2018 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ddbra.ro · B.5 Date privind structura si dinamica populatiilor...

Studiu de Evaluare Adecvată pentru Plan Urbanistic Zonal “Amenajare constructii cu specific sat

pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan”, comuna Sacele

1

Titular: GOSIU Marian-proprietar

2018

Elaboratori:

Dr.Rusu Valentin- Cercetator stiintific

Dr.Cristina Balaceanu-Cercetator stiintific III

Schipor Sorina – Biolog, Cercetator Stiintific III

Zamfirescu Luminita-Expert de mediu

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

pentru ROSCI 0065 DELTA DUNARII, ROSPA 0031 DELTA

DUNARII SI COMPLEX RAZIM SINOIE, in vecinatatea ROSCI 0066

DELTA DUNARII-zona marina, ROSPA 0076 MAREA NEAGRA

PLAN URBANISTIC ZONAL

“Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si

agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan,

Comuna Sacele Parcela Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2-extravilan,

Judet Constanta”



2

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA-revizuit

pentru ROSCI 0065 DELTA DUNARII, ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEX RAZIM SINOIE, in vecinatatea ROSCI 0066 DELTA

DUNARII-zona marina, ROSPA 0076 MAREA NEAGRA

PLAN URBANISTIC ZONAL

„Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan, Comuna Sacele, Parcela Ps

541/21, lot 2/2/1/3/2-extravilan, Judet Constanta

COLECTIV DE ELABORARE

Coordonator lucrare : Dr.Rusu Valentin – Cercetator Stiintific Poz in Registrul National al Ministerului Mediului: 677

In colaborare cu: Ing.Zamfirescu Luminita - Expert mediu Poz in Registrul National al Ministerului Mediului: 127

Dr.Cristina Balaceanu- Cercetator Stiintific III

Biolog Schipor Sorina- Cercetator stiintific III

2018



3



4

Continutul cadru al studiului de evaluare adecvata este conform OM nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................................... 8

SCOP ...................................................................................................................................... 8

OBIECTIVE PROPUSE .......................................................................................................... 9

BAZA LEGALA ...................................................................................................................... 9

SURSE DE INFORMARE ..................................................................................................... 10

A.INFORMAŢII PRIVIND PLANUL/PROIECTUL(PP) SUPUS APROBARII ..................... 11

A.1 INFORMATII PRIVIND PLANUL: denumirea, descrierea,obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materii prime, substantele sau preparatele chimice utilizate ............................................................................................................................................ 11 A.1.1 Denumirea planului .......................................................................................................................................... 11 A.1.2 Descrierea generală a planului .......................................................................................................................... 12 A.1.2.1 Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici ....................................................... 14 A.1.2.2 Aspectul exterior al constructiilor .................................................................................................................. 15 A.1.2.3 Reguli stabilite prin RLU cu privire la accesul auto, pietonal si parcari ......................................................... 16 A.1.2.4 Echiparea edilitara .......................................................................................................................................... 2 A1.2.5 Amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri ......................................................................................................... 3 A1.2.6 Conditionari privind executia lucrarilor prevazute prin Regulament PUZ ........................................................ 3 A1.3 Obiectivul planului .............................................................................................................................................. 4 A.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza ................................................................................................... 4 A.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate ................................................. 4

A.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ ................................................................. 6

A.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ................................................................ 9 A.3.1 Etapa de construcţie ........................................................................................................................................... 9 A.3.2 Etapa 2 de functionare ..................................................................................................................................... 13 A.3.3 Etapa 3 de inchidere ......................................................................................................................................... 13 A3.4 Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa posibilele efecte adverse asupra mediului in perioada de implementare a planului: ........................................................................................................................................... 13

A.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI .................................... 15

A.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PUZ ............................................ 18

A.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE PP ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA ........................................................................................................................................................ 18 A.6.1 Emisii în apă ..................................................................................................................................................... 18 A 6.2 Emisii în aer ..................................................................................................................................................... 20 A.6.3 Zgomot si vibratii ............................................................................................................................................. 22 A.6.4 Managementul deşeurilor generate din activitatea de pe amplasament ............................................................. 22

A.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA PLANULUI ....................................................................................................................................... 24 A.7.1 Ocuparea terenurilor. Funcţiunile care ocupă zona studiată ............................................................................. 24 A.7.2 ZL – Zona destinata constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica- Utilizari, conditii de amplasare, echipare si configurare a constructiilor, amplasare cladiri, circulatii si acces .......................... 27



5

A7.3 ZCP – Zona de circulatii auto si pietonale .......................................................................................................... 33 A.7.4 Gradul de ocupare a zonei cu fond construit ..................................................................................................... 34

A.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................. 36

A.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI .......................... 36

A.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI . 36

A.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE .................................................................... 37

A.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PLANUL ................................................................................ 37

A.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE ........................................................................................... 43

B.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI/ PLANULUI .................................... 44

B.1.DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR, SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME,TIPURI DE HABITATE si speciile care pot fi afectate de implementarea planului ................................................................................................................. 47 B1.1 Date despre Situl Natura 2000 - ROSCI0065 Delta Dunării (data actualizarii Formularului Stanadard Natura 2000: luna 11, anul 2016) ........................................................................................................ 53 B1.2 Date despre Aria de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim Sinoie(sit de tip J)- Formularul Standard Natura 2000 – 2016 ................................................................ 83 B1.3 Date despre Aria de interes comunitar - ROSCI0066 Delta Dunării Zona marina (Formular Stanadard Natura 2000 actualizat 201703) aflata in vecinatatea PUZ-Sat pescaresc Vadu Escape ............................................. 110 B1.4 Date despre Aria de protectie speciala - ROSPA0076 Marea Neagra aflata in vecinatatea PUZ-Sat pescaresc Vadu Escape ....................................................................................................................................... 115

B2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA si ECOLOGIA SPECIILOR si/sau HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA si in imediata vecinatate a PP, mentionate in Formularul Standard ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie ................................................................................... 121 B.2.1 Habitate de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a amplasamentului ............... 121 B2.2 Date si informatii privind habitatele prezente in zona Plajei Vadu ................................................................... 130 B2.3 Date si informatii despre avifauna ................................................................................................................... 136 B2.4 Specii de animale, mamifere, reptile si amfibieni specifice sitului ROSCI0065 ................................................. 149 B2.5 Concluzii ......................................................................................................................................................... 154

B.3 DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURAL PROTEJATE DE INTERES COMUNITA INVECINATE SI DISTRIBUTIA ACESTORA ............................................ 156

B.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR ...................................................................................................................................................... 158

B.4.1 Statutul de conservare a speciilor de mamifere, pesti, nevertebrate, plante enumerate in Anexa II la Directiva Habitate si a speciilor de pasari enumerate in Anexa 1 la Directiva Pasari ...................................................................................................................................................... 158

B4.2 Statutul de conservare a habitatelor identificate in zona amplasamentului Vadu Escape si pentru plaja VADU ................................................................................................................... 173

B.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung) ..................................................... 185

B.6 RELAȚIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZĂ ȘI MENȚIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ...................................................... 188

B7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE ALE ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT ......... 193



6

B8. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBĂRI CARE SE POT PRODUCE IN VIITOR. ...................................................................................................................................................... 199

B.9. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBĂRI IN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ...................................................... 202

B.10. ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR. ................................................................................................................................ 202

C.IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI PLANULUI URBANISTIC ZONAL “AMENAJARE CONSTRUCTII CU SPECIFIC SAT PESCARESC SI AGROTURISM VADU ESCAPE” 203

C.1 Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut ........................................................ 203

C.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar ........................................................ 203

C.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); ........................ 219

C.4. Durata sau persistenţa fragmentării.................................................................................... 219

C.5. Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanța fața de aria naturală protejată de interes comunitar. .................................................................................... 219

C.6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata). ....................................... 219

C.7.Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PUZ ... 220

C.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar. ................................................................................................... 220

D.MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................................... 222

D.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie si/sau tip de habitat afectat de PP si modul in care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ................................................... 222

D.2 Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului ................ 227

D.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu ............................................................... 229

D.4. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar. .................................................................................................................................... 230 D.4.1 In zona generatoare de PUZ .......................................................................................................................... 230 D.4.2 Masuri de reducere a impactului si conservare pentru Plaja Vadu.................................................................. 231

E.METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ....................................... 232

F. ALTERNATIVELE PLANULUI ....................................................................................... 234

CONCLUZIILE STUDIULUI ................................................................................................ 234

TERMENI / ABREVIERI ....................................................................................................... 238

LISTA TABELE .................................................................................................................. 239

LISTA FIGURI .................................................................................................................... 242

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 244

ANEXE ............................................................................................................................... 246



7

ANEXA 1- FISA OBSERVATII DIN TEREN ...................................................................... 246

ANEXA 2- FOTOGRAFII DIN ZONA PUZ: 2016-2017 ZONA VADU ................................ 246

ANEXA 3 –ECHIPAMENTE NECESARE PENTRU OBSERVATIILE EFECTUATE DIN TEREN ............................................................................................................................... 246

ANEXA 4- AVIZUL NR.7315/13.07.2016 PRIVIND CATEGORIA DE FOLOSINTA A TERENULUI ...................................................................................................................... 246

ANEXA 5- CERTIFICATUL DE URBANISM NR.1 DIN 26.01.2017 ................................... 246

ANEXA 6- ADRESA ABA DL CONSTANTA NR. 18853/28.09.2016 DE CONFIRMARE RACORD LEA .................................................................................................................... 246

ANEXA 7- PLAN DE SITUATIE PROPUS ACTUALIZAT ................................................. 246

ANEXA 8- DECLARATIE PROPRIETARI FASIE ACCES ................................................ 246

ANEXA 9- PLAN DE INCADRARE IN ZONA .................................................................... 246

ANEXA 10- PLAN REGLEMENTARI TEHNICO-EDILITARE ......................................... 246

ANEXA 11- AVIZ DE GOSPODARIRE APA NR. 70 DIN 3 AUGUST, 2016 ........................ 246

ANEXA 12- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PUZ, MAI 2018, ELABORATOR: CREO-MIXT SRL ............................................................................................................... 246

ANEXA 13- ADRESA CLARIFICARI LA ADRESA ARBDD NR. 2034/12.02.2018 CU ANEXE ............................................................................................................................................ 246

ANEXA 14- PREZENTARE COLECTIV DE ELABORARE STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CV-URI , CERTIFICARI, LISTE LUCRARI ................................................. 246



8

INTRODUCERE

Denumire planului si investitia propusa:

“Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan Comuna Sacele Parcela Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2-extravilan, Judet Constanta”.

Acest studiu are ca obiect descrierea conditiilor initiale din perimetrul situat in extravilan Comuna Sacele, localitate Vadu, unde se afla Parcela Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2 generatoare de plan urbanistic zonal, precum si a zonelor din imediata vecinatate care ar putea fi potential afectate de catre plan.

Se urmareste descrierea impactului potential pe care il va avea investitia asupra biodiversitatii, cu accent asupra speciilor si habitatelor din cadrului sitului Natura 2000, pe suprafata caruia se afla acest plan, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, din zona Vadu.

La elaborarea studiului s-au respectat prevederile Ordinului MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Se mentioneaza ca prezenta editie a Studiului de evaluare adecvata contine Formularele Standard Natura 2000 ROSCI0065 si ROSCI0066 actualizate, studiul a fost completat cu clarificari aduse la Sectiunea A « Informatii privind planul/proiectul » si respectiv la sectiunile B,C si D, privind aria naturala protejata, evaluarea impactului planului pentru zona in care este amplasat, inclusiv pentru plaja Vadu si masuri de reducere a impactului. Regulamentul local de urbanism aferent PUZ a fost revizuit in mai 2018, conform observatiilor din Adresa ARBDD nr. 6029/20.04.2018 si este atasat la prezentul studiu.

SCOP

Prezentul studiu s-a intocmit in vederea derularii procedurii de evaluare adecvata necesara pentru Plan Urbanistic Zonal ”Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan”, Parcela Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2 situata in extravilan comuna Sacele, Judet Constanta, pentru obtinerea Avizului de Mediu. Studiul a fost solicitat prin Decizia etapei de incadrare nr.313 din 26.04.2016 ca urmare a parcurgerii etapei de incadrare in Comitetul Spcial Constituit in data de 21.04.2016 , ca parte parte componenta a evaluarii strategice de mediu reglementata prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarii a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Datele utilizate au fost cele puse la dispozitie de beneficiar, planuri de management/ masuri de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, formulare standard Natura 2000, planuri, harti, materiale privind geologia, hidrologia, ecologia zonei, rapoarte anuale ale administratorului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, monitorizarea biodiversitatii in zona, pe parcursul perioadei 2016-2017 si alte surse de informare.



9

OBIECTIVE PROPUSE

Evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, in vecinatatea ROSCI0066 Delta Dunarii-zoa marina si ROSPA0076 Marea Neagra,

Evaluarea impactului pe care activitatile aferente planului propus le-ar putea avea asupra integritatii ariilor natrale protejate de interes comunitar in special pentru zona Vadu unde se afla amplasat terenul generator de plan urbanistic zonal, pentru habitatele de interes comunitar 2130* Dune fixatecu vegetatie herbacee perena, 1210 Vegetatie anuala la malul marii, 2110 Dune mobile embrionare, 1410 Pajisti halofile mediteraneene si plaja Vadu din imediata vecinatate a terenului generator de PUZ

Stabilirea modului de incadrare in reglementarile legale privind protectia mediului

Evaluarea adecvata a impactului potential si documentarea masurilor adecvate de reducere pe timpul realizarii lucrarilor aferente planului propus pentru respectarea prevederilor OUG 57/2007.

BAZA LEGALA

- Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

- OUG 57/2007- privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările ulterioare

- OUG nr.202/2002, privind gospodarirea integrata a zonei costiere, cu toate modificarile si completarile ulterioare

- HG nr. 1284/24.10.2007, modificat de HG 971/5 octombrie 2011 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România

- Ordinul MMDD nr. 1964/2007, completat si modificat de Ordinul 2387/ 29 septembrie 2011, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România

- Planul de management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii aprobat prin HG 763/2015

- OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu completarile si modificarile ulterioare

- Noul Cod Civil – legea 287/2009 cu modificarile ulterioare.

- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu toate modificarile si completarile ulterioare



10

- Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HGR nr. 525/1996 (republicata), ale carei prevederi sunt detaliate in conformitate cu conditiile specifice zonei studiate;

- “Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism” indicativ GM-007-2000 aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 si GM-010-2000;

- Normativul departamentului pentru proiectarea parcarilor auto in localitati urbane. (P 132/93);

- Legea 7/96 – legea cadastrului si a publicitatii imobiliare;

- Legea 71/96 – legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – cai de comunicatie;

- Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicata in 1998;

- Legea nr.41/1995 privind protejare patrimoniului cultural national;

- Legea 453/2001 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor;

SURSE DE INFORMARE

Prezentul studiu a fost realizat in baza observatiilor directe din teren, cat si pe baza documentatiei bibliografice constand din:

-Certificat de Urbanism nr.1/26.01.2017, in scopul intocmire PUZ-AMENAJARE CONSTRUCTII CU SPECIFIC DE SAT PESCARESC SI AGROTURISM VADU ESCAPE SI INTRODUCERE TEREN IN INTRAVILAN, COMUNA SACELE, JUDET CONSTANTA

-Memoriu general aferent PUZ-“Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism VADU ESCAPE si introducere teren in intravilan“, comuna Sacele

- Aviz de gospodarire apa nr. 70 din 03.08.2016 pentru Plan Urbanistic Zonal -Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism VADU ESCAPE si introducere teren in intravilan” si Dcumentatia tehnica pentru obtinerea Avizului de GA

- Regulament local de urbanism aferent PUZ-“Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism VADU ESCAPE si introducere teren in intravilan “, comuna Sacele, parcela Ps 541/21, Lot 2/2/1/3/2 - extravilan, jud. Constanta-actualizat in mai 2018

-Studiu hidrogeologic preliminar pentru alimentarea cu apa din subteran a constructiilor cu specific de sat pescaresc si agrotiurism Vadu Escape din zona localitatii VADU

- Studiu pedologic pentru incadrarea in clasa de calitate a parcelei Ps 541/2 Lot 2/2/1/3/2

- Harti si planuri din zona aferente zonei generatoare de PUZ

- Formularul standard Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii actualizat 2016_11



11

- Formularul standard Natura 2000 RO SCI0066 Delta Dunarii-zona marina actualizat 2017_03 - Formularul standard Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie actualizat 2016_02 - Formularul standard Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagra actualizat 2016_02 - Planul de Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii aprobat prin HG 763/2015

- Seturile de masuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra Mustela lutreola-Fundatia Carpati POS Mediu 2007-2013

- Extras « Studiu de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sfantu Gheorghe si Sulina, in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere »

- http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/db_gis/index_en.htm

- www.ddbra.ro

- www.anpm.ro/ apmct.anpm.ro

- https://www.google.ro/maps

A. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL/PROIECTUL(PP) SUPUS APROBARII

A.1 INFORMATII PRIVIND PLANUL: denumirea, descrierea,obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materii prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

A.1.1 Denumirea planului

PLAN URBANISTIC ZONAL „AMENAJARE CONSTRUCTII CU SPECIFIC DE SAT PESCARESC SI AGROTURISM VADU ESCAPE SI INTRODUCERE TEREN IN INTRAVILAN, COMUNA SACELE parcela Ps 541/2 Lot 2/2/1/3/2-extravilan, JUDET CONSTANTA”

Titular: Gosiu Marian, proprietar al parcelei de teren de 10000 mp

In scopul elaborarii documentatiei si obtinerii avizelor necesare, proprietarul este reprezentat oficial prin mandatar Camburu Constantin.

Proiectant general: SC CREO-MIXT SRL Mun. Constanta, str. Dacia, nr. 31, jud. Constanta tel: 0241.65.75.45 e-mail: [email protected] CIF: J13 / 2927 / 1993 CUI: 4130135

Perioada de implementare a planului: in maxim 2 ani de la obtinerea Autorizatiei de constructie.

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/db_gis/index_en.htm

http://www.ddbra.ro/

http://www.anpm.ro/

https://www.google.ro/maps



12

A.1.2 Descrierea generală a planului

Zona generatoare de PUZ este reprezentata de parcela de teren Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2, in suprafata de 10000 mp (1ha) incadrata in extravilanul COMUNEI SACELE, din JUDETUL CONSTANTA, teren avand categoria de folosinta neproductiva in baza Avizului nr.7315/13.07.2016 (Anexa 4). De asemenea terenul este situat in zona costiera si in zona de dezvoltare durabila(economica) a Biosferei Delta Dunarii asa cum se mentioneaza in Certificatul de Urbanism nr.1 din 26.01.2017 emis de Primaria Comunei SACELE(Anexa 5).

Delimitarea zonei generatoare a avut la baza Extrasul aferent Cartii Funciare nr. 101707, pentru terenul cu nr. cadastral 101707.

Fig.A.1.2.1 Plan de incadrare in zona teren PUZ (Regulament PUZ actualizat in mai 2018 de CREO MIXT Srl)

Terenul in suprafata de 10000 mp se afla in extravilanul Comunei Sacele, in proprietatea lui GOSIU MARIAN conform contractului de dare in plata nr.2504/15.07.2015 si dezmembrat conform actului de dezmembrare nr.3408/09.09.2015 fiind compus din 9 loturi de teren:

N541/21 lot 2/2/1/3/2/1 in suprafata de 1756 mp-CF 102606

N541/21 lot 2/2/1/3/2/2 in suprafata de 1000 mp –CF102607

N541/21 lot 2/2/1/3/2/3, in suprafata de 1000 mp – CF 102608

N541/21 lot 2/2/1/3/2/4, in suprafata de 1000 mp -CF 102609





13




Din punct de vedere al pozitionarii in zona, terenul aferent PUZ se afla la est fata de localitatea Sacele dincolo de satul Vadu, pe malul Marii Negre, fiind pozitionat la 85.0 m de luciul apei. Astfel, pozitionarea este optima pentru realizarea unei investitii de tip agroturism cu influente de sat pescaresc, zona litorala a Marii Negre oferind atat cadrul natural necesar, cat si un acces facil la reteaua de drumuri care fac legatura cu satul Vadu.

Amplasamentul se afla sub incidenta art.16 alin.1 din OUG nr.202/2002, privind gospodarirea integrata a zonei costiere, cu toate modificarile si completarile ulterioare, unde sunt interzise constructii definitive, astfel:”In scopul conservarii conditiilor ambientale si valorii patrimoniale si peisagistigice din zonele situate in apropierea tarmului, se delimiteaza pe toata linia litoralului o fasie de teren lata de 50-150 m, masurati de la linia cea mai inaintata a marii, in functie de latimea zonei costiere,in care sunt interzise orice fel de constructii definitive.Aceasta interdictie se aplica de asemenea constructiilor provizorii sau transportabile, cu exceptia celor pescaresti, precum si caravanelor si structurilor de primire turisti cu functii de cazare”.

Ca urmare a impunerii acestor constrangeri constructive, lotizarea a fost propusa astfel incat loturile 8 si 9 sa formeze lotul 2/2/1/3/2/8 cu o suprafata de 2244 mp, iar suprafata edificabila sa fie pana la 150 m de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege. (Anexa 7 -Plan de situatie propus)

In prezent, zona generatoare de PUZ nu prezinta constructii, cai de comunicatie, sau retele edilitare (A se vedea Anexa 2 la prezentul studiu cu poze de la fata locului) .

De asemenea, zona nu prezinta riscuri naturale sau disfunctionalitati.

Fig. A.1.2.2 Starea terenului destinat implementarii PUZ



14

A.1.2.1 Zonificarea functionala-reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) constitue una dintre piesele de baza in aplicarea Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.), acesta detaliind, prin prescriptii (permisiuni si interdictii) reglementarile din P.U.Z. privind regimul functional al zonei, regimul juridic, organizarea circulatiilor publice, unitate arhitectural-urbanistica, valorificarea potentialului economic, accesibilitatea in caz de urgenta, igiena mediului, desfasurarea in conditii de siguranta si confort a etapelor de implementare si exploatare a planului. Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) aferent Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) (Anexa 12) cuprinde reglementari obligatorii pentru zonele functionale(si subzonele acestora) cuprinse in zona generatoare de PUZ

ZL(ZL1 si ZL2)- Zona destinata constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica la parter

ZCP- Zona destinata Circulatiilor publice si pietonale

- ZL1: loturile 2/2/1/3/2/2, 2/2/1/3/2/3, 2/2/1/3/2/4, 2/2/1/3/2/5, 2/2/1/3/2/6, 2/2/1/3/2/7, vor avea destinatia constructiilor de agroturism cu specific de sat pescaresc si cu alimentatie publica la parter, loturi cu o suprafata de 1000 mp/lot, regim maxim de inaltime (P+M), POT max propus 25,00 %, CUT max propus 0,500;

- ZL2: loturile 2/2/1/3/2/8 si 2/2/1/3/2/9 in suprafata totala de 2244 mp vor avea destinatia constructiilor de agroturism P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica, primire si depozitare peste si produse din peste- la parter, regim maxim de inaltime (P+M), POT max propus 25,00 %, CUT max propus 0,500, iar suprafata construita nu va depasi limita de 150 ml fata de luciul apei Marii Negre.

- ZCP: lotul 2/2/1/3/2/1 1756 mp/lot va fi destinat circulatiei auto si pietonale, POT max propus 0,00%, CUT max propus 0,00

Bilantul teritorial al zonei generatoare de PUZ va arata in felul urmator:Tab.A.1.2.1 –Bilant teritorial PUZ

Bilant teritorial Situatia existenta Situatia propusa Suprafata % Suprafata % Teren extravilan categoria de folosinta neproductiva

10 000 mp 100 - -

Loturi propuse destinate constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc (P+M) si alimentatie publica la parter– ZL1

- - 6000 mp 60

Loturi propuse destinate constructiilor de agroturism P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica, primire si depozitare peste si produse din peste- la parter – ZL2

- - 2244 mp 22.4

Loturi propuse destinate circulatiilor publice si pietonale-ZCP

- - 1756 mp 17.56

TOTAL 10 000 mp 100% 10 000 mp 100%



15

Se interzice prin Regulamentul aferent PUZ reparcelarea loturilor din zona ZL cu subzonele functionale ZL1 si ZL2, in cazul in care prin dezmembrare, alipire, loturile rezultate au suprafata mai mica de 1000 mp sau daca in urma dezmembrarii ar rezulta loturi care au intreaga suprafata doar in interiorul zonei de protectie a zonei constiere de 150 ml de la luciul apei Marii Negre.

De asemenea in zona ZCP vor fi interzise constructiile permanente de orice fel.

Asigurarea compatibilitatii functiunilor si conformarii volumetrice se va realiza prin observarea, aplicarea si respectarea valorilor maxime ale indicilor urbanistici, adica a Procentului de Ocupare (P.O.T.) si a Coeficientului de Utilizare a Terenului (C.U.T.), precum si a Regimului Maxim de Inaltime, asa cum aceste valori sunt stabilite prin RLU pentru fiecare zona si subzona functionala.

A.1.2.2 Aspectul exterior al constructiilor

- In toate zonele si subzonele functionale, constructiile - din toate categoriile de importanta – vor fi concepute si tratate ca elemente care fac parte din intregul ansamblu al zonei in care se integreaza, cu aspect caracteristic de sat pescaresc.

- Fatadele vor fi vopsite uniform in alb sau culori deschise, fara accente colorate intens. Elementele din lemn vor fi vopsite in nuante specifice lemnului si protejate impotriva intemperiilor.

- Pentru zona ZL, respectiv subzonele ZL1 si ZL2, se vor impune acoperisuri cu panta maxima de 250, cu invelitori din olane si / sau tigla ceramica patinata toate de culoare naturala caramizie, respectiv invelitori din stuf asezat profesional, dupa metoda lipoveneasca de constructie a cherhanalelor. Vor fi interzise invelitorile din alte materiale (invelitori metalice de orice fel), in nuante tari, deranjante si atipice cromatic.

- Constructiile anexe usoare si cele de recreere, din lemn (pergole, foisoare pentru gratar) se vor pastra in culoarea naturala a lemnului (tratate impotriva intemperiilor) si se vor acoperi cu invelitori din tigla ceramica toate de culoare naturala caramizie, sau invelitori traditionale din stuf. Vor fi interzise invelitorile din alte materiale (invelitori metalice de orice fel), in nuante tari, deranjante si atipice cromatic.

-In toate subzonele functionale din cadrul zonei ZL (respectiv ZL1 si ZL2) va fi permisa amenajarea la parterul constructiilor a spatiilor pentru alimentatie publica, care pot avea terase descoperite sau acoperite temporar care sa nu depaseasca zonele edificabile, retragerile fata de limitele loturilor, coeficientul POT max considerat. La amenajarea teraselor de acest fel se va respecta insa conditionarea privind interdictia realizarii oricaror constructii la o distanta mai mica de 150 ml fata de luciul apei Marii Negre. Terasele exterioare se vor realiza din lemn si se vor acoperi cu invelitori usoare sau stuf.

- Se vor folosi elemente din zidarie sau lemn tratat pentru o buna rezistenta impotriva intemperiilor;

- Cladirile din toate zonele functionale vor avea nivelul finit al pardoselii parterului (cota ±0.00m) la o inaltime de minim 0,70 m de la cota terenului amenajat (soclu impus de 0,70 m inaltime de la CTA).



16

A.1.2.3 Reguli stabilite prin RLU cu privire la accesul auto, pietonal si parcari

Propunerile care se fac pentru aceasta investitie, vor asigura o dezvoltare armonioasa si durabila a zonei, asigurand suprafate rutiere corespunzatoare si locuri de parcare in cadrul amplasamentului.

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces carosabil la drumurile publice, direct sau prin servitute reglementata urbanistic, conform destinatiei constructiei.

Accesul in zona amplasamentului se face prin DJ 226 Navodari- Corbu-Sacele si din acesta, DC 83 care asigura legatura intre Vadu si Corbu, iar de la Vadu spre teren, prin De 540 . In prezent, De 540 este destinat doar traficului utilajelor cu specific agricol.

In prezent, zona generatoare de PUZ nu este destinata circulatiei auto sau pietonale, aceasta fiind compusa integral din terenuri cu functiunea de „Neproductiva”.

Dezvoltarea ulterioara a zonei este prevazuta a se realiza prin executia cailor de circulatie auto care sa lege zonele de pe litoralul Marii Negre de localitatile limitrofe. Unul dintre aceste drumuri vizate spre o eventuala dezvoltare ulterioara este si drumul de exploatare existent pe latura de Nord Vest De 540, care va asigura accesul catre zona generatoare PUZ. Conform cadastrului CF 102607 (N541/21 lot 2/2/1/3/2/2), vecinul de pe NV a lotului este inscris ca fiind De 540. Situatia din teren rezulta ca pe aceasta zona, De 540 este neamenajat, dar parcelarile in zona prezinta retrageri suficiente pentru amenajarea ulterioara a acestuia la o latime totala de aproximativ 9,00 m.

Se mentioneaza ca De 540 nu face parte din zona generatoare de PUZ.

Accesul auto in zona PUZ va fi asigurat pe cai rutiere cu o latime minima de 5.00 m pe toata lungimea lor, care asigura accesul rutier la fiecare lot in parte din cadrul PUZ . Prin alaturarea fasiilor de teren de 5.0 m latime fiecare, cedate atat de proprietarul zonei prezentului PUZ parcela Ps 541/21 Lot 2/2/1/3/2 , cat si de vecinul care detine terenul de la nord de zona aflata in studiu, proprietar al parcelei Ps 541/21 Lot 2/2/1/3/1 va rezulta o cale rutiera de aproximativ 10.0 m latime(pentru 2 cai de circulatie, fiecare avand 5,0 m latime). (Anexa 8-Declaratie proprietari fasie acces).

Fig.A.1.2.3.1-Acces in zona PUZ prin De 540



17

In cadrul zonelor si subzonelor functionale, se vor asigura si spatii de parcare necesare in interiorul loturilor, in functie de incadrarea acestora, astfel:

-Pentru zona functionala ZL:se vor asigura cel putin 2 locuri de parcare auto / lot, dispuse in incinta lotului, cu dimensiunile minime in plan de 2.50 m x 5.00 m.

Conform numarului minim de locuri de parcare pentru care trebuie rezervata efectiv o suprafata de teren aferenta, pe care nu se vor realiza constructii cu o alta functiune si a caror pozitie va trebui materializata in cadrul planurilor de situatie pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, numarul locurilor de parcare pentru zona studiata PUZ este de:

2 locuri de parcare/lot x 7 loturi de teren construibile = 14 locuri de parcare

-Pentru zona functionala ZCP: in cadrul circulatiilor publice care nu au ca destinatie expresa parcarea auto, este interzisa stationarea si parcarea autovehiculelor.

Reguli stabilite prin RLU cu privire la accesul in zona PUZ:

1) Caracteristicile accesului la drumurile publice trebuie sa permita accesul mijloacelor de interventie in situatii de urgenta.

2) In cadrul zonei generatoare de PUZ, toate accesele pietonale vor fi conformate astfel incât sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

3) Se va interzice cu desavarsire accesul si stationarea auto pe parcela de plaja care constituie vecinul zonei generatoare de PUZ pe latura de Est.

Studiu de Evaluare Adecvată pentru Plan Urbanistic Zonal “Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere

teren in intravilan”, comuna Sacele

1

Fig.A.1.2.3.2-Plan de situatie propus PUZ „Vadu Escape” cu Plan de incadrare in zona



2

A.1.2.4 Echiparea edilitara Alimentarea cu energie electrica:

In cadrul zonei generatoare de PUZ, toate spatiile, cladirile si echipamentele specifice vor fi in mod obligatoriu racordate la retelele de alimentare cu energie electrica proiectate in lungul cailor de comunicatie rutiera si vor avea prevazuta posibilitatea de racordare la viitoarele retele publice proiectate.

In toate zonele functionale se va asigura in mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica si din surse alternative (pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica pana in momentul executiei retelei electrice in lungul cailor de comunicatie rutiera), respectiv panouri fotovoltaice amplasate pe acoperisul imobilelor proiectate pe fiecare lot in parte si generatoare electrice cu combustibil lichid amplasate pe fiecare lot in parte, pe platforme ingradite pentru limitarea accesului.

Zona generatoare de PUZ va fi racordata la reteaua electrica existenta LEA + LES 20 kV din patrimoniul ABA Dobrogea Litoral Constanta, pentru care beneficiarul a obtinut Avizul ABA DL Constanta prin Adresa nr. 18853/28.09.2016 (Anexa 6), si anume acord de racordare a obiectivului la linia electrica Cordon Litoral Vadu-Periboina-Gura Portitei, cu respectarea conditiilor tehnico-economice stabilite de ambele parti.Reteaua de bransare in cel mai apropiat punct al retelei existente, se va executa de-a lungul drumului de exploatare De540, prin linie electrica subterana (ingropata). Lungimea estimata LES proiectata este de 1490.00 m, incepand de la cel mai apropiat punct al retelei existente pana la zona generatore PUZ. (Plan reglementari tehnico-edilitare in cadrul Planului de situatie propus- Anexa 10)

Fig. A.1.2.4.1- Linia electrica existent LEA + LES 20kV cu distante teren generator PUZ pana la record retea electrica

Alimentare cu apa si retea de canalizare

Pentru PUZ beneficiarul a obtinut Aviz de GA nr.70/03.08.2016(A se vedea Anexa 11)

-Pentru alimentarea cu apa potabila, vor fi prevazute 2 puturi forate, F1 si F2, echipate cu pompa de aductiune si filtre pentru asigurarea potabilitatii apei. Testele de potabilitate a apei vor fi efectuate periodic prin grija benefeciarului. Prin proiect este prevazuta retea de alimentare cu apa potabila pentru fiecare lot (A se vedea Anexa 10- Plan reglementari tehnico-edilitare) .



3

-Pentru sistemul de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere - se va realiza sistem de canalizare propriu, fiecare lot urmand sa fie prevazut cu fosa vidanjabila periodic, pozitionata in apropierea cailor de comunicatie rutiera pentru facilitarea operatiunilor de vidanjare. Pentru aceasta se vor executa lucrari de excavare pentru rigole, canale de cabluri, canalizare pluviala si menajera. Suplimentar, pentru loturile pe care se prevede amenajarea de imobile si cu functiune de alimentatie publica este obligatorie dotarea retelelor de canalizare cu separatoare de grasimi.

A1.2.5 Amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri

Imprejmuirea terenului generator de PUZ se va realiza astfel incât spre vecini sa se asigure o suprafata opaca, plina, de culoare alba, culori deschise sau culoarea naturala a materialelor de tip local, care sa nu permita vederea. Pe laturile cu acces la strada se recomanda pastrarea accesului liber si neingradit. In cazul in care se doreste realizarea imprejmuirii terenului si la strada, aceasta se va face retras de la aliniament cu 1,00 m in interiorul lotului, pentru facilitarea circulatiei pietonale in zona. Se recomanda realizarea imprejmuirilor din materiale locale (piatra, lemn, stuf) pentru pastrarea aspectului de sat pescaresc. Se recomanda o inaltime maxima a imprejmuirilor de 1.60 m.

Spatiile verzi vor fi repartizate pe suprafata de teren ramasa libera dupa realizarea constructiilor si parcarilor aferente loturilor, conform prevederilor RLU. Se impune ca fiecare lot in parte sa respecte prevederile HCJC 152/02.05.2013 cu privire la suprafetele minime de spatii verzi, respectiv, suprafata minima de 50% spatiu verde din suprafata de teren pentru constructii de turism sau functiuni complementare turismului.

Pentru majorarea spatiului verde disponibil prin Regulament se recomanda ca spatiile de parcare auto vor fi realizate din pavele rutiere inierbate. Spatiile verzi proiectate pot fi dispuse si pe terasa imobilelor sau pe fatadele acestora sub forma de gradini verticale, suprafetele acestora fiind calculata in cadrul suprafetei totale de spatiu verde.

A1.2.6 Conditionari privind executia lucrarilor prevazute prin Regulament PUZ

Conditionarile mentionate si prevazute prin Regulamant local de Urbanism PUZ au rolul de a asigura o succesiune logica a etapelor de executie si a unui aspect estetic placut al zone generatoare de PUZ.

- Se va interzice demararea lucrarilor de executie inaintea obtinerii Autorizatiei de Construire pentru obiectivul vizat;

- Eliberarea Autorizatiei de Construire va fi conditionata de intocmirea proiectului tehnic in faza D.T.A.C. si obtinerea avizelor inscrise in cadrul Certificatului de Urbanism:

o aviz de bransare la utilitatile existente din zona, eliberat de operatorii retelelor tehnico-edilitare (apa, canalizare, energie electrica);

o aviz al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului;

o aviz privind executia si calitatea apei din puturile forate pentru apa potabila;

o studiu geotehnic intocmit pentru fiecare lot in parte;



4

Avizele mentionate nu vor fi limitative, dupa caz, prin Certificatul de Urbanism se vor solicita si alte avize necesare pentru autorizarea lucrarilor de construire in zona generatoare.

A1.3 Obiectivul planului

Din punct de vedere al localizarii in cadrul judetului, zona generatoare de PUZ se afla la est de localitatea Sacele dincolo de satul Vadu.

Localizata la jumatatea distantei dintre Constanta si Tulcea, Comuna Sacele face parte din zona litoralului romanesc riveran Marii Negre, pe o lungime de 24,5 km in lungul Grindului Chituc Din punct de vedere al localizarii in cadrul judetului, comuna prezinta un potential turistic ridicat , ca alternativa la Litoralul Marii Negre, dezvoltarea acestui potential fiind si obiectivul vizat pentru prezentul PUZ.

Distanta mica intre comuna Sacele si municipiul Constanta, respectiv orasul Navodari, conduce la concluzia ca aceasta poate beneficia de afluxul de turisti care frecventeaza Litoralul Marii Negre. Pozitionarea suprafetei studiate la Litoralul Marii Negre este de asemenea propice pentru dezvoltarea unei investitii cu specific de sat pescaresc si agroturism.

In acest context, beneficiarul a primit Avizul prealabil de oportunitate nr.30 din 4.11.2016, de la Consiliul Local al Comunei Sacele, pentru initierea Planului Urbanistic Zonal „Amenajare constructii cu specific de sat pescresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan”.

Planul Urbanistic Zonal are urmatoarele obiective in ceea ce priveste terenul studiat :

- reglementarea urbanistica a zonei generatoare, in vederea valorificarii potentialului turistic si imobiliar.

- zonare functionala, bilant teritorial propus si indicatori urbanistici conform Regulament local de Urbanism PUZ, in vederea introducerii terenului in intravilan; - dotari hidroedilitare aferente, care sa reduca impactul activitatii pentru zona si biodiversitate;

Obiectivul planului supus avizarii , acela de realizare a unei amenajari cu specific de sat pescaresc si agroturism este in concordanta cu „Planul Strategic pentru Dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii „elaborat de Consiliul Judetean Tulcea initiat in cadrul proiectului „Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000, Studiu de caz Delta Dunarii dar si cu prevederi legale aplicabile , OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările ulterioare(Art.22).

A.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

Pe amplasament nu sunt prevazute activitati de productie si nici activitati care sa implice utilizarea de substante chimice periculoase cu impact pentru mediul inconjurator. Activitatea care se va desfasura va fi cea specifica de sat pescaresc si agroturism.

A.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Pe amplasament nu sunt prevazute activitati care sa necesite utilizarea de substante chimice periculoase, in mod curent.



5

Pe durata organizarii de santier vor fi utilizate materii prime pentru realizarea lucrarilor de constructii: balast, agregate, piatra bruta, lemn, stuf, armaturi, nisip mixtura asfaltica, metal, materiale plastice, anrocamente, pamantul utilizat pentru umplutura fiind cel excavat din cadrul terenului; se vor folosi cat mai mult posibil, materiale de constructie specifice zonei Deltei Dunarii, si anume, piatra, lemn, stuf si lut. Carburantii auto utilizati la masini si utilaje pe perioada de constructie va fi de scurta durata.

Nu vor fi utilizate materiale pe baza de azbest, substanta interzisa la utilizare, la realizarea constructiilor. Caietele de sarcini elaborate pentru constructor, in faza de proiectare, vor cuprinde masuri pentru controlul calitatii si caracterului periculos al materialelor folosite, in vederea respectarii standardelor in vigoare.

Managementul substantelor chimice si substantelor chimice periculoase pentru etapa de constructie

Executia lucrarilor de constructie va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie sau prin efectele potentiale asupra sanatatii angajatiilor sunt incadrate in categoria substantelor periculoase. Aceste substante si materiale sunt:

carburanti (motorina, benzina) folositi pentru functionarea echipamentelor si mijloacelor de transport;

lubrifianti (uleiuri, vaselina);

vopseluri, adezivi, rasini, solventi, tuburi fluorescente etc.

Managementul acestor substante se va face cu respectarea legislatiei in vigoare si a indicatiilor de pe ambalajele acestor produse.

Masuri pentru gestionarea substantelor chimice:

- substantele vor fi depozitate in spatii special amenajate, care sa prezinte siguranta, vor fi inchise, iar pe usa depozitului va inscrie insemnul caracteristic categoriei din care face parte produsul;

- lucratorii care manipuleaza si folosesc aceste produse vor fi instruiti privind pericolul pe careil reprezinta substantele pentru sanatatea umana si factorii de mediu;

- manipularea substantelor se va face cu mare atentie, pentru a preveni poluarea prin imprastierea acestora pe sol sau in ape, cat si pentru a preveni riscul de imbolnavire al lucratorilor;

- pentru substantele inflamabile vor fi respectate toate conditiile de manipulare si depozitare pentru a preveni producerea unor incendii si explozii

- ambalajele substantelor periculoase vor fi gestionate conform deseurilor periculoase (evidenta, colectare si depozitare in spatii special amenajate pentru a preveni poluarea si riscul pe care il au asupra sanatatii angajatiilor). Aceste ambalaje vor fi preluate de producator si unitati specializate. In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot sa apara in situatia unui accident de circulatie in care sunt implicate autovehicule care transporta astfel de substante

Se vor respecta prevederile Regulamentul 1272/2008 cu modificarile si actualizarile ulterioare privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. In contextul in care constructorul



6

isi va desfasura activitatea conform reglementarilor in vigoare, efectele si riscurile utilizarii combustibililor si lubrifiantilor nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu.

Pentru perioada de functionare, vor fi amplasate generatoare electrice cu combustibil lichid ca sursa alternativa de energie electrica. Generatoarele electrice vor fi amplasate pe fiecare lot in parte, pe platforme ingradite pentru limitarea accesului iar functionarea acestora nu va fi continua.

Consumul generatorului electric cu combustibil pe benzina estimat este de 1 litru/ora. Functionarea maxima previzionata va fi de 12 ore, restul necesar de energie fiind asigurat de panourile fotovoltaice.

Consumul necesar combustibil pentru o luna va fi:

12 ore x 30 zile = 360 ore

360 ore x 1 l/ora = 360 litri

Nu va fi necesar sa se asigure intreaga capacitate de combustibil necesara pentru o luna pe amplasament. Generatoarele se vor alimenta ori de cate ori va fi necesar, pe fiecare amplasament, stocandu-se aproximativ 100 litri de combustibil, in conditii de siguranta si in spatii ventilate natural.Vor fi prevazute stingătoare portabile cu pulbere uscate tip B si C de 12 kg, pentru fiecare zona unde se afla generatoare cu combustibil lichid.

A.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Terenul care a generat planul urbanistic este reprezentat de parcela de teren Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2, in suprafata de 10000 mp (1 ha), este incadrat din punct de vedere administrativ in extravilanul COMUNEI SACELE, JUDETUL CONSTANTA si are categoria de folosinta neproductiva in baza Avizului nr.7315/13.07.2016(Anexa 4).

Fig.A.2.1-Sat pescaresc Vadu Escape-incadrare in zona

Delimitarea terenului a avut la baza Extrasul aferent Cartii Funciare nr. 101707 pentru terenul cu nr. cadastral 101707, se afla in proprietatea lui GOSIU MARIAN conform contractului de dare in plata



7

nr.2504/15.07.2015 si dezmembrat conform actului de dezmembrare nr.3408/09.09.2015, fiind compus din 8 loturi, ( a se vedea Fig.4 si Anexa 7- Plan de situatie propus) . Terenul are urmatoarele vecinatati:

- la nord-est parcela Ps 541/21 lot 2/2/1/3/1 - la sud-vest parcela Ps 541/21 lot 2/2/2 - la sud-est Litoralul Marii Negre - la nord-vest Drumul de exploatare De 540

Inventarul in sistem de coordonatele stereo 1970 in punctele perimetrale ale parcelei Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2, Sacele este prezentat in tabelul urmator:

Tabel A.2.1- Inventar de coordonate Stereo Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2

Nr. crt

Coordonate punct contur Lungimi laturi D(i,i+1) X[m] Y[m]

1. 334096,512 800609,272 5,00

2 334100,604 800612,148 351,13

3 333891,600 800894,298 5,00

4 333887,490 800891,446 23,48

5 333858,200 800878,056 53,07

6 333899,788 800835,412 42,61

7 333925,149 800801,175 42,61

8 333950,509 800766,938 42,61

9 333975,869 800732,701 42,60

10 334001,227 800698,468 42,60

11 334026,584 800654,235 42,60

12 334051,941 800630,004 42,60

13 334077,297 800595,772 23,48

Suprafata teren, din masuratori: S=10000 mp

Din punct de vedere al pozitionarii in zona, terenul aferent PUZ se afla la est fata de localitatea Sacele dincolo de satul Vadu. Teritoriul administrativ al Comunei Sacele este format din doua unitati geografice distincte: la vest este pozitionata marginea estica a Podisului Dobrogea iar la est se afla zona lagunar deltaica, lacuri si Grindul Chituc. Intreg teritoriul comunei este format dintr-un relief de podis, putin valurit, cu doua pante majore line, de la vest spre est, si respectiv, din zona centrala catre nord si sud-vest. In zona de est, comuna Sacele este marginita de Lacurile Nuntasi si Tuzla si cuprinde partea de sud a Lacului Sinoie(aproximativ 440 ha dintr-un total de 900 ha) si Grindul Chituc, aproximativ 5500 ha, din care, 2300 ha reprezinta zona strict protejata a Grindului Chituc. Malul Marii Negre aferent Grindului Chituc are cote joase, zone de balti si stufaris.

Terenul generator de plan urbanistic se afla in partea de sud a zonei lagunar deltaice reprezentata de Grindul Chituc, in apropierea marii, fiind pozitionat la 85.0 m de luciul apei Marii Negre. Asa cum s-a mentionat la pct.A.1.2, lotizarea propusa prin Regulament PUZ respecta cerintele OUG 200/2000, privind gospodarirea integrata a zonei costiere, cu toate modificarile si completarile ulterioare, iar suprafata edificabila va fi pana la 150 m de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege..



8

Asa cum se mentioneaza in Certificatul de Urbanism nr.1 din 26.01.2017 emis de Primaria Comunei SACELE terenul in suprafata de 1 ha, este situat in zona de dezvoltare durabila(economica) a Biosferei Delta Dunarii, in perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii-Reteaua Natura 2000 care cuprinde situl de importanta comunitara ROSCI 0065-Delta Dunarii si situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031-Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.

Conform OUG 57/2007 cu completarile si modificarile ulterioare, o zona de dezvoltare durabila este definita: Art.22 (10) „Zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane sunt zonele in care se permit activitati de investitii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de dezvoltare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii”.

Astfel, destinatia planului de Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism este in acord cu cerintele legale iar pozitionarea suprafetei studiate la Litoralul Marii Negre, este de asemenea propice pentru dezvoltarea unei investitii cu specific pescaresc.

Accesul in zona amplasamentului se poate face prin DJ 226 Navodari- Corbu-Sacele, DC 83 care asigura legatura intre Vadu si Corbu, iar de la Vadu pe De 540, spre terenul aferent PUZ Fig.A.2.2- Zona PUZ Vadu Escape(oranj) -amplasare1.

1 Studiu de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sfantu Gheorghe si Sulina, in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere



9

A.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT

Planul se realizează în perimetrul ariilor naturale protejate de interes comunitar, aşadar modificările fizice ce vor decurge din acesta vor fi analizate din punct de vedere al interacţiunii cu ariile naturale protejate din zona studiata si din vecinătate si plaja Vadu.

In prezent, zona generatoare de PUZ nu prezinta constructii, cai de comunicatie, sau retele edilitare executate la momentul intocmirii PUZ.

Modificarile fizice ce decurg din implementarea planului vor fi:

- temporare, pe durata organizarii de santier, in etapa de constructie

- definitive, reprezentate de realizarea investitiei respective

Etapele de implementare ale proiectului constau în:

1. Etapa de construcţie

2. Etapa de operare/functionare a amenajarii

3. Etapa de închidere

A.3.1 Etapa de construcţie

Prin Regulamentul Local de Urbanism PUZ sunt stabilite conditionari privind executia lucrarilor valabile pentru toate zonele si subzonele delimitate:

- se interzice demararea lucrarilor de executie inaintea obtinerii Autorizatiei de Construire pentru obiectivul vizat;

- in urma lucrarilor de sapatura, specifice realizarii constructiilor, pamantul rezultat din excavare se va transporta si depozita conform indicatiilor oferite de Primaria Sacele;

- in cazul existentei unor lucrari de demolare ce trebuie efectuate in prealabil, molozul rezultat va fi transportat pe cheltuiala beneficiarului si depozitat in locatia indicata de Primaria Sacele;

- eliberarea Autorizatiei de Construire este conditionata de intocmirea proiectului tehnic in faza D.T.A.C. si obtinerea avizelor inscrise in cadrul Certificatului de Urbanism.

În cadrul etapei de construcţie, vor fi necesare lucrări de amenajare teren, excavatii pentru fundatii cladiri, lucrări temporare pentru organizarea de şantier , lucrari temporare pentru depozitarea materialelor de constructie, pentru parcarea utilajelor si autovehiculelor, lucrari aferente realizarii retelei de canalizare si de foraj, pentru executia forajelor de captare apa subterana. În cazul LEA va fi necesară excavarea solului deoarece conform RLU, reteaua de bransare in cel mai apropiat punct al retelei existente, se va executa de-a lungul drumului de exploatare De540, prin linie electrica subterana (ingropata). Lungimea estimata LES proiectata este de 1490.00 m, incepand de la cel mai apropiat punct al retelei existente pana la zona generatore PUZ(Anexa 10).

Elementele aferente organizarii de santier vor avea caracter temporar. Avand in vedere dimensiunile planului si tipul de investitie, se estimeaza ca durata lucrarilor de constructie va fi de scurta durata(maxim 6 luni/an). Toate activitatile ce vor fi executate se vor realiza in interiorul zonei , nu vor fi executate



10

lucrari in afara amplasamentului, astfel incat sa nu fie , sau sa fie la minim afectate posibil, zonele adiacente.

- Solul rezultat din excavatii va fi reutilizat pentru sistematizarea terenului in interiorul amplasamentului iar daca va fi un exces, cantitatea respectiva de sol va fi transportata in locatii autorizate specificate de autoritatea administrativa locala.

- In cadrul etapei de constructie vegetatia prezenta pe amplasament se va decoperta o data cu solul ce va fi excavat. Prin reutilizarea solului excavat vegetatia specifica de pe terenul propus pentru PUZ va fi refacuta in cadrul spatiilor verzi amenajate care vor cuprinde specii locale, astfel pastrandu-se partial caracterul zonei(minim 50% din suprafata PUZ).

- Fauna va fi afectata prin diminuarea habitatului unor specii oportuniste de pasari, acestea nefiind in pericol si putandu-se adapta la noile conditii temporare. Lucrarile aferente perioadei de constructie se vor desfasura in afara perioadelor sensibile pentru pasari(de cuibarit si crestere a puilor), respectiv lucrarile vor fi demarate dupa 30 August si se vor desfasura pana la 15 Martie din an.

- O alta modificare fizică care va mai fi introdusă de plan, în etapa de construcţie, cu caracter temporar, va consta în producerea de zgomot şi vibraţii datorită lucrărilor de construcţii realizate cu utilaje motorizate. În acest sens vor fi respectate toate standardele aplicabile lucrărilor de construcţie pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor.

- Pulberile generate in timpul etapei de constructie generate de activitati de constructie si de traficul greu, va avea un caracter temporar; in acest sens, in vederea reducerii pulberilor datorate traficului auto, drumurile se vor stropi cu apa si se vor impune limite de viteza pe drumurile generatoare de pulberi si praf

Etapa de constructie este corelata cu propunerile de dezvoltare urbanistica aferente PUZ si va consta din urmatoarele:

1) lucrări de construcţii in zonele cu functiune de agroturism cu specific de sat pescaresc si alimentatie publica (ZL, care includ si accese auto si pietonale, spatii parcare auto si spatii verzi si plantate) :

ZL1- Loturi propuse destinate constructiilor de agroturim P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica la parter; 6 loturi cu suprafata de 1000,00mp; regim maxim de inaltime P+M; .O.T. maxim propus = 25.00%;C.U.T. maxim propus = 0.500;

ZL2- Loturi propuse destinate constructiilor de agroturim P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica, primire si depozitare peste si produse din peste, la parter; 1 lot cu suprafata de 2244.00 mp (incluzand loturile 2/2/1/3/2/8 si 2/2/1/3/2/9);regim maxim de inaltime P+M;P.O.T. maxim propus = 25.00%;C.U.T. maxim propus = 0.500;

In interiorul zonelor functionale se vor asigura cel putin 2 locuri de parcare auto / lot, dispus in incinta lotului, cu dimensiunile minime in plan de 2.50 m x 5.00m.(in total 14 locuri de parcare).

Se interzice prin regulamentul aferent PUZ, reparcelarea loturilor din zona ZL (subzonele ZL1 si ZL2), in cazul in care prin dezmembrare/alipire loturile rezultate au suprafata mai mica de 500,00 mp sau nu respecta conditiile privind retragerile zonelor edificabile. Pentru subzona functionala ZL2 se impune o



11

retragere a suprafetei edificabile la min. 150 ml fata de luciul apei Marii Negre (RLU PUZ si Anexa 7-Plan de situatie propus).

2) lucrari aferente amenajarii drumurilor in zona PUZ: in prezent, zona generatoare de PUZ nu este destinata circulatiei auto sau pietonale, aceasta fiind compusa integral din terenuri cu functiunea de „Neproductiva”.

Legislatia aplicabila in domeniu include prevederea de cod civil: “nici o proprietate nu poate fi lipsita de acces la un drum public”, iar aceasta sarcina/servitute este normal sa se asigure din suprafata terenului din care aceasta proprietate a fost dezmembrata, prin grija autorului dezmembrarii. Orice servitute cu rol de acces la un drum public va fi reglementata urbanistic cf. prevederilor prezentului PUZ sau reglementarea juridica prin servitute se va face in conformitate cu reglementarile urbanistice aprobate.

In cadrul zonei PUZ, lotul 2/2/1/3/2/1 avand o suprafata de 1756 mp va fi destinat circulatiei auto si pietonale, POT max propus 0,00 %, CUT max propus 0,00 (Anexa 7 –Plan de situatie propus), lot de teren cu destinatie functionala ZCP.

Conform RLU, pe terenurile destinate prin documentatiile de urbanism realizarii drumurilor, utilitatilor de interes public, parcajelor de interes public si spatiilor verzi publice se instituie servitutea urbanistica non aedificandi – interzicerea emiterii de autorizatii pentru constructii definitive sau provizorii indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea propusa.

Conform cadastrului CF 102607 (N541/21 lot 2/2/1/3/2/2), vecinul de pe NV a lotului este inscris ca fiind De 540 (nu face parte din cadrul zonei generatoare PUZ). Situatia din teren rezulta ca pe aceasta zona De 540 este neamenajat, dar parcelarile in zona prezinta retrageri suficiente pentru realizarea ulterioara a acestuia la o latime totala de aproximativ 9.00 m. In prezent, acesta este destinat doar traficului utilajelor cu specific agricol.

Pentru accesul la zona PUZ se vor executa cai rutiere cu o latime de aproximativ 10.00 m pe toata lungimea parcelei, care asigura accesul rutier la fiecare lot in parte. Calea de circulatie proiectata va rezulta prin alaturarea fasiilor de teren de 5.0 m latime fiecare, care fac parte din proprietatile invecinate si care vor fi cedate de proprietarul zonei prezentului PUZ din parcela Ps 541/21 Lot 2/2/1/3/2 , cat si de vecinul care detine terenul de la nord de zona aflata in studiu, proprietar al parcelei Ps 541/21 Lot 2/2/1/3/1 (Declaratie proprietari). Conform declaratiei proprietarilor terenurilor invecinate, atat proprietarul terenului generator de PUZ, Gosiu Marian, cat si proprietarul terenului vecin, Barbuleasa Ion, au fost de acord sa cedeze fiecare, din terenul propriu, cate o fasie de teren de 5 m latime, pe toata lungimea terenuluiu, in vederea constituirii unui drum de acces comun, de 10,0 m latime

Caracteristicile accesului la drumurile publice trebuie sa permita si accesul mijloacelor de interventie pentru situatii de urgenta.

Pentru dezvoltarea ulterioara a zonei in care este amplasata si suprafata de teren aflata in studiu, este prevazut a se realiza cai de circulatie auto care sa lege zonele de pe litoralul Marii Negre de localitatile limitrofe. Unul dintre aceste drumuri vizate spre o eventuala dezvoltare ulterioara este si drumul de exploatare existent pe latura de Nord-Vest, De 540, care va asigura accesul catre zona generatoare PUZ. In prezent, acesta este neamenajat si destinat doar traficului utilajelor cu specific agricol.

3) lucrari aferente racordarii obiectivului la reteaua electrica existenta LEA + LES 20 kV din patrimoniul ABA Dobrogea Litoral.



12

- In toate zonele, cladirile si echipamentele specifice vor fi in mod obligatoriu racordate la retelele de alimentare cu energie electrica proiectate in lungul cailor de comunicatie rutiera si vor avea prevazuta posibilitatea de racordare la viitoarele retele publice proiectate

- In toate zonele functionale se va asigura in mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica si din surse alternative (pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica pana in momentul executiei retelei electrice in lungul cailor de comunicatie rutiera), respectiv panouri fotovoltaice amplasate pe acoperisul imobilelor proiectate, generatoare electrice cu combustibil lichid amplasate pe fiecare lot in parte, pe platforme ingradite pentru limitarea accesului.

Zona generatoare de PUZ nu este bransata la retele edilitare principale, alimentarea cu energie electrica urmand a fi asigurata odata cu executia acesteia in lungul drumului de exploatare De 540, prin bransare la cel mai apropiat punct al retelei existente. In acest scop, beneficiarul a obtinut acordul ABA DL Constanta prin adresa nr. 18853/28.09.2016 privind racordarea obiectivului la linia electrica Cordon Litoral Vadu-Periboina-Gura Portitei, cu respectarea conditiilor tehnico-economice stabilite de ambele parti.(Anexa 6-Adresa ABA DL si Anexa 10- Plan Situatie Linie electrica subterana LEA 20 kV existenta).

Lungimea estimata LES proiectata este de 1490,00 m, incepand de la cel mai apropiat punct al retelei existente pana la zona generatore PUZ, aceasta se va realiza ingropat iar impactul va fi temporar datorat lucrarilor de sapaturi. La finalizare, pamantul se va folosi la umplutura si la acoperire lucrarii.

Pe perioada functionarii nu va va mai exista impact, tocmai prin aceasta amenajare ingropata, altfel, prezenta cablurilor aeriene ar fi afectat pasarile din zona.

Fig. A.3.1- Plan situatie retea electrica LEA

4) lucrari aferente echiparii hidroedilitare a obiectivului: deoarece in prezent nu sunt amenajate retele edilitare, in vederea asigurarii conditiilor propice de dezvoltare urbana a zonei, loturile de teren vor fi bransate la utilitatile tehnico-edilitare de baza:

- alimentare cu apa prin executarea de foraje de captare a orizontului acvifer freatic de la partea superioara a profilului litologic al zonei, conform Aviz de GA.



13

- sistem de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere in cadrul amplasamentului - se va realiza sistem de canalizare propriu , fiecare lot urmand sa fie prevazut cu fosa vidanjabila periodic, pozitionata in apropierea cailor de comunicatie rutiera pentru facilitarea operatiunilor de vidanjare. Pentru loturile pe care se prevede amenajarea de imobile si cu functiune de alimentatie publica retelele de canalizare vor fi dotate cu separatoare de grasimi.

Pentru realizarea sistemului de canalizare se vor executa lucrari de excavare pentru rigole, canale de cabluri, canalizare pluviala si menajera.

Beneficiarul detine Avizul de gospodarire a apelor nr. 70 din 3 august, 2016( Anexa 11- Aviz de Gospodarire Apa nr.70 din 3 August, 2016).

Retelele edilitare proprii fiecarui lot in parte (panouri fotovoltaice, fose vidanjabile, separatoare de grasimi, etc) se vor executa prin grija beneficiarului si vor ramane in proprietatea acestuia

La finalizarea lucrarilor aferente etapei de constructie vor fi executate lucrari de amenajare teren, vor fi retrase utilajele si va fi demontata organizarea de santier. Deseurile rezultate din aceasta etapa a planului vor fi colectate pe categorii si eliminate corespunzator cu cerintele legale in vigoare.

A.3.2 Etapa 2 de functionare

- Activitatea de agroturism se va desfasura cu caracter sezonier si conform elementelor de practica a turismului durabil, cu utilizarea de tehnologii nepoluante din punct de vedere al emisiilor, de conservare a resurselor naturale, de prevenire a poluarii mediului prin colectarea si tratarea apelor uzate, cu colectarea si eliminarea corespunzatoare a deseurilor si in special, cu protejarea si conservarea biodiversitatii din zona.

Pe parcursul acestei etape, nivelul de zgomot se va incadra in valorile maxim prevazute prin STAS nr. 10009 Acustică. Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant, pentru zone protejate si/sau de recreere si odihna , <55 dB.

Etapa de functionare se prognozeaza ca nu va produce modificari fizice in zona.

A.3.3 Etapa 3 de inchidere

- Satul pescaresc „Vadu Escape” se prognozeaza a functiona nelimitat, satul pescaresc nu va fi demolat iar activitatea de turism si agroturism va continua.

A3.4 Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa posibilele efecte adverse asupra mediului in perioada de implementare a planului:

Sol: - Se va evita pe cat posibil depozitarea carburantilor, a uleiurilor si a altor substante chimice in zona amplasamentului, cu exceptia organizarii de santier extinse, cand se vor prevedea, de catre constructor, magazii special destinate pentru recipienti adecvati. Pentru stocarea combustibilului pentru functionarea generatoarelor electrice, pe amplasament va fi strict cantitatea necsara functionarii acestora, se vor asigura conditii ca generatoarele sa nu fie expuse direct radiatiilor solare si se vor lua masuri de securitate la incendiu

.- Evitarea afectarii unor suprafete suplimentare de teren.



14

- Depozitarea temporara a deseurilor numai in locurile special amenajate si, in functie de categorie, numai in recipiente special destinate.

- Acoperirea zonelor afectate temporar cu sol vegetal la sfarsitul fazei de constructie

- Organizarea de santier va fi dotata cu material absorbant, necesar interventiei in caz de poluare accidentala cu hidrocarburi.

- Pentru fiecare zona si parcela se vor respecta POT max si CUT max stabilit cu caracter obligatoriu prin RLU

- Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia cat mai repede posibil dupa fiecare constructie realizata pentru impiedicarea aparitiei fenomenelor de eroziune a vantului.

- Indepartarea deseurilor atat din zona reglementata, cat si din vecinatatea acesteia.

Apa subterana si de suprafata:- Interventia rapida cu absorbanti in cazul scurgerilor accidentale de carburanti si lubrifianti.

- Schimburile de ulei ale utilajelor si alimentarea cu carburant se vor face in afara amplasamentului

- Asigurarea unei stari de functionare bune a utilajelor si vehiculelor, in scopul evitarii scurgerilor de hidrocarburi

- Deseurile vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme specializate pentru a se preveni eventualele scurgeri de la acestea.

