206391195 Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

8/16/2019 206391195 Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

1/88

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ºSF. THEODOR CONSTANAº

LUCRARE DE DIPLOM ĂÎNGRIJIREA PACIEN ILOR CU BRON ȘITĂ ACUTĂ

Coordonator:

RAĂ MARIAAbsolv nt:

!ALONAȘ LILIANA

1


2/88

" #$%& "

Motto:ºPentru a fi desăvârșită arta și meșteșugul medicinii trebuie să izvorască din dragoste.

Paracelsius.

2


3/88

Scopul și motivaiaLucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi dratura de specialitate. m ales să e!pun în această lucrare subiectul în cauză" a#$nd caport următoarele moti#e: % primul moti# constă în împlinirea dorinei de informare perslă corectă" baz$ndu-se și pe sintagma: 'un om informat este un om prevenit &' . (e aceea doresc să știu e!act simptomele" modurile de tratament și pro)la!ia bolii* % al-doilea moti# este faptul că direct sau indirect" foarte muli oameni au fost afectai deaceastă boală și orice indi#id trebuie să )e conștient că datorită #iciilor" negli+eneiferenei contribuie la agra#area bolii și implicit la prelungirea duratei de #indecare și a perioadei de con#alescenă* % ultimul moti# ar ) acela al informării societăicrul acesta poate reuși doar în măsura disponibilităii celorlali de a a,a c$t mai mul

spre boală.-


4/88

CUPRINS

CAPITOLUL I Noiuni de anatomie și ziologie a aparatului respirator. CAPITOLUL II Prezentarea bronșitei acute (e)niie" etiologie .imptomatologia .imptome subiecti#e .imptome obiecti#e Metode de in#estigaie /#oluie complicaii prognostic (iagnostic diferenial /!amene de laborator 0ratamentul 1olul asistentei medicale în îngri+irea pacien ilor cu bronșită acută CAPITOLUL III Proces de nursing 2azul 3 2azul 33 2azul 333 CAITOLUL VI 2oncluzii 4ibliogra)e

5


5/88

CAPITOLUL I NOIUNI DE ANATOMIE ȘI FI IOLO!IE A APARATULUI RESPIRATORparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea sc6imburilor dintre o!igenul din aerul atmosferic și bio!idul de carbon" rezultat din procesele metabolice din organism. paratul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plăm$ni" drept și stang. 2ăile respiratorii sunt reprezete de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plăm$ni difereniindu-se : · a- respiratorii superioare7ca#itatea nazală8* · b-căile respiratorii inferioare7faringe" laringe" tra6ee" bron6ii8*

)g.1Aparatul respirator

9


6/88

Căil" #"$pi#ato#ii % Cavitatea nazală cuprinde două etaje: :ig. 2 Cavitatea nazală

-unul superior" olfacti#" în#elit de mucoasa olfacti#ă* -unul inferior" respirator" în#elit de mucoasa nazală de tip respirator*

:ig. - Faringele Fa#i&'"l"" al doilea organ al căilor respiratorii" este un organcu dublă funcie" respiratorie și digesti#ă.

:ig. 5 Laringele;


7/88

Laringele" este situat în partea anterioară a g$tului" sub osul 6ioid" deasupra tra6eei" predomin$nd sub piele. re un sc6elet cartilaginos" format din trei cartila+e neperec6i 7cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic 8 și trei perec6i 7cartilajelearitonoide, corniculate și cuneiforme8.

:ig. 9 Traheea T#a(""a, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric în lungime de 1


8/88

inele cartilaginoase și un calibru mai mare" iar traiectul ei spre plăm$n este mai apropiat de #erticală. 2orpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră maent în bron6ia dreaptă. )#o&(ia p#i&cipal* $t,&'* .e indreaptă spre 6ilul plăm$nului stng și este mai lungă" a#$nd o lungime de 5-9 cm" cu un număr de =-1- inele" calibrul să este mai mic" iar traiectul ei spre plăm$n este mai apropiat de orizontală. )#o&(iil" p#i&cipal" i&t#* -& compo&"&a p"+iculului pulmo&a#% 4ron6iile au raporturi cuvasele mari de la baza inimii. La ni#elul pedicului pulmonar ele #in în raport cuartera pulmonară" cu venele pulmonare" cu vasele bronșice și cu ner#ii care formează plxul pulmonar. in$nd seama de faptul că bron6iile fac parte din pediculul pulmonar"#om deosebi două feluri de raporturi: · comune cu pediculul * · proprii )ecărei bron6ii 1. - 1aporturile comune: #or ) urmărite în afara 6ilului și în 6il. - în afara 6ilului

ron6ilile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera pulmonară" #enele pulmonare" arterele bronșice. - în 6il : trunc6iurile bron șice din plăm$nul drept sunt însoe trei ramuri ale arterei pulmonare și de #enele pulmonare" form$nd trei perec6i de pediculi secundari7lobari8. 2. - 1aporturile proprii )ecărei bron6ii: se referă numai la organele din #ecinătatea acestora" făc$nd abstracie de elementele pedicululuipulmonar. )#o&(ia +#"apt* vi&" -& #apo#t: în partea anterioară" cu vena cavă superioară posterior" cu marea venă azygos*>


9/88

-

superior" cu cârja mare a venei azygos* inferior" cu pericardul și atriul drept. )#o&(ia $ta&'a vi&" i& #apo#t:

pulmonar* stâng* -

în partea anterioară" cu elementele pedicului posterior" cu aorta, esofagul și cu nervul vag superior" cu cârja aortei și nervul recurent stâng* inferior cu pericardul și atiul stâng.

Va$cula#i.ai": 4ron6iile sunt #ascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. ?enele sunt reprezentate prin #enelebronsice" care se #arsă în marea și mica #enă az@g

s. Limfaticele merg la ganglionii tra6eobronsici. 3ner#atia: este realizată de )rișoare ner#oase" pro#enite din ple!ul pulmonar posterior. :ibrele e!citatoare7bron6oconstrictoare8ale mu șc6ilor de la acest ni#el pro#in de la ner#ul #ag 1


10/88

:ig.= Arborele bronși )#o&(iil" p#i&cipal" se rami)că în: % )#o&(ii lo/a#" - care se distribuie la lobii pulmonari % )#o&(ii $"'m"&ta#" - care se distribuie la segmentele pulmonare* % )#o&(iol"l" t"#mi&al"* % )#o&(iol"l" #"$pi#ato#ii* % Duct"l" alv"ola#" t"#mi&at" cu alv"ol"* 4ron6iolele respiratorii împreună cu forma iuni deri#ate din ele formează acini pulmonari. cinul pulmonar este unitatea morfofuncională a plăm$nului. A#/o#"l" /#o&șic +#"pt )#o&(ia p#i&cipal* +#"apt* 7de gradul 38 se împarte î două ramuri 7reprezintă bron6ii de gradul 338: )#o&(ia lo/a#* $up"#ioa#* B pătrunde înlobul superior și se distribuie celor - segmente pulmonare" alcătuind trei bron6ii segmentare 7bron6ii de gradul 3338. T#u&c(iul /#o&(ic i&t"#m"+ia# - dă naștere la douăbron6ii lobare . )#o&(ia lo/a#* mi0loci", care se împarte în două bron6ii segmentare"repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului

1


11/88

mi+lociu * )#o&(ia lo/a#* i&1"#ioa#* B care se împarte în cinci bron6ii segmentare"repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior. A#/o#"l" /#o&șic $t,&' )#o&(ia p#i&cipal* $ta&'a se împarte în două ramuri lobare7gradul 338: )#o&(ia lo/a#* i&1"#ioa#*! )#o&(ia lo/a#* $up"#ioa#*! )#o&(ia lo/a#* $up"#ioa#* se împarte în : 1. T#u&c(iul $up"#io# "culminal 8" care se termină prin trei bron6ii în segmentele: apical" posterior și anterior . 2 T#u&c(iul a&t"#io#, care se termină cu două bron6ii în segmntele: lingual" superior și inferior. :iecare bron6ie segmentară 7de gradul 3338" dă ramni)ca ii din ce în ce mai subiri 7gradul 3?8" a+ung$nd la dimesiuni foarte reduse" 1C1< mm în ultimă instan ă" se formează bron6iile intralobulare" bon6iile terminale șn6iile repiratorii" care se termină cu acini pulmonari . 1amurile terminale ale arborelui bron șic au perei alcătuii de la e!terior la interior din următoarele formai

% D teaca )brocon+uncti#ă" ce acoperă o pătură de )bre musculare netede" așezate oblic*b acestea se a,ă un strat subire de )bre con+uncti#e . % En interior se găsește un epieliu unistrati)cat 7tunica mucoasă8 formată din celule ciliare* la acest ni#el nu mai e!istă glande secretorii bronșice. ceastă structură dă posibilitatea bron6iilor să sete mai mult și să primească aerul inspirator. .pre deosebire de ramurile bron6iale 7terminale8" celelalte ramuri ale arborelui bronșic" bron6iile lobare segmentare și rami)caiile acestora p$nă la bron6iile intralobulare" au în structura peretelui și un escartilaginos cuprins în prima teacă" form$nd teaca )brocatilaginoasă . 1ami)caiile arbrelui bronșic se pot grupa din punct de #edere structural în bron6ii cu esut cartilaginos" în pereii lor și în bron6ia fără esut cartilaginos" numite și bron6iole .11


