upload.wikimedia.org · 2018-01-11 · PREFATA Dupe noug ani dela publicarea in volum a romanului...

DUILIU ZAMFIRESCU

-- F\. o M A N --

BUCUREŞTI

'll'OVR.1 FU «CnOlI"lCA. TliOJ!.\ R.ISI1.ESCl'

1907

' ..

PREFATA

Dupe noug ani dela publicarea in volum aromanului Viaca la card, apare, iarAsi in vo-lum, urmafea sa, Tdnase Scatiu. Aceasta lungecurgere de vreme ar trebui sa zdruncine cre-dinta mea in puterea . de via a literaturiinoastre, in cetitorii roman si inmultirea lor,in desfasurarea spre mai bine a intregei noastreactivitAti nationals, asa cum o vedeam in spre-fata romanului Viata la Lard. Fiindcrt !ma nuimi este iertat a mAsura mersul lumei cu succe-sele mete personale, trebue sa cred cg deo-camdatK publiculul roman nu-i plat romanelemele, sau ca n'are tine sa se ocupa de pu-blicarea §i imprAstierea lor. Sper Ins ca vaveni o vreme in care Romano vor intelegecu cats sinceritate, cu ctitti dragoste i innal-tare sufleteascg a fost scrisrt Istoria Cowl-negenilor, Lydda §i celelalte lucrgri ale ma-turittitii; vor intelege cat e de grad sa plas,-muesli fiinte vii, simple si adevIrate, tend

II

traesti departe de ele ; vor intelege in fine,nazuinta cgtre creatiuni fundamental roma-liesti, care Ina sit imprumute din aspeciaeternitagi, adevaratul sufletesc simplicitateaclasica,.

Dar, oricare ar fi judecata viitorului asuprauntil singur om, el, viitorul, se prezinta in-tr'o scars de crestere ce nu se _poate tagadui.

In anal jubiliar al domniei Ytegelui Carol,s'a intamplat jubileul caracteristic al revisteiConvorbirz literare. A trai 40 de ani, spre apublica literaturg, este o virtute2 chiar pentrutgri cu total civilizate ; pentru not este o glorie,o dovada covarsitoare energie. Convorbirileliterare au trecut din mane in mans, dar n'aucazut; iar astazi, sub directiunea unui om detalent, vor merge mai departe.

0 alta, intamplare fericita caracteristicgeste injghobarea unei societati de editurg ca«Minerva) sau ca Biblioteca pentru tati, canpublicg, in exemplars eftine, literature ro-maneasca. Poate ca alegerile for nu sunt tot-deauna bane, iar gustul artei grafice lass cate-°data de dorit. On toate astea, ele raspundunei adevarate nevoi a vietei noastre intelec-tuale : trebuinta de a ceti.

0 a treia imprejurare, doveditoare de pro-gres, ar fi tocmai inmultirea peste masura arevistelor ziarelor literare, unele bane, al-tele mediocre, altele rele, reviste si ziareuneori indiscrete, ce se varg in sufletal °meld,au o lipsg de cuviinta ce atinge animalitatea.

Toate acestea pornesc din aceeasi energievirulent,, din aceeasi tinerete salbatecg, ce

gi

de

gi

gi

III

umple arKturile de holde, viile de struguri,gardurile de nebuna vegetatie a pAdurilor.Romfinii sant risipitori si fanfaroni; mai totisunt bogati; cei ce nu sunt bogati isi inclu-puesc ca sunt; nimeni nu se insoark" definitivinimeni nu urgste sau nu iubeste cu putere ;granii invfirtesc carul cu patru boi prin carte,si cer plinatint; targovetii nu stiu a iscitleasa,dar cer drepturi ; femeile nu stiu se coast,dar stiu ss stenografieze; un an, guvernul egata sit dea faliment, iar anal al doilea areexcedente extravagante. 0 invitlrah'seallE, siun zgomot, o lips de randuiala, par'ch lumeanoastrX ar trsi pururea tntr'iin hipodrom ro-man, astepthnd se incununeze pe Neron.

cu toate astea, dacil un sens de orien-tare se desfg,surN, sus, in lumea chiematA ssguverneze Cara si poporul acesta, toate relelese amAduesc dela sine, pentru acelasi cuviintpentru care merge innainte tot ce este organic:conditionarea prielnicK a mediului.

Ceeace conditioneazil existenta orcrtrei lite-raturi, este frumosul. Acesta este medial eiprielnic. A spera vreodata ca alte cauze potsrt inraureascii durabil literatura si artele,este o eroare grosolanii. Laude, subventii,critici interesate, nimic nu poate salva o epocg,antiesteticK sau pe un om lipsit de talent.

Asa dar, revistele ce tilesc sunt bane, princhiar aceea ca stint.

Frumosul in arta este iluzionarea realitatii.Orce colt de nature, orce scene din viatatraits, orce sentiment, dace este trecut dinrealitate in sight si de acolo redat in reali-

IV

tate, devine arty. Pare un lucru, foarte simplu.Totusi, numai oamenii de talent au putereade a reintegra in fenomenalitate ceeace setranspusese in reprezentatiune. Obstea se emo-tioneazn, in mod pasiv, primeste in sufletoeeace vine din atarrt; dar numai are mijlocde a sensibiliza din nou emotiunea. Cei ce nuan talent Si totusi incearcn a iluziona reali-tatea, aceia fac monstri, oameni de lemn, sim-tiri fa' aceia tree. 0 amabiln zeflemeainvnlue Inca totul, In aceastn, tarn tAnn,rn, ciierthtoare.

Dullin Zameresca.

lse,--si

TANASE SCATIU 9ROMAN

I

Pe drumul desfundat de ploi, innainta tra-sura cu greu. CAmpul era tot una de apa.Se lasa noaptea, si frigul incepea sd amor-teasea crestele bulgarilor de noroiti, iar bahtile prindeau o pojghita subtire de gbiata,

ceea ce facea drumul 0 mai anevoios.Caii, asudati, mergeau prin 0eau, sunanddin telencele for monotone: erau patru inna-inta0, toti tineri, deprinsi cu vremea rea0 cu noroaele, fiind-ca erau nascuti in her-ghelie, la tail. Vazusera ei multe, de cAnd

.1) Acosta este al 2-lea volum din istoria Comilneg-tenilor, ce se public5 in edilie popular5, ca nrmare lafirzfa la far&

--=-_--

tag

4 DLTILTU ZAMFIRESCU

erau la grajd : pripoare, zapezi, ape mari,§i mai cu sea ma tapoiu1 lui Stoica vizitiul ;

ca greutatile de acum nu i ar fi opritdin mers, daca nu-i opreau haturile.

In adevar, Stoica, beat mort, ca sa-si tinscumpana pe capra, se rezema in haturi.Atunci trasura se oprea.

La lie care popas, se auzea stapanul in-jurand :

Ma, betivule, ma, nu te-ai mai tre-zit ! ?... Ma !

i la fie-care «mai), rasund ate un ghiontIn spinarea vizitiului, dar fara nici un eds..tig pe din afara cojocul gros, pe dinauntrurachiul tare, it puneau mai presus de pum-nii «boeruluin.

In cele din urma, Tanase Scatiu pierdurabdarea Chid se mai oprira *caii Inca °datalanga crasma din drum, el esi de sub cosultrasarii. Scaparau injuraturile de maniosce era.

Da te jos, boule, dii-te jos. Trebue sama urc eu pe capra, ca de aia am vizitiu...

Stoica se foia sa se dea jos, bolborosindprintre dinti :

D'apoi sa -mi dai sambria, ea eu madue...

Bata-te Dumnezeu, nevoiasule, ca dedoudzeci de ani te duci *i tot nu mai pled,Macar de te-ai duce dracului !...

as:.

TANASE SCATIV g

Par'ca's eu de villa, dacA's caii sta.-tuti de drum...

In acelasi timp voi sl salt in noroiu.Staparti-sau II apuca de ceafa :

- Ce faci, mA !... Vrei sA sari in noroius'apoi sa te urci in trAsura, ca un pore ?

Poi ce sa Lc ?SA te is dracu, asta sA faci. Nu poti

sA te cobori Je pe caprd in trasura ?Stoica se uita cam nrat la ptiporul ce se

Intindea din varful caprei. Se simtia in cehal era si nu-i venia deloc la lndemana sAIncerce. Pe cand el se lupth sA intre subcos, caii miscarA trasura. Valatuc, Stoicase rostogoli in noroiu.

Na !... avu el vreme sa rosteascA.Furia lui Scatiu nu mai cunoscu 'mar-

gini. Gracile, dumnezeii si toti sfintii pi-rinti II trecurA prin gurA. ca la un surugiu.Fara a mai sta mult la ganduri, dete biciucailor si plea, lasandu si vizitiul in noroiu.

Cand ajunse in oral, se inopta deabinele.Casele lui erau asezate in mijlocul unei

curti mari. Le cumparase, ca pe tot cecumpAra, de ocazie, de la un boer scapa-tat, Costache Merisescu, si le schimbase, lemeremetisise, astfel ca erau acum cele maifrumoase din targ.

De indata co se auzirA clopotole cailor,

6 DUILIU ZAMFIRESCU

slugile eqirt toate, ca de obiceiu, intru in-tampinarea boerului.

Cand 11 vazura singur, fAre vizitiu, cufata innoratt, nu indrAznirt st zica nicipis, ci se apucart sit dishame caii in tacuresi sit is lucrurile din trasura.

El, cu o subs pant in pAmant, peste careera ineins cu cureaua de la revolver, urctscArile, intrit in salt, unde 11 astepta fetitacu bona, pe. care se facu el nici nu levede, apoi trecu in sera, unde rasturnavre o clout glastre cu flori, dupa aceia insofragerie, apoi iar innapoi, pant ce dete cuochii de nevastt-sa :

Da ce, nu-i nimeni in ea: asta ?Tincuta se grAbise st-i last innainte, dar

nu ajunsese la timp.Ba cum O. nu fie. Uite, suntem toti,

in par. Da ce ti s'a intamplatfa nu mt mai discoase. Unde-i Cos-

tea ?Feciorul se tinuse dupa el de la scant.

Da ce astepti, mai ()tete ? Te-ai floutsi to boer, ha ? Numai boeri in casa asta.Toati lumea i boer, numai eu am rtmasmojic. Mojicu sa care, et de aia i Mout el.Cum o sit te dau afart, pactto3ule

Feciorul sta Innaintea lui smirna.Trage de ici, boule, ce te uiti la

mine pa'fita nu m'ai mai vazut.

TANASE SCAM

costea it desfAcu do catarama revolve-rului, 11 ajuta s,t si scoatA suba si du/3A aceeafl intrebA ;

Poftiti dulceatA ?Adurai pantofii fntaiu, prostule : tot

nu to -ai mai InvAtat cu slujba. ?Nevasta sa se apropiA de el binisor :

TAnase, treci la tine, cA ti-am pregAtittot ce-ti trebue, nu to dtscalta

-- Ia slabeste-ma dunineata cu fnvAtAtu-rile.pe

SA inveti pe cine ai mai invAtat, numine.

Feciorul astepta.Adu-mi baete pantofii.

Tincuta se uita la dansul, de sus in jos,fAra sa zica nimic ; apoi lua fata de mana sivoi sA treaca Intr'alta odae. El chew fataInnapoi :

Zoitico, sa stai aicLFata nu prea vrea. MamA-sa o rugs bi-

nisor sA rAmAe. Ea rAmase, dar fAra voe.Nu vrei sa stai cu tata ? lncercA el

sa zica, cu glas blajin.Nu, rAspanse fata, Bata sA plangA.Atunci hai, raarsi !

Fetita se rntoarse spre usA, en mAna lagurA, nelndraznind sa iasa, dar In acelasitimp nevoind sa rAmAnA.

Marsi SA nu to mai vAd in ochiimei, urAto !

7

8 DUILIU ZAPOIREsCU

Fata izbucni in plans. Mama-sa, care oastepta la usa, o lua in braze si trecuradincolo. B ma disparuse d ja.

Neam al dracului ! zise Scatiu.Dar lacramile fetei parura ca racoresc

aerul, ca o ploaie binefacatoare. Tanase semai lumina la chip, intreba pe fecior dad.a venit cineva in lipsa lui, apei, sub en-vant ca acolo nu era destul loc, ca sa nupara ca asculta de vorba nevestei, se dusela el In odae sa se schimbe. In acelasitimp, Tincuta, mangaind fata, isi revarsatrebuinta de a imbratisa pe cineva, de aauzi o vorba buns, ea, care avea atata ne-voe de mangaiere.

Steteau, amandoua, una Una alta, devre- un ceas, cand intra Scatiu.

Ma rog, mancam astazi 9Tineuta urma a spune fetes o istorioa-

ra. Se intrerupse un moment si-i zise :Suna, to rog.

Apoi continua mai departe vorba cu fata.El sta rezemat de sobs, cautand un mij-

loc de a se amesteca in vorba. Isi rasucio .tigara si zise fetei sa-i dea chibriturile.Fetita ii duse chibritelnita si veni repedela loc.

---N Bree !... zise el lung.Tincuta se uita la dansul, ca cineva care

lntelege ce i se cere, dar sta la indoiall

TANASE SCAT1U 9

dacA trebue sa dea sau nu. In cele dinurmA se hotara sa 1 in trebe.

Da ce ti s'a intamplat ?Ce sa mi se intample : is vizitiul eel

procopsit de la d vo strA.De la not !... Te and ca -1 ai de vre o

20 de ani.II am. Dar cine mi l'a colAcit : tatAl

dumitale.Se intelege : tot tatAl meu e de villa...

Ei se sculd sa iasd, vrand sa inlAture onoun furtund ce se pregAtia, cand tocmaiintra feciorul si i pofti la masa.

Era in p Atul Crdeiunului s din Intamplare se potrivise sa fie tocmai IrtWo Mier-curi. Aburul dela supd se ridka pans inlumina lAmpii, umpland camera de mirosde bucate. Fiecare se asezA la 1Qcul salt,madama, fetita, Tincuta, TAnase In capulmesei si la un colt d. Nae, care acumadevenise ingrijitorul Ciulniteilor. Numai unloe raman ea gol.

Ai chemat pe cucoana-mare ? intrebaTincuta pe fecior.

Am chemat o, cuconita.Tanase dete dused pe gat o sticlutA pan-

tecoasA de tuicA, din care ar fi Mut treiinsi, si dupd aceea o puse pe masA cu sgo-mot, pocnind din limba. Apoi lua Cu dege-

10 DUILLU ZAbiFIRESCU

tele dota masline, pe care le arunal inuna dui:4 alta.

..Da nu vine, mama, Costeo ?Vine, boerule. Chiar acusica am pot

tit-o.TAnase se scula dela masa si vru sa iasA,

dar tocmai atunci intrA coana Profira.Haide batrano, haide, ca cei tineri nu

asteapta.Groasa, buhavA, murdara, Coana Profira

se misca din greu, cu un testemel innodatsub barbs, cu buzele tremurand, cu ochiisurf de WI-huge. Ea veni meet l.i loc sicazu pe scaun ca o motnae.

M'att hi asteptat maicA... DacA nu m'achiemat nimeni.

Feciorul nu indrAsni sl zicA nimic,ci numai dete din cap cu bitelesuri.

Scena aceasta se repeth in toate serile,amArand sufletul Tincutei, pri aceea ca TA-nase se scula de ate doua si trei on cas'o aduca la masa. Mid se scula Tincutas'o chieme, era si mai rau, fiindca bArbatulsau devenia ironic, asa cum stia el :

Nu vl deranj Iris fi va sA nu vapiarA pofta de nIncare.

C,and toti furs la mass, Tanase Fe tr;ttiprin talerele tutulor, sA vada tine mAnancAde post si cine de dulce. Dupa aceea sor-

Burt,

rog...

TANASE SCATIU 11

bocci de cAteva on din supa lui de lintesi apoi intinse talerul feciorului.

Na, ma !... sa spui bucataresei el osa i-o torn pe gat. Asta ciorbA de linte e ?

Si, Intorcandu-se eatre batrana :Dumneata ce mAnanci mama ?

Baba nu Intelegea si se uita cu ochi stu-pizi la toti.

Ce mAnamei? Ai cc manca? IntrebA,el mai tare.

Ea isi clatinA umerii si sbarci gura cade fa's.

Cum Doamne iarta -ma sA, n'am !... CAdoar toate sunt din belsug.

Si de post si de dulce, ca la otel, ziseel. CA de aia nu mai ploul la vreme.

Tincuta tusia din and in sand, o tuseseacA. utlta. La fiecare observatie a bar-batA-sau, isi pleca ochii In farfurie : seLinea cat putea sa nu raspunda, ca O.nu provoace scene, de fata cu lumea, si maicu seams cu slugile. Dar toate erau Inzadar.

BAete, da-mi niste oloiu de in, sa potmftnea mazarea asta batutA, ca-i facuta deo sAptAmana...

Tanase, nu mai manta oloiu de in,cA iar to bolnAvesti, zise Tincuta.

El se uita tints la ansa, cu 0 privire,

12 ntrruu ZAMITIXBSCU

Tea, Bata parica sai sara in cap. Ea a-doga linistita :

De geaba te uiti la mine asa : mazX-re 1 e facut5 de astazi Inteadins pentrudumn,:ata.

Eu nu sunt pagan, sa mananc carne mier-curea in post. Asa am fost erescut de eandsunt. si mi-a mers bine. N'o sa ma invetidumneata ce sa fac.

Nu te invat nimica, to rog numai sanu mananci lucruri care-ti fac rau.

Adu-mi oloiu, baete.Nu mai zise nimeni nimica. Se auzeau,

fureulitile In farturii, glasul fetitei carevorbea incet ell bona in nemteste, tuseaTincutei si lingura lui Tanase care bateamazarea.

La al doilea fel de bucate, Tinase bagade seamy ca si cocoana Profira manca dedulce.

Da ce faci batrano, striga el zambind.Baba scapa furculita din mans, speriata.

A, bats -te potca, mai mare spaimaimi fu...

Mananci carne, ha ?Poi de, maieulita, adaoga ea, miorlain-

du se din nou, ce sa fac, daca asa vrea Tincuta...

De ce nu Iasi lumea in pace, omule,zise Tineuta. Ap este, am runt o sa ma-Minos same, itindeit mi-a ais *deatortd.

TANASE SCATIU 13

Lucrul pdru ca face pldcere lui TAnase.Baba era, ca si mai hinainte, rea, betivd,nevoiase, dar Ended tot ao mania are o-mul), ii implinia toate poftele, si orica a-tentiune cdtre dansa era bine rrimitd. Tin-cuta suferise mult din pricing bdtranei, maiales in prirnii ani du pd casAtorie, dar, delaun card de vreme, fe facuse mild de eafiindca era tot bolnavd.

Cu aceastA lumina adusa in convorbirede imprejurari, fru nti le se mai des3retird. TAnase istorisi In tine ce i se intamplase pedrum, cum lasase pe vizitiu in noroiu, cenenoro,Are mai sunt si slugile astea pe ca-pul stdpanilor, si ast-fel, fArd sa bage deseams, o dete si el prin carne. Nimeni nuzise nimic, fiind toti deprinsi cu firea luisucitd. Tot ce spusese pang atunci era numai la adresa Tincutei, si cu religia si cueconomia. Sgircit si fanfaron in acelastimp, ii plAcea sd van casa bine tinutd, casd se stie ca era bogat, ear pe da zit& parte'11 durea inima de banii risp ti.

Dupd ce-si bail sticla intreaga de vin sise Incdlzi bine, incepu sd povesteascd din.ale politicei.

Fus.se deja deputat In cloud legislaturi,cu guvernul cdzut, si acum era ales pentrua treia mil, cu noul guvern De a pururiin majoritate,vurbia*cie Ministri par'ca ar

14 DUILIU ZAMFIRESCU

fi fost eel mai de aproape prieten al for ;tutuia pe toata lumea in convorbirea lui ima-ginary cu oamenii dela putere; istorisia cum aindemnat pe «fleacul, Ala de general sA muteregimentul I-iu dela Slobozia, si fleacul 1 -asatisfacut ; intrebuinta cuvinte pe care nube putea rosti ; incurca «budgetul tArii» cu«politica vamalg» si emilionele dela forti-ficatii» si «socialism de State, bite° fraze-°logic imposibila, din care ,pu se putea in-telege cleat un singur Jucru : el in Cararomaneasca nu mai cra de trAit de andmizerabilii de tarani se ridicau cu pritcn-tii impotriva aboerilor».

In cercul lui de provincie era tiran inpolitick cum era tiran in casA, in ale vietiizilnice. Cand vorbia lui Nae Eftimiu, onvre-unui alt ingrijitor dela mosie, sau vre-unui biet datornic or postulant, nu se uitanici odatA in fata omului, ci tot piezis, sause plimba prin casA cu mftnele in buzu-nar, repetftnd vorba cmA intelegi, de miide on si nespunftnd nimic.

De. ast'ddata era treaba pe greu : in va-canta CrAciunului venea ministrul de Interne In inspectie, si trebuia primit ingazdA la cineva. Toti deputatii si senatoriidistrictului fuseserA unanimi O. lase o ase-menea cinste pe seama lui Scatiu : cu a-cest -chip, fiecare se scApa de rAspundere

TANASE SCATIO 15

si de cheltuiala, si in acelasi timp erau si-guri a Ministru era bine primit.

Scatiu se lasase cam greu la inceput, darin cele din urma intelesese si el ca ani-meni nu era in stare sa-1 primeasca In modconvenabilD. Se tanguia la toata lumea debeleaua ce venia pe cap, iar acum, la masaera randul lui Nae sa-1 asculte.

Astea sunt ispravile d-lor dipotati §isenatori ai nostri. Le-am zis, ma 'ntelegi,sa contribuim fiecare cu partea noastra, sisa-i oprim odai la hotel. Nu, ca nu sepoate la otel. Ei, atunci sa-1 primeasca d-1Alexandriu. Ba nu, ea nu se poate. Ma 'n-telegi ?...

Nae Eftimiu da din cap, zambind.0 sa primiti o decoratie...Taman ! zise Scatiu 'land. Da prost

esti Nae !... Apii eu, daca vream, ma'nte-legi, decoratii cat poftesti pentlu mine...Da eu umblu pentru alegatori, daca-i vorba.

Mai vine cineva cu Ministru? intrebaTincuta; fiindca stii bine ca loc mult nuavem .

Poate sa vie cu flecusorul nostru deMihaiu.

Da ?...Da ce-i domnu Mihaiu ? intreba. Nae.L-am numitarit not la ministerul de


interne, sef Ale cabinet... Un fel de scrii-toras...

Tincuta Incepu a rade :Ca mai vorbesti de geaba, Tanase :

to nici nu to -ai miscat pentru Mihaiu.Da, nu m'am miscat ! Pentru rudele

dumitale nici odata nu ma misc destul ..Rudele mele !... Slava. tie Doamne

ca. n'am nici o ruda, ca altfel mi le-aiscoate pe nas de cate o suta de on pe zi.

Adevarat. Putine ai, da bone.Se 'ntelege. Sper ca pe Nenea Ma-.

teiu nu-1 pui in slujba , pe tata de asemeninu. Astea sunt singurele mele rude ade-'Orate.

-- Da !... Nenea Mateiu al dumitale ecu stea in frunte. N'ai cap domnule, sato misci in casa to de Neni-su Mateiu.Parc'ar fi Poriu Imparat, ma 'ntelegi d-ta.Ia un zevzec, si nimie mai molt, cum suettoti ai dumitale...

Tincuta se uita la el lung. Tot singelei s: suise in obraz de manic. Stele unmoment cu gura intredecchisa, gata sa-ispue ca era un modoran fara pereche, darse stapani si 1.14 astadata. Ii dadusera ta-crAmile, si, incc, isi scoase batista si sesterse la ochi.

TANASE SCATIU 17

II

lute° odae mare, pierdut intr'un jilt hatranesc, sta. Conu Dinu Murgulet, cu pi-cioarele acoperite intr'o subs. Albise detot, se micsorase, li crescuse barba in neregula, fiindca nu se mai putea rade sin-gur si nu suferia sa-1 rada altii. Bolnavde reumatisme, petrecea ceasuri Intregisingur, in nemiseare, cu capul rezemat despatele fotoliului, cu ochii pe jumatate In-ehisi, mistuit de durere, de necazuri si deura.

Dupa ce maritasera pe Tincula, CoanaSofita murise, lasandu4 numai pe el sa sebucure de fericirea fetei. Statuse o bucatade vreme la Ciulnitei. Vara o pet' eceamai toata la Sasa ; dar iarna, sand ne-poata sa se muta la Bucuresti, Innebuniade urat. Cu vremea se bolnavi, si, vrandnevrand, trebui sa vina la gineri-sau.

Scatju pandea de mult ocazia sa punamana pe music.

Dela asezarea lui in oras, Conu Dinunu mai avu zi alba: pe de o parte boala,pe de alta suferintele Tincutei, care inzadar °Mita sa-i ascunda adevarul, 11 do-borasera. Erau aproape doi i . de dudnu vrea sa mai dea ochi cu ,sere -sAu. SiCu toate astea, simtia trebuinta sa-J. batjo-

2

18 DU1LIU ZANFIREECU

coreascb., sa-1 insulte, sd-i spue el e mo-jic si bAdaran, crick ar fi de deputat. Laideea ca Scatiu se Meuse stApan pe mosialui, ii venea sA strive, sA dea cu pusca.Dar nici nu striga, nici nu impusca pe ni-meni, ci Isi rodea zAbalele singer, multu-mindu-se a si vArsa focul cAtre Tincuta.

