillczeu
mi.-a cn~at suf1etul. Sufletul este cu mult mai important dedit trupul ~i. prinurmare, adevaratui meu parinte este Dumnezcu. Ispita de a te ata§a de pàrinti~i de o111uliubit cslt~ roarte puternicà. În aeest pericol se afla În special femeile.Aid este un paradox greu de acceptat. Cu cftt amui de langa dumlleavoastra estemai ticalo~; '.iimai impur, cu atât va aga~atÎ mai putin de tot ceea ce este pamântesc.Ceea ce-l pimântesc l&ipierde gustul ~i sufletul dumneavoastra aspira mai omitcatre Dumnezeu ~i se purifica. Cu cat amuI este mai bun, mai nobil, mai serios,cu atât este mal mare ispita ata~all1entului tata de el, transfonnarea lui in tel ~i,prin unnare, indepàrtarea de Dumnezeu ~i intinarea propriului suflet. Sufletulse purifidi nu prin perfeqiunea pàmântc<1sdi, ci prin murdaria pamânteasca: prinnellorociri, bol1, moarte. \
- Îmi este {oarte greu sa accept toate acestC::1.imi râspunde fcmeia cu sinceritate.- Da, e foarte greu sà faci a§a ceva, însa este singura ~ansa, Prclungirea vietii
pentru dumncavoastrà nu inseamna acum pàstrarea inveli-,?uluifizic, ci, În prim\ilrand, posibilitatca de a va purifica sut1etul prin rugaciunL podÜnta, revizuireaîntregii vieli.
- Am sa incerc, mi-a spus pacienta,- Principalul este sa mergeti înainte cu pa~i marunti, dar sa mergeti.,Cancerul este medicamentul pentru salvarea sufletului. AceSl' \Joli apar in
t:azul diminuarii iubirii ln sut1et. De ce iubirea? De ce-i atât de per1cutos sa-\Ireprimi accst sentiment? Raspunsul la aceastà lntreoare se formuleaza incci ~ichinuitor, eu Însa am reu§it sa-l gasesc. Se distrug case, se pierd bogatii, se uzeaÛve§mjnte. Se destrama cu timpul familii, se schimba pozilia ln societate ~iserviciuL Sentimentele noastre tràiesc mai rouit de 0 singurâ viata, dar ~i elese demoleaza, de asemenea. Se pierd capacitatile noastre, de~teptàciunea ~i tOIceea ce este legat de viata noastrà. Dupa 0 mie de reincarnari sau dupa douase naruie tot ce ne da fericirea pàmânteasdi. Nu se distruge doar iubirea, Este
unicul capital pe care putem s3-1 pàstram &i atenlarea la el este stopata dur ~ieficient.
Savantii din întreaga lume chelmiesc mijloace colosale pentru a gasi cauzelecanceruJui. În America va fi inJillata 0 statuie de aur celuj care va uescoperi CaU7.3boli1or canceroase ~i modalitatea de a le vindeca. Dar ~i cauza ~i tratamentu!ne sunt cunoscute de milenii ~i statuia trebuie ridicata celui cafe a spus in Biblie:
"Dio cauza incalcàrÜ multor legi, in oameni va ingheta iubirea", În ultimul timp,
11;
~i
:t
l1~
"1..~
1 :
~.
'
:
"."..
1 i
KARMA PURÀ 199
suf1eteJe Iloastre s-au obi~nuit prea mult cu cele Pama~ n[e t.
P f. ~ ~
.;' ."
, ., ~ 1. er eqlUnea paman-l~asccl.a ~e\emt pentru DOt telul pnnclpal, iar sufletele noastre se intuneca ~ip1crd mblfca. Pentru ca sa nu piara suf1etele mor trupufl ' le Dac :>:" 0 l '
. ~'.
.. ." : . d mu nu ~ue~l.nu vrea sa-$l cultIve ll1 suftet lUblrea ~l lllceardi 8-0 ucida Prin bl '
d~ .
d.
amare ~l
Ispret. otr~vm U-~l propriul sunet ~i pc cel al urma~ilor sai, atund, pentru a-lsaiva, se dlstruge trupuL
Omui este 0 entitate dialectica care cons ta in doua catc gort' l" mat '
,
b..' 1 M., ~... , . efla ~l
iocampu .-
atena tmde catre mdlVIdllahzarea ~i perfec ]iunea formei ad '
~
. t.
' d.t'
. .." 'Ica spre
0 con lllUtl 1 erentlere, lar blOcampul Hude catre unitate fi:i Contact C. ~
P'
~ u sursapnmara. e~ltru ca sa. eXIste, mareria, adidi trupul nostru, precurn 0 apà carecll:ge, ~rebUle sa se. alllnent7ze in permanenta de la izvor. Acest izvor este cauzapnmar~ pe care nOi 0 nUll1lm - Dumnezeu, Sufletui dore~te În permanentâ sa seuneasca cu Durnnezeu, Este conditia su
, pravietuirii sale. Nivelul su p re 1 -, ., ~I
,~,b .'
fi a comuIIlunnl reprezmta lU Irea. ,Conditia !lmodul de existenla al suf]etului il reprezintâ
l~b.lrea pentru D~ml1ezeu. Intruc~t tr.upul este Iepadat periodic, ca Îmbracamintea,~I l,mp?rtanta I~I e cu muit mal mICa decat cea a sufletului, primui sentiment
de,.lUblre trebm: d~t lui Dumnezeu ~i mi Pàmântului. ~i când su!1etul se lipe~tepLa mult de Pamant, mbuea lUI peutfu Dumnezeu Poate fi illsufici enta~ a
.
dl> t~.
0 ~ . e se~s ~ama ~l m~oare.. mul, ln sensul deplin al cuvântului~ este reprezentat de
blocam~, lar 1l1v~h~ul rlZic este 0 parte intima. Înseamnà ca modalitatea de~Xlstenlaa ~mulu~ 0 reprezinta i~birea, Iubirea aprinsa in con~tjjnla noastra treceJJ1sunet, patrunzan~ tot mal adanc ~,lmal adânc, dainuind ve~nic. Singurullucruc~re nu se po.ate dlstruge este sentlmentul iubirii. El ne tine~te cu Dumnezeu~1este nemuntOf,
Dup~ una din conferinte, de mine g-a apropiat un cetateall:
"
- ~ll s~us ca tumoare.a a'p~re În cazul insuficientei iubirii În suflet §i cà se\mdccâ pnn acumularea mbIr11. Am Iacut la fel ca dunmeavoastrà, Mi s,a pusdJa~nostIcu] de c~nc~r ~erebral ~i tumoltrea era destul de mare. Eu ~i prieteniimet ne adunam ~l tnmlteam spre tumoare lumina ~i iubire. Când mIl venit la(;ontrol, tumoarea nu mai exista Medicii au ramas Ul' IDI' !I' I
~
n ult '.. , ,
. . ~., .' lDlll cmcIsprezece
am, TI-ammal vazut a~a ~ev~ la Institutul Burdenko", mi-au spus ei.- Dumneavoastra, ca ~I mme ali ales intuitiv ca lea cea bun l( l
A ...
,,. a, n pnnclpm,
10 a~est mod se poate vindeca orice boalà canceroasa. Aici muIte depind dgrav1tat~a faptelor comise in trecut, de gradul de defonnare a caracterului d:conceppa despre Iume ~i de cat a fost transmis copiilor ~i viitorului. lar cel 'maiImpor:ant luc~. este gradu~ ~e aspiratie al sufletului càtre Durnnezeu, de profunzi-mca patrunderll transformanlor benefice prin intermediul eforturilor permanente,
Banii
"Bogatul cel prost nu doarme noptHe. Sàracul n-are nimic3 pe el, dar cânta~i se vesele~te."
A,m auzit din copilarie pove~ti, cantece, pilde. Bogatul, În mod ob1igatoriu,e:3 tamplt, nesenos §l crud. Saracul, dimpotrivâ. aparea ca un om spiritualizat~l bUIl. De ce efa atunci sàrac, daca Cfa mai de§tept §i mai serias decât bagatul ?Pentru ca. a fost priida~ .~i În~elat de cel bogat. Toate lipsurile, necazurile ~i!!enorocl:ll~ oamemlor vm de la faptul di cei boga!i tind càtre putere ~i bani.Inseamna ca. daca II se vor lua puterea ~i bogatia ~i se vor Împaqi În mod egalla totl, to~ta lumea va Il fenclla. "Mai degraba camila va trece prin urecheaa~ulul deC3! va ,3Jungebagatul in rai", .daca vrei sa fii fericit imparte-ti bogàlia~1 averea saracl!or". de doua mU de ani Biblia ne da aceste povete ~i. cu toateacestea, numarul boga!ilor nu a scàzut. Pentru a obtine ~i a pastra boga!ia, omultrebule sa a!ba un mtelect superior ~i capacitati deosebite, dar, in primul rand,
u~ mare p~tentlal moral acumulat in existentele trecute. Daca acest potentia[ estemlc,. bogat!a Î1 p~rverte~t~ pe om ~i nu-I perfeqioneaza. a conceptie gre~ita inpnvmta bamlor ~1a putenI fac sufletul impietrit. Bogatia este nu numai 0 fericirepamânteasdi, dar ~i ceva periculos. Confonn cercetàrilor mele la nivelul fin Însecolul al X-Iea~spiratia catre spiritualitate cedeaza putin cate putin tere~ in:av~ar:a onentarll sp~e valorile pamânte~ti. Acest proces a Început mai devreme,Insa ~atre secolul al X-Iea el a devenit realitate. Pe de 0 parte, se dezvoltà sistemulva~o.nlor telurice, pc de alta pane, se fac eforturi pentru rena~terea valorilorSpl~ltualt.:. ~este tendinte au determinat aparitia a doua idei opuse ale srructuriisocIale. ln Ideea capitalismului, prioritatea apaqine factorului ma,erial (banilor~i averii per~onale): iar economicul ~i politicul prevaleaza asupra mo~aliratii.Ideea comU!l1SmUIUla aparut ~i ea ca dorintà de a pune prioritatile spiritualedeasupra celor trllpe~ti, ca posibilitate a comuniunii umane, cu negarea corespun-~àt?a~e a ceea ce Împiedidi aceasta comuniune, adicâ a formclor con~tiinteimdlvlduale, comportamentului ~i proprietatii. Bogatia personala era prodamatadre~~ diu, toate valorile crau disociate de persoana $i socializate. economia &ipol~t:ca crau su~ord~nate constructiilor teoretice. De aiei pornea respectarealeglca a dreptunlor ~l a apararii proprietarului ln viata lui moral a intelectualà~i materiaUi. S-a incercat transformarea moralitatii $i ideologiei j'n cauza, iareconomia ~.ipolitica În efeet, adica Încercarea absolutizarii structurilor spirituale.
~o~um:m~l a. aparut. ca idee. .ca su flet. Capitalismul a aparut ca trup,dep!nzand m l.ntenaI de Idee. iar În exterior aqionând asupra acesteia.
. II}conformttate cu legile dialecticii, nu e posibila existenta unui singur contra-fIU. ln el va exista Întotdeauna elernentul planului revers. De aceea comunismul
KARMA PUR." 201
ln forma sa pura efa neviabil. Introducerea elementelor capitalisre ln constructiacomunismului i-a permis sa supravietuiasdL Acceptarea [oIlata a clemenrelorcapitalismului, adica recunoa~terea faptului ca ideologia nu poatc detcrmina lntGtalitate econornia, rrebuia sa aibâ 10c. Aceasta sinteza a fost denumita socialistll.La fel :)i capitalismul rcal, pemru a-~i asigura supravietuirea, trebuia sa accepreelemente ale comunismului. Însa atât uoul cât ~i celai ait ~i-au pastrat paniculari-tapie ideologice. .
Orientarea puternica in direqia ideologiei capitalismului creeaza automat aputernica opozitie ln interior, care se manifesta prin absolutizarea spiritualuluiji dispretul fa\a de teluric. Aceasta se exprima În plan emotional prin dorintade a distruge Întreaga omenire ~i tot ceea ce este pàmântesc, iar in pianui fizic,sub forma diverselor curente ideologice $i secte. În diferitele puncte ale planetei,la nivelul biocâmpurilor se initiaza ~i se dezvolta programe de distrugere a omeniriicare ar trebui sa se declan~eze in cazul În care ideologia capiralismului nu vafi InlocuÎta de forme noi ale moralitatii ~i ideologiei. Pentru ca omenirea sasupravietuiascà, ea are nevoie de 0 filosofie total noua. Dar sa pui la'un lac douacontrarii nedezvoltate Înseamna sa le distrugi. Ele trebuie mai Întâi sa se contureze,S3se fortifice, sa parcurga un anumit cielu de dezvoltare alimentându-se reciproc~i numai dupa aceea sa se ':l°easca ln ceva cu totul nou, fara sa sc dlstruga Întreele. Aceasta va fi filosofia omellirii ln vÏitor. Întreaga economie postbe1idi aS-lJ.A. s..a bazat pe reuniunea principiilor capitalismului ~i socialismului, pcsinteza diIltre economia de piata t;li accente ale planificarii. Acesle principiiAmerica le-a introdus in economia Italiei, Germaniei, Japoniei ~i ÜI alte tari.DacJ acum capitalismul nu-~i va canaliza toate fonele catre prioriratil'e spirituale,atunci colapsul va fi ~i la nivel fizic. În karma omenirii incep ni~te transformaripllterllice, absolut negative. Trebuie sa aparâ un nou sistem În care sa se combineorganicprincipiile comunismului ~icapitalismului. Acest sistem Însa esre imposibiltara 0 noua concep!ie. Aceastà conceptie trebuie sa se cristalizeze În ceea ceprive§te pozitia fata de hani. Omul trebuie sa inteleaga faptul ca banii, ca reflectarea bunuri10r pamânte~ri, sunt, ln acela~i timp, ~i bine ~i rau. Pentru un om epericulos când are multi ban! ~i de aceca el trebuie sa se gândeasca numai la
cele spiriruale, iar ahul trebuie sa aiba mai multi bani ca sa se lipeasdi de Pamànt.În via\a urmatoare, ei Ît;livor schimba rolurile. BogatÜ se gândeau Înainte numal1abunurile materiale ~i se ancorau tût mai puternic În teluric, iar cei safaci, dinC,lUzalipsei hunurilor, trebuia sa se gândeascà la Dumnezeu ~i la propriul sutlet.Saracii lnsa visau la bogatii, iar bogatii la cele spirituale. Acum ~i unit ~i ceilaJtitrebuie sa gandeasca la fel.
1.
l'
l
Mi-am expus puncte1e de vedere la 0 lntâlnire cu ciritorii din Moscova.~ Luati bani pentru tratament? m-a Întrebat cineva din saH'i. CUIn sc face
ca În cane scrieti una, iar 1n practicà procedati alIfel?
~
Ifl'I!l,.
I!
t
r
.1
~l i)
,1
1.
l,L,t
) ~!
ilr
! ~:
! .\
!i
1
i
202S.N. LAZAREV
Pott sa ai bani dadi ai 0 atitudine corectà Ülta de ei. Daca vindeditorulprime~tc bani iar ace~tia sunt pentru el pc al doilea plan, el poate lucra.
Citindu-mi cartea. oamenii Îmi crecaza stereotipul unui sfant, adica i~i imagi-neaza un am cu parul d\runt, cu a fatâ spirituahzatâ ~i carc nu prime~te banipentru ceea ce,face. Unii, dupa intâlnirea cu mine, Tamandezamâgiti cand atladi trebuie sa ptateasca pentru ~edintele de tratament.
_/
Dj~cutam cu ni~te tineri disatoriti al caror copil Cfa grav balnav. În existenta3nterioara ei visau mereu sa aib~ bani, ii invidiau pc cei care aveau mai multi.ii urau pc cei care-i umileau in privinta banilor ~i in aceasta existenla au aduscu ei dorinta de a pune dragastea pentru bani mai presus de iubirea fata deDumnczcu. lar acest lucru atrage dupa sine dezicerea de tot ce e sfant de dragulbanilaI ~i duce În cele din U[ma la degradare. De aceea trchuia sa-çi revizuiascaatitudinea fata de bani ~i sa renunte ta a mai fi suparati pe aameni.
, -/Cum sa nu te super( a exclamat femeia, daca cei mai buni prieteni ne-au
"lÜiiciit" de cinci mii de dolari? Va imaginati câli ani va trebui sa ne chinuimca sa restituim datoriile flkute?
- Daca prietenii dumneavoastrà au incàlcat legile supreme, ei vor pHiti pentruasta. Acum sa vedem de ce s-a Întâmplat aeest lucru. Multumiti-i lui Dumnezeuca s-a Intamplat a~a. Trupul a fast umilit, iar sul1etul s-a purifica!. Stiti de cea spus Maise: "Sa nu-ti faci chip ciaplit"? Chipul ciaplit este scapul. Dacâtelurile supreme se rezuma numai la bunuriJe materiale, sufletul omu!ui piere.Se produce scindarea contrariilor. Spiritul se desprinde incetul cu illcetul de tfUPii dezvaltarea se apre~te. De aceea nimic de pe Filmant nu paate fi tel. Telulsuprem trebuie sa stea intotdeauna dincolo de trupul meu, de interesele mele,de interesele societatii ~i ale omenirii.
Ati adus cu voi din existenta anterioara 0 extraordinarâ dragoste pentru barn~i in aceasta existenta banii au devenit pentru dumneavoastra scop §i nu mijloc,De aceea capilul dumneavaastra putea sa maarà, iar dumneavaastra sa va Imbulna-viti grav. Acum banii var deveni pentru mult timp nu scap, ci mijlacul prin careva ve\i restitui datariile. Înainte sa cadà peretele peste am, cad peste el pietricelemici care lovesc foarte dureros. Daca omul se da 1ntr-o parte, el este salvat, darcu cat mai tare el se Infurie, cu atât mai repede se va prabu~i zidul peste el.Cultivarea iubirii pentru Dumnezeu se realizeaza prin intermediul iubirii pentruPâmant. Dar, dacà iubirea pentru Dumnezeu poate fi nelimitata, iubirea pentrucele pamânte§ti are anumite limite. Conditia principalà este ca sufletul sa fieorientat dUre Dumnezeu ~i nu ditre bunurile pamântc§ti. De accea in existen~aaceasta are acces la baui numai acela care nu i~a avut in existenta anterioara ~jnici nu s-a gandit la ei.
Am cunoscut odata un tanar foarte bogat. El spuuea ca arunca banii iu dreapta~i in stânga, insa ace~tia oricum se intorc la el. A1n fost curios sa vad ce Sc
KARMA PURÀ 203
intâmpla. l-am cercetat biacâmpul ~iam depistat 0 putemica tegatura cu Divinita!ea.Cauza ~e ascundea În existenta sa anterioara in eare el a fost càlugarila, s-a rugattoata vmta ~i de aeeea. orieât de roulti bani ar avea aeum. sufletul sau nu seata~eaza de tclurie. Ni se permite sa avem atâtea bunuri materiale eâte suportâsufictul nostru, Cu cat este mai puternicâ legâtura sa cu Divinitatea. cu atM maimul~ebunuri materiale i se dau omului. Analizand de la distanta oamenii bagati.am lllteles CUlUfunctlOneaZa mecanismul evolutiei. Când un organism viu capataun teriloriu pe care il apara ~i il controleaza, este un pas inainte catre dezvoltare.Prim~l teritoriu il canstitUie propriut carp. 0 data cu dezvaltarea can~tiintei,iegata de mteresele corpulm. apare notiunea de control asupra teritoriului careIncanjaara corpul. Cu cat este mai mare suprafata teritoriului, cu atat apar maimulte conexmlll legate de control, cu atât mai eepede se dezvolta. intclectul ~icon~tiinta- Cu cat este mai bagat amuI, cu atat apar ln subconitientul sau maimulte conexiuni care-l leaga de tot ceea ce este pamântesc. Ele Ii stimuleazadelvoltarea con~tiintei §i intelectului. Dar, iuteucât prioritatea se acordà teluri~cu}ui, are loc epuizarea structurilor spirituale. În existenta urmatoare, acest amva fi decanectat de la preacuparile legate de cele pilmanteiti. El va fi ghinianist,cer~e~or~l bolnav. Cu cat va avea mai muIte insuccese, cu' atât mai mult el i§lva onenta sufletul d'ltre cele spirituale ~i nu càtre cele pamânte~ti. Cre§tinismulle-a inoculat saraci~or ideea di sàracia lor nu e intamplàtoare. di asta a fost voiaDumnului ~i ca nu trebuie sa-i urasea ~i sa-i invidieze pe eel bagali. Capacitateade a accepta aceasta idee determina proliferarea structurilor spirituale. Neata~1andu-se de propria umilintà prin l11anifesŒri negative, amui nu se va lega depropria inaltare spiriruala. .'
. 1bat~ acest~a au dus la faptul c,a oamenii bagati tanje au tat mai muIt dupaspmtuaJ1tatc. l~l Impuneau tot mal mult altrUlsm. Omui pentru care bogatia~.p1fitualaconstituie prioritatea absolutà poate fi intotdeauna bogat. Prin urmare0 data cu aparitia ~i dezvoltarea sistemului conceptual care punea accent p~dezvoltarea spirituala ~i pe respingerea pennanenta a iubirii fata de tat ceea cee5te pamântesc, este posibila existenta unei soeietàti care nu are nevoie deegalitarismul saciaL
.Î~ainte. una ~ra in subcol1§tient~i alta in con~tiinta. Acum materialismul ~i
Jde~hsmul trebme sa se reuneasca in con~tiintà la nivel conceptual. La inceputn~.lO~elcgeam~dece un om care a tdii~ doua reincarnari in S.U.A. nu mai poatetfal lh.:olo.Nu mtelegern de ce S. U .A., unde troneaza filosofia consumului absolutau 0 existenta excelenta. Am Îuteles acest lucru numai atunci cand am vazut c~Amenca este alimentata de 0 imigratic directa ~i de Ulla karmÎCa. Pentru caIlHmcqte intreaga omenire pentru ca, 'in conditiile orientarii sàlbatice spre binc-facerilc civilizatici §i spre tot ceea ce este legat de trup, tara 0 alimentare spiritualàpermanentà supravietuirea ei Il-ar fi fost posibilâ.
0 cunoitinta de-a mea are a ruda la New York. Are acalo propriul zgarie-nari.,.~lilÎardar cu suflctul iutinat 1a maximum", rn-am gândit eu. Cercetându-i Însa
S.N. U,ZAREV
~Îoc~mpuI, am ràmas uimit de puritatea i"
ln blOcâmpul sau alte doua b" . ~ aura acestmJ, mal mult, am descifrat
- Ruda ta are un bl', lO;ampun pure, cele ale fiilor sai.
ocamp .oarte bun Et' .
- Exa~t, mi-a ~onfirmat cuno§tinta m~a.s e un om §l Jumatate.
.Mattvul puntatii biocâmpului sau Îl
" "
antenoare, El a trXI' t~
In 1 d. . constItme trel dm existen tele sal e
a fi la era un tI d" .. 1
- $i acum este un tip credl' nc ' o .p cre mclOS §l se inchina des.
1 s ~l se roaga des.
Când se Întâmpla ni~te nenorociri ~i nai . .este faane greu sa vedem a m t "
.pwrdem bam sau ei ne sunt fura!i
. 0 [vat,e supenaaril d ., ,
~l nu bunul-simt sau logica vie!"' 'ar ea eXlStiimtotdeauna. Ea,
U, este cea care determina 0 asemenea situatie.
Cuno§tinta mea mi-a spus odatil:- Ruda mea rn-a rugat sa-i vând ni te b" ..
Am apelat la ni~te baieti care ma aj~ta Î;~:t7:1care costil peste 0 mie de dolar;.
lar eu n-am bani sa le Platesc l' . . de sltuatn, dar el au disparut
. . ml vme sa ma SpA.
. - Trebme sa Întelegi ca oriee situa iea~ur.
Il s-a Întâmplat Înseamna ca În t. teste detenmnata de Oumnezeu. Oacà
,. '.as a eXIsta un sens supr 0 "lmpotnva llltereselor trupulul' tx ~
,cm. aCa ceva se produce
1. . dU mseamna cal ce
'
lme patema prezin ti un puter . - va m neregulacu sufletul Pe
f'mc ata~ament fata d b .
1. .
alil de cel ce le detin Ura" ' at" d. e unun e matenale dispre!
. ,..4 ecelceteli p d .. '
de vIala atunci când le pierzi.sesc e ele ~l 0 hpsa a darintei
- ~l cu,:, adica? Nu se poate schimba nimic?~ Sttuaita nu s-a Închis Înca. Mai ai
.
- Ce pot sa fac?~anse.
- Sa-ti schimbi atitudinea fata de lot ce .
reaza-ti viata ~i mul tume<te 1.
1.
D'presupune bunun materia]e. Rememo-
Aos - Ul umnezeu pentru
. A
mdepartat de bunurile materi ale C .. once moment m care ai fost
.. . . cre-il lertare Pentru '~
pncmult, pentru ura ~i invidia fatii d t tonce rau pe care l-ai
- ~i crezi cà dupa asta am sae 0 ceea ce era legat de bunastarea materiala
- '" . .,' .recuperez b[Juteriile?
.
01~~ omulm IIIonce situatie reprezinta. ' .
cu oamenu, tu comunki cu Dumna.proxunativ 10%. Comunicând
Dupa câteva zile el a venl' t la-"ze
lu. Tr~ge smgur concluziile.
. 'mme a cabmet Ne 1
ml-am adus aminte de bijuterii.. -am uat cu vorba ~i deodata
- Ce noutati ai?- Bijuteriile mi-au fost retumate Câ d'
, .
vrut sa-ti tragem clapa dar fi.
~ ~ ~l le-au mapOlat, mi-au spus : Am
. . e-am razgandJt" De ?.. N... ..
ml-au raspuns ei. '"ce. .. ICI 001 nu ~tim",
204
Atât timp cat Yom cauta cauza uroir 1 ~.
acuza sau sa ne uram pe noi .a
IlltAe0: n,oastre m altI oameni ~i-i vom§1 s ne autolllvlllU1m, atât timp cat nu yom simli
KARMA PURÀ205
ca in afara logicii ~i legilor pàrnântc§ti exista 0 logicà a Divinitatii ~i ni~te legiale Divinitàtii care sunt prioritare, atât timp cat nu vom intelege ca sursa neplace-rÎlor noastrenu sunt oamenii rai, ci imperfectiuneanoastra, ~i cà aici nu existâvinovati, medicamentul amar pc care incerdim s3.-1dam afara ni se va administrain doze tot mai mari.
$oferul a intrat in vorba cu mine:- Am fast la conferinta dumueavoastra unde spuneati ca ata~amentul fata de
hani e un lucm foarre diu. Familia mea are patru persoane ~i eu trebuie sa câ~tigbani. Ce sa fac" "
/ .--;
- Încerca\i sa simplificati problema: ori alb, pri negru. Oaca viS9i la bani,dacà tot timpul numai la ei te gânde~ti, este r~u. Posesia bunurilor pamânte~tiil dezvolta pe om, ca ~i Îlltreaga civilizatie. Trebuie sa Îli!elegim cà toata fericireapamânteasdi este secundara ~i constituie un roijloc §i nu un seop. Bani poti saai, dar sa invidiezi din cauza lor, sa regreti ca nu-s destui §i sa manife~ti agresivitate
r
sufleteasca din accasta cauza nu este permis.
Expl ic cauzele aparitiei problemelor la fiica pacielltei mele:- Nu ati vrut sa acceptati neplacerile ~i jignirile din partea oamenilor, iar
fata deja nu poate. Înseamna cà ea nu va mai fi purificata prin intermediuloamenilor, ci al bolii. Deja và urmàresc bolile ~i moartea. Respingerea iubirii,blamarea ~i dispretul au patruns deja În caracterul vostru. Oaca veti reu~i sa vaschimbati conceptia despre lume ~i caracterul, bolile vor disparea.
Dupa achii femeii vàd ca ea Îllcepe deja sa Înteleaga despre ce e vorba.- 0 feroeie bioenergetician i-a spus sotUlui meu ca va muri ~i cà moartea
va fi crunta. E adevarat?- A~a se pare, i-am spus dupa ce am analizat structurile biocâmpului so\Ului ei.- Nu se poate interveni in vreun fel?- Sotul dumneavoastra iube~te prea mult bauii. În adâncul sufletului esle gata
sa omoare pc oricine pentru bani. Prin urmare, el este aeela care trebuie omorâl.- Oragastea pentru bani a mo~tetrit-o de la marna lui.- Mai Întâi de toate, omul depinde de propria karma ~i prirne~te pariu\ii În
concordallta cu aceasta. În vÎata precedenta, pentru bani era gata sa tràdeze, sajefuiasca, sa urasdi, ccea ce l-a ata~at de hani atât de puternic, incât in viataactualà sunt suficiente doar câteva gre~eli pentru ca mecanismul punitiv sa intrein aqiune. Sà daruiasca bani, sa se ingrijeasdi de altH, sa nu gândeasca urâtdespre oameni, ~i atunci va supravietui.
- El nucredein toateacestea.Mereuimi spune: "Lasa-macu prostiileastea! ".Dau din umeri.
'
Pentru t1ecare am se gasesc metOde de convingere.- Deci nu mai poate fi ajutat?
\ \
,r: )
: i
. ): t
1 !: j; 1
1
;' {~
: VJ~'f,\
! tt
: ~.J:.
: Ii.
1II~,;:.
tln,)"( ,w~,\'j
. i
:11'1
/l'i,
206 S.N. LAZAREV
Purifica1i-và dumneavoastra. În màsura in care suDelul dumneavoastra vafi pregath sa urmeze un drum ascendent, cei din jur VOf fi patrull$i de acest lucru.
lin prieten l11i-a propus sa cumpâr un "Jiguli" cu dnei mii de ruble.- DoaI un dolar? l-am Întrebat eu..- Da, imagineaza-ti. il villde un marinar. Ma~ina e nou..nouta. S-a intampbi
ceva ciudat. Ani de-a rindul a visat sa aiba ma§ina Ji În sfâc5lt a cumparat-o.A adus-o acasa. a aratat-o la toata lumea, dupa care ~i-a invitat sOiia la (\ plimbareSotia s-a a~ezat in ma~inà ~i, dintr-o data - 0 lüvilUra. Omulul el inceput sa ise urnf1e ochiul drept. A iI1ceput sa urIe la ncvasta, crezfmd ca ea 1-a lovil, Aceastainsa ii spune ca nu l-a atins Ilici macar cu un deget. I-a spus sa iasa ctill ma~inâ.A ie~it ~i el, s-a invartit În jurulma;;inii ~i s-a a~czat l1i11nou la voIan. Din nou0 lovitura ~i a inceput sa i se umfle ochiul stang, de~i in ma$ina nu em nimenl.A ie~it"ehircit din ea, total buimacit. În jur s-a strâns lumea. El Îi propune Boelcuno~tinte sa faca un tur. Cetaleanul se urea la \'olao, face un tur prin curte,opre~te §i iesc din ma~ina absolut nevâtâmat. Ferieit, stapânui se urca la volan~i, pc nea§teptate, prime§te una peste gurà. În eap aude 0 voee: ,.l'rcbu.ie savinzi ma§ina cu cinci mil de ruble". "Am cumparat-o cu cioci nui de dolari",
strigà disperat proprietantl. Dar in cap incepe sa simta 0 apasare insuponabiHi.Atunci intelege di totul se poate sfâr~i [oarte rau. A dus ma~ina in talcioc ~ltimp de 0 saptàmâna a incercat s-o vanda. Cumparâtorli se târguiau cu dârzenie,oovedindu-i di ma~ina nu face ciIlci miÎ de dolari, ci mai putin. At1ând Însa cael ccrea nu do1ari, ci ruble, toti se uitau cam ciudat la el ~i pJccau.
- Pana la UrIna a vândut-o? rn-am interesat eu.- Nu. N-a vândut-o nici pana acum.- Ma~ina trebuie cumparatà irncdiat. i-am spus eu. Suna-J imediat pe marinar.Marinarul Însa plecase În cursa. Am Îoteles de ce marinarul a fost bumbâcit
de propria-i duhlura. Visand tat timpul la ma.ina, el s-a agalat de ea atat deputernic, iocat posesia ei devenise pericol de moarte. Foarte probabil ca ~i-arfi pierdut viata Într-un accident rutier. El trebuia sa piarda tic ma-?ina, fie sànàtatea,fie viata.
- Vreau sa incep 0 afacerc, imi spune 0 cuno~tinta pc un ton contÏdential.Vreau sa ~tiu daca 0 sa-mi reu~easdi sau nu.
n De ce nu te adresezi unui astrolog?
-. Dai tu nu-mi poti spune?
/ - Pot. Ai 0 cre~tere a agresivitatii subcon~tiente pelltfu ca ai iI1ceput sa te-gaIlde~ti la bani ~i la bunastarea materiaUi. Poti fi opril numai in uei moduri:fie prin insucccsui Întreprindcrii tale, fie prin pierdefca main ilor ~i picioarelor,fie prin moarte;Tu uitÎ ca la inceput situatia este controlatà de stafea interioara.iar dupft accca prin actiuni /~xtedoare. Daca agresivilatea se ridicâ pana la linja
KARMA PURÀ 207
rO~le, cu càt va fi mai prospera afacerea ta, cu atat Illai repe~e iii vei pierdemâinile, picioarc1e sau capul. Trebuie sa pricepi un lucru simplu. ln Vcst busÎness-man-ul are rezerve karmice pe care le-a acumulat tràind in existentele anterioarein spa\ii sarace. Businessman-ul rus il-are asemenca rezerve. Afacerile presupunintotdcauna ni~te riscuri. Daca in Vest afaceristul traverseaza prapastia pa~indpe 0 bârna. la Doi afaceristul face echilibristica pc sârma. ~i inca u~cori pc s~nnaghimpata. Când ai sa simti ca ctica ta interioara sta Înamtea bamlor. atuncl n-osa mai fie ncvoie sa te consuiti cu nimeni.
Peste cateva ore discut cu un ait Dm de afaceri. Fata ii este desfiguratà de griji.
- Am pierdut absolut proste~te cateva sute de mii de dalari.- Va amintili ca nu demu1t v-am spus ca puteti sa pierdeli bani sau chiar viala?- Îmi amintesc.
Si n-ali dat atcnlie varbelor mele, a.a-i?El da afirmativ din cap.- Sul1etul viitarilar dumneavoastra copii este jntinat de dragostea pentru bani
~1pentru bunastare. Cu cat yeti munei mai mult cu dumneavoastrà in~Îva, cuatât mai putine nepHiceri yeti avea. ,
il vàd dezorientat .i incerc sa-l ajut jntr-un ait mac!'- Stili ce-.i aceea 0 victarie? n jntreb eu .i-i raspund tot eu: "Este a atitudine
corecta in fata Înfrângerii"'.Pe chipul [ni' apare pentru prima oara zambetul .i-i pavestesc ca nu demult
am organizat a firma pentru editarea caf\ii mele. Asistenta mea m-a Întrebat zileletrccute:
- Serghei Nicolaevici, dnmneavoastra studiali legile karmei .i suntem mereutra.i pe sfoara, abia daca ne putem duce zilele de azi pe maine. Unde e karma~i metoda dnmneavoastra? Unde snnt avantajele?
- Avantajele metodei .i ale karmei mele constau in faptul ca in aceastà jumatatede an n-am Îll§elat pc niment. Fericirea nu sta În ccea ce posed ~i in atitudineamea fala de avere. Noliunea de fericire presupune in primul rand stareainterioara,iar bunastarea exterioara sta pe plannl al doilea. Metoda mea m~ ajuta sa dep~.escimperfectiunea interioara.
Îl cercetez din nou pc omui de afaceri din fata mea. Este un cu totu} ait omoProbabil ca una din satisfaCliile supreme este sa-I faci fericit pc altu!.
Vinul
1
În literatura gasim foarte multe exem 1 .!i se simte minunat. E u'or de .
nivelul spiritual Însa Îl in}pl ' ng la" d le pamante!tl Il dlstrag pe orn de la
"
. ezvo tarea strucrur 1'
mtreaga ratiune a dezvoWlr l' l' PX lna" t.
dl or matenale, de aeeea
.. et n e~tl se re uce la Past " A
tqu, insa fara a le Permit e ," P"trund".
1 1 "
rarea paslUllIlor paman-,d <1 a III nuc eu splfitual D ~.
'
de brana pentru dezvoltarea civiliz a\t' el' II '
e aceea avem nevolC
d ' "'
rana este 0 Pârghie "",
et~rmma comportamentul activai omului.pUmtlvd care
Intrucat omul a aparut ca un tub diestiv i ',"', ,
~i acum cu ajutorul tubului digestiv hra~a e t§ pnnClpala mformatle
,° pnme!te
diversificate, dar §i 0 ar hie'...s e nu nu.mm 0 ~~rsa a unel mformalii
ale oUlulni. În aceastaP'igconst:rn
raO
tdtficar
dll stru
f"ctunlor spmtuale informa!ionale
'id mnea e a 1 a med". .
deosebit În acest sens il J'oacâ Plant ele C ~I~Inel terapeutIce. Un roI
~. u cat este mal aproape de
p~ ~
ata1 este mai mare aspiratia catre Înait Î C"
.~mant, cu
a echilibrat structurile spirituale ale ~mn1~smo~i Intorrnatta renuntarllia teluric
pâmante$ti ~i acest lucru a dus la"
xu ~l
tlI, ,a oca,t ~ta~area sufletului de cele
. . mS<1na O~lrea fizlca Plant 1 d' "aqIOneazâ numai asupra corpului fizic 1 1'" ' .
e e me lcmale nu
tuaIe. Când sufletul omul. '~ ?mu ~l, CI ~1 asupra structurilor spi ri-
Ul se ancoreaza lU pnmul sau În cel de-al doilea nivel
KARMA PUR}, 209
al teluricului, vindecarea este posibila., Ancorarea in cel de-al treilea nivel, adic5ata~amentul de capacitâti, de calitatile suflete~ti ~i destin nu poate fi anihilatà,CUfi1nu pot fi vindecate prin plante medicinale bolile care blocheaza acestata~amem: cancerul, epilepsia, scleroza in placl, boala Parkinson, psoriazisul.astmul. Singurele care pot fi de ajutor sunt strucmrile spirituale ale omului, ruptede cele pamântc$ti, care, in contact cu sut1etele altor oameni, il cooduc pc omcarre Dumnezeu.
Informatia nu se transmite numai prin intennediul comunicarii, Ea se transmiteprin hrana ~i prin lichide. Apa este un excelent acumulator de informa\ii, iarcapacitatea sângelui uman de a retine informatia este cu mult mai mare. Niai existaun lichid ale carui capacitati nu sunt mai mici decât ale sângelui: este vorbade vin. Sensul ]mparta~aniei cu paine ~i vin consta in conectarea omului lastructurile spirituale ale lui Cristos, Am dat deja exemplul ~nui baiat ~,l'-"isp!,,:zeee ani .f-ttre el~flc~t pe..c~ sa moarâ otràvit. Cauza era ag~esi~~!~teasubcol~.~~ientaorientat~}~~lpOlrivatatMui, mo.}tenità cie la mam~c-Mar-ta-rzlu am"{nceput sa maÎnlreb de ce hrana a devenit pentru el un fel de otrava? Am privit la nivelulfin ~i ~rn inteles ca baiattil a mancat mâncarea gatità de 0 buditàreasa care aveaprobleITI;e::rsemanatoarf;;.De.3,cec'!" can? omul s~inc,hina inainte de masà §i-imUl\UI~~~t~lui Dumnezeu. pent:ru hrana, el 0 prÎme$te"de la Dumnezeu ~i progra-mele negative se atenueaza intr-o buna màsurà. Dar este [oarte important ~i ceman~.~~l1.Q.!lftJJ~i cine i-a pregâtit mâncarea. .
Nu demult am observat ce anume determina calitatea vinului. Nu este vorbaDumai de materia primà ~i de tehnologia de prelucrare, dar ~i de sufletul celuicare este ill.legàtura cu produqia de vin. Tema aceasta mi S-3 deschis cu câtivaani fn urma. Am priereni În Crimeea ~i ma duc des la ci. Odata am nimerit la0 uzina de vinifica\ie, Directar era 0 femeie simpaticà ~i buna la suflet, carene-a condus cu amabilitate prin toata uzina.
-- Aici este 0 instalatie datoritâ câreia toate butoaiele sunt unite intre ete. Aicisunt cateva zeci de mii de litri de vin pc suprafata caruia plute~te 0 pelicula subtirede xeres. ln cati\'a ani ca schimba structura vinului ~i energetica sa §i se oblinececa ce numim vin de xeres. La noi la uzina ViIIdes excllrsioni~ti ~i noi le aratamvizitatorilor cum se face vinul. Odalâ ne-a vizital un podgorean din Asia Centrala.El s-a uitat Într..un bUlOi f}i a spus ca pelicula e cam inchisà la culoare. Cândau plecat, am vrut sa verific eu insumi ~i am vazut cà pelicula efa neagra. Amcrezut di iD toare hutoaiele pclicula cra compromis a ~i am chernat lucratorii saverifiee. Spre surprlnderea noastra insa, celelalte buroaie erau curate, Atunci amÎnteles di aeel butoi fusese deocheat ~i de atunci am decis sa nu mai aratamvizitatorilor pelicula.
-,""-,-_.~,.~"...
Muncitoarele mi-au spus lntr-o zi sa trec 0 femeie Într-o alta seqie pentrucà, atUnci cand ca intra În pivnità, procesul de xeresare a vinului se opre~rc,Am verifieat ~i am constatat di a~a era. Dumneavoastd. poatc ca nu ~titi ca atunci
i :r.1l'ii
; 1
1
. !
1
210 S.N. LAZAREV
cand y~ul se transporta ÎI\' ~isterne el obose~te ~i di, dupa transport, el trebuiesa Btea.o luna sa se a~eze, sa se odihneasca, dupa care se poate imbutelia. Altfel,cafuatéa lui scade. "
A doua oara cand rn-am dus 3col0. directorul mÎ-a dat doua sârrnc indoite.- Nu demult am avut 0 defectiune la 0 conducta. N-ati vrea sa va uitati la
locul avariei?- Sa incerdim, numai ca vom cerceta nu 10cul pc cafe se gasc:;te uzina, ci
tot ceea ce este in legâturà cu vinut Am intrat În hala unde crau butoaiele. Într-unloc, bioenergia scàzuse mult. M-am analizat de câteva ori pc mine §i am Valutacela~i lucru.
- Aid stati mai rau cu bioenergia §i acest lucTu este În legàtura cu oamenii.Nu este vorba de 0 zona geopatogena. Vad aici ni~te scaune. Întrucât situatiaeste În legâtura cu oamenii, atunci probabil di cci care au stat pc aceste scauneau fast cci care au deterrninat schimbarile bioenergetice ale incâperii.
- Aceste scaune le-am pus aici acum 0 jumâtate de ara ~i pc ele Îl1ca Il-astat nimeni, mi-a spus directoarea.
M-anl simtit prost. Observând acest lucru, femeia a incercat sa ma ajule:- Lânga scaune este un butai cu vin. Poate cà vinul aqioneazà În vreun fel?
Nu e xeres. e vin de la 0 alta Întreprindere.Am cercetat vinul ~i tOlUl a devenit clar.
,~ - Bioenergia lui este negativa ~i e determinata de caracterul invidios al\. directorului uzinei care a produs acest vin. Acest vin poale dauna sânâtâtii.
