2.10.1 Exemple Zootehnie - Exemple Si Practici

a

S.C. MDA GLOBAL AUDIT S.R.L.

Cluj Napoca, str. Buftea nr 7, tel/fax: 0264 433 081

1 Servicii de consultan pentru elaborarea unei documentaii de fundamentare a potenialului economic local i Planul de aciune pentru relansare economic local,

Etapa 2, Identificarea i structurarea proiectelor/ programelor de relansare economic local poteniale, Iunie 2013

II. EXEMPLE I PRACTICI DE SUCCES

Coninut: 1. De la oeluri la afaceri exotice ............................................................................................. 2 2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro ............................................... 4 3. Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice .................... 5 4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?....................................................... 7 5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez ............................................................. 8 6. Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne ................................................... 9 7. Sisteme de cretere a porcilor .......................................................................................... 10 8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli puine i profit

imediat de pn la 300% .................................................................................................... 12 9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci .............................................................. 13 10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro anual .......................... 17 11. Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi ....................... 19 12. Ferma ecologic: investiie medie, profit sigur ................................................................ 21 13. Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare ................................................... 24

a






1. De la oeluri la afaceri exotice

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale A lasat un business de 100 milioane de euro si s-a apucat sa creasca struti intr-o comuna din judetul Giurgiu. Este vorba de Veceslav Surachi, om de afaceri basarabean care, anul trecut, a dat un business din industria grea pe o afacere exotica. Originar din Republica Moldova, Veceslav Surachi s-a stabilit in 1992 in Bucuresti si a inceput sa faca afaceri cu oteluri. Fiind de formatie inginer in industria aerospatiala, Veceslav Surachi (54 de ani) a lucrat in tinerete la Moscova, in cadrul programului spatial al URSS. Toate aceste cunostinte i-au fost de mare folos cand a decis sa dezvolte in Romania businessul cu oteluri. Concret, in anii 90, importa oteluri speciale din Rusia si le vindea pe piata locala a industriei grele. Afacerea s-a dezvoltat de-a lungul timpului, in 2006 trecand de 100-150 milioane de dolari mai exact, dupa cum spune Surachi. Insa, in ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, afacerea cu otelurile importate din Rusia a picat. Normele europene pur si simplu nu mi-au permis sa continui afacerea, spune Veceslav Surachi. El se refera la deschiderea pietei comune a Uniunii Europene si la controlul importurilor din afara spatiului intracomunitar. Pe de o parte, fiscalitatea era mult crescuta, iar pe de alta parte, rata de profit in businessul cu oteluri speciale era oricum foarte mica, explica omul de afaceri basarabean. Fara sa dea alte cifre, el adauga ca, desi rulajul era mare, profitul era mic, din cauza costurilor de transport, si astfel a fost nevoit sa renunte la business. Nu in totalitate insa, pentru ca mai detine o fabrica de containere din otel la Moldova Noua, in judetul Caras-Severin, care a inregistrat anul trecut vanzari de circa un milion de euro. La acea vreme, avea deja planul pentru dezvoltarea unei afaceri din cresterea strutilor. Inca din 1998, cumparase 300 de hectare in comuna Rasuceni, din judetul Giurgiu, cu intentia de a face insa agricultura ecologica. Terenul achizitionat avea potential, in zona nefiind surse de poluare. Intai a adus acolo cateva familii de struti, mai mult pentru exotismul acestor pasari decat pentru a face o afacere. A crescut cativa ani - pana prin 2005 - 20-50 de struti. Asa am observat ca strutul ar putea fi o afacere foarte buna, spune acum Veceslav Surachi. In 2006 a obtinut finantare prin SAPARD si a construit, spune el, cea mai mare si mai moderna ferma de struti din Europa. Si nu doar ferma de crestere, ci si abator, carmangerie, incubator, tabacarie, statie de epurare a apei si incinerator. In total, investitia - o treime finantata prin programul SAPARD - se ridica la zece milioane de euro, iar in primul an de functionare - de fapt, mai putin de jumatate din 2007 - a avut vanzari de 100.000 de euro. Si planurile pentru urmatorii doi-trei ani sunt deja trasate. Daca, anul trecut, a vandut carne de strut - considerata de nutritionisti un aliment foarte sanatos - doar pentru restaurantele marilor hoteluri, anul acesta a inceput o campanie de extindere a retelei de distributie. Suntem prezenti actualmente in 80 de magazine, in special supermarketuri si hipermarketuri. Iar numarul magazinelor in care venim cu produsele noastre se va dubla in urmatorii doi-trei ani, spune Veceslav Surachi, care estimeaza ca in 2010 va avea vanzari de minimum zece milioane de euro. Veceslav Surachi spune ca se va axa pe doua directii cand estimeaza ca va ajunge la un astfel de nivel al vanzarilor: pe retail si diversificare. El vrea sa intre cu produsele sale in toate supermarketurile din Bucuresti si din tara, dar mizeaza si pe cresterea volumelor si diversificarea productiei. Nu vindem doar carne de strut, vindem si semipreparate, cum ar fi carnati, frigarui sau mici din carne de strut, spune Veceslav Surachi. Ramane ca evolutia businessului cu struti sa arate daca estimarile lui Veceslav Surachi au fost corecte si daca va reusi sa transforme un business exotic intr-unul profitabil. Asta daca

a






nu se schimba ceva pe piata otelurilor si intra din nou in afacerea cu care s-a lansat in urma cu 16 ani. Context: Cum sa elimini concurenta Surachi estimeaza ca in doi ani va avea o cifra de afaceri de zece milioane de euro, pentru ca a intrat pe o nisa a pietei unde nu aveam practic concurenta, nici in Romania, nici in Uniunea Europeana. Mai in gluma, mai in serios, basarabeanul spune ca singurul concurent de calibru cu care ar putea intra in competitie este liderul mondial in afacerile cu struti, compania Klein Karoo din Oudtshoorn - Africa de Sud. Anul trecut, compania a avut afaceri de 88 milioane de euro, vanzand produse din carne de strut in America, Asia continentala, Japonia si Europa, nu insa si in Romania. Conform Ministerului Agriculturii, pe plan local sunt in prezent circa 2.500 de crescatori de struti, care au, fiecare in parte, cel mult 50 de pasari. Cum singurul abator autorizat este cel detinut de Veceslav Surachi, cei 2.500 de intreprinzatori nu au voie sa comercializeze carnea si nu pot decat sa vanda oua sau pielea de strut - foarte cautata in industria marochinariei. Insa si aceasta supapa a potentialei concurente a fost inchisa de Veceslav Surachi: a construit o tabacarie si, prin volumele pe care le poate rula - de exemplu, anul trecut a avut la un moment dat 6.000 de struti in ferma, crede ca problema concurentilor locali a fost rezolvata. In urmatorii doi-trei ani vrea sa ajunga la 15-20.000 de struti. Carnea de strut este recomandata in multe diete, datorita cantitatii mici de colesterol si pentru ca nu asimileaza hormonii de crestere, are calitati naturale care nu pot fi puse la indoiala. Un strut asigura o productie de 30-35 de kilograme de carne, iar un kilogram se vinde cu 18-25 de euro. Si celelalte componente se vand la fel de scump: un metru patrat de piele costa 200 euro, un ou, 15-50 euro, un kilogram de ficat costa 20 euro, un litru de ulei, 15 euro, iar o pana, 10 euro. CV Veceslav Surachi

o 54 de ani o Originar din Republica Moldova o Inginer in industria aerospatiala o A lucrat la Moscova in cadrul programului spatial al URSS o 1992 - se stabileste in Bucuresti si incepe o afacere cu oteluri grele o Ianuarie 2007 - renunta la afacerea cu oteluri o 2007 - dezvolta o afacere din cresterea strutilor la Rasuceni, in judetul Giurgiu

a






2. Fermierul care a exportat berbecui de 4 milioane de euro

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/ovine-caprine/14176-fermierul-care-a-

exportat-berbecuti-de-4-milioane-de-euro.html Tascu Caraman, fermier din judetul Turcea, este unul dintre cei mai mari crescatori de berbecuti din Romania. Intreaga productie de circa 50.000 de berbecuti merge la export in special in tarile arabe si Grecia. Acum, are pe stoc circa 15.000 de animale, iar fermierul spera sa le gaseasca cat mai repede cumparatori la export deoarece in Romania nu exista cerere. Tascu Caraman, a exportat berbecuti de 4 milioane de euro si a ajuns sa aiba o avere de aproape 15 milioane de euro. Caraman este un om plin de modestie si traieste ca orice roman din clasa mijlocie. Eu am o masina de teren, cu care sa merg peste tot, are vreo cinci ani. Este masina de distractie si de munca. Stau intr-un apartament cu doua camere. Nu-mi trebuie mai mult, sa am un pat si o telecomanda sa ma uit la stiri, a povestit Tascu Caraman. Tot ce castiga investeste mai departe in afacerea sa. De fapt, niciodata nu ai un million de euro in buzunar sa-l numeri. Banii se investesc mereu! Nu exista afaceri din birou nicaieri. Insasi munca este o afacere, daca nu iti spui cuvantul in munca, nu exista afacere. Sunt peste tot la fata locului, la fiecare eveniment mic sau mare. Tehnologia trebuie urmarita pas cu pas, ca nu avem inca o lume constiincioasa, care sa munceasca singura. Trebuie sa fim in spatele lor, a explicat omul de afaceri. Lucrand de ani de zile cu mioare, mancarea sa favorita este tot carnea de oaie. Carnea de oaie ne-a crescut pe noi, este o traditie. Cu asta se ocupau stramosii mei si asta mancau. Carnea de oaie este cea mai sanatoasa. Noi gatim mai mult acasa. Stiti de ce nu se consuma carne de oaie in Romana? Pentru ca oamenii nu stiu sa o gateasca. Totul la oaie pleaca de la transare. Mancarea mea preferata este mielul la cuptor, dar pregatit in cuptoarele din curte, cele care sa faceau si paine. Mielul nu se coace intreg, ci taiat bucati, pus in tavi din cupru cum erau odata la tara si invelit in staniol. Il lasam pana pica carnea de pe os. Si mai merge si la gratar foarte bine, iar toamna pastrama, pregatita cu putine mirodenii, dar ea nu trebuie uscata. Pusa la congelator, ca sa absoarba carnea tot, iar apoi, dupa ce va fi decongelata pusa pe gratar direct. a mai spus Caraman.

