34
Pag 2 Hobby ? Nr.3--> 2009
Cuprins
• Maşinuţe teleghidate ……… pag 3 • Target 3001 [tutorial ]….. pag 8 • Portretul prin obiectivul meu... pag 20
Colectivul de redacţie: - Florescu Lucian -clasa a-VI-a - Brinduşan Samuel - clasa a- XII-a - Enciu Lavinia - clasa a-XII-a - Aringhe Adrian - clasa a- XII-a
Pag 3 Hobby ? Nr.3--> 2009
Clubul Copiilor Petroşani
Sesiunea de comunicări ştiinţifice
Deva - 22.05.2009
REALIZARE PRACTICĂ
Autor : Brânduşan Samuel, cl. a X-a. Coord. prof. Kovacs Imre-YO2LTF
I sepami A
mtpdn D amcdm
INTRODUCea mai r
succes să este aceapersonală ajutorul cmecanică,nspiraţiei
ARGUME
multă pretehnologieputea efedeasemennivele de
DESCRIE
Deoareceautomodemachete cele mai deplasa, dmecanic,
Pag 4
UCERE: reuşită apo dezvolt
astă demsi dem
cunoştinţe, grafică, după teh
ENT:
egătire, doei auto; dectua tesnea pentrinstituţii.
ERE FUNC
e nu aele să rsimple, de baz
de a efedeaseme
plicaţie pet monstraţiearată în elor de fdeasemenologia a
obândire deasemenste de u orice p
CŢII :
am dorirămână le-am do
ză pentruectua traieenea sunt
H
care am
e de crea o rea
fizică, elenea şi cuuto în pre
- acsun
exptestapadeţ Scolibe
de expernea acestrezistenţă
posibile pr
t ca ala nivelu
otat cu fu a se ectorii şi t dotate
Hobby ?
reuşit cu
aţie pur aliza, cu ectronică, u ajutorul ezent.
ceste autont pasiona
a conperimente te pe modarţine de ine tehnoopul lor e
er cu acrienţă, facte modeleă la mişrezentări
aceste ul de fucţiile putea lucru şi cu
omodele at de tehnstrui aşi de a
delele metehnică, logia autoeste aceleastă accilitează oe sunt coşcare şi şcolare şi
Nr.3--> 20
sunt conshnica autastfel deasemeneaele. De a mdar în sp
o. a de a-m
ctivitate co abordaronstruite solicitarei extraşco
009
struite detomobilistie creaţi de a pminiaturizpecial de
mi ocupa care presre mai apcu scopu şi andu
olare sau
eoarece ică, deii, de practica za orice
tot ce
timpul supune parte a ul de a uranţă, la alte
i tAllş uu
r dcîfcaliba
nstalaţii e
traiectorieAceste fune deţină oucrează laşi design-u
Aceste aun anumurmătoare
rezultatul
Pe lângă deţine şi cconstruiteîncât să pfază de îcât şi luaceste diumini denterior, pbună a intaspect cât
Pag 5
electrice d
ei pe care ncţii, pe corice maşa capacitaul lor au u
utomodelmit traseele funcţii
blocării a
aceste fcâte o inse în totalitpoată îndîntâlnire/iumini despozitive
e camuflapentru o vteriorului,t mai eleg
de ilumina
urmează care trebuină, atea la caun rol bine
e, pentrueu, avea:
ngrenajul
funcţii de talaţie detate din ddeplini rolluminare
e stop;pese regă
j , respevizibilitate dar şi pe
gant.
Hre a inter
să o efecuie obligat
are se ceree conturat
u a puteaau nevo
-ca -mun -fula se -
ui în urma
bază de e iluminarediode lumurile de traseu,
e lângă ăsesc şi ectiv de cât mai
entru un
Hobby ?
iorului şi
ctueze. toriu să
e, până t.
a urma oie de
sistemul are se poa
funcţia odelelor, n punct desistemul cţie este nivelul te
e deplaseasistemul
a opririi m
mişcare e a traseuiniscente,
de direcţate modific
de deplpentru a
e plecare de accelerezultatu
elecomenzază maşin de frân
motorului(
fiecare dului şi de , sunt mo
Nr.3--> 20
ţie; este mca direcţiaasare (în se puteaîn altul; eraţie; mal unui circzii;modifica; are;aceassau frână
dintre aceinterior; aontate şi a
009
mecanisma maşinilonainte/înaa deplasa
ai exact acuit care că viteza c
stă funcţi de motor
este automaceste insalese în a
mul prin or; poi) a
a dintr-
această se află cu care
ie este r).
