Microsoft Word - 2020-12-17-Jurnal de consiliere-Calatorie-in-lumea-sinelui.docProf. Ioana Emanuela LUPAN, consilier colar CJAP Maramure
Prof. Andra Delia MOLDOVAN, consilier colar CJAP Maramure
Prof. Victoria Cecilia FLORIAN, psiholog SEOSP
Prof. Cristina Smaranda AMBRU, consilier colar CJAP Maramure
Design: Dorin Vele, informatician CJRAE Maramure
BAIA MARE 2020
… izolarea la domiciliu, constrângerile de
distanare fizic i stresul asociat acestora sunt
situaii dificil de gestionat, atât de ctre copii cât
i de ctre aduli;
conectare emoional, nu mai pot fi satisfcute
atât de uor ca i pân acum;
… foarte muli copii experimenteaz în aceast perioad o furtun de emoii i sentimente, unele
destabilizatoare i destul de dificil de controlat: frustrare, furie, angoas i nu în ultimul rând,
descurajare;
… în mintea multora dintre copii se nasc câteva întrebri, de altfel, absolut justificate: Când m
pot întoarce la viaa mea de dinainte? Când pot s m întâlnesc cu prietenii mei? Când pot merge
la coal? Dar la film? Va mai fi vreodat la fel ca înainte? Ce se va întâmpla cu mine dac m
îmbolnvesc? Dar cu familia mea?
… în perioade de grea încercare (fizic i emoional) precum aceasta pe care o traversm, s ne
identificm resursele personale, s fim mai receptivi la nevoile copiilor i adolescenilor, la
modalitile prin care acetia încearc s fac fa situaiei aa cum tiu ei.
… putem fi modele de comportament i atitudine pentru copii i adolesceni, putem s-i învm
s-i descopere i s-i gestioneze cât mai eficient cu putin toate resursele.
… i, pentru c avem la îndemân o mulime de mijloace, am creat un … JURNAL DE
CONSILIERE pentru copii i adolesceni.
Noi, cei din echipa jurnalului, v invitm s-l parcurgei i s-i descoperii secretele!
I...
Mai mult timp de stat acas înseamn mai mult timp
pentru noi, pentru descoperirea de sine, mai mult timp
dedicat coeziunii familiei, gestionrii adecvate a
relaiilor de comunicare între membrii familiei. Este o
oportunitate pentru copii i adolesceni s petreac mai
mult timp în propria companie i s-i dezvolte/cultive
autonomia în situaia în care interaciunea cu alte persoane este pentru moment, imposibil.
Aadar, s descoperim împreun secretele JURNALULUI DE CONSILIERE!
S înceap AVENTURA!!!
înlime, culoarea prului, a ochilor...
Dar ce se ascunde în spatele acestora?
O mulime de caliti, trsturi, puncte tari
dar i puncte slabe sau vulnerabiliti...
Vrei s aflai mai multe despre voi îniv? V
invitm s parcurgei exerciiile de autocunoatere propuse în cele ce urmeaz...
Autocunoaterea se refer la procesul prin care eu ca i copil/adolescent/adult explorez i
îmi structurez propriile caracteristici (abiliti, emoii, motivaii,
atitudini, credine,
înseamn s rspund sincer la întrebri de genul: Cine
sunt? Ce pot face? i Ce vreau? (Gorsky, 2013), iar rspunsurile la aceste întrebri conduc la
formarea unei reprezentri mentale despre propria persoan.
Cunoaterea de sine se dezvolt odat cu înaintarea în vârst i cu experienele prin care
trecem. Pe msur ce o persoan avanseaz în etate, dobândete o capacitate mai mare de
autoreflexie. Totui, niciodat nu vom putea spune c ne cunoatem pe noi înine în totalitate;
cunoaterea de sine nu este un proces care se încheie odat cu adolescena sau tinereea. Pui în
faa unor obstacole, a unor provocri, vom gsi de multe ori resurse de care poate nu eram
contieni pân în acele momente. Începând cu perioada pubertii copilul depune în mod
contient eforturi pentru a se autocunoate. Dorina de autocunoatere devine i mai accentuat
în adolescen i tineree.
Exist mai multe modaliti prin care putem s realizm procesul de
autocunoatere:
comparaiile: oamenii se compar cu alii pentru a-i forma o imagine de sine – cu cei
similari, cu cei care sunt percepui ca fiind mai bine poziionai din punct de vedere social
sau cu cei mai dezavantajai;
introspecia: reprezint procesul de contact cu propriul sine, cu atitudinile, cu gândurile,
cu emoiile noastre;
interpretarea propriei conduite; dar spre deosebire de introspecie,
atitudinile noastre vor fi cunoscute într-un mod indirect, prin
analiza propriei conduite;
atribuiile cauzale: constau în interpretrile pe care oamenii i le fac despre ei înii,
pornind de la analiza propriului comportament.
M cunosc mai bine
Materiale necesare: hârtie/postit-uri/a de culori diferite, instrumente de scris, coli de hârtie.
Alege-i maxim 5 culori diferite, fie de hârtie, fie de a, fie postit-uri (câte doreti, dar s
nu fie dou culori identice). Dup ce i-ai ales culorile, trebuie s identifici pentru fiecare culoare
câte ceva despre tine. Astfel:
Pentru Rou – un hobby
Pentru Verde – un loc preferat pe pmânt
Pentru Galben – un job visat
Pentru Oranj, Violet sau Alb – orice despre tine, la alegere.
Pe o foaie de hârtie, cu culorile alese, vei desena 5 simboluri reprezentative pentru fiecare lucru
identificat, folosind aceleai culori.
hârtie.
pot implica i ceilali membrii ai familiei.
Te rog s scrii pe o bucat de coal de hârtie
colorat 3-4 caliti, diferite, care crezi tu c te
difereniaz de restul membrilor familiei. Ulterior,îi poi prezenta calitile identificate celorlai
membri ai familiei sau unor prieteni prin intermediul mijloacelor online.Aceast activitate se
poate realiza împreun cu membrii familiei, fiecare participant la joc având sarcina de a scrie
calitile cerute pe o coal de hartie, iar apoi le va prezenta tuturor celor prezeni.
Mesaje pentru ceilali
Materiale necesare: internet i telefon.
Aceast activitate se poate realiza în mediul online, implicând întreaga clas de elevi.
Începe activitatea i trimite pe grupul clasei (Messenger/WhatsApp)un mesaj care
cuprinde urmtorul coninut: „Mesaj pentru toi cei care poart ceva rou”.