:-. A,Vl<I.tperfectli dreptate În privinta directorului.--- lar dumneavoastra aveti 0 bioenergie echilibratâ. Xeresul de Ialta nu preziutâ
prograrne negative. Calitatea lui e superioara.Am mers prin toatâ uzina. Çadrul arata pretutindeni 0 bioenergie ridicatâ ~i
0 calitate excelentâ a vinului. ln dreptul unui butoi, cadrul ari'ita 0 scadere acalitatii.
Directoarea ~_i-~__:-~!!1j.Iltit.
- Când s-a tUrnaCv1Îrul in acest butai, lucràtorii ntl-~~autreji, taceau prosttreaba ~i eu ffi:aI11SUparat pe ei. Chiar sa fi influentat. i~~ij.He mele nervoasecalitatea vinului? '
- !;>iÎnca cum! Directorul uzinei este un fel de parinte al subordonalilor sai~i biocâmpul sau le influenteaza programele karmice. Prin urmare, karma directo.rului uzinei, eea a conducerii stabilesc daca vinuI va avea 0 influentâ beneficaasupra omului sau ij va dâuna.
Dupa 0 saptàmâna, am fost la 0 alta Întreprindere de vinificatie. Am fostcondu~Î de unul din Iucràtorii uzinei. Ne-a dus in pivnlta, unde stàteau sticlelela invechit. Am ho tarât sâ verifie prin metoda diagnosticarii biocâmpurilorcalitatea vinului din fiecare an. M-au auzÎt excursioni~tii euro vorbcam de unulsjngur: "asta-i buni§or, asta-i foarte bun, asta nu face doi hani".
\, 11
1
1
1~
t!1:
\,, 1. i ~I~
1
!
l
'Ii
Ii'1
1,!~
!~~.
1
1
!
KARMA PURÂ 211
Ce spuneti de vinul acesta? rn-a Întrebat ghidul.- E minunat, am raspuns eu.- Dar acesta?- Foarte bun.
.Când diagn~sticam vinul imbuteliat in sticie, am observat un fapt interesant.
VlOulbun era dm 1963. Am inteles atunci ca starea psihica a societàtii determina~iea calitatea vinului. De Îndata ce programul trece În subconjtientul societlitii,se ~chimbà bioenergia vinului care se produce pe acest Pâmânt.
ln sala de degustari, am cerut pem1isiunea sa diagnostichez vinurile oferite.- Calitatea vinului e slaba.-. Degustatorii au spus ca sunt de calitate superioara.- S-au În~elat. am raspuns eu. .
- Ce influenteaza calitatea unni vin? ffi-a intrebat 0 doamnâ carc statea Înfala mea.
- Caracterul directorului intreprinderii, am raspuns eu.J)oamna a zâmbit. crezand di eu glumesc.
. - Dacà vreti, am .sa va spun ce fel de caracter are directorul numai dupavU1ulcare s-a rurnat III pahare. La accasta illtreprindere se colecteazâ diferitesoiuri de vinuri care se pUll la pâstrare in butoaie. .5i, pana când vinul se maturi-ze.zà, el imprumutli bioenergia de la oamenii care au legaturii cu produqia lui.Bioenergia ~i compozitia vinului sunt influentate de foartc multi factori, inclusivde modul cum sunt strivite boabele; cu picioarele sau cu' utilaje specializate.
Dupa vreo zece zile, am vizitat 0 fabrica de ~ampanie. Ghida ne explica;
. - !;>al~pamanoastra se prepara din cateva feluri de struguri; aligoté, riesling,pmot gns. Acum avem in bazine aligoté. '
Am diagnosticat vinul ~i am zis:- !;>tiatica rie~li~g-ul este calitativ mai bun, se potrive~te mai bine la ~ampanie ?- A~a este, lml confirma ea. Dar dumneavoastrii de unde ~titi?Trecem in seqia unde se imbuteliaza ~ampania.Fata ne spune ca ~ampania
"bnlta" este curata. iar sortimentele sec, demisec
~i Jesert se oblin prin adaugarea siropului de struguri.- Constat la diagnosticare ca adausul de sirop scade calitatea vinului.- Da! imi râspunde ea cu naivitate. La nai toata lumea. de la direclor pâna
lalm:.arcâtor."'bea numai §ampanie brutâ. Iar in alte uzine se adauga sirop pentrua masca neajunsurile vinului.
- Când se adauga siropurile in §ampanie, ii explic eu, se rup conexiuniie §ieSle a~ectatâ struct~ra. informati~nala a vinului. ~De aceea, dadi $ampania estede ca~ltate, este mal bIlle sa 0 bel În stafe bruta. Insa daca bioenergia ei e slaba,atunci e de preferat sa bci ~ampanie desert. Zahiirul Jiminueaza programelenegatlve dm Vlfi.
Muncitorii din sectie sunt alenti la eeea ce discutam.
212 S.N. LAZAREV
- Spune{i-mi, eurn este ~ampania pe care 0 producem noi? ma Întreabâ 0femeie.
. - Diu pacate, nu prea buna, Îi raspund eu. Produceti 0 ~ampanie agres1Va.'tn plus, prezintil programe de ata~ament fata de trufie, de bani, de un destin. favorabi!. De aceea, dacil omul va bea În permanenta aceastii ~ampanÎe, el seva ata;;ade bani 1;.Ii de destin, iar din aceastà cauza va pierde SUffiemari ~i i se""va demola soarta.
- Cred ca aveti dreptate.- Spuneti-mi, ma Întreabii 0 alta femeie, de ce a devenit ~ampania mai proastà'- tn intreprinderea dumneavoastra, in ultimul timp, oamenii s-au certat foarte
mult ~i au manifestat pretentii unul fata de celaialL Toate acestea influenteazacalitatea ~ampaniei.
Dupa vreo doua luni, rn-a sunat un cunoscut din Crimeea.- Mai lineli minte intreprinderea În care ati testat sticle din pivnila?- Desigur.
Nu demult, am intalnit un angajat care conducea 0 excursie. El a spus:"Serghei Nikolaevici poate sa vina in oriee moment la uzina noastra". Diagnosticulpe care l-ali pus corespunde in proportie de 90%.
Dupa asta, ca sa ma distrez, diagnosticam calitatea vinului din magazine ~ivedeamcât de strânssunt legate structurilesubcon~tienteale oamenilorcu ceeace praduc ei.
tnaiute, apreciam calitatea biiuturilor alcoolice dupa trei criterii: taria, gustul~i starea mea fizicil de a doua zi dimineala. Gustul ocupa de cele mai multe oriultimulloc. Ocupandu-ma În mod serios de bioenergie, mi-am schimbat atitudineafata de vin. tu primul rand, am Înleles cil vinul nu Înseamua numai grade iiameteala, ci cu totu! altceva. Asta s-a Îutamplat la Începutul anilor '70, la Soci,uode lucramca ghid. MuItetrasee turisticetreceauprin Abhazia~i aveamocaziasa degust excelentele vinuri abhaze, al caror gust mi-a ramas În minte pana inziua de azL Întrucât in programele turistice se nirnereau muIte podgorii, trebuiasa ofer 0 cat de elementara informatie despre producerea vinului. Consultandbibliografia, am aflat cu surprindere ca vinul contine 0 cantitate imensa decompu~i chimici care au inf1uentà asupra organismului uman. Vinul sec cantinepeste 500 de asemenea compu~L Ei sunt purtàtori ai unei colosale informatii ~i,prÎn nrmare, il dezvolti1 pe om ca slstem informationa!. tn vinurile alcoolizate.astfel de compu~i sunt Inuit mai putini la nurnar, iar În cazul nerespectariitehnologiei, informatia poate deveni agresiva ~i poate dauna. :)i eu care magandeam di vinul, cu cat este mai dulce ~i mai tare. cu atât este mai bUfi...Consideram vinul 0 bautura cu grade, dar am constatat di el Î~i ia energia dinSoare ~i Pamant ~i ca toata aceastà informatie se pastreazà in el. Astfel, incetuJ
.fJ
KARMA PURA 213
cu Îllcetul, am intetes ca vinul poate avea 0 int1uenta ~~ât poziÜva, L'at~i negativà
asupra omului, in functie de insà~i calitatea bàutUfll.. ~ ."Omul a aparut pe Pamânt ca tract intestinal. La lUve!ul c~mpunlor ~1 la
l1ive!urile fizice. informatia de baza se ohtine prin tr~ct~l mtestmal.~e ;.~~e:,
a"limentatia, cu toate di. este secundara, int1u~ntea.za. ~l ~a .structUfl e. IZlca,
nervoasa si spiritUalà ale omului. Dar informatla pnllclpala vlDul. ~u 0 la ~ela
~. are ~i de la Pamant ci de la oamenii care il produc. Am stablht acest .ueru
;~ baza bioenergiei, ce~a ce n:i-a permis sa-mi schimb atitudinea fata de cantItatea§Î calitatea vinului pe care Il conSUffi.
/~;
//
,"o,.
11
III
1
1
1
-1.
f# Animalele
ln ultimul timp, imperfeqiunea spirituaHi a Început sa aibà urmari din ce Înce mai grave. Daca sufletul oIIluluÎ a fast intinat, omuI nu se imholnâve~tc pcloc $i nici nellorocirile llu-i vin dintr-o data. Când apar "primele semnalc.'. omuipoate, transformandu-se pe sine, sa modifice situatia. Prin actiuni extcrioare, scpoate modifica 0 situatie de moment. tacticâ. Un control real al situatiei estep(1sibil nu numai printr-o actiune exterioara, ci, in primul rand, printe-unainterioara, prin actiunea asupra lumii inconjuriitoare realizata prin aqiLlnea asuprapropriei pers(.)ane.
Nu demult, ln-a sunat cineva la telefon.~-Nu ati pUle~ sa-mi tratati pisica? m-a Întrebat 0 voce fCI1linina. Au lasat-o
rinichii. Aproape cà nu se poatc ridica 51 e pc moartc.Prima mea reaetie a fost iritarea. Nu am timp sa-i primesc la cOllslIhatic pe
toli oamenii gray bolnavi, ~i am devenit ~i specialist in mâte! Mi-am reprimatinsa aceste porniri. Pisica era pc l}loarte. ludecand dupa starea biocarnpurilor,
./ nu mai avea InuIt de trait niCÎ stapâna. Deci, vom trata pisica pentru a salvastapâna. Daca se Îmbolnave~te ~i moare animalul. asta nu Înseamna di acc1a~Îlucru trebuie sà i se Întâmple ~i sUipanului. A doua zi, stàpâna pisicii a veni!la mine la cabirfct, 111'Saeu nu aveam timp deloc.
- D}J)u cinci minute va/ pot acorda. V-ati dispretuit tata]?
"' Da,' dar nu inteleg ce legâturà are asta cu pisica.
"- AriJ sa va explie. Cand snfletul se lipe,!e de Panlant, el devine trnfa, ,iagresiv. Acest lucru se poate vedea dupa semetie, dispret $i ura. Exista un primnivel al teluricului. Acesta este constituit din ceea ce putem pipai: mâncarea,ma~ina, vila $.a.m.d. Al doilea nivel al teluricului il consrituic tamilia, amuiiubit, situatia in societate. De al doilea nivel suOetul se ata§eaza mai puternic,Aceste vaJori sunt superioare, sunt mai apropiale de Sfântul Duh. Exista un altreilea nivel : capacitàtile, calitatile sutlete§ti, Întelepciunea. Ancorarea in intelep-dune constituie cea mai mare ispita. Ea da 0 fericire rouIt mai mare decât toatecelelalte valori. Întelepciunea este acel capital pe care il putem pastra În decursuJmultar existente. De aceea ~i ata~amentul este mai puternic, respectiv agresivitateaeste cea mai mare. Acum omenirea a ajuns la hnia ro~ie §Î agresivitatea generatâde intelepciune se blocheaza mult mai dur ca Înainte. Pisica are blocat campu]capului ~i regiunea rinichilor. Ancorarea in intelepciune da na9tere disprqului.Acesta porne~te de la cap De aceea se blocheaza biocampul În rcgiunea carului.jn seurt timp insâ, dispretul se intoarce impolriva propriei persoane. De aceease deformeaza l'ampul În jurul rinichilor ~i apare disfunqia acestC'ra. SuiciduL
-"'"Jo
'\
KARMA pURÂ 215
care es~e 0 urmare a d.ispretului fata de altii, lovc§te mai Întâi capul. iar dupaaccca slstemul uro-gemtal. Problema e di biocâmpul dumneavoastra este la fel
c~ cel al pisi.ci~. ~~eii.~n puternic proces de dezagregare În zona capului §i Începsa fie af~ctatl ,1 flmclllt, dar, deocamdata, la nivelul fin. Iudecând dupa configura-113btOc.ampuIUl, v-a mai ramas puiin de trait, de§i la exterior va simtiti normal.
- >51cum poate fi ajutata pisica? Întreaba femeia..
. - ~ute:i sa. murili. Daca va veli revizui viata, va veti purifie a prin 111gaeiune~1pocamta, plslca va fi salvata automat. Feroeite din neamul dumneavoastra aupus intotdeauna omul iubit ~i intelepciunea lui nlai presus de iubirea pentruDumnezeu. De aceea, pentru pllrificare, cie trebuie sa primeasca tati §i soti care.lepoartii proste,te, care .le umilesc san care i,i nedreptàlese ,i i,i umilesc sOliile~icopiii. Daca ei n-ar fi dispreluit ,i n-ar fi bla.mat, suftetele lm s-ar fi purificat.
- Bine, asta am inteles, spuIle femeia. Sa spunem ca-mi revizuiesc de câtevaori viata ,i-mi schimb atitudinea fala de toate evenimentele ,i fata de tOli oamenii.Cum pot cu sa-mi dau seama daca starea mea este mai buna sau nu, dadi amsan nu am ~anse de supravietuire? La mine in familie. toate femeile mure au dincauza insuficieniei renale.
- Indicatornl dumneavoastra se gase~te acasa. El este pisica. Sa nu uilali derugâciuni §i pocâinta. Reveniti peste vreo doua zilesa vedem CUlnaratà biocâmpuldumneavoastra. "
Dupa douA zile, ea a revenit. Întalnirea noastrA a durat zece secunde.-. Câmpul dumneavoastrA este curat, ii spun en. Sa fiii sanatoasA.
.- Cân~ am venit acasa, pisica rn-a intâmpinat la u~a, iar. a doua zi au inceputsa-l funqlOneze rinichii.
- Normal. Merge!i ~i aveli grija ca pisiea dumneavoastra sAnu mai fie bolnava.
Da~a am ?cschis vorba dcspre animale, sa mai povestesc doua Îlltâmplari.A vemt la mme 0 femeie sa-mi ceara ajutorul.
- Nu ,tiu de ce imi mor toate euno,tinlele. Simt câ incep sa am ,i en probleme.Dar asta inca nu-i nimic. SOlul meu afinn!i ca-i sAnatos, dar eu simt cA nu-i a,a.Am avut deja un semn: câinele nostru a fost eAleat de 0 malina.
Cercete;, biocâmpul animalului. Iudecând dupA toate aparenlele, era de sexmas.,ulin. [nseamnA cA probleme serioase trebuie sa aibà stiipannl.
- Era mascul?- DaÎn biocampul sotului ei cra moartea. El trebuia sa moara intf-un an, un an Si
jumatatc. La nivelul fizic, totul cra in reguIa. Prin urmare, va avea un accident sau.le va imbolnAvi. [-am ehemat pe amandoi. [-all1 explicat barbatului situalia lni :
. - Vi s~a dat foart~ muIt În existentcle trecute §i ati dispretuit oamenii pentrul~lperfect~un~a lor. VI s-au Iuat succesul ~i bunâstarea ~i ati inceput sa và dispretUitismgur. Vttahtatea omului este determinaUi de rezerva de iubire din sufletui sàu.
216 S.N LAZAREY
Cu cât este mai puternic contactul celulei cu organismul, cu atat ea este maiplina de viata. Nivelul iubirii din sufletul fiecaruia dintre noi este nivelul contactu.lui cu Creatorul. Dadi acest nivel seade, corpul nostru dispare pentru ca sa nupiara sufletu1. V-ati dispretuit atât de mult ~i v-ati reprimat atât de tare iubireafata de sine ~i fala de lutreaga lUIlle, lncât ati depa~it linia ro!ie. DispretuJ fatade sine se transforma Într-un program de autodistrugere. într-o situatie normaHi,ali fi avut cancer. Aveti Insa organismul echilibrat ~i de aceea trebuie sa avetiaccident ~i 0 moarte lenta. Niciodata sa nu va canaJizati ln interior repro!urilefala de sine ~i fata de altii. Ceea ce este ln interiornl dumneavoastra nn va apartine~i nu va trimiteti acolo problemele personale. Sa tineti minte toata viata un lueru :sentimentul iubirii nu ne apartine. nu avem dreptul sa ne atingem de el, nu averndreptul sa ni.] subordonam ~i nici nu-J putem dirija. Noi suntem 0 parte a iubiriicare se gase~te În interiorul intregului, iar partH nu ii este permis sa atentezela iotreg. Sentimentul iubirii este sacru ~i intangibil. Noi îl sJujim pe el §i nu,
tel pe noi. Nu aveti dreptul Sa ucideti iubirea nici fata de altii, nici fata de sine.Acest luem se pedepse~te. Daca veti simti toate acestea ~i va yeti comporta inconsecintà, nu veti avea probleme.
Înainte ma gândeam ca animalele preiau karma stapânului. Însa animalele au0 intuitie ridicata. Biocâmpul animalului intra În contact Cu biocâmpul stapânului~i capat1i apararea acestuia. Daca la baza unui curent spiritual sta personalitaleaunui sfânt, atunci acest curent va dâÎnui ~i se va dezvolta. Daca la haza hli Însaeste un om imperfeCt, un astfel de curent dispare repede. Analizand aceste situa~ii,am inte]~s de ce popoarele au atâta nevoie de religii ~i de oamenii care stau labaza acestora. Contactând biocâmpul ~i spiritualitatea intemeietorului, adeptiiobtin purificarea ~i proteqia. Dar ~i neajunsurile cresc de sute de ori. De aceea,nivelul contactului intemeietorului religiei cu Dumnezeu determina destinul urma~~ilor sai spirituali.
Voi illcheia capitolul despre animale cu 0 intâmplare deswl de hazlie.A venit la consultatie 0 pacientà cu 0 problema neobi~nuita.~ Matanul nostru are purici, relateaza ea. Am folosit toate substantele, incJusiv
cele mai bune preparate din import, insa l1-au ajutat la nimic. ln fiecare zi,culegem de pe el câte 40-60.
- Problema este ca dumneavoastra nu intelegeti ca neplacerile ~i insucceselelucreazà În favoarea dumneavoastra ~i va purifica. De aceea disperarea dumllca..voastra, starea deprestvà ~i regretele se transforma intr-un program stahil deautodistrugere. Va seade puternic imunitatea, la fel ~i a motanului dumneavoastra.În cazul unet irnunitâti scazute, puricii se alimenteaza cu bioenergie de la 1110tan§i vitalitatea lor cre~te de câteva ori. Pe tondul unei bunâstari generale, programulde autodistnlgere se dezvolta muIt mai repede decât pe fondul unor micÏ neplàceri.Puricii constituie pentru dumneavoastra aceste miei neplaced. Ei blocheaza
"l
KARMA PURA217
Ca ~a scapa~i de pUr1ci, s~hil11ha~i-v5.suicidul motanului, ca ~i pe al dumneavoastrà.concep!ia despre lume. M:ati !nleles?
Pacienta ma privqte Ulllllla.
-- Am inteIes. ., .l 'enit din nou la mme. .Peste cateva Zl C, a v. ..,
tanul se simre mult mai bll1e.- Acum gàsÜn numai 2-3 puncI, ~ar mo. rma~ilor dumneavoastra lipsa- Cereti iertare pentru faptul cà atl transmIS il
dorintei de a trâi.
'otl
l'. Ii
"
"1 -!
ii
!1~
: 1
1
< )
J
\1
/,-- / Teatrul !?i arta
~
M-am intâlnit cu patronul unei mici galerii de arta din Sankt-Petersburg. Elscotea tablourile din depozit §i le expnnea pe pere\i.
-- Cafe tablouri va plac ~i care nu?- Pe lânga impresia subiectiva, am ohiceilll sa ~i verifie tablourile. Daca
tablonl are 0 agresivitate subcon~tientà, atunci el nu este bun ~i ar fi mai binesa nu fie expus.
- Ce are talentul cu agresivitatea? ma Întreab5 patronu1.- Tahlourile pot avea
() agresivitate subcol1§tientâ minima. chiar daca cea
cOIl§tienta este puternidi. Oamenii nu inteleg de ce majoritatea arti~tilor suntbetivi, afemeiati, avizi de bani, dC:?Înu prea au trebuintâ de ci. La baza arteistil religia. Pentru ca ln viata accasta sa fii un artist bun, trcbuia sa nj in viataanterioara a pramatie. La inceput, omui tiode catre Dumnczeu, se dezice de tatce este pamantcsc, nu picteaza, pentru ca toate treburilc pâmânte§ti inseamna,pentru el, degradare. Când Însa spiritul se fortifica, se decanteaza, atunci elrec1ama contrariul sau. adicâ materialul. Atunci apare artistul care e puternicancorat În teluric Iii În tot ceea ce este pamântesc. insa este absolut liber fatade toate acestea În interior. Lipsa agresivitatii SubcoIl~tiente atestà faptul cà~uf1etul artistului aspira dUre Dumnezeu ~i nu este ancorat in teluric. Cu cat estemai ridicat potentialul a cee a ce este material redat ln tabloll, adica aspiratiacatre teluric in forma, ~i cu cat este mai puternidi in interior aspiratia ditreDumnczeu, cu atat este mai bun tablaul.
Primii ani ai puterii sovietice. Mizcria ~i foamea d9mnesc prctutindcni. iusaÎn arta situatia este cu totul alta. Apar noi idei, nai curente. se creeaza noi formede receptare a lumii. Într-o sala nu prea mare, sUiunul dintre liderii artei teatrale,Vahtangov. Se monteaza Prin[esa Turandot. Actorii trebuie sa rezoneze cu sala,sa se bombarc1eze cu replici ~i. În acela~i timp, uitând de sala, sa-~i crecze absolmnormal personajele lor. Actorii se pot deconecta de roI, Însa de sala nu reu~esc.Vahtangov le cere mereu sà nu confunde actorul cu personajul, dar nu iese nimic.Actorii i~i biruie personajele. iar pc scena nu se poate realiza un sentiment reaLActori,i depun toate eforturile. Ei ~tiu cà regizorul nu mal are muIt de trait ~ivor sa-i faca 0 plâcere, Însa totul e in zadar. Atunci Vahtangov se ridica §i pleadi.
- Nu p1ecati, Ü striga cu 0 voce rugàtoare 0 actrità.El se intoarce §i Întinde mana.- Repetali replica eroului dumneavoastrà cu aceea~i intonatie.Se a§az;1 din nou În fotoliu. repetitia continua.
KARMA PURÀ 219
Cafe a fast rolul ~i sensul artei sovietice din anii '20? De ce ea a avut 0rezonanlà puternica în Întreaga lurne? Aceasta a fast 0 nona incercare de a crea0 noua conceptie despre lUITIe.
"l'eatrul, seria Peter Brook, se na~te, tràie~te ~i moare". Totul inccpe de latcatrul brut. Acolo importanta personajului este minima. Actorul se adreseazadirect lllultimii. 0 Învesele~te, coopereazà cu ea. Apoi tcatrul devine matur,Inflore~te. Continua contactul strâns cu spectatorul. ins:1 tot mai muIta atentiese acordà artei interpretative, Dupa aceea, teatrul moare. Spectatorii SUlltdespartitide un perete saUd, aetorul poate nici sa nu se mai gândeasdi la ei. El se poatereorienta !ii poate luera numai În fo]osul personajului sau, tara sa se illtâmplenimic. În fiecare teatru aceste tendinte sunt prezente În diferite proportii.
În perioadele de înflorire a omenirii, aceste teatre intinse pc un mare intervalde timp se reuneau Într-unul singur. Acest lucru efa posibil cu 0 singufa eonditie:actorul nu trebuia sa se contopeascâ cu personajul sau. Într-una din primeleperioade de ascensiune a Greciei antice, aceastâ regula era respectata custrictete.Spectatorilor le pHiceau cel mai mult tragediile ~i in ele era cea mai mareamplitudine a sentimentelor pe care le incercau actorii:~i personajele. Dacaspectatorii vedeau di actorul plânge cu lacrimi naturale, ei il bombardau cu QUaclocite. Personajul poate sa plânga in hohote, actorul trebuie insa sa se bucure.Actarul trebuie sil se gândeasca la spectatorii din sala, iar personajulla intâmpli\rilece se succed pe scena.
În epoca Rena~terii, totul s-a repetat. Ultima perioada, apoteoticâ, este artasecolului XX, unde se profilcaza tot rpai clar 0 noua gândire. Spiritul se matcriali-zeaza in corp ~i la inceput puternic este spiritul, iar corpul Iipsit de ajutor. Cândse dezvolta corpul, slabe~te spiritul. Apare perioada de inflorire, când spiritul~i corpul devin egale. Dupa aceea, corpul devine tot mai puternic. iar spiritultot mai slab. rvhli tarziu corpul moare, iar structuri1e spirituale dupa moarte.eliberate prin iubire ~i lumina, aspira din nou catre Creator. Spiritul slabe~te dincauza ca in decursul vielii el se Iipe~te din ce in ce mai puternic de tmp. Dacaam reu~i ca acest lucm sa nn se intâmple, dezvoltarea ar urma cale. spiralei duble.Arta anilor '20 a fast legata de ideile socialisrnului, era 0 Încercare necon!itientizatàde a uni În mod armonic ~tiinta ~i religia, materialismul ~i idealismul, corpul~i spiritul. Din pacate, aceasta incercare nu a avut ca rezultat crearea unei noit1lr>sofii. crearea unui nou sistem de gândire.
Cat ar parea de ciudat, formarea unei ooi gândiri duce direct la boalâ. Nivelulbioenergetic a crescut atat de fiUIt, lncât atitudinea subiectiva incorecta fata delume genereazâ 0 puternica agresivitate subcon~ti{;'ntâ, care se blocheaza prinintermediul bolilor. Pe chipul Maicii Domnului este exprimatà suferinta suprema~i, in acela~j timp, fericirea suprernà. Suferinta trece prin chipul pamânteall alMaicii Domnului, §tiind cà fiul ei va rouri. Fericirea strabate structurile eispiritualc pentru ca la nivelul fin ca ~tie ca menirea lui este de a-i salva pe oameni~i cà trupul nu-.i decât 0 haina.
no S,N, LAZAREV
Omenirea, in diutarile sale filosofiee tre' ..
Personajul este viata noastra pe Pamant ' i~e pnn toate sta?llie filogenczei.
noastra, situatà dineolo d e II.mI' tel
. ~ ar actorul, acea entItate principala a,
'
eunel smgure vier 11t 1 ~
brut, adlc3 de la filosotÏa orientala und 11., 0 U a mceput de la teatrul
adica la viata sa pe aeest Pâmân;, A ~tC~O~prac.t1e~nu se gândea la personaj,
pe scena, dar În acest caz i~i uita tl 'Dmeeput sa ,se de~~olte arta jocului
luera nu asupra Persona J' ul -, ro u - e aeee,a, se mtenslfldi tendinta de a
. Ul, el asupra actorulm Tb. ~,
tlmpul ca nu tdim 0 singura via a i ca '
,'
re me sa tmern mint.~ tot
dincolo de via ta Prezent " v, 1 §
- pnnclpala noastra coordonata se am,
il, lala noastra pamâ t'- '
chlp stralucit, ca pe un roi cu ma ' a 'd'n easca trebUte sa ne-o jucam in
secunda ca nu este decât u~ roi Fo:l::;' d::nICltat,e, dar fara sa uitàm 0 singura
emolionala a persona J'ului ma:
t "
ç, actont, conectându-se total la stare.
, ,, 1 arz1U su.era de bol' '
,
ermlor mterpretali §i neÎn lele gând l,
"
1 ~I mor, repetand destinele
D '
ce 1 se mtampla,
, eosebl! de mult este favorizat acest luc d ',,'
emematograf nu exista aetort' a 1ru, e emematograf ~1televlziune. ln
, , co 0 sunt numal Perso ' C " d ~
'
tograful, toti spuneau ca leatrul 1 dnaJe, an a aparul cmema-
, , es e con amnal la P" E l ' - 'n~a pient, ci a inceput sa se dezvolte uter' . l~lre, Insa nu numal ca
~I personaje care nu se contopesc unit cum~. S,l, c~nd vedem la ,te~tru actori
receptare a lumii Menire'
~ellaltl, aJungem la nOI lllveluri de
Când A "
a c~nematografulul este intrucâtva diferitâYICenna, care a trIiIt cu eâteva seeole in
.
Jup, iar de un alt stâl p di n aprop '
,unna, a legat de un slâlp un
, lere 0 oale dupa t ' ' 1 '
,
pnma definire a stresului Dac a~ sIre 1 ~ I: . l'el ZI e 031a a murlt. Era
d ',
, su 1 va StnVl Pe om s '1 fi ' fi '
e atltudmea omului fa la de Sl' t 1.
C.
au 1 va or11 Ica depmde
bua le, memato graful ne d-
' b ' l '
a stragem prezentului din vI' al);:
P. a pOSI 1 ltatea sa ne
, il, nntr-o paleta lar g-d " 1 '
tmde S3.-1ata~eze Pe (Jffi ]a fil ' da e mlJ oace, emematograful
aXIIDum e cele im" 1 L ~
a se transfera intr-o alta IUIne "1.'" It '
amp ate, a 1l1ceput, omul pare, ma e slsteme de gâ d' d'.
de problemele cotidiene care-l lin legat d P-'n Ire, a lC el se deta~eaza
fost personaj, el devine actor ie amant. le~md dm sala, dupa ce a
celui caruia nu-i ajung fOI1ele~
~
aceasta pendll~are II permite sa se echilibreze
Î~j educ3 priceperea de a nu s:arec
tepteze aqlllnea teatrala, A~a cum actorul
" '
con Opl cu persona Jul a<a"
"
S4-~1 educe price perea de a d " 1 .."." ,,1oarnenu trebuie
,.
ISlmu a aceasta vlata de c ..,
el. DaC3 actorul Permite penetl'a ". 'A
eea ce se af1a deasupra
"
.,rca III mterIor m Pr f
. .
a stanl emotionale a Persona J.ulul' t t 1 ' ~UllZlmea sufletulm Sali,
'"'
ea ru moare MaI C' ~ b "
~l moare msu~i actonl!. 'arz1U, se lin olnave~te
Daca acestor stari emotionale legate d'
,
singura viatà le Permitem SI': PX I d'"
A
ed
Alllteresele corpulm nostru, adiea de (J
"
<1 a mn a III a allcul suftet l '~ I.
cupnnd multe vie li noi la +el e. .. .
u Ul, III aee e structun care, , , .' a ~I aclOnt pro~tl ne vo - b 1
" '
,
ln curând, fiecare dintre noi pe t ~'"
m lm 0 ndVI ~I vom muri.
sa fie aetor ~i personaj eonco1l1;tent~ru a ramane pe scenà, trebuie sa Învete
Arta teatraIa eerceteaza sufletul În'.,
evenÎmente reale carora Ii se ad t'~vlata obl~nU1tà. suntem protagoni~Üi unor
, ap eaza sufletul nostru, considerându-se primür-
KARMA PURÀ 221
dial, iar evenimentele considerându-le secundare, cu toate di, de fapt, la llivelulsut1emlui, evenimenrele se produc Înainte de a avea loc in realitate. Ceea ce seÎntamplà in sut1etele noastre are loc mai târziu in exterior. Tot ce se prodllcepe scena la tcatru este secundaI. Primordiale sunt sentimentele~i ideile care aucreat piesa, iar dupa aceea spectacolul. Principalul obieetiv al artei teatrale estede a crea ccea ce nu se vede, dar este eu muIt mai real deeât intâmplàrile fizieede pc scenà. Dacà regizorul nu surprinde ideea primordialâ, dadi nu reu~e~tesa comprime fabulalia, informatia despre pies., sa le contopeasca În graunteleprimordial din eare a rasarit piesa, atunci actorii nu tdiiesc pe scena, ci doarl~irostesc rolurile. Foarte muIte depind de dramaturg, pentru ca oriee intâmplare,oric-eactiune a piesei trebuie sa corespunda grauntelui primordial. Inimitabil inaceasta privinla este Shakespeare, Nu am banuit cât de adânc a patruns Cehovin tainele sllfletului omenesc, Numai dupa 20 de ani de cautari filosofÎce ~i 15 anide lucru cu structurile biocâmpului, cu strueturile spirituale ale omului, l-amdescoperit din nou pe Cehov, Si piesa Pesâiru$ul, un pic nebuloasa, un picilogica, aparent de neinteles, dintr-Q data a avut pentru mine sclipiri qy ~iliant.Nu ma pot abtinc de la dorinta de a cxpune cititorului incercarea me~ de analizaa acestei piese,
/ -//
/
Conditia obligawrie a existentei oricarui organism este contactUl neintreruptal fiecareia dintre partile acestuia cu eentrnl. Pentru ca partea sa lucreze binein folosul 'intregulul, programu] ei trebuie sa cuprindà doua matrice, Prima este-mairicea intrcgului cu care partea se ideniifica, este continutul intern~ A douaeste matricea fonnala, adica forma, matrieea propriu-zisâ. Înlre acestea douaexista un antagonism dialect.ic. Cu alte cuvinte, partca trebuie sa cont-inà infonnatiadespre intreg, aaidi principiul programului. Omul poate fi privit ca sisteminformational, parte a Universului. Dezvoltarea sa este ln leg11tura cu reeeptarea~i prelucrarea informatiei venite de la Univers, Receptarea informatiei Bai areloc prin demolarea vechilor conexiuni ~i strucmri ~i crearea altora Hoi, de unfang superior. Demolarea poate fi necontrolabila, ~i amnci informatia incepe sadistruga organismul. Înseamna ca, pentru receptarea cu sucees a unei informatiinoi, omul ca sistem are nevoie de un factor destabilizator, de 0 demolare periodicàa conexiunilor siabile. Acest lueru se poate exprima in programe de intentieindependente, legate de creatie, eautàri, rise, Exista ~i factori obieetivi careaqioneaza În permanenta. Ace~tia sunt: nepHicerile, traumatismele, bolile, moar-tea, La distrugerea legaturilor care corespund inveli~ului trupesc, organismulraspunde prin intensificarea eonexiunilor 1a nivel spiritual, principalul purtàtoral informatiei. A~adar. prin distrugerea organismului ~i l1mitarea capacità{ilorsale, se fortifieS. spiritul. Un l'al imens il joaca aici dispozitia psihidi a omului.Daea omul Întelege ca oriee neplacere, oriee intâmplare nefericita, orice boalâreprezinra a noua informatie pe care el nu a fost eapabil s-o receptioneze coreet,
~
,i\1
~ \
.11,1
Il
1
1) (
,..."
: \
'1~.
.~
212 S.N. LAZARE V
./
atunci toate fortele sale vor fi cheltuite pentru ridicarea gradului.d.e adaptare,
~i gravitatea bolilor, a traumatismelor, neferÎCirilor .cafactor deSla?lhzalOr po~t~
fi mult diminuata. Nefericirile fortifica sufletul ~l-l fac po. om ml~lept, lucruobservat de multa vreme, dar numai in aeel eaz cand omui §tl: CUI~ sa le .accep~eA .je.
l uI sau interior ca pc 0 necesitatc. Daca insa el va caula sa se lmpotnveasca,m,v . . . f.
1sta inseamna incercarea de a-§i inchide propnul slstem m ormatLOna , ceeaacea . - . . . 0 ., 1
ce duce la degradare §i moarte. Intrucât informatia pnllC1pala .este ~lt.Uatd anivelul hiocâmpului, destabilizarea trupului innobileaza s~ructu~lle splntu.ale.."
Diu cele spuse rezultà 0 conc1uzie simpla: ceea ce nOl nunll~ "capaclt.âtl.i "talent" se determina prin cantitatea de ncplaceri, boli, traumatl~me. ln ~lbli~
~tâ seris: .,Boala nu-l lasa pe om sa pacatuiasca". Dcja din vec111me sc~:l~ ca
hoala trupultii influenteaza bene fie sut1etul. Capacitat~a de a accepta ne~enç.~reaca pe ce va trimis de sus in cI'e~tilli~m se llume§te sm.ereme. ~e.ac~eptar~a slt~latHl~ftraumatizante se llumc§te trufie. ln procedurile onentale $1,m hlosofl3 o.nenta~a:capacitatea de înfrânare a trupului §i de supunere. a acestma unor grcle l~e~rCa~!
a fost considcI'ata intoldeauna 0 condilie obligatonc pcntru dezvoltarea ~plntuIUl,ccca ce presupunea ~i dezvoltarea capacitàtilor ~1 a ce~a~
ce noi .numlffi tal~nt.
Sa ne intrebâm de ce piesa Pesciiru~ul a [ost denunuta comedIe, de ce utlulei este PeSâl,rll~'lÛ" de ce Teatrul Academie din I\-1oscova ~i-a ales Jrept e~bJe~àun p~scaru~, de ce douà' dintre personajele principale. ~u
nU~le-sem~lf1catl~e
(TI'Îgorin $i Trcplev)? De ce toti eroii trehuie sa se aluueze §Is.a aqlOn:ze ln
fUllc{ie de cee a ce se intâmplâ Între cei doi ~i de ee Treple" nClde. .pes~ar.u~ul'--i se Îm pu§ca in finalul pie sei ? De ce, daca cel puthl unul dintre eroll pnnclpah~ .' d
. .,se sinucidc in final, plesa este numlta come te. .
'Raspunsul la aceastà intrebaIe este simplu daca int~le~em ca ~ens~l. plese:
sta in analiza modului În care se na~te talentul. Omul l1pSlt de aptltUd1l11,daca$tie sa primeasca loviturilc sortii c.a pe un avantaj. va deveni talen~aL A~a S-Jintâmplat in cazul Ninei. Este aici insa 0 nuantà: :ormarea ta]entul~I se pro~ucepe parcursul câtorva vieti. ?e aceea, pentru oamem este greu sa seslz~ze legatura
dintre smerenie ~i talent. Intr-o singura viata, acestea nu sunt suficlent de darexprimate, de~i pramatiile §i sfintii au dat destule ex.en~ple, ~aca om~l areaptitudini, dar fuge de suferinta §i ca raspuns la ,neplac.en dlsp,~etu.Ie§te,Ulmle~te,invidiaza.'2i se supara, aceste aptitudini elle va plerde §I urma~lJ lm, de asernenea.Este cazul lui TI'epJev. .' .
De ce piesa incepe cu spectacolul organizat de 'l~r~plev '? AICI ~ lmpona.l:t
nu spectaeolul, ci motivele crearii lui. Treplev este urml ID ceea ce pn~e~te b~nH.aptitudinile, destinul. De la marna sa a mo§teni~ neacceptarea categof1ca a SltU~-
\iilor Iraumatizante, De as ta a ~i seris pi~sa. ln _p~imul ~ând, ~~este, expresl~
dorintei de razbunare, de plata a Utlor pohle, de maltare 1I1nc.hIt alto~a. Penlru1 cautarea de noi forme este incercarea de a-~i subordona altI oamem: Treplev
~~ are continut. El este un sistem Închis dill punet de vedere intÜrmaponaL De
KARMA PURA 223
aceea piescle sale sunt seci, lipsite de spirit. Acest luenl il remarca Nina, Deaceea, ea se indragoste~te de Trigorin, la care totul este altfel. Acest om esteindiferent la forma §i este pregatit sa accepte tara isterie orice situatie, orieepretentÏi, orice blamaIc.
Exista no\iunea de "reducere la absurd". La Treplev neacceptarea sitUaliilortraumatizante se converte~te În dorinta de a ucide pe cineva sau de a se sinucide.Din aceasta cauza, el vrea sa-l omoare pe Trigorin ~j ucide pesdiru~u1. Ucidereapescaru~uluL insa are ~i un aIt sens, Punctul culminant al piesei nu-l constituiesinuciderea lui Treplcv, ci uciderea pescaru~ului, §i cuvintele Ninei care sccompara cu pescaru~ul reflecta hotâI'ârea ci de a accepta chinurile ~i suferinlapenlru purificarea sufletului ei. Acest lucm se exprima prin dorinta ei de a devcluactrità. Profesiunea de actor este eclipsatà de momente telurice - celebritate,imagine - de aceea pcntIu ea nu va fi totul ca pe roate, insa in hotârârea ei existàceva important: -dorinta de a pune intercsele spiritului mai presus de intereseletrupe~ti. Treplcv nu dore~te sa sufere ~i sa se impace, purificându-§i prin aceastasufletul. Ca raspuns, el blameaza, dispreluie~te, ura~te, ~i actul uciderii pesci\ru-~uluisemnific:1 uciderea in sufletul sau a dorintei de pastrare a prioritatii valorilorspirÜuale. Dup~ un timp, sufletul si'ludevine din ce in ce mai goi ~i dimâne do~rÎl1veli$ulfizic. Ucigând pescàru~ul, Treplev renun\à la dezvoltare. De aceea eleste condamnat ~i la nivel fizie. El s-ar fi sinucis chiaI' daca n-ar fi intâlnit-opc Nina. Pentru asta nu este obligatoriu sa te sinucizL Putea s:1se Îmbolnaveasdi~i sa refuze tratamentul. Nina siIDte di goliciunea lui suf1eteasdi s-a marit ~i deaceea, chiar parasita de TrigoIin, aflându-se intI'-o stare de mizerie, ea 11respingepe Treplev. A-I accepta po. Treplev insemna s'Hi ucida sunetul, iar ea nu dore~teace,t lucru. În pl;incipiu, eroii fiecarei piese rezolva 0 sÎngura problerna: "Afi sau a nu fi". Da, lucrul cel mai important este "A fi sau a nu fi". Aceastaçste rezolvarea de veacuri a problemei: "ce este mai important - tmpul sau
sufletul? ", În piesa Hamlet, fiecare erou, in fiecare moment, in fiecare fapta$1in fiecare propozilie. cnmpàne~te ce este mai important pentru el: gratitudineasau bucata de pâine? Eroii Pescaru$ului i~i pun aceea~i intrebare ca ~i Hamlet.
Sinuciderea lui Treplev nu este 0 tragedie, pentru cà el a ales de la incepnttrupuL Faptele omului "care ~i-a pierdut viata din cauza hainei" sunt mai rouItcomic.eded.t tragice. Corpui nostru este ~i el 0 haina. De aceea, piesa Pesciiru~ulnt1p,)ate fi draroa sau tragedie, ci numai comedie. Dadi ar fi sa vorbim despreaspectul tragic al piesei, acesta este constituit de uciderea pescaI'u~uluL OmulÎ~i omoara suflctul din cauza propriilor ambilii. a importantei exacerbate aÎnveli~uluisau fizic. Curn poate rcaqiona la uciderea unei pasari un tip ca TIeplev?El l-ar fi dispreluit pe uciga~ ~i l-ar fi numit pro babil nemernic ~i tÎcalos. Unomobi~nuit aI fi condamnat un asemenea acl. Prjn uciderea pesearu~ului. Trepleva incercat sa pIovoace un traumatism psihologic celor din jur. Curn a receptionatTrigorill acest traumatism? În niei un fel, "Frumoasa pasare", zice e1. Nu e
1~
224 S.N. LAZARE V
1
permis sa râspllndem la rau prin ura interioara ~i blamare, Ceea ce sta seris ÎnCartile sfinte se confirma În practica la Trigorin. Din aceastà cauzà el estetalentat. Pornind de aici se poate monta un spectacol, Însa el nu va fi compler."Lumea Întreaga e un tearru, iar oamenii sunt actori", spunea Shakespeare. DacàspectatonLl va avea impresia ca Trigorin este bun, iar Treplev rau, specracolu!nu va avea sucees. Dar, daca el va simti di prin slàbiciunea unuia este cultivarJfarta celuilalt, di Treplev §i Trigorin nu sunt autorii comediei care se ~,heamaviala ~i ca cea mai importantii problema ~i punctul de sprijin se aHa dincolo delimitele vietii noastre, spectatorul va avea un sentiment de dragoste egai ~i pentruTreplev, ~i pentru Trigorin, ~i pentru alte personaje. În acest caz, spectacalu!poate fi 0 reu~ità. Poate cà acesta este un aIt motiv pentru care piesa a fostdenumita comedie.