modele stalaţii , aşa fel,
cdcrîmediu Cîtiamtdmciph
comutatoadirecţie uncircuitul drespectiv înapoi;penmodificareelectric ddeasemennstalaţia unde se in
Caroseriaîncât să retimpul dempacturi aerodinammecanic atimpul deasemenmodalităţicaroserie nterior (upentru habitaclu
Pag 6
arelor mon comutade cuplaj înapoi un
ntru acceea vitezede comennea şi dede ilumin
ntroduc în
a este coeziste la veplasării,
nmică le uşal motoare
deplasărnea de de a av
cu uşunde se fiecare
pentru şo
ontate pe tor cu doal direcţien comutaeleraţie ui maşinii,nzi este e dimens
nat, care n fiecare a
onstruită îvibraţiile p
dar şi laneprevăzuşurează melor în funrii; beun com
vea accesşurinţă,
află minautomo
ofer şi pas
H
panoul teouă poziţiiei; deasetor cu trun circui, cu ajut
alimentasiuni redeste alim
automodel
în aşa felproduse îna uşoareute;forma
mult lucrulncţiune îneneficiază
mplex des pe subrespectiv
niaturizat,odel, şiager).
Hobby ?
Toate manuaportabacelaşsunt telecomsemnatelecomautomde m
elecomen şi autoremenea şi ei poziţii it electrotorul unuat de unuse, moentată del;
e
e b v
aceste al, cu bil de comi context;
comandmandă, cal, prin camandă odel;aces
mişcare, zii. Pentruevenire în
pentru cse află l
onic cu ui potenţin acumuntat în te un set
Nr.3--> 20
funcţii sajutorul
andă;sau amândou
date decu ajutorure se faceşi o
sta deţineacţionate
u efectua oprit înc
comanda a dispoziun integometru;în
ulator detelecomande acumu
009
sunt com dispoz telecomeuă automoe o sul unui cae legăturaoricare e doar come cu area comehide şi dede mers ţie:înaintegrat efecntreg anse mare ndă, maiulatori ma
mandate zitivului enzii, în odelele singură ablu de a dintre
dintre menzile ajutorul enzii de eschide înainte
e-oprit-ctuează samblul putere, i puţin ai mici,
plr Îfcpafdp w i
pasageri) ucru facirespectiv
ÎN CONCfost proiecconstrucţiputeau fi alte dotărfrână mecde a învăţprogresa.
Bibliogra -pentru s
www.azp.-sistemeleluminare:
Pag 7
şi circuit, litează deportierele
CLUZIE ctate, datei automconstruiteri în plus, canic sau ţa şi prac
afie:
istemul dero/scheme de informaţi
sau în sloeschidereae pentru in
aceste atorită fapt
modelelor, e cu centr
cum ar felectrom
ctica anum
e accelerame-electron
tracţiune ile dobând
H
ot-ul penta cu uşunterior.
utomodeltului că n
în limitaru de comfi sistem agnetic. D
mite cuno
aţie:sursănice/3-alimşi m
dite la fizi
Hobby ?
Acesteconcepaspectde inscare svedereales al Modupermit
tru acumuurinţă a c
e telecomnu am nega posibili
mandă fărăde semnaDar pentrştinţe leg
oficială Gmentatoarişcare şcă.
e două pţie din tului fără spiraţie, îşsunt supe al aspec funcţiona
laritatea te accesulatorii inscapotei pe
mandate fglijat nici ităţilor deă fir, fiindalizare aru acest nate de te
Google Sere/65-lm3şi al i
Nr.3--> 20
autompunct
să foloseşi îndepliuse, şi d
ctului caroalităţii com
caroseriilsul la instalaţiei deentru fiec
funcţioneaun punct
e atunci; mult madirecţiei,
nivel este ehnologie,
arch: 317-calculnstalaţiei
009
modele, de vede
esc sursă neşte scodin punc
oseriilor, dmenzilor.
or constănterior (e iluminatcare auto
ază aşa ct, nici o e bineînţei costisitoşi un sistun încep pentru a
ator electric
cu o ere al directă opul la ctul de dar mai
ă în a (pentru t. Acest omodel,
cum au etapă a eles că or, şi cu tem de put bun a putea
ce de
Pag 8 Hobby ? Nr.3--> 2009
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ,, HOBBY – ORCAD, PROTEUS, EAGLE”
PETROŞANI 02 – 04.02.2008
TARGET 3001!
