2018 CUPRINS - imm.gov.ro›ia...fag și de stejar) și un litoral de cca. 5.700 km (împreună cu...

Redactat: Annabella KISS, secretar economic, BPCE Zagreb

1

ÎNDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA CROAŢIA

2018

CUPRINS

I. PREZENTARE GENERALĂ ....................................................... 2

II. ECONOMIA REPUBLICII CROAȚIA ...........................................

III. COMERȚUL REPUBLICII CROAȚIA .........................................

IV. MEDIUL DE AFACERI DIN CROAȚIA .....................................

V. INFORMAȚII UTILE .........................................................

Ambasada Românie i în

Republ ica Croaț ia

Biroul de Promovare Comercial-

Economică

ZAGREB


2

I. PREZENTARE GENERALĂ

Denumirea oficială: REPUBLICA CROAŢIA (și-a declarat independenţa în data de

25.06.1991)

Poziţia geografică: Europa de Sud-Est, 45º 10º N; 15º 30' E

Suprafaţa: 56.594 km²

Lungime litoral: 1.778 km

Număr insule: 1.185 (66 locuite)

Lungimea totală a graniţei: 2.197 km

Ţările vecine: - Bosnia-Herţegovina - 932 km, Slovenia - 670 km, Serbia şi Muntenegru -

266 km, Ungaria - 329 km.

Resurse naturale: Croația nu deține cantități mari de resurse minerale. Minele de

cărbune și de bauxită au fost închise între anii 1970-1980. Există resurse semnificative de

minerale nemetalice, care sunt folosite ca materii prime în construcții (pietriș, nisip,

marmură). Croația are propriile resurse naturale de energie, inclusiv petrol și gaze, și

surse regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, hidroenergia și energia solară.

Își asigură cea mai mare parte din necesarul energetic și de electricitate din surse

interne, diferența fiind importată. De asemenea, extrage și prelucrează cantități mari de

sare de mare (sare din Pag și Ston). La aceste resurse se adaugă pădurile (în special de

fag și de stejar) și un litoral de cca. 5.700 km (împreună cu insulele), cu un potențial

turistic deosebit. Cea mai fertilă zonă agricolă se situează în Estul Croației (provincia

Slavonia), mărginită de râurile Sava și Drava.

Geografia: ţară cu relief divers-câmpie, podiș, munți de înălțime mică și medie, și zonă

de litoral la Marea Adriatică.

Clima: mediteraneană și temperat continentală.

Populaţia: a) 4.202.112 locuitori (48,1% bărbați, 51,9% femei), din care 89,6% croați,

4,5% sârbi, 5,9% alte minorități ca bosniacă (0,5%), maghiară (0,4%), albaneză (0,1%),

slovenă (0,3%), macedoneană (0,1%).

b) densitatea: 74,3 loc/km²

c) populaţia urbană: 60%

d) speranţa de viaţă: 75,8 ani.

Vârsta medie: 42,6 ani.

Rata de creştere a populaţiei: -0.55%. Croația se află într-o criză demografică și îi scade

populația în fiecare an. Rata fertilității este de doar 1,5 copii pe femeie, una dintre cele


3

mai scăzute din lume, iar rata mortalității depășește rata natalității în fiecare an din

1991. Creșterea naturală este negativă.

Culte religioase: romano-catolică (87,8%), ortodoxă (4,4%), musulmană (1,3%), altele

(6,5%).

Limba oficială: croată (limbă slavă). Alfabetul utilizat este cel latin. Limba straină cea

mai uzitată în activitatea de comerț exterior este engleza.

Capitala și principalele orașe: Zagreb (688 mii de locuitori), Split (176 mii), Rijeka (141

mii), Osijek (88 mii), Zadar, Pola, Slavonski Brod, Dubrovnik, Sisak, Varazdin.

Organizarea administrativă: 20 de judeţe (regiuni) - Zagreb, Bjelovar-Bilogora,

Medjimurje, Dubrovnik-Neretva, Karlovac, Koprivnica-Krizevci, Krapina-Zagorje, Osijek-

Baranja, Brod-Posavina, Primorje-Gorski Kotar, Lika-Senj, Istria, Pozega-Slavonia, Sisak-

Moslavina, Split-Dalmatia, Šibenik-Knin, Varaždin, Virovitica-Podravina, Vukovar-Syrmia şi

Zadar.

Moneda natională: Kuna (HRK). Cursul mediu de schimb în 2017 a fost: 1$= 6,62 Kuna, 1

Euro =7,46 Kuna.

Prefix telefonic internaţional: +385

Domeniu internet: .hr

Fus orar: iarna GMT+1, vara GMT+2 (decalaj faţă de România + 1 oră)

Norme tehnice: electricitate 120/220 V, 50 Hz/AC - tv/video PAL

Ziua Naţională: 25 iunie

Sărbători publice naţionale: 1 ianuarie, 6 ianuarie (Boboteaza), Paște (doua zile), 1 mai

(Ziua Internaţională a Muncii), 60 de zile după Paște (Corpus Christi), 22 iunie (Ziua

Luptei Împotriva Fascismului), 25 iunie (Ziua Națională), 5 august (Ziua Victoriei și a

Recunoștinței Patriotice și Ziua Apărătorilor Croației), 15 august (Sf. Maria), 8 octombrie

(Ziua Independenţei), 1 noiembrie (Ziua Tuturor Sfinţilor), 25-26 decembrie (Crăciun, Sf.

Ștefan).

Însemnele naţionale: Steagul - trei culori: roșu, alb, albastru, dispuse orizontal, iar în

mijloc stema reprezentând panoplia medievală.


4

Scurt istoric: Teritoriul actual al Republicii Croaţia a făcut parte din fostul Imperiu

austro-ungar până la sfârşitul primului război mondial. În anul 1918, croaţii, sârbii şi

slovenii au format un stat, cunoscut după anul 1929 sub denumirea de Iugoslavia. După

cel de-al doilea război mondial, Iugoslavia a devenit un stat federal independent

comunist, sub conducerea lui Tito. Deşi Croaţia şi-a declarat independenţa în anul 1991,

au fost necesari 4 ani pentru a fi complet independentă, în urma conflictelor declanşate

între sârbi şi croaţi.

Constituţia: adoptată la 22.12.1990, revizuită în 2000, 2001 și 2010.

Şeful statului: Preşedintele Kolinda Grabar Kitarovic – începând cu 19 februarie 2015.

Şeful guvernului: Primul Ministru Andrej Plenkovic - din octombrie 2016 (alegerile

parlamentare au avut loc în septembrie 2016).

Premierul are 4 adjuncți iar în componența guvernului mai intră 16 miniștrii numiți de

acesta și aprobați de Parlament, prin vot majoritar.