12/88

Pl*m,&ii lcătuiesc organele repiratorii propiu-zise" unde au loc sc6imburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . /i sunt în număr de doi" unul st$ng și altul dept" așezai în ca#itatea toracică" a#$nd )ecare o cavitate pleurală proprie. Dcupă aprintreaga ca#itate toracică" cu e!cep ia pării mi+locii" numită mediastin. M"+ia$ti&ulste o regiune a toracelui" cuprinsă între stern 7anterior8" coloana #ertebrală toracalăposterior și pleurele mediastinale. Pl"u#a prezintă o foiă parietală" care aderă la pe#iscerelui și o foiă #iscerală care aderă la plăm$n. /le delimiteaza o ca#itate pleurare se găse ște lic6id pleural" secretat de celulele epiteliului pleural. cest lic6id are rol în mecanica inspiraiei. Freutatea plăm$nului reprenzintă" indiferent de #$rst a cinzecea parte din greutatea corpului" plăm$nul drept )ind mai greu dec$t cel st$ng. La aduli" plăm$nul drept are medie =


13/88

conin cei doi plăm$ni" este de apro!imati#" 59


14/88

Empărirea în lobi a plăm$nului nu mai dă astăzi satisfac ie în clinică și de aceea s-uri de noiunea de lob" ca și la )cat și notiunea de segment sau zonă pulmonară" care sazează pe autonomie anatomică" bronșică" #asculară și ner#oasă. .egmentele pulmonare" rtă unitatea anatomică și funcională clinică 7patalogică și c6irurgical8 care formează nar. :iecare segment are un pedicul segmentar" format din bron6ia segmentară" #ase și ner#i ai segmentului respecti#.

St#uctu#a pl*m,&ului +#"pt % % Lobul superior" are cinci segmente: apical" posteror sau apico-posterior" căci au un trunc6i bronșic de origine comun* anterior* lingularBsuperior* lingularBinferior . Gltimile două segmente corespund lobului mi+lociu al plăm$nului drept. % Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inf

erior* antero-bazal* latero-bazal" postero-bazal. La acest lob" comparati# cu plăm$nul st$ng" lipse ște în peste ;


15/88

plămânului care intră în constituia segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saciini cu aer" care spa ial au și ei ca și segmentele" o formă piramidală" cu #$rful cătrn6ia lobulară și baza spre suprafaa plăm$nului. 4aza lor are formă poligonală . #obulimonari sunt separai incomplet între ei prin septuri" formai din esut con+uncti# la!"denumite septuri intracelulare. En aceste septuri" pe l$ngă celulele con+uncti#e")brele colagene și )brele elastice se găsesc #ase limfatice mari și reeua de #ene coletoare" care" în traiectul lor spre 6il #or forma #enele pulmonare. (intre celulele con+uncti#e" unele denumite macrophage sunt cele care înglobează particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la r$ndul său din acini pulmonari" iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează: )#o&(ia i&t#alo/ula#*,numită și bronhiolă" ea mai posedă un perete sau esut cartilaginos și glande" cu un di

u de


16/88

Va$cula#i.aia și i&"#vaia pl*m,&ului Plăm$nul are o dublă #ascularizaie : - una func- alta nutriti#ă. Va$cula#i.aia 1u&cio&al*: pusă în slu+ba sc6imburilor gazoase dintrer și s$nge" formează ceea ce se numește mica circulaie a organismului . cesta începe artera pulmonară" care pleacă din #entriculul drept al inimii. rtera pulmonară aduce de la inimă s$nge #enos" încărcat cu o!igen. (upă realizarea sc6imbului gazos" s$ngele oigenat pleacă din reeaua capilară a al#eolei prin #ene" care în drumul lor spre 6ilul ulmonar" formează trunc6iuri tot mai mari și în ultimă instană c$te două #ene pulmonarrioară și inferioară 8 pentru )ecare plăm$n. cestea după ce străbat pediculul pulmonar"g la baza inimii unde se desc6id în atriul stâng.

Va$cula#i.aia &ut#itiv*: aparine marii circulaii a organismului și este formată de a

rele și #enele bronșice. rterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descende toracice și obișnuit" sunt două pentru plăm$nul st$ng și una pentru cel drept .1;


17/88

/le se capilarizează în pereii bron6iilor p$nă la ni#elul bron6iolelor respiratorii" cra le aduc s$nge o!igenat și substane nutriti#e" cre$nd ramuri pentru pereii #aselor pulmonare. Limfaticile plăm$nului încep printr-o re ea de capilare limfatice care înssc bron6iolele respiratorii și ramurile arterei pulmonare. .pre 6il 7locul unde bron6iile pătrund în plăm$n8" limfa este adunată de trunc6iuri colectoare" care merg la gnglionii bron6o pulmonari" ai 6ilului și ai bifurcaiei tra6eobronșice iar de aici laganglionii paratra6eali. (e la acest ni#el" limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și #ărsată în canalul toracic în st$nga" iar prin ganglionii bron6ediastinali" în trunc6iul limfatic drept. I&"#vaia pl*m,&ului /ste realizată de sistemul ner#os #egetati# printr-un ple! pulmonar anterior și altul posterior. 1amurile #egetati#e parasimpatice ale acestora pro#in din ner#ul #ag iar cele simpatice

din ganglioni simpatico-toracali și din ner#ii cardiaci. Plăm$nul este alcătuit din două forma iuni anatomice distinse: arborele bronșic și alveolele pulmonare. Alv"ol"l" plmo&a#": au forma unor săculei cu pereii subiri adaptai sc6imburilor gazoase. /pitel al#eolar are dublă funcie" fagocitară și respiaratorie. .uprafaa totală a acestora de 2< m2. En +urul al#eolelor se găsește o bogată reea de capilare.

1=


18/88

R"$pi#aia /ste un fenomen #ital prin care se asigură eliminarea bio!idului de carbon și aportului de o!igen către celulele organismlui. 2entrul respirator se găse ște în bul ra6idian. (acă organismul poate rezista mai mult de -< de zile fără 6rană" --5 zilelipsit de apă" nu poate ) lipsit de o!igen mai mult de c$te#a minunte. ceastă funciecuprinde trei timpi: pulmonar" saguin și 6isular. % 0impul pulmonar: realizează primul moment al sc6imburilor gazoase. La ni#elul membranei al#eolo-capilare" D2 trece din aerul al#eolar în s$nge iar 2D2 în sens in#ers* % 0impul sanguin: realizează transportul gazelor între plăm$ni-organ de aport și eliminare și esuturi care consumă D2berează 2D2 * % 0impul 6isular: reprezintă al doilea moment al sc6imburilor gazoase" respiraia internă. La ni#elul esuturior o!igenul pătrunde în celule iar 2D2 produsulzidual al catabolismului este eliminat. :rec#ena normală a respirașiei este de 12-1;

respCmin . Măsurarea respiraiei unui bolna# se face prin num ărarea e!pansionării cutii toracice in inspir și e!pir.

1>


19/88

V"&tilaia /ste o succesiune de mișcări alternati#e de inspiraie și e!priraie care rentă deplasarea unui #olum de aer. % En timpul inspiraiei se aduce la ni#elul al#eolei aer atmosferic bogat în D2 și practic lipsit de 2D2 . % En timpul e!piraiei se elimină aerul pulmonar sărac în D2 și bogat în 2o2. I&$pi#aia /ste un proces acti# care c mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contraciei mușc6ilor inspiratori. (iametrulngitudinal se mărește prin contracia poriunii centrale a diafragmei care coboară boltiafragmatică cu 1-= cm" cobor$rea cu un cm a cupolei diafragmatice măre ște dimensiunea cutiei toracice. E2pi#aia /ste un process pasi# în condi ii obișnuite" toracele re#nind la dimensiunile sale de repaus" nu datorită contrac iei anumitor mușc6i" ci dincauza rela!ării musculaturii inspiratorii. (imensiunile toracelui se mic șorează iar plăm$nii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă . En mod normal prin inspira

e pătrund în plăm$ni apro!imati# 9


20/88


21/88

· Mi2ovi#u$u#i% a. #irusul gripal o " 1 " 2 " 4 și 2 b. #irusul gripal " #irusul ru+eolei c. scinial respirator7afectează copii și persoanele tinere8 · Co#o&avi#u$u#i% Enceea ce pri#ește infeciile bacteriene" acestea sunt reprezentate cu frec#enă crescută către: · Pneumococi* · .treptococi* · Jaemop6ilus* · .tafilococi* · Micrococcus catar6 · 2iuperci* · Gnele .piroc6ete. Facto#ii 3.ico 4 c(imici sunt reprezentai îndeosebi d: · Faze to!ice: clor" o!id de sulf* · ?apori de acizi tari: clor6idric" sulfuric" acetic* · D!izi de azot* · spiraia de suc gastric și aspiraia de apă de mare* · :umul"iii climatice necorespunzătoare" amestec cu ceaă înt$lnit în zonele puternic industrite8" fumul de tutun* · :ormol* · ?apori de amoniac* · Particule )n pul#erizate* · ceton* · Jidrogen sulfurat. Facto#ii al"#'ici% #ariate substane organice și anorganice" diferite microorganisme. li factori care declanșează bronșita acută pot ): % 0ermenul ge

al fa#orizant" care este reprezentat prin : - #$rstă 7copii" #$rstnici8* - predispoziie ereditară* - lipsa de antrenare a #asomotricită ii" la sc6imbările de microclim - teren alergic spasmogen* % Principalii factori care fa#orizează instalarea bolii sunt :21