Programul TARGET 3001! este un program compatibil cu PROTEL, ORCAD-Multiwire sau Eagle si permite editarea schemelor, proiectarea circuitelor imprimate si simularea functionarii circuitelor electrice.
TARGET 3001! este un “ Open System”, adica poate genera o multitudine de fisiere, inclusiv pentru transferarea datelor in alte sisteme CAD. Se remarca facilitatile oferite de program prin:
generararea de fisiere SPICE pentru simulare, generarea formatelor E-Test necesare testarii, exportul proiectului PCB in format *.idf (se genereaza o imagine 3D), generarea de fisiere *.plt pentru transferul coordonatelor din proiect in alte sisteme, realizarea schimbului de date cu alte programe CAD cu ajutorul formatului DXF (Data
Exchange Format) , generarea de fisiere PostScript pentru executia de filme de calitate, generarea de fisiere Gerber necesare vizualizarii proiectului cu ajutorul unui fotoploter care
utilizeaza aceste fisiere inainte de executia circuitului imprimat etc. Pana la aparitia ultimului numar din iulie-august 2006, in revista Conex Club au fost
prezentate diferite aspecte ale programului TARGET 3001!care din pacate nu au fost finalizate prin incetarea editarii si tiparirii revistei.
O parte semnificativa a acestor aspecte nu sunt destinate incepatorilor ci utilizatorilor de programe de proiectare ( de exemplu organizarea proiectului in TARGET 3001! se realizeaza cu comenzi in “File Menu” si de aici necesitatea cunoasterii programului Windows, prezentarea de aspecte comerciale, interfete de date si drivere).
Initierea in folosirea programului TARGET 3001! oferita prin download versiune gratuita de la: http://www.ibfriedrich.com este accesibila. Versiunea gratuita ofera:
“Cel mai rapid curs de initiere din lume” pentru un program CAD; Un curs rapid putin mai intens; O initiere animata (How to…) Un film video pentru initiere; Avantaje si facilitati – interactive: Intrebari cu raspuns, etc. Urmarind pasii din cursul rapid de invatare a programului TARGET 3001! avem:
Pag 9 Hobby ? Nr.3--> 2009
Crearea unui proiect nou Acum se decide intre proiectarea unui imprimat cu schema electrica sau fara schema. Decizia nu mai poate fi schimbata mai tarziu (nu se mai poate adauga o schema electrica daca s-a inceput cu PCB–ul fara schema si de asemenea nu se poate ignora schema electrica daca proiectul contine o schema si PCB-ul )
S-a ales un proiect cu schema (Create a New PCB with Schematic).
Importul in schema electrica a simbolurilor componentelor
Pag 10 Hobby ? Nr.3--> 2009
Cu M1H- clic stanga cu retinere pe pictograma simbol necesara inserare in schema electrica (drag and drop) Cu M1-clic stanga inserarea altui simbol din familia componentei necesara in schema.
Pag 11 Hobby ? Nr.3--> 2009
Cu M11-dublu clic stanga se modifica “D1” numele componentei respectiv “LED RED 5mm” valoarea componentei. Cu aceeasi procedura (M1H) se insereaza in schema electrica alte simboluri.in pozitia convenabila
Cu M2- clic dreapta se rotesc simbolurile in pozitia dorita.