A venit nebunul?.. Trebue sA fi ve-nit, ca am auzit trantind usile... Ce ti-amai Mout ?.. Iar ti-a zis ceva, iar ne a°carat Spune adevArul, nu to ascundede mine, ca eu vad toate, vad toate, par'caasi fi de fats...

Tincuta se uith la dansul cum se rezemasecu capul de scaun si Inchisese ochii, ca s.cum ar fi volt sA-i dovedeascl ceeace a-firma. Ii era mild si cateodatA ehiar slidde neputinta in care se sbAtea.

Ei si ?.. Ce-am castigat daca ti-oiuspun e ?

BAtranul deschidea ochii mad., se muncia a se scoale. .

I1 impusc !.. it impusc !.. Hotu!.. caremia mancat averea I.. m'a adus in baldAsta... Aoleu, aoleu impusc...

Si iar cadea In fundul fotoliului.Tincuta cAuta sa-1 linisteascA, Incredin-

tandu 1 ca bArbatu-sdu nu-i zisese nimic.El se uith lung la dansa, cu privireablajind, aproape ru2Atoare.

11

TANASE SCATrU 19

Doctorul nu mai vine... m'a pArasitsi el...

Doamne, tata, cum pop sd zici unaca asta... Dootorul a fost si eri ; mainevine jar...

De ce ti-s ochii rosii ?De nimic.Iar ai plans.N'am plans. Poate de fum... Am vrut

s'aprind focul la Zoitica...Privirea lui se fixa din nou pe obrazul

ei palid, lung imielung, ca si cumar fi cautat tirmele Tincutei de altadata,si, plecandu-si capul pe o parte, intinsemainile spre ea, o lipi cu fruntea de uma-rul lui si ii sAruta parul. Pieptul i se um-plea de un nod de durere, ce -1 inneca. Elofta si se tanguia :

Ce-am flout !.. ce-am facut L.. Cuito -am dat, saracuto de tine L. Atat copilam avut, si asta e nenorocit...

Dupa aceea Isi ridich mana sus pe fruntesi urmh:

Ia-ma Doamne !... Strange-ma D-ne!..Chiama-ma la tine, sa nu mai vad!..

Tincuta rAmase un moment cu capul re-zemat de umarul lui, par'ca s'ar fl simtitbine acolo, ca sub o aripa calda. Un mo-ment se lass si ea prada descurajArfi si 0


podidira lacramile. Isi lipi mana lui tata-sau de obraz si tacura amanJoi.

Pe and ei se afla astfel, usa se deschisebeet. Zoitica intreba cu siiala :

Se poate ?. Pot sa intru tats- mare ?..Tincuta 4i sterse repede ochii, iar Conu

Din u se aseza In seaun ca de obieeiu.Fata ramase In mijlo,:u1 odaii, nedomirita,uitandu-se, cand la unul, cand la altul :simtia a se petrece ceva, dar nu lute-legea ce.

'Unde ai fost ? o intreba Tincuta.La Madama...Si ce-ai facut ?Nimic.Cum nimic ? Ai In;Atat lectia pe

maine ?B t nu, ca era acolo si Marita...Ei, si dooa era ?Saraea, plangea ca nu mai vine Stoica..

Tin,uta intelese ea fata era gata sa is-toriseasca patarania vizitiului, si astfelsa infurie din nou pe Conu Dinu impotrivalui barbatu-sau.

Foarte rail face Madama ca sta lavorba cu slugile, si dummata faci si mairau ca aseulti... Stoica e un naravas, siasa i se outline.

Da ce i ? ce s'a intamplat?.,. se grAbisa Intrebe Gonu Dinu.

UNA1111 SCAT11.7 21

Niste prostii... Ia mai bine spune luitata-mare povestea Cotoiului inealtat.

Fata se sui pe bra(ele batranului si in.cepu sa istoriscasea minunile ee citise decurand. Tinuta ii lasa impreuna si esi.

Atata buourie avea Conu Dil u in ier-n le cele lungi, petrecute in silgurat te.Zoija faeea din el co vrea.

AL., tata mire, ca tare esti sharlitastaZi 1..

Da a sunt.sbarlit, piaptana-ma.'Vrei? .. Zau asa... Eu am invatat in

parul lui Mutili.Cine-i Mutili ?Asa, ea par'ea matale nu stii...Nu, zau,.. Uite pieptenii eolo.

Fata se dete jos sa is pieptenii.iaapusa mea este Mutili.Taei Irate! Si o s-nulgi bine 4..

Zoitica se uita la el, iniignata.0 pieptan, nu o smulg Am invatat

sa-i fac paru in bartie,stiu sa i fag conciu,ca 14 cucoane; stiu sa-i cos rochii...

Da?...0 gramada de lucruri...Atunci foarte bine. Vino colea si

piaptana-ma.Fata se sui din nou pe genunchile lui,

Daed vrei fa mi si mie paru 'n hartie.A 1... tata mare L. matale esti domn.


doar nu esti cucoana Stai mai bine sa-tialeg cararea. SA nu te

Nu ma misc.Ea incepu sa daraceasca prin parul lui

Conu Dinu, parc'ar fi tras dintr'un caer.Vezi tata-mare!.. ai zi& ca nu te

m4ci.Bine fetita, da ma cam doatEi !.. Cum se poate ? ca eu dau in-

cet... Wear de ar da Madama asa in capla mine !

Conu Dinu radea pe indesatele, cu parultras Re ochi, aproape lnabusit de greutateacorpului fetei, care acurn se ridicasepicioare, ca sa-i potriveasca si mai bineclit area

Da ce s'a intamplat, fetito, cu Stoica?..Zoitica se lasa pe gennnchii batranului.

Era gata sa-i spuna ce se intamplase vi-zitiului, cand, deodata. cu priceperea pre-coce a copiilor crescuti intre parinti cenu se inteleg, fata schimba vorba.

Ai matreata, tats mareAm. Da par'ca to nu ai I..N'am, zau. la uite te.

Si Zoitica se pleca en capul sub nasullui Conu Dinu, care se facu ca-i resfiraparul. Batranul insa se gandea cum sa des-coase pe fata, ca sa afle adevarul. El sim-tia fondul de imernlitate cc se ascundea in

Yn

!

--

..

TANASE SCATIU 21

fapta lui, dar, cu cruzimea batranilor bol-navi, voia sa'si ajunga la scop.

Zoitico, is cauta -cold pe fereastra,sub hartii.

Fata se dete jos de pc bratele lui si seduse sa caute p.: fereastra.

Aicea, tats -mare ?Da. Ai gasit o cutie ?Da, am gasit o cutie de rahat.Ad'o incoace.

Zoitica o accuse. Conu Dinu o deschisecu greutate, facand sa isbucneasca o pul-bere find de zahar si un miros placut devanilie. Dupa aceea scoase o bucata derahat si o rupse in doua, intinzand aluatulca o beltea legata.

- Casa gura.Zoitica °Asa o gura cat o sura. Ochii

ei se aprinsera de pofta lucrului dulce.Conu Dinu se opri.

Imi spui ce s'a intamplat lui Stoica ?Fetita se uita o clipa in ochii batranu-

lui, apoi Inchise gura incet, muia capulin pamant si se inrosi. Dar bucatica derahat, ce atarna in aer, birui instinctulmoral al fetei. Ea ridica din nou ochii ca-tre batran si zise incet:

Iii spuiu.Insa, in clipa aceasta, Conu Dinu re-isi

24 bin= &AMPIRISCO

veni In fire. El lass rahatul in gura fetei,o sdrutd pe par si ii zise sa boa apa dinpaharul de pe masd.

Sterge-te la eurA frumos, sa nu tevada maica -ta, si du-te de te joaca. Mi-ispune ilta-data ce s'a in amplat cu Stoica.La batut tats -tau

Fata se sterse binisor la gura, si, feri-cita ca nu mai era silita sa primeascaschimbul rusinos de dulciuri si de destai-nuiri, inchise din ochi cu taind si dete dincap :

Nu la batut... La lasat in noroi, lao carciumd. Era beat mort, si se rezeniade hAturi, cand innainte cand innapoi, candinnainte cand innapoi.

$i, masimutarind astfel pe Stoica beat,cum se legana pe caprd, se duse sa sejoace.

In urma ei, Conu Dinu se adanci dinnou in ganduri. Stoica era cam betiv, darlui ii rdsdrea in minte cum fusese cu 20de ani innainte: 8acau voinic supus la vor,ba stapAnului, harnic la treabA I se Welkca -1 vede, pe el si pe vat ful Tafta, aler-gand de coin pans coin, in rtea de laCiulnitei, gata sa sard la eel mai mic .or-din at lui, at lui, at lui Conu Dinu, ade-varatul si singurul proprietar al moiei. Culipsa insemnatate cu care se infatis,eaza

......,

..

c'

do

TINA= SCAITIF

presentul pentru batrani, lui Dinu Murgu-let toate actele din urma ale vielii i separeau vremelnice si neserioase : maritisulTincutei, importanta ce o luase Tanase inlumJ, venirea sa la oral. prefacerea carac-terului fi.e -sei, trecerea mosiei in stapani-rea lui Scatiu, toate acestea it nelinisteausi-1 suparau. Mai cu soma mosia. Era cuputinta sa I EL Inselat toata lumea, tend cutaeerea foil de zestre ? El daduse Tincuteio parte din venit, pastrandu si pentru el,in mod expres si solemn, proprietatea siadministrarea mosiei.

Si, ca sa se incredinteze odata mai multca asa graiau aetele, voi sa reciteasca co-pia contractului dotal, ce era sub pernade la eapataiu, cu alte hartii veal. Detesa se scoal si puse un picior in pamant,fare sa se gandeasca ca iarna pPeivareleit erau umflate si nu se putea misca. Du-rerea It tintui pe fotoliu. Atunci uita deodata hartiele aduse aminte de boala.Nimeni nu se Ingrijia de el. Trase unscaun de paie ce era alaturi, isi intinsepiciorul eel bolnav pe el si, cu mare grim-tate, isi scoase pantoful. Dapa aceea in-cera sa-si scoata ciorapul,lucru aproapecu neputinta pentru daasul. Gemand, bles-temand, intinse mana pe o masula, lua opers4he 614 foarfooi tail pe dea-'ntre-

7a;

si-1

26 DUILIU ZAMPIRESCU

gul. Apoi aseza o lumanare pe scaun siincepu sa se piple. Carnea, alba si moale,parea dospita. El apasa cu degetul pestetot, ca sä gaseasca locul unde-1 durea. Darnu 1 durea nicairea, Atunci de ce era um-flat ? Poate ca 1 strangea ciorapul, Incereaastfel sa pue piciorul in pamant, si i separu ea umbla mai usor. Isi aduse amintede bArtii si Intinse mama sub perna sa leia. Pe sand insa le lua, se &idea mereula ciorapi : de sigur, erau prea stramti.Asta era adevarata causa a durerii. Nicinu putea fi astfel: incaltamintea lui de s-cum, cand avea pieioarele umflate, era fa-cuta pe ma'sura de totdeauna. Negresit,Fiica-sa nu se mai ocupa de el; nimeni nuse mai gandea la dansul, si el le dadusctot pe mana, averea lui intreaga !..

In momentul acela, Conu Dinu ura petoata lumea, pe Tincuia de o potriva cucei-l-alti. Furios, se sprijini de pat, demasa. si ajunse pans la scrinul cu rufele,pe care ii deschise, it rascoli, ;Ana cedete de teancul de ciorapi, asezati cu in-grijire si legati cu o panglica de matase.El nu vazu si nu pricepu nimic din dra-gostea cu care erau toate asezate in locullor, ci smunci teancul de ciorapi si sepuse sa i taie cu foarfeeele.

Dupa ea starpi toata incallamintea din

TANASg SCATITI 27

scrip, reveni la loc cum putu, Isi intinsecu mare greutate piciorul, din nou pe scaunIsi cAutA .ochelarii, cei atarnau totdeaunapeste halat in san, si se puse sa rasfoiascAactele....

Cand intra Tincuta sa-si ia noapte bungde la el, il gasi cu capul ciuturA, cazutde pe rezemAtoarea fotoliului, cu ochelariiintrati in obraz, rasufland cu greutate sihoraind cu sgomot, de parea a se in-neaca la fie-care InghititurA de ler. De lapiciorul gol, la ciorapul cAzut jos si tAiat;de in actele rAsfoite pe scanduri, la scri-nul intre-deschis, ea intelese ce se petre-cuse cu bAtranul. 0 mild nespusa o co-prinse, fatA cu trupul acela doborat de su-ferinta si cu suflettil lui necajit. Il acoperipe picior on un tartan si neindrasnind sa -1destepte IuA si ea un scaun si sezu lankel. Iosa gemetele, horcaitul, greutatea cucare dormia, ii faceau rau. Se hotArI sa -iridice capul mai sus si sa-i ia ochelarii dela nas. Cdnu Dinu se destepta. -'

Ce este ? zise el sperios, uitaniu-seroata imprejur si neintetegand nimic.

Nu i nimic tata : ai adormit pe scaunCu piciorul gol. Ma tern sa nu rAcesti,

Am adormit. Dorm rau noaptea.Culca-te de-a-binele. la sa-ti string

28 11WILTU

hartiile astea si sa-ti ajut te desbraci.Maine 'dimineata vine doctorul...

Vine ?..Da. Ti am cumparat si o duzina de

ciorapi noi, de Yana mode, largi, cum itiplat du mita le...

La vorba asta, Walnut isi aduse amintede vandalismul din scrin, si, sezand pemargina patului, incepu sa planga. T neu-ta se facu ca nu 1 vede. El se uita divadansa cum se misea prin oiae, punand cuindemanare la lob tot ce el rasturliase indrumul lui.

Va sa zica tie tot ti-e mita de mine!.Doamne, tats, ce vorbala vino'n coa.

Ea se apropia de el si sezu din nou pescaun.

Sti ce-am facut ?..Ce ?Am taiat toll ciorapii din scrin.Bine-ai Mut : iti erau straniti.Va sa zica nu ma ocarasti ?Eu, sa te ocarasc?!. Da cu ce drept?.

El se uita in ochii ei si deocamdata nuzise nimie. Apoi intra cu greutate subplapama si se intoal se cu fata spre perete.Fiiea-sa is inveji bine peste tct si se a-seaza pe scaun langa paiul lui. Dupa eats-va minute a lutoarst catre dansa.

ZAMIrkESCU

1

;a

TANASIt SCATIU 29

Am cazut In copilarie, nu-i asa ?Ea se uita la dansul, zambindu-i cu buna-

tate.De ce vorbesti asa tta ?Eu Inteleg t iate, toate le Inteleg,

par'ca as ti in gandul tau._ In loc sa matii de rau, ca am facut o fapta rea, togasesti a am facut bine...

Ei doamne ! Apoi nu stiu Incotro s'omai dau cu matale.

Vezi, vezi ! Asta-i: am cazut In co-pilarie.

Nu, tats draga : ai facut cu lucredumitale ce si -a placut.

Met ?.. De ce nu spui drept ceea ceganiesti ?.. Nu era mai bine sa darue0iciorapii la un om sarman ?

Tincutii i se muiara mainile, si, nepu-tand sa faca altceva, Incepu sa raza :

'Ei, doamne L. Bine era si asa.Vezi?

Magulit ca i-a ghicit gandurile si maiales vazand-o ca rade, sc.. Imbuna si el,fail mavar sai treaca prin minte ea rasulei era semn de adanca descurajare. Inchiseo,:hii, multumit, pe Land Tincuta se uita lael, cu obrajii aprinli, ostenita si singura.

IIIDe la patru ceasuri, dimineata, Tanase

se destepta si iscepea sit tu4easca. Rasuna

-


odaea la glasul lui de trambita ragusitA, sitoate vietatile de prin prejur se miscau.11auzeau pana si Conu Dinu din partea cee-lalta a caselor, si-i striga prin zid : jaba I..Tignafesu 1.."

Dupa ce bocaia un ceas doua In pat, sescula sa. se Imbrace, fail nici o grije denevasta-sa, care dormia In patul de alaturi.Printre picaturi se si inchina : facea ocraze, tusea, injury si iar se ruga, onedoamne iarta-man la fie care vorba uratacu care cinstea pe Dumnezeu. Cate o data,opintirile lui seci erau asa de suparataarg,ca Tincuta sarea din pat sa nu-1 mai audl.

Frate, is ceva, pentru numele cerului,ca-ti prapadesti pieptul.

Te turbur din sown!.. Castelana !...A cetit toata noaptea la romance, si dimi-neata ar vrea sa doarma... Sa te culci camine, la 9 ceasuri, si sa te scoli la 4, dupatreabA . Asa am fost eu deprins, la mamamea, si mi-a mers bine.

Tincuta Isi perdea rabdarea :Se poate, dar eu n'am fost deprinsa

asa, la a mea.De aia santeti plini de branza.Esti un mojic, ii zicea Tincuta intre

dinti, si se ducea in odaia fetitei sa-si ur-meze socanul In pace.

El trecea in cancelarie, unde si focul si

TANASE SCATLU 31

lampa erau aprinse de cu noapte, si in-cepea sä ss plimbe de cob pana colo, pang.ce feciorul ii aducea ceaiul. Atunci, cu unmanuchiu de chei ce atArna o oca, deschideacasa de fler si scotea o gticlA cu rom, ocutie de tutun si un pAmatuf de pene. Dinsticla cu rom varsa in paharul cu ceaiucat putea sa incapA, si apoi o ducea la

galgAind din fuga, cum facea si coanaProfira, sand gustArea rachiul oamenilor.

Apoi, pocnind din gura si scrasnind dindinti, isi alegea o pana din gramada si sepunea sA-si curete tigareta, miscand dinand in and lingurita din pahar. In celedin urml incepea sA soarba cu sgomot dinceaiu si-si aprindea tigara, din care trAgeafumul cu o pofta. nespusa.

De cum se facea ziul, primea lume.Cel d'ntai ce se infA.tisl, fu Domnul BI-

nica, sau mai scurt «Don Nicae, Ingrijitorulde la vie, care nu indraznea sl intre, sise plimba pe la usa cu geamuri de la biu-rout aboerului». Tanase chema pe fecior.

Cine-i afara, Costeo?Don Nica, boerule de la vie.SA intre.

Toti ingrijitorii &Ai de pe /a mosii eraualesi pe sprinceanri: unul mai pehlivan,decat altul. Banica, in oral, purta caciulita. pe ochi, strengar nevoe mare, cu o

gull,

32 DU= ZAMPIRItSCU

fisca grata in carambul cismei din dreapta,cu guler de aqtrahan la snurtatur4 ; aci, infata lui Tanase, parsa umilit si bleg, standin picioare Tanga use si asteptand 0-1 in-trebe, ca 0 deschLIA gura. Scatiu it stiael nu era eel mai din urma cu tal,nte deadmirvetraliP ; de aceea ciuli urechile. IiBete buna dimineata fara a-1 privi, intorspe o parte si tacandu-se ca. citeste «Moni-torul Oficial». Dupa cateva minute isi ridicaochelarii de pe nas si se uita la el.

Ce-i Banica?Bine, boerule.Ce to aduce?Pai, ce sa m'aduca : is mai venisem

dupa niste pal ale...Tanase se scula de pe scaun si incepu

0 se plimbe, ca de obieeiu, gray si in-cruntat, on de cate on era vorba de bani-

Parale iar parale !.. Ai primit cammulte mini asta, Banica.

Am primit, da ce am primit e scris.Doar nu le car pentru mine, a eu, cumda Dumnezeu.

da n'am.Banica tacu si se uita in pamant.

Cat ma costa parnnjia asta de vie,numai sa fie in sufletul lui socru-meu, cael m'a procopsit cu dansa. De la anul odau dracului, o arendez, ii fac oe i

5tiu,

fac...

!

TiNASE SCATili

Arenditi-mi o mie, domnule Tanase.Taman! Te am si gasit bun plata!

radea facet, !Ara sk se supere,sceptic in fond, ca unul care stia to.,tecotiturile vorbei lui Scatiu. Dupa catevaminute, adaose:

Venisera niste oameni dela Gurguetisa. is bani pe muncA.

Multi?Pai, .gandesc ca tot as face vreo 200

de zile. Macar de-as gasi cui sa daa, saimbrac toata. via.

Ce le dai .pe zi ?De pomana, b )erule: unu, unu si zece

unu si douA zeci, and in primavara se ureala trei, si la patru.

Scatiu paru ca se gandeste. DupA un mi-nut scoase pumnul de chef si deschise casade bini.

Doar sd ti dau din alts parte.Si, zicand astfol. lua cinci fisicuri de ar-

gint dintr'un cos de sai ma, si le puse pemasa. Ap desfacu o condicA lungs si in-semna cu scriitura lui chinezeasa: adatilui Banica, it,dent 1 de la vieb.

Banica luA fisicurile, se uita fa ere, so-cotind in gand, si apoi rarnase privind spreScatiu.

Cat imi dati bnerule ?Tu nu vezi : 500.

3

33

d.:13Intza

)i

84 Dunn aAMFIRESCU

Ba vAd, da sant cam multi. SA totdau pentru 200 de zile, ca romanul simteel ca si vinde munca pe nimic, da n'arece-si face capului de saracie.

Da stiff to cum s % -i adnci: vin 6artA-torile Craciunului, si oamenii au trebuintAde bani.

Banica mustacea, uitandu-se furis la stA-panu-sau :

$i matale ramai far% de parale...TAnase incepu a rade.

Zau mA Banica : am luat banii dinaid parte. Astept pe Nichitachi sa i-i dau.Iacata-1 ca vine.

In adevAr, o birje, cu douA martoage decai si cu un jidan vizitiu, intra din noroiulde pe strada in curtea pavata cu pietroaea lui Scatiu. Banica tot sta la indoiall.StApanu sau ii facu vant :

Hai, cars -te.Ma rugam s % -mi dai si mie nista pa-

rale.N'am, ma.Ca vine CrAciunul, si n'am nici de

unele...Ei, al dracului !..,Zau boerule.Maa a 1...

Si jumatate razand, jumatate suparat, Ta.nase deschise din nou casa de bani st scoase

%IL

TANA5E SCA TIU 85

un pumn cu argint, din care numara 50 delei, insemnand in catastit «dati lui Banicaint id, ntul de leafa luin.

Cara-te.Cain putini, boerule.Cara-te odata !

Banica, esind, se intalni cu Nichitachi.Mesta it cunostea, de la alegeri, unde,beat de dimineaka pans seara, Banica erain elementul lui.

Ce mai faci Banica?Sarut mana, Coane Torgule.Acasa-i Tanase.Poftiti ca-i acasa.

Pe vend Nichitachi intra, Tanase, fare ase uita la el sari de pe scaun In urma in-grijitorului:

Ma ! sa dai banii la oameni din manaPrimarului, cu contract, mai inteles?

Da lass boerule, ca doar n'am imba-tianit de drumul bisericii...

Ca altfel nu mai vezi nici banii nicimunc. , zise Tanase, intorcandu-se catreNichitachi.

PO, dar cum ! zise acesta, razand :is oaia pielea de pe lup.

Tanase 'Idea cu hohot, in fata celuilalt,care si el radea. Se privira un moment cadoi auguri.

Lesne tie tie : ai cumparat case, ti-ai

36 DtJILIU LAbitIRESCU

pus banii la dobanda, si chef neneaco cubanii babaJhi!.. Ia sezi. Iai un ceaiu ?

Pai sa iau, daca-mi dai.Iorgu Nichitachi era, ca si Scatiu, de-

putat, insa de opo itie. In parlament paresca merge cu Iiberalii, dar bine nu se stiacum vota. In judetul lui iii pastrase oare-care popularitate, prin neoboseala cu carealerga d'ipa trebile alegatorilor. Intre el siScatiu se incheiaie un soi de Intelegeretacuta, de a se ajuta unul pe altul si de ase alege sub toate G Scatiu fiindmai insult, mai bogat si mai falos, nu sesfia a e declara pe fats liberal, conservator-junimist, dupa cum batea vantul. Celalt eramai strans: ii jucau ochii ;n cap dupa. toatecombinatiile, dupa toate afaze.rile, dupa toateghesefturile, dar avea pudoarea de a nu leda pe

De asta data venea la Scatiu pentru a-iredomanda pe un jidan, care voia sa is an-trepriza zidirii unui spital.

Navos, sp natec, siret ca o vulpe, cautaprilejul sa intre in vorba cu in iemanare,fara ca celalt si ghiceasca interesul ce-1aducea. Se invartea prin casa ie col() panacolo, inspectand mobilele, punand mana pehartta de pe ziduri, privind tavanul.

Ma Tanase, bung ireaba ai facia tu,cu casele astea ! Om cu noroc.

Ma.

TXNASE SCATIU 37

Pe cand el vorbea, infra femeea cu o°tide cu lemne, din care a§eza binisor ca.-te-va pe foe. Niehitachi se intrerupse dinvorba, uitandu se lung la dansa, fiind ca eracurAtica si frumu§icA. Pe la spatele ei, fa.-cea semne de admirare lui Scatiu, invar-tind mina prin aer.

Ia mai pune lemne fetid.... Pune lemneca nu-i call la toata lumea ca la stapanuldumit Ale. Lui vAd ca are eine sa-i Ora deCall.

Ci taca-ti fleoinca, mA Iorgule, ziseTAnase, podidit de ras, dar vrand sa facApe demnul.

Femeea esi cu mina la gura, rusinata detot. In urma, cei doi h.eri faceau un haznespus, uitandu-se unul la altul, uratibidinosr ca doi satiri.

Batate Durnnezeu de care ghioszicea Scatiu mAgulit de o asemenea banu-iala, nisi la batranete nu te mai astamperi,ma ?...