22/88

- frigul - alterarea barierei glotice și a re,u!ului de tuse - imunitatea de suprafaă* - bolile cornice bron6opulmonare* - infeciile repetate rinofaringiene* - modi)căile cutiei toracice* - sclerozele pulmonare* - em)zemul pulmonar* ciunea frigului apare la: - in6alarea de aer rece* - e!punerea pereilor toracici la frig* - ingestia de lic6ide sau alimente foarte reci. Prin efectul lui #asoconstrictor" frigul produce la ni#elul mucoasei bronșice" reducerea mișcării cililor #ibratili și reduceea diapedezei leucocitare" ceea ce duce la condi ii de înmulire a #irusurilor și bactriilor în mucoasa tra6eobronșică. ?irusurile afectează înt$i funcia și apoi structura lui ciliar" iar prin dezgolirea terminaiilor ner#oase și cobor$rea pragului de e!citabilitate" e!citaiile neînsemnate" subliminare" dau naștere unor reacii deosebit de ntense. En producerea in,amaiei tra6eobronșice inter#in at$t tulburări locale c$t și m

canisme re,e!e" în care ramul aferent este reprezentat de ner#ul #ag. ciunea substanelor c6imice se datorează faptului că acestea se dizol#ă în pelicula de mucus" determ

nd" în mod direct" procesul in,amator acut și semnele obișnuite ale bronșitei acute. Maoritatea alergenilor in6alai odată cu atmosfera poluată pot determina in,amaia tra6eoronșică prin intermediul reaciei alergice de tip 3. En bronșita acută procesele in,amaii interesează at$t mucoasa tra6eei și bron6iilor mari" c$t și cea a bron6iilor mici"de unde și denumirea preferată de unii autorii" de tra6eobronșită acută. Mucoasa tra6eebron6iilor mari prezintă la e!amenul bron6oscopic o îngroșare #ariabilă" prin edem și itrare celulară în submucoasă. Lumenul căilor aeriene se reduce" iar mucoasa are tendinlunece" să prezinte pliuri" c$nd bolna#ul face un efort de tuse. 4iopsiile bronșicee#ideniază prezena în corionul mucoasei"22


23/88

a unei in)ltraii cu granulocite" limfocite și macrofage" care de altfel intersectează toate straturile peretelui bron șic. (e reinut că și epiteliul apare adesea cu in)l ii intercelulare" alcatuit mai ales din granulocite" iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi #ariabile.

)#o&șit* Simptomatolo'ia SIMPTOME SU)IECTIVE · 0use uscată în fază de cruditate* · /!pee mucopurulentă în fază de cociune* · /#entual dispnee* · 2atarul concomitent al căiloioare respiratorii.2-


24/88

· En bronșita alergică" brusc6eea cu care apare adesea noaptea" este caracteristică. ·litură faringo-laringiană" coriza" tusea" presiunea respiratorie" eructaiile" dispnee. $bișnuit boala %ncepe cu: F#i$o&5 senzaie de frig" stare generală de rău" dureri musulare difuze" cefalee" uneori dureri oculare" lăcrimare" strănut" rinoree" stare subfebrilă" senza ie de +enă laringofariangiană" arsuri pe fundul gatului. fectarea tra6ei și a bron6iilor mari este semnalată prin apariia unei arsuri retrosternale" înso ittuse" fără e!pectoraie. 0usea se însoește deseori cu accentuarea durerilor toracice rternale" a cefaleei" de efort respirator minim" la sc6imbarea temperaturii atmosferice. La unii bolna#i" tusea este at$t de rebelă și c6inuitoare înc$t împiedică somnuepuizează bolna#ul" moti# pentru care ea trebuie combătută. 2$nd procesul in,amator cuprinde și laringele" apare răgușeala" tusea fiind numită de cruditate" urmată la c$te#a

le de o alta" caracterizată prin apariia e!pectora

iei. 0usea mai poate ) neproducti#ă atunci c$nd în etilogia bronșitei acute intră și infecia microbiană" ea de#ine purule

eori cu striuri de s$nge. Glterior sputa crește cantitati# de la o zi la alta" căpăt$nd caracter purulent mucoprulent și de#ine mai ,uidă și mai ușor de eliminat" de aceea afost numită faza de coc iune. Ddată cu apariia și eliminarea ei" starea generală se î$nd peste infecia #irală se suprapune cea bacteriană" situa ie frec#ent înt$lnită" stfebrilă persistă" iar gradul purulen ei sputei este în funciune de cantitatea polinucrelor. 0emperatura re#ine la normal după 5-9 zile" tusea se reduce ca intensitate" iar sputa scade progresi#. SIMPTOME O)IECTIVE E2am"&ul 3.ic% La ascultaie in,amaia tra6eei poate răm$ne mută sau poate da naștere c$tor#a raluri perceptibile parasternal.25


25/88

2$nd procesul in,amator cuprinde bron6ii în genera ia --5 ascultaia pune în e#idenă i ron,ante și sibilante" deseminate bilateral. fectarea bron6iilor mai mici se e!primă clinic prin raluri subcrepitante" de diferite mărimi. 3n6alarea de #apori și gaze to!ice" ca și apariia de la suc gastric sau apă de mare" pro#oacă un tablou clinic cuun debut" mult mai dramatic" cu edem glotic sau cu gra#e tulburări respiratorii deosebit de se#ere. 4ronșita alergică însoește adesea o rinită sau sinuzită alergică" înare un caracter spastic" astmatiform" cu respiraie șuierătoare" iar sputa este bogată eozino)le. :lora microbiana din spută este cea care o înt$lnim obi șnuit în căile resptorii superioare. /!pectoraia" la început este mucoasă" de#enind apoi treptat mucopurelentă" de culoare galbenă" abundentă" elimin$ndu-se mai ușor. .e aud zgomote pun$nd urc6ea pe pieptul bolna#ului" produse prin #ibraia secreiilor bronșice" la trecerea ae

rului prin bron6ii" în inspiraie și e!pira

ie. La#i&'o6t#a("o /#o&șita o/$t#uctiv*% /spro#ocată de prezena edemului glotic și de bronșiolita capilară. /a se manifestă prin

area profundă a #entilaiei plăm$nului" cu 6ipo#entilaie al#eolară. Kone de 6iperin,aalizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice" ceea ce perturbă sc6imburile gazoase. 0emperatura crește rapid" dispneea este se#eră cu polipnee" cianoză a mucoaselor" bătaia aripilor nasului" facies to!ic" stare de agitaie" ta6icardie" 6ipotensiune arterială și tendine de colaps. La #$rstnici instalarea acestor semne este mai lentă. La e!amenul )zic" pe l$ngă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante" pe ambele arii pulmonare. M"to+" +" i&v"$ti'ai" E2am"& cli&ic% 4ronșitele acute" datorate #irozelor" se înt$lnesc cu precădere în anotimpurile eci și umede" datorită faptului că unele #irusuri se multiplică preferen ial" la tempeuri mai scăzute. /!amene paraclinice. /!amen bacteriologic. % .e face identificarea germenilor pentru a depista

29


26/88

bacteriile patogene incriminate în inflamaia căilor aeriene inferioare. /!amene 6ematologice. % Jemograma pledează pentru o infec ie #irală" dacă arată leucopenie cu limfooză relati#ă* % Pentru o afectare de natura bacteriană" dacă se găsește o 6eperleucocitpolinucleoză neutro)lă. .indromul inflamator atestă e#oluia procesului infecios. Evol Complicaii5 P#o'&o$tic 4ronșita acută primiti#ă nespeci)că" care poate apărea în ade#idemii'" )ind determinată de agen ii #irali sau bacterieni și fa#orizată de frig" umezală. re o e#oluie de scurtă durată" fa#orabilă și benignă. /#oluează în trei faze: % F.* $au +" a&'i&* " care durează 1-- zile 7ușoara ascensiune termică" +enă la degluti iarsură sau înfundare a nasului8* % Fa.a +" c#u+itat", care durează 2-- zile 7cu tuse uscată spasmodica" cu o foarte mică e!pectora ie mucoasă" durere #ie retrosternală" une febră moderată și #oce răgușită8* scultatoriu a#em raluri ron,ante și sibilante" disem

e toata aria pulmonară. % Fa.a +" cociu&"" durează 5-; zile 7cu tuse înso

ită de e!pec mucoasă sau mocupurulentă și #aluri difuze8. scultatoriu a#em raluri bronșice uneori L

eezing" precum și apariia de raluri subcrepitante la baza toracelui. 1ecidi#ele sunt posibile" ele )ind declanșate de #irozele căilor aeriene superioare și fa#orizate de condiiile meteorologice. Complicaii 1areori boala se cronicizează" de regulă" după mmulte recidi#e. La persoanele în #$rstă" cu rezisten ă scăzută" bronșita se poate comp bron6opneumonie" congestii pulmonare" pleurezii" nefrite parcelare. 2omplicaiile pot sur#eni în trei circumstane particulare: - La sugarul infectat de #irusul respirator scin ial" cu dez#oltarea unei bronșite acute și a unei detrese respiratorii* - La insu)cientul respirator cronic" la care infec ia #irală sau2;