Guvernul este alcătuit din următoarele ministere:

- Ministerul Afacerilor Externe și Europene – vicepremier Marija Pejčinović Burić

- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Meseriilor – vicepremier Martina Dalić

- Ministerul Apărării – vicepremier Damir Krstičević

- Ministerul Construcțiilor și Planificării Spațiale – vicepremier Predrag Štromar

- Ministerul Administrației Publice – ministru Lovro Kuščević

- Ministerul de Interne – ministru Davor Božinović

- Ministerul Justiției – ministru Dražen Bošnjaković

- Ministerul de Finanțe – ministru Zdravko Marić

- Ministerul Agriculturii – ministru Tomislav Tolušić

- Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE – ministru Gabrijela Žalac

- Ministerul Protecției Mediului și Energiei – ministru Tomislav Ćorić

- Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor și Infrastructurii – ministru Oleg Butković

- Ministerul Muncii și Sistemului de Pensii – ministru Marko Pavić

- Ministerul Sănătății – ministru Milan Kujundžić

- Ministerul Demografiei, Familiei, Tineretului și Politicilor Sociale – ministru Nada

Murganić

- Ministerul Veteranilor Croați – ministru Tomo Medved

- Ministerul Științei și Educației – ministru Blaženka Divjak

- Ministrul Culturii – ministru Nina Obuljen Koržinek

- Ministerul Turismului – ministru Gari Cappelli


5

- Ministerul Proprietății Statului – ministru Goran Marić

Puterea legislativă este exercitată de un Parlament unicameral. Acesta are 151 de locuri

şi este ales pe o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri parlamentare (anticipate) au avut loc

în septembrie 2016, iar următoarele se vor desfăşura în anul 2020.

Puterea executivă este exercitată de guvern.

Puterea judiciară: Curtea Supremă, al cărei preşedinte este ales de Consiliul

Magistraturii Republicii pe o perioadă de 8 ani.

Reprezentarea în instituţii europene:

◇ Comisia Europeană: Neven Mimica – comisar european pentru cooperare

internațională și dezvoltare

◇ Consiliul Uniunii Europene:7 voturi

◇ Parlamentul European: 11 europarlamentari

◇ Comitetul regiunilor: 18 reprezentanţi (9 membri şi 9 supleanţi)

◇ Comitetul Economic şi Social European: 9 reprezentanţi

◇ Președinția Consiliului Uniunii Europene: primul semestru în anul 2020.

Obiceiuri si reguli de protocol: specifice ţărilor din Europa Centrală.

Relaţiile cu alte state, grupuri de state sau organizaţii economice internaţionale:

După ce a devenit membru OMC (30.11.2000), Croaţia a continuat în anul 2001 să

implementeze o politică ce a avut ca ţintă liberalizarea relaţiilor economice

internaţionale, prin negocierea și convenirea de noi acorduri, care să conducă la crearea

cadrului necesar dezvoltării acestor relaţii.

La 21 iunie 2001, Croaţia a semnat Acordul de Comert Liber, cu AELS, asigurând

astfel un acces mai usor produselor croate pe piața țărilor membre AELS.

La 29 octombrie 2001, Croaţia a semnat Acordul de Stabilizare și Asociere (intrat în

vigoare la data de 1 ianuarie 2005) și Acordul Interimar cu Uniunea Europeană, acord ce a

instituționalizat relațiile comerciale cu UE.

În scopul dezvoltării raporturilor economice internaționale, până în prezent

Croaţia a încheiat Acorduri de Comerţ Liber cu 32 de țări.

În decembrie 1992, Croația a devenit membru al FMI. Până în prezent au fost

încheiate trei acorduri stand-by, din care două, în valoare de 200, respectiv 105 milioane


6

de dolari, deja derulate, și cel de al treilea de 97 milioane de dolari, încheiat în august

2004.

În perioada 1993-2004, Banca Mondială a finanțatat un număr de 24 proiecte în

Croația, în valoare totală de 1,2 miliarde de dolari. Strategia de asistență pe perioada

2005-2007 a fost adoptată de Guvernul croat și Banca Mondială, prevăzând împrumuturi

pentru Croația, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, în creștere față de prima strategie

(660 milioane de dolari).

În decembrie 2001, Banca Mondială a inaugurat la Zagreb Biroul Regional pentru

Croaţia, România și Bulgaria.

La 5 decembrie 2002, Croaţia a semnat acordul de Aderare la CEFTA, ce a intrat în

vigoare la 1 martie 2003.

În decembrie 2002, a fost semnat Acordul privind proiectul de integrare a

sistemelor de conducte petroliere Adria-Drujba.

În octombrie 2005, Comisia Europeană a decis începerea negocierilor cu Republica

Croaţia privind aderarea acesteia la UE.

La 3 aprilie 2007, Republica Croaţia a semnat Memorandumul de Înţelegere privind

sprijinirea materializării proiectului PEOP.

Republica Croația a primit invitația de aderare la NATO în aprilie 2008, cu ocazia

Summit-ului desfăşurat la București, și a devenit membră a Alianței la 01.04.2009.

Croaţia a aderat la UE la 01.07.2013.

II. ECONOMIA REPUBLICII CROAȚIA

1. Situația economică actuală:

În anul 2016, Croația a avut o creștere economică de 2,7%. Pentru anul 2017, Comisia

Europeană preconizează pentru Croația o creștere economică de 3,2%, o rată de

creștere de 2,8% în 2018 și 2,7% în 2019.

Deficitul bugetului general se preconizează a fi în 2017 de 0,6% față de 0,9% în 2016,

iar în 2018 este așteptat să scadă la 0,5% din PIB, cu un buget echilibrat în 2019 și un

excedent de 0,9% în 2020.

Deficitul în scădere a oprit creșterea datoriei publice, care în acest an este proiectată

să reprezinte 80,3% din PIB, 76,6% în 2018 și 69,5% în 2020.

Scăderea datoriei publice se datorează în mare parte creșterii PIB-ului și aprecierii

monedei naționale, kuna, față de euro, cea mai mare parte a datoriei fiind în euro.


7

Creșterea economică este în principal rezultatul creșterii cererii interne, urmată de

investiții.

În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, se prevede pentru anul 2017 o creștere

(pentru prima oară după anul 2009) de 9% față de nivelul din anul 2016, urmând să

atingă 1,23% din PIB.

Din martie 2017, agenția Standard & Poor’s a acordat Croației ratingul de credit

suveran ”BB” pe termen lung, respectiv ”B” pe termen scurt și a revizuit, la 23

septembrie, perspectivele Croației în ceea ce privește creșterea economică pozitivă,

acordand ratingul ”BB/B”, ceea ce reprezintă o nouă etapă înainte de acordarea

ratingului grad de investiții pentru țară.