Mare §iret mai e§ti, ma TAnase SAOspun drept, bine le alegi. Ce zice Cucoanade asa marfa ?

Taci bre din gull, ca te-o auzi cineva.Lasa ca te luerez eu in ochii d -ei...

Da imi jai ciaiul Ala, on ba ?Scatiu suns ce suna, apoi se scull el In-

su§i sa vada de ciaiu,

.

si li-

!...

!


Cand se Intoarse, Nichitachi 11 WA dela usa.

Ia aszultA Tanase, am venit la tinecu douA trebi : una m5. priveste pe mine,alta to priveste pe tine.

- S'auzim.Am bre pe afurisitul Ala de jidan ea

spitalu, care mi-a pus in spinare toate nea-murile...

Seatiu se uita in jos. El stia a evreulera bogat si ca Nichitachi nu umbla degeaba pentru el.

Ese ceva Iorgule ?Ce sA iasA bre ?... Alergatura si alta

nimic.SA fii to al dracului?Zau asa TAnase! FA-mi

am si eu pentru tine...SA vedem.Imi fagAduesti ?... N'ai

bAiatului, lui ComAnesteanu,tatia...

Bine, sa vedemBa nici decum : trebue

duesti.Bine frate...Cand serii?Nu seriu, vorbesc eu, cand m'oiu duce

la Bucuresti.- Ana, vesi, Acum pentru tine, Asta-4

treaba asta, si

decat sl scriis'aprobe lici-

sA'mi fags-

TANASE SCATIU 39

Thema mare ; tanarel Comanesteanu s'a puspe trai, si are nevoe de bani.

Mihaiu? intreba Tanase, neputandu-siascunde mirarea si bucuria.

Nu s iuJui

bine de se cbiama Mihaiu..,Cumnatul Damian.

Da, a.El. A venit eri la mine Isidor zaraful:

are in mama o polita iscalita in alb.Taci (rate lZau asa. Cauta vre o 12 mii de lei, cu

dobanda dupa om.Bufnira amandoi de ras, uitandu-se unul

la altul.Eu i-asi fi dat numai decat : vindeam

niste hartii si fa ceam suma. Da m'am gan-dit la tine, zise Nichitaehi, clipind din ochiilui $ireti : to ai mai n ult interes prin partealocului : ai mosia ta, ai lust si . pe a luisocru-tau, $i poate intri si 'n a Comane-$tenilor.

TAnase se gandea, Ara a mai asculta pecelalalt. El vedea de °data ce camp largde exploatare pentru el si de umilinta pen-tru nevasta-sa i se deschidea, daca ar ftavut In mana polio. lui Mihai. Cu toate a-stra insa, un rest de inexplicabila rusineII impedica de a primi numai de cat targul.Ch pul senin al Sasei, care in totdeauna iiinsuftase respect §i admirare, ii rasarea 111

40 DUILM ILAMFIRESCU

minte cu o putere de represertatiune extra-ordinara. Un moment avu pornirea de aspune lui Nichitachi el nu primeste, dar,samsarul biruind In el licArirea de omeniece i insuflase amintirea S:isei. zise :

Spune jidanului sA vie la mine.In Llipa cat el se gandi, Nichitachi 11

strabatea din ochi, neputand sA-si expliceintelesul acestei tAceri.

Credcam ca ai innebunit, zise el tare.De ce ?SA stai to la 'ndoiall, cand Iti cadp

asa locma in mans !Tanase se sculA in picioare, pocnind

mainile una intealta Si 1nvartindu-se decola pana cola.

Cum se poate, domnule !... Nu-i a-junge cat are, pacatosu I Auzi dumneatapolita la jid cu iscalitura in alb, un omcu asi avere!... Ptiu rusinea dracului!

Are avere frLmoasA ?Cum sA n'aiba, domnule ! Au ComA-

nestii, care-i cat a lard 'ntreagA, au casein Buzure§ti, au o music in Teleorman, areSutita, la munte, care I numai a lui, rA-masA de la unchiul sat], Colonelul.

Cu atat mai bine, zise Nichitachi :poti sA i dai 15 si sA pui in polita 30,

Dar Szatiu nu se liniitea. Pe hug& in-stinutele lui negustoresti si ura omului care

int.

TXNA SE SCATIU 41

a muncit si a adunat in potriva celui cerisipeste, un sentiment ciudat de demni-tate, ce-si avea obarsia in fala lui, II Dem

pars rau derabinele de imprumutul luiMihaiu. Legatura de rudenie cu Conu Dinasi indirect cu Comanestenii, pe care, ca totiparvenitii, o despretuia fain de nevasta-sa,11 magulia in fundul inimii si o trambitape toate drumurile: o familie mare, cunume istoric, fAra pats, impunea fiului devataf, si la umbra ei i se parea ca crestepropria lui umbra.

Cum risipeste, domnule, banii ?Ei, asta-i! Tinerete nu-i ? Aud °A are

o frantuzoaica, de la Paris care 1 toaca.-- Asa !...

Dd.Scatiu se mai invarti prin odae, neli-

nistit, Si sfarsi prin a spune lui Nichitachisal trimita a doua zi pe I,i.i )1. zaraful.

Nichitachi 3e scula sa piece.Nu ma uiti, Tanase, cu spitalu ?Bine, frate o vorba are omul.

IV

De Indata ce esi deputatul din opozitie,Tanase chiema pe fecior intreba deBal lea :

-- A plecat or e inch aici ?

sa-i

pi 1

42 DUIL1U ZAMFIRESCU

Ba e aici, boerule : Imbuca ceva.Zi-i sa vie Ia mine.

Dupa cAteva minute, Ingrijitorul era dinnou innaintea stapanului

Ia asculta, Banica, cunosti pe Haimjidanul, din strada mare ?

Ala dela Cap/tiered de moth 2cavaler de mods, ma prostule I

Ala de umbla dupa spital, boerule.Ala. Ce are a face cu Cavalerul de

mods ?Pai nu tine tot el §i pravalia de ga-

lant /...Asa ?...PAi dar cum : si pravalia de galan-

terii, §i acsizelc si jugaritu...- Sa to duci numai decat la, el, qi sa-i,

spui sa vie la mine, astazi, neparat,m'aitntel es ?

Prea bine.Sad vorbelti la o parte, ma.Da lass, boerule...Haide, pleaca.

Banica egi. In urma lui, Tanase prinsea gandi din nou la Mihai Bucuria de a im-partasi Tincutei, el eel dintaiu, intamplariextraordinare, pe care le istorisia in felullui, cu ima'ntelegi ? and ?», de asta dataera fara margini .avea in sfar§it cu ce s'oumilwaselt de pre parm lui orpouilui

-

sou,

Ce

-

ci

TANASE SCATIU 43

Mateiup. Sari de pe scaun si se duse lanevaitasa.

Tincuta se tmbraca, cu usa incuiata. Eldote busna sa intre, dar, gasind usa in hiss,se opri. Od de ate on se lovia de citeun fapt, foarte firesc pentru lumea cealalta,dar cu care el nu era deprins, devenia ba-nuitor. Ce putea sa faca Tincuta, cu usaincuiata ? Sa la.catueasca usa numai ca sase embrace, nu prea i parea lucru curat ;el se tmbraca par'ca ar ti. lost VI mijloculcampului, cu toate odaile vraiste, punan-du-si pantalonii in anti-camera, surtucul insalon, dupa cum i se potrivia:

Batu la usa tare. Tincuta se pieptana.Cine-i intreba ea, suparata de molul

cum batea.Eu sant: nu to supara, Domnito.

Dansa, fara a mat raspunde, se duse sa-ideschida.

El intra incet, desehizand usa mare, solemn si prost ca un car gol.

VA faceti frezriip ?Nu mai vurbi prestii. Ce vrei ?

Cand erau in patru ochi, Tincuta i leAla scurt. El, vazand ca nu i se prindeironia si ndfiind nimeni de fata sa-i ascultespiritul, se domoli.

Ia asculta, nevasta : nu stii una, WIele tilt...


Ce este?E lath...

Dansa nu mai zise nimic, cunoscandu-ifirea sucita, ci1 lash sh spue de bun pla-cul lui.

A fost Nichitachi pe la mine... si mi aspus una, de n'o s'o crezi...

Dansa theea.Asculti on ba ?De cu noapte a luat-o.

El se tranti pe un scaun, suphrat :Tai cheful omului, and ii e litmea

mai dragh...Si ce ti-a spus Nichitachi?

Inchipueste-ti, drags, ch Mihai e plinde datorii...

La numele lui Mihai, Tincuta se uitAprin oglinda la bArbatu-sau. Fara voia ei,siatti Ich i se bate inima, ca unuia ce as-teapth o nenorocire si vede venind impAr-titorul cu depesa.Chuth sh se stApaneaschsi se intoarse spre el cu mirare:

Mihaiu !...Da, Mihaiu al dumitale.

Ea incerca O. zambeasch, Band din cap.Al meu L.Da, Mihaiu. E plin de datorii: a luat

bani de la toti jidanii din 13ucuresti, pe i-potech, pe amanet, cu gir, fara gir, cum aputut. scum umbla pe la ovreiasii de la

TANASE SCATIU 45

not : Isidor zaraful are o polita a lui, isca-lita in alb. Cauta 15 mii de lei si. e Batasa se oblige pentru 40, Ca sali tie Ma-dama de la Paris

Tineuta, ascultandu-1, se facuse alba cahartia. Din nenorocire se ispravise de piep-tanat. Lua cutia cu pudra si. se albi si maitare.

Zor, zor, dai cu Mina pe obraz !..Ea se intoat se spre el, biniqor, scoase

batista §i se sterso pe ()chi.Ce vrea sa zica co polita iscalita in

alb ?,.0 politi isaalita in alb. Nu stiff atata

luct u ?Nu.0 polita, stiff ce 'nsemneaza?Da, cam vag.Maia ! proasta fJmee am. Daca star

intampla sa mor eu, draga, pe tine to ma-nanca toti din toate partite. Yin o 'nzoace.

Si, fericit ca i putea arata supurioritatealui in ceva o lua de mans si o trecu punmai. multe eamere pana in biurou, uncledeschise casa de fier, scoase un portofoliulung si ingust, cu o multime de dJsparti-turi, si-i intinse pe masa mai multe foi depolite, unele iszalite si umplute, altele neiscalite.

- Asta se chiama o polita. Cel ce is

46 DUILI1J ZAMFIRISCII

bani cu Imprumut se obliga prin foaia astaa-i plati la cutare data, si scrie aid sumaprimita si aici data sau scadenta, iar dedesubt iscAleste, precum vezi In astelalte.

Tincuta descoperi, spre marea ei mirare,ca mai toata lumea din oras datoria banilui barbatu-sau. El urma :

0 polita iscalita in alb vrea sa zicao foae de astea, in care un gagauta ca d-1Mihaiu I§i iscaleste numele Ara sa puesuma ce a primit. Cine iscaleste asemeneapolite, mai bine sa-§i lege o piatra de gatsi 0 se dea pe garla. Ai priceput ?

Da.El inchise la loc casa de fier si trecura

din nou la Tincuta. Tanase se a§eza pescaun, gAndindu-se. Ea it observa cu coadaochiului.

Nu gtiu ce dracu sa fac, zise el, ne-hotarat.

Cu ce?--. Cu polita fleacului Asta de Mihaiu.Ea se Intoarse repede cite dansul :

Cu ce?!Cu polita lui Mlhaiu.E in manile tale ?Ba nu, da n'am decat sa zic jidanului

sa mi.o aduca. Tot stau si ma gandrsc cesa fac : s'o iau, imi e ca se supra sora-sacand o afia ; s'o las, intra pe maim vre-

TANASE SCAT= 47

unni camatar, care ii cla 15 mii de lei sipune in polita 40. Da tot mai bine s'o iau:it scap de camata... si 1 am la mans.

Tincuta in vrcme cAt el vorbea, se uitala dansul cu ochii pe jumatate inchisi, cugura pornita pe un suras amar si batjoco-ritor, cu o intinita expresie de dispret, gatasa-i zica un cuvant teribil. El nu vedeanimic.

Tu ce zici ?Ea se stapani cat ce putu,

Eu zic sa n'o iai.Vezi bine: dumitale nuti convine sa

stii ea am la mans pe unul de-ai lui mile-ni- tu Matei).

De ce vorbesti asa, Tanase ?... Tusingur zici ca n'ai vrea O. superi re Sasa...

Am zis asa, ca O. fie vorba...Foarte rau, daca ai zis numai asa.Par'ca am uscat rufele pe o franghie

cu dumneaei !...Ce urat vorbesti !...Se poate : asa stiu eu sa vorbesc, si

'mi merge bine. D-voastra, care vorbilifrumos, va mancaiti averile ca pacatosii.

Te rog Muse : gandeste-te ca Baderusine sa afle lumea ca faci camata.

Da ce se potriveste!... Obrazul eelsubtire al cucoanei se roseste... Ia mai claicu faia, ati trece...

48 bUILItY ZAMVIIIE SC1.1

Ea, in ad3vAr, se Muse resie si se uitala ddnsul cu ochii aprinsi.

Ia aseultd, Tanase, nu mai vorbi asa,ca ma faci sa te tease. Gdniestete celucru desgustAtor e pentru mine, 0 afleSasa ca no am dat bani fratclui ei, banicu clmAtA !

Am inteles zise el, vrAnd sti sescoale si sd iasa.

Tincuta sari la use si. o incuid. RAdeafremura.

Na te las, pans nu ml vei fAgAdui...El se scuturd o data, o asvArli cat cold

de la usA.Ia fugi femee si nu te amesteca undo

nu ti tlerbe oalal...Apoi esi repede si tranti usa cu sgomot.

Ea se lovi de seaun si ramase aldturi, gra.-madd.

Mizerabil !... striga ea,scrasnind din dinti si plangand.

RAmase acolo cateva minute, tinandu-sidegetul la care se lovise, cu maim. cealaltd.Dug aceea se sculd, lua o batista de pemasa. si si storse ochii. Apoi ramase inmijlozul odati, gandinduse. Ce era de Ia-cut? Numele bancherului evreu ii rasari inminte : ! I se pArea un nume groaz-nic, de jidan cu mainile lungi si. hrapitoare.II vedea In fata lui bArbatu-sdu, targuind

Isid )r

Mi I...

TANASS SCATItt 49

polita lui Mihaiu. Si ea stia toate astea, sinu era in stare sA facA nimic. Nimic Seputea sA nu faun. niric ?... Ce sa faca ?

Ii veni in minte sa scrie Sasei. Si numaide cat se indreptd spre salopasul ei, sa

caute hartie si cerneald. Insa, dupa caiivapasi, se opri, gandindu-se la scandalul cear fi produs scrisoarea ei. Cum ar fi ju-decat-o Mihaiu ? Se Intoarse innapoi si sevAzu in oglindd, cu ochil rosii. cu pudramototolitd pe obraz : era uratd. UrAtA IImbatrania innainte de vreme, isi rodea su-fletul aldturi de mizerabilul ce o chinuiafar' de mild, pe &arise si pe tats -sau. Iiveni sa planga din nou, si sezu pe acela4scaun pe care o arun..!ase cu un minut maiinnainte, ducandu-si batista la ochi, fall nisio putere...

Dupa catva timp se scull. Isi aduse a-minte ca era urath cu pudra pe obraz, pecare nu o pusese de cat sA-si ascunzA pa-liditatea, si se spb la, isi muie chipul in apasi se rAcori. Dupa aceea deschise o fe-reastra, ce da pe gradina trista, si se uitape ganduri in fundul zarii : nimic.

Cu toate astea, aerul rece pAru a'i daoare care energie. 0 idee indrazneatA iitrecu prin minte : sa se clued in persoanala jidan, innainte ca acesta sA dea polita luiTAnase. Dar tine eta [sidor zaraful ? wide

4


sedea ? Nu se gandea la nit= Zise sanipuie caii, Se imbraca repede si peste unsfert de ceas era In trasura. Spuse vizi-tiului s'o duca la magazinul obieinuit, sabumpere niste ciorapi pentru boerul eel ba-tran" : simtea astfel nevoe sa explice pen-tru ce se ducea in targ.

In poarta se intalni cu Bank* care a-ducea pe Haim evreul, ca un jandarm.Multumi pentru inchinaciunia lot-, fara aivedea. Insa, dupa ;in moment, barba evreu-lui ii rasari in minte fara nici o eauza. In-cepu sa banuiasca : dar daea o a Isidorzaraful Si cu cat se ga idea, cu atata seintarea mai mult In ideia ca era el. Bachiar i se paru ca mana cu care Haim isiscosese ',Maria era lung si hrapitoare eamana inchipuita a bancherului. Se misca saopreasea pe vizitiu, dar se simti jenata casi cum acesta ar fi inteles ce se petreceainteansa. Totusi, it opri :

Intoarce, am uitat ce'a.Alaturi de biuroul lui Scatiu era o ca-

mera goals, plina Cu dulapuri. Tincuta isilasa palaria ce avea In cap si, sub zuvantde a 'si scoate caciulita de iarna dintr'ocutie, infra singura in odaia de garderoba.

In dreptul usei ce da in biurou, sta undulap. Ea 41 lipi urechia de usori si asculta.

Haim de-abia intrase. Vorbeau de lueruri

TANASE SCATW 51

Ara interes, de comert, de daraveri, pecare Tincuta le pricepea numai pe juma-tate. In cele din urma auzi pe Tanase zi-cand evreului :

Te-am chiemat, domnule Haim, ca sato Intreb daca tii mult h antrepriza spi-talului... fiindca au venit mai multe persoane A ma roage sa starui la Bucurestipentru publicarea unei noui licitatii.

Mai multe persoane !.. Ha ?...Da, mai multe persoane.

Jidanul bolbirosia o limbs ca vai de ea,cu «iu! vei! persoane !»: Soatiu urma, in-diferent :

Tineam sa stiu dacA ai vre-un interes...Iu am interns, ma rog, cum sa n'arn!...(e sums se cheltueste cu clAdirea .0 suta zece mii, ma mg.Si dumneata ce oferta ai facut ?Iu ?..Da; cat ai lasat sub deviz ?

_ Ili ai lasat 3 la suta sub duviz.Trei la sota! Minunata afacere !...

Nu mai erau alti concurenti ?Mai erau, ma rog, da iu am multu-

mit pe duninealor cu rliTiqhihn1,1.Asa ?... Apoi cite ca yin altii si cer

sa nu se aprobe oferta dumitale.Oferta !...

-- Da, oferta.

DUILIU ZAMFIRESCU

Evreul parea a se gandi, fiindca Tincutanu -1 mai auzea. Apoi iar o .

Si iu .vii sa rog pe dumneavoastra sa,faceti atata bunatate sa staruiti sa se a-probe.

0 sa mi vie cam greu : trebue aler-gatura, pierdere de vreme...

Eu Inteleg, ma rog : unu la mita pen-tru tine aduce contractu iscalit... si Incaunu pentru tine starueste sa se primeascazidirea and este gata.

la asculta, domnule Haim, dai douamii de lei sa ti adur contractul la mans ?...

Zau, dumnu Sotirescu, este mult... Asasa n'am parte eu de cuptis a meu, datanu este prea mult...

Si 'astfel ii asculta cateva minute Inca,ciorovaindu-se ca tiganii, unul mai dand osuta, altul mai lasand una, pana ce cazurala invoia I a.

Dezgustata de barbatu sau si mai mult,de era cu putintit, dar fericita ca evreulacesta se chiema Haim iar nu Isidor, Tin-cuta esi din nou in trasura.

In magazinul in care intra sa compereciorapi lui Conu Dinu se tinu bine, vorbilinistit si, la esire, Intreba foarte firesc deadresa lui Isidor. Se mira ea Insasi deatata indrazneala. Baetii din pravalie sa-rira s'o insoteasca pana la bancher, fiindca

lua

TANABE SCAM 53

era la doi pasi. Ea multumi si se dusesingura.

Comptuarul d-lui Isidor era instalat tri-te° bolts veche, despArtit cu zabrele delemn In trei parti intr'una, un jidAnaspistruiu, cu parul roscat, cu ureehile blegi,tmurdar, aduna la coloane de care ; incr'alta un batran cu barba alba, cu unrAmpeiu de tigara de foi, care-i ardea-mustatile, numara niste gologani si-i punenin fisieuri ; in a treia despArtiturA nu eranimeni. Pe jos noroiu ca in stradd; fnaer. mires ran.

Tincuta intreba de d. d. Isidor. Jidanuleel mititel ehema pe eel Mean.

Ce poftiti, ma rog.As vrea sa vorbesc cu d. Isidor ban-

cherul: eu sunt doamna Sotirescu.Evreul se dete numai deck la o parte,

deschtzandu-i portita de lemn, si o rugsd intre intr'o camera din fund :

Poftiti, ma rog, aista este fiul meu;eu sunt parintele lui.

Tincuta se gasi in fata unui om tanar,care, ca si ceilalti facea la socoteli. El oruga sa sada, si eqi sa yorbeasca cu tatalsAu. Dupa cateva minute se Intoarse, foarterespectuos. Nu semana de loc cu eel In-chipuit, nu avea lungi, nici aerulmainile

54 DUILItJ ZAMPIRESCU

hrApitor, ci pArea serios, era miop si stan-gaciu.

Cu ce vA pot servi, ma rog ?Tincuta se simtia cu sufletul la gurd, ca

la pension, cand vrea profesorul.dela StatsA puny Intrebdri. Zambia si se vita labancher fall sA -1 vazA.

As vrea O. va fac o rugaminte.. Eusunt doamna Sotirescu, rudd cu d. Coma-nesteanu,..

Da..Aveti o polity a sa neiscalita...NeiscAlitA ?...Nu. Vream sd. zic iscAlitA in alb...

Gresala aceasta o facts sA se roseascAsi mai tare.

MA intrebati un lucru, la care meserianoastrA ne Impiedecd de a vdspunde. Cutoate astea, fiindcA sunteti rudd cu d-1 Co-mAnesteanu, socot cd pot sA vA spun caasa este : avem o polity a d-sale, iseAlitA Inalb, si suntem autorizati de corespondentulnostru din Bucuresti s'o negociem pentru15 mii de lei. Noi n am voit s'o luAm pesocoteala noastrA, flinded nu avansAm banidecat numai la co mercianti si pe termenscurt.

El paru a se gandi. Apoi adoaseMA mir Ins& cd. d-1 ComAnesteanu

cautd bani in orasul nostru, mic si fard

:

TANASE SCAT/11 55

capitaluri, cand ar putea sa gaseascA asade usor in Bucuresti.

Tacu si Ora a se gandi din nou. Tincuta, incetul cu incetul, se linistea. El iarurmA :

AfarA numai data n'o fi vrut sa nu-1afle familia ..

Da, dar iata ca noi tot am aflat.Bancherul inalta din umeri, ca si cum ar

fi avut nevoe sa se Jesvinovateasca :Ce sa fac !... Eu bani n'am : trebuia

sA-i taut la cineva. Aici in oral, afara deboerul d-voastre si alti doi-trei, toti suntdatori...

Da ?Da. Averi sunt, dar lumea s'a invA-

tat rat] : un an face bucate bune, le vindesi le mananca ; la anul nu face nimic saugraul n'are cautare si intra in datorii...Sunt putini boeri la noi cuminti, cum esteal d-voastra... Asa ca eu, neputand samerg la d lui dupa bani, am mers la d 1Nichitachi.

Si la altcineva n'ati mai Post ?...La nimeni, pe cinste.A tunci NI rog sa trimeteti polita Ina -

poi... Se poate ?Dansul 'e &Idea, uitAndu se In pamant :

Se poate.. dar pierdem comisionul.Eu nu inteleg mult din asemenea a-

56 DITILIU ZAKFIRESCU

faceri, zise 'I incuta insufletita, dar TM rog,daca se poate sa restituiti polita, restitui-ti-o, si ma yeti indatora foarte mult. laorice nevoe, voiu fi gata O. va servesc peTanga barbatu-men...

Evreul eel tanar esi sa se inteleaga cueel batran, si Tincuta ii auzi in cealaltaodae. Dupa cateva minute intrara amandoi.Batranul, cu un aer mai de camatar si maiumi lit, se ,Induiosa in fata Tincutei si-i fa-gadui sa trimita polita innapoi, dar o ruganumai decat A. starue pe Maga barbatu-izauca sa faca totul sa nu se aprobe licitatiaspitalului. Intra in detaliuri de preturi, in-voca, interesul orasului, pleda ca un avo-cat, acuzand pe Hahn ca era un «jidan irn,pi.ihtle. Tincuta se uita la el, gandindu-seIn ce straniu mod se tncurca itele intere-,selor, cum intra cineva din bun senin inintrigi, cum Incepe sa mints si sa se pre-faca, fara nici un gand. Ii rug s'o ierte(aducandu-si aminte de cele ce auzise dincoltul dulapului), ca de astA singura datanu putea sa le fie de nici un folds, deoarece apucase si fagaduise altora... si ast-fel avu aerul In fata for ca se amestezain treburile barbatului sau, ea, care nici()data nu se gandise la astfel de lucruri,

Batranul se uita lung la celilalt, si dupaaceea fagadui Tineutei ca innapoiaza PG.

TANASE SCATIU 57

lita. Ea surprinse ou mirare o expresie denespusa tinerete In ochii evreului batranand privia spre fiu-sau.

nu-i cuptil de jidan, zise el, IA-tandu 1 pe umar. Daca nu ar semana lamine, asi zice ca nu este al meu... Darare inima de la mama-sa, dumnezeu s'o ierte.