Dezvoltarea sufletului fiecàrui am decurge ca un proces oscilator: dragosteapentru Întregul Univers, pentru Creatorullui ~i fortificarea structUrilor spiritUale,dragostea pentru telurie §i valorificarea eelor acumulate. Daea sufletul este incàrcatde cele pàmânte§ti, eontinuarea adâncirii in teluric inseamnA intinarea ~i deforma-rea sufletului, lar dupa aceea, boala ~i moartea trupulni. Omul tare dore~te siHisaIveze sufletul se ÎD1potrive~te Întinàrii acestuia ~i pentru aceasta este gata saaccepte suferiniele tmpe§ti, ceea ce salveaza nu numai sunetul, dar, În final,~i trupu!. Pescaru~ul, pentru Cehov, este un slmbol al aleger;i corecte. Intereselesuf]erului mai presus de interesele trupului. Cei care au ales peseâru~ul dreptemblemà a Teatrului Academie din Moscova au Întelcs coreet optiunea eroinei.
Între marina ri exista credinta ca sufletele mortilor trec În pescàru§i. Trepleva ucis nu 0 pasare oarecare, ci un pescàru§. Ucigând peseâru§ul, el §i-a urisiubirea §i suftetu!. Se pune Întrcbarea: de ce a flkut-o? AmbitiHe sale ]egatede importanla inveli~nlui fIzic acumulate Înca pana la debutUl piesei intreceaucu mult sentimentul iubirii. Este ceea ce se cheama ..râsul cu lacrimi". Ce faceclovnul În arena'? El face mi~cari aparent imporrante, se da important, adicàexagereaza i:mportanta formei, aplaneazà ni§te eonflicte, iar motivatia este neserioasa~i lumea rade. Treplev este la fel ca un clovn, cu aceea~i logica a comporta-mentului. În arena clovnul scoate pistoInl §i spune cà vrea sa se Împu§te pentruun motiv absolut neserios. Si aeest lueru este Har. Sentimentul iubirii nu apartinePamimtuJui, El nu poate fi dirijat. Cu cât omul este mai spiritua1izat, cu atâte mai mica dorinta lui de a ateota la aeest sentiment. Omorându-i pe altH ~isinucigându-se, Treplev În primul rând Î~i ucide iubirea.
Mai exista 0 varianta a comediei. 'Clovnul imbraca haine impàràte~ti, Începesa se impiedice in cIe ~j publicul izbucne~te din nou in ras. Sentimentui iubiriipc care Treplev I-a primit de sus este ve~mântul impàràtese În care s-a Încurc3t~i a Început sa se Împiedice. S,i din nou râsul cu laerimi,
Ce Înseamna umor .}i ras? Înseamna alàturarea unor contrarij, schimbareanea~teptatà a fonnei care genereaz5 0 explozie puternicà a structurilor spiriruale.
225/KARMA PURÀ
". 'tare a omului la lumea inconjUr3lOare. TrtpkvUmnru1 este un mlJloc de ~da?! fi
.nd vaJoarea absoluta. De aceea- d l' formel forma pentru e Ilnu acce~ta emo area , ~. tru el viata e 0 continua tragcdie,spirituahtarea ,sa ~e degrad~a~~ :;
p,enl lan e in hohote ~i varsa lacrimi penrTUA treia vananta a comedle1. ~,~\ nu p g~
! - h te de râs M3nifestariJe del S'tatocll lzbucnesc lU 10 O. . .c~;i s-a spart. ?alonu, p~<:.
"erea baloanelor imaginii sale, ale semell~lnagism ale lUI [replev ~Ilcl~~lte de spa~riiloc nebune sunt in principiu Hare. ln
in rclatiile sale cu pnetenll, ale ~m t,',' 1
~
In Pescaru"ul acesta este. ,~ rsona] comtc pnnclpa . ''J'fiecare cnmedle e:usta, un'pe, , . tIa ic Daca am inclina doar spreTreplc\', Dar el este ~l pnnclpalul pe~sonaJ
d,ga a
.cest lucru ar fi Ji mai abslird. .. t d Daca am absoJutlza trage l , .comedie., ar f1 a )SUf . . ,
d' i tra edia se VOl' anihila rCClproc.Dadi Je alaturam intr-un mod oeferlc1t: come ,la
§,g
bina iosa În Üecare~,' ."
.d
~ Nu once reglzor poate cmu '.Va rczulta 0 "supa mSlpl ,a.~ ~ t lucru l-a rell~it doar un smgur
" l ',' tra gedla Pana acum aces
"
~.,sltuape, cornee ta cu .
a h' l"
intati~area Sa. Inseamna ca ~1 nOl,regizor: Cel care ne-~ ~reat d~P c IP~ ?sa invâtâm sa aHituram contrariilc:incercand sa ('ream vlata pe scena, tre mc
.
/1
'.,
,1
Lucrul CU grupurile
--'
Structurile noaslre spirituale au 0 imensa ineqie. Con~lÎinta reprezintà 0cantitate mica ~i u$oara carc se invarte Înainre $i inapoi, iar biela pune in mi~carevolanllll subcoll~tientului, () rna/a imensâ ~i grca. La inceput in\'~rlim noi mata,dupa aceea ne invarte ca pe noi. Printr-un etort neintrerupt, mata plJafc fi Întoarsa.claca () facem cu precautÎc. Dadi vom incerca ills;:! 5-0 bruscam, rezultatul vafi deplorabil. De aceea. boJite ln stare incipienta sunt mai u~ür de vindec3C dereorientat. dedit atunci cand sul1e1UI a Iuat avant. Situa\ia trcbuie COIllmlat1 pàllala aparitia ei. Cami buala deja a inceput. sunl necesarc de câlcva uri mai muJtecforturi pClltru lichidarea ei. Am simtit dit este de complicat aeest lue ru candam incercat sa echilibrez 0 situatie iqita clin COI1lUIl.
M-.a sunat 0 cuno§tintâ ~i mi-a spus cà 0 femeie 0 rûaga s-o gazduiasca pentru0 noapte, dar ca nu ara ta a cer§etoare. Cuno$tinta mca a primit-o tara sa $tienid ea de ce. Am ccrcetat campul acelei femei sa vâd daca este armonios, dacaincalcâ Jegile. Nu, nu le Încalca. "Totut e in regulà", am spus eu ~j am pusreceploru t ln furea. Însa un sentirncm de nelini~te nU--llli d~dea pace $i Il1-Jmuecis ,\)-0 recxaminez. $i calaul poate avea un biocamp armonios, nici el nu incalcâlegile. Analizânu biocâmpul strainei, lutr-un diapazon mult mai larg, am valutca este foarte ridicata agresivitatea eOI1§tienta. Fcmeia cra incrcdibil de ata~arade bani $i bunuri materiale. Continuànd cercetàrile. am descoperit un programde distrugere a copiilor din cauza bunurilor materiale. Judecand dupa desen,I"emeia putea sa-i omoare pe cei doi copii ai gazdei ~i sa prade apartamentuLPrimul gànd a fost sa sun ]a Militie ~i deodatà a Început sa ma doarâ capul ~is-a starnit 0' puternicâ de format je a biocâmpului. Am inteles C3 nu am Jreptulsa ma arnestec În aceasta situatie. Eram derutat. Cineva poate omarÎ copiii, iareu n..am dreptul niei macar sa vorbcsc despre asta.
SLJbcnn~tientul mi-a dat raspunsul care in desen cra mult mai rau: moarteaambilor l'opii ~j a parintilor peste câteva zile imr-un aCl'ident. Amincerca! sapâtrund in biucampuJ copillar ~i al mamcj lor, lnsa biocampul ma respingea calin resort. Pentru prima oara În viata ma int;i1neam cu () a.serncnca situalie. Eramin rolul prczicatoru]ui caruia i se interzlcea sa eomunkc rezu!tatck sub amenin-tarea cu !lloartea. Numqi Jupa vreun sfert Je ora am inteles ca incercam saechf11breL 0 situatie dupa legile logicii pamante~li. Situatia putl'a fi ÎnJreplJtijHU1ru\] di!! interior. Daca acqti copii trebuie sa moarJ. (nSealIllI;Î ca ci au avutprobJellic 3naloage: ahsolutizarea aptitudinilor. a destiTluluÎ favt\rabil ~i a banjlur.Programck se anihileaza prin antiprograme. SimiJarul atrage similarui. Amsunat..o pe ma ma copiilor ~i i-am spus ca situatia este h)arlc serioasa ~i copii1
KARr-.1A puRA 227
{rebUlesa-~i ccara iertare penlru bJamarea taWlui. Acesta este ceImai periculasprogram, el il indepàrteaza ceJ mai muh pe mu de Dumnezcu. Acela~i lucrutrebuia sa-l l'aca ~j mama, sa renunte la blamarea sotului.
- Dar de ce pentru blamare ? 111-aintrebat ea.Sotia, cand se supara inlauntrul ei pc sot ~i lncepe sa-I blameze. se ata~eazà
ea ~i-i ata~eaza ~i pc eopii de aptitudini. Cand se supara din cauza hanilor, i~ihpe,te sut1etul de bani. Cand se supara pentru cà are neplàceri pe linia destinului.are loc aneorarea În hunastarea pamânteascà. Dumneavoastra ati actionat cama~a: "Ce viatâ mai c ~1 asta, daca nu poate câ~tiga mai mule ca sa traim caoamcnÎÎ?". Daeil timp de un an-doi femcia tine supararea În ca ~i continua safaca asta ~i În timpul sarcinii, totul este pierduL Sufletele copiilor sunt dejamutjlate, iar su Ilete le mutilate se vindeca prin mulilarea trupurilor. Eu cu greupot controla situatia- Dad1 dumneavoastr~ ~i copiii nu và yeti purifica s~net~1prin podiintà, nu va voi putea ajuta. Situatia nu se Iimiteazà doar la temc1~deJincventa care e acum la dumneavoastra <lcasa. Ati Început sa fiti supu~i pedepsclde sus, ~i Înca foarte serins. Acum luati cutitele ~i ascun~cti-Ie, iar pe ea daIi-mÎ-ola telefon. Vreau sa vorbesc cu ea. Dumneavoastri'i continuati sa e1imina\i b]amarilela adresa sotului.
Discu( cu necunoscuta ~i siIllt cà mai am 0 rezerva de timp. Psihicul ei este!abil. Dupa discutia cu mine, dupa cum mi s-a relatat, cu ca s-a produs 0[ransfÙnnarc ciudatà. Privirea i s-a tulburat, iar lini~tea din glas i-a disparut.Pc tata a Început sa i se citeasca ura. Blana de oaie de pe spinarea lupului adisparut ln decurs de câteva minute. Fetitei i s-a facut. rau câ~d a vazut-? penecunoscuta, iar bâiatul s-a ascuns Într-o aIta camera. Sunanlla hecare 15 mInute'i le rcamÎI'~team cà principala conditjc 0 constituie rugadunea ~i pocàinta. La~ . ... .exterior, situatia nu se mai echilibra. Peste 40 de mmute, am sl1ntlt ? eota~r.~in situatia creata. Când am incercat sa echilibrez situatia prin intermedml IOgICl~pàmâme,5ti, biocâmpu] ma respingea ~i vedeam ca tot~l se poatc .sfâr~i rau ~1pelltru mine. Prin logica divina. totul a tre~ut u~or. ~I~f~'umo~. ~10 ~~omentulin carc În sufletele cupiiJor au apàrut anunnte amehoran, tatalUl copulor careCfaln aee] timp În ora~ i s-a permis de sus sa se intoarcà acasa. El a rost cuprinsdf 0 panidi neobi~nujjâ ~i a simtit cà acasa se intâmplà ceV3. Când ~ ~enitacasa,ail ramas de stabilit numai amànuntele: sa sune la Militie, ca s-o ndlce pe aeeak'rneie ciudatà. Este drept di in lue de l\thlitie a venit 0 brigada a serviciuluipsihiatric. Plccand, femeia a recunoscut ca venise cu gandul sa taie pe cinev3.
Dupa aceasla intâmplare, am inteles cà nu am ~reptul sa ma .~me:c;lee În~r-~siLUa~iedaca 11-0 pot eehilibra din Înterior. Daca paclenlu] nu mamfesta
() donnla
Dl\\ernica de a se transforma. cu voi raspunde penlru aceaSla. Întrucat nu amdreplul sa-Î camunie ol11ului informatia cafe Ü poate sal~a. viata, daca sutle.tulSali nu vrea sa se purifiee. De aceea. metoda mea are ImHte. Un 0111nesenos
--------.--..... ------.----.---.---
228 S.N. LAZAREV
În [orui sau inrerÎor pentru mine este incurabil. Yenind la mine la consu1t'l\ie,nu poate decât sâ-~i agraveze starea. Odata am avut 0 situatie mult maÎ complicarâdedit cea descrisa mai sus" Este de asemenea ln legâlura cu corectarea, dar nua unui singur om, ci a unui grup de oameni.
Aveam prieteni la Soeietateade navigatie din Sankt Petersburg ~i veneau desla mine la consultatie marinari. Discutând odatâ cu un capitan, a venit vorbade 0 cuno§tintâ de-a lui, capitan ~i el. Automat, i-am cercetat biocâmpLil ~i aIllvazut acol0 deformatij extrem de puternice care pot genera mari probleme, inclusivmoartea. Peste doua saptàmâni, el trebuia sa plece În cursa Împreuna cu echipajul.
- Cum se nume~te vasui lui? I-a111intrebat eu ~i am cercetat de la distan13campul navei.
Diagnosticând situatia, am vazDt 1)ruptura a câmpului in dreptul puntii capira-nului. Situatia nu cra huna deloc.
- .5titi pe cineva din echipaj? I-am intrebat eu pe cunoscutul meu.- Da, il CUllase pe secundo- CUIn il cheama?Îi cercetez eampul §i descifrez hieroglifa mortÏi"- Pe cine mai cunoa~teti?- Pe bueatar.Cercetez câmpui celui de al treilea §i vad acela~i IuenI. Ycdeam cu c.laritate
catastrofa care se pregàtea penrru nava §i echipaj, dar as ta nu Însemna ind\ 0certitudine de 100%. Eu vad numai ceea ce pot schimba. AltfeI, se conecteazafatalismul absolut §i imi voi pierde interesul pentru cercetari. În cazui de la[ainsâ, prea era totul caracterÎstic. Echilihrarea situatiei prin intermediul echipajuluidàdea ~anse de supravietUire de 20%, iar prin intermediul capitanului de 80%"Nid Il-am banuit cat de legata este karma echipajului navei de karma capitanului$i cat de mult depinde de el. l-a111transmis càpitanului prin cuno§tinte ca ar trebuisa ne intâlnim, Dupa aceea, mi-a venit un gând: "Dar daca Il-O sa vrea?". Dadvoi incerca sa echjlibrez situatia din eXlerior, adica sa comunic echipajului cecace i se poate lntâmpla, ca mlkar sa-I pregâtesc ÎlHr-un fel, eu ~i copiii mei putemfi pedepsiti pentru asta. Daca se Întâmpla 0 catastrofà cu un tTcn sau cu un avion,pasagerii acestOra sunt selectati cu mult timp inaime. Gândui ca echipajul trebuiasa iasa Îl1tr-o mare unde sunt putine ~anse de supravietuire ma chinuÎa cllmpJit.Dar, vorba ceea, nu te baga unde nU~li fierbe DaIa. Eu Dl-am bagat, }! pemruasta am fost pedepsir.
Am avut noroc, Însa. Câpitanul a venit. Sà vii Într-un atelier sordid, 1ntr-uncartier care aduce mai degraba cu un fund de provincie ~i sa asculti pove~tiIede groazà ale unui "vrajitor-hioenergetician" Cfa greu pentru un om zdravan ~iÎncrezator in sine. Îmâlnirea noastrâ a fost mai degraba 0 luptà de idei dedt0 ~edintà bioenergeticâ. Daca a~ fi avut ambitii Ca! de miei sali daca rn-as fi
229K.~RMA PURA
- -'.'"
... l s-ar fi il1chis pc datà. Si mie, ~i lui nt: era [oarte
suparat cH de:: pupn, ca~ll~.--'
~u ma crede La un llloment dat.
greu sa ne luptam cu [lm l[]~l[]e. Slmteam ca n "
"h"al.,
a ridicar sa piece. -'1. l~'-:.'" ,;-~'
.. .
l e care il trageti dupa dumnea\'oastra."- CJ~Ullh\l"\'\ la echlpaJu p
d " Am observat 0 paniculanraic:~." 1 zat <.;ilupta a inceput 111nou." "'
Capltanu s-a a~e ~w atât mai mult va damUl III..
" omul sa Înteleaga ceva, cucu cat mal greu a.1unge ." .s a schimbat Am vazut aeest
el ceea ce a inteles. La sfâr~il~i ~lS~~~lel,t c~~~ ~poi l-am ti~ut sub obsavatie
lucru ou numai dupa biocâmpun, CI ~l aAex enw' l') 't modificatà pe nea~teptatc
"
~ CI " "nainte de piecarea ln cursa, al( S . ,de la dlstanla. "uar 1 1 Biocâmpul càpitanului ~I a
componenta echipajului. Cursa a"dec~rs ndorma
'i am cercetat din nou câmpul.echipajului crau normale. Dupa 0 Ju~atate, e .an, -Era cu rat. Nid urma din ceea ce tu se se mamte.
". .a tii sa lucrezi cu trecutul. Fiecare evenimcntPentru a vedea vlltorul, trebme s ~ a avut loc se po aie.
l' l 1 fin ~i de aceea once sItuatle careeste inreglstrat a mye u l, .E
.t trecutului dff posibilÜate.a
analiza pe indelete, derulând-o in lnnp. ~xpenen a .lucrylui cu viitorul.
~
f "al Flotei Marii Baltice. A supravieluitln 1993, S-3 s~ufund~t un:./as de t~lt:r r~~duri evenimentUI la nivelul fin §i am"un singur 0111"Am revazut ln re~e ~ 1
.d
."urul navei ~i acelea§i cauze~
."., 'i deformalle a campu Ul lD J .. tconstatat una ~1aceea~ . D à'
edea acum defonnatii slIlnlare, acare au provocat moartea oamemlor. ac a:jv tx Posibilitatca de a evalua. .
'lla problemele ce 0 a§teap <:1. ..0 alla nava, a~ ~[} cu slgur,u
A ., ~t 1 realizarii el la nivelul fizic poate. ..'. 'et: 0 schimba pana ln momen u0 situalte ~1 ~ a" ~ A . defec iuni ~i pierderi financiare.salva l'nuite vlell §I prell1tampm~ l
" t n des pre dificultàtile aparute,
1.
1993 am discutal cu un pne eln toamna anu Ul -,
in Societatea NavaHi din Peter.sburg.~. .Familiile 11..1arinarilor 5U\Jr inu-o
~ SalariiJe nu s-au mai pHlllt de catcva lum.
situatk dificila. . " . d , d
. gnosticarea notei camadai.
c.
.~
"
~ n senas am proce at a la""'"
t'liai 111glull_
\.a,,1l1aI
.
1 . ,
\..
1.
ma~
1" l' il l portant,
~--cauzcle acestel. .,"\
.11
.au morta l SI ce-
,Parametrii destmu Hl otel er ", , . DG:~id reie:jea ca.. 1 .af' au dus la sC1,lfundarea naveJ. . ,y-,,"stari cra'-,
1 lde.
ntlce cu ce e c el
' .' le soarta navelnr. Dnrin(a me.
a deIl "
d'~terminat in mu te pnvm .<
.-
.
11 1 "bloenergla otel a .. ~ ~ d '1 in1<1(ni cu conducerea 0 el.
".
~."". condus la hotararea e a ln,. ,
"
(]-1a.Jura pe ma] tnarI m-3 . 1. Daca nu VOl 3vea 0 Înrahllre cu
.- ~Üi ceva? i-am spus eu pnetenu ~l"meu.
.condu"erea flotei, sitUa\ia va fi lmposlbll de.
SChlIl1baL, ~
. \.~. inlâlnire ml-a spus e .Am sa incerc sa aranJez 0 . '.
t am Spus eu a f~)st rer:eptat cu'. 1 . Peste câteva zlle §l to ce
"
Intâlmrea a avut oc ..
"~. re ma obligam sa etecmez- t chiar ~l un conlract pnn ca .
" "seriozitate. A t~
.
)st semna."l A' le de Piecarea În cursa. ~i <]](
_
'1,.
,m-am"
. h "paj"uJUl q a nave or maIn .
"dia\!nost1carea ec l, "i ."; d "
..manc." Pcutru ca acel oamem-'.
" ". .. ~heama mcrpa gan Ifll U.Aimp1Cdlcat de ccea ce se c ". ~
'1 convenahil sistemul meu. lUsa ma In{eleaga, a trebuit sa le expl1c mtr~un mOl"
l 1l1
'1
1
ri
rl,~t:
~\;
:t
,~;;i,
!~1,
\8
1:
~.
It
,':&'
i~."
,.
1
1
J:
230 S.N. LAZARE V
f()~t privit. În cel mai fericit caz, ca un ~arlatan. M~am obi~nuit s:1 luerez cu
bolnavii c;uc imi prindeau cu Ulcomie fiecare cuvant. iar aici :1 trchui( 55. lucrezcu oameni sallato~i ~i, pc deasupra, cu 0 atituJine sceptica. Tome Înctfcarile melede a le explica Leva nu ave;m nid un cfeer ~i, Încetul cuinecrul, am inceptHsa ma satur. CuntracLUl vcchi a expirat, altul nOl! [1-a111mai semnat. Am intcksca acest subiect sc Închisese ~i am Încercat sa uit de toate astea. Dar s.a intÙmpialceva nea~1eptat. Au Început ni~te junghiuri pUlernice În stumac. Cauz<l nu se afIaÎn Illine. Cincva se sliparase pc mine. Dupa
{) anumita perioaJa. am g}isil caHIJ :
cm () sncietate...Ce societate ar pute a sa se snpere pc mine?" Îmi b:1team eu capuL .,În ce
fel am putut cu aduee prejudidi unui grup de oameni?"Destul de rcpede am inteles ce fel de grup cra acesta. Era Societatea d:;
Navigatie. S-a dovedit di oamenii. in aparenta independen~i unii de altii. aure,-lCÙO\-latla trairile mele emotionale ca un organism viu unitar. CjrnpuI noteise opunea despanirii Ine1e de ea §1 a aqionat asupra mca eand am hotarat saIlU ma r!lai gandesc la problemele ci. Povestea nu s-a s'fan;;it ~i va trehui sa m5DCUP de aceste prohlcme. Comandantul flotei a fost un om Cll 0 mare intuitie~i mi-a prupus alcatuirea unor prognoze. Mana imi desena gratÏce pc care ledescifram lUai tarziu. Peste eateva luni, s-au contlrmat prognozeJe me!e relativL.1sccuritatca navelur ~i la situatia economico-financiara a BoreL Am Început sâprime sc invitatii la intalniri cu d.pitanii, unde le explicam 1ntr-O forma accesihil<lcat de rarc sunt legate starilc emotionale subcon~tiente de sanatatea ~i destinulomului. c:'tt de puternic se rasfrânge modul de reeeptare a lumii de catre capitanasupra.situ31ijlor ce apar pc nava ~i ln jurul acesteia. $i a:ja se produce ceeace trebuia fikut de la hun Început.
Stau in cahinetul unllia din conducatorii tlotei $i el ma vcrifica În privintacompeten1ci. 0 face foane simplu. El Îmi spune numele capitanilor Si ale navelorpc ca rc le cI.1mandà.
Aceasta nava are paramctri foarte sJahi, ii zie eu. Nu-mi place cum aratacàlllpui ci. N.a pâtit nimic?
. A fllst un inccndiu la bord. Am avut 0 pagubà de un milion de do1ari.
Imi spune nurnele urmiitorului capitan ~i al vasului pc care il comanda.
- Aici tond e in regula. Avcti cumva probleme?. Nu sunt probleme, Îmi raspunde ~eful.
Cand mi se indidi un nOl! DUroC, acolo \Tad probleme. l'ruria c5pitanului aMins nivelul mortal. Agresivitatea subcon5tÎenÜi e fnaTte ridicat5. /\cest [ueruse blocheaz8. fie prin b()<}Ia. fie printr-o ncnoroeÎre. Înscamna ca pusibilitateaunui an.:ident este fnarte mare. Îi spun comandantului:
- Starea psihidi a capitanului e prccara. Trehuie discutat cu eLL-al11 si suspcndat acum cateva ziJe pentru a avea 0 discutic. imi confirma el.
Trecaml- fugiÙv in revislà vasele ~i capitanii lor, nu 11l-;1Illin~elat in privintanici uJluia. cee~ ce a dus la cre~lerea Încrederii conoucerii tlotei in pàrerilc T1Ielc.
KARMA PURÀ 231
Peste câteva zile, 0 aha situatie mi-a confirmat competen~a. L-am consultatpc unul din lucràtorii flotei Într-o problema oarecare. El mi-a spus ca În ziuaaceea avusesc loc 0 ciocnire Intre doua nave ~i Ill-a intrebat daca n-a~ putea saprecizez cauza.
. Cauza 0 eonstituie càpitanul celui de-al doilea vas, i-am raspuns eu. ,~inuare nic1 0 legtilura cu pregàtirca lui profesionala.
- CUl11ati stabilit ca vina 0 poarta acel càpitan?- La primul eàpitan nivelul trulÏci ~i al agrcsivitàtii subcon~tiente ~este minim.
La cel de al doilea, dimpotrivà. este fi,)arte apropiat d~ linia ro~ie. Inseamnà calui trebuic sa i se Întâmple tut felul de neplàceri, fâra nid 0 legatura cu jnteligen~a~i capacitàlile sale. pentru a-i bloca agresivitatea subcon~tientà,
Informatia data de mine a fast verificatà ~i S-3 dovedit reala. Trebuie sasubliniez ca lucratorul flotei nu cuno}tca situatia la care ma refcr. Dupa eâtevazile, lU-am Îlltalnit cu comandantul acelei nave.
- Cele mai vulnerabile puncte ale capitanilor le constitl1ie ata~amentul falade munca ~i de imagine. Cu cat mai mult il dispre\ui\i ~i-l blamali pe cel carelucreaza prost sau nu respecta ordinelc. cu atât mai mult :atrageti necazurile spredU1l1I1CaVoastra.Daca nu va veti schimba modul de a reaqiona la evenimente.yeti avea §i mai 111ulteprobleme.
~ Daca mi se da 0 palma, sa intorc §i obrazul celalaIt? ma ironiza eL
- Absolut coreet. Trebuie sa acceptati neconditionat orice situatie În foruldUInneavoastra interioT.
- Daca nava mea devine bordel, daca se duce totu] ~e râpa, eu trebuie sa
accept toate astea ~i sa nu fac nimic?- La exferior. dumneavoastra comunicati cu oamenii §l aveti obligatia de a
\ine situatia sub controL În interior Însa, comunicali cu Durnnel.eu :;;iaveti dre~t~ldoar sa aeceptati situatia ~i sa nu manifestati agresivitate ]a nivelul fin. Agreslvl-tatea indreptatâ Ïmpotriva oricarui am este agresivitatca impotriva tui Dumnezeucare il dirileaza,
La cxte~ior, dipitanul nu a reaqionat In niei un fel. M-am gandit ca-mi races\:de pomana gura cu el. La nivelul fin Însa am vazut un tabloll opus. 0 disCtIiiede ciuci minute a t'ost sut1cienta pentru echilibrarea totalà ~i aducerea la normala tUlurUf parametrilor. Cel mai important era [aptul ca echiJjbrul s-a mcntinutin decursul lunilor urmatoarc.
Pentru a descurca a situatie complicatâ. trebuie gasÜe soluiii nai. Fiecare nouasolu\ie u~ureaza munca depusa cu bolnavÎi. Încercând sa-l conving pe unul dincapitallÎ. am ajuns la 0 veriga de care lU-am folosit mai tâfziu În mUlll.:amea!.:ubolnavii de cancer. Era un tip lini~tit §i bonom. iar În biocampul sau prezentatlll puternic program de autodistrugere. Înseamna ca sut1etu[ saU va atrage neno~o-cÎrUe. Înccrc sa-Î explic cà blamarea alwra. supàrarea pc altii cât ~i pe smegcriereazâ in final programul de autodistrugere.-
- Al..:umnu duriti sa mai traiti. chiar daca nu sunteti con~tient de aces{ lucru.
')~')
'--'~ S.N. LAZAREV
Nid pomenealâ, imi ràspunde el. Nu sunt suparat pe mine, iar de trait,nid vorba ca nu dore sc,
- Arunci sa Încerc sa va expJic altfe1. Doua lueruri le faceti incorect: orieerepro~ ~i oric:e suparare calltat! sa le masca~i, adicâ le indesati În interior, ceeace-i foarte periculos, În al doilea rand. capilanul tl'cbuie sa controleze situatjJla cxterior, Trebuie s-o controlati suta la suta, iar dumneavoastrâ aveli tendintasa 0 taceti doar În proportie de 95 %, ceea ce se Încadreaza În normal. Dininterior, fiecare situatie este 0 parte a Universului. În interior pute{i coutmlasituatia doar in proportie de 5-10%, nu mai muIt, in timp ce dumneavoastràincercati sa ridicali acest procent la 12%, Reiese ca la nivelul fin tiodeti sa strivitiUniversu), Însa el vA va strivi mai repede. Tineti minte pentru totdeauna: Îninterior nu trebuie sa controla1i situatia prin trairi emotionale.
Acum rn-a înteles. Dupa aceea, pentru a aprecia gravitatea holii pacientului,ii aratarn pe grafic cu cat este mai mare fata de normal dorinta sa subcon~tient~de a comrola situatia, În loc de 5-8 %, controlul subcoI1~tienr atingea În situatiigrele valori de 250-300 %.
Luna de luna, comunkand cu lucràtorii florei, am observat eurn karma intregiiorganizatii se schimba În bine, Le-am oferit consultatii in problemel de sanatate,Toate se legau Între cIe ~i purificarea biocâmpurilor angajatilor avea 0 influenpdirectà asupra destinului t1otei.
Încetul cu ÎIlcetul, atitudinea lor fata de mine s-a sehimbat În bine. Luerulcel mai important care ma interesa pe mine era dadi aceastà imensà organizatieputea t1 seoasa prin metoda Inca din situatia difieila in care se at1a ~i m-Jmconvins ca acest lucru este posibil.
- Cum merg treburile? am intrebat-0 eu,- Acum nu mai luerez. Firma noasrra a ars.- Cum a ars?
$i la propriu §i la figurat. A ars cladirea. a ars ~j firma,-. Cauza se atla in directoruJ firmei voaslre, i-am spus eu dupa ce am analizal
situatia În pIanu! fin, El s-a ata~at prea tare de bani, a inceput sa-i urascâ peoarncni ~i s;1-1programeze la distrugere din cauza banilor.+"Toataorganizatia, IOtilucratorii au Început sa se agate de bani ~i sa se imbibe de agresivitatc, Firmadevenise un organism agres1v ~i trebuia sa dea faliment.
Flota J\fàrii Ba!tice a rrecUt prin aeeleai}i probleme, Acum, cand scriu acesteranduri, situatia fiotei este foarte dificiJà, dm eu vàd luerul cel mai important:srrucwri1e spirituale fine ale tuturor oamenilor, ca un organism viu unie, audevenÎt considerabil mai pure, La nivelul tÏn, accasta organizalie a reu~it sasupravietuiascâ $i nu va mai atrage accidente, nenorociri ~i pierderi financÎare,
am vazut pentru prima datà legàtura dintre karmaorganizatiei pc care 0 conduce, M-a sunat contabila
Rusia ~i omenirea
1
,'
"ln Rusia aceasta ruinare
" -"d ' 'care se petreee acum" ~
-, Curn se explica 1 lOtema . x0 fune ttc guverna}nen;talâ, Se. ., x ~ ba un paclent care oeupa ~. ~ ~ ~,i economJCl? md mtrea,
r ~
"' lor ,Se initiaza care 0 \masura, 1l1sadau legi, Însa lipse~te mecamsmu] ap lcam ,,~!t~ Se poate da 0 .(xplicatie din
este sufoeala de ordonante care nu:s"~megany ,
h 1 g lel) .' / , .PunctUl de vedere al parapsl 00
' "~ B ' bl ' e ex Eva a fost meuta dw,.\ of" de ce SCfle 10 1 1 d,' .' . .~ Cauze le sunt sllnpe, '-} l~l ,.
1 d '~~ structura eampulUl, {emCla este,
d,
'J Ba batul este SplTJfU , a H;a, ,~~
y
1~ mltcoasta lm A am. "r ~
Do' a materia, Savantii ahrma ca a mcet.~'corroI. Cu aire cuvmte. campul gener...~a~.l ' U " ersill ui iar din aeeasta S-3,
' là a campu lU mv ". 1a aparut structura mformatH~n~'
h b " 1 de Particulele virtuale. Alue" I
y
A il auzlt pro al, 'd"ta.;:at structura matena a, ,~ . t
~
!"
I)use dau impreuna ceea ce...''i ~ 1 A 'este doua entl a 1 0 . ' lSpus Sp iritul creeaza trupu, c ~
I Jo:Cx Programul gene'tic prmclpa, .d' à D' initarea nseamn<1 <1 -
l'noi numim Absolue a te IV '.\
"
ptl 'luI"
adica Procesul care are OL, '
" '" 'in strucmrI e cam,c, . ~'Il UniversulUJ este 1I1scns
"
~ l'
I1Ul fizie Prin urmare. Orlce,
"",r'eazaultenormpa,,".1la nivelul campulU1 se mater:a IZ ," .
't de strucwrile splntuale a e
"-, ~lale sunt determ1l1a e .
'" '1"'venimente economl\:e, SOl:. ,- . i' rI11a\'l i sUi un Program Splfltu3'
'- ~'
,' a' La baza oncarCl 10 '
(
"'. .
-b"
câmpuJm acestel SOclet il. .,fI ' fi' si coneer111 cafe le dense esc
Fiecare paror. fiecare tara, a~ ?roprule lOf l oso 11..' .
de aite !Jopoare ~i de aJte tan." f'"\ "
j"'
~a a'
d iea un I)rogram spirit,
ual.. h " C concept le 1 osa lC~ , <.--
"La baz',
l oricarcl te,
mCl S a 0, -
nta l [Jana În prezent, aC1,
llllU,
">'
~ la mvel guvername, . , . .De ce in RlIsta s~ etectucaza, . ~tY excludea PosItnlllatea plOgno-. P
-, ,ea vlltorulm este ln pn , ".zaril viitorulUl. prognoz~r..
" C - Kepml de prognozarc a sltuapl o~rare, luarea in calcul a sIt,ua,tlllor n:~~r~r:'vii~~r luminos ~i era anihilat ÜnpreunanecTative venea in contradlctlc cu a, ,.
' t lucn l s-a il1tàmplat? Pentrub
" b" atune1 de cc aees ,
,',
'cu iniliatorii lui. Ne mtre am,ct
"1 ticà Deosehit de clar il rele~lt
"
,
'-x
A esen !3 el nu era la ec, ,< .sca doctrina COl11UmSlh, ln
".'n
t bu n altii unul rau. Once proce, .,Unu aveau un V11or -
,"
. .1 'làa
'
cest lucru rclanv la vutor,d
~t 1"" 11' Daca În conceptIa sptnua. ,
-' lS din oua con ra " . -.
"din Univers eslc dlakdlc, compl . ~d Itarea are loc datonta parol
,
oglcl,"
~ 1 faptulUl ca ezvo - "a Rusiei ar fi aparut lllie egerea ., . f ', aY rt n 0 huna ~coala de prognoza.t ~n POZltlV al' ,1 ap-
',' l'cà negativul se converte~ el.. ' .\..
l' dea lismul:?i matcndl1smu 11~
"t ~tnn{a 11 TC 19m, , ~
"Penutl aeeasta trehmau reum e, ~ eun "l re n-a aVHl Joc. ln pnvmla, ,
<' mumste Aceasta rf I dsadite În embrionul doctrm~l ~o . r" relativ la viitor, idealismul. 0 aste "e
Prezentului, domnea maten.ahsmul, laf
~,' t cu victOria idealismului, adldi pnn. C
. b'la <t toml s-a s ar~l .' d econce p tœ n-a lost VIa l 'J ,~ l
"e Politidi JUflspru enta,," à ânte~tI Hl econom,
"
,'blnee:area 10talà a 10glCll P ffi"
'l~ ~nreleaga cum de au tost pOSI, 1 e,-
Mul(i filosofi Î~i sparg ~1 acum capud
~a 1de ce a fost pierdut bunuJ-Sll11t,. S~ lhà1Îcie .;:i0 asemenea ab sur \tate,
0 asemenea ,1'J
"1
,"""'.
1
Il1 .
11
1
1
234 S.N. LAZARE\'
R5.spunsul e [\Jane simplu. Tont! s-a produs pentru salvarea omcnirii. intrudllcivilizatia pc Pamant se dezvolta 1)e principiul <.Iubleispirale. Victoria absoluÜia ratiunii, a bazei materialiste in programul spiritu(11 al S. U.A. trebuia sus~inutade victoria absnluta a irationalului. a conceptiei misrico-rcligioase ln U.R.S.S.De aceea. falimentul 5ocialismului. orieat ar parca de cludat, a luvit cel mai tareln Am,t;::ica. deregland echiyhrul de fone. De la sfâr~itUl anilor '80, În stfucturilespiritUale ale societatii americane se imcnsifica procesele negative. De aceea,oriç.ât {ir fi de paradoxal, tara cafe a creat modelul de via~a american $i carea Incercat sa~l impuna intregii lumi, trebuic sa renunte prima la el cand acestaa Început sa cucereasca lumea. Astfel, proeeseJe negativc care au loc ln structurilekarmice vor transforma Statele Unite mai Întâi intr-un invalid spiritual, iar apaiintr-unul fizic. În SClirt tÎmp În America lrebuie sa se produdi 0 puternicaintensiricare a unei tendinte, proprii. de obieet, ideaJuritor socialismului: 0explozie Je a1truism În raport cu straturile dcfavorizate ale populatiei, un interessporit pentru dezvoltarea splritualitatii, pentru educatia umanitarista a tuturorpaturilor sociale. A te schimba pe tine Însuti este mai greu dccat sa schimbi IumeaÎnconjuratoare $i de aceea pcntru Rusia va fi mult mai u§or sa creeze 0 economieputernidl decât pentru America ca creeze ni§te niveluri ~olide ;:deculturii spirituale.
Principala conditie pcntru Rusia În aeest proces evolutiv este crearea uIluiprogram spiriwaJ, a unei noi conceptii fllosofice, a unei noi gândiri ln carematerialismul §i iclealismul sa se cantopeasca pentru a face \ara viabilà. Pentruca sa nu prolifereze structurile criminale §i sa nu survina demolarea organizatiilor,economia trcbuie sa funqioneze eficient, iar tara ni~te legi bine g;1ndile ~i taraaplicarea IL'r acest 1ucru nu este posibiJ. Actele coreete ~i Jegile nu pot apareaÎn afara unei concePtii fi1osol1ce. Noua conceptie trchuie sa fie mult mai dialecticaucc<1ttoale cclelalte de dinaintea ei din intreaga lstoric a nmenirii. Orieat ar pâreade ciudat, socialismul a Iuerat pentru aceastâ conceptie t1losofidL Blocarea severaa tot ceea ce reprezintâ 0 bala a fcricirii pamante~ti a dus la 0 activizare rarJntâlnitâ a structurilor spirituale. Rusia scmana cu un O1n care postea in timpce altii mancau tara grijà. Daca Înainle omenirea avea un mare HUmarde conceptii~i nu dispunea de mecanismul materializarii lor, acqm situatia s-a schimbat:mecanisillul exista, nu sunt idei. Sunt convocate eongrese. se adopta programe,se crel'aza fundalii ~i se cheltuiesc sume imense, insa rezuJtatul e minim. Înaceastà ';itua\Îe, eoneep~ii1e ideaJislc ale Rusiei. intensificalc de socialism, lepermit filosofilur ru~i sa elaborezc conceptii ~i idei l'are aqioneaz3 efcctiv pentrusalvarca omenirii.
Diu punctul rneu de veoere, cclmai mare pericol pentru omenire ou-I cunstituicrazboiul sau cmastrofele ecologice, ci gandirea imperferÜL Râzbl'iul alomic ~icatastro.fek ecnlogice pot distruge populatia planctci, dar. lntrucàt concep~ianuasti'J illll'CrfccÜi despre lume reprezintâ totalitatea structurilor campuJuÎ. care,la nive1nl fin. Îmbrati9caza intregul Univers, ca reprezinta un pedrol infinit Ill<li
KARMA PURÂ '235
mare. ln privinla focoasclor nucleare ~i a degradarii eeologice, avem ~ansa dea apuca ziua de maine. ÎnS3 cu 0 gandire impcrfecta aceastà ~ansa nu ni se da.
-Explicati-mi, În:Ü spune 0 pacientà. de ce oamenii in Rusia au baut Înto[dea~
una, de~i dumneavoastrà afirmati cà salvarea va veni din Rusia?~ Omul gândqte inainte de lOatecu ajutorul blocâmpului ~i abia Jupa aceea
cu creieruI, adicà structurile noastre spirituale le putem numi supraintelecl. Càndomul Ü;,iabsolutizeaza intelectul, el se dezÎCe de toate nivelurile superioare aleinteligentei. Deconectarea periodica de la logica pamânteasca este necesarâ pentrugândirea noastra. Con~tiin~a noastrâ doar prelucreaza intormatia primita dinsubcon~tient. de la structurile spirituale mai fine. De accea sacerdotii §imembriidiverselor secte, pentru obtinerea de noj informalii. foloseau bâutur1 euforizante,ca, de exemplu, soma in India. Intelectul turmentat distruge intelepc.iunea. excludecalculul ~i da posibilitatea contaetarii unor noi canaJe informative. Iata de undea pornit cxpresia "Adevarul e În vin".
Daca la am logica pamânteasca este in contradiqie cu cea Divinâ, adicàsuf1etUl sau se ancoreaza În intelepciune, pentru a nu primi schizofrenie sauepilepsie ca blocaj al duritidirii' sutletului. omul incepe sa bea. În Rusla a existaIdintotdeauna tendinla Je a pune ideea rnai presus de necesitatile trupului. AspiratiadUre 0 ina1t5.-spirituaJitate §i receptarea filosotica a l'umii au tost Înt:otdeaunapriaritare. Omul spiritualizat cra respectat mai mult decât unul bogat, iar spirituali-talea era pretuita mai mult dedit banii. De aceea ispita ata~amentului de intelep-ciune era mai mare, iar betia era una din fOffilele blocajului impus.