În iunie 2017, Croația a ieșit din Procedura de Deficit Excesiv.

Agenția Fitch a anunțat, la 12 ianuarie 2018, că ratingul de credit al Croației a fost

îmbunătățit de la "BB" la "BB+", perspectivele fiind stabile ca urmare a sezonului

turistic deosebit și îmbunătățirii finanțelor publice.

Salariile în Croația: Analiza salariilor în Croația arată că salariul mediu net real lunar în

Croația, la începutul anului 2017, a fost de 6.000 HRK (aproximativ 800 Euro) la o rata

anuală de creștere a salariului de 5%.

Rata șomajului a ajuns la 11,1% la sfârșitul anului 2017, față de 13,4% în 2016 și se

prognozează să scadă la 9,2% în anul 2018 respectiv 7,5% în 2019.

Pe fondul acestor evoluții pozitive în economie, Guvernul croat a lansat o largă

dezbatere publică pentru adoptarea monedei euro, având ca țintă anul 2020 pentru

aderarea la Mecanismul European de Schimb (ERM II).

Conform Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, Croația poate fi inclusă, în

privința dezvoltării economice, în categoria economiilor emergente și dezvoltate,

respectiv în categoria economiilor cu nivel mare al veniturilor. Creșterea economică

este preconizată la 2,9% pentru 2017, respectiv 2,7% pentru 2018-2019.

Croația are Indicele Dezvoltării Umane foarte ridicat, conform Programului Națiunilor

Unite pentru Dezvoltare, ocupând locul 45 de pe o listă de 188 de țări.

2. Principalele ramuri ale economiei croate:

Agricultura

Agricultura contribuie cu cca. 4,3% la formarea PIB. Croaţia poate fi împărțită în trei zone

geografice și climatice: zona de câmpie situată în nordul țării, cu o climă continentală,


8

zona litorală situată în sudul şi vestul ţării şi zona muntoasă, care traversează de-a lungul

partea centrală a țării.

Diferitele tipuri de climă, relief și sol oferă o gamă largă de produse agricole, de la

culturi arabile și industriale, până la podgorii, fructe și legume continentale și

mediteraneene. Producția internă acoperă necesitățile de consum de cereale, zahăr şi

plante industriale.

Croația este o țară viticolă, se cultivă struguri continentali și mediteraneeni. Podgoriile

acoperă 58.000 de hectare, iar în 2011 au fost produse 1.4 milioane de hectolitri de

vin.

Din totalul de 1.566.000 hectare de teren agricol, 57% (897.000 ha) sunt cultivate ca și

teren arabil și grădini, 38% (597.000 ha) pășuni, și 4,6% (72.000 ha) culturi permanente.

Suprafața agricolă este în proporție de aproximativ 83,3% în proprietate privată.

Din totalul de 2.688.687 ha de păduri, 78% sunt în proprietatea statului.

Pescuitul și industria prelucrării peştelui reprezintă activităţi tradiţionale, de mare

importanţă, practicate îndeosebi de-a lungul litoralului croat. Largi cantităţi din aceste

produse sunt exportate.

Principalele produse agroalimentare exportate sunt: vegeta, biscuiți, napolitane,

ciocolată, pește conservat, ulei de măsline, țigări, bere și băuturi alcoolice.

În primele 50 de companii croate cu activităţi de export, 10 sunt producătoare de mărfuri

agroalimentare, băuturi şi tutun.

Industria

Industria contribuie cu cca. 26,7% la formarea PIB. Principalele mărfuri industriale sunt:

produsele agroalimentare, băuturile, produsele metalice, mașini, produsele petroliere,

chimice și farmaceutice, produsele nemetalice (plastic, hârtie, lemn), mobilier, produse

electrice, electronice și optice, textile, materiale de construcții.

Turismul

Turismul este o sursă importantă de venituri în timpul verii, Croația numărându-se printre

cele mai populare destinații turistice din lume. Destinațiile de top din Croația sunt

Dubrovnik și Rovinj, în timp ce insulele croate (în primul rând Krk, Pag și Losinj) au

reprezentat 25% din numărul total de nopți vândute în 2017. Turismul domină sectorul de

servicii al economiei croate și produce în jur de 18% din PIB-ul țării.

În ultimii ani coasta croată a atras numeroase investiții străine în domeniul hotelier,

acestea având o contribuție importantă la dezvoltarea acestui sector.


9

Sezonul turistic din 2017 a marcat performanțe record, în comparație cu anul 2016: cu

18,5 milioane de turistiști (+ 13%), veniturile totale din turism sunt de aproximativ 11

miliarde Euro.

În 2017 Croația a fost vizitată, în principal, de turiști din Germania și Slovenia.

Construcţiile

În sectorul construcţiilor forţa de muncă ocupată este de cca. 72.000 persoane, în

aproximativ 7500 de firme active.

Construcţia de locuinţe reprezintă o prioritate pentru guvernul croat, legislaţia din acest

domeniu permiţând combinarea resurselor financiare de stat cu cele ale populaţiei şi cu

creditele oferite de bănci.

Transportul

Datorită poziționării geografice excelente - Croația este situată de-a lungul a trei

coridoare pan-europene de transport între Uniunea Europeană și Sud-Estul Europei -

sectorul transportului, în care guvernul croat a investit masiv din anul 2000 ( în primul

rând prin finanțare publică) a devenit un motor important al dezvoltării economiei.

Croația dispune de o rețea de autostrăzi modernă, fapt ce permite tranzitarea cu

ușurință a teritoriului său.

Sectorul feroviar din Croatia se confruntă în schimb cu provocări majore și va necesita

investiții în cazul în care acesta urmează să fie integrat în reteaua UE.

III. COMERȚUL REPUBLICII CROAȚIA

De la declararea independenței în 1991, Croația a implementat un program ambițios de

reformă, bazat pe deschiderea treptată a comerțului și a investițiilor, conform

angajamentelor asumate în timpul negocierilor de aderare la OMC.

Aproximativ jumătate din comerțul Croației este cu zona Euro, în special cu Germania și

Italia, iar zona Euro este sursa a aproximativ trei sferturi din investițiile străine directe

(ISD) în țară.

Evoluţia schimburilor comerciale

1. Relaţiile comerciale externe

Comerțul are un rol important în economia țării. Croația exportă, în principal, produsele

petroliere şi chimice, electronice, electrice, produse farmaceutice, material lemnos,


10

echipamente de transport, mașini, textile, produse alimentare și produse metalice. Pe de

altă parte, Croația importă mașini, combustibili, medicamente, echipamente electrice și

produse alimentare.