Si batranul lua, cu mainile lui, galbenede tigara, mana Tincutei, si-i istorisi Anala usa eat era de bans raposata «sotie anem) ; cum trimisese pe tanar sa faca scoalade comert din Bucuresti, ca sa devie bun«rumun», si asa mai departe.

Tincuta esi, miscata de vorbele evreuluisi se urea In trasura, usoara, fericita, de-plin Incredintata ca scapase pe Mihaiu dela mare pericol.

V

Tincuta iubia pe Mihaiu de mult. pupace el plecase in strainatate, ea ii scrisesela inceput, cum se invoisera la cea dinurma primblare In Iuntre, f ra teama sifara inconjur. Dar dupa prima venire -alui Mihai In vacante, cei doi copii ce sedespartisera jumatate plangand jumataterazAnd, se regasira. schimbati. Fie-care semiry de prefacerea ce luase cela 1-alt :Incepuse creases mustatile, sa i sesa-i

Aista

58 bUILIU ZAUVRESCII

accentueze liniile sä i se ingroase vocea;ei i se micsorase talia, i se umpluse piep-tul, isi schimbase pieptanatura. Tincutagasea ca Mihai Isi pastrase 1 rea mutt dingratta de adolescent crescut intre femei,ce o avea la plecare; el de asemenea caTincuta devenise de o sensibilitate supa-ratoare, era distrata, plina de amor propriu.

In adevar, fata trecuse prin criza princare tree toate semenele sale, cand, intre16 si 20 de ani, beep a fi luate in IAgare de seams, mai cu seams daca santfrumoase si au zestre. I se impliniau toatedorintete, i se deschideau usile, i se all&lumea pe laturea petrecerilor. Fusese laBucuresti cu Sasa, mersese la teatru, ladoua-trei baluri ; placuse tinerilor ; jucasepana noaptea tarziu, irnbatata de farmecullumii elegante, de farmecul valsurilor ;gustase, in fine, din amagitoarea fericire atutulor fetelor tinere, si adusese in linisteaei de acasa umbra nehotarata a unei vietenoun.

Iar acasa intalnia aceleasi chipuri: pesubprefect, doi-trei prieteni batrani, pe TA-nase Sotirescu, poreclit Seatiu, si atata tot.Astfel ea, negasind in nisi unul asemanarecu ceeace incepuse sa viseze, isi fauria olume primejdioask de iluzii ; citea cu ne-satiu romane fantastice, din care aria pa-

TINA SE SCATIU 59

gini intregi de descried, fiindca numaiamoruI o interesa. 0 inchipuire de sinenesanatoasa lua locul naivitatii de pansaci, ceeace facea O. gaseasca pe ai 3 a I sicasa for plicticoasa. Era viata, care si cereadrepturile sale Coana Sofita, la fiecare ne-multire a fetei, revenea cu aceiasi vorba :

Marita-te. Du-te la casa ta, si fa cumiti place.

Ea Linea mai mult ca or sand sa dea pefiica-sa lui Scatiu. Vechea ei teams demoarte o indemna sa inehida ochii asupracusururilor ginerului : e cam asa, cam W.-traor ; da e om le isprava, harnic, bogatce mai vrei?" Conu Dieu inalta din tuned,dar marturi,irea ce i-o Meuse nevasta-sa,ca-i era frica de moarte, ea nu se simtiabine, it impresionase. S,Iatiu scos mereuinnainte de Coana Sofita, azi cu daruri,maine cu o noun cumparatura de mosie,Incepuse sa fie tolerat.

In sufietul fetei, dorinta de a tili desine, de a fi stapana in casa sa, de a vedeasi primi lume, se amesteca in mod neho-tarat cu chipuri not din Bucuresfi, cu chi-pul lui Scatiu, cu viata la oral. Cal tatilesolide ale firii sale pareau deoeamdata casunt puse de o parte, si numai frivolitateavarstei plutea la supraf eta. Imagina luiMihaiu ii turbura cateodata planurile, insa

6o DUILIU ZAMVIRESCU

era imagina unui copil, pe and ea eraacum fata de maritat.

Cand auzi ca baiatul sd intoarce din strai-natate, avu cateva batai de inima si maicu seams o nespusa curiozitate de a vedLacum era acum Mihaiu. .Iar cand it vazu,devenit aproape om, cu vocea puternica,cu mustatn infiripata de a binele, si totusizicanJ Sasei ca mai 'nainte, omaman*, cugratie si maQura In toate, dansa se simtioare-cum umilita. El de asemeni o psischimbata, cam pretentioasa, Bata sa se su-pere la fiecare gluma si numai dupi ceSasea ii spuse despre planurile de maritisce se facea pe socoteala Tincutei, Intelese,In parte, noua ei fire si tacu.

Astfel, iarna, dupa Intaia venire a luiMihaiu, fata se marita dupa Scatiu.

Dela cea d'intai zi pana In momentuland o intalnim esind dela zaraf, viataTincutei In o lupta neintrerupta en neca-zurile.

La un an dupa casatorie i se nascu fata,la doi ani muri mama -sa, mai pe urmaConu Dinu cazu la pat,iar In tot lungulvremei aeesteia, lupta zilnica cu mojiciilelui barbatu sau si cu rautatea soacrei -sei.Negresit, toate iluziile lunatece din nainteacasatoriii se Imprastiara ca nurii la vant.Le lua locul, o viata de provincie, *cis%

TANASE SCATIU 61

monotona, cu scene desgustatoare de aleCoanei Profire, cu satisfactii de amor-pro-priu :au alese, precum rochii bogate ca sln'o mai intreaca alta, chefur §i chiolhanuricand venia vremea alegerilor, iar restultimpului economii suparatoare.Fala in toate,casa mare, doua pianuri, reviste straine,sera cu flori, etc., dar interdictie 'pe toatalinia de a se folosi cineva de ele. Mai cuseams a canta la p'ano si a ceti, sau a In-vata limbi straine si a le vorbi, era pentruScatiu lucruri nesuferite.

Astfel, dela Inceput chiar, calitatile sta-tornice ale Tincutei, care fusesera intune-cate un moment de nebunia trecatoare avarstei, fi furs de mare folds, ca sa poatarabda viata mai departe.

Dupa alti doi ani, revazu pe Mihaiu, je-nata, tremuratoare, vorbind puffin, de teamsO. nu i para provinciala. El era sufleteste

Sora-sa ii spuse de traiul Tincutei,§i el cauta s'o mangaie, tahnit, limpede laminte, fara nici o amintire de alta data,Band lui Scatiu o importanta serioasa. Trecurs astfel la tall doua luni, can paruraTincutei fermecatoare. Mihaiu pleca dinnou, pentru a-§i termina invatliturile.

Dupa a doua lui plecare, Tincuta ramasesingura, atat de singura qi de nefericitacum nu se simtise nici odata. Viata ei cu

acelas.

62 DUILIU ZANIFIRRSCU

barbatu-sau Ii pArea o monstruozitafe. Il pH-via dusa pe ganduri, incremenita ,cum ai privio prapastie adanca in care a cazut cineva.Din norocire, Scatiu se alese deputat si seduse la Bucuresti, de iinde nu venia deeatla o saptamana on doua In lipsa lui, dansatrecea noptile albe, citind tot cei cadeain mans, ramanand ceasuri intregi cu carteacazuta pe pat si cu ochii tinta pc un punetdin aer. Cel mai mic lueru o facea saplanga. Cand adormea, sornnul ii era plinde visuri. Visa totdeauna pe Mihaiu, in felde fel de imprejurari, ca sbura, ca murea,ca se plimba cu dansa la Paris, cum vor-bisera in luntre, ca -I ranea cineva,-0 sedestepta tremurani, inriorata toata ca defriguri. Dupa ce se linistea, intorcea pernape partea ceelaltA, Isi ridica parul moalede pe frunte si se gandea la dansul. Iliubia? Acesta era amorul? Ea nu stiea,Site is numai ca ()dill ei II cauta prin in-tuneric, prin lumina, aproape sau departe,peste tot, si ca o nelfranata dorinta de a-Istrange la piept ca pe un copil, de a-1 In-calzi, de a-i Lie,: bine, ca o randunica unuipuiu, ii framanta toata firea,. Sasa, care itfusese totioauna simpatica, ii era acumdrags. Se uita la dansa lung, fiindea inprivirea ei a Jana gasia aduceri aminte dedansul ; o oprea caste -odata din ras si.i

TANASE SCATII1 63

zicea incet : aia mai razi, e asa de frumos!D,ceeace facea. pe Sap sa raza si mai tare.

Dar Sap se ducea la Bicuresti, iar eatrebuia sA vina acasa. Petrecu o iarnapustie, fat% o mangaiere dela nimeni. Ta-nase incepea sa dea in partia political, sio innebunia cu gognmanii prinse ici si coloprin coridoarele camerii. Soacra-sa o re-volta prin simpla ei fiinta, buhava si tri-viala. Nimeni n'o Intelegea.

Si era un noroc ca n'o intelegea nimeni,fiinthl numai cleat ar fi ghicit secretul cecu atata dragoste ascundea in suflet.

Duna cateva luni dela a doua plecare aui Mihaiu, se denrinse cu aceasta nounforma de tr du. Nu mai dormea si slabia,dar era multumita : via ei avea un tel,inima ei batea fiindca batea inima lui.

Cand in toamna anului viitor se intoarseMihaiu definitiv, ea it astepta la tart, cutoti ceilalti, linistita, dusa pe ganduri inzarea in care calatoriau pocorii. NumaiMateiu 'Area a Mum ceva, dar cu firelui bunt nu iniraznea sa ridice capatul vt-lului ce acoperea toate. °data, pe candsedeau amandoi in cerdacul dela Comanesti,Tincuta dusa cu ochii in ganduri,Mateiuse uita lung la dansa, ii misca binisor ovita de par pie pe tample si atingandu-ifruntea cu degetul Yi zise

64 DULIU ZAMFIRESCU

Ce se petrece aioi ?Ea 11 privi zambind :

Cine stie !...In sfarsit Mihaiu sosi.Erau din nou cu totii la gait, ca la in-

toarcerea din strAinAtate a lui Mateiu. Dar,de sigur, nici atunci si nici acum nu pal-pitase o inima mai nerabdatoare in pieptulcuiva, cum palpita inima Tincutei. Cand 11vazu coborandu se din vagon, se stransede bratul Victoriei cu putere, iar eand fatase repezi sa imbratiseze pe £rate sau, ease retrase cu un pas innapoi. Intinse manalui Mihaiu zambind, dar cu ochii innotandIn lacrami, pe care Insa Intr'o clips bucuriasi caldura launtrica le absorbi.

Petrecura toamna vazandu-se aproape Intoate zilele. Tincuta, era fericita ; II stiaaproape de dansa si nu dorea mai;mult.Nimeni nu ghicea starea sufletului'''.-? Sasacunostea nevoile Tincutei, in viata cu Sea-tiu, si-i respecta tAcerea. 0 vedea de cat-vi timp mai slabA, dar i se parea si maisenina.Se deprinde omul cu toate in lumecand are vointa si demnitate, gandea Sasa

0 singura data se simti Tincuta In pri-mejdie. Venise spre sears la Comanestisi nu gasise pe nimeni : Sasa si fettle eierau la plimbare pe jos. Ea sta in cerdac,singura. Iqi scosese palaria si se uita In

t Ii4Ast scAnti 65

apusul soarelui, and vAzu pe Mihai in-trand pe poartA, Ware. El veni drept Ia(Musa, mirat de tacerea ei, si o rugA sa seclued Impreund dupd fete. Ea nu prea vrea.GAsia ca era cam tarziu. Se uita la el,zambind. Mihai li lud paldria dupd masasi i-o puse in cap, cu grije si temere sanu-i strice pieptandtura. Ea se sculd incet,cobora scArile si porni alaturi de el, td-cutd. Dansul vorbia repede, istorisea Blume,cauta s'o Inveseleascd si sa indepartezejena ce o stapa.nea. Turica le sari in drumsa le spund Incotro apucase fetele. Vre-ocateva radicale de ale lui fury bine venite.Mihai facu haz :

Toate se schimbd In lumea asta, nu-mai TuricA nu.

Dupd aceea tacu si el, mergand domollangd 'rine*. Se Om ca vremea din urmait prindo -,A pe dansul, cu melancolia celorce au Post si nu mai sunt. Dar Isi reveniIn sine numai de cat. Se intoarse cAtredansa razand :

Ce teribili suntem I Ia sA grAbimpasul...

$i la mana Tincutei, o trecu sub bra-tul lui si incepu sa mearga mai repede.

Minunatd vreme ! Dna ar tine asamai mult, sA nu fim siliti sa plecAm curandla Bucuresti I

5

66 DUILIU zAMPIRESCU

Ea tAcea. Esisera din sat si se Indrep-tau spre helesteu. Mihai se opri deodata.

Dumneata nu zici nici o vorba. Poateel nu voiai sa vii la plimblare... SA ne in-toarcem.

SA ne intoarcem, zise ea, ridicand o-chii spre el. As fi dorit sa mergem spremalurile helesteului, Insa cred ca e tarziu.

Si, insuf etindu-se, 11 sili O. se intoarcA,dar se rezema cu incredere de el. Soareleapusese de tot. Amurgul punea un fond deargint liniilor satului, ce se taiau en pu-tere In fata clarului-obscur.

-- Cum tree toate,nu-i zise eatremurand. MA gandesc la drumul dumitalepe lac.., de acute cinci ani.

El ii lua mania si se pleca binisor spredansa, cautand parca sa nu-i destepte a-mintiri triste. Ea Ii fagAduise, in primblareade care vorbea, sa nu se marite..

Si eu m'am gandit adesea ori, ziseMihai, si ma gandesc Inca... Ce a fost fru-mos in viata noastra trebue sa ne ramanain suflet. Mai mult nu putem cere dela ureaomeneasca, ale cArei meniri sunt asa denesupuse noun.

Tincuta simti un val de caldura el i seurca dela inima spre tampla. Isi rezemAeapul de' umarul lui §i se opri.

Te rog... nu pot O. mai umblu... La-

asa?...

TANASE SCATIU 61

sa-ma pe prispa unui taran si dute de-miadu trAsura.

El voi O. trimeata pe cineva in locullui si el sa stea Tanga dansa, Insa ea nuprimi. Ii stranobea am'andoua mainile In'mainile ei zicandu-i mereu :

Du-te !.. Te rog!.. 'Fe rog sa to duci,sa nu asculti mainilor mele !..

Si el se duse, ii aduse trasura, o asezabinisor intr'un colt si se desparti de Musa.

Asttel trecu acest val primejdios. Si tre-curl Inca doi ani.

Dar fiecare an sapa o dung mai adancain inima ei. Vara, and putea trai aproapede dansul, inviora. Restul timpului se ne-cajia cu bArbatu-sau, pirotia de frig In pus-tiul luxos de acasI, fall nici o speranta.

VI

Veneau sarbatorile CrAciunului, si cu elese apropia sosirea ministrului si prin ur-mare a lui Mihai4 Tincuta alerga de colorank colo, ca toate sa fie la locul lor, in-grijite si curate. Prefacu o parte din casa,gad odaile mosafirilor, puse cu mana eicateva lucruri neinsemnate In camera luiMihai, intre care un portret al mamei lui,si astepta.

Cand se gandea la ce facuse, ducandu-se

68 DIJILliU ZAMFIREgett

la evreul cu polita, se rusina singurd. Darpe de altd parte era incantatA : scapase peMihai din ghiarele lui barbatu-sau. Seatiuasteptase pe Isidor a doua zi, Ins& in locullui venise Nichitachi spue ca eau pier-dut locmaua» de oarece junele gisise banila Bucuresti.

Mime nu mai pomeni nimic Tincutei.Insd din vorba lui cu nevasta-sa, rAmAseseIn mintea ei expresia brutala us si tie Ma-dame dela Paris». Va sd. zica Mihai areao amantd. Era oare cu putinta? Era cu pu-tinta ca el, omul cel mai delicat, cel maifin, in jurul cdruia mintea ei vedea numaisenin, sa se asemene cu Nichitachi sau cubarbatu-sau, cari la Bucuresti fA.ceau totfelul de necuviinte Se tot &idea mereu.0 durea capul gAndindu-se. Ar fi voit sdIntrebe pe Tanase, MO. se temea sa nu des-tepte bAnueli.

Intr'o dimineatd, impAtlitorul aduse o scri-soare, care amarA. inima Tincutei.

Dupa ce ea esise dela Isidor zaraful, ta-nArul bancher se tinuse de cuvant si ina-poiase numai decat polita, insotindu'o cktexplicatii confidentiale catre coresponden-tul lui din Bucuresti, in care ii povesteacum venise d-na Sotirescu, ce-i zisese sipentru ce o -ascultase. Corespondentul a-

sa-i

TANABE. SCAT I U 69

ratase lui Mihai cele coprinse in raspun-sul zarafului din provincie.

De-o cam data Mihai ramase foarte mah-nit : era Increiintat ca lucrul pornea delaSasa. Negresit, el se ascunsese de dansa,si ea, la randul ei, se ascundea de el. Utuncifirea lui dreapta 11 duse In fata sorasi,carela ii spuse pentru ce ii trebuiau banii,lasandu-i sa Inteleaga, cu Blume si vorbebune, ca Isi da bine seama de ce facea,si ca deli polita era in alb, instructiunilebancherului erau limpezi, dobanda fix.ata sicelelalte. Sasa rase de dansul, II Incredintaca nu pricepea o iota din toata incurca-tura asta 5i ii ajuta.' sa is banii dela Banca.

Mihai nu mai intelegea nimic nici el.Atunci scrise Tincutei o scrisoare juma-tate glumeata, jumatate ironica, care ar fitrecut cum ar fi trecut data n'ar fi cuprinsstarsitul, in care zicea, ca pentru cauzcneprevazute, e silit sA nu mai insoteascape Ministra.

Tincuta, care era deprinsa de mult cutoate, cu asta nu se putu deprinde. Ras-pause lui Mihai cu violenta, spunandu-i a-devArul, scull; si rugandu 1 sa nu mai a-daoge la cupa de amaraciuni cea din urmapieatura.r--In aceeasi zi se bolnavi.

El, primindu-i raspunsul, ramase lucre-moult, Cat rau ii Meuse fara you I., Ce


prApastie era in sufletul ei !... Ii era necazsi rusine de cele Intamplate, mai ales deironia din scrisoare. Umbld cateva zile fardcdpataiu, trist, cautand sa uite.

vremea asta, Scatiu se da de ceasulmortii. Se intrunia in toate zilele cu de-putatii si senatorii din majoritate, la el a-casd, unde venea si prefectul, cate odatasi unul sau doi sub-prefecti mai isteti, spre-a pune la cale primirea Ministrului. Pri-marul orasului umbla din prAvAlie ir, pa-vans, ca pc vremea alegerilor, rugand lu-mea sa iasa la gala cu mic cu mare. Ne-gustorii erau Invitati sd curete stradele,fiecare pana la jumatate, ca apoi uservi-ciul muncipalitatiiD sA ridice noroiul. Uniizambiau la auzul azestei pompoase cali-ficAri, de oarece eserviciulD in chestiunese compunea din doud cdrucioare desfun-date, care mai mult murdd.reau deeat cu-ratau ulitele. Se luard masuri sa se umplecu petris toate gropile si hartoapele dindrumul Ministrului; se hotara trAsura careva avea sa-1 aduca dela gard, si neapdratse al ese «carata d lui Sotirescus, o clos.-cArie de can.' lumea, cumpAratd la mezatsi data acum, in vederea evenimentului,pe mainile lui Ferenz caretasul ; se or-dona sub-prefectilor sd aduca de prin pre.jur tdrani cl3iaburi, si altele.Mare nein-

In

TANASE SCATTU 71.

telegere asupra persoanei care trebuia saurge in trasura cu .Ministru : prefectul orprimarul ? Unii ziceau prefectul, altii pri-marul.

Ma rog, pardon, is sa ne intelegem,zicea d-1 Alexandriu, partizanul prefectu-lui : cine reprezinta pe onoratul guvere ?

Ia slabeste-ma, nene, cu onoratul gu-vern ? d-1 Ministru vine aici casa noas-tra ; or mandatarul nostru este d-1 primare.

Ba pardon, sa ma ertati: d-1 Ministruvine el oare in oras sau in judet ?.. Aud?Vine in judet. Atunci cine reprezinta in-teresele judetului fats cu onoratul guvern ?

Consiliul judetian, zise unul sa seurce in trasura cu toti consilierii.

Un ras general insoti propunerea. Alec-sandriu se infuria ma rog, sa nu fa-cem comicarii. Eu nu sunt de eri de alal-taieri scos la lume ca. dumnealui ; ca amvazut cand a primit Napoleon al 3-a peimparatul Rusiei, si pe Voda rand a venitacum 8 ani, si. and a primit pe MarcieDuce Nicolae, si and a strigat Gambettarevive la Turquie Monsieur!

Floquet, Floquet, wane Tudosie : astrigat vive Ia Pologne, nu vive Is Tur-quie, zise prefectul.

Eloquet, Gambetta, tot un drac.6Qatiu rOdea mai tare decat toti ccilalti

:Ia

in

72 DUILIU 'ZAMFIRESCU

de bofonatele batranului Alexandriu, astep-tand, rosu si enervat, sa vada iui ce rolli dau.

In sfarsit hotarara sa-1 insoteasca pre-fectul, pana la palatal prefecturii, iar pri-marul sa-i tie un speech la gars ; cand ofl sa mearga acasa, sa-1 insoteasca Scatiu,Acesta se apara cu gura jumatate, incur-and (raze fara cost : «Ca mi s'a bolnavitnevasta tocmai acu, ma 'ntelegi dumneata,cand imi arcl calcaile de treaba, cu afuri-sita asta de enfluenca).

In adevar, de cand se bolnavise Tincuta,el umbla forfota de colo pans colo, tran-tind usile, Injurand slugile, dand draculuipe toad lumea. Alerga de la grajd, undevizitii frecau a/timurite, pana la sofragerie,unde Costea freca argintaria, facand dintreacat observatiuni caraghioase, cu privirela putinele de la stresini sau la curcaniice umblau prin curte, umflati si gravi cais vremea cea buns. I se auzia vocea OvaIn vecini, strigand argatul :

bane ! Ioane ! da n'auzi ma afurisitule!Omul saria din bucatarie, cu caciula in

mans :Porunciti coanc.Nu vezi curcanii Aia cum se plimba

prin curte :. PE ce sa le fac ?

TANASE SCA TIU 73

SI to is dracu gi pe tine si pe ei I..Cotineata n'ai ma, sa-i inchizi?

Ba este, boerule... Iaca ma duc sa-iinchid.

Da putinile alea de ploae ?.... Le-atiintins pe toate acusi sand vine Ministru! .

ce O. le fac, Coane ?.. doar sa leinchid si pe ele cu curcanii.

Nu, boule, sa le pui In surd, la locullor....

gAcusi sand vine Ministru» era lozincacu ()are lovia in cap pe cine intilnia. Dese 'ntfimpla ceara cineva ceva, raspun-dea totdeauna cu aceleasi cuvinte :

Acusi ti-ai gasit tu, cind vine Mi-nistru ?...

Se chibzuise el ca un fecior singer nuajunge, si chemase pe telelita sa-i aducaInca unul, vremelnic. Costea se simtia in-sultat de aceasta lipsa de incredere, si dela cea de 'ntai intalnire, se ciocni cu ad-versarul sau, dandu-i o sfanta de batae de11 umplu de singe. Tanase se infuria ca unbalaur, batu pe Costea dete gat-4 iarIn locul Lai aduse pe celalt. Feciorul celnou n'avea haine. Atunci Tanase porunciMadamei sa scoata o veche giubea de fracce o avea el de cand pamfintul, si-I Imbraca.Cand dete Tincuta cu ochii de el, virat infracul lui barbatu sau, cat un caine cu

Pai

sa-i

si-1

val-

si

74 DULIU ZAMFIRESCU

trap, sari din pat, bolnava cum era, chemape Tanase si1 ruga sä aduca pe Costeafnnapoi, ca aitfel se faceau de ocara. Dansulstriga, injura, blestema, dar trebui sa sesupuna, fiindca n'avea incotro. Porunci dinnou Madamei sa ridice fracul din spinareafeciorului, ii dete 2 franci si-I trimise sase plimbe, aducand iarasi pe Costea.

Cani venia seara, cadea de osteneala sise culca de la 8. Intre o injuratura si 0gluma, istorisia Tincutei cele petrecute inadunarea de cu ziva, incercand sa repetevorbele lui Alexandriu, pc care nu le bro-dea de loc. Incurca pe Gambetta cu Impa-ratul Rusiei; pe Floquet it chema aala, de,care era la Paris cand cu trecerea Rusilor'.Auzise ceva, dar nu putuse ghici intelesulcuvintelor frantuzesti :

Ala, cum dracu-i zice...Cine, omule ?Ei, asta -i !... Daca nu-ti aduci aminte

nici atata lucru la. ce-ai mai invatat Iran-tuzeste !...

Tincuta prinsa de friguri, se uita la elcu ochii mari, cautb.nd O. patrunda incur-catura din mintea lui sueita.

Dar cu Rpiciul 1 ... Auzi spiciu 1 ...Sa-i dai o palma grecoteiului boerit, sa seduel de-a vandalacu !