Apoi, spunele celorlali c toate persoanele care corespund mesajului trimis de tine, adic
cei care au ceva rou, trebuie s trimit unui numr de 5 colegi/prieteni dou caliti/aspecte pe
care le apreciaz la acetia.
Alte exemple de apeluri: Mesaj pentru toi cei care ...... au un frate/sau sor ... le place
pizza ...... le place matematica ... etc.
Ce avem în comun i ce avem diferit
Materiale necesare: instrumente de scris, hârtie, telefon.
Aceast activitate se poate realiza individual sau se pot implica i ceilali membrii ai familiei/ai
grupului de prieteni.
Va trebuie s gseti 6 lucruri, proprieti, etc. pe care le ai în comun cu membrii unui
grup la alegere din urmtoarele variante: familiei/ai clasei/ai grupului de prieteni (de ex. caliti,
pasiuni, preocupri, preferine, hobby-uri etc.; (nu se pun aspecte fizice gen culoarea prului,
înlime etc.).
Apoi vei realiza un poster/steag/filmule care s exprime identitatea comun a grupului ales de
tine (pe o foaie A4, prin desen, colaj, nume, acronim, filmule etc.).
Varianta 2: dup ce ai identificat lucrurile pe care le avei în comun, poi identifica lucrurile care
v difereniaz, v deosebesc.
Not: dac alegi grupul de prieteni sau grupul clasei, activitatea o putei realiza online.
5. Istoricul numelui
Folosete coala de hârtie i diverse instrumente de scris colorate
pentru a-i scrie prenumele i diverse lucruri despre propriul nume (de exp.
istoricul numelui, ce prere ai despre nume, cum preferi s i se spun etc.).
6. Cartea mea de vizit
Materiale necesare: telefon/laptop i pagina personal de socializare, hârtie colorat, instrumente
de scris colorate.
Deseneaz un simbol care te caracterizeaz. Acest lucru se poate realiza în dou moduri:
fie varianta creion hârtie, fie varianta electronic. Dup realizarea acestui desen vei posta
imaginea pe propria pagin de socializare. Dac persoanele din jur sunt curioase de imaginea
rezultat, poi s le prezini simbolul, explicând alegerea fcut i ceea ce reprezint pentru tine
desenul realizat.
Dac la începutul aventurii noastre cu toii suntem mici
omizi, pân la finalul cltoriei noastre vom fi
transformai cu siguran în fluturi mari i frumos
colorai, fiecare unic în felul su.
Pentru c în aceast perioad petrecem mult timp în
cas, alturi de familie, credem c v vei manifesta mai mult decât oricând curiozitatea de
a parcurge câteva exerciii prin intermediul crora vei descoperi resursele voastre interne
i cum anume le putei valorifica pentru a obine succese.
i pentru început, îi propunem un scurt exerciiu de meditaie, pe care îl poi practica,
în fiecare zi, timp de 5 – 10 minute, în camera ta. Am numit acest exerciiu „Cltoria spre
locul meu favorit…”
Haidei s vedem care sunt paii pe care trebuie s-i urmm…
1. Identificai în cas un loc linitit (de exemplu, camera personal) în care v putei retrage
pentru câteva minute.
2. Aezai-v confortabil pe un fotoliu sau întins pe pat.
3. Închidei ochii i concentrai-v atenia pe toate senzaiile pe care le simii în corp.
Observai toate aceste senzaii i modul în care apar ele. Observ dac tesimi încordat,
obosit, nelinitit, lipsit de energie sau de siguran. Analizai întreg corpul, de la cretetul
capului pân în vârful picioarelor. Observ care sunt zonele mai tensionate i relaxeazle
pe rând.
4. Respiraia. Atunci când suntem nervoi, furioi, agitai gândurile noastre sunt ca nite
fire de nisip care se rotesc într-un vârtej fr a ne permite s vedem cu claritate ceea ce
întâmpl în jurul nostru. Concentrai-v toat atenia pe propria respiraie (Inspir i simt
c inspir/Expir i simt c expir).
5. Imaginai-v acum c v aflai în cel mai frumos loc din lume, locul vostru preferat.
Unde se afl acesta? Cât de mare este acel loc i ce putei gsi acolo? Observai acest loc
cu mare atenie, observai culorile pe care le vedei, sunetele pe care le auzii. Cine mai
este alturi de voi aici? Ce v inspir acest loc? Ce fel de emoii v încearc acum?
6. Rmânei pentru câteva minute în locul vostru preferat. Acum, luai-v rmas bun de
la acest loc i facei-v vou îniv o promisiune: c vei reveni în acest loc ori de câte ori
vei dori.
7. Concentrai-v acum din nou pe propria respiraie i pe toate senzaiile corporale!
8. Deschidei încet ochii i revenii în prezent.
9. Minutul de reflecie: Cum a fost pentru voi aceast cltorie? Ce ai simit? Ce gânduri
v-au trecut prin minte? Ce luai cu voi din aceast cltorie?
Putei înva s fii în controlul propriilor stri i emoii prin
intermediul unor exerciii de meditaie efectuate zilnic!
Activitate opional!!!
Pentru aceia dintre voi crora le place limba englez, putei
urmri pe canalul youtube un foarte scurt film de animaie despre
un tip de meditaie cunoscut sub numele de mindfulness i despre
beneficiile acesteia pentru starea noastr de bine
(https://www.youtube.com/watch?v=w6T02g5hnT4). Mindfulness înseamn c acordm mai
mult timp momentului de acum, prezent, ne conectm cu emoiile, sentimentele noastre i cu
senzaiile pe care le simim în corpul fizic. Astfel, devenim mai echilibrai.
sau
V putei relaxa colorând mandale. Iat mai jos câteva exemple de astfel de desene:
V propunem un exerciiu de dezvoltare a
rezilienei. Poate v întrebai ce este aceasta.
Reziliena reprezint capacitatea/abilitatea noastr
problemelor i eecurilor noastre. Atunci când suntem
rezilieni, putem s ne meninem o stare emoional
pozitiv, chiar dac nu putem schimba nimic din ceea ce
se întâmpl în jurul nostru. De ce s nu privim aceast
situaie dificil ca pe un context din care putem înva
ceva, despre noi i despre ceilali, un context care ne va
face în mod sigur mult mai puternici?
Am numit acest exerciiu „Rzboinicul nostru interior…”.
i pentru c tuturor, copii i aduli deopotriv, ne plac povetile, v-am pregtit dou poveti
foarte frumoase. Suntem convini c le vei savura din plin…
Prima dintre ele este cei pentru cei mai mici dintre voi i se numete „Micua locomotiv
puternic”.