a






3. Avantajele creterii porcului fa de celelalte specii de animale domestice

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/14104-avantaje-porcului-fata-de-

celelalte-specii-de-animale-domestice.html Cresterea porcinelor are ca scop productie de carne si de grasime si prezinta numeroase avantaje fata de celelalte specii de animale. Porcul are un ciclu relativ scurt de dezvoltare. Rasele precoce la varsta de 8-9 luni pot fi date la reproductie, iar gestatia este de scurta durata, respectiv 116 zile. Aproximativ intr-un an se poate obtine o noua generatie. De asemenea porcul atinge maturitatea economica intrun timp relativi scurt. La 7-8 luni rasele de carne realizeaza o masa corporala de 90-100 kg, obtinandu-se la sacrificare carne de calitate superioara. Prolificitatea este remarcabila. De la o femela se obtin pe an un numar de 10-20 de purcei s-au chiar mai multi. Prolificitatea marea, precum si dezvoltarea rapida a porcului ofera posibilitati excelente de reinprospatare si amplificare a lotului de reproductie, iar pe de alta parte obtinerea prin intermediul unei singure femele a 2000 kg carne pe an (recordurile ating si 5000 kg/an). Porcul, animal omnivor, are o alimentatie variata. Porcul valorifica foarte bine nu numai nutreturile produse in fermele agricole, dar si resturile de la bucatarie, cantina, fructe si seminte de padure, deseuri de la abator, industria pestelui, etc. Valorifica pasunile de balta si cele inundabile, pasunile de miriste, etc. Adaptarea porcului la regimul de hrana omnivor a contribuit in mare masura la raspandirea acestei specii in regiuni cu conditii pedoclimatice dintre cele mai variate. Porcul valorifica foarte bine furajele concentrate. Pentru 1 kg spor ponderal, consuma 4-5 UN, in timp ce rumegatoarele necesita 8-10 UN. Porcul valorifica mai bine decat rumegatoarele doar furajele concentarate, pentruca furajele bogate in celuloza sunt mai bine valorificate de rumegatoare. Productia de carne si grasime a porcului este remarcabila. Randamentul la sacrificare este de 75-85 % si intrece prin acest aspec celelalte specii domestice. Valoarea calorica a carnii de porc este de asemenea foarte ridicata, un kilogram avand peste 2700 calorii. Carnea de porc este gustoasa si poate fi prelucrata in mod variat. Trebuie subliniat si faptul ca produsele de sacrificare ale porcului pot fi conservate in timp indelungat sub diferite forme: carne afumata, sarata, prelucrata in mezeluri, carnati salamuri, slanina sarata, slanina afumata, untura topita, produsele mentinandu-si sau chiar imbunatatindu-si calitatile gustative. Datorita consumul tot mai redus de grasime de porc, exista tendinta ca rasele de grasime sa fie inlocuite cu rasele de carne. Utilizarea produselor secundare dupa sacrificare. Toate produsele secundare, obtinute dupa sacrificarea porcului sunt utilizate. Astfel sangele este prelucrat in faina de sange. Parul se foloseste la fabricarea pensulelor. Stomacul si intestinele se folosesc la fabricarea mezelurilor. Pielea la fabricarea incaltamintei, confectionarea valizelor, servietelor, a seilor. Cerintele porcului fata de adapost sunt relativ reduse. Numai scroafele gestante si purceii necesita o adapostire mai buna iar celelalte categorii de varsta pot fi intretinute in conditii mai modeste. In aceste conditii, cresterea si ingrasarea porcilor nu necesita investii marii, exceptand fermele de tip industrial.

a






Crestere porcului asigura venituri banesti frecvente. Ciclul de productie al porcului fiind unul de scurta durata, valorile investite in aceasta ramura au o circulatie rapida asigurand venituri banesti frecvente prin valorificarea animalelor. Productia de balegar asigura necesarul de ingrasamant pentru gradina gospodareasca. Cantitatea produsa de ingrasamant organic, corespunde aproximativ 60 % din substanta uscata a furajelor administrate, balegarul fiind de o calitate mediocra. Toate aceste avantaje determina cresterea porcilor ca una dintre cele mai rentabile ramuri din sectorul zootehnic.

a






4. De ce sunt mai rentabile fermele de vaci din Frana ?

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/14045-de-ce-sunt-mai-rentabile-

fermele-de-vaci-din-franta.html Fermele franceze sunt complet automatizate, avand ca scop principal cresterea veniturilor producatorilor de lapte. In Romania sunt putine ferme de vaci complet automatizate, iar fermierii romanii inca mai hranesc animalele dupa tehnologii vechi de acum 23 de ani. Acestia se chinuie sa supravietuiasca, iar profitul cel mai mare il incaseaza procesatorii si comerciantii. Exploatatiile de crestere a vacilor de lapte sunt in marea lor majoritate de subzistenta, produc cantitati infime de lapte pe care nici nu stiu sa-l vanda. Diferentele intre laptele romanesc si cel francez se vad cel mai bine la raft. In Romania, laptele costa cu o treime mai mult comparativ cu cel din Franta. In magazinele franceze, laptele costa 2,6 lei, iar in Romania, o cutie de lapte, costa mai mult de 3,5 lei. In afara de tehnologia aplicata, al doilea factor in rentabilizarea fermelor de vaci, din Franta il reprezinta rolul asociatiile de producatori in negocierea cu marii procesatori de lapte. Avand, in cadrul asociatiilor, buni negociatori, fermierii francezi primesc 2 lei/litrul de lapte fata de 1,3 lei cat primesc fermierii din Romania. Al treilea factor important in cresterea profitului in ferma de vaci din Franta il reprezinta managementul fermei. Fermierul francez este pragmatic si calculeaza venitul pentru fiecare animal detinut si pentru fiecare centimetru de teren. Stie ca agricultura se transforma in industrie cu cat ferma sa este mai mare. Iar al patrulea factor in favoarea fermierului francez il constituie subventia primita de statul francez si de la Uniunea Europeana. Daca ne referim numai la subventia la hectar, aceasta este de 290 euro/ha in Franta si de doar 154 euro/ha in Romania. Dupa cum rezulta din aceasta scurta prezentare, situatia producatorilor de lapte de vaca din Romania este precara, si nu este intamplator faptul ca pretul laptelui se tripleaza de la poarte fermei la raftul din magazine. Asociatiile crescatorilor de vaci de lapte din Romania, trebuie sa remedieze, aceasta situatie, cat mai repede, sa ceara sprijinul ministerului agriculturii (care este in primul rand ministerul fermierilor) si sa ia exemplul asociatiilor crescatorilor de vaci din Franta pentru a rezolva toate problemele si scandalurile din sectorul productiei de lapte.

a






5. Cel mai productiv fermier romn este un olandez

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13917-cel-mai-productiv-fermier-

roman-este-un-olandez.html Pamantul si ploile l-au convins pe Jan De Boer sa investeasca, in judetul Alba, si in judetele limitrofe. Cred mai mult in potentialul Romaniei decat n cel al altor tari. Aici aveti ploi ca in Olanda, ploi care sunt bune pentru porumb, pentru lucerna, pentru hrana vitelor. De asta am ales locul asta, pentru ploi. Am nceput cu un hectar, iar acum avem 11.000 de hectare in jurul judetului Alba, a spus principalul acionar si administratorul DN Agrar Group Alba, Jan De Boer. Olandezii au studiat mai multe tari din Estul Europei, de la Ungaria, Bulgaria si pana la Cehia, dar au ales pentru dezvoltarea proiectului zona Garbova de Sebes, judetul Alba. Planurile olandezilor sunt insa de dezvoltare, vor ca in anul 2013, unitatea sa numere 2.500 de vite. Investitia totala la Garbova, va fi de 12 milioane euro Vacile care au populat ferma din Garbova au fost aduse din Olanda, Franta, Germania si Danemarca si sunt din rasa Holstein. In medie, pretul unui astfel de exemplar este de 1.700 euro. Le tinem pentru 3-4 lactatii, dupa care nu mai este profitabil sa le pastrezi si le vindem localnicilor care nu isi doresc sa obtina o cantitate foarte mare de lapte. Pana la sfarsitul lui decembrie vrem sa ajungem la 50 de tone de lapte pe zi, a aratat Sorin Anderco, directorul general. Pentru a asigura trasabilitatea produselor, fiecare din cele 1.150 de vaci au implantat cip-ul aferent. Acest cip este ca un buletin care contine date despre animal, dar si informatii legate de sanatatea acestuia. Directorul general al fermei a explicat ca, de exemplu, dac o vaca a fost tratata cu antibiotic, ea nu ajunge in sala de muls, existand un echipament care citeste informatiile de pe cip si care atrage atentia asupra tratamentului aplicat. O vaca nu face decat sa manance, sa bea si sa se odihneasca. Daca animalele sunt agitate, nu este bine. Trebuie s fie liniste deplina in grajduri. Vaca este un animal caruia ii place frigul. Daca temperaturile sunt pana la -20 grade C atunci ei ii este bine. Probleme sunt vara, dar le asiguram ventilatia necesara. Pe cat sunt de mari, pe atat sunt de fricoase. Daca lovesti animalul, corpul lui genereaza adrenalina si asa pierzi laptele. Omul nu stie ca daca da cu bata in vaca pierde doi litri de lapte, povesteste Anderco. Cand au decis sa investeasca o suma atat de mare in Romania, olandezul a cautat sa gaseasca un procesator care sa-i preia o cantitate mare de lapte. Astfel, a semnat cu Danone un contrat in baza caruia ii vinde intreaga cantitate de lapte obtinuta. Cand am fost prima data la Danone si le-am prezentat proiectul nu m-au crezut. Acum avem contract cu ei, spune Jan de Boer. Durata contractului cu Danone este pentru trei ani de zile, pentru intreaga productie a fermei, iar planul este acela de a extinde durata acestui contract concomitent cu planurile de extindere a fermei.