Alco61ul il sustrage pe am de la cele pamânte!}tÎ, aqÎoneaza la l'el ca posturi1ede seurta durata. Dacà amuI line un permanent post negru, atunci corpul luisEibe§te §i omul moare. Betia permanenta duce la degradarea inte1ectului ~i ladegenerare. Civilizatia este Jegata de intelect, de gândire, iar dezvoltarea intelectu-lui este uirect proponionalà cu dezvoltarea teluricului. Dar. pentru ca teluriculsa se dezvolte cu sucees, din cand in eand, el trebuie Înjosit ~i distrus. Înjosireaperiodica aintelectului prin alcool ~i narcotice permitea pentru seurt timp pornireaacestu:i mecanism. Acum, omenirea a ajuns la momemul cand În locul ÎnjosiriitIupului, al mecanismului impus adidi, ea poate sa se reorienteze spre ridicareaspiritualà, adicâ pc mecanismul Hber ales.
Aspiratia neÎncetata spre dezvoltarea spirituala. Întârirà de legile statu]ui,l'ermite eviLarea degradarii tot mai accentuate a ratiunii noastre. Omenirea S-f}ata§at prea mult de intelect }i inteHgenta §i absolutileaza valorile civilizatiei. Deaceea, tot maj activ sunt conectate metodele impuse ale blocaju!ui, adica akoolis-mul ~i. in special, narcomania. Acest IULTUse \'cde clar În Slatele Unite, principalulconsumator de droguri, unde intelectul ~i inteligenta au dt'venit valori absolute.Simatia injositoare a Rusiei, nu Humai din cauza bàuturilor aJcooJice, ci ~i dincauza situatiilor ahsurde din perioada socialistà. a absolvit-o de absolutizarea
avea nid \.Illt'el de drepturi. Dar de ce aceasta lozinca a rost inscris:'! pe srcaguri?De ce aspirau oamenii catre imposibil: dHre libertate ~i egalitate? Pentru ~alibertarea era iTltruchiparea fericirii pamânte~ti $i a bogà{iilor pamante$ti. Egalila-tea ~i fraternitatea crau intruchiparea bogatiilor spirituale, Oamenii au aspiratdeopotriva, intotdeauna, ~j la libertate, ~i la egalitate, Însa dezvoltarea teluricuJuiavea loe prin apararea ~i consolidarea acestuia, jar dezvoltarea spiritualului --
prin
limirarea ~i demolarea teluricului. Din aceasÜi cauza au exislat despo\iile orientale,unde drepturile fiecàrei persoane erau incalcate. Este limitat nu numai trupul,ci $i con)jtiinla legata de nevoile acesluia. Expresia "spàlarea creierelor" a venildin China, unde omului care Î~i exprima un gând de opozant i se turna apa inoas pana cand innebunea. Existau insa democratiile occidentale unde legile crauorientale spre apararca personalitatii omului, a proprietatilor sale teritorialc,p~Hrimoniale ~i spirituaJe. fvlulte tari, in dezvoltarea lor, cadeau :când inu'~oextrema, c3nd În cealaltà, ba limitând libertâ\ile persoanei prin dictatuca, baalÏrmand demoeralia, PeIHru ca Occidentul sa se dezvolte normal, trebuia saexi<;te Orientu1. Pemrtl ca sa existe statele democraÜce, pe undeva trebuiau saexiste state despmice ~i dicraroriale, Îneercarea de a uni democratia ~i despotismulnu putea duce la sucees. Aceste doua contrarii dadeau 0 reaqie de neutralizarcatunci cand crau reullÎle sau invingea unul dintre cie, fie dictatura, fie ~emocratia,
Sistemul socialist trecea de la democra\ie la menghina dictaturii ~i invers,Democratiet asigura apararca teritoriului omului, a bogatiei sale matcriale ~i~piriLuale, a personalila\ii umane ~i a drepturilor acesteia, Acest lucru il dus la,) puternica dezvolrare a civilizatiei, a personalità\ii omului ~i a intelectuJui sau.Dar aceasla depuncta structurile spiriluale §i, depà~ind linia rot;;ie, purea ducesociewtea la pieire, Telul principal al socialismului era dezvoltarea spirituala aomului, ln soc.:ialism, ideea statea mai presus de cerintele tnlpului, Din aceastacauza au t'Ost Încalcate drepturile omului, dar acest lucru a c.ontribuit la ridicareaspiritualitàlii. Încercarea de restructlirare a socialismului a fosr incercaœa deunire a efJcientei economice a Occidentului cu aspira\iile spirituale ale Orientului.Însa unirea mecanicà a contrarjilor trebuia sa dca fie 0 reactie de neutralizare,ne victoria despotismului, fie a democratiei, tÏe schimbarea rapida a acestora,De ce nu s-au putU[ reuni comrarii1e? În vinutea legii luprei ~i unitàtii lor, Într-oanumità etapa, contrariile trebuie sa se puna de acord, adicâ sà se reuneasca taraa se distruge reciproc. Problema este ca aceasta unire rrebuia sà se faca nu laexterÎor, În t'Orma, ci in continue Când unirea are 1oc la nivelul tin, contrariilenu sunt decâr doua jumàtâti ale unui Întreg, Când acest lucru se Întelege, cont1ictuldispare, jar comrariile coexista. Democratia :}i despotismul slint ireductibilc, Cu
~-
238S.N LAZAREV
>; .-,~ T,.i~
\~
timpul. democra\ia ajunge la haDs. la degradarespiritllaJa, la imkp:irtarca de
Dumnezeu. Dcsputismul duce la Jcgradarea economica a sodctâlii ~i la degene~
rarea soeict3.lii }i a pcrsonalitâtii. Esenta demncra\lei li a modeluJui occidental
de gandirc 51;! in apârarea ~iasigurarea a 10t ccca cc e~lc pamantesc, Esenta
l11l)Jullli l1fiental de ganuirc ~i a def'potiilororientale st~ 11\asigurarea posibilitatii
de dezvoltare a spiritului. Înseamna ca trebuie reunite nu delllocra~1a $1 dt:spotis-- mul ci trebuie asigurata
dczvoltareaconcomitenUi a s\ructuri1or spirituale ~i a
celo'r pamanle~t1. Acesl lucru se rcalizeazâ În condi!iile existentei unOf Icgi care
le permit oamenilor sa se dezvottc in spiritua1itate 51 dcmocralie nra a adueevrco "siflgere unul a!tuia. ..ylfel de legi pot aparea num,Ù anmci c3uJ apare l1
eom;eptie, filosofidL cand matenalul ~1 spuItualul nu se vor mal Jena 1cUProC,
caud.- §tiin(a ~i religia se VOl' reuni tl1 e<ldrul unei cOllcep\ii f11osoJ1ce unitare.
~tiin1a tre\:luie sa rccunoasdi faptul di. tara 0 haza m~1raJa religioasa, ca vadistruOe olllcnirea. Religia trebuie s:\ ÎnteJeaga fapwl di. tara 0 permanentaÎnnoir~, pc baza cerceÜ\rii §tiinxifice, ea va devcni din ce În ce mai dogmatid,i mai agresiva În raport cu cci de "
ait;' crcJin\a, carl' "orfi din .eein ce mai
~llll\i. ~tiinta trebuie sa fie moral-rcligioasa, iar religia --
~tiin\itÎd. lncl 0 bucaÙ
de vreme Rusia se va zbate tntre anarhie, lipsa ~climite. Ilbucniri a1e fascismulUl
,i ineerearea lie restauralie a socialismului,i con1~nismului Aeum, in Rusia csle
periDada cilml s-a produs reaqia de neulralizare. ln 19R5.a;uceput pereslrOlka
Primullucru care trebuia fàcut era sà se ex.plice oamenilorCC\l1SCamn:i socialls1l1
$i comunism, de cc acestea au fost pl~.tite cu milioane de vic\imc :}i decc'. cu
toate acestea, omenirea a Üns câtre aceste idealuri. ApoL trebU13U crea te 11l~tekgi care sa apere libertatea om~llui ~i toate aspectele activWi\ii lui private: atUturor forrneln[ de proprietate. ln acela~i tÎmp, era necesar sa se ereeze nt~~elegi privind tlezvo1tarea ~i protectia omului spiritualizat. .' .
JlldepC'nden~a individuaU\, cu tendintele sale centrifugale. ~irCUfullCarea spm-
tuala La (1 cOllditie ohligatode a dczvoltarii sc vor reunifica, mai devreme SaU
mai tirziu. În Rusia. 0 asemenea intclegcre a knomenuhd nu a existat in 1985~i in anil care au urInaL Rusia a pa,it in dcmocralic rara Icgi democraticc
ji
tara sa fie con;;ticnta de ceea ce inseamna socialismul ~icomunismul. De aceea,
demnera~ia s-a transformat ln anarhie, iar aeest lucru Ünpingc tara sprc fascism.spre dictalura, spre masuri de l'orla majora. Cu cat mai repcde vor in\clegeoamenii din fruntea tarii di formarea und noÎ filosoni. a une1 nOl hJeologn,re<pectiv a unor noi legi. este singura cale de ie~ire a Rusiei. cu atat vur fi ma;putine bolÏ ,~j suferinte În clapa pc care 0 va traversa lara.
Acum o\ll('nirea S-<la-propiat de acca limit?i dincolo de care pentru supraYlelui
rea fizie?i sunt nccesarc erorturi in direqia pcrl"eqinnarii )i purifidirii sul1ctulU1Am obscrva! di. În
] 9R7 a crl'seut muH agresivit3tea olllcnirii ~i ma ganJt'am
d acumularea cantitativa a detcnninal saltul. Dupa aeCC<1.,am rcman.:al 1111nou
KARMA PURA239
s,lIt al agresivitatii ditre sfâr~itul anului 1993. Cel mai puternic, judecand dupawate aparen\ele. sc va produce in toamna anului 1995, cu convertirca agresività\iiintr-un program de aUlOdistrugere a omenirii. Recent, am inteles ln legatura cuce poatc fi accst lucru. Particularitatea puterii sovietice 0 constituia anihilareace\ci mai mici critiei. Evaluarea situa\iei cra blocata ~i. prin urmare, agresivitateade ascmeni. Din 1985, a inccput perestroika §i se intensif1ca tot mai mult criticatrecutului, critica socialismulni, critica Rus1ei din parte a altor republici. Cel maimuit au crescut blamarca ~i dispre\ul generate de critidi in Ucraina.
Agresivitatea subcon~tienta a rcpublicii cre~te imens ~i se blocheaza prinexplnzia centralei atomice de la Cernobil. Cel mai important antagonism a douak\fte, sucialismul ~i capitalismui, a inccput sa dis para din tOamna anului ]985.
Sa produs (} puternicà inclinatie catre valorile pamântqti, iar peste doi ani a
avut loc explozia agres1vità!ii in structurile subc0n~tiente ale Intregii ameniri.În 1991 se destramâ Uniunea Sovietica, iar peste doi ani are ioe 0 explozie
~i mai puternidi a agresivitâtH. La inceputul anului 1993, trufia, ata~amentultilrii fata de imagine $i fata de un destÎn ÜlVorabil au cresctlt jmens, ~i pentrudl, dupa diJerea socialismului. influenta bioenergeticâ a Americii asupra intregii.lumi a crescut mult, dupa 2-3 ani aeest progrmn, trecând in subcon~tientulomenirii. a provocat 0 ~i mai mare ancorare ln telurie §i, prin 'urmare. 0 cxploz.iea agresivitàtii.
.
Protectia va/orii spirituaJe S,' mat .1. ena e
- Afirm.J!i ca Rusia este tade-al meu ia
fa care va sa1va lumea mi a
N 'r dupà p:trerea mea e [OCIn
" '- spus Odata un con]ocurOf
-. u eu am afirmat a . al mvers.
Ru . ~a ceva CI cJar i1" ..
Afi~~a~~~e c~n ~e~:~ideal pentru ~rearea :n:;t~,::I~~~7~0:m cercetarilor me]e,
potentialul spi~ilua;reava vem din panca Rusjei'" se refer~ ~
'1uno: n0
11 ~elatii.
~ .. pnmu rand 13
--
Sa analtzam În Iinj~(e situa ia~ .
nu p\)ate exista tara Jegi L "1l, ',um spunc conloculorul meu N" .
- -sa existe, el treh "'~
.~ e~l. e tra!lOnale duc tar3 1a
"
. JCl 0 rara
1 r.. .Ule sa stranga ImpoziteJ ',. pleuc. Pentru ca sla/ul
materiale viZÎ~;I~ I~~~ ~i:i~~i?t~~Pla acum'! Care ~~~; ~~i~:~~ s~:t;, l,TIR.us~J:
~si~"ranfa funqionarii lor. Înt~~~iaE;~.~epreZinta caile, de comllnicati/~!:l:::~~;
, an.1I merg on~l.nde. În afara de su~tinae ac~~tea 5unt.1I1tr-o situatie ingrozitoare
~n tlmpul pUlerll sovietÎce ae. ~cr~a azeJor vitale ale civiliza i ' .:
m comradictie cu altele -Eb
um'j
ln R~JSIa se schimbâ mereu Ic.'ile.
(IJ
C!.
,
Ca ~1
pr.' , . -- a sun, Mm de'
~ . ne e suPt
. 1;1.lI1termedlUJcontrolului asupra sit'
. ~ane. . Con~tjinta omului se deZ\.oJ1~nu .UI, c~ea ce Înseamna di le ea uaI.IcI: .l,a baza caruia sla comralul tt:rit
.
~~]I~::~:'ea dezvoltarii COnjtiin~et, ::~~;:;:i~;itSllPr: pamantlllui este condit7.
legilor ;~ ;,~~;,~::::::a;n~~l::!Ud:lit~r~]e ~PiritUal~n~~e"~~:J~~~teF~~:~;::~;~!~~nu e posIoIJâ. La ce-mi trebuie sâ . zvo tarea nonnaJa a omuJui Je asemene
~~tCosta viata,. daca ele imi pot fin~;:J::~, s~ creez, sa generez idei ~are m:
nvena~JI, lar II1telectul se dezvoIta dat .. ~a ].lI~.lezpentm perspectiva nu ep(~a(e.e~lsta 0 singura filosofie: sa apuO:l~ ~andlfl1 stra!egÏcc. Înseamna ca aici
a~~t~dlU~,economia. nu va trai mulUi vr~~nellcata.acum. Il} cazuJ unei asemeneap
1 ~mana p'e e~ cel protejati de lege H'. ~ Mal devreme sau mai tarziu var
:~ ~l:~~tar:l? ln afara de zecile de' pro%~~uv:t1e:, se fac~ceva sau nu p~ntru
jntele~.
tU~l:a~~i:C~r:'ar~-a~ mfOu
S
Il adoptate Legea' fU~
.
c~~~:e::n~~e g~~aJepr
c()opnrgl'
[(
t~_S~:
pers'. . nu este prOle.' .. . . e a(ll
inch~e,ctIved~ a se reaiiza În {aratrebllie sa leJ.at ~.lonc~re Acetatean care nu are
-Ise,. Cfa ~deologÎa eomunist,1 apoi
p~e din ~usla, Inajnre crau granitele
Intr-o vlata clVilizatâ AcUJ '.. au ap rut llI§te perspective'
Rusia va pierde singu;a sa §a:s;~e~uapl
r~X]~ta ?preli~rL Prin urmare, În §:j~j~:r:l n
lll.a
aVIC{Ulre Ce s A A}-,
.-'
.e IIltampH'i pe rot acest fond 7
KARMA PURA 241
Pàna 10 prezent, nu avem un cod civÎl ~i penal ca tO~Ha!umea. TJfa traje~letara ltgi. Piramida ml arc miez. Sunt numai ni~te cerculete puse unul pesle altulFiecare lege apare "din buTta", Cira nici 0 panicularitate logica Nu avemspeci.il1§tiin prognozà. Ar fi omit mai u~or sa-i aduni pc speciali~ti ~i sa le spui:
"Noi vrem sa racem cutare ~i entare. Faceti-ne 0 prognoza". Dinlre ci ar trehuialqi aceia care au fosi in stare sa evalueze coreet viitorul. Apoi, oameniÎ a~tiaar trebui adunati intr-un grup ~i astfel ti-ai asigura controlul asupra situatiei. Dara~a ceva nu s--a faclit. ÎnaÎnte nu trebuia sa privim Îo viitor pentru ca el era deja,.dcsenat". Acum nu t[cbuie sa ne uitàm io viitor, pentru ca el este mizerabil.Tara nu va [rai mult timp radi viitor. A~a ca, folosind un termen de-al dumnea-voastra, la nivelul fin RusÎa e deja un cadavru. /Priviti ce se ÎntaIi1~là 'acum.Fum:ponarii incep sa sugrume bancile. În economie se desta~oarà un proccspericulos. Am sa va explic pentru ce: Theodore Roosevelt ~tia cà întamplareaÎn economie e 1<1fel de periculoasa ca ~i planificarea absolutà. Dar iatâ càÎmbinarea acestor doua sisteme a dat ni~te rezultate de excep1je. Nou! sistem afost creat Jupa ràzboi in trei state cu economie dezvoltara. Fascismul, ca ifsocialismul, sc baza pe 0 planificare rigida, având un anumit specifie. În aniilie dupa razboi, îmbinarea relatiilor de piatâ cu conceptia planifidirii a asigunHun purcrnic avant economic al aceswr statc ~i, practic, a creat 0 noua econornie.La baza und astfel de econotnii statea Îmbinarea ideilor socialismului ~i capilalis-mului. ~i În Rusia, dupa diJerca sociaiismului, au apàrut conditil pentru exisren\aeconomiei planificate combinate cu economia Je pialà. De aceea, a.existaI unputernic salt inainte. Dar, intrucal intreprinzàtorul panicular nu a f~st ocrotÎtde lege. tom! a început sa se demoleze. Pentru el, bancile reprezinlà cel maimare pcricoL penlru cà bandle constÎluÎe adevarata putere. Înseamna ca, pc de0 paTte, ele [rebuie sutÜcate prin impozile, iar, pc de alta parte, trebuie introduselegi care sa sugrllme initiativa libera ~i sà nu se emità Icgi cafC sa le permitâdezvoltarea. sau statul sa ia de ta haocÎ credite pc cafC sa nu le mai rambursezcsan ramhursarea sa se faca pc 0 perÎoada cat mai indelungatâ, ~j acest Iucru seproduce pc scara Iarga. De aceea, oriee bancher priceput va in{elege ca treouiesa in~ele ln primul rand statul ~i apoi pe ce[aleni $i sà-~i transfere Întregui capilaiin hâncih~ uccidcmale, pregatindu-~i astfel p]ccarea lui ~i a familiei din tara. Cucal bancheru! va fi mai talentat, cu a[at mai mare va fi suma pc care el 0 vatraJ1sfera in Vest. În aeest caz, cele mai "draconice" legi nu VOl' mai 11 ln starcde nimic Daca pentru Dm nU-Î convenabil sa-§i tina banii in aceasta tara, el nu-iva tine ai.:i. Pnten\ialul omului Je afaceri sau al omulul de art a În Rusia estede câteva ori mai mare decât in Vest. Cei de aenlo ÎIllcleg cat de profitabil esa primeascà cele mai hune min{i $i forte dlo Rusia. Legile 110i se nase dintr-oIdeologie noua ~i se fac cu oameni noi. "Exista in Rusia ideologie'? ,", ne pUllemnoi Ül~rebarea. Nu exista. lcteologia comunista s-a destramat, i3r cea religioasanu a tÙS[ adop[atà inca. Acu1l1, un stat religios ar fi 0 masca, ~i nu 0 ra{a. Daca
~
.
242 S.N. LAZAREV
l'l,
nu exista ideologie, nu vor exista niei ]egi. Uilali-vJ cine e in DUI115~i in guvern.\{)r putea (\ce~ti oameni sa ereeze 0 ideologie noua ~i 0 noua econoIl1ie?~ În ce,1mai mme parte ei sunt [o~tii partocrati, semidoqi, doritori de a apuca ciolanuiastazi. pentru ca maine le va fi luat. Si durnneavoastra considera~jea u asemeneapra jj pnate veni ]umii in ajutor? ~ Para sa mai vorbim de salvarea acesteia.
~.S-o luam pe rand. Oamenii de ~tiinta au faeut odata urmatorul experiment:au ales un lot de animale pralinee ~i au inceput sa Încruci~ezeexemplarele sJabe,bolnave $i rele. Se considera ca bolile. degenerarea speciei inseamna acumulareadefectelor. gre~elilor În coduI genetie ~i prin Încruei~area Ullor ascmenca cxcmplaretrebuia sa aiba loe disparitia speciei. S-a Întamplat Însa cu totul invers. Au inceputsa apari'i unna~i absolut sanato~i, cu ni~te calitati fizice de excep!ie. Savantii n..auputut expliGI mecanismul acestei regenerari. Însa au Înteles ca defectul fizicindiferent de forma sa de manifestare, cel mai adesea constituie treapta ullui no~nivel de perfeqiul1c. Din aeest pUllet de vedere. omenirea este tOla] deficitariLEa pare Îmr-o forma minunata, Îns;1noi vedem numai toalete]e diJduroase, ratturileJncarcatc ale magazinelor ~i ma!;;inile frumoase. Dacâ 1nSavom privi de sus, vumvedea ca omenirea este gray bolnava ~i pUternic schiloditâ. Ideologia statelorapusene, ca ~i a celor orientale, se bazeaza pe religii. Acest Iucru le-a permissa creeze allumite norme elice. juridice ~i sa atinga un illah nivel de dezvoltarea eCOllOI~liei:~tiintci §Î culturii, Însa totu~i aeest nivel nu este sufieient pentrua surravlctUl aeurn. Filosofia, etica §i jurisprudenta tarilor civilizate nu pot upri
/'
pr?~esele care distrug omenirea, adicâ degradarea ecoiogicâ, starea fizicJ. ~iSPI~HUalaa o~meni~or. ~ici un fel de efol'turi, conferinte, simpozioane nu potschunba cardmal situatla. E nevoie de legi care sa actioneze pentru salvareaomenirii ~i de organizatii care sa puna În apJicare aceste legi. Ele insa nu exista.Acum,/~ltr~aga l~me se ga)e~te În, aceea~i situa lie În care este Rusia. De Ci';ni!poate Olnennea sa creeze m~te legl care s-o sai veze de la pieire? Penrru ca nue:isi~Ù1deologie ca~~ sa uneasea Întreaga omenire despaftita Jin ratiuni religioase~lllatlOnale. Cca mallmportanta schismâ aeum are lac pc tcren reJigios. Unificareamecanidi a reJigiilor sau crearca unei religii nai care 5a-i cuprinda pe loti estede neeonceput. Dar, tara 0 conceNie uniea, tara a filosofie ~i 0 moralâ nouaomenirea nu va crea legi §i relalÎi noi ~i de aceea e condamnaUi la pieire. Ar~acum omenirea ~anse de unificare? Are. a ideologic noua. care ar putea sa-.iuneasca pc totj §i sa salveze lumea, este idcologia În care se vor uni idca!lsmul~i materialismuL ~!iinla ~i religia. Când religia ~i §tiinla se vor unific<J. Watedoclrinele religioase care exista acum vor rama ne ca pUllcre de sprijin ~j procesulde unificarc a omenirij va decurge nu fÔqat, prin moarle sau degractare, ci inmod cOI1§tient. prin cOI1Iimn. ~j nu prin tonna.
.De ce este Clcum in Rusia un asemenea haos? Pcntru (';i nu exislÜ 0 ideo1Gg.ie
Mme contur,:na, care sa genereze afmonie. Daca aeum În Rusia \or rriumfa bancile§Î f(xma ei\'iljzat~ a economiei. Rusia va Înt1ori. Însa va pieri tntrcaga lumt'.
i'i
11t
1
., ,
~.
1
1
.
i.1
KARMA PlJRÂ 243
De aeeea, situatia salhatiea. absurda din perspectiva legii pâmântqti in care segase~te aeurn Rusja este simplâ ~i logica din perspectiva legilor supreme. Rusieinu i se permite de sus sà-~i dezvolte În mod normal economia pentru ca nu dispunede Hoi legi $i de 0 noua Ideologie, Ce inseamna din aeest punet de vedcreinexistenta Legii tondului fundar? Acesta este un factor al unirii spirituale acamenilor ~i al dezvoltarii lor spirituale. Con[orm legilor materialismului. proprie-tatea privatâ ii desparte pc oameni. genereaza ura ~i rantate, mizerie ~i umilintàpentru uniL bogatie §i int10rire spirituala pentru altiL Proprietatca socialistà Îiune~te pe oameni nu numai fizie. ci ~i spiritual. 1btu~i. spiritualitatea a crescutnu numai În socialism. Oriee vagabond care renunta la bunnrile materialc arc0 spÎritualitate ridicata. Lipsa Legii funciare in Rusia cominua sa aqionel.e pentrudczvoltarea spiritualÜatii oamenilor. Ideologia comunista nu vedea nici un felde posibilitati pentru dezvoltarca spirÜualitâtii o'amenilor ~i unirea acestora inafara de separarea meeanidi de cele pamânte~ti. in afara de distrugerea telurie4luLComunismul nu putea adopta religia, pentru cà el Însu~-i cra 0 religie unita cu~tiinta. Humai ca zeii erau pàmânteni. Daca acum În Rusia vor fi gasite alte diide dezvoHare a spiritualitàtii, in afarà de separarea fortatà de.telurie, var fi gàsitenoi forme de cOl1luniune a oamenilor. toate acestea vor aqiona in direqia salvâriiomenirii, Acest lue ru este posibil prin purificarea moraHi a tarii. FormareamoraliÜltii are lac prin intennediul receptàrii filosofico-religioase a lumii. Astae tot ce trebuie sa' facà acum Rusia.
Metodele moderne de influentare a omului
ln ultima vreme. oamenii clarvazatori Înteleg di ~tiin{a fara moralitate esteun mecanism de distrugere a omenirii.
Tot mai des auzim di ~tiinta trcbuie conjugatâ cu moralitatea, dar acest lucru,nu ~tiu din ce cauza, nu se intâmpH'i. Noi ~tim deja ce Înseamnâ ~tiinta ~i 0 pUtcrnaprecia dupa nivelul pc care 1-3atins civilizatia. Din ce În ce mai des. ~tiintaactioneaza nu in favoarea omului. ci impotriva lui. Acest proces este imoral ~lse poate sfâr~i prin autodistrugerea omenirii. La haza fiecàrei actiuni, inventii,descoperiri, trcbuie sa stea 0 analiza minutioasa a consecinlclor posibile, lnprimul rand a ce]or negative. "Màsoara de multe ari ~i taie 0 datâ", spur.eproverbul. Noi Insa, de foarte multe ori, nu mâsuram nici macar 0 singura data,Moralitatea este aceea care masoarà de muite ori. Aeesr lucru este legat de fapmlcà etica ~i moraiitatea sunt notiuni de ordin strategie, Un om moral se gânde';itela interesele oamenilor din JUT ~Î abia dupa aceea la propriile lui interese. Unsavant moral se gânde§te mai Întâi ce rau ar putea aduc-e inventia lui, iar apoila avantaje. Daca fiecare dimre noi se gânde~te la altii nu mai putin decàt lapropria lui persoana, atunci 0 asemenea sacietate este viabila.
Pentru un om moral, consecintele negative din ziua de maine nu-i permitastazi sa apuce bucata cca dulce oferit5 de momentul prezent. Cu alte cuvin~e,amui moral este inclinat dUre planificare ~i prognoza. De ce spune atunci Crislos:
"Nu va ganditi la ziua de mâine, tràili precum pasarile"? Problema e cainvataturile lui Cristos se refera nu la forma, ci la continu!. Daca ai fost Jovllpeste obrazul stang, Întoarce-l ~i pe cel drepr. Acest lucru nu Înseamna negareaapararii fizice, Înseamna ca nu trebuie sa existe În inrcrior 0 agresivitatc deraspuns, Ziua de maine este deterrninala de Dumnezeu ~i de karma Universuiui.De aceea, ata~al1lentul exagerat fala de vlitor inseamnà prejudicierea viitoruluieste incercarea de a pune programul celulci mai presus decat programul organismu-lui. OmuJ nu a putut urlIla În mod direct Învàtaturile lui Cristos. Viata te obligasa te pO['\Î altfel: ~i sa te opui du~manului, ~i sa te gânde~ti la ziua de maine.De aceea omul :ji-a localÎzat aceste invataturi În interiorul sau, in continut.
Am observat un fapt paradoxal, iar apoi l~am inteles ~i mi l~am explicar:cu cât omul accepta mai muIt 0 situatie În interior, cu atat mai activ el i se poateopune la exterior. Înseamnâ di, daca eu recunosc În interior ca ziua de maine~i cele viitoare sunt orânduite de Dumnezeu, cu atât voi economisi mai multeforte pentru planificarea zilei de maine ~i pentru schimbarea ci În planui fizic,Totul seamanâ cu 0 imagine: surcelele plutesc pe apa, duse de curent. ~i, dacasurcica nu inlelege cà forta motrice principalâ nu este ea, ci curentul, ea se zbate
~
.:45KARMA PtiRA
. ,
"l' nu controleaza absolut nimil:,
-
Daca ~~1sa
de pomana, i~l ehelnlle~te forte e ~\ .t d > "urent i"j va eCOl1rHIl1Siputenle _
". ,
1.
'ipai este determma e '-,..
-.
lIlie-lt'~e cil drumu prme,
" " Itat Îi vor cre~te vnalnatea ~l~ .
'ct'.- l ia curentulUl ~l, ca rezU c , . ,"Il va armomza cu nec ,~ ~"ontrolul asupr;1 SHlu.tlel.
A . .,~' iar În cele dm urma, ~l L -'',~ t
,
lib""rtalea ll1 nll~can,,
"~- sa controlcze Sllua\13 1111-0j
'-' '. fapt Daca omui mcean.:a . jAm mal ûbservat un. ',' 1
. e care le depune ~ISC3(e
. d 30 400/ cresc etortun e PprlJportie maI mare e -~D,
~ '- I ze situatia 100%, acest luem e~,~ lUl mcearca sa contro e .'
.
rezultarul. Daca ll1sa on ~",
' rascibilitarea ~i agrcslvnatea, laf. . 'a \a Pentru ca Il creSC 1 ". '
,
deja pencllios pent1u VI <, ..., b ile Acceptarea m lI1ten,or a
. d '~ 1area sltUapCl ~l apar 0 l' 0 \ca rezultat survme est ,
ran . d o contfola in viitOL mu,.~ stitUie Pnceperea e a \unei situatll 1Jl prezent con, . -
'-' l a oin J'ur. Deoarece suHetu~. erente ~l hunatate cu ume .'.
credinciüs se poarta cu sm' n existen jele viitOare ~l atl.1nCl, prm
" - l Poartà tOate acestea l ,'
aare 0 inertIe nnensa, e t la viitorul Prinneacceptale
.'
~ edinciosul poate con ro . ~ tacœptarea ll1tenoara, cr,
1 0 '
poate control a 1Il prezen .,",
'ubordonarea acestela, e '
,~
'exrerioara a sttuatlCI ~l pnn s ,
d '-' 'de o<:ti bancheri ~l aU nnpms,
d 'nit regl con ucatOn ~,
~
A.slfel de oamem au eve ' .' ~ ~
'edinciosul din existenta trecuta.,
'
"'-' and nu dlsparea 111el cr "1 l'civilizatia lnall1tc. pana c ,
~ j t mai mult la aiiii deca~ a e , larlntrebarci1 e de ce omul moral ~e gt~l
'-', Parea exagerata pen lU . . d -t .teasca exacerba ta, preocu .' 1 r con~tiinta ~i matena lIn ca re. .. 1 1 camputUl. Prm natura 0 , . .'
j ' luistructunlor splntua e a e , d' forme ale matenel, ale spa lU ,diferen\ierc Ulrgirea UniversulUl, crearea e.~o
\l.
<:1' civilizatiei uma'ne, Cân,
lpl,
ll. -, ,
d- zvoltarii con~tI1l1 el 'i'. .
ale rimpului sunt adecvate e 1,-,' Universului aceasta uIlltal,
e se, ."
.0 data cu arglrea ' ~'
insa tinde catre umtate ~l,. ~. , ncomitent, el trebuie sa se ~l~ lJ - 1 ul se extmde, atUm:l, cO . .'marc~tc, Daca ,nners
':-' din'a de marire a unità\ll.c')ntracte. Contractarea reprezm[~ ten
d\
l.
' tele cor pului sau, iar aces! lueru'- 1
.trcc dmcolo e lml, 1
. 1. ,
riCand interesele omu il1' - t P reJ'udiciat de bo 1, IpSU ,~
'd
' Pul se distrugc, es e , ,se poate intampla can cor A
l cazut iubirii pentruDumnezeu,
-.
' >:.i de asemcnea, Il'
1"
1getrlUmatisme =il nenoroc1Jt ~,
.' l
,
Purilor omuIui, Cand omu 3JU1,
" t ' lor Splnruale a e cam l EIa~t: lac acti'/arca struc un - ,.' d"
nuniune cu intrcaga ume.l ,- fiS de mblre ~l e cor, , \ 'la acest nive!. el e
-ste patru ,
t grantà a ceva supenûr. 0 senza lefI' cà el este parte lI1 e d
~ rilesitTIte di tOti sunt la e ~Y 1etul El incepe sa 1a contact cu a.
evaru
"de ncspusa frumusete 11umple ~ut.
1 se intâmplà pentru di mformatlas\l preme inaccesibile amului egOlSt. Acest. uC
lrul ca~m purilor La acela~i nivel se
1.
t stocata la mve il.
,' d ' lad~ baZ1 a l1niversu Ut es e ..' amuI cu moralitate n Icat: A .' 'nd vl1torul De aceea, U.
pàstreaza ~i informatla pnvI .. i' epede ded'tt cel Ünoral. n~?n,incepe sa simta ~i sa vada vl1torul m~~
[,~l
tla;u~ui cresc brusC in sitUaliile crl11.~~.~ .. ,
'viola prevedern VIl 0 1. de SpnJlll
cerinleJe societal11 111pn A
"mare deplasarea punctU Ul
' .Viitorul e cu atât mai clar cu cat ~ste n:~~ le De aceea apar din ce În ce m~lde pe structuri1e tÏzice, pe struct~rIle' h
s?l ln.u~~nstruo~i; apar oameni care, prUl, . .
fi'. bolnavl sc Ion,
n1\ll!i oamcnl lo\'1{l lZlC.,
,*
2.Hi S.N.LAZAREV
l,,' '
('omr°rtamentullor, Î}Î distrug propriul organism: a!coolicii. narcoBlanÎi. Îl~iosi-rt'a trupului. lirnitarea nevoilor lui de hrana, comunicarca, mi~carea, de asemeneaaleoolul ~Î narcoticele frâneaza activitatea cOTl~tiintei Iegatc ncmijlocil de COfp.J\tunci se dez\'olta mai aetiv formele de gândire, cand con~tjinta este limitata~i nu irnpiedidi activitatea subcon~tjentului ~Î nu se ÎmpotrÎve§te rccep[arii uenoi informa(ii. Aceasta este cOll§tiinta religioasa. Lu~ruJ cel mai important inC(m~tiinta religioasa Îl prezÎnta credinta. Credinta este acceplarea Cira critica aadevarului. Fara eredintâ nu exista rcligie.
Con~tijnta religioasa limiteaza gandirea Într-uil caLlru strict ~i, numai datoritaacestui lucH!' este posibm\ ohtinerea informa{iei necesare pentru dezvoltareaulterioara. Religia este cea care activeaza dezvollarea structuriJor spirituale ajecampului. De accea religia a generat moralitatea 5i capacJratea de a prcvcdeaviitorul. Orice informatie noua reprezinta 0 noua construqie logica. Ea distruge,restructureaza loglca cOI1§tiinlcl~i pO;Ite fi pericuJoasa pentru aceasta. De aceea,con~ti'inta, la rânduJ sau, are p atitudine agresivà f<lia de infÙrmatia care vÎnedin subcon~tÎent. AUlt timp cat noua infannatie nu se fortifica, con~tiinta trcouiedelirnilata de aceasla.
Exista metoda brainstorming aJ carei crealor a surprins j'Il mûe! ÎnLuitiv condi-\iiJe pentru ob(inerea unet noi informatii. Într-o grupa de 15-l6 oameni se lanseazacea mai absurda idee, se suprimâ ariee criticâ §i orice aprcciere a orkarei idei~i in final se trag concluziilc. Simpozioancle ~i confcrintele funqioncazâ peacela~i principiu, insa InuItmai slab. Numarul de 15-16 oameni este optim pentruca importanta persnnala a fiecaruia scade total, lar senzatia de ecbipa se pastreaza.C()n~tiinta funqioneazà atunci cand confrunta, cvalueaza, are 0 pozitie critica.respecta conexiunile cauza-efeet elaborate an(crior. in lipsa IUturür acestor factori.cOI1$tiin(ase Închide, se izoleaza. Se activeaza structurile mai fine ale eampurilor~j are loe prillderea din subcoTI!itient a unei infonnatii totaJ noL care nu poatefi verificata pe loc, de aceea hotarârea acceptarii ei pc credit este conditia obtineriici. Prin urmare, adevàrurile supreme, la care ~tjjnta nu va ajunge, pot fi descoperiteHumai de religie. La baza noii idei tehnice sta () actiune etico-moraliL ÎntrucâtmoraJitatca, in sensul ci superior, esle generatâ de religie, imbinarea reJigiei ~imoralitàtÜ Î11tr-osingura concePtie este cu neputinIa daea nu este c0r\jugata §tiinlacu reUgia Îmbiparea iubirii ~i credintei pe haza unui caJcul critic .}Î ferm, careva aparea ca rezullat al unei noi conceptii, va duce !a dezvoItarca ulfcrioara aomenlflt.
l,1
l"
Odatl, am fi)st rugat sà vâd un aparat nou destinat tralarii bnlnavilur. Au venil
-'Ja mine autorulll1ventiei ~i 0 doctorita care a obtinut rczuhate bune folosind aceslaparat.
~.Am stabilit ca il-arc sens sa rava.}im biocâmpul pentru a anillila programelcnegaLive. SunterÜde acord cu:dumneavoastrâ di aqiunea asupra omului in absen(;[
.~
':fi,;
KARMA PUR';' 247
conexiunii inverse poate da mai multe probll'me. Am Încercal sa cream aceastaconexiune inversa. La baza metodei stâ ideea retlexoterapiei. Trebuie edÜlibrala.bioenergja organismului, frecventa acestcia, ~i boala va disparea. Oriel' obiectJin Univers este 0 suma de procese oscilatorii. Organismul sanatos da un felde oscilatii, cel bolnav ait fel de oscilatii. Cu ajutorul computerului, noi eliminamaceste oscilatii, Îndepartam bruiajul de fond §Ï. ca efeet, oscilatiile sonore seanihileaza una pe cealalta. Apare 0 unda de oscilatii armonioasa. Noi 0 ioregistrampe rti~te bile speciale, pl' care bolnavul}e inghjte ~i i$j obliga organismul .sa lealinieze la oscilatiile omului sanatos. Intrucat aici totul sc bazeaza pc Ideeaacupuncturii, Tl-al' trebui sa existe eiecte negative.
Ccrcetez campurile inventatorului :;i al doctoritei. La amândoi se observadeformatii, atunci cand lucreaza cu pacientii. Îneere sa le explic situatia.
~ Particularitatea medicinei orientale cons ta În faptul ca factorul terapeuticprincipal il constituie personalitatea medlcului ~i abia dupa acee~ urmea~za prl~ce-ducile tehnice. Acul este un contur prin care se produce intcractlUnea campunlorterapeutului :;i pacientului. Dai medici diferiti vor preserie' acelea:;d pastile, darrezultatcle vor fi diferite. În reteta scrisa de doctor exista deja informatia carese grefeazà pc substaI~ta medicamentului. ln reflexoterapie ace~t efeet este exprimatmai puternic.
Cercetez la distantà biocâmpul unui chinez carl', judecând dupa cele auzite,a avut rezultate de exceptie. Un camp uimitor de curat. Pregatirea anterioara sebaza pe trei existente anterioare petrecute in Orient. A Început sa vindece Încadin existenta precedentà. În aceasta existenta, talentu] sau $1-3 aratat adevaratamasura. În existenta viitoare, acest talent i se va inchide ~i el va trebui, probabil,sa ispa~eascâ pedeapsa pentru faptul di in activitatea sa a recurs mai muh latelmica dectit la Ît1telegere. Imperfectiunea pacientilor em trimisa in existenteleUfmatoare, incepând cu cea de-a treia. Este 0 amânare destul de marc. Dacapacientul se va folosi de l'a ~i se va oc~pa de ~erfectiOl:ar~a s~ sp.~rituaIiL at~nciel va reu~i, probabil, sa curete murdàna care l-a fost tnrmsa m vutûr. Probl;emaeste insa ca pacientul considera disparitia bolii ca pl' 0 vindecare ~i nu ca pc0 amanarc. Medicina nu vindeca, ca il ajutà pc boJnav sa-~i u~ureze suferin{a.Dâ 0 amânare a problemelor sale pentru ca el sa se poata purifica din punetde \'~dere spiritual. Terapia Înseamna cu1tivarea in sunet a iubirii, bunâtâtii ~icomuniunii cu Creatorul. Oriee om care il poate ajuta pc aIt am in aceastâ directievindeca la perfeqie.
-Vazand cum functjoneaza aparatul dumneavoastr;'\, m-arn convins inca 0 data
ca cel mai bun rezultat al unei terapii, dacâ ea nu schimba În bine carac'terulomului, conccptia sa des pre lume, il constituie amânarea. Cu dit este maiqcrfeqionat un aparat. cu atat este mai mare ispita de a crede ca boala poatefi vindecata cu ajutorul medicamenlelor ~i al aqiunilor asupra corpuiui §i nuasupra sutletuluL
248 S.N. LAZAREV
Acum despre amânare. Ati enumerat câteva Hume de colaboratori care trebuiesa lucreze cu aeest aparaL Doi dinlTe ei ar trcbui nicÎ sa nu se apropie de aparar.Ei au structurÎle spirituale Întinate ~i de aceea sllnl lipsiti de aparare ~j pot dâuoapacientului. Pe masura intensificarii aqionarii asupra corplllui uman, cre~!c wiu]medicului ~i al structuriJor sale spirituale. Aqionandu-se asupra corpului, seaqioneaza Într~o oarecare masura asupTa structurilor câmpului, adicâ asuprasutletului. În ultimul timp, medicina aqioneazâ tot mai mult asupra structJrilorcampuiui. Exista 0 limita a patrunderii În structurile câmpului dincoJo de carese- declan~eaza programul de autodistrugere la cei care s~au uecis sa faca acestpas. De aceea, ac(iunea cu ajutorul medicamentelor ~i al aparaturii trcbuie samearga În unna purificarii spirituale !ii nu inaintea acesteia. Iar Înainte de aaqiona asupra pacientului aT trebui s3.-1 duceti ÎotT-a alta Încapere §Î sa-i datiposibilitalea sà-~i purifiee sufletul prin rugaciune ~i podiintà ~i sa simta cà iubireapentru Creator este izvoTul fericirii pe Pamânt. Când sufletul va avea 0 orientaieeorecra, atunci el va putea fi ajutat printr-o aqiune fizica. Acela~i lue ru trebuiesa-l faca §Î medicu] care lucreaza cu aparatura pentru a~~i bloca biocâmpu!impotriva int1uentelor din partea pacientului. Pastrarea prioritatilor spirimale jjva permite medicinei sa nu taca rau suf1etelor oameniJor §i s3-i ajure.
Despre psihogencratoare nu ~tiarn nimic ~i nici acum nu cunosc prea multe.Dar pot apreci3 rezultatul actiunii lOf. M-am intalnit odatâ cu un specialist dir.acest domeniu. El mi-a tinut un logos despre aqiunea tehnica asupra strucluriicâmpurilor obiectelor vii. Pentru a int1uenta codul genetic este insuficiema 0actionare simpHi, [rebuie sa fie asiguratà ~i 0 anumita frecventa a impulsurilor.