13anui4 el ea speech insimna discurs sau

TANASE SCATIU 75

asa ceva, dar vorba i se parea atat de ca-raghioask, luck chiar a doua zi, cand seimbrAca, o maraia mereu printre dinti :

Spiciu I. A uzi dumneata spiciu 1...Intre doul accese de tuse, mai facea

cite o truce, mai trAgea o cisma, si iarse lega de Alecsandriu si de Floquet: 'cumdracu-i zice, frate.b

In sfarsit ziva cea mult dorita sosi.Scatiu se scull de dimineatgi, dete o raita

pe la grajd sA cerceteze stare' sufleteascae tailor celor marl, din care unul era camnaravas, ; scull pe vizitiul de oras, precumsi. pe Stoica, care se pusera numai decatsk se raigi unui pe altul; inspecta carata*miscandu-i roatele ; inspectA cerul. Toatepareau in bunk stare, afara de acesta dinarma, care ameniata cu ploae.

Se duse suS si se puse O. se imbrace.NIinistrul sosia la unu duple 12. Scatiu in-cerck redingota cea noua, asteptand oracuvenitk spre a imbraca fracul. Dejuna la10 si jumatate, ca sa rkmana vreme pen-tru slugi a se gati. La 12 se urea. in «ca-rata. cu Costea pe capra. Vizitiul era im-brAcat in haine negre, cu 0 legaturk alba,de vara, ale carei capete falfaiau pe u-rneri, cu un jobon da-a lui TAnase in cap,

.


ce-i cadea pe urechi. Frigul 11 cam stran-gea Intre umeri, dar trebuia sa rabde.

Cand s'o ia dela scars, Forgas, harma-sarul din stanga, incepu sa sara in douapicioare. Gull, biciu, nimi3 nu se prinse.Tanase se dete jos, incepu sa injure, lovicu piciorul in burta calului, dar total fuzalarnic. Atunci veni Sloica, care cu oflueratura it facu O. ia din loc. Stapanu-sal.' se arunca din fuga in trasura, iar vi-zitiul de oral, gatit pentru Ministru, Ili-mase sa villa cu drosca".

La gars erau toti in par : Alexandriu,Panaitopolu, Vasilica Sobor, Iancu Manzu,Botesteanu, precum §i senatorii Vispescu,Cralca si Polcovnicol Stamate ; apoi Di-rectorul Prefecturii cu toti Sub-prefectii,Primarul, Consilierii judetului si ai comu-nei, Politaiul in mare tinuta, Conisarii §isub-comisani, Directorul arestului, Sefulgarnizoanei, apoi cetatenii alegatpri, de-votatii partidului, negustori de toata mana,cu decoratiile atarnate pe piept ; protopl-pul, chemat de sand cu reforms biseri-ceasca, domnul protoereu" ; Directorul Li-ceului, profesori institutori, tarani,in finetot aparatul administrativ. judecatori nuprca erau multi, ccea ce facea pe unii O.ereada ca a intrat eceva bizbiu, Intro Mi-nistrul de interne §i Ministrul de justitie,

. tAit Amt dcAvis 11

Afara din gara, ipocomisarii calari stau pela raspantii, atinand drumul oamenilor ceveniau cu carele la Incarcat; calatorii delatren erau dusi la hambarul de marfuri, inmijlocul protestatiilor celor mai tantosi :cativa gura-casca. priveau la maturatoriiprimarii, care pregatiau o manifestatie im-punatoare, dar pan. una alta se inglindi-siau la carciuma dela colt.

La ceasul hotarat, trenul infra. in gara,domol, solemn, par'ca ar fi stiut cc innaltachiemare avea el pe lume. La o fereastrasta Prefectul care se dusese intru Intam-pinarea Ministrului, rotind niste ochi te-ribili si facand sewn deputatilor O. se urcein vagon. Acestia se urcara, surazatori, im-bulzindu-se care sa ajunga mai intai.

Cand se cobora Ministrul din tren, toticci de lata so aliniara dea-lungul zidului,stransi de Comisari, iar Prefectul facia seamMinistrului O. se opreasca. Atunci prima-rul se apropie de el, scoase dintr'un bu-zunar o foaie de hartie si incepu

Ministru" ! apoi se opri cautandusiochelarii, pe care si-i aseza In asa chip,In cat it strangeau de nari, facandu-1 sa

orbeasca pe nas. Si iar incepu : «Dom-nule Ministru!o. Vantul indoia foiie pe careera scris discursul ; ochelarii alunecau ;cateva picaturi de ploaie intindeau cer-

: Dom-nule

78 WILILY ZAMFIRESCU

neala, spaland vorbele ; afarA din gall eraun chiloman de nu se mai auzia nici incer nici in pamant. Gu chiu cu vai logo-sul se starsi. Prefectul prezentA in fugacativa ceta feni marcanti si trecu innainte,pe covorul ce era intins dela clasa I-apanA la esire. Aci, zarva era la culme.Pietrisul aruneat de curani facea sA harsieroatele trasurilor, ipocomisarii cAlAri pebidivii plinei de noroi, srigau la birjari sAtie rkndul, feciorii chiemau pe vizitii, cA-lArasii dau en pumnul in capul cailor,

CAM se ivira Prefectul si Ministrul, trA-sura lui Scatiu era la scars, cu caii fleas-tamparati ce o smunceau din loc la fiecaremoment. Costea Linea usa cupelei deschisa,dar Ministrul nu brodia clipa eand sa in-tre fail a se lovi. Dupl oarecare chibzu-ialA, marele demnitar al Statului "Se aruncAdeodata la voia intamplArii si cgzu pe perne.Prefectul, fAcu si el tot astfel, iar Costease urea pe caprA. Cand 110. s'o is din loc,pace. Forgas aria in doul picioare ca la6rc, sforaia, musca zAbalele, panA ce pre-fectul, pierzand rabdarea, se dete jos. Sca-tiu turba de manie : ar fi dat cu cutitul incal, de nu i-ar fi fost rusine. Atunci, furiosstriga la Stoica sA vie numai decat. Vizi-tiul de oral trebui sa renunte la gloria dea purta pe Ministru, iar cravata lui de ma-

erINAst SCATIU 79

tase trecu din nou in slujba droscei de toatezilele. Stoica, linistit, cu vorba lui latareatapofti pe Prefect a se urce fara teams, ca«asa se joaca baiatu : ma rog, cal tanarnu-i ?»

Si astfel se Insirara trasurile una dupaalta, In goana cea mare, catre palatul Pre-fecturii. La aripa din dreapta a trasurii Mi-nistrului venia Politaiul orasului, calare, deabia tinandu -se pe cal, sguduit si framintatca vai de el, caci, desi era aprig, la chip, Infond era un biet crestin, care n'avea alte ap-titudini spre a deveni «Prefect de Politie»,cum 1st zicea el, deeat nevoia de slujba.

Pe drum, Tanase, in trasura cu Panaito-polu, isi \Tarn focul pe socru-sau, care-1pricopsise cu Stoica:

Mi-a invatat caii cu narav, domnule!..Cine crezi ca mi 1-a colacit? Tot socra-meu.:

Apoi se mila ca nu vazuse pe MiJiaiuNu inteleg de ce n'a venit varu-meu..

Panaitopolu se uita la el cu coada ochiu-lui, gata si-I umfle rasul de rudenia cu Co-manesteanu, dar Scatiu sari iar la Stoica :

-- Al dracului tigan, domnule : vezi dum-neata cum a invatat el calul sa sara in douapicioare cand 11 maul altul, si sa fie blandca un miel cand is el haturile !

Puiu de hot de pe Baragan, mai TA-nase !... Stii to ce alegi.

8o 2AMVIREgCU

Panaitopolu era un grecoteiu, imoogatitca si Scatiu, si mofturile la el nu se tre-ceau. Radeau amandoi, uitandu-se unul laaltul.

De la prefecture, Ministrul trecu la pri-; de la primarie, la spital ; de la spi-

tal, la arest. In vremea asta, regula hota-rata mai dinainte, cu insotitorii, ramasebang., de vreme ce Ministrul ceruse sA1urmeze Prefectul peste tot. TAnase veniseacasa si astepta.

Tincuta, ramasa singurA, dupe plecareabArbatului sat' la gara, se sculase binisordin pat, se gatise cum putuse, uitandu-setrista, la umerii transparenti de slabiciunesi se asezase pe o canapea. Ea spera sAvadA in curand pe Mihaiu. Cand dete cuochi de bArbatu-sau, incruntat si solemn, .

Intelese numai decat ce se petrecuse. Dan-sul povesti isprAvile cailor, fringandlymaintle ca 1 -au lAcut de r'as ; injure peStoica si pe tine i 1-a dAruit ; bgtu din pi-cior la dAnsa gasit sA fie bolnavatocmai in asa momente grele ; batjocori peMihaiu di nu venise. Ea it privia lung, culAcrAmile In ochi i se parea un nebun,scApat de la balamuc. Nu zise nimic, ca deobicetu, lAsandu 1 sa se potolcasca singur.

Din nenorocire, tocmai atunci intra pepoartA cupeaua, fare Ministru. Acesta se

MIILIU

marie

ca si-a

'fANASE SCATIU 81

saturase de sitriturile harnaasarilor, si ru-gase sA i se dea o birja.

Cand lazu Seatiu ea i se itaoarec trA-sura goals, picepu dintr-o clipA cecace seintamplase. Atunci, in adevar, pant cA in-nebuneste. Galben ca un mort, farit a rushun cuvant, se repezi hi revolver, esi afarasi impuseA pe Forgas, inharnat cum se alla,descArcAnd sate sase foeurile in el :

Na, na, na sit to inveti sa mai FarsaltAdata

DupA aceea arunca revolverul si se na -.pusti asupra lui Stoica. Acesta crezuse cA-1omoarit si. pe el, si de fried o luase lagoana spre fundul curtii, sperand sa poatainettleea poste zid si sa. fuga.. Dar Seatiuit ajunsese din urmA, it inhatA de chiert si-1ause Cards panA in carte, undo it bAtu ho-teste. Dupa ce rasuflA bine, ii lass pe totigr"-rtadA si se urea sus.

OLoica se scull din naroiu, fAra a ziceun cuvAnt ; isi indreptA parul in cap, dincare scotea vite intregi smulse de stapa-nu-sau, si se apropie de cal. Acesta cazusedin ham intr'un lac de singe, Ysi intinsesecapul pe pamitnt si tragea de moarte. Ochiilui limpezi se uitaa la Stoica fara viata.Gemea cite odata din fundul plAmanilor,ca un om. Carnea tremura pe el, ca info-rata de durere.

6

82 DUIL1U ZAUF1RESCU

La vederea ealuItli murind. Stoica sc a-runca la pamant, langa botul lui, si incepuba se boceasea tiganeste:

Ca lute, sarmanule, te-a mancat friptstapana'-tu, dar-ar Dumnezeu sa i se usucemanusita cu care to -a impuseat !...

Sarira slugile celelalte sa ridicesa deshame caul ramas si sa puna trasurala loc, dar nu fu cu putinta sa scoale peStoica de pe botul lui Forgas. Atunei Ba-nica si cu argatii it luara pe sus ; aduserao droaga in care pusera calul impuseat, IIaeoperira cu pae si-1 dusera la camp ; spa-lara petele de singe de pe jos, si astfeltotul paru reintrat in ordinea de mai 'na-inte.

Dela o fereasta, Tincuta vazuse incepu-tul scenei cu revoherul, si lesinase. Sc.zuse cazuta jos mai bine de un sfert deceas, si se desteptase sing Ira, fiindca nuvenise nimeni. Se scull binisor de pe co-vor si se apropi6 de canapea. 0 dureacapul grozay. Ceeace muse era ortbil.Barbata-sau nu-i mai aparea, ca pana a-cum, numai mojic, ci nebun-furios. Pentruintaiasi data ii tu frica de dansul. Dar in-cetul cu lucetul, se linisti : intelegea eaamot ul propriu al ()maui ridicul din nas-care, care pricepe cateodata el e ridicul,e mai teribil decal al altuia. Tot gandm-

TANA& SCAT1U 83

du-se, isi aduse aminte de tata-sau : o 11auzit focurile de revolver sau nu ? Poateca nu, flindca odaia lui era de cea laidparte a caselor. Se sculd cum putu si seduse pana la usa lui, pe care o deschiseCu grije : Conu Dinu dormia In fotoliu.Se retrase incet, aproape fericita ; el eelputin nu stia nimic de mizeriile ce dansaindura.

In vremea asta, Scatiu sta singur In birou, aprinza.'nd tigara dupd tigara: actiunealui do nebun ii descarcase sufletul do ne-linistea pe care o gramadise cu incetul toatefaptele neobisnuite din urma si din zivaaceea. cum se simtia bine, par'ca si-arfi desbracat o haina care-1 sirangea. Isiarunca ochii pe fereastra, tocmai cand ri-dicau calul sA-1 duca la camp, si, instinc-tiv, voi sa se repeada la usa spre a porunciargatilor sa-i is pielea. Dar un sentimentgrosolan de rusine 11 opri pc loc. Se asezadin nou pe scaun si se puse sa se gan-deasca : pierduse o mie de franci, pretulcalului ! Daca in be sa-1 impusce, 1-ar fivandut, se scApa de el si nu pagubea ni-mic. Facuse o prostie. Si cu cat se gandeamai mult, cu atat ii parea mai rau : o miede franci !... Vezi, de-aia e bine sa nu sepripeasca omul. Si eel putin daca 1-ar fiimpuscat dintr'o data, numai t u un glont !

84 DUILIU ZANIFIRESCU

Dar nu, II ciuruise cu sease gloante. Cutoate astca, dup. un sfert de cias, chietnape Banica si ii zise sa trimita pe cine-vala camp numai decat, sA ia piclea de pe cal.

Pe cand acestea se petreceau la Scatiu,Ministrul isi ispiavise ispectiilc si veniaspre cask cu Prefectul.

Innaintea trasurii lui alerga un gardistMare, iar pc capr4 era in dorobant. CandsA ia trasura pe ulita armeneasea, gardis-tul fu oprit de un pale de oameni si in urmalui trebui sä se opreasca si birja Ministru-

Se munceau agentii puterii publice safaca drum trasurei printre multime, darOra folos: era vrc-o suta de tarani ce segramadiau spre miniitru, cu o hartie in!Wing Acesta facu semn birjarului sa seopreasca Intreband pe oameni cc voiau :ei, cu caciulile in mina, vorbiau toti de-°data, asa ca nu se intelcgea nimic. Pre-fectul le lua hartia si le fagadui sa le deadreptate, dar cauta sa puna jalba in buzunar. Ministrul Insti, care nu pricopea ni-mic, voi s'o eiteasca...

Era o reclamatie a taranilor de la Ciul-nitei. Satui de angarale, de nelegiuiri, dedobanzi, oamenii venisera, disperati, sa seplinga Ministrului. Nu mai eereau nimicdeca.t sa le dea inapoi pe boer, pc ConuDinu, care din mosi stramosi stapanise pe

lui.

TANASE SCATIU

la vetrele lor. Se formase cu incetul le-genda el ginerele secfestrase pe socru.

Ministrul se simti pentru moment umilitca trebue sa mearga tocmai in casa luiScatiu, si, cu toate lAmuririle Prefectuluica tAranii erau pusi la cale de un advocA-tel din opozitie, se gAndi se telegrafiezenumaidecat lui Comanesteanu, care, fiindrun cu Dinu Murgulet, putea sA-1 lumi-ne7e. Ceen-ce si facu.

VII

La Scatiu acasa erau pregatite douit mese :una pentru Ministru si lumea aleasA, insofrageria cea mare ; alta pentru aciuru-curi» i'ntr'o odae de jos, Planurile lui TA-nase erau la inceput marete de tot : el voiasA dea Ministrului un banchet de 50 depersoane, cu vinuri ravac, trase si gustA-rite de BAnica in persoana, dar se lovisede Tincuta, care, din camera ei, tineatoatede scurt. Ea stia ca cea mai mica petre-cere in casa for se sfarsia cu betie, cu lAu-

si chiloman, si socotia el ar fi maicuminte sa nu dea Ministrului privelisteaacestol scene. El urla, blestema, se tanguicA dansa nu se gandeste deck Ia ale ei,farA a tine seama de alegatori, de papu-laritatea lui, Simtia el ea avea dreptate,

85

tari

86 burial; 2A minRtsctr

dar, ca sA nu aiba aerul ca se conduce deun cap de femee, el, dipotatul en fluent,hotara sa imparts Invitatii in cloud tabere.Ideea era necuviincioasa pentru cei ce in-trau intre ciurucuri. dar era practicA. Dealt-fel, sub- comisArii, agentii electorali, u

negustorasi chiar, erau mai multumit,isA manance deoparte, In tihna, cu csfintaaghiasman la 'ndamlna, decat sA se piti-gaiasca la masa Ministrului.

0 baratca de scinduri lega sofrageria desus cu cea de jos, -jar muzica military eraasezata tocmai la mijloc ca sA se poatAauzi din toate partite.

Ministrul intrA In sala de mancare caminnorat. Scatiu nu stia nimio de ce i se in-tvmplas pe drum, si socotia ca asa se cadesA fie un om mare.

PrAnzul merge bine, ce-i drept, cu di-ferite soiuri de Injuraturi la adresa lui Costea, maniac printre dinti. Muzica militantcanta corect, cu d -1 capelmaistru in maretinuta, intors cu spatele spre muzicanti sicu fata spre banchet, uitanduse tints in o-chii Colonelului. Cand veni vremea toas-turilor, se mai IncurcA treaba, insa totise tineau la locul lor. Unii rAvneau la masade dincolo, unde limbele se amestecaserachiar de la al doilta fel de bucate.

Dendata ce se sfArsi pranzul Ministrului,

hii

TANASE SCATIU 8'

unii dintre cei mai nerAbdAtori se repezirala eeilalti. Colonelul, care nu prea bateacu apa, facu stfinga 'mprejur si se rezemdlangd un sip, cu niste «pustiu de profit-0(cum zicea domnul Protoereu) de s arunciculionul in edini si mai multe nu.

Mai intru ta'rziu deterd soldatilor sd ma-nance, inchiserd usile bArateii ce dau sprecasele de sus, si astfel zgomotul paru a so

Pe la miezul noptii, Ministrul, ostenit de drum. se retrase. Toti riksuflard.

Cand insa s'adoarmd, muzicaincepu din nou. Chip era ea ascunsa introodae de jos dar to joci cu tromboanew sicu picolina Mai ales era un afuris desolist cu cornul, care pusese infirm site odoing, si tio freca, si-o invartea, de .gan-diai ca -si dd. duhul! in tilmbitd. 0 lua dejos, lung, tardganat, si se urea hi deal caun hain, si tar o mai tinea, Si iar se urea,pang priniea cloud note ascutite, pe carele sfrichidea un ceas.

Bietul Ministru se foia in pat, isi trageaplapama pe ochi, isi infunda capul in perne,nAdAjduind ca doar Po ierta Dumnezeu sdadoarma. Cand insa sa -1 Pure somnul, cor-nistul se intoreea cu trairibita tocmai inpartea aceea, iar ecle doua note de susstrabAteau vazduhut ea doua sAgeti neva-zute, si se infigeau in urechile Alinistrului.

military

88 DUMMY ZAMFIRESCU

El se scula pe marginea patului, uitandusein jos fara nici o nadejde :

EL bata-te de om ! zicea el.In vremea asta, boerii de sus se duseserft

la cei de jos si betia se intinsese in toatast-alucirea ei. IncrPdintati ca nimic nu ajungea pana la Ministru, urlau si schela-°Mau ca intr`o menajerie. Fiecare dridusedrumul firii sale. Revizorul scolar se des-bracast de haina, bot in bot cu proto-popul, cantau bisericeste, dand cu pumntilin masa ca O. tie masura.

Pe glasul al 7-lea, popo !...Ragusit do atata sbierat, potropopul de

abia mai ca'raia, scotand eate o nota decocos cu tafna, cu capul plecat ::pre revi-zor si cu degetul langa nas, Wind tactul.

N auzi, popo : pe glasul al 7-lea !...Am ragusit de tot, mai Irate.Boa aghiasma, afurisitule !...

Pop mai turna In el elite un pahar, siiar se \Tara in sufletul celuilalt, cu di getulla nas.

Fiecare isi avea ticul sau. Liinga popacu degetul, venia Colonelul. Descheiat latunica liana jos, el se uita posomorat Ilimusicanti, cu ochii impainjeniti, cu manileamandotia intinse in vazduh, par'ert sa seapere de un dusman neva7ut. La fiecareIntorsa'tura a doinci, serasnea din dinti si

..

Si;

TANAST, SCATW 89

gemea, de ti s'ar fi parut Ca i se rupeinima de jale : in fond Msa era numai beat,dar beat crita.

Cand venia treaba la schimbat cfintecul,era vai de lume : nu se potriviau doi lagust. Primarul, care radea mereu, Warepe un scaun, incerca sa fie dulce la vorba:

Aia rog matale, puiule, domle Capel-maistru, sä ne ctinti carunza verde bfir-oitas.

Alexandriu vrea Mascota. Se ducea inrata sefului musicci, mAtAhaind :

Mon cher, to rog, partea aia din Alas-cota, stiff, unde cants curcanii, golu, golu,golu...

Panaitopolu ii fitcea Out din drumIa shlbeste ne cu goluul dumitale,

amice. Ala, doele Capelmaistru, zicivalsul lui Ivanovici, ti-ra-ra ri...

Si ca s<t spue ce vals voia, da drumulunui glas argiisit de spirturi, care hAmitiafaro nici un rost. Capelmaistru nu pricepea.Atunci Panaitopolu chcma pc politaiu, carein tineretele dumisale cantase din Haut:

Nica. ! Nica !...n'auzia, incepea

porecleasea :Aia toplirlane ! 11111 surupe1nita ! Ala

bocciule, da n'auzi !...Politaiul, ciupit de Wit sat, cu niste favo-

rite seibezi, slab si costeliv ca vai de el,

-.

sA-mi

Si iiindca eelalalt sa-I.

96 toUTTAU ZAMFIRESCLI

era nebiruit la chef : ar fi fost in stare sabea o vie intreaga fara sa se cunoasca.Sari de unde se afla si veni Tanga Panai-topolu.

Porunciti, ma rog.Ia un flaut si zi valsul lui Ivanoviei,

El puse mina pe un flaut dela un soldat,Isi titiri gura pe imbucatura si incepu satafneasca, chisc, chisc, pana o prinse dinloc. Atunci dete drumul la niste tereremuristrasnice, pe cari Panaitopolu le insotia cuglasuf lui spart, ti-ra-ra ri, invartind minaprin aer si lasandu-se pc spate.

Dar In mijlocul for sari deodata TAnaseScatiu. El pana atunci stare deoparte, flue-rand o chindie pc care vrea sa si-o aducaaminte. Puse mina pe seful musicei si-i zise :

Asta !...Apoi Isi Intinse buzele sa spue ce voia,

dar nu innemeri.- - Ptiu, bat-o Dumnezeu, ea 'Ana acuma

0 cantaiu !...Capelmaistrul, ca sa-i facA placere, puse

pe soldati sa incerce toate chindiile pecari le stiau. Era o ticalosie, o zapaceala,de nu se mai auzia nici In cer, nici in pa-mant.

Mu-i asta, nici asta.In sfarsit, la a patra, parurA ca-i dau In

partie :

tANASk SCAtiLt 91

A ha, ha, zise Scatiu, asta !Atunci, se desbraca de frac, scoase cis-

mele, isi puse mainite in solduri, si incepu...Ceilalti se facura mata in jurul lui, pri-vindu1 cum pisagea pamantul in varful pi-eioareIor, dand cu calcaiul in scanduri,strambandusi glesnele, sand in afara, candinnauntru, lasandu-se pe genuchi, sarindIn sus, de par'ca intrase aghiuta in el.Dupa ce se munci asa vreun sfert de ceas,cazu pe un scaun :

Vezi, domnule ! ... Astea sant alenoastre, nu valfuri si dananai de alea dealed-lui Alexandriu ! ... Auzi ugolu, golu».par'ca is hapuri !...

In vremea asta, Polcovnicul Stamate,care sta intins pe jos ca un tumurug, pusemama pe pantofii lui Tanase, si, foarte ii-nistit, 'ii umplu eu mezeluri de pe masa.Altii jucau prin colturi, fiecare pe seamalui. Unii dormiau pe sub scaune. Doi treinegustorasi, simtind ca se apropie vremeade dila. puneau cite o mandarins in bu-zunar.

Spre zori, Ince/mil OA care trasurilepe la caseje lor, ca pe niste saci, si astfelsarbatoarea se sfarsi, spre deplina multu-mire a lui Scatiu, care socotea ea e o ne-cinste sa iasa lumea treaza din casa lui.

Cat despre Ministru, sgomotul roatelor


pe caldaramul colturos 11 facu sa sara dinsomn, buimac, intrebandu-se in gand de secutremura pdmantul on sosise sfArsitullurnii...

VIII

A doua zi, pe cAnd Scatiu, informat deRanieri, plecase la Ciulnitei sd reguleze petarani, Mihaiu sosia dela Rucuresti.

'Lincuta, care toata noatitea nu inchiseseochii, dormia cand veni el.

Mihaiu fu introdus numai decat la. Mi ni-stru. Acesta ii istorisi Intamplarea cu jalbaoarnenilor, rugAndu 1 sd-i spue ce se petrecea intre Seatiu si socru-sau. El nustia nimic. Auzise ceva despre neintelege-rile dintre socru si ginere, dar nu le daseimportantd. sit cerceteze lucrurilemai de aproape si sa-1 informeze. Ministrulplecd din nou cu Prefectul in inspectie.

Mihaiu ceru sa vadd pe Tincuta, dar eadormea. Atunci se gandi sd se clued dc-adreptul la Conu Dinu.

Bdtranul, asezat ca de obiceiu in fotoliullui, citea. Cand intra Mihaiu, el se uitalung la dimsul, peste ochelari. II recunoscu,dar par'cd raril grabd, si plea ochii injos.

Sarut maim, none Dinule. Ce mai faci ?