27/88

bacteriană reprezintă o cauză ma+oră de decompensare* - En cadrul unui sindrom gripal" u constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul fără #reun antecedent pulmonarparticular. Ma+oritatea persoanelor nu dez#oltă complica ii. En cazul în care acestea apar" ele pot ): · pneumonia: atunci c$nd simptomele se modi)că 7oboseala marcată" febra înaltă" durere în piept" respira ie îngreunată8" este semn că s-a instalat pneumonurena bronșitei: aceste recurene apar de obicei la persoanele fumătoare" la cei cu imnitatea scăzută 7bolna#ii de .3( " )broză c6istică sau cancer8. 4ronșita acută poate deenea să determine distrugeri ale pereilor bron6iilor 7bronșiectazii8. La persoanele care au boli respiratorii cronice" ca astm" bronșita acută poate determina înrăută ireai și a L6eezingului. 2opiii și pesoanele în #$rstă au risc mai mare de dez#oltare a comlicaiilor. 2opiii cu episoade repetate de bron șită acută se in#estig6ează suplimentar

entru a depista e!istena altor probleme ale tractului respirator ca: - )broză c6istică" o boală genetică" ce este caracterizată prin prezena de mucus gros în căile aerie

ronșiectazii" o boală în care căile aeriene sunt afectate 7acestea sunt lărgite și se iează frec#ent8* - alergii" reacii ale sistemului imun la substane prezente în mod obiit în atmosferă* simptomele includ tuse și respiraie îngreunată 7rinita alergică este estare frec#entă a alergiilor8* - sinuzita" o infecie a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale" care se manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse roducti#ă* - amigdalita" care reprezintă in,amaia amigdalelor" care sunt mici formatiuni" a,ate în partea posterioară a nasului și g$tului. D complicaie secundară frec#ente reprezentată de suprainfecia bacteriană a unei infec ii #irale" datorită diminuăriioacelor de apărare ale aparatului respirator.2=


28/88

ceastă e#entualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice" fiind des înt$lnită în cursul unui sindrom gripal" cu o e#oluie în doi timpi. Fermenul responsabil ese adesea Jemop6ilus in,uenzae" care astfel își trage numele Min,uenza' din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un germen de suprainfecie. La distană, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări ecti#e respiratorii cronice" reprezent$nd mai ales o sursă ma+oră a bronșictaziilor. ntibioterapia are meritul important de a ) redus astăzi în mod considerabil frec#ena acestora din urma afeciunii. Prognosticul este rezer#at sau gra# în bron șitele recidi#ante" complicate și în bronșiolita capilară difuză" care poate duce la insu)ciena resorie acută. Dia'&o$ticul +i1"#"&ial .e face cu pneumoniile #irale sau bacteriene" bolile infecioase #irale ce debutează cu sindrom cataral și bronșitic: ru+eolă" #aricel

ipă" bronșita acută obstructucti#ă" care necesită difereniere de un debut de astm bronatam"&tul T#atam"&tul i'i"&ic En bronșitele acute usoare" tratamentul este nuan at

după se#eritatea clinică și forma acesteia. En cazurile ușoare este insu)cient repausul)zic și #ocal în încăperi igienice 7acasă sau la spital8" la căldură" într-un mediu cu ră constantă și umiditate corespunzatoare. En acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită" șer#eele umede sau într-un #as cu apă clocotită c$te#a picătuctură de eucalipt. .e beau ceaiuri calde" de obicei de ,ori de tei" se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte. .e pot adăuga diferite procedee in6alatorii" a căror e)cien ă, deși discutabilă" este )!ată de tradiie. /ste interzis fumatul. En cu transpiraii abundente se sc6imbă len+eria" se înlocuiesc lic6idele pierdute prin ceaiuri calde" regim 6idroza6arat. .unt indicate proceduri )zioterapeutice 7friciuni" #entuze8. T#atam"&tul /#o&șit"i acut"2>


29/88

.e efectuează în funcie de forma și stadiul e#oluiei bronșitei și constă în: % 1egim etic B repaus la pat --5 zile în cameră încălzită și cu atmosferă umezită. % (ieta #a )eaiuri calde" supe" lapte. % 0reptat se trece la o alimentaie normală" cu e!cluderea alimentelor greu digerabile. A&tit"#mic" .P313NO" 2-- comprimate pe zi asociatăcu LFD2 LM3N 2-tablete pe zi după masă P Pansament gastric7(32 14D2 LM" 23M/03(3N8.Calma&t" al" tu$"i % En perioada de cruditate se #or administra 2D(/3N :D.: 032O" cu aciune sedati#ă asupra centrului tusei de 2D(/N L 72D(/3NO P :/ND4 1430 L8" -2DMP13M 0/ pe zi. % 2 LMD0GȘ3N B soluie" 19 picături de --5 ori pe zi. % 0G. N B 9


30/88

Paci"&tul cu /#o&șit* acut*% % ?a întrerupe fumatul % La e!ternare #a e#ita mediul cu pulberi % ?a efectua in6alaii cu mușeel și uleiuri #olatile" pentru a fa#oriza scăda edemului mucoasei căilor respiratorii și #indecarea acestuia. T#atam"&tul p#"v"&tiv Vacci&a#"a a&ti'#ipal* 0rebuie reînoită în )ecare an" căci compozi ia genomului #irae sc6imbă de la un sezon la altul. ?accinarea reduce cu ;


31/88

/#o&șit* acut* 6 E+ucaia paci"&tului /ducaţia terapeutică sau în#ăţăm$ntul terapeutic una dintre cele mai noi direcţii adoptate de Drganizaţia Mondială a .ănătăţii" în ceea preocuparea pentru educaţia şi pentru creşterea calităţii #ieţii pacienţilor cronici. terapeutică a pacientului urmăreşte ca acesta să dob$ndească şi să menţină capacităţi ş a+ute să îşi trăiască optim #iaţa" incluz$nd boala de care suferă. Pacientul trebuie sormat despre măsurile igienodietetice necesare pentru pre#enirea bronșitei sau cronicizarea ei: - alimentaie ec6ilibrată" e#itarea e!punerii la rece* - #accinarea antigripală în sezonul rece" în special" a #$rstnicilor" copiilor și a tinerilor ce sufera e muco#iscedoză. - I&t"#&a#"a p" $"ci" 3nternarea bolna#ului cu bronșită acută se facelinică" de c$nd acesta ia primul contact cu spitalul. cest prim contact constituie un e#eniment important în #iata bolna#ului" deoarece el se desparte de mediul său o

bi șnuit și este ne#oit să recurgă la a+utorul oamenilor străini. 3nternarea în spital na#ului se face pe baza buletinului de identitate" a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical indi#idual care recomandă internarea" de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă" în #ederea identificarii lor" asistenta de ser#iciu #a anun a imediat organele de poliie. 2azurile gra#e #or fi primite fără biet de transfer sau trimitere" bolna#ii internai fiind înscriși în registrul de urgenăo se completează foaia de obser#a ie cu datele de identitate ale bolna#ului și datele anamnestice" culese de la bolna# sau însoitori. En #ederea e!aminării bolna#ului decătre medic" asistenta #a a+uta bolna#ul să se dezbrace și #a asigura condiiile necesae bunei desfășurări a acestei acti#ităi. /!aminarea clinică poate fi completată cu pre produse biologice și patologice" precum și de un e!amen psi6ologic. (upă stabilirea diagnosticului" înainte de a a+unge în sec ia cu paturi" bolna#ul trece prin ser#iciul

de internare unde: - #a fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat* 6ainele și obiectelsonale #or fi înregistrate" în #ederea înmagazinării" pe perioada internării*-1