~ Sa patrunzi În structurile câmpului care sunt in legatura cu codul informatio-
nai e ca ~i cmu ai deschide 0 u~a cu cifru, am spus eu.~ Da, ceva in genul acesta, a aprobat el.~ La sfâr~itul anuluÎ 1990, am continuat eu, mi s+a întamplat ceva ciudat
La consultatie la lnstitutul de medicinâ ilL 1 un am a povestit ca a avut 0 viziuneprin iorermediul careia a inte1es ca U.R.S.S. se va destrama.
lata ce povestea el.. "Doi voinici din basme so-miluat la tr{mtii \)i s-au luptatInuit timp p{ma cand au cazut sleifi de puteri. Unul dintre ei em cald pc dinqfaradar reee pe dilliiwztru. El putea muri, Al doi/ea era reee la exterior dar cnidln interior. Acesta va supravietui ': A doua vizirme era ln legaturii cujara lIoastra."A/erga 0 turma de rerrispre priipastie ~'i,dintr-o data, unul iese fn frume $/'-idetermina pe toli sa-$i schimbe direc!ia. TOli renii se impra$tie .}i el Încearrasa-l adune, lar un glas ii spune ca nu trebuie sii-i aduTleJiil/den singuri se voraduna. "
Am cercetat biocâmpul acestui am. Psih1cul era normal, il1sâ avea deformaliiale biocâmpului, caracreristice contactorilor. I-am cercetat la distanta pe oamenÜcare afirma cà Ii sc intâmplâ sa con!acteze civilizatii extraterestre ~i de foarte
249KARMA PL!R..;i.
multe Ofl biucâmpurile lor prezcntau deformalii car~c.teristice J~d~lcàl~j~ Ie~i~~)~C t. ~ml 'Iire"l ~i transmiterea informa\lel sunt peflculnasl- pendsupœme, o~on ae. l. 1.. .
d fi d' "Üi SI civiliza\iai;lvilizatja n03stra ~i pot duce la disparitia accstela, ar va 1pe eps1 " " "Lare a intrat in contact
Omu[ aee/a ~'ii~amnintit mai tl1rziu ce i-(l m~i Spl/S gIasui:~
--A.~. . . tQl t Am VQ.7llf ca undevll, sllb panumt, llltl un
~ A fil ulla! ce em mal lfnpor 1 .
1 1 -.
/()( )flsriu, este un laboraror unde savanJii fiiceau exp:nell!e. CI~ nl,lc eu Ull.~l, ,f
i 'j ja"''{ er p erienla le va reu$i, eivilizaJÜz noastra va pien. Lu ea se ~aCetll e ,} , (. et ,.'
- d. t 1
. Çjriusfniampla ce s-u ll/[!implarcu civiIiza!ia .lfl cons e aJta ~ . .
-, Sirius e 0 Sleel, nu 0 constela(le, l-(lm spus.
El Il dat din umeri. .- În l'i7iunea pe care am avut-o era consleial~e. ,Mai r5.r;.iu s-a dovedit ca Sirius era 0 ste a dubla. ~Inrâ?1pla~re~ ace~sta am ~uat~o
la 'nce ut in serias iar mai tarziu Îmi venea sa rad cand lr.n~ a~n1Jlte~m ~ ~a.
U Îcs.~. s-a dcsu.àmat Înrr-adevar. Poate este ver?similà ~: ll1~o~m~t~a pnv~~~
c~perientele pe nucleul celulei vii. L-am consultat 111aceasta pnvmta "pc specla!isrul in aparatura psihotronâ. v ,
.- in ultimu! timp a crescut mortalitarea ln rându~ celor care au tangenta eUJqiunca asupra srraturilor profunde ale biocampulm.
{-am pro~)lls. un eXll).erin~ent~ecedati i.tr eu am sa clarifie cauza decesului.~. SpunetHlll Hume e ce or
". .l C' ncer~ su nt
Và dJli seama, sper c,~, de exemplll, pneuJl1oma, traumatisme e, .l/'
diagnosIicuri secundare. . '//.
[ )d" ap robâ el 1 -
-a, eSJgur,
'..d l. 1 '. cela~i tabloll Principalul
El 11111spune numele decedalilor, lar eu va ur u ~1~, ../.-.
d t1a. - . d." ul fizie al omului este pruna cheakra, un e se_.a.-centru mtormatlOoal JI) cmp
~..." ~ 1 àtura cu starea hZlcaamanele de reproducere. Ea este cea care da 1ll10~mapl ]~1 eg . ,v. . va ~orpului. Chcakra este 0 tormatiun~ i~form~tl0na.l-blOener.g_e~~~~~ ,~mV~~1;:r~1~iegâturà lntre.Îl1velÎ7ul fi:.ic ~i ::el ~l t~l~c~n1~~~l
pl~j ~~ ~~:a;~g~a;~ jurul nbiectlllui,inchidcrea illtormatlOnala to[ala a chea rel.. a. .'A ~ '. -,. o.. ", Universul ~] obJCcwl moalC,mcetcaza mluaqlUnca sa cu
~ 0 . v ~ ~ 1 viata'-~ ma inlreabà conJoclIto-. Dar di:o ce unii dinrre cercetaton raman 1I ~.
rulmcu..' vorba
E intr~<1dcvar intercsant. Sà vedem despre ce-l ~.~OI 'I
.enfUl Înde jJar-.d'
. . .cetarorÜ care iucreaza 111Analiz
.
.ez hiocampul unUia H1t~ccel.'d ru p de oameni din Tibet.,
1 .'.0'1" aparat Este aSlgurar e un glaI Brocampu sau es c .'.f'
.. r eric i informational Lovitura ü
El este legar Într-UJl fel de el la n~\el bl?Cneg
.t ~và S-3 dcclal1~at, Însa merge
1. - t guI gru p adldi aqllInea pUnI l -
"I)rime~te nu e , Cl III re
.' ~. . . Pamam asemenCJ grupun. III1
. \j' - ;'t l' 'lltii Ma uH daca mal sunt pc " '
. 1.mal lent {cCà a_.. . .
.'~ America de Nord {California 'j :)i in Aus[ra 13
'\me.rica de Sud, 111zona BraZ1hcI, ln .l" devine chr Tn lume exista
SlHdie"i sjlua~ia limp de inca z(;ce minute ~J totu ml1 L '
250 S.N. LAZAREV
1
l'
centre unJe oamenii au mari posibilitiiti de a int1uenta lW11eainconjuratoare. Elesunt doua: este zona lIimalaia ~i America de Sud. Cei care În existcntele tl'eenteau trait in accste locuri au mari aptitudini in domeniul magiei. Dupa ele unneazaalte doua centre: America de Nord ~i Australia. Exista ~i alte asemenca subcentre.În plan bioenergetic sunt extrem de active doua dintre ele: Tibelul ~i California.
.- Pot sa explic de ce California, imi spune conloeutorul l~e~1. A~o~o ~UI~tl'oarte multi oameni care se ocupa de asemenea probleme, amatOf1 ~l p.ro.tcslOlll~t~:
- În anii urmàtori. continuli eu, ln Tibet ~i În California .sunt poslblle mutatlJgenetice ~i pleirea multor oameni pentru ca aqiunea astlpra structurilor t:iocall1pu~u~,'nJluenteaza ~i genotipul câmpului. Este lovitura de raspuns ~i autorulmtervent!Clfie ca moare, fie i sc deformeaza propriul genotip. Aceea§Î soarta 0 VOT avea
~i cci care sunt În legâtura cu ei. .- Ce influenta are asupra omului apartenenp lui la 0 organizatfe? m~ Întreaba
partcneml de discu\ie. ~ .- ImagillJti-vâ cà omui care a illcâlcat 0 lege suprema va fI pede~s1t pent.ru
asta. Daca el a indeplinit dorinta organizatiei earcia ii apanine, va fI pedepsltàÎntrcag<l organizatie, adica va fi rebutat nu doar unul sing.ur, ci un g.rup intr~gcie oamcni. Acest lucru se va intampla mai târzju, 111s3, OflCUIl1, este ncvocabll.Sa ne imaginam un mie coleetiv carc Înceardi sa patrunda in struclurile profundcale bioUlI~pului. Membrii acestui colectiv var ÏIlcepe ~à .se jmholnâvea~ca ~i ~3moarâ, Îllsa ci au timp sa se opreascâ, intelegând ca açl1vJtatea loI' e peflculo~sa.Acum sa ne imaginâm acela~i laborator mIlle cerceUitodi lucreaza la un prolcetmilitaI', indreptat impotriva a zecÏ de mU de oameni. Acest proces va dec~rgelent, dar stoparea lui va fi mai complicata. Etiea ~i clarviziun~a grupului d,eoameni trebuie sa fie mai ridicate decât etica unui singur om. Pnn urmare, atattimp cat lucreaza Îndividualitàti, exista Çanse de generali~.arc a. ero~i1o~', se po.at~Încerca modelarea locului În eare penetram. se pot stUlha legJle blOcamputw ~1condi~iile pàtfllmlerÜ În el. Patrullderea in biocâmp a unei sillgure pe~SO~I1ep~a:eoferi experienta necesara pentru ca sa fie salvati multL Penetrarea lr~tl:)~a]a. J.nhiocâmp. la nivelul programelor guvernamentalc, duce la distrugerca clvlhzatlel.Acum. cu subcon~tientul, cu strueturilc câmpului adica, se ÎJltâmpla acela~i lucruca ~i cu eculogia. La inceput omul se temea de fenomenele naturii., d~pinde:total de aceasta, apoi a incercat s-o dirijeze CUlTIvapentru a supravIctUJ, dupaaceea a iuccput 5-0 supuna, iar acum a distruge. Începan.d sa d~'itruga natura~omul a inlcles ca ci este 0 parte a acesteia ~i di va pien 0 data ~u ca.. .Da~a
al' fi aparut mai devreme organizatiile ecologice, legile penlru protectl~ me~lUlul.multe Jin cele ce s-au pierdut irecuperabil ar fi puwt fi pasrra[c. NOl dcpmdemmai mult de subcoI1$tient decàt de mediul inconjurator. Omenirca se ana aeurnin stadiul supunerii SUbcoll5tÎentuluÎ. Apar tot mai multe metode de patrundereÎl1 subcon~tiellt ~i de aqionare asupra acestuia. Nimeni nu sc gande~(e la t;rearca
1
1
Il
l'1
KARMA PURÂ 251
ul10r sisrcme de protectie ~i control, iar mutatiile negative În ecologia spiritual--bioenergetica s-au declan~at deja, §i inca la nivelul intregii omcniri.
Ma adresez din flOUconJocutoru]ui meu.~ l-Iaideti sa vedem ni~te colective care se oeupa de problema actiunÎi asupra
codului genetic al celulei vii.El imi da numele câtorva oameni. Este 0 familie de bioenergeticieni din tata
În fiu. Ei au aqionat asupra gen~lor celulelor vii. În urlUa interven!iei lOf, incelulc se modifica numarul de cromozomi. În principiu, ci puteau introduce.printr-un efort de vointâ, un program in genotipul celulei vii ~i s5 crceze mutanti.Prin urmare, in timpul tratamcntuJui, profullzimea infiuen(ci cra mai mare. Eiinsa au refuzat sa mai participe la experientele de inf111entarea nucleului celular.Am vazut in campul unuia din bioenergeticieni ni~te deformatii proprii bolilorcanceroase. În subcol1§tient era prezent suicidul. lipsa dorintei de a trai, programulde <lu(odistrugere. ludecand dupa toate aparen!de, ci s-au oprit la timp. Universulii reprimà foarte simplu pe cei care prejudiciaza procesele profunde ale auto-reglariL Omului sau grupului i se itltroduce progra01ul .de autodistrugerc, daraici mai sunt inca Çanse de supravietuire. În cazul unei interventii mai profunde~I mai dure, posibilitâtile de supravietuire se Închid.
- Mai numiti-mi lli~te grupuri care lucreaza cu eodu! genetk.- Cu placere! Îmi raspunde zâmbind conlocutorul.Când am veuit la ei ultima oara, dispozitivul Cfa practic pus la pune!. Seftil
striga: "Nu vreau sa-mi apara coarne! Suprimam expe'rimentele! ". Dar S-tlintâmplat urmatoarea chestiune. Unul dintre cercetâtori a gâsit calea pâtrunderiiin biocâmp. El a stabilit ca inainte de toate aqioneaza genotipul câmpuIui ~iapai cel cromozomial. Înseamnâ ca actionând asupra genotipului câmpului poatefi modificat cel eromozomia1. Trebuie rezolvate doua probleme: de intrat lnstructura genomului câmpului §i de dat un program care poate fi modificat dupadorinta clientului. El a feu§Ît sa faca acest lucru. S-a concentrat asupra unei stariemotionale, dupa care a ales pentru aceasta, in mod intuitiv, frecventa. "Vreauca in lac de ~apte fire de par pe labele inotatoare si! fie numai doua" ~i a~a afast. Urmatoarea comand5: "Vreau ca pc una din labe sa tic de doua ori maimulte fire, jar pc cealaltà nici unul". $i aeest lucru a reu§it.
"n acestc experimente este 0 situatie importantà. Daca la nivelul fizic dorirnsa modificam genotipul incmci$and diferÎte specii, scl1imbând diverse conditiide viala, deforma(iile biocâmpului se vor putea observa numai la urma§i. DacaVOIllaqiüna insa asupra genotipului biocâmpului. putem obtine rezullatul actiuniiintr'-un interval de timp [aarte scurt. În organjsmul viu, ln fiecare seeunda.genotipul biocâmpului, in cooperare cu cel cromozomial, recreeaza corpurilenoastre. Cu cat este mai profund nivelul la care aqionam, cu arat sunt mai rapidemodificarile. Daca un mn incalca flagrant legile supreme, poate muri nu Humaici. ci $i intreg neamul sau. Studiind structurile campului, am inteles ca genotÎpul
152 S.N. LAZAREV
~âmpului se deosebe~te de cel tizic În primul rand printr-un inalt nivel de unitJteI~s~amna c~ exis.ta structuri ale câmpului care coordoneaza con~tiin[a, destinu!~l vlata UllUl~m ~l ale linor grupuri de oameni. Putem vorbi de genotipul familiiloi~opoarelor ~I a tot ccea ce este viu. Dadi chirurgul deschide corpul omului SIface 0 gre~eaHi, are de suferit un singur am. Daca Însa in iimpul tratamenruh~lare lac patru~derea in s.tr~cturile biocâmpului, În acest caz pot fi prejudieiaœmulte grupun de oamel1l. ln principiu, poate fi COInutat genotipul omului cu aiunui animal, Însa mi-e groaza sa ma gândese la rezuitat.
Am avut 0 situaI.ie interesanta când Încercam sa organizez nÜ;[ecursuri pemrucunoa~.ter:a m~todel rn~le. Treb.uiau sa vina la. mine in atelier vreo CÎl1cisprezeceoamem sa vada cum etectuez dlagnosticarea. lnainte de curs am inceput sa simt
? durcre sâeâitoare În diferite regiuni ale capului: venea 0 informatie foarteImportanHi pentru mine. Am inceput sa-i descifrez textuI: "Atcntie in activitateacu grupul- punct. Mai mare atentie in activitatea cu grupul - semnul exclamarii".N-an~ Înte~es ni~ic clar ~i nu i-am dat atentie. Încep cursul ~i le explic: "Acumam sa.:l d13g~o~t1chez pe unul dintre dumneavoastra §Î am sa pàtrund in toatestratur~le .mat fme ale bi.oeâmpului. PrivÎti ~i luat1 aminte". Încep sa luerez ~id~odata ~llnt ul1"mare peneo!. Mà uit la nivelul fin ~i vàd eum biocâmpurile ce!ord,m salà~meep sa se amestece. Am intrerupt imediat diagnosticarea ~i le-am SpHSca, d~lpaetoate. aparentele, metoda roea nu este adeevatà unei propagàri În masa,
BlOcampun]e noastre interaqioneaza În permanenta ~i sc amesteca inclu:-,ivcu biocâmpurile plantelor, ale animalelor ~i ale naturii nevii. fntrucât a~est lucruse. p~od.uce.lent, funqioneazà controlul propriei supravietuiri ~Î al supravietuiriioncarUl oblect. Obtinerea unei nai inÜ)fmatii dezvoltà organismul daca ca vinepe rând. §i În d~ze miel. Dacà informatia vine in avalan§â. organismul pierernter~elllnd la mve]ul fin În genotipul unui om, noi pu[em distruge Întreagaom~mre. Patrunderea omului În natura, asimilarea bogatiilor naturale IlU pot -fiopnte, pentru ca acest luem dezvolta ~i sustine civilizatia. Problaema este S3facem ca acest praces sa decurga rational ~i În deplina securÜate. Tot la t'el HUpoate fi stapat pr~eesul patrunderii in subcol1)tient, deoarece aces! fapt da mult~rea mu~te avantaJe. Acum, prin sugestie, hipnoza, antrenament amogen, omul,mlr-U? t~mp s~urt, poate obtine ceea ce Înainte se putea obtine pe parcursul unordec~nll .II~tregl. ~et~delc d.~ dezvoltare a aptitudinilor sunt desrul de simple.:,-ptrtudmlle SUl~~l~sa pe~elll ~e care-i vede roata lumea, fundatia () reprezinrâlnt,elegerea lum1l ~] a legllor CI. Sub peretii pc care Î-a inalIat omenirea trebuiedCJa turnata 0 fundatie mult mai solida. Si daca cei care construiesc nu se vorgândi la fundatie, zidurile Înalta[e ii vor ingropa pe ci,
Acum ~~oenergetica nu-Î inca 0 ~tiinta. Pemru ca sa apara .}tiinta, c nevoiede conccPtll care sa conjuge faptele. Trebuie sa existe 0 banca de date cu toaleincerc~rile. reu.}ite ~i nercu~ite de aqiune asupra subcon~tien[ului $i psihicuJuiamulul. Dm pacale, daca e sa vorbim de abordari sistematice, ele exista doar
-
KA~MA pURÀ 253 ~
~
În stn.lcturi1e militare. Ma~ina de razboi are ins~ 'un punet slab: ac010 prea l'utinÎi pasa cuiva de urmarL Mai intâi se traduee in fapt ideea -dislfugerii $i nurnaiapoi se pu ne problema supravietuirii. La nivclul fizic, ucigând du~manul, umuls~pravietujc$re singur. La nivelul fin, uc.igând pe altul, omui se ucide pe ~~ne.
În ultimul timp, mcdicii militari, ingii)erii, pedagogii, psihologil, oamCl1l1dearta au ajuns Ja concluzia ca, tara a luera activ cu subcon~tÎentul, ci nu-~i vorrezolva problt'mele. Am discurat cu un pedagog care, recurgând la joadi, dezvn]tala copii anumite aptitudini. Îl interesa daca se pot activa la copiii cu care lucr~azanivclurile superioare ale receptarii subcon~tiente a lumii. Psipologul LeontÎev arclucrari in legârura cu dezvoltarea Boilar forme de sensibilitate, de exemplureceptionarea prin epiderma a undelor fOtonÎce. $i pedagogul a fâ.?ut u.nexperi~~cntprivind dez.voltarea sensibilitàlii pentru câmpurile electromagnetlce, Daca laLeontiev subiectul care grqea primea un ~oc electric, aicÎ copilui primea 0bomboanâ daea pulea de termina corectitudinea dispunerii magnetu!ui din sp~t.~leunui paravan. Dupa un timp oarecare, copiilor a inceput sa 11 se modlÎ1c~caractcrul, le-au aparut Înclinatii catre clarviziune, "La un moment dal, am opnt
experimentul, Îmi povestea pedagogul. M-am speriat ~i am- simtir ca~i conduepe copii intr-acol0 de unde pot sa nu se mai Înroarca." ."
M-a intrigal povestea lui .~i m--am apueat sa examinez biocàrnpuflle copnlorparticipanti la acest experiment. Unii dintre :i prezentau in z.ona primei cheakre
semnul Închiderii in câmpul information al. ln cazul de fatâ, acest luçru nu leameninia viala, dar le inch idea posibilitatea de a avea urma~i. Aptiru?imle l.nrau crescut mult, dar con~tiinta ~i conceptia lOf de viatâ nu crau inca pregàflt~pentru aceasta. Aceste aptitudini necontrolate puteau cre~te ~i mai muit la copn~j de aceea natura a inceput sa se apere.
,.,
Nu dernu1t mi s-au adresat ni~te cercctàtori din dOll1eIliul câmpurilor dectro-magne1ice. .,' .
- Am creat ni~te dispozitive care aqioneaza asupra câmpl1rilor II1tormatlOnaleale oamenilor. Cu ajutorul lor se poate descifra informatia in legamra CH s[are~fiz.iea vÎilOare a omului. Ceea ce pot vedea doar unii, adica "Jura",
poare fI
Înregistrat de aparatele noastrc. Noi am inleles insa cà patrunderea În Slructur~l~gcneÜcc ale celulei este periculoasâ ~i am decis sa nu ~'acem acest lucru. ~NOllucram Humai pentru diagnosticare ;;i tratament, dar, nncum, ne temeUl sa nu
a\'em mari prohleme.-- Aveti pc cineva eare a lue rat În domeniul aqiunii asupra mH.:leuh~ict1ul~r?- Cuno;;tcam c31iva. insâ ei au plecat in California. Vnul dintre el este ale,1.
insa nu lucreaza În domeniu, pentru di n-a reu;;Îl sa final1zeze cercerarea dmCl1uza lipsci de hani. . ,- '~
- El a avUt un noroe chiot, le-am spus eu dupa ce l-am anahzat campul. fncaputin ~i pu/ca sa moara ca cei care s-au dus mai departe dedit trehuia. CampuJ
254 S.N. LAZAREV
i': 1
1
s~a strans deja in jurul sau, barând canalele informationalc in pmpoqie de patnlc1IlcimÎ. Daca cI va Îm:erca din !lOUsa taca ceva asemanator. poate sà moara,În ce cons tau experientele sale?
~ Presupunànd di informatia genetidi principala se gaseste la nivelul campului,el a incercat sa insercze aeol0 propriul sau program. A pIasat psihogcneratOrulÎn vecinatatea oualar de broasea ~i apai a schimbat frecventele. preluerându-Ieprin emaoatii elcctromagnetiee, deoarece voia sa Cfeeze 0 superbroasca. Nurnai
/' ca hroasca a ie~it t.:U~ase pidoare ~i tara oehi. A doua experientà nu i-a mai reu~it.-. Adiça n-a mai gasit eheia pàtrunderii ln structurile câmpului?.- Da. Deocamdata, nimeni nu §tic cum se intra În structurile campului ~i
cum trebuie sa/arate 'acest' program.EU/1:âmbese. l '
~- Soh.itia exista. Cand omul se deplaseaza, in urma lui ramàne 1'antoma sa,ins&is(Ül eâmpurile electromagnetice. Dacâ Însa amuI are ni~te aptitudini electro-senzoriale deosebite, fantoma sa dainuiqte muit mai mult. Daca omu] se concel1"treaz.a În mod con~tient asupra pâstrarii fantomei, atunci ea este dcja 0 tÜrmatiunestabila. Dumneavoastra culege1i principale1e date de pe aceasta fantom3 5i avetigala programul peatrn introdueerea in camp. Ca sa cunoa~teli cudul de pJtrundereÎn camp lrebuie S~15tili codul de ie5Îre, pentru ca cIe SUBtidentiee. Doar ca acestadin urrna poatc fi anat. Luam 0 broasca ~i 0 punem in conditii apropiate demoartea organismului. Anume ln aeest moment informatia despre corpul fjzicse transfera bru sc la nlvelul câmpuJui. rvlurind, fiinla vie Î~i activeaza puternicmatrice le câmpului, legate de constructia tizicâ. Ele pot fi inregistrate. Acestaeste cadul penetrarÜ În structUrile campului. Apai gâsilll verigile similarc dinambe1e programe ~i introducem informatia luata de la fantmna omului in ouaIede broasca. Sâ vedem ce se intâmpla ln aeest caz. Mor eei care au luat p:,ulela cx.perimcnL iar infonna!ia se Închide: Sa tragem concluziile: Cll posibilitâ\iJenoastre çi cu 0 etid. iI1vers proportionala aceSlOra, ne-am apropiat de iÎnia falalà.
Noi am refuzat sa lucram ln aceastâ dircetie, irni spune conlocutnrul.- Dar problema e ca in structurile noastre profunde incep procese pericuioase :
dU!nneavoastra Încercati sa-i vindecati pe oailleni seotOcind În straturile campurilorla nivelul profund prin actiune electromagnctica. Dumneavoastrà insa nu vindecati.ci mutati mi1.eria ln structurÏle viitorului.
- Bine, ÏIlli spune 0 femeÎe care lua parte la discutie, clar eu am salvat 0fetita de ]a narcomanie. N-avea deeât paisprezece ani. Dumneavoastra 'lreli saspllJJt'ti ca lHl t.rehuia s-o tralez?
Ati scllvat fara, dar i-ati oInorat pc viitorii ei copii. Trufia ei ajunsese lanivclul mona! dill cauza ancorarii in telurie, iar narcomania 0 flirCa de celepamante~ti. Umilindu-se, suferinu din eauza bolilor, chinuindu-se, ea isi ÏnaltJsut1etul, pe al sau $i pc al unna~ilor sai. ~ansele ei de a avea copii sunt minime,Intreha\i Jaca aveti dreptul ca medic sa nu ajutati un Oln, iar eu V:1 intreb d3d
,i
.A'
l KARMA PURÀ 255
a'lcti dreptul sa ajutati un om omorându-i viitorii copii. Înscamna ca se punepr~ble~~a d~c~ sa. a!ut~m sa.u s~ nu ajulàm. De ajutat, trebuie sa ajutâm. AcestI~cru : 10 atara ~ncarUi dublU, IIlsa trehuie 8-0 facem coreet pentru ca, Îmbunàta-
~1Ildz~ua ~de aZl,. sa n-o pradam pe cea de mâine. De aceea, tot ceea ce estelUl:gatura ~u ~ctlU~ea asup.ra sutletului uman trebuic verificat muIt mai minuliosdecat atuncl cand mtervemm asupra eorpului.
- Cum vine asta? ma Îlltreabâ primul meu conloeutor. Înseamna di nu trebuieintervenit Jelae asupra omului.
~ Pentru a interveni, trebuie sa avem 0 eonceplie sau macar sa tindem catre
?eeas~a. '~rebuie sa inte1egeti di boala nu reprezintà Q murdarie care trebuie~ndepart~ta. Boala es.te ~n mecanism ~e ajutorare, iar dumneavoastra pur ~i simplumeercatl 5-0 adunap ~l 5-0 aruneap, la fel eum fac unii bioenergeticieni.
~ Apr?po, ~~i aminte~te unul dintre paftenerii de discutie, a~l observat 0par~lC~1arltate.clU~ata: c~ ajutorul aparaturjj noastre, putem evidentia in speetrul~lectroma~net1c disfunetllle care atesta prezenta proceselor canceroase. Cândl-~amexamInat pe.bioenergeticieni ln timpul activitatii lor, am descoperit ca atuncican~ ere~te fona 10ierventiei lor. În biocâmpu1lor apar distorsiuni corespunzatoarebohlor caneeroase, Cum se poate exphca?
- Pr?bie~na e di bioenergetica este inca În stadiul de dczyoltare ~i deoeamdataconce.p~la el f~~damenta~a se reduce la torta interventiei. prin eanalizarea bio-energlcl: Cu cat .1llterVen!1~p~ntru am~liorarea stafii fizice, ~i nu a celei spirituale,este 111atpUtermdi, cu atat mterven!ta e mai periculoasa. Prin urmare imediatse conecteaza bloeajul.. .'
.-.D~r aqiu.nea eleetromagnetica poate fi aplicatâ ~i de pc altc pozitii, continuue~. h?alllte, cand om~l nu mânca, murea din aceastâ. cauza. Postul negru crasm~n~n~.cu moartea ~1oamenii, dadi nu maneau 0 zi-doua, mureau din cauzacpUlza.~ll..Acum Îns~, post~l negru a devenit un factor terapeutic pentru muIten~ala~~1. ~J~eonc1uzle, pencolul dozat poate vindeca. Înainte, omul, fiind ÎnsnuatlJ efltIce, Î~i activa toate fonele de apârare ale organismulul. insa cel maiadesea n:ur~a. Mai târ~iu, el a disimulat sllprasolicitarile de moarte ~i a apàrutsP.ortu!. ~namt~, omul, 10trând Îatr-un mediu reee, murea prin degerare. Îmbraca-nnnte~ ~l locu~nta dilduroasâ au devenit simboluri ale civilizatiei, insâ, periodic,du~unle cu apa reee dau sanatate. Dadi are loc 0 actiune neplacutà, asla inseamnàmoz,'.te. Daca este doar plâcllla, tot moarte inseamna, insa mai lenta. Dadi insaa~C5(eaur~eaza un trascu sinuos, aceasta Înseamna viata ~i dezvo1tare. Rez.ultâca str~ctufll~ noastre spirituaJc pot fi dezvoltate pe acela~i principiu: Iimitareao~gamsmujUl ~re~aza organizarea slructuriJor spirituaic. 0 situatie la limÎta moniida un putermc llnpuls activitâtii câmpurilor.
A~l citi! desp:e exp~rienIele efec[Uatede oamellii de ~tiintà. ÎInr-o Îocapere,total 1z01a[ade campunle electromagnetice, era pus un animal ~i peste zece zileel murea, dar mai intai dispareau biocâmpul, straturile sale solide, :)ÎHumai dupa
256 SN. LAZAREV
aceea inveli~ul fizic. Aceasta experienta demonstra cà primordiale sunt structurilecâmpului ~i ca, daca ohiectul viu are 0 stare fizica excelema, insa structuriJecâmpului sunt deteriorate, el nu este viahil. Asta se Întâmplà in cazul unei izoHiride lUllga durata, Însa, in cazul unei izolari seurte Într-o asemenea indipere,dimpntrivâ, starea fizicà ~i bioellergeticâ se ameliora. Savantii au repetat aceast<!experientâ pe propriile lor persoane ~i au constatat di, in cazul unei ~ederi scurteÎn Încilpere. se Îmbunàtâlesc aptÎtudinÎle. memorÎa ~Î multe altele. Cand pierstrueturile solide ale câmpului, structurile principale, cele informationale, Seactiveaza ~i continua sa existe. Prin unnare, aqiunea malefidi asupra struc(urilorfizice ~i a celor bioenergetice inferioare este 0 canditie necesarà a dezvoltârii.Panà În prezent. paradigma prÎncipala eonsta În faptul ca ol11ul trebuÎe tratat,ferit de murdârie ~i obligat sa stea Într~o camera calda. Dadi Însa Yom ana!izadezvoltarea omului În diterite secte !ii ~coli mistice, yom observa cu totul altceva.Cele mai rafinate forme de actiune asupra omului sunt cele care duc de obiceila distrugere ~i elimillà cel din urma factor, moartea. Moartea distruge corpulfizic, Însa apropierea de ea il fortifica. Cel mai important aiCÎ este sa alegi dozacoreeta. Suprasolicitarile maxime În ~colile mistice le puteau suporta numaianumite persoane. Întrucât aparatura destinatâ sa aqioneze asupra subcon:;aiell-tului, psihicului, sufletului uman creeaza 0 stare mul'!:mai agresiva decât orieeaIta actiune t1zica, in cazui unei conceptii cOfecte, al unei analize minutioase.permanente a tuturar situatiilor, p'rin respectarea elementului principal al cercetà-rilar - etÎca -, bioenergctica, psihotronica pot devenÎ 0 importantà pârghie pemfUformarea omului viitorului.
- Ati Încercat tratamentul cu herbalife? ffi-a Întrebat una dimre paciente.Omul este mineraI, planta ~i animal în acela~i timp. Informatia continutâ
În plante actioneaz3 asupra structuriIor subcon~tÎente profunde ale omului, pentruca lOt ceea ce este viu provine din plante. Loeul, timpul culesului, modul depreparare a maceratelor, regimul de aplieare a aceslOra, toate acestea permitvarialiile actiunii informationale. Acest fapt i-a permis amului sa modifice structurainformationala fara a Încalca legile supreme. Planta este capabiEl sa blochezeagresivitatea subcon~tjenHi a omului pe seama conectarii ei la alte planuri infor-mationale §i prin schimbarea orientarii emotionaJe din subcon:jLient. Daca orien-tarea moral-emotionala a omului nu vine În contradiqie flagrantà cu legiJesupreme, atunci plantele au un efeet terapeutic. Daca Însa amui nu-~i schimbàcaracterul §i coneePtia despre lume, cat de pu(in macar, nici un fel de medicamentenu~i vor fi de fÔlos. Medicamentele din plante pot 1i orÎentate spre armonizareastructUrilor spirituale, dar pot sa aibà drept scop doar fortHicarea corpului fizic,ceea ce are un efect rapid, dupa care apar probleme mai mari. Se pare caherhalife-ul face parte din aceasta din urma categorie.
!!
--
257 1KARMA PURÀ
. Odatà cineva mi~a povestit ca 0 tânarà, împreuna cu sotul ~i, a În~~!Hll .~à
foloseaseà herbalife. Dupa aceasta, f~Il1eia-a advur prob~le;1e
~~~eC~~~~I~~~n~~~..1 .dermeÎ M-am Ultat sa va ce S-3 m amp .
~otu~.~ ~:~~;~ ~: :P~elozja,. iar acum aceasta a proliferat. P.rog:amul gelo7~~i
emel. . . rte s-a Îlltors la sotIe §l s-a convedHpute a s3.-1 omoare pe sOl: de acee~ 0 l~ad .ntei de a trai afccteaza sistemulÎntr-un program de autodlstrugere, lar IP.sa on . resivitatea s-a
enÎlal Cealalta parte a programulm I-a afectat pe sot ~I ag. .uro-g ..b alà dermatologieà A rilmas de clarifieat de ce s-a actIvat geloz!ahlocat pnntr-o a .
.à rare a În rela\iidupa folosirea herbalife-ului. Deoarece gelozia. ~eprezmt aoco, 1.
".-.'
ln apropierea trupeasdi, medicamentul a intenslfIcat anco~are~a 1I1.teh~flC ~l S a
odus aeest lucru din cauza ca trupul a Început sa se slID,ta m~I .me.
,. ~prR~iese c:a slàbirile periodice, bolile ne rup de cele pamame~tI ~l bloc.hea.z~
... ~.'. .ave Omul rezolva zece probkme mal mIelagreSlyHatea noastra ~l bOlile, mm
~rca 'dacâ omul nu depune cfonuri permanelHt~i prime~te III lac una \mar~. nseamn,
T rea sa atUnci import3ntîn a-~i orienta sut1etul catre Dumnezeu. l~entru pun Ica, ' de aspectul tizic.1 are slabe~te ~! Il doare. Preoeuparea .pentru el devmc trupu , c .. . S iritualitatea' este unirea
nesustinutâ de spirilUalizare este hpSIt~ de pe~~p~~t~:e.tde.tot ce est~ pamânresc
cu Dumnezeu, care se manifesta ~n sentI.m~ntu lU I~ll ru,pdemoJe'lza Sentimenrul
~i cafe continua sa existe chiar §l atunCl cand telufl:ul ;.e. rc' d-a.viala cultur1iiubirii rupt de tot ceC3 ce este pâmântesc genereaza f.e .lgla, ':,3
-' '. ~ Este un.', t
. S, timenwl iubÎrii apare ]a contactUl cu fenclrea pamanteascâ._
1~I ar. el. , en.
A~
. h. a yindecâ suflctul, apOl se produce (emo-medlcament dulce. ln aeest mod lU. Ire. ~ ~. easea de Pamânt. Acestalarea teluricului pentru ca sentimentullUbl~ll sa .nud:~i~~ care ne Înjosesc statutuleste medicamcmul amar: Ne~Hicer~e,~:~,~~:'
~:l~:va 1n noi sentim~ntul iuhirii ~ifizic sunt astfel de medlcamcnte. ae ~ d con~tient ceea ce face Natura.ne yom injosi volunta~ ~l~r~ul, v~m face.l~.mo
:~~II~~ :::~~el~~e~entru culti'varea sufletuluÎ. Dacanecesare rrupu.lUl ~l sunt un, J .,' re te agresivitatea, care aqioneazàsut1etul omulUl se ancorcaza III telune, ln el c ~. ~
Când omul Χi bea propria.1.. A . <;:j loYe~te organelc de excrepc.Împotnva Hl ll1SU~I.'-J .. ~
u el Sufletu! 0 porne~te În susurina, teluricul devme ~mar. ~~lrespmgawr p;~ltru~itÏcare spiritUaHl completa,
~i starea ftzica ~e ~Illelioreaza: Aceas~a~~~
.3în:eamna cà mâncarea gustoasâ,
dar ajuUt la asp1faya sunetul~l c~tre. 11l~t~::~ duce la Îmbolnaviri, iar màncarea
delicioas~ provoaca ancorarea III telur.Icf1
§ px benefica asu p ra sufletului nostru.. l~ f t "le:'}i legumele au 0 111 UeI1ldslmp 3, lcr un ..
t~
.
at:'it se cheltuie~te mai mulla cnergie pentruCu c,Ü hra.na este mal vana a, cudigerarea ei.
.u i cu un megic psihiatru. ESle U}! om talent3t,Nu demult, am avut 0 dlsc t ~
bl..
'a l âtà tii Psihice a oamenilor.. A,'3 \ i consacrate pro 'eIllet SI. . ."care a publ1cat cate\a c r ~. ...
'f !Χti" §i informapom~II.Pentru mine, psihiatrii se Împart În doua categorll. "
or"
,r~
258 S.N. LAZAREV
Primii se ganuesc numai la metodele de interventie, ceilaiti puu intelegerea maipresus de aqiune. În principiu, aceasta psihologie este valabila lIllr-o oarecaremasura pClltru toti vindeditorii 9i medicii. Amândoi suntem "informationi~ti" ~ide accea nc-a fost u~or sa comunicâm.
- Cand am citit manuscrÎsul cartii dumneavoastra, mi-a spus el pc ton confiden-tia], am facut-o de pc puzitii extrem de critice. Acum, dupa publicarea ci, cÎtesccarlea CLImare pIacere, ca un cititor obi9l1uit. Acum Însa. a~ vrca sa vorbim desprecaf1ea mea. Mi se pare di În ca se gasesc multe idei interesantc ~i ca meritâa fi <.:itiU1.-5i, În general, am senzatia ca ca este mai mare decât mine. di Încarte se gast.~~temai mult decàt În mine. ca ~i CUOlcartea nu am fi'icut-o eu, cialtcineva prin intennediul meu.
-- Da, $i eu am 0 astfel de senzatie, il sustin eu. În masura În 'care carleaeste 0 parte a autorului, În aceea~i masura autorul este 0 parte a cartii. Senzaliilenoastre Îmi confirma cercetarile. Cand am incepul sa citesc exemplarul de semnai-al cârtii meJe, am observat ca ca are asupra mea aceea~i influenta bioencrgetica.in special asupra tractulu i intestinal.
- Avcam deja pregâtit intregul material pentru carte, 1nS3ceva important imil1psea. $i dintr.-o d~ta pa~ca am fost iluminat. 1'oat;1soma tica vine de la intestinulgrot-\~i subtire. [ntestinul suhtit'e reaqioneazà agresiv, iar intestinul gros, dimpo-triva." ~eçl:f1Ûi. se ~ubordoneaza. provocal1d stari dcpresi'-l\c ~i angoase.
-. Ihseamna ca. il Îtltreb eu, daca omul nu suportà stresul, atunci j se imbolna-ve~te intestinul gros, iar daca se Înfurie, acumuleaza agresivitate, se Îmbolnavc§tecel subtire?
Perfeet adevarat. Intestinul sllbtire sufera cand agresiunea este deja supfi"matii. Exista $i 0 aItâ varianta, cand agresivitatea nu este orientata nici În interior.nici În exterior, ci este eliminata prin rezo]varea problemcÎ care a creat slresul:
.- A~a c. Din punctu1 meu de vedere, psihiatrii se impart În cei care mcrgpe calea În~bu~iri i problemelor ~j cei care Încearca sa gaseasca 0 rezolvare priu
. intelegere. ]n acest caz, baza tratamentuIui 0 constituic poruncile, Dumnezeu.Ave\i dreptate, ma aproba el.
Sunt plaeut surpfins de stralucitoarea intuitie a conlocU!orului meu.- Cercetàrilc pc care le-am efectuat corespund conc1uziiJor la CeJrcati ajuns.
Când am vazut di prin miqorarea contactului cu Divinitatea este dercglatà Înprimul rand activitatea tractuluj intestinal, nu am putut Înlelege de cc. Cum poawfi Icgat intestinul de Cosmos mai puternk decât creierul? Dupa aceea am Începursa analizez ~i mi,am amintit ca yoghiniJ recomanda Începcrea terapici de la tractulgastro-intestinal. in rincrcte eram "pc 0 altâ planeta" ~j Încercanu sa ma coboarepc Pam311tnwma ÎmÎ spunea: "tinc minte, omul este un tuh digestiv perfeqionac":)Î intr-adcvar. viata s-a dezvoltat din organlsmeIe simple care ;1veall doar traclUJintestinal ~i conlactuJ cu Cosmosul se realiza prin acel'lta.
('orcct, ma aprohâ psihiatruJ.
j.
1
1
1
1
1
KARMA pURÂ 259
- Când am Îllceput sa lucrez cu structurile câmpului. am ajuns la ni~te concluziÎ~i mai uimituare. Am constatat cà informatia este receptionata În primul randde intestin. care are ~j rolul principal in prelucrarea primara a acesteia.
Medicul Îmi strânge mana.- Mi-ati spus 0 noutate pc care 0 intulam de 'multâ vremc. insa imi era ~i
teama sa ma gândesc la asta. Apropo, cartea dunmeavoastrà este [oarte reu~ità.N-am stat sa-i mai explic cà impresia buna despre carte a aparut dupa un
an ~i jumàtate de puruficare a karmei mele in procesul creàrii manuscrisului.
Viitorul bioenergeticii
::in ce se deosebc§tcmisticismul de reli ie" . . .
de~l ln fapt ea este principiaHL Reli ia d?. ~Dlferen~aeste uneon msesizabiHi,
este ori~ntata in principal spre strateg. ~la mceput conceptia despre Jume s.i
structunle spirituale ale orjdirui 0 ~~-. ~ aceea, ea. formeaza În mod pozitiv
pragmat.ice: fcarte important est:"rezl~~lCIS:nUl,Ocultlsmul, pleacà de la ratiuni
structun)or strategice superioare ci a ~aru
: de aceea are loc activarea nu a
trupului. Partea fone a religiei '0 Tec; o~ mal co~n~~cte. orientare spre interese]e
cauza primordiala' prin lirm'P ez~nta POSlblhtatea contactului maxim cu
p ( . 'are, perspectlve]e dezvolC" ., ..
ar ca CI slaba 0 reprezinta fa ptul :0:arn CI m VinaI sunt aprime
anun 'rCd 0 ascmenea pàtrund
. ,
. 11or persoane, Întemeietorilor rer ' 'p
. ere este accesibilà Humai
I~ accca ca el are un caracter rationallglel. .artca forte. a mis!icismului constâ
~1 elem,~nte al.e ~tiinlei. Pentru di Îi Iids~tont~ p:agma[Ismulu~ sau. El incJude
poate. fI consIderat ~[iintà, Con:;;tiin -aP ~!e msa~ a~o:darea sIstematicâ, el !lU
necesItatile trupului ~i tot ce e t 1t , pnn ea msa~I, este atee, Ea asigura
co t" à 'se egat de acesta or" .