- Vidanjarea toaletelor ecologice si transportul apelor uzate la o statie de epurare, de catre firme special autorizate.

- Spatiile de alimentatie publica vor fi dotate cu separatoare de grasimi pentru a se preveni contaminarea apelor cu grasimi vegetale sau animale.

Aerul:- Intretinerea corespunzatoare a starii drumurilor.

- Reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi si praf.

- Materialele pulverulente se vor depozita astfel incat sa mi fie imprastiate sub actiunea vanturilor

- Oprirea motoarelor vehiculelor atunci cand acestea nu sunt implicate in activitati.

- Folosirea exclusiva a utilajelor si autovehiculelor cu verificarea tehnica la zi.

- Acoperirea depozitelor de materiale de constructie pulverulente sau depozitarea etansa a acestora.

- Evitarea manipularii unor cantitati mari de pamant sau agregate de cariera in perioadele cu vant.

Biodiversitatea: -Toate spatiile neconstruite vor fi inierbate, plantate, in principal, cu gazon si arbori specifici zonei, fara a se introduce specii alohtone, in special a celor cu caracter invaziv.

- Desfasurarea activitatilor de construire in afara perioadelor sensibile pentru pasari, considerata intre 15 martie si 31 August. De aceea pe parcursul studiului se face recomandarea ca desfasurarea lucrarilor in etapa de constructie sa aiba loc de la 31 august pana la 15 martie.



15

- Desfasurarea lucrarilor de construire numai pe suprafetele destinate acestor tipuri de lucrari, fara a se afecta suprafete suplimentare de teren.

- Ingroparea cablurilor electrice, astfel incat in perioada de pasaj a pasarilor sa nu existe risc de coliziune intre acestea si stalpii sau cablurile de electricitate.

- Interzicerea cu desavarsire a distrugerii vegetatiei din vecinatatea zonei reglementate.

Implementarea planului propus prin plan urbanistic consta din realizarea unei investitii cu specific de sat pescaresc si agroturism , investitie ce se preconizeaza ca nu va aduce modificari fizice negative mediului biotic si abiotic in zona. Satul pescaresc Vadu Escape se va incadra in peisajul zonei iar impactul negativ datorat etapei de constructie va lua sfarsit odata cu finalizarea acestei etape.

A.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

A.4.1 Etapa de constructie - Pentru realizarea lucrarilor necesare implementarii PUZ „Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape”, se vor utiliza in principal, materiale de constructii clasice si prietenoase pentru mediu provenite din resurse naturale: piatra, lemn, stuf, lut, nisip, pietris. Pentru procurarea acestor materiale se vor avea in vedere locatii cat mai apropiate de zona de implementare a planului; se vor utiliza pe cat posibil, carierele din zona. Prezentul plan urbanistic zonal nu presupune deschiderea de noi cariere sau gropi de imprumut. Excesul de pamant rezultat din lucrari de excavatii pe perioada etapei de constructie va fi reutilizat in interiorul amplasamentului ca material de umplutura. Terenul fertil, de la suprafata solului se va reutiliza pentru amenajarea ulterioara a spatiilor verzi, astfel incat solul sa revina la conditiile initiale.

- Pentru suprafata de teren aferenta parcelei Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2 de 10000 mp(1 ha), aflat in proprietae personala, in anul 2016 a fost intocmit un Studiu pedologic in vederea incadrarii acestuia intr-o clasa de calitate. Ca urmare a profilelor de sol prelevate si studiate, a rezultat ca suprafata de 10000 mp se incadreaza in clasa a V-a de calitate ceea ce a demonstrat ca terenul respectiv nu este favorabil categoriei de folosinta de pasune si de asemenea din punct de vedere al pretratabilitatii nu este favorabil folosintei agricole. In acest context utilizarea acestui teren pentru amenajare de tip agroturistim in contextul natural al zonei este favorabila.

- Apa necesara pe durata etapei de constructie va fi preluata din surse aprobate de autoritatile locale. Nu va fi preluata apa din Marea Neagra, din apa de suprafata situate in vecinatate, sau din subteran. Pentru realizarea PUZ beneficiarul detine Aviz de Gospodarire Apa nr.70/03 August 2016, in baza documentatiei de fundamentare depuse la autoritatea competenta ABA DL Constanta.

- Lucrarile de constructie, functionarea organizarii de santier se va desfasura de preferinta ziua astfel incat sa nu fie necesara energie electrica pentru iluminatul lucrarilor.

Pentru furnizarea energiei electrice necesara anumitor lucrari, aceasta va fi furnizata fie din sistemul energetic national prin bransament la linia electrica Cordon Litoral Vadu-Periboina-Gura Portitei,, beneficiarul detinand acordul administratorului ABA Dobrogea Litoral Constanta pentru racordare in cel mai apropiat punct, fie din generatoare electrice mobile pe baza de combustibil lichid pozitionate la locul de desfasurare a lucrarilor.



16

- Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport pe durata etapei de constructie se va realiza in rezervoarele proprii de la statii de carburanti. Utilajele aduse in organizarea de santier vor fi in perfecta stare de functionare, iar schimbarea uleiului se va face conform numarului de ore de functionare al utilajului respectiv si dupa incheierea unui sezon de lucru. Aceste activitati de intretinere nu se vor realiza in organizarea de santier, ci numai in ateliere specializate.

A.4.2 Pentru perioada de functionare a obiectivului, pentru alimentarea si acoperirea necesarului de apa, de cca. 0.5 l/s, se vor executa doua foraje de captare a apei subterane de la partea superioara a profilului litologic din zona, in care predomina nisipurile fine-medii cu sfaramaturi de scoici, F1 si F2. (A se vedea in planul de situatie propus pentru PUZ-Anexa 7). Forajele vor avea 30,0 m adancime si vor fi situate, F1 la 400 m de malul Marii Negre si F2 la 270 m de malul Marii Negre. Distanta dintre foraje va fi de cca. 130 m iar pentru executia lor se va solicita Aviz de GA. Avand in vedere ca F2 este preconizat ca foraj de rezerva, se va executa intai forajul F1, si in functie de debitele obtinute si de calitatea apei, se stabileste programul de executie in continuare .

In zona generatoare de PUZ, nivelul hidrostatic (NHS) este cantonat la 1.5-2.0 m adancime(Studiu hidrogeologic preliminar pentru alimentare cu apa din subteran).

Necesarul de apa calculat in documentatia tehnica si stabilit prin Avizul de Gospodarire va fi:

Q n med/zi= 24.0 mc/zi( 0.28 l/s)

Q n max/zi=33.60 mc/zi(0.39 l/s)

Qor max= 4.2 mc/h(1.17 l/s)

Cerinta de apa:

Q s med/zi=28.15 mc/zi(0.33 l/s)

Q s max/zi=39.40 mc/zi(0.46 l/s)

Q or max= 4.39 mc/h(1.37 l/s)

Calitatea apei subterane a fost analizata in cadrul studiului hidrogeologic preliminar realizat pentru obtinerea Avizului de Gospodarire Apa necesar implementarii PUZ.



17

Tabel A.4.2-Rezultatele analizelor chimice pentru apa subterana in zona localitatilor Corbu de Sus si Vadu

In functie de calitatea apei, aceasta va fi utilizata pentru nevoi igienico-sanitare si de uz gospodaresc sau si pentru apa potabila. Fiecare foraj va fi echipat cu pompa si filtru de potabilizare, iar testele privind calitatea apei se vor realiza periodic prin grija beneficiarului.

- Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua de energie electrica existenta la care obiectivul va fi bransat. Alimentarea cu energie electrica se asigura si din panouri fotovoltaice amenajate pe acoperisurile cladirilor in cadrul fiecarui lot in parte, ce vor fi folosite ca surse alternative de energie electrica.



18

A.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PUZ Nu este cazul. Planul nu prevede utilizarea de resurse naturale ale zonei pe perioada duratei de constructii si pe perioada de exploatare

Pentru implementarea planului nu vor fi exploatate resurse naturale din ariile naturale protejate in care se afla zona generatoare de PUZ, ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie sau din zonele situate în vecinatatea zonei de amplasament: ROSCI0066 Delta Dunarii Zona marina si ROSPA0076 Marea Neagra.

A.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE PP ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE A

ACESTORA Impactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in fiecare din etapele de implementare ale planului.Astfel se disting perioadele de organizare de santier si realizare a investitiei si cea aferenta functionarii.

Activitatile derulate in timpul etapei de constructie pot afecta in mod specific amplasamentul, pe termen scurt si in mod temporar

A.6.1 Emisii în apă A.6.1.1 Etapa de construcţie.

La faza de construcţie, din zonele de lucru poate rezulta apă uzată provenită în principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de fundare, planşee de beton etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări unelte, utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat etc.). Pentru a se evita poluari accidentale datorate apelor uzate rezultate in aceasta faza a planului, depozitarea materialelor se va realiza in interiorul amplasamentului iar pierderile de ulei/prodese petroliere datorate utilajelor vor fi prevenite prin activitati de mentenanta adecvate.

Pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile igienico – sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.

A.6.1.2 Etapa de functionare.

Din activitatea desfasurata de agroturism , vor rezulta ape uzate menajere, acestea vor fi colectate prin intermediul retelei de canalizare proprii prevazuta prin proiect si directionate in bazine/fose vidanjabile. Fiecare lot in parte va fi prevazut cu bazin vidanjabil, pozitionat in apropierea cailor de comunicatie rutiere pentru facilitarea operatiunilor de vidanjare. Suplimentar, pentru loturile pe care se amenajeaza si spatii de alimentatie publica, se va face echiparea cu separatoare de grasimi.

În următorul tabel sunt prezentate valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate evacuate in retele de canalizare conform NTPA-002/2002.



19

Tabelul A.6.1 Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate care se va conforma la NTPA-002/2002. Indicatorul U.M. Valoare limită Temperatura 0C 40 pH - 6,5 – 8,5 Materii in suspensie mg /l 350 Azot amoniacal mg /l NH4 30 Consum biochimic de oxigen (CBO5)

mg/l 300

Consum chimic de oxigen (CCOCr)

mg/l 500

Fosfor total mg /l 5 Substante extractibile(SEEP) mg /l 30 Detergenti sintetici biodegradabili

mg /l 25

Fenoli antrenabili cu vaporide apa

mg/l 30

Sulfur i si hidrogen sulfurat mg /l 1,0 Sulfiti (SO3 2-) mg /l SO3 2,0 Sulfat (SO4 2-) mg /l SO4 600 Clor liber, rezidual mg /l 0,5 Crom total (Cr 3+ si Cr6+) mg /l 1,5 Crom hexavalent (Cr6+) mg /l 0,2 Cupru(Cu2+) mg /l 0,2 Nichel (Ni2+) mg /l 1,0 Zinc (Zn2+) mg /l 1,0 Plumb(Pb 2+) mg /l 0,5 Cadmiu (Cd 2+) mg /l 0,3 Mangan (Mn2+) mg /l 2,0

-Atat in etapa de constructie cat si in cea de functionare nu vor fi permise evacuarile de apa uzata in Marea Neagra sau in balti aflate in vecinatatea amplasamentului.

-In perioada de executie, suprafata de lucru va fi delimitata astfel incat sa fie eliminat orice risc de poluare

-Se vor evita stocari de carburanti sau alte substante periculoase pe amplasament.

-Schimburile de ulei ale utilajelor si alimentarea cu carburant se vor face in afara amplasamentului

-Asigurarea unei stari de functionare bune a utilajelor si vehiculelor, in scopul evitarii scurgerilor de hidrocarburi

-Vidanjarea toaletelor ecologice si transportul apelor uzate la o statie de epurare, de catre firme special autorizate, pentru a se preveni eventualele scurgeri de la acestea.

-Eliminarea reziduurilor lichide si a deseurilor solide se va face cu respectare reglementarilor in vigoare si in nici un caz nu vor fi eliminate in ape de suprafata si subterane.

-In caz de scapari accidentale se va interveni imediat cu substante inerte.



20

-Mai trebuie mentionat un aspect referitor la perioada de functionare, care prin natura investitiei de amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism, va atrage concentrari sezoniere ale populatiei in zona- va fi necesara respectarea normelor igienico-sanitare in timpul imbaierii in Marea Neagra pentru a se preveni eutrofizarea apei cu consecinte directe asupra biodiversitatii in mediul acvatic -Spatiile de alimentatie publica vor fi dotate cu separatoare de grasimi pentru a se preveni contaminarea apelor cu grasimi vegetale sau animale.

A 6.2 Emisii în aer A.6.2.1 Etapa de construcţie.

La faza de construcţie există posibilitatea unor emisii fugitive de praf provenit din manipularea materialelor de construcţii sub formă de pulberi (ex. ciment, materiale pentru finisaje etc.) şi din alte activităţi specifice construcţiilor (ex. Sapaturi, depozitare pamant/nisip, compactare, asternere straturi de balast, tăiere, perforare, şlefuire). Este recomandabil ca acolo unde este posibil pentru curăţenie să se folosească aspiratoare industriale cu filtrare umedă şi la sprayere de apă peste suprafeţele de pe care praful poate fi spulberat. La această fază se mai poate lua în calcul ca poluant şi bioxidul de carbon produs de utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare etc.), sau de mici echipamente de ardere (ex: lămpi de gaz, de benzină, aparate de sudură cu flacără oxiacetilenică).

Sursa principala de poluare in aceasta etapa va fi reprezentata de sursele mobile. Perioada aferenta prezentei acestei surse de poluare a aerului va fi de max 4-5 luni/an, timp de maxim 2 ani, de aceea se preconizeaza ca nu vor exista depasiri ale concentratiilor maxim admisibile pentru poluantii relevanti: PM10, COx, NOx, SOx prevazute prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator si STAS nr.12574/87.

Conform Metodologiei Corinair, cantitatile de poluanti emisi in atmosfera de la surse mobile se calculeaza cu formula:

E= cantitatea de poluant emisa in atmosfera

FC=factor de emisie pentru fiecare poluant

EF= cantitatea de combustibil comsumata

Au fost luati in considerare factori de emisie in cazul autoturismelor (incluzand alte autovehicule tractoare excavatoare) cu masa totala egala sau mai mica de 3.5 tone, care utilizeaza motorina Euro (continut de sulf de 10 ppm) .

F= 7,40 g CO/kg combustibil

F= 14.91 g NOx/kg combustibil

F= 1.52 g PM/kg combustibil

F= 1.54 g NMVOC/kg combustibil

F= 5.2 x10-5 g Pb/kg combustibil



21

F=0.7 g SO2 /kg combustibil

Consumul mediu de motorina este estimat intre 6 l/ h/utilaj.

Aplicand formula de calcul pentru fiecare tip de poluant, ar rezulta urmatoarele cantitati de poluanti emisi:

NOx: 74,97 g/h; CO: 36 g//h; PM:7,6 g/h; NMVOC :7,74 g/h; Pb: 0.258 mg/h; SO2:3,6 g/h.

Normele legale in vigoare nu prevad valori limita pentru surse mobile sau pentru surse nedirijate libere.

Prin Legea 104 din 2011 privind calitatea aerului inconjurator , sunt prevazute valori limita pentru poluantii relevanti., pentru perioade de mediere stabilite, astfel :

Tabelul A.6.2 Valori limita prevazute in Legea 104/2011 Substanţe poluante U.M. O ora 24 h Protectia Vegetatiei -An

calendaristic si iarna (1 octombrie-31 martie)

Dioxid de sulf, SO2 µg /m3 350 125 20 Oxizi de azot, NO2 µg /m3 200 - 30 Pulberi, PM10 µg /m3 - 50 40 Monoxid de carbon,CO mg /Nm3 10* - - Plumb µg /m3 - - 0,5 * Valoare limita prevazuta pentru 8 h

Pe perioada aferenta etapei de constructie , constructorul va realiza monitorizarea emisiilor prin laborator acreditat, pe timpul functionarii utilajelor astfel incat sa se ia masuri corespunzatoare de reducere a impactului.In plus, pe parcursul lucrarilor de constructie este necesar ca viteza de rulare a mijloacelor de transport sa fie mai mica de 30 km/ora si adaptata calitatii suprafetei de rulare; transportul materialelor vrac sa va face cu prelate pentru prevenirea formarii pulberilor si reducerii emisiilor; caile de acces fiind drumuri de pamant vor fi stropite cu apa; la finalizarea etapei de constructie vor fi eliminate din zona, toate deseurile solide si se va planta gazon/ si dupa caz, perdele verzi.

Pentru reducerea la minim a impactului aferent lucrarilor de constructii pentru factorul de mediu aer se vor lua urmatoarele masuri(pct.A.3.4 )

- Intretinerea corespunzatoare a starii drumurilor.

- Reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi si praf.

- Materialele pulverulente se vor depozita astfel incat sa mi fie imprastiate sub actiunea vanturilor

- Oprirea motoarelor vehiculelor atunci cand acestea nu sunt implicate in activitati.

- Folosirea exclusiva a utilajelor si autovehiculelor cu verificarea tehnica la zi.

- Acoperirea depozitelor de materiale de constructie pulverulente sau depozitarea etansa a acestora.

- Evitarea manipularii unor cantitati mari de pamant sau agregate de cariera in perioadele cu v



22

A.6.2.2 Etapa de functionare

Posibile emisii pot rezulta de la instalatiile de climatizare si pot consta in vapori de apa si COV-uri. Aceste substante vor fi captate in instalatii de filtrare prevazut prin proiect, echipate cu filtre de absorbtie si de retinere. Avand in vedere ca proiectul prevede instalarea de panouri fotovoltaice pentru producere de energie, necesarul de energie termica prin instalarea de centrale termice(pe baza de gaz metan) sa fie redus la minim. Energia solara este considerata o energie verde si fara emisii de aceea impactul activitatii desfasurate in amplasamentul Vadu Escape , pentru factorul de mediu aer va fi minim.

Mirosul poate fi un element de disconfort dar acesta nu va exista atata vreme cat conditiile de temperatura de pastrare a pestelui vor fi corespunzatoare cu normele de igiena specifice.

A.6.3 Zgomot si vibratii

Zgomotul de la utilaje si mijloacele de transport va fi o sursa de emisie cu caracter temporar si doar pe perioada etapei de constructie. Zgomotul în timpul constructiei, incluzand pregatirea terenului, fundatii, ridicarea structurilor cladirilor, este temporar si deci, impactul asupra potentialilor receptori se asteapta sa nu fie semnificativ.

Constructorul are obligatia de a asigura buna functionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveste zgomotul. Se recomanda reducerea pe cat posibil a zgomotului si vibratiilor pentru receptorii din zona prin masuri precum evitarea mersului in gol al motoarelor, rularea cu viteze mici adaptate suprafetei de circulatie, intretinerea motoarelor utilajelor utilizate.

Vor fi respectate cerintele Ordinului 119 din 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei.

A.6.4 Managementul deşeurilor generate din activitatea de pe amplasament

Managementul deseurilor pe amplasament trebuie abordat in mod specific etapelor prin care va trece amplasamentul studiat.

A.6.4.1 Din punct de vedere al etapei de constructie activitatea de generare a deseurilor va avea un caracter temporar si limitat, iar categoriile de deseuri care vor rezulta vor fi cele specifice acestei activitati, incluzand organizarea de santier. Datorita tehnologiilor moderne utilizate cu materiale specifice zonei si prietenoase pentru mediu, cantitatile de deseuri generate vor fi minime si pe cat posibil deseuri rezultate de la excavari vor fi reutilizate ca material de umplutura.

Va mai rezulta deseu menajer, deseuri de ambalaje contaminate sau necontaminate cu substante periculoase, hartie/carton, sticla, lemn, materiale plastice, deseuri metalice, deseuri biodegradabile, deseuri metalice, deseuri de materiale de constructie.

Conform HG 856/2002 privind evidenta deseurilor, categoriile de deseuri identificate pentru etapa de constructie vor fi:



23

Tabel A.6.4.1- Categorii deseuri- Etapa de constructie Coduri deşeuri HG 856/2002

Denumirea deseu Modul de depozitare temporară

Modalităţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

Etapa de constructie 17 05 04

Pământ excavat

Se depozitează în cadrul organizării de şantier

Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului

20 03 01 Deşeuri menajere amestecate

Colectare în pubele PVC

Eliminare prin societate de salubritate

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06 15 01 10*

Ambalaje Ambalaje contaminate

Spaţii special amenajate

Valorificare cu societăţi specializate autorizate

20 01 02 Sticla Spaţii special amenajate


20 01 11 Textile(lavete, carpe, salopete uzate);

Colectare în pubele PVC


17 04 05 Deseuri metalice Se colecteaza in cadrul organizarii de santier in spatii special amenajate


Se considera un indice mediu de generare de 0,6 kg/zi/persoana.

Se iau in considerare 150 zile pe an pentru etapa de constructie

In functie de numarul de persoane existent in cadrul organizarii de santier se estimeaza o cantitate de:

0,6 kg/pers/zi x 150 zile/an x 15 pers = 1350 kg deseuri /an.

Avand in vedere ponderea fiecarei categorii de deseu si caracteristicile fiecarei categorii de deseuri se estimeaza ca va rezulta o cantitate de maxim 350 kg de deseuri care se va elimina prin depozitare finala, restul putand fi reutilizat pe amplasament ca material de umplutura si respectiv , deseurile reciclabile, vor putea fi predate la valorificatori autorizati.

Pentru perioada aferenta etapei de constructie se recomanda ca deseurile periculoase sa nu fie amestecate cu cele nepericuloase si sa fie amenajate in interiorul amplasamentului spatii pentru colectarea selectiva a deseurilor. Deseul menajer va fi colectat in ambalaje tip europubele.

Inca din etapa de constructie se va avea in vedere amenajarea prin proiect a spatiilor destinate colectarii selective a deseurilor aferente fiecarui lot in parte.



24

A.6.4.2 Pentru etapa de functionare, deseurile generate vor fi urmatoarele:

Tabel A.6.4.2-Categorii deseuri Etapa functionare Coduri deşeuri HG 856/2002

Denumirea şi tipul caracterul deşeului generat (periculos, nepericulos, inert)

Modul de depozitare temporară

Modalităţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate

Etapa de functionare

20 03 01 Deşeuri menajere amestecate

Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de Salubritate/operator zonal

19 08 13 Namol Nu se stocheaza ; vidanjare in cadrul activitatilor de curatire a bazinelor prin firma specializata

Eliminate prin societăţi specializate/autorizate

19 08 10* Uleiuri uzate si grasimi Recipiente metalice inchise Eliminate prin societăţi specializate/autorizate

20 01 01 Hârtie şi carton Colectare selectiva in spatii special amenajate si etichetate cu codul de deseu

Valorificare prin societati specializate si autorizate

20 01 02 Sticla 20 01 38 Lemn 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metalice

Conform Regulament Local de Urbanism aferent PUZ, pentru perioada de functionare sunt mentionate ca surse alternative de generare energie electrica, generatoare electrice pe baza de combustibil lichid.

Vor fi amenajate platforme betonate, imprejmuite, prevazute cu bordura pentru stocarea temprara a deseurilor. Fiecare spatiu va fi dotat cu europubele de colectare a categoriilor de deseuri: menajere, hartie/carton, plastic/metal/sticla. Totodata administratorul va incheia contracte cu firme autorizate de salubritate si de preluare si colectare a deseurilor reciclabile, astfel incat a fie prevenita acumularea de stocuri pe amplasament. Cu caracter periodic pot rezulta namoluri (19 08 13)din activitatea de curatire a bazinelor vidanjabile de colectare ape uzate. Activitatea de curatire a acestor bazine va fi asigurata de firme autorizate pentru colectarea apelor uzate, cu echipamente autorizate de tip vidanje.

Va fi interzisa cu desavarsire eliminarea deseurilor in spatii neautorizate , in ape de suprafata sau pe plaja.

Administratorul Satului pescaresc si de agroturism Vadu Escape va lua toate masurile privind respectarea cerintelor legale prevazute prin Legea 211/2011 privind regimul deseurilor.

A.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA

PLANULUI

A.7.1 Ocuparea terenurilor. Funcţiunile care ocupă zona studiată

Zona generatoare a viitorului PUZ „Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism <<VADU ESCAPE>> si introducere teren in intravilan”, este reprezentata de de parcela de teren in extravilanul Comunei Sacele , cu functiunea de teren „Neproductiv”, Ps 541/21 Lot 2/2/1/3/2 in suprafata totala de 10000 mp(1 ha). Pentru intocmire PUZ, proprietarul a obtinut Certificatul de Urbanism nr.1 din 26.01.2017 , prin care se certifica regimul juridic, regimul economic, regimul tehnic al terenului ca si obligatiile ce revin titularului.



25

Delimitarea zonei generatoare a avut la baza Extrasul aferent Cartii Funciare nr.101707, pentru terenul cu numar de cadastru 101707.

Terenul in suprafata de 10000 mp se afla in proprietatea lui GOSIU MARIAN conform contractului de dare in plata nr.2504/15.07.2015 si dezmembrat conform actului de dezmembrare nr.3408/09.09.2015 fiind compus din 9 loturi de teren:

N541/21 lot 2/2/1/3/2/1 in suprafata de 1756 mp-CF 102606

N541/21 lot 2/2/1/3/2/2 in suprafata de 1000 mp –CF102607

N541/21 lot 2/2/1/3/2/3, in suprafata de 1000 mp – CF 102608








Din punct de vedere al incadrarii in Comuna Sacele, zona se afla la estul localitatii, dincolo de satul Vadu, pe malul Marii Negre , terenul fiind pozitionat la aprox. 85.00 m de luciul apei.

Datorita pozitionarii la aprox. 85.00 m de luciul apei terenul intra sub incidenta art. 16, alin. (1), din OUG nr. 202 din 18 decembrie 2002, privind gospodarirea integrata a zonei costiere si ca urmare a impunerii de constrangeri constructive legate de cerintele OUG, lotizarea a fost propusa astfel incat lotul 2/2/1/3/2/8 sa aiba o suprafata de 2422,00 mp(incluzand loturile 2/2/1/3/2/8 si 2/2/1/3/2/9) iar suprafata edificabila sa fie prevazuta pana la limita de 150,00 ml de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege.

De asemenea terenul se afla in zona de dezvoltare durabila(economica) a Biosferei Delta Dunarii.

Pozitionarea este optima pentru realizarea unei investitii cu influente de sat pescaresc, zona litorala a Marii Negre oferind atat cadrul natural necesar , cat si un acces facil la reteaua de drumuri care face legatura cu satul Vadu.

Legislatia aplicabila in domeniu include prevederea de cod civil: “nici o proprietate nu poate fi lipsita de acces la un drum public”, iar aceasta sarcina/servitute este normal sa se asigure din suprafata terenului din care aceasta proprietate a fost dezmembrata, prin grija autorului dezmembrarii. Orice servitute cu rol de acces la un drum public va fi reglementata urbanistic cf. prevederilor prezentului PUZ sau reglementarea juridica prin servitute se va face in conformitate cu reglementarile urbanistice aprobate

Accesul in zona amplasamentului se face prin DJ226 Navodari- Corbu-Sacele si din acesta, DC 83 care asigura legatura intre Vadu si Corbu, iar de la Vadu spre teren, prin De 540.



26

In prezent, zona aferenta PUZ nu este destinata circulatiei auto sau pietonale, aceasta fiind compusa integral din terenuri cu functiunea de „Neproductiva”. Dezvoltarea ulterioara a zonei este prevazuta a se realiza prin executia cailor de circulatie auto care sa lege zonele de pe litoralul Marii Negre de localitatile limitrofe. Unul dintre aceste drumuri vizate spre o eventuala dezvoltare ulterioara este si drumul de exploatare existent pe latura de Nord Vest De 540, care va asigura accesul catre zona generatoare PUZ. Conform cadastrului CF 102607 (N541/21 lot 2/2/1/3/2/2), vecinul de pe NV a lotului este inscris ca fiind De 540 (nu face parte din cadrul zonei generatoare PUZ). Situatia din teren rezulta ca pe aceasta zona De 540 este neamenajat, dar parcelarile in zona prezinta retrageri suficiente pentru realizarea ulterioara a acestuia la o latime totala de aproximativ 9,00 m. In prezent, acesta este destinat doar traficului utilajelor cu specific agricol.

Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita de asemenea accesul mijloacelor de interventie in situatii de urgenta.

Regulamentul Local de Urbanism (R.L.U.) aferent Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) (Anexa 12) cuprinde reglementari obligatorii pentru zonele functionale(si subzonele acestora) cuprinse in zona generatoare de PUZ

ZL(ZL1 si ZL2)- Zona destinata constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica la parter

ZCP- Zona destinata Circulatiilor publice si pietonale

- ZL1: loturile 2/2/1/3/2/2, 2/2/1/3/2/3, 2/2/1/3/2/4, 2/2/1/3/2/5, 2/2/1/3/2/6, 2/2/1/3/2/7, vor avea destinatia constructiilor de agroturism cu specific de sat pescaresc si cu alimentatie publica la parter, loturi cu o suprafata de 1000 mp/lot, regim maxim de inaltime (P+M), POT max propus 25,00 %, CUT max propus 0,500;

- ZL2: loturile 2/2/1/3/2/8 si 2/2/1/3/2/9 in suprafata totala de 2244 mp vor avea destinatia constructiilor de agroturism P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica, primire si depozitare peste si produse din peste- la parter, regim maxim de inaltime (P+M), POT max propus 25,00 %, CUT max propus 0,500, iar suprafata construita nu va depasi limita de 150 ml fata de luciul apei Marii Negre.

- ZCP: lotul 2/2/1/3/2/1 1756 mp/lot va fi destinat circulatiei auto si pietonale, POT max propus 0,00%, CUT max propus 0,00

Tabel A.7.1-Bilantul teritorial existent si propus pentru terenul de 10 000 mp:

Bilant teritorial Situatia existenta Situatia propusa Suprafata % Suprafata % Teren extravilan categoria de folosinta neproductiva

10 000 mp 100 - -

Loturi propuse destinate constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc (P+M) si alimentatie publica la parter– ZL1

- - 6000 mp 60

Loturi propuse destinate constructiilor de agroturism P+M cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica, primire si depozitare peste si produse din peste- la parter – ZL2

- - 2244 mp 22.4



27

Loturi propuse destinate circulatiilor publice si pietonale-ZCP

- - 1756 mp 17.56

TOTAL 10 000 mp 100% 10 000 mp 100% PUZ-ul va cuprinde reglementari obligatorii pentru zonele functionale (si subzonele acestora) cuprinse in zona generatoare.

A.7.2 ZL – Zona destinata constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica- Utilizari, conditii de amplasare, echipare si configurare a constructiilor, amplasare cladiri, circulatii si acces

Zona ZL se subimparte in 2 subzone, in functie de conditiile de vizibilitate si acces, raportate la elementul de interes principal al zonei – litoralul Marii Negre si plaja aferenta, cele 2 subzone distincte fiind ZL1 si ZL2. Cele doua zone se disting prin functiunile admise si retragerile impuse fata de limitele laterale ale loturilor.

ZL1 – Subzona constructiilor de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica fara vizibilitate directa la litoralul Marii Negre si plaja aferenta. In aceasta subzona sunt permise constructiile de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica la parter.

ZL2 – Subzona constructiilor agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica cu vizibilitate directa la litoralul Marii Negre si plaja aferenta. Datorita proximitatii subzonei de zona de plaja invecinata, in cadrul acesteia sunt permise suplimentar fata de functiunile de agroturism cu specific de Sat Pescaresc ca si alimentatie publica, functiunile de primire si depozitare peste si produse din peste. De asemenea, in aceasta zona se impune retragerea zonei edificabile la min. 150 ml fata de luciul apei Marii Negre, respectiv min. 65 m fata de latura din Est a zonei generatoare.

1. Utilizari admise pentru zonele ZL

Tabel A.7.2.1- Utilizari admise pentru zonele ZL1 su ZL2

Nr. crt. Tipul zonei functionale

Urmatoarele utilizari vor fi admise pentru subzonele functionale:

1.1 ZL1 -functiuni de agroturism cu specific de Sat Pescaresc, functiuni pentru alimentatie publica; - parcari auto private; - zone plantate tip squar sau plantatii de aliniament;

1.2 ZL2 -functiuni de agroturism cu specific de Sat Pescaresc, functiuni pentru alimentatie publica, functiuni de primire si depozitare peste si produse din peste; -parcari auto private; -zone plantate tip squar sau plantatii de aliniament;

2. Utilizari admise conditionat

Tabel A.7.2.2- Utilizari admise conditionat pentru zonele ZL1 su ZL2

Nr. crt.

Tipul zonei functionale

Utilizari admise conditionat

2 ZL - functiuni pentru turism sezonier (vile, case de vacanta cu locuire nepermanenta, pensiuni), cu conditia asigurarii a minim 2 locuri de parcare auto in incinta fiecarui lot;

3. Utilizari interzise pentru zonele ZL din cadrul amplasamentului PUZ



28

Tabel A.7.2.3- Utilizari interzise pentru zonele ZL1 su ZL2


Utilizari interzise

3 ZL - orice functiuni care nu au legatura cu functiunea de agroturism cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publica in cazurile prezentate anterior; - orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice, ecologice si a atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, provocarea de intense aglomerari, poluari si circulatii intense si care contravin normelor de protectie stabilite local; - activitati de productie poluante sau cu risc tehnologic; - anexe pentru cresterea animalelor; - depozitare en-gros cu exceptia produselor din peste pentru ZL2; - depozitare de materiale refolosibile si platforme de colectare a deseurilor urbane; - activitati de productie care utilizeaza terenul vizibil din circulatiile publice; - depozitare de materiale inflamabile sau toxice; - autobaze, statii de intretinere si spalatorii auto; - orice lucrari de terasamente care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care impiedica colectarea si evacuarea apelor meteorice

4. Conditii de amplasare, echipare si configurare a constructiilor, circulatii si acces, parcari, aspect exterior cladiri, reguli pentru imprejmuiri

4.1 Regim pentru parcele

Tabel A.7.2.4- Regim pentru parcele


Regim parcele

4.1 ZL -Suprafata minima a parcelei pentru echipamente destinate agroturismului cu specific de Sat Pescaresc si alimentatie publice este de 1000 mp.

- Nu este permisa reparcelarea cu loturi care sa depaseasca aceasta valoare.

- Prin regulamentul aferent PUZ, se interzice reparcelarea loturilor din zona ZL (subzonele ZL1 si ZL2), in cazul in care prin dezmembrare / alipire loturile rezultate au suprafata mai mica de 1000.00 mp sau daca in urma dezmembrarii rezulta loturi care au intreaga suprafata doar in interiorul zonei de protectie a zonei costiere de 150 ml de la luciul apei Marii Negre.

4.2 Amplasarea cladirilor fata de aliniament

Prin aliniament - se defineste linia de demarcatie dintre domeniul public si proprietatea privata;

Alinierea cladirilor – linia pe care sunt dispuse fatadele cladirilor spre strada; ea poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasa fata de aceasta; in cazul in care cladirile sunt retrase in mod obligatoriu fata de aliniament, spatiul dintre limita terenului si fatada cladirii nu poate fi construit, cu exceptia imprejmuirilor, acceselor si a teraselor ridicate cu 0,40 metri fata de cota terenului amenajat. (Regulament local de urbanism PUZ)



29

Tabel A.7.2.5- Reguli de amplasare a cladirilor fata de aliniament


Amplasarea cladirilor fata de aliniament

4.2 ZL Retragerea aliniamentului propus fata de axul strazii De 540 este de 4.50m, iar amplasarea cladirilor fata de aliniamentul propus se realizeaza in regim retras, cu o distanta de 2,00 m.

Retragerea aliniamentului propus fata de axul strazii propuse din cadrul zonei ZCP este de 2,50 m, iar amplasarea cladirilor fata de aliniamentul propus se realizeaza in regim retras, cu o distanta de 2,00 m, pentru toate zonele si subzonele functionale (ZL1, ZL2).

4.3 Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor

Tabel A.7.2.6- Amplasare cladiri fata de limite parcele


Amplasarea cladirilor fata de limite

4.3 ZL1 Amplasarea constructiilor fata de limitele laterale si posterioare al parcelelor se va face retras, cu o distanta de min. 2,00 m pe fiecare latura. Amplasarea constructiilor fata de limitele Estice a loturilor se va face retras, cu o distanta de min. 20,00 m.

ZL2 -Amplasarea constructiilor fata de limitele laterale si posterioare al parcelelor se va face retras, cu o distanta de min. 2,00 m pe fiecare latura. -Amplasarea constructiilor fata de limitele Estice a loturilor se va face retras, atfel incat sa se respecte interdictia de construire pe o distanta de min. 150m de la luciul apei Marii Negre, respectiv la o distanta de min. 65,00 m fata de limita Estica a zonei generatoare.

4.4 Amplasare cladiri una fata de cealalta in cadrul unei parcele

Tabel A.7.2.7- Amplasare cladiri una fata de cealalta in cadrul unei parcele


Amplasarea cladirilor in cadrul aceleiasi parcelr

4.4 ZL Nu este permisa construirea mai multor cladiri principale pe acelasi lot; Pe un lot de teren, este permisa construirea unei cladiri principale si maxim a unei anexe. Distanta dintre imobilele situate pe acelasi teren va respecta prevederile Codului Civil cu privire la dreptul de libera vedere.

4.5 Reguli privind accesul, circulatia si stationarea autovehiculelor in zonele ZL

Prin acces carosabil se intelege accesul cu gabarit de trecere a vehiculelor dintr-o cale rutiera deschisa circulatiei rutiere (in cazuri speciale poate fi si o alee ocazional carosabila).

Prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, alei, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica potrivit legii, actelor intre vii si/sau obiceiului locului.



30

Prin „servitute de trecere” se intelege dreptul de trecere reglementat potrivit legii civile prin acte intre vii si care este instituit in beneficiul unei/unor alte proprietati.

Tabel A.7.2.8- Reguli de acces, circulatie si stationare autovehicule


Reguli privind accesul, circulatia si parcarile

4.5 ZL -Se asigura accesul carosabil direct dintr-o circulatie publica; -Accesul se va realiza in sensul satisfacerii regulilor de acces de deservire si respectarii normelor PSI in vigoare; -Accesul carosabil se va asigura pe o alee cu latime minima de 3.50m; -In toate situatiile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice pentru persoanele cu handicap locomotor

-Parcarile aferente oricarei functiuni se vor asigura in afara spatiului aferent circulatiei publice si in interiorul loturilor; -Se vor asigura min. 2 locuri de parcare auto / lot, dispus in incinta lotului, cu dimensiunile minime in plan de 2,50 m x 5,00 m. Daca lotul este prevazut cu acces neingradit la strada, accesul catre locul de parcare va fi restrictionat (prin bariera, element metalic retractabil montat pe locul de parcare, etc.) si disponibil folosirii numai de catre proprietarul lotului.

4.6 Inaltime maxim admisibila pentru cladiri, POT maxim, CUT maxim

Tabel A.7.2.9- Inaltime maxim admisibila


Numar maxim de niveluri admis POT maxim CUT maxim

4.6 ZL1 2 niveluri: P+M ; 5,00 m la cornisa 25% 0,500

ZL2 2 niveluri: P+M; 5,00 m la cornisa 25% 0,500

4.7 Aspectul exterior al cladirilor

Tabel A.7.2.10- Reguli privind aspectul exterior ala cladirilor


Reguli privind aspectul exterior al cladirilor

4.7 ZL -In toate zonele si subzonele functionale, constructiile - din toate categoriile de importanta – vor fi concepute si tratate ca elemente care fac parte din intregul ansamblu al zonei in care se integreaza, cu aspect caracteristic de sat pescaresc. – -Fatadele vor fi vopsite uniform in alb sau culori deschise, fara accente colorate intens. -Elementele din lemn vor fi vopsite in nuante specifice lemnului si protejate impotriva intemperiilor. -Se impun acoperisuri cu panta maxima de 25°, cu invelitori din olane si / sau tigla ceramica patinata toate de culoare naturala caramizie, respectiv invelitori din stuf asezat profesional, dupa metoda lipoveneasca de constructie a cherhanalelor. Sunt interzise invelitorile din alte materiale (invelitori metalice de orice fel), in nuante tari, deranjante si atipice cromatic. - Constructiile anexe usoare si cele de recreere, din lemn (pergole, foisoare pentru gratar) se vor pastra in culoarea naturala a lemnului (tratate impotriva intemperiilor) si



31

se pot acoperi cu invelitori din tigla ceramica toate de culoare naturala caramizie, sau invelitori traditionale din stuf. Sunt interzise invelitorile din alte materiale (invelitori metalice de orice fel), in nuante tari, deranjante si atipice chromatic

- Sunt permise amenajarea la parterul constructiilor a spatiilor pentru alimentatie publica, care pot avea terase descoperite sau acoperite temporar care sa depaseasca zonele edificabile, retragerile fata de limitele loturilor, coeficientul POTmax considerat. La amenajarea teraselor de acest fel se va respecta insa conditionarea privind interdictia realizarii oricaror constructii la o distanta mai mica de 150ml fata de luciul apei Marii Negre. Terasele exterioare se vor realiza din lemn si se vor acoperi cu invelitori usoare sau stuf.

- Se interzice realizarea mâinii curente si a parapetelor din inox; se vor folosi elemente din zidarie sau lemn tratat pentru o buna rezistenta impotriva intemperiilor;

- Cladirile din toate zonele functionale vor avea nivelul finit al pardoselii parterului (cota ±0.00m) la o inaltime de min. 0.70m de la cota terenului amenajat (soclu impus de 0.70m inaltime de la CTA).

4.8 Conditii de echipare edilitara

Tabel A.7.2.11- Conditii de echipare edilitara


Reguli privind echiparea edilitara

4.8 ZL -Cladirile si echipamentele specifice vor fi in mod obligatoriu racordate la retelele de alimentare cu energie electrica proiectate in lungul cailor de comunicatie rutiera si vor avea prevazuta posibilitatea de racordare la viitoarele retele publice proiectate. - Se va asigura in mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica si din surse alternative (pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica pana in momentul executiei retelei electrice in lungul cailor de comunicatie rutiera), respectiv panouri fotovoltaice amplasate pe acoperisul imobilelor proiectate, generatoare electrice cu combustibil lichid amplasate pe fiecare lot in parte, pe platforme ingradite pentru limitarea accesului.

- Zona generatoare nu este bransata la retelele edilitare principale, alimentarea cu energie electrica urmand a fi asigurata odata cu executia acesteia in lungul drumului de exploatare De540, prin bransare la cel mai apropiat punct al retelei existentei. Zona va fi racordata la reteaua electrica existenta LEA + LES 20 kV din patrimoniul ABA Dobrogea Litoral, pentru care beneficiarul a obtinut Avizul ABA DL Constanta prin adresa nr. 18853/28.09.2016, si anume posibilitatea racordarii obiectivului la linia electrica Cordon Litoral Vadu-Periboina-GuraPortitei, cu respectarea conditiilor tehnico-economice stabilite de ambele parti.

- Reteaua de bransare in cel mai apropiat punct al retelei existente, se va executa de-a lungul drumului de exploatare De540, prin linie electrica subterana (ingropata). Lungimea estimata LES proiectata este de 1490.00 m, incepand de la cel mai apropiat punct al retelei existente pana la zona generatore PUZ.

- Pentru evacuarea in siguranta a apelor menajere fiecare lot in parte va fi prevazut cu fosa vidanjabila periodic, pozitionata in apropierea cailor de comunicatie rutiere, astfel



32

incat sa se faciliteze operatiunile de vidanjare. Suplimentar, pentru loturile pe care se prevede amenajarea de imobile si cu functiune de alimentatie publica este obligatorie dotarea retelelor de canalizare cu separatoare de grasimi.

- Pentru alimentarea cu apa potabila, vor fi prevazute cu put forat, pompa de aductiune si filtre pentru asigurarea potabilitatii apei. Testele de potabilitate a apei vor fi efectuate periodic prin grija benefeciarilor.

- Incalzirea spatiilor de locuit si a spatiilor comerciale se va face prin sobe alimentate cu material lemnos, sau cu sisteme electrice de incalzire.

- Orice cladire de locuit, precum si orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere in containere; aceste amenajari se vor amplasa la marginea incintei lotului si vor gazdui containere tip.

- Retelele edilitare publice de la care se vor bransa loturile individuale, vor fi executate in lungul cailor de circulatie publica proiectate, iar dupa executie vor trece in proprietatea si administrarea operatorilor de retele tehnico-edilitare corespondenti. Retelele edilitare proprii fiecarui lot in parte (panouri solare, fose vidanjabile, separatoare de grasimi, etc) se vor executa prin grija beneficiarului si vor ramane in proprietatea acestuia

4.9 Spatii libere si plantate

Tabel A.7.2.12- Reguli privind spatiile libere


Reguli privind spatiile libere

4.9 ZL Spatiile verzi pot fi repartizate pe suprafata de teren ramasa libera dupa realizarea constructiilor si parcarilor aferente suprafetei generatoare, conform prevederilor prezentului RLU;

- se impune ca fiecare lot in parte sa respecte prevederile HCJC 152/02.05.2013 cu privire la suprafetele minime de spatii verzi, respective, suprafata minima de 50% spatiu verde din suprafata de teren pentru constructii de agroturism -sat pescaresc. Pentru majorarea spatiului verde disponibil se recomanda ca spatiile de parcare auto sa fie realizate din pavele rutiere inierbate.Spatiile verzi proiectate pot fi dispuse si pe fatadele imobilelor sub forma de gradini verticale, suprafetele acestora fiind calculata in cadrul suprafetei totale de spatiu verde.

4.10 Imprejmuiri

Tabel A.7.2.13- Reguli privind imprejmuirile


Reguli privind imprejmuirile

4.10 ZL Imprejmuirea terenului se va realiza astfel incât spre vecini sa se asigure o suprafata opaca, plina, de culoare alba, culori deschise sau culoarea naturala a materialelor de tip local, care sa nu permita vederea. - Pe laturile cu acces la strada se recomanda pastrarea accesului liber si neingradit. In



33

cazul in care se doreste realizarea imprejmuirii terenului si la strada, aceasta se va face retras de la aliniament cu 1,00 m in interiorul lotului, pentru facilitarea circulatiei pietonale in zona. - Se recomanda realizarea imprejmuirilor din materiale locale(piatra, lemn, stuf)pentru pastrarea aspectului de sat pescaresc cu o inaltime max de 1,60 m

A7.3 ZCP – Zona de circulatii auto si pietonale Zona ZCP reprezinta zona destinata amenajarii circulatiilor publice auto si pietonale.

A7.3.1- Utilizari admise

Tabel A.7.3.1- Utilizari admise ZCP


Utilizari admise

1 ZCP -circulatie carosabila cu dublu sens, pe strazi cu profil de min. 5,00 m - acces pietonal si auto pe proprietate -circulatie pietonala

A.7.3.2- Utilizari interzise

Tabel A.7.3.2-Utilizari interzisae ZCP


Utilizari interzise

2 ZCP -parcarea si stationarea autovehiculelor

CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE si CONFIGURARE A CONSTRUCTIILOR in zona ZCP

A.7.3.3- Caracteristici ale parcelelor

Tabel A.7.3.3- Caracteristici ale parcelelor ZCP


Reguli in Zona ZCP pentru parcele

3 ZCP -nu este permisa reparcelarea loturilor din aceasta zona functionala

A.7.3.4 Circulatii si accese

Tabel A.7.3.4-Circulatii si accese ZCP


Reguli in Zona ZCP pentru circulatii si accese

4 ZCP -se asigura accesul carosabil direct dintr-o circulatie publica; -accesele se vor realiza in sensul satisfacerii regulilor de acces de deservire si respectarii normelor PSI in vigoare; -accesul carosabil se va asigura pe o alee cu latime minima de 3,50 m; -in toate situatiile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice pentru persoanele cu handicap locomotor; -circulatia auto se va desfasura pe cai rutiere cu latimea minima de 5,00 m

A7.3.5 Stationarea autovehiculelor



34

Tabel A.7.3.5- Stationarea autovehiculelor ZCP


Reguli in Zona ZCP privind stationarea autovehiculelor

5 ZCP -in aceasta subzona este interzisa stationarea autovehiculelor in cadrul circulatiilor publice

A.7.3.6 Imprejmuiri

Tabel A.7.3.6- Imprejmuiri in zona ZCP


Reguli in Zona ZCP privind imprejmuirile

6 ZCP - Imprejmuirea terenului este permisa doar pe hotarul zonei generatoare; - Pe laturile cu acces la strada si la celelalte zone functionale se impune pastrarea accesului liber si neingradit.

A.7.3.7 Cerinte priving gradul de ocupare a terenurilor in zona ZCP

Tabel A.7.3.7 - POT, CUT maxim in zona ZCP


Reguli in Zona ZCP privind ocuparea terenurilor

7 ZCP - In zona nu sunt permise realizarea de constructii; POT maxim= 0,00 % CUT maxim=0,00

A.7.4 Gradul de ocupare a zonei cu fond construit

In prezent terenul studiat nu prezinta constructii, cai de comunicatii sau retele edilitare executate in momentul intocmirii PUZ. Zona generatoare nu este bransata la retelele edilitare principale, alimentarea cu energie electrica urmand a fi asigurata odata cu executia acesteia in lungul drumului de exploatare De 540, prin bransare la cel mai apropiat punct al retelei existente. De asemenea alimentarea cu energie electrica se va asigura si cu panouri fotovoltaice aferente fiecarui lot in parte si cu generatoare de curent alimentate cu combustibil lichid. Restul dotarilor edilitare vor fi asigurate local, pentru fiecare lot in parte.

Procent de ocupare a terenului (P.O.T.) – raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul terenului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor, se include in suprafata construita.

Coeficient de utilizare a terenului (C.U.T.) – raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa in unitatea teritoriala de referinta. Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu inaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite,



35

teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie.

Suprafata edificabila va fi prevazuta pana la limita de 150,00 ml de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege.

Pentru fiecare zona si parcela se vor respecta POT max si CUT max stabilit cu caracter obligatoriu.

Pentru zonele functionale ZL1 si ZL2 sunt propuse prina PUZ, P.O.T. maxim propus = 25.00%; - C.U.T. maxim propus = 0.500, care se aplica pentru cele 6 loturi de 1000 mp si pentu lotul de 2244 mp.

Suprafata edificabila din zona aferenta constructiilor destinate ZL1 si ZL2, va fi de 408 mp/lot(ZL1) si 556 mp/lot(ZL2), in total 2968 mp, care se va imparti pe cele doua subzone ZL1 si ZL2 corespunzator fiecarui lot de teren :

2968.00 mp = 6 x 408 mp (ZL1) + 556 mp(ZL2)

Pentru zona ZCP, sunt interzise constructiile permanente de orice fel; - P.O.T. maxim propus = 0.00%; - C.U.T. maxim propus = 0.000; se aplica lotului 2/2/1/3/1in suprafata de 1756 mp.

Aspecte calitative ale fondului construit- Nu este cazul, deoarece în prezent nu există fond construit pe terenul respectiv.

Fig.A.7.4.1 Teren actual in zona PUZ

Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine- Zona nu prezinta riscuri naturale sau disfunctionalitati.

Prevederile R.L.U. vor fi aplicate la eliberarea Certificatelor de Urbanism in zona reglementata.La emiterea Autorizatiilor de Construire se va asigura respectarea tuturor legilor aplicabile, care stabilesc cerinte, sarcini ori conditii speciale de utilizare a terenurilor. De asemenea, se vor lua



36

masurile pentru asigurarea securitatii si sanatatii populatiei, pentru asigurarea respectarii cerintelor de protectie a mediului, de protectie fata de riscurile naturale, de inundatii ori alunecari de terenuri, pentru protejarea si conservarea patrimoniului construit sau arheologic, natural ori peisagistic protejat.

De asemenea in zona ZCP vor fi interzise constructiile permanente de orice fel.

A.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Deoarece in prezent terenul nu prezinta constructii, cai de comunicare sau retele edilitare, nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000 nu se vor amplasa retele aeriene. Bransarea la reteaua electrica LEA +LES 20kV din patrimoniul si administrata de ABA Dobrogea Litoral se va realiza prin linie electrica subterana(ingropata), pe o lungime de 1490,00 m.

A.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI

A9.1 Durata efectivă a etapei de construcţie este estimata la max.2 ani de la obtinerea autorizatiei de constructiei(dar acesta se va desfasura numai in perioada 30 august-15 martie) . Se mentioneaza ca pentru mijloacele de transport si utilajele care vor fi folosite in etapa de constructie, constructorul va obtine Permise de acces conform reglementarilor ARBDD.

A9.2 Durata de functionare: Nedeterminata

A9.3 Durata dezafectarii: nu e cazul. In cazul putin probabil al unei dezafectari viitoare, se va stabili dupa caz cu acordul autoritatilor competente, iar terenul se va readuce la starea precedenta inceperii activitatii de agroturism.

A.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII

PLANULUI

In toate zonele si subzonele functionale, constructiile - din toate categoriile de importanta – vor fi concepute si tratate ca elemente care fac parte din intregul ansamblu al zonei in care se integreaza, cu aspect caracteristic de sat pescaresc, cu constructii anexe de recreere usoare din lemn (pergole, foisoare pentru gratar) in culoarea naturala a lemnului (tratate impotriva intemperiilor) si care se pot acoperi cu invelitori din tigla ceramica toate de culoare naturala caramizie, sau invelitori traditionale din stuf.

- in cadrul PUZ se va desfasura o activitate de agroturism cu specific de sat pescaresc, cu caracter temporar si estival.

- dezvoltarea potentialului turistic existent in zona ca alternativa la Litoralul Marii Negre - crearea conditiilor pentru desfasurarea unui agroturism care sa se desfasoare in mod durabil in zona, astfel incat sa fie prevenita poluarea mediului iar biodiversitatea sa fie protejata si sa nu fie afectata

Investitia va contribui la imbunatatirea infrastructurii turistice in zona , la desfasurarea unui turism de odihna si recreere durabil in zona, pe perioada estivala , la promovarea frumusetii zonei si la crearea de surse de venituri pentru institutiile care administreaza zona si de asemenea si pentru populatia din Comuna Sacele.



37

A.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

In cadrul amenajarii cu specific de sat pescaresc si agroturism „Vadu Escape” nu se vor desfasura activitati de productie sau procese tehnologice. Destinatia acestei locatii va fi una de recreere, odihna si liniste.

Destinatia constructiilor va fi aceea de sat pescaresc si agroturism, functiuni pentru alimentatie publica, pentru care sunt prevazute prin proiect dotari hidroedilitare asa cum a fost descris in sectiunile anterioare.

A.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE

POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PLANUL

La momentul realizarii studiului, in zona sunt cateva proiecte si activitati existente care ar putea genera un impact cumulat cu prezentul PUZ.

- Cherhanaua lui Bosoanca aflata la cca.1500 de m de zona studiata spre SV, este situata in zona plajei Corbu avand coordonatele: 44.430002 Lat N si 28.764765 Long E. Cherhanaua se afla pe parcela Ps 541/13/2 lot 2 cu o suprafata de 9906 m2, iar activitatea este sezoniera.

Se apreciaza ca pe durata de functionare planul va avea un impact minor sezonier si temporar pe durata estivala cu activitatea existenta care se desfasoara la Cherhana ; se mentioneaza ca aceasta cherhana se afla la cca 1500 m spre SV de terenul studiat iar accesul nu va fi comun, deoarece din De540 drumul se ramifica catre Cherahanaua lui Bosoanca spre SV. De aceea se apreciaza ca si din punct de vedere al accesului rutier la cele doua amplasamente, impactul va fi minor si temporar.

- Planul “Construire conducta subterana pentru transport de gaze naturale pe raza comunei Corbu-tronson 1” avand ca beneficiar Black Sea Oil&Gas Srl, se afla la sud de amplasamentul studiat in raza Comunei Corbu, Judet Constanta, la 174 ml fata de linia cea mai inaintata a marii in dreptul plajei Corbu. Conducta are o lugime de 4111 ml suprafata totala a PP fiind aproximativ de 89,40 ha. Pentru realizarea PP ARBDD a emis Decizia de emitere a Avizului de mediu nr.260/11.12.2015.In prezent planul se afla in faza de obtinere AC.

Acest plan este situat la mai mult de 3 km la sud de terenul generator de PUZ. Planul de construire conducta subterana intanzindu-se pe o suprafata de 89,40 ha. Datorita suprafetei mari planul ca atare are impact pentru zona in care este amplasat, pe durata etapei de constructie si a lucrarilor de plasare a conductei de 4111 ml lungime, ingropata. Dupa finalizarea lucrarii si acoperirea sapaturilor, impactul generat temporar va inceta.

Se estimeaza ca lucrarile aferente etapei de constructie pentru cele doua planuri nu se vor desfasura concomitent , de aceea se apreciaza ca nu va exista un impact cumulat ale celor doua planuri.

- Proiectul “Reconstructie cherhana, reconstructie locuinte pescaresti 1 si 2, reconstructie bucatarie, anexe si sala de masa” avand ca beneficiar Black Sea Transport Srl se afla la nord de amplasamentul studiat in extravilanul comunei Sacele, Judet Constanta, pe parcela Ps 543/32/3 lot 4 cu o suprafata 4,4 ha (44082 m2) si are Certificat de Urbanism emis de Primaria Sacele.

Cele doua parcele de teren Ps 543/32/3 lot 4 aferenta proiectului de reconstructie cherhana si Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2 terenul genrator de PUZ Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escapenu nu se afla in vecinatate una fata de celalalta. Impactul cumulat ar fi minor daca etapa de constructie s-ar suprapune. De asemenea, in etapa de functionare a celor doua obiective impactul



38

cumulat ar fi minor si temporar, acest lucru fiind influentat de numarul de turisti in zona care in acest moment nu poate fi apreciat.

- “Amplasare punct de debarcare si spatiu depozitare ambarcatiuni de pescuit” avand ca beneficiar SC Meduza Srl, este situat in extravilan Sacele, jud. Constanta. Conform proiect si Memoriu de prezentare are ca ipoteza de amplasare Parcela 541/21, lot 2/2/1/3/2/8 si va consta in constructii temporare din lemn, cu functiunea punct de debarcare si spatiu depozitare ambarcatiuni de pescuit, avand o suprafata de 276 m2 in cadrul lotului de teren de 1000 m2. Se face mentiunea ca acest proiect reprezinta o alternativa pentru PUZ “Amenajare constructii cu specific pescaresc si agro-turism Vadu Escape si introducere in intravilan, Comuna Sacele Parcela Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2, Judet Constanta” si este putin probabil sa aiba un impact cumulat.

- Activitatile de transport turisti, turism si pescuit commercial desfasurate de catre PA Corbu Affair, in urma consultarii datelor obtinute de la Primaria Corbu activitatea de transport turisti se desfasoara sezonier si cu caracter aleatoriu. De asemenea se mentioneaza ca nu se desfasoara regulat sau conform unui program zilnic de circulatie, acesta fiind probabil in functie de numarul de cereri din zona.

Terenul aferent PUZ este unul neproductiv asa cum rezulta din rezultatele Studiului pedologic realizat in zona si in conformitate cu Avizul nr.7315 din 13.07.2016 « Aviz pentru schimbarea categoriei de folosinta a terenului situat in Judetul Constanta, tieritoriul administrativ al Comunei Sacele »

Referitor la Comuna Sacele se pot mentiona urmatoarele aspecte :



39

- Este localizata la jumatatea distantei dintre Constanta si Tulcea, facand parte din zona litoralului romanesc, riveran Marii Negre, pe o lungime de 24.5 km.

Principalele cai de comunicatii intalnite pe raza comunei Sacele sunt:

- Cai rutiere - sunt cele mai des intalnite pe raza comunei Sacele. Printre acestea se numara: DN 22, care se intinde pe relatia Tulcea - Constanta - Vama Veche (prin Ovidiu si Navodari). Drumul National 22 formeaza limita de vest cu comunele Mihail Kogalniceanu si Cogealac a teritoriului administrativ al comunei Sacele;DJ 226, comuna Sacele fiind situata la o distanta de aproximativ 33 km de municipiul Constanta si 20 km de Navodari;

- Drumurile comunale traverseaza localitatea Sacele prin zona de sud-vest, realizand legatura intre comunele vecine. Astfel, intalnim DC 83 care realizeaza legatura intre Vadu - Corbu si Piatra si DC 85 situat pe malul lacului Tasaul, care asigura legatura intre Luminita si Piatra.

- Cai ferate - Liniile de cale ferata, si implicit gari de cale ferata, intalnite in apropierea comunei Sacele sunt urmatoarele:

-Gara Cogealac este situata la aproximativ 15 km de comuna Sacele -Gara Mihai Viteazu amplasata pe DJ 226 la o distanta de 15 km de comuna Sacele

Cu exceptia celor doua gari, teritoriul comunei Sacele este traversat de o linie de cale ferata industriala situata in partea de sud a localitatii, pe malul lacului Tasaul, care face legatura spre vest intre cariera de calcar existenta in localitatea Piatra, iar spre est platforma Midia - Navodari - Lumina - Nazarcea - Medgidia.

- Cai aeriene - la aproximativ 25 de km de comuna Sacele se afla Aeroportul International Mihail Koganiceanu, accesibilitatea catre aceasta locatie realizindu-se in mod indirect prin intermediul DC 82, DN 22 si DC in zona localitatii Sibioara spre DN 2A

Plaja Vadu

Din punct de vedere al localizarii in cadrul judetului, comuna Sacele prezinta un ridicat potential turistic, dar turismul nu s-a dezvoltat in zona datorita infrastructurii deficitare si a retelelor de utilitati nedezvoltate sau dupa caz inexistente.

Plaja Vadu este situata în zona de dezvoltare durabilă (economică) a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD).

In prezent plaja Vadu nu este introdusa in circuitul turistic, avand regim de plaja neamenajata.



40

Fig.A.12.1 Imagini 2017 plaja Vadu

Fata de plaja, terenul este amplasat la 85 ml de luciul apei Marii Negre.

In perioada estivala, din 15 iunie pana pe 15 septembrie, pe plaja Vadu are loc un turism sezonier local, neorganizat.

Turismul estival in zona, are un impact temporar prin accesul spre plaja, prin De 540 portiune de drum neamenajata, cu un numar redus de turisti.

Asa cum se descrie in sectiunile urmatoare, speciile de pasari intalnite pe plaja Vadu sunt pescarusii, specii de pasari oportuniste care nu sunt afectate de prezenta umana.

În vecinătatea plajei Vadu s-au amplasat 2 panouri, astfel: un panou de informare în extravilanul localității Vadu, la intrarea în perimetrul RBDD, pe partea dreaptă a drumului şi un altul la bifurcația drumului către zona strict protejată Grindul Chituc. Autoturismele pot fi parcate în zona punctului de colectare SC Marimar VB Company SRL.

O altă măsură adoptată de ARBDD a fost angajarea unui „Studiu de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portița, Sf. Gheorghe și Sulina în vederea reglementării activităților turistice în raport cu protecția speciilor și habitatelor costiere”.

Asa cum se mentioneaza in studiu, în zona de litoral, «s-a observat un proces intensificat de eroziune, favorizat şi de deficitul de nisip. Intensitatea procesului de eroziune a fost analizat la interfaţa zonei mare-uscat în timpul măsurătorilor făcute în perioada 1980-2003. În zona marină din R.B.D.D., s-a determinat cea mai agresivă regresie/eroziune a litoralului, 4-7 m/an în aproximativ 10-15 km (Sulina sud – Sf. Gheorghe nord, Insula Sahalin, Zaton, Portița nord - farul Portița, Grindul Chituc nord). »

Realizarea PUZ nu va afecta procesul de eroziune mentionat in studiul realizat de specialistii INCDD pentru ARBDD Tulcea.

Trebuie mentionat ca acest tip de investitii asa cum sunt prevazute si pentru plan, care folosesc elementele arhitecturale si materiale de constructie specifice zonei, tehnologii nepoluante si resurse alternative de energie(energia solara in cazul de fata), reprezinta un model de dezvoltare durabila a turismului fiind in acord cu Strategia de dezvoltare a turismului durabil pentru Delta Dunarii si cu obiectivele Planului de Management al RBDD

Teren PUZ



41

Pozitionarea terenului generator de PUZ la Litoralul Marii Negre este de asemenea propice pentru dezvoltarea de investitii cu specific pescaresc si de agroturism.