a






6. Interes tot mai mare n Romnia pentru vacile de carne

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/13739-interes-tot-mai-mare-in-

romania-pentru-vacile-de-carne.html Fermierii romani au descoperit bovinele pentru carne, usor de crescut si la mare pret pe piata europeana iar din 2012, au venit si primele subventii,de 300 de euro pe cap de animal. Crescatorii romani incep sa se uite tot mai mult spre vacile de carne. Motivul: subventia de 300 de euro pe cap de animal pentru crescatorii din zonele defavorizate, dar si deficitul mare de carne pe piata europeana. Interesul pentru vacile de carne este tot mai mare in Romnia, mai ales ca acestea ar putea sa constituie o sursa importanta de venituri pentru fermele mici care nu pot produce lapte de calitate, deci nu pot scoate profituri interesante de pe urma vacilor de lapte Chiar daca preturile de achizitie a vacutelor de carne sunt ceva mai mari decat n cazul celor de lapte, cheltuielile de intretinere sunt mai reduse. Animalele nu sunt pretentioase la hrana si sunt tinute cea mai mare parte a anului la pasune. Pentru ca sunt rezistente la temperaturi de pana la -25 de grade Celsius, iarna pot fi adapostite si in adaposturi cu trei pereti ca la oi, nicidecum in grajduri moderne cum se intampla la vacile de lapte. Un avantaj este si ritmul de crestere a animalelor: un vitel, de exemplu, poate sa ajunga in 18-20 de luni la o greutate de 600-650 de kilograme. In luna martie a acestui an a fost infiintata si o asociatie a crescatorllor de bovine pentru carne. Organizatia are in prezent 40 de membri din 10 judete, care detin impreuna un efectiv de circa 2.000 de animale, dupa cum afirma Dumitru Grigorean, presedintele asociatiei Acesta sustine ca principalele avantaje ale raselor de bovine pentru carne sunt costurile mai mici cu intretinerea si forta de munca pentru cresterea animalelor, in conditiile in care si investitia este mult mai mica, mai ales ca nu este nevoie de grajduri moderne. In 2012, crescatorii din zonele defavorizate au primit pentru prima data un sprijin de 300 de euro pe cap de animal (vitel de opt luni). Presedintele asociatiei mai sustine ca producatorii locali ar putea sa profite in viitor si de pe urma deficitului de carne de vita de pe piata europeana (300.000 tone pe an). In plus, ar putea sa-si gaseasca loc si pe piata locala, unde aproximativ 80% din consum este asigurat din import. Crescatorii locali isi scot cheltuielile in general din vanzarea de taurasi la export, in general in Grecia si Spania, insa este cerere de animale de reproductie si pe piata interna. Pe piata, un tauras de 6-7 luni se vinde la un pret de circa 1.000 de euro si chiar cu 3.000 de euro la varsta de un an si jumatate. Un taur de prasila, in schimb poate costa si cateva zeci de mii de euro, iar o juninca gestanta intre 2.000 2.500 euro. Pentru ca in Romania nu se face diferenta intre carnea obisnuita de vita si cea provenita de la rasele de carne, crescatorii prefera sa vanda animalele in viu si mai putin sa le sacrifice. In afara, lucrurile stau cu totul altfel, un kilogram de carne dintr-o rasa exotica precum Wagyu poate sa ajunga si la cateva sute de euro.

a






7. Sisteme de cretere a porcilor

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale/porcine/1594-sisteme-de-crestere-a-

porcilor.html La alegerea celui mai profitabil sistem de crestere si ingrasare a porcilor, fermierul trebuie sa aibe in vedere o serie de criterii economice si tehnice precum: resursele finaciare, numarul de animale, resursele furajere, mecanizarea fermei, forta de munca, asigurarea energiei, apei, drumului de acces, asistentei sanitar veterinare, evacuarea dejectiilor, etc. In functie de criteriile de mai sus se poate opta pentru sistemul de crestere extensiv, semiintensiv sau intensiv. Sistemul extensiv de crestere Sistemul extensiv se practica in gospodaria familiala in care se cresc 1-5 capete porcine, pentru consum propriu si numai o cantitate redusa de carne se valorifica pe piata organizata. Porcinele sunt crescute in adaposturi simple, fara dotare tehnica deosebita si cu practicarea furajarii in mare masura din resturi menajere, la care se adauga tarate, porumb, orz, ovas, radacinoase, bostanoase, cartofi, lucerna masa verde. Animale de prasila sunt procurate din targuri sau de la fermele din apropiere, cu matca luata in control sau cu matca necunoscuta. Achizitionarea de veri nu este economica pentru acest sistem de crestere. Monta scroafelor se face cu vieri de la fermele din apropiere sau de la depozitul comunal. In ultima vreme au crescut cererile crescatorilor pentru insamantarea artificiala a scroafelor.

In acest sistem cresterea performantelor zootehnice nu sunt deosebite, productia de carne avand un pronuntat caracter sezonier, mai ales pentru acoperireane necesarului pentru sarabatorile de iarna.

Scroafa face o singura data pe an purcei. Mai rar intalnim 3 fatari la doi ani, producand 8-10 purcei la fatare, din care sunt retinuti 1-5 grasuni iar restul sunt vanduti in oborul de animale (piata).

Sporul mediu de crestere este de 330-380 g si cu un consum de 5-7 UN/kg de spor.

Procentul de carne in carcasa este sub 50% iar stratul de grasime depaseste 30 mm, intrucat animalele sunt sacrificate la 120-180 kg.

Sistemul semiintensiv de crestere Sistemul semiintensiv, defineste exploatatia familiara cu un efectiv de 10-25 capete scroafe si/sau 100-500 capete porci la ingrasat in care activitatea este asigurata de membrii familiei. Acceptarea acestui sistem de crestere a porcilor necesita adaposturi modernizate si o dotare corespunzatoare cu echipamente de furajare, adapare si asigurarea conditiilor de microclimat. Animale de prasila sunt procurate din unitati aflate in control (ferme de selectie, ferme de elita si ferme de inmultire) din rasele si hibrizi (scrofite F1 provenite din Marele Alb x Landrace) capabile sa realizeze performante de productie si economice superioare. Vierii trebuie sa provina din fermele de selectie si testare sau din fermele de elita specializate pentru carne (Duroc, Hampshire, Petrain, etc.). Pentru insamantarea scroafelor se va apela la centrele si punctele comunale de insamantari. Daca ferma are un punct propriu de insamantari artificiale este necesar ca fermierul sau un membru a familiei sa fie instruit la un centru de profil.

a






Productia obtinuta se va comercializa sub forma de carne, specialitati si preparate de carne, grasuni si chiar material de prasile daca exploatatia este luata in control.

In acest sistem de crestere se obtin performante de productie economice superioare sistemului extensiv.

Scroafele in aceste conditii, pot realiza 1,8-2 fatari anual cu o productie de 16-18 purcei fatati anual. Dintre acestia 14-16 porci grasi sunt livrati anual/cap de scroafa (1400 - 1600 kg carne)

Sporul mediu de crestere este de 480 - 500 g si cu un consum de 4,5 - 5 UN/kg de spor. Porci grasi sunt sacrificati la 200-220 de zile cand ajung la 105 kg.

Calitatea carcasei este superioara fata de cea provenita de la porcii realizati in sistemul extensiv.

Sistemul este semintensiv pentruca verigile tehnologice nu sunt strict delimitate, ia furajarea se face cu adausuri de furaje suculente vara (lucerna) si iarna cu radacinoase, bostanoase, cartofi.

Furajarea poate fi uscata, lichida sau mixta. Sistemul intensiv de crestere Sistemul intensiv este specific complexelor industriale de crestere si ingrasare a porcilor cu efective mari. Majoritatea unitatilor au FNC-uri, ferme de inmultire pentru producerea scrofitelor F1 (Marele Alb x Landrace), sectoare stric delimitate, adapost pentru vieri, adapost pentru scroafe in pregatire pentru monta, sector de gestatie, maternitati, sector de tineret si sector de ingrasare. Toate adaposturile sunt astfel compartimentate pentru a asigurarea principiului "totul plin - totul gol", in vederea executarii, dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei si varuirii compartimentelor care urmeaza sa fie populate. Maternitatile si adaposturile pentru tineret sunt incalzite iarna si chiar la sfarsitul toamnei sau inceputul primaverii. Unele unitati au fost prevazute cu abatoare si fabrica de preparate chiar cu magazine pentru desfacerea productiei, iar cele care nu sunt prevazute cu astfel de dotari livreaza porcii grasi la unitatile de abatorizare. Efectivele de reproductie provin din fermele de selectie si testare, fermele de elita sau din fermele proprii de crestere in rasa curata. Totodata exploatatiile au achizitionat vieri terminali din rasele specializate pentru carne (Duroc, Linia sintetica 345 Peris, Hampshire, etc.) in scopul realizarii hibrizilor trirasiali si tetrarasiali pentru sacrificare. Calitatea materialului de prasile, dotarea tehnica, hranirea porcilor cu retete de nutreturi combinate fundamentate stiintific si aplicarea unei tehnologii de varf au facut ca aceste unitati sa inregistreze rezultate de productie si economice favorabile. Dupa felul circuitului de productie cunoastem sistemul de crestere cu circuit inchis, sistemul de crestere in ferme specializate si sistemul de crestere Holding.