32/88

după terminarea băii" bolna#ul #a fi îmbrăcat cu pi+ama sau cămașă de noapte" ciorapi ș 4olna#ul astfel pregătit #a fi diri+at pe sec ie" unde se prezintă la asistenta șefă la registratorul medical" în #ederea internării. (e reinut este faptul că o primire aec#ată în secie diminuează stresul suferit de bolna# la internare și ușurează adaptarea mediul spitalicesc. sistenta de salon introduce bolna#ul în salonul indicat" îi face cunoștină cu ceilali bolna#i" îl a+ută să-și aran+eze obiectele personale în nopti pentru a cunoa ște secia" prezent$ndu-i cabinetul asistentelor" sala de mese" grupul sanitar și îi aduce la cunoștină regulamentul de ordine interioară. Pentru că bolnau ma+oritatea timpului spitalizării în pat" acesta trebuie să aibă anumite calită i: somod" să prezinte dimensiuni potri#ite care să satisfacă at$t cerin ele de confort alebolna#ului" c$t și ale personalului de îngri+ire" să-i permită bolna#ului să se poată m

oie" să nu-i limiteze mișcările. (e asemenea" se #a asigura sc6imbarea len+eriei de pat ori de c$te ori este ne#oie. En sala de mese trebuie să se asigure condi ii igienice de mediu" să se aerisească permanent* se #or aran+a estetic mesele" în #ederea creșerii apetitului. - O/$"#va#"a po.ii"i paci"&tului La ma+oritatea afeciunilor de bază cea mai con#enabilă poziie pentru bolna# este cea semi șez$ndă. cest lucru nu trebuforat și dacă starea bolna#ului nu contrazice" alegerea pozi iei trebuie lăsată la lainea lui. En toate cazurile însă el #a fi îndemnat să-și sc6imbe poziia c$t mai des pea e#ita complicaiile 6ipostatice. (e asemenea bolna#ului i se e!plică faptul că pozii șez$nd la marginea patului" cu toracele împins înainte" cu m$inile pe l$ngă corp" fa#oizează o bună o!igenare. - Rolul a$i$t"&t"i m"+ical" -& +#"&a#"a $"c#"iilo# t#a("o6/#o&șic" 1olul asistentei medicale este în primul r$nd acela de a comunica cu pacienii" deoarece comunicarea cu pacien ii este un instrument modern de management pentru o institu ie medicală" indispensabil atunci c$nd preuiești sănătatea bolna#ilor. sis

medicală" prin drenarea secreiilor tra6eobronșice pre#ine apariia infeciilor supraate. - I&+icaiil" p" ca#" l" +* a$i$t"&ta m"+icala la "2t"#&a#"-2


33/88

sistenta medicală #a spune spune bolna#ului să #ină la control. .ă facă controlul perio prescris de medic. .ă ia medicamentele la orele indicate" conform re etei prescrise de doctor" să aibe o alimentaie corespunzătoare. .ă se ferească de current și de altse care îi pot afecta starea de sănătate. .ă păstreze biletul de ieșire din spital și snte atunci c$nd #ine la control. - P#o1ila2ia Măsurile pro)lactice #or ine cont defactorii menionai la etiopatogeneză. En afara măsurilor generale luate pentru e#itare rinitelor" laringitelor și care sunt la fel de importante în pro)la!ia bronșitelor" aici mai sunt importante unele măsuri în pri#in a factorilor profesionali. stfel" #or) de cea mai mare importană măsurile de protecie în industriile în care lucrătorii inulberi de carbune" siliciu" ca și în cele cu gaze to!ice. .e #a sfătui abandonarea fumatului" care" prin ac iunea în timp" poate conduce la bronșita cronică. .e #or depista

factorii alergizani și se #or lua măsuri pentru combatere. Pro)la!ia se realizează pri călirea organismului și creșterea rezistenei biologice la agenii infecioși" prin e#

sau tratarea factorilor etiologici și fa#orizani menionai" iar în cazul instalării uatar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele 6elio-marinepentru aerosoli naturali. I&t"#v"&ii p"&t#u mo/ili.a#"a $"c#"iilo# % Jidratarea corespunzătoare inându-se cont de ingestie-excreie, anotimp, vârstă, fiind e)cace pentrcionarea sistemului mucociliar" la un pacient cu o 6idratare adec#ată " o tuse slabăpoate usor disloca secreiile* .e recomandă apro!imati# 2


34/88

% 2onstă în lo#irea peretelui toracelui" cu m$na" ritmic" pe toată suprafaa" timp de 12 min* % Enc6eietura m$inii trebuie să )e rela!ată" iar cotul în ,e!ie* % Pacientul este rugat să respire lent și adanc* % 0oracele pacientului trebuie să )e aoperit* % /ste contra indicat la pacien ii cu osteoporoză sau coaste fracturate și la cei cu probleme de coagulare. Vi/#aia % Pacientul este rugat să inspire ad$nc pe gura și să e!pirelent pe nas* % En timpul e!piraiei se aplică cu m$na pe peretele toracic o presiune ușoară și oscilatorie* % (upă cinci e!piraii pacientul este încura+at să tu șească și* % /ste contraindicat la sugari și la copii mici. D#"&a0ul po$tu#al % /ste un procedeu poziional care permite eliminarea secreiilor. % Poziia pacinetului se sc6imbă a 2


35/88

% Mănuși sterile* % Prosop* % .oluii sterile pentru umectarea sondei* % 2omprese sterile. I&t"#v"&ii : % sigurarea intimităii* % Pregătirea psi6ică a pacientului-pozi iez$nd" dacă nu este contraindicată* % samblarea ec6ipamentului de aspiraie* % Gmectarea sondei ce urmează a ) introdusă prin canulă* % 3ntroducerea sondei cu mișcări bl$nde n ori)ciul canulei* % spiraia secreiilor timp de cel mult 1sec 7pentru a nu produce 6ipo!ie8* % .e repetă aspirarea după o!igenarea pacientului* %(upă terminarea temperaturii se cură ă canula de tra6eostomie.

PLAN (ENERAL N)RSIN(DIAGNOSTI C NURSING Alterarea respiraiei din cauza procesului de boală manifestat prin tuse seacă câcâietoare, oboseală la efort susinut Pacientul să prezinte funcie re

ry nealterată, să poată OBIECTIV efectua effort fără a resimi tulburare respiratorie. urăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare -hidratăm 1 INTERVENI I cor

spunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea secreiilor -aplicăm măsuri de mobilzare a secreiilor prin drena postural și tapotament thoracic -învăăm pacientul să expe în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni obos!n urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a îmbunătăit Alterarea alimprin deficit din cauza procesului de boală manifestată prin inapetenă, disfagie.-9

EVALUARE 2 DIAGNOSTI C NURSING


36/88

OBIECTIV

Pacientul să se poată alimenta în "-# zile fără a mai resim i disfagie și aversiune fante. -încura ez pacientul să consume alimente care ăi fac placer -amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de medicamente prescrise de către medic -recomand consumul de alimente care să asigure pacientului principiile alimentare de care acesta are nevoie Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete

INTERVENI I

EVALUARE

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV

$liminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate prin tuse însoită de extoraie mucoasă. Pacientul să prezinte în decurs de "-# săptămâni, lipsa tusei și expoe-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare -hidratăm corespunzătorfluidificarea secreiilor pacientul pentru a asigura

3

INTERVENII

-aplicăm măsuri de mobilizare a secreiilor prin drena postural și tapotament thoracic

văăm pacientul să expectoreze în scuipătoare -indicăm pacientului să își dozeze efortuu a preveni oboseala !n urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

EVALUARE

expectoraieila sfârșitul primei săptămâni, după instituirea tratamentului medicamentos

4

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV INTERVENII

Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată. ientul să prezinte în decurs de #-% ore temperatură corporală în limite normale. -admin

rez antitermice la indicaia medicului -încura ez pacientul să se hidrateze corespunzătr -monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu a utorul termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de-;


37/88

observaie a pacientului&-identific semnele deshidratării

EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV

'upă aproximativ două ore pacientul prezintă temperature corporală în limite normale. Ararea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală diurnal. Pacientul să aibă un somn cu durata de (-) ore noaptea, să fie odihnitor, liniștitor. -aplic măs de combatere a tusei*drena postural, ingestie

5 INTERVENII

de lichide calde ușor îndulcite -administrez antitusive la indicaia medicului -asigur condiii de microclimate adecvate somnului și odihnei EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIV +a sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește ,-( ore noaptea. -isc pote de apariie acomplicaiilor din cauza evoluiei nefavorabile a bolii manifestată prin oi semne și simptome. Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările persoalului medical pentru o evoluie spre vindecare. -indic apacientului respecatareaindicaiilor medicale

6 INTERVENII

-educ pacientul să evite factorii de risc* umezeala, frigul, tutunul, mediul poluat cu praf și substane toxice -educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariie

ltor focare de infecie pentru a fi asanate EVALUARE Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după ".-"% zile de tratament.