. ~ uni,'
mtotdeauna a fast inchisa fer fi '"''... Hllta.. III calitatea ci de
mfo~'ma[lOnal al câmpurilor. De aceea m.. ata de subcon~!lent, falà de nivelul
mutIlat sut1etele savantilor În inte l, de~1 extrem de pragmaticà, ~tiinla nu a
sa ae d '"',resc c con~tIlntei Ç!i al t l
,
or am 0 mai mare aten lie bl ''/
e rupu Ul este necesar
dez It. .. .
pro emelor corpului Al'
, vo area cIVlhzatlei. Stmcturile cam ului ',:-. -.cest, ucru stllllllleaza
:;;twnt, supracon:;tiinta au 0 cu totul l~ l '.adlcd ceca ce IlOI Ilumim subcon-
indata ce apar nÎ~te iIl~erese ala .a o~lca, opusa intereselor corpului De
e corpulUi adIca at . ~d '
preponderent, incepe degradarea struet '' 1
<. ~ncl can pragn.
latismul devine
secte mi t' 1. un or spII'1tuale De
.
"
s lee, a îneeputurile Jor, au fileut foc. aceea, numeroasele
dupa GaTe s-au degenerat ~i au d."arte muIte pentru cllIloa§terea lumii
este legatà de tduric, permanentaP :e~~;dea:de~extrem de greu. Întrucât ~tiiIlla
desclusa noulUl. Oriee reli g ieA , ~ .:,~
formet 0 face democralidi ~i
. . '10 Ylrtutea orwml1 sale ~ 'f
1)1once noua informatie ori este . ~;;:", este cu totul conservatoart
llnei al te religii. Misticism ul ':es
dPlllsa cu brutalitare, ori duce la fonnap"t
" d '.
, umn u-se cu ~tii 1.
""'<
pnmej le !Ji, de aceea, pe parcursul int ". ~ a, ~,scun~ea in el 0 uria§J
aeest curent. Triumful :;;tiintei ~n 1~egll s.tle lstOfl1, a mcercat sa limiteze
l seco u al XVII~lea, fonnarea unei pmernice
1,j
!.~
-,1
KARMA puRA26\
melltalitàti au subminat fona rcligiei, Conceptia rnistica a iuceput sa se dezvoltcrapid, <land impulsuri pentru dezvoltarea ~tiintei ~i artei. Oriee om de ~tiinta carea avut un impact cu acest subiect a simtit ca se intâlne~te cu fenomene situatedincolo de lrup ~i de ratiune, Acest fapt a fost denumit "SuhcoIl~tientul incoh~ti-ent", tara sa banuiasca nimeni ca e vorba, de fapt, de structurik biocâmpuriJnr.A Început studiul subcon~tientului. S-a Incercat pàtrunderea ~tiintit1ca Într-undomeniu care promitea mari perspective, S-a vazut ca ridicarea aptitudinilor ~ilargirea posibilltàtilor sunt la om intr-o legàtudi directa cu cee a ce noi numimsubcon~tient. Dar, un fapt ciudat: bioenergetica nu a devenit ~tiÎnlâ. Nu a aparut0 conceptie §tiintifica unitara la scara umanitâtii ~i acest lueru nu este intâmplàtor.Daea acest lucrn s-ar fi illtâmplat, atllnci degradarea spiritualâ a omenirii ar fidepà~it acea bnie de demarcatie de unde nu existâ ÎntOarcere, Distrugerea ~idegenerarea ar fi afeelat nu numai 0 retea izolatà, ci intreaga omenire. Pc dealta parte, reunirea tuturor reallzarilor in domeniul subconiitientUlui in cadrul uneireligii oareearc ar fi dus la anchilozarea religiei respective §i la suprimareacautarilor. Înseamna cà, pe de 0 parte, se produce oprirea dezvoltarii ~i aparefanaÜsmul religios, pe de aHâ parte, dezvoltarea devine lOt mai pragmatica, iarabordarea ~tiintit1ca a structurilor spirituale ale câmpului dute la degradareairemediabilà ~i la moartea omenirii.
'
le~irea din SltUatia creata $i supravietuirea sunt posibile Humai 111tr-ull'singurcaz. Cercetarea În coutinuare a structurilor biocâmpurilor ~i a rot ceea ce Hoinumim dezyoltare spiritualà a omului se poate efectU3 llUlnai in cadrul uueiconccP1ii care sa reuneascà religia ~i $tiinta, idealismul $1 materialismu1. Ceputem vedea in momentul de fata? Penetrarea haotidi, nesistemaÙca În subcon§ti-ent cu ajutorul aparatUrii da 0 anumitâ experienta iii formeaza concep\ia ~tijlltifica.Dar de luat in considerare aeest lucrn ~i de a-1evalua s~arpurea sanu mai avemtirnp, Multi hioenergeticieni, magi, vràjiwri fae 0 treabâ periculoasa t11r3nic]un fel de conuol, În primul rf'md de oniin moral. Acest fapt -r:nare~tetcnc1in!(!de a spori controint medkilor. Dar inlreaga medicina oficialâ ~i principalek eltend111\ede dczvoltare sum orientale asupra trupului ~i a ameliorarii stàrii fizke,/\ceasl.a este. principala problema a medicinei contemporane, Înseamna ca hioener~getica" subordonata medicinei ot1ciale, orientatà numai spre intcreselc Înveli~uluifl1'_ic,va ueitle rapid }i pc scara largà. ln principiu. aeest lucru se jntâmpla depc ileum. Prin urmare, viitorul biocnergeticil este posihil prin crearea de organi,-za~Ü ~i ~coli cu 0 dezvolfatà concep\te religioasa ~i cu priorÜali În domeniulorieOlarii spiriJua1e, cu participarea ~i controlul situa~iei din partea oamenilOfCH0 (1ezvoltare spiritualâ Înaintata, Este necesara crearea unor grupe dl'. expeqidin care sa faca parte În primul rand speciali§r] În diagnosrjearea SlfUctliTilorfineale dnnpuriJor pennu ca nid un medic sau un specialist ln manuirea aparaturiicare aqionea:Li"iasupra structurilor eampului nu va fi la nivclul omului cafe ~i~aindreptat toate puterHe spre perfectionarea sa moraUi ~i spirirualà. De acecahioenergerica de maine este de neconceput fàra crearea und no! concepiii in care~tiirW-i~i religia vor constitnÎ un tot unitar.
i
1~!!11
1
...1.
1j!!,'j~~,~
i
Ultima informatie
,{
!!
f'r:!
1
Despre faptul ca pierderea sensu lui vietii, a dorintei de a trai programul deautodislrugere sunt generate in primul rand de disprelul fata de altii am afla,când consultam 0 pacientâ la New York. Dar faptul ca dispretul fata de 0 anumitaadunare de oameni este mult mai pericutas nu ]-am banuit ~i rn-am convins cumare surprindere de acest lucru.
Acest Iueru s-a intâmplat când mi s-a rcfuzat din nOll viza pentru S.U.A. Fatadin spatele ghi§cului incerca sa ma convinga de faptul ca intentionez sa ramanacolo ~i di, din aceasta cauza, nu voi obtine viza. În aceea~i scara avearn la!vloscova 0 conferinlà, unde am inceput sa exp1ic pericolul absolutizarii valorilorpamântc§ti care ameninta cu degradarea ~i distrugerea omenirii. Daca Orientula fast sufletul ~i creierul omenirii, Occidentul a constituit mu~chii acestcia, jarAmerica - liderul Occidentului -. a avut Întotdeauna () puternicà psiholugiemusculara. ldei au fast intotdeauna muIte. dar mijloacele tehnice pentru realizarealor. insuficiente. ,S:iaici a venit În ajutar psihoJogia musculara. Însà unei fjintevii ii va fi dificil sa se dezvolte dadi ca va fi numai creier &i inca mai dificiJdaca .ea va fi numai mu~chi. Eira 0 alimentare spirituala pcrmanenta InGeredegradarea structurilor spiritualc ~i apoi ~i a: celor fizice.
Mi-am amintit cUln mi se refuzase viza cu un an inainte la Consulatul amerÏcan.Fata ri!sfoia documentele mele fara tragere de inima. Apoi rn-a intrebat:
~ Suntcti autorul diagnosticarii karmei sau al cartii?
- Si una, ~i alta.Puteti aduce 0 carte?Bine, Î-am zis eu, dar eum pot ajunge inapoi?Am sa scriu un bilet sa va permità sa trceetl.
Am dat fuga dupa carte ~i dupa 0 ora am fast din nou la u~a Consulatului.În zadar le-am aràtat biletul, nu m-ali lasat sa Întru.
/ - Sunati la telefon, m-a sfatuit paznicu!.Am format numarul ~i am inceput sa explic. Am ie~it putin, mi-au ramas
documentele la ghi~eu, trebuie sa ma intorc acolo.- De ce ati ie~if? m~ intreapa a 'lace masculina.~ Sà ag!Jc cartea pe care a~ seris-o.
-- A~teptati un minut.A$tllPt'Ut'tminut. doua, cinci. Am sunat din nou. În801nu-r~i faspundea nÎmeni.
Diu spate ma zoreau altii. care voiau sa telefoneze. Las receptorul ~j le cedez10cu1. Peste un timp, sun din nOil.
- Alo, sum Lazarev. Am ie~it pentru putin timp ~i trebuie sa ma Întorc casa-mi i3U doclimenteJe.
&~.'r
1
11
1
i1
11
!
1!
KARMA PURÀ 263
De ce ati plecat? ma intreaba din nou 0 voce masculina.- JvI-au rugat sa le aduc cartca pc care am seris-o.- A~teptati un minut.~i din nou a~tept un minut, doua, ~apte.Am inteles ca a~teptarea este zadarnidi ~i inchid telefonul. Pana sa ajung aici
am a~teptat În ger la coada 0 ora ~i jumàtate ~i mi-au intepennit picioarele.Tropàind 0 jUmatale de ora in fata u~ii Închise, am obosit de tot. Fac a treiaÎncercare.
~ Ala, mà numese Lazarev. Am ie~it pentru putin ~i a~ vrea sa ma intoTc
sa-mi iau documentele.- De ce ati ie~it? ma intreaba clin Dau 0 voce masculina.Am Înteles, pUn de tristete. cà vai a~tepta cioci-zeee minute ~i di nu mi se
va pennite sa intru. Deodata, ma simt iluminat: domnule. sunt doar in fata u~iiConsulatului american. Le raspund:
- Am l'ost dupi! bani.- O.K., intrati, a venit raspunsul pe loc.I-am dat funqionarei cartea. Ea a mai chernat pc unul ~i au inceput s-o
examineze razand, discntând in englezi! ~i lovind cu degetul peste pagini. Apo'ifala a privit prin mine ~i mÎ-a spus ca viza mi se refuza:
Aceasta intamplare am povestit-o la conferinla, explicand audientei de ceMoise i-a ucis pe cei ce se inchinau vitelului de aUToCând structurile spiritualese ancoreaza in Pamant ~i fac din teluric un tel, sufletul i~i pierde punctul desprijin ~i eontactul cu Dumnezeu, de la care el prime~te 'puterea ~i energiaspiritualà, se miqoreaza. Structurile spirituale incep sa se demoleze. Ca urmare,se demoleaza ~i trupu!. Daci! cineva incearci! sa facà din forma un tel, atunciconlinut\J! piere. 0 abordare pragmatici! ridicata este posibili! numai cu ajutorulunui puternic suport spiritua1. Daca aeesta nu exista, natura dec1an.}caza meca-nismul degenerarii fizice. Eu am prezentat da.tele statistice americane pentru varaanului 1994. Pe primul IDe in statistiea mortalitatii infantile figura moartea Însomn, fara cauze evidente. Cantitatea de lichid seminal la barbati este acum dedoua ori mai midi decât in anii '30. Fiecare al doilea copi! nàseut este Înapoiatmintal. Un copil absolut sanatos se lla~le unu la zece mii. Procesul de degenerarea s0cletatii care a Început se desfii~oara pc fondul unei bunaslari crcscânde.
Conferinta a decurs normal, iar a doua zi ffi-am trezit cu un guturai puternic.Mi-am analizat propriul camp ~i am vazut cu mirare un puternic program deautodistrugere. De unde? La haza lui Cfa dispretul fatà de societate eare se gaseaÎn America de Nord. Am inteles cà e vorba de Statele Unite. Mi-a sdipatnecomrolata 0 stare emotionala de dispret. Sa dispretuie~ti un am imperfect estepericulos. Curatenia ~i murdària sunt determinate de Dumnezcu. Încen.::area deblamare ~i de dispret a oricarci societati este periculoasa ~i provoaca la urma~iboli grave. Am Înteles atunci inca a data di societatea imperfectà ~i lumea care
264 S.N. LAZAREV
ne inconjoara trebuie sa Încerdim sa le schimbam dar nu le putem disprelui '$ihlama. Conflictul cu lumea Înconjuratoare este necesar la exterior. În interiorInsa, este interzis. Daca amuI esre În primul rand execurantul ~i apoi aUtonl1faptei, ce sa mai vorbim atunci de societate? Pentru ca America sa supravietuiascàÎntr-un viitor apropiat trebuie sa-~i mareasdi de 0 suta de ori aspiratia catrespirituaL Aceasta va fi În favoarea Întregii omeniri. Pentru ca bolnavul, slabul,schilodul sa se ridice, el depune mai multe efonuri decât unul sanMos. $i, dacànai ne agi1tâm de tizic, de telurie, uÎtam de su flet, atunci vom fi pu~i În fataunei alegeri dure: sau moartea fizica §i degenerarea, sau modificarea coordona-telûT valorice ~i transferuI lor În domeniul dezvûltarii spirituale.
0 tânara mi se confeseazâ:- Fac crize astmatice, nu pot calMori cu metroul. N-ati putea sa ma ajulali?- Sut1etul dumneavoastra ~i al copiilor sunt pline de dispret ~i resping iubirca.
Povestiti-mi ce vi S-3 Întâmplat ~i anume cand.~ Problema cea mai serioasa am avut-o înainre de casatorie. Iubeam foane
mult un am, dar Între nai ceva nu a mers. Pentru acest motiv rn-am câsâtorÜcu altul, cu un om bUI1. Dupa disatorie ii comparam tot timpul §i compar:qianu cra ln favoarea sotului. ÀSta sa fie motivul?
- Bineinteles. Poate ca va yeti mira, dar incercati sa Întelegeti §i sa simti~icee a ce va voi spune. Starea emotionala este un gând comprimat. Daca gândulva aminte~te mereu di pe primul loc stau lucrurile pamânte~ti, cu timpul vetirecepta emorional lumea În aeest context. Gândul coreet Χi are originea lnintelegerea corecta a lumÜ. Sentimentul i~hirii este valoarea cea mai de pret inaceastâ lume. El este dat de Dumnezeu ~i nu apartine Pâmântului. De aceea [oaTtedes el intra În comradictie cu toate valorile pamante§ti. Daca ne agâtâm devalorÎle pâmânte~tj, le punem mai presus de iubire, aceasta moare. Gândul devinetraire emotionalà. Piirintii initiaza un prnces periculas, copiii Îl continua ~i seirnholnavesc, iar nepotii mor. Daca un gând gre~Ît se repeta des, el incepe s5ll1Utileze srarile emotionale. Parintii sunt amabili ~i buni la cxterior, insa ln gândei urase .5i dispretuiesc, iar eopiii lor uc.id ~i nlmeni nu poate intelege ce seintâmpla. Pàrintii se dezic de iubire, 0 ealca În picioare, iar copiii lor se nasecu tumori c3nceroase. Daea sufletele viitorilor copii ~i nepoli sunt curate, murdâriatrimisa cândva in viitor se reÎntoarce la parintii ~i bunicii lor.
Niciodatli nu I-ati iubit cu adevarat pe omul acela. Adevarala Îubire 0 nutritipentru sot. Iubirea adevàrata nu are 0 explicatie teluridi. Dadi il iubiii pentruca e frumos sau pentru ca e hogat, capabil, serios ~i de~tept, as ta nu se cheamaiubire, ci este un surogat. Diferenta este ca intre pHkerea pc care ti-o procura0 masa gustoasa ~i fericirea iubirii care iii umple suflerul. Mâncarea este necesar5.,dar, daca ea devine valoare absoluta, structurile spirituale inceteaza sa se maidezvolte. Este minunat când omui iubit este capabiJ, serios ~i de~tept, dar, Jaca
11 .1
i~~1
!
l26)
1
i
!
KARt\1A pURA
..1 d-"ncrcaza NÜnli:.. 1
.birii suuclUrile SpJfltua e e~t: < ~ .'.".
acesta este moÙ\'ul pnncl[)al a lU,l'. lrt l iubire TcmeHa sc ana Hl t,CI.
- te fi teme le pen . ,.J
-..("'5 Jedin ce-Î pa1l1fm,
rese nu püa. ,.\ ~' \ ~k pciunea. Era 0 iubne m lJ)l.;fL'.. ..
bit 'lpUfUchm C, III ed
.is iublreaDumneavoastra 1.J~l ~u
~' .,'
'oI11parând ~i dispreluin , ap ue
-,".- '+lcnta Mal tarzlll, C D. '.n' 1 a cOplirare nu ait [Ost COTI}l . '. 1. ~ mai presus de cele 1\'i
-- , .iD dmnneavnaSlr3. pun~nd valo~Ii'~l
tet~~~eaceea suferil1 acum, ca ~a k.
saiV;]\~acest lucru este e~pnm~t ~nal
cari.ca\l copiilor dumneavoastra di Sen[I.Il~~nlU",
sul1eteie. Daca vell rcU~l sa. le exp Il -, ca nu nOl 'il dirijam, ci el. ne d,lnJea7~iubirii nu poale fi impus unm contro ::;~\eftlecare siruatie cu iubire $1 mgandu-va
11i ~i va vqi revizui via\a parcurgand . t 1 purifi.carea sul1etelor voasm:pc 1.l '. - I f' dala urma}ilor, atUnCI pen nca mblrea sa e Ie:., .. ~. ~va mai fi nevoie de sufennte hZlCe.
.nu' ~, ~rt.,
b la Jrava. autism, mtafZte ....."
.f te> boinave de 0 oa g
.'1 'uneDiscut en parmtll unel e ~ A
'1. ambii erau ata~a\i de mtt cpet . .~
dezvoharil mimal-
e. Le-am ~xp.hcatdPe ~I:l:;
!~\.ie ~i stalea sotiei În timpul sarC1Tlll. .
là de dmall1te e cuI1Starca IGr ell10tlÜna .,'~ 0 ilului.
"',,'" ,,;-' ,
au de1crminat slarca d~-s~natate a.
~ Soilea e perftct sanatos. Dar \l:C,~lc~l.ur,~-' h1ai avqi un CO plI ;a c~l
de-a ,-~". gc:rea ci va ti diticila. LUI Il Il:.' Bk. ~ ,.-1:- l' el e mal mare ~l t;xua . . .karrmca perSOI1d ,1 a . d~ria karmidi a fanul1e1.. .
lnrle dm mur a f si(Jmi ca fal3 se vacea mal male '- ... ,,', Areaba femeia, putem 1 t-- Daca ne punhcam tOfa\, ml
. -,"
" .J atàdecopllll1SainsanaLO~i? ,,_. ..
".velul fin suntetl cg
.' ,
i situati.l de tata va tl dtftcJ1. L~. nl.' sua Dupa un. anUl11lt tllnp-- Il ." f. a purificarll dumncavoa '.. ~ ~ --,
'3 Par aeesttOtu! depim.1e de pro unZl~e-~ eu de vedere, vetl fi sanawas ~ - -.,va vqi purifica total. ~l, dI.n p~~.\~rul ,n:,cti parcurge. Cu cal mai .IJf.()1U.I:,-~a\<1. fi
Îllcru e tioar 0 cinclIne. dlO ~t;t.::1.~e.ex:tindc asupra trecutuJUl ~I
vlitnru\Ul.. ,c.'. nUI depa:rte ~"va
' .',.--,,' 'ipur\llcarc:a, cu .,naL ,- ~,.,~ i nu pUiCm sa ne pU! Ih\--Jn~-I~ .. .
''.hilà..- Cu cc~i V\IWVaŒ tata ca no
",,' deci tcoretie punJ1catea C poSt., .~.
nu este VlllO\àt, . -.}- La nive1u,
1 1111_-
mrnc,
nl . . t,
' 1)('"dircCl3 asupra ,
el .-. . t~ si -)nntr-o ,1C\1tI -,
" e: <)- Nu poatc tl aJula il~, ~.~..,
e' atura cu hrana ~i educall<J. ,..1. .' -.~"
r.!, Ce spun medldl III l g. ,-'
"fam condllll blan\h::...- Se fh)d Co
'-
.~, . ,t si Irebmc ::;a-l aSlgn . ,
~
~
J h'- aFa lrebuie hranH3 pell~l~nen ~
d . inat5. de concepl1a l'are ~ta ~a 3Z
- 'v''''.1etl') /\litudinea medlcÜOl este, etlcl;
r e~[e ignoraI sufletuL Dac.a omul~
"- '. '~ Este tratal corpu, <1 :S,
"d',-' Ut)COfi el numeJicinel contemp0I31lt. .
anismul sau slabe~tc, lUsa at.:t_. - aSlraSc hrane§ie tot (\'Inpul p~os~,lor~l
i lIl\elcpefunn sa e.m,Hlal,Cel. d L,,d' c-'uza 111JOS'tll ttu leI §
"
-, .ficareaJ'
1- f. '1affit:nilur moartea mQ,
. A ,,{ În aeeasta eXISlenta, pun .<e:
'-,] ed ~
',' " 'rnie În teJune, lIlL3,
-, .-1 va uCldcfapt a ancoral--d ataI, dc. ~~Itc.,
- ~IF" un alt 0111 ca nu 0 va supo~ta ~l este 1)venita su1:. forma InJOSln~ el ~I~~c~rr~Harea prin intermediul lWill ait Ofn
~le fiblocm:rgetlc on se va SJ1).U,Cl~:.scu'rtà durata. Un asemenea tralamen~,~~ nearuptud pUICrnid\ de t~lu~1L.'_..
d'1ectiu1 bülii este dat suh forma unor porpt l- ' 1 - ,
l "u"l1ntl prm ullerTirduz.al l,t aL 1..
1
1
1j
1
26(1 S.N. LAZAREV
1,1
mari, dar permanente. §i a-I refuza nu este posibiL Aici multe depind de gradulde agresÎvitate. Dacii. din cauza banilor, am invidiat sau IU-am suparat. atuneicopiii mei vor avea probleme cu banii, la fel ..;;ieu in existenta urmatoare. Dacaam dispretuit $i am urât, daca mi-a parut rau de banii pierduti, daca am tacutdin ci telul vietii mcle. atunci aeest lucTu va afecta Ufilla§ii mei pc paTcursuIa 3-4 generatii ~i existentele mele viitoare. lar purificarea va fi Inu1t mai dur;\.Dadi Inuit timp j-am dorit moaTtea cuiva sau am ucis pc cineva pentru hani.ma va costa vreo 1apte generatii ~j mai mult. Atunci eu, copiii, nepolii ~i stranepotiimei vom fi uci~i pentru bani. vom fi În~elati, pradati.
CopiluJ dumneavoastra 11-afast pregatit sa accepte Înjosirea [rufiei ~i Înlelep-ciunii. De aceea con~tiinta ei are 0 puternica orientare câtre Pamant, fapt pel1trucafe a ~i f()st ÎTlchisa. Daca in existenta precedcnta ca nu a acceptat c\ situa~iestresanta, atunci. În aceastâ viata. ii va fi mult mai grcu sa 0 acc.epte. Structurilespirituale ale câmpului au 0 marc inertie atat În privin{a binelui. cât $i În privinpraului. De aceea toate formele de strcs pentru tata, adicâ dispariria sigurantei~am.~nte$.ti..SUJltfÜart~ ~(Jlositoare. În magie, de exemplu. ~entru atingerea perfec-pUlln, pnocJpala comhtlc este stoparea cO!l§tiintei, respecti\! activarea structurilorspirituale. Con~tiinta sc opre§te, se Închide cand apare 0 sÎtuatie ]etaJa; càndeste foaTtemuIta sau fÜarte putinà informatie, când sunt Umitate cerinlele trupului.Acestea SUDtmomente impuse. dar exista $i momente voluntare: credinta ÎnDmnnezeu $i p3strarea absoluta a sentimentului iubirii. Dacâ nu era suficicntàputerea, oamenii recurgeau la metode voIÜiv-impuse: limitarea respiratiei, Însin-gurarea. rugaciunil~, iar, daca a$a ceva nu ajungea, veneau llcl1orocirile, injosirilepc tinia dcstinuJuÎ. ln unele momente fixarea cu privirea a unui obiect stralucitorÎn mi§care sau a unui punet imobil ducea la stoparea cOll§tiinteÏ.
Medicii vâd ca este oprita eon1tiinta copilului, ca nu se dezyolUi ~i ei rC((I-manda ca ca sa fie deschisa. Cu c.ât e mai deschisa cOJ1$tiinta,cu atât mai puterniceste legatâ de Pâmânt. cu ata! mai muIte stresuri reccNioneaza Si cu atat mairepedc va evnlua dcgradarea. De aceea ea trebuie obi~nuita cu stresurile ~i,periodie, con5tiinla ei trebuie limitata. Înainte, cand copilul cra bolnav ~i iicre~tea lemperatura. el refuza sa manânce. Medicii Încercau 83:-iscada tempe ratura§i recom3ndau sa fie bine hranie Dar trebuia scazuta temperatura ~i alimentatHumai in cazuri extreme. OrganisIIlul l§i calcula totul cu prccizie. Daca es[C oprilacon.~tiinra fetitei, aceasta Însearnna 0 masurâ de aparare, Înseamna terapie. Sisa lUNi Împotriva acestui proces Înseamna sa Iupti impotriv<JsislemuJui de proteqiea slructurilor spirituale.
Penlru ca sa se deschidâ con§tiinta. ea trehuie mai intâi reorientata dinspreteluric spre Divin. De aceea. (üale jocurile orientate nu catre con§tiinliL ci c~Hresubcow;;tient SUT][utile. Astfe] de jocuri sunt baba~oarba, sariturilc, mersul pesàrma, jocul cu mingea. În cazul În care cade §i se !ovqte nu este nimic gr~~\.5ocul durerÎi ~i atituJinea coreeta rata de durere sunt de asemenea indispensabiJe
KARMA pURÀ 267
Con~tiinla omului este injosità de instabilitatea tcluricului. De aceea, pendulareain leagan. deplasarea pe suprafetele nesigure sunt foloshoare. Dad'i un copil nuvrea sa manânce llu-i nimic gray. Organismul copiilor este [oarte bine echilibrat}i :}tie exact de ce are nevoic. Prin urmare, dadi in timpul bolii copilul refuzàm,Încarea. atunei e mai bine sa-i oferim prepara te din legume.
Noi am purces din apa, de aceea cufundarea În apa ne produce acela§i cfeet.l'oate proccdurile hidraulice. inotuL mersul pc sub apa, retinerea respiratiei subapa !"raneaza tlJarte bine con~tiin\a. Un efect excelent il are stropirea din galeala.Este utilâ muzica. Însa orientata spre subcon§tient, adicâ tara cuvinte sau [oarteputernicâ, ritmica. Nu este exclusa aqiunea chimica cu ajutorul medicamentelorcare cuprind un program de anihilare a trufiei ~i inteiepciunii. India ::;iTibetu)sunt locurile unde realizarile in domeniul intcIepciullii au atills culmea. Înseanmadi aco10 trehuie sa existe plante care blocheaza 1ntr-0 oarecare masurà aneorareain intelepciune, ln teluric. Schizofrenia, epHepsia, oligofrenia, scaderea memoriei:)i alte tulburari psihice au la baza, in principiu, absolutizarea intelepciunii. Deaceea jocurile În care copilul este pacalit, ]11care el nu r~u§e$tesà faca cevasunt utile. În cre§tinism smerenia este calitatea eea mai inalta, adidi aeea capaeitatede a accepta in forui interior demolarea a cee a ce este pamântese. Pasenta;ghicirea ln carli inseamna rabdare ca prim pas catre smerenie in traducere francezJ..Construirea turnuletelor din cuburi care se demoleaza mereu, akatuirea unarcombinatii de culori, imitarea stresurilor care ameninta sânàtatea ~i viala Sllntnecesare pentru oricare copil.
.
-. Spuneti-mi. §ocul electric are vreun eteet?- ~ocul electric, $ocul insulinic ~i alte tipuri de ~ocuri foIosÜe În terapic' au
efect Humai atunci când exista 0 anumita pregâtire interioara. Daca amuI va fizgâItâit, stresat ~i imediat lini~tit, despartindu-l ln acest [el de Pamant. aces{ lucruva avea un efect pozitiv. Toate i'ormele de aqiune asupra copiluJui, despre carev-am vorbit, sunt utile pentru orice om §i eie va pot ajuta pentru a va schimbadumneavoastra in§ivâ.
Mi-am amintit di, Î1wi1Jtede moarte, oamenii cu tulburari psihice grave 1$ivin /11fire ~i sunt conJtienfi de lot ceea ce se petrece znjur. Moartea demoleaztlJrupul # con$tiinJa legata de acesta. Dar acesta este primuL stral. Sub eL se aflâal doilea strat al con$tiinjei Legat nu de 0 singurd exislerl[a. Avem mai multenive(uri de cvn$fiinfa $i absolutizarea primului, il celui mai rudimentar, Legalde corpul fizle, le condifioneazii pe celelalte. Purificarea lor este legata dereoriemarea sistemului de valor;, de la cele pâmtintc..~'ti la cele Divine.
- Vreau sa va pun doua ÎntrebàriÎn legaturâ cu fetita noastra. Daca se ehinuiein situatia În care e, §i a doua, daca merità sa He scoasa din accastâ situatie -
m-a intrebat tatâI copilului.- Con§tiinta ei doarme. dar sufletul se chinuie. lv1ai precis se chinuie cea
de-a doua con~tiinta, care se refera numai la 0 singura existentâ. Sufletul copilului,
268 S. N. LAZAREV
Înainte de conceptie, vcnind din lumea de dincolo sau din aite lumi, Î]i vedeviitoml ~i sufera. Cand se na~te, chinurile continua ~j purificarea structurilo:spirÜuale se produce. De aceea, cu cat traie~te mai muIr ~i se chÎnuie un astfe:de copiI, cu atât mai muft se purifica suf1ctul sali. Daca acum va apuc3!i de betlcsau deveniti narcoman, con~tiinta,va fi frânatà §i veti suferi mai pUlin. Dar meritii0are sa fiti salvat de narcomanie ~i alcoolism, care va mutileaza? Eu cred cImerÏta. Înseamnâ ca nu trebuie sa sdipam de chinuri, ci sa ne ridicâm ,1-easupralor, depA~indu-]e. Cand con~tiinta copilului va fi trezità, chinurile copilului vorfj mai numeroase, dar ele vor aqiona pentru purificarea sufJetuJui. Boaja suJle~teasea apare atunci cand incepi sa compari. Ca sa simti ceea ce este bun, trebuiesa ~tii ceea ce este rau. Cu cat se dezvoltâ mai muIr con~tiinta noastrâ, cu atâtmai pregnant apare sistemu! de evaluari Iji comparatii. Înseamna ca omul vaincerca cu atât mai muite chinuri. Iata de ce În cre:;;tinism se spune : "Cuno~tintekÎnrnultesc durerea". Dezvoltarea intelectului da nu nurnai durcre, ci $i satisfaqicPrin urmare, cu cât se vor intensifica suferintele la trezirea con~tiintei, cu ;:lIalva cre~te §i fericirea cand e]e vor fi depa~ite.
Ar mai fi aiCÎ 0 problema: de ce va fost dat un asemenea copil? In exisrenteictrecule atÎ avut 0 inteJepciune deosebita, 0 foane buna pozl!ie in societate ~i UT!destin favorabil. Ce este desÜnul favorabil'! Este exact ccea ce În ochii ce!or dinjur este etalonul fericirii ~i, Illcrul cel mai jmportam, posibilitatea de a va realizaÎn domeniul pentru eare atl fost predestinaL Cu cât 001U]are mai multa ÎnIel{'p~ciune, cu atât Ii vine mai u§or sa controleze situatia ercata in jurul sau, 55.Jirealizeze dorintele .';iÎsa aiba a soarta fericiti'i. Aiei este insâ un mare pericol.Cu cat controlezi mai hine situa{ia. cu atat este mai puternica senza{ia ca eu 0commlez total, adica celula ÎIlcepe sa-i impllnà organismului vointa sa, pIecandde la propriilc nevoi ~i IehJri. Începe degradarea structurilor spirituale ~i penlnJa-1 salva pc om trebuie demoJata situatia din jurul lui, Trebuie sa apara JucrurineJbndatc, ilogice, carc sa+i atraga atcntia ornnlui ca a pierdut controlul asuprasiwatieÎ. Daca vi s-ar fi dat injosiri fizice, in~claciuni, neplâceri, venind pe linjadestinuluÎ din partea altor oameni, iar durnneavoasrrâ, ln vinutea ancorarii peeare 0 aveti, nu Je-ati putea suporta, atunci. prin inlcrmcdiuJ hJamariJcn yidispretului, aIi 10vi În alti oameni ~i in prupria persoana. Dumneavoaslra i!1S8sunteli oameni spirituaIizati- .51buni la sutlet ~i trcbuie sa fiti pasrrati in ciudaconcePiiei dumneavoastra. Dadi nu ati acceptat loviturilt maladive izolate, vi St'dau sÎtuatii de Ja care nu va putcri eschiva }i carc va aduc mari traumatisme.
.Mcdicii speciali~ti consulta copiluJ ~Î !lUvad niei un fel de tulburari, cu tomeca, pracric, con~tiinta esfe oprita. Medicii nu pm explica Jl1 niei un fel eaU.7,(lbo!!! ~i nici sa dea ni~te recomandari concrete. Tot limpul vi sc anlinre~1e desus ca a cOJUrolasituatia este un fapt secundar ~i cà nu a depins de Jumneavo;Jsrrfimediul Înconjurâror. Pentru a supravielui, trebuie sa simtiti dependenla dumnea-voastra fata de Univers §i Creator. Cu cat yeti primi 0 mai mare putere asuprd
1
1
.-- ,
1
1
1
j
269KARMA Pl1RÀ
1.1
Nu de2c'1ba reg!! \.'.
,~ 1 tri mite Dnmnezeu. ,.-:', c'-l.Jor cu atat mai multe unl1h~l\C \ 3 .~
I R ,'a despre~ asura ln care e ur sitU'\11CI n U~I.ürice mn ln Oh . - Al teasca ~i la conrrolul asupra '
.
Nu c..;(t' absulutf' la logtca pamaI w ste monstru ~sa renunta~l" ea situalie se spunea ca e A
' ~ 'intarn p la trehuie. .t
, intr~o asemen .s ln wt ce se, .Olle 111ra
\.
'in forma acestUl prace. . .. , r trehu! sa eXIste."
sa va supune I A cniI mei nu a ' .obhgatof1u
~ ." 1 g .ca lui Dumnezeu. am ,.'" a ,dorin!3. trebwc- ,
d Ii ~i sa StmtlP 0 I .. .. au În~ela\1, pn!ll . . -sa ve e\" ~ Dadi a\i fost Jlgm\l s 'D. ' 11devine pnontarapentru d~n1?~<~voast~a~
acelui om. Primul se1T1TIca ~ogIca - llvlDe c~e nu trehuiesa fie sa~l gasl\l ~sc~~a'imtamantul iubirii fata de lllt~eaga \ln~'d:'astra veli illcercala dumneavoasl~a. es,~ S
f' ci numai sa creasca. Daca dumn~a. \ib1i~ cd mai buusa paleasdi ln meI 0 SItua ~1~,.'-'a Eica dumneavoastra '1,1 pI
. . t aHlI1Cihtl slgun \,.1aecst senumen
'. , -./ ~ -ml cons truie sc 0J.
"'nt .d am Îl1ceput sa"Inc' tcamc .
~ ~'111 re giunea Lemngra , "
~
b -. 'i sa ma odilmesc.C' i i ani 111urma,.
j' baie de aU1I
§]
-,u l~ .,,', .rsua in care puteam ace.A";'
A iua de azi. ~{unca ~baie, mat p1t;US.~ ~,al~lPii care au ramas 3co10.
pana .1",[1,z,ora~ e pUlina zapadaAm inaltal pere\ll ~I. s
1 À,.'um la Îllceputul1m maTH:, Hl ',;'3. Mcrg sa vad- . .upa tot ampu . , C,
L CP 1 lllconlnar'
~ .carte nm üeA,. tui ea dispare de pe câmpun e d"-' Ma'1~scri~ml e gala. insa~i 'incetul cu mee ,
~'În ma$ina suntem 01. ". -"'cl1nhatamea.ce a mal ramas
- Toate astea vor treee - 0 lini~tesc eu. Cand se dilata intervalele de timp,notiuniJe de bine ~i rau se schimba. Daca amuI sta ~i nu vrea sa se ridiee. eltrebuie biciuit. Asta pe de 0 parte. lar pc de alra parte, trebuie ajutat sa se ridicemai repede. Pe cel care il va ajUta, amuI ÎI va considera Dumnezeu. iar pe celcare 11va biciui ~ diavol. Dar biciuie~te ~i ajutà unul ~i acela§Î. Numa] ca noinu Întelegern acest lucru. Diavolul este reprezentarea noastra gre~iUi Îll Iegàruracu Dumnezeu. Este conceptia noastra limitata, De ce sta amuI ~i nu se ridica?Pentru di nu vede ~i nu intelege ceea ce se inlàmpla În jUf. De aceea el trebuiebiciuÎt. D<1ca ins5 concePtia sa despre lume se large~te, el se rididi singur.Dezvoltarca impusa devine voluntara. DezvoItarea este deplasarea in interior aizvoarelor externe de cunoa}tere a lumii. Înseamna ca Jiavolul apare atunci canddezvoltarea devine impusa, cand dispare dorinta cre~terii de bUIla voie. Când amuIi~i va provoca singur 0 durere sut1eteasca pemru cre§terea sa intcrioara, nu vamai fi ncvoie de dm'ere din afara. biavolul nu trebuie distrus ~i nid gonit dirrsuftet. El trebuie În permanenta Învins. lar de invins poate t1 numai prin iubire.Va trece un oarecare timp §i vom intelege di raul nu exista., Exista doar imperfeqiu~nea. Ha se na~(e din cauza un.ei insuf1ciente iIltelegeri care se instaleaza a~uncicand lipse~te iubirea. De aceea principala sursa a lransformarii lumii 0 reprezintâiubirea ce ne-a, fost data ~i dorinta noastra de a 0 inniulti.
1
1
1i
1
1
1
1
1
i
1
j
.J
Îi explic unui t{mar, l'are sta in fata mea, ca este ancorat in aptitudini :;;iintelepciuue. .
- Ar fi de dorit ca dumneavoastra iU$ivauneori sa va demolati succesul ~isa va purtati proste~te, sa va permiteti sa in~elati ~i sa prejudiciati,
El ma prive$te mirat:- Dar e hnpotriva naturii.- Dadi aveti bani $i sutletul vi s-a ata~at de ci, ~i sunteti sfatuit sa <.:cdati
0 parte din ei pentru 0 binefacere, bisericâ, ceqetori, vi se pare normal?.- Normal.- Daca veti ceda 0 parte dia ccea ce aveti nu vi se va Iua totu!. Înainte de
a da oIlWlui mari valori, Dumnezeu adescori illipse~te de unele mici. Acela cafCaccepta nonnal a midi picrdere merità un dar mare. ~tiinta de a pierde lucrurimarunte este $Üinta de a câ$tiga lucruri importante. Sunteti de acard? Da? 1
-- Daca ~titi sa daIi 0 parte din bani pentru ca sa nu va intinati sutletul printr-opre a mare dragasle penlru ci, ÎnvatatJ-va sa cedati din aptiwdini ~i din inlclepciune.NicioJata insa sa nu cedati din iubirea pentru Dumnezell. Nu~l indepartati dedumneavaastra ~i nu~l pierdeti.
-De ce serie in Biblie di tcaim 0 singura datâ?
- Problema e ca traim intr-adevar 0 singura data. Noi suntem 0 imbinareintTe trup $i strucrurilc spirituale. Eu voi mllri ~i unul la fel nu va mai fi. Va
271 S.N. LAZAREV
fi un aIt corp. Si sutletul se va 5chimba lntrucatvJ.nâruire a ccea ce este pâmântcsc, este duplicitara.dar ln acela$i timp reJatÎv.
Îi explic cà, atunci cand amui pierde ccv.a, Càlld este jignit $i umiliI, adieaatunci cand se naruie ceea ce este pàrnântesc, nu trebuie sa nutreasca suferintâagresivitate, regret. Absolutizarea acestora este patologicâ $1 duce la ho!i si lamoartc. Dar ~i absolutizarea supunerii este de asemenea patologica. $liiqCl dea pastra aceSle douà stari emotionale antagoniste este t:onditia esentiaJâ a dC7.vnI-tarii spirimale. Întrucât Înainte omul era slab $i nu putea mari concümitentsenti mente antagoniste, aceste stari emntionale reveneau ohsesiv. De accea uniioameni spuneau ea bucuria suprerna ~i ferÎcirea 0 dau bunurile pàmamc~tl ~iplaccrile, iar altii spuneau di dimpotriva, [ericirea sta În refuzuJ pJaeeriJorpàmântqti.. Dreptate aveau toti. Când omuI murea. el sufcrea ~1 se chinuia, iardupa aceea primea satisfaqia suprema §i pace a ~i nu mai voia sa se mai intoarc1la toate valorile pamtinte~ri. Pentru aceasta senzatiile postletale erau Închise pentrucei rama~i În viala. OmuI s-a luptat Întordeauna eu doua ispite. Pe d~ 0 paneera disprctul fata de teluric ~i respingerea acestllia, era respingerea diavolismului.Pc de aJüi parte era admiralia a tot ce e pâmântesc. ridicarea in slâvi a vaJoriiorteJurice. Acesla efa materialislllUJ. Ambele curtnte au existatin mod rcal. Însa Încon~tiinta unui singur am cie nu se pute au contapi. Acum acest lucru este pusihi!.
De aceea moartea, ca l)riCl'Ea afe un caracter ahsolut,
-- Când fiul mell cra mie, cara tût felui de lucruri. Dt'venisc un pic cleptmnanL-am luat de-o parte §i i-am spus:
"Am sa te strang de gât cu m{tini1e mclcdaca mai faci a~a ceva!" Putea aces! fapt sa declaf)~eze probJelllele?
- Putea. Trebuie sa inte!ege(i urmatoarele: prinf°rta nu se poatc rezolva
nici 0 prohlema, Daca dumneavo<istra incercati s;'i suprimati 0 pornire va ap5rclalta. Cano un om fura, el Îi injosqtc' pe alrii În privinta imaginii, a ueslinuJuifavorahil ~j a bunurilor materjalc. ParinteJe IlU se gandc~te la fUr!, dar Ii disprctu-iqte pe cci care i-au injosit imaginea, pe cei can? sum mai jas ca el, se poarUicu ci cu semelie. lar copiti IUÎ se apucâ de fural. Pur ~i simplu ei pUB ln practic3dorinta intima a parintilor de a~i umili pc alti! cu gandul 5i fapta djn cali/aahsoIurizarii bunâstarii. Intervcnind brutaJ, ati blocdt in copiI at<l§amemul bU1de imagine. de destinul favurabi! ~i dorinta Je a fura, ~i din aceasta cauzÜ imreguJata~amcnt $-a transferat asupra reJatiilor. Agresivitatea impotrÎva propriei pcrso<lneeste de un rang mai mare comparativ cu agresivitalea t~1ta de aJtii, de acee'1revizuirea Întregii vieti. retrairea ei ~i rugaciunile pentru urma~i vor fi HW]eficiente dec<lt incercarea de a-1 schimba pc (lm prin inlerdiqii ~i pedepse severe
felita pe care n tine mama În braIe prezinla un sindrom dienccfalic, Agresi\'i~latea suhcon~tÎentà Întrece nivelul ]cta! ~i 'este oricntat<'i Împotriv3 barnaIilor. Înmnd firesc. a fost declap~at hlocajul.