Pag 12 Hobby ? Nr.3--> 2009
Conectarea componentelor
Cu M1H- clic stanga cu retinere se leaga catodul diodei cu conectorul. [Esc] incheierea conexiunii sau cu M12- clic stanga, dreapta simultan. Se conecteaza simbolurile conform schemei electrice si in special semnalul de masa la simbolul de masa (cu M1H-clic stanga cu retinere inserarea simbolului)
Pag 13 Hobby ? Nr.3--> 2009
Dupa conectarea simbolului de masa la traseul de masa un dialog intermediar confirma numele semnalului iar schema electrica este:
Pag 14 Hobby ? Nr.3--> 2009
Stabilirea marimii circuitului imprimat
Modificarea dimensiunii “Eurocard” (Lungime 160 mm, Latime 100 mm) se face din meniul
“Action/PCB Outline Wizard”sau din
Dupa modificarea dimensiunilor, clic “Complete PCB outline”. Pentru plasarea manuala a componentelor electronice pe imprimat se renunta la ajutor (Cancel)
Pag 15 Hobby ? Nr.3--> 2009
Inserarea componentelor pe placa circuitului imprimat. Cu M1H-clic stanga cu retinere (drag and drop) inserare. Cu M1-clic stanga pozitionare. Cu M2-clic dreapta rotatie.
Pag 16 Hobby ? Nr.3--> 2009
Traseul legaturilor electrice pe placa de circuit imprimat nu este stabilit. TARGET 3001! ofera
posibilitatea de stabilire a traseelor manual respectiv automat.
Stabilirea traseelor circuitului imprimat Se poate utiliza “Hybrid Autorouter” din meniul “Action” sau [F9]
Se deschide o caseta de dialog cu trei sectiuni:
Signals(tuturor semnalelor li se stabileste traseul daca nu selectam semnalele).
Pag 17 Hobby ? Nr.3--> 2009
Algorithm (strategic default, tactical intre”disliked” si”forbidden”.
Route layers stabileste fata pe care sunt permise traseele (semnalele) in mod separat. ”Copper bottom”(Layer 2) is available for all signals- fata cu circuitul imprimat contine toate semnalele.
“Copper top”(Layer 16) is blocked for all signals-fata cu componente nu are semnale.
Pag 18 Hobby ? Nr.3--> 2009
Dupa rularea programului se asteapta obtinerea rezultatului.
Crashcourse2 continua cu modul de obtinere a unui circuit imprimat in care circuitul de masa ocupa aproape toata suprafata.
Pag 19 Hobby ? Nr.3--> 2009
In meniul “Actions” deschidem “Generate GroundPlane”
Confirmand setarile standard se obtine circuitul imprimat. Crashcourse2 continua cu prezentarea simularii circuitului, obtinerii unei magini 3D a circuitului iar pentru situatia in care imprimatul este plasat intr-o cutie se prezinta modul de desenare si producere a partii frontale.
Autor : Chitu-Costinean (Raul) Palatul Copiilor Timisoara
Cerc Electronica Ianuarie 2009
CoordonProf. Kov
CON
Pag 20
nator: vacs Imre
LUC
NCURSU
CRARE P
UL DE F
H
Autor
CL
PREMIA
OTOGR
Hobby ?
ri: Aringh Enciu L
ClaLUBUL CO
ATĂ CU
AFIE D
e Adrian ELavinia Maasa: a XI-OPIILOR
PREMI
DE LA BU
Nr.3--> 2
Emanuel agdalena -a D
R PETROS
IUL I LA
UMBEST
2009
SANI
A
TI-JIU
U !
Pag 21 Hobby ? Nr.3--> 2009
Partea - I - a
1.Istoria fotografiei Fotografia este tehnica înregistrării unei imagini. Cuvântul fotografie vine din limba greacă, photos=lumină şi graphê = a reprezenta grafic şi fotografie înseamna ”a desena cu lumină”. Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp:
Încă de pe vremea lui Aristotel s‐a ştiut cum se poate pune realitatea într‐o cutie: este suficient să facem o gaură într‐o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o aşa‐numită cameră obscură.
Pe de altă parte, alchimiştii ştiau că lumina înnegreşte clorura de argint. A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei.
Joseph Nicéphore Niépce, un mic fizician din provincie, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niepce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Jacques Mandé Daguerre. De aceea, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el "daghereotip", care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. Proprietar al invenției a devenit statul francez. Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore (când cerul este complet senin). Copierea se făcea prin presarea matriței pe suportul de hârtie, ca şi la orice tipărire a ziarelor. Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar şi la o oră de vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua invenție făcând să apară şi o nouă meserie, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii. În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Félix Nadar, realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon). Dacă la început negativul (cunoscut şi sub numele de "clişeu") se realiza pe o placă de cristal, pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă şi care cerea o manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui suport fotosensibil mai uşor de manipulat decât cristalul. George Eastman reuşeşte în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un suport de nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de "roll film", uşor de manipulat, incasabil şi cu aceleaşi proprietăți fotografice ca şi ale plăcii de cristal. Totodată, volumul şi greutatea aparatului de fotografiat se micşorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă.