PAgAclui

TANASE SCATIU 93

Cum o mat duel cu sanatatea ?Bine ..

Mihaiu, crezand ea nu prea aude, ridicaglasul

Uite, am vcnit sa tc M._ Esti sa-natos ?

MA bucur cA-ti mai aduci aminte demine. Du stint sAnatos... Tincuta nu preae bine.

1)a ce are ?El ridicA mainile in sus si Malta din

umeri :Cine poate sa stie!...

Dup. accea se uita la dansul lung.Semeni cu tata-tau.,. SA-i semeni ca

eta om de isprava.Iti mai aduci aminte Nene Dinule ?

Iti aduci aminte cand am mers la gara cutotii, sa. primim pe Nenea Mateiu ?

El plea ochii in pXmant si nu raspunse.Mihaiu se utta la el, mirat de adanca schim-bare ce o luase. CAuta sA. 1 InsufleteassAcu ceva, si isi aduse aminte cA Sasa iidase o pereche de pantofi pentru dansul.

Nene Dinule, maman ip trimite nistepantofi. MA duc sA ti-i aduc.

Si esi sa-si caute valisa. Cand sa ajungain capatul coridorului, cam intunecos, i seOra ca o usa dela o odae lAturalnica era

13inc...

94 DUILIU ZAMFIRhSCU

Intredeschisa. Vol O. treaca mai departe,dar cineva '11 chema. Se opri O. asculte.

Mihaiu, buns dimineata.El nu pricepea bine cine-i vorbea.

Bonjour... Cine ma chiama ?Prin crapatura usii se strecura mana

Tincutei El kr recenoscu si se apropie dedansa, sarutando.

Ce va O. zits asta.? cand ai venit ?Acuma. Cc- Lei ?... Am auzit ca nu

prea esti bine...N'am prea fost bine... Da and ai

. venit ?E un teas de and am venit... Am

fost la Nenea Dinu... Ma duceam sa.i tautniste pantofi, dela maman...

Ce ciudat lucru L.. Eu stiam a aivenit, fara sa stiu .. Ce face Sasa ?

E bine.Dar fetele ?Bine, toata lumea. Da de ce nu esi

la lumina ?Ea radea, ascunsa. dupa usa.

- Nu se poste,.. Tot ce pot sa fac estesa-ti dau mana din nou, data to mulOimesti..-

Si-i intinse iarasi mana, prin deschiza-tura usii, cu bratul pana la cot. El isi lipigura de pielca neteda, sarutandu-o pe totlungul, de jos pana sus.

TANAS1 SCATIU 95

Esti suparata pe mine, Tincuto, si aicuvant sa fii supArata...

Destul. . fii cuminte... nu sunt su-paratk.

Se zAria, in intunerecul Wail, obrazulcu ochii stralucitori.

Inchipueste.ti ca stiam -:,A ai venit,si nu-mi spusese nimeni... Du-te la tata...destul. Am sa trimit sa te cheme...

Isi retrase binisor mina si stranse usa :SA vii numai decat.Viu.

Oericit ca o vedea vesela si ca nu erasuparata pe el, Mihai alerga in odaia lui,scoase pachetul din geamantan si se in-toarse la Conu Dinu.

Uite, Nene Dinule, maman iti trimetepantofii astia de iarna... Doreste sa tevada... Nu vii la Bucuresti ?..

Nu pot sa viu... Spune Sasii ca odoresc milt N'am vazut-o de doi ani.

Nu te mai .duci la mosie?El invartea pantofii in mina. Intoarse

ochii lung si se uita la Mihai,La care mosie?La Ciulnitei.

liatranul ridica din umeri.Ce copil esti !.. Tu nu stii ca eu nu

mai am mosie...Cum nu mai ai mosie?.

96 DUILIU ZAMFLRESCU

Conu Dinu se plea spre el, Cu prig rcaincruntata, ii apuca de brat sgudui cuputere.

Eu nu mai am ! Mosia mi-aluat-o talharul... Talharul, bandittil careImi omoara fata !... Si eel de sus ii cu-noaste ncicgiuirile, ii trite lege gandurile;sinu 1 trasneste!.. si nici nu ma chiama pemine la dansul, ca sa nu mai vad!..

Dup. accea, muia vocea, si cu mare tristete zise :

Imi pare rau ca o sa mar blestemandnu mai este dreptate omeneasA, iar Duni-nezeu' Intors lata de la mine.

I se strambasera toate liniile obrazulut,vorbind astfel. 0 descurajare adanca se in-tiparise pc chipul lui, descurajarea omuluirevoltat, care nu spell!, in nimic. Lui Mt-hai i se facu

Nene Dinule, au te turbura asa, catot mai e dreptate in lume: uite tat-antidumitale vor sa te aiba din nou :

El detc din cap.Ce faca taranii, impottiva caine-

lui astuial...Cine stie !.. poate sa'ti faca ceva . au

reclamat prefectului.Conu Dinu se ridica pe bratele

Au reclamat prefectului L. Se vede cai-a schingiuit de tot...

si-1

sati

fotoliului.

.

milt.

TXNASE SCATI1.1 97

MA rog, dumneata ai dat toga mosiade zestre ?

N'am dat nimic El a luat... A pusmina pe tot, fail sa ma intrebe : zice caeu sunt bAtran si neputincios, ca ma furstoti din toate partile... Vezi bine : asa, mafurs numai el, ma. Ant si ma vara In pA-mant, si. pe mine si pe Tincuta... Si cevor tAranii ?

Vor sA to intorci flumneata la ei.Conu Dinu se uita la Mihai lung.

Sarmanii oameni ! Dar crezi ca i lassel sa faca ce vor ? Ma prind ca acuma,cand not vorbim despre asta, nebunul ela mosie. Ia suna numai a minune sa vezi...

Mihai sunA. Dupa cateva minute veni osluga cu ochii umflati, cu pArul valvoiu.Conu Dinu II intreba binisor.

Acasa-i domnul ?Nui acasa, cocoane : a plecat la

mosie...Batranul dete din oap catre Mihai, iar

sluga esi.Vezi? s'a dus, a la sat si Ministru si

tot, numai ca rAzbune pe lume... Auzi,el, om sa primeasca un Ministru 1.. Cinesi-a facut pacat sa-1 trimeata in casa asta?Ma crezi cand ti-oi spune ca toata noapteato Mut ca niste nauci ? Ai vAzut in ceial sunt slugile... Asta este viata noas-

7

I

sa'si

98 btillAt7 2AMVIRESCU

trA : and e treaz, e biciul lui Dumnezeu;cand e beat it legi... Un asemenea omduce interesele judetului §i ale tArii,vaide ea de Cara

Dupa aceea tAcu, clAtinand trist din cap.Apoi raga pe Mihai sAi dea hartiile desub perna, ca sA-i arate foaia de zestre.Incepu citania din fir in para tutulor ac-telor. BAtranul se oprea la fiecare frasA,la fiecare vorbA, ceand explicarea cuvin--telor noi, Intrebandu-1 de nu era drepta teape partea lui.

Ar fi urmat astfel toata ziva, de nu ye-nea femeea din casa sA spuna lui Mihaica it cheamrTincuta.

Mihai esi, iar Conu Dinu ramase cutiile pe brate. Tot interesul documentelordispAru de odatA, qi in mintea lui se ivio idee noun, intoarcerea la WA. Cum a-vea sa se ducA, cine era OA ingrijeascA,putin ti pAsa. SA piece cu trAsura lui Sca-tiu nu se mai putea, fiindca singura slugAcredincioasa, Stoica vizitiul, se dusese inlume. Atunci ii veni In gand altceva : safugA...

Pe cand planurile acestea muncea peConu Dinu, Mihai intra la Tincuta.

Intinsa pe canapea, cu o roche de casApe dansa, ale carei cute, de mAtase aurie,

har-

AsTAst scatru 99

caaeau bogate pe covor, cu o bland albape picioare, Tincuta misca usor degetelepe o carte. In fata ei era un fotolin, ala-turi o masuta, cu un vas subtiratec, ele-gant, din care se lasa spre dansa o rozaInflorita in graba si sfioasa ; in atmosferasalonasului, o caldura binefacatoare, in caresuradea o minunata fotografie a d-nei Vig6eLe Brun, ce i semana.

Cand intra Mihai, ea zambia. Parea easimte toate miscarile lui, chiar cand milvede, a stie sand vine, ce dorcste, ceare O. zica.

A !.. domnule Mihai, iata-te in sffirsit 1Er dadu din cap, mu tumit si cam stan-

gaciu, luandu-i mana.-- Asi fi venit de eri, dar mi-era rusine...

dupa o sefisoare asa de proasta ..Sezi, Uite, vezi ? asta este...

Si zicand astfel, scoase din carte scri-soarea lui.

Da-mi-o, to rob, s'o arunc 7n foe...Ti-o dau, insa cu o conditie : sa nu-

mai scrii asemenea lucruri.Nu mai scriu niciodata.Si sa aibi incredere in mine, fiindca

iti vreau binele.I-a.

Ea ii dete scrisoarea. pe care el o a-runca in sobs. Amandoi se uitau la hartia

100 nunAu 2AMFIRESCU

ce ardea, indoindu-se si lasand sa se vadaliterile negre pe fondul cenusiu. Tincutadete din cap.

Asta-i drumul p care-I iau toate celeomenesti.

El nu zise nimic, ci numai se uita ladansa lung. Era alba ca hartia pe care otinuse in mana, diafana, de o tinerete can-

Numai ochii pareau ca ard, cu o viataproprie, ca diamantele.

Mihai se simti miscat ca de o poesie, incare durerea porneste din straturile celemai adanci ale sufletului ranit, dar cuvin-tele raman simple. Ea de asemenea ii pri.yea si parea ca inlelege ce se petrece in-tr'nsul. Pleca ochii in jos si nu zise ni-ntic. Dug aceea, uitandu-se iarasi la cenusa scrisorii, 11 intreba :

S'a sties?Da.Apropie-ti scaunul de mine si sezi.

El inisca fotoliu spre dansa.Te rog, intai Inchide usa ca vine frig.

El o inchise. Umbla Incet, ca intro odacin care s'ar ruga cineva. Veni iardansa, privindu-o cu sflala.

Sezi to $tii ca azi dimineatAm'am desteptat din somn. cu creflinta ne-stramutata ea ai venit. De ce ai venit?

Piindca. m'a chemat Ministru.

dia.

Tanga

rog...

TANASE SCATIU 101

Altfel nu veneai ?Ba asi fi venit dar mai tarziu.

Ea it privi in tacere. Dupa aceca incei easa zambeasea

De catava vremc a inceput sa-mi ticfrica de ceva necunosout : ma tern sa numor. E drept ea nu prea am cuvant &a maingrozes; de moarte, fiindca nu sunt feri-cita. Insa da cativa ani ma lega de viatao simtire noun si puternica. Sa ti-o spun ?..

El se apropiase si 'mai mult, si-i luasemina inteale lui.

Ditch' nu e prea greu, spune-mi-o.'l'incuta se rezemase cu obrazul de spa-

tele Inuit al canapelci privia, cu ochii"anditori:

Imi era drag ein9-va, atat de drag,atilt de ,scump, incat credeam ca o sa pottrai si sa ma pot bucura de simtirea meanoun. Dar se vede ca nu se poate...

Mihaiu, miscat Oita la laerami, incereas'o opreascri.

Te rog, Tincuto: de ce vorbestiVino mai aproape. Ti -aduci aminte

de corilaria de pe lac ? Copilarie. Ce dulcecopilarie !.. Ascultit-ma, asi vrea sa ti dauceva. M'am gandit dau un inel. Freisrel primesti ? Da ce sA nu-1 primesti? Saudaca vrei steti dau alt-ceva...

:

0-1

asa?...

slit


Se uita la el zambind atinse frunteacu degetul :

Ma intelegi ?Te inteleg de mult...

Ea ii acoperi gura cu mana :Stiu...Si daca vrei sa-mi dai ceva, primesc;

Insa nu poate sa fie nimic mai frunios decatasta.

vorbind astfel, scoase ceasornicul dinbuzunar. Tincuta se uita la el nedomirita.

Dela cine it ai ? intreba cu temere.Dela sora-mea. Ia. deschide-1.

Ea deschise un capac, dal nu gasi nimicextraordinar.

Deschide si dincolo, sau sa ti-1 des-chid eu...

Pe sticla alba era o vita de par, legatacu o panglicuta rosic.

0 cunosti ? intreba Mihaiu.Obrazul ei colora de singe, un val

de caldura ii umplu ochii de lacrami sifara stire isi arunca bratele de gatul lui.I se umplea pieptul de aer, de prea multaer ; se inneca de emotiune. m eet, pe ne-simtite, i se lasara bratele grele, capul iicazu pe spate, si Tamase galbena, ca moarta.El voi sa se scoale de pe coyor, speriat depaliditatea ei, dar o usoara miscare a bra-telor, ce $e rezemau Inca de dansul, 11 fact}

$i,

su

si-i

TANASg SCAT1U 103

sa se opreasca. Ea isi duse mana binisorla frunte, miqa bratele In sus si deschiseochii.

Mi-a trecut. Nu te sperii. Nu santmai urata... E o impresie fugara, pe carenu stiu de o Intelegi : visa asta de par apastrat un parfum, pe care-1 regasesc intoate lucrurile mele vechi. Cand it simt,Imi pare ca vremea n'a trecut, sau ca atrecut atata vreme, incat eu, cea de-atunci,am murit, iar eu, cea de acum, sant alta.Si imi pare asa de rau ca nu mai sant ceade atunci ! Poate, poate, ar fi altfel,..

Dupa aceea, Intinse mana In aer, cu onmiscare atilt de usoara dar atat de tallsperanta, bleat spuse o lume de durere. Seuita un moment Inainte-i, apoi se ridiciceva mai sus pe canapea, si iar zambi.

Sezi pe scaun... Te visez aproape intoate noptile. Te vad aevea, cum te misti,cum privesti cateodata cu ochii in ganduri,si puterea visului e asa de mare, ca a douazi Imi aduc aminte ea priviam si eu tot a-colo. Stiu tot ce faci, unde te duci, la cete gandesti. Stiu cand esti trist, cand Ili a-duci aminte de mine. E o nebunie care maIncalzeste, Imi odihneste spiritul. Doctoriiscoot ca sunt bolnava de nervi. La inceputle spuneam ca visez toata noaptea. Mi-audat fel de fel de doctorii, care ma faceau

104 DUILILY ZAMFIRESCU

sA dorm ca o piatra. Le-am lAsat de o partesi m'am intors la visurile mele.

Isi plea fruntea pc o lature si se uitala el :

Daca nu to -asi mai visa, as muri.Mihaiu o asculta, cu inima sfasiatrt. Ii

era frira sA se mai apropie de &Ansa, canu care-cumva buflarea lui s'o inne,:.e. Pareaca nu mai tine de pAmant prin nici o le-gatura. Se intinse pe covor si-si rezemacapul de blana alba de pe picioarele- ei, pecare o sarutA in ascuns.

Ea pAru ca se gandeste...Ce stranii lucruri iti spuiu !... Sezi

bine Reazema -ti capul de picioarele mete.Vino mai aproape dacA. vrei.

El veni langa dhnsa, aproape de tot.Tincuta li puse mama pe frunte, mangain-du-1. Voi sa urmeze, dar shngele i se ureadin nou in obraz.

Esti prea aproape, zise ea, ineurca tA,rizand, cu o tremurare a glasului ce o im-piedica sä vorbeascA.

El nu zicea nimic, ci se uita la dansa,rAtAcit ca Intrun vis.

As vrea sA to tiu aproape de mine,dar mi-e fricA... Imi bate inima asa de tare!.Sezi colo.

Mihaiu se supuse.Iti spun lucruri ciudate. Dar e adevArat.

TANASE SCATIU 105

Traesc numai fiind-ca trdesti dumneata.,.Asi vrea sa to intreb ceva : data s'ar in-tampla sa-ti fie dragA o ally femee, cat asmai fi ea in -1umea asta, mi-ai spune-o ?...Nu, nu, nu vreau protestari zadarnice.

Ti-as spune.Crezi ca s'ar putea ?Nu cred.

Ea ambi, trist. 11 privi cu ochii pejumatate inchisi, cerAndu-i parts socolealain tacere de ce spune. Dar se. imblanzirepede.

De altfel, n'ai putea sa-mi ascunzi nimic,fiindca stiu tot ce faci. Te rog, de acumasa nu ma mai parasesti, ca in trecut, luniSi ani intregi. Ti .am spus tot ce am pututsa-ti spuiu.

Dupa aceea, ceru lui Mihaiu sa-i istori-seasca despre viata lui de toate zilele, celucra, ce planuri avea pcntru viitor, de -1interpsa politica. Ii fdgadui sa villa la Bu..curesti, la Sasa, ca sa. fie aproape de elVoia vada camera de studiu, sa-i atingalucrurile de pe mass, Inchidea ochii cu oplIcere copilareasca, gandindu-se la celece spunea.

Petrecurd astfel mai toata ziva impreuna.Cand se intoarse Ministrul acasA, Tincutftdori sa-1 vada. Ii prima cu o gratie atat demasuratA., ca atat tact ii vorbi, incAt °mull

sl-i

106 DUILIU ZAMF1RESCU

coplesit de preocupAri prosaice, se simtiridicat_ de o-data intr'o atmosfera seninA,simpatia Esind dela dansa, se mill cuMihaiu de nepotriveala dintre barbat sifemee.

Cum se poate si se piarda o aseme-nea fiintA In mijloeul lumii acesteia, plinAde zazAnii si de meschinArii?.... Suntetirude, da ?

Da.Ar trebUi s'o Ingrijitt. E pAcat : imi

pare bolnavA.Mihaiu se opri, uitAndu-se la seful lui,

care se plimba preocupat. Vederea Tlneu-tei lAsase in spiritul omului rece, melaneo-lia faptelor nobile, uitate sau nestiute. PA-rea cu dinadinsul sdruncinat de vedeniacalAtoare ce-i trecuse pe dinaintea ochilor.Surprinsese Intl-10 clip. adancul lucrurilorsi 'Area ca he leaga cu cine stie ce umbradin propria lui viata. Se opri in fata luiMihaiu, vorbind tncet, cu vocea grave :

Natura e cateodatA de o nedreptaterevoltatoare.Fata cu notiunilc noastie mo-rale, e imoralA, oarbl. Cu drept cuvant aufacut Grecii, din destinul lor, un flu atChaosului si al Noptii.

Graiul lui strabatu departe in sufletultanarului. El ramase pe loc uitandu-se is

.pAmant.

?

TANASE SCATIU 107

Nici nu mai avura nevoa sa vorbeascadespre Conu Dinu si despre ginere-sau. Mi-nistrul pricepuse din tot ce-1 inconjura dramace se petrecea sub aparente ridicule: Ii fusesedestul sa vada cateva minute pe Tincuta,ca sa i S3 lumineze si mai bine tesaturaascunsa a aparentelor.

IX

Dar Tincuta era fericita. Seara, dupa cetoti se dusesera sa se culce, ea ramasesesingurA.

In odaea ei ardea focul. Puse lumanareape scrin si. Mau doi pasi spre oglinda ceamare. In lumina 1ncrucisata a foeului si aluminarii se NIZU in mijlocul camerei, cuhaina de matase lungindu-se in penumbra,ca o fantazie usoara. Minicele ii cadeaubogate de pe umeri, cu capete negre dedantela. Se misca in dreapta. Nevinovatainchipuire de sine o facea sa se creada pepartea aceea Innalta. Cine stie de ce. Eraos1enita. Pianul era deschis. Sezu pe sca-unul lui si-si arunca ochii pe note. Erauniste litere mari, abbe, cu un pervaz negruLua caetul in liana intoarse spre lu-mina : Sonate, Op. 27, No. 2.Der GreilinJulie Guicciardi gewitirnet, I se paru cayede pentra intaias data llama° acesta,

108 DUILIU ZAMFiRESCU

Julie suna asa de frumos ! Cine o fi fost?..Se seula din nou si se apropia de oglinda;apoi se depArta cat ptetu si se uita numaila rochie. Era alta, intr'o alta lume, introlame calda de poeti si de muzicanti, in azurul careea se veieau departe ramuri in-florite. Isi aduse aminte de lucruri vechi,de un brocart rAmas dela maicA-sa, cu floride crin. Se plech pe covor si ridica o ba-tistA. Apoi veni langa scrin. Se rezemrt cucoatele de marmora si se uita la portretullui ilihaiu Era un portret vechiu. Il privilung, atat de lung, ca i se parea cateodataca nu-1 mai cunoaste. Ii trecu prin minteinceputul unui vals de Chopin, si miscAdegetele pe piatra rue, ca pe piano.

Se desbrAca Incetj rAmanand mititica.Intra in pat binisor, isi rezema cipul peperna si se uita la flacara ce de-abia maipa-1*a pe varful carbunilor. Gandurile cise prindeatt in mreaja somnului. Din childin nand i se parea ea pune mina pe mo-mentul precis in care adormia : «Acuma,acuma», si adormi in adevAr, cu constintalimpede despre trecerea dela o stare la alta.

Intru tarziu se destepta. Focul se stin-sese cu desavarsire. In oiae era frig, darea asula: Scoase batista de sub perna si

trecu pe frunte. Simti ca-i tremuraJuana si ca treirturA toata, Visase, ca III

TiNAS1 SCATitY 109

totdeauna, pe Mihaiu, it visase ca plecafat% s'o vada, pe ascuns, ca sa n'o turbure.Isi lass mana in jos si asculta. Nimic. Unhuruit de trasura ce se pierdea pe Ora ofacu sa-si ridice capul de pe perna si saasculte. Era adevarat : plecase. I se pareaacum ca-si aduce aminte exact de momcn-tul sand csise birja din curte, momentulcand ea se desteptase. Tocmai de aceea sedesteptase, de sgomotul roatelor. Atunci sescula pe un cot ca sa asculte mai bine :nici o miscare. Plecase !

Palida, cu inima. Wand sa-i nip . vi-nele, sari jos din pat, aprinse lumanarea,isi Imbraca in fuga roehia, incheind-o icisi colo, si esi. Trecu prin coridorul cellung si prin salonas, si se duse drept lacamera lui Mihaiu, pe care o deschise,trantind usa de perete. Era coprinsa de odorinta neinfranata de a sti adevarul, dea-I constata in partea lui materials, dandde patul nedestacut si de camera goals.

Cand cold, Mihaiu dormia la locul lui,somnul omului tanar, care a trecut onoapte in drum de fier, iar odaia eraplina de lucruri aruncate peste tot.

Tincuta ramase incremenita, si tocmaiatunci i se Om eil se destfapta din halu-cinatia ce o stapanise cu atata putere. Erasa scape sfesnicul din mana. Dete Innapoi,

110 btntrb iAniFiRtsdt1

retrAgandu-se cu grije, fericitA a nu o rim -tise nimeni, si intrA la ea, se desbrAca repede si se culcA din nou.

Cand isi regasi cApAtaiul cald si Inchiseochii, i se paru ca o cereascA mans secoboara din aer si ii ridicA de pe fruntepacla visurilor rele; limpezindu-i gandurile.Mihaiu era acolo, sub acelas acoperAmantcu &Ansa. Ce mai putea dori?

A doua zi, dimineata, pe cand ea se im-beaca, femeea din casa ii spuse ca Mihaiuvrea s'o vadA.

Se gad numai decat si se duse drept lael. Batu la use.

Intra ! ii rAspunse vocea lui dinauntru.Ea intrA, Incet, razand, pe cand el o ph-

yla cum innainta cu pasi masurati, ca in-tr'un menuet. Mihaiu isi stransese lucrurilesi sta intr'un colt de canapea, cetini. Felulvioiu cum se 1nfatisa Tincuta 1i paru adtde ImbucurAtor, meat nu se scull. si nu ointrerupse. Dansa veni panA langA el, sezu

luandu-i mina, ii ZiS3 lung, cu ochii inochii lui :

Buna dimineata. Cum ai dormit astanoapte ?

Am dormit foarte bine, rAspunde el,sArutandu-i mama.

Cu visuri, Ara visuri ?FAra. De ce ?--

Ilt,tAsk Seatitt 111

N'ai simtit nimie ? n'a venit nimenila dumneata

Nu.Da bine dormi ! Vrei arAt cunt

dormi? Uite asa.Si-si stramba capul pe o perna, rezei-

mlindu-si capul in piept, ca cineva care cadede soma. Mihai radea :

Da da : asa dom. De unde stii ?Asta-i treaba mea.

Apoi se uita imprejurDar prin cash, ce neoranduiala ph-

ganeasch 1... Una aruncath intro parte, altaIntr'alta, de ti se parea hainele a pa-tru persoane, nu ale uneia singurA.

El era din ce In ce mai mirat :De unde stii toate astea ?

Ea se sculase si se uita la lucrurite luide pe mash, scotAndu-le de prin tocuri,.dueand sticlutele la nas, invartind foarfe-cele in mama.

Ce-i asta ?Asta este un cutit si o furculita, care

se ImbucA una intr'alta, ca sA nu rugineaseA.Dar asta? A !.. un puf ! Dai cu pudrA ?Nu dau. Duph cum vezi, este o ec-

lectic de tot felul de instrumente de ras,intre care si puful;pentru tine pune pudrh.