Se apreciaza ca etapa de constructie care se va desfasura in perioada 31 august- 15 martie, planul nu va afecta plaja Vadu si biodiversitatea acesteia. Titularul planului impreuna cu constructorul vor respecta toate masurile prevazute la pct. A.3.4 din prezentul studiu pentru a reduce la minim impactul asociat activitatilor de constructie pentru plaja Vadu. Asa cum s-a precizat in cadrul sectiunii prezente, suprafata edificabila este prevazuta prin RLU PUZ pana la limita de 150,00 ml de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege.

In etapa de functionare activitatea desfasurata pe terenul generator de PUZ va fi una temporara, apreciindu-se ca impactul cumulat va fi unul temporar. Titularul planului va implementa toate masurile prevazute prin RLU PUZ si va conserva cadrul natural al zonei.

« Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portița, Sf. Gheorghe și Sulina în vederea reglementării activităților turistice în raport cu protecția speciilor și habitatelor costiere” recomanda un set de masuri privind activitatile turistice in zonele de plaja neamenajata :

Asigurarea condiţiilor de cuibărit prin interzicerea recoltării, incendierii sau distrugerii sub orice formă a stufărişului;

În zonele costiere de interes turistic se pot desfășura activități de agrement, educație ecologică, filmare, în condițiile stabilite în permisul eliberat de ARBDD. Salubrizarea zonelor costiere de interes turistic din perimetrul RBDD se efectuează conform protocoalelor stabilite cu Consiliile Locale din zonă și de către operatorii economici care își desfășoară activitatea la limita zonelor costiere de interes turistic. Activitățile din zonele costiere de interes turistic se vor desfășura în afara zonei de protecție, pe baza permiselor eliberate de ARBDD. Parcarea mijloacelor de transport rutier este permisă în locurile delimitate, stabilite de consiliile locale din zonă în colaborare cu ARBDD.

Regulile de desfăsurare a activităților turistice din zonele de plajă neamenajată vor fi marcate pe panouri, de către ARBDD în colaborare cu Primăriile din zonă.

Panourile vor fi aşezate într-un loc vizibil atât în localitatea care administrează zona cât şi în zona de plajă neamenajată în care se vor desfăşura activităţile.

Regulile care trebuie respectate în zonele de plajă neamenajată vor fi prezentate şi sub formă de simboluri.

Reglementarea și monitorizarea activităților turistice se vor face în concordanță cu măsurile de protecție, conservare și monitorizare pentru speciile şi habitatele identificate.



42

Fig. A.12.2 Amplasare teren PUZ in raport cu zona si plaja Vadu

Resursele turistice naturale sunt reprezentate de relieful specific (plaja litorala a zonei costiere, vecinătatea Mării Negre), de clima ce creează ambianţă pentru activitatea de turism dar constituie şi un factor natural de cură în scopuri terapeutice (numărul mare de zile senine: 150-160, durata mare de strălucire a soarelui: 2300-2500 ore/an, regimul termic ridicat, precipitaţii reduse: 350-400 mm/an, de flora şi fauna găzduite de habitatele naturale.

Potentialul de dezvoltare al zonei este real daca vor fi valorificate valentele naturale ale zonei: apa, sol, clima, zona costiera, peisaj, biodiversitatea caracteristice Deltei Dunarii si Marii Negre cu zona litorala. Strategia de dezvoltare a zonei studiate este in stransa legatura cu strategia de dezvoltare a comunei Sacele dar si cu temele Planului de Management al Rezervatiei Bosferei Delta Dunarii, in vederea asigurarii protectiei si conservarii speciilor si habitatelor naturale din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Avand in vedere regimul si modul de executare a lucrarilor pe amplasament, modul de asigurare a utilitatilor, lucrarile de modernizare avute in vedere, se apreciaza ca planul se incadreaza in obiectivele Planului de management si Regulamentului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (art.19), fiind asigurate administrarea intereselor economice si sociale ale populatiei locale si respectarea obiectivelor de conservare si protectie a diversitatii biologice. (HG 763 din 2015 privind aprobarea Planului de Management si Regulamentului Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii)



43

Art.19:

“a) În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi: a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură, creşterea animalelor, transport naval şi rutier, prestări de servicii în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc. Planul De Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Sectiunea 3.5 Temele managementului :

« D.Turismul şi recreerea

Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure, nemijlocit, comunităţilor locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activităţi de valorificare a resurselor naturale şi mai mult, posibilitatea dezvoltării şi promovării altor activităţi economice tradiţionale precum şi a valorilor culturale, contribuind totodată la diversificarea surselor de venituri. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii privind evaluarea potenţialului turistic şi cultural şi măsurile de valorificare a acestuia. Trebuie avut în vedere, de asemenea, pericolul pe care îl poate constitui turismul neorganizat.”

« F. Dezvoltarea comunitară, implicarea populaţiei locale

O cerinţă importantă a conceptului de rezervaţie a biosferei o constituie şi implicarea comunităţilor locale în procesul de gestionare a Rezervaţiei. Această cerinţă se poate realiza atât prin adoptarea unor măsuri care să asigure accesul nemijlocit al populaţiei locale la resursele natural regenerabile, cât şi prin susţinere măsurilor care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor (îmbunătăţirea infrastructurii locale, rezolvarea problemei gestionării deşeurilor, etc.), măsuri care vor contribui la creşterea standardului de viaţă al acesteia. »

A.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE

Alte informatii relevante vor fi disponibile in cadrul Raportului de Mediu pentru PUZ „Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan” Beneficiarul nu va desfasura activitati pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii fara acordul autoritatii competente de mediu, Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, in conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului cu toate modificarile si actualizarile ultarioare, in conformitate cu legislatia privind activitatea Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” si in conformitate cu regulile stabilite prin acte de reglemntare specifice, cum sunt:

-Legea 122 din 18 iulie 2014 pentru completarea si modificarea Legii 82/1993 privind privind constituirea Rezervatiei Biosferei” Delta Dunarii”

-HG 1217 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"gea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării”, modificată şi completată ructurii organizatorice ale Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”



44

- Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării”, cu modificarile şi completarile ulterioare.

- HG 763/2015 privind aprobarea Planului de Management și Regulamentului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării

- Ordinul 1177/03.10.2017 privind aprobarea componentei si atributiilor Consiliului consultativ de administrare al Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”.

- Hotărârea Guvernului 538 din 08 iulie 2015 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI/ PLANULUI

Planul Urbanistic Zonal “Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan” este situat in Comuna Sacele, i n interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării, ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim -Sinoie si in vecinatatea ROSCI0066 Delta Dunarii Zona marina si ROSP0076 Marea Neagra. Pe terenul geneartor de PUZ si in vecinatate au fost identificate exemplare de plante care fac parte din habitatele de interes comunitar 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena-habitat prioritar, 1210 Vegetatie anuala la malul marii, 2110 Dune mobile embrionare, 1410 Pajisti halofile mediteraneene.

Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional- Sectiunea III Zone protejate, (Delta Dunarii 580 000 ha poz.A, Judetele Tulcea si Constanta) respectiv prin HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 , aprobate prin Legea 49/2011, au ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „în situ” a bunurilor patrimoniului natural OUG nr.57/2007, instituie un regim diferenţiat de protecţie conservare şi utilizare potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

- de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; - de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; - de interes comunitar sau situri Natura 2000 situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică. - de interes judeţean sau local stabilite numai pe domeniul public sau privat al unităţilor administrativ teritoriale.

http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/LEGE_82-1993-varianta_2017.pdf

http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/LEGE_82-1993-varianta_2017.pdf



45

Fig.B.1 –Localizarea Sat pescaresc Vadu fata de siturile Natura 2000 Ordinul MMDD nr. 1964/2007, completat si modificat de Ordinul 2387/ 29 septembrie 2011, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza



46

recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

HG nr. 1284/24.10.2007, modificat de HG 971/5 octombrie 2011 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.

Conform definiţiei oficiale dată de Uniunea Europeană, "Natura 2000" este o reţea de arii protejate care se întinde pe suprafaţa întregii Europe, reţea creată pe criterii ştiinţifice, prin care se urmăreşte stoparea pierderii celor mai importante specii de animale şi plante, precum şi de habitate, prin protejarea lor pe termen lung. Scopul acestei reţele este să protejeze şi să administreze pe teritoriul lor natural, specii şi habitate aflate în pericol de dispariţie, în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţe.

Declararea siturilor Natura 2000 (zone naturale protejate) nu înseamnă protecţie strictă, se acceptă desfăşurarea activităţilor de dezvoltare durabilă, dar care să permită protejarea acelor situri. Altfel spus, activitătile umane, inclusiv ca cele din zona generatoare de PUZ, de agroturism dacă sunt puse în aplicare în mod durabil, nu vor afecta conservarea habitatelor si a speciilor.(2)

Astfel, Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC sau ASC) - constituite conform Directivei Habitate -Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, adoptata la 21 mai 1992 - arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA sau ASP) - constituite conform Directivei Păsări - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

Din punct de vedere legislativ, Natura 2000 include cele două Directive principale: Directiva Păsări şi Directiva Habitate.Directiva Păsări si Directiva Habitate sunt principalele instrumente legislative pentru a asigura conservarea si utilizarea durabilă a naturii în UE, în special prin intermediul retelei Natura 2000 de zone foarte valoroase din punctul de vedere al biodiversitătii. Directivele sunt elemente cheie ale strategiei UE privind biodiversitatea, care urmăreste să atingă obiectivul principal al UE de „stopare a pierderii biodiversitătii si a degradării serviciilor ecosistemice din UE pânăîn 2020 si refacere a acestora în măsura posibilului”.De asemenea, acestea sunt esentiale pentru îndeplinirea angajamentelor globale ale UE asumate în temeiul Conventiei privind diversitatea biologică, încheiatăla Nagoya în octombrie 2010.

Conform acestui cadru legislativ activităţile realizate într-un mod durabil care nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar sunt permise in urmatoarele conditii:

- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general; - utilizarea celor mai bune practici în agricultură; - reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO; - practicarea turismului ecologic, etc.;

2 Raport privind stadiul si tendintele privind tipurile de habitat si speciile vizate de Directiva privind habitatele si Directiva privind păsările pentru perioada 2007-2012 în conformitate cu articolul 17 din Directiva privind habitatele si cu articolul 12 din Directiva privind păsările .



47

B.1.DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR,

SUPRAFATA, TIPURI DE ECOSISTEME,TIPURI DE HABITATE si speciile care pot fi

afectate de implementarea planului

Teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, delimitat conform Legii 82/1993 actualizata de Legea nr.122/2014 are o suprafata totala de cca. 580000 de hectare si este amplasat in SE Romaniei, cuprinzand Delta Dunarii propriu-zisa, Complexul lacustru Razim - Sinoie, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, inclusiv zona inundabila Somova - Parches, lacul Saraturi - Murghiol si zona marina cuprinsa intre litoral si izobata de 20 m.

Pozitie geografica a rezervatiei are urmatoarele coordonate(de la Vest, la Est, la Nord si la Sud): -28º10’50’’Longitudine Estică (Cotul Pisicii) - 29º 42’ 45’’ Longitudine Estică (Sulina) - 45º 27’ Latitudine Nordică (braţul Chilia, km 43) - 44º 20’ 40’’ Latitudine nordică (Capul Midia). Prin rezervatie trece si latitudinea de 45°; Limitele rezervatiei sunt satbilite prin HG 230/2006

Din punct de vedere biogeografic zona Deltei Dunarii se suprapune peste bioregiunile : stepica si pontica. Are 2 ecosisteme majore: - delta umeda temperata- zona marina de coasta

Fig.B.1.1-Harta Romaniei cu regiunile biogeografice

Potrivit legii, Delta Dunarii are regim de rezervatie a biosferei (1990), de sit natural cu valoare de patrimoniu natural mondial (WHNS) prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural în decembrie 1990, de zona umeda de importanta internationala (sit Ramsar-R)(1991), Sit de Importantanta Comunitara(SCI), Arie de Importanta Avifaunistica (AIA/SPA) , care se intinde in judetele Tulcea si Constanta.

Astfel, in conformitate cu Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu completările şi modificările ulterioare:

„„Se constituie Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", denumită în cele ce urmează rezervaţie, zonă de importanţă ecologică naţională şi internaţională, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol – Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la



48

Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m. Limita continentală a Rezervaţiei este reprezentată de contactul Podişului Dobrogean cu zonele umede şi palustre.”

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării", Anexa nr. 2, Cap. 1, Art. 3:

“Valoarea patrimoniului natural al rezervaţiei este recunoscută prin includerea acestuia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1990), prin declararea ei ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apa în cadrul Convenţiei Ramsar (septembrie 1991) la care România a aderat prin Legea nr. 5/1991, şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991), în cadrul Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO, şi acceptată de România prin Decretul CPUN nr. 187/1990”

Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului de management ecologic aplicat în teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea în anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reînnoita in 2005).

Delta Dunarii are statutul de Rezervatie a biosferei pentru intreaga sa suprafata . Este una din cele mai mari zone umede din lume si habitat pentru numeroase pasari acvatice. Cu suprafata de 580000 ha, acopera 87,3% din suprafata de rezervatii tip biosfera ale Romaniei.

Zonele umede3 de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice - Ramsar.

Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare, cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO. Siturile de importanţă comunitară (SCI) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale şi/sau populaţiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele Directivelor UE. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană. Ariile de protecţie specială avifaunistică (SPA) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce întro stare de conservare favorabilă 3 Planul de Managegement si Regulamentul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii



49

habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice. Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare. Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană.

Fig.B.1.2- Harta rezervatiilor tip biosfera

In cadrul suprafatei totale de 580 000 ha a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt delimitate urmtoarele zone :

zone strict protejate (20 de arii cu regim strict de protectie) cu o suprafata de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie

zone tampon cu regim diferentiat de protectie avand o suprafata totala de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate

zone de dezvoltare durabila(zone economice), in care se pot desfasura activitati economice prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, in limitele capacitatii de regenerare a resurselor naturale; acestea impreuna cu zonele economice reprezinta o suprafata de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane . Zonele economice au fost constituite din suprafetele din Rezervatie ramase dupa constituirea zonelor strict protejate si a celor tampon

zone de reconstructie ecologica, avand o suprafata de 15 712 ha, in cadrul carora impactul

produs de activitatea umana sau de anumite fenomene natural au condus la degradarea

ecosistemelor naturale; sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei

desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind

mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.



50

Zonele strict protejate de pe suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt prezentate in continuare :

Tabel B.1.1.1-Zonele strict protejate ale RBDD

Fig.B.1.3- Zonele strict protejate de pe teritoriul RBDD

Zone strict protejate, suprafata, cod Zone strict protejate, suprafata, cod 1. ROŞCA - BUHAIOVA (9 625 ha) cod 2.750 2. PĂDUREA LETEA (2 825 ha) cod 2.751 3.Grindu si Lacul RĂDUCU (2 500 ha) cod 2.752 4. Lacul NEBUNU (115 ha) cod 2.753 5. Complexul VĂTAFU - LUNGULEŢ (1 625 ha) cod 2.754 6. PĂDUREA CARAORMAN (2250ha) cod 2.755 7. SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha) cod 2.749 8. ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha) cod 2.756 9. INSULA POPINA (98 ha) cod 2.757 10. SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha) cod 2.758 11. PERITEAŞCA- LEAHOVA (4125ha) cod 2.759 12. CAPUL DOLOŞMAN (125 ha) cod 2.760 13. GRINDUL LUPILOR (2 075 ha) cod 2.347 14. ISTRIA - SINOIE (400 ha) cod 2.349 15. GRINDUL CHITUC (2 300 ha) cod 2.346 16. Lacul ROTUNDU (228 ha) cod 2.763 17.Lacul POTCOAVA (625 ha) cod 2.761 18.Lacul BELCIUG (110 ha) cod 2.762 19. INSULA CEAPLACE (117 ha) cod 2.2009 20. PRUNDU CU PĂSĂRI (187 ha) cod 1.2009



51

Zona aferenta PUZ – “Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan, comuna Sacele” nu se afla in interiorul zonelor strict protejate, al zonele tampon sau al zonelor de reconstructie ecologica de pe teritoriul RBDD, PUZ-ul face parte din zona de dezvoltare durabila(zona economica) a Rezervatiei, asa cum se mentioneaza in Certificatul de Urbanism nr.1 din.2017 emis de Primaria Comunei SACELE, nu este inclusa in niciuna din zonele strict protejate ale RBDD si se afla la limita zonei costiere marine, la cca 85 ml de luciul apei Marii Negre. Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecția paralelei de 45°N (deci la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord) cu meridianul de 29°E, aproximativ între delta propriu-zisă și Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.

O caracteristică importantă este și aceea că Dunărea, pe cei 2 860 km lungime și 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfășurare latitudinală, de la influențe ușor oceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat. Această poziție a Dunării, cu drenarea prin afluenții săi, a două formațiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii și Carpații, are influențe asupra regimului hidrologic în zona de vărsare, adică asupra deltei. Dacă la această caracteristică a bazinului Dunării se ia în considerare Marea Neagră în care se varsă, cu trăsăturile specifice – morfobatimetrice (platformă continental extinsă) și dinamica apei (maree, seișe, curenți, valuri), se pot intelege procesele de consolidare și evoluție, în timp, a teritoriului deltaic.Față de condițiile care favorizează formarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagră s-au întrunit cel puțin patru condiții și anume: existența golfului limanic de formă aproximativ triunghiulară platforma continentală (șelful) care are adâncimi de câțiva metri la țărm și se adâncește treptat spre povârnișul continental până la 180 – 200 m pe o distanță de 180 km; amplitudinea mică a mareelor, între 9 – 11 cm; curenți litorali care aduc material aluvionar din țărmul nord-vestic și îl blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabilă de aluviuni transportate de Dunăre. Aceste condiții au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadrată atât la forma triunghiulară cât și la cea barată (prin cordonul inițial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât și al repartiției geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversității ridicate a florei și faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziția geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum și influențele refugiilor estice, mai pronunțate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influență a avut și specificul genezei Deltei Dunării. Se știe că aceasta și-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre și terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică (ce cuprinde întreaga Europă, partea de nord a Africii și Asia fără India și Indochina), subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, și anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce privește Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparținând atât regiunilor marine litorale cât și celor pelagice. Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine și costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderență din cele mediteraneene și estice.



52

Delta Dunarii este una din cele mai complexe zone umede cu peste 30 tipuri de ecosisteme in care traiesc 7405 specii , din care:

2383 specii de floră : 917 plante inferioare si 1466 plante superioare. Cca.70 % din vegetatie

este reprezentata de stuf (Phragmites australis), papura(Typha angustifolia), plante acvatice

Nufarul(Nymphea sp., Nuphar), ciulin de balta(Trapa natans),paduri de salcii cu mai multe specii de

salcie(Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba, Salix cinerea), specii de stejar si frasin, plante halofile,

plante plutitoare.

4029 specii de faună : rotifera(479 specii), moluşte(84specii); crustacee(223 specii)

insecte(2244specii); viermi (255 specii); ;arahnide(168 specii); insecte(2260) diplopode(8 specii), peşti

(135 specii); amfibieni si reptile (22 specii); - păsări (341 specii inregistrate) ; mamifere (54 specii),

incluzand specii de importanta conservative europeana.

Prin Conventia de la Berna sunt protejate 313 specii de pasari(din totalul celor 331), 22 specii de

mamifere(dintre care 7 strict protejate) si 24 specii de pesti(dintre care 22 strict protejate)

Sit Natura 2000 în conformitate cu prevederile din HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 şi din Ordinul MMP nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Informatiile privind Ariile Naturale Protejate Natura 2000 SCI Delta Dunarii si SPA Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie sunt furnizate de Formularele Standard ale H.G 1284/ 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica modificata prin HG 971 din 5 octombrie 2011 si a Ordinului 1964/ 2007 modificat si completat de Ordinul 2387 din 29 septembrie 2011 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

Fig B.1.4- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Limite arii protejate SCI si SPA



53

B1.1 Date despre Situl Natura 2000 - ROSCI0065 Delta Dunării (data actualizarii

Formularului Stanadard Natura 2000: luna 11, anul 2016)

-Coordonatele sitului: Longitudine: 29.0150277 Latitudine : 45.0024166 -Suprafata sitului: 453645.50 ha -Delta Dunarii se afla in regiunea administrativa Sud-Est RO22. -Din punct de vedere biogeografic, 50.20% din suprafata sa este reprezentata de regiunea pontica si 49.80% este stepica. Delta Dunarii se gaseste pe teritoriile judetelor Tulcea, Constanta si Galati dupa cum urmeaza:

Judet Tulcea: 93%: Babadag(21%); Baia(1%); Bestepe(45%); CA Rosetti(>99%) ; Ceamurlia de Jos(47%); Ceatalchioi (99%); Chilia Veche (>99%); Crisan (99%); Grindu (9%); Isaccea(25%); Jurilovca (67%); Luncavita (1%); Mahmudia(66%); Maliuc (98%); Marea Neagra (<1%); Mihai Bravu(1%) ; Murighiol(88%); Niculitel (1%); Nufaru (40%);Padina(>99%);Sarichioi (50%);Sfantu Gheorghe(>99%); Somova (54%); Sulina (99%);Tulcea (31%);Valea Nucarilor(28%). Jud. Constanta: 7%: Corbu(48%);Istria (68%);Mihai Viteazu (59%);Sacele(10%) Jud.Galati: Galati(<1%)

- Date despre Relief: ROSCI0065 este o suprafață întinsă, netedă, având o altitudine medie de numai 0,31 m. Părțile joase din incinta regiunii se află în albiile brațelor, precum și a lacurilor. Cea mai mare parte a terenului este reprezentată de zonele umede: bazine acvatice și stufării (circa 3.446 kmp, incluzând circa 1.300 kmp de lacuri, canale, bălți și mlaștini, circa 1.750 kmp de stufării și circa 396 kmp de eleștee pentru piscicultura). O suprafața importantă este utilizată pentru agricultură (circa 615 kmp) incluzând teren arabil în amenajări agricole îndiguite ( circa 388 kmp) și pășuni (circa 226 kmp). Pădurile ocupă circa 228 kmp incluzând si circa 65 kmp de amenajări silvice îndiguite. Apele marine (circa 1.405 kmp) sunt alcătuite din zona de coastă a Mării Negre, păna la izobata de 20 m.

- Date despre Clima: Proximitatea Mării Negre are influență asupra climatului continental – temperat al rezervației. Media anuală a temperaturii aerului are valori moderate cu creștere ușoară dinspre vest spre est. Numărul zilelor de iarnă variză între 15, pe litoral și 20 în partea de vest. Brumele apar din octombrie și până în aprilie iar numărul zilelor de îngheț este diferențiat în funcție de zonă de la est la vest. Numărul zilelor de îngheț variază între 30 și 60 în anii mai călduroși și ăntre 84 și peste 100 în anii mai geroși. Valoarea precipitațiilor anuale este cuprinsă între 400-500 mm, în parte de est și între 300-350 mm, in partea de vest. Acțiunea vântului se resimte aproape în tot cursul anului (80%) predominând vânturile din direcția nordică, în special de-a lungul coastei, dar și vanturile din sud, în special în interiorul deltei.

- Date de pedologie si geologie: Caracteristica generală a solurilor deltei este dezvoltarea redusă a profilului de sol şi diferenţierea slabă a orizonturilor genetice. Cu excepţia procesului de bioacumulare şi a celui de salinizare, celelalte procese care acţionează în deltă (formarea de sedimente calcaroase şi turbe, depunerea continuă de noi aluviuni, reducerea intensă a compuşilor fierului, formarea de sulfuri în depozite organice etc.) sunt mai curând procese geochimice şi sedimentogenetice decât pedogenetice. Cu toate acestea bioacumularea este suficient de intensă încât să confere părţii superioare a depozitelor, fie submerse, fie subaeriene, unele atribute de bază ale fertilităţii proprii unui înveliş de sol. Excepţie fac doar nisipurile mobile şi sedimentele din delta marină. În Delta Dunării se întâlnesc următoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, la care se mai adaugă antroposoluri şi nonsoluri.



54

Fig.B.1.5-Delimitarea ROSCI0065



55

Fig B.1.6- Localizarea Sat pescaresc “Vadu Escape” fata de siturile Natura 2000-Detaliu

-Conditii hidrologice: Subsistemul hidrologic constituie, prin materializarea circulaţiei apei, componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic.



56

Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe, au evoluat în decursul timpului în funcţie de factorii neotectonici şi de intensitatea procesului de colmatare. Procesul de autoreglare a subsistemului hidrologic în condiţii naturale a fost, începând cu primele lucrări de corectare a braţului Sulina, perturbat şi dirijat în scopuri economice. În aceste condiţii pe lângă gârlele naturale au apărut numeroase canale care să asigure o circulaţie eficientă a apelor în anumite părţi ale deltei, pentru îmbunătăţirea producţiei piscicole în regim natural. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru stuficultură, piscicultură, agricultură şi silvicultură, impunându-se realizarea unor căi de legătură pe ape şi de drenaj în interiorul acestora. În aceste condiţii reţeaua de canale a devenit mult mai complexă, iar multe gârle care aveau un anumit rol în funcţionarea sistemului deltaic au fost anihilate.

Dunarea aduce un volum imens de apa si odata cu acesta saruri minerale dizolvate, material aluvionar si energie, ce constituie baza materială a sistemului Deltei, care se diferenţiază în numeroase ecosisteme (biotopi si biocenoze).

Situl ROSCI0065 Delta Dunarii conserva 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare, care ofera conditii optime pentru urmatoarele specii de interes comunitar:

7 specii de mamifere – Castor fiber(Castorul), Lutra lutra, Mesocricetus newtoni(Hamsterul-românesc), Mustela eversmannii, Mustela lutreola, Spermophilus citellus(Popanadau), Vormela peregusna

2 specii de amfibieni- Bombina bombina, Triturus dobrogicus

3 specii de reptile – Emys orbicularis, Testudo graeca, Vipera ursinii

4 specii de pesti – Alosa immaculata(Scrumbie de Dunare), Alosa tanaica (Rizeafca), Aspius aspius(Aun), Cobitis taenia(Zvârluga), Gobio albipinnatus (Porcusor de nisip), Gobio kessleri (Petroc), Gymnocephalus baloni(Ghibort de râu), Gymnocephalus schraetze (Raspar), Misgurnus fossilis, (Chiscar,Tipar) Pelecus cultratus (Sabita), Rhodeus sericeus amarus (Boarca), Sabanejewia aurata(

Dunarita), Umbra krameri (Tiganus), Zingel streber (Fusar), Zingel zingel (Fusar mare,Pietrar),

9 specii de nevertebrate – Anisus vorticulus, Arytrura musculus, Catopta thrips, Coenagrion ornatum, Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Morimus funereus, Ophiogomphus cecilia

5 specii de plante - Aldrovanda vesiculosa, Centaurea jankae, Centaurea pontica, Echium russicum, Marsilea quadrifolia

Cele 7 habitate prioritare de interes comunitar sunt:

62C0* Stepe ponto-sarmatice; 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perenă (dune gri); 1150* Lagune costiere; 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus; 40C0* Tufărisuri de foioase ponto-sarmatice; 1530* Pajisti si mlastini sărăturate panonice si ponto-sarmatice; 6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros.

Caracteristicile sitului, descrierea celor 29 habitate ca si starea lor de conservare sunt prezentate in continuare:



57

Tabel B.1.1.2-Tipuri de habitate prezente si evaluarea sitului ROSCI0065 in ceea ce le priveste( date preluate din Formularul Standard Natura 2000 –actualizat Sectiunea 3.1)

Cod Natura 2000

Acoperire [ha]

Tipuri de habitate

Calitate date

Ev.AIBICID Evaluare AIBIC

Reprezentare Supraf rel

Conservare

Global

1110 4536 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

BUNA B C B B

1150* 9072 Lagune costiere BUNA B A B B

1210 4536 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

BUNA A A B B

1310 4536 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizează terenurile umede si nisipoase

BUNA B A B B

1410 4536 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

BUNA A A A A

1530* 4536 Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

BUNA B C B B

2110 4536 Dune mobile embrionare (in formare) BUNA B A B B 2130* 22682 Dune fixate cu vegetatie herbacee

perena (dune gri) BUNA A A A A

2160 4536 Dune cu Hippophae rhamnoides BUNA A A A A 2190 4536 Depresiuni umede intradunale BUNA A A A A 3130 4536 Ape statatoare oligotrofe pana la

mezotrofe, cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto- Nanojuncetea

BUNA A A A A

3140 4536 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta�ie bentonicˇ de specii de Chara

BUNA B A B B

3150 45364 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

BUNA A B A A

3160 4536 Lacuri distrofice si iazuri BUNA B B B B

3260 9072 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

BUNA A A A A

3270 4536 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

BUNA A A A A

40C0* 4 Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice BUNA C C B C

6120* 4536 Pajiı ti xerice pe substrat calcaros BUNA A C A A

62C0* 4536 Stepe ponto-sarmatice BUNA A C A A

6410 4536 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

BUNA B C B B

6420 0 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion

BUNA A A B B



58

6430 136093 Comunitati de lizieră cu ierburi inalte higrofile, de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

BUNA

A A A A

6440 4536 Pajisti aluviale din Cnidion dubii BUNA B C B B

6510 4536 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

BUNA

B B B B

7210* 4 Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus BUNA

B A B B

91AA 9 Vegetatie forestieraˇ ponto-sarmaticaˇ cu stejar pufos

BUNA

C C B C 91F0 3629 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

BUNA

A B A A

92A0 13609 Zvoaie cu Salix alba Si Populus alba BUNA

A A A A

92D0 907 Galerii ripariene si tufirisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)

BUNA

B A B B

Explicarea termenilor din tabele

REPREZENTATIVITATE/REPREZENTARE- gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat.Sistemul de ierarhizare folosit este urmatorul: A: reprezentativitate excelenta B: reprezentativitate buna C: reprezentativitate semnificativa D:prezenta nesemnificativa SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national.Acest criteriu este exprimat in procente “p”: A: 100 ≥ p > 15% B: 15 ≥ p > 2% C: 2 ≥ p > 0 STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructive.Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:

i) gradul de conservare al structurii I: structura excelenta II:structura bine conservata III: structura medie sau partial degradata

ii) gradul de conservare al functiilor I: perspective excelente II:perspective bune III:perspective moderate sau nefavorabile

iii) posibilitatile de refacere I: refacere usoara II: refacere posibila cu effort mediu III:refacere dificila sau imposibila



59

Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea: A:conservare excelenta= structura excelenta( i I), indifferent de clasificarea dupa celelalte doua criterii= structura bine conservata(i II) si perspective excelente(ii I), indiferent de clasificarea dupa al treile criteriu B: conservare buna= structura bine conservata(i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu= structura bine conservata(i II) si perspective moderate sau nefavorabile(ii III) si refacere usoara(iii I) sau refacere posibila cu effort mediu(iii II)= structura medie sau partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si refacere usoara(iii I) C: conservare medie sau redusa= toate celelalte combinatii EVALUARE GLOBALA: evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al conservarii tipului de habitat natural respectiv A: valoare excelenta B: valoare buna C: valoare considerabila

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din Anexa II (in conformitate cu Sectiunea B Anexa III a Directivei Habitate):

POPULATIE: marimea si densitatea populatiei specie prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national.Se foloseste un model progresiv dupa cum urmeaza: A: 100 ≥ p > 15% B: 15 ≥ p > 2% C: 2 ≥ p > 0 D: populatie nesemnificativa

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere.Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

i)gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie I elemente in stare excelenta; II elemente bine conservate; III elemente in stare medie sau partial degradata

ii) posibilitatile de refacere I: refacere usoara II: refacere posibila cu efort mediu III:refacere dificila sau imposibila

Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii A:conservare excelenta= elemente in stare excelenta( i I), indifferent de clasificarea posibilitatii de refacere B:conservare buna= elemente bine conservate(i II) indifferent de clasificarea posibilitatii de refacere= elemente in stare medie sau partial degradata(iIII) si usor de refacut(ii I); C: conservare medie sau redusa= toate celelalte combinatii

IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normal a specie: A: populatie aproape izolata: B: populatie neizolata dar la limita arii de distributie; C: populatie neizolata cu o arie de raspandire extinsa



60

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea specie respective A: valoare excelenta B:valoare buna Categorizarea speciilor conform Listei rosii IUCN: EX (extinct) – Dispărută, Extinctă EW (extinct in the wild) – Dispărută din sălbăticie, Extinctă în sălbăticie, Dispărută din natură CR (critically endangered) – În pericol critic de dispariție, În pericol mare de dispariție, Critic amenințată cu dispariția EN (endangered) – În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția VU (vulnerable) – Vulnerabilă NT (near threatened) – Aproape amenințată cu dispariția, Potențial amenințată cu dispariția LC (least concern) – Neamenințată cu dispariția , Cu probabilitate mică de dispariție DD (data deficient) – Date insuficiente NE (not evaluated) – Neevaluată, Starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI 0065 Delta Dunarii Avand in vedere configuratia morfohidrografica, asociatiile floristice si faunistice, impactul activitatilor antropice in decursul timpului, in Rezervatie au fost identificate 2 categorii de ecosisteme:

ecositeme naturale partial modificate de om; ecositeme antropice.

Corpuri de apa cuprind apele curgatoare(Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie active a apei, canale din zone naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare(lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb active de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate(lacuri isolate), lagune costiere(lagune cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere) Zone umede include vegetatia acvatica limitrofa(stufarisuri, plauri, formatiuni de salcii de pe maluri, pasuni de pe maluri inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii isolate). Paduri, tufisuri, vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate(paduri mixte de stejari), tufisuri si vegetatie ierboasa, (pajistile de stepa, lunci de pe grinduri marine, lunci de pe campiile cu loess, tufisuri si vegetatie ierboasa de pe solul calcaros) si zonele deschise cu sau fara vegetatiesaraca(dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate, plaje). Zone cu vegetatie putina sau lipsite de vegetatie formate din dune, cordoane litorale, plaje litorale Ecosistemele antropice sunt formate din: Amenajari –amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raurilorjari piscicole, alte amenajari, poldere abandonate. Orase si sate asezari urbane rurale

Amplasamentul propus pentru realizarea lucrarilor conform PUZ se afla in extravilanul comunei Sacele intr-un ecosistem existent antropic cu teren de folosinta neproductiva. Descrierea Habitatelor Natura 2000 prezente in cadrul ariei de interes comunitar ROSCI0065 Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform formularului standard NATURA 2000 sunt:

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1) Bancurile de nisip sunt forme topografice inăltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent



61

submerse si predominant inconjurate de ape mai adânci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insă depozite cu granulometrie mai mare, incluzând prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la mică adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

2) Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

3) Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu “suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” (habitatul 1140) si “recife” (habitatul 1170). De asemenea, bancurile de nisip pot constitui o componentă a habitatului 1130 (estuare) si a habitatului 1160 (brate de mare si golfuri mari putin adânci). In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele forme:

nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zoostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorală de spargere valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slaba de mal

nisipuri medii sub formă de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot devein emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe);

nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tărm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum;

nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate, sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris;

nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezints sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri;

galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase natural expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa;

„camca” de la gurile Dunării se intâlneste in zonele adăpostite, de mică adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Datorita stagnarii si descompunerii, conditiile hipoxice sau anoxice determina instalarea unei faune de crustacee amfipode, viermi policheti si nematode. Acest habitat are o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste in zona generatoare de PUZ.



62

1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului 1) Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus de

curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). 2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus

repens, Potentilla anserine(Coada racului) si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.

Fig.B.1.1.1- Vegetatie specifica habitatului 1210

Fig B.1.1.2-Poze de la limita amplasamentului Sat pescaresc Vadu Escape(catre plaja) iarna si vara(2016-2017)

3) Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate

pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insă astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, după caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare). Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha.



63

Acest tip de habitat se intalneste in zona tarmului Marii Negre la limita terenului studiat, reprezentata de plaja Vadu. In cadrul vegetatiei intalnite in zona tarmului s-a identificat Eryngium maritimum. Aceasta planta este caracteristica si habitatului 2110 (dune mobile embrionare). In zona plajei Vadu starea de conservare a acestui habitat este apreciata ca nefavorabila, de aceea se vor avea in vedere masuri de reducere a impactului si de conservare a sa, pe perioada implementarii PUZ. 1310 Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

1) Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae. Subtipuri: 15.11 – Pajisti de brancă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizează zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. 15.14 – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizează zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate (15.A) din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

2) Plante: 15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima; 15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementatrea PUZ. Acest habitat a fost identificat in zona plajei Vadu 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides

1) Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.

2) Plante: Hippophaë rhamnoides. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 2190 Depresiuni umede intradunale

1) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice. Subtipuri: 16.31 – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. 16.32 – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta.



64

16.33 – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. 16.34 – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). 16.35 – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1) Pajisti cu Molinia din zona de câmpie până in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate. Subtipuri: 37.311: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion); solul este uneori turbos si devine uscat, vara; 37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

2) Plante: 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.

3) In unele regiuni, aceste pajisti sunt in contact direct cu comunitati de Nardetalia. In pajistile cu Molinia de pe vaile raurilor se observa o tranzitie catre alianta Cnidion dubii. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

1) Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

2) Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 0 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul câmpiilor, pâna la cel montan si alpin

1) Subtipuri: 37.7 – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion



65

fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); 37.8 – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin,apartinand clasei Betulo-Adenostyletea.

2) Plante: 37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa; 37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

3) Comunităti similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor (in Valonia – Belgia, de exemplu).

Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunităti de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.

Zonele intinse de pajisti umede abandonate si comunitătile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera etc. nu ar trebui luate in considerare

Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 136093 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat aferent PUZ.

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

1) Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continentale pana la subcontinentale.

2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

3) Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse. Acest aspect trebuie luat in considerare in procesul de selectare a siturilor. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele să infloreasca si, dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

3) Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha.



66

Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 3130 Ape statatoare oligotrofe pâna la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

1) Subtipuri: 22.12 x 22.31 - vegetatie scunda perena, acvatică pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa – uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae; 22.12 x 22.32 - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea. Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

2) Plante: 22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum; 22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Zonele cu un regim hidrologic variabil, lipsite periodic de vegetatie din cauza distrugerii acesteia prin călcare, nu ar trebui incluse. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ.

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

1) Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastrui-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 45364 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat, in zona generatoare de PUZ. 3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

1) Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunitatile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este important sa se tina cont de acest aspect in procesul de selectie a siturilor de importantă comunitara. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul



67

SCI de 9072 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat, in zona generatoare de PUZ.

3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1) Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie

pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri p.p. si Bidention p.p. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.

2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. 3) Acest habitat se intalneste in stransă asociere cu populatii dense ale genului Bidens sau ale

unor specii de neofite. Pentru a inlesni conservarea acestor comunitati, cu o dezvoltare anuala tarzie sau neregulata, este important sa se ia in considerare maluri cu latimi intre 50 si 100 m si chiar portiuni fara vegetatie. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se gaseste pe amplasamentul studiat si nu va fi afectat de implementarea PUZ.

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 1) Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix

alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q.pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domins de obicei coronamentul prin insltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 13609 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementatrea PUZ. 62C0* Stepe ponto-sarmatice

1) Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi.

2) Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica; Artemisio-Kochion - Kochia prostrata; Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A.



68

pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.

3) Uneori in asociere cu habitatele 40C0 - tufarisuri caducifoliate ponto-sarmatice. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 2110 Dune mobile embrionare (in formare)

1) Formatiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inăltate ale plajei superioare, sau de o bordură situată inspre mare la baza dunelor inalte.

Fig.B.1.1.3-Vegetatie specifica in habitatul de dune mobile

Fig.B.1.1.4 –Poze din cadrul amplasamentului PUZ



69

2) Plante: 16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus; 16.2112 - Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha.. Acest tip de habitat se gaseste pe litoralul Marii Negre, intre Vama Veche si Capu Midia si in zona litorala a Deltei Dunarii, inclusiv plajele Vadu si Corbu. Acest tip de habitat poate fi prezent in vecinatatea amplasamentului deoarece formatiuni constituite din ondulatii de nisip se afla si sunt caracteristice catre limita plajei. La limita zonei studiate au fost identificate specii de plante precum Eryngium maritimum, Leymus arenarius sabulosos (perisorul de nisip), Elymus farctus, plante specifice habitatului Dune mobile embrionare. In zona plajei Vadu, starea de conservare a acestui habitat este apreciata ca favorabila. Lucrarile de constructie se vor executa dincolo de 150 de limita tarmului. Avand in vedere ca aceste formatiuni se afla la cca. 20-30 m de linia tarmului, se estimeaza ca acest habitat nu va fi afectat de lucrarile aferente proiectului. 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

1) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: 16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominată de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

2) Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

3) Tufarisurile de dune (16.25) si depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 22682 ha iar din punct de vedere al criteriilor de evaluare acest habitat prezinta o reprezentare, suprafata relativa, status de conservare si evaluare globala excelente.

Raspandire:Acest tip de habitat poate fi intalnit pe litoralul Marii Negre in zonele Agigea, Mamaia-Navodari, Corbu-Capu Midia, incluzand zona plajei Vadu.

in Delta Dunarii : Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Grindul Letea, Grindul Saraturile,Ciotic, Sf.Gheorghe, Caraorman.

In zona plajei Vadu starea de conservare a acestui habitat este favorabila. In vecinatatea terenului PUZ, pe o lungime de cca 2,5 km, au fost identificate de-alungul tarmului

formatiuni de dune situate la cca. 80 m de linia tarmului. Aceste formatiuni nu sunt continue, in unele zone terenul este plan cu aspect de pajiste pana la limita plajei, iar pe anumite portiuni aceste formatiuni au cca. 1-1,5 m inaltime; un fragment de duna se afla la limita de SV a terenului studiat .

Pentru amplasamentul PUZ , lucrarile programate in etapa de constructie, intre 31 august si 15 martie, se vor realiza astfel incat vegetatia din zona si aceste formatiuni de nisip sa nu fie afectate iar cadrul natural sa fie conservat.



70

1150* Lagune costiere 1) Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa

variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hipersalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspată in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea.

Flads si gloes, considerate o varietate baltică a lagunelor, reprezintă mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, incă legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristică in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.

Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare - Victorella pavida; Rotifere - Brachionus sp.; Moluste - Abra sp., Murex sp.; Crustacee - Artemia sp.; Pesti - Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile – Testudo graeca; Amfibieni - Hyla arborea.

3) Mlastinile saraturate constituie o parte a acestui complex. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 9082 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ.

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara spp.

1) Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar

albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea

>7.5). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In

regiunea boreala, acest tip de habitat include mici balti turboase („gyttja”) oligo-mezotrofe bogate in

calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbării cu pin

silvestru.

2) Plante: Chara spp., Nitella spp.

Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ



71

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi.

Diverse asociatii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante caracteristice . Subtipuri: 15.51- mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J.acutus; 15.52- mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si in leguminoase (Trifolion squamosi); 15.53 - pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Fig.B.1.1.5- Vegetatie specifica Fig B.1.1.6-Vegetatie din interiorul amplasamentului habitatului 1410 generator de PUZ 2) Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi (15.51); Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius (15.52); Plantagocrassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp.Fragrans (15.53). Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 4536 ha, iar din punct de vedere al criteriilor de evaluare acest habitat prezinta o reprezentare, suprafata relativa, status de conservare si evaluare globala excelente. In zona plajei Vadu starea de conservare a acestui habitat este favorabila. Acest tip de habitat a fost identificat in cadrul amplasamentului prin prezenta de plante Juncus maritimus, H.maritimum, Carex extensa plante care au rol de reducere a eroziunii solului. Stratul vegetal decopertat se va pastra si se va reutiliza la finalizarea lucrarilor de constructie pentru refacerea solului in zona. Pentru ca vegetatia sa fie cat mai putin afectata se preconizeaza ca lucrarile aferente PUZ sa se realizeze in perioada 31.08-15.03 astfel incat vegetatia sa fie cat mai putin afectata.



72

92D0 Galerii ripariene si tufirisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1) Galerii arborescente si tufarisuri de catină rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni

lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneană si saharo-sindiană. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (syn. T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.

2) Plante: Tamarix spp. Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de 907 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ 3160 Lacuri distrofice si iazuri

1) Lacuri si iazuri naturale cu apa bruna datorita turbei si acizilor humici, in general pe soluri turboase in mlastini sau pe lande cu evolutie naturala spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 pana la 6. Comunitatile de plante apartin ordinului Utricularietalia.

2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum. Animale: Odonate (libelule zigoptere si anizoptere).

Conform cu Formularul Standard Natura 2000 actualizat, acest habitat prezinta o acoperire in cadrul SCI de de 4536 ha Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus si specii de Caricion davallianae

1) Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatării lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition.

2) Plante: Cladium mariscus. 3) In contact cu mlastini alcaline (7230), dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate

extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 4 ha

Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ

40C0 * Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 1) Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale

teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba, din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc si padurilor stepice subeuxinice, care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus



73

catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca Există o suprapunere partiala, de ordin fitogeografic, intre habitatele 40A0 si 40C0, datorita interferentelor si adiacentei dintre regiunea Panonica si cea Pontica. Astfel, tufarisurile de Prunus tenella au un areal intins, din Europa estica (poate chiar Asia centrala) pana in Europa centrala. Cele din Dobrogea apartin probabil unei asociatii nedescrise inca sau, cel putin unei variante pontice a asociatiei panonice Prunetum tenellae Soó, prima distingandu-se prin unele diferentiale precum Astragalus spruneri, Chamaecytisus jankae, Crepis sancta si Paeonia tenuifolia. Chiar si in absenta unor referinte fitosociologice clare, tufarisurile din Dobrogea edificate de migdalul pitic trebuie incadrate la habitatul 40C0. Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 4 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

1) Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum. Include subtipurile: 41.7371 Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europene, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrală a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene ; 41.7372 Paduri moesiace de stejar pufos Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 9 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

1) Paduri din specii cu lemn de esenta tare, situate in albia majoră a raurilor, expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inăltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea,Ribes rubrum.



74

3) Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin. Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 3629 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ. 1530 * Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care sunt influentate in mare masură de un climat panonic cu temperaturi extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor. Vegetatia halofitica consta in comunităti de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti sărăturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinelliaa limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Animale: Moluste - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări - Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 4536 ha. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ

6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros 1) Pajisti uscate, adesea deschise, pe nisipuri mai mult sau mai putin calcifere, cu un centru de

distributie subcontinental (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecandri, Sedo-Cerastion p.p.).

2) Plante: Allium schoenoprasum, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Cardaminopsis arenosa, Carex ligerica, C. praecox, Dianthus deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beckeri subsp. polesica, F. beckeri subsp. arenicola, Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Koeleria glauca, Petrorhagia prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha.

3) Acest tip de habitat apare in asociere cu complexe de dune necostiere. Suprafata habitatului in cadrul SCI este de 4536 ha.. Acest tip de habitat nu se intalneste pe amplasamentul propus pentru PUZ si nu va fi afectat de implementarea PUZ.



75

Speciile de mamifere enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE caracteristice ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065, Sectiunea 3.2 din Formularul Standard Natura 2000 : Tabelul nr. B.1.1.3- Mamifere prezente in aria de interes comunitar din bioregiunea stepica

Speciile de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE caracteristice din aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Tabel nr.B.1.1.4 Amfibieni si reptile caracteristice in aria de interes comunitar

Speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE caracteristice din aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Tabel nr.B.1.1.5 –Specii de plante caracteristice in aria de interes comunitar

1428 Marsilea quadrifolia(trifoias de balta, trifoi de balta) Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.



76

Fig.B.1.1.7-Marsilea quadrifolia 1516 Aldrovanda vesiculosa(otratel) Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intrun lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Fig.B.1.1.8- Aldrovanda vesiculosa(otratel) 2253 Centaurea jankae(vinetele) Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride. 2255 Centaurea pontica(vinetele) Centaurea pontica este o specie endemica. Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude Poate fi gasita doar in Romania si creste doar local in Delta Dunarii. In Delta Dunarii, vinetelele sunt intalnite in special in zona Sulina. Populatia acestei specii este periclitata. Prefera solurile cu pietris in componenta, zone mai pietroase si se recunoaste foarte usor dupa spinii din jurul inflorescentei. Centaurea pontica este o specie de plante indicatoare de zone cu cantitate mare de nisip. Centaurea pontica este o planta viguroasa, iar inflorescenta poate atinge 2-3 cm in diametru. Din punct de vedere ecologic, vinetelele ofera adapost suplimentar unor specii cum ar fi soparla si pasari mici.

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjB2qaDspnXAhUIUlAKHe0bDfsQjRwIBw&url=http://diszhal.info/english/plants/en_Marsilea_quadrifolia.php&psig=AOvVaw28F23quRXwL6dgLJBDLQi-&ust=1509488760245594

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiK2eutspnXAhUKLFAKHTy_A9IQjRwIBw&url=http://www.plantsrescue.com/aldrovanda-vesiculosa/&psig=AOvVaw1s6iJEvVDyGvOSVD7Utc0v&ust=1509488831871177



77

Fig. B.1.1.9-Centaurea pontica Fig.B.1.1.10- Echium russicum 4067 Echium russicum(capul sarpelui) Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. Nici una din speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065, nu a fost identificata in amplasamentul PUZ. Speciile de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE caracteristice i n aria naturala protejatade interes comunitar ROSCI0065

Tabelul nr. B.1.1.5- Specii de pesti caracteristice in aria de interes comunitar

https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjpqtLQspnXAhWMK1AKHSdQCNAQjRwIBw&url=https://kladia.info/blogs/index.php?blogid=11&itemid=575&itemtype=thematic&psig=AOvVaw0sAyekIcxr4It1dnuuUd1K&ust=1509488911552583



78

Speciile de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE caracteristice i n aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065

Tabel nr.B.1.1.6- Specii de nevertebrate caracteristice in aria de interes comunitar:

Alte specii importante de flora si fauna mentionate la sectiunea 3.2 din Formularul Standar Natura 2000-Sit de importanta comunitara ROSCI0065-Delta Dunarii Tabel nr.B.1.1.7- alte specii importante de flora si fauna ROSCI0065



79

Clasele de habitate care caracterizeată acest sit sunt prezentate, conform formularului standard Natura 2000



80

Tabel B.1.1.8-Clase habitate ROSCI0065

Managementul sitului :

- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(ARBDD) Planuride management al sitului

- Planul de Management si Regulamentul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Masuri de conservare ale sitului :



81

Alte caracteristici ale sitului O caracteristică importanta este aceea ca Dunarea, pe cei 2 860 km lungime si 817 000 km2

bazin hidrografic, are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, in vest, la cele continentale, ambele facand parte din climatul temperat. Aceasta pozitionare a Dunarii, precum si drenarea (prin afluentii sai) a celor mai importante doua formatiuni muntoase din Europa (Alpii si Carpatii), are influente puternice asupra regimului hidrologic in zona de vărsare, adica asupra zonei deltaice.

Daca la aceasta caracteristică a bazinului Dunarii luam in considerare Marea Neagra in care se varsa, cu trasaturile specifice – morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree, seise, curenti, valuri), vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, in timp, a teritoriului deltaic. Fata de conditiile care favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii in Marea Neagra s-au intrunit cel putin patru conditii si anume:

existenta golfului limanic de forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful) care are adancimi de cativa metri la tarm si se adanceste treptat spre povarnisul continental până la 180 – 200 m pe o distantă de 180 km;

amplitudinea mică a mareelor, intre 9 – 11 cm; curenti litorali care aduc material aluvionar din tărmul nord-vestic si il blochează pe cel dunărean; cantitatea apreciabiă de aluviuni transporate de Dunăre.

Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi incadrată atât la forma triunghiulară cât si la cea barată (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman).

Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale, cât si al repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversitătii ridicate a florei si faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografică sud-est-europeană, apropiată de refugiile postglaciare mediteraneene, precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decât in teritoriile central-europene.

De asemenea, o importantă influentă a avut si specificul genezei Deltei Dunării. Se stie că aceasta si- a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent (sub 10 000 de ani).

Această mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii. Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat in marea regiune palearctică (ce

cuprinde intreaga Europă, partea de nord a Africii si Asia fără India si Indochina), subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se incadrează in provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, si anume districtul Delta Dunării. Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată in provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea Neagră, aici se intâlnesc specii apartinând atât regiunilor marine litorale cât si celor pelagice (P. Bănărescu, N. Boscaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderentă din cele mediteraneene si estice.

Vulnerabilitate Datorită cresterii, in ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean (in special

aportul crescut de nutrienti), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), tind sa



82

acopere, in sezonul cald, majoritatea suprafetelor lacustre din intreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si anume, diminuarea până la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.

In consecintă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora in sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu pesti de talie mică si cu valoare economică mai redusă (babuscă, biban, caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au părăsit in cea mai mare parte aceste zone (stiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, văduvita).

In ecosistemele terestre rămase in regim natural, mult mai reduse in suprafata decât in trecut, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele in mars sau in stationare, pe bratele Dunării (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât si pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi usori si grei, păcura si uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.

O sursă de poluare o reprezintă si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, in care sunt cca. 120 nave, aflate in punctele: Km 107, de pe bratul Sfântu Gheorghe si de pe Dunăre la Mila 45. Circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afectează fauna, in special, in perioada de cuibărire si hrănire.

CONCLUZIE:

In urma investigatiei in teren pe parcursul unui an(2016-2017), a evaluarii speciilor si habitatelor enumerate in Anexa II si Anexa I la Directiva 92/43/CEE(enumerate in Formularul Standard Natura 2000-actualizat), se mentioneaza ca nici una din speciile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, pentru care a fost desemnata aria natural protejata de interes comunitar ROSCI0065, plante, nevertebrate, pesti, amfibieni, reptile nu a fost identificata in zona planului Satului pescaresc Vadu Escape sau a vecinatatilor acestuia.

Pe amplasamentul generator de PUZ si in vecinatatea acestuia s-au identificat specii de plante, cum sunt Eryngium maritimum, Juncus maritimus, H.maritimum, Rogozul de nisipuri(Carex Colchica), Secali sylvestre(secara de nisipuri), Carex extensa, Crambe maritime, Elymus farctus, Ephedra distachya caracteristice habitatelor prezente in zona si in vecinatatea amplasamentului, 2130*- Dune fixate de coastă cu vegetaţie erbacee (dune gri), 1210- Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului, 2110- Dune mobile embrionare,1410- Pajişti sărăturate mediteraneene, cu mentiunea ca acestea nu figureaza in speciile protejate mentionate in Directiva Habitate. Asa cum s-a mentionat, formatiunile de dune embrionare de la limita tarmului sunt in afara amplasamentului . In paralel cu linia tarmului au fost identificate formatiuni de Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Mării Negre apartinand habitatului 2130* care nu sunt continue, pe linia paralela cu tarmul Marii Negre.

Pentru protejarea vegetatiei , se preconizeaza ca lucrarile de constructie sa se realizeze pe amplasament in perioada 31.08-15.03 pentru a nu fi afectata vegetatia

Solul decopertat din zona lucrarilor se va pastra si se va reutiliza astfel ca vegetatia specifica sa se refaca odata cu finalizarea lucrarilor aferente etapei de constructie



83

Pentru a proteja formatiunile de nisp pontice, dune embrionare si dune gri, organizarea de santier va fi strict delimitata iar aspectul zonei si configuratia naturala a terenului in ceea ce priveste dunele va fi conservata.

Alte masuri de protectie a habitatelor si biodiversitatii din zona amplasamentului ca si in zona plajei Vadu au fost mentionate la pct. A.3.4 din acest studiu si vor fi reluate in sectiunile urmatoare, cum ar fi marcarea habitatelor identificate, interzicerea arderii vegetatiei cu ocazia lucrarilor de decopertare aferente etapei de constructive, interzicerea distrugerii cuiburilor in cazul in care acestea ar putea fi prezente.

B1.2 Date despre Aria de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0031 Delta Dunării si

Complexul Razim Sinoie(sit de tip J)- Formularul Standard Natura 2000 – 2016

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie Localizarea si intinderea sitului: Coordonatele sitului: Latitudine N 45.0032 ; Longitudine E 29.001711 Altitudine(m) : Min 0 ; Max 137 m; Med 4 m Regiuni biogeografice: Stepica (55.22%) si Pontica(44.78%) Suprafata ROSPA 0031: 508302 ha Regiuni administrative:

Judeţul Constanţa: Cogealac (6%), Corbu (62%), Fântânele (1%),Istria (84%), Mihai Viteazu (75%), Mihail Kogălniceanu (< 1%),Săcele (61%) Judeţul Tulcea: Babadag (21%), Baia (9%), Beştepe (39%),C. A. Rosetti (97%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (92%),Chilia Veche (> 99%), Crişan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (38%), Jijila (10%), Jurilovca (85%), Luncaviţa (38%), Mahmudia (63%),Maliuc (99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol (94%), Niculiţel (< 1%),Nufăru (38%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%), Sfântu Gheorghe (> 99%),Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (29%), Valea Nucarilor (32%), Văcăreni (48%) Judeţul Galaţi: Galaţi (<1%) Din punct de vedere juridic, în perimetrul ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim-Sinoie se disting terenuri aparţinând domeniului public şi terenuri din domeniul privat. În categoria terenurilor din domeniul public se disting terenuri de interes naţional, care reprezintă patrimoniul natural, terenuri de interes judeţean şi terenuri de interes local (comunal). În categoria terenurilor din domeniul privat sunt incluse terenurile ce aparţin persoanelor fizice şi terenurile ce aparţin persoanelor juridice sau autorităţilor locale.

Date despre Relief: Delta Dunării, este o formaţiune tânără, considerată o câmpie aluvială în formare, rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi valurile, pe de o parte, şi debitul de apă şi aluviuni transportat de râu în zona de vărsare, pe de altă parte. La aceste condiţii se mai asociază configuraţia reliefului submers și costier.



84

Altitudinea medie a Deltei Dunării este de +0,52 m. În raport cu nivelul Mării Negre, 79,5 % din suprafaţa actuală a Deltei Dunării este situată deasupra nivelului 0 m şi 20,5 % sub acest reper (exclusiv suprafaţa braţelor Dunării). Din cele 79,5 % situate peste 0 m, cea mai mare extindere o are intervalul altimetric între 0 şi 1 m, de 54,6 %. Cele mai mari “înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea 12,4 m, Caraorman 7 m, Popina 49 m)iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, -34 m pe braţul Tulcea, -26 m pe braţul Sulina, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte -3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are -7 m.

Delta Dunarii este alcătuită din două mari sectoare: delta fluviatilă și delta fluvio-maritimă. Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spațiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică este suprafața relativ mare a grindurilor fluviale, in timp ce ariile depresionare sunt mai mici și cu multe lacuri ( de asemenea de mici dimensiuni), aflate într-un grad înaintat de colmatare.

Fig.B.1.2.1- Harta ROSPA 0031 Suprafata:508302 ha



85

Delta fluvio-maritimă se desfășoara între aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman – Crasnicol în vest și tărmul mării în est. Ea curpinde pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman și Sărăturile un important complex lacustru (Roșu-Puiu) și suferă modificări importante la contactul cu Marea Neagră.

La vest de Tulcea, între cursul Dunării și limita platoului continental până la Cotul Pisicii se desfășoară zona predeltaică ce cuprinde zonele umede naturale și seminaturale și terenurile agricole.

La sud de delta propriu-zisă se desfășoară până la capul Midia, Complexul Lagunar Razim – Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată inițial de apele mării și care a fost compartimentată ulterior prin formare de cordoane și grinduri.

Practic in aceasta zona se afla Zona PUZ Sat pescaresc Vadu Escape.

Date despre Clima : clima are un rol important in mentinerea echilibrului, a mentinerii speciilor si a desfasurarii vietii pe teritoriul Rezervatiei.

Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică, în apropiere de Marea Neagră, clima suportă

trei influenţe exterioare: influenţele continentale, pontice şi, respectiv cele ale aerului de advecţie

Parametri climatici - clima suportă trei influenţe exterioare, ca urmare a poziţiei „de tampon” a Rezervaţiei între uscatul continental limitrof care o înconjoară pe laturile de nord, vest și sud şi Marea Neagră spre est: influenţele continentale, pontice şi, respectiv, cele ale aerului în advecţie.

Clima Rezervaţiei se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice.

Valorile principalilor parametri climatici sunt:

a) nebulozitatea: < 5% (cea mai redusă din ţară);

b) perioada cu cer senin: 66 zile (Tulcea) – 80,1 zile (Sf.Gheorghe);

c) numărul zilelor cu cer acoperit: 99 zile (Tulcea şi Jurilovca) – 90 zile (Sf. Gheorghe)

d) strălucirea soarelui: 2250-2500 ore/an (2.260 ore/an la Tulcea şi 2.502 ore/an la Sf. Gheorghe);

e) radiaţia solară: 130-135 kcal/cm² (cea mai mare din ţară);

f) temperatura medie anuală: 11-11,4º C;

g) precipitaţiile medii anuale: 400-450 mm/an.

Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.

Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125- 135 kcal/cm², fiind printre cele mai mari din ţară.

Datorită numeroaselor surse de evaporaţie şi de evapotranspiraţie, pe teritoriul Rezervaţiei, valorile medii anuale ale umezelii relative sunt egale sau mai mari de 75%.



86

Sub influenţa uscatului limitrof şi al Mării Negre, precipitaţiile atmosferice se reduc treptat de la vest la est. Un aport însemnat la cantitatea anuală de precipitaţii îl au ploile de vară, cu caracter local. Stratul de zăpadă este temporar, uneori chiar efemer; doar pe grindurile consolidate, în intervalul cu ninsoare. Sunt cazuri rare iarna, când se produc viscole violente, iar în zona apelor costiere, furtuni puternice.

Forma depresionară, deschiderea largă spre est, absenţa obstacolelor orografice şi multitudinea luciilor de apă, ca şi vecinătatea cu Marea Neagră – însemnat centru de ciclogeneză, sunt elemente ce condiţionează frecvenţa mare a vânturilor, vitezele ridicate şi calmul redus.

Vântul dominant este cel de nord-vest, urmat de cel din nord. În zona litorală, în anumite sectoare predomină vântul de nord (Jurilovca 27,9 %, Sulina 18,5 %), urmat de cel de sud. Viteza medie anuală pe direcţii nu are totdeauna valoarea maximă pe direcţia dominantă, cu excepţia zonei litorale (Sulina 8,4 m/s şi Jurilovca 6,7 m/s), în rest, vitezele cele mai mari de 4 – 5 m/s se realizează pe direcţia nord – est, est şi sud – est (dinspre mare).

Date de Pedologie: Caracteristica generală a solurilor din ROSPA0031 este dezvoltarea redusă a profilului de sol şi diferenţierea slabă a orizonturilor genetice. Cu excepţia procesului de bioacumulare şi a celui de salinizare, celelalte procese care acţionează în deltă (formarea de sedimente calcaroase şi turbe, depunerea continuă de noi aluviuni, reducerea intensă a compuşilor fierului, formarea de sulfuri în depozite organice etc.) sunt mai curând procese geochimice şi sedimentogenetice decât pedogenetice. Cu toate acestea bioacumularea este suficient de intensă încât să confere părţii superioare a depozitelor, fie submerse, fie subaeriene, unele atribute de bază ale fertilităţii proprii unui înveliş de sol. Excepţie fac doar nisipurile mobile şi sedimentele din delta marină. În Delta Dunării se întâlnesc următoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluri, hidrisoluri, salsodisoluri, la care se mai adaugă antroposoluri şi nonsoluri.