Puf! Puf! Puf! Ding – dong! Ding – dong! Micua locomotiv rula cu vitez pe ine.
i micua noastr locomotiv era atât de fericit. Era fericit, pentru c vagoanele ei erau pline de
lucruri frumoase pentru copii: jucrii de toate felurile, girafe cu gâturile lungi, ursulei pufoi i
chiar puiori gri, de elefant. Apoi mai erau acolo o mulime de ppui – ppui cu ochi albatri i
prul galben, cârlionat, ppui cu ochi cprui i prul lung. i mai ceva acolo… cel mai amuzant
clovn pe care l-ai vzut vreodat. Vagoanele micuei locomotive erau pline de mainue de
jucrie, locomotive, avioane, puzzle-uri, cri de colorat, poze. Într-un cuvânt, tot ce i-ar putea
dori un biat sau o feti.
Dar asta nu era tot. În vagoanele micuei locomotive puteai gsi i mult, mult mâncare:
portocale mari, mere roii de toat frumuseea, lapte pentru micul dejun, spanac verde pentru
masa de sear, bomboane de ment i acadele frumos colorate. Micua locomotiv trebuia s
duc toate aceste bunti de partea cealalt a unui munte mare. Pufia fericit… i deodat, se
opri. Nu mai putea s se mite înainte, nici mcar un metru. Se opinti i se opinti, dar nu reui s
înainteze. Roile nu vroiau s se mite.
Micua locomotiv se gândi: „Vai, ce vor face toi bieeii i toate fetiele fr buntile
acestea?”
„Uite, vine înspre noi o alt locomotiv nou i strlucitoare!”, spuse clovnul cel amuzant, srind
din vagon. Haidei s-i cerem ajutorul!”.
Aa c toate jucriile i ppuile strigar într-un cor: „Micu locomotiv strlucitoare, te rugm
s ne ajui! Micua noastr locomotiv s-a împotmolit i nu ne mai putem mica. Ne vom lega de
tine ca s putem ajunge pe partea cealalt a muntelui. Bieii i fetele nu vor avea jucrii cu care
s se joace i nici dulciuri pe care s le mnânce.”
Dar locomotiva cea nou i strlucitoare izbucni: „Eu? S v trag pe voi? Nici vorb. Eu sunt un
tren de pasageri. Tocmai am dus o mulime de vagoane dincolo de munte. Iar vagoanele mele
sunt multe i mari, cu paturi din cele mai confortabile, un vagon restaurant, cu osptari care aduc
oamenilor tot ce doresc s mnânce. În vagoanele mele, oamenii se pot relaxa, în fotolii moi
imense i pot s priveasc afar la privelite prin geamuri uriae. Eu s v trag pe voi? Nu.”
Aa c locomotiva cea nou plec în grab i se retrase în depou, acolo unde locomotivele se
retrag pentru a se odihni.
Ce triti erau toi. Doar clovnul cel amuzant nu-i pierdu sperana i spuse: „Trenul de pasageri
nu este singurul din lumea asta. Uitai-v! Mai vine o locomotiv, una mare i puternic! Sigur
ne va ajuta!”. Micuul clovn flutur un stegule rou i locomotiva cea mare se opri.
„Te rugm! Te rugm! Ne tragi pân ajungem dincolo de munte? Locomotiva noastr nu se mai
mic, iar fetiele i bieii cei buni de dincolo de munte nu vor avea cu ce s se joace, dac nu ne
ajui acum!”
Iar locomotiva cea mare i puternic rspunse: „Eu sunt un tren de marf. Vagoanele mele duc
nite mainrii mari. Din acelea care fac ziare i cri pentru ca oamenii s poat citi. Eu sunt o o
locomotiv important! Nu v trag eu pe voi!”. Locomotiva pufi nervoas i se retrase la depou,
bombnind.
Toate jucriile erau acum i mai triste.
„Nu v îngrijorai!” zise clovnul cel mic i amuzant. „Locomotiva cea mare nu este singura din
lumea aceasta. Mai vine înc una, pare mai btrân i ruginit, dar precis ne va ajuta”.
Clovnul flutur steagul su rou i btrâna locomotiv se opri cu greutate.
„Te rugm, bun locomotiv!, strigar toate jucrile într-un glas. Ne poi trage pân ajungem de
partea cealalt a muntelui. Locomotiva noastr s-a stricat, iar iar fetiele i bieii cei buni de
dincolo de munte nu vor avea cu ce s se joace, dac nu ne ajui acum!”
Dar locomotiva cea btrân i ruginit oft: „Sunt atât de obosit. Trebuie s-mi odihnesc roile
ostenite. Nu pot s trag nici mcar o locomotiv aa micu cum e a voastr. Îmi pare ru. Nu
pot! Nu pot! Nu pot!” i se retrase încet, abia micându-se, ctre depou, mormind ca pentru
sine: „Nu pot. Nu pot. Nu pot.”
Acum, toate jucriile erau pe punctul de a izbucni în plâns. Erau aa de disperate.
„Nu v pierdei cu firea! zise clovnul. Mai avem o ans! Uite, vine o locomotiv micu,
albastr, poate ea ne va ajuta!” Micua locomotiv albastr venea, pufind fericit. Când vzu
steguleul rou al clovnului, se opri brusc.
„Ce s-a întâmplat, micii mei prieteni?” întreb curioas locomotiva albastr.
„Oh, micu locomotiv albastr, ne poi trage pân de partea cealalt a muntelui? spuser toate
jucriile. Locomotiva noastr s-a stricat i trebuie s ducem toate buntile acestea la copiii care
ne ateapt. Te rugm! Te rugm!”.
„Eu sunt o locomotiv mai mic. Oamenii m folosesc ca s schimbe locomotivele în depou. Nu
am fost niciodat de cealalt parte a muntelui.”
„Dar noi trebuie s ajungem acolo, înainte ca toii copiii s se trezeasc!, spuser jucriile.”
Micua locomotiv se uit la toate jucriile triste. Apoi se gândi la toi copiii care nu aveau s
primeasc toate buntile acelea din faa ochilor ei.
Apoi spuse: „Cred c … pot. Cred c pot. Nu, tiu c pot.”
Se trase mai aproape de locomotiva stricat. Apoi se opinti i trase. i din nou se opinti i trase.
Pân când încet, se pornir. Toate jucriile urcar în vagoane i începur s zâmbeasc.
„Puf! Puf! Puf! Cred c pot! Cred c pot! Cred c pot!” repeta mereu locomotiva cea albastr.