Exporturile de mărfuri ale Croației din ianuarie până în noiembrie 2017, au crescut cu

13,6% până la 95,28 miliarde HRK, față de aceeași perioadă a anului 2016, conform

Biroului Național de Statistică (DZS). În același timp, importurile au crescut cu 10,5%,

ajungând la 149,18 miliarde HRK.

Deficitul comercial al țării a crescut cu 2,77 miliarde HRK, cu 5,4% pe an, la 53,9 miliarde

HRK, în timp ce acoperirea exporturilor în această perioadă a fost de 63,9%, în creștere

cu 1,8%.

Exporturile către țările Uniunii Europene au însumat mai mult de 61,79 miliarde HRK, o

creștere de 9,9%, în timp ce exporturile către țări din afara UE au crescut cu 21,1%, la

33,5 miliarde HRK. Importurile din statele membre UE au însumat 116,28 miliarde HRK,

cu 10,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2016, iar importurile din țări din afara

UE au crescut cu 11,7%, ajungând la 32,9 miliarde HRK.

Topul produselor exportate :

1. produsele petroliere şi chimice (9,4% din exportul total)

2. mașinile și echipamentele electronice, incluzând calculatoarele (9,1%)

3. maşinile şi echipamentele electrice (8,9%)

4. produse farmaceutice (6,7%)

5. material lemnos (5,7%)

6. vehicule (3,7%)

7. textile (3,6%)

8. produse metalice (3,1%)

Partenerul comercial principal este Uniunea Europeană (Germania, Italia și Slovenia),

iar din afara UE Bosnia și Herțegovina și Serbia.

În fruntea destinațiilor exportului se află Italia, Slovenia, Germania, Bosnia și

Herțegovina și Austria, iar în ceea ce privește importul, Germania, Italia, Ungaria,

China și Polonia.

2. Relaţiile comerciale româno-croate

Cadrul juridic/ acorduri importante:

• Acord interguvernamental privind promovarea şi protejarea reciprocă a

investiţiilor (1994) – valabilitate 10 ani cu prelungire automată pe perioade de


11

câte 10 ani. Protocol adiţional interguvernamental privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor (2010);

• Acord interguvernamental pentru evitarea dublei impuneri cu privire la

impozitele pe venit şi pe capital (1996) – valabilitate nedeterminată.

În perioada 01 ianuarie 2013 – 31 octombrie 2017, relaţiile comerciale româno-

croate au înregistrat următoarea evoluţie:

- milioane euro -

La 31.10.2017 volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Republica Croatia a

fost de 280,47 milioane euro, din care exportul 163,95 milioane euro iar importul 116,52

milioane euro, soldul fiind de 47,43 milioane euro in favoarea României, cu 6,80 milioane

euro mai mult fata de perioada similara din 2016.

Volumul schimburilor bilaterale de marfuri, respectiv exportul si importul au crescut cu

27,05%, respectiv 25,45% și 29,38%, față de aceeași perioadă a anului 2016.

Soldul balanței comerciale a fost permanent favorabil României, chiar dacă au existat

ani, precum 2012, în care exporturile croate au crescut semnificativ.

Structura schimburilor comerciale ale Romaniei pe relația Croația, incluzând principalele

grupe de produse, la 31.10.2017:

Exporturi: animale vii și produse ale regnului animal (24,1% din totalul exporturilor),

materii textile și articole din acestea (13,4%), vehicule, aeronave și echipamente de

transport (11,1%), metale comune și articole metalice (12,5%), mașini, aparate,

echipamente electrice (7,6%).

Importuri: produse ale industriei chimice și conexe (18,7% din totalul importurilor),

produse alimentare, băuturi, tutun (15,8%), mașini, aparate, echipamente electrice

(12%), articole piatră, ipsos, ciment, sticlă, ceramică (11,4%), materii textile și articole

din acestea (8,9%).

2013 2014 2015 2016 31 octombrie 2017

TOTAL 194,40 220,03 284,32 270,04 280,47

Export 112,58 133,49 163,00 159,65 163,95

Import 81,82 86,54 121,32 110,39 116,52

Sold 30,76 46,95 41,68 49,26 47,43


12

IV. Mediul de afaceri în Croaţia

Croaţia și-a armonizat cadrul legal cu privire la operațiunile de comerț exterior în

conformitate cu regulile și reglementările OMC.

Importul și exportul de mărfuri este, de regulă, liberalizat, cu excepția unor restricții

cantitative și taxe de protecție, care ar putea fi introduse, în conformitate cu regulile și

reglementările OMC.

Anumite mărfuri pot fi exportate și importate numai pe bază de licențe, emise de

instituțiile de profil, precum Ministerul Apărării pentru arme și muniții, Ministerul Culturii

pentru opere de artă, Ministerul Sănătății pentru medicamente, etc.

Certificatele de origine sunt emise de Camera de Economie a Croaţiei iar certificatele

EUR1, de autoritățile vamale.

1. Impozite și taxe

Între România şi Croaţia este în vigoare Acordul interguvernamental privind evitarea

dublei impuneri cu privire la impozitul pe profit şi pe capital.

Reforma fiscală, aprobată în Parlament la 2 decembrie 2016 și intrată în vigoare la 1

ianuarie 2017, a redus cotele anterioare de impozit pe venit de la 25% și 40% la 24% și

respectiv 36%, în timp ce cea mai mică rată de impozit pe venit de 12% a fost eliminată

prin diminuarea nivelului veniturilor impozabile la nivelul salariului minim din Croația.

Reforma fiscală vizează nu numai reducerea taxelor ci și îmbunătățirea climatului de

afaceri, cea mai mare contribuție la creșterea generală a consumului intern în anul

2017 provenind din reforma fiscală și consumul pentru investiții.

Implementarea tuturor modificărilor propuse pentru sistemul de impozitare croat este

de așteptat să reducă ponderea taxelor în PIB, de la nivelul actual de 37,5% la 36,9% în

2017 și 36,5% în 2018 iar costul nominal al reformei fiscale ar urma să fie în jur de 3,6

miliarde de kuna, conform Ministerului Finanțelor din Croația.

Evaluând primul an de mandat al Guvernului PM Plenkovic, Camera de Economie a

Croației (HGK) și Asociația Patronatelor Croate (HUP) au apreciat, la 18 octombrie 2017,

ca fiind pozitive reformele fiscale pentru oamenii de afaceri.