In sistemul de crestere cu circuit inchis intalnim urmatorul flux de productie: reproductie; maternitate; crestere tineret si ingrasare porci.

In sistemul de crestere in ferme specializate, unele ferme produc grasuni si alte ferme fac numai ingrasarea acestora.

Sistemul Holding integrat pe verticala, cuprinde: asociatii sau cooperative de terenuri arabile, care produc sursele necesare de furaje; FNC-ul; fermele de producere a purceilor intarcati; ferme de crestere a tineretului; ferme de ingrasare; abator; reteau de supermarket. In Holding fiecare subunitate este proprietate privata, asamblarea lor facandu-se la nivelul serviciilor de aprovizionare, transport, desfacere si operatiuni financiare

a






8. Afacerea ta cu prepelie japoneze: investiie mic, cheltuieli puine i profit

imediat de pn la 300%

Sursa: http://www.ziuaonline.ro/societate/un-sfat-de-la-un-legumicultor-tinerii-sa-se-apuce-

de- agricultura-si-sa-se-organizeze-in-forme-asociative.html 10 adevaruri despre afacerea prepelita cu oua de aur

Afacerea cu prepelite japoneze este la ora actuala una dintre cele mai profitabile. Motive: 1. fondurile initiale investite sunt minime, considerand ca detii deja spatiul necesar 2. tehnologia de crestere a prepelitelor este nesofisticata 3. exista ghiduri in domeniu 4. prepelitele japoneze sunt pasari rezistente, nepretentioase si foarte productive 5. au nevoie de putina hrana, deci cheltuielile de intretinere sunt minime 6. afacerea are un randament fabulos: dupa doar 40 de zile, prepelitele fac oua

7. productia anuala de oua este de cca 350 oua/prepelita/an! 8. exista alternative: oul de prepelita poate fi comercializat fie ca aliment, fie ca tratament naturist, fie ca ingredient pentru produsele cosmetice 9. in schimb, carnea de prepelita constituie o delicatesa intotdeauna prezenta in meniul restaurantelor sofisticate 10. guano - gunoiul rezultat la cresterea prepelitelor este un ingrasamant extrem de cautat de catre crescatorii de flori, deci foarte bine comercializat. Astfel, se pot face bani din: Oua ca aliment Oua ca tratament naturist Oua ca materie prima pentru industria farmaceteutica sau cosmetica Carne delicatesa Prepelite ca material biologic Guano ca ingrasamant pentru flori Cati bani? Ajunse la maturitate dupa primele 40 de zile, prepelitele incep ouatul. La 500 de capete productia zilnica este de aproximativ 450 de oua. Costurile de productie (furajul, curent, apa) sunt de aprox. 12,5 lei/zi si doar valorificarea celor 450 de oua la 0,2 lei/ou, inseamna venituri zilnice de 90 lei, adica un profit de 77,5 lei/zi! Adica 2325 lei/ luna!

a






9. Idei de afaceri: Investeste intr-o ferma de melci

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Ferma de melci reprezinta una dintre afacerile care pot avea succes in Romania. Investitia minima incepe de la 10.000 de euro si se poate amortiza cel mai devreme in cinci ani. Melcul nu este doar o delicatesa, ci se foloseste si in industria farmaceutica si cosmetica, iar Franta, Italia si Spania se numara printre principalele destinatii de export. O astfel de afacere are nevoie de o investitie de minim 10.000 de euro si se poate amortiza cel mai devreme in cinci ani. Ca orice activitate, helicicultura (cresterea melcilor) implica o serie de avantaje si dezavantaje. Un crescator trebuie sa fie pregatit sa faca fata mai multor provocari, dar recompensele sunt pe masura efortului depus. Statul roman sprijina helicicultorii, care pot obtine si utiliza fonduri europene. "Helicicultura este departe de a fi o activitate simpla. Fara sa cunosti felul de viata al melcului si mai ales fara sa-l iubesti nu poti deveni helicicultor. Helicicultura este o activitate frumoasa si plina de satisfactii, doar daca stii foarte bine ce ai de facut, altfel este un fiasco total", spune Gina Stefancu, consultant in domeniul heliciculturii. Ea a explicat, pentru Business24, care sunt pasii pe care un antreprenor trebuie sa ii faca, daca isi propune sa investeasca intr-o ferma de melci. Inceputul O ferma de melci are nevoie, in primul rand, de un teren si de o sursa potabila de apa, pentru udarea zilnica a fermei. De asemenea, este nevoie un spatiu de depozitare a melcilor dupa recoltare si pana la comercializarea lor, de un capital de pornire si de multa disponibilitate pentru lucrrul in aer liber. Infiintarea unei ferma de melci in perimetrul casei proprii nu implica necesitatea unor autorizatii, dar trebuie anuntati vecinii. Terenul pe care va fi infiintata ferma nu se poate afla in apropierea unei culturi, pentru ca melcii se pot strecura afara si pot distruge plantele.

a






Pentru o investitie rentabila, terenul trebuia sa aiba cel putin 2.000 de metri patrati, preferabil de forma dreptunghiulara, pentru o mai buna organizare in plan a fermei si pentru un consum redus de materiale pentru imprejmuire. Dimensiunile ideale ale unei ferme ar fi de 40x50 m, scrie Gina Stefancu pe blogul sau de specialitate. Tot aici sunt prezentate si calitatile solului ideal pentru cresterea melcilor: nu trebuie sa fie acid, ci sa aiba un Ph cuprins intre 5,8 si 7,5. Pentru a aduce solul la Ph-ul recomandat i se aplica amendamente cu calcar (praf de marmura, praf de var) sau se corecteza cu turba. Calcarul ar trebui sa fie prezent in sol in proportie de 1,5 - 2 %, fiindca melcii au nevoie de el pentru dezvoltare si pentru formarea cochiliei. Investitia intr-o ferma de melci poate fi intre 10.000 si 15.000 de euro, pentru o suprafata de 2.000 de metri patrati.

Materialele necesare pentru a infiinta o ferma de crestere a melcilor: - tabla zincata pentru imprejmuirea fermei; - plasa speciala, denumita Helitex, rezistenta la actiunea razelor ultraviolete, pentru imprejmuirea tarcurilor de crestere a melcilor; - conducte si fitinguri pentru alimentarea cu apa a fermei; - sistem de irigatii prin microaspersie. Acesta este sistem eficient si econom de irigare conceput atat pentru utilizare in sere si solarii cat si in livezi, gradini rezidentiale sau in ferme de melci. Microaspersoarele sunt confectionate dintr-un material foarte rezistent socurilor mecanice dar si actiunii ingrasamintelor sau diferitelor tratamente foliare aplicabile prin microaspersie, potrivit silvera.ro. - seminte pentru cultura plantelor din tarcurile de crestere a melcilor; - ladite pentru recoltarea si depozitarea melcilor; - lada pentru purgarea melcilor. Purgarea este etapa necesara pregatirii melcilor pentru hibernare. Practic, este o perioada de minim o saptamana in care melcii maturi culesi sunt tinuti fara hrana, in lazi sau spatii aerisite pentru a elimina resturile de hrana. In cazul puietului, in functie de dimensiune, purgarea dureaza intre trei si cinci zile. - motocultor pentru frezarea terenului; - trimmer (un fel de motocoasa mai performanta) pentru scurtarea vegetatiei. Cum se ingrijesc melcii Melcii din specia Helix Aspersa, fie Muller, fie Maxima sunt speciile de melci care se preteaza pentru cresterea in captivitate. Melcul nostru autohton, Helix Pomatia, nu agreaza spatiile ingradite, motiv pentru care multi crescatorii se confrunta la aceasta specie cu o rata a mortalitatii foarte mare. De asemenea, pretul melcului care creste la noi in tara este de pana la sapte ori mai mic, comparativ cu melcii din specia Aspersa, afirma Gina Stefancu.