Tot mai sus! Tot mai sus! Micua locomotiv albastr rula pe ine tot mai repede i repede, pân
când ajunse în vârful muntelui. La poalele muntelui se întindea o splendid privelite, a oraului.
„Ura! Ura! strigar în cor toate jucriile. Bieeii i fetiele din ora vor fi fericii pentru c tu ne-
ai ajutat, micu locomotiv albastr!”
Micua locomotiv albastr zâmbi i o porni la vale.
„tiam c pot! tiam c pot! tiam c pot! tiam c pot!
V invitm acum s reflectai asupra urmtoarelor întrebri:
Ce v-a plcut cel mai mult la aceast poveste? Care dintre personaje care v-a plcut cel mai
mult?
De ce credei c micua locomotiv ajunge în sfârit de cealalt parte a muntelui?
Ce putem face atunci când întâmpinm un obstacol, aa cum se întâmpl în aceast poveste?
Care este obiectivul locomotivei din poveste? Dar al vostru (pentru perioada prezent)?
Cea de-a doua poveste este pentru cei mai mari i descrie povestea de via a primei femei
aviator, Amelia Earhart.
Am intitulat aceast poveste „Amelia Earhart, când destinul tu este o aventur…”.
„O via linitit i derulat dup legile dictate de obinuin este o via pe jumtate
pierdut”. Iat ce spunea Amelia Earhart la începutul anilor `30 ai secolului trecut, într-o
perioad în care societatea american se confrunta cu o grav recesiune economic dar i cu
prejudeci care îngrdeau drepturile i libertile femeilor.
Lupta pentru emanciparea femeii, pentru scoaterea ei din rândul anonimatului, pentru a se
face auzit i ascultat, a înregistrat un prim succes odat cu câtigarea dreptului lor la vot.
Tânra Amelia Earhart, care avea s devin mai târziu cunoscut sub numele de „Lady Lindy”
i-a dorit mai mult: s-i depeasc condiia cu orice pre, propriile limite i s-i urmeze
pasiunea pentru zbor.
Amelia Mary Earhart s-a nscut în Statele Unite ale Americii, pe 24 Iulie 1897 în
orelul Atchinson din statul Kansas. Înc din fraged copilrie, ea s-a simit atras mai mult de
lumea bieilor, adesea fiind vzut crându-se în copaci sau colecionând insecte. Toate
acestea prevesteau o chemare spre aventur, însoit de pasiune i de un nemaiîntâlnit curaj
pentru îndeplinirea viselor micuei Meely, aa cum o porecleau prietenii de joac din copilrie.
În 1915, Amelia Earhart a absolvit cursurile liceale, iar doi ani mai târziu a reuit s se
angajeze temporar la un spital din Boston, ca asistent medical. Patru ani mai târziu, Amelia
devenea studenta Facultii de Medicin din cadrul Universitii Columbia din New York. A
întrerupt studiile medicale dup doar un an, având convingerea i credina c „aventura este
valoroas prin ea însi”. De altfel, aventura a devenit elul unic al vieii ei.
Prima experien aviatic a Ameliei a avut loc pe 28 Decembrie 1920, atunci când a
vizitat împreun cu familia ei un aerodrom, unde pilotul Frank Hawks i-a oferit acesteia primul
zbor, eveniment care i-a schimbat viaa. Acum tia cu certitudine ce trebuie s întreprind pentru
ca pasiunea ei s devin realitate.
Pentru c orele de zbor erau prea scumpe i prinii au refuzat finanarea cursului de
aviaie, Amelia a decis s munceasc din greu pentru ca dorina ei s se materializeze. A
practicat mai multe profesii, de la fotograf pân la ofer de camion, pân în anul 1921, când a
reuit, în sfârit, s ia primele lecii de zbor, de la o femeie pilot, pe nume Anita Snook. Dup
ase luni, cu ultimii bani, Amelia a reuit s achiziioneze un avion Kinner Airster, pe care l-a
botezat „Canarul”. În 22 Octombrie 1922, cu acest avion, Meely s-a înlat pân la aproape 4300
de metri în aer, reuind astfel s stabileasc un record mondial de altitudine pentru femei pilot.
Un an mai târziu, pe 15 Mai 1923, Federaia Mondial Aeronautic o recompenseaz pe
temerara aviatoare cu o binemeritat licen, care o plasa pe locul 16 în lume la categoria femei
pilot.
În 1932, la vârsta de 34 de ani, pe când devenise deja o celebritate în
lumea aviaiei, Amelia Mary Earhart a reuit o traversare istoric a Oceanului Atlantic, din
Statele Unite pân la Paris. În timpul zborului care a durat 14 ore i 56 de minute la bordul
aeronavei Vega 5B, ea s-a confruntat cu mai multe probleme legate de condiiile atmosferice i
cu o serie de defeciuni tehnice ale aparatului de zbor. Aterizarea a avut loc undeva în Irlanda de
Nord, pe locul unde s-a ridicat mai târziu un muzeu numit Centrul Amelia Earhart.
În 1937, la 41 de ani, în timp ce ea încerca s fac înconjurul globului, toate
comunicaiile cu avionul Electra s-au oprit, pe când acesta zbura peste Oceanul Pacific, în zona
insulei Howland. Din acel moment, orice efort de restabilire a contactului cu aviatoarea i co-
pilotul ei, Fred Noonan, a fost zadarnic. Apoi, timp de doi ani au fost întreprinse numeroase
misiuni de cutare a curajoasei aviatoare i a epavei avionului. În 1939, pe data de 5 Februarie,
Amelia Earhart fost declarat decedat în absen de ctre un tribunal din Los Angeles.
Zborul spre înlimile cerului nu a fost un simplu hobby pentru Amelia Earhart. El a fost
expresia unei demonstraii îndrznee, i anume c orice persoan îi poate depi limitele prin
voin, efort, perseveren, i poate combate în acest fel prejudeci i constrângeri sociale sau
materiale.
„Uneori o femeie poate face chiar i ceea ce un brbat nu a fcut înc”, acesta a fost
crezul pentru care Amelia Earhart a pornit la drum, visul pentru care a muncit i trit pân la
sacrificiul suprem. Pân în zilele noastre, ea a rmas un model de struin i aciune temerar
pentru femeile din lumea întreag. De atunci, ziua de 24 Iulie a fiecrui an este cunoscut sub
numele de „Ziua Amelia Earhart”.
V invitm acum s reflectai asupra urmtoarelor întrebri:
Ce te-a surprins/impresionat la povestea de via a Ameliei Earhart?
Care sunt acele caliti sau trsturi ale Ameliei care au susinut-o în a-i urma visul?
Care sunt calitile/trsturile/resursele tale care te ajut s obii succese?