Ce fel : de ras. Cutit si furculitA...Nu... Astea sunt aruncate in valisa de

sl-ti

:

ca-s

112 Matt ZAMFIRESCU

slugi, din alts parte. Dar spune-mi, zAu,cum de cunosti modul meu de a idormi

Ea se uita la el, lung, cu privirea buns.Sa-ti spun : asta noapte am visat ca

plecai, fara sa-ti iai 'limas bun dela mine.M'am desteptat. Tocmai atunci trecea otrasura pe strada. Vazusem lucrurile cuatata luciditate, Meat nimeni in lume n'arfi putut sa ma incredinteze ca nu era asa.M'am sculat, m'am Imbracat in grabs si amvenit sa Ail camera goala. Iti spun : eramatat de sigura ea ai plecat, Incat am intratde-a dreptul, fara sa mai bat la usa. °andcold... nu plecasesi.

Se putea sa plec, fara sa to vad !Stiu, dar e asa.

Povestind cele intamplate, se sculasein pieioare. Obrajii, de regula palizi, eraucolorati ; ochii, care totdeauna ardeau, deasta'data aveau privirea senina. Mihaiu o luade mans si o apropia de fereastra.

Ce este ? intreba ea, mirata.Nimic : te gasesc astazi foarte bine.

Ea pleca ochii In jos, apoi ridica spreel, zicand Meet :

Esti aici. Sunt fericita Nu pleciInca.

MA due cu Ministru la Slebozia si neIntoarcem diseara. Tocmai de asta voiamsa te vad. TrAsura e gata.

;

TANASE SCATRJ 113

Ea it privl tinta In oche :Da ?...

Apoi II lua de many si-1 trecu repedu insalonasul ei.

Asteapta ma Ida.Dupa cateva minute, Mihaiu vazu u5;a

desehizandu-se, iar Tincuta intrand la bratul Ministrului. Ea se misea ineet, lega-nandu se, venind cu o umbra in urma lui.Se uita la Mihaiu razand. Ministrul pareaceva earn incureat, dar se reculese repede:

Uite, Mihaiu, Doamna doreste sa ra-mai aici ; eu doresc sa vii cu mine Cealegi ?

Tincuta se intoarse repede spre el :Daca doriti d-voastra, eu numai do.

rose nimic.Veti vedea : nu i asa ea alegi sa ra-

mai ? iar pe mine ma Iasi sa ma due singur?Mihai se uita la amanJoi, nedumerit. Mi

nistru It batu pe umeri, prieteneste :Ratuai, ramai. Noi ne vedem la Bu-

euresti In toate zilele.Apoi esi, insotit de Mihai Oa la trasura.Cand se intoat se inauntru, Tincuta 11

astepta in mijlocul salonului, vesela. Ii facuo reverenta adanca, trimitandu i o sarutarepe varful degetelor :

Nu-i pentru tine se gateste, ci pen-tru eine se nemereste.

8


Iti sunt foarte recunoscAtor ; dar...cc a zis Ministru ?

RecunoscAtor... stii, cam asa.Te mai poti indoi ?Da ?De sigur ca da. Numai sa nu i se

parit ciudat...De ce ? Eu to vAd asa de rat..., El to

vede in toate zilele, cum prea bine a zis.AjtitA-ma sA sed. DA mi blana. Pune-miopc picioare si stai Maga mine.

Mihaiu se supuse, o ajuta sa se rezemebine de bratele canapelei si se intinse si elpe covor.

Dar n'apucase sA s'aseze bine, cand vAzupe Tincuta privind cu luare aminte in aer,par'ca ar fi ascultat ceva. In adevar seauziau clopotele unui postalion TAnaseScatiu se intorcea.

Ea ridicA ochii si manele spre cer, ca omutA protestare impotriva soartei. Mihaiupricepu ce se petrece intr'insa, cu atat maimult ca trAsura intra in curte. Se scula sifAcu senin Tincutei ca se duce in odaealui. Ea isi strAnse lucrurile imprejur siasteptA.

Dup. putin timp, u5a se deschise, lovin-duse de perete, Si Tanase intra, imbracatin subA, Cu revolverul la brau, ca de obi-ceku.

:

TANASE SCATIU 115

A ! v'ati sculatara 1... Ma bucur.Apoi se cotrobai prin subs, rupse un

nasture, injurand, si scoase o hartie dinbuzunar, pe care o aruncl Tincutei :

SA dai asta lui tat'-tu s'o iscaleasca.Tincuta, mai nerabdatoare decat altadata,

se uita la el piezis :Daca intri plin de noroiu in casa, in-

chide eel putin usa.Ia slabeste-ma, ca n'am pofta de vorba.

Si esi.Dnsa deschise foaia de hartie si prinse

sa citeasea. Era slova lui Nae de la Ciul-nitei. Parea un fe1 de declaratie din par-tea lui Conu Dinu, catre ministru, ca nuvrea si nu poate sa se duel la mosie, canu incuviinteaza cererile taranilor, ca aretoata increderea In ginere-sou, etc. Tin-.cuta se trudia si prinda intelesul acestuiact, dar nu izbutia. II citi 04 reciti fallsa-1 priceapa. Atunci suns si zise tecioru-lui O. pofteasca pe beer. Dupa cite -va mi-nute, Tanase se ivi in usa, numi in pantaloni si 'n jiletca.

Ce este ?Vino 'ncoace. De ce umbli numai in

vest). : te-o intalni cineva. Sul ca-i Mi-haiu aici.

Ei, si !... Sant in casa mea.Tocmai de-aia... Ce este hartia asta ?


DA-o s'o iscAleasca nu mA maidescoase.

0 dati, dar explicA mi, sa stiu ce spun.El se lepsi pe un scaun si lovi cu pum-

nul In masa.-- Bine, nenorocito, nu simti cum ma

strang dusmanii din toate pArtile ! N'ai au-zit cum ma reclama tAranii dumneavoastrAde la scofala de mosie ce am luat de zestre!

Tineuta se miscA pe canapea si ridioAglasul.

Nu stiu nimic.Nu stii nimic, ha ? Da pc cc lumc

trAesti ? BAtu-o-ar Damnezeu de zestre s'obata, cA mai bine imi rupeam gatul deckma insuram !...

Ea se uita la dansul, lovind nervos cu

vArful degetelor pe hartie.Vorbeste Incet, ca e lume alAturi.

El se smuci furios cAtre Ansa :Vrei se vede sa zic ceva lumii de a-

laturi...Dansa, intelegand ca nu i de scos la °ale

cu el, fagAdui sa vorbeascA lui Conu Dinu.SA to duci numaidecht la el, m'ai in-

teles ?Ea dete s't se scoale.

Iaca mA due.Scatiu esi. In urma lui, Tincuta rA mase

pe marginea canapelei, gandinduse. Ce era

si

TANASIE SCATItt 111

de flout? SA se duel la tats -san, stia maidinnainte ce ura groaznicA avea bAtranul inpotriva lui Scatiu, din pricina mosii. Sa nuse duel, ar fi inebunit-o bArbatu-sau. Introei doi, nu glsia nici o scapare. Se uita inpamant, clatin5nd din cap.

-- De ce nu mA is Dumnezeu ?...Se simti pargsita de toata lumea, fArl

putere, MA sperantA, cand, deodata, Iirasari in minte imagina lui Mihaiu. Da,asta ii era sini,ura mangAere. Avu porni-rea de a se duce spre el, InsA, ca opritAde voluptatea de a spera, ramase locului;apoi se IndreptA catre tats -sau.

Spre mar ;a ei mirare, Conu Dinu faceaexercitii de mers in picioare, se Linea co-pace!, trecea de la pat la masa, ca uneopil.

Da cc faci tats ?El se uita la dansa, placid, cu o spran-

ceata ridicata in sus de par'cA era pusA.In cuiu, si urma sa si caute echiiibru. Dupleate va momente de tacere, se intoarse spredansa :

Merge, merge. Trebue sa ma mai mist,el altfel imi amortesc picioarele.

Multa vreme el fusese de altA .parere :nu atinsese pamantul luni Intregi, ca sa nuse osteneascA. Acura era de pArere contrarie.

Se uita iar la Tincuta.

118 nuttlir zAattnuset

Tu esti mai bine ? Ce ai nolo?Am o hartie... pe care to rog s'o ci-

testi si s'o iso.lesti.Conu Dinu se rezimA de masa, isi puse

ochelarii si ceti in fuga cuprinsul actuluilui Scatiu. Apoi plecA ochii in jos, piezis,si se uitA la fiicAsa, poste ochelari :

Ce face ! ?Tincuta luase un scaun si sedea, cu ma-

nele pe genunchi. El urmA a o privi.Si tu ai vrea sA mA vezi iscalind un

asemenea act ?Eu nu vreau nimic.Atunci penult ce mi 1-ai adus ?Fiind-ca mi 1-a dat sA aduc.A 1,.. ti 1-a dat sA mi-1 aduci L.. De

ce nu vine dumnealui?... SA pofteascA aicila mine, sA i-1 arunc In obraz, nerusinatuVrea sA -1 iscalesc ?... Poftim iscAlitura.

$i zicand ast-fel, rupse hartia cu furiein bucAti.

Tincuta sari de pe scaun.Tata, ce fad 1

13Atranul bolocAnea ochii, furios, vorbindindent, cu degetul in aer.

SA pofteascA aici la mine 1... SA viela mine, nebunu, sA i dau eu iseAliturA doact 1... Vrea act, ha ? ca sA. mA punA subepitropie de toatA isprava ?... $i tu IndrAs-nesti sA -mi esi innainte cu asemenea pAcA-

I

TANASE SCATI1I 119

tosii, tu, fata mea, pe care te- am crescutca pe-o floare, sa nu te bats vantu, sit nuto arza soarele, ha ?...

Tincuta se uita la el, inlemnita.Ce sa fac ?SI nu primesti asemenea lucruri, pen-

tru mine, pentru tatal tau... Si sa ma aperi,nu sa ma pui sa iscalesc pentru el !

Bine, tata, ce sa fac ?... Dumneataimi esti parinte, el imi este barbat...

Vezi bine. Si dumneata te duci dupabarbat...

Da ce a fac?Conu Dinu se uita la ea -si da din cap.

Tincuta urma, incet :Au venit satenii nostri sa-1 reclame

la prefect.La ministru, nu la prefect. SA-1 re-

clame la ministru, si la Voda, sl la Dum-nezeu, ca i-a jupuit ca un talhar. Pe minede ce nu m'au reclamat la nimeni ?

Dumneata erai din cale gall bun cudansii...

Asa! ?Cum a venit un om cu vointa, s'au

suparat.Va sa zicA eu n'aveam vointa ? Fru-

IT10S.

Tincuta se dose l'a el sA-1 mfingile.Nu tats, nu te supara.

120 DUILM ZAMPIRESC11

El o indeparta de la &Instil.Fugi, fugi, ca ma mahnesti.Te rog, Ce sa fac ?... El ma

goneste, dumneata ma gonesti.. Sunt asade nenorocita

El to goneste !? Te goneste !...Si zicand ast-fel, voi sa se repeaza spre

usa, rosu, cu ochii injectati de sange ; darse Inman, se impletici si cazu. Tincutasari sa-1 ajute, insa d'abea se Linea ea in-sa-si pe picioare. Chema. slugile, it ridicarade jos si voira sa -1 puna in pat. El gemeasi bolborosea ca nu are nevoe de pat. Sesbatea sa se scoale si sa piece. Cu maregreutate it linistira si 1 facura sa si is lo-cul in fotoliu

Tincuta, esind dela el, era cu desavar-Mre nimicita. Stete un moment in coridorsi se gandi. Ce sa faca ? Nu mai aveanicieel putin hartia neiscalita.

Atunoi, prinsa do un fel de curagiu, pecare -1 da starile sufletesti disparate, paruca-si regaseste cAlmul obicnuit intample sece s'o intampla. Ast fel, reintra In salonassi asteapta.

Dupa putin timp veni Scatiu. El aflasede la slugi despre starea lui somt-sau, Siclocotca de manic. Se plimba de cold pimacoif), ea o hie* Mil a zice o vorba. Deodata se opri in rata Tincutei,

tata...

1

..

:

TNASE SCAM 121

N'a vrut sa iscaleasca, asa-i ?Tincuta inalta din tned.

N'a vrut. Lasa ca-i. arat eu !...Apoi iar se Invarti prin cash, si iar vuni

In fata ei.SA stii ca maine cer dela Tribunal

sa-1 pu.3 sub epitropie. Daca e nebun, ne-bun sa fie...

De ce vorbesti asa? E tats -meu.N'ai mai fi avut parte de el !...

$i zicand ast-fel, se apropia de dansa siIncepu sit strige :

Nu 1 vezi ca-i ncbun !... E nebun delegat !... Sunteti cu toti o casa de nebuni,si el, si tu, si tot neamul vostru!

Tincuta se scula binisr si voi sa iasa.El ii tail drumul.

Unde pleci ? Ai sa stai aici sa m'as-cul ti.

Ea se opri in loc si se uita la dansul :Vrei sit-mi scurtezi viata de tot.Da lash c. esti nelm al dracului, nu

pieri cu una cu douit. Am sa ma duc laTribunal...

Pe clind el incepea din nou, se deschiseo use, si Mihaiu intra. Tanase, care uitaseecle ce i spuses3 Tincuta, ramase cu guracAsca ta .

Burnt ziva, domnule TAnase.El lsi muia glasul de tot .

-

122 1)11fLttl ZAMPIRESdt/

Da de unde esisi, mai nenisorule ?-- Eram aici. Te rog sa ma erti c'am

auzit vara voia mi-a cele ce spuneai Tin-cutei... Ministrul mea Norbit de intamplareaasta, MO. Lira sa'i dea important.. Dacavrei, vino la mine sa-ti explic...

Si trecura amandoi In camera lui Mihaiu.

X

Dupa. ce Tanase esi, Tincuta rasufla, Seduse- in odaia ei, si ramase la geam, ui-tandu se in gradina desfrunzita.

0 asemcnea viata era cu neputinta desuportat.

Incotro se intorcea cu mintea, vedea nu-mai prapastie : barbatu-stiu 11 era odios, orevolta impotriva societatii care-1 tolera,Impotriva lui Dumnezeu care -1 Linea pe picoare ; tata-sau devenise egoist, copilaros,sta.p0.nit numai de gandul mosiei. Ii trecuseprin cap ideea disparteniei, MO. groaza descandal o Meuse sa dea lnapoi infricosata.Ce era de facut ?

0 lega de lume fata si, cu un simtimantmai personal, Mihaiu. Insa amandoi stauoare cum in partea nestatornica a vietii. A-colea, langa dansa, nu era de cat necaz si chiu.

Ideea mortii 1i incoltise In minte de mutt.Se sinitea bolnava si nadajduia ca poate sa

ttrast sit ATTU 128

moara curand. Dar, tineretea lupta, si moar-tea venea Meet.

Scena din urma cu barbatu-sau o revolta,o exaspera. Mihaiu auzise cum era tratatiin casa ei, si, in loc sa-i fie recunoscatoareca pusese capat injuriilor, se simtea umi-lita, injosorata : cat putuse sa sufere easingura,ltara ca altii sa stie, suferise; dar safie batjocorita aproape in fata lui Mihaiu, inauzul lui, i se parea cu neputinta de rabdat.

Deschise geamurile si respira cu putere.Ii era cald. Se desflou la gat si-si pusecoatele pe marginea ferestrei, ganclinduse.Ce fill de sart mai era si lumea asta ICine e fericit inteansa ? Violentii si apo-plecticii. Cei blanzi si Ara vointa sunt vic-time. Dar fiindea intelegea ca e asa, de cenu-si schimba si ea firea ? Insa poti sa tischimbi urea

Ce-ar fi fost care, daca s'ar fi despartttde bacbatu -sau? Scandal. Ei, ? Se cuvinesa pui in °timpani fericirea ta, cu opinialumii ? Si prinse a se gandi cum s'ar fi dusla Sasa, cum ar fi trait aproape de Mihaiu,cat ar fi fost de devotata. Dar conu Dinu ?cui sA'l lase ? Era hartagos, crud, copilit-ros, dar ii era tats. De cate on lua luau-rile mai de departe, i se facea mild de el.5i pe dansul tot imprejurarile it aduseserain halul in care era, imprejurarile si lipsa

?

si

124 DUILIU ZAMFIREgCtI

de vointa. Lipsa de vointA. Ce vorbA siasta ! Cine era vinovat de lipsa lui de vo-intA ? Natura, Dumnezeu. Dar un Dumnezeucare face asemenea lucruri nedrepte e ofiinta immorala. Atunci la cine sl-ti mai In-torci ochiP La nimeni. La pamant. La nefiinta.

Logic, asa pArea, Insa ii era drag Mi-haiu. Ce drag ii era !

Se simti coprinsl de frig, dar urmA cuIneApAtanare sa se gandeascl la Mihaiu. Peal doilea plan al constiintii se ivea umbramortii. 0 dedublare a personalitAtii sale mo-rale o fAcea sA aspire cu o parte cdtre feri-cire, iar cu alta cAtre moarte. Pe sand segandea la Mihaiu, ideea ca ar putca sA rA-ceasca desfActi randurile plantilui Intai alconstiintii si rAsAri luminoasa inaintea tutu-lor. Ce bine ar fi fost! Sa moarA de moartebunk dar repede; sA Ince teze de a mai suteri.

Usa se decshise 'Meet si Zoitica intro.Ea rAmase in mijlocul odAii, strangand dinumefi. Tincuta inchise geamurlle cu grabisi chiema pe fata la dansa. Se uitA la ealung, gandindu-se intro clipA in o infini-tate de lucruri. Cu cine semAna ? Ar fi pu-tut sa semene cu tat ski]. 0 miscare tier-voasA o facu sa dea pe Zoitica la o parte,si, repede, iar s'o apropie de dansa Fatasimti obrazul mame-sei rece, mainile reci,

F,sti inghetati de frig, mama. Ai fostafara.

TAN ASE SCATIU 125

Nu, drag : am deschis fereastra sAmai schimb aerul.

Fetita se duse la sobl, tua cu mainile eimicute un lemn si-I puse pe foc, mai puseunul si Inca unul ; apoi stranse portita sise seuturA pe varful degetelor, cu gravitate.

Tincuta o privea, dusa pe anduri. Ocliiiei pAre.au a zi2e eopilei : 'care va fi sisoarta to ! pc ce maini vci incapea ! »Atunci ideea mortii o intiora. ChemA fata,o lug. in brace si o saruta, strangand.-0 lapiept cu o nespusa mild.

(and reintalni pe Nlihaiti, se simti stan-gace, incureata. Nu Indrasnea sl-1 priveascAca sA nu vadA ochii lui compatimitori. Ideeaumilintii se impletea in mintea ei, camasinarie complicate, cu atatea roate siroticele sufletesti, ce o faceau sufere.Ceeace pArea amor propriu ranit, era nu-mai o blanda inchipuire de sine : voia sAse pastreze, in imaginele lui, curate, des-Mouth de orice legAturA triviala. 5i cum-tele lui bArbatu-sau, zise in cazul lui Mi-halu, o pAtaserA-

A doua zi, Ministrul si Mihaiu plecarA.Tincuta, dela geam, se uita lung in

urma lor.Gaud ei perirA In zare, ea ramose in

coltul ferestrei, privind departe in vazdu-hul fumuriu, farA nici o legatura Intre ea

0

sa

126 DUILIU ZAMFIRESGU

si lumc. Ii resari in mintc o imagine bi-zara Guicciardi, si o cuta miste-rioasa de rochie : rochia ei din oglinda...

XI

La o luny dupa cele intamplate pans aci,Mihaiu, cu sora-sa si cumnatu-sau, calato-reau din nou spre Tincuta, de astadati in3a.ca s'o dilca la groaprt.

0 depesa a lui Scatiu, cu dota zile Inna-inte, iz chiema si-i ruga sa aduca doi doe-tori, cci mai man din Bucuresti, «fall ase uita la pret» ; o alta depesa, iscalita ceelmai nenorocit omo, ii vestea ca «totul s'aslarsit».

Era prin Luna lui lanuarie. Gerul Inlem-nise toata calea. Prin gara umbla lumea,nepasatoare. Ulitele pustii scartaiau subpicioarele rarilor trecatori. Cate o saniegoala, cu doui bouleni piperniciti, mergeaspre bariera.

Nici odata nu vazuse Mihaiu firea tristaa lucrurilor, intr'o lumina mai potrivita.,Gramaditi cute trei in sania lui Scatiu, ta-ceau. Fiecare se simtea apasat de apro -piata 1nfatisare a mortii.

In adevar, se vedea de departe poartalui Scatiu Imbracata Intr'o in velitoa.re neagramonumentala. Cateva birji intrau si esiaufara rost goale sau cu lume necunoscuta.

Iulie-:

TANASE SCATIU 127

Cea d'intai persoana de care detera, filCoana Profira. La sunetul clopoteilor, caesi din odaea ei de jos si incepu sa seboceasca. Ii sarutit pe cate trei pe amandoiobrajii, cantand aceeasi melopee cadentata :cTincuto, mama, ! Tincuto mama. !D

Cand dansii se dusera sus, ea chiema peCostea la dansa, puse mainile in soldurisi incepu sitI judece :

--- Da astia ce mai cauta ?Or fi venit pentru moartea Cuconitei.Pentru moartea Cuconitei, ha ? Da

locanta nu e in targ,ducase la locanta !Ce cauta pe urechile Itt fii-meu ? Tot el,sireacu !

Slugile tiind ocupate, iar Tincuta moarta,Coana Profira pusese mana pe chei : astfel,toata ziva era beata.

Pe cand Mihaiu si Sasa se ureau sus,Scatiu le esi lnnainte. Rosu, cu geneleumflate, ca gulerul camasii in negru, pareamai hidos decat de obiceiu. Se arunca degatul lui Mateiu, si cat era de lung si debleg, incepu sa se boceasca si el, ca mama-sacu glas mare si cu radicale :

Am pierdut-o, vere Mateiu, am pier-dut-o ! S'a dus de la noi, verisoara Saso IM'a lasat singur, m'a abandonat ; nenoro-citul de mine !

Si, cu ochii inchisi, cu pumnul la frunte,


scrasnind din dinti, merse innaintea lor,dueand-ui spre salonul in care era moart'a.

La vederea chipului Tincutoi, ridicat suspe perna, alb, senin, cu majestatea mortiiintiparita in t )ato liniile, Mihaiu simti unval de durere ca i se urea in piept si cA-1 pcdideste plansul, cu hohot. Ramase langA usa,cu ochii in batistA, plangand fara sa se maipoata stapani. Sasa luase un scaun si soasezase in fata raposatei, pe cand Mateiuse uita la dansa.

Intrata in stapanirea linistei pe veci, s'arfi zis ca Tincuta nu murise, ei numai tre-cuse in lumea ei cea dreaptA. Cu mainilestranse pe piept si cu flori in jurul capu-lui, parea ea adormise, gatinduse. FAcliilecc ardeau si varful pantoglor noi, ce esiaude sub rochie ; mirosul do tamale ; batisteintnuiate in apa de Colonia ; aerul de groazaal color dinprejur, injosorau care cum recea frumusete a mortil. Viata ei chinuitase stinsese ineet, prelung, fara sA lase 12formic de acum decat intiparirea celuidin urmA moment al constiintei, cA ince-teaza de a suferi. Dansa murise cu notiu-nea clarA a fericirei do a nu mai fi.

Si and acestea se citeau pe chipul ei,Tanase se credea dator s'o cAineze ca amurit. DupA ce mai da o raita. pe la cum-paraturi, unie numara lumanarile aduse dintarg, intra in salon si l'ncepea sa geama :

TANASE SCATIU 129

Ah, nevasta, de ce m'ai lasat to pemine !

Apoi, vdzanct pe Zoitica cu ochii plinide lacrami alaturi de Sasa, o indemna sAplanga :

Plangi, plangi, nenorocita orfana !Mama ca a ta, puOni au avut in lumeaasta...

Si acolea pe loc, se 1ntorcea catre fe-meea dela capul moartei si i zicea, lung sitardganat

Mario, rupe festila de la Melia aia,ca pateazA. covoru.

Cei doi trei oameni. cu sufletul la locullui, ce crau de rata, se simteau desgustatide atata nesimtire si prefacatorie. El esealinistit, se ducea in biurou, undo deschideacasa de bani, scotea :Aida cu rom si beadin plin, ca sa i treacA de inimA rea.

In mijlocul celei mai mari taceri, se auzideodatA glasul lui Scatiu strigand:

Fugi ! SA nu to va.d inaintca ochilor,cobe! Luati-l! dap .I afara!

Mateiu esi in varful degetelor sA vadace se petrecea.

In fata lui Scatiu, care urla furios, unom batran, cazut in genuchi, se ruga deel sA-1 lase sA intre. Mateiu recunoscu peStoica tiganul, fostul vizitiu at lui Conu

9


)inu. Se duse la Scatiu lua de brat,trecand cu el intro odae vapina.

Stoica intra plin de zapada, isi lass cam$iula. la usa, se apropie 0;1.3 moarta sughi-fand, si-i saran. mana. Apoi se uita la dansa,clatinand din cap. 1 se Innodau lacrimileinbarbs. El nu putea rosti decat un singurcuvant : oStapanica, stapanica». Se retrasesi se fac,u nevazut.

Cat despre conu Dinu, nimeni nu se in-grijea de el. Parasit in voea slugilor, singur,neputincios, pirotea in scaunul lui, strainpar'ca (12, cele ce se petreceau imprejur.Numai cand vazu pe Sasa, esi din nesimtirealui aparenta si Incepu sa planga Ca un copilSe inclestase de mainile ei, rugand-o sa-1is cu dansa :

SA nu ma lasi, fetito, sa nu ma lasi,ca ma omoara si pe mine.

0 adevarata teroare Ii coprinsese, dinceasul cand vazuse pe Tanase intrand ladansul, cu vestea GA Tincuta =rise. Ge-metele, urletele, blestemele lui, infricosp.-sera pe Conu Dinu mai mutt decat stireace-i aducea.