7

DIAGNOSTIC

/eputină din cauza afeciunii manifestată prin sentiment de-=


38/88

NURSING OBIECTIV

inutilitate faă de familie. Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănărioară. -încura ăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l că-și poate relua acta după "%-#" zile

INTERVENII

-încura ăm familia să îl spri ine și să îi demonstreze că se pot descuraca financiar pe cât pacientul se află în tratament Pacientul este optimist și încrezător cu privire lauia

EVALUARE

favorabilă a stării sale de sănătate și inseria reintegrării cât mai curând la locul d

.P30 LGL (ude)ean Constan)a ./2S3 *+* ,edicală

DOSAR DE 7N!RI8IRE Ca.ul I%AT& %& '%&NT'TAT&NGM/: ? ?T1.0 : 5; ani .01 ( : :lorilor /0.: ---------./QGL: : N1.:9 P :------------P1/NGM/: 2 (DM323L3GL: Murfatlar 4L.:---------.2.:-----------

UG(/0GL: 2onstanVa

%AT& %&(!)& (!'TAL'*A)&

->


39/88

( 0 ( 0

3N0/1NO133/Q0/1NO133-

NGL: 2


40/88

-Lucrează într-o 6ală mare" unde nu e!istă sursă de furnizare a căldurii ambientale

'(T,)'C+L B,L'' &-T)A( %'N &-A$&N+L $&%'CAL LA 'NT&)NA)&

Pacienta în #$rstă de 5; ani" se prezintă în GPG 2onstanVaMedicală" acuz$nd următoarelee s$c$itoare de apro!imati# 9 zile" însoVită de e!pectoraVie mucoasă" senzaVie de arsură retrosternală accentuată în momentul efortului de tuse Wi disfonie. Pacienta afirmă mptomatologia a debutat la o zi " după ce la locul de muncă" timp de > ore a stat la temperaturi scăzute" nee!ist$nd sursă de căldură. /!amenul clinic pe aparate e#idenVia · · · · parat respirator:torace normal conformat" murmur #ezicular prezent bilateral" aluri bronWice absente. parat circulator:bătăi cardiace ritmice" puls periferic prez

ent" ritmic" 0 129C=9 mm Jg" puls =2 bătăiCminut parat renal: lo+e renale libere" micViuni fiziologice. parat digesti#: abdomen suplu" nedureros la palpare.

!)&(C)'!'' $&%'CAL& LA 'NT&)NA)& 01 0 M/N0GL L 3N0/1N 1/:

-Flucoză 9 H 9


41/88

-No-spa 1 fiolă - lgocalmin 1 fiolă -JJ2 2


42/88

,B(&).A)&A 'N''AL/ A N&.,'L,) F+N%A$&NTAL& .30G S3 mmJg P-=2 bCmin. 0< --="2 rCmin. ? K- bun GK-bun L 3N0/1N 1/: E-1;> cm F-;5 Xg 0. .-129C=9

N&.,' F+N%A$&NTAL& 011A )&(!')A Ș' A A.&A , B+N/ C')C+LA'&2torace normal conformat" simetric bilateral cu respiraVia" murmur #ezicular prezent bilateral" zgomote cardiace ritmice" puls regulat" funcVii #itale în limite normale 031A $ANCA4 A B&A2pacienta afirmă că de apro!imati# trei zile prezintă inapetenVă 051A &L'$'NA2prezintă deză normală cantitati# Wi calitati#" scaun unu-două pe zi de consistenVă normală*prezinse însoVită de e!pectoraVie mucoasă 061A T& $'(CA2 prezintă aparat locomotor integru stuctural Wi morfologic" se deplasează fără a+utor 071A %,)$'4 A T& ,%'8N'2 afirmă că de o!imati# trei nopVi nu se odi6neWte corespunzător din cauza tusei 091A T& '$B)ACA4

A T& %&*B)ACA2 prezintă 6aine curate adec#ate mediului spitalicesc" se îmbracă fără a+r 0:1A;T' $&NT'N& T&$!&)AT+)A 'N L'$'T& N,)$AL&: pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale" aceasta afirmă că nici în zilele anterioare nu a prezentat frise sau febră

52


43/88

,B(&).A)&A 'N'T'ALA A N&.,'L,) F+N%A$&NTAL&

0


44/88

161A;T'

!)ACT'CA

)&L'>'A2pacienta este creWtin ortodo!

merge destul de rar la biserică

AL&)>'C LA: nu se Wtie alergică

A(!&CT& !('8,L,>'C& .0 1/ (/ 2DN.03/N0 : păstrată

2DMPD10 M/N0: orientată temporo-spaVial MD(GL (/ 3N0/1N 1/- adusă de către ambulanVă P 032GL 130 03: nu prezintă

A(!&CT& (,C',L,>'C& MD( (/ ?3 0 - căsătorită M/(3GL 7J 430 08- rural D2GP 033 7JD44R8: să pri#ească la tele#izor teleno#ele P 1032GL 130 03: nu prezintă P1D4L/M/ .D23 L/: insuficientul c$Wtig financiar care nu

acoperă ne#oile familiei

'NT&)!)&TA)&A %AT&L,)

55


45/88

A $ANCA4 A B&A2

lterarea alimentaViei prin defict din cauza

procesului de boală manifesta prin inapetenVă. A &L'$'NA2 /liminări inadec#ate din cauza procesului de boală manifestat print use însoVită de e!pectoraVie mucoasă. A %,)$'2 terarea somnului din cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnal. A &.'TA !&)'C,L&L&21isc potenVial de apariVie a complicaViilor din cauza e#oluViei nefa#orabile bolii manifestat prin noi semne Wi simptome.

!,('B'L'T/' %& &.,L+'& ?3N(/2 1/: (a .0 43L3K 1/" M/L3D1 1/: (a

F1 ? 1/: (a" în condiViile nerespectării indicaViilor primate. (/2/.: Nu

C,$!,)TA$&NT AȘT&!TAT4 @N C& 'NT&).AL

Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.

$,$&NT& '$!,)TANT& AL& (!'TAL'*/)''

Dra >-< Binternarea în GPG 2onstanVa Dra A


46/88

Dra A-< Befectuarea electrocardiogramei Dra A59 Brecoltarea s$ngelui #enos pentru analize de laborator Dra 1


47/88

T)ATA$&NT !& T'$!+L (!'TAL'*/)'' !res ripAii - mpicilină -Flucoză 9 H -No-spa - lgocalmin ntibiotic :urnizează energia necesară funcVionării normale a celulelor ntispastic ntialgic" antitermic 'ndi aAii

&-A$&N& !A)ACL'N'C& ( 0 /Q M/N/ 2/1G0/ - efectuarea radiografiei toracice


48/88

>..1 mii 5"2-9"; mil. gCdl 12-1; mgCdl 52HB92H 19


49/88

6ematii

!A)A$&T)'' F'*',L,>'C' ( 0 D1 0/M P<

PGL. bCmi n

1/. P rCmi n.

0. . mmJg

(3G1/K.2 GN Nr.Czi

2

mlC256


50/88

=2

1=

12


51/88

Pacienta în #$rstă de 5; ani" se prezintă în GPG 2onstanVaMedicală " adusă de către ambcuz$nd tuse s$c$ietoare de apro!imati# 9 zile" însoVită de e!pectoraVie mucoasă" senzaVia de arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse Wi disfonie. (in namneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu apro!imati# o săptăm$nă" c$nd la locuncă" a lucrat opt ore în frig " nee!ist$nd sursă de căldură. En timpul scurs p$nă la ptarea în .er#iciul de urgenVă" pacienta s-a tratat acasă fără a fi in#estigată de cătreic" administr$ndu-Wi Nurofen comprimate Wi ceaiuri antitusi#e. En urma e!amenului clinic Wi a in#estigaViilor efectuate se pune diagnosticul de 3 21. 4ronWită acută Wi se administrează tratament medicamentos. Pacienta se e!ternează în data de -.


52/88

JJ2 - e#ită e!punerea la frig" umezeala" substanVele iritante"fumul tutunul"eforturile #ocale -în cazul e#oluViei nefa#orabile se prezintă la medic

FIȘA TEHNICĂ NR. % EFECT)AREA P)NCIEI *ENOASE D +,n,-, 0 puncia venoasă reprezintă cr unei căi de acces întro venă prin intermediul unui ac de puncie.·

E0/lorator

- recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice

·T ra/ 1t,.