..
l"1
27,
KARMA PliR...1\
:-:. Je '\!I J!l \FIUa --.
- >' tra la consulta lie cu{) jUlH~{Jle, -.
--- Am tust !~I dlJmneavo~s.." lnsa nu s-<) vlmtL'cat. r ".relateai.a mama- l:ata s-a SltTl!I: mal~ t:l~::' limita admis~. C,ulla sta l.n_J~I:l~~;t:d~
- TrufJa fetei dmnncavoastra d~pa~ ~."
.rualâ asupra. sl)lu!m lnu.:IL_dn~1~.f' t'
q O p resllme spIn'J-. "-'t'IL
"tra
~\' 11 I)crmancn~a mam es a~ .
d.l1
.1 url 'a'-'c..;i Ulllnte!cct ;.:;{)~C'VO,l~ .
-
. avea aptIIu 1 .. Y, 1 1.
S 3.~
-J ~dJill1ha1,i. In eXlstenlele antenO
dare,~
t Uil"lnveli<: Pamantesc, a\l faoJt le U,-
~l. ,-" lU e - eca -J . ~,-
1 1)!l lce~i- din IIlteltgcnta lUi, care 2. . sUl existenlâ i se permnt sa-~I "a.c . ..railunea vie\ii Jumnea~oastra, h~ ac~.ac
dumneavnastrà incercali sa-l, l)~h~d.p, s~numai a z.ecea pane dm ce a avut, l~r
u aate fi t'ara!. lar fiica dmnnt.:<:I\oaSlrafie (apabll ji dejtepL PenttU elb~C~~~ ~~;c ~u va cotespunde
i(kalulUl elt l.'mr ,i simpJu va sInVI oTlce ,r
.~.'
,este autodistlUgerca de care :or
)j 1~
l -~Inseamna ca, daca sotul meu. bea,. acea:~..adica a pozilicl din SOCleIate. :
l')a alcoolismuJ este lnj(Jsln~~ nnaglO11,_.ta
~ )lll J.osire a desIÎl1n!ul. Daca,
.-. N ~otIcele reprezlIl l . , -, ~epe
'I\Jtitudini1or, a Înteligenlcl. arc.ste a el pcntfU a-~i salva V13Vt, m.e .,"' ',' t a.;;at de wate aee ,
' 'tr1 trebUlc :-.asntletuJ omulU1 este a oj ~ . te de orice dumneavoa~,
dintre trectll, pl"ocilt ,?Î," ~irnr $1ram~m~.' '-'- I Jr"1Î dupacarese~terggranTlt:,e
1. J limilele matenCl, ~papu\uI ~IurIna)l \,--<' . t ..,.'. ,H re treee dmcn
l) ledüar stnilmenHll H11bl! l.a
,.-.,- j. ' .-'
.. .-,1 :lihr 'l eu msunl1 camlimpulul.
-
.," trehUleS<1maCLI". t- .- ',~,
P(~iHfll a cchi1ibra() s!tuatle ,oarCLar.e,
incercand sa arndlnre? sl:.nea tl71~,d~a~ ,
d'"bl0enerlTIe, - ,
\.. '.~ tr -bUTe sa He\HI 1nceput sà ma Heup "', t'~;- lai Îmai s[arCJ me~\ 'II!La I;.,_~'
lY' TÎ)'-Oi!nr crall1 con~tient de taplUl ~a °r .' am ~'1 ma !)llrific Apoi am l11\ele.sl.a,a'", , , a-ncare mec 1..."'< . .
1" "- r in Pnmuc' JvIa ah\ineam de a III " ,.'. . . «i di. lrebulC pun ICt! ,huru. . ,'
.> e 1!ase~te ln corpul IZIC 't. "f~l. di rezervorulpril1cijM
,
l__
a ', I,
ltormatle ~u s,
~.O i cel al pacicnmlu1. Aw 11~1-
e~x ,;
ae \ io-.l ' net
q nnl11.U ap ~l' Inseamnd. ca,rfmJ pfllpl.1I1 5.U"
1 u este lfupul, ci strllctUra campll Ul 1.
D'lCa ace:n lucruhÙ)cncrgcuc prlllLTpa;~ - 'ului, ooi aqionarn asupr.a corpl: H.J.-, J> rofunzime.nand asupra structu~l. Lamp"upra structurii câ.mpulul este hp~lta II,;.P Irehuk sanu se Ïntampla, aq1Unea a-- , . 'fund ln structurile campu UI,.
-,1 J'os C
'a" PMrunzâ.nd lot mm DWAni Jll ec '.
i,~
!
\j
J
11J\
r:!74 S.N. LAZARE\'
KARMA PURA 275
l
"
ajung la srI1lcturile Întürmanonale principale, dirijate de Univers. UJtimele duu;1--trei IWI1am illccput sa ma apropii de aceste framiere, dar rez.ultatul nu a I~):;tcel scontat. S-a JovedÜ ca principalul acumulator de informatie nu este m3tcria~i campul. ci ti!llJ1ul. Timpul na~te spatiul §Î materia. Când am ajuns la aceaSlaconcJuzie, mi-am amintit ca În filosofia Indiana caUla universaHi este timpul. I~rcauza primordiaULadica Dumnezeu, este dincolo de timp. S-a dovedÜca delictcleirnpolriva timpului sunt cele mai pericliJoase. Poti sa-ti [aci un idnl :}i din timp$i acest lucru te indeparteaza de Dumnczeu la un nivel [oarte fin. insesizabil.Admirarea tineretii, dispretul bâtrânetii, regretul ca imbâtrânim sunt unele Ji.ncele mal mari atentate impotiva Universului. În Divin timpuI este oprit, el numai exisriL clar in lumea spaliaUi, materialà, timpul gencraza malerie ~i spariu.
Pentru a invinge timpul nu trebuie distrusc materia $i spatiuL ci trehuie avutgrUa ca Divinul sa nu se contopeasca in nici un [el cu teluricul. Am inleles dece se spunc in Biblie ça roti oamenii vor fi ca ingerii ~i de ce ornul va invingetimpul. Înaimc, pentru I.:unt~ctulcu DivinÜatea, cra nevoie de demolarea spatjl!I~1i~i oprirea timpului, Daca oamenii vor putea inocula În spatiu mate ria Divina,atulIci t1ll'artea, ca factor al dezvoltarii, nu ar mai fi nec esara pentru ca transti)[..màrile beneficc ale stru.::turilor spirituale care aveau loc dupa J1l0arte vor fiposibile in limpul vietii Învierea lui CrÎstos este simboJul prczenlei permanentea Divinu!ui in teluric. În acest caz, chinurile pamânte$ti inceteaza de a mai aveaaceea~i irnponanta ca §i iuaime.
~/"
, .
InteJegerea a ceea ce se iutâmpla nu mi se da dintr-o data. Uneori rezultateJediagnosticarii/~ele Ii se par paciéntiJor gre~ite sau lipsÜe de logicl.
Odata ~ veyh la mine 0 ferneie !ii mi-a spus ca i-a murit fiuI. dar ca ea nucrede !?i ti'r=a rugat sa vad daca este in viatâ ~i daca da, unde se afla acum
Nu sunt detecriv, i-am raspuns eu. Ati gre$it adresa.
Spuncli'mi macar daca traie~te.Am illtrat În contact cu strucrurile spirituale, Insa nu l-a111gasil În lumea de
Apoi. Sutletul lui era În Rusia, 10 Extremul Orienr. Ce cauta acolo ~i de ce nU-Îserie mamei sale n.-am putut explica.
- Trt1ic!]te, i-3m spus eu. A~teptati un timp. Poate va serie sau va veli intftlni.El Însa nu i-a seris ~i nici nu s-au intâJnit. Dupa 0 jumâtate de an, am ÎnteJes
de "ce. Femeia a venit la mine !il ffi-a implorat sa-i spun macar ora~uJ În careera nul ei. Nu exista regu!i tara exceptÎi. A trebuit sa-mi hat capuI pentru a (1b~jneinformatii la nivel fizic
-. Este În Extrcmu] Orient, se simte bine. Poate cà cei care v-au spus ca aInurit s~au in~elat. Pnate ca acel om nu detinea 0 inf(:>rmatie exacta.
Mi s..all trimi" de la poJitie actele lui ~i lucruriJe.Judecànd dupa toate aparentele, nu putea fi nici 0 gre5eala' Cimurii in urmil
cu (loi anÎ. Diagnosticarea rnea imi arata Însa ca el cra in vlata.
('ereetez din HOU,la distanlâ, starea corpului ~i vad di este În viata, ca esanatos. Biüenergia lui e ca a unui copii. ~i deodatâ ma luminez. Îi cereetezvarsta 5i constat di c a unui copil de un an. Înseamna ca e 0 aJtâ cxistenta. Vàdcu cata speranta a~teapta marna raspunsuI meu, Însa nu am cum s-o ajuL
- Cand am facut prima diagnosticare, ca a fost corccUL situatia este Însacomplicatâ FÎul dumneavoastra traiqte, dar aceasta e deja 0 alla existenta. Elare alti pàrinti. Va yeti intàlni cu el, dar nu in aceasta viata. lar acum, oricâtal' Ti de dureros, trebuie sa acceptati ceea ce s-a Întâmplat. Fiecare am arc inviata 5i În destin lucruri care sc pot schimba ~i lucruri care nu pot fi schimbate.Dadi Î-a fost hàràzÎt un roi important in existenla viÎtoare, nu poate fi schimbattimpul cand el trebuie sa paraseasdi Pamântu1. Plecarea temporara de pe Pamantpoate fi cruda ~i atunci nici un vÎndecator nu va putea schimba ceva, Nu seÎntamplâ prea des, dar se intâmpHL Nu distrugeti iubirea din dumneavoastra prinregrete ~Î neacceptarca trecutului, pentru ca inca maÎ pastra1i contactul cu suflcrulfiului dumneavoastra. Ucigand aceasta iubire in propriul suftet, Ji produceti ~i
lui~ràu. '
-. Daca eu compatimcsc un am, ma pot imbolnâvi? ma intreaba 0 pacicnta.~ BÎneÎnteles.
m Cândva am suferit mult pentru 0 prietcna ~i toatc necazurÎlc ci s-au transferat
asupra mea. Deci n-a l'ost intâmp1àtor? Întotdeauna am avut ohiceiui idiot dea-i compa(imi exagerat de mult pc altii, continua pacienta.
-" l'entru cà aveti 0 uria~a semetic ~i dispret pentru oameni. 0 compàtjmireexageratâ nu este a1tceva decât 0 lupta impotriva acesteÎa. De aceea, in loc de() boala grava sau moarte, aIi avut parte de unele probleme pe linia destinuJui;;i a sanatatÎi.
- Sa fJi indiferent nu-j la fel de rau?-- Este mult mai rau decât compàtimirea. Compatimirea ~i compasiunea sunt
sUiri emotionale omene~tj ~i cic dezvoltà suflctul uman ~i con~tÜnta. Compasiunea~i altruismul se nasc din sentimentul de comuniune, iar aceasta este un semt1al comuniunii cu Dumnezeu. În adâncul nostru Însa se gase~te nu umanul, ciDivinul ~i numai 3colo poate exista sentÎmentul iubirii §Î acceptarea absoluta atot (e se intâmpIa ca ceva dat de la Dumnezeu,
Urmatoarei paciente ii explic:Omul se poate ata~a de bani, de familie, aptÎtudjni ~i intelepciune, dar se
poate ata.$a de propria-i predestinare. În vietile anterioare ati avut ni~te calitatide cxceptie, care v-au permis sa conduceti ~Î sa ajutati oamenii, Însa y..a1i ata§3'de acest lucru regretând ca n-ati putut da un ajutor mai consistent, i-ati dispretuÎlpe cei care va statcau În cale, §Î erati mcrcu supàrata pe dumneavoastra ca n-atiputut face mai muIt. $i in aceasta existeIlta manifestati prcsiune asupra oarncnilor.
276 S.N. LAZAREV
incercând sa le frânge!i voint-a ~i sa vi-i sub . r'd~§teaptà, mai capabilà ~i mai clarv:.izatoare
C;d~natl. \ 1 se, p~re di sunteti mai
dm momentul În care suf1etul -. e~1aceste caiitati v-au fast retrase
, .. s a ata~at de ele Treb' -' ,
Vlctll nu consta doar În a-J aJ' uta.
. Ule sa lmeti mÎnte ca sen sul
- l.
~
pc oament.ertatl-m,a,
. ~ar care-i atunci? S-3 mirat fe.
- Sensul VIe!l! st1! '1 ' b '
me..,
.n lU 1fca pent~ Dum'
A
ment, laf ajutorarea oamenilor este d;
1nezeu. ~n ac~muJarea acestui ~cnrÎ-
acumulate.'
ezvo tarea te]uncuJm ~i valorificarea jJbirii
.Odata, când ma aflam in Sud mi - d .
ln legatura cu sanàtatea fiului ~i 15 a a resat 0 femCIC cu rugamintea 5-0 ajur
oa. ce mare I-am ex pl"
,t à d
o
.
ment, pe care l-a manifestat in -..'Ica e "prejul fala de
" 1 j . . ca maInte de conce p t' d.
(.:\)PIU Hl §l de aceea el trebui ~
fi...
. ,ttc, a etonnat caraclcml
Ce sa le InJOSH de oa ..
,um sta cu sanatatea ba-t' atu] l,
mem ~l de bah.
M.
1.
cc mlc'~- .H Hnc.
.
. - Problema e ca trufia celui mare 1i v~n '
ln 19?9 ati iubit un mil ~i eopilu! e de la ee~lde la tata. Cel mie are aIt tata.
. ~ ln acea penoada am iubit, intr-ade 'nu, de la" sotul dumneavoastra.
Hume, a~a ca, zâmbe§te femeia,.va~, pc .a1tcmcva, lnsa intre noi nu a Jost
['.
. nu ail nllnent-o,,- . erta~l-ma, iusa eu nu rn-am inl1c)at i-am r
.
a campulm este cca care detennina t'}fispuns eu. Structura spirituala
c~re femeia il iubel1te sau l-a iub't Îrupu . De ac~ea tatâl copilului este cel pc
blOenergetic, iar acesta este creatIp' .
il ai.
ar,a g.
enotJ~u}ui fizic, exista un genotip
a~e >, d 'nn sentlluentul lUbir'" "
,!.;e,a,
3"esea, asupra aspectului exterior al c) .' .
lJ ~: ~u pnn sHuatie. De
mtluenra. La dre pt vorbin d ."
l Pllulm, tatàl ÎlZIC are 0 foane mi"';:
â 'mCl un barhat nt .
. . !".d
S il.. ~ut1etul, prin urmare, ~i carpn] co Hului s:,este suta Alasuta tatal copilului
rainla cu sentirnenteJe femer j""p.
~C 1mpletesc mtr-o masura conside-
. 1. ncepand dm cop I" 1.
cu care au 0 similimdine ridicat~ A .. .1 ane, e e prelau kamu aceluia
ci!.. ~ m pnvmta blOcâm pur'l 0
3JC1caracterul fizic este absolut d '.10r. al' asla nu inseamna
ace! om de la care trebuie 5"
secun aL Senttmentul iubirii apare fat:! de
, d se nasca pruncul ~i . . 'respmgerea vÜtoruJui copil. Pent
'
, .
respmgerea mbirii Înscamnaru aceasta omul poate pHHi un tribut greu
ConsuJtam la Iv1oscova 0 femeie.- Nu rn-a durut niciodatâ nimic iar acum . .
Nu sunt incà bolnava dar mi S~ '.
am 0 stare c1Udatà, mi-a spus C'I
t. . . '
e mvarte ca pul tOlU] A"
.. .".
s area pstlnca nu e din C' "
1.
b 'lm] Joaca dmamrea ochi lor
. .c e mal une. ,
-- ln bJOcâmput dumneavoastra se fi~. .. .
voastr~ ati pus bunâstarea mai presus3 da sun~tul VlJto:ulul copiL lar dumnea-
-. Inseamna cà trebuie ~
e .senttmentul mbirii.
D D'. sa renunt la splralâ
,)
. ~ a~. "eJa ati Întinar sut1elul co iIuJui a" '-,".
!il dm altn. ln anumite situatii ambi(.t b 'tl UCI~ mblrea dm dumneavoastra
II e, unàstarea, rclatiile srabile au fast pentn!
1
1
1
1
1
""":"'1
KARMA PURA277
dumneavoastra ma}.'importante decal sentimentul iubirii. De aCl;ea trcbuie sa varugali nu numai pentru eopiii naseuti, ci !ii pentru eei ce nu ~-au nascut 'inca.Capilu! care vi Se va na$te nu va fI de la satU) dumneavoastra. Aveli un om pecare-l iubiti?
- Am.- Copilul va fi al lui. Daca veti refuza sa-l aveti, veti J.vea mari problcme
cu sànâtatea. V-atl ata!jal atat de puternic de relatii, incat, tràind Cll omul iubit,l-a1i fi omorat pc el sau pe dumneavoastra cu gelozia. De aceea v-a fost dal un501pe care-l respectali ~i nu vreti sa-l pàrasiti. Pentru ca sâ vi se nasea un copilannonios dezvoltat, (rebuie sa pas(rati neschimbata simatia. Daca femeia punesentimentul iubirii mai presus de 0 bunastare p:1mânteasca srabiHi ~i este gatade sacrificii in favoarea iubirii, copi luI se na~te annonios.
- În prima carte scrieli, imi spune un pacient, ca este periculos sa compatimc:-ltipe cineva grav bolnav. Cititorul ar putea spune: "t\Ui
doare ln eot di ln jurn}
meu lumea bole~te ~i moare. Eu sa fiu sanatos l". Nu demult. la (elevizor ,amvazut cum a fast operat un copil in uterul marnei. Merita oa~e sa tie salvatiasemenea copii, din moment ce karma omenirii se inràuta\e~te?
Îi raspund la prima intrebare:- Compasiunea fatà de aproapele tau este un indiciu de comuniune cafe
dezvoltfi ~1puritidi suflctul. La imerior insa, ca trebuie sa 3i1130 anumÜà limita,cand omul trebuie sa spuna: ,.Aceasta e de la Dumnezeu ~i cat ar fi de dureros~i de ingrozitor trcbuie sa accept toate acestea". Dadi accst lucru :nu se intâmplà,compasiunca patrunde mai adânc ~1amui preia 0 parte din karma celui pe careÎI compatime~te." Dar ~i aeest lucru este utiL CânJ iau asupra n1eaun pacat pccare nH l-am S3.Vâr<,imi vine rnult mai %or sa-mi purifie' $JJ.Jlerul~i ln locde 0 boalà grava primesc doar un vaccin u~or. Daca insa compasiunea patnmde$i mai adânc, apar supàrarea !ji ura Ùnpotriva intregii 1umi, apare sentimentulincchitfl\ii. 0 astfe! de compasiune atragc 0 pedeapsa severa.
Acum, despre inrautâ\irea karmei prin na~terea copiilor imperfeC1i. Am ;erce-tat la distantâ copilul care avca 0 tumoare. Fetiia prezenta un program de distrugerea harbatiior din cauza geloziei. Tumoarea bloca aceSl program. Opcratia, adidisuferinta prin cafe a lfecut, iubirea parin!ilor, chinurile lOTS\ltlelC~ti l-au purificatsut1etul ~i au permis nonnalizarea situatiei. Natura ne purifica prin intenne-diul bol ilor, ehinurilor ~i
nenorocirilor. Dar cea mai tuna este purificarea prin
iubirc. Când ea explodeaza, imperfec!iunca devine pert'cqiune. Cand Insa iuhireapentru tcluric este preponderenta, sufletUl se pietrifica ~i incep delictelc, carecompUea, Îngreuneaza karma. De aceea ln filosofia orienlala a-li curata kannaioseamna a-ti Bcide dorinta. Din acest punet de veJere nu era pennisa vinde-carea bolilor ~i situatia se inrautatea. lubirea pentru cele pamânte~t1 este un r1iu,iar inucaga turne materiaHi este imperfecta ~i de aceea ea trebuie fie parasita,
"Ii
",t
1
1
1!
'
1
27R S,N. LAZAREV
fie distrusa. În crestinism 'fnsa, iubirea pentru cele pamântqti jnseamnJ bindc~i fericirea. ER devine Însa ncfcrÎcire atuDei cand e privÜa ca vaJoare ahs(}luta.ca unie tel. Reiese ca respingerea e ceca ce este teluric ;;i evadarea din el nureprezinla singura condirie de purificare a karmei. SentÎmcntuJ Je iuhirc cafeinalla sutletul deasupra teluricului ~j Îl elibcreaza de agresivitafe curâta karmamai bine. Daca oHml nu reu~e~te sà~~i cultive iubirea. el se ajutâ delirnit,indu-sede teluric tara sa-} distluga. Trebuie salvat pana ~i cel mai imperfect 001. '�n"3trebuie tinut minte di salvarea trebuie sa fie În primul rand de ordin spirilual.Dac;] la inceput salvarea este În planul fizic. ca trebuie apoi complc!ata in plan
spiritual.
Am vcoit sa va prezint problemele mele. numai cJ cle nu ma afectcazàpc mine În mod direct, Îmi spune un barhat. Odata <lmfÔs[putcrnic iradiat, dupacare m-am imho]navit grav. Nu mi-au fost de foIos nid un [el de medicamente.În aeea perioada m-am ncupat de meloda retinerii ~i limjtarii respiratiei ~i amdevenit un aucpt infncal al acesteia. l'oate durerile mi-au trccut. Am ajutat vreodoua mii de oameni ~i la toti s-a t.:onstatat 0 evidenta ameliorare. În ultimul till1pinsiL am inceput sa observ ni~te lucruri dudate: bolnavuJ se amclioreazfl fizic.insa incep S3-1 moara rudele. N-ali putea sa-mi explicati ce se intampla?
Dadi sufletul aspira dUre Pamant, pentru a-I purÎfica e nevoie de boala.adka subcon~tientul ineepe sa ne blocheze con~tiinla. s-o prinda ln chingi, pentrua Jimita procesul absolutizarii teluricului. El se poarta cu con~tiinta cum se poanaparilltii cu un copiI mie. Dar nu numai parintii pot avea influenti'i asupra copiitor.Exista 5i concxiunea inversa, adidi $1 eon~ti1nta poate influenta subcon~ti~ntuLl'and va impuueti restrictii in alimentatie, În comunicare, in respiratie, are luedeschiderea struclurilor spirituale subeon~tiente. Aceea~i deschidere are lue qi insomn. Cànd insa omul doarme, con~tiinta lui este Închisa. Tn cazul lehnicilorde eare aminteati, con~tiinta este activa. Înseamna ca În aceasta situalic ciriceprogram treee lllUlt Illai repede dill con~Jiillta În subcon~tienL Dadi În acela:)iÜmp va ruga{Î. aspirati catre Dumnezeu ~i va cultivali sentimentul iubirii, arcJac 0 purificare totaJa a structuriIor fizice ~i spirituale. Daca insa in aplicareaacestor tehnici unnaritÎ doar sanatatea fizicâ, atuncÏ mecanismui e cu totul a1tu!.În primul caz. puritÏcarea dumneavoastrâ le intluenteazà ~j pe rude :)i pe totieéi care au legatura cu dumneavoastra, În cel de+al doilea caz. va purifkati Juardumneavoastra ln dctrimentul rudelor ~i al urma~ilor. Daca structurile spirituaiese subordoneaza ct;lor trupe~ti. subeon~tientuJ con~tiintei. acest lucru devineperkulos. l'and sut1etul se lipe~te de Pâmant, el trchuie dezlipit prin intermcdjulholilor',traU1lJiuismelor $i nenor6cirilor pentru ca sa poata aspira catre Dumnezeu.Cami truPl!J§Î lUt t.:eea ce este Jegat de el se demoleaza, atunci se declan~ealamec<\nismul creat de Natura pentru orientarea spre sursa initialâ, reunirca cuaceasta pentrll alimentarea structuriJor spirituale. Dadi Însa prin anumite tchniei
f
j
r
,1
j1
1
l
1
KARMA PURA 279
sum anihilate lOate dorintele legate de fericire, iar trupul ramàne sanatos. atuneimecanismul de aspiratic ditre sursa primordiaL} nu se mai declan~eazà pe loc,Omul capata fone ~i nu $tie ce sa faca cu ele, iar con~tiin\a Îllcepe sa-~i impunavointa subcon~tientului. De aÎci incepe magia.
Dezvoltarea omului inseamna dezvoltarea intelectului sau. a inteligenlci, adieaJ civHizatiei. Este vorba de largirea posibilitalilor eon~tiintei ~i aqiunea ei asuprasubcon§tientului. Dar de7.vo1tarea in sensul deplin al aeestul cuvant Înseamnadezvoltarea obligatorie a bazelor spirituale În armonie cu intelectul. Subcon~ticntulna~te eon~tiinta, religia da na§tere magiei §i ~tlin!ei. J\,fagia ~i ~tiinta Încearcasa dirijeze subeon=itientul ~i. daca ele depa§esc linia ro~ie, llispar. De acceaClll10asterea lumii presupune un risc mortai. iar dezvoltarea ITierge pe margineaprapastiei.
1j1
1
1
J
- Am 0 situatie foarte grea, mÎ-a spus 0 cuno~tint~L N-am fost niciodatabolnava, insa am avut 0 stare de mole~eaHL Când aIll luat cuno~tin~a de sistemultau ~i am ineeput sa tuerez cu mine insumi, mi-a fost greu sa ma transform profund~i atuIlci am dccis sa scap de mole~eala prin procedee lllagice. Un bioenergeticianmi~a spus di sunt vampir ~i ca fur bioenergie de la copil. Acum am aOat dela line ca cea mai buna aparare Împotriva vampidsmului este perfeqionarea'spirituala, cre§terea iubirii ~Î asp1ra\iei câtre Dumnezeu. Acum doua luni nucuno~team aceste lue'ruri. Tehnica pe care am studiat-o eonsta iri ruperea legaturilorcu trecutul ~i am de.cis s-o aplic pentnl ca sa ma Încarc singura cu bioenergie~i sa nu mai fur de la allÎi. Dar Înca Înainte de asta am Încercat sa-mi pâstrezcon~tiinta treaza ÎI1 samn, pentru ca sa controlez visele.
.
Dupa ruperea legâturilor cu treeutul m-am simtit mult mai bine. Mole!}ealaimi disparuse, Înainte eram ata~atâ in forul meu interior de fostul sot. Dupa asta,el mi-a devenit indiferent, iar eu lui de asemenea. Acum putem treee unul pelânga altul fàra a baga de seama. Mie Însa au Început sa-mi moara rudele §i nudemult mi s-au imbolnavit copiii. N-ai putea sa.mi spui daca exista vreo legaruraintre maartea rudelor. boala copiilor ~i tehnicile magiei la care reeurg? Stareafizidi a copiilor e total schimbatâ. Fiul meu avea mereu diaree, iar acum,dimpotrivâ, su fera de constipatie.
- Sà ineepem cu sotul, ii spun eu. ii fac un desen ~i i-l arat. Asta e~ti tu,jar :!s!a e el. Sâ vedem CUIDinteraqioneaza câmpurHe voastre emotionale. EsteÎntr-adevar 0 ruptura la nivelul câmpurilor ~i este determinata de moartea copiilor.Ce-lleaga pe sot de solie? Copiii. Ei intruchipeaza trecutul, prezentul ~Î viitorul.De muIte ori copiii din vieli1e noastre viitoare ne leaga uoul de celâlalt În existentaprezentâ. În relatiilc noastre se formeaza genotipul bioencrgetie al viitorilor copii.Trecutul ~i viitorul sunt indisolubi1 legate. Trupul tempL1rar al omului se sprijinape treeut, prezent ~i viitor. În aceasta constâ meeanismul karmei. Fapta camisajn prezcnt se petrcce t.:oneomitenl}i ln viitor ~i pacâtuind ln prezent ai aceea~i
.~
280
.S.N. LAZAREV
sltuatie ~i in viitor i nA'asup"
. . ~ u IOlelegl de ce A t. .
fa vutorulULInsearnna ca d il. C IOll3nu asupra (recutul' .
Dacà rupem legaluril 'ac ne blestemam IreCUlU! ne bl u:' acponam
gând trecUlul cu ue cu t:ecutul, rupem legaturile 'i; .. estemam VlltOrul.
cu pastrarea ~i Îm .
fi
!~\ltermc senrÎment de iubjre (:} ~o
u ~lItorul. Retraind În
'JHU llfea acestu' -
.
'Jmumune cu D
trecutu] ~i rupând leg X I "11 sentiment, noi ne vindedi m "
unmezeu,
. d un e cu el ne". vlItorul Rene A .J
ne uCldcm copiii., smucldem in existen l 1 ~'. ..
ganu
- C -' d.
e e noa:stre VJltoare
A
.C 1 e tacUt acum ,)
,
- Incearcâ s~. -'.
.. . a te punfici prin ~,~ .
tl-al Iuat blOcnergj d'pocamta. cere lcrtare ca . .
spovedesc. Dimpotrivâ sopune ceva la (oare acestea Nl . .
A ! 'unt tentata sa-mi P
~
. ]-nll vme sa ma
-- cest lienl se explica'astrez farta ~i u~llrinIa
comrolându-ti situa Î ~. pnn faptul cà, antrcnându ~..
ai depa~it niveluta 10 Ilmpul somnului, tara sa 0 0 i
-te 10 ~lOd con~rient,
legàtura cu il1ter~~e~~I~~~~~1c()n~(iinlei asupra SUb~O~~~:~~~I~: s~o pot! evalua,
care funqioneaza sU1, ea este egoista prin natura ' .'
on~tlJnta e in
con~tiinlei. De indat~bccomrolul ~i dupa vointa Universulu~l;
lar sub?on~lienlul
esle declan~at blocajUlepresllln~a asupra subco~tientului alin
t~ecu( III regnnlll
crescut numarul bOIllo~l .~~n~II~nla incepe sa se des trame Je
Inra pencolului,
omeniri. Dacàl' pSlllCe. ln pnncipiu, acest roc
. 10 aceasta cauza a
ent, aceast:; e(~~av~r: elab~rate regulile unei pat~nd:ISi ~~e
.1[0(;la ~cara intregii
, ezvo1rarll omenirii va tr. . VI,1zate 111sllbcon~ti-
.
aversa man d!ficultati.
sen~~Puteil mllrÎ, ~i ~xpl.ic eu bârbatului din t: '
. .
dist:e,l1tUI ~up:nOn(atti asupra celorIalti ~"1~.me~. Ail nutnl prea multa vreme
;::"e.aca nu va veli schimba pe~(e'
ost eclan~at programu! de aulo-
-o
u ma tcm de moarte, imi ràs'punde :~rebun an ~i jurnatate muriIj.
- mul poate muri cu d.ar atu1.
Doar nu vrcti sa fIti ma n tc121filtate.dar poate muri ~i Ïntr-un
C,a caIre moarte . . mod umililo!'.
- .~m arata 0 moarte demnà ')cu §um1'1 III spate!
Eu Il povestese: '
- Omar Khayyiim m'ea 68 d. .
lin trata! $liinlific, dar deodala ~alll- S~rvltOrullui relatenzii Cl/nI odafa 1--
s.a rugat-a pus m/r-o parte d '
, e. ,Ilea
~ ~s-~ culcat ~i a ml/rit.-, s-a us Ji x-a !ipai'Ol pe dlnfi
0.
alla m/amplare. Un tip '.
'
0 zi ~
t~
ml-a povestzt ca b.
ln reaga, a venit acasa a ~ .. umcu/ sou avea 106 ani A
doua or, C ~d
,mancat $1 [+0 Sp. araf
f. -an ea a dat sii 1 tus flevestei sa-l lrezeascn
Am ~ t 1- rezeasca a V/i7Ut
... .. . peste
- ln\C es, zise bârbatul S' '. ~ ca e mort.
- Ea este un OIn armoniosÎ. ~oI~a. mea ~ bolnava. De ce oare?
0 parte din karma dumneav~as~::.v Idolatnzeaza ~i din aceastâ eauza a preluat
KARMA PURA2&1
- Bine, 3\1 spus ca idolatfia, ata~amentulgenereaza agresivitate. Dacà i\
,\Jspre\uiesc pe omul bolnav de langa mine ~i Îl blamel., acesla este un semn caam meut din el un idol ~i risc sa-i preiau boala'? Dispretuind oamenii le preluâmimpuritatea '?
- Bindn\eles. Sa iutri in noroi $1 sa nu te murdare~li po\i Humai atUnci dmdnu dispre\uie~ti §i nu blamezi.
La conferinte primesc des bi1ete din saUL 0 femeie mi-a seris ca 0 pârasesctOli barbatii, in ciuda eforturilor ei de a-~i ehmina
agresivitatea tala dc ei. Îi
diagnostichez câmpul ~i incep 5:1-i explic:- Dumneavoastra nu faceti un idol din bani, din bUllurile mareriale, dinpozitia
sociala, adicà din cel de-al doilea nivel al teluricului. Nu sunteli ancorata niciin al treilea nivel:
lntelepdunea, aptitudinile, dcstinul favorabU, Ali tacut un
Idol din Dnhul Sfan!. Îu Bib/ie sc spune cà exista Dumnezen Tatal, DumnezenFiul ~i Sfanml Duh. Dumnezeu Fiul este materia, Dumnezeu Sfântul Duh estebiocâmpul, iar Dumnezeu Tatàl este cel care il genereaza ~i se ana dincolo delimirc!e timpulni, spa\iului ~i materiei În mate. Dacà facem un idol din ceea ce-imatcrial, asta inseamna idolatr!a teluricului ~i
degradarea structurilor spirilnale. .
Daca facem un ido!. din spirit, accst lucrn, oricat ar fi de ciodat, poatc ducede a,.emenea l~.degradarea sunetului. amui care idolalrizeazà
sanclitatea intr-un
alt om ii dispre\uie~te pe cei care nu au nimic sfant În sufte!. Disptetul fala de
!ipsa spirimalilatii, fata de cei inferiori, tata de atei inseamna ldolatria SfântuluiDuh. Omul carc idolalrizeazà Sfantul Duh devine inferior. amui care traie~tenUlUaipentrn valorile materiale devine lacom, lipsit de princip;;, ranchiunos. Dacainsa ollml b'aie~te numai pentru spirit ~i dispre\ttie~te ceea ce este pamantesc, ajungela concluzia cà, pentru puriticarea spiritului, trebU1edistrus tot ceea ce esle paman-lesc, inclusiv civilizalia umana. De aceea, renegarea iubirii, dispretul a ceva ceapanine universului nu sunt admise. Toate acestea sunt 0 manifestare a DivinUatii.Disprclul fa\ii de ceea ce este imperfect, inferior, umple sunetul cu 0 colosalàagrcs!vita1e ~i omul il omoara pe alti! ~i pe sine, tala sa inteleagii de ce 0 face
Din cauza agresivita\ii, omul se lipe~te de pamanl. Credeam ca omul se lipe~tecel mai purernic prin ura, prin dorinla
mort;; pentru alm!. ~i numai lucrul cn
formele patologice grave m-a convins ca cea mai periculoasa eSfe agresivitatea
la nivelul fIn,Am crezut cà nu disprelnl ~i
supararea, ci blamarea creeazadefonnatiile
oncologice la nivelul campului. Mai tarziu, confruntand ~iobservand, am constatatca dispre1ul este chiar mai periculas decât blamarea.
- Imaginati-va cà v-ali Inat elan ~i ali sarit doi metri ~i apoi incà 0 data ~iÎnd 0 data in josnl pamei. Într-o ora veli
parcurge 0 suta de metri ~i veli obosi
complet. Cu pa~i màrunti, fara graba, yeti pareurge un kilometru.
ir, 182
KARMA pURÂ 283S.N. LAZAREV
Dispretul reprczima pa~i 13cUIÎ rara rabâ ca -Însa murileaza sufletu! mai n Il d
,~g.
~
re n~ provuaca 0 uhoscala t'vidcIlta.. 1 . 1U CI.:3t once. Intrucm ci se f
'ce ~mal adânc În C<1ractcr.ae ncmtrcfupL palrund
Irnr.un timp, ma g~ndeam ca dis relui est'inlinare a suflelu]uÎ Àpoi;} ,
. P~
e tonna cca mai periculoasa de
b .. < ru constatat ca sunt altcIe \:1n' .
lamani sU'! disprepJ! iar la b" .' 'i131 pencuk)ase. La bJza
, ,aza acestUJ3 renegarea iuh' ..f
~d
gerea sentimenru!ui curat al iubi r"
Ç,~ d'. -
Ifll J.
ta -.
e 0111. Rcspin-
d11 13ta c altI oarnenÎ -
e ~1gresivitale. - geneleaza valuri infregi
. ,ln pr~rna carte. am simlÏt intuÎtÎv ca cel' "IUrnrea dm tine. Princi palul i lld ', t J
~mal
.
pCflCU!OS
.
l.uen! este sa Deizi
..( Ica or (LJpa care dcrer .. rla nivelul cÜmpului este niv e! 1
.b ' ".
. IlllIll 0 lormatie canceroasa
h ~
. U lU lfll III sutlet Re t .' . ~
lata de oarnenL Înrarilii Prin cone l"r. ~
. negarea mrcnoara a iuhirij
1ep,l" ,ata de lume si pc'
'ca e spre cancer $i spre aJte boli. ~ . JJ1caraCter, este prima
Mi s-a transmis di am fast cautat la telefon de 0 femele. Fiica ei a inceputsa se ocupe de yoga ~i, la inceput. totul cra bine, dupa care starea ei psihicas-a inrautâtit mult. Acum este 1ntr-{)slare de tulburare ~i se gase~te la reanimare.i\Ui uit sa 'lad despre cc este vorba ~i. În aeest timp, ma suna lU3ma ei la telefonpcntru a doua oara.
- Ca sa ;Ji multi bani trebuie sa intelegi ca nu Ii poti Iua in mormânt ~i difericirea pc care 0 dau ei este relativa. -În tilosofia indiana. absolutizarea fericirilpamante~ti se blocheaza prin revenirea la inceputuri. Întreaga lume materiala este0 manyâ. n iluzie. De aceea nu arc sens sa te agati de ea ~i s-o iube~ti. Aceastada posibilitatea dez.voltàrii unor mar1 aptituqini ~i cuno~tin\e, a uoui avant uria~al spiritualitàtii. În final insa. spiritul care dispretuic$te trupul' devine 5teril, estefranata dezvoltarea aspectelor teJurice; civilizatia incepe sa decada. Pcntru conti-nuarea dCl.voltarii este nevoie de renegarea fonnei anterioare, adidi de aparitiaunei filosofii care sa respinga Duhul SŒnt ~i sa fie orientatà sprc valorilep3màIlte~ti. Daca aceste doua contrarÜ 'lOf fi disimuJate. ambeJe vor pieTi.Orientarea Rasaritului §Î cca a Apusului erau unite 10tr-o forma originala $i anumeprin emigrarea karmica. Omui traia una sau Hwi muIte existentc in Orient, iardupa aceea in Occident. Emigratia direeta exista desigur ~i ca, clar avea mai mu1tun C3racter formaI. Prin unnare, daca un european a trait ln Orient in existent~ltrecuta ~i s-a ocupat de practicile spirituale, În aceasUi existenta preocuparilc saleavcau anumite relultale pozitive, Dar numai in condi(iile respectarii drastice aprincipiilor morale, pentru ca aspectul telurie cra deja conectaL
În sectele mistice. erau larg utilizate metodele de abstineilta ~i de reprimarea dorintelor $i cerintelor trupe$tÎ. Practicarea tehnicilor orienta te tara 0 sufidentapregâtire este deosebit de periculoasa pentru europenL ln Rusia, a fost 0 perjoadacand contrariile au coabitaL pentru un anumit timp, ~i s-a format gandirea omuluiviitorului. La Începutul anilor '60, cand ideea comunismului s-a cUitioat, comu-nismul a Încelat sa mai exercite presiuni asupra tendintelor capitaliste. În acestmod, se poate explica inflorirea ~tiintei, artei ~i culturii din acea vrerne. Acum.Rusia va trebui sa repete toate acestea la 0 scara mai larga. În anii '60. ln Rusia,multà lume a ineeput sa se intereseze de filosofia orientala ~i de practicilespirituale, din care cauza multi au ajuns la clinicile de psihiatrie. Acum seÎntâmpla acela~i Iucru.
- Ca 5.0 puteti ajuta pc fiidi., trebuic sa va purificati. iar apoi rngali-v3 pentruca. Trebuie sa va amintili toate momentele În care i-at1 d1spreluit pc oameniicare v-an jjgnit ~i v-au injosit ~i sa-i multumiti lui Dumnezeu ca v-a dat prilejulsa va purificati sufletu1. pc al dumneavoastd ~i pe al urma~ilor. Toate momenteleÎn care i-at1 dispreluit pe oamenH lncapabili ~i imperfcqi, În care v-al1 uitat laci de sus, in care, din cauza ignorantei. v-atl suparat pe dumneavoastra ~i petoata lumea au constitUÎt un mare l'aUpe care l-ati produs, Cereti-và lertare pentrutoatc acestea, Jar ~i penlru faptul cà acest rau l-ati transmis fiicei dumncavoastrâ.Ceret1-va iertare pentru faplul di fiica dumneavoastra, inainte de a-~i purifica
Mâ suna 0 cuno~tinta:
- Ce ÎIlseamna vorbcle lui Esus. . Il b t ' .-
- Toate poruncilc Jui Cristos S
. .,[l, e! e
l-il aproapcle tau ca pc tine Însuti" ? .
- ~ e re era a suf1et nu J t. 1.
suparam, uràm. blam1111 dar A
In l' nt. .'
a Ulp. ~a cxtenor ne~
. <-, enar trebUle sa ne .b' "' .
ca acolo suntelll egaJi cu totii Daca~ ~
11 .(
- '
lU lIn UII1. '
pe al{Ji pen/ru. - \ . 1I1su et nu eXIst1 H b. . ,
~I hlamarea. ûrnorandtH1C unii pe Ii"' 1 - ~1 Ife, atuncl vlJ1e supararea
",a ~ll a Illvelul [m ne ~
,
copm no~tri. pe-ntru ca aic I' t .'omoram pc nUl in~;ine
sun em un tot uultar . .
"A~um,' c~l mai important lucru: cand iubirea '] ,;- . . .
lIlHofl. ScntItnentu! iubirii este Cel'
1 ..~ em:a UIn sul1et. ca nu poate, . a COmUI11UI111cu Du .
cu omul mbIt este secundara L ;0;:mnezeu. COIl1UnlUflCa
. Udm putere pentru a-[ i h' 1 "pentru cel care ne-a creat. Înseam na~ ~ il .1 pe a ru! dm lUhirea
ca preocuparea Penna tx .rea contactului cu cel care oe-a cre t d
'1
oen d pentru II1tensifica-..
b. ..
"a uce a cre~terea Perma t
~,
lU lnl ll1 sullewl nostru. Suflet 1 d '
oeIl a a senLJmcmului
d '". u. ar ~l corpul sunt
"a " t ~.
aInUJc$tc credin13 in Dumne ze '. b.