13

În urma reformei fiscale din Croația, sistemul de taxe are următoarele componente

principale:

impozitul pe profit se calculează ca diferența între venituri și cheltuieli. Rata

generală a impozitului pe profit este de 18% iar celor cu venituri anuale mai mici de 3

milioane de HRK (400.000 Euro), li se aplică doar 12%.

impozitul pe venit este plătit de orice persoană fizică autohtonă sau străină care

obţine venituri taxabile. Cotele de impozitare sunt: 24% în cazul venitului anual sub

210.000 HRK (aproximativ 28.000 EUR) și 36% în cazul în care venitul anual depășește

210.000 HRK. Aceste rate sunt reduse cu 50% pentru anumiți contribuabili - pensionari și

angajați rezidenți în anumite zone cu o rată scăzută de dezvoltare și în Vukovar.

Taxa pe Valoarea Adăugată (PDV în limba croată) se stabilește asupra operațiunilor

privind transferul proprietății bunurilor și prestărilor de servicii. Cota TVA standard

este de 25%. Cota redusă de 13% se aplică la unele produse alimentare, unele ziare,

bilete pentru concerte, cazare la hotel, restaurant, unele baruri, cafenele și cluburi

de noapte, unele băuturi alcoolice. Cota redusă de 5% se aplică la numeroase produse

alimentare (pâine, lapte și lapte praf pentru nou-născuți), produse farmaceutice

(medicamente prescrise de doctor), unele echipamente medicale, cărți, unele

cotidiene, bilete de cinematograf. Cota TVA de 0% se aplică pentru unele

medicamente și aparatură medicală (specificate de legiuitor), publicații științifice,

serviciilor de turism organizat.

Sunt exceptate de plata TVA exportul de bunuri și servicii și transportul legat de

acestea, mărfuri în regim duty-free, livrarea de bunuri și servicii pentru misiunile

diplomatice (pe bază de reciprocitate), servicii efectuate pe plan local de

antreprenorii autohtoni pentru antreprenori străini, în domeniile maritim, aerian și

fluvial.

Sunt exceptate de plata TVA importurile pentru ajutor umanitar (cu excepția

petrolului și derivaților acestuia), bunurile aduse în bagajul personal și coletele

poștale, cu valoare de până la 300 de HRK, materialele de publicitate, mărcile,

patentele, modelele, donațiile în scop umanitar pentru sănătate, educație, cultură și

sport, serviciile efectuate de Căile Ferate Croate pentru transportul mărfurilor de

import, serviciile bancare, cele de asigurare și reasigurare, închirierea premizelor

rezidențiale.


14

Taxa pe operaţiunile de vânzare a proprietăţilor imobiliare în cazul persoanelor

fizice este de 4% din valoarea de bază a acestora (valoarea de piață din momentul

vânzării).

Taxa auto - Guvernul croat a adoptat, la începutul anului 2018, un regulament

de reducere a impozitării la achiziționarea de autovehicule noi, astfel încât

autovehiculele noi cu preț de achiziție sub 150.000 HRK (TVA inclus) vor fi scutite de

impozit (reprezintă două treimi din totalul autoturismelor noi). În ceea ce privește

autovehiculele de peste 150.000 HRK: mașinile cu prețul de achiziție între 150.000 și

200.000 de HRK vor fi supuse unor taxe de 2.000 de HRK, autovehiculele noi care

costă peste 600.000 de HRK, sunt supuse unei taxe de 60.000 HRK.

2. Reglementări vamale

Legea vamală reglementează mișcarea mărfurilor între Croaţia și țările străine. Prin

legea vamală a fost introdusă o Declarație Vamală unică, conform reglementărilor UE.

Totodată, a fost introdusă o Declarație Vamală a valorii, conformă cu regulile Acordului

GATT 1994.

Tariful vamal din Croația foloseşte, începând din anul 2002, Nomenclatorul Combinat al

UE.

Documentele pentru vămuirea mărfurilor sunt cele practicate în comerțul internațional.

Din motive de ordine publică, sănătate publică sau de securitate naţională, la graniţele

interne ale UE se pot introduce controale, pentru perioade limitate.

Limitele cantitative pentru introducerea anumitor produse sunt: ţigări 200 bucăţi, 1 litru

băutură alchoolică, parfum până la 50 ml sau apă de toaletă până la 25 ml, medicamente

și produse medicale numai în cantitate necesară pentru maxim o lună de zile, produse

homeopatice 1 pachet. Pasagerii sub 17 ani nu au dreptul de a importa țigări și alcool.

Sunt interzise la introducerea/scoaterea şi tranzitul prin Croaţia a următoarelor:

substanţe narcotice şi precursori, substanţe explozive, arme de foc şi muniţie, articole

(plante, fiinţe vii, obiecte etc.) supuse carantinei, indiferent de stadiul bolii/infestării

etc., substanţe chimice periculoase (produse sau preparate de acest fel), produse

alimentare, substanţe chimice şi alte materiale sau obiecte periculoase sau dăunătoare

sănătăţii omului, substanţe produse şi alte obiecte care folosesc, conţin sau au fost

produse folosindu-se substanţe periculoase pentru stratul de ozon.

3. Achizitiile guvernamentale


15

Cea mai uzitată formă o constituie organizarea de licitații. Anunțul de participare este

publicat în principalele cotidiene croate şi în Monitorul Oficial, iar în cazul în care

organizatorul deține informații cu privire la țara sau partenerii potențiali care pot oferi

produsele solicitate, invitațiile de participare sunt remise și ambasadelor țărilor

respective, rezidente la Zagreb. Date complete despre licitaţiile organizate de instituţiile

guvernamentale se pot solicita la Kompass Croatia (https://hr.kompass.com/).

4. Modalităţi de plată utilizate în Croaţia

De regulă, importatorii acceptă plata prin acreditiv, dar în majoritatea cazurilor solicită

ca plata să se facă la 60 sau 90 de zile și uneori chiar 180 de zile. Se recomandă să se

solicite plata prin acreditive confirmate sau garanții bancare.

5. Înfiinţarea societăţilor comerciale

Constituirea societăţilor comerciale este reglementată prin Legea societăţii nr.111/93.

La nivel legislativ în Croaţia, reglementările legale cu privire la înființarea societăților

comerciale au adoptat soluții conforme cu standardele europene și internaționale.

În acest sens, a fost folosit modelul german și uzanțele UE.

Forme juridice:

- Societatea în nume colectiv (general partnership - j.t.d.)

- Societatea în comandită simplă (limited partnership - k.d.)

- Societatea pe acţiuni (joint stock company - d.d.)

- Societatea cu răspundere limitată (limited liability company - d.o.o.)

- Gruparea de interese economice (economic interest grouping - giu)

- Sucursala

- Biroul de reprezentare

- Societatea cu asociat unic (sole trader).