Pag 22 Hobby ? Nr.3--> 2009
1.1.Evoluție
În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direcţii principale: reducera duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii; mărirea stabilității imprimării; simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției: aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici şi mai ieftine substanțelor chimice de developare şi stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate.
1.2.Fotografia color Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s‐a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roşu, verde şi albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă. Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 şi s‐a bazet pe emulsii tri‐colorate. Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția "Kodachrome", se bazează pe o tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936. Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind pusă la punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori.
„City”
Panasonic FZ50 F/3,6 10/32s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 23 Hobby ? Nr.3--> 2009
1.3.Fotografia digitală Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenții de presă din străinătate), fără acces la facilități de procesare şi transmitere. Pentru a ține pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii, aceştia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Fotojurnaliştii trimişi în locații distante trebuiau să îşi ia cu ei un mini‐laborator foto şi un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990, compania Kodak a prezentat publicului DCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism şi aplicații profesionale, dar încetul cu încetul şi ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț. În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depăşit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățeşte şi calitatea imaginilor digitale. În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuşi, şi fotografia "udă" va continua să existe, atâta timp cât artişti fotografici talentați şi unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.
„Lonely”
Panasonic FZ50 F/8 1/1000s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 24 Hobby ? Nr.3--> 2009
2. Estetică şi compoziție Mesajul artistic reprezinta ceea ce face sa vibreze sufletul privitorului si il face sa simta emotia artistica. Atingerea perfectiunii tehnice si chiar cea artistice poate fi realizata prin invatare si exersare insa transmiterea si a unui mesaj sufletesc inseamna arta. Pentru a reține atenția cuiva, o fotografie trebuie să aibă ceva de comunicat, să aibă conținut, să fie informativă, educativă, interesantă, amuzantă sau mobilizatoare. Conținutul poate fi încorporat în fotografii într‐o varietate aproape nelimitată. Refuzul de a privi fotografiile care şochează este ca şi teama de a privi realitatea în față. Unele lucruri trebuie să fie înfruntate, fie că plac sau nu. O fotografie de conținut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reacția publică.
„Hill”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 25 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.1.Reguli nescrise Numărul de aur sau "liniile de aur": Dacă privim lucrările unor mari artişti, fie ei pictori, sculptori, arhitecți sau fotografi, se observă că multe dintre ele au la baza regula de aur. Conform acesteia,"pentru că un întreg împarțit în parți inegale să pară frumos, trebuie să existe între partea mică si cea mare acelaşi raport ca intre partea mare şi întreg" (Marcus Pollio Vitruvius, arhitect român).
Regula de aur Numărul de aur nu este prezent doar în artă, ci mai ales în natură. Aproape peste tot în jurul nostru îl găsim: flori (dispunerea petalelor), insecte (de pildă furnica are corpul împarțit în trei segmente, după diviziunea de aur), cochilia melcului (spirala de aur). Chipul omului are la bază acest principiu. De exemplu raportul dintre distanța de la linia surâsului (unde se unesc buzele) până la vârful nasului şi de la vârful nasului pâna la baza sa este aproximativ raportul de aur. Şi în mod sigur nu simți că dinții sunt dispuşi tot conform aceluiaşi principiu şi că, deşi fără să‐l cunoască, medicii stomatologi îl folosesc în anumite cazuri... Sau că, atunci când scrieți, duceți instinctiv linia din mijloc a literei E aproximativ la 2/3 de baza = raportul de aur. La fel şi cu A, F, B, R... Toate astea arată importanța acestui număr, astfel că toți marii fotografi au ținut şi țin cont de el în organizarea unei fotografii.
Ansel Adams se împotrivea cu înverşunare regulilor, canoanelor. El spunea: "... aşa zisele 'reguli' de fotocompoziție sunt... invalide, irelevante şi imateriale... nu există reguli de compoziție în fotografie, există doar fotografii bune. Cei mai mulți fotografi încalcă "regulile fotocompoziției". Cu toate astea se poate observa şi în imaginile lui diviziunea de aur, de exemplu în fotografia "Aspens", 1958. Asta nu înseamnă decât că, deşi nu era de acord cu ele, le cunoştea foarte bine. La fel cred că ar trebui să facem cu toții... Ca încadrare, linii, în fotografie aveți desenul alăturat. Observați că punctele de maxim interes sunt intersescțiile.