-administrarea unor medicamente sub forma in eciei S.o/ si a perfuziei intravenoase -recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale -executarea tranfuziei de sânge sa derivate ale sângelui sângerare in cantitate de 1.-2.. ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala

91


53/88

-venele de la pliul cotului3cefalica si bazilica4,în locul unde se formează un 565 prin anastomozarea lor -venele antebraului -venele de pe faa dorsală a mâinii Lo.1l /1., , -venele subclaviculare -venele femurale -venele maleolare interne -venele ugularei si epicraniene 3de regulă se execută la sugar si copilul mic4

Pentru protecie se foloseste o pernă elastică pentru spri inirea braului, mușama si aPentru a dezinfecta locul unde va fi executată puncia se folosește alcool medicinal si tampoane. 7e utilizează ace de #2-1.. mm,diamentrul ,8"., (8"., sau ".8". 3în fucie de scop4, seringi de capacitate corespunzătoare, pense, mănuși chirurgicale.9oate aceste materiale sunt de unică folosină. Pacientul se așeaază într-o poziie confortabilău el cât și pentru cel care execută puncia 3în decubit dorsal4. 7e examinează calitate

area venelor având gri ă ca hainele să nu impiedice circulaia de întoarcere la nivelulaului.:raul pacientului se așează pe pernia Mat r,al n . sar si mușama în abducie ș

maximă, se dezinfectează tegumentele și se aplică garoul la distana de (-) cm deasupracului unde se va executa puncia, strângându-l astfel încât să oprească circulaia venorima artera. $ste recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele devenind astfel devenind turgescente.92


54/88

Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se așează vizavi de pacient. E0 .1t,a /17e fixează vena cu policele mâinii stângi, la %-2 cm sub locul punciei, exercitând o uompresiune și traciune în os asupra esuturilor vecine.7e fixează seringa, gradaiile în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police si restul degetelorunde cu acul traversând, în ordine tegumentul - în direcie oblică,unghiul să fie de 1grade, apoi peretele venos - învingându-se o rezistenă elastică până când acul înainten lumenul venei, se schimbă direcia acului "-# cm, și se controlează pătrunderea aculuvenă prin aspiraie cu seringa. 7e continuă tehnica în funcie de scopul punciei venoaecum in ectarea medicamentelor, recoltarea sângelui sau perfuzie. 'upă executarea punciei se ăndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului și a pumnului. 7e aplică nul îmbibat în soluie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se retrage brus

l din venă.7e comprimă locul punciei timp de 1-2 minute, bra

ul fiind în pozi

ie verti..,d nt !n timpul punciei pot apărea câteva efecte adverse sau se pot declanșa acciden

e·

;ematom datorită infiltrării sângelui în esutul perivenos.Asistentul trebuie să intervetragă acul, apoi să comprime locul punciei timp "-1 minute 7trăpungerea venei prin peforarea peretului9-

·


55/88

opus al acesteia, motiv pentru care asistentul medical retrage acul în lumenul venei·

Ameeli, paloare, lipotimie


DOSAR DE 7N!RI8IRE Ca.ul II%AT& %& '%&NT'TAT&NGM/: 3 ? 1.0 : 2> ani .01 ( : Milco# /0.: ---------./QGL: : N1.:;5 P :---------

---P1/NGM/: . (DM323L3GL: D#idiu 4L.:---------.2.:-----------UG(/0GL: 2onstanVa

%AT& %&(!)& (!'TAL'*A)&

( 0 ( 0

3N0/1N 133/Q0/1N 133-

NGL: 2


56/88

MD03?/L/ 3N0/1N 133 Pacienta se prezintă în data de


57/88

-Lucrează ca #$nzătoare" într-o 6ală unde tranWează Wi #inde carne de porc. En marea maitate a timpului stă cu m$inile în apă la temperaturi scăzute.

'(T,)'C+L B,L'' &-T)A( %'N &-A$&N+L $&%'CAL LA 'NT&)NA)&

Pacienta în #$rstă de 2> ani" se prezintă în ser#iciul primire urgenVă a .pitalului Uudan" acuz$nd disfagie" uWoară creWtere a temperaturii corporale" ->"; #ie retrosternală. (in anamneză reiese că pacienta lucrează într-o 6ală de carne unde tranWează Wi #rne. 2ondiViile de lucru sunt neadec#ate" deoarece pacienta lucrează la temperaturi scăzute. Pacienta afirmă că de apro!imati# --5 zile prezintă inapetenVă.<

2" inflamaVie amucoasei nazale"

însoVită de arsură Wi rinoree" tuse spasmodică accentuată de durere


-Flucoză 9 H 9


58/88

- lgocalmin 1 fiolă -JJ2 2


59/88

.30G 03 mmJg

L

3N0/1N 1/: E-1;> cm

F-;5 Xg

0. .-129C=9

P-=2 bCmin. 0< --="2 rCmin. ? K- bun

GK-bun

N&.,' F+N%A$&NTAL& 011A )&(!')A Ș' A A.&A , B+N/ C')C+LA'&2torace normal conformat" simetric bilateral cu respiraVia" raluri bronWice ronflante Wi sibilante difuze prezente bilateral"tuse" zgomote cardiace ritmice" puls regulat" cord normal"funcVii #itale în limite normale 031A $ANCA4 A B&A2pacienta afirmă că de apro!imati# --5 zile prezintă inapetenVă" disfagie 051A &L'$'NA2prezintă diureză normală cantitati# Wilitati#" scaun unu-două pe zi de consistenVă normală*prezintă tuse însoVită de e!pectormucoasă 061A T& $'(CA2 prezintă aparat locomotor integru structural Wi morfologic" se deplasează fără a+utor" refle!e osteotendinoase prezente bilateral 071A %,)$'4 A T&,%'8N'2 afirmă că de apro!imati# --5 nopVi tusea o deran+ează Wi o trezeWte de c$te#aori pe noapte 091A T& '$B)ACA4 A T& %&*B)ACA2 prezintă 6aine curate adec#ate mediu

lui spitalicesc" se îmbracă fără a+utor 0:1A;T' $&NT'N& T&$!&)AT+)A 'N L'$'T& N,)$AL&: acienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale" respecti# ->";


60/88

,B(&).A)&A 'N''AL/ A N&.,'L,) F+N%A$&NTAL&

0


61/88

merge destul de rar la biserică



2DMPD10 M/N0: orientată temporo-spaVial MD(GL (/ 3N0/1N 1/- s-a prezentat singură P1032GL 130 03: nu prezintă

A(!&CT& (,C',L,>'C& MD( (/ ?3 0 - căsătorită M/(3GL 7J 430 08- urban D2GP 033 7JD44R8: să citească P 1032GL 130 03: nu prezintă P1D4L/M/ .D23 L/: #eniturile financiare mici

comparati#e cu necesităVile'NT&)!)&TA)&A %AT&L,) A )&(!')A Ș' A A.&A , B+N/ C')C+LA'&2 seacă" s$c$ietoare" oboseală la efort susVinut lterarea

respiraViei din cauza procesului de boală manifestată prin tuse

;


62/88

A $BNCA4 A B&A2(eficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat prin disfagie" inapetenVă. A C' $&N'N& T&$!&)AT+)A2 lterarea termoreglării din

cauza procesului de boală manifestată prin febră moderată. A %,)$'2 lterarea somnului dn cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnal. A &.'TA !&)'C,L&L&21isc potenVial de apariVie a complicaViilor din cauza e#oluViei nefa#orabile a afecViunii manifestat prin noisemne Wi simptome.

!,('B'L'T/' %& &.,L+'& ?3N(/2 1/: (a .0 43L3K 1/" M/L3D1 1/: (a

F1 ? 1/: (a" în cazul nerespectării indicaViilor primate Wi a tratamentului medicamentos. (/2/.: Nu

C,$!,)TA$&NT AȘT&!TAT4 @N C& 'NT&).AL

Pacienta să prezinte o e#oluVie fa#orabilă" astfel înc$t să-Wi recapete starea de sănătnterioară îmbolnă#irii.

$,$&NT& '$!,)TANT& AL& (!'TAL'*/)''

Dra 1


63/88

Dra 1


64/88

Ei plac ardeii umpluVi cu carne.

T)ATA$&NT !& T'$!+L (!'TAL'*/)'' !res ripAii - mpicilină -Flucoză 9 H -No-spa - lgocalmin ntibiotic :urnizează energia necesară funcVionării normale a celulelor ntispastic ntialgic" antitermic 'ndi aAii

&-A$&N& !A)ACL'N'C& ( 0 /Q M/N/ 2/1G0/ - efectuarea radiografiei toracice


65/88

D403NG0/

L 4D1 0D1



66/88

leucocite

!A)A$&T)'' F'*',L,>'C' ( 0 D1 0/M P<

PGL. bCmi n

1/. P rCmi n.

0. . mmJg

(3G1/K mlC256.2 GN Nr.Czi

2


67/88

1;


68/88

Pacienta în #$rstă de 2> ani" se prezintă în GPG 2onstanVaMedicală" acuz$nd +enă la degie" respecti#" disfagie" febră moderată" catar nazal resimVit de către paacientă ca o asură a mucoasei" tuse uscată spasmodică ce o trezeWte noaptea din somn" durere #ie retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse Wi oboseală în respiraVie la efort fizsusVinut. Pacienta afirmă că semnele Wi simptomele au debutat în urmă cu --5 zile" ca umare a temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă. En urma e!amenului clinic Wi a in#estigaViilor efectuate se pune diagnosticul de 4ronWită acută" instituindu-se tratament medicamentos în ser#iciul de urgenVă. Pacienta se e!ternează la cerere î data de


69/88

-în cazul e#oluViei nefa#orabile se prezintă la medic

FIȘA TEHNICĂ NR. # EFECT)AREA IN2ECIEI INTRAM)SC)LARE D +,n,, :


70/88

7e pregătesc materialele și instrumentele necesare și se transportă lângă bolnav 3cu tau măsua4. Asitenta mediicală stabilește locului efectuării in eciei 7e anună bolnavuxplică necesitatea tehnicii PRE(ĂTIREA PACIENT)L)I 7e așează bolavul în decubit ventralateral, șezând sau în picioare în funcie de locul ales pentru efectuarea tehnicii 7e doperă locul de elecie

Pentru in ecie în regiunea fesieră, se reperează următoarele puncte* 0 punctul 7marnova un LOC)RILE DE ELECIE lat de deget deasupra marelui trochanter și înapoia lui. 0 punctul :ertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care unește spina iliacă antero-posterioară cu extremitatea superioară a șantului infesier. 0 zona situată deasupara liniei care unește spina iliacă posterioară cu marele

rochanter. Pentru pozitia sezând, in ecia se efectuează în toată regiunea fesieră, dea punctului de spri in.