Conditii hidrologice: Subsistemul hidrologic constituie, prin materializarea circulaţiei apei, componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic.Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe, au evoluat în decursul timpului în funcţie de diversi factori. Debitul mediu multianual al Dunarii este 6480 mc/s, la care se mai adauga saruri dizolvate, material aluvionar si energie ce este practic adus de acest volum imens de apa. Regimul de scurgere al Dunării, cu faza apelor mari din timpul primăverii şi începutul iernii şi cea a apelor mici din vară-toamnă, determină fondul abiotic al ecosistemelor prin câteva particularităţi şi anume:

- prin procesul de inundare are loc primenirea întregului volum de apă (şi, odată cu aceasta, îndepărtarea unor importante cantităti de N, P si H2S care contribuie la eutrofizarea apelor) precum şi depunerea materialului aluvionar în suspensie;

- în functie de durata perioadei de inundaţie se produc modificări temporare a unor biotopi tereştri şi paluştri în biotopi lacustri şi, în ultimă instanţă, modificarea modului de organizare a biocenozelor.

Pe teritoriul rezervatiei isi gasesc adapost 97 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari, 151 specii migratoare listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la Bonn, precum si 17 specii periclitate la nivel global, argumente pentru care rezervatia a fost desemnata ca sit de protectie speciala avifaunistica.

Zonele cu valoare avifaunistica ridicata (colonii, locuri de cuibarit, locuri de aglomeratie pentru hranire si popas) sunt repartizate in principal in zonele cu regim de protectie integral (20), situate preponderent in partea de nord a rezervatiei, precum si in zona adiacenta Marii Negre.



87



88

Tabel B.1.2.2-Specii de pasari prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/EC, specii enumerate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste(sectiunea 3.2 din Formularul Standard Natura 2000)

Nr.

crt.

SPECIE POPULATIE SIT

Grup Cod Denumire stiintifica S NP tip MARIME UM CATEG

CIRIVIP

Calitate

date

AIBICID AIBIC

Min max Populatie Conservare Izolare Global

1 B A402 Accipiter brevipes R 3 5 p C B C B

2 B A402 Accipiter brevipes C 40 80 i C B C B

3 B A086 Accipiter isus(Uliu pasarar) C C D

4 B A086 Accipiter isus(Uliu pasarar) W C D

5 B A298 Acrocephalus

arundinaceus(Lacar mare)

R C B B C B


arundinaceus(Lacar mare)

C C B B C B

7 B A293 Acrocephalus melanopogon R 400 1000 p R A A C B

8 B A296 Acrocephalus palustris (Lacar de mlastina) R P C B C B

9 B A296 Acrocephalus palustris (Lacar de mlastina) C C C B C B


Schoenobaenus (Lacar mic)

R C B B C B


Schoenobaenus (Lacar mic)

C C B B C B


scirpaceus(Lacar de stuf)

R C B B C B


scirpaceus(Lacar de stuf)

C C B B C B

14 B A168 Actitis hypoleucos(Fluierar

de munte)

C 400 700 i P C B C C

15 B A247 Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) R C D

16 B A229 Alcedo atthis R 1500 1700 p C A B C B

17 B A054 Anas acuta(Rata sulitar) C 1200 7000 i C B B C C

18 B A056 Anas clypeata (Rata lingurar) C 9000 10000 i C A B C B

19 B A052 Anas crecca(Rata pitica) C 9000 20000 i P B B C C

20 B A050 Anas penelope(Rata

fluieratoare)

C 8000 10000 i C A B C C

21 B A053 Anas platyrhynchos(Rata mare) W 20000 40000 i C A B C B

22 B A055 Anas querquedula(Rata cârâitoare) C 4500 8000 I P B B C C



89

23 B A051 Anas strepera(Rata pestrita) W 1300 3000 i C A B C A

24 B A043 Anser anser

(Gâsca de vara)

W 6500 15000 i R A B C A

25 B A042 Anser erythropus (Garlita mica) W 10 20 i C A B C A

26 B A039 Anser fabalis(Gâsca de semanatura) C 20 120 I R C B C C

27 B A255 Anthus campestris R C C B C C

28 B A258 Anthus cervinus(Fâsa roaiatica) C R B B C C

29 B A259 Anthus spinoletta(Fâsa de munte) C P D

30 B A256 Anthus trivialis(Fâsa de padure) C P D

31 B A226 Apus apus(Drepnea neagra) C R D

32 B A228 Apus melba(Drepnea mare) C V D

33 B A090 Aquila clanga W 8 14 i C A B A B

34 B A404 Aquila heliaca C 1 3 i C B B C C

35 B A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica) C 200 300 i C C B C C

36 B A028 Ardea cinerea(Stârc cenusiu) P 600 800 p V C B C C

37 B A029 Ardea purpurea R 230 450 p C A B C A

38 B A024 Ardeola ralloides R 3000 4000 p A B C A

39 B A169 Arenaria interpres(Pietrus) C 80 120 i C A B C C

40 B A222 Asio flammeus W 8 12 i R C B C B

41 B A221 Asio otus(Ciuf de padure) P C D

42 B A059 Aythya ferina(Rata cu cap castaniu) W 24000 38000 i P B B C B

43 B A061 Aythya fuligula(Rata motata) W 18000 20000 i C A B C B

44 B A060 Aythya nyroca R 3800 4200 p R A B C A

45 B A263 Bombycilla Garrulous (Matasar) W R D

46 B A021 Botaurus stellaris(Buhai de balta) R 800 1000 p A B C A

47 B A396 Branta ruficollis (Gasca cu gar rosu) C 7000 24000 i C A B C A

48 B A396 Branta ruficollis (Gasca cu gar rosu) W 1000 3000 i C A B C A

49 B A025 Bubulcus ibis(Stârc de cireada) R 2 8 p V A B B

50 B A067 Bucephala clangula(Rata sunatoare) R 30 50 p C A B C B

51 B A067 Bucephala clangula(Rata sunatoare) W 1000 1200 i C A B C B

52 B A133 Burhinus oedicnemus R 44 60 p R B B C C

53 B A087 Buteo buteo(sorecar comun) P R D

54 B A088 Buteo lagopus(Sorecar încaltat) W R D

55 B A403 Buteo rufinus R 4 5 p R C B C C

56 B A144 Calidris alba(Nisipar) C 300 800 i R B B C C

57 B A149 Calidris alpina(Fungaci de tarm) C 10000 17000 i P B B C B



90

58 B A143 Calidris canutus C 1 5 i P A B B A

59 B A147 Calidris ferruginea (Fungaci roscat) C 8000 9000 i P B B C B

60 B A145 Calidris minuta(Fungaci mic) C 2800 3200 i P B B C B

61 B A146 Calidris temminckii(Fungaci pitic) C 120 400 i P B B C C

62 B A366 Carduelis Cannabina (Cânepar) R R D

63 B A366 Carduelis Cannabina (Cânepar) C C D

64 B A364 Carduelis carduelis(Sticlete) R P D

65 B A363 Carduelis chloris(Florinte) R P D

66 B A363 Carduelis chloris(Florinte) C C D

67 B A368 Carduelis flammea(Inarita) C R D

68 B A365 Carduelis spinus(Scatiu) C C D

69 B A371 Carpodacus erythrinus(Mugurar rosu) C V D

70 B A335 Certhia brachydactyla(Cojoaica cu

degete scurte)

P R D

71 B A138 Charadrius alexandrines(prudaras de

saratura)

R 90 120 p C A B C B

72 B A138 Charadrius alexandrines(prundaras de

saratura)

C 450 520 i C A B C B

73 B A139 Charadrius morinellus C R C B C C

74 B A196 Chlidonias hybridus R 5000 6000 p A B C B

75 B A196 Chlidonias hybridus C 30000 50000 i A B C B

76 B A197 Chlidonias niger R 200 300 p R B B C C

77 B A031 Ciconia ciconia R 100 120 p B B C C

78 B A031 Ciconia ciconia C 45000 60000 i B B C C

79 B A030 Ciconia nigra R 2 5 i C B C B

80 B A030 Ciconia nigra C 500 1000 i C B C B

81 B A080 Circaetus gallicus C R D

82 B A081 Circus aeruginosus R 300 400 p R A B C B

83 B A082 Circus cyaneus W 150 200 i B B C B

84 B A083 Circus macrourus C 50 60 i B B C C

85 B A084 Circus pygargus R 3 6 i C B B C C

86 B A084 Circus pygargus C 500 800 i C B B C C

87 B A207 Columba oenas(Porumbel de scorbura) R R D

88 B A207 Columba oenas(Porumbel de scorbura) C R D

89 B A231 Coracias garrulus R 500 600 p B B C B

90 B A037 Cygnus columbianus bewickii W 10 40 i A B C B



91

91 B A038 Cygnus cygnus W 340 1270 i C B B C A

92 B A036 Cygnus olor(Lebada cucuiata, Lebada de

vara,Lebada muta)

W 3600 5300 i V A B C A

93 B A253 Delichon urbica(Lastun de casa) R C D

94 B A238 Dendrocopos medius P R D

95 B A429 Dendrocopos syriacus P C D

96 B A236 Dryocopus martius P C D

97 B A027 Egretta alba R 320 360 p A B C A

98 B A027 Egretta alba W 1000 1200 i A B C A

99 B A026 Egretta garzetta R 1700 2500 P R A B C A

100 B A379 Emberiza hortulana R R D

101 B A511 Falco cherrug R 2 4 i B B C B

102 B A511 Falco cherrug W 5 10 i B B C B

103 B A098 Falco columbarius (Soimulet de iarna) W 20 60 i R B B C B

104 B A095 Falco naumanni R 1 3 P P A B A C

105 B A103 Falco peregrinus R 2 4 i B B C C

106 B A103 Falco peregrinus W 10 20 i B B C C

107 B A099 Falco subbuteo(Soimul rândunelelor) R C C B C B

108 B A097 Falco vespertinus R 300 350 p A B C A

109 B A097 Falco vespertinus W 2000 3000 i A B C A

110 B A321 Ficedula albicollis C C D

111 B A322 Ficedula hypoleuca(Muscar negru) C C D

112 B A320 Ficedula parva C C D

113 B A359 Fringilla coelebs(Cinteza de padure) R C D

114 B A359 Fringilla coelebs(Cinteza de padure) C P D

115 B A360 Fringilla montifringilla(Cinteza de iarna) W C D

116 B A125 Fulica atra(Lisita) R C B C C B

117 B A125 Fulica atra(Lisita) C 8000 10000 i C B C C B

118 B A125 Fulica atra(Lisita) W 40000 50000 i C B C C B

119 B A153 Gallinago gallinago(Becatina comuna) C 5000 10000 i C B B C B

120 B A154 Gallinago media C 20 80 i C A B B B

121 B A123 Gallinula chloropus(Gainusa de balta) P C C B C C

122 B A002 Gavia arctica W 50 80 i A B C C

123 B A001 Gavia stellata W 40 50 i A B C C

124 B A189 Gelochelion nilotica R 8 12 p R A B C B

125 B A189 Gelochelion nilotica C 320 350 i R A B C B



92

126 B A515 Glareola nordmanni R 1 5 i C A B A C

127 B A135 Glareola pratincola

(ciovlica ruginie)

R 420 540 p C A B C B

128 B A127 Grus grus C R C B C C

129 B A130 Haematopus Ostralegus (Scoicar) R 15 20 p C C B C C

130 B A075 Haliaeetus albicilla R 26 28 p R A B C A

131 B A092 Hieraaetus pennatus C 50 80 i D

132 B A131 Himantopus himantopus (piciorongul)

R 220 370 p C A A C B

133 B A131 Himantopus himantopus (piciorongul)

C 1400 2200 i C A A C B

134 B A299 Hippolais icterina(Frunzarita galbena) R C C B C C

135 B A299 Hippolais icterina(Frunzarita galbena) C C C B C C

136 B A438 Hippolais pallida((Frunzarita cenusie) R R A B A C

137 B A252 Hirundo daurica(Rândunica roscata) C R D

138 B A251 Hirundo rustica(Rândunica) R P D

139 B A022 Ixobrychus minutus R 3000 3500 p C A B C A

140 B A338 Lanius collurio R C D

141 B A338 Lanius collurio C C D

142 B A340 Lanius excubitor(Sfrâncioc mare) W R D

143 B A339 Lanius minor R R D

144 B A339 Lanius minor C C D

145 B A341 Lanius senator(Sfrâncioc cu cap rosu) C R D

146 B A459 Larus cachinnans(Pescarus pontic) R 1500 2000 p C A B C C

147 B A182 Larus canus(Pescarus sur) C 4000 10000 i C C B C C

148 B A183 Larus fuscus(Pescarus negricios) C 200 400 i V C B C C

149 B A180 Larus genei C 20 70 i C C B C B

150 B A176 Larus melanocephalus(Pescarus cu cap negru)

R 160 200 p A B B A

151 B A177 Larus minutus (Pescarus cu cap mic) C 10000 12000 i C A B C B

152 B A179 Larus ridibundus(Pescarus râzator) R 2000 3000 p R B B C C

153 B A179 Larus ridibundus(Pescarus râzator) C 20000 50000 i R B B C C

154 B A150 Limicola falcinellus(Prundaras de namol)

C 700 950 i R B B C C

155 B A157 Limosa lapponica C 700 950 i R D

156 B A156 Limosa limosa(Sitar de mal) C 10000 15000 i V B B C B

157 B A292 Locustella luscinioides(Grelusel de stuf)

R P A B C C



93

158 B A290 Locustella naevia(Grelusel patat) C R D

159 B A246 Lullula arborea R R D

160 B A246 Lullula arborea C R D

161 B A270 Luscinia luscinia(Privighetoare de zavoi)

R P D

162 B A270 Luscinia luscinia(Privighetoare de zavoi)

C C D

163 B A271 Luscinia megarhynchos(Privighetoare roscata)

R P D

164 B A271 Luscinia megarhynchos(Privighetoare roscata)

C C D

165 B A272 Luscinia svecica R 300 700 p R A B C B

166 B A152 Lymnocryptes Minimus (Becatina mica) C 500 1000 i C B B C B

167 B A242 Melanocorypha calandra R C D

168 B A068 Mergus albellus(ferastras mic) R R A B C A

169 B A068 Mergus albellus(ferastras mic) W 4000 5000 i R A B C A

170 B A070 Mergus merganser(Ferestras mare) W 120 180 i R B B C B

171 B A069 Mergus serrator(Ferestras motat) C 230 340 i R C B C C

172 B A230 Merops apiaster(Prigorie) R P D

173 B A230 Merops apiaster(Prigorie) C C D

174 B A383 Miliaria calandra(Presura sura) R C D

175 B A383 Miliaria calandra(Presura sura) W P D

176 B A073 Milvus migrans R 6 7 i R C B C C

177 B A073 Milvus migrans C 20 30 i R C B C C

178 B A262 Motacilla alba(Codobatura alba) R C C B C B

179 B A262 Motacilla alba(Codobatura alba) C C C B C B

180 B A261 Motacilla cinerea(Codobatura de munte)

C P D

181 B A261 Motacilla cinerea(Codobatura de munte)

W P D

182 B A260 Motacilla flava(Codobatura galbena) R C C B C B

183 B A260 Motacilla flava(Codobatura galbena) C C C B C B

184 B A319 Muscicapa striata(Muscar sur) R P D

185 B A319 Muscicapa striata(Muscar sur) C C D

186 B A058 Netta rufina(Rata cu ciuf) C P A B C A

187 B A058 Netta rufina(Rata cu ciuf) W 540 2470 i P A B C A

188 B A160 Numenius arquata(Culic mare) C 4500 6000 i C A B C B

189 B A158 Numenius phaeopus(Culic mic) C 200 500 i C C B C B



94

190 B A159 Numenius tenuirostris C 1 3 i R A B C B

191 B A023 Nycticorax nycticorax R 3500 4000 p R A B C A

192 B A278 Oenanthe hispanica(Pietrar mediteranean)

C R C B C C

193 B A435 Oenanthe isabellina(Pietrar rasaritean) C R D

194 B A277 Oenanthe oenanthe(Pietrar sur) R P D

195 B A277 Oenanthe oenanthe(Pietrar sur) C C D

196 B A533 Oenanthe pleschanka R 12 24 p R B B B B

197 B A337 Oriolus oriolus(Grangur) R C D

198 B A214 Otus scops(Cius) C R D

199 B A071 Oxyura leucocephala W 1 4 i R C B C C

200 B A094 Pandion haliaetus C C C B C C

201 B A020 Pelecanus crispus (pelicanul cret) R 320 410 p C A B B A

202 B A019 Pelecanus onocrotalus(Pelicanul comun)

R 3560 4160 p C A A A A

203 B A017 Phalacrocorax carbo(Cormoran mare) R 8000 12000 p C A B C B

204 B A017 Phalacrocorax carbo(Cormoran mare) C 40000 50000 i C A B C B

205 B A017 Phalacrocorax carbo(Cormoran mare) W 3000 7000 i C A B C B

206 B A393 Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic)

R 8700 9500 p C A B C A


C 4000 6500 i C A B C A


W 4000 6500 i C A B C A

209 B A170 Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire)

C 700 1200 i C C B C C

210 B A151 Philomachus pugnax (Batausul) C 1300 18000 i C B B C B

211 B A273 Phoenicurus ochruros(Codros de munte)

C P D

212 B A274 PhoenicurusPhoenicurus (Codros de padure)

R C C B C B

213 B A274 PhoenicurusPhoenicurus (Codros de padure)

C C C B C B

214 B A315 Phylloscopus collybita(Pitulice mica) R R D

215 B A315 Phylloscopus collybita(Pitulice mica) C P D

216 B A314 Phylloscopus sibilatrix (Pitulice sfârâitoare)

C P D

217 B A316 Phylloscopustrochilus (Pitulice fluieratoare)

C P D

218 B A234 Picus canus P C D



95

219 B A034 Platalea leucorodia R 360 440 p R A B C A

220 B A375 Plectrophenax nivalis(Pasarea omatului)

W V D

221 B A032 Plegadis falcinellus R 2000 3200 p P A B C A

222 B A140 Pluvialis apricaria (Ploier auriu) C 300 500i i C B B C C

223 B A141 Pluvialis squatarola(Ploier argintiu) C 2500 3000 i C B B C B

224 B A005 Podiceps cristatus(Corocodel mare) P C C B C C

225 B A006 Podiceps grisegena(Corocodel cu gât rosu)

R 400 800 p C A B C B

226 B A006 Podiceps grisegena(Corocodel cu gât rosu)

C 5000 10000 i C A B C B

227 B A008 Podiceps nigricollis(Corocodel cu gât negru)

R C B B C B


C C B B C B


W C B B C B

230 B A120 Porzana parva R 2000 3000 p C A B C A

231 B A119 Porzana porzana R 300 400 p C B B C B

232 B A121 Porzana pusilla C V C B C C

233 B A266 Prunella modularis(Brumarita de padure)

C P D

234 B A464 Puffinus yelkouan C 20 100 i C B B B B

235 B A118 Rallus aquaticus(Cârstel de balta) P C A B C C

236 B A132 Recurvirostra avosetta(Ciocintors) R 220 280 p V A A C B

237 B A132 Recurvirostra avosetta(ciocintors) C 800 1200 i V A A C B

238 B A317 Regulus regulus(Ausel cu cap galben) C P D

239 B A336 Remiz pendulinus(Boicus) P C D

240 B A249 Riparia riparia(Lastun de mal) R 5000 7000 p C B B C B

241 B A249 Riparia riparia(Lastun de mal) C C B B C B

242 B A275 Saxicola rubetra(Maracinar mare) C C D

243 B A276 Saxicola torquata(Maracinar negru) C C D

244 B A155 Scolopax rusticola(Sitar de padure) C R B B C C

245 B A155 Scolopax rusticola(Sitar de padure) W C B B C C

246 B A361 Serinus serinus(Canaras) R C D

247 B A174 Stercorarius longicaudus(Lup de mare codat)

C V D

248 B A173 Stercorarius parasiticus(Lup de mare mic)

C R B A C B



96

249 B A195 Sterna albifrons R 40 100 p C A B C B

250 B A190 Sterna caspia C 500 1000 i C A B C B

251 B A193 Sterna hirundo(Chira de balta) R 1800 2300 p C A B C B

252 B A191 Sterna sandvicensis (Chira de mare) R 250 300 p C A B C B

253 B A191 Sterna sandvicensis(Chira de mare) C 3000 5000 i C A B C B

254 B A210 Streptopelia turtur(Turturica) C C D

255 B A353 Sturnus roseus(Lacustar) R P B B C C

256 B A353 Sturnus roseus(Lacustar) C C B B C C

257 B A351 Sturnus vulgaris(Graur) R P D

258 B A351 Sturnus vulgaris(Graur) C P D

259 B A311 Sylvia atricapilla(Silvie cu cap negru) C P D

260 B A310 Sylvia borin(Silvie de gradina) C P D

261 B A309 Sylvia communis(Silvie de câmp) C P D

262 B A308 Sylvia curruca(Silvie mica) C P D

263 B A307 Sylvia nisoria R R C B C C

264 B A307 Sylvia nisoria C C C B C C

265 B A004 Tachybaptus ruficollis(Corcodel mic) P C B B C C

266 B A048 Tadorna tadorna(Califar alb) W 800 1200 i C B B C A

267 B A161 Tringa erythropus(Fluierar negru) C 3000 4000 i C A B C B

268 B A164 Tringa nebularia(Fluierar cu picioare verzi)

C 1300 2600 i V B B C C

269 B A165 Tringa ochropus(Fluierar de de zavoi) C 1300 2600 i V B B C C

270 B A163 Tringa stagnatilis(Fluierar de lac) C 600 700 i C B B C B

271 B A162 Tringa totanus(Fluierar cu picioare rosii)

C 3500 12000 i C B B C B

272 B A286 Turdus iliacus(Sturz de vii) C R D

273 B A285 Turdus philomelos(Sturz cântator) C P D

274 B A284 Turdus pilaris(Cocosar) C C D

275 B A287 Turdus viscivorus(Sturz de vâsc) C R D

276 B A232 Upupa epops(Pupaza) R C D

277 B A142 Vanellus vanellus(Nagat) R 500 600 p C B B C C

278 B A142 Vanellus vanellus(Nagat) C 10000 12000 i C B B C C

279 B A167 Xenus cinereus C 1 3 i C A B C C

Nota: Conform art.4 din Directiva speciile mentionate in Anexa 1 constitue obiectul unor masuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supravietuirea si reproducerea in aria lor de raspandire. Speciile bolduite sunt mentionate in OUG 57/2007-Anexa 3 .



97

Legendă/Abrevieri: Statut, Cuibaritor:“F” – frecvent;“R” – rar; “RC” - relativ comun ;“P” – pasaj;“C” – cuibaritor;“A” – abundent;“i” – indivizi;“P” – perechi. POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national.Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata; “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie; “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila. Ex (dispărute) = specii care nu s-au mai regăsit în habitatele naturale, după repetate investigaţii în zonele în care s-au înregistrat anterior sau în cele în care s-a presupus că au existat. Din această categorie derivă: Ex?= nu a trecut mai mult de 50 de ani de la ultima înregistrare a speciei, deci este posibil a fi regăsită în viitor E (în pericol iminent) = specii în pericol de dispariţie iminent, dacă factorii cauzali continuă să se menţină. Populaţiile acestei specii au ajuns la un nivel critic din punct de vedere numeric V (vulnerabile) = specii în declin numeric, care pot trece în categoria E sau V, dar există riscul trecerii în acestea, prin faptul că arealul lor de răspîndire se reduce la zone geografice şi habitate limitate, sau specia în cauză poate fi răspîndită pe o arie mai largă, dar în populaţii reduse.



98

R (rare) = specii care nu fac parte din categoriile E sau V , dar există riscul trecerii în acestea, prin faptul că arealul lor de răspândire se reduce la zone geografice şi habitate limitate sau specia în cauză poate fi răspândită pe o arie mai largă, dar în populaţii reduse I (statut indecis) = specii Ex, E, V sau R, dar nu există suficiente informaţii pentru a se putea nominaliza într-o categorie sau alta H = specii incluse în Directiva Consiliului European nr.92/43/EEC din 1992 privind conservarea habitatelor natural, faunei şi florei sălbatice (specii pentru care se consider că sunt necesare zone special de conservare) W = specii inluse în Convenţia privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington-1973), ce reglementează condiţii special de practicare a comerţului



99

Tabel nr. B.1.2.3- Speciile de păsări cu migratie regulată nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA 0031

Cod

Specie

Popu

latie

rezid

enta

Cuibarit

Iernat

Pasaj

Sit.

pop

Cons

ervar

e

Izolare

Global

A173 Stercorarius parasiticus R B A C B

A168 Actitishypoleucos 400-700i C B C C

A247 Alauda arvensis RC D

A054 Anas acuta(Rata sulitar) 1200-7000i B B C C

A052 Anas crecca(Rata pitica) 9000-

20000i

B B C C

A055 Anas querquedula(rata

caraitoare)

4500-8000i B B C C

A043 Anser anser(Gasca de

vara)

6500-

15000i

A B C A

A039 Anser fabalis 20-120i C B C C

A258 Anthus cervinus R B

B

C C

A259 Anthus spinoletta P D

A256 Anthus trivialis P D

A228 Apus melba V D

A028 Ardea cinerea 600-

800p

C B C C

A221 Asio otus R

C

D

A059 Aythya ferina 24000-

38000i

B B C B

A263 Bombycilla garrulus R D

A087 Buteo buteo R P D

A088 Buteo lagopus R D

A144 Calidris alba (nisipar) 300-800i B B C C

A149 Calidris alpine(Fungaci de

tarm)

10000-

17000i

B B C B

A143 Calidris canutus 1-5i A B A A

A147 Calidris ferruginea

(Fungaci roscat)

8000-9000i B B C B

A145 Calidris minuta 2800-3200i B B C B

A146 Calidris

temminckii(Fungaci pitic)

120-400i B B C C

A366 Carduelis cannabina R RC D

A364 Carduelis carduelis P RC D

A363 Carduelis chloris P RC D

A368 Carduelis flammea R D

A365 Carduelis spinus RC D

A371 Carpodacus erythrinus V D

A207 Columba oenas R R D

A036 Cygnus olor 3600-5300i A B C A



100

A253 Delichon urbica RC D

A099 Falco subbuteo RC C B C B

A322 Ficedula hypoleuca D

A359 Fringilla coelebs C P D

A123 Gallinula chloropus C C B C C

A299 Hippolais icterina RC RC C B C C

A438 Hippolais pallida R A B A C

A252 Hirundo daurica R D

A251 Hirundo rustica P P D

A340 Lanius excubitor R D

A341 Lanius senator R D

A290 Locustella naevia

120-180i B B C B

A058 Netta rufina 540-2470i P A B C A

A278 Oenanthe hispanica R C B C C

A435 Oenanthe isabellina R D

A277 Oenanthe oenanthe P C D

A337 Oriolus oriolus RC D

A214 Otus scops R D

A273 Phoenicurusochruros P D

A315 Phylloscopus collybita R P D

A314 Phylloscopus sibilatrix P D

A316 Phylloscopus trochilus P D

A005 Podiceps cristatus RC C B C C

A182 Larus canus (Pescarus

sur)

4000-1000i C B C C

A183 Larus fuscus

(Pescarus negricios)

200-400i C B C C

A179 Larus ridibundus 2000-300p 20000-

50000i

B B C C

A150 Limicola falcinellus

(Prundars de namol)

700-950i B B C C

A156 Limosa limosa 10000-

15000i

B B C B

A292 Locustella luscinioides P A B C C

A069 Mergus serrator

(Ferastras motat)

230-340i C B C C

A383 Miliaria calandra RC P D

A266 Prunella modularis P D

A118 Rallus aquaticus R

C

A B C C



101

A317 Regulus regulus P D

A336 Remiz pendulinus C D

A276 Saxicola torquata RC D

A275 Saxicola rubetra RC D

A155 Scolopax rusticola RC R B B C C

A361 Serinus serinus RC D

A210 Streptopelia turtur RC D

A353 Sturnus roseus P RC B B C C

A351 Sturnus vulgaris P D

A311 Sylvia atricapilla P D

A310 Sylvia borin P D

A309 Sylvia communis P D

A308 Sylvia curruca P D

A004 Tachybaptus ruficollis R

C

B B C C

A048 Tadorna tadorna 800-1200i B B C A

A164 Tringa nebularia (Fluierar

cu picioare verzi)

1300-2600i B B C C

A165 Tringa ochropus(Fluierar

de zavoi)

4000-5000i B B C C

A163 Tringa stagnatilis 600-700i B B C B

A162 Tringa tetanus(Fluierar cu

picioare rosii)

3500-

12000i

D

A289 Turdus iliacus R D

A285 Turdus philomelos P D

A284 Turdus pilaris RC D

A287 Turdus viscivorus R D

A232 Upupa epops C D

A056 Anas clypeata 9000-

10000i

A B C B

A050 Anas Penelope 8000-1000i A B C C

A061 Aythya fuligula(Rata

motata)

18000-

20000i

A B C B

A067 Bucephala clangula 30-50p 1000-1200i A B C B

A160 Numenius arquata 4500-6000i A B C B

A161 Tringa erythropus 3000-4000i A B C B

A053 Anas platyrhynchos 20000-

40000i

A B C B

A051 Anas strepera 1300-3000i A B C A



102

A169 Arenaria interpres(pietrus) 80-120i A B C C

A360 Fringilla montifringilla RC D

A515 Glareola nordmanni 1-5i A B A C

A130 Haematopus ostralegus 150-20p A B C C

A459 Larus cachinnans

(pescarus pontic)

1500-2000p 15000-

20000i

A B C C

A142 Vanellus vanellus (Nagat) 1500-2000p 10000-

12000i

A B C C

A017 Phalacrocorax carbo

(Cormoran mare)

8000-12000p 3000-7000i 4000-5000i A B C B

A274 Phoenicurus phoenicurus C C C B C B

A141 Pluvialis squatarola 2500-3000i B B C B

A006 Podiceps grisegena 400-800p 5000-

10000i

A B C B

A008 Podiceps nigricollis RC C C B B C B

A249 Riparia riparia 5000-7000p C B B C B

A086 Accipiter nisus RC RC D

A298 Acrocephalus

arundinaceus

C C B B C B

A296 Acrocephalus palustris P RC C B C C

A295 Acrocephalus

choenobaenus

C C B B C B

A297 Acrocephalus scirpaceus C C B B C B

A125 Fulica atra C 40000-

5000i

80000-

100000i

B C C B

A153 Gallinago gallinago 5000-1000i B B C B

A270 Luscinia luscinia P RC D

A271 Luscinia megarhynchos P RC D

A152 Lymnocrypte minimus 500-1000i B B C B

A230 Merops apiaster P RC D

A262 Motacilla alba C C C B C B

A261 Motacilla cinerea P P D

A260 Motacilla flava RC C C B C B

A319 Muscicapa striata P RC D

A158 Numenius phaeopus 200-500i C B C B

A174 Stercorarius longicaudus V D

A025 Bubulcus ibis 2-8p A B B

A335 Certhia brachydactyla R D

A375 Lectrophenax nivalis V D



103

Conform formularului standard Natura 2000, situl de protectie avifaunistică mentionat in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC este important pentru numeroase specii de pasari protejate, dupa cum urmeaza:

a)Situl ROSPA0031 este deosebit de important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece aceasta zona reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista fluctuatii ale efectivelor cuibaritoare în perimetrul sitului.

b)Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus(cormorant mic),Gelochelidon nilotica(Pescarita razatoare), Larus minutus(Pescarus cu cap mic), Sterna caspia(Pescarita mare), Sterna sandvicensis(Chira de mare), Philomachus pugnax(Batausul),Recurvirostra avosetta(Ciocintors), Himantopus himantopus(Piciorong), Charadrius alexandrines (Prundaras de saratura), Puffinus yelkouan, Aquila pomarina(Acvila tipatoare mica), Phalaropus lobatus(Notarita cu cioc subtire), Larus genei(Pescarus cu cioc subtire-Pescarus roz-Pescarus rozalb), Pluvialis apricaria(ploier auriu), Tringa stagnatilis(Fluierar de lac), Tringa erythropus(Fluierar negru), Limosalimosa, Larus ridibundus(Pescarus razator), Numenius arquata(culic mare), Calidris minuta(Fungaci mic), Anas clypeata(Rata lingurara), Calidris alpine(Fungaci de tarm), Calidris ferruginea(Fungaci roscat), Phalacrocorax carbo(cormoran mare), Tringa tetanus(Fluierar cu picioare rosii), Tringa nebularia (Fluierar cu picioare verzi), Vanellus vanellus(Nagat), Larus canus (Pescarus sur),Gallinago gallinago(Becatina comuna), Calidris alba(nisipar), Anas crecca(rata pitica), Calidris temminckii(Fungaci pitic), Arenaria interpres(pietrus), Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis(Gasca de semanatura), Anas querquedula(Rata caraitoare), Tringa ochropus(Fluierar de zavoi), Anas acuta(Rata sulitar), Larus cachinnans(Pescarus pontic), Larus fuscus(Pescarus negricios), Lymnocryptes minimus(Becatina mica), Mergus serrator(ferastras motat), Limicola falcinellus(Prudaras de namol).

c)Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus(Garlita mica), Aquila clanga (Acvila tipatoare mare), Branta ruficollis(Gasca cu gat rosu), Phalacrocorax pygmeus(cormorant mic), Cygnus Cygnus(lebada de iarna), Egretta alba(egreta mare), Mergus albellus(ferastras mic), Falco columbarius(soimulet de iarna), Netta rufina(rata cu ciuf), Aythya ferina, Aythya fuligula(Rata motata), Anser anser(gasca de vara). 1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit: Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar 1500-1700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Anthus campestris (Fâsă de camp); Cod A255, folosirea sitului - specie relativ comună; situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila); Ardea purpurea (Stârcul rosu); Cod A029; situl este folosit de un numar 230-450 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta); Aythya nyroca (Rata rosie); Cod A060; situl este folosit de un numar 3800-4200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie



104

de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Glareola pratincola (Ciovlinica); Cod A135; situl este folosit de un numar 420-540 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Haliaeetus albicilla (Codalbul); Cod A075; situl este folosit de un numar 26-28 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Ixobrychus minutus (Stârcul pitic); Cod A022; situl este folosit de un numar 3000-3500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Melanocorypha calandra (Ciocârlie de bărăgan); cod A242; folosirea sitului-specie relativ comună;situatia populatiei – D (reprezentativitate nesemnificativa); Oenanthe pleschanka (Pietrar negru); cod A533; situl este folosit de un numar de 12-24 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna); Sterna hirundo (Chira); cod A193; situl este folosit de un numar de 1800-2300 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Burhinus oedicnemus (Pasărea ogorului); cod A133; situl este folosit de un numar de 44-60 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă); Buteo rufinus (Sorecar mare) cod A403; situl este folosit de un numar de 4-5 p (perechi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă); Circus aeruginosus (Eretele de stuf), cod A081; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Egretta garzetta (Egreta mica), cod A026; situl este folosit de un numar de 1700-2500 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Emberiza hortulana (ortolan), cod A379; folosirea sitului-specie rară; situatia populatiei – D (prezentănesemnificativa); Falco naumanni (Vânturelul mic), cod A095; situl este folosit de un numar de 1-3 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – A (populatie aproape izolată); global– C (valoare considerabilă); Pelecanus crispus (Pelicanul cret), cod A20; situl este folosit de un numar de 320-410 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă); Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun), cod A019; situl este folosit de un numar de 3560-4160 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare excelentă – (A); izolare – A (populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă); Platalea leucorodia (Lopătar), cod A334; situl este folosit de un numar de 360-440 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa) global – A (valoare excelentă); Plegadis falcinellus (Tigănusul), cod A032; situl este folosit de un numar de 2000-3200 p (perechi);



105

situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Porzana parva (Crestet cenusiu), cod A120, situl este folosit de un numar de 2000-3000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Porzana porzana (Crestet pestrit), cod A119; situl este folosit de un numar de 300-400 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Acrocephalus melanopogon (Privighetoarea de baltă), cod A293; situl este folosit de un numar de 400- 1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare excelentă – (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Chlidonias niger (Chirighită neagră), cod A197; situl este folosit de un numar de 200-300 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabilă); Ardeola ralloides (Stârc galben), cod A024; situl este folosit de un numar de 3000-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Botaurus stellaris (Buhai de baltă), cod A021; situl este folosit de un numar de 800-1000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Coracias garrulous (Dumbraveanca) cod A231; situl este folosit de un numar de 500-600 p (perechi); situatia populatiei – B (prezenta bună conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Larus melanocephalus (Pescărusul cu cap negru), cod A176; situl este folosit de un numar de 160-200 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie); global – A (valoare excelentă); Nycticorax nycticorax (Stârcul de noapte), cod A023; situl este folosit de un numar de 3500-4000 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă); Sterna albifrons (Chira), cod A195; situl este folosit de un numar de 40-100 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună); Luscinia svecica (Gusă albastră), cod A272; situl este folosit de un numar de 300-700 p (perechi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă) conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare bună).

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj

Gelochelidon nilotica (Pagaza piconeagra); Cod A189; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 8-12 p (perechi); in pasaj 320 – 350 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Himantopus himantopus nilotica (Picorongul); Cod A131; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 220-370 p (perechi); in pasaj 1400-220 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Charadrius alexandrines (Prundarasul de saratura); Cod A138; specia foloseste situl pentru cuibărire



106

si cresterea puilor in numar de 90-120 p (perechi); in pasaj 450-520 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu oarie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Recurvirostra avosetta (Ciocintors); Cod A132; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 220-280 p (perechi); in pasaj 800-1200 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare excelenta– (A); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte); Cod A402; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 3-5 p (perechi); in pasaj 40-80 i (indivizi); situatia populatiei – C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna– (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Chlidonias hybridus (Chirichita cu obraz alb); Cod A196; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 5000-6000 p (perechi); in pasaj 30000-50000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna– (b); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 100-120 p (perechi); in pasaj 45000-60000 i (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – C (valoare considerabila); Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru – specie rara in Romania si ameninta pe scara globala); Cod A030; in numar de 2-5 i (perechi); in pasaj 500-1000 i (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna); Falco vespertinus (Vânturelul de seară) Cod A097; cuibaresc in numar de 300-350 p (perechi); in pasaj 2000-3000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – A (valoare excelenta); Sterna sandvicensis (Chira) Cod A191; cuibaresc in numar de 250-300 p (perechi); in pasaj 3000-5000 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global – B (valoare buna).

3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj

Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic); Cod A393; specia foloseste situl pentru cuibărire si cresterea puilor in numar de 8700-9500 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - in numar de4000- 6500 i (indivizi); in pasaj - in numar de 4000-6500 i (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global– A (valoare excelenta).

4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj

Branta ruficollis (gasca cu gatul rosu);-Cod A396; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar 1000-3000 i (indivizi); in pasaj un numar 7000-24000 i (indivizi); situatia populatiei – A (reprezentativitate excelenta); conservare buna – B; izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelenta).

5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat

Anser erythropus (Gârlita mică); Cod A042; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar 10-30 I (indivizi) ; situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – A (valoare excelentă). Aquila clanga (Acvila tipătoare mare); Cod A255; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar



107

8-14 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelentă); conservare buna – (B); izolare – A(populatie aproape izolată); global – A (valoare excelentă). Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar>1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Falco columbarius (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar>1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Oxyura leucocephala (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar>1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Cygnus columbianus bewickii (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Gavia arctica (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Gavia stellata (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna). Asio flammeus (Ciuful de camp); Cod A272; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar de 8- 12 I (indivizi); situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – B (valoare buna).

6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj

Aquila heliaca (Acvila de camp); Cod A404; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-3 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica); Cod A089; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 200-300 I (indivizi); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Grus grus (Cocorul) Cod A127; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Limosa lapponica (Sitar de mal Nordic); Cod A157; specia foloseste situl numai pentru pasaj in numar de 1-5 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); Numenius tenuirostris (Ploier mic) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Xenus cinereus (Fluierar sur); cod A167; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 1-3 I situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Charadrius morinellus (Ploier de munte) cod A138; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata,



108

cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Circaetus gallicus (Ciuf de padure) cod A139; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara);situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) cod A321; specia foloseste situl in pasaj - C (specie comuna);situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); Ficedula parva (Muscarul mic) cod A320; specia foloseste situl in pasaj - R (specie rara); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); Gallinago media (Becatina mare) cod A154; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 20-80 I (indivizi) situatia populatiei – A (prezenta excelenta); conservare buna – (B); izolare – B (populatie neizolata, la limita ariei de distributie); global – B (valoare buna). Pandion haliaetus (Uliganul pescar), cod A094; specia foloseste situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Phalaropus lobatus (Notarita cu cioc subtire) cod A170; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 700-1200 I (indivizi) situatia populatiei – C (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – C (valoare considerabila). Philomachus pugnax (Batausul) cod A151; specia foloseste situl in pasaj – in numar de 13000-18000 I (indivizi) situatia populatiei – B (prezenta semnificativa); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspindire extinsa); global – B (valoare buna). Circus macrourus (Erete alb), cod A083; specia foloseste situl in pasaj - in numar de 50-60 I (indivizi); situatia populatiei – B (prezenta buna); conservare buna – (B); izolare – C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global – C (valoare considerabila). Hieraaetus pennatus (Acvila porumbaca) cod A092; specia foloseste situl in pasaj –in numar de 50- 80 I (indivizi); situatia populatiei – D (prezenta nesemnificativa); In general, aceleasi clase de habitate existente in ROSCI0065 se afla si in ROSPA0031 ; Formularul standard 2000 din 2016 adauga clase de habitate noi la situl ROSPA0031, cum sunt N03,N04, N14, N15, N21, N23, N26. Tabel B.1.2.4- Clase habitate in ROSPA0031

Cod % CLC Clase de habitate N02 13.21 522, 521 Estuare, lagune N03 1.07 Mlastini saraturate N04 1.20 Plaje de nisip N06 11.49 511, 512 Rauri, lacuri N07 43.94 411, 412 Mlastini, turbarii N09 3.97 321 Pajisti naturale, stepe N12 18.02 211-213 Culturi (teren arabil) N14 0.79 Pasuni N15 0.18 Alte terenuri arabile N16 4.23 311 Paduri de foioase N21 0.13 Vii si livezi N23 0.80 Alte terenuri artificiale(localitati, mine) N26 0.90 Habitate de paduri(paduri in tranzitie)

Managementul sitului

- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(ARBDD) ; - Planuri de management : Planul de management si Regulamentul Rezervatiei Biosferei ”Delta Dunarii” -Masuri de conservare a sitului-Conform Planului de Management



109

Alte caracteristici ale sitului ROSPA0031

Delta Dunarii reprezintaˇ teritoriul cuprins între prima bifurcatie a Dunarii (Ceatalul Chiliei), marginit la est de litoralul Marii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a sitului si are o suprafata totalaˇ de circa 4.178 kmp, din care, cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul României, adica 3.510 kmp, reprezentând circa 82%, restul fiind situat pe partea stângaa bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, în Ucraina. Tinând cont de geneza, hipsometrie, relatiile hidrice dintre bratele Dunarii si zonele interioare, diferentierile climatice si variatia peisagistica, în Delta Dunarii se pot distinge douaˇ ari sectoare - delta fluviatila si delta fluvio-maritima. Delta fluvialaˇ reprezinta partea cea mai veche din spatiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf al Dunarii. Principala sa caracteristica este suprafata relativ mare a grindurilor fluviale, în timp ce ariile depresionare sunt mai mici si cu multe lacuri (de asemenea de mici dimensiuni), aflate într-un grad înaintat de colmatare. Delta fluvio-maritima se desfasoaraˇ între aliniamentul grindurilor maritime Letea - Caraorman - Crasnicol în vest si tarmul marii în est. Ea cuprinde, pe lângaˇ grindurile maritime Letea, Caraorman si Saraturile un important complex lacustru (Rosu - Puiu) si suferaˇ m odificari importante la contactul cu Marea Neagra. La sud de Delta propriu-zisa se desfasoaraˇ pânaˇ la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara (vechiul golf Halmyris) ocupat initial de apele marii si care a fost compartimentataˇ ulterior, prin formare de cordoane si grinduri. În ultimile decenii complexul a suferit foarte mari modificari datorita actiunii umane, fiind transformat în rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatii amenajate în jurul complexului. La vest de Tulcea, între cursul Dunarii si limita platoului continental pânaˇ la Cotul Pisicii se desfasoara zona predeltaicaˇ ce cuprinde zonele umede naturale si seminaturale si zonele agricole .Clima Deltei Dunarii se încadreazaˇ î n climatul temperat-continental cu influente pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o usoaraˇ cr estere de la vest spre est. Cantitatea mare de calduraˇ este data de durata medie anualaˇ de stralucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solaraˇ globalaˇ însumeaza anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tara. Calitate si importanta: Unica deltaˇdi n lume, declarataˇ r ezervatie a biosferei • An de constituire: 1990. • Suprafata 580000 ha - 2,5 % din suprafata României ( Locul 22 între deltele lumii si locul 3 în Europa, dupa Volga si Kuban) • Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apaˇ • Cea mai întinsa�zona compacta�de stufarisuri de pe planetaˇ • Un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme • O banca de gene naturale, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal.

Amenintari, presiuni, activitati cu impact asupra sitului -modificarea practicilor de cultivare(A02), pasunatul(A04), utilizarea produselor biocide, hormone si substante chimice(A07), exploatarea si extractia de petrol si gaze(C02), zone industriale sau comerciale(E02),alte zone industrial,comerciale(E02.03),depozitarea deseurilor menajere(E03.01), pescuit professional pasiv(F02.01), vanatoare(F03.01), capcane, otravire braconaj(F03.02.03), sport in aer liber si activitati recreative(G01)



110

Concluzie Planul care cuprinde Sat pescaresc “Vadu Escape”, este situat interiorul sitului Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim Sinoie, si anume, in zona economica a rezervatiei; pe amplasamentul PUZ nu au fost identificate specii de pasari protejate care sa foloseasca amplasamentul pentru hrana, iernat , cuibarit, sau pasaj ; de asemenea se apreciaza ca activitatea de agroturism prin practicarea turismului durabil si avand un caracter sezonier, nu va afecta speciile de pasari din zona generatoare de PUZ. Masuri de reducere a impactului si de conservare a biodiversitatii specifice pentru amplasamentul PUZ au fost identificate la sectiunea A.3.4 si vor fi mentionate in sectiunile urmatoare : interzicerea distrugerii cuiburilor si oualor daca acestea ar fi gasite in zona generatoare de PUZ sau invecinata, de catre constructori sau turistii cazati in satul pescaresc, prin afisarea de panouri de informare, masuri de reducere a zogomotului si emisiilor de orice fel, care ar putea afecta habitatele pasarilor care frecventeaza zona.

B1.3 Date despre Aria de interes comunitar - ROSCI0066 Delta Dunării Zona marina (Formular Stanadard Natura 2000 actualizat 201703) aflata in vecinatatea PUZ-Sat pescaresc Vadu Escape Localizarea sitului: Latitudine Nordica 44.00064742; Longitudine Estica 29.0111277 Coordonatele geografice ale sitului : Latitudine N 43º 59′ 20”; Longitudine E 28º 41′ 14” Suprafata: 336200 ha Suprafata marina ocupata 100% Regiuni administrative: Tulcea 2% Fig. B.1.3.1-Harta ROSCI0066



111

Suprafaţa totală a Mării Negre este de 451488 km², din care 38000 km² aparţin anexei sale, Marea Azov. Volumul de apă este de 529950 km³. Adâncimea maximă este de 2245 m şi se află în partea sa centrală, adâncimea medie fiind de 1282 m. Lungimea pe direcţia EV este de 1148 km şi lăţimea maximă, pe direcţia meridianului 31°12’ longitudine estică, de 606 km. Comunică cu Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor (30 km lungime, 0.7 – 3.5 km lăţime, între 30 – 100 m adâncime) şi, mai departe, cu Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele, iar prin strâmtoarea Kerci (41 km lungime) comunică cu Marea Azov.

Marea Neagră are ţărmurile puţin crestate, însoţite de numeroase limane (în NV). Prezintă o întinsă platformă continentală (aproximativ 36% din suprafaţa reliefului submarin), cu o dezvoltare mare în partea de nord şi NV.

Suprafaţa bazinului său hidrografic este de 2405000 km², iar aportul anual de apă dulce este de 390 km³.

Zona maritimă costieră4, în suprafaţă totală de 140 492 ha, se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Valoarea pantei creşte de la nord (1°) spre sud (2°) considerată pe profilele orientate de la vest spre est de la ţărm spre taluzul continental. Uniformitatea reliefului platformei continentale se datoreşte atât modelării reduse în faza pleistocenă, cât şi sedimentării intense datorată aluviunilor deversate de râurile din nord-vestul Mării Negre şi, în special, a celor aduse de Dunăre, şi, într-o măsură mai mică materialului rezultat din abraziunea zonei de coastă. Luând în considerare criterii morfometrice, morfologice, sedimentare şi chiar biologice, platforma continentală (şelful, numit şi margine continentală) se poate împărţi, în sectorul românesc, în trei compartimente: şelful intern, şelful median şi şelful extern (O.Şelariu, 1971, P. Gâştescu, B. Driga, 2002). Şelful intern se desfăşoară de la ţărmul marin şi până la izobata de aproximativ 40-50 m şi este zona pe care se întinde limita Rezervaţiei (izobata 20 m). Zona se caracterizează printr-o câmpie de abraziune şi acumulare rezultată în urma variaţiilor nivelului marin din perioada cuaternară, pe care se suprapun forme de relief rezultate din depunerea ulterioară a sedimentelor fluviatile. Acest spaţiu submers reprezintă domeniul de acţiune a factorilor modelatori, respectiv valurile şi curenţii marini care prelucrează şi transportă materialul aluvionar. Sub aspect sedimentologic şi textural, pe şelful intern predomină fracţiunea nisipoasă care trece treptat spre şelful de tranziţie în favoarea siltului (N. Panin, 1999). Şelful median se desfăşoară între izobatele de 40, 50 şi 70 m, iar şelful extern se desfăşoară între izobatele 70 m şi 130 m (după alţi autori, 200 m).

Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese : Sectorul marin costier aferent teritoriului Rezervaţiei, este un sector jos, de acumulare, unde procesele actuale de modelare sunt resimţite cu mai multă intensitate prin înaintări şi retrageri care au consecinţe directe asupra teritoriului Rezervaţiei şi respectiv asupra ecosistemelor din imediata apropiere. Pe baza datelor obţinute prin analiza documentelor cartografice şi a măsurătorilor făcute la bornele hidrografice (începând din anul 1962), s-au delimitat şi estimat cantitativ, sectoarele de ţărm unde au loc înaintări (acumulări) şi retrageri (abraziune). Sectoarele de ţărm supuse intens procesului de retragere sunt în dreptul lacurilor Roşu şi Roşuleţ (între grindul Cazacului şi Gârla Împuţita) pe circa 9,5 km cu o rată anuală de 17,5 m/an (pierdere de circa 150 ha) şi a lacului Sinoie (grindul Periboina) pe circa 10 km cu o rată anuală de 10-12 m/an (pierdere de circa 350 ha). Sectoarele de înaintare a ţărmului sunt, în primul rând în faţa gurilor de vărsare ale celor trei braţe (în delta secundară a Chiliei cu rata medie de 68 m; la

4 Planul de Management si Regulamentul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii



112

sud de braţul Sulina pe 10 km cu o rată anuală maximă la borna hidrografică 60 cu 16,8 m/an; în delta secundară laterală a braţului Sf. Gheorghe cu o rată anuală de 20 m/an). Ţărmul supus procesului de retragere este de 60 km, iar cel supus procesului de înaintare este de 50 km.Diferenţa de 56 km se găseşte într-un echilibru relativ (înaintări şi retrageri într-un ciclu de 5-10 ani) (P. Gâştescu, B. Driga, 1986, 2002, C. Bondar şi colab., 1999, 2004, E. Vespremeanu şi colab., 2004). Suprafaţa considerată pierdută din spaţiul Rezervaţiei a fost apreciată pentru perioada 1962-1983, la 900 ha, reprezentând o rată anuală de 42,8 ha. Suprafaţa adăugată aceluiaşi spaţiu (fără delta secundară a braţului Chilia care aparţine Ucrainei) a fost de 200 ha, revenind o rată anuală de 9,5 ha.

Cauzele care contribuie la evoluţia ţărmului marin sunt: climatică, tectonică şi antropică.

- Cauzele de natură climatică şi tectonică se înscriu într-un cadru mai larg de evoluţie a nivelului Oceanului Planetar, care în bazinul Mării Negre se manifestă diferenţiat de la un ţărm la altul, în funcţie de condiţiile locale. Pentru ţărmul marin românesc, pe baza datelor de la maregraful Constanţa, ridicarea nivelului se apreciază la 0,18-0,20 cm/an la care se adaugă coborârea lentă a uscatului dobrogean de 2 cm/an, rezultând o amplitudine cumulată de natură eustatică şi epirogenetică de 2,18 – 2,20 cm/an. Acest fenomen de ridicare a nivelului marin se manifestă la ţărm printr-o minitransgresiune, deci abraziune marină (P. Gâştescu, 1977).

- Cauzele de natură antropică se reflectă direct şi indirect. Cauza directă se referă la implementarea digurilor cu direcţie perpendiculară pe ţărm (Sulina, Midia) care modifică schema curenţilor marini, şi deci a proceselor de abraziune şi de acumulare. Cauza indirectă se referă la reducerea volumului de aluviuni transportate pe Dunăre în Marea Neagră, ca urmare a construirii lacurilor de acumulare pe afluenţi şi artera principală, a lucrărilor de protecţie a terenurilor împotriva eroziunii solului. În deceniul 1931-1940 debitul de aluviuni a fost de 2420 kg/s, iar acest debit a scăzut foarte mult în deceniile de după 1960, la 1377 kg/s între 1961-1970, la 1308 kg/s între 1971-1980 şi la 697 kg/s între 1981-1990. Această scădere a atras şi modificarea valorii multianuale de la 67,5 milioane tone/an pentru perioada 1921-1960, la 58,7 milioane tone pentru perioada 1961-1980 şi la numai 22 milioane tone pentru deceniul 1981-1990. Reducerea volumului de aluviuni contribuie la scăderea sursei de aprovizionare a cordoanelor litorale şi respectiv a plajelor marine favorizând procesele de abraziune şi retragerea ţărmului.

Aria de interes comunitar ROSCI0066 cuprinde 4 habitate specifice regiunii biopontice :

Tabel B.1.3.1-Tipuri de habitate prezente în situl de importanta comunitara Delta Dunarii-zona marina si evaluarea sitului în ceea ce le priveste

La Sectiunea 3.2 sunt mentionate speciile prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste



113

Tabel B.1.3.2 - Specii prevazute la art.4 din Directive 2009/147/CE si in Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Tabel B.1.3.3-Alte specii importante de mamifere, pesti, nevertebrate si flora din ROSCI0066



114

Tabel B.1.3.4- Clase de habitate prezente Cod Acoperir

e %

CLC Clase de habitate

N01 85,21 523 Zone marine, insule maritime

N02 0,97 521,522 Estuare,lagune

N04 0,16 Plaje de nisip

Alte caracteristici ale sitului: Situl marin ROSCI0066 Delta Dunării-zona marină este situat în sectorul Românesc al Mării Negre. Corespunde cu unitatea geografică a rezervaţiei biosferei – zona costieră a Mării Negre, de la vărsarea Dunării – braţul Chilia, până la capul Midia, spre sud, şi până la izobata de 20 m, spre est.

Calitate si importanta: Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse,care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Vulnerabilitate: O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, printr-o presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii.

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale (cu menţionarea actului normativ prin care s-a instituit regimul de protecţie): Sit Natura 2000 ROSCI0066 prin OG 57/2007, Directiva Habitate 92/43/EEC; Arie protejată de interes naţional se suprapune cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii); Legea nr. 82/decembrie 1993, modificată şi completată prin Legea 454/2001, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Activitati antropice si efectele lor in sit si in vecinatatea acestuia: - Pescuit profesionist(industrial); - Pescuit cu plasa tractat(de ex. pescuit cu trauler);

- Pescuit cu plasa în derivˇ (de ex. pescuit la scrumbie); - Navigatia Efectele acestor activitati pot fi poluarea apei si eutrofizarea

Tip de proprietate: Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Managementul sitului:

-Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o institutie publica, ARBDD. - Planuri de management : Planul de Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii ; Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0237-Structuri marine metanogene Sf Gheorghe, in prezent inglobat in ROSCI0066 Delta Dunarii-zona marina.



115

Masuri de conservare a sitului :

Amplasamentul PUZ Sat Pescaresc Vadu Escape nu se afla in interiorul Sitului de importanta comunitara ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina.

B1.4 Date despre Aria de protectie speciala - ROSPA0076 Marea Neagra aflata in

vecinatatea PUZ-Sat pescaresc Vadu Escape

Localizare: Longitudine E 29.0128750; Latitudine N44.0019388 Suprafata: 149143 ha Suprafata marina: 100% Regiuni administrative: Judeţul Constanţa: Constanţa (< 1%), Corbu (< 1%), Costineşti (< 1%), Eforie (< 1%), Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%), Mihai Viteazu (< 1%),Tuzla (< 1%) Judeţul Tulcea: Jurilovca (< 1%), Sfântu Gheorghe (< 1%), Sulina (< 1%).

Sit Natura 2000 Cod ROSPA0076 - arie naturală protejată de interes comunitar conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a Reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Tabel B.1.4.1 -Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului în ceea ce le priveste:



116



117

Tabel B.1.4.2-Speciile de pasari de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0076

Tabel B.1.4.3-Clase de habitate ale ROSPA0076

Managementul sitului : se realizeaza conform cu Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagra

Alte caracteristici ale sitului: Particularitatile fizico-chimice si biologice ale Marii Negre confera caracterul de unicitate sitului.

Clima: Specificul climatic al Dobrogei maritime, conferit de prezenţa mării şi a lacurilor paramarine, constă în lipsa extremelor termice de-a lungul anului, o umiditate mult mai mare a aerului în intervalul cald, comparative cu zonele continentale şi existenţa unor mişcări locale ale maselor de aer, de tip brize. Din cauza circulaţiei predominant vestice a aerului, influenţa moderatoare a Mării Negre se resimte numai pe o fâşie lată de 20-25 de kilometri de-a lungul ţărmului. Datorită valorilor ridicate ale radiaţiei solare şi a modului de deplasare a maselor de aer de origine continentală şi maritimă, climatul litoral este mai călduros dar şi mai secetos. Din punct de vedere termic, temperaturile medii anuale din zona costieră românească oscilează între 11,2° (în nordul Dobrogei) şi 11,5° C spre sud, conform datelor din Registrul meteorologic al staţiilor Sulina şi Mangalia. Datorită influenţei apelor marine, în evoluţia anuală a temperaturii aerului din zona costieră se produce o întârziere a fazelor de încălzire şi răcire a aerului.



118

Precipitaţiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform în spaţiu şi timp, perioada cea mai bogată fiind la sfârşitul primăverii - începutul verii. Indicele de ariditate de 2,2 (cel mai ridicat din întreaga ţară) caracterizează ţinutul ca foarte uscat. Media anuală a precipitaţiilor din zona costieră variază între 350-400 mm/an şi o medie lunară variind între 0 – 180 mm, dar sunt şi ani în care aceste valori cresc destul de mult, fără a depăşi însă valoarea de 700 mm, nici măcar în anii cei mai ploioşi. În anii secetoşi, precipitaţiile pot scădea şi sub valoarea de 250 mm/an. În timpul iernii, stratul de zapadă se menţine foarte puţin; pe litoral se înregistrează cel mai mic număr de zile cu strat de zapadă (24). Umiditatea relativă a aerului este de 83%. Vânturile bat predominant dinspre nord, nord-vest şi nord-est cu o viteză medie anuală de 6,7 m/s. Radiaţia solară totală este de 1500 kWh/ m2 Salinitatea. Apa Mării Negre are o salinitate medie de circa 18 ‰ la suprafaţă şi de circa 22.5 ‰ la fund.

Calitate si importanta: 1. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor din Formularul Standard 2000 sunt urmatoarele categorii: a) numar de specii din Anexa 1 a Directivei Pasari: 10 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 20 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

2. Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru speciile:

Pelecanus crispus;Branta ruficollis;Gelochelidon nilotica;Sterna albifrons;Sterna caspia;Larus minutus;Sterna sandvicensis;Cygnus Cygnus;Larus melanocephalus;Mergus albellus;Sterna hirundo;Chlidonias hybridus;Gavia arctica;Phalaropus lobatus;Chlidonias niger;Gavia stellate;Larus genei;Puffinus yelkouan;Podiceps nigricollis;Mergus merganser;Larus cachinnans;Podiceps grisegena;Larus ridibundus;Phalacrocorax carbo;Anas strepera;Aythya ferina;Fulica atra;Aythya marila;Bucephala clangula;Anas platyrhynchos;Anas Penelope;Tachybaptus ruficollis;Larus fuscus; Podiceps cristatus;Aythya fuligula;Larus canus;Mergus serrator

3. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Amenintari, presiuni sau activitati cu impact asupra sitului Tabel B.1.4.4- Activitati cu impact negativ pentru situl ROSPA0076 Intensitate Cod Amenintari si presiuni Poluare

(cod) In sit/ In afara

H D03.01 Zona portuara N I H D03.02 Navigatie N I H E01 Zone urbanizate,habitare umana

(locuinte umane) N O

H F03.02 Luare / prelevare de fauna (terestra) N I H G02 Complexe sportive si de odihna N O H G04.01 Manevre militare N O H K01.01 Eroziune N O



119

Fig.B.1.4.1-Harta ROSPA0076

PUZ 1ha



120

Fig.B.1.4.2-Amplasare PUZ in raport cu ariile de interes comunitar ROSCI0065, ROSCI0066 si ariile de protectie speciala ROSPA0031 si ROSPA 0076

Chiar daca amplasamentul generator de PUZ nu se afla in interiorul Ariei de protectie speciala - ROSPA0076, in cursul monitorizarii realizate in zona care cuprinde si PUZ-ul, a fost identificata prezenta unei perechi de lebede in martie-aprilie, la inceputul lunii mai 2 lebede cu 2 pui si in noiembrie a patru lebedere (pereche + 2 pui crescuti) pe balta situata la SV de amplasament langa Cherhanaua lui Bosoanca.



121

B2. DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULATIA si ECOLOGIA SPECIILOR

si/sau HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA si in

imediata vecinatate a PP, mentionate in Formularul Standard ROSCI0065 Delta

Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie Analiza se refera la zona generatoare de PUZ de 10000 mp iar in ceea ce priveste vecinatatea s-a luat in considerare fasia de 80 m pana la luciul apei Marii Negre, iar pe celelalte laturi cca. 1500 de m de limita amplasamentului(catre nord, sud, vest).

B.2.1 Habitate de interes comunitar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a amplasamentului

Amplasamentul analizat pentru implementarea planului propus, in suprafata de 10000 mp se afla in extravilanul comunei Sacele, avand categoria teren extravilan neproductiv. Terenul este situat si in zona costiera si se afla in zona de dezvoltare economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Din punct de vedere al incadrarii in Comuna Sacele zona generatoare de PUZ este pozitionata la est de Sacele dincolo de localitatea Vadu spre Marea Neagra. Teritoriul administrativ al comunei Sacele este format din 2 unitati geografice distincte: la vest este pozitionata marginea estica a podisului Dobrogei, iar la est se afla zona lagunar deltaica(lacuri si Grindul Chituc).

Fig.B.2.1.1-Teren PUZ- incadrare in zona Sacele-Vadu In zona de est, comuna Sacele este marginita de lacurile Nuntasi si Tuzla si cuprinde partea de sud a lacului Sinoie (aproximativ 440 ha din 900 ha suprafata totala) si grindul Chituc aproximativ 5.500 ha. Malul Marii Negre aferent grindului Chituc are cote joase, zone de balti si stufaris. La sud de Delta propriu-zisa se desfasoara pâna la capul Midia, Complexul Lagunar Razim-Sinoie. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara (vechiul golf Halmyris) ocupat initial de apele marii si care a fost compartimentata ulterior, prin formare de cordoane si grinduri.