Pag 26 Hobby ? Nr.3--> 2009
Regula treimilor Există o tendință firească de a plasa orice subiect în centrul imaginii, cunoscută sub numele de sindromul de țintă/colimator. Încearcă să plasezi subiectul oriunde, dar nu în centru. Cunoscutul fotograf, Ansel Adams, spunea că 12 fotografii semnificative într‐un an reprezintă o “recoltă” bună. Nu vă înfuriați că nu vă ies mereu aşa cum doriți. Fiți exigenți cu voi înşivă. Alegeți prin triere de mai multe ori în perioade diferite de timp. Să rămână câteva maxim. Dacă dintr‐o serie de 300 de cadre ați ales 2 sau 3 e deja destul. Câteva sfaturi:
Nu apasa declanşatorul înainte de a gândi puțin (încadrare, atmosferă, compoziția decorului); scoate din cadru elementele nepotrivite (scrumiera de pe masă, şosetele de sub pat); aranjează‐ți subiecții, dar aminteşte‐ți că uneori poți să declanşezi blițul şi fără a‐i atenționa (pentru mai multă naturalețe).
Apropie‐te de subiect (personajele prea mici sunt o eroare frecventă, dovezi găseşti în orice albume de familie); variază încadrarea ‐ inclusiv planuri în picioare, plan american (tăiat la talie), diverse portrete. Nu e bine să faci fotografii între miezul zilei şi orele 17.00 în plin soare. Atunci când luminozitatea este puternică, umbrele sunt inevitabile în apropierea unor obiecte de culoare deschisă care se transformă în reflector (perete alb, draperii strălucitoare, podele lustruite).
Studiind, imitând şi examinând critic dacă se poate împreună cu cineva cu experiență, regulile şi principiile estetice se vor fixa destul de repede. Formarea gustului prin educație artistică va accelera procesul.
Orice fotografie în fața căreia privitorii nu rămân indiferenți are putere de şoc. Această putere de şoc forțează privitorul să observe conştient fotografia. Puterea de şoc se obține prin: procedee grafice, subiecte neobişnuite, subiecte obişnuite prezentate într‐o formă interesantă. Compunerea imaginii înseamnă organizarea ei astfel încât să rezulte o unitate independentă uşor de înțeles.
Mesajul artistic reprezintă ceea ce face să vibreze sufletul privitorului şi îl face să simtă emoția artistică. Atingerea perfecțiunii tehnice şi chiar cea artistică poate fi realizată prin învățare şi exersare însă transmiterea şi a unui mesaj sufletesc înseamnă artă.
Pag 27 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.2.Punctul de stație şi direcția de fotografiere
Punctul de stație axial duce la o vedere frontală a subiectului. Imaginea rezultată este staticăa,
planăa, de obicei fără relief sau foarte puțin reliefată. Acestă poziție este utilă pentru subiectele arhitectonice şi simetrice.
Punctul de stație lateral redă volumul şi perspectiva, imaginea căpătând dinamism. Punctul de stație pe verticală influentează foarte mult perspectiva.
Distanța față de subiect. Prin apropierea sau depărtarea de subiect se elimină sau se include în cadru elementele compoziției. Distanța față de subiect este influențată şi de distanța focală a obiectivului. 2.3.Perspectiva liniară şi deformarea ei
Privind în lungul unei străzi drepte marginile străzii, deşi paralele, par a se întâlni
într‐un punct foarte îndepărtat numit punct de fugă. Deasemenea obiectele de aproximativ aceeaşi înalțime par mai mici pe măsură ce distanța creşte. Deformarea perspectivei liniare apare de obicei la clădirile înalte. Când privim o clădire înaltă, neputând‐o privi dintr‐o dată, ci parcurgind‐o cu privirea pe înălțime nu înregistrăm deformarea de perspectivă. Fotografiind aceeaşi clădire acesta va apare de obicei înclinată spre spate şi îngustată către acoperiş.