În ce msur crezi c asumarea riscurilor are un rol în atingerea obiectivelor?
În aceast perioad, în care încercm s facem fa pandemiei,
care sunt obiectivele tale personale?
Dar cele colective (ale comunitii, societii) în care trim?
Ce putem face pentru a trece mai uor prin aceast perioad
dificil?
Ne-am gândit ca urmtoarea activitate s o realizai împreun cu
toat familia voastr (prini, frai, surori). Activitatea se numete
„Blazonul familiei”. S vedem în ce const…
Acesta este un exerciiu de sinceritate, cooperare i conectare la care este invitat întreaga
familie.
Materiale necesare: o foaie alb mare (de flipchart) sau mai mai multe coli albe de hârtie lipite
una de alta, creioane colorate, foarfeci, carioci, diverse materiale textile, reviste, ziare etc.
Rezultatul activitii poate fi: un colaj, un poster, un afi, un desen, care reprezint rspunsul la
întrebarea: „Cine suntem?”.
- valorile familiei: iubire, iertare, cooperare,
- rolurile în cadrul familiei (mama, tatl, copiii);
- activitile de timp liber fcute împreun cu familia ;
- motto-ul familiei/deviza familiei, mesajul acesteia;
- punctele tari ale familiei: susinerea, dragostea, încurajarea, suportul emoional etc.;
- puncte slabe/vulnerabiliti ale familiei;
pe care îl traversm etc.;
- cum lucrm i cum atingem obiective împreun: ce
facem pentru a ne ajuta, cum artm c suntem alturi de
familie atunci când este nevoie, care este contribuia
fiecrui membru al familiei în atingerea obiectivelor etc.
- perspective pentru viitor ale familiei: ce ne dorim s se
întâmple cu familia noastr?
Fiecare dintre membrii familiei va contribui la realizarea blazonului. Folosii-v cu încredere
toat imaginaia i bucurai-v de aceste momente petrecute împreun.
La final, dac ar fi s dai un nume blazonului, ce nume i-ai da acestuia?
Pune blazonul familiei într-un loc vizibil din cas i folosete toate ocaziile pentru a-i aduce
aminte mereu de ceea ce este mai important pentru tine.
Chiar dac adesea nu ne dorim s discutm despre acest virus nemilos care a schimbat viaa
lumii, credem c este util s îl aducem în discuiile noastre din viaa de zi cu zi. Mai ales c avem
cu toii temeri i îngrijorri c într-o zi, am putea s ne îmbolnvim. De aceea, credem c este cel
mai util s discutm (cu prinii, cu prietenii, cu colegii) despre ceea ce îngrijoreaz în legtur
cu viitorul nostru i cu starea de sntate. Cel mai simplu lucru pe care îl putem face este s
desenm sau s scriem despre aceste temeri ale noastre. Pregtii-v aadar creioanele colorate,
cariocile, foi albe de hârtie (din caietul de desen) i … s trecem la treab. Am denumit acest
exerciiu „Despre virus – temeri, îngrijorri i … un final fericit”.
Putei include în desenul vostru urmtoarele elemente:
- virusul (cum arat el, ce form are, ce culoare, ce dimensiune are);
- temerile noastre în legtur cu acesta (ce form au, cum arat acestea, ce dimensiune au,
ce culoare, ce emoii trezesc în noi aceste îngrijorri – îngrijorare, tristee, frustrare etc.);
- resursele personale prin care îl putem învinge (cum arat acestea, ce form au, ce
dimensiune, culoare, care sunt ele –curajul, încrederea, recunotina pentru salvatorii
notri, precum medicii, farmacitii, sigurana, dragostea familiei etc.);
- mijloacele practice pe care le avem la îndemân pentru a ne proteja împotriva virusului
(cum arat acestea), de exemplu practicile de igien personal, precum splatul pe mâini,
pe fa, pe dini, mtile de protecie, mnuile de protecie etc.
- super eroul vostru preferat (un personaj de film sau desene animate, cruia putei s-i
dai o form fizic, s stabilii care sunt puterile lui, ce poate face acest în lupta împotriva
virusului, cine îl ajut etc.);
Dup ce desenul este gata, îl putei arta familiei i prietenilor. i de ce nu, inei-l pe mas sau
pe biroul vostru, la îndemân pentru ca s-l putei vedea zilnic! Aducei-v aminte c, dincolo de
nori, exist întotdeauna soare!!!
Atunci când traversm situaii grele, dificile, unul dintre lucrurile pe care le putem face ca s ne
simim mai bine este s facem o fapt bun (pentru noi sau pentru cei din jurul nostru), în
fiecare zi. V propunem un exerciiu pe care l-am denumit „Borcanul faptelor bune”. Noi,
echipa jurnalului de carantin, credem c îl vei considera simplu i atractiv. Iat ce avei de
fcut…
Gsii în cas un borcan de sticl sau de plastic (poate fi i o cutie mai mare). Acesta va fi de
acum încolo borcanul vostru cu fapte bune. În fiecare zi, putem face câte o fapt bun i acest
lucru ne va face s ne simim mai bine i s ne apreciem mai mult.
Este uor s facem fapte bune, este de ajuns s dorim acest lucru.
i, cu fiecare zi care trece, borcanul nostru se va umple.
Ce fapte bune putem face (atât pentru noi cât i pentru cei din jur)?
- îmi ajut prinii la pregtirea mesei;
- îmi ajut prinii la curenie;
- duc gunoiul;
- spl vasele;
- ud plantele din balcon sau grdin;
- alturi de tata sau fraii mei, plantez o floare sau un copcel;
- hrnesc animalul de companie;
- îmi sun bunicii i vorbesc cu ei, le transmit c îi iubesc i mi-e dor de ei;
- îi fac o surpriz virtual celui mai bun prieten;
- citesc o carte;
- acord timp frailor/surorilor mele;
- m uit la filmul/serialul meu preferat;
- le mulumesc prinilor mei c au grij de
mine etc.
Fiecare din faptele bune pe care le facem poate fi trecut/descris pe un bileel colorat/post-it, pe
care îl împturm i îl introducem în borcanul faptelor bune. Putei reciti bileelele o dat la
câteva zile sau oricând dorii.
Beneficiile emoiilor plcute vs emoiilor neplcute
Ii este dificil în aceast perioad? Este necesar s tii c orice schimbare în viaa ta îi
poate da anumite reacii emoionale, cu rol de a te adapta la noul context de via. Aadar, în
contextul Pandemiei cu COVID-19, trebuie s mergi mai departe, contientizând c emoiile pe
care le trieti sunt normale i pot avea numeroase consecine. Pentru fiecare situaie nou din
viaa ta exist consecine pozitive i consecine negative. Este foarte important s învei s
evaluez i aceste consecine pentru a înelege mai bine sentimentele i comportamentele. Adesea,
oamenii consider c nu exist consecine pozitive pentru emoii negative, îns nu este
adevrat.