122

Fig.B.2.1.2-Harta geologica a zonei Corbu-Vadu In prezent pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista constructii amenajate iar terenul nu a fost cultivat. Terenul este deschis si asa cum s-a mentionat, aproape de zona plajei, de aceea amplasamentul nu poate fi folosit in perioada de reproducere a avifaunei, pentru cuibarit si cresterea puilor, terenul neavand elemente favorabile pentru crearea de ascunzatori. In schimb, trebuie luata in considerare zona plajei Vadu cu biodiversitatea sa.

Fig.B.2.1.3–Poze zona PUZ Decembrie 2016



123

Din punct de vedere al speciilor de plante prezente intr-un habitat, compozitia floristicã este redatã pentru principalele categorii de plante:

I) specii edificatoare (în general speciile dominante sau codominante, care furnizeazã volumul cel mai mare de biomasã si definesc fitocenoza);

II) specii caracteristice pentru asociatiile vegetale din habitat; III) specii endemice si rare; IV) alte specii importante(în general speciile constante în asociatiile respective). V) Pentru numele stiintific al taxonilor vegetali, s-a utilizat denumirea consideratã validã, având ca

lucrare de referintã Flora Ilustratã a României. Pteridophyta et Spermatophyta (Ciocârlan, 2000). Valoarea conservativã pentru fiecare tip de habitat este apreciatã pe o scarã cu patru categorii:

I) redusã, care nu necesitã mãsuri specifice de conservare; II) moderatã, care necesitã conservarea unor eºantioane reprezentative la nivel regional; III) mare, care necesitã mãsuri specifice de conservare pentru majoritatea siturilor care conþin habitatul respectiv; IV) foarte mare, care necesitã mãsuri specifice de conservare a tuturor siturilor din România cu habitatul respectiv.

Flora pe amplasamentul generator de PUZ este reprezentată de plante ruderale și plante anuale sau perene. Vegetația lemnoasă este reprezentată, în principal, de exemplare arbustive de salcie. Nu au fost observate specii floristice de importanță ecologică sau conservativă. Din punct de vedere al sitului de importanta comunitara ROSCI0065, Zona aferenta PUZ este analizata si evaluata in raport cu habitatele 2130*-Dune fixate cu vegetatie herbacee perena-habitat prioritar(dune gri), 1210-Vegetatie anuala la malul marii, 2110-Dune mobile embrionare, 1410-Pajisti halofile mediteraneene.

1210 Vegetatie anuală de-a lungul liniei tărmului Descriere: Habitatul cuprinde grupari vegetale alcatuite din specii anuale si perene care se dezvolta pe fasia de plaja dintre mediolitoral si primul sir de dune, pe nisipuri grosiere usor salinizate cu acumulari locale de material organic adus de valuri Raspandire in Romania: Delta Dunarii : de la Sulina la Sf.Gheorghe, Grindul Lupilor, Grindul Chituc, Insula Popina Litoralul Marii Negre: Midia Navodari, Constanta, Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, 2 Mai-Vama veche Conditii si factori limitativi: Altitudine: 0,5-2 m. Clima: t = 10.5-11 ºC, P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane sau cu înclinaţie uşoară de-a lungul litoralului. Roci: depozite nisipoase marine. Soluri: nisipuri nefixate, adesea spălate de valuri, puternic insolate şi vântuite. Factori limitativi: vânturile, furtunile puternice si eroziunea valurilor mării care determina o puternica regresie/eroziune a litoralului. Specii caracteristice de plante:

1) Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene,vasculare, ocupand depozite de material grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.).

2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia



124

paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica. Asociatii de plante caracteristice: Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae (Sanda et Popescu 1999); Argusietum (Tournefortietum) sibiricae (Popescu et Sanda 1975); Salsolo-Euphorbietum paralias (Pignatti 1952) salsoletosum ruthenicae (Pop 1985); Lactuco tataricae-Glaucietum flavae (Dihoru et Negrean 1976) Cakile maritime(ridichioara de nisip)- planta anuala din familia Brassicaceae (Cruciferae), planta halofila , specie rara inclusa in Lista rosie nationala. Salsola kali(saricica) planta anuala, de saratura din familia Chenopodiaceae se gaseste in zona Dobrogei

Fig.B.2.1.4 Cakile maritime Fig.35 Salsola Kali Dupa caz, tipurile de vegetatie apartinand acestui habitat pot fi considerate si parte a habitatului 2110(dune mobile embrionare) Habitatul 1210, se afla la limita amplasamentului catre plaja, in zona VADU, in aceasta zona fiind apreciat ca avand o valoare conservativa mare5; de asemenea starea de conservare a habitatului este apreciata ca nefavorabila, asa cum rezulta din « Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf. Gheorghe, in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere ».( A se vedea si Sectiunea B4.2) Specii caracteristice ale acestui habitat in zona analizata sunt reprezentate de Eryngium maritimum, care asa cum s-a mentionat este o planta caracteristica si habitatului 2110. Din categoria speciilor invazive intalnite pe amplasament: Xanthium strumarium s.l.

Fig.B.2.1.5 Eryngium maritimum

5 Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sfantu Gheorghe si Sulina, in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere » Asa cum se mentioneaza in lucrarea “Habitatele din Romania”,2005 Donita, valoare conservativa mare, care necesita masuri specific de conservare.



125

1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Descriere: Sunt formaţiuni de pipirig de mare (Juncus maritimus şi Juncus littoralis) cu aspect tufos, instalate în microdepresiuni cu acumulări de apă şi materie organică şi cu conţinut redus sau moderat de săruri solubile. În compoziţia lor floristică abundă speciile halofile. Raspandire in Romania: Litoralul Mării Negre: între Mamaia Nord şi Capul Midia Delta Dunării: Sulina, Sf. Gheorghe, Letea, Grindul Chituc, Grindul Saele, Grindul Lupilor Conditii si factori limitativi: Altitudine: 2-5 m. Clima: t = 11ºC, P – 350 mm. Relief: terenuri depresionare în care se acumulează apă. Soluri: soloneţuri nisipoase sau depuneri aluviale. Factori limitativi: umiditatea redusă a solului; sărăturarea puternică a substratului. Specii de plante caracteristice: Juncus littoralis, Juncus maritimus, Schoenus nigricans, Artemisia santonicum, Carex extensa, Juncus gerardii, Aster tripolium subsp. pannonicus, Teucrium scordium. Dintre speciile caracteristice acestui habitat, pe suprafata PUZ a fost identificat Juncus maritimus. Se mentioneaza prezenta salcioarei, care este considerata o specie cu impact negativ(chiar daca in perioada de inflorire degaja un miros placut si parfumat ).

Fig.B.2.1.6 Juncus maritimus Fig.B.2.1.7 Salcioara

Fig.B.2.1.8-Specii de plante de la limita PUZ spre plaja Acest habitat este apreciat ca avand o valoare conservativa mare si o stare de conservare a habitatelor favorabila pentru zona VADU(A se vedea si Sectiunea B2.2)



126

2110 Dune mobile embrionare (in formare) Descriere: Habitat de dune mobile înalte şi medii, populat de formaţiuni vegetale costiere, ce asigură un prim stadiu de fixare a nisipurilor marine. Vegetaţia tipică este adaptată la condiţiile vitrege ale acestui habitat: insolaţie puternică, umiditate scăzută a substratului, conţinut redus în humus şi săruri nutritive. Acoperirea substratului de către vegetaţie este în general scăzută, de circa 50-70%. Raspandire in Romania: Litoralul Mării Negre: între Vama Veche şi Cap Midia Delta Dunării - zona litorală Conditii si factori limitativi: Altitudine: 2-5 m în zona litorală, până la 80 m în zona continentală. Clima: t = 10.5-11 ºC, P = 400-550 m. Relief: dune de nisip mobile. Roci: depozite nisipoase, uneori cu roci calcaroase în profunzime. Soluri: nisipuri mobile aride şi slab sărăturate.. Factori limitativi: mobilitatea nisipurilor. Specii caracteristice: Leymus racemosus subsp. Sabulosus(Perisor de nisip), Elymus farctus subsp. bessarabicus, Artemisia tschernieviana, Eryngium maritimum, Crambe maritime(varza de mare), Secale sylvestre(secara de nisipuri), Apera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului), Centaurea arenaria subsp. borystenica, Bromus tectorum. Leymus racemosus subsp. Sabulosus(Perisor de nisip)- specie de planta din familia Poaceae, mentionata in Anexa 4B din OUG 57/2007 si in Lista rosie nationala V/R(Oltean; 1994); specie de origine pontica specifica nisipurilor de origine marina. Elymus farctus (Agropyron junceum), mentionata in Lista Rosie a RBDD Secale Sylvestre (secara de nisipuri)- specie psalmofila continental eurasiatica; planta vernala comuna in zona litoralului romanesc intre Vama Veche si Sulina. Factorii de risc la adresa ei sunt: întelenirea dunelor mobile cu specii stepice (Bromus tectorum, Marrubium peregrinum, Stachys atherocalyx, etc), procesul de solificare a nisipurilor, dezvoltarea speciilor invazive pe dunele mobile, extinderea tufarisurilor si a pâlcurilor de arbori în zona dunelor de nisip. Aspera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului) -specie de areal pontic prezenta exclusiv pe nisipuri litorale la Sulina, Portita, Grindul Chituc, Grindul Sacele, Corbu, Capu Midia,Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud VamaVeche(Dihoru et al.1976, Fagaras et al.2002, Dihoru et Negrean,2009). Factorii de risc la adresa ei sunt: întelenirea dunelor mobile cu specii stepice, procesul de solificare a nisipurilor, dezvoltarea speciilor invazive pe dunele mobile, extinderea tufarisurilor si a pâlcurilor de arbori în zona dunelor de nisip. Eryngium maritimum (Scaiul dracului) Este o planta perena, de culoare verzui-alburie, intalnita cel mai frecvent pe locuri pietroase, nisipoase, prundisuri aride, pe malul marii. Se prezinta ca o tufa sferica, a carei inaltime nu trece de 30 – 50 cm. Frunzele au forme diferite, rigide, spinoase (dinti teposi proveniti din prelungirea nervurilor) si sunt crestate, aparent la intamplare. Florile apar in lunile iulie si august, sunt micute, au culoare albastruie si formeaza o inflorescenta asemanatoare cu un capitul oval de circa 1 cm. In pamint planta are un rizom vertical fuziform de 10-15 cm lungime, cu un inel de fibre in partea superioara si cu radacini fibroase lateral. Crambe maritime(varza de mare)-specie litorala, originara de pe tarmurile Oceanului Atlantic si Marii Negre. Este o specie considerata de unii specialisti amenintata cu disparitia(EN)(Dihoru et Negrean,2009).In Romania planta este prezenta sporadic, in zona litoralului intre Vama Veche si Sulina. Alyssum borzaeanum (ciucușoara de nisipuri), este o specie critic periclitată(CR) în România,



127

(Dihoru et Negrean, 2009), prezentă în Anexa I a Convenției de la Berna și în Lista Roșie a IUCN (IUCN Red List 2008) ca specie amenințată cu dispariția (E) la nivel european.Plantă de origine euxinică (Eux), este subendemică pentru România, cu răspândire generală,conform Florei Europaea (vol. I, 1993), numai în România, Bulgaria si Ucraina (inclusiv Crimea). În România, planta este foarte rară(Făgăraș et al, 2008), în prezent cunoscută doar din 2 locații Agigea (rezervaia de dune) și Cetatea Histria . Dintre speciile caracteristice habitatului 2110 si frecvente pentru zona studiata se enumara: Eryngium maritimum(scaiul dracului), Aspera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului), Crambe maritima.

Fig. B.2.1.8 Apera spica-venti subsp. Maritime Fig B.2.1.9- Elymus farctus (Agropyron junceum) Habitatul 2110 este apreciat ca are o valoare conservativa foarte mare si o stare de conservare a habitatelor favorabila in zona Vadu(A se vedea sectiunea B2.2) 2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Descriere :Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii erbacee perene; sunt populate de asemenea de covoare de licheni (Cladonia spp.) şi muşchi (Tortula spp.). Acest tip de habitat adăposteşte numeroase rarităţi floristice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre cu subtipuri 16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominată de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande). Raspandire in Romania: Litoralul Mării Negre: Agigea, Mamaia-Năvodari; Corbu-Cap Midia Delta Dunării: Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Grindul Letea, Grindul Sărăturile, Ciotic, Sf. Gheorghe, Caraorman. Conditii: Altitudine: 1-5 m. Clima: t = 10-11 ºC, P = 350-450 mm. Relief: dune maritime. Soluri: nisipuri maritime semifixate, slab sărăturate, deficitare în apă, aflate într-un stadiu avansat de solificare. Specii de plante caracteristice si dominante pentru habitat:



128

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum(sanziana), Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp. Ephedra distachya, Scabiosa argentea, Plantago scabra, Calamagrostis epigejos, Scirpus holoschoenus, Apera spica-venti subsp. maritima, Plantago maritima, Silene exaltata, Alyssum desertorum, Stipa borysthenica, Dianthus bessarabicus, Koeleria glauca, Petasites spurium.

Asociatii de plante: Ephedro-Caricetum colchicae, Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae, Scabioso argenteae-Caricetum colchicae, Scabioso argenteae-Artemisietetum campestris, Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji, Plantaginetum arenariae, Argusio-Petasitetum spuriae

Tufarisurile de dune (16.25) si depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa. Carex colchica(rogoz de nisipuri) este o specie psamofilă atlantic-central europeană (Atl.centr.eur.) raspândită preponderent pe dunele de origine marină, dar și pe cele de nisipuri continentale. Este o specie arenicola frecventă în DeltaDunării, dar și pe grindurile de origine marină ale complexului lagunar Razelm-Sinoe, raspândită preponderent pe dunele de origine marină, dar și pe cele de nisipuri continentale. Este prezentă în locuri nisipoase din județele Caraș -Severin, Giurgiu, Gorj, Galați, Vrancea, Constanța și Tulcea(Ciocârlan, 2009; Oprea, 2005). Este o specie frecventă în Delta Dunării, dar și pe grindurile de origine marină ale complexului lagunar Razelm-Sinoe. Factorii de risc la adresa speciei: întelenirea dunelor mobile cu specii stepice (Bromus tectorum, Marrubium peregrinum, Stachys atherocalyx, etc), procesul de solificare a nisipurilor, dezvoltarea speciilor invazive, extinderea tufarisurilor si a pâlcurilor de arbori în zona dunelor de nisip.

Fig.B.2.1.9-Bromus hordeaceus Fig.B.2.1.10- Gentiana cruciate Fig.B.2.1.11-Sanziana

Fig.B.2.1.12-Carex Colchica(Rogoz de nisipuri) Dintre speciile caracteristice si dominante pentru zona studiata si specifice acestui tip de habitat se enumara Carex Colchica care poate fi intalnita pe dunele de la limita zonei litorale si a amplasamentului. Chiar daca nu sunt plante protejate pe amplasament se pot intalni si alte specii de plante specifice acestui habitat, de exemplu asociatia de plante Ephedro-Caricetum colchicae.



129

Pe amplasamentul investigat vegetatia este formata din specii ierboase, perene. Dintre speciile de plantele identificate in zona studiata, inclusiv in vecinatate enumaram : Artemisia campestris, Ephedra distachya, Crambe maritima, Carex extensa, Elymus farctus.

Acest habitat este apreciat cu valoare conservativa foarte mare si stare de conservare a habitatelor favorabila in zona Vadu(A se vedea si Sectiunea B2.2)

Lista speciilor de plante vasculare mentionate in Cartea Rosie a plantelor vasculare din Romania(Dihoru et Negrean,2009), Listaˇ Rosie nationalaˇ (Oltean et al., 1994) , IUCN Red List 2008 si Lista rosie a plantelor vasculare din Rezervatia Biosferea Delta Dunarii este prezentata in tabelul urmator : Tabel B.2.1.1- Taxoni rari si periclitati in rezervatia de dune marine Nr. Taxoni rari si periclitati din rezervatia de dune marine

Categorii sozologice (dupa Dihoru et Negrean, 2009)

Categorii sozologice (dupa Oltean et al., 1994)

IUCN Red List 2008

Poz din Lista rosie a plantelor RBDD

Alyssum borzaeanum CR E/R; . E Poz16; E

Convolvulus persicus CR R - Poz 102;E

Silene thymifolia VU R - Poz.324; I

Astragalus varius VU R - Poz.40; R

Crambe maritime(varza de mare)

EN V/R - Poz. 107; E

Cakile maritima euxina - - - Poz.50; V

Silene borysthenica EN R - -

Crocus pallasii EN R - -

Syrenia montana EN R - Poz 333;R

Salvia aethiopis - E/R - Poz.310;R

Ephedra distachya(carcel) - R - Poz.125; V

Leymus sabulosus - V/R -

Vicia peregrina - R -



130

Silene exaltata - R -

Seseli campestre - R -

Seseli tortuosum - R -

Onobrychis gracilis - R -

Echinops ruthenicus (pl.carmofita)

- R -

Dianthus leptopetalus - R - -

Asparagus verticillatus - R - -

B2.2 Date si informatii privind habitatele prezente in zona Plajei Vadu

Dintre habitatele caracteristice comunitatilor litorale si halofile, in zona plajelor VADU si CORBU adiacente amplasamentului Vadu Escape, distributia habitatelor de interes comunitar este urmatoarea6:

Tabel B.2.2.1- Distributia habitatelor de inters comunitar in zona plajelor Vadu si Corbu

Nr. Crt.

Cod Denumire habitat Natura 2000 Prezenta habitate Vadu Corbu

1 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului

x x

2 1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase

x

3 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi)

x

4 1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice

x

5 2110 Dune mobile embrionare x x 6 2130* Dune fixate de coastă cu vegetație

erbacee ("dune gri") x

6 Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe, Sulina in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere



131

Fig.B.2.2.1- Habitate identificate in zona Vadu

1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului

Acest habitat prezent in zona plajei Vadu, conform datelor de specialitate are o valoare conservativă: 4 (scara 1-5) fiind continuu diminuat de eroziunea valurilor mării . În zona marină din RBDD, s-a determinat cea mai agresivă regresie/eroziune a litoralului, 4-7 m/an în aproximativ 10-15 km (Sulina sud – Sf. Gheorghe nord, Insula Sahalin, Zaton, Portița nord - farul Portița, Grindul Chituc nord). Plaja din dreptul PUZ-ului spre Cherhana Nord si in zona Grindului Chituc in general reprezinta o fasie de nisip de cca.30 m latime.

Numărul ridicat de specii invazive și animale domestice, impactul turistic reprezintă ameninţări antropogene pentru acest tip de habitat. Semnalizarea habitatului, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiștii să fie informați despre prezența în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricțiilor impuse de acest statut al zonei, de sancţiunile la care vor fi supuși dacă nu le respectă, în conformitate cu OUG 57/2007. Informarea autorităților locale prin care să se știe că este interzisă curățirea plajei de vegetație prin cosit, netezirea și afânarea nisipului. Este necesară reabilitarea stării de conservare a habitatului într-o stare favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare. De asemenea, eliminarea pășunatului din zonă asigură o stare de conservare optimă a habitatelor.

Acest habitat Natura 2000 face parte din clasa de habitate 16 “ Dune şi plaje de nisip litorale”, respectiv, corespunde cu habitatul din Romania : R1601 Comunităţi vest pontice cu Cakile maritima subsp. euxina şi Argusia sibirica

Amplasament PUZ, in raport cu zona plajei VADU



132

Este un habitat vulnerabil datorită suprafeţelor reduse şi a păşunatului.

Speciile edificatoare: Fitocenozele sunt edificate de Argusia sibirica, Cakile maritima, Eryngium maritimum, Salsola soda, Crambe maritima. Ocupă nisipurile litorale nefixate din zona Grindului Chituc. Pe zonele cu nisipuri în curs de fixare, nespălate de valuri în timpul furtunilor, se instalează speciile de plante:Convolvulus persicus(volbura de nisip) precum şi Bromus tectorum, Secale sylvestre, Convolvulus lineatus, Salsola kali subsp. ruthenica. Sunt specii de plante specific zonei in care este amplasat PUZ-ul

1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase- Valoare conservativă: 4 (scara 1-5); în unele zone, acest tip de habitat este frecvent inundat primăvara şi, în legătură cu acest fenomen, se schimbă condiţiile originare. Cu siguranţă, se schimbă salinitatea şi, în acest fel, pot apărea specii facultative de plante rezistente. De obicei, acest habitat, ecologic şi spaţial, se dezvoltă în apropierea habitatului 1410. Nivelul pânzei freatice joacă un rol important în distribuţia sa. Habitatul 1310 este prezent împreună cu habitatele 1410 şi 1530* . Speciile principale Salicornia europaea şi Suaeda maritima tind să dispară sub presiunea schimbării umidităţii substratului şi concentraţiei conţinutului de sare. Antagonismul cu animalele domestice este una dintre principalele ameninţări pentru acest habitat. Semnalizarea cu panouri a habitatului este o masura de protejare a speciilor de plante din acest habitat.

1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi)- Valoare conservativă: 4 (scara 1-5); pentru acest tip de habitat, putem menţiona, alături de secetă/acumularea de materie organică, fenomenul inundaţiei şi păşunatul. Există o alternare între perioadele de secetă şi inundaţii. După perioada de inundaţii (primăvara), se acumulează materie organică în descompunere pe solul nisipos (în general, resturi vegetale aduse de inundaţii) care intensifică procesele azotului, favorabil apariţiei speciilor de plante coloniale (oportuniste) (în special, din familia Poaceae) în anotimpul uscat (vara). În afara acestui fenomen, există o activitate de păşunat intens cauzat de ierbivorele domestice lăsate libere. Antagonismul cu animalele domestice este principala ameninţare identificată în habitat. Semnalizarea cu panouri a habitatului. Interzicerea accesului turiștilor în afara traseelor marcate; favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare.

Habitatului 1410 ii corespunde clasa de habitate 15 -Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile, cu habitatul specific zonei studiate: R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis,

Dintre habitatele specifice din clasa 15, in zona plajei Vadu se poate inatlni:

R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis- Factori de perturbaţie: înţelenirea solului prin frecvenţa mare a speciilor ruderale, fragmentarea habitatului prin tasarea solului şi păşunat. La nivele mari ale apelor în aceste habitate, se dezvoltă algele verzi şi albastre-verzi. În urma acestui fenomen coroborat cu retragerea apelor, aceste resturi vegetale rămân fixate în tufele de Juncus sp.,aspect ce favorizează acumularea nisipului şi formarea de microdune în jurul tufelor.

Specii edificatoare: În stratul principal, dominante sunt Juncus littoralis şi J. maritimus, care pot ajunge la 1 m înălţime. Alte specii importante: Artemisia santonicum, Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis, Agropyron elongatum, Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Limonium belidifolium, Taraxacum bessarabicum, Aster tripolium, Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochin palustre, Polypogon maonspeliensis, Chenopodium glaucum.



133

Argusia sibirica - deşi este inclusă în RBDD, nu are măsuri speciale de conservare. Valoare conservativă: plantă fixatoare a nisipurilor, cu flori frumoase şi odorante; meliferă şi cu conţinut de ulei eteric aromat. Este considerată toxică. Creşte numai în zona litoralului, în zone sensibile din punct de vedere ecologic. Factori limitativi: specia se găseşte la limita de vest a arealului său; curăţirea mecanică a plajelor şi turismul supraaglomerat, tasarea nisipului şi distrugerea plantelor tinere.

1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice-Valoare conservativă: 3 (scara 1-5); datorită climatului său panonic cu temperaturi extreme şi ariditate, există o acumulare de sare în sol favorizată de secetă intensă a pânzei freatice din timpul verii. De asemenea, există o activitate intensă de păşunat datorită eliberării ilegale ale animalelor domestice în sălbăticie. Antagonismul cauzat de introducerea de specii şi suprapăşunatul sunt principalele ameninţări antropogene

Habitatului Natura 2000: 1530* ii corespunde clasa de habitate 15 -Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile cu habitatele specifice zonei litorale:R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis, R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute, R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa, R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini, R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa, R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium subsp. Pannonicum.

R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis-Factori de perturbaţie: ruderalizarea habitatelor.

Specii edificatoare: Specia dominantă este o plantă termofilă, mediteraneană, puţin răspândită în România, numai pe litoralul Mării Negre. Formează fitocenoze de mici dimensiuni în compoziţia cărora se găsesc speciile: Puccinellia distans, Chenopodium glaucum, Atriplex hastata, Aster tripolium, Spergularia media, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon. În Delta Dunării, la Sulina, în fitocenoze mai, apar în puţine exemplare: Plantago maritima, P. coronopus, Astrodaucus littoralis, Juncus gerardi, Acorellus pannonicus, Sonchus arvensis.

R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute-Factori de perturbaţie: în afară de faptul că anumite specii de plante din acest tip de habitat sunt consumate de ierbivore, nu sunt semnalate alte forme de presiune. Din punct de vedere ecologic dezvoltarea speciilor consumate de ierbivore este influenţată, parte din aceste specii fiind epizoocore şi endozoocore.

Specii edificatoare: Specia caracteristică, Halocnemum strobilaceum, se dezvoltă pe suprafeţe reduse, formând fitocenoze cu puţine specii componente. Etajul superior este realizat de specia edificatoare, alături de care se mai întâlnesc: Limonium gmelinii, Petrosimonia oppositifolia, Limonium belidifolium, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Aeluropus littoralis, Plantago maritima, Lotus tenuis, Halimione verrucifera. În etajul inferior, se află puţine plante, în totalitate halofile, dintre care menţionăm: Spergularia maritima, Frankenia hirsuta, F. pulverulenta, Halimione pedunculata.

R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa-Factori de perturbaţie: principalul factor limitativ se datorează suprafeţelor mici şi izolate ale habitatului; asociaţia vegetală depinde de gradul de umiditate şi salinitate al substratului nisipos.

Specii edificatoare: Speciile dominante: Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa sunt răspândite pe nisipurile maritime, moderat sărăturate şi cu un grad ridicat de umiditate. Alături de acestea, se mai



134

dezvoltă Limonium gmelini, Plantago maritima, Rumex maritimus, care alcătuiesc etajul superior al fitocenozelor. Speciile halofile, scunde, cum sunt: Spergularia maritima, Eleocharis parvula, Spergularia salina, Limonium bellidifolium realizează etajul inferior, care are consistenţă redusă şi acoperire slabă.

R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini-Factori de perturbaţie: păşunatul, ruderalizarea suprafeţelor, numărul mare al speciilor ruderale, apariţia speciilor invazive. În cadrul asociaţiei, specii ornamentale ca Limonium meyeri, Limonium gmelini, Aster tripolium sunt recoltate în masă de către turişti sau localnici. Primele două specii au un aspect plăcut o perioadă lungă şi în stare uscată.

Specii edificatoare: Roci: nisipuri maritime, aluviuni luto-nisipoase. Soluri: soloneţuri în curs de formare, nisipuri maritime sărăturate. Speciile dominante alcătuiesc etajul superior înalt de 30–40 cm, cu o acoperire de 70–80%. Principalele specii componente ale acestui etaj sunt: Limonium meyeri, Aeluropus littoralis, Limonium gmelini, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Halimione verrucifera, Juncus maritimus, Artemisia santonicum, Juncus gerardi, Rumex maritimus. Etajul inferior este mai slab reprezentat şi este format din speciile: Centarium spicatum, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Spergularia salina, S. maritima.

R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa- Factori de perturbaţie: habitatul este vulnerabil datorită suprafeţelor reduse; apariţia speciilor de plante care au un spectru ecologic mare, cauzată de suprapăşunat.

Specii edificatoare: Vegetaţia este structurată pe două etaje. Primul, cel mai înalt (50–70 cm), este alcătuit din: Agropyron elongatum, Agrostis pontica, Limonium vulgare, Juncus littoralis, Daucus guttatus subsp. zahariadi, Carex distans, Artemisia santonicum. Cel de al doilea etaj este realizat de numeroasele plante de talie mică, halofile şi suportant halofile cum sunt: Cynodon dactylon, Aeluropus littoralis, Cyperus hamulosus, Plantago arenaria, Spergularia maritima, Halimione verrucifera, Plantago maritima, Lotus tenuis, Samolus valerandi, Plantago coronopus. În zonele mai joase, cu concentraţie mare de săruri, apar speciile halofile: Salicornia prostrata, Spergularia maritima, Suaeda maritima.

R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium subsp. Pannonicum-Factori de perturbaţie: specia dominantă este consumată de animale; tasarea solului şi favorizarea dezvoltării speciilor ruderale, cauzată de prezenţa ierbivorelor.

Specii edificatoare: Relief: teren plan cu mici excavaţii unde se adună apa în exces în timpul precipitaţiilor. Roci: nisipuri maritime pe litoral. Soluri: soloneţuri cu exces de umiditate primăvara, nisipuri semifixate în Dobrogea şi Deltă.

Specia dominantă este Carex distans, care realizează o acoperire de 90–95%. Alături de acestea, se mai dezvoltă, în puţine exemplare, speciile: Puccinellia limosa, Agropyron elongatum, Convolvulus lineatus, Juncus gerardi, Merendera sobolifera, Aster tripolium subsp. Pannonicum, Cirsium alatum, care împreună realizează etajul superior.

2110 Dune mobile embrionare- Valoare conservativă: 5 (scara 1-5); amenajările turistice şi păşunatul sunt principalele activităţi care pot reduce habitatul. Suprapăşunatul este o presiune puternică asupra structurii vegetaţiei şi a compoziţiei speciilor. Asfel, sunt prezente mai multe specii de plante oportuniste care invadează habitatul prin formarea de petice de vegetaţie compactă (de ex., Cynodon dactylon). Pentru a evita reducerea suprafeței actuale ca urmare a intensificării turismului în zonă, este necesara împrejmuirea



135

și amplasarea de indicatoare ale tipului de habitat. Habitatul poate fi adus într-o stare favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare.

Habitatului 2110 ii corespunde clasa de habitate 16 Dune şi plaje de nisip litorale, avand ca habitat specific pentru zona studiata R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (arenaria) tschernieviana.

R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (arenaria) tschernieviana Suprafeţe: Lucrările de amenajare a plajelor, precum şi construcţiile în scop turistic au redus suprafeţele la câteva sute de metri pătraţi până la cel mult 2–3 ha (pe Grindul Chituc şi la Sulina).

Factori de perturbaţie: În multe din zonele în care acest tip de habitat este prezent, a fost observată prezenţa ridicată a speciei invazive Amorpha fruticosa şi a resturilor de plaur aduse de furtună. Specia invazivă fie domină arealul dezvoltându-se treptat, fie favorizează fixarea şi formarea dunelor de nisip care tind să acopere specia dominantă din asociaţie, Elymus sabulosus. În cadrul acestui fenomen, un rol important în popularea cu specii invazive şi totodată în formarea dunelor îl au resturile de plauri aduse de furtună. Totuşi, pentru studierea acestui fenomen, este necesară o perioadă mai lungă de studiu datorită faptului că nu au fost luate în considerare toate elementele din teren.

Specii edificatoare: Fitocenozele sunt structurate pe două etaje: cel mai scund este format din specii anuale cum sunt: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Plantago arenaria, Apera maritima, care folosesc umiditatea nisipului din timpul primăverii şi îşi încheie ciclul vegetativ la instalarea sezonului secetos. Alături de speciile anuale, încep să se instaleze şi unele plante psamofile, perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabulosus, Agropyrum junceum, Centaurea arenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisia tschernieviana (arenaria), Corispermum nitidum, Eryngium maritimum, care alcătuiesc etajul superior al vegetaţiei.

2130* Dune fixate de coastă cu vegetație erbacee ("dune gri")

Valoare conservativă: 5 (scara 1-5); păşunatul de către cai şi, în special, de către cirezile de vite reprezintă principala activitate care poate modifica structura habitatului. Habitatul este prezent în relativ zone mari din Letea şi Caraorman împreună cu habitatele forestiere (91F0). Păşunatul/suprapăşunatul şi impactul activităţilor din timpul liber/turistice sunt principalele ameninţări antropogene

In zona studiata se intalneste habitatul R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum

Specii edificatoare: Fitocenozele de plante anuale de pe nisipurile în curs de fixare sunt bogate în specii, dar nu realizează o acoperire mai mare de 60–65%. Speciile cele mai frecvente sunt: Secale sylvestre, Apera spica-venti subsp. maritima, Bromus tectorum, Gypsophila trichotoma, Plantago arenaria, Euphorbia seguierana, Koeleria glauca, Achillea ochroleuca, Asperula setulosa, Corispermum nitidum, Gypsophila paniculata, Tragopogon floccosus, Festuca beckeri,care alcătuiesc etajul secundar al fitocenozelor. Speciile de talie mai mare sunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens, Scabiosa argentea, Dianthus bessarabicus, Onobrychis arenaria, Syrenia canna, Holoschenus vulgaris, care realizează stratul superior al vegetaţiei.



136

B2.3 Date si informatii despre avifauna

Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelata cu particularitatile floristice si asociatiile fitocenologice (particularitati de habitat), elementele de relief si caracteristicile geologice precum si microclimatul arealului. Combinatia si interactiunea tuturor acestor factori determinanti stabileste distributia elementelor faunistice precum si delimitarea granitelor populatiilor locale, contribuind astfel la modul de raspândire al speciilor, variind de la o raspândire uniforma la una de tip insular, in functie si de adaptabilitatea fiecarei specii. De asemenea, disponibilitatea locurilor de cuibarit si de hranire este strâns legata de combinatia acestor factori. Nivelul de specializare este dat de preferinta pentru anumite habitate pentru cuibarit, preferinta pentru un anumit tip de hrana si disponibilitatea ei, nivelul de deranj Asadar, cu cât o specie prezinta un nivel mai inalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite conditii de mediu (tip de habitat, particularitati geografice si geologice, microclimat) Zona aferenta PUZ Vadu Escape se afla practic la limita dintre situl reprezentat de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si zona litorala a Marii Negre, ambele fiind situri de importanta comunitara si de protectie speciala. Pentru o evaluare cat mai realista a zonei de studiu, a fost stabilita o arie astfel încât sa cuprinda întreg perimetrul ce se doreste amenajat precum si zonele adiacente, care au fost selectionate astfel încât sa reprezinte o arie de cca 60 ha( 3000 m x 200 m) ; din zona PUZ deplasarea s-a facut la cca 1500 de metri catre SV si diametral catre NE, pana la drumurile de acces catre amplasament si spre Est, pe plaja pana la limita Marii Negre. Monitorizarea zonei s-a efectuat pe parcursul unui an, din decembrie 2016 pana in noiembrie 2017. Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distincta de pasari, astfel încât calitatea datelor obtinute sa reflecte situatia reala din zona generatoare PUZ, si anume:specii cuibaritoare, specii de pasaj, oaspeti de iarna. În acest sens, datorita faptului ca amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezenta / absenta speciilor de pasari cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000. Perioadele de monitorizare si documentarea au luat in considerare perioadele optime si perioadele favorabile pentru fiecare categorie pasari, amfibieni, reptile, mamifere. Din cele 341 specii de pe teritoriul Rezervatiei, 171 sunt specii cuibaritoare specii care cuibăresc în acest teritoriu majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc Rezervaţia stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (mediteraneene sau africane), urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ(Pelecanus crispus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunelele (Hirundo rustica), lăstunii (Riparia riparia, Delicon urbia, Apus apus), majoritatea stârcilor, dumbrăveanca(Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster). Celelalte specii sunt oaspeţi de toamnă, iarnă şi primăvară, cuibărind în teritoriile mai nordice euro-asiatice, pe care le părăsesc odată cu răcirea vremii, poposind pentru hrănire pe perioade mai lungi sau mai scurte, pe teritoriul Rezervaţiei: gârliţele (Anser albifrons), gâsca cu gâtul roşu (Branta ruficolis),lebăda cântătoare (Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (genul Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus), etc. Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul Rezervaţiei, 320 specii sunt incluse în Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna din care 229 specii sunt în Anexa II (animale europene strict protejate), şi 91 specii, în Anexa III (animale



137

europene protejate). Academia Română a declarat 12 specii monumente al naturii. Pe teritoriul Rezervaţiei îşi găsesc adăpost 97 specii din Anexa 1 a Directivei Păsări, 151 specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare de la Bonn precum şi 17 specii periclitate la nivel global, argumente pentru care Rezervaţia a fost desemnată ca sit de protecţie specială avifaunistică. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul Rezervaţiei, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea,Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi înafara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată lanordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) Metoda de monitorizare a Avifaunei Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire dar şi semnalarea indivizilor aflati în pasaj sau migratie. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe întreaga suprafaţă analizată. Pentru determinarea speciilor s-au utilizat fişele de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţii dupa caz), specia şi numărul de exemplare observat. Studiul avifaunei in zona de interes PUZ Sat pescaresc Vadu Escape s-a realizat in conformitate cu criteriile generale, perioade favorabile si optime pentru speciile de pasari, mamifere, amfibieni, si reptile, pe parcursul unui an intreg, respectiv in perioada decembrie 2016-noiembrie 2017. Tabel B.2.3.1- Program de monitorizare conform perioadelor favorabile fiecarei specii Specii Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec Flora Pasari cuibaritoare Pasari sedentare Pasari de pasaj Pasari care ierneaza Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre

Legenda Perioada favorabila Durata monitorizarilor faunei a fost aleasa astfel încât sa se poata efectua monitorizari atât în perioada de cuibarit, în perioada de iernare cât si în perioada de migratie, în vederea identificarii tuturor speciilor, din decembrie 2016-noiembrie 2107. În acest sens, în cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar de zile de colectare a datelor, care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza: 1. pasari cuibaritoare: deplasari lunare care sa acopere atât perioada de cuibarit cât si cea de crestere a puilor; 2. pasari de pasaj (migratoare): deplasari lunare pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda începutul, vârful si sfârsitul perioadei de migratie; 3. pasari oaspeti de iarna: deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;



138

4. pasari sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si a celor care ierneaza În ceea ce priveste speciile de amfibieni, reptile si mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile pasarilor, datorita faptului ca deplasarile pentru perioadele optime si favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila colectarea datelor împreuna. Pasarile cuibaritoare oaspeti de vara Referitor la prezenta speciilor de pasari cuibaritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSCI0065- Delta Dunarii si ROSPA0031- Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizari în vederea determinarii prezentei lor în cadrul zonei de studiu. 1. A021- Buhaiul de balta (Botaurus stellaris): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

Fig.B.2.3.1 Buhai de balta 2. A193-Chira de balta (Sterna hirundo): este o specie relativ comuna în delta si care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit in zona PUZ, deoarece zona nu le este prielnica.

Fig. B.2.3.2 Chira de balta 3. A195-Chira mica (Sterna albifrons): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau; 4. A196-Chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus): nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

Fig.B.2.3.3 Chirighita cu obraji albi 5. A132- Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului; 6. A135-Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului; 7. A272- Ciuful de camp (Asio flammeus): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;



139

Fig.B.2.3.4 Ciuf de camp 8. A075-Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o pasăre răpitoare de zi, protejată, din ordinul falconiformelor, familia Accipitridae. În România este pe cale de dispariție, fiind răspândită doar în regiunea Dunării și în Delta Dunării. Pasare de prada, ce stationeaza la noi in tara intre lunile martie – octombrie, toamna migrand catre zonele Mediterane. Habitat: in special zonele in care se afla bazine de apa; femela depune 1-2 oua, o data la doi ani. Perechea de Codalbi are mai multe cuiburi care sunt folosite prin alternanta de-a lungul anilor, cuiburi uriase ce sunt asezate la inaltimi. Specie de importanta internationala pe teritoriul RBDD. Nu a fost intalnita in zona amplasamentului 9. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): nu a fost identificat in zona PUZ sau in zona adiacenta acestuia, deoarece zona nu ofera conditii prielnice pentru hrana si cuibarit 10. Crestet pestrit (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau; 11. Dumbraveanca (Coracias garrulus): nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

Fig.B.2.3.5Dumbraveanca 12. A027 Egreta mare (Egretta alba): nu a fost identificata in zona PUZ sau in zona adiacenta acestuia, deoarece zona nu ofera conditii prielnice pentru cuibarit; 13. A026-Egreta mica (Egretta garzetta): Habitat: Este pasare rara, cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte, indeosebi in salciile pitice, ascunse in masa stufului. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre Marea Mediterana.

Fig.B.2.3.6 Egreta mica Nu a fost identificata in zona PUZ sau in zona adiacenta acestuia, deoarece zona nu ofera conditii prielnice pentru cuibarit; Cele doua specii de egreta sunt declarate monument al naturii conform JCM 600/1933 si pasari de importanta international. 14. A081 Eretele de stuf (Circus aeruginosus): nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica. Este o specie clasificata de importanta internationala.



140

Fig.B.2.3.7 Sorecar(erete de stuf) 15. A334 Lopatarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau; Lopatarul se afla in lista speciilor de pe teritoriul RBDD de importanta international. 16. A019 Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): ): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;

Fig.B.2.3.8 Pelican cret 17. A20 Pelicanul cret (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau; Pelicanul comun si Pelicanul cret sunt specii declarate monument al naturii conform actului normativ

JCM 600/1933 si pasari de importanta international. 18. A229-Pescarelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau 19. A189-Pescarita râzatoare (Gelochelidon nilotica): desi nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, în zbor sau tranzitând zona, ea poate fi intalnita in zonele lagunare. Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelor lagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şi pe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase. Lungimea corpului este de 35-42 cm şi are o greutate de 150-192 g. Anvergura aripilor este de circa 76-86 cm. Este uşor de confundat cu sterna de mare ( Sterna sandvicensis ) mai ales în cazul păsărilor tinere. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri deschis, iar coada este scurtă şi scobită. Partea superioară a capului este neagră, iar ciocul este gros, asemănător pescăruşilor. Se hrăneşte cu insecte, râme, melcişori, şoareci, şopârle

Fig.B.2.3.9 Pescarita razatoare 20. A176-Pescarusul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului



141

Fig.B.2.3.10 Pescarus cu cap negru 21. A131-Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului.Este declarat monument al naturii conform actului normativ HCM1625/1955.

Fig.B.2.3.11 Piciorong 22. A138- Prundarasul de saratura (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau; 23. A060 Rata rosie (Aythya nyroca): nu a fost identificata în zona de studiu -zona PUZ nu ofera conditii prielnice pentru habitatul acestor pasari. Cuibareste in desisul stufului sau in scorburile copacilor, femela depunand in lunile mai - iunie un numar de 8 – 10 oua de culoare rozalie pe care le cloceste timp de 24 - 26 de zile. Dupa 60 de zile puii devin independenti atingand maturitatea sexuala la un an. Habitat: in Delta Dunarii. Ierneaza in Africa de Nord, valea Nilului, nordul Arabiei si in India.

Fig.B.2.3.12 Rata rosie 24. A024-Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie relativ comuna în delta si care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

Fig.B.2.3.13 Starcul galben



142

25. A023-Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie relativ comuna în delta si care se deplaseaza foarte mult în cautarea hranei, însa nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica; Habitat: Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape, stufarisuri, in special in lunca Dunarii si in Delta Dunarii, unde cuibareste in colonii mixte cu egrete mici, cormorani mici, tiganusi. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre continentul african.Nu a fost identificat in zona PUZ.

Fig.B.2.3.14 Starc de noapte 26. A022 -Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii / cuibaritului sau; Habitat: Din primavara pana in septembrie il regasim in majoritatea baltilor cu stufaris, cu predilectie in Delta Dunarii. In toamna migreaza. 27. A029 Stârcul rosu (Ardea purpurea): nu au fost observate exemplare prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona PUZ nu le este prielnica; specie de interes comunitar care traieste in stoluri si se hraneste pe malurile Marii Negre

Fig.B.2.3.15 Starc rosu Speciile de starc galben, starc de noapte si starc rosu sunt declarate specii de importanta internationala. 28. A032 Tiganusul (Plegadis falcinellus): nu au fost observate exemplare în zona de studiu , in zbor sau prezentând comportament de cuibarit, chiar daca este o specie relativ comuna în delta, nu au fost observate exemplare hranindu-se deoarece zona nu le este prielnica; 29. A-097 Vânturelul de seara (Falco vespertinus): Vanturelul de seara este singura specie de pasare rapitoare de la noi din tara care cuibareste in colonii. Este o pasare migratoare care soseste la noi in tara in luna aprilie si pleca in a doua jumatate a lunii septembrie. Este o pasare carnivora la baza fiind mamiferele mici. Rareori se hraneste si cu soparle, pasari de talie mica si insecte de talie mai mare. .

Fig.B.2.3.16 Vanturel de seara



143

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum si pe o raza de minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate colonii ale unor pasari de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât si colonii mixte ale unor pasari precum chirele, chirighitele sau colonii de soimuleti de seara (Falco vespertinus), fapt care este confirmat si de numarul si frecventa relativ reduse ale acestor specii de pasari coloniale, precum si de particularitatile habitatului. Astfel de specii coloniale nu au fost identificate nici tranzitând în zbor zona de studiu, deoarece terenu nu ofera conditii prielnice. Rute de migraţie Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Principalele trasee de migrație europene care sunt următoarele: • Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană Ruta de migrație Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele mai semnificative rute de migrație din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migrație Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafa a Europei folosesc această rută de migrație. La nivel regional, principalelele rute de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna, dar si de interes pentru zona Dobrogei, sunt: 1-Drum estelbic dinspre Tisa, peste Maramures, pe langa Carpatii Orientali urmeaza valea Prutului pana la Delta Dunarii 3-Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci. 3- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine, limoze) si pelicani. 2-Drumul pontic, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central- nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii. 4-Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. 5-Drumul Carpatic 6-Ruta de migratie secundara pe Valea Oltului B- Ruta de migratie secundara pe Valea Bistritei Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii, este prezent un fenomen de migratie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunarii, unde majoritatea pasarilor care cuibaresc aici îsi încep migratia si trec pe deasupra întregii suprafete a deltei. Acest fenomen, datorita suprafetei mari a deltei, creaza un asa numit fenomen de “dispersie a speciilor migratoare”. În acest sens, pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 si 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însa într-un numar redus.



144

Fig.B.2.3.17 Rute de migratie Pasarile de pasaj (migratia) O serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc in zona deltei; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente in zona deltei numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Cercetarile efectuate referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord-est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa.

In Zona PUZ nu a fost constatat fenomenul de migratie.

Pasarile oaspeti de iarna Cea de-a treia categorie distincta de pasari este cea reprezentata de catre pasarile care ierneaza pe teritoriul Deltei Dunarii. Dintre aceste specii cea mai mare importanta o prezinta populatiile de gâste care ierneaza în numar semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativa, fiind periclitata pe plan mondial. Zona studiata poate fi cel mult tranzitata de populatii mici de gâste care se pot deplasa dinspre locurile traditionale de hranire si odihna reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit si de monitorizarile efectuate în acest sens. De asemenea, datorita particularitatilor geografice (prezenta platformei industriale, a zonelor locuite) precum si a faptului ca zona de studiu nu asigura conditii bune pentru hranire (lipsa diversificarii floristice), prezenta speciilor de gâste în perimetrul ce se doreste amenajat este exclusa. În ceea ce priveste importanta sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de pasari, monitorizarile efectuate au tinut cont si de prezenta / absenta acestora în cadrul zonei desemnate ca zona de studiu, concluziile studiului fiind urmatoarele:



145

A255-Acvila tipatoare mare (Aquila clanga): acesta specie foloseste anual Delta Dunarii ca si cartier de iernare, de fiecare data fiind prezente între 5 si 20 exemplare în toata zona deltei si zonele învecinate. Datorita preferintei sale pentru lisite si rate ca si sursa de hrana, aceasta specie frecventeaza aproape exclusiv lacurile si baltile din locuri deschise din delta, neputând vâna pe canale înguste sau japse mai inaccesibile datorita taliei sale mari, astfel ca prezenta sa în zona de studiu este îndoielnica, fapt care a fost dovedit si ca urmare a programului de monitorizare. In zone invecinate amplasamentului de-alungul De 540 si spre NE langa ferma de vaci au fost observate 1 sau 1-2 exemplare in zbor de ulii(Uliu sorecar) in februarie-martie 2017 si in noiembrie 2017-practic pe perioada de iarna

Fig.B.2.3.18 Acvila tipatoare 2. A393 -Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeti de iarna care poate fi observa cu usurinta în Delta Dunarii; nu a fost observant in zona de studiu

Fig.B.2.3.19 Cormoran mic 3. A027- Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în numar relativ mic ramâne în delta pe perioada iernii, dar care prefera zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrani si odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, aceasta specie a fost observata cu caracter sporadic, în zbor; 4. A068-Ferestrasul mic (Mergus albellus): este o specie care soseste în fiecare an pe perioada iernii, dar care, în numar mic, cuibareste in unele zone din delta. Pe perioada iernii, prefera lacurile si baltile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observata. Soseşte în timpul iernii, adesea în număr mare, venind din ţinuturile nordice ale Europei şi Siberiei, unde cuibăreşte în scorburile arborilor din vecinătatea apelor. Se întîlneste atît în interiorul ţării, cît şi în bălţile Dunării; în timpul îngheţului se retrage la ţărmul mării, unde formează cîrduri numeroase, în trecut au fost cazuri cînd a cuibărit la noi în bălţile Dunării. Masculul este alb, iar remigele, coada şi nişte dungi pe aripi negre. Femela este cenuşie cu creştetul cafeniu.

. Fig.B.2.3.20 Ferastras mic



146

5. A042 Gârlita mica (Anser erythropus): aceasta specie de gasca soseste in mod accidental în numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gârlita mare. Situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gâste, cu exceptia gâstei de vara (Anser anser); gârlita mica nu a fost identificata în zona de studiu; 6) A396 Gâsca cu gât rosu (Branta ruficollis): aceasta specie de gasca soseste anual în numar constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreuna cu populatiile de gârlita mare, însa în cadrul zonei de studiu nu a fost observata, tinând cont ca situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populatiilor de gâste, cu exceptia gâstei de vara (Anser anser), precum si datorita particularitatilor mai sus mentionate;

Fig.B.2.3.21 Gasca cu gat rosu Gasca cu gat rosu este inclusa pe lista celor mai periclitate specii de pasari care traiesc temporar in Europa, fiind ocrotita pe plan international prin Conventia pentru Conservarea Vietii Salbatice si a habitatelor Europene (Berna – 1979, semnata de Romania in 1993). In Romania apare doar la sfarsitul lunii octombrie si poate fi observata pana in luna martie. 7. A043- Gâsca de vara (Anser anser): este o specie sedentara în Delta Dunarii, fiind observata în vecinatatea, 1300 m si >1500 m de zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însa ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare; 8. A082 -Lebada de iarna (Cygnus cygnus): este o specie care soseste în fiecare iarna pe teritoriul Dobrogei, care a fost observata în vecinatate in zona baltilor situate la cca 1500 m de amplasament. Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului lacustru Razem-Sinoie, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice de cuibarit.

Fig.B.2.3.22 Lebada de iarna 9. Rata cu cap castaniu (Aythya ferina): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta atât ca si specie cuibaritoare cât si ca oaspete de iarna în Delta Dunarii. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi in pasaj, însa tinând cont ca aceasta ierneaza în numer de peste 100.000 de exemplare, ce pot fi intalnite in zona de balti a localitatii Vadu, numarul este nesemnificativ Cuibareste in stufarisuri in locuri foarte bine ascunse, femela depunand in luna mai 8 – 10 oua de culoare verde palid pe care le cloceste timp de 28 de zile. Se hraneste cu vegetatia de pe fundul apei prin scufundare totala. Habitat: La noi in tara in special in Delta Dunarii. Ierneaza in nordul Marii Mediterane, in Delta Nilului si India



147

Fig.B.2.3.23 Rata cu ciuf 10. Rata cu ciuf (Netta rufina): este o specie de rata, care ca si alte specii, este sedentara, fiind prezenta si ca pasare cuibaritoare în delta, dar si ca oaspete de iarna, pe lacuri si balti deschise, atunci când acestea nu sunt înghetate. În zona de studiu nu a fost observata nici în perioada de cuibarit, nici în cea de iernare; 11. A059 Rata motata (Aythya fuligula): ca si rata cu ciuf (Netta rufina) si rata cu cap castaniu (Aythya ferina) aceasta specie este sedentara, fiind prezenta atât ca specie cuibaritoare (în numar restrâns însa) cât si ca oaspete de iarna în Delta Dunarii. În zona de studiu a fost observata in pasaj Aythia ferina(Rata cu cap castaniu), in numar nesemnificativ; 12. A051 Rata pestrita (Anas strepera): este o specie sedentara în Delta Dunarii, fiind prezenta si pe perioada iernii; a fost observata pe baltile din vecinatatea zonei PUZ. In zona PUZ nu a fost observata deoarece nu sunt conditii pentru habitatul acestei pasari> 13. A082 Soimuletul de iarna (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat ierneaza pe teritoriul Dobrogei, a fost observat în zona de studiu adiacenta zonei PUZ, in zbor, fie la cca 10-20 m de sol fie pana la 200 m inaltime. 14. A459-Pescarusul pontic (Larus cachinas) este o specie specifica zonei litorale si poate fi intalnita in vecinatatea zonei studiate .

Fig.B.2.3.24 Pescarus pontic Speciile de pasari observate care cuibaresc în zona cu mediu acvatic(balti si garle) a localitatii Vadu sunt Rata pestrita(Anas strepera ), Lebada de iarna (Cygnus cygnus), Barza(Ciconia ciconia). Aceste specii au fost observate in afara zonei PUZ . In zona PUZ au fost intalnite : Rândunica (Hirundo rustica), vrabia de câmp (Passer montanus), Fazanul (Phasianus colchicus), Cotofana(Pica pica), Pescarusul pontic (Larus cachinas). Toate aceste specii având o raspândire larga si uniforma pe tot teritoriul deltei, dar si a României, si în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de pasari foarte comune, adaptate habitatelor antropizate. Datorita vecinatatii marii o specie frecventa este si pescarusul. Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie.



148

Tabel B.2.3.2- Specii observate in zona PUZ Vadu Escape si in vecinatatea amplasamentului in zona baltilor situate la SV si NE de amplasament(A se vedea Anexa 1- Fise observatii teren)

Nr. crt.

Specie identificata Ordin

Familia

Nume Numar indivizi

Modul de observare zbor cuibarit hrana

In zona PUZ 1 Hirundo rustica Passeriformes Hirundinida

e Randunica 5-15i x 0 x

2 Pica pica Passeriformes Corvidae Cotofana 5-6i x 0 x 3 Phasianus colchicus

colchicus)

Galliformes Phasianidae Fazan 1 i x 0 x 4 Larus cachinnans Charadriiform

es Laridae Pescarus

pontic 10-20i x 0 0

In afara amplasamentului 5 Cygnus cygnus Anseriformes Anatidae Lebada 4i 0 x x 6 Anas strepera Anseriformes Anatidae Rata

salbatica 20-30i 0 x x

7 Phasianus colchicus

Galliformes Phasianidae Fazan 2i x 0 x 8 Buteo buteo Accipitriformes Accipitridae Uliu

sorecar 2i x 0 x

Hirundo rustica - Randunica Date relevante despre specie: este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole),in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor,podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate PUZ in zbor, nu au fost semnalate cuiburi in zona. Pica pica (cotofana) Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna. Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Pescarusul pontic (Larus cachinas) este o specie specifica zonei litorale si poate fi intalnita in vecinatatea zonei studiate . Specie comuna si oportunista - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei. Fazanul(Phasianus colchicus)- (50-90 cm). Masculul are penajul auriu cu pene tarcate cu negru, galben sau cenusiu. Capul este albastrui cu reflexe mov si verzui . Masculul prezinta culori stralucitoare si re coada foarte lunga. Femela are corpul acoperit cu pene galbui – maronii prezentand pete mai



149

intunecate si nuante gri inchis in regiunea capului, gatului si pe partile laterale ale pieptului. Se hranesc cu seminte si cu anumite specii de insecte.

Fig.B.2.3.25-Fazan Reproducerea : femela depune intre 9 – 15 oua verzui sau brun-maslinii incepand din aprilie pana-n iunie. Clocitul este efectuat numai de femela, pe solul bine infierbantat si dureaza 24 de zile. Masculii nu se implica sub nicio forma in cresterea puilor. Habitat: pe timpul zilei sta in camp intre semanaturi sau iarba inalta, noaptea se retrage in padure, inoptand in arbori.

B2.4 Specii de animale, mamifere, reptile si amfibieni specifice sitului ROSCI0065 mentionate in Anexa II a Directivei Habitate :

Mamifere: Spermophilus citellus(popandaul) Lutra lutra(vidra) Mustela lutreola (nurca) Vormela peregusna (dihorul patat) , Castorul(Castor fiber), Hamsterul romanesc(Mesocricetus newtoni)

Popandaul Fig.B.2.4.1 Hrana: Hrana variaza in raport cu anotimpul si regiunea respectiva. Pe timpul verii consuma tot felul de seminte, radacini, boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole datorita galeriilor sale. Rar consuma si hrana animala. Habitat: Traieste pe o goare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Isi sapa galerii lungi de 30 - 150 m cu adancimi de la 80 cm pana la 6 m, unde isi aduna provizii pentru iarna. Reproducerea : Se inmulteste primavara, femela nascand o data sau de doua ori pe an, cate 3-8 pui dupa o gestatie de 27-29 zile. Conditiile de pe amplasament nu ii ofera conditii optime privind hrana, habitatul.

Vidra Fig.B.2.4.2 Habitat: Localizata in Delta Dunarii si pe langa raurile de munte bogate in pastravi. Traieste in apa si pe uscat, avand vizuina cu doua intrari. Hrana: Se hraneste cu pesti, broaste, raci, mamifere mici, acvatice.



150

Reproducerea : femela naste o data pe an, intre 1-5 pui. Pentru vidra, conditiile de pe amplasamentul analizat nu ofera conditii optime privind hrana, habitatul, reproducerea. Nurca Habitat: raspandita, pe langa ape statatoare si curgatoare, atat la ses, cat si la deal si munte Hrana: Se hraneste cu pesti, broaste, raci. Reproducerea : Da nastere o data pe an, intre 1 si 6 pui, la inceputul verii. Conditiile de pe amplasament nu ii ofera conditii optime privind hrana, habitatul, reproducerea. Castorul(Castor fiber) 7Cod Natura 2000 :1337

Ordin : Rodentia; Familia : Castoridae ; Genul : Castor Este un mamifer semiacvatic, adaptat mai mult traiului in mediul acvatic decat celui uscat, fiind una din speciile de rozatoare cele mai adaptate la inot. Castorii isi amenajeaza adaposturile de-alungul raurilor mari sau ai afluentilor acestora, acolo unde malurile permit crearea de adaposturi. Castorii sunt ierbivori si se hranesc in imediata apropiere a

apelor ; dintre speciile lemnoase prefera plopul, salcia. Se hranesc in zone cu apa putin adanca. Conditiile de habitat ale castorilor sunt legate de prezenta cursurilor de apa cu debit permanent. Prezenta acestuia a fost raportata in special in zona raului Olt, sau de-alungul raurilor interioare. Distributia castorului in Romania este mentionata in regiunile continental ,alpine, stepica si panonica. In zona Biosferei Delta Dunarii nu a fost inregistrata prezenta castorului dar in cadrul documentului “Seturile de masuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra si Mustela lutreola”, s-a mentionat tendinta de crestere a arealului geografic pentru castor in centrul Transilvaniei, Delta Dunarii, pe raurile Somes si Tisa. Se mentioneaza ca zona aflata in studiu nu ofera conditii de hrana si habitat pentru aceasta specie si conform datelor din literatura de specialitate, este putin probabil sa fie intalnita in zona amplasamentului studiat. Hamsterul Romanesc-Hamster dobrogean(Mesocricetus newtoni) Cod Natura 2000: 2609 Ordin :Rodentia Familia : Cricetide, Genul : Mesocricetus Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. Specie rozatoare exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor

7 Seturile de masuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra si Mustela lutreola-Fundatia Carpati POS MEDIU 2007-2013



151

agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi. Se înmulțesc între lunile aprilie și august. Hamsterul românesc specie rozatoare periclitata, trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii cu o distributie mentionata in Dobrogea si in estul Bulgariei. Se mentioneaza ca zona aflata in studiu nu ofera conditii de hrana si habitat pentru aceasta specie si conform datelor din literatura de specialitate, este putin probabil sa fie intalnita in zona amplasamentului studiat. Reptile: Testudo graeca(testoasa de uscat dobrogeana)- se regaseste si in Romania in zona Dobrogei, de aceea la noi este numita si testoasa de uscat dobrogeana. Aceasta specie de testoasa este raspandita in toate teritoriile limitrofe Marii Mediterane, unde se regasesc influentele climei mediteraneene (sudul Europei, nordul Africii pana in Orientul Mijlociu);este declarata monument al naturii(JCM 142/1938). Specia aste inclusa în CITES Appendix II si EU regulation EEC No.338/97 care interzice importul. Se gaseste pe lista rosie a speciilor europene ca vulnerabila. Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de caldura.

Fig.B.2.4.3 Testoasa dobrogeana Hrana: Se hraneste cu vegetale, radacini, rame. Reproducerea: Femelele depun, prin mai-iunie, 4-12 oua sferice, albe, care se clocesc in 70-80 zile. Se gaseste în numeroase zone protejate, initiativele de conservare propunând: - reducerea presiunii asupra habitatelor mai ales prin stabilirea regimului de protectie asupra habitatelor de dune de nisip unde se pare ca supravittuirea populatiilor are cea mai mare rata de succes conferind conditii optime pentru reproducere - conservare ex-situ - considerarea cresterii în captivitate si reintroducerea în siturile populatiilor native cu mentiunea ca aceasta poate periclita populatiile locale prin posibilitatea cresterii patogenezei - monitorizare - constientizarea populatiei umane locale (date www.iucnredlist.org). Testudo graeca are regim de hrana predominant vegetarian, hranindu-se cu o varietate larga de frunze, muguri, flori, seminte si fructe de ierburi, arbusti dar si mici artropode sau melci. Femela adult depune 2-4 oua (exceptional pâna la 7) de doua - trei ori pe an. Tufisurile si iarba înalta sunt utilizate ca refugiu. Este mai activa dimineaaa (Highfield, 1992) Testudo (graeca) ibera (brosca testoasa de uscat) este raspândita în tot Podisul Dobrogei si poate fi intalnita pe coasta Marii Negre, deoarce regiunea Dobrogei cu coasta Marii Negre reprezinta limita nordica a zonelor de distributie si habitat ale acestei specii.



152

Fig. B.2.4.4 Aria de raspandire a testoasei dobrogene Emys orbicularis(broasca testoasa de apa) Habitat: In fauna tarii destul de comuna, traieste in ape statatoare, maloase, si in cele cu curs linistit; inoata si se scufunda foarte bine. Hrana: Se hraneste cu viermi, insecte de apa, raci, scoici, mormoloci si pestisori; mananca obisnuit sub apa. Reproducerea: Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 oua mai mult sau mai putin cilindrice; clocirea dureaza, in functie de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, in primavara anului urmator.