a






Problema este ca melcii din aceasta specie nu s-au adaptat la conditiilor de clima din Romania. "Le-ar trebui multi ani pentru asta. Acesti melci se cresc in ferma in perioadele fara temperaturi negative. Iar in perioada lor naturala de hibernare, adica din toamna pana primavera, melcii trebuie protejati contra gerului", explica Gina Stefancu. Micile vietati au nevoie in fiecare zi de hrana proaspata, care poate fi gasita fie printr-o vegetatie frageda cultivata in tarcuri, fie printr-un furaj concentrat special pentru melci. Melcii au neaparata nevoie de un mediu umed, sub forma de ceata seara, dupa apusul soarelui, pentru ca umiditatea stimuleaza melcul sa iasa sa se hraneasca. Melcii, tranzactionati la bursele internationale. De ce sunt atat de importanti Melcii "s-au tarat", incet dar sigur si la bursele internationale, cum ar fi cele din Paris, Milano, Londra sau Madrid. Un kilogram de melci vii costa intre 1 si 4 euro. Pretul maxim este valabil pentru specia Aspersa Muller. Cei din specia Aspersa Maxima se vand cu 3 euro. Dincolo de faptul ca raman o delicatesa culinara, melcii sunt un ingredient important in industria farmaceutica, pentru ca intra in componenta mai multor medicamente. De exemplu, mucusul se foloseste in prepararea unor siropuri impotriva tusei dar si ca ingredient in cremele impotriva ridurilor. Carnea de melc se consuma cu precadere in Franta, Spania si Italia. De obicei, melcii din comert, congelati sau conservati, sunt semi-preparati in stilul court bouillon, adica o supa aromata cu vin, ceapa, patrunjel, cimbru, usturoi, sare, piper si alte mirodenii. "A la bourguignonne" este un alt stil de a gati melcii, care presupune rumenirea lor la cuptor in unt aromat. Pentru aromatizarea untului se folosesc, in general, patrunjel, ceapa, usturoi si condimente. La restaurant melcii se consuma cu ajutorul unor tacamuri speciale, formate dintr-o pereche de clesti, care prin prind cochilia si din furculite mici, cu doi dinti, care ajuta la scoatarea carnii din invelis. Cochiliile sunt pastrate, de multe ori, in restaurantele care servesc acest tip de preparat, pentru ca pot deveni un suport pentru carnea preparata de melc. Nu in ultimul rand, cochiliile goale sunt stranse de mesteri artizani, care fac din ele bijuterii. Problemele unui helicicultor Crescatorul de melci are de infruntat toti daunatorii naturali ai melcilor, cum ar fi pasarile, gandacii sau sobolanii. Trebuie gasite metode de protectie impotriva acestora si solutii impotriva diferentelor de temperatura. O alta problema ar fi gasirea unei piete sigure de desfacere a productiei. Un fermier independent cu o ferma de 2.000 metri patrati si cu o productie de doua tone de melci nu poate gasi un cumparator pentru o cantitate atat de mica, in conditiile in care un angrosist strain solicita livrarea unei cantitati minime de 20 de tone la un transport. Singura solutie ar fi asocierea cu alti crescatori de melci.

a






Statul roman a sprijinit investitiile din acest domeniu. Prin programul Sapard s-au infiintat foarte multe ferme de melci, dar din pacate din cauza tehnologiilor neadecvate, majoritatea fermierilor au fost obligati sa restituie ajutorul financiar nerambursabil acordat de stat. Programul Sapard s-a incheiat, dupa ce Romania a aderat la Uniunea Europeana. Gina Stefancu ii sfatuieste pe antreprenorii care cocheteaza "cu ideea infiintarii unei fermei de melci" sa nu se hazardeze intr-un domeniu despre care nu au nicio informatie. "Sa nu plece la drum daca nu au calificarea necesara. Helicicultura este departe de a fi o activitate simpla. Fara sa cunosti felul de viata al melcului si mai ales fara sa-l iubesti nu poti deveni helicicultor. Helicicultura este o activitate frumoasa si plina de satisfactii, doar daca stii foarte bine ce ai de facut, altfel este un fiasco total", concluzioneaza consultantul in domeniul heliciculturii. Fonduri europene pentru fermele de melci Peste 248 de milioane de euro vor fi disponibile din fonduri europene din luna septembrie 2012, in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Exista si impedimente birocratice. Pentru accesarea fondurilor europene este nevoie de respectarea mai multor conditii. Una dintre ele este ca investitorul sa asigure 50% din valoarea proiectului. Alte conditii sunt prezentarea unui plan de afaceri si a unei analize proprii in care antreprenorul trebuie sa arate ca este eligibil pentru atragerea de fonduri europene.

a






10. Investete n fermele de vipere: Profit de minimum 12.000 euro anual Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Una dintre cele mai profitabile idei de afaceri este crescatoria de vipere. Veninul este cautat, in principal, de producatorii de medicamente, iar un gram poate fi cumparat si cu 2.000 de euro, de aproape patru ori mai mult decat un gram de aur. Ca sa deschizi o crescatorie de vipere ai nevoie de minim 15.000 de euro, aproape nesemnificativa daca ne gandim ca anual, un crescator poate obtine minim 12.000 de euro. Cu alte cuvinte, cheltuieli minime si profit maxim.

Nu ai nevoie nici macar de multi angajati, pentru ca viperele isi poarta singure de grija. Iti trebuie doar trei incaperi: una pentru terariile in care stau reptilele, una pentru depozitarea hranei si una in care sa colectezi, propriu-zis, veninul. De altfel, asa cum spune Marian Cristea, proprietarul unei ferme de vipere unde traiesc 27 de exemplare, "cel mai greu lucru in aceasta afacere este tocmai colectarea. Daca nu esti atent, te poti rani foarte grav. Iar daca nu ai la indemana antidotul, atunci chiar ai o mare problema". Otrava de aur In rest, businessul in care este implicat ramane unul extrem de profitabil. De la o vipera se recolteaza cel mult 1,5 grame de venin intr-un an. In functie de calitatea acestuia, pretul incepe de la 400 de euro, dar poate ajunge si la 2.000 de euro. "De obicei, incasam 600 de euro pentru gramul de venin. Crescatoria noastra produce cam 25-30 de grame de venin pe an", precizeaza Marian Cristea. Antreprenorul incaseaza, deci, in fiecare an, 15.000 de euro, pentru cele 25 de grame de venin, vandute la 600 de euro gramul. In Romania exista si crescatori de vipere care au cateva sute de exemplare si care vand, anual, pana la 500 de grame de venin. Marius Bulgur sau Razvan Buga sau doua astfel de exemple de antreprenori, care primesc, lunar, incasari de pana la 30.000 de euro pe luna. Sunt situatii in care veninul are o calitate mai mare, iar atunci se plateste mai bine. "Totusi, niciodata nu am vandut venin de 2.000 de euro gramul", recunoaste antreprenorul. A inceput afacerea in 2010, dar planuieste sa mai cumpere cateva vipere in viitorul apropiat. Acestea se gasesc la alte crescatorii si costa intre 150 si 300 de euro, in functie de varsta. Dupa extragerea veninului, lichidul este purificat, pentru ca aproximativ 75% din substanta eliminata de vipera este apa. Apoi, pentru pastrarea puritatii, veninul este cristalizat, fiind pastrat la o temperatura constanta, cuprinsa intre 0 si minus 5 grade Celsius.

a






La ce se foloseste veninul Multe dintre fabricile de medicamente si cosmetice din Occident au propriile ferme de vipere, dar cererea pentru acest produs este, in continuare, foarte mare. Lichidul se foloseste in general la realizarea serului antiviperin, dar intra si in componenta mai multor medicamente. Nu in ultimul rand veninul se foloseste si ca ingredient de baza in industria produselor cosmetice. Veninul de Vipera Ammodytes din compozitia cremelor de fata actioneaza in profunzimea tesuturilor faciale, eliminand ridurile si oxigenand celulele, si reprezinta o alternativa 100% naturala, noninvaziva, la injectiile cu Botox, potrivit bursa.ro. Cremele faciale cu venin de vipera sunt cunoscute pe piata ca facand parte din categoria "cosmeceuticals", la jumatatea drumului dintre cosmetica si farmacie, iar efectele antirid si de antiimbatranire ale veninului de sarpe au fost demonstrate clinic, prin teste de laborator. Principalii cumparatori In momentul de fata, principalii furnizori de venin de sarpe sunt China, India si Thailanda. Singura fabrica de medicamente din Romania care foloseste veninul de vipera se afla la Iasi, insa achizitioneaza pretiosul lichid din strainatate, potrivit privilegiul.info. Ce trebuie sa stii - De fiecare data cand se naste un pui de vipera, trebuie sa anunti la Agentia de Mediu. In caz contrar, risti ca inspectorii institutiei sa ii confiste. - Inainte sa exporti veninul de vipera, trebuie sa obtii si un certificat de calitate eliberat de Directia Sanitar Veterinara. - Viperele trebuie sa aiba toate conditiile din natura, adica noaptea o temperatura de 15 grade Celsius, iar ziua se de 30 de grade. - Cea mai raspandita specie de vipere din tara este ammodytes, vietati care au nevoie de o temperatura stabila in incapere, respectiv de 25 de grade Celsius.

a






11. Ferma cu 400 de oi, o afacere "binecuvantat" de Pate i de exporturi Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Sursa: www.madr.ro Demararea unei afaceri in cresterea ovinelor nu implica o investitie foarte mare, iar vanzarile din perioada pascala si cererea tot mai mare la export sunt doi factori care garanteaza un procent semnificativ din sansele de reusita.

In perioada sarbatorilor pascale din acest an, pentru carnea de miel se preconizeaza o crestere cu 25% fata de anul trecut, crescatorii anuntand preturi intre 25 si 28 lei in carcasa. O afacere din cresterea ovinelor poate fi de succes si in contextul in care carnea de oaie este la mare cautare si pentru export, industria din Romania ocupand locul doi in Europa, din punct de vedere al efectivelor de oi.