Societatea în nume colectiv este o societate comercială cu un număr minim de doi

asociaţi, care răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile lor. Membrii societăţii pot fi

persoane fizice sau juridice, locale sau străine.

Societatea se constituie pe baza unui Memorandum de Asociere, care nu trebuie certificat

de notarul public. Dacă nu este prevăzut altfel în contract, partenerii pot avea o

contribuţie egală la capitalul social, în numerar sau în natură, în creanţe şi prestaţii în

muncă sau servicii.

Înregistrarea la Registrul Comerţului trebuie certificată de notarul public.

https://hr.kompass.com/


16

Cererea de înregistrare trebuie să conţină următoarele informaţii:

- numele firmei, domiciliul şi obiectul activităţii;

- lista cu informaţii privind partenerii (nume şi prenume, numărul asigurării sociale,

iar pentru străini - numărul paşaportului, ţara emitentă);

- persoanele autorizate să reprezinte societatea şi împuternicirile respective;

- data întocmirii Memorandumului de Asociere;

- perioada pentru care s-a stabilit activitatea societăţii.

Cererea de înregistrare va avea ca anexe:

- Memorandumul de Asociere

- Lista partenerilor

- Certificarea de către un notar public a faptului că nu deţin acţiuni, nu au

obligaţii nerezolvate, plăţi nechitate etc.

Societatea în comandită simplă se constituie printr-un Memorandum de Asociere, semnat

de cel puţin doi asociaţi, unul comanditat care să răspundă nelimitat şi solitar pentru

obligaţiile sociale, celălalt comanditar - răspunde numai până la concurenţa capitalului

subscris de el. Memorandumul de asociere nu trebuie certificat de notarul public.

Membrii societăţii pot fi persoane fizice sau juridice, locale sau străine.

Înregistrarea la Registrul Comerţului trebuie certificată de notarul public. Cererea de

înregistrare conţine în general aceleaşi date ca la societatea în nume colectiv.

Societatea pe acţiuni este o corporaţie comercială ai cărei membri participă la capitalul

social, divizat în acţiuni. Societatea devine persoană juridică din momentul înregistrării

în Registrul Comerţului aflat în competenţa Tribunalului Comercial.

Valoarea minimă a capitalului social este echivalentul în monedă locală a 15.000 Euro.

Valoarea minimă a unei acţiuni este echivalentul în monedă locală a 5 Euro. Legea

societăţii nu limitează numărul acţionarilor fondatori.

Fondatorii trebuie să stabilească şi convină conţinutul articolelor de asociere, care

trebuie certificate de un notar public.

La înfiinţare, fondatorii numesc consiliul de supraveghere (care la rândul lui va numi

conducerea) şi auditul.

Societatea devine persoană juridică după înregistrarea în Registrul Comerţului care se

face în baza unei cereri către Tribunalul Comercial.

Societatea cu răspundere limitată este forma de organizare cea mai frecventă a

operatorilor economici din Croaţia. Membrii fondatori pot fi atât persoane fizice cât şi

juridice, autohtone sau străine. Capitalul minim este de 20.000 kune. Valoarea minimă a


17

participaţiei unui membru fondator la capitalul societăţii este echivalentul în moneda

naţională a sumei de 100 Euro.

Societatea este înfiinţată în baza unui Contract de Asociere, semnat de către toţi

membrii fondatori şi certificat de notarul public.

Societatea devine persoană juridică după înregistrarea în Registrul Comerţului, care se

face în baza unei cereri către Tribunalul Comercial.

Gruparea pe interese economice reprezintă o entitate juridică constituită din una sau

mai multe persoane fizice sau juridice, pentru facilitarea si dezvoltarea de activități

economice, cu scopul de a obține profit.

Gruparea poate fi formată fără nici un fel de capital, iar calitatea de membru poate fi

dobândită de persoane care desfășoară activități economice, dar și de persoane care

practică profesii independente.

Grupul este înființat prin semnarea unui contract sub forma de act notarial, ce trebuie

înregistrat la Registrul Comerţului.

Sucursala reprezintă o formă de corporație constituită de fondatorul ei pentru

desfășurarea unei activități economice în afara sediului. Sucursala nu este persoană

juridică iar drepturile și obilgațiile sale revin fondatorului. Rezoluția de înființare a unei

sucursale trebuie certificată de un notar public și înregistrată la Registrul Comerțului.

Biroul de reprezentare poate fi înființat fie de către o entitate străină implicată în

activităţi de afaceri, fie de către o asociaţie natională sau internaţională din domeniul

afacerilor. Biroul de reprezentare nu are statut de persoană juridică şi este considerat

parte a entităţii care l-a constituit. El poate fi creat pentru derularea unor activităţi de

marketing, de promovare şi informare, precum şi pentru nevoile proprii de reprezentare

ale entităţii în cauză. Biroul de reprezentare al unei entităţi străine poate să înfiinţeze

mai multe sucursale pe teritoriul Croaţiei. Activitatea sa poate începe după înregistrarea

în Registrul Entităţilor Străine din Croaţia, ţinut de Ministerul Economiei,

Antreprenoriatului și Meseriilor.

Societatea cu asociat unic (sole trader) este reprezentată de o persoană fizică angajată

în desfăşurarea de activităţi economice, conform legislaţiei specifice a meşteşugarilor,

care este înregistrată la Tribunal cu acest statut. De regulă, persoana respectivă ce

doreşte înregistrarea ca sole trader, trebuie să fie certificată ca meşteşugar la Registrul

Meseriilor.


18

În general, după înregistrarea societăţii la Registrul Comerţului, se face un anunţ public

al înfiinţării sale, în Monitorul Oficial şi în presă. Taxele sunt de 900 Kuna (cca. 120 Euro),

respectiv 450 Kuna (cca. 60 Euro).

Biroul de Stat pentru Statistică (www.dzs.hr) eliberează un număr de înregistrare pentru

societatea nou înfiinţată, în concordanţă cu Clasificarea naţională a activităţilor de

afaceri (taxa este de 55 kuna - cca. 8 Euro).

Oficiul de Taxe şi Impozite (www.porez.hr), de pe raza în care societatea are sediul

juridic, eliberează un număr de înregistrare fiscală (nu se percep taxe).

Demersuri legale trebuiesc efectuate pentru plata asigurărilor sociale, la Oficiul

Institutului Asigurării de Pensii din Croaţia (www.mirovinsko.hr), și pentru plata

asigurărilor de sănătate la Institutul Asigurărilor de Sănătate (www.hzzo-net.hr).

Ca regulă generală utilizată în Croaţia, înfiinţarea unei societăţi comerciale se face cu

sprijinul unui avocat de specialitate. Acesta poate fi recomandat de către Camerele de

Economie Regionale, în funcţie de adresa sediului juridic al societăţii respective. Durata

medie de înfiinţare a unei societăţi în Croaţia este cuprinsă între 10 şi 30 de zile.