Fig.B.2.4.5 Broasca testoasa de apa Conditiile de pe amplasament nu ii ofera conditii optime privind hrana, habitatul, reproducerea. Amfibieni :Bombina bombina(Buhai de balta cu burta rosie);Triturus dobrogicus(tritonul cu creasta obrogeana-broasca fara coada); Vipera ursinii(vipera de stepa) Buhaiul de balta

Fig.B.2.4.6 Buhaiul de baltă cu burta roșie este un animal diurn și crepuscular. Hrana constă din animale acvatice, dar și din tot felul de insecte de uscat (coleoptere, himenoptere, ortoptere etc.). Are puțini dușmani, datorită glandelor veninoase din negii pielii care secretă un lichid alb, vâscos, cu miros acid, iritant. Cu toate acestea șerpii de apă îl mănâncă. În caz de pericol se ascund în mâlul de pe fundul apei. Dacă este surprins pe uscat, ia o poziție de apărare aposematică cu abdomenul viu colorat răsturnat în sus, corpul rigid, îndoit convex, picioarele anterioare acoperindu-i ochii; sensul acestui reflex (numit unkenreflex) este să simuleze moartea, fiind totodată și un semnal pentru eventualul predator că este o specie



153

necomestibilă, veninoasă. Perioada de reproducere începe în aprilie. Împerecherea se face prin amplex lombar, masculul îmbrățișând femela în regiunea șoldurilor. Ponta este depusă, de obicei, la finele lui aprilie și în mai și chiar de 2-3 ori pe an; ouăle sunt depuse izolat sau în grămezi mici pe fundul apei sau lipite de plante acvatice sau de ramuri submerse. O pontă cuprinde 80-100 ouă. Larvele se metamorfozează toamna prin septembrie. Tritonul cu creasta dobrogean este o specie periclitata fiind inscris in Cartea Rosie a Vertebratelor

din Romania . Fig.B.2.4.7 Tritonul dobrogean este o specie de salamandra, raspandita in apele Dunarii si in tari precum Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Moldova, Romania, Serbia, Slovacia si Ucraina . Habitatul sau il constituie padurile, stepele si pasunile din zonele cu clima temperata, cat si apele (rauri, fluvii, lacuri, mlastini) din aceleasi regiuni. Incadrarea tritonului dobrogean pe lista de specii amenintate cu disparitia este cauzata, in principal, de reducerea habitatului sau. In Romania, tritonul dobrogean este raspandit din zona subcarpatica pana in cea de campie, fiind intalnit in apropierea apelor, intrucat este o specie de triton predominant acvatica Vipera de stepa (Vipera ursinii) este cea mai mica si cea mai putin veninoasa dintre speciile de vipera intalnite la noi in tara.

Fig.B.2.4.8 Este o specie pe cale de disparitie, iar in Delta Dunarii poate fi vazuta in zonele nisipoase si aride: grindul Portita, Letea si Peridava. Vipera de stepa (Vipera ursinii) este o vipera mica ce are corpul gros. Culoarea pielii variaza de la gri cafeniu la galbui. Pe ceafa are 1-2 pete intunecate in forma de A. Capul este latit, ochii mici, marginiti de 6-10 solzi. Botul este ascutit si usor ridicat, iar spatele este cenusiu-deschis, cafeniu-masliniu. Pe partea dorsala prezinta o dunga in zig-zag, de culoare inchisa conturata cu negru. In medie, adultii ating o lungime de 40-50 cm, iar in cazuri exceptionale ajung si la 60-80 cm. In timpul zilei strabate distante mari in cautarea hranei. Prefera: lacuste, greieri, soparle, broaste sau alte mamifere mici. Cantitatea de otrava din glanda este mica. Inghite prada vie, fara a o paraliza cu venin. Este un animal vivipar si de aceea femela naste in iulie-august 3-22 pui. Acestia ating maturitatea dupa 3 ani.



154

Vipera de stepa ierneaza in gauri de razatoare, scorburi. Iese din hibernare primavara, prin martie-aprilie. Din discutiile cu beneficiarul terenului si cu localnicii, la limita localitatii Vadu si in zona fostei Fabrici de metale rare acolo unde se gaseau surse de hrana, a fost semnalata prezenta cu caracter sporadic si accidental de mistreti(Sus scrofa), vulpi(Fox), un sacal(Canis aureus) specie considerata periclitata,mentionata in Anexa V la Directiva Habitate. Corelat cu activitatea din zona trebuie mentionata si prezenta cirezilor de vaci. Nici una din speciile de interes comunitar mamifere, amfibieni si reptile nu a fost intalnita in zona aferenta PUZ Sat pescaresc Vadu Escape, pe parcursul monitorizarii efectuate in zona amplasamentului.

B2.5 Concluzii In cadrul sectiunii B.2 , Date despre prezenta , localizarea si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar au fost descrise speciile si habitatele din ROSCI0065 si ROSPA0031 studiate si monitorizate pe parcursul unui an, decembrie 2016-noiembrie 2017. In prezent pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista constructii amenajate iar terenul nu a fost cultivat. Studiul avifaunei in zona de interes PUZ Sat pescaresc Vadu Escape s-a realizat in conformitate cu criteriile generale, perioade favorabile si optime pentru speciile de pasari, mamifere, amfibieni, si reptile, pe parcursul unui an intreg prin vizite in teren si studierea informatiilor de specialitate. Prezenta habitatelor in zona plajei Vadu s-a realizat pe baza informatiilor disponibile din Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe, Sulina in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere si a observatiilor din teren Din analiza datelor privind prezenta habitatelor si speciilor din ariile Natura 2000, situri de interes comunitar ROSCI 0065 si aria de protectie speciala ROSPA0031 in zona PUZ si adiacenta acestuia, incluzand plaja VADU au rezultat urmatoarele concluzii:

Amplasamentul generator de PUZ se afla in interiorul Sitului de interes comunitar ROSCI0065 si a Ariei de importanta avifaunistica ROSPA0031

De asemenea zona se afla in partea sudica a Grindului Chituc dar nu este in vecinatatea zonei cu protectie integrala si a zonei tampon aferente. Grindul Chituc are o suprafata de 5500 ha, din care, 2300 ha reprezinta zona strict protejata.Malul Marii Negre aferent Grindului Chituc are cote joase, zone de balti si stufaris.

Terenul studiat avand o directie perpendiculara pe linia tarmului, situat la 80 m de linia cea mai inaintata a marii, este un teren deschis si aproape de zona plajei Vadu, fara elemente favorabile pentru crearea ascunzatorilor, de aceea pe amplasament nu a fost intalnita prezenta sau urme ale prezentei speciilor. Datorita acestei localizari geografice, terenul si zonele limitrofe, inclusiv plaja Vadu sunt influentate de prezenta Marii Negre.

In zona amplasamentului studiat, habitatele care sunt caracteristice si pot fi intalnite sunt 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului cu habitatul R1601 format din Comunităţi vest pontice cu Cakile maritima subsp. euxina şi Argusia sibirica, 1410 Pajiști sărăturate



155

mediteraneene (Juncetalia maritimi) cu habitatul R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis, 2110 Dune mobile embrionare cu habitatul R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (arenaria) tschernieviana, 2130* Dune fixate de coastă cu vegetație erbacee ("dune gri") cu habitaul corespondent R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum.

In zona plajei Vadu pot fi intalnite si alte habitate specifice zonei costiere a litoralului si a deltei maritime, pe langa cele mentionate, si anume, 1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și 1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice cu habitatele corespondente R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis, R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute,R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa,R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini, R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa,R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium subsp. Pannonicum

Pe parcursul monitorizarii realizate pe o perioada de 1 an in zona PUZ Sat pescaresc Vadu Escape si in vecinatatea sa, nu au fost identificate sau semnalata prezenta speciilor de interes comunitar, enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE(Directiva Habitate): plante, mamifere, amfibieni si reptile, pesti si nevertebrate.

Din discutiile cu beneficiarul terenului si cu localnicii, a fost semnalata prezenta cu caracter sporadic si accidental de mistreti(Sus scrofa), vulpi(Fox), un sacal(Canis aureus) dar acolo unde se gaseau surse de hrana, respectiv la limita localitatii Vadu si in zona fostei Fabrici de metale rare. In zona amplasamentului nu a fost semnalata prezenta acestor mamifere.

Atat in zona PUZ cat si in zona adiacenta, incluzand zona plajei Vadu pot fi intalnite specii de plante caracteristice habitatelor mentionate : Juncus maritimus, Artemisia campestris subsp.maritima(pelin), Ephedra distachya(carcel), Crambe maritima(varza de mare), Carex extensa, Elymus farctus, Secale Sylvestre (secara de nisipuri), Aspera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului), Ephedra distachya, Eryngium maritimum(scaiul dracului),

Terenul fiind deschis si aproape de zona plajei, nu ofera elemente favorabile pentru crearea ascunzatorilor si nu ofera conditii optime pentru cuibarit si cresterea puilor .

Speciile de pasari protejate prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/EC si speciile enumerate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE nu au fost identificate pe amplasamentul PUZ sa foloseasca amplasamentul pentru hrana, iernat , cuibarit, sau pasaj

Nu au fost observate locuri preferate, habitate pentru cuibărit, hranire, popas sau nupţial în zona amplasamentului

In zona amplasamentul si in zona adiacenta au fost intalnite specii de pasari precum pescarusii, randunele, cotofene, fazanul, in zbor, uliu sorecar, iar in zonele cu balti spre cherhana Bosoanca(la SV) si langa ferma de vaci(la NE) de regula primavara si toamna lebada de iarna, rata salbatica.

Pentru desfasurarea lucrarilor aferente etapei de constructie se recomanda perioada 31 August-15 Martie pentru a se evita impactul in perioada de cuibarit a pasarilor acvatice care au fost identificate in zonele de balti din afara amplasamentului precum Lebada (Cygnus cygnus), rata salbatica.

Se vor lua masuri de protectie a biodiversitatii in zona PUZ si in vecinatatea acestuia in perioada de executie a lucrarilor de constructie, astfel incat sa fie diminuat impactul negativ pentru aria de interes comunitar in aceasta etapa, prin marcarea habitatelor de interes comunitar in vederea



156

protejarii lor, prin interzicerea arderii vegetatiei in zona generatoare de PUZ, prin interzicerea vanatului sau a folosirii de capcane.

O serie de masuri de conservare a habitatelor de interes comunitar pentru zona plajei Vadu, se propun in cadrul sectiunilor B4 si D din studiu, Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si Masuri de reducere a impactului ; este necesara identificarea corecta a tipurilor de presiuni ce se manifesta pentru categorii de habitate in zona analizata in raport si cu zone invecinate, presiuni ce pot fi datorate procesului de eroziune din zona de plaja, impactului activitatilor turistice neorganizate, pasunatului, prezenta speciilor de plante invazive: semnalizarea habitatelor, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiștii să fie informați despre prezența în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricțiilor impuse de acest statut al zonei, de sancţiunile la care vor fi supuși cei care nu le respectă, interzicerea curățirii plajei de vegetație prin cosit, netezirea și afânarea nisipului, etc.

B.3 DESCRIEREA FUNCTIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR SI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE SI A RELATIEI ACESTORA CU ARIILE NATURAL

PROTEJATE DE INTERES COMUNITA INVECINATE SI DISTRIBUTIA ACESTORA

Funcțiile ecologice ale speciilor şi ale principalelor tipuri de habitate întâlnite in perimetrul sitului Natura 2000 –Sit de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii si Arie de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie contribuie, inidividual si împreună, la realizarea funcţiilor generale ale ecositemelor, si anume:

- Funcţia energetică prin care se fixează energia solară de către organismele autotrofe(în principal plantele) şi apoi acestă energie se transmite de-a lungul verigilor lanţurilor trofice la celelelte grupe de organisme

- Funcţia de circulaţie a materiei vii în ecosistem, legată indisolubil de prima , prin care se asigură circulaţia sunstanţelor nutritive anorganice şi organice între speciile componente ale ecositemului şi între acestea şi biotop;

- Funcţia de autoreglare, deteminată în primul rând de structura speciilor , care se află intr-un permanent echilibru dinamic- dat de proporţiile dintre speciile componente care oferă o anumită stablitate funcţională în timp (echilibru dinamic).

Toate aceste funcţii principale depind , dacă nu exclusiv, în cea mai mare parte de relaţiile dintre populaţii determinate de necesităţile trofice, sau relaţii trofice, care deternimă o anumită structură a ecosistemului.

După rolul pe care îl au in realizarea acestor trei funcţii ale ecosistemului, organismele se împart în trei categorii:

- Producătorii primari de substanţă organică – plantele inferioare şi superioare;

- Consumatorii de substanţe organice –fitofagi, zoofagi, omnivori, paraziţi;

- Descompunătorii de substante organice – bacterii, ciuperci, viermi;

Funcţia energetică este realizată de producătorii primari de substanţă organică .



157

Baza relaţiilor trofice o constituie producerea de biomasă prin procesul de fotosinteză, realizat în principal de către aparatul foliar si de părţile verzi la plantele vasculare sau de numai părţile verzi la talofite.În ceea ce privește producerea de substanțe organice prin fotosinteză, frunzele au nevoie de :apa+ săruri minerale, lumină, temperatură, CO2 – in concentrație optimă, și de tesutul asimilator intact.

Conform fisei standard a siturilor ROSPA0031 si ROSCI0065, speciile prezente in situl de importanta comunitara au stare de consevare medie spre buna.

Asa cum s-a mentionat in capitolele anterioare au fost identificate specii de plante caracteristice habitatelor de interes comunitar, plante halofile, perene si anuale precum :

Eryngium maritimum(scaiul dracului), Apera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului), Carex Colchica(rogoz de nisipuri), Juncus maritimus, Artemisia campestris subsp.maritima(pelin), Ephedra distachya(carcel), Crambe maritima(varza de mare), Carex extensa, Elymus farctus. Secale Sylvestre (secara de nisipuri), Ephedra distachya.

O parte din vegetatia indigena este reprezentata de plante erbacee si de plante ruderale, specii invazive care nu au valoare conservativa (salcioara si Xanthium strumarium s.l.)

- Acoperirea solului cu vegetatie este în general scăzută, de circa 50% in apropierea plajei. si creste spre interior, starea vegetatiei este buna corespunzatoare aspectului speciilor halofile xerofile, acesti doi parametri (gradul de acoperire a solului cu vegetatie si starea vegetatiei) depinzand in mod exclusiv de clima si de natura solului nisipos si saraturat specific vecinatii/prezentei Marii Negre.

In ceea ce priveste speciile de plante frecvente identificate acestea se vor reface odata cu reutilizarea solului la finalizarea etapei de constructie.

Ca urmare a realizarii planului, nu se va inregistra un impact negativ asupra speciilor de mamifere menționate Anexa II a Directivei Habitate si Anexa 3 a OUG 57/2007, deoarece speciile mentionate Popandaul(Spermophilus citellus), Vidra(Lutra lutra), Nurca (Mustela lutreola), Dihorul de stepa (Mustela eversmannii), Dihorul patat (Vormela peregusna), Castorul(Castor fiber), Hamsterul romanesc

(Mesocricetus newtoni), nu au habitate in zona PUZ.

De asemenea, prin dezvoltarea investitiei se estimeaza ca nu se va fragmenta arealul nici unei specii de fauna, deoarece in cursul monitorizarii efectuate nu s-au identificat in zona activitati precum cuibarit, hranit, cresterea puilor, iernat.

Speciile de ihtiofauna caracteristice Deltei Dunarii, si in special speciile protejate de pesti desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI065 Delta Dunarii nu vor fi afectate de impactul propus, deoarece pe suprafata planului nu sunt ape de suprafata si nu a fost identificata prezenta acestor specii; totodata nu sunt prevazute lucrari pe sau in vecinatatea apelor de suprafata.

Referitor la speciile de herpetofauna în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE – Directiva Habitate, lucrările propuse prin plan nu vor influenta negativ distributia si abundenta acestor specii la nivelul sitului, deoarece acestea nu au fost identificate in zona studiata si nu afectează direct habitatele populate de acestea.Testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca), Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis), Buhai de balta cu burta rosie(Bombina bombina); Tritonul cu creasta obrogeana-broasca fara coada (Triturus dobrogicus),Vipera ursinii(vipera de stepa).



158

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0065 si a ariei de protectie speciala ROSPA0031 nu va fi redusa semnificativ o data cu implementarea planului:

1. Suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se reduc avandu-se in vedere suprafata PUZ, localizarea acestuia si a faptului ca in aceasta zona nu au fost identificate specii de interes comunitar.

2. Se vor lua masuri de conservare( inca din etapa de constructie)astfel ca sa nu se fragmenteze habitatele de interes comunitar

3. Se estimeaza un impact temporar si de scurta durata asupra factorilor (sol, aer, apa), care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor de interes comunitar

4. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

B.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR SI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR

Statutul de conservare s a speciilor si habitatelor de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031Delta Dunarii si Complexul Razim- Sinoe este prezentat in sectiunea urmatoare in tabele. Acesta a fost estimat initial in faza de propunere a acestui PUZ, in baza surselor de informatii, existente din Formularul Standard Natura 2000 .

De asemenea valoarea conservativa si starea de conservare a habitatelor de interes comunitar din zona amplasamentului cu referire la zona plajei Vadu sunt prezentate in conformitate cu concluziile la Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe si Sulina, in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere.

B.4.1 Statutul de conservare a speciilor de mamifere, pesti, nevertebrate, plante

enumerate in Anexa II la Directiva Habitate si a speciilor de pasari enumerate in

Anexa 1 la Directiva Pasari

Potrivit Art.4 alin.9 al OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare, starea de conservare a unei specii reprezinta totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unei specii si care poate influent ape termen lung distributia si abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare poate fi considerata favorabila daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii : a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natutal ; b)arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil ; c) exista un habitat suficient de vast pentru ca pouplatiile speciei sa se mentina pe termen lung.



159

Tabel B.4.1.1- Starea de conservare pentru speciile de mamifere enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si in OUG 57/2007

Cod Specie Populatie Conservare Izolare Global

1337 Castorul(Castor fiber) C B B B

1355 Lutra lutra(vidra) A B C B

2609 Hamsterul-românesc (MesocricetusNewtoni) nesc)

C C C B

2633 Dihorul de stepa (Mustela eversmannii)

B B B B

1356 Nurca(Mustela lutreola) A B B B

1335 Spermophilus citellus(popandau) C B C B

2635 Vormela peregusna(dihorul patat) C B B B

Tabel B.4.1.2 - Starea de conservare pentru speciile de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si OUG 57/2007 Cod Specie Populatie Conservare Izolare Global

1188 Buhai de balta cu burta rosie (Bombina bombina)

A A C A

1993 Tritonul cu creasta dobrogeana- broasca fara coada) Triturus dobrogicus

A B B A

1298 Vipera de stepa (Vipera ursinii) A A A A

1219 Testoasa de uscat dobrogeana( Testudo graeca)

C B B B

1220 Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis)

A B C A

Tabel B.4.1.3- Starea de conservare pentru speciile de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si OUG 57/2007 Cod Specie Populatie Conservare Izolare Global

4125 Scrumbia de Dunare(Alosa immaculata) A B C B

4127 Rizeafca (Alosa tanaica) A B C B

1130 Aun(Aspius aspius) A A C A

1149 Zvârluga(Cobitis taenia) A B C B

1124 Porcusor de nisip(Gobio albipinnatus) B A C A

2511 Petroc(Gobio kessleri) D

2555 Ghibort de râu (Gymnocephalus baloni) A A B A

1157 Raspa (Gymnocephalus schraetze) A B B B

1145 Chiscar,Tipar(Misgurnus fossilis) A A C A



160

2522 Sabita (Pelecus cultratus) A B C B

1134 Boarca( Rhodeus sericeus amarus) B A C A

1146 Dunarita( Sabanejewia aurata) A B

C B

2011 Tiganus(Umbra krameri) A B B B

1160 Fusar(Zingel streber) B B C B

1159 Fusar mare(Zingel zingel) B B C B

Tabel B.4.1.4 -Starea de conservare pentru Specii de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Conservare Izolare Global

4027 Arytrura musculus A B C B

4056 Anisus vorticulus B B C B

4028 Catopta thrips B B C B

4045 Coenagrion ornatum D

1082 Graphoderus bilineatus B B C B

1060 Lycaena dispar B B C B

4036 Leptidea morsei A B C B

1089 Morimus funereus D

1037 Ophiogomphus Cecilia A B C B

Tabel B.4.1.5- Starea de conservare pentru speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie Conservare Izolare Global

1516 Aldrovanda vesiculosa A B C B

2253 Centaurea jankae A B A B

2255 Centaurea pontica A B A B

4067 Echium russicum C A C A

1428 Marsilea quadrifolia A B C B

POPULAȚIA: reprezintă mărimea şi densitatea populației speciei prezente din zona de studiu în raport cu populațiile prezente pe teritoriul național. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densității relative a populației în zona de studiu cu cea la nivel național. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populația din zona de studiu/populația de pe teritoriul național. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100%>P>15% B: 15% >P>2% C: 2%> P>0%



161

D: populație nesemnificativă. In toate cazurile în care o populație din specia respectivă este prezentă în zona de studiu evaluată într-o proporție nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective şi posibilitățile de refacere. Acest criteriu cuprinde douăsub-criterii: i) gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii) posibilitățile de refacere. Criteriul: i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte cerințele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populației sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice. "Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă; II: elemente bine conservate; III: elemente în stare medie sau parțial degradată; În cazurile în care se acordă subclasa: "I: elemente în stare excelentă" sau "II: elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservareexcelentă", respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau par ial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilității populației analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este: I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea posibilită ii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilității de refacere, = elemente în stare medie sau parțial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I), C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combina ii IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populației prezente în zona de studiu față de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuț iei unei popula ii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilită ii acestei popula ii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populație este mai izolată fa ă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribu ie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecință, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăților/raselor şi sub-populațiilor unei metapopulații. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare: A: populație (aproape) izolată, B: populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C: populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi



162

pot include activități umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influența starea de conservare a speciei, managementul solului, protecția juridică a sitului, relațiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc. "Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare: A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă OBSERVATIE: Aria PUZ Sat pescaresc Vadu Escape se afla situată in interiorul sitului de importanta comunitara ROSCI0065. Se mentioneaza ca pentru evaluarea starii de conservare a habitatelor au fost luate in considerare informatiile din Formularele Standard Natura 2000. Indicatorii prezentați in tabelele din Formularele standard Natura 2000 privind populatia, gradul de conservare, gradul de izolare si evaluarea golabala sunt orientativi, ei putând fi confirmați prin realizarea unor studii calitative/cantitative si de cartare a intregii zone, in cadrul planului de management intocmit de catre custodele sitului.



163

Tabel B.4.1.6- privind Starea de conservare a speciilor de interes comunitar, marime populatie , prezenta in zona PUZ mentionate in OUG 57 si Anexa la Directiva 2009/147/CE Denumirea ştiinţifică Anexa Directivei Păsări

şi OUG 57/2007 Mărimea populaţiei Starea de

conservare Foloseşte aria protejată pentru: hrană, iernat sau în alte situaţii

Rezultate studiu Zona PUZ Sat pescaresc Vadu Escape

Specii de pasari prezente in ROSCI0031 mentionate in Anexa 1 a Directivei 2009/147/CE Accipiter brevipes Anexa I a Directivei Păsări şi

Anexa 3 a OUG 57/2007 C 3-5 p/40-80 i B Cuibărit/Pasaj

Acrocephalus melanopogon

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 400-1000 p A Cuibărit Habitatul nu este prielnic, nu a fost

identificat in zona Alcedo atthis (pescarel albastru)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007 A

1500-1700p B Cuibărit

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Anser erythropus (garlita mica)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 A B Iernat gârlita mica nu

a fost identificata în zona de studiu; Anthus campestris Anexa I a Directivei Păsări şi

Anexa 3 a OUG 57/2007 C RC B Cuibărit Habitatul nu este prielnic, nu a fost

identificat in zona Aquila clanga (acvila tipatoare mare)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 A B Iernat Habitatul nu este prielnic, nu a fost

identificat in zona Aquila heliaca Anexa I a Directivei Păsări şi

Anexa 3 a OUG 57/2007 B B Pasaj Habitatul nu este prielnic, nu a fost identificat in zona

Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 C B Pasaj Habitatul nu este prielnic, nu a fost

identificat in zona - Ardea purpurea (starcul purpuriu)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 A

230-450p B Cuibărit

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului .

Ardeola ralloides (starcul galben)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 A B Cuibărit

nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica

Asio flammeus (ciuful de camp)


C 8-12 i

B Iernat

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii,iernatului;

Aythya nyroca (rata rosie)


A 3800-4200p B Cuibărit

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici



164

macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

Botaurus stellaris (buhai de balta)


A 800-1000 p

B Cuibărit

Nu a fost identificat în zona de studiu si in zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Burhinus oedicnemus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 44-60 p B Cuibărit

-

Buteo rufinus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C 4-5 p B Cuibărit -

Charadrius alexandrinus (prundaras de saratura)


A 90-120 p/450-520 i

B Cuibărit/Pasaj

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului ;

Charadrius morinellus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C R B Pasaj -

Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)


A 5000-6000p/ 30000-50000i

B Cuibărit/Pasaj nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica

Chlidonias niger Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 200-300 p B Cuibărit -

Ciconia ciconia Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 100-120 p/45000-60000 i B Cuibărit/Pasaj -

Ciconia nigra Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C 2-5 p/500-1000 i B Cuibărit/Pasaj -

Circaetus gallicus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D R Pasaj -

Circus aeruginosus (eretele de stuf-sorecar)


A 300-400 p

B Cuibărit nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, neexistând habitate prielnice cuibaritului

Circus cyaneus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 150-200 i B Iernat -

Circus macrourus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 50-60 i B Pasaj -

Circus pygargus Anexa I a Directivei Păsări şi B B Cuibărit/Pasaj -



165

Anexa 3 a OUG 57/2007 3-6 i/500-800 i

Coracias garrulous (dumbraveanca)


B 500-600 p

B Cuibărit nu a fost identificat în zona de studiu, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Cygnus Cygnus (Lebada de iarna)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 B

340-1270 i B Iernat

Nu a fost observata în zona de studiu datorita lipsei habitatelor prielnice ; a fost observata in zona din afara amplasamentului la > de 1300 m pe balta de langa Cherhana Bosoanxa

Dendrocopos medius Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D R Cuibărit

-

Dendrocopos syriacus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D RC Cuibărit

-

Dryocopus martius Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D RC Cuibărit

-

Egretta alba (egreta mare)


A 320-350 p/1000-1200 i

B Cuibărit/Iernat

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii , cuibaritului, iernatului

Egretta garzetta (egreta mica)


A 1700-2500 p

B Cuibărit

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului ;

Emberiza hortulana Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D R Cuibărit

-

Falco cherrug Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 2-4 i/5-10 i

B Cuibărit/Iernat

-

Falco naumanni Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 1-3 p B Cuibărit

-

Falco peregrinus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

B 2-4 i/10-20 i B Cuibărit/Iernat

-

Falco vespertinus (vanturelul de seara)


A 300-350 p/2000-3000 i B Cuibărit/Pasaj

Habitatul din zona nu ofera conditii prielnice acestei specii

Ficedula albicollis Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D C Pasaj

-



166

Ficedula parva Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D C Pasaj

-

Gallinago media Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 20-80 i B Pasaj

-

Gavia arctica Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 50-80 i B Iernat

-

Gavia stellata Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 40-50 i B Iernat

-

Gelochelidon nilotica (pescarita razatoare)


A 8-12 p/320-350 i B Cuibărit/Pasaj

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, în zbor, sau tranzitând zona, ;

Glareola pratincola (Ciovlica ruginie)


450-540 p B Cuibărit

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

Grus grus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C R B Pasaj

-

Haliaeetus albicilla (codalb)


A 26-28 p

B Cuibărit

nu a fost identificata în zona studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Hieraaetus pennatus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D 50-80 i Pasaj

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona,

Himantopus himantopus (piciorongul)


220-370 p/1400-2200 i A Cuibărit/Pasaj

nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Ixobrychus minutus (starcul pitic)



nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii/cuibaritului

Lanius collurio Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D RC/C Cuibărit/Pasaj

-

Lanius minutus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D R/C Cuibărit/Pasaj

-

Larus genei (Pescarus cu cioc subtire,


C 20-70 i B Pasaj

-



167

Pescarus roz, Pescarus rozalb) Larus melanocephalus (Pescarus cu cap negru)



nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului

Larus minutus (Pescarus cu cap mic)


A 10000-12000 i B Pasaj

-

Lullula arborea Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D R/R Cuibărit/Iernat

-

Luscinia svecica Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 300-700 p B Cuibărit

Melanocorypha calandra Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

D RC Cuibărit

-

Milvus migrans Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C 6-7 i/20-30 i B Cuibărit/Iernat

-

Numenius tenuirostris Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

A 1-3 i B Pasaj

-

Nycticorax nycticorax (Starcul de noapte)




Oenanthe pleschanka Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 12-24 p B Cuibărit

-

Oxyura leucocephala Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C 1-4 i B Iernat

-

Pandion haliaetus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 C

RC B Pasaj

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona,

Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/20 7 A

3560-4160 p A Cuibărit


Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic)


A 8700-9500 p / 4000-6500 i / 4000-6500 i

B Cuibărit/Iernat/Pasaj

nu au fost observate exemplare hranindu-se sau prezentând comportament de cuibarit, deoarece zona nu le este prielnica;

Phalaropus lobatus Anexa I a Directivei Păsări şi C B Pasaj -



168

(Notarita cu cioc subtire) Anexa 3 a OUG 57/2007 700-1200 i Picus canus Anexa I a Directivei Păsări şi

Anexa 3 a OUG 57/2007 D -

Platalea leucorodia (Lopatarul)



nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente,

Plegadis falcinellus (tiganusul)



nu a fost identificat în zona de studiu sau in zonele, deoarece zona nu le este prielnica pentru cuibarit;

Pluvialis apricaria (ploier auriu)


B 300-500 i B Pasaj

-

Porzana parva Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007


-

Porzana porzana (crestet mic)


B 3000-400 p

B Cuibărit

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau;

Porzana pusilla Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007

C V B Pasaj

-

Recurvirostra avosetta (ciocantors)


A 220-280 p/ 800-1200 i

A Cuibărit/Pasaj

nu a fost identificat în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului;

Sterna albifrons (chira mica)



Nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau

Sterna caspia (Pescarita mare)


A 500-1000 i B Pasaj

-

Sterna hirundo (chira de balta)



Nu a fost identificata în zona de studiu si zonele adiacente, nici macar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hranirii si/sau cuibaritului sau

Sterna sandvicensis (chira de mare)


A 250-300p/ 3000-5000i B Cuibărit/Pasaj

-

Branta ruficollis (Gasca cu gat rosu)


A 1000-3000i/ 7000-24000i B Iernat/Pasaj

nu a fost identificata în zona de studiu



169

Sylvia nisoria Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007 C

R/RC B Cuibărit/Pasaj

Specii de pasari cu migratie regulate nementionate in Anexa 1 a Directivei 2009/147/CE Actitis hypoleucos Anexa I a Directivei

Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

C 400-700 i B Pasaj

Alauda arvensis Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C si Anexa 5E a OUG 57/2007

D RC Iernat

Anas acuta (rata sulitar)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C si Anexa 5E a OUG 57/2007

B 1200-7000 i B Pasaj

Anas crecca (rata pitica)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5E a OUG 57/2007

B 9000-20000 i B Pasaj

Anas querquedula (rata caraitoare)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

B 4500-8000 i B Pasaj

Anser anser (Gasca de vara)


A 6500-15000 i B Iernat

Anser fabalis (Gasca de semanatura)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

C 20-120 i B Pasaj

Aythya ferina (rata cu cap castaniu)


B 24000-38000 i B Iernat

Nu a fost identificata in zona de studiu

Bombycilla garrulus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D R Iernat

Calidris alpine (Fungaci de tarm)


B 10000-17000 i B Pasaj

Carpodacus erythrinus Anexa I a Directivei D Cuibărit



170


V

Columba oenas Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D R/R Cuibărit/ Pasaj

Falco subbuteo Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

C RC B Cuibărit

Gallinula chloropus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

C B

Larus cachinans (Pescarus pontic)

Anexa I a Directivei Păsări 1500-2000i B Pasaj

Iernat Este o specie frecventa la limita amplasamentului pe plaja Vadu

Limicola falcinellus (Prundaras de namol)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

B 700-950 i B Pasaj

Oriolus oriolus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D RC

Cuibărit

Otus scops Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D R Pasaj

Miliaria calandra Anexa I a Directivei


D RC/P

Cuibărit/ Iernat

Remiz pendulinus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D

Scolopax rusticola Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C si Anexa 5E a OUG 57/2007

B RC/R

B Cuibărit/ Pasaj

Serinus serinus


D RC

Cuibărit

Stercorarius parasiticus Anexa I a Directivei B A Pasaj



171


R

Streptopelia turtur Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D RC Pasaj

Sturnus roseus


B P/RC

B Cuibărit/Pasaj

Sturnus vulgaris Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D P / P

Cuibărit/Pasaj

Tachybaptus ruficollis Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

B B

Turdus philomelos Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D P Pasaj

Turdus pilaris Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D RC Pasaj

Turdus viscivorus Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

D R Pasaj

Upupa epops Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D C

Cuibărit

Anas clypeata (Rata lingurar))


A 9000-10000 i B Pasaj

-

Anas penelope Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C si Anexa 5E a OUG 57/2007

A 8000-10000 i B Pasaj

Aythya fuligula (rata motata)


A 18000-20000 i B Iernat

Bucephala clangula Anexa I a Directivei A B Cuibărit/



172

Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

30-50 p/ 1000-1200 i

Iernat

Anas platyrhynchos Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007

A 20000-40000 i B Iernat

Anas strepera (rata pestrita)

Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C a OUG 57/2007 A

1300-3000 i B Iernat

Zona PUZ nu ii ofera conditii prielnice pentru iernat ; exemplare de rate pestrite au fost obs. pe baltile aflate la cca 1500 m de amplasament(Fise obs.teren)

Arenaria interpres (pietrus)


A 80-120 i B Pasaj

Fulica atra Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 5C si Anexa 5E a OUG 57/2007

B C / 40000-50000 i / 80000-100000 i

C Cuibărit/ Iernat/Pasaj

Gallinago gallinago (Becatina comuna)


B 5000-10000 i B Pasaj

Lymnocryptes minimus (Becatina mica)


B 500-1000 i B Pasaj

-

Merops apiaster Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D P / RC Cuibărit/PasaJ

Muscicapa striata Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 4B a OUG 57/2007

D P / RC Cuibărit/Pasaj

Mergus albellus(Ferastras mic) Anexa I a Directivei Păsări R B Iernat

Falco columbaris(Soimulet de iarna)

Anexa I a Directivei Păsări 20-60i B Iernat A fost vazut in zona dintre fosta

fabrica de metale rare si De540 Netta rufina(rata cu ciuf) Anexa I a Directivei

Păsări 540-750i B Iernat



173

B4.2 Statutul de conservare a habitatelor identificate in zona amplasamentului Vadu

Escape si pentru plaja VADU Tabel B.4.2.1 Valoare conservativa a habitatelor prezente in zonele de litoral Nr. crt.

Cod habitat

Denumire tip de habitat Natura 2000 Valoare conservativă

1 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului

2 1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase

3 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi)

4 1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice

5 2110 Dune mobile embrionare

6 2130* Dune fixate de coastă cu vegetație erbacee ("dune gri")

NOTĂ: = Foarte mare;

= Mare;

= Moderată; = Redusă

Nota: Valoarea conservativã pentru fiecare tip de habitat este apreciatã pe o scarã cu patru categorii: I) redusã, care nu necesitã mãsuri specifice de conservare; II) moderatã, care necesitã conservarea unor esantioane reprezentative la nivel regional; III) mare, care necesitã mãsuri specifice de conservare pentru majoritatea siturilor care contin habitatul respectiv; IV) foarte mare, care necesitã mãsuri specifice de conservare a tuturor siturilor din România cu habitatul respectiv.8

Tabel B.4.2.2 Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar in zona plajei Vadu

Nr. crt.

Cod habitat

Stare de conservare a habitatelor

Zona PUZ Plaja Vadu Plaja Corbu

1 1210

2 1310

3 1410

4 1530*

5 2110

6 2130*

Legenda:

Favorabil Nefavorabil

1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului

- Valoare conservativă: 4 (scara 1-5); acest tip de habitat este continuu diminuat de eroziunea valurilor mării. În ultimele decenii, în zona de litoral, s-a observat un proces intensificat de eroziune, favorizat şi de deficitul de nisip. Intensitatea procesului de eroziune a fost analizat la interfaţa zonei

8 Habitatele din Romania- Nicolae Doniţã, Aurel Popescu, Mihaela Paucã-

Comãnescu, Simona Mihãilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005



174

mare-uscat în timpul măsurătorilor făcute în perioada 1980-2003. În zona marină din R.B.D.D., s-a determinat cea mai agresivă regresie/eroziune a litoralului, 4-7 m/an în aproximativ 10-15 km (Sulina sud – Sf. Gheorghe nord, Insula Sahalin, Zaton, Portița nord - farul Portița, Grindul Chituc nord). Numărul ridicat de specii invazive și animale domestice, impactul turistic reprezintă ameninţări antropogene pentru acest tip de habitat. Starea de conservare a habitatului 1210 in zona plajei Vadu este apreciata ca nefavorabila.

-Semnalizarea habitatului, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiștii să fie informați despre prezența în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricțiilor impuse de acest statut al zonei, de sancţiunile la care vor fi supuși dacă nu le respectă, în conformitate cu OUG 57/2007.

-Informarea autorităților locale prin care să se știe că este interzisă curățirea plajei de vegetație prin cosit, netezirea și afânarea nisipului. Marcarea, în perioada sezonului estival a teritoriului, prin țăruși și benzi transversale pe întreg teritoriul protejat nu este o soluție viabilă pe termen lung. Este necesară reabilitarea stării de conservare a habitatului într-o stare favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare. De asemenea, eliminarea pășunatului din zonă asigură o stare de conservare optim.

Habitatul R1601 Comunităţi vest pontice cu Cakile maritima subsp. euxina şi Argusia sibirica este reprezentat de speciile plante intalnite in zona plajei Vadu : Argusia sibirica, Eryngium maritimum, Crambe maritime.

Habitatul este vulnerabil datorită suprafeţelor reduse şi a păşunatului.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat - îmbunătăţirea măsurilor de control în ceea ce priveşte păşunatul în zonele strict protejate; menţinerea unui păşunat moderat în celelalte zone.

- la nivel de specii : Argusia sibirica - deşi este inclusă în RBDD, nu are măsuri speciale de conservare. Au fost efectuate destul de puţine studii eco-cenologice şi farmaceutice asupra acestei specii. Conservarea speciei in situ presupune izolarea zonelor în care se dezvoltă, eventual indicarea prezenţei speciei în zonele în care se învecinează cu amenajările turistice. Valoare conservativă: plantă fixatoare a nisipurilor, cu flori frumoase şi odorante. Meliferă şi cu conţinut de ulei eteric aromat. Este considerată toxică. Creşte numai în zona litoralului, în zone sensibile din punct de vedere ecologic. Factori limitativi: se află la limita de vest a arealului; curăţirea mecanică a plajelor şi turismul supraaglomerat, tasarea nisipului şi distrugerea plantelor tinere.

Eryngium maritimum - cultivarea speciei ca plantă ornamentală în zone amenajate. Conservarea speciei în siturile existente. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific, datorită rarităţii şi a ecologiei speciei. Plantă ornamentală care s-ar putea cultiva uşor în zonele amenajate de pe plajă. Există deja cultivată în grădinile botanice din România. Este plantă medicinală, în ţările nordice, sunt consumate frunzele tinere ale plantei. În ciuda aspectului ornamental interesant, planta nu este agreată de ierbivore şi de turişti datorită spinilor. Factori limitativi: antropizarea şi urbanizarea litoralului; dezinteresul factorilor implicaţi pentru ocrotirea speciei.

Crambe maritima - Cultivarea în grădinile botanice, păstrarea speciei acolo, dar şi repopularea acesteia în habitatele naturale. Crearea unor noi arii protejate în cadrul R.B.D.D. Educaţia ecologică a turiştilor. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii. Ornamentală şi meliferă, conţine ulei gras în seminţe (până la 40%). Factori limitativi: amenajarea litoralului pentru turism, depozitarea de gunoaie;



175

poluanţi aruncaţi de apa mării pe mal; lipsa de educaţie în spiritul conservării; populaţii extrem de sărace; factorii eolieni pot juca un rol negativ în existenţa speciei.

Tabel B.4.2.3- Masuri de conservare pentru tipul de habitat 1210

Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Eroziune Reducerea

procesului de eroziune

Construirea unor bariere de stabilopozi la câțiva km în mare Dezvoltarea unui plan de monitoring a suprafeței habitatelor pe o perioadă de 5 ani după instalarea barierei de stabilopozi

Datele rezultate în urma monitorizării indică o anumită stabilitate ca structură și suprafață

Distrugere habitat/ specii

Protecția habitatului

Identificarea unor zone noi de habitat unde procesul de eroziune este mai redus sau inexistent pentru translocarea speciilor vulnerabile Monitorizarea zonelor pentru o perioadă de 5 ani Interzicerea pășunatului sau dezvoltării turistice în vecinătatea zonelor care includ habitate și specii vulnerabile

Speciile translocate se extind ca suprafață și număr de exemplare Rezultatele celor 5 ani de monitorizare indică o stabilitate a habitatului d.p.d.v a compoziției speciilor

Antagonismul care rezultă din introducerea speciilor invazive

Controlul sau eradicarea speciilor antropogene

Inventarierea speciilor antropogene care sunt cunoscute ca fiind competitive speciilor native cheie și elaborarea măsurilor de control/eradicare pentru fiecare specie

Numărul și abundența speciilor antropogene este redus

1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase -Valoare conservativă: 4 (scara 1-5); în unele zone, acest tip de habitat este frecvent inundat primăvara şi, în legătură cu acest fenomen, se schimbă condiţiile originare. Cu siguranţă, se schimbă salinitatea şi, în acest fel, pot apărea specii facultative de plante rezistente. De obicei, acest habitat, ecologic şi spaţial, se dezvoltă în apropierea habitatului 1410. Nivelul pânzei freatice joacă un rol important în distribuţia sa. Speciile principale Salicornia europaea şi Suaeda maritima tind să dispară sub presiunea schimbării umidităţii substratului şi concentraţiei conţinutului de sare. Antagonismul cu animalele domestice este una dintre principalele ameninţări pentru acest habitat. Semnalizarea cu panouri a habitatului; Interzicerea accesului turiștilor în afara traseelor marcate;

Stare de conservare: Nefavorabila. Aducerea habitatului într-o stare favorabilă se poate realiza prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare si luarea de masuri de conservare specific.

Tabel B.4.2.4 Masuri de conservare pentru tipul de habitat 1310

Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Distrugere habitat/ specii

Menținerea habitatelor prin eliminarea tuturor presiunilor antropice

Identificarea unor zone noi de pășunat pentru diminuarea presiunii asupra habitatelor de interes conservativ Monitorizarea izolării habitatului prin intermediul compoziției și abundenței

Compoziția speciilor și limita arealului de răspândire a habitatului sunt stabile



176

speciilor cheie și antropogene Protecția habitatului

Identificarea unor zone noi de habitat unde procesul de eroziune este mai redus sau inexistent pentru translocarea speciilor vulnerabile Monitorizarea zonelor pentru o perioadă de 5 ani Interzicerea pășunatului sau dezvoltării turistice în vecinătatea zonelor care includ habitate și specii vulnerabile

Speciile translocate se extind ca suprafață și număr de exemplare Rezultatele celor 5 ani de monitorizare indică o stabilitate a habitatului d.p.d.v a compoziției speciilor

1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi)

Valoare conservativă: 4 (scara 1-5); pentru acest tip de habitat, putem menţiona, alături de secetă/acumularea de materie organică, fenomenul inundaţiei şi păşunatul. Există o alternare între perioadele de secetă şi inundaţii. După perioada de inundaţii (primăvara), se acumulează materie organică în descompunere pe solul nisipos (în general, resturi vegetale aduse de inundaţii) care intensifică procesele azotului, favorabil apariţiei speciilor de plante coloniale (oportuniste) (în special, din familia Poaceae) în anotimpul uscat (vara). În afara acestui fenomen, există o activitate de păşunat intens cauzat de ierbivorele domestice lăsate libere în sălbăticie în mod ilegal. În condiţiile prezente, păşunatul moderat poate fi o activitate de sprijin pentru a menţine structura habitatului. Acest tip de habitat este crucial pentru populaţia de Vipera ursinii (vipera de pajişte); modelul distribuţiei Juncussp. pare a fi în favoarea existenţei speciei. Singurele zone ale habitatului în condiţii bune se găsesc în Periteașca şi în partea de nord a localităţii Sf. Gheorghe. Antagonismul cu animalele domestice este principala ameninţare identificată în habitat. Semnalizarea cu panouri a habitatului . Interzicerea accesului turiștilor în afara traseelor marcate; Propunem aducerea habitatului într-o stare favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare.

R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis- Factori de perturbaţie: înţelenirea solului prin frecvenţa mare a speciilor ruderale, fragmentarea habitatului prin tasarea solului şi păşunat. La nivele mari ale apelor în aceste habitate, se dezvoltă algele verzi şi albastre-verzi. În urma acestui fenomen coroborat cu retragerea apelor, aceste resturi vegetale rămân fixate în tufele de Juncus sp.,aspect ce favorizează acumularea nisipului şi formarea de microdune în jurul tufelor.

Specii edificatoare: În stratul principal, dominante sunt Juncus littoralis şi J. maritimus, care pot ajunge la 1m înălţime. Alte specii importante: Artemisia santonicum, Aeluropus littoralis, Puccinellia festuciformis, Agropyron elongatum, Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Limonium belidifolium, Taraxacum bessarabicum, Aster tripolium, Samolus valerandi, Cynodon dactylon, Carex distans, Triglochin palustre, Polypogon maonspeliensis, Chenopodium glaucum.

Măsuri de conservare: -la nivel de habitat - îmbunătăţirea măsurilor de control în ceea ce priveşte păşunatul în zonele strict protejate; aplicarea unor măsuri de restricţie în celelalte zone;

Argusia sibirica - deşi este inclusă în RBDD, nu are măsuri speciale de conservare. Au fost efectuate destul de puţine studii ecocenologice şi farmaceutice asupra acestei specii. Conservarea speciei in situ presupune izolarea zonelor în care se dezvoltă, eventual indicarea prezenţei speciei în zonele în care se învecinează cu amenajările turistice. Valoare conservativă: plantă fixatoare a nisipurilor, cu flori



177

frumoase şi odorante; meliferă şi cu conţinut de ulei eteric aromat. Este considerată toxică. Creşte numai în zona litoralului, în zone sensibile din punct de vedere ecologic. Factori limitativi: specia se găseşte la limita de vest a arealului său; curăţirea mecanică a plajelor şi turismul supraaglomerat, tasarea nisipului şi distrugerea plantelor tinere.

Stare de conservare a habitaului 1410 in zona analizata: Favorabila


Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Antagonismul care rezultă din introducerea speciilor invazive


Inventarierea speciilor antropogene care sunt cunoscute ca fiind competitive speciilor native cheie și elaborarea măsurilor de control/eradicare pentru fiecare specie


Pășunat/ suprapășunat

Menținerea unei stări de conservare bună prin reducerea numărului de animale

Selectarea speciilor de ierbivore pe baza modului de hrănire, a spectrului trofic și a capacității de acoperire a zonei de pășunat pe durata unei zile; Menținerea unui număr redus de animale ierbivore pentru menținerea unei compoziții și structuri bune a speciilor de plante specifice habitatului de viperă.

Speciile cheie și structura habitatului sunt într-o stare de conservare bună pentru vipere

1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice -Valoare conservativă: 3 (scara 1-5); datorită climatului său panonic cu temperaturi extreme şi ariditate, există o acumulare de sare în sol favorizată de secetă intensă a pânzei freatice din timpul verii. De asemenea, există o activitate intensă de păşunat datorită eliberării ilegale ale animalelor domestice în sălbăticie. Antagonismul cauzat de introducerea de specii şi suprapăşunatul sunt principalele ameninţări antropogene.

Starea de conservare a habitatului in zona de plaja Vadu apreciata nefavorabila conform “Studiului de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe, Sulina in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere”.

R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsute-Factori de perturbaţie: în afară de faptul că anumite specii de plante din acest tip de habitat sunt consumate de ierbivore, nu sunt semnalate alte forme de presiune. Din punct de vedere ecologic dezvoltarea speciilor consumate de ierbivore este influenţată, parte din aceste specii fiind epizoocore şi endozoocore.

Specii edificatoare: Specia caracteristică, Halocnemum strobilaceum, se dezvoltă pe suprafeţe reduse, formând fitocenoze cu puţine specii componente. Etajul superior este realizat de specia edificatoare, alături de care se mai întâlnesc: Limonium gmelinii, Petrosimonia oppositifolia, Limonium belidifolium, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Aeluropus littoralis, Plantago maritima, Lotus tenuis, Halimione verrucifera. În etajul inferior, se află puţine plante, în totalitate halofile, dintre care menţionăm: Spergularia maritima, Frankenia hirsuta, F. pulverulenta, Halimione pedunculata.



178

Măsuri de conservare: -la nivel de habitat – îmbunătăţirea măsurilor de control în ceea ce priveşte păşunatul în zonele strict protejate; menţinerea unui păşunat moderat în celelalte zone;

-la nivel de specie -Limonium bellidifolium - menţinerea habitatelor actuale sub protecţie, replantarea speciei în zonele în care are potenţial de extindere natural. Valoare conservativă: datorită arealului şi a rarităţii, prezintă interes ştiinţific. Factori limitativi: areal general restrâns; reducerea biotopurilor.

Frankenia pulverulenta - acţiuni de plantare ex situ şi repopulare in situ, similare cu cele de la celelalte specii. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii. Este component mărunt al vegetaţiei halofil-arenicole litorale. Factori limitativi: are un biotop specific restrâns, probabil o înmulţire greoaie pentru că are populaţii foarte sărace.

Halocnemum strobilaceum - încercarea de cultivare în grădinile botanice; introducerea seminţelor în bănci de gene. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită morfologiei şi fitogeografiei. Factori limitativi: populaţii restrânse, situri specifice, restrânse ca suprafaţă.

R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa-Factori de perturbaţie: principalul factor limitativ se datorează suprafeţelor mici şi izolate ale habitatului; asociaţia vegetală depinde de gradul de umiditate şi salinitate al substratului nisipos.

Specii edificatoare: Speciile dominante: Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa sunt răspândite pe nisipurile maritime, moderat sărăturate şi cu un grad ridicat de umiditate. Alături de acestea, se mai dezvoltă Limonium gmelini, Plantago maritima, Rumex maritimus, care alcătuiesc etajul superior al fitocenozelor. Speciile halofile, scunde, cum sunt: Spergularia maritima, Eleocharis parvula, Spergularia salina, Limonium bellidifolium realizează etajul inferior, care are consistenţă redusă şi acoperire slabă.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat – monitorizarea gradului de acoperire şi reprezentativitate a habitatului;

-la nivel de specii – Eleocharis parvula - cultivarea ex situ şi repopularea in situ. Valoare conservativă: de interes ecologic, ca plantă pionieră. Factori limitativi: plantă rară, habitate reduse ca suprafaţă.

Limonium bellidifolium - menţinerea habitatelor actuale sub protecţie, replantarea speciei în zonele în care are potenţial de extindere natural. Valoare conservativă: datorită arealului restrâns şi a rarităţii, prezintă interes ştiinţific. Factori limitativi: areal general restrâns; reducerea biotopurilor.

R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini-Factori de perturbaţie: păşunatul, ruderalizarea suprafeţelor, numărul mare al speciilor ruderale, apariţia speciilor invazive. În cadrul asociaţiei, specii ornamentale ca Limonium meyeri, Limonium gmelini, Aster tripolium sunt recoltate în masă de către turişti sau localnici. Primele două specii au un aspect plăcut o perioadă lungă şi în stare uscată.

Specii edificatoare: Roci: nisipuri maritime, aluviuni luto-nisipoase. Soluri: soloneţuri în curs de formare, nisipuri maritime sărăturate. Speciile dominante alcătuiesc etajul superior înalt de 30–40 cm, cu o acoperire de 70–80%. Principalele specii componente ale acestui etaj sunt: Limonium meyeri, Aeluropus littoralis, Limonium gmelini, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Halimione verrucifera, Juncus maritimus, Artemisia santonicum, Juncus gerardi, Rumex maritimus. Etajul inferior este mai slab



179

reprezentat şi este format din speciile: Centarium spicatum, Suaeda maritima, Salicornia europaea, Spergularia salina, S. maritima.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat – în zonele protejate, acolo unde există habitatul, trebuie îmbunătăţite acţiunile de control în vederea interzicerii păşunatului. De asemenea, în funcţie de gradul de acoperire cu specii invazive, este necesară aplicarea unor acţiuni mecanice de eliminare a speciilor;

-la nivel de specii - Centarium spicatum - Cultivarea ex situ şi repopularea zonelor naturale. Valoare conservativă: plantă medicinală, meliferă şi decorativă. Factori limitativi: populaţii restrânse; habitate reduse ca suprafaţă; ecologia speciei restrictivă.

R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa -Factori de perturbaţie: habitatul este vulnerabil datorită suprafeţelor reduse; apariţia speciilor de plante care au un spectru ecologic mare, cauzată de suprapăşunat.

Specii edificatoare: Vegetaţia este structurată pe două etaje. Primul, cel mai înalt (50–70 cm), este alcătuit din: Agropyron elongatum, Agrostis pontica, Limonium vulgare, Juncus littoralis, Daucus guttatus subsp. zahariadi, Carex distans, Artemisia santonicum. Cel de al doilea etaj este realizat de numeroasele plante de talie mică, halofile şi suportant halofile cum sunt: Cynodon dactylon, Aeluropus littoralis, Cyperus hamulosus, Plantago arenaria, Spergularia maritima, Halimione verrucifera, Plantago maritima, Lotus tenuis, Samolus valerandi, Plantago coronopus. În zonele mai joase, cu concentraţie mare de săruri, apar speciile halofile: Salicornia prostrata, Spergularia maritima, Suaeda maritima.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat - în zonele protejate, acolo unde există habitatul, trebuie îmbunătăţite acţiunile de control în vederea interzicerii păşunatului.

-la nivel de specii - Plantago coronopus - cultivarea în grădini botanice şi repopularea habitatelor specifice. Valoare conservativă: importantă d.p.d.v. ecologic. Factori limitativi: populaţii restrânse; amenajarea plajelor şi păşunatul. Cyperus hamulosus - fructele pot fi introduse în bănci de gene; reintroducerea speciei în zonele în care a dispărut. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii. Factori limitativi: desecarea lacurilor; seceta îndelungată. În zonele cu dune de nisip, poate fi acoperită cu material adus de vânt.

R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium subsp. Pannonicum-Factori de perturbaţie: specia dominantă este consumată de animale; tasarea solului şi favorizarea dezvoltării speciilor ruderale, cauzată de prezenţa ierbivorelor.

Specii edificatoare: Relief: teren plan cu mici excavaţii unde se adună apa în exces în timpul precipitaţiilor. Roci: nisipuri maritime pe litoral. Soluri: soloneţuri cu exces de umiditate primăvara, nisipuri semifixate în Dobrogea şi Deltă.

Specia dominantă este Carex distans, care realizează o acoperire de 90–95%. Alături de acestea, se mai dezvoltă, în puţine exemplare, speciile: Puccinellia limosa, Agropyron elongatum, Convolvulus lineatus, Juncus gerardi, Merendera sobolifera, Aster tripolium subsp. Pannonicum, Cirsium alatum, care împreună realizează etajul superior.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat - îmbunătăţirea măsurilor de control în ceea ce priveşte păşunatul în zonele strict protejate; menţinerea unui păşunat moderat în celelalte zone;



180

- la nivel de specii - Convolvulus lineatus - de cultivat în grădini botanice. Valoare conservativă: plantă ornamentală şi meliferă. Factori limitativi: areal general restrâns; populaţii extrem de sărace; reducerea biotopurilor. Merendera sobolifera - cartarea speciei, repopularea habitatelor specifice. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii. Plantă toxică şi ornamentală vernală. Factori limitativi: datorită ruderalizării, schimbării chimismului din sol şi suprapăşunatului, specia tinde să dispară. Perioada de cartare este relativ dificilă datorită faptului că specia apare în perioada vernală timpurie.Cirsium alatum - planta se află conservată în grădinile botanice. Valoare conservativă: component important în fito-genofondul litoralului românesc. Plantă ornamentală şi meliferă. Dăunătoare în pajişti. Factori limitativi: nivelarea şi asanarea plajelor; inundaţiile prelungite; este limita sud-vestică a arealului mondial.

R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis-Factori de perturbaţie: ruderalizarea habitatelor.

Specii edificatoare: Specia dominantă este o plantă termofilă, mediteraneană, puţin răspândită în România, numai pe litoralul Mării Negre. Formează fitocenoze de mici dimensiuni în compoziţia cărora se găsesc speciile: Puccinellia distans, Chenopodium glaucum, Atriplex hastata, Aster tripolium, Spergularia media, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon. În Delta Dunării, la Sulina, în fitocenoze mai, apar în puţine exemplare: Plantago maritima, P. coronopus, Astrodaucus littoralis, Juncus gerardi, Acorellus pannonicus, Sonchus arvensis.

Măsuri de conservare: la nivel de habitat - îmbunătăţirea măsurilor de control în ceea ce priveşte păşunatul în zonele strict protejate; menţinerea unui păşunat moderat în celelalte zone;

-la nivel de specii - Plantago coronopus - cultivarea în grădini botanice şi repopularea habitatelor specifice. Valoare conservativă: importantă d.p.d.v. ecologic. Factori limitativi: populaţii restrânse; amenajarea plajelor şi păşunatul.

Stachys maritima - Este protejată indirect de gardul ce desparte staţiunea Portiţa de locul unde se dezvoltă specia. Datorită faptului că populaţia este săracă în indivizi, este riscant să fie extras material biologic pentru eventuale plantări ex situ, este de recomandat alegerea populaţiilor din afara R.B.D.D. pentru transplantări. Valoare conservativă: Este importantă din punct de vedere ştiinţific datorită rarităţii speciei. Factori limitativi: Tipul de habitat este limitativ; nu are mijloace de propagare la distanţă.

Astrodaucus littoralis - este prezentă în RBDD în mai multe arii strict protejate - colectarea de fructe şi semănarea acestora într-un loc ales ca pepinieră de refacere a efectivului, de unde să fie duse în locurile în care a fost citată specia; păstrarea şi includerea într-o rezervaţie globală pentru litoral. Valoare conservativă: este importantă d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii şi a adaptărilor de diseminare. Factori limitativi: ruderalizarea litoralului prin turismul supraaglomerat; lipsa educaţiei ecologice a publicului; urbanizarea şi serviciile mecanizate de curăţire a plajelor.

Asperula setulosa - planta este cultivată în grădinile botanice, de unde poate fi replantată in situ. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific şi didactic datorită habitatului şi scvamelor de pe fruct. Specie fixatoare a nisipurilor. Factori limitativi: Populaţii foarte restrânse. Amenajarea plajelor. Scirpus littoralis - Cultivarea în grădini botanice şi repopularea habitatelor, acolo unde este cazul. Specia este destul de vivace. În condiţii normale, devine prolifică. Valoare conservativă: plantă utilă economic, ca furaj la animale şi ca aşternut.



181

Euphorbia paralias - Nu este o specie consumată de ierbivore datorită toxicităţii sale. În vederea reabilitării speciei, este necesară identificarea tipului de habitat natural în care specia are potenţial de dezvoltare şi efectuarea unor repopulări monitorizate. O altă variantă de repopulare este transplantarea indivizilor din situl de la Vama Veche în R.B.D.D. Valoare conservativă: este considerată o plantă toxică, rară şi deosebită a genofondului arenicol de pe litoral. Factori limitativi: se află la limita de nord a arealului; curăţirea mecanică şi ruderalizarea puternică a plajelor.

Tabel B.4.2.6 Masuri de conservare pentru tipul de habitat 1530*

Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Nivelul apei freatice este în declin

Menținerea nivelului freatic; Furnizarea informațiilor pentru îmbunătățirea politicilor de planificare și management a resursei de apă freatică.

Colectarea și analiza datelor ca sistem de evaluare a stării actuale; Anticiparea schimbărilor și tendințelor de stare a nivelului apei freatice, schimbări datorate proceselor naturale și impactului antropic în timp și spațiu; Inundarea zonelor învecinate pentru alimentarea acviferului; Eradicarea sau diminuarea activităților de pășunat în vederea evitării compactării solului.

Umiditatea solului este stabilă; Parametrii monitorizați indică o stare bună a habitatului; Structura și compoziția speciilor în cadrul habitatului sunt similare pentru toată perioada de monitorizare.


Menținerea unei stări bune de conservare prin reducerea numărului de animale


Speciile cheie și structura habitatului sunt într-o stare de conservare bună pentru vipere



Inventarierea speciilor antropogene care sunt cunoscute ca fiind competitive speciilor native cheie și elaborarea măsurilor de control/eradicare pentru fiecare specie.


2110 Dune mobile embrionare-Valoare conservativă: 5 (scara 1-5); amenajările turistice şi păşunatul sunt principalele activităţi care pot reduce habitatul. Suprapăşunatul este o presiune puternică asupra structurii vegetaţiei şi a compoziţiei speciilor. Asfel, sunt prezente mai multe specii de plante oportuniste care invadează habitatul prin formarea de petice de vegetaţie compactă (de ex., Cynodon dactylon). Pentru a evita reducerea suprafeței actuale ca urmare a intensificării turismului în zonă, propunem împrejmuirea și amplasarea de indicatoare ale tipului de habitat. De asemenea, propunem aducerea habitatului într-o stare favorabilă prin eliminarea speciilor invazive și colonizatoare.

Stare de conservare a habitatului in zona studiata, favorabila.



182

R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (arenaria) tschernieviana Suprafeţe: Lucrările de amenajare a plajelor, precum şi construcţiile în scop turistic au redus suprafeţele la câteva sute de metri pătraţi până la cel mult 2–3 ha (pe Grindul Chituc şi la Sulina).

Factori de perturbaţie: În multe din zonele în care acest tip de habitat este prezent, a fost observată prezenţa ridicată a speciei invazive Amorpha fruticosa şi a resturilor de plaur aduse de furtună. Specia invazivă fie domină arealul dezvoltându-se treptat, fie favorizează fixarea şi formarea dunelor de nisip care tind să acopere specia dominantă din asociaţie, Elymus sabulosus. În cadrul acestui fenomen, un rol important în popularea cu specii invazive şi totodată în formarea dunelor îl au resturile de plauri aduse de furtună. Totuşi, pentru studierea acestui fenomen, este necesară o perioadă mai lungă de studiu datorită faptului că nu au fost luate în considerare toate elementele din teren.

Specii edificatoare: Fitocenozele sunt structurate pe două etaje: cel mai scund este format din specii anuale cum sunt: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Plantago arenaria, Apera maritima, care folosesc umiditatea nisipului din timpul primăverii şi îşi încheie ciclul vegetativ la instalarea sezonului secetos. Alături de speciile anuale, încep să se instaleze şi unele plante psamofile, perene, cum sunt: Elymus (Leymus) sabulosus, Agropyrum junceum, Centaurea arenaria, Gypsophila trichotoma, Artemisia tschernieviana (arenaria), Corispermum nitidum, Eryngium maritimum, care alcătuiesc etajul superior al vegetaţiei. Măsuri de conservare: la nivel de habitat – eliminarea mecanică a speciei invazive Amorpha fruticosa. -la nivel de specie - Elymus sabulosus - conservarea cariopselor în bănci de gene şi pentru utilizarea practică a speciei. Repopularea habitatelor naturale specifice cu material biologic din grădinile botanice. Valoare conservativă: este importantă din cauza arealului, fiind la limita de nord a acestuia. Plantă de interes furajer. Factori limitativi: clima blândă de tip submediteranean. Limita nordică a arealului.

Artemisia tschernieviana - transplantarea unor plante în pepiniere dintr-o zonă protejată pentru a obţine fructe şi semănarea în habitate cunoscute. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii şi ecologiei. Factori limitativi: amenajarea litoralului pentru turism; curăţirea plajei cu mijloace mecanice; ruderalizarea litoralului prin turism aglomerat (fiind o plantă înaltă, de obicei, este ruptă de turişti); deşi produce multe fructe, ritmul de înmulţire este foarte scăzut.