Judetul Sibiu, cea mai renumita zona pentru productia de carne de miel, a exportat anul trecut 400.000 de miei, adica 80% din porductia la nivel national, in tari din vestul Europei, dar si spre tari arabe. Business24 prezinta un plan de afacere pentru o ferma de 400 de oi: Investitia initiala Ideea de afacere propusa de Business24este o ferma familiala de 400 de oi, dintre care 380 de rasa Turcana, cea mai intalnita specie de oi din Romania si 20 de alte rase: Tigaie, Merinos, Sarda sau Friza. Investitia initiala se ridica la aproximativ 40.000 de euro, iar perioada de amortizare este de 5-7 ani, daca luam in calcul comercializarea lanei, carnii, mieilor, laptelui si casului pregatit la stana. In plus, trebuie avut in vedere ca turma de oi se poate mari usor odata la doi ani, cand jumatate din miei cresc si intra in turma de baza. Cele 400 de oi vor naste, in medie, 500 de miei, la fiecare doi ani. In conditiile in care o oaie din rasa Turcana costa in medie 400 lei, suma totala pe care trebuie sa o plateasca un cioban pentru cele 400 de oi este de 160.000 lei (circa 36.000 de euro). Pe langa banii pe care trebuie sa ii cheltuiasca pentru animale, un fermier trebuie sa investeasca si in utilajele necesare. Echipamentele zootehnice necesare Adapatori pentru oi: 700-1.000 lei

Instalatie de muls:2.500 - 3.500 lei

Iesle: 1.000 lei/bucata x 6 = 6.000 lei TOTAL Cheltuieli: 170.500 lei

a






Cheltuielile anuale Pe lista cheltuielilor anuale pentru o ferma de 400 de oi intra, printre altele, energia electrica din padoc, medicamentele, furajele sau paiele utilizate ca asternut. Sistemul de furaje este diferentiat sezonier: vara - masa verde prin pasunat, iar iarna - fanuri, concentrate. Alte cheltuieli ce trebuie luate in calcul sunt legate si de sistemul de intretinere pe timp de iarna, cand oile stau in boxe colective pe asternut de paie (0,4 kg/zi). Cea mai mare suma de bani se va cheltui pe furaje, adica peste 78.000 de lei. In total, cheltuielile anuale depasesc 86.000 de lei.

Cheltuieli anuale pentru intretinerea unei ferme de oi. SURSA: www.madr.ro Venituri anuale Daca pe piata interna un kilogram de carne de miel se vinde si cu 25 lei, la export fermierii romani ajung sa vanda si la jumatate de pret. Luand in considerare cel mai scazut pret, veniturile totale obtinute dintr-o ferma de 400 de oi sunt de peste 119.000 de lei, ceea ce inseamna ca venitul brut minim obtinut intr-un an este de peste 33.000 de lei.

a






12. Ferma ecologic: investiie medie, profit sigur Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/animale Plecand de la o ferma zootehnica, o asociatie de fermieri poate dezvolta o afacere pe orizontala: cresterea animalelor- procesare-distributie

Cererea tot mai mare de produse bio face ca agricultura ecologica sa aiba perspective tot mai profitabile. Pentru asociatiile agricole investitia intr-o ferma ecologica nu este prea mare, iar prin reinvestirea profitului (procesare si distributie) afacerea se poate dezvolta rapid. Agricultura ecologica este unul dintre domeniile unde mai este loc de investitii. Business24 prezinta un plan concret pentru o astfel de investiei. In contextul recentelor scandaluri din piata alimentara, pe relatia fermier-procesator-retailer, vom arata ca lucrurile se pot schimba daca exista initiative proprii. Luam exemplul francez. De ani de zile fermierul din Hexagon este intr-un continuu razboi cu hypermarketurile care-si impun preturile "tiranice" de achizitie. Francezii au plecat de la cererea tot mai mare a consumatorilor de produse "sanatoase" si din surse cat mai "de incredere". Asta inseamna urmatoarele trei lucruri: - consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere produse locale si de sezon, pe considerentul ca cele importate in extra-sezon sunt suspecte de a fi stat prea mult pe vapor; - consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere produse de ferma pentru ca nu implica un nivel mare de industrializare (E-uri); - consumatorii sunt mai dispusi sa cumpere de la producatorii pe care ii pot cunoaste direct sau de la care pot primi referinte mai de incredere. Plecand de la considerentele de mai sus, fermierii francezi s-au organizat in asociatii si au investit in dezvoltarea unor ferme "sanatoase", apoi au infiintat ateliere mestesugaresti (mici carmangerii)de procesarea carnii si fie au deschis mici magazine proprii, fie au dezvoltat platforme online prin care fac livrare direct la domiciliu. In felul acesta ocolesc hypermarcheturile si obtin un pret cinstit pentru produsele lor. Dar, pana acolo, sa vedem ce investitii implica o ferma ecologica. Investitia initiala Planul de investitie prezentat de Business24 este pentru o ferma cu 20 de vaci de lapte si alte 30 la ingrasat, 300 de porci, 500 de gaini pentru oua si 3.000 de pui pentru carne cheltuielile totale, inclusiv amortismentele se ridica la aproximativ 107.000 de euro.

a






Pentru echipamentele zootehnice necesare investitia mai presupune 200.000 de euro, ce vor fi amortizati in decursul a 4-5 ani. Cel mai mult va costa instalatia de muls mecanic si remorca tehnologica, fiecare avand un pret aproximativ de 40.000 de euro.

Lista cu dotarile minime necesare pentru o ferma de animale. Sursa: www.madr.ro Pe langa dotarea cu aparatura necesare, trebuie sa tinem cont si de costurile furajelor. Pentru a intretine toate animalele pe parcursului unui an sunt necesare 28 de tone de fan, 160 de tone de porumb siloz si in jur de 190 de tone de amestesc de concentrate. Costul total prevazut pentru furaje este de 107.000 de euro. Productiile scontate si profitul Productia scontata pentru a fi scoasa la vanzare dupa un an cuprinde: 9.000 litri lapte, aproximativ 39 de tone de carne de porc si 140 de mii de pasari.

Productia scontata la nivelul intregului an. Sursa:www.madr.ro

a






Valoarea totala a productiei, tinand cont de parametrii scontati, este de peste 140.000 de euro.(600.000 de lei). Din aceasta suma aproape 105.000 de euro(470.000 de lei) reprezinta cheltuielile totale, inclusiv amortismentele.

Rezultatele raportate la finalul anului. Sursa: www.madr.ro Prin urmare, profitul ramas, la nivelul unui an dintr-o ferma zootehnica de animale este de aproximativ 170.000 de lei, deci aproximativ 39.000 de euro.

a






13. Ferme psri - Model Proiect Ferm de gini outoare

Sursa: http://surviving-home.blogspot.com/p/model-proiect-ferma-de-gaini-

outoare.html#ixzz2HKPY9BPw Date Generale 1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse Fundamentarea necesitii i oportunitatii investitiei Tema prezentului studiu o constituie o microferm pentru creterea ginilor outoare, n scopul realizrii i valorificrii produciei de ou obinute. 1.1. Necesitatea investiiei: n Romnia, conform legislaiei n vigoare, se preconizeaz nfiinarea de exploataii agricole, menite s nlocuiasc treptat gospodriile rneti de subzisten, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analiznd actualul sistem de producere a oulor comerciale, de consum, trebuie s relevm c producerea oulor n gospodriile rneti se menine de sute de ani ntr-un proces de producie anacronic: Se cresc rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut; Creterea se realizeaz n adposturi (cotee) necorespunztoare, sau chiar n aer liber, sistem total contraindicat la psri, care au un metabolism foarte ridicat i nu-i exprim nici potenialul productiv cu care sunt nzestrate, datorit frigului excesiv din timpul iernii i cldurilor toride din cursul verii; n plus, hrnirea psrilor este deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurnd necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o gin crescut n aceste condiii extreme produce pe an circa 120 ou, exclusiv n timpul verii, dar consum pe zi 120 g grune, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, fa de 280-300 ou pe an n sistemul intensiv de cretere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aadar, o gin crescut n sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ou pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic. n lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult timp n rile cu avicultur dezvoltat, el mai existnd abia n rile subdezvoltate. Romnia, care are deja o avicultur de tip industrial foarte performant, cu o tradiie de aproape 50 de ani, trebuie s restrng, n perioada urmtoare, acest tip de cretere, care, din pcate, realizeaz n prezent cca. 80 % din producia autohton de ou, iar cele cca. 5,5 miliarde de ou pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj n plus pe ou, realizeaz un consum suplimentar anual de cca.:

5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale

sau producia de pe cca. 200 mi ha teren arabil. Mai avem n vedere i influena negativ a produciei rneti de ou. Cele5,5 miliarde de ou se realizeaz doar n cca. 7 luni din an (aprilie septembrie) iar mpreun cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial n aceiai perioad asigur populaiei rii cca. 1 miliard de ou pe lun, adic aproape 40 ou lunar pe locuitor. n celelalte cinci luni ale anului, exist pe piaa intern aproape numai oule produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurnd doar 10 milioane ou pe lun, sau doar 4,5 ou pe locuitor. Aceast neasigurare a pieii determin creterea excesiv a preului oulor n timpul anotimpului rece, ca i masive importuri de ou, care destabilizeaz piaa intern, ce nu mai poate fi controlat cu cantitatea foarte mic de ou autohtone.