6. Investițiile

Investitorii străini au aceleași drepturi și obligații ca și cei autohtoni, cu condiția ca

principiul reciprocității să fie aplicat. În plus, investitorii străini pot obține garanții

suplimentare față de cei autohtoni.

Constituția croată stipulează ca drepturile obținute prin investițiile de capital nu pot fi

retrase prin lege sau oricare act legal, asigurând totodată libera repatriere a profitului și

capitalului investit.

Investitorii străini pot investi în: investiții de capital în firme, bănci, societăți de

asigurare, pe bază contractuală; executarea unei profesii libere de comerciant sau

meseriaș; dobândirea dreptului de a exploata resurse naturale, sau a altor active de

interes pentru Croaţia, participarea la operaţiuni de tip B.O.T. (Build-Operate-Transfer)

sau B.O.O.T. (built-Own-Operate-Transfer).

7. Regimul concesiunilor

Un străin nu poate deveni proprietar al anumitor bunuri (resurse naturale, exploatarea

pădurilor sau a altor active reglementate prin lege sau aflate în proprietatea statului,

precum și a altor bogății de interes pentru Croaţia).

Decizia de acordare a unei concesiuni este dată de Parlament sau de Guvernul Croației.

Concesiunea poate fi obținută pe baza unei licitații publice sau a unei participări la

licitație și se acordă pe o perioadă de 90 de ani (40 ani pentru terenurile agricole).

http://www.dzs.hr/

http://www.porez.hr/

http://www.mirovinsko.hr/

http://www.hzzo-net.hr/


19

8. Zonele Libere

Reglementările privind Zonele Libere sunt în conformitate cu standardele internaționale,

acordând următoarele beneficii: pot fi folosite atât de autohtoni cât și de străini, în

condiții egale; în zonele libere pot fi efectuate orice operațiuni de comerț exterior,

limitările privind regimul de comerț exterior nu se aplică în acest caz; bunurilor aflate în

zonele libere nu se aplică taxe vamale sau alte taxe.

În Croaţia funcționează 14 zone libere, coordonate de Ministerul Economiei,

Antreprenoriatului și Meseriilor.

9. Angajarea de personal străin

Străinii pot fi angajați în Croaţia numai dacă dețin un permis de muncă și dacă

îndeplinesc condițiile generale de angajare:

- au obținut permisul de reședință permanentă;

-intenționează sau pot dovedi ca vor fi angajați în activități specifice (ex. investiții

străine);

-vor defășura activități menționate în contractul de transfer de tehnologie sau în

contractul de cooperare în producție pe termen lung.

Angajatorul autohton care angajează un străin trebuie să solicite permisul de muncă

pentru angajatul străin căruia ia fost acordat dreptul de ședere pe o perioadă îndelungată

în Croaţia. De regulă, permisul de muncă este dat pentru o perioadă limitată de timp,

fiind emis de Oficiul Forțelor de Muncă.

Instituții cu atribuții în domeniul relațiilor economice internaționale

Guvernamentale:

- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Meseriilor (www.mingo.hr)

- Ministerul Afacerilor Externe și Europene - Departamentul pentru

Relaţii Economice Internaţionale (www.mvep.hr)

- Administrația Vamală (www.carina.hr)

Neguvernamentale:

- Camera de Economie a Croaţiei (www.hgk.hr)

- Camerele Economice Judeţene (în număr de 20, datele lor de contact

sunt disponibile pe site-ul Camerei Economice a Croaţiei)

- Camera de Comerţ a Micilor Producători și Mesteșugarilor

(www.hok.hr)

- Asociația Angajatorilor Croați (www.hup.hr)

http://www.mingo.hr/

http://www.mvep.hr/

http://www.carina.hr/

http://www.hgk.hr/

http://www.hok.hr/


20

- Centrul pieței interne UE (www.cut.hr)

- Ghidul investitorilor (www.investcroatia.hr)

- Kompass Croaţia (http//hr.kompass.com)

- Asociația Exportatorilor Croați (http://www.hrvatski-izvoznici.hr)

- Agenția pentru Investiții și Competitivitate (http://www.aik-

invest.hr)

V. INFORMAȚII UTILE:

1. Principalele manifestări expoziționale de interes pentru România,

organizate în Croaţia în anul 2018:

Târgurile și expozițiile sunt în continuare populare în Croația. Centrul expozițional

Zagreb (www.zv.hr) organizează anual diverse expoziții focusate pe sectoare precum

mobilier, construcții, vinuri, procesarea alimentelor, echipamente medicale,

farmaceutice, industrie auto, textile, etc.

Printre acestea se numără (în Zagreb):

21-25 februarie 2018 – Zagreb Boat Show (show internațional de vapoare)

21-25 februarie 2018 – Hotel&Gastroteh (târg internațional de echipamente în

domeniul hotelier, restaurante și catering)

23-25 februarie 2018 – Zagreb Olive Festival

9-11 martie 2018 – Beauty and fitness days (târg internațional de produse

cosmetice, accesorii și echipamente pentru saloane de frumusețe și fitness)

10-15 aprilie 2018 – Zagreb Auto Show (târg internațional de autoturisme,

motociclete și industrie auto)

24-27 aprilie 2018 – BIAM (târg internațional de echipamente și unelte)

24-27 aprilie 2018 – Building (târg internațional de construcții)

24-27 aprilie 2018 – Welding (târg internațional de sudare și materiale

anticorozive)

25-27 aprilie 2018 – Târgul internațional de artizanat

17-19 mai 2018 – Dentex (târg internațional de medicină dentară)

17-19 mai 2018 – Right Age (târg dedicat generației mature)

04-07 octombrie 2018 – Sport fest Zagreb (expoziție de sport)

10-14 octombrie 2018 – Ambienta (târg internațional de mobilier și decorație

interioară; târg international de tehnologii de prelucrare a lemnului)

http://www.hrvatski-izvoznici.hr/


21

18-21 octombrie 2018 – Organica (târg de alimente sănătoase)

18-21 octombrie 2018 – Apitera (târg de apicultură)

18-21 octombrie 2018 – Hunting and Fishing Days (târg de vânătoare și pescuit –

echipamente de vânătoare și pescuit, expozițiile asociațiilor județene de vânătoare și

oferte ale agențiilor de turism)

19-21 octombrie 2018 – Mystic-Alterna (târg internațional dedicat stilului de viață

sănătos și științelor alternative)

13-18 noiembrie 2018 – Interliber (târg internațional de cărți și materiale

didactice)

14-17 noiembrie 2018 – Inova (show internațional de invenții - ediția 43)

21-25 noiembrie 2018 – Infogamer (târg de jocuri video și echipamente aferente)

4-5 decembrie 2018 – International Travel Week Zagreb (târg turistic)

Manifestări expoziţionale cu caracter internaţional au loc şi în oraşele croate din

provincie, la Osijek, Virovitica, Split, Rijeka, Vukovar, Zadar, etc. Datele de contact pot

fi solicitate la Camera de Economie a Croației, Centrul de Târguri din Zagreb, Ambasada

României în Republica Croația - Biroul de Promovare Comercial – Economică Zagreb.