Sasa cauta sag linisteasca, fagaduindu-ia se va intoarce peste putine zile sil. valua cu dansa la Bucuresti. Batranul o prividisperat :

Va sa zica ma lasi...

si-1

TANASE SCATIU 131

Ea Incerca sA-i dovedeasca ca nu eracu putinta sA-1 ridice numai deck din casalui Scatiu, farA dea bAnueli. Conu Dinunu mai raspunse nimic, ci ramase cu ochiiIn pamant.

NepontA-sa it privia in tAcere, gandindusece era de facut. Se vedea bine ca. batranulinvartea ceva prin minte. Ea se temea sAnu-si puns si e. capat zilelor. CAuta din nouO. 1 Inc,redinteze ca nu se duce la Bucurestideck ca sa-i pregateasca odaea. El tact].

Inmormantarea Tincutei se petrecu in aceleasi conditiuni de solemnitate si decla-mare. Totul era bogat, dar totul tinea dereclamA si de fala. In urma carului fune-bru mergea Tanase, intre Mateiu si Mihai,La fie-care raspantie, Scatiu se credea da-tor sa. sperie lumea cu gemete. Isi pusesein minte, fiindcA asa ii convenea, sa facArAspunzator de moartea Tincutei pe un bietdoctor jidan. Isi canta vorbele pe nas, caun tarcovnic :

Unde o duceti !... SA nu o treceti pesub ferestrele miselului !... Banica! Nae !Vasil e !

Numele ingrijitorilor de pe lit mosii erauastfel invocate la fiecare colt de ulitA, camarturie a durerii ce-1 coplesea,--in fondinsa ,pentru ca sa se vadA puterea si bo-gatia, lui.

sa-i

--,.

.


La cobararea sicriului in mormant, Sea-tiu paru ca innebuneste. In fantas;a luiexcitata de alcool si d plansetele sincereale celor-lalti, aoest act at punerei in pa-mant, in adevar eel mai miscator din toate,i infatisa intr'un tnoi atilt de ciudat, incat nu-si mai putea stapani urletele. Eraconstiintt soartei noastre comune, care re-volta viata vinjoasa si vtolenta din el.

Mateiu, enervat, Ii stranse de brat-Nu mai striga asa

Glasul lui poruncitor paru ca suggestio-neaza pe Scatiu El tacu de-odata omana de pamant inghetat .si o arunca ingroapa. Cand totul ss starsi, pleca repedespre sanie, incavuiat si tacut. Se invali cutartanul pe poiiare, dand din cap :

Sic) is dracu de v:poi, adresandase vizitiului :

Haide baete.

XIIDe la vestea ce i-o adusese Mihaiu, ca

taranii lui reclamasera Ministrului, ConuDinu nu mai avea pace. Se gandea in toatefelurile cum sa fuga. Era pejumatate olog,aRtfel ca nu putea sa easa in targ si sapiece de acolo drept la mosie.

In luna din urma, pe cand Tincuta erabolnava, Conu Dinu trimisese intr'o zi sa -i

.e

:

: lua

atal...

TANASE SCATIU 133

cheme un birjar. II toemise cu '30 de leisA -1 ducA la Ciulnitei.

FAcu aceasta Incercare, pe fats, sperandca. Scatiu nu va 1ndrasni s1-1 opreasca Darse insela : Scatiu indrasni, ba dete si o pe-reche de palme birjarului.

be atunci, batranul se concentra in sinesi deveni mai bland.

Dup1 moartea Tincutei, ceru sl vada peginere-sau. Il rugs binisor sa-i trimita uncroitor ca sa-si faca haine negre. Dupacateva zile iar voi sä vada. Ii vorbi des-pre fetita, rugandu-1 s'o trimita la Bucu-resti, la Sasa. Scatiu ii Implini toate gus-turile, sau ii fagaduia s5 i le implineasca,dar totdeauna cu aceiasi conditie : sa numai incerce sa piece.

Intr'o dimineata, Conu Dinu 1.i ceru sa-Lila sa se ducit la bac.

Bucuros. Vrei sa ti dau si pc Costeasa to ajute?

Cum vrei.Ba nu : cum vrei dumneata.

Batranul se gandi. N'avea nici o nevoede Costea, dar tines sä nu destepte banueli.

Doar sa ma ajute sa ma urc in sanie.La bae, m'o da jos un om.

Va sa zica nu-ti trebue.Nu.

Tanase porunci sa inhame caii. Conu

134 DUIL1U ZAUFIRESCU

Dinu isi puse o pereche de pantofr grosi,isi lud suba si cdeiula, dote femeeiaseze In sanie peria de cap si prosoapele,si ast-fel, ajutat de fecioi, plecd.

De multd vreme nu esise din casa. Ae-rul rece 11 insufleti. Vorbi vizitiului cu in-teres de tot ce intalnea in cale, dar vizi-tiul rdspundea numai cu gura jumatate : eradascalic de Scatiu

La, poarta bailor s.tau cateva birji. Sanialui Conu Dinu intra in ograda, 'el se detejos cu mare grija, si intrA Innduntru. Sa-nia intoarse si se puse sa -1 astepte.

Dar dupd putin timp batranul, deschiseusa si chema pe vizitiu.

Ia ascultd, fa bundtate, to rog, di{ ofugd pand, acasd si adu-mi briciurile: cere.le la Marla, si, aici, dd-le ingrijitorului,pentru mine.

Vizitiul porni numai deck. El 11 pandipand ce se depdrtd; apoi spuse bdiasulaicd are putind treabd in targ, 11 rug. sA Iuree intr'o sanie de birje si sd primeascAbriciurile in numele lui, cd se intoarce.

De IndatA ce fu singur cu birjarul, iizice :

Mai bete, to esti stdpanulEu, cucoane.Ai cai buni ?Buni de tot.

sitniei?

si.i

TANASE SCATIU 135

Poti sa inhami numai decat si pe ceihitt doi sr sa ma duci la Ciulnitei ?

Numai cat tc -ai sterge la ochi, Cu-coane.

Cate parale vrei ?Birjarul se gandi.

E cam departe... sant doua postivreme de iarna...

Scurt, scurt, cat vrei ?Sa-rni dai doi poli, boerule.Bine. Misca-te.

Bidivii o rupsera la fuga. Dupa cinciminute intrau intr'o curte jidoveasca, plinkde zapada batatorita. Birjarul scoase altidoi calusei, ii inhatua innaintea celorlaltisi pornira.

Conu Dinu isi ridicase gulerul dela blankpana peste cap, ascunzandu-se de teamssa nu 1 cunoasca cineva.

Cand furs afara din oras si dete cu ochiide intinderea lucie a campului, i se paruca Intinereste. De doi ani 11 tineau inchisDe doi ani nu mai rasuflase in lumina largAa sesului ! Drumul pe unde meigean II cu-nostea din copilarie ; stia numele tutulorsatelor, al tutulor popasurilor ; copaci eraudesfrunziti totusi lui ii parura_toate noi, toate frumoase.

la asculta, birjar: stii sa mai ?S:tiu cucoane.

bune...

!

si tristi,si


Daca stiff, sa to vad. Am zis 40 delei : iti dau 50.

La asa vorba daioasa, biciul invalwmdintr'o data pe rotasi si pa innaintasi, iarsania sbura pe partia drutnului.

Cu cat mergeau mai repede, cu atilt emo--tiunea lui Conu Dina erestea. I se pareaca -1 ajungi Scatiu de N. urma. La fiecareminut se uitA indarat.

$i avea dreptate sä se teamsveuind sa ceara bricile, dAduse

oareaari binueli lui So fiindca el stiaca sozru sAu nu se mai radea de mutt si1st taia barba cu foarfecele ; Cu toate asteanu zise nimic. Se multumi sa intrebe pevizitiu data in adevar it lasase la bae.

Acesta, sigur de sine, se intorsese dupavorba lui Conu Dinu si dase pachetul inmina ingrijitorului apoi se pusese saatepte Insa, dug vraun ceas, rasbit defrig; sa coborasa din sanie si se preumblade cold Ora colo isbindu-si mainile de.umeri. Cateodata isi arunca ochii innauntru,doar l'o vedea cineva. $i in adevar, in-tendentul bailor, stiind a nu mai e nimeniinniuntru, esi la el si-1 intreba pe tineastepta.

Cand intelese el a Conu Dinu fugise,sari pe capra. si plea in goana tailor :

Tiii !... e rau de mine.

;

TANASE SCATIU 137

Intrit pe poarta ca un naue, Usk haturile§i se rinse la stapanu-sau intr'un suflet :

C.icoane, boe ul eel bAtran a fugit L.Scatiu sari in sus.

Uncle a fugit ? cum a fugit ?Nu stiu, vai de inaica mea ! L'am

I.Asat la bae... si am vent dupA brice. Candm'am tutors innapoi, eu it tineam inna-untru... De undo sA stiu eu ?...

Scatiu it privi o clips chioris, apoi serepezi la el si-1 lua la bathe :

Te-ai vandut lui, miselule Stai elto InvAt eu minte.

StapAnul da ca un orb, iar sluga se aparacu am ndota mainile duse la cap.

Iarta-ma, boerule, c'am gresit.. nu-svinovat.

SA inhami caii numai decat, ticalo-sule Pe cate patru, m'ai inteles ?

Vizitiul se repezi la grajd, iar Scatiu seduse ia blana, par'ca nimie nu se intamplase intre ei.

Dupa zece minute esiau pe poarta ca ovijelie. In goana for nebuna peste camp,treceau vai, dealuri, garle inghetate, aler-gand dupa sania lui Conu Dinu. La fiecarecinci minute, Scatiu se ridica in picioaresau isi intindea gatul in vant, ca un co-poiu, sA prinda urina fugarilor. Lumea depe la carciume, care vazuse trecand cele

ca =i

!

sA-si

!

138 DULIU ZAMFIRESCU

doua ca cloud vartejiuri, se uita mi-ratA dupA ele.

Innainte de a ajunge la Ciulnitei, ConuDinu se opri o clipa in satul Balta, cu aicarui locuitori avusese Tanase Ota-datAprous si cu care nici acum na traia bine,si Ic spuse in fuga sa vie la curte. Pricesatul lui de asemenea se opri la doua treicase si chema pe oameni.

In vreme de iarna, taranii robotesc prinprejurul casii, mai dreg cate ceva, mai staula casciuma, dupa cum se intampla. Vestease raspandi prin sat ca fulgerul.

Nae Eftimiu si Aglaea ramasera incre-meniti cand detera cu ochii de Conu Dinu.Alergara sa-1 coboare din sanie, uitandu-seunul la altul.

Da ce-i asta, unchiule ?Batrinul le arunca o privire incruntata.

Ce sa fie, nepoate : is am venit lamine acasa.

II urcara sus, it dusera in vechea luiodae, care acum devenise odaea lui Scatiu,ii aprinsera foc. Aglaea ii dete dulceata, casi cum ar fi fost cei mai supusi ai lui slujitori.

Conu Dinu zari pantofii lui Scatiu, demarginea patului. Fara a zice o vorba, iiridica de j03 cu bastonul arunca In foe:Aglaea II privia, cu ochii holbati :

Da cc faci, unchiule ?

si-i

Mil,

TANASE SCATIU 139

Asta-i treaba mea. FA bunAtate sxschimba patul, scoate a fara plapama, sisal teaua, Si mindirul, sA iasa mirosul demitocan, m'ai inteles ?

Aglaea intelese, ea n'avea incotro. Sesupuse, dae cu manic. Daca Scatiu erastapan pe veniturile mosii, Aglaea era sta.-'Jana pe eurte. Vechia prietenie cu Tanasese urma si acum sub ochiul binevoitord-lui Eftimiu, si in virtutea acestei prieteniidansa fa.cea ce vrea.

Batranul ceru sag ad Jea un fotoliu, se des-brAca de suba si sezu la,o masa, gandindu-se.

Asa zisc el, cu multumire.Odata ajuns la mosie, i se parea ca a

intrat in imparatia lui : aici nu se mai te-mea de Scatiu.

In vremea asta, toatA lumea din curteera in miscare. Nimeni nu intelegea ce sepetrecea, dar fiecare se simtea in neliniste.Vatasii vechi fusesera inlocuiti cuoametA de incredere deai lui Tanase, careadusesera pe sateni la disperare. Lesileerau prefaeute, dupa ideile noului stapan,hambarele mutate din loc pana si argatilnu mai erau aceiasi.

Pe cand slugile lui Tanase se adunau savada ce se petrece, taranii intrau ralcuripalcuri in curte, vorbind intre dansii :

A venit boeru, ma ?

!

at

!,..

;


A venit, ma.Mare scofala !...Da nu Scatiu ma.D'apoi cine ?Boeru no3tru.Conu Dinu ?PM cum. Vezi raclamatia noastraDa de unde stiff tu, mai Tudosi ?D'apai ca I'am vazut, mai baete.

Oamenii nu prea vreau sa creada, fiindcastiau ca-1 tine zalog Scatiu la oral.

Pe and ei vorbean intrese auzira clopoteii dela o sanie de pe drum:ajungea Tanase in goana cailor.

De iniata ce intra in curte, el intelese cumstau lucrurile. Era galben-vErde de manic.Se ridica in picioare si se uita la sateni.

Ce vreti dumneavoastra, oimeni buni?Ei isi scoasera caciulele si se apropiara

clomol de dansul.Bnna vretnea, coane.Ei, Ce-iPM ce sit hie .. Ia mai veniseram pe

la curte si noi... c'am auzit c'a sosit boerulcel batran

A sosit, da-i cam bolnay. Veniti. maispre sears.

Si sari din sanie ducandu-se sus.Cum luta in cask 4si desbraca blana si

dete navala la so.:ru-sau.

?

usual clansii,

TANASE SCAT[[) 141

Cu multa plecAciune boerule.Conu Dinu -sta tot la masa. Cum it vazu

isi intoarse privirea in alta rarte .i ras-Tunse pe acelasi ton :

Multumim dumitaleTanase incuia usa. BatrAnul incepu sa.

strige :Nu 'ncuia usa ! nu 'ncuia usa !Nu urla asa, c'avem de furca amandoi,

-- 'ncuia usa !Mi-ai fugit de-acasa, ha ?Nu 'ncuia usa.

Ochii batranului stau sa-i iasa din cap_El striga cat it lua gura, repetand aceleasicuvinte : «nu 'ncuia usaa. "catiu fu silitsa degcue usa.

Pentru ce plecat de acasa, boe-rule ?

Conu Dinu paru ca se linisteste.Pentru cA asa am vrut.Asa ai vrut ! ?Da.Asa ? 1 Stai ca. to 'nvgit eu minte.

$i zicandastfel, se scula si chiema pe Nae.-Spune lui Chiru O. vie 'ncoace cu

sa .schimbe caii.Nae lua la o parte si i sopti ceva lar

ureche. Tanase se repezi afara, la oameni,furios.

Mai fratilor, vreti se vede sa m'adu

Ilie,si

No

ruhai

it


ceti la disperare. Ce cautati in curtea mea !...Duceti-va la ministru!

Unii dintre sateni plecara ; altii nu.Pe not ne-a chemat boerul nostru.

Scatiu incepu sa sbiere :Boerul vostru!... Chi ule, Ilie,

afara ! afara !Vataseii luara lumea mai cu bine mai cu

rau si o scoasera afara din curte, inchizandportile. Scatiu se intoarse la socru-sau, ur-mat de .cei doi insi.

Acuma, tata socrule, sa ne rafaim a-nUndoi. Puneti mana pe el, ma.

Batranul vazuse de pe fereastra cum isparasisera taranii, si, neavand nici o pu-tere, isi plecase capul pe masa si plangea.Cei doi vatasi pusera mana pe el. catiuporuncea.

Datii suba si aduceti un curmeiu.Vatasii adusera blana si franghiuta.

Legati-l.China it infasura in blana si 1 lega cu

franghia pe d'asupra. Apoi it luara pe susa-1 pile in sanie. Caii insa nu erau gata.Asteptand. ei putura vedea, cu totii, pestegard, ca. satenii nu se risipisera, ci astep-tau. Atunci Tanase porunci celor doua slugi

aduca puscile.Cand sania fu gata, asezara pe batran,

.ea pe un sac, intr'un colt, Scatiu se sui a-

salt

TANASE SCATIU 143

laturi, Chiru pe capra, langa vizitiu, iarIlie in coada. Astfel, pornira.

Insa in loc sa iasa pe poarta cea mare,sania Wm' pe sub lesi, in fuga cailor, sise indrepta spre poarta de la arman. Sate-nii, care atineau drumul, Intelesera gandullui Scatiu si o pornira in goana in parteaaceea. Cei mai sprinteni ajunsera la timpsi detera sa apuce caii inaintasi de dArlogi,dar caii, tineri, se ferira, speriati, si sestrecurara printre lume. Oameniiblestemau

mai alergau in urma sanii, doar ca sa stverse focul,cand, de departe, vazura ye-find innaintea fugarilor alti oameni, dinalt sat : erau taranii din Balta.

Scatiu, care intelese primejdia, zise luiChiru sa traga un foc in vant, iar

sa dea gura. cailor. Insa sperietura pus-cii, in loc sa le fie de a buns, mai rau lestria. Baltenii atinura drumul cailor, stri-gaud. Scatiu apuca haturile din mama vi-zitiului si voi s'o is peste camp, dar unuldin innaintasi, dand In santul soselei, cazu.Atata fu destul ca sa puna mans oameniipe el. Calul se scula, taxa pe un flacauprin zapada, insa fara. spor. Repede saniafu inconjurata din toate partile. Scatiu sarijos, lua pusca din mama lui Chiru si detesä se apere. 0 lovitura de ciomag pestebrat, venita ca din cer, it facu sa scape

si,


pusca si s'o rupA is fuga. Lumea dupl el.Fu ajuns si culcat la pamant, fara sA se stiede cazu singur sau it rAsturnara ceilalti.

Ce se petrecu atunci, nimeni nu-si puteada seama. Intr'o clipa, ii fAcura fAramele,farA sgomot, fA rA vaete.

Ancheta judecatoreasca alsi, in creeriilui turtiti, pietre, cuie, o basma ruptA pecare furia poporului le adusese ca o apamare.

Pe cand oamenii se intorceau sa judecepe vAtasei, doi dintre dansii reveneau lacadavrul lui Scatiu, aprinst de ura, si-i daucu tocul cismei in cap. Unul era Lefter,din pro.:esul BAltenilor ; altul Stoica tiga-nul din Ciulnitei. Unul avea de rasbunatbicele de pe obraz ; altul moartea lui For -gas.

Iar Conu Dina ramase sa trAeasca maideparte, clog si singur, InsA sidpan ca mai'nnainte pe patrAnt, pe pa mantul carei fu-sese atat de drag, in care se nascuse, pecare traise si in care avea O. se odihneascape veci, cu credinta ea acolo ii va fi bine,ca in aceasta va glsi, ca cei ye-chi, nemurire, rAsplata si pedeapsA.

11)-1qcrip

Catalogul (Bibliotecei pentru -WO)8061626364056667686970

Abate le Prevost. Manon Les`'Hut, roman.Rosetti D. R., (Max), Trimestral BucurtptluluiTennyson. Enoch Arden (poems).Olanescu D. C. (Aseanto), satire.Coatin, 'pre prim8varA.Abate le Prevost, Manon Losraut vol. IT.Abate le Provost, Manon Lesca..t vol. III, tine.Minunile Cniversulni, viol. I.Hunan°

MInunlieUniversnini, storia naturaltt. vol. II.Universe lul., Omul pi org. sale vol. Ill.

Dalin P., Legenda r ganilor, Editia 111 revAzutl.71 Stances cu Const., re este frumusetea.72 Hazeltine. Egiptul.

78-74 Vlahnla A., Dan, partea I.75 Slhleanu A., Armonit intimc.

76-77 Titillate A, Dan, partea II, ql u(tima78 Angler & Sandeau, Ginerlle lui r79 Penn Anton, Nastratin Hogea.

80,-81 FIlimou, Clocoli v echi ei noui, roman, part. I.82-88 Winton, Ciocoli vechi td noui, rowan, part. IL

84 Flptiou. Ciocoii v echi pi noui, roman, part. III.8;) AdiOnesett Oh., Din biografille seritiorilor romeni86 Putlitz, Cc'et povestegte padures.87 Buzeiann O. T., Erberli-Hesperidele.

88-89 Dumas A., (flul) Denise.90 Lees H., Poeme.91 Gastineau, Gentile ptiintel pi industrial.

Rosetti Ratio, Sincere.93 Pam) Anton, Povestea lot Mop Alba, p. rtes

parteaI.

94 Patin Anton, Poveetea lui Atop Albu, II.95 Itozolann G. T., Cartagena-Cyrano.

116-97 Piere B. de St., Paul pi Virginia.98 Starr', De dcmult.99 NMI, Apostol.

100 Andersen, Carte de chipuri Sri chipuri.IC1-102 Ovid, Metamortosele.

Francois, Poveste10t-101 Coppee tritg.10 ) -106 Illie reminder militar, roman-franeez-rue -tu a.

107 Cicerone, Despre prietenie.108 Midler, Animate celebre.109 Rosetti D. R. (Max), Teatru vol. II.110 ,, Gloriele111 Stoenesen Tit. 31., remit.

11 113 Moran.), Introduceri In studiul ptiintelor l'i'ce.114 Seneca,

TeleorLinistea sufleteasen.

umoristIce.115 D., Atte schite110 117 Vlahnta A., Iubire, poosti.

118 Vasil() Popp, Flearturi.119 Carmen Sylva, Roble Pelesului.120 Resold D. It. Max, Teatru vol. II.

141-122 Caraglale 1. L, Fragmente.128 BiogratIlle mamelor celebre.124 Lubboc, Intrebuitsarea vletei.125 Pitarn Hristaehe, litosestea Mayroghen.126 Billeesen, Poezii, vol. 1.127 Baleesen, Poezii, vol. II.

adnotat.188-137 Hamantin, Codul civil188 Madan G., Suspine. ...

139-148 Hatuangin, Procedure adnotai8.1492151. Hamengin, Loges YudecAtor de pace adnotatA.162-155 Zolomit, Dospre Fanarioti (epuleat).

22

civil8

CatiadOgui peelltu tops.1:.6

157--159159

160-161162-165

tired& Dr., Cronicele Doctorului.Ploaa-Leist, Mb° vorabular Inniteez-roman.Szavlowsky, Cronologie calendars.Roselti P. It. Max. Povete cats sateni.Zamtlreseu ilnbin, Viata In tara..

166-178 Dictionar francoz-raml.n.179 Starri Arthur, Pe ocelot, Alum, poesii.

180-181 Alexandri, OvidiuI82 Alexandri, DOine,1842-1872.183 Alexandri, INcramiolire.181 AlexamIrl, -uvenire.

185-186 Alexandri, MiirgAritilrele, 1912-1862.187 AIONandri, Pasteluri, 1062-1874.188 Alexandri, Varia, Poesii

189-190 Alexandri, Abele, Poesii 1881-1888.191 Almvund,l, stashi na9tri, Poesii.107 Alexandri, Durulrtva route, poem istoric.

193-101 Alexandri, Legende.105-194 Err inesen, Poesii.

197 Ho (bet Fried, iudita frololern. tragedie.Ill SOB, Unliver in taro piticilor.11:.) Alesandil, Teatru vol...200 Teatru vol. II.201 S

lexandri,erantia Ili. D. Anecdote impinite.

202-203 Itolintineanu ,Manoil Roman.204-213 l'1i11iGnri U.. Diction r englezroman.

216 11e: Ce na9te din pisictl...2,7 loll, :Dana, Mosmte eultuale.

Cells-antes. Don Quijote.Ylinn Gh.. Biltrawn Dan.

220 Ormeni 91 fapte din tree. romanese.211-122 Shakespeare, Hamlet.

2 33 cinmen-Sylvo, 0 rugkrone.924-225 loan Gillen. Scrisori cure V. Alexandri, vol. I.226-927 loin vol. 11.2vrP29 loan (Mica, a vol, III.230-231 loon Waco. a IV-lea vol.

snp1imentar en note de I.232-213 Victor lingo, Ernani trod. in vet sari de H. Lecca.23:-2a5 Sadovennu, Povestiri de a4rlilitori.

!fodant%) G. Lecca. C -eta Diva.238-239 Lecca,,Jueiltori de crirti.

94 n Farm, Frantusitrile.241 ltatInIesen Motu], .5tiinta i Energie.242 ,.)eorHeele, &ad. In versin de Co9Sue.

Elena.213-2.:5 intinconn. Roman.246-247 Lecca, supremo fortN. Teatru.

918 D'utmunzio. nett sub obroc. Tragedies019250 Schopenhauer, Viata, Amoral 91 INIoarrea, trod.

restreanu.Moan'. inchipuit.

953 Ibsen, .-3,1.1pii251- Cazahan, departs de oral.255 Dcctorul furl voe.2).6 A. Nora. Clive 1r:rite.257 Lecca IL, Ci,irii.258 Henrik Blenkierier, Bartek Invingatorul.

259--260 Dnlilti T,aurlile ra , Tanase Scotia, Roman,

7777

)IIrei.:1118,

. drama.

I

0i

. lircchilt,

2 92.3

!!8 Torso,iii

Glare,

1 hondi..1

236237\Ilaralunth G. u

PirailiR,

si de

11 2:4-252 Boinavulmocietiltei.

itloilOre,

f

.

.

Date post:	27-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

upload.wikimedia.org · 2018-01-11 · PREFATA Dupe noug ani dela publicarea in volum a romanului...

Documents