a






1.2. Oportunitatea investiiei este, aadar, destul de evident. Pe de-o parte, pentru c, aplicnd sistemul intensiv de cretere, n locul celui extensiv actual, cresctoria, prin investiia la care ne referim va produce ou n condiiile economice ale actualelor ferme industriale, i n tot timpul anului. Pe de-alt parte, o microferm de gini outoare are avantajule de a folosi doar fora de munc a familiei, precum i cereale din producia proprie, cu mult mai ieftine dect cele de pe pia, putnd, deci, produce mai economic chiar dect fermele avicole industriale. i, ntruct statul sprijin nfiinarea exploataiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandrilor i reglementrilor UE n care Romnia aspir s intre, oportunitatea de a nfiina acum astfel de ferme familiare este evident. 2. Descrierea funcional i tehnologic Prezentul studiu are n vedere construirea i punerea n funciune a unei hale cu o suprafa de 1000 mp. Alegerea acestui tip de hal are n vedere experiena mondial i romneasc n domeniu. Hala poate fi utilizat fie pentru creterea pe aternut permanent, ct i n baterii convenionale, ns cu posibilitatea tehnic de a fi transferate dup anul 2012 n baterii alternative, aa cum sunt admise de reglementrile n materie ale UE. Cum, ns, tipul de cretere n baterii este mai costisitor i mai dificil n exploatare, se recomand creterea la sol, pe aternut permanent, caz n care hala se populeaz cu 8000 puicue de 16 sptmni, care sunt meninute n producie pn la vrsta de 77-80 sptmni, dup care se sacrific i se nlocuiesc, dup dezinfecia halei, cu o nou serie de 8000 puicue. Hala de 1000 mp avut n vedere n studiu poate fi redus la jumtate (500 mp), cu 4000 puicue la populare. Terenul pe care este amplasat construcia (de 500 sau 1000 mp) trebuie, ns, s aib dimensiuni care s permit dezvoltarea ulterioar, prin construirea de noi hale de aceleai dimensiuni, n ideea c orice afacere trebuie s aib n vedere posibilitatea de extindere, reinvestind profitul realizat n perioada de debut a afacerii. Prezentul studiu are, ns, n vedere o microferm (ferm familiar) compus dintr-un adpost de 1000 mp, cu cretere pe aternut permanent, precum i anexele necesare sau opionale ale activitii de producie (filtru sanitar, depozite de furaje, materiale, produse, eventual o instalaie proprie de producere a necesarului de furaje combinate). n esen, se are n vedere producerea de ou pentru consum n sistemul de cretere pe aternut permanent, care impune: Construirea unei hale nchise, fr ferestre, prevzut cu un sistem de ventilaie care s asigure un microclimat corespunztor att n timpul verii, ct i al iernii. n plus, hala nchis permite un program de lumin conform tehnologiei de cretere i asigur o foarte bun biosecuritate, datorit limitrii contaminrii psrilor cu germeni patogeni, n comparaie cu creterea n aer liber sau chiar n hale prevzute cu ferestre Sistemul de hrnire este prevzut din hrnitoare tronconice, n care furajele sunt distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncr (siloz) central, exterior sau interior, i le transport mecanic n hrnitoarele tronconice, accesibile psrilor, dar care elimin risipa. Sistemul de adpare este compus dintr-o surs (proprie sau reeaua comunal), din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, i din conducte interioare pe care sunt fixate adptorile automate de tip picurtor; Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reea electric interioar, pe care sunt dispuse, sub tavan, lmpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului electric;

a






Pardoseala adpostului este constituit n proporie relativ egal din paturi de dormit i aternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de ouat, cu recoltare manual sau mecanizat a oulor. Aceast descriere succint va fi dezvoltat la punctul 4-4 (structura constructiv) ale prezentului studiu. Date Tehnice Ale Investiiei 3. Caracteristicile principale ale investitiei dac investiia o impune 3.1. Pentru cldiri: Pentru a realiza att o rezisten n ani a construciei, ct i o bun funcionalitate a acesteia, se are n vedere: amplasarea acesteia pe un teren sntos, cu o structur a solului corespunztoare, fr riscul de a suferi datorit apelor freatice aflate ca strat la o distan limit fa de fundaie, sau a apelor pluviale, datorit riscului de bltire a acestora se va alege un teren uor ridicat ca nivel fa de zona nconjurtoare, cu o construcie amplasat cu unghiul dintre peretele longitudinal spate i peretele lateral spate n direcia vntului dominant rece, de iarn, n vederea unei mai bune controlri a climatizrii de iarn. 3.2. (Se dezvolt de ctre constructor, partea 1, punctul 4 (Rezervele investiiei)) 4. Structura constructiv 4.1. Cldire:

Suprafaa util a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care lungime 84 m i lime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime i o suprafa de 36 mp. Camera de serviciu poate fi constituit, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m. nlimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), ntr-un singur nivel.

Fundaii cu marginea inferioar sub punctul de nghe al zonei, din beton, cu o bun hidroizolaie ntre sol i pereii construciei;

Perei din panouri-sandvici, cu un indice corespunztor de izolaie termic, fixai pe stlpi de beton armat, care s confere rezisten construciei;

Acoperi care s confere o perfect izolaie termic (avnd n vedere c 70 % din cldura halei se pierde prin acoperi) i izolaie hidric. Un acoperi cu o bun izolaie termic i hidric poate face inutil existena podului construciei.

Not: Detaliile tehnice avute n vedere vor fi detaliate de ctre constructor. 4.2. Reele: Condiiile de exploatare sunt urmtoarele: 4.2.1. Instalaia de hrnire: Pentru cele 8000 puicue (i apoi gini outoare), se dispun 160 hrnitoare tronconice, adic o hrnitoare-tip pentru 40 de psri. Hrnitoarele tronconice vor fi dispuse pe patru linii de hrnire, dintre care dou pe pat i dou pe aternutul permanent. ntruct rndul dublu de cuibare mparte hala, longitudinal, n dou compartimente (sfert de hal), pentru fiecare din acestea vor exista, aadar, un rnd de hrnitoare tronconice pe pat i un rnd pe aternutul permanent, acestea fiind intercalate cu cele dou rnduri cu adptori tip picurtor, aa cum se vede din anexa nr. 1. n hala de 8000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesit o cantitate zilnic de: 8000 x 0,125 = 1000 kg furaj Cele 80 hrnitoare existente vor fi aadar alimentate zilnic cu: 1000 x 160 = 6,25 kg furaj combinat Dup tipul hrnitorului i programul de furajare al cresctorului, instalaia de distribuire a furajelor este pornit automat, fcnd plinul la hrnitori. Dac admitem pornirea automat a instalaiei de cinci ori n 24 ore (n funcie de programul de lumin), s admitem poriri automate ale instalaiei la orele 5, 9, 13, 1730 i 22, de fiecare dat toate hrnitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).

a






La fiecare dou rnduri de hrnitoare exist o instalaie de distribuire, care la fiecare pornire alimenteaz cele 80 hrnitoare ale celor dou linii cu cte: 80 x 1,25 = 100 kg Din cele dou instalaii de distribuire, una alimenteaz liniile de hrnitoare de pe pat iar cealalt pe cele dou linii de pe aternutul permanent, ntruct fiecare dintre acestea au hrnitoarele tronconice aflate la nlimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe aternutul permanent). Se pot dispune i patru linii de hrnire, dac instalaia este astfel prevzut de ctre constructor, mai ales dac alimentarea se face cu un spiromatec. Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adic existena unui buncr central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dac greutatea hectolitic a furajelor combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mic este contraindicat, avnd n vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru c furajele i pot denatura valoarea nutritiv iniial dup 4-5 zile de la producere. Aadar, buncrul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat dup un astfel de program sptmnal:

luni 2 tone miercuri 2 tone vineri 3 tone

Dac se alege soluia buncrelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se alimenteaz, de regul, cu autobuncrul, mai ales dac furajele sunt transportate n vrac, cu acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Dac se alege soluia buncrelor interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, avnd acelai volum de cca. 6 mc. n ambele soluii, vor exista snecuri de extracie a furajului coninut i antrenarea acestuia ctre buncrele aferente celor dou instalaii de distribuire, cote maximum 100 kg la fiecare (total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automat a instalaiilor de distribuire a furajelor combinate. Not: n timpul verii, cnd ginile se hrnesc de regul dimineaa, seara i n cursul nopii, cnd temperatura din hal este mai sczut, programul de pornire automat a instalaiilor de hrnire va fi modificat corespunztor. Atenie la fenomenul de btut n tabl, numit astfel de cresctorii experimentai, atunci cnd psrile termin furajele din hrnitor i lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia. 4.2.2. Instalaia de adpare Sursa de alimentare cu ap (gospodrie proprie de ap sau reea comunal) trebuie n permanen controlat, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia. Primul depozit de ap va fi constituit fie dintr-o hidrosfer, depozit aflat la nlime pentru a asigura plinul n reea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeai menire. Alimentarea halei cu ap se face printr-o conduct de aducie metalic, ngropat n pmnt sub punctul de nghe. Necesarul de ap al halei este, de regul, de 1,5 ori cantitatea de hran, adic: 125 x 1,5 = 187,5 ml/zi n timpul verii, sau n condiiile hrnirii cu furaje avnd densitate nutritiv mare (sau procent ridicat de sare), consumul poate s creasc pn la de trei ori consumul de furaje, adic 125 x 3 = 375 ml/zi Avnd n vedere i eventualele pierderi din reea, precum i unele nevoi de splare igienizare, se calculeaz un necesar de 0,5 l pe gin, adic 4000 l, pentru toate psrile din hal.