2. Mediatizarea propunerilor de afaceri și a ofertelor de export

Conform practicii locale, diseminarea ofertelor economice, în general, se face prin

Camera de Economie a Croației, pe baza unui chestionar de oportunități de afaceri

„Business Opportunities Exchange”. Informațiile respective sunt puse la dispoziția

importatorilor și pot fi preluate de firmele interesate de pe pagina web a Camerei de

Economie.

3. Oportunități de afaceri

La export: combustibili şi derivaţi din petrol; produse metalurgice (tablă groasă navală,

tablă și bandă laminată la cald, oțel beton, sârmă, profile construcții etc.); materiale de

construcții; aluminiu lingouri și produse din aluminiu; animale vii și carne de bovine și

ovine, proaspătă și refrigerată; fructe proaspete și uscate; vinuri; tractoare şi masini

agricole; autoturisme; produse minerale; mobilier şi articole din lemn, servicii IT, etc.

La import: uleiuri minerale; produse ale industriei electrotehnice inclusiv electro-

casnice; baterii auto; sticlărie de laborator; medicamente; furnir pentru mobilier; supe

concentrate și aditivi alimentari; componente din materiale plastice; servicii turistice,

etc.


22

4. Legături de transport între România-Croaţia

Începând cu luna mai 2017, s-a deschis linia aeriană directă între București și Zagreb, pe

perioada sezonului estival. În afara sezonului estival, legăturile aeriene cele mai

favorabile București - Zagreb sunt prin Belgrad și Viena.

Pe calea ferată nu există o legatură directă București - Zagreb. Cea mai rapidă legatură

pe cale ferată este prin Belgrad şi durează cca. 24 de ore.

Transportul rutier pe distanţa Bucureşti-Zagreb este cel mai scurt prin Craiova – Belgrad

(1.013 km, 12 ore). Ruta București-Budapesta-Zagreb este mai lunga (1.200 km) dar fiind

575 km de autostradă de la Debrecen (Ungaria) până la Zagreb, timpul de parcurgere este

tot de 12 ore. Taxa de autostradă pe ruta Belgrad-Zagreb este de aproximativ 20 de Euro,

în funcție de cursul valutar. Taxa de autostradă pe ruta Budapesta-Zagreb este de

aproximativ 16 Euro, în funcție de cursul valutar.

5. Programul de lucru

-Instituțiile publice: 8:30-16:30 (luni-vineri)

-Băncile: 8:00-19:00 (luni-vineri)

7:00-12:00 (sâmbătă)

-Magazinele alimentare: 7:00-20:00 (luni-vineri)

7:00-15:00 (sâmbătă)*

-Magazinele nealimentare: 8:00-20:00 (luni-vineri)

8:00-15:00 (sâmbătă)*

* Marile centre comerciale sunt deschise şi duminică.

Cărțile de credit acceptate în Croaţia sunt Mastercard, Visa, American Express, și Diner

Club.

6. Coordonatele principalelor instituții cu activitate în plan economic

Camera de Economie a Croaţiei

Rooseveltov trg 2, 10000 Zagreb

Tel. 00385-1-4561555

Fax. 00385-1-4828380

e-mail: [email protected]

www.hgk.hr

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Meseriilor

Ul. Grada Vukovara 78, 10000 Zagreb

Tel.00385-1-6106111

Fax.00385-1-6109111

mailto:[email protected]

http://www.hgk.hr/


23

www.mingo.hr

Ministerul Agriculturii

Ul. Grada Vukovara 78, 10000 Zagreb

Tel. 00385-1-6106111

Fax. 00385-1-6109201

www.mps.hr

Ministerul Dezvoltării Regionale si Fondurilor UE

Miramarska 22, 10 000 Zagreb

Tel: +385 1 6400 600

https://razvoj.gov.hr

Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor şi Infrastructurii

Prisavlje 14, 10 000 Zagreb

Tel: 00385-1- 6169 111

Faks: 00385-1- 3784 550

www.mppi.hr

Ministerul Turismului

Prisavlje 14, 10000 Zagreb

Tel: 00385-1-6169 111

Faks: 00385-1-6169 181

www.mint.hr

Ambasada României în Republica Croaţia

Mlinarska 43, 10000 Zagreb

Biroul de Promovare Comercial – Economică Zagreb

Tel.: 00385 - 1 – 4677 193

Fax: 00385 - 1 – 4677 854

E-mail: [email protected]

7. Lista băncilor din Croația (în ordine alfabetică):

1. Addiko Bank d.d.

2. BKS Bank AG

3. Banka Kovanica d.d.

4. Centar Banka d.d.

5. Croatia Banka d.d.

6. Erste&Steiermärkische Bank

7. HPB – Stambena štedionica d.d.

http://www.mingo.hr/

http://www.mps.hr/

http://www.mppi.hr/

http://www.mint.hr/

mailto:[email protected]


24

8. Hrvatska Narodna Banka

9. Hrvatska Poštanska Banka (HPB)

10. Imex Banka d.d.

11. Istarska kreditna banka Umag d.d.

12. J&T banka d.d.

13. Jadranska banka d.d.

14. Karlovačka banka d.d.

15. KentBank d.d.

16. Kreditna banka Zagreb d.d.

17. OTP BANK

18. PBZ stambena štedionica d.d.

19. Partner banka d.d.

20. Podravska banka d.d.

21. Primorska banka d.d.

22. Provredna banka (Intesa)

23. Prva stambena štedionica d.d.

24. Raiffeisen stambena štedionica d.d.

25. Raiffeisenbank

26. Samoborska banka d.d.

27. Sberbank

28. Slatinska banka d.d.

29. Splitska banka d.d.

30. Tesla štedna banka d.d.

31. Veneto banka d.d.

32. Wüstenrot stambena štedionica d.d.

33. Zagrebacka Banka (UniCredit)

Data ultimei actualizări: 15.01.2018

Date post:	01-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

2018 CUPRINS - imm.gov.ro›ia...fag și de stejar) și un litoral de cca. 5.700 km (împreună cu...

Documents