De exemplu:
Dac eti invitat la o zi de natere, consecina pozitiv ar fi distracia i posibilitatea de a
întâlni noi persoane. Consecina negativ ar putea consta în faptul c nu dansezi la fel
de bine ca i ceilali i unii ar putea râde de tine ;
Dac eti deprimat poi beneficia de o mai mare atenie din partea celor dragi, poi
petrece un timp mai de calitate cu tine sau cu cei apropiai,fapt care te poate ajuta la
eliminarea depresiei.
Exerciiu
tim bine c acum îi petreci foarte mult timp în cas, faci coal online, nu te vezi cu
prietenii decât online, nu ai posibilitatea s faci micare în aer liber cu bicicleta, role etc., nu poi
s practici sportul tu preferat, pe scurt viaa ta s-a schimbat. Alege din lista de mai jos, emoiile
pe care le simi în aceast perioad i identific câte o consecin pozitiv i una negativ pentru
fiecare din cele care i se potrivesc:
Furie Fric
Reflecie!
Cât de dificil a fost s identifici emoiile pe care le simi în aceste momente de
Pandemie cu COVID-19?
Este important s analizezi consecinele acestor emoii? Consideri c analiza
corect a consecinelor emoiilor este util pentru un mai bun control al situaiei?
Argumenteaz!
Modelul ABC
Poate îi pui frecvent întrebarea „De unde provin emoiile?” Ca s înelegi mai bine îi
propunem modelul A-B-C. De exemplu: Colegul tu, Andrei, din cauza izolrii în cas, nu a
mai putut merge la concursul pentru intrarea în echipa de baschet a judeului. Faptul c a stat
izolat devine astfel A (evenimentul sau întâmplarea activatoare). Prin faptul c Andrei este trist,
aflm C, reprezentat de emoii. Este foarte important s tii c oamenii pot reaciona diferit la
aceleai evenimente activatoare i acest lucru se datoreaz convingerilor referitoare la acel
eveniment. Aadar reiese de aici B (Convingerile/gândurile iraioanale ale lui Andrei). În acest
sens, Andrei spune c ”trebuie neaprat sa fie în echipa de baschet /este îngrozitor dac nu intru
în echipa de baschet”
Exerciiu
Ilustreaz modelul A-B-C alegând o întâmplare din viaa ta din aceast perioad de
pandemie cu COVID-19.
i-ai schimba vreodat emoiile prin modificarea gândurilor relativ la un
eveniment? Ofer-i exemple!
Pandemia de coronavirus (COVID-19)
determin emoii, precum anxietatea,
proprii prin care faci fa acestor emoii,
în condiiile în care colile sunt închise,
evenimentele au fost anulate i trebuie
s stai departe de prieteni, ai nevoie s
te simi iubit/ i sprijinit/ acum mai
mult ca oricând.Am stabilit împreun în
exerciiul anterior c emoiile pe care le
simim în aceast perioad, sunt
normale, dar totui este bine s gseti modaliti de a le depi.
Exemple:
determinate de Pandemia de
etc.)
fiecare sear se stabilete
organizarea unei petreceri
• Activitate fizic redus
toate aceste schimbri
Elaborarea unui program al
zilei, program care s
cuprind timp pentru studiu,
ii legtura cu prietenii prin
telefon, perioade fr
echipamente electronice i
toate activitile prioritare
timp
Îngrijorare/team/anxieta
te
ceea ce simi, despre ceea ce
ai auzit cu privire la
infectarea cu COVID-19 (în
caz c eti dezinformat)
Consult diverse site-uri ale
dezvoli abiliti mai eficiente
de învare, sau studiul
poate ajuta s sintetizezi mai
eficient/materialul, s împari
pentru a le putea duce la bun
sfârit)
Reflecie!
Pe care dintre strategiile de depire a emoiilor le-ai încercat pân acum? În ce
msur te-au ajutat?
Ce strategii din cele enumerate mai sus doreti s le încerci? Pornind la exemplul de
mai sus, identific proriile emoii i strategii de depire.
Expresii sntoase/nesntoase
Discuiile despre emoiile pe care le simi în aceast perioad atrag dup ele necesitatea
de a face distincia între exprimri ”sntoase” i mai puin ”sntoase” ale acestor emoii. De
exemplu, dac o persoan este mânioas pentru c st prea mult în cas, o exprimare ”mai puin
sntoas” ar fi s arunce un lucru i s-l sparg, în timp ce o exprimare ”sntoas„ ar fi s
discute despre problema sa. Pentru ca exerciiul s fie mai interactiv, îi sugerez s contactezi un
coleg de clas, fie telefonic sau prin intermediul platformelor digitale utilizate de coala ta i
propune-i sa facei împreun acest exerciiu:
Exerciiu
Completeaz în dreptul fiecrei emoii exemple de exprimri „sntoase” i „mai puin
sntoase” pe care le-ai folosit în aceast perioad de izolare împotriva infeciei cu COVID-19
sau le-ai întâlnit la cei din jurul tu:
„SNTOS” „MAI PUIN SNTOS”
Dezbate împreun cu colegul rspunsurile date!
V-a fost greu s gsii modaliti de exprimare pentru unele emoii comparativ
cu altele?
Cum îi exprimi emoiile în aceast perioad: într-un mod ”sntos” sau ”mai
puin sntos”?
Dac îi manifeti emoiile nu foarte ”sntos” în aceast perioad, ce poi face
s schimbi acest lucru?
Vezi vreun avantaj din exprimarea ”mai puin sntoas„ a emoiilor?
Vezi vreun avantaj din exprimarea ”sntoas” a emoiilor? Ce poi face pentru
a îmbunati acest tip de exprimare?
Controlul furiei
În aceast perioad de izolare datorat pandemiei cu COVID-19, strile tale emoionale
au variat. Cu siguran ai avut parte atât de emoii plcute cât i
neplcute. Probabil furia a fost una dintre emoiile care i-a fcut
apariia.
Definiie
Furia este o emoie pe care specialitii nu o consider bun sau rea. Este perfect normal i
sntos ca o persoan s devin furioas în faa unui stimul agresiv. Sentimentul în sine nu este o
problem, ci modul în care este gestionat. Altfel spus, furia excesiv trebuie s fie eliminat
atunci când lezeaz propria persoan sau pe cei din jur.