Eryngium maritimum - Cultivarea speciei ca plantă ornamentală în zone amenajate. Conservarea speciei în siturile existente. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii şi a ecologiei speciei. Plantă ornamentală care s-ar putea cultiva uşor în zonele amenajate de pe plajă. Există deja cultivată în grădinile botanice din România. Este plantă medicinală, în ţările nordice, sunt consumate frunzele tinere ale plantei. În ciuda aspectului ornamental interesant, planta nu este agreată de ierbivore şi de turişti datorită spinilor. Factori limitativi: antropizarea şi urbanizarea litoralului; dezinteresul factorilor implicaţi pentru ocrotirea speciei.


Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Activități de agrement și turism cu impact negativ

Controlul activității turistice

Schimbarea regulilor de vizitare a fiecărei zone pentru fiecare sezon; Interzicerea dezvoltării facilităților turistice în zonele învecinate.

Nu există facilități turistice în vecinătatea zonelor de interes conservativ; Număr redus al turiștilor.



183



Inventarierea speciilor antropogene care sunt cunoscute ca fiind competitive speciilor native cheie și elaborarea măsurilor de control/eradicare pentru fiecare specie.

Numărul și abundența speciilor antropogene este redus.




Speciile cheie și structura habitatului sunt într-o stare de conservare bună pentru o perioadă de 5 ani de monitorizare.

2130* Dune fixate de coastă cu vegetație erbacee ("dune gri")

Valoare conservativă: 5 (scara 1-5); păşunatul de către cai şi, în special, de către cirezile de vite reprezintă principala activitate care poate modifica structura habitatului. Habitatul este prezent în relativ zone mari din Letea şi Caraorman împreună cu habitatele forestiere (91F0). Păşunatul/suprapăşunatul şi impactul activităţilor din timpul liber/turistice sunt principalele ameninţări antropogene.

Stare de conservare a habitatului in zona analizata:favorabila.

R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum

Specii edificatoare: Fitocenozele de plante anuale de pe nisipurile în curs de fixare sunt bogate în specii, dar nu realizează o acoperire mai mare de 60–65%. Speciile cele mai frecvente sunt: Secale sylvestre, Apera spica-venti subsp. maritima, Bromus tectorum, Gypsophila trichotoma, Plantago arenaria, Euphorbia seguierana, Koeleria glauca, Achillea ochroleuca, Asperula setulosa, Corispermum nitidum, Gypsophila paniculata, Tragopogon floccosus, Festuca beckeri,care alcătuiesc etajul secundar al fitocenozelor. Speciile de talie mai mare sunt: Centaurea arenaria, Stachys nitens, Scabiosa argentea, Dianthus bessarabicus, Onobrychis arenaria, Syrenia canna, Holoschenus vulgaris, care realizează stratul superior al vegetaţiei. Măsuri de conservare: la nivel de specie - Alyssum borzaeanum - Cultivarea în grădini botanice şi apoi plantarea în zonele naturale. Valoare conservativă: areal restrâns, plantă ornamentală şi meliferă, poate fixa nisipurile. Factori limitativi: populaţii sărace; dezvoltarea intensă a turismului pe litoral; amenajarea plajelor şi curăţirea lor frecventă în timpul sezonului turistic.

Dianthus bessarabicus - repopulările pentru această specie sunt dificil de realizat. O măsură care ar putea avea un efect benefic este protejarea plajelor acolo unde specia a fost semnalată. Valoare conservativă: d.p.d.v. ştiinţific datorită rarităţii speciei. Este considerată o specie decorativă. Factori limitativi: amenajarea litoralului pentru turism; ruderalizarea vegetaţiei nisipurilor.



184


Tipul de presiune Măsura indicată Acțiuni de aplicat Ținte și obiective Distrugere habitat/ specii

Menținerea habitatelor prin eliminarea tuturor presiunilor antropice

Identificarea unor zone noi de pășunat pentru diminuarea presiunii asupra habitatelor de interes conservativ; Monitorizarea izolării habitatului prin intermediul compoziției și abundenței speciilor cheie și antropogene.

Compoziția speciilor și limita arealului de răspândire a habitatului sunt stabile.

Protecția habitatului

Identificarea unor zone noi de habitat unde procesul de eroziune este mai redus sau inexistent pentru translocarea speciilor vulnerabile; Monitorizarea zonelor pentru o perioadă de 5 ani; Interzicerea pașunatului sau dezvoltării turistice în vecinătatea zonelor care includ habiate și specii vulnerabile.

Speciile translocate se extind ca suprafață și număr de exemplare; Rezultatele celor 5 ani de monitorizare indică o stabilitate a habitatului d.p.d.v a compoziției speciilor.




Speciile cheie și structura habitatului este într-o stare de conservare bună pentru o perioadă de 5 ani de monitorizare.

Discutie pe marginea tipurilor de presiuni care se manifesta pentru habitatele existente in zona plajei Vadu :

-presiuni antropice care pot conduce la afectarea habitatului, pasunatul si suprapasunatul, speciile invazive, activități de agrement și turism cu impact negativ

- pentru habitual 1530* a fost mentionat in Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe, Sulina in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere”, un alt factor de presiune pentru habitat :declinul nivelului apei freatice .

Pentru a elimina aceste aceste presiuni, interzicerea desfasurarii acestor activitati in totalitate, se estimeaza ca nu este posibil. De aceea o solutie corecta este controlul riguros al fiecarui tip de activitate, identificarea zonelor de interes conservativ si interzicerea accesului in aceste zone prin securizare, marcare si printr-o strategie comuna a institutiilor si autoritatilor competente din zona.

Langa fosta fabrica de metale rare si in zona iazurilor de la Vadu s-a constatat prezenta vacilor.

La sud vest de amplasament se afla Cherhanaua lui Bosoanca(cherhana sud), la nord este amplasata la o distanta mai mare o alta cherhana. Nu s-a observat un impact semnificativ al acestor doua obiective



185

deoarece activitatea lor este sezoniera, in afara perioadelor de cuibarit a pasarilor. In plus , pasarile cauta locuri cu stufaris care sa le ofere conditii optime de izolare (ascunzatori) , hrana si cuibarit.

Si pentru amplasarea PUZ pe terenul generator de PUZ se mentioneaza ca activitatea prevazuta cu specific de sat pescaresc si agroturism va fi sezoniera, iar numarul de turisti va fi redus. Nu s-au identificat specii si habitate vulnerabile, cu exceptia habitatului 1210 (cu o stare de conservare apreciata nefavorabila) care este amplasat catre plaja sau specii protejate stabilite prin OUG 57/2007 cu completarile ulterioare( A se vedea tabelul B.5.1 , B.5.2 si Anexa 1- Fise de observatii teren)

B.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia

numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,

procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata

habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen

lung)

Terenul aferent zonei generatoare de PUZ, pe care vor fi amenajate constructii cu specific sat pescaresc si agroturism este reprezentat de teren neproductiv foste pasuni aflate intr-un stadiu de ruderalizare, habitate seminaturale si naturale.

Asa cum s-a mentionat pe parcursul prezentului studiu, amenajarea constructiilor cu specific de sat pescaresc si agroturism si introducere teren intravilan Sacele, beneficiaza de avizul de oportunitate al Primariei Sacele, se afla si in interiorul sitului Natura 2000, ROSCI0065 si ROSPA0031, in zona de dezvoltare durabila(economica) a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conserva 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare, unde traiesc 1642 specii de plante si 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere.

Din cele 1642 specii de plante prezente in acest habitat, flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai saraca(779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %). Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile (de saratura).

Niciuna din speciile de mamifere, pesti, amfibieni si reptile si plante de importanta comunitara, mentionate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE nu a fost identificata in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului analizat.

In zona PUZ si in vecinatatea acesteia a fost studiata vegetatia aferenta celor 4 tipuri de habitate caracteristice zonei Vadu-Corbu, de pana la fâşia de plajă dintre mediolitoral şi primul şir de dune: 1210-”

Vegetaţie anuală la linia de ţărm”, 1410-” Pajişti halofile mediteraneene”, 2110-“ Dune mobile embrionare” si 2130*-“ Dune fixate, de coastă, cu vegetaţie erbacee (dune gri)”. Toate aceste habitate care totalizeaza o suprafata de 36233 ha in cadrul ROSCI0065 ; zona amplasamentului de 1 ha reprezinta reprezinta 0,07% din suprafata celor 4 habitate Din punct de vedere al suprafetei reprezentate de cele 4 habitate, planul nu va afecta habitatele respective.



186

Speciile de plante identificate in zona generatoare de PUZ, pe amplasament si in vecinatatea sa:

Juncus maritimus, Artemisia campestris subsp.maritima(pelin), Ephedra distachya(carcel), Crambe maritima(varza de mare), Carex extensa, Secale Sylvestre (secara de nisipuri), Elymus farctus, Aspera spica-venti subsp. Maritime(iarba vantului), Eryngium maritimum(scaiul dracului).

Tab.B.5.1-Lista speciilor de plante inventariate pe amplasament Sat pescaresc “Vadu Escape” Tip de habitat ROSCI

Specii de plante caracteristice Specii de plante identificate in cadrul amplasamentului

A-plante anuale P-Plante perene a*-specii invazive

1210 Vegetaţie anuală la linia de ţărm (4536 ha)

Argusia sibirica, Cakile maritima subsp. euxina, (ridichioara de nisip) Crambe maritime(varza de mare) Polygonum maritimum, Atriplex hastata, Lactuca tatarica, Glaucium flavum, Salsola kali susbsp. Ruthenica(saricica), Euphorbia paralias, Chamaesyce peplis

Eryngium maritimum (scaiul dracului) Crambe maritime Xanthium strumarium s.l

P a*

1410: Pajişti halofile mediteraneene (Juncetalia maritimi) (4536 ha)

Juncus littoralis, Juncus maritimus, Schoenus nigricans, Artemisia santonicum, Carex extensa, Carex distans, Juncus gerardii, Aster tripolium subsp. pannonicus, Teucrium scordium.

Juncus maritimus Artemisia campestris Carex extensa

Juncyus maritimus este o planta propice pentru fitoremediere(reduce continutul de metale din sol :Cd, Cu, Zn) Familia : Juncaceea

2110-Dune mobile embrionare (4536 ha)

Leymus racemosus subsp. sabulosus,(perisor de nisip) Elymus farctus subsp. bessarabicus, Artemisia tschernieviana, Eryngium maritimum, Crambe maritima,(varza de mare) Secale sylvestre(secara de nisipuri) Centaurea arenaria subsp. borystenica, Bromus tectorum.

Eryngium maritimum (scaiul dracului) Elymus farctus Apera spica-venti subsp. Maritime (iarba vantului) Secale sylvestre

Planta perena

Specie Arenicola

2130*-“ Dune fixate, de coastă, cu vegetaţie erbacee (dune gri) 22682 ha)

Carex colchica(rogoz de nisipuri) Ephedra distachya, Scabiosa argentea, Plantago scabra, Calamagrostis epigejos, Scirpus holoschoenus, Apera spica-venti subsp. maritima, Plantago maritima, Silene exaltata, Alyssum desertorum, Stipa borysthenica, Dianthus bessarabicus, Koeleria glauca, Petasites spurium

Carex colchica (rogoz de nisipuri) Ephedra distachya

Specie Arenicola



187

Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie

Suprafata totala a ariei este de 508302 ha. Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este deosebit de important pentru populatii cuibaritoare, pentru migratie si iernat pentru un numar important de specii.

Din cele 297 specii mentionate in Formularul Standard Natura 2000 inventariate pe teritoriul Rezervatiei, isi găsesc adăpost 97 specii din Anexa 1 a Directivei Păsări, 151 specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare de la Bonn precum şi 17 specii periclitate la nivel global.

Pe parcursul monitorizarii zonei studiate nu au fost identificate specii care sa foloseasca amplasamentul deoarece zona nu prezinta conditii optime : terenul este deschis si aproape de zona plajei si nu poate fi folosit in perioada de reproducere a avifaunei, pentru cuibarit si cresterea puilor, terenul neavand elemente favorabile pentru crearea ascunzatorilor.

Tabel B.5.2- Specii de pasari identificate in raport cu amplasamentul PUZ

Nr. crt.

Specie identificata

Interval numar de exemplare in zbor

Interval numar de exemplare identificate la nivelul solului, pe amplasamentul studiat*

Numar de cuiburi identificate in zona de studiu

1 Hirundo rustica (Randunica)

5-15 0 0

2 Pica pica (Cotofana)

5-6 0 0

3 Phasianus colchicus (Fazan)

1 1 0

4 Larus cachinnas (Pescarus pontic)

10-20 0 0

In zona RBDD exista aproape 300 de specii de pasari cuibaritoare, aflate la iernat, care folosesc situl pentru hrana si pentru migratie, pentru a caror conservare a fost instituita aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031. In zona amplasamentului nu a fost identificata prezenta unor categorii de specii protejate, mentionata in Anexa 1 a Directivei Pasari si Anexa II la Directiva Habitate.

Pasari care au fost observate la sol in cautatrea hranei si in zbor in zona amplasamentului sunt: pescarusul pontic, randunica, vrabia de camp, cotofana, pasari comune specifice atat deltei cat si climatului temperat, iar pescarusul pontic isi are habitatul in zona costiera de plaja.

Gradul de afectare datorat PUZ-ului propus:

Impactul asociat prezentei PUZ in etapa de constructie si in etapa de functionare va exista, dar va fi temporar si nu va afecta specii protejate de pasari, deoarece amplasamentul nu ofera conditii optime pentru habitatele speciilor de interes comunitar sau protejate prin legislatia nationala.

In ceea ce priveste integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe in raport cu planul propus, concluziile sunt urmatoarele

1. Suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar NU se reduc;



188

2. NU se fragmenteaza habitatele de interes comunitar ca urmare a masurilor de conservare ce se vor lua inca din etapa de constructie;

3.Se estimeaza un impact temporar si de scurta durata asupra factorilor de mediu (sol, aer, apa, vegetatie, fauna), si se vor lua toate masurile necesare pentru mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor de interes comunitar

4. NU se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

B.6 RELAȚIILE STRUCTURALE SI FUNCTIONALE CARE CREEAZĂ ȘI MENȚIN

INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Integritatea unei arii naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă prin implementarea unui plan se reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se ajunge la fragmentarea habitatelor de interes comunitar şi sau a habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes comunitar.

De asemenea, un plan sau un proiect poate afecta integritatea unui sit Natura 2000 dacă acesta induce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar sau dacă produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Relațiile structurale şi funcționale care crează şi menţin integritatea ariilor naturale sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici (factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer) şi factori chimici (compoziţia aerului, a apei, a solului) şi biocenză (ce reprezintă întreaga diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relațiile acestora intra şi interspecifice). Echilibrul funcțional si structural dintre biotop și biocenoză, de care depinde integritatea ecositemului, poate fi influențat de fenomene naturale si activități antropice.

Referitor la fenomenele naturale, acestea pot fi de două tipuri, şi anume: 1. Fenomene biotice: reprezentate de apariţia unor specii invazive ce pot altera condiţiile actuale, sau variaţii mari ale unor elemente floristice şi/sau faunistice ce pot crea dezechilibre în cadrul ecosistemului;

2. Fenomene abiotice: reprezentate de alunecări de teren, cutremure, eroziune, inundații, toate aceste fenomene putând destabiliza ecosistemul actual.

Referitor la activitati antropice , activitatile specifice Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au cunoscut anumite modificari datorate contextului socio-economic:

1. Activitatea de piscicultura s-a redus foarte mult datorită ineficienţei economice a acestei activităţi în condiţiile din Delta Dunării; multe amenajări piscicole sistematice proiectate să producă peşte pentru consum şi-au redus sau şi-au oprit activitatea(Amenajările piscicole Rusca, Litcov, Popina, etc.);

2. Activitatea de pescuit a cunoscut o dezvoltare mai mare, dar nu prin creşterea cantităţilor de peşte pescuite ci prin creşterea presiunii asupra resursei piscicole.Numărul persoanelor implicate în



189

această activitate a crescut mult în ultima perioadă datorită migrării forţei de muncă din sectoarele economice dezafectate după 1990(piscicultură, agricultură, amenajări hidrotehnice, construcţii navale, exploatarea nisipului, etc.) către activitatea de pescuit,

3. Activitatea din sectorul agricol a cunoscut o reducere considerabilă deoarece în 1990, când au fost oprite lucrările de construcţie a amenajărilor piscicole şi agricole,prin Decretul Lege nr. 104 din februarie 1990, nici una din amenajările agricole nu au fost finalizate şi deci nici o amenajare agricolă nu îndeplinea condiţiile tehnice de funcţionare nefiind dotată atât cu sistemul de desecare cât şi cu sistemul de irigare. Multe suprafeţe din marile amenajări agricole (Pardina, Sireasa) au rămas şi rămân nefolosite pentru culturi agricole fiind folosite ad-hoc pentru păşunat, activitatea de creştere a animalelor cunoscând o dezvoltare mai accentuată.

4. Activitatea din sectorul de constructii hidrotehnice a cunoscut un regres considerabil, deoarece au fost stopate toate lucrările de construire a amenajărilor agricole şi piscicole

5. Activitatea din sectorul constructiilor civile cunoaşte o dezoltare relativa datorită fenomenului de dezvoltare a construcţiilor de locuinţe noi, pensiuni sau hoteluri.

6. Activitatea din sectorul turistic cunoaşte în prezent o dezvoltare prin numărul mare de pensiuni ce se construiesc, a hotelurilor noi (inclusiv a celor plutitoare) şi prin modernizarea şi diversificarea mijloacelor de transport care au făcut să crească atât viteza de mişcare (cu impact negativ, din păcate) cât şi confortul.

7. Activitati industriale sunt mult mai puţin reprezentate în perimetrul Rezervaţiei ca urmare a faptului că, după 1990, au fost oprite lucrările pentru construirea exploatării resurselor de nisip din grindul Caraorman pentru metalurgie, s-a redus foarte mult activitatea din Şantierul Naval Sulina şi au fost oprite lucrările de construire a capacităţilor de producţie industrială cu profil alimentar (abatoare şi produse din carne, unităţi de conserve, etc.) prevăzute a se realiza pentru prelucrarea produselor agricole preconizate în marile incinte agricole.

8. Activitatea de transport cunoaşte o dezvoltare mai accentuată în ultima perioadă în special pentru transportul de mică capacitate, pasageri şi mărfuri, ca urmare a dezvoltării activităţii de turism. Transportul pe căile de navigaţie maritimă cunoaşte o activitate în regres.

9. Alte activitati economice sunt cele din sfera serviciilor care în ultima perioadă de timp cunosc o dezvoltare tot mai mare şi ca urmare a dezvoltării activităţii de turism.

Situl de importanta comunitara Delta Dunarii are o biodiversitate mai bogata si mai complexa decat alte delte ale Europei pastrand in acelasi areal un numr mare de specii dintr-o mare diversitate de unitatii sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) si pâna la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pâna la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofitica ce constituie producatorii primari, precum si multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lantului trofic.Dar, mai mult decât atât, Delta Dunarii frapeaza înca prin densitatea ridicata de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale în terenuri silvice, piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pâna la disparitie a unor specii de plante si animale.



190

Tinând cont de complexitatea unui ecosistem si de tipurile de ecosisteme incluse in ROSCI 0065 Delta Dunarii : estuare, lagune, rauri, lacuri, mlastini, turbarii, pajisti naturale, stepe, culturi (teren arabil), paduri de foioase, stancarii zone sarace in vegetatie, tipurile de interactiuni functionale sunt extrem de diverse, ele reprezentând practic multitudinea combinatiilor posibile intre elementele sale structurale. Dintre toate acestea, cele mai importante grupe de interactiuni sunt cele din lumea vegetala, cele din regnul animal, cele dintre plante si animale, iar pentru ecosistemele amenajate, interactiunile in care este implicat si omul.

Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectata daca un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte planuri/proiecte, daca poate conduce la:

- reducerea semnificativa a suprafetei unuia sau mai multor tipuri de habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;

- reducerea semnificativa a suprafetei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativa a habitatelor de interes comunitar;

- fragmentarea semnificativa a habitatelor corespunzatoare din punct de vedere ecologic speciilor de interes comunitar;

- aparitia unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- producerea de modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Functionarea ecosistemului depinde de relatiile dintre speciile biocenozei, cât si de interactiunea dintre acestea si factorii de biotop. Pe baza acestor relatii, ecosistemul poate asigura desfasurarea a trei functii esentiale: functia energetica, functia de circulatie a materiei si functia de autoreglare.

Aceste relatii sunt caracterizate de echilibrul ecosistemului de mlastini care este predominant in aria de interes comunitar, avand un procent de reprezentare de 43,94%.

Relatiile dintre ecosisitem si speciile de fauna care necesita protectie sunt de interdependenta, fiind creat un sistem functional, unitar. Aceste specii vaneaza si se hranesc la adapostul ecosistemelor; celelalte specii de vertebrate si nevertebrate sunt legate de existenta ecosistemului.

Tot o relatie de interdependenta este si cea dintre amfibieni si mediile umede. Existenta acestora este determinata de prezenta mlastinilor, baltilor, ochiurilor de apa .

Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv.

Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in patru categorii:

- distrugerea habitatului;



191

- fragmentarea habitatului

- simplificarea habitatului;

- degradarea habitatului.

Natura impactului depinde de tipul de stress exercitat de fiecare activitate asupra habitatului. De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea vegetatiei, sedimentarea solului prin constructiile ce vor avea loc, disturbarea sau degradarea habitatului prin zgomot si activitate umana.

Efectele acestor factori de stress, de exemplu al activitatii umane pot fi poluarea solului prin generarea de deseuri, poluarea apei prin evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate generate. Se iau in considerare patru trepte de impact:

1) impact potential/ nu are impact i. când nivelul de incidenţă este potenţial, indiferent de suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei; 2) Impact redus i. = nivel incidenţă scăzut, indiferent de suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei, cu excepţia când ambele sunt ridicate; ii. = nivelul de incidenţă mijlociu + suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei, ambele scăzute 3) Impact mediu i. = nivel incidenţă scăzut + suprafaţa din habitat şi intensi-tatea influenţei ambele ridicate; ii. = nivel incidenţă mediu, indiferent de suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei, cu excepţia când ambele sunt scăzute sau ridicate; iii. = nivelul de incidenţă ridicat + suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei, ambele scăzute. 4) Impact ridicat i. = nivel incidenţă mijlocie + suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei ambele ridicate; ii. = nivel incidenţă ridicat, indiferent de suprafaţa din habitat şi intensitatea influenţei, cu excepţia când ambele sunt scăzute.

De asemenea s-au luat in considerare trei categorii mari de factori de stress din punct de vedere al amplasamentului in raport cu habitatele din imediata vecinatate PUZ: A, B si C. Din aceste categorii s-au identificat factori de stress sau cu impact asupra habitatelor din cadrul sitului de importanta comunitara care pot interactiona in contextual etapelor aferentee PUZ(etapa de constructie si etapa de functionare), factori naturali si factori ce tin de administrarea terenului si a ariei de importanta comunitara. Tabel B.6.1 –Impact de ansamblu al factorilor de stress caracteristici zonei de amplasare PUZ Cod Factor de stress/Situatie cu

impact negativ Impactul de ansamblu al factorului de stres/situaţiei de impact asupra habitatelor de interes comunitar: Cod sit: 1210 Cod sit:

2110 Cod sit: 2130* Cod sit: 1410

A1 Situaţia neclară a proprietăţii şi/sau a administrării

Nu are impact Nu are impact


A2 Lipsa unor prevederi speciale în instrucţiunile pentru gospodărirea terenurilor referitoare la conservarea habitatelor din situri Natura 2000.

Impact mediu Studiul de evaluare a zonelor costiere recomanda masuri de conservare

Impact mediu Idem

Impact mediu Idem

Impact mediu Idem



192

A3 Lipsa unui plan de management specific al RBDD



A4 Lipsa materializării limitelor si/sau marcarii siturilor în teren

Impact ridicat Impact ridicat


B1 Lucrari de constructie/ modernizare/reabilitare drumuri

Impact mediu Impact ridicat


B2 Lucrari de defrisare a vegetatiei/decopertare sol

Impact mediu Impact ridicat


B3 Forarea unor puturi pentru captarea apei

Impact redus Impact redus


B4 Instalarea de cabluri electrice Impact redus Impact redus

Impact redus Impact mediu

B5 Depozitarea de deseuri menajere Impact redus Impact redus


B6 Sport in aer liber , activitati de recreere



B7 Evacuare de ape uzate menajere Impact redus Impact redus


C1 Invazii de plante specii invazive si/ sau colonizatoare



C2 Eroziuni, alunecari de teren Exista impact in zona de plaja

Nu are impact


C3 Incendii naturale Impact redus Impact redus


C4 Fluctuaţiile nivelului hidrologic în afara regimului normal de variaţie (inundaţiile şi perioadele secetoase)

Impact mediu Impact mediu

Impact mediu Impact mediu

TOTAL 15 15 15 15 Fara impact sau cu impact redus 8 9 9 8 Impact mediu 5 2 2 3 Impact ridicat 2 4 4 4

Discutie pe evaluarea impactului de ansamblu prezentata in tabelul B.6.1:

- factorii apreciati de stress din punct de vedere PUZ pentru zona in care este amplasat au fost impartiti in trei categorii A,B,C, A de natura institutionala si manageriala, B referitoare la impactul activitatilor de pe amplasament, C factorii naturali specifici zonei de amplasare PUZ

- pentru categoria A, impactul ridicat este reprezentat de lipsa materializarii limitelor si/sau marcarii siturilor in teren

- pentru categoria B, impactul este reprezentat de lucrarile de constructie si defrisare a vegetatiei si decopertare sol in perioada lucrarilor de constructive prevazute in PUZ

- pentru categoria C, impactul eroziunii la nivelul plajei si zonei costiere este ingrijorator.

Acestea sunt directiile in care custodele sitului trebuie sa actioneze, prin identificarea masurilor adecvate si implementarea lor.

In ceea ce priveste zona generatoare de PUZ unde titularul planului are obligatii clare, impactul este temporar si au fost prevazute masuri de reducere impact si de conservare in cadrul sectiunilor D.1.1 si D.2.1



193

Asa cum s-a prezentat in cadrul sectiunilor B1-B5 din prezentul studiu si ca urmare a evaluarii impactului datorat prezentei Satului pescaresc Vadu Escape (etapa de constructie + etapa de functionare) pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, planul nu reduce semnificativ suprafata nici unui habitat de interes comunitar, nu reduce numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar specific, nu fragmenteaza habitatele din punct de vedere ecologic, nu are impact semnificativ asupra factorilor care determina mentinerea starii de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar si nu produce modificari ale relatiilor din cadrul ariei de interes comunitar.Dar, pentru categoriile de factori de stress care pot fi provocati de prezenta PUZ in raport cu fiecare habitat prezent in zona de amplasare PUZ trebuie prevazute masuri de conservare si de reducere a impactului( A se vedea tab. B.6.1, D.1.1 si D.2.1)

Integritatea sitului ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie nu este afectată prin implementarea planului propus, deoarece :

- nu se reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar şi nu se ajunge la fragmentarea habitatelor de interes comunitar şi sau a habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor de interes comunitar;

- nu induce un impact negativ asupra factorilor de mediu( apa, aer, sol) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar este putin probabilă

B7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE ALE ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DE MANAGEMENT

Planul de Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost aprobate prin HG 763/2015. Planul de management discutat si aprobat de Consiliul Stiintific al RBDD contine 35 obiective si 87 proiecte, grupate în patru categorii :

- Obiective generale privind redresarea starii ecologice a RBDD, cadrul legislativ si a unor forme de cooperare si promovare a rezervatiei;

- Obiective privind utilizarea economica si durabila a spatiului RBDD si folosirea resurselor naturale (agricultura fara ingrasaminte chimice si pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papura, lemn, fauna piscicola, ornitologica si mamifere, ecoturism);

- Obiective si activitati în zona tampon care sa contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protectie integrala si reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protectie integrala, cum ar fi îmbunatatirea calitatii apei, cercetare si monitoring asupra biodiversitatii pentru conservarea si protectia ei.

Obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru perioada 2015-2020 (Anexa 8 din Planul de Management RBDD):



194

A.MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR

A1. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural

A1.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD A1.2 Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole, salmastre şi marine (producţie, reglare,suport). A1.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). A1.4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata implementării Planului de management. A1.5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de sturioni marcaţi individual. A1.6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD A1.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor.

A2. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor

A2.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD A2.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni, schimbări climatice, activităţi antropice, specii invazive,etc.) pentru starea habitatelor, identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative A2.3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice,ţinându-se cont de distribuţia speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite. A2.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic) A2.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD. A2.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov. A2.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna. A2.8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu. A2.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina A2.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi A2.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice. A2.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării

A3. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite

A3.1: Reconstrucţia ecologică A.A. Pardina A3.2: Reconstrucţia ecologică A.A. Sireasa A3.3: Reconstrucţia ecologică A.A. Murighiol-Dunavăţ A3.4: Reconstrucţia ecologică A.A. Sulina A3.5: Reconstrucţia ecologică A.A. Carasuhat A3.6: Reconstrucţia ecologică A.P. Chilia A3.7: Reconstrucţia ecologică A.P. Dunavăţ I A3.8: Reconstrucţia ecologică A.P. Ceamurlia



195

A3.9: Reconstrucţia ecologică A.P. Murighiol

A3.10: Reconstrucţia ecologică A.P. Obretin A3.11: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc. A3.12: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia,Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.).

B. MONITORING INTEGRAT

B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei

B1.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD - B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor. - B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. - B1.1.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD. - B1.1.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie de Dunăre, în

Staţia de monitorizare de la Isaccea. - B1.1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu

din ecosistemele natural acvatice şi terestre. B1.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării, România-Ucraina.

C. RESURSE NATURALE, UTILIZARE DURABILĂ

C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosystem

C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. C1.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive,vânat), în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. C1.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice, vegetale şi animale, cu valoare economică (floră meliferă, plante medicinale, alge, moluşte, crustacei, peşti, etc., atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) C1.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie. C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental. C1.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor. C1.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.)în vederea utilizării durabile a acestora.

D TURISMUL ŞI RECREEREA

D1. Promovarea turismului tradiţional local D1.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. D1.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania, Europarc). D1.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice.

D2. Managementul vizitatorilor din RBDD

D2.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD. D2.2: Completarea marcării traseelor turistice. D2.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD



196

D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. D2.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor

E. PATRIMONIUL CULTURAL E1: Conservarea patrimoniului cultural E1.1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. E1.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor gospodăreşti. E1.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice locale. E1.4: Sprijinirea implementării Legii nr. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional E1.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare istorică şi culturală.

F. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ, IMPLICAREA POPULAŢIEI LOCALE

F1. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse F1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei locale la resursele naturale şi servicii. F1.2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii. F1.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă, canalizare, transport, comunicaţii, etc.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice. F1.4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale. F1.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale. F1.6: Sprijinirea populaţiei locale pentru realizarea şi desfacerea unor produse meşteşugăreşti tradiţionale, de artizanat sau produse alimentare tradiţionale: miere de albine, plante medicinale, etc. F1.7: Susţinerea măsurilor pentru dezvoltarea acvaculturii în perimetrul RBDD. F1.8: Identificarea zonelor unde tradiţional au existat adăposturi pescăreşti în domeniu public de interes naţional şi refacerea acestora. F1.9: Susţinerea dezvoltării formelor de practicare a agriculturii ecologice pe terenurile agricole din perimetrul RBDD sau din zonele limitrofe. G. CONŞTIENTIZARE, INFORMARE ŞI EDUCARE G1. Informare, comunicare şi educaţie G1.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public. G1.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/ sesizările/sugestiile referitoare la RBDD furnizate de societatea civilă. G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. G1.4: Elaborarea materialelor de promovare a RBDD. G1.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi factori de decizie. G1.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul RBDD sau din 1localităţile limitrofe, cu activităţi de educaţie formală şi non-formală, adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice. G1.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale, înfiinţarea RBDD,etc.).



197

G1.8: Prezentarea rolului, semnificaţiei şi a locului RBDD, precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale. G1.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre. G1.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre. G1.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării". G1.12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei. G1.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1.14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor protejate

H. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ, COOPERARE INTERNAŢIONALĂ H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării şi Prutului Inferior H1.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre România, Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos. H1.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării România-Ucraina. H1.3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii.

H2:Dezvoltarea participării în programele de cooperare international H2.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc, Eurosite,Deltamed, etc.). H2.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene. H2.3: Promovarea colaborării cu Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre, în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet

H2.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar, CBD, CITES, Patrimoniul Universal UNESCO, Programul MAB-UNESCO, Diploma Europei,).

I. MANAGEMENT EFICIENT

I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD, a metodelor de management adaptativ integrat I1.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Master Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RBDD. I1.2: Delimitarea patrimoniului RBDD, domeniul public de interes naţional. I1.3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în raportul internaţional de expertiză I1.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în administrarea RBDD. I1.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului deManagement. I1.6: Proceduri simplificate de colectarea, procesarea şi evaluarea datelor necesare elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colaborare între autorităţile implicate în managementul activităţilor desfăşurate în perimetrul RBDD. I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management. I1.9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă. I1.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea sistemului informaţional.



198

I1.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate. I1.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile neguvernamentale.

I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale, a tinerilor şi a agenţilor voluntari I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale. I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a conflictelor de interese. I2.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării. I2.4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a studenţilor. I2.5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie. I2.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul înconjurător, (DPSIR).

Obiectivele Planului de management al Rezervatiei au avut la baza Obiectivele Strategiei de la Sevilla pentru Rezervaţiile Biosferei. Acestea sunt impartite in obiective generale si specifice, dintre care mentionam:

Obiectivul general I: Utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru conservarea diversităţii naturale şi Culturale. Obiectiv specific I.1: Îmbunătăţirea extinderii diversităţii naturale şi culturale prin intemediul Reţelei Mondiale de Rezervaţii ale Biosferei Obiectiv specific I.2: Integrarea rezervaţiilor biosferei în planificarea conservării. Obiectiv general II: Utilizarea rezervaţiilor biosferei ca modele pentru managementul terenurilor şi ca abordare pentru dezvoltarea durabilă Obiectiv specific II.1: Asigurarea suportului şi implicării populaţiei locale Obiectiv specific II.2: Asigurarea unei mai bune armonizări şi interreacţii între diferite zone ale rezervaţiilor biosferei Obiectiv specific II.3: Integrarea rezervaţiilor biosferei în planificarea regional Obiectivul general III: Utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru cercetare, monitoring, educaţie şi instruire Obiectiv specific III.1: Îmbunătăţirea cunoştiinţelor privind interacţiunea dintre uman şi biosferă Obiectiv specific III.2: Îmbunătăţirea activităţilor de monitoring Obiectiv specific III.3: Îmbunătăţirea educaţiei, conştientizării publice şi a gradului de implicare Obiectiv specific III.4: Îmbunătăţirea pregătirii specialiştilor şi managerilor Obiectiv general IV: Implementarea conceptului de rezervaţie a biosferei Obiectiv specific IV.1: Integrarea funcţiilor rezervaţiilor biosferei Obiectiv specific IV.2: Întărirea Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor Biosferei. Investitia care se doreste a se realiza prin Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan comuna Sacele, PUZ situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se incadreaza in obiectivele stabilite prin Planul de Management al RBDD, si anume Obiectivul D1-privind Promovarea turismului tradiţional local in RBDD, Obiectivul E1: Conservarea patrimoniului cultural si Obiectivul F1 Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse.



199

B8. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE

DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUTII/SCHIMBĂRI CARE SE POT PRODUCE IN

VIITOR.

Asa cum se mentioneaza in Planul de Management al Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, starea ecologica a Rezervatiei este buna asa cum rezulta din rapoartele ARBDD. Diversitatea floristică şi faunistică şi în special păsările se menţin, în continuare, la un nivel ridicat, in ecosistemele naturale şi antropice: ecosisteme de ape curgătoare, de lacuri, de zone temporar inundate (mlaştini şi stufărişuri), de grinduri maritime cu dune de nisip mobile sau fixate cu păduri de tip tropical, de cordoane litorale fragile, de golfuri marine pe cale de a fi transformate în lagune, păstrându-şi diversitatea, asigurând condiţii de viaţă optime pentru componentele diversităţii biologice.

Situaţia ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de echilibru caracterizată de elementele prezentate în capitolele ce descriu această stare.Acest echilibru poate fi însă deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni, trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendinţa actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor, dezvoltarea activităţii de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de deşeuri, etc. De asemenea trebuie menţionat şi riscul generat de tendinţele de exploatare ale incintelor amenajate pentru agricultură prin adoptarea unor tehnologii neecologice.

În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic, situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane , funcţionarea marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galaţi, unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea), dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în apă, dezvoltarea transportului naval pe Dunăre, etc.

Pentru situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii se mentioneaza unele aspecte de mediu care au impact negativ:

- Poluarea bazinului dunarean prin cresterea cantitatii de nutrient conduce la dezvoltarea algelor in special, cele din grupul cianoficeelor (albastre), astfel ca in sezonul cald acestea acopera majoritatea suprafatelor lacustre ceea ce are ca effect diminuarea speciilor de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare.De aceea in aceste ape predomina specii de pesti de valoare economica mai redusa (babuscă, biban, caras, oblet),in detrimentul speciilor mai valoroase, precum stiuca, somnul, crapul; inacest context unele specii de pesti au devenit periclitate pe intreaga suprafata a RBDD (caracuda, linul, văduvita).

- Poluare cu produse petroliere datorat traficului de ambarcatiuni-pentru bratele Dunarii si canalelele interioare ale deltei principalul poluant este reprezentat de combustibilul utilizat, motorina, combustibilii lichizi usori si grei, păcura si uleiurile , atât ca urmare a procesului de ardere, cât si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii.



200

- Poluarea cu deseuri-o alta sursa de poluare o reprezinta si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunării, in care sunt cca. 120 nave, aflate in punctele: Km 107, de pe bratul Sfântu Gheorghe si de pe Dunăre la Mila 45

- Circulatia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si vibratii care afectează fauna, in special, in perioada de cuibărire si hrănire

- In ecosistemele terestre naturale situatia este mult mai buna, lanturile trofice au avut mai putin de suferit decât in cele acvatice, dar si aici exista diferite aspecte de mediu datorate activitatilor antropice si factorilor naturali : pasunatul, turismul neorganizat, eroziunea.

Pentru aria speciala de protectie avifaunistica ROSPA0031, amenintarile, presiunile sau activitatile cu impact asupra sitului, care au fost identificate, sunt urmatoarele:

- Modificarea practicilor de cultivare; - Pasunatul; - Utilizarea produselor biocide, hormoni si substante chimice; - Exploatarea si extractia de petrol si gaze ; - Zone industriale sau comerciale; - Alte zone industriale/comerciale; - Depozitarea deseurilor menajere/deseuri provenite din baze de agreement; - Pescuit profesional pasiv; - Vanatoare; - Capcane, otravire,braconaj; - Sport in aer liber si activitati de petrecere a timpului liber, activitati recreative; - De asemenea, focul si combaterea incendiilor

Pe parcursul deplasarilor efectuate pe amplasamentul Sat Pescaresc Vadu Escape si in vecinatatea acestuia pe parcursul unui an de monitorizare,(A se vedea Anexa 2- Fotografii din zona PUZ: 2016-2017 Zona Vadu) s-au urmarit aspectul vegetatiei ierboase, urme de animale ( cuiburi de păsări, culcuşuri, vizuini, galerii, cadavre de mamifere, păsări), musuroaie de furnici(active) si s-au constatat urmatoarele:

Aspectul vegetatiei ierboase- nu s-au constatat pete pe frunze, vegetatia este reprezentata de plante halofile vasculare si arenicole, anuale sau perene, sub forma de smocuri, care in perioada de maxima dezvoltare poate atinge si 25-30 cm. Vegetatia este specifica solurilor nisipoase cu continut ridicat de saruri, cu influente din habitatele 1210 –Vegetatie de-alungul tarmului, 2110 Dune mobile embrionare, 1410-Pajisti saraturate de tip mediteranean,2130* -Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

Cea mai mare parte a vegetatiei in zona studiata este reprezentata de plante erbacee si de plante ruderale dar si specii invazive care nu au valoare conservativa (salcioara si Xanthium strumarium s.l.).

In cadrul amplasamentului nu s-au constatat urme de cuiburi, culcusuri, galerii, cadavre de mamifere sau pasari. Amplasamentul nu prezinta conditii optime : terenul este deschis si aproape de zona plajei si nu poate fi folosit in perioada de reproducere a avifaunei, pentru cuibarit si cresterea puilor, terenul neavand elemente favorabile pentru crearea ascunzatorilor.

Musuroaie de furnici: nu au fost identificate



201

Fig.B.8.1-Poze de pe terenul PUZ Sat Pescaresc Vadu Escape

Masurile de conservare avute in vedere in raport cu habitatele din zona PUZ si zona de plaja Vadu vor fi adecvate atata vreme cat vor fi identificate corect presiunile ce pot ameninta integritatea acestora :

- respectarea Planului de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii;

- respectarea prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate ;

- montarea de panouri de informare în punctul de acces și la intrarea in zona amplasamentului spre a atrage atenţia asupra locatiei amplasamentului in cadrul Rrezervaţiei şi a protecţiei ei.;

- protejarea speciilor de plante din zona amplasamentului, conservarea fiecarui element natural care face parte din habitatele de interes comunitar din imediata vecinatate a terenului pecare se va realiza PUZ ;

- stabilirea unui regim de supraveghere cu ajutorul comisarului din zona Corbu-Sacele-Vadu a RBDD;

- respectarea regulilor de prevenire a poluarii prin reducerea la minim si controlul noxelor, zgomotului, evacuarilor de ape uzate , eliminarii de deseuri ;

- conservarea stratului de sol vegetal decopertat in perioada aferenta etapei de constructie care se va reutiliza la finalizarea lucrarilor de constructii, astfel incat solul sa se refaca si si sa revina la conditiile initiale, naturale ale zonei ;

- conform informatiilor din Formularul Standard Natura 2000, nu se estimeaza shimbari in evolutia naturală a ariei protejate de interes comunitar ;

Masuri specifice de conservare a habitatelor prezente in zona de plaja Vadu au fost mentionate la sectiunea B4.2 din acest studiu

MENTIUNI:

- Starea ecologică si de conservare a habitatelor sitului ROSCI 0065 si a speciilor ROSPA0031 se poate aprecia ca fiind stabila, iar evolutia sau schimbarea viitoare a stării actuale de conservare a



202

ariei naturale protejate de interes comunitar nu este preconizata inclusiv in zona de implementare PUZ

- Starea ecologica a acestei zone intinse si complexe reprezentata de aria de interes comunitar Delta Dunarii si aria de protectie speciala avifaunistica Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoie, va depinde si de aplicarea măsurilor de protejare si conservare stabilite in cadrul Planului de management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii realizat de către custodele sitului.

- De asemenea se vor avea in vedere masurile de conservare identificate in cadrul Studiului de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sf.Gheorghe, Sulina in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere, in vederea implementarii acestora

- Planul Urbanistic Zonal “Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan “ va contribui in mod pozitiv la realizarea unui turism organizat, durabil, adecvat si controlat pentru zona in care va fi amplasat , iar constructiile realizate in specificul architectural al deltei vor contribui la conservarea peisagistica a zonei .

B.9. ALTE INFORMATII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBĂRI IN EVOLUTIA

NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Pe baza datelor culese si prezentate pana acum, se estimeaza ca planul analizat nu va produce schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de interes comunitar. Alte informatii relevante privind posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar vor depinde de felul in care va fi respectat si implementat Planul de Management cat si Regulamentul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , document elaborat de catre ARBD, in calitate de custode al ariei natural protejate.

B.10. ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR.

Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar, tin de recomandari privind conservarea ariei natural protejate, si anume

- monitorizarea zonei rezervației după un program bine stabilit, pentru a asigura constanta observatiilor, prevăzut de custodele sitului in planul de management;

- culegerea de date in perioade optime pentru surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere migratie), relatia acestora cu diferite categorii de habitate.



203

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI Planului Urbanistic Zonal

“Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu

Escape”

C.1 Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut Tabel C.1.1- Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut Nr.crt.

Numele ariei naturale protejate

Tipul Suprafata ariei naturale protejate (ha)

Suprafata pe jud Constanta (ha)

Supafată ocupată de PP in cadrul SCI (ha)

Procent PP/ SCI

1. ROSCI0065-Delta Dunarii

SCI 453645 31755 1 0.00022

2. ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complex Razim-Sinoie

SPA 508302 50830.2 1 0.000197

C.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile

de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar

În urma monitorizărilor efectuate pe amplasament şi interpretarea releveelor s-a constatat că densitatea speciilor identificate în sit nu constituie habitate propice pentru cuibărit, hrănire şi odihnă.

După implementarea planului, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate ROSCI0065 nu se va modifica, suprafata afectata de 1 ha , din care suprafata construita aferenta planului va fi de 2968m2. Se apreciaza un impact nesemnificativ asupra zonei.

C2.1 Specii de mamifere de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065 :

Tabel C.2.1-Specii de mamifere incluse in Anexa II la Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice (specii pentru care se considera că sunt necesare zone speciale de conservare) si specii incluse în Anexa II a Convenţiei de la Berna (animale europene strict protejate) Nr.crt.

Cod Natura 2000

Specie Tip de habitat ocupat

Prezenta habitat in zona/arealul PP

Procent tip habitat afectat/ ocupat de PP

Procent de habitat pierdut pt speciile de interes comunitar

1. 1335 Spermophilus citellus(popandau)

Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil)

NU 0% 0%

2 1355 Lutra lutra(vidra) Rauri,lacuri NU 0% 0%

3 1356* Mustela lutreola (nurca)

Rauri,lacuri NU 0% 0%

4 2635 Vormela peregusna (dihorul patat)

Pajişti silicifile deschise pe

NU 0% 0%



204

faleze fosile

5 2633 Mustela eversmannii

(dihorul de stepa)


NU 0% 0%

6 1337 Castorul(Castor fiber)

Rauri, Lacuri NU 0% 0%

7 2609 Hamsterul-românesc (Mesocricetus Newtoni)


NU 0% 0%

Speciile criteriu de mamifere pentru care a fost desemnat RO SCI 0065 nu fost identificate in zona PP, prin urmare planul nu are impact pentru speciile de mamifere de interes comunitar. C2.2 Specii de amfibieni si reptile de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065 : Tabel C.2.2-Specii de amfibieni si reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si specii incluse în Anexa II a Convenţiei de la Berna (animale europene strict protejate) Nr.crt.

Cod Natura 2000

Specie Tip de habitat ocupat Prezenta habitat in zona/arealul PP



1. 1298 Vipera ursinii (vipera de stepa)

Pajisti naturale, stepe Stâncarii, zone sarace în vegetatie Paduri de stejar pe grinduri marine

NU 0% 0%

2. 1219 Testudo graeca (broasca testoasa uscat)

Pajisti naturale, stepe Stâncarii, zone sarace în vegetatie Culturi (teren arabil)

NU 0% 0%

3. 1993 Triturus dobrogicus (triton cu creasta dobrogeana)

Rauri, lacuri Arii depresionare inundabile, cu vegetaţie hidrofilă fixată (comunităţi de stuf şi papură); mlastini

NU 0% 0%

4. 1220 Emys orbicularis (broasca testoasa de apa)

Rauri,lacuri pajişti sărăturate mediteraneene desişuri halofile mediteraneene şi termo-atlantice desişuri halo-nitrofile

NU 0% 0%

5. 1188 Bombina bombina (buhai de baltă)

Rauri,lacuri, pajişti sărăturate mediteraneene desişuri halofile mediteraneene şi termo-atlantice desişuri halo-nitrofile

NU 0% 0%

Amplasamentul PUZ nu reprezinta un tip de habitat specific speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitar, de aceea zona PUZ nu influenmteaza si nu are impact pentru acestea.



205

C2.3 Specii de pesti de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Tabel C.2.3-Specii de pesti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si specii incluse în Anexa III a Convenţiei de la Berna Nr.crt.

Cod Natura 2000





1. 4127 Alosa tanaica (Rizeafcă de Dunăre)


2. 1130 Aspius aspius (Avat)


3. 1149 Cobitis taenia (Zvârluga)


4. 1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)


5. 1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)


6. 1145 Misgurnus fossilis (Ţipar)


7. 2522 Pelecus cultratus (Sabiţă)


8. 1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarţă)


9. 1146 Sabanejewia aurata (Dunăriţă)


10. 1160 Zingel streber (Fusar)


11. 2511 Gobio kessleri (Porcuşor de nisip)


12. 1159 Zingel zingel (Pietrar)


13. 2011 Umbra krameri (Ţigănuş)


14. 2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)


15. 4125 (2491)

Alosa immaculate Alosa pontica (Scrumbia de Dunare)


PUZ sat pescaresc Vadu Escape se afla in afara habitatelor reprezentate de mediul acvatic pentru speciile de pesti de interes comunitar. Amplasamentul PUZ nu influenteaza si nu are impact pentru acestea.



206

C2.4 Specii de nevertebrate de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065

Tabel C.2.4-Specii de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (din care unele sunt mentionate si in Anexa III a Conventiei de LA BERNA Nr.crt.

Cod Natura 2000

Specie Tip de habitat ocupat Prezenta habitat in zona/arealul PP



1 1037 Ophiogomphus cecilia

Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Paduri de foioase

NU 0% 0%

2 1060 Lycaena dispar (fluturaş purpuriu)


NU 0% 0%

3 4028 Catopta thrips Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Paduri de foioase

NU 0% 0%

4 4045 Coenagrion ornatum (ţărăncuţă)


NU 0% 0%

5 4030 Colias myrmidone (albiliţă portocalie)


NU 0% 0%

6 1089 Morimus funereus Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Paduri de foioase

NU 0% 0%

7 4027 Arytrura musculus (fluture buhă)


NU 0% 0%

8 4064 Theodoxus transversalis (melc)


NU 0% 0%

9 4056 Anisus vorticulus Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Paduri de foioase

NU 0% 0%

10 1082 Graphoderus bilineatus


NU 0% 0%

11 4036 Leptidea morsei Pajisti naturale, stepe Culturi (teren arabil) Paduri de foioase

NU 0% 0%

Zona studiata nu ofera conditiile optime de habitate in care pot fi intalnite speciile de nevertebrate de interes comunitar; de aceea prezenta planului nu afecteaza aceste specii.



207

C2.5 Specii de plante de interes comunitar pentru care a fost desemnat ROSCI0065

Tabel C.2.5-Specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE(Plante superioare periclitate sau vulnerabile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) Nr.crt.

Cod Natura 2000





1 2253 Centaurea jankae (binetele)

6510 Pajisti de altitudine joasa

NU 0% 0%

2 4067 Echium russicum (capul sarpelui)

Zona de stepa NU 0% 0%

3 1516 Aldrovanda vesiculosa (otratel)

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

NU 0% 0%

4 1428 Marsilea quadrifolia (trifoias de balta)

Mlastini, balti NU 0% 0%

5 2255 Centaurea pontica (vinetele)

Zona Sulina (zone nisipoase)

NU 0% 0%

Speciile de plante criteriu pentru care pentru care a fost desemnat RO SCI 0065, nu au fost identificate in zona satului pescaresc Vadu Escape; tipurile de habitate pe care cresc aceste plante sunt in general diferite de conditiile din zona studiata; concluzia este aceea ca prezenta planului nu afecteaza speciile de plante de interes comunitar. In cadrul retelei Natura 2000, situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii adaposteste 29 de habitate . In cadrul studiului, interpretarea şi identificarea habitatelor in raport cu zona PUZ s-a realizat prin prisma comunităţilor vegetale corespunzătoare habitatelor, asa cum se recomanda si in Manualul de interpretare a habitatelor in Romania.

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare(permanent submerse la mică adâncime)- avand corespondenta cu clasificarea habitatelor din Romania HdR : R1101

În sectorul românesc al Mării Negre, acest habitat se întâlneşte sub următoarele forme: Nisipuri fine, curate sau uşor mâloase, cu pajişti de Zostera, ce constituie prelungirea submarină a plajei de nisip fin, fiind în contact direct cu zona mediolitorală de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii şi Zannichellia pedicellata formează pajişti submarine monospecifice sau mixte în golfuri adăpostite, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o depunere slabă de mâl Bancurile de nisip sunt forme topografice înălţate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse şi predominant înconjurate de ape mai adânci.Acestea constau în principal din sedimente nisipoase, însă depozite cu granulometrie mai mare, incluzând prundiş şi galeţi, sau cu granulometrie mai mică, incluzând mâl,pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse într-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, dacă bioturile asociate depind mai curând de nisip decât de substratul dur de dedesubt. “Permanent submerse la mică adâncime” înseamnă că deasupra unui banc de nisip adâncimea apei depăşeşte rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot însă extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvată includerea unor astfel de zone mai adânci, care fac parte din formaţiunea caracteristică a bancului şi care găzduiesc biocenozele sale specifice.



208

2) Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite. 3) Bancurile de nisip pot fi întâlnite în asociere cu “suprafeţe de mâl şi nisip neacoperite de apa mării la maree joasă” (habitatul 1140) şi “recife” (habitatul 1170).De asemenea, bancurile de nisip pot constitui o componentă a habitatului 1130 (estuare) şi a habitatului 1160 (braţe de mare şi golfuri mari puţin adânci). Status de conservare a habitatului in cadrul SCI -bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

1150 *Lagune costiere; CLAS. PAL.: 21 HdR: R2301 Pe ţărmul românesc al Mării Negre, acest habitat este reprezentat de complexul lagunar Razelm – Sinoe şi Lacul Zăton. Condiţiile tipice lagunare se întâlnesc azi mai ales în Laguna Sinoe. Aici salinitatea este foarte variabilă, linia de demarcaţie dintre apele dulci şi sărate putându-se deplasa cu sute de metri de mai multe ori pe zi sub influenţa vântului,simulând astfel condiţiile unei lagune cu maree. 2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. Animale: Celenterate - Edwardsia ivelli; Polichete - Armandia cirrhosa; Briozoare -Victorella pavida; Rotifere - Brachionus sp.; Moluşte - Abra sp., Murex sp.;Crustacee - Artemia sp.; Peşti - Cyprinus carpio, Mullus barbatus; Reptile – Testudo graeca Emys orbicularis, Natrix tesselata; Amfibieni - Hyla arborea. Specii caracteristice de peşti (Percarina demidoffi, Pelecus cultratus, Mugil sp., Liza sp., Alosa sp.) 3)Mlaştinile sărăturate constituie o parte a acestui complex. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI -bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului CLAS. PAL.: 17.2 HdR R1601 1)Formaţiuni de plante anuale sau anuale şi perene, ocupând depozite de material grosier adus de curenţii marini şi pietrişuri bogate în materie organică azotată (Cakiletea maritimae p.p.). 2) Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina şi, în special în formaţiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagră acest habitat include comunităţi cu Cakile maritima şi Argusia Tournefortia( sibirica). 3) Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunităţi de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietriş sau pe substrate mixte de pietriş şi nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice şi variabile), însă astfel de tipuri de vegetaţie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, după caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare). Status de conservare a habitatului in zona plajei Vadu -Nefavorabil Acest habitat se afla la limita amplasamentului spre plaja si fost identificat in relatie cu amplasamentul PUZ prin speciile de plante Eryngium maritimum(Scaiul dracului), Crambe maritima.

1310 Comunităţi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase HdR: R1511, R1515, R1518, R1527, R1528

Formaţiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, în special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizează porţiunile mâloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae Subtipuri: 15.11 – Pajişti de brâncă (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.),ghirin (Suaeda maritima), sau uneori săricică (Salsola spp.). Formaţiuni ce colonizează zonele mâloase, periodic inundate, ale mlaştinilor sărăturate costiere şi bazinele sărăturate continentale. Plante 15.11 - Salicornia spp., Suaeda maritima;



209

15.14 - Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI -bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

1410-Pajişti sărăturate de tip mediteranean R1501 Diverse comunităţi mediteraneene şi vest-pontice (Marea Neagră) de Juncetalia maritimi. Diverse asociaţii sunt descrise la punctul 2) cu speciile lor de plante caracteristice. Subtipuri: 15.51 – mlaştini sărăturate de pipirig înalt, dominate de Juncus maritimus şi/sau J. acutus; 15.52 – mlaştini sărăturate de pipirig scund, rogoz şi trifoi (Juncion maritimi) şi pajişti umede din spatele litoralului, bogate în specii de plante anuale şi în leguminoase (Trifolion squamosi); 15.53 – pajişti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae). 2) Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum,Samolus valerandi (15.51); Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum,T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius (15.52); Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. fragrans (15.53). Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excellent Status de conservare in zona de plaja Vadu- favorabil Acest habitat a fost identificat in relatie cu amplasamentul PUZ prin prezenta unor plante specifice acestui habitat, Juncus maritimus , H. maritimum, Carex extensa, Artemisia campestris

1530*-Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice CLAS. PAL.: 15.A1, 15.A2 HdR: R1502-R1510, R1512-R1514, R1516, R1517, R1519-R1526, R1529-R1533 1) Stepe, depresiuni, lacuri superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice, care sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperature extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturală şi parţial determinată de influenţa distinctă a păşunatului bovinelor. Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate,periodic inundate, cu zonare tipică. 2) Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. 3) Animale: Moluşte - Helicopsis striata austriaca; Insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; Mamifere - Spermophilus citellus; Păsări -Botaurus stellaris, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus.

Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –bun

Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ.

2110-Dune mobile embrionare (în formare) CLAS. PAL.: 16.211; HdR: R1602, R1605



210

1)Formaţiuni costiere reprezentând primele stadii ale formării dunelor, constituite de ondulaţii sau suprafeţe de nisip înălţate ale plajei superioare, sau de o bordură situate înspre mare la baza dunelor înalte. 2) Plante: 16.2111 - Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus; 16.2112 - Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –bun

Status de conservare in zona amplasamentului:favorabil

Acest tip de habitat a fost identificat in vecinatatea amplasamentului PUZ spre plaja prin speciile de plante caracteristice Eryngium maritimum(scaiul dracului), Apera spica-venti subsp. Maritime (iarba vantului), Elymus farctus .

2130* Dune fixate de coastă cu vegetaţie erbacee (dune gri) CLAS. PAL.: 16.221 până la 16.227, 16.22B ; HdR :R1603, R1604, R1609, R1610, R1611, R6404

Dune fixate, stabilizate şi colonizate de pajişti mai mult sau mai puţin închise,formate din specii perene, şi de tapete de licheni şi muşchi, de pe coastele Atlanticului (şi Canalul Mânecii) între Strâmtoarea Gibraltar şi Capul Blanc Nez, şi ţărmul Mării Nordului şi al Mării Baltice. Dune similare apar şi de-a lungul coastelor Mării Negre. Subtipuri: 16.22B – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Mării Negre.Vegetaţia poate fi reprezentată de pajişti închise, de pajişti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominată de muşchi şi licheni; conţinutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult şi în general se reduce odată cu vârsta şi desfăşurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

2) Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum,Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muşchi - Tortula ruraliformis; Licheni -Cladonia spp. 3) Tufărişurile de dune (16.25) şi depresiunile umede interdunale (16.3) cu vegetaţie distinctă formează complexe strâns legate cu dunele gri lipsite de vegetaţie lemnoasă. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent

Status de conservare in zona amplasamentului favorabil. Acest tip de habitat a fost identificat in vecinatatea amplasamentului ca fragment de duna si prin prezenta speciilor de plante frcvente in acest habitat : Rogozul de nisipuri(Carex colchica), Ephedra distachya.

2160-Dune cu Hippophae rhamnoides CLAS. PAL.: 16.251; HdR-

1) Formaţiuni de cătină albă ce constituie un stadiu premergător colonizării forestiere în depresiuni interdunale, atât uscate cât şi umede. 2) Plante: Hippophaë rhamnoides.

Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent;


2190 -Depresiuni umede intradunare CLAS. PAL.:16.3= 16.31 până la 16.35; HdR R1606



211

1) Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunthabitate specializate şi bogate în specii, fiind ameninţate de scăderea nivelului pânzei freatice. Subtipuri: 16.31 – Bălţi interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati):comunităţi acvatice (cf. 22.4) ale ochiurilor de apă dulce interdunale permanente. 16.32 – Pajişti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formaţiuni pioniere de nisipuri umede şi margini de bălţi interdunale, pe soluri cu salinitate scăzută. 16.33 – Mlaştini interdunale: formaţiuni mlăştinoase calcifile şi, ocazional, acidofile (cf. 54.2, 54.4, mai ales 54.21, 54.2H, 54.49), adesea invadate de salcia târâtoare, ocupând părţile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. 16.34 – Pajişti interdunale: pajişti umede şi desişuri de pipirig (vezi 37.31, 37.4) ale depresiunilor interdunale, adesea cu sălcii târâtoare (Salix rosmarinifolia). 16.35 – Stufărişuri şi rogozişuri de depresiuni interdunale: stufărişuri şi comunităţi de rogozuri înalte (cf. 53.1, 53.2, 53.3) ale depresiunilor interdunale.

Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent;


3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea CLAS. PAL.: 22.12 x (22.31 şi 22.32); HdR R2211, R2212, R2213

1) 22.12 x 22.31 - vegetaţie scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă până la mezotrofă, a malurilor lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi a zonei ecotonale apă – uscat aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae. 22.12 x 22.32 - vegetaţie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, bălţilor şi iazurilor, cu soluri sărace în nutrienţi, sau care creşte în timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.Aceste două unităţi pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ.

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara CLAS. PAL.: (22.12 sau 22.15) x 22.44; HdR R2201

1) Lacuri şi bălţi destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu conţinut sărac (către moderat) de nutrienţi, bogate în baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara şi Nitella, covoare de alge. În regiunea boreală acest tip de habitat include mici bălţi turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate în calciu, cu un covor dens de Chara, adesea înconjurate de diverse mlaştini eutrofe şi turbării cu pin silvestru. 2) Plante: Chara spp., Nitella spp. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –bun; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrochariton; CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421); HdR R2202, R2203, R2204, R2205, R2206



212

1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau mai puţin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), c comunităţi din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape adânci,deschise, cu asociaţii de broscariţă (Magnopotamion).

2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion-Potamogeton lucens,P. perfoliatus. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

3160 Lacuri distrofice şi iazuri ;CLAS. PAL.: 22.14; HdR R2207 1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, în general pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia. 2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea, Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum. Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere). Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –bun; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion CLAS. PAL.: 24.4 HdR R2208

1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie submerse sau natantă din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici.

2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp., Fontinalis antipyretica.

3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri. Este important să se ţină cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI –excelent; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubi şi Bidention; CLAS. PAL.: 24.52; HdR R5312

1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă. 2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. 3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51); Status de conservare a habitatului in cadrul SCI–excelent; Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ



213

40CO* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; CLAS. PAL.: 31.8B7;HdR R3128, R3129, R3131 p.p., R3132

1) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar tătăresc (41.7A22) şi pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunităţi vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociaţiile Asphodelino luteae-Paliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis. 2) Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca.

Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-mediu sau redus. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

6120* Pajişti xerice pe substrat calcaros; CLAS. PAL.: 34.12; HdR R3502, R6402, R6403

1) Pajişti uscate, adesea deschise, pe nisipuri mai mult sau mai puţin calcifere, cu un centru de distribuţie subcontinental (Koelerion glaucae, Sileno conicae-Cerastion semidecandri, Sedo-Cerastion p.p.). 2) Plante: Allium schoenoprasum, Alyssum montanum subsp. gmelinii,Cardaminopsis arenosa, Carex ligerica, C. praecox, Dianthus deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beckeri subsp. polesica, F. beckeri subsp. arenicola,Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium, Herniaria glabra, Koeleria glauca,Petrorhagia prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha. 3) Acest tip de habitat apare în asociere cu complexe de dune necostiere Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-medie sau redusa Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

62CO* Stepe ponto-sarmatice; CLAS. PAL.: 34.92;HdR R3406, R3407, R3409, R3418-3421

1) Stepe ale câmpiilor, platourilor şi dealurilor situate la vest de Marea Neagră, de Nistru şi bazinele Transilvaniei şi Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunării, limitei sudice şi văilor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgăi, Orenburg şi Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetaţie din alianţele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion şi Pimpinello-Thymion zygioidi.

2) Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus,Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus;Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea,Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica;Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zae, Thymus zygioides, Artemisicaucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp.lithophila. 3)Uneori în asociere cu habitatele 40C0 - tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice (31.8B7) şi 91AA - păduri est-europene de stejar pufos (41.73).



214

Status de conservare a habitatului- excelent . Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ.

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); CLAS. PAL.: 37.31 HdR R3710, R3711

1) Pajişti cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puţin umede şi sărace în nutrienţi (azot, fosfor). Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori un cosit întârziat spre sfârşitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaştinilor de turbă drenate. Subtipuri: 37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă,relativ bogate în specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos şi devine uscat,vara. 37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu excepţiapajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. 2) Plante: 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens. 3) În unele regiuni, aceste pajişti sunt în contact direct cu comunităţi de Nardetalia.În pajiştile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranziţie către alianţa Cnidion dubii. Status de conservare a habitatului-bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion; CLAS. PAL.:

37.4; HdR R1607

1) Pajişti mediteraneene umede cu graminee înalte şi ţipirig, larg răspândite în întregul bazin mediteranean, extinzându-se de-a lungul coastelor Mării Negre, în special în sistemele dunale. 2) Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Status de conservare a habitatului-bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin; CLAS. PAL.: 37.7 şi 37.8; HdR R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714

1) Subtipuri: 37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). 37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea. 37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria,



215

Alliaria petiolata,Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata,Lythrum salicaria, Crepis paludosa. 37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum,Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. 3) Comunităţi similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu). Comunităţile nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune în regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar putea dezvolta şi în pajişti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu ar trebui luate în considerare. Status de conservare a habitatului-excelent. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

6440 Pajişti aluvionale din Cnidion dubii; CLAS. PAL.: 37.23; HdR R3712, R3715, R3716

1) Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparţinând alianţei Cnidion dubii, în condiţii climatice continentale până la subcontinentale. 2) Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranziţie între pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse. Acest aspect trebuie luat în considerare în procesul de selectare a siturilor. Status de conservare a habitatului-bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ.

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); CLAS. PAL.: 38.2;HdR R3802

1) Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an. 2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne,Malva moschata. 3) Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Status de conservare a habitatului-bun. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus CLAS. PAL.: 51.2 HdR- 1) Acestea sunt turbării bombate în care s-a produs o perturbare majoră dar reversibilă (de obicei, antropogenică) a regimului hidric natural al stratului de turbă, ce a condus la secarea suprafeţei acesteia şi/sau la schimbarea sau dispariţia unor specii. De obicei, vegetaţia acestor situri conţine, ca elemente principale, specii tipice pentru turbării bombate active, însă abundenţa relativă a speciilor este diferită.Siturile considerate capabile de regenerare naturală vor include acele zone în care regimul hidric natural poate fi restabilit şi printr-un management adecvat de reabilitare, se poate spera în mod rezonabil în refacerea vegetaţiei cu capacitate de a forma turbă în termen de cel mult 30 de ani. Este puţin probabil să fie acceptate, ca arii speciale de conservare, acele situri care constau în mare parte din turbă dezgolită (neacoperită cu vegetaţie), cele care sunt dominate de graminee de interes agricol sau de alte culturi sau, cele în care componentele de bază ale vegetaţiei de turbărie au fost eliminate de influenţa coronamentului închis al unei păduri.



216

Status de conservare a habitatului –bun. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

91AA* Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; CLAS. PAL.: 41.7371, 41.7372; HdR R4158, R4161, R4162, R4163

1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu floră submediteraneană, ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum. Include subtipurile: 41.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă Păduri de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane, din nordul câmpiei tracice în sudul şi sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate în principal prin masive forestiere insulare, mai ales în partea centrală a dealurilor Maritsa şi Tundja, şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale munţilor Rodopi. Stejarii sunt însoţiţi de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene. 41.7372 Păduri moesiace de stejar pufos Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din sudul munţilor Dinarici, lanţul muntos balcanic şi din regiunile învecinate, incluzând sudestul şi sudul României. 2) Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-mediu sau redus Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) CLAS. PAL.: 44.4;HdR R4404, R4409, R4410, R4411

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. 2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. 3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44.3). Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-excelent. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ

92AO Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; CLAS. PAL.: 44.141, 44.162 şi 44.6;HdR R4406 1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6). 2) Plante: Salix alba, Populus alba Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-excelent. Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ.



217

92DO Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tomaricetea şi Securinegion tinctoriae; CLAS. PAL.: 44.81 până la 44.84; HdR R4422

1) Galerii arborescente şi tufărişuri de cătină roşie, oleandru şi mielărea, precum şi formaţiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgătoare permanente sau temporare şi din zonele umede ale etajului termo-mediteranean şi din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum şi din staţiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneană şi saharo-sindiană. Includ formaţiuni de Tamarix smyrnensis (syn. T.ramossissima) de pe malurile apelor curgătoare şi din staţiunile de coastă ale regiunilor pontice şi stepice din vestul Eurasiei.Formaţiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate în considerare. 2) Plante: Tamarix spp. Status de conservare a habitatului in cadrul SCI-bun Acest habitat nu a fost identificat in cadrul sau in vecinatatea amplasamentului PUZ Asa cum s-a mentionat in cadrul prezentei sectiuni , in zona de implementare a planului sau in imediata proximitate a acestuia, habitatele de interes comunitar din cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii 1110, 1310, , 1150*, 1530*, 2160, 2190, 3130, 3140, 3150, 3160, 3260, 3270, 40CO*, 6120, 62CO*, 6410, , 6420, 6430, 6440, 6510, 7210*, 91AA*, 91F0, 92DO, 92AO lipsesc, iar pentru habitatele 1210, 2110, 1410 si 2130* au fost identificate specii de plante caracteristice acestor habitate, care nu reprezinta specii de plante de interes comunitar mentionate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE . De asemenea s-a mentionat pe parcursul studiului in cadrul sectiunilor B ca habitatul nu ofera conditii pentru hrana, odihna, iernat sau cuibarit pentru speciile de pasari mentionate in Anexa I a Directivei Păsări şi Anexa 3 a OUG 57/2007. În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare si cu ghidul Natura 2000: Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului, a fost într-o primă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor si proiectelor ce afectează siturile Natura2000 Au fost urmăriţi pasii conformi, după cum urmează:

1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? Răspuns: NU

2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact direct semnificativ asupra sitului.Răspuns: NU. Va fi un impact redus , temporar cu posibilitatea refacerii in totalitate a cadrului natural la sfarsitul etapei de constructie

In consecinţă, conform procedurii schematice de abordare a planurilor si proiectelor ce afectează siturile Natura 2000, planul poate fi supus avizarii favorabile.



218

Fig.C.2.1 Schema procedurii de evaluare adecvata



219

C.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente);

Planul Urbanistic Zonal” Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape, prin activitatile aferente lucrărilor de construire si etapei de functionare asa cum s-a evidentiat in cadrul sectiunilor C1 si C2 din acest studiu, nu fragmentează habitatele terestre de interes comunitar prezente in zona PP conform Listei habitatelor si speciilor pentru care a fost declarat situl.

Terenul este liber de constructii, prin urmare nu vor fi generate deseuri de demolare si/sau betoane care sa afecteze imprejurimile amplasamentului.

Pentru etapa de constructie va fi delimitata clar organizarea de santier astfel incat toate lucrarile aferente PUZ sa se desfasoare in interirul acesteia. Constructorul va primi instructiuni clare privind modul de depozitare a deseurilor aferente acestei etape si va fi prevenita formarea de stocuri de deseuri.

Vegetatia din zona amplasamentului este reprezentată de plante ruderale și plante anuale sau perene. Vegetația lemnoasă este reprezentată, în principal, de exemplare arbustive de salcie, considerate o planta cumpact. Vegetatia este prezenta sub forma de smocuri si acopera cca 30-50% din teren. Nu au fost observate specii floristice de importanță ecologică sau conservativă.

Pe perioada aferenta etapei de functionare amplasamentul prin specificul activitatii de agroturism nu va genera emisii, zgomot, apele uzate si deseurile vor fi gestionate corespunzator, vor exista spatii verzi, astfel incat nu va produce efecte materializate in fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

In acest context se apreciaza ca fragmentarea sitului de importanta comunitara conform suprafetei in care se vor desfasura lucrarile etapei de constructie urmata de etapa de functionare va fi mai mic de 0.00022%, practic nu se va produce o fragmentare a habitatelor.

C.4. Durata sau persistenţa fragmentării Nu este cazul.

C.5. Durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar, distanța fața

de aria naturală protejată de interes comunitar. In zona amplasamentului nu au fost identificate specii de plante si animale, a caror conservare a necesitat desemnarea ariilor special de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, mentionate in Directiva 92/43/CEE-Directiva Habitate, Anexa 1 la Directiva 2009/147/CE-Directiva Pasari, in Anexele 3 si 4 din OUG 57/2007, in anexele 4 si 5 din Planul de Mnagement al Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii.

Activitatile aferente etapei de constructie, s-a apreciat ca se vor desfasura max pe parcursul a doi ani, din care lucrarile efective vor dura cca.4 luni/an. Prin urmare se apreciaza ca durata aferenta etapei de constructive cea care prin zgomot si praf ar putea afecta aria de importanta comunitara va fi de maxim 8 luni.

Pe perioada etapei de functionare nor vor exista emisii, zgomot, activitatea de agroturism care se va desfasura in zona economica a Rezervatiei se va integra in peisajul zonei.

C.6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata). Nu sunt previzibile schimbari in densitatea populatiior de interes comunitar acvatice sau terestre.



220

C.7.Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

PUZ Nu sunt previzibile înlocuiri ale speciilor/habitatelor de interes comunitar acvatice sau terestre.

C.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de

apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice

ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Amplasamentul PUZ Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agroturism Vadu Escape se afla in extravilanul comunei Sacele, pe un teren de folosinta neproductiva in afara localitatii Vadu. La 80 m de limita amplasamentului se afla luciul de apa al Marii Negre, cea mai apropiata apa de suprafata din zona.

Indicatorii chimici cheie specifici amplasamentului sunt cei care se refera la cei de calitatea apelor uzate menajere prevazuti in NTPA 002-2002 mentionati in Tabelul 4 din prezentul studiu: temperature, pH, Materii in suspensie, Azot amoniacal, Consum chimic de oxygen(CCOCr), Consum biochimic de oxygen(CBO5), Fosfoor total, Substante extractibile, Detergenti sintetici biodegradabili, fenolui, Sulfuri si hidrogen sulfurat, sulfiti, sulfati, continut de metale grele. Prin proiect vor fi amenajate bazine de colectare a apelor uzate si vidanjabile, astfel incat evacuarile de ape uzate sa nu aiba impact asupra resurselor de apa si sa nu fie modificate functiile ecologice ale ariei naturale.

Totodata, referitor la perioada de functionare, care prin natura investitiei de amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism, va atrage concentrari sezoniere ale populatiei in zona- va fi necesara respectarea normelor igienico-sanitare in timpul imbaierii in Marea Neagra pentru a se preveni eutrofizarea apei cu consecinte directe asupra biodiversitatii in mediul acvatic.

Avizul de Gospodarire Ape nr.70 din 3 August, 2016 privind PUZ (Anexa 12 la Studiu) prevede conditiile care trebuie respectate pentru aceasta etapa din punct de vedere al gospodaririi apelor.



221

Tabel C.8.1-Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PUZ –Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agro-turism Vadu Escape si introducere in intravilan, folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu afectate

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare

Faza de constructie

Biodiversitatea

locala

Habitate

Fauna

Flora

Faza de functionare

Biodiversitatea

locala

Habitate

Fauna

Flora

TOTAL 0 2 2 1 4 0 0 0 4



222

Din examinarea matricei se desprind următoarele:

· Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului;

· Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa că impactul predominant are un caracter secundar cumulativ in special in faza de constructie, temporar pe termen scurt

CONCLUZII

Avand in vedere ca prezentul PUZ se incadreaza in Obiectivele Planului de Management al Rezervatiei Biosferei « Delta Dunarii », ca urmare a evaluarii impactului realizat pentru fiecare tip de habitat, pentru speciile de interes comunitar din cadrul Sitului de importanta comunitara ROSCI0065, se apreciaza ca:

In faza de constructie impactul va fi temporar si pe termen scurt

In faza de operare impactul va fi nesemnificativ pentru aria de interes comunitar si pentru speciile de plante si animale de importanta comunitara

D. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

D.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie si/sau tip de habitat afectat de PP si modul in care acestea vor

reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes

comunitar

Din cele 29 de habitate existente in ROSCI 0065 Delta Dunarii, 4 habitate sunt prezente in zona amplasamentului:

Habitatul 1210- Vegetatie anuala la linia tarmului, cu speciile de plante Cakile maritime, Salsola kali (saricica), Eryngium maritimum(Scaiul dracului), Crambe maritima

Habitatul 2110-Dune mobile embrionare(in formare) , cu speciile de plante Eryngium maritimum(scaiul dracului), Apera spica-venti subsp. Maritime (iarba vantului),Elymus farctus .

Habitatul 2130*- Dune fixate de coastă cu vegetaţie erbacee (dune gri) , ca fragment de duna la limita amplasamentului si prin prezenta Rogozului de nisipuri(Carex colchica), Ephedra distachya

Habitatul 1410- Pajişti sărăturate de tip mediteranean prin prezenta speciilor de plante Juncus maritimus, H. maritimum,Artemisia campestris, Carex extensa.

Pe langa habitatele mai sus-mentionate, in zona plajei Vadu mai pot fi intalnite si alte habitate cu speciile caracteristice :1310 Comunități de Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase și nisipoase, 1530*Mlaștini și stepe sărăturate panonice.

Masurile de reducerea impactului necesare pentru protejarea acestora in zona PUZ si in zona adiacenra lui, inclusiv pentru zona plajei Vadu care este o plaja salbatica, sunt mentionate dupa cum urmeaza:



223

Tabel D.1.1. Masuri de conservare si reducere a impactului pentru habitatele si speciile specifice din zona implementarii PUZ si pentru plaja Vadu

Componente naturale in

Raport cu PUZ

Tipul de presiune Măsura indicată Obiective

Habitate de interes comunitar din Zona PUZ 1210, 1410, 2110, 2130*

Distrugere habitat/specii

- Identificarea in teren a fiecarei specii si semnalizare cu placute atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si pe perioada estivala; dupa caz aceste vor fi delimitate astfel incat sa nu fie defrisate pe perioada de executie a lucrarilor de constructie.

- Semnalizarea habitatului, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiştii să fie informaţi despre prezenţa în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricţiilor impuse de acest statut al zonei, de pedepsele la care vor fi supuşi dacă nu le respectă în conformitate cu OUG 57/2007

- Interzicerea arderii vegetatiei - Controlul scaparilor accidentale de substante periculoase(carburanti, etc), care poate avea loc in

special pe perioada executiei lucrarilor de constructii - Interzicerea cu desavarsire a distrugerii vegetatiei din vecinatatea zonei reglementate - Monitorizarea zonelor pentru o perioadă de 5 ani - Pentru habitatele 2110 si 2130*, protejarea formatiunilor de dune identificate la limita plajei si in

zona adiacenta amplasamentului PUZ - Pentru protejarea habitatului 1410, la aplicarea stratului vegetal la finalizarea lucrarilor de constructii

, nu se vor utiliza specii de plante invazive sau colonizatoare, semnalizarea cu panouri a habitatului; in acest sens se va solicita punctul de vedere al ARBDD

- Pentru protejarea habitatului 1210 din imediata vecinatate a amplasamentului autoritatile locale vor prevede masuri de interzicere a curățirii plajei de vegetație prin cosit, netezire și afânare a nisipului

- Respectarea Planului De Management al RBDD - Respecatarea prevederilor OUG 57/2007:” in zonele de dezvoltare durabila in care se permit

activitati de investitii/dezvoltare cu prioritate cele de interes turistic, cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii si cu respectarea prevederilor planurilor de management”.

Conservarea si protectia habitatului Constientizarea si informarea turistilor Prevenirea poluarii solului si a distrugerii vegetatiei

Factori de mediu aer, apa,sol din zona PUZ

Poluare aer, apa, sol

Sol: Evitarea pe cat posibil a depozitarii carburantilor, uleiurilor si a altor substante chimice ; pe perioada organizarii de santier constructorul va amenaja magazii special destinate pentru depozitarea temporara a ambalajelor in conditii controlate si in spatii bine ventilate .- Evitarea afectarii unor suprafete suplimentare de teren. - Depozitarea temporara a deseurilor numai in locurile special amenajate si, in functie de categorie, numai in recipiente special destinate. - Acoperirea zonelor afectate temporar cu sol vegetal la sfarsitul fazei de constructie - Organizarea de santier va fi dotata cu material absorbant, necesar interventiei in caz de poluare accidentala cu hidrocarburi.

Prevenirea poluarii factorilor de mediu in zona PUZ si conservarea mediului natural



224

- Pentru fiecare zona si parcela se vor respecta POT max si CUT max stabilit cu caracter obligatoriu prin RLU - Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia cat mai repede posibil dupa fiecare constructie realizata pentru impiedicarea aparitiei fenomenelor de eroziune a vantului. - Indepartarea deseurilor atat din zona reglementata, cat si din vecinatatea acesteia. Apa: Se vor respecta prevederile Avizului GA, iar pentru etapele urmatoare aferente implementarii PUZ ce se vor executa pe apa sau au legatura cu apa, pe plaja Marii Negre si pentru executia forajelor, se va solicita aviz de gospodarire apa - Interzicerea evacurii de ape uzate in mare - Interzicerea evacuarii de ape uzate epurate sau neepurate in subteran - Interventia rapida cu absorbanti in cazul scurgerilor accidentale de carburanti si lubrifianti. - Schimburile de ulei ale utilajelor si alimentarea cu carburant se vor face in afara amplasamentului - Asigurarea unei stari de functionare bune a utilajelor si vehiculelor, in scopul evitarii scurgerilor de hidrocarburi - Deseurile vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme specializate pentru a se preveni eventualele scurgeri de la acestea. - Vidanjarea toaletelor ecologice si transportul apelor uzate la o statie de epurare, de catre firme special autorizate. - Spatiile de alimentatie publica vor fi dotate cu separatoare de grasimi pentru a se preveni contaminarea apelor cu grasimi vegetale sau animale. Aer: Intretinerea corespunzatoare a starii drumurilor. - Reducerea vitezei autovehiculelor pe drumurile generatoare de pulberi si praf. - Materialele pulverulente se vor depozita astfel incat sa mi fie imprastiate sub actiunea vanturilor - Oprirea motoarelor vehiculelor atunci cand acestea nu sunt implicate in activitati. - Folosirea exclusiva a utilajelor si autovehiculelor cu verificarea tehnica la zi. - Acoperirea depozitelor de materiale de constructie pulverulente sau depozitarea etansa a acestora. - Evitarea manipularii unor cantitati mari de pamant sau agregate de cariera in perioadele cu vant - Nivelul de zgomot generat din activitatile pe amplasament <55 dB

Amfibieni si reptile

Afectare specii - respectarea perioadelor de reproducere pentru speciile de amfibieni si reptile; - reducerea suprafetelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanti atmosferici, ape uzate, deseuri; - reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot si vibratii (lucrari de constructii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de constructie (de ex. autobasculante, betoniere, excavatoare); - interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de exploatare

Protectie biodiversitate

Pasari Afectare specii - evitarea executarii de lucrari in perioada de cuibarit a speciilor si de crestere a puilor, si anume in special in perioada martie-august, inclusiv; astfel, lucrarile de constructive se vor programa in perioada 31.08-15.03 si se vor executa intr-un mod organizat pentru a reduce durata in care sunt supuse la stress componentele biotice. Daca in zonele adiacente implementarii planului, vor fi identificate cuiburi active de pasari, acestea vor fi




225

mutate la indicatiile specialistilor; - inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate in zona; - inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi de pasari; - interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari, in cazul depistarii acestora, de catre personalul aferent santierului; - prevenirea emisiilor de zgomot prin folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf iar in perioada de executie a lucrarilor de constructie caile de acces din pamant se vor stropi cu apa; - colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate in zonă (de ex. pescarusi, ciori etc.); - desfasurarea lucrarilor de construire numai pe suprafetele destinate acestor tipuri de lucrari, fara a se afecta suprafete suplimentare de teren. - ingroparea cablurilor electrice(asa cum este precizat si in RLU PUZ), astfel incat in perioada de pasaj a pasarilor sa nu existe risc de coliziune intre acestea si stalpii sau cablurile de electricitate. - legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, inaintea inceperii lucrarilor, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile.

Mamifere Afectare specii - inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea prezentei eventualelor cuiburi ; - interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor, in cazul depistarii acestora, de catre personalul aferent santierului - colectarea si eliminarea deseurilor menajere de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna; - circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf iar in perioada de executie a lucrarilor de constructie caile de acces din pamant se vor stropi cu apa.


Plaja VADU Eroziune - Suprafata edificabila a amplasamentului este prevazuta pana la limita de 150,00 ml de la luciul apei Marii Negre - La implementarea lucrarilor aferente PUZ formatiunile de dune existente la limita plajei nu vor fi modificate de lucrari - Interzicerea defrisarii vegetatiei spre zona de plaja

Protectie zona costiera

Distrugere/afectare habitate

- Evitarea afectarii unor suprafete suplimentare de teren in afara amplasamentului - Identificarea in teren a fiecarei specii si semnalizare cu placute atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si pe perioada estivala; dupa caz aceste vor fi delimitate astfel incat sa nu fie defrisate pe perioada de executie a lucrarilor de constructie.

Conservarea si protectia habitatului Constientizarea si informarea



226

- Semnalizarea habitatului, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiştii să fie informaţi despre prezenţa în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricţiilor impuse de acest statut al zonei, de pedepsele la care vor fi supuşi dacă nu le respectă în conformitate cu OUG 57/2007 - Materialele pulverulente se vor depozita astfel incat sa mi fie imprastiate sub actiunea vanturilor - Acoperirea depozitelor de materiale de constructie pulverulente sau depozitarea etansa a acestora. - Evitarea manipularii unor cantitati mari de pamant sau agregate de cariera in perioadele cu vant

turistilor Prevenirea poluarii solului si a distrugerii vegetatiei

Poluare apa de suprafata

- Apele uzate rezultate din activitatea de pe amplasament nu vor fi evacuate in mare - Colectarea selectiva a deseurilor in spatii amenajate si prevenirea formarii de stocuri care ar putea genera mirosuri neplacute sau avand in vedere regimul de vanturi specific zonei, prevenirea raspandirii acestora pe plaja sau in apa

Prevenire poluarii apei

Activități de agrement și turism neorganizat cu impact negativ

-Controlul activitatilor turistice / ARBDD Protectia habitatelor zonei costiere Protectia plajei salbatice


Controlul sau eradicarea speciilor antropogene prin inventarierea speciilor antropogene care sunt cunoscute ca fiind competitive speciilor native cheie și elaborarea măsurilor de control/eradicare pentru fiecare specie/ARBDD

Protectia speciilor de plante antropogene



227

D.2 Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel D.2.1- Calendarul implementarii masurilor de reducere a impactului

Impact prognozat Masuri de reducere a impactului Factori implicati

Perioada de implementare Responsabil

Faza de constructie- maxim 2 ani, dar se desfasoara de la 31 August-pana la 15 martie

Ian Feb 15 mar Nu se Vor executa lucrari 31 aug Sept Oct Nov Dec Temporar Habitate 1210, 1410, 2110, 2130* Flora, Fauna

- modificare aspect habitate

- efect de deranj datorita lucrarilor de constructie si exploatarii, datorita poluarii fonice si cu pulberi

- deterioare specii de vegetatie datorita lucrarilor de sapaturi

- deranjarea speciilor de pasari din zona si din vecinatatea amplasamentului

- Delimitare si marcare habitate prioritare de interes comunitar :inainte de inceperea lucrarilor - Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor existente decatre personalul organizarii de santier in special speciile de reptile si amfibieni); permanent - Interzicerea defrisarii si arderii vegetatiei ; solul decopertat se va reutiliza la refacerea stratului de sol la finalizarea lucrarilor de constructie - Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturari involuntare a unor specii de vertebrate:mamifere, reptile si specii de pasari; - Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create); - Interzicerea unor activitati care sa conduca la distrugerea habitatelor, speciilor de flora si deranjarea populatiilor de fauna prezente in habitatele limitrofe (ardere vegetatie, distrugere locuri de cuibarit, capturare si omorâre indivizi) ; -Interzicerea executarii de lucrari in perioada de cuibarit a speciilor si crestere a puilor, si anume in perioada martie-august inclusiv, din an; - Folosirea de tehnologii si echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate ; - Controlul strict al scaparilor accidentale de substante periculoase (carburanti, etc) ; - Circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf si se vor stropi caile de acces ; -Colectarea deseurilor menajere prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate in zonă (de ex. pescarusi etc.); -Solul decopertat in etapa de constructie se va depozita si se va reutilizala finalizarea lucrarilor, in vederea refacerii solului si aducerii la conditiile initiale ; - Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetatie specifica nativa, astfel incât sa se promoveze, recolonizarea si repopularea cu fauna locala care a fost indepartata o data cu demararea activitatilor de constructie ; - Utilizarea de materiale de constructie ecologice (lemn, stuf, argila) care sa integreze armonios constructia din punct de vedere arhitectural in zona PUZ ;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificila;

Masuri necesare in faza de constructie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente. Responsabil Beneficiart plan



228

- Odata aprobat, impreuna cu PUZ, RLU constitue act de autoritate al administratiei publice locale ; - Monitorizarea pe perioada aferenta lucrarilor ; - Obtinerea de permise de acces pentru echipamentele utilizate in faza de constructie.

Faza de functionare- nelimitat

Direct Pe termen lung Biodiversitate, flora, fauna

-Semnalizarea habitatului, pe perioada estivală, cu panouri corespunzătoare în care turiştii să fie informaţi despre prezenţa în zonă a habitatelor, a speciilor conservate la nivel european, a restricţiilor impuse de acest statut al zonei, de pedepsele la care vor fi supuşi dacă nu le respectă în conformitate cu OUG 57/2007

- Colectarea selectiva si zilnica a deseurilor menajere si generate din activitati curente in special pe perioada estivala,eliminarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate in zonă (de ex. pescarusi, etc.);

-Interzicerea introducerii unor specii invazive cu scop de refacere a amplasamentului

-Monitorizarea impactului produs asupra factorilor de mediu prin desfasurarea activitatilor de agro-turism in perioada estivala, ce au ca rezultat :emisii, deseuri, ape uzate

- Respectarea prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale

Prin refacerea zonelor afectate, se va reabilita zona antropizata. Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament si evitarea unor riscuri asimilate. Împrejmuirea amplasamentului analizat cu arbusti si gard viu

Responsabil Beneficiar plan.



229

D.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţlor de constructive si in faza de functionare a complexului turistic. În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării planului.Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi influenţate de implementarea PUZ propus.

Tabel D.3.1-Program de monitorizare factori de mediu Nr.crt. Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate

Etapa de constructie 1. Protecţia calităţii aerului

-pulberi Poluanţi atmosferici specifici: pulberi

trimestrial Responsabil organizare santier Beneficiar plan

2. Protecţia calităţii aerului Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de transport şi utilajelor

Verificări tehnice periodice a autovehiculelor utilizate Consumuri specifice şi evidenţa consumului de carburanţi

Conform bunelor practici ingineresti

Responsabil organizare santier Beneficiar plan

3. Protecţia solului – Delimitarea terenurilor afectate direct şi permanent de implementarea planului

Măsurători topografice pentru determinarea suprafaţelor de teren implicate in activitatea de constructie - stabilirea bornelor.

Conform plan de constructie


4. Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului şi vibraţiilor produs de organizarea de santier

Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor afectate

Perioada de constructie


5. Monitorizare plaja Vadu Deseuri, stare vegetatie, scapari de substante periculoase, numar turisti

Perioada de constructie

Comisar ARBDD

Etapa de functionare

1. Managementul deşeurilor Cantităţile de deşeuri generate, tratate, valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu în parte.

Lunar Beneficiar plan

2. Parametri ape uzate menajere rezultate Parametri emisii centrala termica; Nivel zgomot si vibratii produs – limita amplasamet

NTPA-002 Legea 104/2011 STAS 10009/2017

Conform cerintelor de reglementare

Beneficiar plan

3. Monitorizare plaja Vadu Deseuri, stare vegetatie, scapari de substante periculoase,numar turisti

Perioada estivala Comisar ARBDD



230

D.4. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar.

D.4.1 In zona generatoare de PUZ

1. Se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a planului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul studiu.

2. Organizarea de santier va fi delimitata si marcata corespunzator si va fi dotata cu europubele si cu toalete ecologice.

3. In zona ZCP vor fi interzise constructiile permanente de orice fel

Caracteristicile accesului la drumurile publice trebuie sa permita accesul mijloacelor de interventie in situatii de urgenta.

In cadrul zonei generatoare de PUZ, toate accesele pietonale vor fi conformate astfel incât sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

3. Executia lucrarilor de constructii se va programa si realiza in perioada 31.08-15.03, respectiv in afara perioadei de cuibarit a speciilor si de crestere a puilor

4. Pe perioada de executie a lucrarilor de constructii, toate lucrarile se vor desfasura strict in limita organizarii de santier

5. Se interzice depozitarea de materialelor de constructie si a deseurilor in afara perimetrului de lucru alocat.

6. Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie si a deseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena.

7. Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului de orice natura, asupra habitatelor/speciilor pentru care a fost declarat SCI si SPA.

8. Pe perioada aferenta etapei de constructie la accesul mijloacelor de transport, drumurile de acces vor fi stropite cu apa pentru prevenirea emisilor de pulberi.

9. Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere prezente in zona;

10. Pentru a evita disturbarea pasarilor, mamiferelor care ar putea sa apara in zona, lucrarile se vor efectua ziua până la lăsarea serii;

11. Se vor crea conditiile de colectare a deseurilor si nu va fi permisa acumularea de stocuri de deseuri pe amplasament

12.Atat beneficiarul cat si personalul implicat in organizarea de santier vor permite prezenta si accesul comisarilor Garzii de Mediu ai RBDD pentru monitorizarea amplasamentului.



231

13. Reconstructia ecologică imediata a spatiilor afectate de decopertare , prin reutilizarea stratului vegetal decopertat si innierbarea suprafetelor libere cu covor vegetal ierbos .

14.Santierul, pasajele de acces provizoriu si toate suprafetele al caror invelis vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale, sub atenta indrumare a unui specialist in domeniu, pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi in aria vizata de plan.

15. Vor fi respectate conditiile din actele de reglementare emise de autoritatea competenta de mediu si totodata cor fi respectate conditiile prevazute in Planul De Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii elaborat de custodele sitului de importanta comunitara.

D.4.2 Masuri de reducere a impactului si conservare pentru Plaja Vadu

Plaja Vadu este o plaja neamenajata, salbatica si nu este introdusa in circuitul touristic , chiar daca exista un turism estival reprezentat de un numar redus de turisti.Pentru protectia acestei zone o serie de masuri se impun din punct de vedere al zonei costiere aflata in vecinatatea amplasamentului PUZ si a habitatelor de interes comunitar:

1. Suprafata edificabila a amplasamentului este prevazuta pana la limita de 150,00 ml de la luciul apei Marii Negre

2. La implementarea lucrarilor aferente PUZ formatiunile de dune existente la limita plajei nu vor fi modificate de lucrari

3. Interzicerea defrisarii, arderii , distrugerii vegetatiei in zona de plaja

4. Respectarea prevederilor Avizului de GA obtinut de beneficiar pentru PUZ, si anume, interzicerea deversarii apelor uzate epurate si neepurate in mare sau in subteran

5. Desfasurarea lucrarilor in etapa de constructie astfel incat sa fie prevenite scapari accidentale, stocarea de deseuri, stocarea neadecvata de material pulverulente (neacoperite), evitarea desfasurarii de lucrari ce implica manipulare de pamant si alte material de constructie pe perioade de vant puternic

6. Se va interzice cu desavarsire accesul si stationarea auto pe parcela de plaja care constituie vecinul zonei generatoare de PUZ pe latura de Est.

7. Respectarea panourilor de marcare a habitatelor si afisarea de panouri in zona amplasamentului pentru responsabilizarea si informarea turistilor

8. Conservarea habitatelor din zona plajei si implementarea masurilor prevazute prin PUZ privind protectia apelor, solului, aerului in zona PUZ, astfel incat sa fie redus la minim impactul activitatii de agroturism pentru zona de plaja

9. Se va respecta Planul De Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii elaborat de custodele sitului de importanta comunitara.

Studiul de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portița, Sf. Gheorghe și Sulina în vederea reglementării activităților turistice în raport cu protecția speciilor și habitatelor costiere” recomanda un set de masuri privind activitatile turistice in zonele de plaja neamenajata :



232

10. Asigurarea condiţiilor de cuibărit prin interzicerea recoltării, incendierii sau distrugerii sub orice formă a stufărişului;

11. În zonele costiere de interes turistic se pot desfășura activități de agrement, educație ecologică, filmare, în condițiile stabilite în permisul eliberat de ARBDD. Salubrizarea zonelor costiere de interes turistic din perimetrul RBDD se efectuează conform protocoalelor stabilite cu Consiliile Locale din zonă și de către operatorii economici care își desfășoară activitatea la limita zonelor costiere de interes turistic. Activitățile din zonele costiere de interes turistic se vor desfășura în afara zonei de protecție, pe baza permiselor eliberate de ARBDD. Parcarea mijloacelor de transport rutier este permisă în locurile delimitate, stabilite de consiliile locale din zonă în colaborare cu ARBDD.

12. Regulile de desfăsurare a activităților turistice din zonele de plajă neamenajată vor fi marcate pe panouri, de către ARBDD în colaborare cu Primăriile din zonă.

12 Panourile vor fi aşezate într-un loc vizibil atât în localitatea care administrează zona cât şi în zona de plajă neamenajată în care se vor desfăşura activităţile.

13. Regulile care trebuie respectate în zonele de plajă neamenajată vor fi prezentate şi sub formă de simboluri.

14. Reglementarea și monitorizarea activităților turistice se vor face în concordanță cu măsurile de protecție, conservare și monitorizare pentru speciile şi habitatele identificate

E. METODE utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile

si/sau habitatele de interes comunitar afectate

În vederea realizării prezentului studiu de evaluare adecvata au fost desfăşurate următoarele 4 etape de lucru. Observaţiile asupra speciilor şi habitatelor din perimetrul planului au fost efectuate pe parcursul unui an de monitorizare si cuprinde toate cele 4 sezoana, iarna, primavara, vara si toamna. Rezultatele datelor din teren au fost transpuse in Fise de observatii.

Prezentarea etapelor de realizare a studiului:

1. Etapa de documentare. A fost realizată consultarea bibliografiei de specialitate cu privire la informaţii relevante legate de distribuţia speciilor de de interes comunitar la nivelul Sitului Natura 2000, ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie, ROSCI 0066 Delta Dunarii –zona marina si ROSPA0076 Marea Neagra, pe baza surselor de informare prezentate in preambul la prezentul Studiu, Au fost compilate toate informaţiile existente despre locaţia studiată. Pe de o parte s-au adunat informaţiile anterioare existente despre speciile de interes comunitar înregistrate în zonă. Pe de altă parte s-au adunat informaţiile despre habitate necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distribuţia lor, asocierea speciilor ţintă cu habitatele folosite etc.);

2. Etapa de planificare şi pregătire. A fost realizată o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională;



233

3. Etapa de colectarea a datelor din teren. A fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe teren depind rezultatele studiului şi implicit şi atingerea obiectivelor propuse.Aceasta etapa a cuprins un an de monitorizare, in perioada decembrie 2016-noiembrie 2017 (Anexa 1- FISE OBSERVATII TEREN PUZ VADU).

Echipamentele utilizate pentru culegerea datelor din teren sunt mentionate in Anexa 3 la studiu :

- binocluri; - rangefindere; - aparate GPS portabile: Dispozitiv Samsung cu softmobile Topographer - aparate de fotografiat DSLR; obiective cu distanta focala de minim 300 mm: - Aparat foto DSLR CANON 1000D, rezolutie 10,1 MP cu obiectiv de 70-300 mm - Fisa observatii teren

Au fost efectuate observatii în vederea evaluării condiţiilor de habitate specifice speciilor de mamifere și păsări de interes comunitar ca habitate de cuibărire, adăpost şi hrănire.

Imagini captate din zona PUZ pe parcursul monitorizarii 2016-2017 sunt prezentate in Anexa 2-

Fotografii din zona PUZ: 2016-2017 Zona Vadu

4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de colectare a informaţiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi corelate cu informaţiile legate de natura planului si a conditiilor specifice din amplasament.

Hartile cu localizarea amplasamentului Sat pescaresc Vadu Escape in raport cu ariile speciale de conservare s-au realizat cu ajutorul aplicatiei Arc GIS.

Scurtă descriere a metodei de identificare a habitatelor

În cazul habitatelor, perioadele favorabile pentru efectuarea descrierilor sunt acelea în care tipul de vegetaţie studiat înregistrează cel mai mare număr de specii, complet dezvoltate, adică în acest caz, fiind vorba ecosisteme naturale si antropice specifice Rezervatiei dar si zonei costiere a Marii Negre, observaţiile trebuie realizate cu preponderenţă în intervalul martie – iulie.

Din punct de vedere climatic, zona se incadreaza in climatul temperat-continental cu influenţe pontice. De asemenea delimitarea habitatelor rămâne o sarcină dificilă dat fiind faptul că de cele mai multe ori nu există o demarcare netă si clară între acestea.

Cele mai utilizate metodologii de identificare a habitatelor sunt:

a. Decelarea vizuală a omogenităti făcându-se apel la aerofotograme, imagini satelitare si diverse alte tehnici de teledetectie (Remote Sensing si Imagery);

b. Identificarea omogenității covorului vegetal, prin metode de analiză a asociatiilor vegetale, făcându-se apel si la metode statistice, prin care să se certifice încadrarea în tipurile de habitate prestabilite, în baza unor criterii bine determinate.

c. Realizarea listei speciilor de plante întocmită pe baza materialului identificat în urma deplasărilor pe teren.



234

d. Identificarea asociaţiilor vegetale, după lucrarile de specialitate precum”Expertiză ştiinţifică privind efectele asupra biodiversităţii determinate de amenajarea plajei din localitatea Sulina.”(Asociatia hidrogeologilor din Romania) si conform observatiilor din teren.

e. Încadrarea asociaţiilor si enumerarea habitatelor naturale având ca bază asociaţiile vegetale identificate, după lucrări de specialitate precum Vegetatia Romaniei Ed.T.1992, , GAFTA D, Owen MOUNTFORD, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Ed. 2008, N. Donita. Et al Habitatele din Romania, Ed T -2005.

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile de mamifere

Culegerea informațiilor privind prezența speciilor s-a realizat prin parcurgerea habitatelor din zona studiata, documentare si culegere de informatii din studiile realizate de custozii sitului, din literatura de specialitate, obtinerea de informatii cantitative si calitative și prin observațiil directe şi indirecte (precum identificarea cuiburilor, musuroaielor, a urmelor şi/sau excrementelor, cadavre) .

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile de păsări

Culegerea informațiilor privind prezența speciilor de păsări in situl ROSPA0031 si ROSPA0076 Marea Neagra, s-a realizat monitorizarea zonei PUZ si a vecinatatilor acestuia pe o raza > de.1,5 km in jurul amplasamentului(a inclus baltile spre cherhanaua Bosoanca SV, baltile dinspre ferma de vaci , de-alungul De540, langa fosta Fabrica de metale rare si Iazul de linistire nr.1 apartinand Rompetrol Rafinare) pe parcursul unui an, obtinerea de informatii cantitative si calitative și prin observațiil directe şi indirecte (precum identificarea cuiburilor ) si prin studierea documenției disponibile.

Metodele utilizate pentru culegerea de informatii pentru herpetofauna si nevertebrate, precizam ca s-a realizat prin monitorizarea zonei PUZ si a vecinatatilor acestuia pe o raza de cca.1,5 km pe parcursul unui an și prin identificarea vizuala a posibilelor habitate, prin observațiil directe şi indirecte (precum identificarea cuiburilor, musuroaielor, a urmelor şi/sau excrementelor, cadavre) si studierea documenției disponibile .

F. ALTERNATIVELE PLANULUI

Nu au fost luate in calcul amplasamente alternative pentru implementarea planului, acest plan urbanistic reprezentand solutia de dezvoltare propusa de proprietarul terenului, cu sprijinul autoritatilor locale.

CONCLUZIILE STUDIULUI

Luand in calcul dimensiunile planului, ecologia si etologia speciilor analizate in cadrul studiului, se poate afirma ca Planul Urbanistic Zonal “Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan, Comuna Sacele” nu detine capacitatea de a induce efecte negative semnificative in perioada de constructie si de functionare asupra speciilor de plante si animale de interes conservativ pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii si respectiv, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie.



235

Terenul in suprafata de 10000 mp se afla in extravilanul Comunei Sacele, in proprietatea lui GOSIU MARIAN conform contractului de dare in plata nr.2504/15.07.2015 si dezmembrat conform actului de dezmembrare nr.3408/09.09.2015, are categoria de folosinta neproductiva in baza Avizului nr.7315/13.07.2016 emis de Directia pentru Agricultura a Judetului Constanta si este situat in zona costiera si de dezvoltare durabila(economica) a Biosferei Delta Dunarii asa cum se mentioneaza in Certificatul de Urbanism nr.1 din 26.01.2017 emis de Primaria Comunei SACELE

Amplasamentul se afla sub incidenta art.16 alin.1 din OUG nr.202/2002, privind gospodarirea integrata a zonei costiere, cu toate modificarile si completarile ulterioare;ca urmare a impunerii constrangerilor constructive legale, lotizarea a fost propusa astfel incat lotul 2/2/1/3/2/8 din cadrul suprafetei de teren, sa aiba o suprafata de 2422 mp, iar suprafata edificabila sa fie pana la 150 m de la luciul apei Marii Negre, respectiv maximul permis prin lege

In prezent terenul nu prezinta constructii, cai de comunicare sau retele edilitare, si nu vor fi necesare lucrari de dezafectare.

Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000 nu se vor amplasa retele aeriene. Bransarea la reteaua electrica LEA 20kV existenta administrata de ABA Dobrogea Litoral se va realiza prin linie electrica subterana(ingropata)

Zona nu prezinta riscuri naturale sau disfunctionalitati.

Beneficiarul a obtinut pentru PUZ urmatoarele certificate si avize: CU nr.1 din 26.01.2017, Aviz de Gospodarire Ape nr.70/ 3 august,2016 , Aviz pentru bransarea la reteaua electrica LEA20kV administrata de ABA Dobrogea Litoral, Aviz de oportunitate pentru PUZ emis de Primaria Sacele

In vederea desfasurarii activitatii de agroturism pe amplasament, proiectul contine urmatoarele masuri de prevenire a poluarii mediului: sistem de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere cu bazine betonate vidanjabile ; panouri fotovoltaice amplasate in cadrul fiecarui lot pentru producere de energie din surse alternative ; spatii verzi si spatii betonate corespunzatoare in cadrul fiecarui lot de teren.

Pentru conservarea valorii peisagistice a zonei, arhitectura si materialele utilizate pentru viitoarea investitie vor respecta specificul zonei: materialele utilizate vor fi lemnul, lutul, stuful.

Planul se incadreaza in Obiectivele prevazute prin Planul De Management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii :Obiectivul D1-privind Promovarea turismului tradiţional local in RBDD, Obiectivul E1: Conservarea patrimoniului cultural si Obiectivul F1: Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse.

Planul se incadreaza si in obiectivele Planului de management si Regulamentului Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (art.19), fiind asigurate administrarea intereselor economice si sociale ale populatiei locle si respectarea obiectivelor de conservare si protectie a diversitatii biologice.Art.19:“a) În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura, în baza acordurilor, autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei, următoarele activităţi: a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice, recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes, pescuit sportiv şi de recreere, vânătoare, păşunat, recoltarea fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultură, recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.), turism, precum şi alte activităţi economice



236

specifice zonei (acvacultură, agricultură, silvicultură, creşterea animalelor, transport naval şi rutier, prestări de servicii în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc.”

Pe amplasamentul PUZ nu au fost identificate specii de plante, mamifere, pasari , amfibieni si reptile, pestide importanta comunitara, mentionate in Directivele Habitate referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice si in Directiva Pasari privind conservarea pasarilor salbatice.

In cadrul Studiului au fost prevazute Masuri de reducere impact si conservare pentru habitatele din zona PUZ si pentru plaja Vadu

Au fost identificate alte proiecte si activitati existente in zona dar la o distanta suficienta ca impactul cumulat asociat activitatilor respective sa fie redus si temporar

Plaja Vadu este o plaja neamenajata, salbatica si nu a fost introdusa in circuitul turistic. Totusi presiunea turismului neorganizat sezonier se manifesta cu un numar redus de turisti. O masura de protectie este monitorizarea si controlul activitatilor turistice.

Reglementarea și monitorizarea activităților turistice se vor face în concordanță cu măsurile de protecție, conservare și monitorizare pentru speciile şi habitatele identificate

Regulile de desfăsurare a activităților turistice din zonele de plajă neamenajată vor fi marcate pe panouri, de către ARBDD în colaborare cu Primăriile din zonă.Panourile vor fi aşezate într-un loc vizibil atât în localitatea care administrează zona cât şi în zona de plajă neamenajată în care se vor desfăşura activităţile.

Regulile care trebuie respectate în zonele de plajă neamenajată vor fi prezentate şi sub formă de simboluri.

Ca urmare a evaluarii impactului planului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar din perimetrul Rezervatiei Delta Dunarii, corelat cu masurile de reducere a impactului recomandate, consideram ca integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie nu vor fi afectate de planul propus deoarece:

1. Se preconizeaza ca prin implementarea PUZ nu se vor reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. Se vor lua masuri de conservare( inca din etapa de constructie)astfel ca sa nu se fragmenteze habitatele de interes comunitar

3. Nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar

4. Activitatea de sat pescaresc si agroturism isi propune sa functioneze in conditii durabile intr-o amenajare care sa se integreze in cadrul natural al zonei

5. Impactul asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, aer,apa, sol, este redus, temporar si poate fi monitorizat, astfel incat sa fie minim.



237

In concluzie, se estimeaza ca realizarea planului nu va influenta negativ functiile ecosistemelor prezente la nivelul sitului de importanta comunitara si nici a a ariei special de protectie avifaunistica.

ÎNCHEIERE: Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată a fost întocmit pentru utilizarea acestuia de catre Beneficiar in scopul obtinerii Avizului de Mediu si aprobarii planului. Nu exista alte justificari exprimate sau implicate în afara modului în care a fost redactat acest studiu.



238

Termeni / Abrevieri Termen Definitie

HdR Habitatele corespunzătoare clasificării din România (Doniţă et al., 2006)

SCI Sit de Importanta Comunitara SPA Arie de protective speciala avifaunistica * habitat prioritar în conformitate cu Anexa 1 a Directivei Habitate 92/43/EEC. IUCN Uniunea Internaţionala pentru Conservarea Naturii EX (extinct) Dispărută, Extinctă EW (extinct in the wild) Dispărută din sălbăticie, Extinctă în sălbăticie, Dispărută din natură CR (critically endangered)

În pericol critic de dispariție, În pericol mare de dispariție, Critic amenințată cu dispariția

EN (endangered) În pericol de dispariție, Amenințată cu dispariția VU (vulnerable) Vulnerabilă NT (near threatened) Aproape amenințată cu dispariția, Potențial amenințată cu dispariția LC (least concern) Neamenințată cu dispariția , Cu probabilitate mică de dispariție DD (data deficient) Date insuficiente NE (not evaluated) Neevaluată, Starea de conservare nu a fost încă evaluată de IUCN Reteaua ecologica Natura 2000

Reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protective speciala avifaunistica stabilite in conformitate cu prevederile Directivei 2009/147CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii special de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CE privind conservarea habitatelor natural ale florei si faunei salbatice

PUZ Plan Urbanistic Zonal Biotop Un mediu de viață cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se

dezvoltă o biocenoză Biocenoza Asociație biologică de plante care se află într-un echilibru dinamic dependent

de mediu PP Plan/Program Specii indigene Speciile de plante si animale salbatice care se regasesc in mod natural in

Romania si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-alungul secolelor

Specii protejate Specii periclitate, vulnerabile,rare sau endemic care beneficiaza de un statut legal de protective

Specii alohtone Speciile introduse/raspandite accidental sau intentionat din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane

Specii invazive Specii indigene sau alohtone care si-au extins arealul de distributie sau au fost introduce accidental ori intentionat intr-o arie si s-au reprodus intr-o asemenea masura si atat de agresiv incat influenteaza negativ/domina / inlocuiesc unele dintre speciile indigene,determined modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale



239

Lista Tabele Lista/Descriere Tab.A.1.2.1 –Bilant teritorial PUZ Tabel A.2.1- Inventar de coordonate Stereo Ps 541/21, lot 2/2/1/3/2

Tabel A.4.2-Rezultatele analizelor chimice pentru apa subterana in zona localitatilor Corbu de Sus si Vadu Tabel A.6.1- Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate care se va conforma la NTPA-002/2002 Tabel A.6.2 - Valori limita prevazute in Legea 104/2011

Tabel A.6.4.1-Categorii deseuri- Etapa de constructie

Tabel A.6.4.2 - Categorii deseuri- Etapa de functionare

Tabel A.7.1-Bilantul teritorial existent si propus pentru terenul de 10 000 mp:

Tabel A.7.2.1- Utilizari admise pentru zonele ZL1 su ZL2

Tabel A.7.2.2- Utilizari admise conditionat pentru zonele ZL1 su ZL2

Tabel A.7.2.3- Utilizari interzise pentru zonele ZL1 su ZL2

Tabel A.7.2.4- Regim pentru parcele

Tabel A.7.2.5- Reguli de amplasare a cladirilor fata de aliniament

Tabel A.7.2.6- Amplasare cladiri fata de limite parcele

Tabel A.7.2.7- Amplasare cladiri una fata de cealalta in cadrul unei parcele

Tabel A.7.2.8- Reguli de acces, circulatie si stationare autovehicule

Tabel A.7.2.9- Inaltime maxim admisibila

Tabel A.7.2.10- Reguli privind aspectul exterior ala cladirilor

Tabel A.7.2.11- Conditii de echipare edilitara

Tabel A.7.2.12- Reguli privind spatiile libere

Tabel A.7.2.13- Reguli privind imprejmuirile

Tabel A.7.3.1- Utilizari admise ZCP

Tabel A.7.3.2-Utilizari interzisae ZCP

Tabel A.7.3.3- Caracteristici ale parcelelor ZCP

Tabel A.7.3.4-Circulatii si accese ZCP

Tabel A.7.3.5- Stationarea autovehiculelor ZCP

Tabel A.7.3.6- Imprejmuiri in zona ZCP

Tabel A.7.3.7 - POT, CUT maxim in zona ZCP

Tabel B.1.1.1-Zonele strict protejate ale RBDD

Tabel B.1.1.2-Tipuri de habitate prezente si evaluarea sitului ROSCI0065 in ceea ce le priveste

Tabelul nr. B.1.1.3- Mamifere prezente in aria de interes comunitar din bioregiunea stepica

Tabel nr.B.1.1.4 Amfibieni si reptile caracteristice in aria de interes comunitar

Tabel nr.B.1.1.5 –Specii de plante caracteristice in aria de interes comunitar

Tabel nr.B.1.1.6- Specii de nevertebrate caracteristice in aria de interes comunitar:

Tabel nr.B.1.1.7- alte specii importante de flora si fauna ROSCI0065

Tabel B.1.1.8-Clase habitate ROSCI0065



240

Tabel B.1.2.2-Specii de pasari prevazute la art.4 din Directiva 2009/147/EC, specii enumerate in Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Tabel B.1.2.3- Speciile de păsări cu migratie regulată nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA 0031 Tabel B.1.2.4- Clase habitate in ROSPA0031

Tabel B.1.3.1-Tipuri de habitate prezente în situl de importanta comunitara Delta Dunarii-zona marina si evaluarea sitului în ceea ce le priveste Tabel B.1.3.2 - Specii prevazute la art.4 din Directive 2009/147/CE si in Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste Tabel B.1.3.3-Alte specii importante de mamifere, pesti, nevertebrate si flora din ROSCI0066 Tabel B.1.3.4- Clase de habitate prezente

Tabel B.1.4.1 -Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului în ceea ce le priveste: Tabel B.1.4.2-Speciile de pasari de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA0076

Tabel B.1.4.3-Clase de habitate ale ROSPA0076

Tabel B.1.4.4- Activitati cu impact negativ pentru situl ROSPA0076

Tabel B.2.1.1- Taxoni rari si periclitati in rezervatia de dune marine

Tabel B.2.2.1- Distributia habitatelor de inters comunitar in zona plajelor Vadu si Corbu

Tabel B.2.3.1- Program de monitorizare conform perioadelor favorabile fiecarei specii

Tabel B.2.3.2- Specii observate in zona PUZ Vadu Escape si in vecinatatea amplasamentului in zona baltilor situate la SV si NE de amplasament Tabel B.4.1.1- Starea de conservare pentru speciile de mamifere enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si in OUG 57/2007 Tabel B.4.1.2 - Starea de conservare pentru speciile de amfibieni si reptile enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si OUG 57/2007 Tabel B.4.1.3- Starea de conservare pentru speciile de pesti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si OUG 57/2007 Tabel B.4.1.4 -Starea de conservare pentru Specii de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Tabel B.4.1.5- Starea de conservare pentru speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Tabel B.4.1.6- privind Starea de conservare a speciilor de interes comunitar, marime populatie , prezenta in zona PUZ mentionate in OUG 57 si Anexa la Directiva 2009/147/CE Tabel B.4.2.1 Valoare conservativa a habitatelor prezente in zonele de litoral

Tabel B.4.2.2 Starea de conservare a habitatelor de interes comunitar in zona plajei Vadu







Tab.B.5.1-Lista speciilor de plante inventariate pe amplasament Sat pescaresc « Vadu Escape »

Tabel B.5.2- Specii de pasari identificate in raport cu amplasamentul PUZ

Tabel B.6.1 –Impact de ansamblu al factorilor de stress caracteristici zonei de amplasare PUZ

Tabel C.1.1- Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut

Tabel C.2.1-Specii de mamifere incluse in Anexa II la Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, faunei şi florei sălbatice (specii pentru care se considera că sunt necesare zone



241

speciale de conservare) si specii incluse în Anexa II a Convenţiei de la Berna (animale europene strict protejate) Tabel C.2.2-Specii de amfibieni si reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si specii incluse în Anexa II a Convenţiei de la Berna (animale europene strict protejate) Tabel C.2.3-Specii de pesti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si specii incluse în Anexa III a Convenţiei de la Berna Tabel C.2.4-Specii de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (din care unele sunt mentionate si in Anexa III a Conventiei de LA BERNA Tabel C.2.5-Specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE(Plante superioare periclitate sau vulnerabile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) Tabel C.8.1-Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PUZ –Amenajare constructii cu specific sat pescaresc si agro-turism Vadu Escape si introducere in intravilan, folosind Matricea de tip Leopold Tabel D.1.1. Masuri de conservare si reducere a impactului pentru habitatele si speciile specifice din zona implementarii PUZ si pentru plaja Vadu Tabel D.2.1- Calendarul implementarii masurilor de reducere a impactului

Tabel D.3.1-Program de monitorizare factori de mediu



242

Lista Figuri Lista /Descriere Fig. A.1.2.1 Plan de incadrare in zona teren PUZ Fig. A.1.2.2 Starea terenului destinat implementarii PUZ Fig.A.1.2.3.1-Acces in zona PUZ prin De 540 Fig.A.1.2.3.2-Plan de situatie propus PUZ „Vadu Escape” cu Plan de incadrare in zona Fig. A.1.2.4.1- Linia electrica existent LEA + LES 20kV cu distante teren generator PUZ pana la record retea electrica Fig.A.2.1-Sat pescaresc Vadu Escape-incadrare in zona Fig.A.2.2- Zona PUZ Vadu Escape(oranj) -amplasare Fig. A.3.1- Plan situatie retea electrica LEA Fig.A.7.4.1 Teren actual in zona PUZ Fig.A.12.1 Imagini 2017 plaja Vadu Fig. A.12.2 Amplasare teren PUZ in raport cu zona si plaja Vadu Fig.B.1 –Localizarea Sat pescaresc Vadu fata de siturile Natura 2000 Fig.B.1.1-Harta Romaniei cu regiunile biogeografice Fig.B.1.2- Harta rezervatiilor tip biosfera Fig.B.1.3- Zonele strict protejate de pe teritoriul RBDD Fig B.1.4- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Limite arii protejate SCI si SPA Fig.B.1.5-Delimitarea ROSCI0065 Fig B.1.6- Localizarea Sat pescaresc “Vadu Escape” fata de siturile Natura 2000-Detaliu Fig.B.1.1.1- Vegetatie specifica habitatului 1210 Fig B.1.1.2-Poze de la limita amplasamentului Sat pescaresc Vadu Escape(catre plaja) iarna si vara (2016-2017) Fig.B.1.1.3-Vegetatie specifica in habitatul de dune mobile Fig.B.1.1.4 –Poze din cadrul amplasamentului PUZ Fig.B.1.1.5- Vegetatie specifica habitatului 1410 Fig B.1.1.6-Vegetatie din interiorul amplasamentului generator de PUZ Fig.B.1.1.7-Marsilea quadrifolia Fig.B.1.1.8- Aldrovanda vesiculosa(otratel) Fig. B.1.1.9-Centaurea pontica Fig.B.1.1.10- Echium russicum Fig.B.1.2.1- Harta ROSPA0031 Fig. B.1.3.1-Harta ROSCI0066 Fig.B.1.4.1-Harta ROSPA0076 Fig.B.1.4.2-Amplasare PUZ in raport cu ariile de interes comunitar ROSCI0065, ROSCI0066 si ariile de protectie speciala ROSPA0031 si ROSPA 0076 Fig.B.2.1.1-Teren PUZ- incadrare in zona Sacele-Vadu Fig.B.2.1.2-Harta geologica a zonei Corbu-Vadu Fig.B.2.1.3–Poze zona PUZ Decembrie 2016 Fig.B.2.1.4 Cakile maritime Fig.B.2.1.5 Eryngium maritimum Fig.B.2.1.6 Juncus maritimus Fig.B.2.1.7 Salcioara Fig.B.2.1.8-Specii de plante de la limita PUZ spre plaja Fig.B.2.1.9-Bromus hordeaceus Fig.B.2.1.10- Gentiana cruciate Fig.B.2.1.11-Sanziana Fig.B.2.1.12- Carex Colchica Fig.B.2.2.1- Habitate identificate in zona Vadu Fig.B.2.3.1-B.2.3.16 Buhai de balta,Chira de balta, Chirighita cu obraji albi, Ciuf de camp,Dumbraveanca Egreta mica, Sorecar(erete de stuf), Pelican cret, Pescarita razatoare, Pescarus cu cap negru, Piciorong Rata rosie, Starcul galben, Starc de noapte, Starc rosu, Vanturel de seara Fig.B.2.3.17 Rute de migratie Fig.B.2.3.18-B.2.3. 25 Acvila tipatoare, Cormoran mic, Ferastras mic,Gasca cu gat rosu, Lebada de iarna



243

Rata cu ciuf, Pescarus pontic,Fazanul Fig.B.2.4.1,Fig.B.2.4.2,Fig.B.2.4.3 Popandaul, Vidra, Testoasa dobrogeana Fig. B.2.4.4 Aria de raspandire a testoasei dobrogene Fig. B.2.4.5, Fig. B.2.4.6, Fig. B.2.4.7, Fig. B.2.4.8 -Buhaiul de balta, Broasca testoasa de apa, Tritonul cu creasta dobrogean, Vipera de stepa (Vipera ursinii) Fig.B.8.1-Poze de pe terenul PUZ Sat Pescaresc Vadu Escape Fig.C.2.1 Schema procedurii de evaluare adecvata



244

Bibliografie

1. Regulament local de urbanism pentru PUZ Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan actualizat, mai 2018

2. Harti, planuri de situatuie si de incadrare in zona

3. Documentatie tehnica pentru obtinere aviz de gospodarire apa pentru PUZ Amenajare constructii cu specific de sat pescaresc si agroturism Vadu Escape si introducere teren in intravilan

4. Ordin 19 din 8 februarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar

5. HG 1287 din 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 modificata de HG 971 din 2011

6. Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, completat cu prevederile Ordinului MMP nr. 2387/2011

7. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 , aprobate prin Legea 49/2011

8. Planul de management si Regulamentul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii aprobat prin HG 763/2015

9. Plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării (mai 2009)

10. Lista rosie a plantelor vasculare pe teritoriul Rerzervatiei Biosfera Delta Dunarii

11. Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, adoptata la 21 mai 1992

12. Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.

13. Studiu hidrogeologic preliminar pentru alimentare cu apa din subteran

14. Studiu pedologic realizat in 2016 de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Constanta

15. Formularul Standard Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii-actualizat

16. Formularul Standard Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoie-actualizat

17. Formularul Standard Natura 2000 ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina-actualizat

18. Formularul Standard Natura 2000 ROSCI0066 Delta Dunarii zona marina-actualizat



245

19. Formularul Standard Natura 2000 ROSPA0076 Marea Neagra

20. Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania-Gafta si Owen Mountford,2008

21. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/db_gis/index_en.htm

22. www.ddbra.ro

23. apmct.anpm.ro

24. The Chituc Ringing Camp Milvus Group Bird and Nature Protection Association the 4th of August and the 24th of October 2014)

25. https://www.google.ro/maps

26. Ghid standard de monitorizare a speciilor de păsări de interes comunitar din România, București 2014

27. Seturile de masuri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra si Mustela lutreola”- Fundatia Carpati in cadrul POS Mediu 2007-2013

28. “Assessment and Reporting under Article 17 of the Habitats Directive Explanatory Notes & Guidelines for the periode 2007-2012 Final Version”-July 2011 http://bd.eionet.europa.eu/article17/Art17_Corrigendum

29. Extras « Studiu de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portita, Sfantu Gheorghe si Sulina, in vederea reglementarii activitatilor turistice in raport cu protectia speciilor si habitatelor costiere »-2017, Elaborator : Institutul National de Cercetare ai Dezvoltare Delta Dunarii

http://www.ddbra.ro/

http://www.apmct.anpm.ro/

https://www.google.ro/maps

http://bd.eionet.europa.eu/article17/Art17_Corrigendum



246

ANEXE

Anexa 1- Fisa observatii din teren Anexa 2- Fotografii din zona PUZ: 2016-2017 Zona Vadu Anexa 3 –Echipamente necesare pentru observatiile efectuate din teren Anexa 4- Avizul nr.7315/13.07.2016 privind categoria de folosinta a terenului Anexa 5- Certificatul de Urbanism nr.1 din 26.01.2017 Anexa 6- Adresa ABA DL Constanta nr. 18853/28.09.2016 de Confirmare Racord LEA Anexa 7- Plan de situatie propus actualizat Anexa 8- Declaratie proprietari fasie acces Anexa 9- Plan de incadrare in zona Anexa 10- Plan reglementari tehnico-edilitare Anexa 11- Aviz de Gospodarire Apa nr. 70 din 3 August, 2016 Anexa 12- Regulament local de urbanism PUZ, Mai 2018, Elaborator: Creo-Mixt Srl Anexa 13- Adresa clarificari la Adresa ARBDD nr. 2034/12.02.2018 cu anexe Anexa 14- Prezentare colectiv de elaborare Studiu de evaluare adecvata CV-uri , Certificari, Liste lucrari

Date post:	14-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	34 times
Download:	0 times

2018 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ddbra.ro · B.5 Date privind structura si dinamica populatiilor...

Documents