;>


71/88

· 7pălare pe mâini cu apă curentă și săpun& · 'ezinfectarea mâinilor cu alcool& · 7e mo condiii de asepsie perfectă · 7e verifică fiola, se încarcă seringa cu EFECT)AREA PROII: substana de in ectat, se elimină bulele de aer · 7e schimbă acul, îndepartându-l p cu care a fost aspirată substana și se adaptează un ac potrivit pentru in ecie · 7e sează locul in eciei cu un tampon de vată cu alcool medicinal și se dezinfectează cu atampon cu alcool · 7e invită bolnavul să-și relaxeze musculatura și să stea liniștit. · pielea între policele și indexul sau mediul mâinii stângi. · 7e îneapă perpendicular

pătrunzând 3% 0 ( cm4 cu rapiditate și sigurană cu acul montată la seringă.

;A


72/88

· 7e verifică poziia acului prin aspirare. · 7e in ectează lent lichidul. · 'upă in ec scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon cu alcool. · 7e masează loculcu tamponul cu EFECT)AREA PROCED)RII: alcool, pentru a · favoriza absorbia. · 7e așeazolnavul în poziie comodă unde va sta în repaus fizic timp de 2 0 ". minute. · 7pălareani cu apă curentă și săpun. · se aruncă la coș deșeurile de in ecie 3fiole golite, tamtă4. REOR(ANI3AREA LOC)L)I DE M)NCĂ · se spală imediat seringa, acele folosite, cu apa detergeni. · se dezinfectează și se după o clătire pentru pentru a disocia planurile lor străpunse, activând circulaia

abundentă sterilizare

pregătește=


73/88

· durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. · 7e impune retragerea acului și

efectuarea in eciei în altă regiune. · paralizie prin lezarea nervului sciatic · hematprin ineparea unui vas. ACCIDENTE ȘI INCIDENTE · supuraie aseptică datorată unor

substane care nu sunt resorbite. · ruperea acului se extrage pe cale chirurgicală · emolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substane uleioase sau îuspensie.


DOSAR DE IN!RI8IRE Ca.ul III%AT& %& '%&NT'TAT&NGM/: 1 ? 1.0 : 51 ani .01 ( : 2rinului /0.: ---------./QGL: M N1.:-> P :------------P1/NGM/: 2 (DM323L3GL: 4L.:---------gigea .2.:-----------

UG(/0GL: 2onstanVa

%AT& %&(!)& (!'TAL'*A)&=1


74/88

( 0 ( 0

3N0/1N 133/Q0/1N 133-

NGL: 2


75/88

-Lucrează în mediu desc6is" fiind constructor

'(T,)'C+L B,L''1 &-T)A( %'N &-A$&N+L $&%'CAL LA 'NT&)NA)&

Pacientul în #$rstă de 51 ani" se prezintă în ser#iciul primire urgenVă a .pitalului Uuean" acuz$nd de apro!imati# --5 zile disfonie"tuse uscată" durere retrosternală Wi oboseală la efort fizic susVinut. Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree Wi senzaVia de arsură a mucoasei nazale semne care îi crează disconfort.


-Flucoză 9 H 9


76/88

/Q M3N 13: -1adiografie toracică -1ecoltare s$nge #enos pentru analize de laborator -/lectrocardiogramă -/!amen clinic boli interne

1/F3MGL: Jiposodat pe perioada administrării 6emisuccinatului de 6idrocortizon :ructe Wi legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator Wi în perioada de recuperare


2DMPD10 M/N0: orientat temporo-spaVial MD(GL (/ 3N0/1N 1/- s-a prezentat singurP 1032GL 130 03: nu prezintă

A(!&CT& (,C',L,>'C& MD( (/ ?3 0 - căsătorită M/(3GL 7J 430 08- urban D2GP 033 7JD44R8: pri#itul la meciurile de fotbal

=5


77/88


78/88

091A T& '$B)ACA4 A T& %&*B)ACA2 prezintă 6aine curate adec#ate mediului spitalicesc" se îmbracă fără a+utor 0:1A;T' $&NT'N& T&$!&)AT+)A 'N L'$'T& N,)$AL&: pacientul prezntă temperatură corporală în limite normale

,B(&).A)&A 'N''AL/ A N&.,'L,) F+N%A$&NTAL&

0


79/88

putea întoarce la muncă" este sursa de #enit a familiei

151A 'N.ATA: cere informaVii legate de afecViunea sa" îWi doreWte să re#ină la stareade sănătate anterioară îmbolnă#irii c$t mai cur$nd

161A;T' !)ACT'CA )&L'>'A2pacientul este creWtin ortodo! merge destul de rar la biserică


'NT&)!)&TA)&A %AT&L,) A $ANCA4 A B&A2 lterarea alimentaViei prin defict din cauz

aprocesului de boală manifesta prin inapetenVă" disfagie. A &L'$'NA2 /liminări inadec#ate din cauza procesului de boală manifestat print use însoVită de e!pectoraVie mucoasă.A %,)$'2 lterarea somnului din cauza tusei nocturne

manifestată prin oboseală diurnă. A &.'TA !&)'C,L&L&21isc potenVial de apariVie a complicaViilor din cauza e#oluViei nefa#orabile bolii manifestat prin noi semne Wi simptome.

!,('B'L'T/' %& &.,L+'& ?3N(/2 1/: (a

==


80/88


81/88

Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptăm$ni o stare de sănătate satisfăcătoare priimptomatologiei.

AL'$&NTA'A

L3M/N0/ P/1M3./: Pacienta poate consuma sărace în sare" fructe Wi legume proaspete.

L3M/N0/ 3N0/1K3./: Ei sunt interzise mezelurile" conser#e" alimentele grase.

P1/:/13NS/

L3M/N0 1/:Ei place ceafa de porc la grătar.

T)ATA$&NT !& T'$!+L (!'TAL'*/)'' !res ripAii - mpicilină -Flucoză 9 H - lgocalmin ntibiotic :urnizează energia necesară funcVionării normale a celulelor ntialgic" antitermic &-A$&N& !A)ACL'N'C& ( 0 /Q M/N/ 2/1G0/=A

'ndi aAii

1/KGL0 0GL


82/88

- efectuarea radiografiei toracice

1-9C=


83/88



84/88

C,NCL+*'' >&N&)AL& /#olutia ne#oilor fundamentale"tratamentul si efectele" e#olutia #alorilor e!amenelor medicale.

Pacientul în #$rstă de 51 ani" se prezintă în GPG 2onstanVaMedicală" acuz$nd disfonie" e uscată care deran+ează spmnul" durere retrosternală acutizată în timpul efortului de e Wi oboseală marcantă la efort fizic susVinut. Pacienta afirmă că semnele Wi simptomel au debutat în urmă cu --5 zile cu rinoree Wi senzaVia de arsură a mucoasei nazale. (in anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu desc6is" în curent" frig" umezeală Wi i c6iar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite substanVe. En urma e!amenului clinic Wi a in#estigaViilor efectuate se pune diagnosticul de 4ronWită acută" instituindu-se tratament medicamentos în ser#iciul de urgenVă. Pacientul s

e!ternează în data de


85/88

La e!ternare pacientei i se recomandă: - respectarea tratamentului medicamentos prescris -control medical peste Wapte zile la medicul de familie -respectă regimul alimentar 6iposodat pe durata tratamentului cu JJ2 - e#ită e!punerea la frig" umezeala" substanVele iritante"fumul tutunul"eforturile #ocale -în cazul e#oluViei nefa#orabile se prezintă la medic

>-


86/88

B'BL',>)AF'&

1- 2orneliu 4orundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - /ditura Medicală* 2 - F.4ou#enot" 4.(el#ulder" L.Fuille#in" . .caeffer-Patologie medicală- Pneumologie -1AA;* - B Lucreia 0itircă-Nursing-0e6nici de e#aluare și îngri+iri acordate de asstenii medicali - /ditura ?iaa Medicală 1om$nească-1AA=* 5 B Lucreia 0itircă-F6id deing-/ditura ?iaa Medicală 1om$nească 4ucurești 2A* 1< - ?irginia Jenderson -Principii fundamentale ale îngri

+irii bolna#ului -1AAA* 11 - ?oiculescu Marin- Medicina pentru familie - /ditura Medicală" 4ucurești"1A>;* 12 - ?laicu 1adu BPractica Grgenelor Medicale-/ditura (acia>5


87/88

1AA>*

>9


88/88

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	zainescu-dan
View:	330 times
Download:	1 times

206391195 Bronsita Acuta Lucrare de Diploma

Documents