~ '~ na oase .<Hata tunp cat
-"
.U ,1 lU lrea fata de el.
ln forul tntenor. la II1velurile fine exista". .superioara ~L cu cat iubirea din 0 ' t
..
numai rubne, adlca 0 comuniune
. fi es e mal marc in tl t "mal aproape de Dunmezeu Ca" d A.
su e, cu alat omul este
"
~
. . n , III vara anulUl 199J J. .Inca precizaL eu puneam palma tu .
. lagnOStIcuJmeu nu era
Noi ii iubim pe toti oamenii ~i Ch~e
d~~ar~ ~l ~ronuotam mereu cuvântuI iubire,
A ... 'i lar aCd el ne JIgnesc fa l' ., ,
III nOl mlnrea, Îf} ei Î1 illbiID D .
""
ra mOt!v, lar nOI pastramA -
pe umnezeu ln JUbIrea t f 'lll(otdcauna Joua s(raturi' iuh r.re 0:: ~
d ' ~ .pen ru lecare orn exista
~
.-
a tata e lrIvell~ul sa ~". .
pentru graulltele DivÎn din Înteriorul ~ P . .u. pamantesc ~J lUbÎrea, . . sali. . entru a IntenslfIea .
b.
'"f -
cc-
este mal Important În om (.el " 1 b ''. '
lU Irea Jat<l LIe ceea, uncu tre UJe peflodIC S~
"~ .
de a COIIluta forte le de p c secun d'lI
' P '.
a se nS1peasca. Pflceperea.
d '.. ~
(e prlllcipai este PrÎ 1 -..
§l e 3-1 punflca pe <-'I!Iii. ln mâsu ra~
IIl'
.ceperea (e a te punftca
- -. - lafC omemrea va re' -
. ~ .,III sufJeL I!l acea masur?i ii vor f dl' .
U$l sa-§l pastr-eze JUblrca1 esc 1Ise u§I1e spre zilIa de maine.
l l'11
194 S.N. LAZAREV
sufIetul, a ÎncepUl sà-~i cultive aptitudinilc ~i inteleclui. Rugati-va pentru ca le/ul~i sensul vietii fiicei dumneavoastra, fericirea ci suprema, sa fie iuhirea pentruDUlllnezeu.
- Spuneti-mi, care-j raIiunea inteJecrului n051r1l? lTI-a Întrebat un pacient.Mai ales di intelectul ne leagâ de pamant. Srresul care-J oIlloara pe om estegenerar de con~tiinia. AdePtii yoga spun cà accasla con~tiinta este un rau ~,icaca trcbuie decuplaÜL Numai a~a Îl vei cunoa~;te pc Dumnezeu.
- Co~tiinta devine un rau arunci când e gre~it orientat~LCa oriee abiect inUnivers, omui este in aceia§i timp ~i cauza ~i efeet. Înainte. oamenÎi de §tiintâconsiderau di 0 SIca sau 0 planeta creeazà un camp În jurul sau $Î ca orke ti.pde câmpuri este secundar În comparatie cu pbiectul t1zic. Mai tarziu, s-a constatatdi microparticulele sunt in acela~1 timp $1 structuri ale câmpului ~i ca acestagenereazâ particule virtuale. Prin urmare, nivelurile fine ale câmpului crecazacorpuri cere~ti ~i detcrmina existenta acestora. Acela~i lucru se inr.âmplà ~i Încazul omului. La inceput, §tiinta considera cà activitatea psihkâ a amului esfC0 consedntâ a activitàtji fizice. Gândul este produs de creier, iar emotiile sun!reaqii la evenÏmenteie exterioare. De aici rezulta di emotiile sunt secundare ~idi sentirnentul iubirii este un rczultat al Ünplicarii fizioJogice ~i al tendinIcl deperpetUare a speciei.
Sursele mistice ~i religioase au oferÎt lot timpul Înformatia ca gândui ~i emoliiJecmmlui continua sa dainuie ~i dupa destramarea eorpulllÎ, adicà cIe SUn( cauza~i nu efeetul. "Cuvântul repetat de un milion de ori devine obiect", spuneauyoghiniL înseanma ca omul poate fI vindecat ~i i se poate schimba destinul cuajutoru! cuvântului, fapt ce confirma primordiahtatea cuvântuluL adicâ are IDeinteraqiunea permanema dintre cauza !ii efeet. În realitate, structllrile spirituale~i cele fizice sunt diaiectic Iegate :?i una trcee fn eealalta.
Structurile dimpului uman sunt ambigui. Exista straruri ale campurilor caredepind de corp ~i de organele acestuia §i exista straturi care determina organismul§i comportamentul aeestuia. Cel mai adesea, bioenergeticjenii lucreaza cu câlnpu-rile secundare; de aecca actiunile loI' se rezuma la ameliorarca starii fiziee acorpului. De aceca atitudinea biscridi fata de bioenergetidi a tÎJsr negativa. la[ei ca .5iCala de vrajitorie. ReIigia aqioneazâ asupra campurilor prÏmare. Gându-rile, emotÜle, comportamentul uman tin de câmpurile primare, adica efecnd Setransforma În eauza, §i, in aeest fel, ele de termina destinuJ ~i sanatatea omuJuÎ.Gândurile §i emotiile, ca slructuri spirituale, prcvin ÎIur-o masurà mai mareaparÎtia corpului tÏzic, ÎÎ determina starea $Î comportamentul.
La inccput cauz.a ~i efectul erau singuJare. 0 data cu dezvoltarea timpului,spatiului ~i materiei, ele au inceput sA se despartâ ~i con~tiinta generata de cIetrebuia sa tindiï mai mult spre unirea cauzei cu efectul, adicà spre Îmarireaunitàtii. Cu cât este mai mare unitatea, cu atât e Illai mare sen1imentul iubirjj.De aeeca sensul dezvolràrii intelectului stà În umanizarea acestuia. Cunoa~lerca
KARMA PURA2R5
.-
'"' 1 cun\)a:;;tcre<.i. ;-
Un pas Impürtant H, ..,'~- abordare umamSld.
'.,
1nmii este iruposlbrla tara ~. lui urrncaza 53..1 facC\ omenueal
,.~
1'(!
' -'-' L,," J lrarea umanlsmu
umll:;' -'-' ,"
.. ~.Pul und ~edinte:
"
> m-3 'intrebat lI1 um ., i)Un pal.It.nt'fca prnpria karma, .. y: . . Ajutorul ciat uüUl- Cum s~ püme Pj
Ufl Jste sa te preoclipi de aJ~J1, $a~-j,,3
dJ~\l:nterese1e spirituluiC .l mal bua mlJ oe e. . ~' tare Izvorata ln 1 . .
h -.- ,(:.
", < araIt reprezmta 0 comp~r. . . birca sum cele mal, unÇDm slab, hpsll de ~p, .v', rea structurilor splnt~lale ~l 1~.e care le-ati tacut~i nu ale corpult~l. ~cu
akannel, 0 serie de .
t~ple nega\~vet~use in urn13 celormijloace de punnca
b~el
3pCIl tfU ca valorile splrnuale a~
l~s
a T)C ntru Dumnezeu., .f sI POSI 1 e y .
us de lU )HC t.'
candva aH~
l),'.' 'Pamant a fost pusa mal pres ~ ]) nu este 0 atltUdlnefizice. Iu~tr~a ~ent:~afea teluricului ~i dis~retul f~t~ ~e
c~ltivarea iubirii fala .d:Prima reacpe (ren, , . itului nu se poate mraptUl~r 1.
cu atat mai Înahacoreetà. Dezvoltarea spa,1 ste mai ancorat m te une,- ~ . ru cat omu e
t ee este pamantesc. ~tO
" ," f spiritUalltatea sa.-~'
trebUlc sa le ~. al? .".~
. oameni evalucaza- Ce inseamna adev. ru . . S-")r ma j iel. ImaginaIl-va ca dmd
,.
, C elaI aIt din~ 1 t' d'~nsltatea mil hi de 'le eIC. .-. Adevaru. ~s e .e"ll l 0 face diotr-un singur ung."
'\alalt egala Cl!.'~ 1 SlluatJ~.
nu' d a evemmelllt:, ce 1
~una ~l (:Iccca~,.' de consistentfl a ou
~ 1 ~ cu mai mu [a1 l1:'i 0 mformatle . 1 Cu cat omu czece. 1-inu. \.
- " didi' de cinci ori mal mu f: '.. ~1tr-o singurà lcgal1lra, cuzeee eveuunCl1lt:. a
",1 egate nu nUn1al de exisre f ~ I ~ . l'sau Je ascendenIÎi mei EJe ~
1 . .
,n~e t: me C.
'
antCrt<.lare, erau lJ1 egatura cu JIl t ' '
. -
anuJui 1994. mi-am (ht seam'~~
' h '
reaga omCl11re, De la Cincle
"
<- ,<-,} ca pSl lcul a fO'lfte mult' .
'
loarte puternic: banii]i destinul t~. bOl
~
< ~l oameill se deformeaza
C,].,a\iora t au rnCC j1ut sa LI)n .
J.
,1Inlest.'nta aceslora aE dev> .(d
,- ~ ~ -."<- l Hnc va onk morale,
P '. - ~
. (:01 OU..l lI1tampJan pe C'lre t'b"' - l "
fi 11la l!1!amr!-;trc: 1) fcmeie Î .', '
. rl. Uld sa e JJllclegnl! pmeSlelte despre Prohle' 1 .' s
c:
este un 0.
111 absuhH normal ç' t t ,'A
.
,"me e ~l :
.
,." olul meu
N r
( . y1 0 U~l 111 UitlIllUJ an mi . - ,
H se gande~te dec;tt la bal' A"se pare ca a mnebu/lit.
,\ -11. 111I1npresJa ca Llecade
"i 'j"'...1111I1ceput sa <lnalizcz situa lia ln vi' 1. ~,'"
Inüra ,
t'
t 1 t '. .'
da antenoara $1 1'1 acce' ',: ~a ald (C l{llil ~l menJOria kannic a
~ ,
J d ~"d~!
.
\afsta el :)-a~
'
a exp 0 at acum Tn <lceasf~ 'sa transmit5 aceasta memOl-ie ur 'J '
'.:, ,il eXJstenta, ci pUlea
,1 '1113$1 or $1 proeesul ine t
,
fuctonat În el. Comportarea inc
't' ,J'
.,.'.epu U1 su letele lOf a
~'.
oreLta ulIl ultlmll 'lm Put~
l '.A
'sa..! actlveze ata§alnentele stocare Ir .. ~ <- ca S3- llltarne muJt ~i
al fericirii pamalltelti. Pute~usa fi.1
11
con§tllnt.~: banii $i bunastarea ca simlx;1
. e Hl ucnte Jm parte1 societ~ l " N '.'
aceste vanante jnsa nu era cca ade ~. ~ C., a H, ICI una dinrre
'- 1V3Iata. ,auza cra in societa t d
~t.
1Il cgatura cu zona ue aeu n J- l ' . .~ . ea no
,
r -amcricana
C ] -. "lU ,lfe JJOcnergetlca" de de ,"..
,(HUP exul lI1forma{ional-bioencr g .t ',~ ~.
asupIa AntarctlCJl.,
. e IC este raspandltPe Î t P
~ ~
structUnJe principale care unesc t t j ~ ,'
.
'
n reg amantuJ, Dar
d.: 0 u nHr-o sHlgura unÎtatC' -
cee, deasupra Antarcticii Conc],
'~.. ,~e gasesc. nu ~tiu
G ' . - .'UZla era SlIllpla,
, ~notlplll campuh.11 omcnirii s-a de Jasat c-"
. ~-
,
P.
nnClpal jn acest sens ji revine S U AP\
a1re \alonJe pamanrqu ;;Î ro]ul
d ~,~,
. ,n. i cest lucru sc che ~
.' .',
C viala amcncan pe ÎIJtrea ga Pl ~ j ~ ~.
alna" .
"Iltona nwtJu]ui
v, , < aneta (upa caderc'a soCÎalism 1 '., 0 ."est ~1 Est. care a nwtivat dezvoIt are
'
~"
~',
U Ut. pOZ!t18. diJltre
, < <1. a lIleeput sa dls p ara',
putermc pn)cescle Lie degradare 1 l,
- "
~l s-;w InlensificH
[) ,~ . - ~ '.,~am exp lC,1( terneii:
- ,aea umu] a savar~H ceva ln aceasta via';- "~ -'
aeest tapL siluat1a se poate remed',"
ta II~lfcaJ]du-$1 subcon:jtiemul cu
D. la plJIltr-o mllllC'l penIl' .' ~
'aca Impllritatea a piHruns mai p f d' ,'"ancnta cu sme Însu~i.
[(l un ~1 el ~l-a mtmat urma$ii, Je est ]ucru
, !
KARMA PURA 287
este mult mai gray. Daca ins5. acest luem l-au faeut par1ntii ~i stramo~ii sai, atuncivolumul acestei munci cre$te proponional ~1 sead çanselc de supravietuire. lncazul pacatelor din exislentele precedente, sunt ~i mai multe problemc. Dacà insocietatea ln ea,re traie~te omul sunt activate asemenea tendinte. amuI este practiclipsit de oriee 5ansa, Cand omul inccpe sa-~i cultive moralitatea. conceptiareligioasa, se preocupa permanent de perfectionarea sa spiritUala, el poate sa seÎnchida impot.riva impurita\ii venitc de la ascendenti ~i din existenta trecuta, dar.in aceJa~i timp, sa se purifiee pe el ~i pe urma~ii sai.
Sa-ti lnehizi karma pentn1 societate :si omenire este foarte dificH, De acceaacum Incepe degradarea structurilor spirituale chiar ~i la Cc1car~ 1nainte se af1auÎnlr-o situatie mai bUI1~1.
Acum despre blocare. Este vorba de cca de-a doua lntamplare. Omenirea seancoreaza ln teluric. crc~te agreslvitatea ~i 3$a, ajunsa la linia ro~ie, se transformaintr..un program de autodistrugere. Oamenii ~i ufm3§ii lor ineep sa se imbolna-veasca ~i sa moara. Dar acesta nu este singurul mecanism. Când sufletul copilului,inainte de concePtie. intra În biocâmpul omului. acea impuritate care i se tI'ansmite,omul trebuie sa (1ispa~easca prin piel'deri, chinuri, bolL Printr-un comportamentcoreet este posibilà 0 purificarc atat a persoanei proprE, cat ~i a urma~ilor.
M-a sunat nu deumlt 0 cuno~tinta dinu'-un alt ora~.
- Am mari probleme ginecologice. Mâ gandesc deja la operatie.Am fost surprins. Am eonsultat-o nu demult!ii tatul parea in (eguHL Diagn0Stl-
chez ~j Încep sa-i spun:
- Aminte~te-ti! La sfâr~Üul deeeniului §apte, cand }..ai cunoscut pe sotul tau.puteai sa ai un copil, 0 fetita. Dar trufia ta, absolutizarea destinului favorabil§i ie~iri]e de agresivitate in legâtura cu aceasta au Întinat sufletul fetitei ~i ea
nu a aparut pe lume. Acum are iae intensificarea contaetului cu Lumea de Apoi~i impuritatea ei se Întoarce la tine, 3$a cà trebuie sa te rogi §i sa purifici sut1etelecopiilor nenàscuti §i a urrnalilor loT.
Dupa aeeea rn-am gandit: de ce are lac intensificarea legâturii cu Lumea
de Apoi. Se pare di este unul din clemente le a ccea ce sc numqte Judecata deApoÎ. Daca amui are urma§i armonio$i ~i puri, ace]tia su nt protejati. Daca elÎnsa ;-3 Îlltinat, ei vor fi purificati În repetatc rânduri prin boli §i nenorociritrimbe omului. Contactul crescut eu Lumea de Apoi pare sa traga conc1uziileÎn legâtura cu modul de comportare al fieearui om din aceasÜi existenta §Î dinexistentele lrecute. Cu cat il fost omul mai corcet ~i mai nobil. cu atât mai purisunt urma~ii sai §i cu atât au mai multe §anse de supravietuire. D1mpotrivà. celcare a lntinat sut1etele urma~ilor in eXlslenta trecuta va tÏ nevoit sa le purifieein aceasta viala prin intennediul boliloL
Am devenit cudos sa ~tiu cand au lac intensifidirlle legàturilor noastre cu Lume;\de Apoi ~i cu structurile noastre supcrioare. Dupa datele meie. acestc pcrioadl'
~con,troleze sltnaIia ~Î acest lucru 'ilorn~ cO~U~:lJC~cu oamenii ~i Încearca
~omurnune cu Universul '-':J' cu DudezvoHa. ln mterior insa el
"'sr
~
"fi. ,
'~ mnezeu $' d.'
,', e l[J
ln ,oruI m~e~!()[ ~ste periculoasa. Acea~(a1
~
OTlllt3 ~Ul de ,a-.§i subordona situali:i
~tl1ver~u)UJ ~l a lm Dumnezeu, În aeest'
lUseamna sa-JI IInpui voinp În fa a
~mpolnva lumii intregi, care se lrans!~~~àse de~l~n,eaza agresivitatea interioa;a
en~ru 3.-1 salva pe am, i se ia conterapi lU ~rogram de amodisfru crc
de SltUalle la nivelul stratului superfiCi~:~1exten! al sltua!iei. Nemu!lumirea" fat,1
s~tua!lel. Nemultumirea fata de situatie ~
~mo~u]or duce la schimbarea structuri!
§1 rnoarte. Cu cat este mai smerÎt ~mu~n~mt~nor d~uc~ la destrâmare, degradare
el poarc Controla ~i schimha <t'ln to~ul sau mterior, cu aUit ma' J
Cllnoa~terea particularitati~~~a~~ala extenor.
1 mu t
O~lUIUl mari posibilitati pentru dezvl~~t~r:telsrruclu:ilor bioenergetice ii ofera
~e . !mportamâ va ramane Întotdeauna iu~'SpJTHuala, dar nu pOaIe constÎtui un
0 mdre~tc În sufletul Sa~ llIfca pemruDumnczeu pc
'
Î'
- (:ure ouml
{1fl [oate .~rarile Jumii, oamenii se rco'P:~t>~c~l~1~t!mtei, IleÎnreJegând faptuJ %à Î
cupa, de dezv?ltarea aptit.udinilor $1
raspJ~tItt pnn moanc. Lider a d C\' ' '.
n locul avantOlJclor §Î fcricirij Vor ["
valonl~,
~
euH tal3 al" ca' . .d ' "
J
,e p~mante~ri, Situalia se Înrâutàte~te' ~, ~Ie~ l ~ealun sunr ln leg,ÎllJl'3 CH
nu s~ ma~ po~te saJva lÜrnic. Fiecare trm~l.:atar mcar~p.~in jumatari de masura
~~~lt!U a rmpledica involutia. DezvoIta/apt~ ~.de~V?ltarlI se hlocheaza de ios
:;>H1ntcl au crescUl atâ! de muh incâ! ,~a CIVlhzatltl ~i ancorarea În Ieluri~ a
C3ZI
LII u~ui nivel ridicat al stru'cturilore~~s~elnt~
lon~
!enirii ~~te posibi1â I1tnn~-liil;
a I1lvelul fin Ameri-'a '
.'
\.1 on Of spIntuale
A' '(.; are man proble D,
.
~lenca 0 rezolva ln subcon~tient prin tm~. ezvoltarea spirit~ala deficitar5
cn:sc. coruPtia, criminalitatea se de .t '
~endlJ1Iele. sale urnanir3nste. În Ru<sia'
conf1jcte1e et . ,s rama eCOnOIllJa s' . ..-
~-
"
, olee. cre-5te neÎncrederea ' 'e JIltensltJea de aSemenc.
care ar fi Futut salva lara, este ignora!aIII putere. Parere~ oamenilor Ît;zestrati'.'
nu rez?lva. mare lucru. Este necesarâ c~~:reJ SUnt Indeparr3ti. EforttJrile izolale
domcOlul Idcologiei: daca A
In Rus "
[ea unor,
programe guvernam el' tale
A
a fi l'la nu se V' d " .' m
s~ elt~ tH, ca va avea loc Într-un regim da I~~oce a la 0 purificare volumara
u {l spun di in Rusia mafia' . e unpunerc.
care va pun~ n:âna pe purere. AC:~t~~~;~lle se vo.r uni iI~l~~un singur conglomerat
el nu ~e va InrampJa, Telul oricârei stru'
co~travl,ne ]OgiCIl universale ~i de aceea
~atenale. D.aca va veoi Ja putere strlJctu~~lfl .~afl,?te .il constituie oanii, bunmilc
lntreaga SOCIetaic ~i se va produce 0 desf ~a IOta, ~lOenergia acesteia va il1\'adJ.
se va des trama . ramare rapldâ a st ., .1 '
econOffi13 ~i ÎIltreaga tara.metun or spirituale.
'111\
KARMA PURÀ.289
Pentru omul de afaceri, lUCTUlcel IllCiiimportant este imaginea, pozitia socialtLSunt lucruri care tin de un plan mai fin dar. În principiu, reprcl.intâ acela~i lucru.De aceea un guvcrH baz.at pe ideologia afacerismlui condamna tara la degradare~i dcstramare.
/~
Numai aiunci cand ideologia {àrii &ia oamcnilor care 0 conduc este determinatade valori spirituale socieratea poate supravietui. Daca guvernantii vor fi nuafaceri~ti, ci politicieni, situatia se va imbunatàti. Pentru poliÜcian, lucrul celmai importam este controlul asupra situa\iei, intelegerea ei, adica intelepciunea.A fi politician ~i, ln acela§i timp, un om moral, spiritualizat nu este la Îndemanaoricui. Prin urmace, pentru supravie~uirea societatii este necesarà mentinerea ~idezvoltarea stnlcturilor care unesc fortele oameniloT morali, capabili sa emilaidei noi fara de care sodetatea nu poate exista. Societatea trebuie sa recunoasciiia nivcl legislativ cà 1iderul ei nu poate fi pre~edintele §Î par1amenrul, ci cee ace noi nunÜm opinie publica, aldituità nu din vomrile majoritàtii, ci d111parereaoamenilor nwrali &iclarvazator1. Ace~ti oameni se realizeaza În cultura, arra ~imijloacele de lnfonnare În masa. De aceea statu} trebuie sa acorde mai multefondurÎ pentru dezvoltarea culturii §i artei ~i sa contribuie la dezvoltarea fonnelornoi ale accstora. Pe.ntru a se adapta la noua situatie, organismuJ trebuie sa seschimbe. Daca el este pregàtit penin! chinurile morale, nU are trebuin\à de d1inurifizire.
lnfonnar,ia noua se recepteaza intotdeauna cu dificullaœ. Dacà oraul nIJ e~Hepregaril pentru a~a ceva, schimbàrile vor veui pc seama bolilur. Stdut care BUe pregaÜt penm.1 chinuri\e spirituale este cnndamnat la pÎeÜ~, epidcmii, connicte~i rà'lboaie. De aceea pregàtirea socieratii penrru chinurik spiriwalç este garanliasupravieluirii ci. $i a1d locul principal le revinc mijJoacelür de informare
jn
masa. Daca cie primcsc p7in lege dreptul de control asupra guvernului, annateLcomplexelor economicc, atunci va scadea considerahil amenin\i1.rea destramariisocietàtii &i a izbucnirii razboaielor.
'
Pentru ca societatea sa se dezvolte normal e nevoie de bani. Dar banÜ Ji dafiecare producaror, ccea ce inseamnà cà apàrarea proprietàtii pr11/ateeste condi~iaobligatollt:: a exi&ten\ei statului. Banil nu sunt insa totu!. Bi tft'buie sa circulenon~ia\' Pentru aceasta trebuie aparati ntl nnmai banii ~j proprietatea, dar ~iccÜHenii ~i drepturile lOf.
A,pararea av~rii ~i personalitàiil onmlui sum norme lcgitime ale exis(en\eioricàruÎ stat. Dar trehuie apar3te ~i ideile ol1111hÜ,proprietatea sa intelectualà,<h!idi cet de-alln~ilea nivel al teluricului. Cea mai mare aœl1\ic trebuie acûrdatàceilli de-al palTulea nivel al teluricului, care, de fapt, apanine spirimalului. Este'Vorbade apararea fundamentelor morale ~i spirimale ale omultli. Înainte, moralita-tefl el'a <-:TcaiJln manastlri, iar În prezent presa, cmemiitograful, teatm! pot dano! f(mile Je Jezvoltare care sunt vital necesare pentru asigllrarea sockta\ii.
in prC7ent, aceasia este una din condi!iile supravietuirii De aeeea rendin\ade promov:ue a 5plrituaiirà\ii ~i a umanitarismului va cTe~tc in toatt: tarik Jumii.
! 1
290 S.N. LAZAREV
1;'1;1'-
Femeia Jin fata mea cra un nou semn de Întrebare.
. .D:reglare~a .câ~pului În dreptuI gIandci mamare ~i În regiunea pancreasuluimdlc~ ~ulburan gl~eco~lo~ice. Prezenta un proces des1UIde periculo;. Îi ccrceteza~:e:qVltatea ~~~n~tJeI~ta~1 constat ca e zero., .AgresivÎtatea subcon~tienfa la fel.Cercetez al tlulea ~lvel, protiInd. al agreslvltatii, dar el este cural. Numai Încel l~e-al~p3~ru1ca mvel agresivitatea icse la suprafala, Verifie absolut tot ee-Îtelune, sa vad de ce s-a putut ata~a sufletul femeii. Sunt uimit: totul e cUraLnu este ancorata În nimic. Cereetez ata~amentul de spiritualitate de sr" t 1 D l 'A'" 1 '
an u u 1...,lC.1~1,1,s~ rc eva u~ rablou straniu, Ancorarea merge În valuri, urcând ~i coborând.
(eva 11alll~entc~za ata~amentul de Sfântul Dilh ~i se afla la baza starii ei. Femeia
este a~a~ara~ de tlll1p, prineipaluI purtator al informatiei În Iegatura cu Spaliul imatena, Zambesc: - ~
Nu stlllleti ancoratâ in nimic telurie, ii spun eu femeii, §i nid de spirÜua1
L.a dumneavoastr~ exista absolutizarea fimpului ~i acest lucru se manifesta ÎJ~dlsprelld [ala de sOI.
D~, am probleme cu sotul, da ea dÜl cap, Noi avem fiecare Dell totul aJt5c?JlceptJe ~csp~.e IU~le. Daca eu H spun ceva, el transfi:Jrma tond in murdarie~1 ;l,~e 0 3.T1tudme dlspre~uitoare fa~a, de pornirilc meJe spirituale,
-'"Tt exphc femeii:
, - S~ntimentul de mul}u~n~re suprema este În iegàturâ cu controJuI asupratl?lpuiUl" amui. ~oate st~pam f1mpul ca pe 0 proprietate care poate fi absolutizata.-51 atuncl pormnre noastre spirituale su perioare le sitnam deas
.b
. .. ., .
'..
... . upra III lfil ~I
s,u~te~ ~ficatl pn~tr-o mate mechIlate. Irnaginati-va di 0 femeie iuhe~te untJ"ca~o~~J~htr~o dat~ 1se ofera un sfânt pe care nu-I iube~te. Si dadi ca e hotaratasa .a~ba-un copIl,cu tlcalosul pe eare-l jube~te, copiii ei se vor agata de momentele
~pl~l~~aJ~supenoare ~i ~or fi sfinti. Daca ea insa va situa sanctitatea deasupra1U~lnl §l,va avea ~n copIl cu Cel Sfânt, va da na~tere unui ticâlos ;;i netrebnic.Sfantul ~l nerre.blllcui sunt la feI de apropiati de Dumnezeu, diferite sunt doar
rccom~e,",ns~le~1pedepselc: De aceea revizujti-va via ta ~i Întelegcti ca singurastca calauzHoare este scntllnentul ÎubjriL
1
I
i
i
F
~
1
1~l
,ii
f1:
P.
Merg pc culuar Împreuna cu 0 fcmcie, spre biroul acesteia.
- :",ici, imi arata ea una din incaperi, este 0 cantina gratuitâ pentru colaboraturiinu~tn.
Sunt miraI. Principiile sociaUste, uirate de stat, sunt reÎnviate de aÜlCc-ri~tii ru~i.
M_--<1mÎlIt3!I1.Ït cu acca femeie fiindca cra un eaz infcresant. Omul de afacerin,cata~a( ,de. han!, phil de solicitudine fata de altii, Î~Î da seama dÎntr.o uatâ cas!tuatJa 111JuruJ sau incepe sa se destrame.
1ntram În birou ;i incepcm dialoguJ.
KARMA PURA 291
- Nu demult am fast in straÎnatate, incepe femeia sa-mi povesteasca. ~i amluat Jegâtura cu 0 clarvazaroare, Aceea mi-a spus ca treburUe mele sunt incurcate~i cà pot murL Mi-a spus ca exista doi oameni care Il1-ar putea ajuta. Unul dintreei sunteti dumneavoastra.
Îi cercetez biocâmpul ~i vad in el posjbilitatea mOI1ii. Mai mult, moartea soiului~i a copilului. Motivull-a~ fi numit inainte ancorare Îotr-un destin favorabiL Femeiatrebuie sa fi avut neplaceri, insa ca n-a reu~it sa le accepte În tota!itate ~i sale purifiee. Înainte i-a~ fi spus doar aceste lucruri. ACUIl1Însâ am inceput-o altfeL
- Omui il cunoa~te pe Dumnezeu- Tatai pe câ,teva caio Prin Dumnezeu-Fiul,dezvoltand lot ceea ce-i material ~i construind civilizatia. Prin 'Dumnezeu-SfântulDuh, dezyoltând spiritualÜatea ~i culwra. ~i direct prin sentimentuliubirii pentruDUl1mezeu. Înainte, de pildâ, omul tindea dHre spirimalitate ~i se indeparta totmai mult de telurie, t3când din spiritualitate sensul vielii sale. În final, aceslluent avca ca rezultat degradarea. Pentru a se dezvolta in viata urmâtoare, else deI imita de valorile spirituale. Banii, bunastarea materiala deveneau pentruci sensul vietii. ~i, În aeeasta perioada, el a fast cel mai aproape de Dumnezeu.A venit. cum s-ar spune, "epoca rena~terii" in spiritul acestui omo El s-a in<.lepartatde spiritual, dar il-a apllcat inca sa se ata~eze de fizic. Dupa aeeea el se Jipeatot mai muit de bunurile parnântqti ~i a inceput sa fie IovÎt de nenorociri, deboli ~i, in final, de: moarte. Eliminând atraqia pentru telurie, el aspira din noucâtre spiritualitate, dar deja la un aIt niveL
Acela~i lucru s~a intâmplat cu Î.ntreaga civilizatie umana. Orientul aspira câtrespirÎmalitate. dar absolutizarea Spiritului il ducea la dogme, la anchilozareaideilor, la caste ~i despotism, Renegând spirÜualitatea, Occidentul a dat na~terecivilizatiei ~i democra~iei. Pentru ca omul sa se gândeasdi. numai la bani ~i sadezvolte civilizatia, el trebuie sa aibà 0 baza spirituaIa, acumulatâ Înaintc. Altmin-teri, În loeul dezvoltarii se va manifesta degradarea. De regula, Î.n Vest, amuide afaceri are rezerve spirituale din existentele anterjoare.
La afaceri~tij ru~i asemenea rezerve sunt mai miel. De aceea, la ni~el eon.!jtient.ei trebuie sa aspire muIt mai mult dUre spiritua1itate. ACUInomul de afaeeri russe Îngrije~te de subalterni, investe~te in dezvoltare, reu~e~te sa sc strecoare printrelegile care se bat cap ln cap, incearcâ sa depâ§eascâ mentalitatea de castâ afunqionarilor, fiind obligat ca aproximativ 80-90% din veniturile sale sa le dcasta:lllui ~i 20% matieL Restul, de minus 10%, el il poate folosi pentru sine .}istatul nu numai ca nu-l ajuta, dar suprimà oriee initiativa sanàtoasâ.
Occidentul, absolutizând valorile pamânte~ti. merge câtre moarte ~i speciali~tiiau Început sa vorbeasca de 0 degencrare fizidi. §i seciala din cauza pelluridspirituale. Calea orientalâ, care absolutizeaza spiritualul ~i genereaza dispretulpentru tût ceea ce este teluric, se indreaptâ, de asemenea, spre 0 catastrofâ.
Noua conccptie În Rusia 0 dau, in muite privin~e, oamenii de afaceri, pentruca, prin natura activitàtii lof. ci trebuie sa se orienteze dUre leJuric ~i, in virtutca
292 S.N. LAZAREV
traditiei ruse, càrre spiritual. Afacerisrul rus trebuie sa depa~easca nu Humaidominatia banului, ci ~i domina!ia Spiritului. lese invingàtor banul ~i omul care\I iube~te ~i-I ajutà pe cel umiL Depa~e~te dominatia Spiritului acela care pàstreazaiubirea $1dorinta de a-i ajuta pe cei care sunt umiliti spiritual. Pentru afaceristuJrus este vÎtal sa nu dispreçujascà inechitatea, imoralitatea, pàsrrând În interiorulsau iubirea pentnl oamcni, jar la exterior sa lupte impotriva imoralitâtii ~i ainechjtatii.
-. Prin urmare, ma adresez eu femeH, v-ati rjdicat deasupra dominatiei banuJui~i deasupra a tot ceea ce e pamântesc. Dar n-ati reu§it sà và ridicati deasupradominatiei Spiritului. La fel ~i sOlUl~i copilul dumneavoastrà. De aceea, În juruldumneavoastrà trebuiall sà se Înmlliteasca inechitàtile, situatii!e lipsite de morali-tate ~i cele traumatizante. Neintelegerea faptului ca totul este dat de Dumnezeu~i cà noi n-avem dreptul decât sa aeceptâm ceea ce ni se trimite, putea sa sesfâr~easdi tragie pentru toatâ familia dumneavoastra. Pentru a-] cunoa~1e peDumnezeu- Tatal, trebuie sa se naruie toate lucrurÎle de care ne putem ancora,
Realizarile noastre materiale ~i spirituale reprezinta 0 anumita oedine. AbsoiutÎ-zarea spiritualului ~i teluricului reprezintâ dorinta de a face intangibilà 0 asemeneaordine, ceea ce insearnna stoparea dezvoltàrii ~i moartea. Ceea ce e mai nOll ~jmai perfeetionat vine la noi distrugând ordinea noastrà ~i este receptat de noica haos ~iboalâ. 80ala, ca clement al haosului, ridica adaptabilitatea organismuJui,Însa În doze mari poate duce la moartc. Insa exista lucruri mai periculoase dedithaosuL Pemru ca sa te poii dezvolta trcbuie sa te ridici deasupra ordinii ~ihaosului, Îar aeest lucnl este posibil Humai prin acumularea ~i cre~terea sentimen~mIui de iubire,
- Va trebui sa faceti aeest luem cu rotii, ii spun eu femeii. Acum tatul depindede uumneavoastra.
Ceea ce am cons ide rat a fi cel de-al treilea nivel al te]uricului s"-a dovedita fi primul nivel alspirirualului. Exista doua niveluri ale teluricului ~i doua alespirituaJuJui. La inceput, omui ~e orienteaza câtre teluric ~i sufletul sau seintunedi. Atunei el neaga tot ccea ce-i pamântesc ~i plonjeazâ ln spirituaJ, iarsuflerul i se Jumineaza ~i i se umple de iubire. 'Irece Însà un timp $i suflew!sau se aga{a de spiritual ~i Îocepe, de asemenea, sa se Întunecc. Omul din nouse oricnteaza catre teluric ~i sufletul sau, oricât ar parea de ciudar, ÎTIcepe sase lumineze. Prin urmare, fericirea supremà nu s[a nici ln tellIrie, oici ln spirituaLci În tranzitia de la unulla celalaIt, În momentul jonc(iunii interne a acestor douàcontrariL Dumnezeu-Tatàl este În acela~i timp ~i Dumnezeu-Fiul ~i Dumnezeu-~Spiritul ~i se atla deasupra hIturor, Rezerva de iubire pe care a acumu1at~oomenirea trecând prin telurie ~i spirituaJ trebuie 5-0 ridice la un ah nive! la carerezervele de iubire ii vor permite omului sa fie prezent concomitent :}i in teluric~i in spiritual, adicJ1 sà-] simta ~i mai puternic io el pe Dumnezeu.
,------------- l'
293KARMA PURÀ
. .. . . ( ua m' ~e lipi de fuicin.,:aIubirea se cufundà ln teluric &1splrHual1ar apOl, pen r <. I~.~, ,.,
-~". - ~. '~e nu este lUbife $1 10 a"estaet
amamcasca ~i spiritUalà, ca dlstrug~ tot,ceea (,;.-"
.c,,', ~ nmului
~l trafJediei exterioare exista 0 supenoara aproplere: de Dumnez.,"'u.[nsa
'rtareanu-i :~te dar sa creadà În asta. Numai Dumnezeu
() pnate face pentru pun 1
iubirii. .-
~. ,r
( di stafea ei e din ce ÎnAstazi m-a sunat din HOU0 paClcnta ~1 rn-a al1l1n a ~
sale ca i~i va salva nu numal sora, ar $1pe SIne.majora.
-. x . t <;:i muit _umiii-i lui Dumnezeu pentru toate nepUicerile.- Rememorp.tl-vd Vla~a ~ ,. ~
RU!!31i-va pentru puritatea copnlor. . f l~ se vedea.""'E'"a fâcut tOI ce i-am recomandat, Însa 0 amehorare ra( Ica.3 I;'U cb'] de~d.Nici eu nu m-am debarasat de ata~amentul fata de un destm avora 1 ,
aceca va va veni ioartc greu. .".
~ '
" '
~
ca ca suna astàzi din nou, iar eu ~tlU cc sa~J ~pun.. - '$1 Alata ~ d .' 1 i sÜi soana omulm pe aite planete- Inainlc ~redeam ca de_asu!"ra.>
estInuunumai ca _C 0 scarii mai mare, S-a
~i 111aile lun:.l, ccca - ce af 11 ace.la~;t lUCfUb' d t lur i~ ~i de ~'piritual, de cee a
x ~''' a Nu mal este vor a e e
, L .:>dovedit insd ca I1U-1 a'j
,
D ta ln i decâ( 0 parte a lui. . D nezeu Sfâmul Duh ar aeeas .-ce Hm nmmm-
um ,-~ ..
'( tea su ren-..à. Pemnl ca 53.-1simtim,Dumnezcu-Tatâl., Dumne~ze~-Ta~a.l,est:;i~~l ~umne~_eu-Fiul, ln' aceJa~i (imp, se
se dcstrama echltatea pamanteasca,-
.', 1 superioare Absolutizarea aces-x . d ' echitatea momente)or splntua e . . -destramd peno JC .,' ,,' Sp irituala 91 omul este punhcat
- t,
zà 0 uria~a agreslvltate ~1 CI UZlme,
1.
lm apt g~'nere~ ,"
-. ~ .
'\ arfea a1tor oamcni ~i Jin panea propriu Ulprintr-o ml~cll1tate supenoara du P .'. l 't' t d" Duhul Sfânt sc purif1ca
~.' p' are ata~amentill de splntua 1 a e, C . . -- .'desnl1.
1 blocarea absolutizarii spiritualitatii s-ade pilda, cu tot potentlal~ul ::;3.U.;plntua a' arbitrarului in domeniul cconoiil1ei ~irea1izar ca
-
0 pamanenta man_l~esra.re
intâm lJlat cu Rusia ~i popoarele.1 I~' {cIe absurde salbatlce care s-au -
,~ ..
moravun or. 'ap .,.' ' f .' -~de ahsoluÜzarea spirimalltatn.
. A d- curios au constltult 0 pun Kan:: - - t '1el, Orleat pare.. e -, .."
lentul dumneavoastrâ de un destinfavora)}
,,- A~a ca. Jl spun eu femell, ata~all- 1 J - DuhuJ Sf<:wt Pot. n.
- - - - -;- a fost anulat at<i~amentu
t:"
.~
!lU a tost anuhtl pentru ea nu.t
~'3. fie salvatâ iar dumneavoast.ra.' -'. hitabile " SOfa dumneavoas fa s
, ~Ilucmn ~1 mal mec.
'-~ ., ' - '~d'. tuiti ~i sa~val1r:iti soarta, n
sa muriti"? $i Llllmneavoastra mCt.petl sa v.a _lSprteâ simatie ca pc ce\'a dal defonl! dumncavoastrà inrerior nu ~ccept1-tl
aL:eaSt data de-t5umnezeu. Simtind
O' ' 'hitate fie cal de, mare, es eDumnezcu,-
nec mec"
-'A . . -
.'h'tatii - il rcnegati pc Dumnezeu,
aceSI lllcru, ,prin agreslvnatea llnp~tflv~ 1l1e\1n ~i(pun ft'ceptoml În furc3, Se
Simt di lemeia a iuteles. Ne luam ~mas il
pare ca am depa~ir 0 treapta dureroasa,
t
:ril
Încheiere, \1
1
1
În primavara anului 1993 a apàrut prima mea carte. ln aecs! timp eu dejalucram la cca de-a doua ~i speram 5-0 termin În august 1993. Însa tut limpulapareau tot felu! de probleme. ceva ma Îi11piedica ~i stàtea sub semnul ilHrebariiÎnsa5i editarea accsteia. Un an ~j jumatate am muncit la revizuirea textului,Încerelnd 5a-Î imprim 0 conceptie unitarà. Nâdàjduiesc cà am reu~il acest lucfu.
[H UJtiI:llUItimp, sub numele JllCUau ie$it muJte falsuri ale ca.qE a doua. Spertotu~i ca cititorii sa,-~i fi dat ~i singuri seama. Când ln-am apucat sa seriu acestecaqi, credemn ca am inteles [oarte muJte ln legâtura cu lumea Înconjuratoare,dar mi-am dat scalna di nu am meut decât doi pa~i mici. Cheltuiesc tÜane multàcncrgie pentru cercetarile mele, tapt pentru care am rcnuntat la a mai da cOllsultatii.
Am speranta ca inJorma{ia continutà ln carte il va ajwa pc cilitor sa-5i rezolveproblemelc. Din cauza lipsei timpului nu am dispuns la nici 0 scrisoare pc caream primit-o. Cartca va fi, cred, cel mai bun râspuns. Dacâ voi rcu~i sa mai tacÎncâ un pas În directia cl1noa~terii lumii. voi mai serie.
Le urez tuturor cititorilor sanatate ~i Bumai bine.
Cel de al treilea nivel al telnricului .. 61ldolatria capacitâtilor '72ldolatria intelepciunii 88ldolatria destinului """'''''''''''''''''''' 99ldolatria pârintelui spi ri tuaI. 104
Raymond Drake - Astralii În Amichirate. Roma ~i GreciaRaymond Drake - AsrmliÎ din ArlanridaFlorin Iorga - Cronica "Domrelor X"Florin Gheorghila -- FenomenuJ ValentinaRaymond Drake - Astralii din Orientul anticSperanra Amon lncllrsiune;/I medieina lIaturistÔ. În amimirea llii Valeriu PopuS.N. Lazarev - Karma pura
..j DIVERTISMENT
Edgar Rice Burroughs -~ Tarzan În Hllea A:lo!'1llÎnruluiRobert vaIl Gulik - Uciga~ii din HOff-rUmlAdrian Neculau (coordonawr) - 29 de reste pefJtru a le c/lfIoo$[eAdrian Neculau (coorcionalOf) - 26 dl' teste pel/lru ,"-'lJ1l0a:jlert'uceluill1ltDan Dohrescu - Palmaresul fOlhnl1l1ui in/enwjÎoflal
Bun de tipar: oc!nmhrie j 991':. Aparul: 1998Editur::! PoJirom, B.dul Cnpou nr. 3 .