Perspectiva normală este dată de obiectivele cu distanța focală normală. Obiectivele cu distanța focală scurtă accentuează perspectiva, iar cele cu distanța focală lungă diminuează perspectiva.
2.4.Claritatea planurilor Nu întotdeauna este necesară şi nici indicată o claritate maximă pentru toate planurile imaginii.
Claritatea maximă este necesară pentru planul subiectului. Dozarea clarității se face cu ajutorul diafragmei.
„Climbing..”
Panasonic FZ50 F/3,2 1/125s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 28 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.5.Fundalul
Este planul ce creează ambianța în care este plasat subiectul. Are rolul de a scoate în evidență
subiectul. Subiectul trebuie să se detaşeze de fundal, iar fundalul nu trebuie să capteze atenția privitorului devenind astfel mai important decât subiectul. Pentru a scoate în evidență subiectul fundalul trebuie să fie subordonat subiectului. Contrastul de iluminare, culoare sau claritate poate rezolva acesta subordonare.
Se va evita plasarea subiectului în centrul imaginii. Se va evita plasarea liniei orizontului pe axa orizontală de simetrie a cadrului. Ea ar trebui suprapusă pe una din liniile foarte orizontale. Subiectele în mişcare vor fi astfel amplasate încât în sensul mişcării acestea să nu fie aproape de marginea cadrului. Axele de simetrie şi punctul de simetrie al cadrului se obțin unind mijloacele laturilor cadrului. Axele de simetrie sunt considerate linii slabe şi punctul de simetrie punct slab.
Diagonala stânga jos ‐ dreapta sus se numeşte diagonala puternică a cadrului sau ascendentă iar diagonala stânga sus ‐ dreapta jos se numeşte diagonala slabă sau descendentă.
„Dandelion”
Canon 450D F/5,6 1/128s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 29 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.6.Cadrul imaginii
Se caracterizează prin raportul laturilor şi poate fi pătrat sau dreptunghiular. Cadrul pătrat este
folosit în special la subiectele simetrice. Cadrul dreptunghiular cu raportul laturilor de 2/3 ‐ 3/4 este cel mai des folosit oferind o formă
echilibrată. Cadrul dreptunghiular cu o latura mult mai mare decat cealalta (panoramic) se foloseste in
special pentru peisaje.
„Lacul”
Panasonic FZ50 Autor: Aringhe Adrian Emanuel
2.7.Flash‐ul (blitz‐ul) Ne dă posibilitatea ca pe lângă iluminarea în condiții de lumină slabă, să îl folosim ca o lumină
suplimentară în timpul zilei. De multe ori avem ocazia să fotografiem subiecte în contre‐jour (contra lumină, cu soarele în spate) şi în majoritatea cazurilor subiectele apar pe film prea întunecate ca să putem obține detalii în subiect.
O metodă folosită deobicei pentru a "lumina" subiectul în aceste cazuri, este supraexpunerea sau expunerea pentru porțiunile din umbră, ceea ce inevitabil duce la o supraexpunere în fundal, unde lumina este cu cel puțin 1‐2 trepte de expunere mai mare.
Flashul poate să elimine această supraexpunere, rezultând o imagine balansată atât în fundal cât şi în subiect.
Pag 30 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.8.Cum fotografiem oamenii? Unghiul de fotografiere: Alege un unghi care favorizează subiectul. Aparatul trebuie sa fie la nivelul ochilor subiectului,
dar daca vrem sa "ascundem" niste imperfecțiuni, putem să schimbăm unghiul. Încadrează cât mai mult subiectul. Eliminind elementele neesențiale din imagine, ajută la
accentuarea subiectului. Vino aproape de subiect, încadreaza de la mijloc in sus, foloseste un tele obiectiv sau zoom tele.
Atenție la ochi. Ochii sunt de multe ori partea cea mai interesantă la o persoană. Un flash direct de pe aparat în mod sigur o sa rezulte în aşa zişii "ochi de pisică", pete roşii pe hârtie acolo unde ochii erau de fapt albaştri. Foloseşte flashul cu lumină reflectata din tavan sau dintr‐un perete (de preferință alb de culoare), şi o să obții o lumina difuză placută, fară contraste mari pe față.