Mituri despre furie
Aceast emoie pe care oricine o experimenteaz la un anumit nivel a dat natere mai
multor mituri care afecteaz msura în care o persoana îi întelege cu adevrat reaciile furioase
i ajunge s le stpâneasc. Cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele:
Furia trebuie s fie exteriorizat, niciodat inut în interior
În timp ce psihologii confirm c suprimarea sau ignorarea furiei sunt strategii nesntoase,
eliberarea ei la întamplare poate fi la fel de nociv. Furia nu trebuie s fie exprimat printr-o
explozie de vorbe i gesturi agresive, întrucât aceast form de manifestare nu face decât
salimenteze suplimentar emoiile negative.
Furia i intimidarea ajut la impunerea respectului
Adevarata putere nu vine din terorizarea i dominarea celor din jur. Furia i intimidarea pot nate
frica în sufletul celorlali, dar niciodat respectul. De altfel, oamenii sunt mai predispui s
împarteasc acelai punct de vedere cu cineva i s îl stimeze, atunci când primesc acelai
respect i consideraie.
Controlul furiei înseamn s suprimi aceast emoie
În realitate, tehnicile de control al furiei nu au ca scop suprimarea furiei, întrucât aceast emoie
natural se nate independent de voina uman. În schimb, gestionarea furiei înseamn
contientizarea acestui sentiment copleitor i exprimarea lui în moduri constructive i nu
distructive.
Efectele negative ale furiei excesive
Dozele mari de furie, exprimate într-o manier exploziv, au numeroase efecte negative asupra
relaiilor interumane, discernamântului propriu, obinerea succesului i sntaii în general.
Oamenii de tiin au evideniat, de-a lungul timpului, consecinele furiei excesive.
- Impactul negativ asupra sntaii fiziologice. Persoanele care triesc sub presiunea unei
tensiuni emoionale constante create de furia cronic sunt mai susceptibile bolilor de inim,
diabetului, nivelului ridicat de colesterol, sistemului imunitar slbit, insomniei si hipertensiunii
arteriale.
- Efectele negative asupra sntii mentale. Furia cronic ajunge s consume cantiti enorme
de energie mental, afectând gândirea, concentrarea, perspectiva asupra lucrurilor i capacitatea
de a percepe viaa în termeni pozitivi. Totodat, poate conduce la stres, depresie i alte tulburri
psihice.
dezbaterile sunt benefice în mediul profesional. În schimb, atitudinea dominat de furie afecteaz
relaiile colegiale i cele cu superiorii sau clienii, aducând prejudicii imaginii personale.
- Impactul distructiv în relaiile interpersonale. Furia excesiv conduce la afiarea de
comportamente care lezeaz persoanele dragi sau apropiate. Aceast emoie intens poate s îi
determine pe cei din jur s îi piard încrederea, s nu se exprime liber sau s nu se simt
confortabil în relaiile interpersonale.
Strategii de control al furiei
- Descoperii ce se afl în spatele furiei. De multe ori, furia nu este decât o masc a altor
sentimente, precum rusinea, nesigurana, suferina sau vulnerabilitatea. Dac v este dificil s
exprimai alte emoii în afar de furie, este posibil s v încadrai în aceasta categorie. Odat ce
depistai sentimentele ascunse i le gestionai corespunztor, reuii s eliminai furia excesiv
din via.
- Depistai stimulii furiei i simptomele sale. Al doilea pas esenial în controlul furiei este s
identificai semnele care îi anun instalarea (respiraia accelerat, tensiunea muscular, agitaia,
dificultatea de concentrare etc.) i sursele sale de provenien (lipsa de apreciere, contrazicerea,
lipsa de respect, învinuirea etc.).
- Gsii metode de calmare. În acest punct, v confruntai furia i o temperai, înainte s scape
de sub control. Constientizai manifestrile fizice provocate de aceasta, acest exerciiu ajut la
diminuarea intensitii sale emoionale. Inspirai i expirati adânc, din abdomen. Facei o mic
plimbare în aer liber i relaxai-v prin metode proprii (numrai în gând pân la 10, masai-v
umerii sau imaginai-v c v aflai într-un loc preferat).
- Identificai ci sntoase de exprimare a furiei. Întrebai-v care este lucrul care v-a suprat
cu adevarat, gandii-v i la sentimentele celor din jur, apoi explicai raional sursa frustrrii.
Propunei soluii, învai s iertai i s cedai atunci când conflictul merge într-o direcie
distructiv.
Exerciiu
Alege o situaie recentdin viaa ta care a avut drept rezultat furia, apoi stabilete tipul de
situaie, cauzele acesteia precum i modalitile pe care le-ai folosit pentru controlul acestei
emoii.
Reflecie
Situaiile care te-au enervat seamn cu cele care i-au enervat pe alii?
Consideri c i alte persoane s-ar fi enervat în cazul situaiilor prin care ai trecut tu?
Cauzele furiei tale sunt similare cu cele ale altor persoane?
În cazul situaiei identificate, ar fi fost normal s te enervezi? Ce modaliti ai folosit
pentru a controla sau evita furia?
Timpul este o resurs preioas pentru toi oamenii. Prin urmare,
depinde doar de noi cum îl folosim ... i îl putem
folosi cu siguran în favoarea noastr.
Cu ajutorul exerciiilor pe care vi le propunem în cele ce urmeaz,
vei înva cum s v stabilii prioritile zilnice i v vei dezvolta
abiliti de management eficient al timpului.
Calendarul un ajutor nelipsit din viaa ta
Pentru a-i organiza mai bine timpul îi propun s confecionezi propriu tu calendar. Ai
nevoie de:
• instrumente de desenat
Calendarul este un instrument util pentru a putea planifica mai eficient timpul tu pe
care îl ai, cum îl foloseti cum reueti s îi parcurgi proiectele, temele, întâlnirile i s
beneficiezi de timp liber. Este de asemenea un loc bun în care s-i notezi:
• – activitile zilnice
• – evenimente importante
Pe o coal de hârtie scriei luna în care v aflai apoi detaliai pe sptmân i pe zile, notai-
v zilele când avei activiti de învare online, platformele utilizate , orarul orelor de curs,
eventualele întâlniri de discuie cu prietenii.
Sugestie:
Dac exist zile de natere în luna respectiv poi s pregteti o surpriz eventual v înregistrai
mai muli prietenii cântându-i „La muli ani”.
Notai tot ce v programai s facei.
Rezerv-i timp pentru o zi de relaxare!