a






n interiorul halei, se face o rezerv de ap pentru cteva ore, de cca. un metru cub, depozitat ntr-un bazin tampon, prevzut cu o instalaie de prea-plin i cu conducte care alimenteaz cele dou instalaii de adpare ale halei (sau patru instalaii (linii) dac aa este prevzut instalaia de ctre constructor. Instalaia interioar de adpare: Este compus din cele 4 linii de adpare, fiecare prevzute cu cte 250 picurtoare, nsumnd pe hal 1000 picurtoare,asigurnd, pe aceast cale, accesul a opt gini la fiecare picurtor. Cele patru linii de adpare sunt intercalate n hal cu cele patru linii de hrnire, astfel c, n orice poziie s-ar afla n hal, o gin s poat gsi la maximum doi metri de ea o instalaie de hrnire sau de adpare. Cte o linie de adpare trebuie amplasat n faa rndului de cuibare, deoarece gina, imediat dup ouat, simte nevoia s se adape. O grij deosebit trebuie avut la buna funcionare a tuturor picurtoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel ginile i ud ghiarele i murdresc cuibarele, deci i oule produse. nlimea picurtoarelor trebuie mrit pe msur ce puicuele devin gini i-i mresc statura, iar nlimea trebuie fixat la nlimea ciocului ntins i a gtului n poziie oblig. O nlime prea mare sau prea mic nu permite o adpare normal a psrilor. Instalaia de climatizare: Practic, cu o hal avnd o bun inerie termic, nu este necesar nclzirea halelor de outoare, oarecari dificulti cu meninerea temperaturii optime n adpost existnd doar n scurtele perioade din iarn cnd temperatura exterioar scade sub -10C i, excepional, sub -20C. Exist acum instalaii foarte precise de meninere a temperaturii i a umiditii tehnologice n hal, aparaturile respective permind comanda pentru un regim termic i hidric impus de cresctor. Este recomandabil ca aceste instalaii s fie incluse n proiect, altfel periclitndu-se o bun parte din producie (i sntatea psrilor), prin lsarea acestor parametrii la aprecierea cresctorului, care este susceptibil de multe erori umane, inclusiv datorit prezenei limitate a acestuia n interiorul halei. Se pot accepta dou sisteme de ventilaie:

Cu ventilatoare electrice i orificii de admisie pe pereii longitudinali ai halelor; Ventilaie-tunel, cu evacuarea forat a aerului printr-unul din pereii laterali, cu orificii

de admisie dispui pe pereii longitudinali, cu suprafee diferite ale orificiilor de admisie micorate pe msura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.

Se recomand primul sistem, ntruct cel de al doilea este contraindicat pe anotimpul friguros. Ventilatoarele trebuie s aib capacitatea de a asigura psrilor minimum 5 mc aer pe kilocorp n timpul verii i cu posibilitatea de a scdea acest necesar pn la 0,7 mc n timpul iernii. Pentru cele 8000 gini, care cntresc n medie cte max. 2,5 kg/cap i au mpreun 20.000 kg, sunt aadar necesari 100.000 mc de aer n timpul verii i doar 14 mii mc n timpul iernii. Diferena de la iarn la var poate fi fcut prin:

20 ventilatoare de cte 10 mii mc pe or n timpul verii; Aceleai ventilatoare, cu turaie variabil, permind accesul a numai 14 mii metri cubi

n timpul iernii; sau Grupuri de ventilatoare, care funcioneaz n totalitate, iar iarna doar attea (3-4) care

s asigure minimumul de aer necesar. Desigur, ntre aceste dimensiuni minime i maxime exist situaii intermediare i numai o instalaie complex poate comanda regimul optim de ventilaie.

a






Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaii de umidificare a aerului, ntruct aerul exterior foarte uscat este introdus n hal la o umiditate foarte sczut, inconfortabil pentru psri. 4.3. Instalaia de iluminat La hala cu lime de 12 m, sunt necesare dou rnduri de lmpi electrice, preferabil fluorescente, cu trei metri ntre o lamp i alta pe rnd, asigurnd 3,2 W pe mp de adpost, conform urmtorului calcul:

1000 mp x 3,2 W/mp = 3200 W

3200 W : 60 W/bec = 54 becuri

54 becuri : 2 rnduri = 27 becuri/rnd 84 m (lungimea halei) : 3 m (ntre becuri) = 27 becuri/rnd

Instalaia de iluminat trebuie prevzut cu ceasuri tip PARAGON, care comand stingerea i aprinderea luminii la orele prevzute n tehnologie, preferabil cu simularea amurgului i zorilor (descreterea i respectiv creterea progresiv a intensitii luminoase). Lmpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra psrilor, iar reeaua electric s elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de incendii i electrocutri. 4.4. Paturile i cuibarele Proporia de 50 % dintre paturi i aternut, recomandat n acest studiu, nu este obligatorie, furnizorul de paturi i cuibare putnd schimba aceast proporie, n funcie de caracteristicile acestora i de costuri. Paturile trebuie confecionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta greutatea psrilor i a personalului, confortabile pentru prsi i uor de splat i dezinfectat. Sunt amplasate la o nlime suficient de mare pentru stratul de dejecii care se formeaz ntr-un ciclu de producie. Cuibarele, n numr de cca. 8 pasri / cuibar, sau 1000 pe hal, aezate pe dou rnduri, spate n spate, i pe dou nivele, pe lungimea median a halei, conform anexei nr. 1. La fiecare nivel, ntre rndurile de cuibare, exist cte o band colectoare de ou, care le transport la capul halei, pentru colectare manual sau mecanic, dup dorin. ntr-o hal de 8000 gini se pot produce, n vrf de ouat, cca. 7000 de ou. Instalaia de recoltat ou poate fi acionat la ore fixe, n ideea c peste 80 % din ou se produc de dimineaa, pn la ora 14. Dac se renun la instalaia de recoltat, care este destul de scump,atunci rndurile de cuibare se ndeprteaz la minimum 1,2 m ntre ele, lsnd un culoar prevzut cu o pardoseal, pe care poate fi acionat un crucior, unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care oule vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 7000 ou, sunt necesare 3-4 ore de recoltare manual). n camera de serviciu poate fi amplasat i o instalaie simpl pentru sortarea, tampilarea i ambalarea oulor, producia de ou putnd fi livrat direct pieii. Este, ns, nevoie i de un spaiu de pstrare a oulor nainte de livrare, n care s poat fi realizat o temperatur de maximum 14C. 4.5. Principalele utilaje de dotare a construciilor Adpostul de psri, aa cum a fost descris n prezentul studiu, nu are alte dotri de nalt tehnicitate, n afar de cele artate: alimentare cu ap, cu energie electric de la reea, cu depozite pentru furaje i eventual o instalaie, mic, simpl, pentru colectarea-tampilarea-sortarea oulor i depozitarea acestora pn la valorificare.

a






Numrul mic de ou realizat face posibil organizarea sortrii i depozitrii oulor chiarn camera de serviciu, cu dimensiunea de 3 x 12 = 36 mp. Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-ferm ar fi o instalaie simpl de producere a nutreurilor combinate, justificabil astfel: Reetele pentru gini outoare sunt foarte simplu de fabricat, acestea netrebuind s fie granulate, ca n cazul puilor pentru carne. ntr-o exploataie agricol pot fi asigurate cel puin cerealele necesare furajrii psrilor. Necesarul este urmtorul: Cu 8000 gini outoare la populare se realizeaz un efectiv anual n producie de:

8000 x 78,80 % utilizare = 6304 gini efectiv outoare 6304 gini x 289,5 ou/gin = cca. 1,825 milioane ou 1.825.000 ou x 160 g/ou = 292 tone furaje consumate 292 tone x 60 % cereale = 175 tone cereale

175 tone : 5 tone/ha = cca. 35 ha teren arabil Pentru rotaia culturilor i pentru a obine i oleaginoasele necesare obinerii roturilor, pe baz de contract cu fabricile de ulei, mai trebuie: a) 292 tone x 15 % rot soia = 29 tone rot soia 44 tone : 70 % extracie = 62 tone boabe soia 62 tone : 2,5 tone/ha = 25 ha b) 292 tone x 10 % rot floarea soarelui = 44 tone rot soia 29 tone : 60 % extracie = 48 tone semine 48 tone semine : 2 tone/ha = 24 ha c) Alte culturi pentru completare asolament 36 ha Total 120 ha Aadar, pentru asigurarea a 85 % din ingredientele necesare hrnirii celor 8000 psri este necesar o suprafa de cca. 120 ha. Acest calcul nu face neaprat parte din studiu, ns este util pentru cazul n care cresctorul vrea s-i produc economic, prin resurse proprii, ingredientele agricole necesare ntocmirii reetelor furajere ntr-o instalaie proprie. Indiferent, ns, de proveniena celor trei ingrediente de origine vegetal (cereale, rot de soia, rot de floarea soarelui, care nsumeaz 85 % din reet, este necesar o instalaie de producere a nutreurilor combinate cu o capacitate anual de cca. 292 tone, cu o medie sptmnal de cca. 6 tone i de vrf pentru 7,5 tone, sau de 1,5 tone n medie pentru cele 5 zile lucrtoare ale sptmnii. Realizarea din producie proprie sau din achiziii de pe plan local a celor cca. 292 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafa de 300 mp, pentru a asigura necesarul pe un an sau de 150 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni, ceea ce este considerabil. n caz contrar, ingredientele contractate i achiziionate din timp, pentru a plti preul cel mai mic, trebuie apoi depozitate n spaii nchiriate, din care s extrag periodic necesarul pentru maximum o lun (cca. 30 tone), pentru care este necesar un spaiu de depozitare de cca. 30 mp i altul asemntor pentru amplasarea instalaiei de producere a nutreurilor combinate. Deci, o construcie anex de cca. 60 mp. MICRO FNC-ul va fi construit din:

moar de mici dimensiuni, cu capacitatea nu mai mare de 500 kg, pentru mcinat cereale (i eventual roturi de soia);

Un cntar pentru dozarea componentelor reetei; Un malaxor de cca. 300 kg pe arj.

Informativ, structura reetei va fi:

60 % porumb (sau

Date post:	18-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	severineanu-victor-constantin
View:	107 times
Download:	3 times

2.10.1 Exemple Zootehnie - Exemple Si Practici

Documents