Este plcut s fii implicat în cât mai multe activiti dar ai nevoie i de timp pentru a sta
întins i a citi o carte sau a te uita la un film – ceea ce numim relaxare. E important s ai
periodic momente în care s te relaxezi pentru a-i revigora corpul i mintea i a fi pregtit
pentru o nou zi. Dar dac te simi super stresat, vorbete cu prinii ti despre aceast situaie.
Le poi sugera c ar fi mai bine s-i limitezi activitile pentru c simi c nu le faci fa tuturor.
Fii sincer cu ei i îi vor aprecia maturitatea cu care iei decizii.
Acord atenie sporit micului dejun. Ceea ce mnânci de diminea definete nivelul de
energie al primei pri a zilei.
F puin micare de diminea, chiar i dac e vorba de numai câteva exerciii de
stretching. Ca s-i pui corpul în micare, ca s te trezeti.
Dormi suficient. Chiar dac pare c o s câtigi timp dormind mai puin, în realitate este
invers. Dormi mai puin, devii mai obosit. Ai mai mult timp disponibil dar eti mai puin
productiv. O ZI RECREEATIV!
„Drumul unei zile de dimineaa pân seara”.
În fiecare zi parcurgem cu pai repezi momentele din viaa noastr.
În continuare îi propun s arunci o privire asupra unei planificrii zilnice
Eficiena ficruia dintre noi se gsete în organizare. Stabilirea prioritilor, alegerea unui
moment eficient pentru rezolvarea lor, descoperirea unui mod creativ de a gsi rezoluii de
funcionare.
Muli adolesceni sunt de prere c dac fac dou lucruri
deodat vor câtiga mai mult timp. S începi s lucrezi la dou
lucruri în acelai timp scade dramatic productivitatea.
Oamenii nu sunt capabili sa filtreze corect ceea ce este
relevant pentru obiectivul principal. Funcionm influenai de
strile noastre, de experiena prin care am trecut, de momentul în
care primim informaia. Iar dac sarcinile nu sunt îndeplinite corect, vor trebui s fie refcute,
asta înseamn mult timp pierdut i bineneles mult frustrare acumulat.
Incertitudinea dac ai acumulat toat informaia necesar sau dac ai rspuns suficient de
bine la ...toate cerinele adresate.
Astfel prioritizarea sarcinilor, proiectelor sau, în general, a activitilor este cheia
succesului.
capitolul I din cartea „Aventurile din Narnia”),
msurabile (câte pagini am citit), realiste (obiective pe
care poi s le duci la bun sfârit).
• Obiectivele trebuie s fie relevante pentru activitile pe care
le ai de parcurs. S creeze o legtur.
• Realizeaz o list cu toate obiectivele tale, pentru a creiona
un aspect concret al planului tu i te va angaja în indeplinirea lor.
• Pasul urmtor este planul de aciune, care s conin paii sau scrile pe care
trebuie s le parcurgi pentru a-i atinge obiectivul.
• Fii consecvent.
activitate, în care s notezi fiecare activitate în parte,
momentul zilei în care realizezi aceasta activitate, starea
de spirit i timpul necesar. Nu este vorba doar de activiti
importante, ci de toate lucrurile pe care le faci într-o zi
obinuit, de la parcurgerea temelor pân la pauzele de
telefon sau jocul online.
Privete totul ca un feedback pe care i-l oferi, ca un
autoraport...
BIBLIOGRAFIE:
comportamental. Clasele V-VIII, Cluj Napoca, Editura ASCR, 2006;
Ann, Vernon. Dezvoltarea inteligenei emoionale, Educaie Raional emotiv i
comportamental. Clasele IX-XII, Cluj Napoca, Editura ASCR, 2006;
Poveti de succes pentru creterea motivaiei colare, material educaional publicat în cadrul
proiectului POSDRU 140232 „Educaia - ansa de a-i scrie propriul viitor”, 2014
https://www.youtube.com/watch?v=_2EhWYGbi5o
Centrul Judeean de Resurse i Asisten Educaional Braov (exerciiu de cretere a rezilieniei
postat pe pagina de Facebook)
https://mindeducation.ro/4-exercitii-de-mindfulness-pentru-copii-si-adolescenti/
https://www.psi-quest.ro/specialisti/articole/resurse-privind-gestionarea-stresului-in-conditiile-
pandemiei-de-sars-cov-2-si-a-imbolnavirii-de-covid-19/
https://www.viitorplus.ro/2020/04/03/parintii-copiii-si-pandemia-sfaturi-utile/
www.shutterstock.com/images
https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1400/Simplifica%2C-elimina%2C-
yVM1WOm-
g:1588617638046&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=J7VHOtPtFnikGM%253A%252CAI8Q_J
Iqsb0y5M%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kQjYSQniMd7LA8Xd266tTWWw_ea4A&sa=X&ved=2ahUKEwj4kP_v7ZrpAhXN-
ioKHWvDAbAQ9QEwAXoECAoQEQ#imgrc=kzQGTg9umggBHM,
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/%C8%99ase-modalit%C4%83%C8%9Bi-
%C3%AEn-care-p%C4%83rin%C8%9Bii-%C3%AE%C8%99i-pot-sprijini-copiii-%C3%AEn-
timpul-pandemiei-de-covid-19,accesat în 5.05.2020, orele 14.00
http://www.neuropsiholog.ro/adolescentii-cu-adhd-in-izolarea-covid-19-invatare-motivatie-si-
https://pixabay.com/ro/photos/anxietate-frica-stres-emo%C5%A3ie-2019928/, accesat
5.05.2020, orele 16.30
vH7uZ3pAhWzwQIHHQrECiAQ2- accesat 5.05.2020, orele 16.30
cCegQIABAA&oq=poze+emotii+cu+adolescenti&gs_lcp=CgNpbWcQAzoECAAQHjoGCAAQ
CBAeOgcIIxDqAhAnOgQIIxAnOgIIADoECAAQQ1DxzxBYjp0RYP2gEWgDcAB4A4AB0w
XtPCIbODi-gPioirgAI&bih=657&biw=1366#imgrc=fAyjRa0G8BuDVM, accesat 6.05.2020,
orele 9.00
Zo7xNOo5V5vHBA:1588857276191&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=cBkNjC5-9hKk-
M%253A%252C6eK8zprbUyWd0M%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kTyRcHgcw7suB8iU79VC0Dmrx9i7Q&sa=X&ved=2ahUKEwjh7q7M6qHpAhVS-
yoKHc4VD4IQ9QEwA3oECAkQCw#imgrc=9sLYB99T-
http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/cum-sa-controlati-eficient-furia_12806,