Încadrarea O încadrare atentă a subiectului va duce la o schimbare dramatică a rezultatului final. Rețineți
că fiecare fotografie are un prim plan şi un fundal, deci utilizați‐le pe amândouă pentru a crea un element interesant imaginii. Folosiți elementele din prim plan pentru a încadra subiectul. Exemple sunt elementele arhitecturale (geamuri, clădiri, tocul uşii, etc).
Nu uitați totuşi că elementul principal al fotografiei este subiectul, deci obiectul ce ajută la încadrare nu trebuie să distragă atenția de la subiect.
„Old”
Panasonic FZ50 F/5 1/250s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 31 Hobby ? Nr.3--> 2009
Tăierea vizuală
Înainte să declanşați, tăiati vizual imaginile. Uitați‐vă atent la colțurile cadrului. Vedeți elemente
ce nu ar trebui să apară în poză? Daca da, atunci puteți să tăiați vizual acele porțiuni apropiindu‐vă de subiect, deplasându‐vă pe lateral, sau încercând unghiuri diferite.
Trageți privirea spectatorului în cadrul imaginii
O cărare, un şir de stâlpi sau chiar un rând de scaune pe o plajă pot servi ca şi elemente într‐o fotografie bună. Acestea trebuie să fie folosite ca şi linii calauzitoare spre subiect. Să poarte privirea noastră spre subiect.
Linii
Aveți grijă că liniile din imagine să fie drepte atunci când este cazul (un orizont, un stâlp, o
clădire) sau să fie aşezate astfel încât să intre în imagine şi nu să iasă, şi chiar să ducă spre subiect.
„Deep forest”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s Autor: Aringhe Adrian Emanuel
Pag 32 Hobby ? Nr.3--> 2009
Adăugați dimensiune imaginii
Adăugați elemente interesante fotografiei în prim plan. Ele vor accentua dimensiunile,
adâncimea, înălțimea ş.a. 2.9.Alegerea titlului fotografiei
Alegerea titlului unei fotografii este mai degrabă o problemă filozofică decât una concretă, care s‐ar putea descrie printr‐o rețetă. Diferiți artişti văd problema în mod diferit, eu vă voi prezenta nişte păreri de‐a cunoscuților mei. Pornind de la ideea că fotografia este o artă vizuală, ea spune ce are de spus prin imagine (conținut, compoziție, formă, lumină) şi nu prin cuvinte, acestea din urmă fiind elementele literaturii. De obicei când o fotografie este apreciată, sunt luate în considerare doar elementele vizuale din imagine, de cele mai multe ori chiar fără cunoaşterea titlului. Cei care cunosc metodele de jurizare la diferitele saloane sau concursuri, ştiu că juriul votează fără a cunoaşte titlul lucrărilor.
Titlul unei fotografii poate dezvălui sau învălui imaginea, iar artistul are în mână decizia de a
face sau nu acest pas. Există în acest caz o manipulare de factură artistică a privitorului de către fotograf. Ideea artistului închis în turnul lui de fildeş, încă mai persistă. Ce vor oamenii care privesc o fotografie? Vor sa trăiască momentul, vor să vadă intens, concentrat, pentru că ei nu au timp să fie fotografi. Orice ocultare a mesajului imaginii folosind sau nu titlurile poate spori considerabil sau poate trage înapoi frumusețea unei fotografii. Aspectul vizual susținut de cuvânt lărgeşte câmpul percepției şi îl completează.
Titlul poate ridica valoarea unei lucrări, dacă o completează prin informația transmisă. În cazul
trimiterilor la saloane un titlu este necesar pentru identificarea fotografiei. În alte cazuri însă (de exemplu expoziție personală, album, diverse forme de prezentare) dacă nu pot să‐i dau fotografiei un titlu bun, mai bine nu‐i dau nici unul.
În orice caz sunt de evitat titlurile de genul “Nud”, “Peisaj”, “Portret”, etc. şi pe cele care n‐au
nici o legătură cu imaginea, nu dau ca titlu unor fotografii de natură cuvinte cu înțeles filozofic sau cu mare încărcătură spirituală. Dacă nu găsesc ceva mai bun, dau numele locului unde a fost făcută poza sau numele speciei care apare pe imagine.
Pag 33 Hobby ? Nr.3--> 2009
„Adio !”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s Autor: Aringhe Adrian Emanue
5.Bibliografie
• Revista Popular Photography, Iulie 2008, Volumul 72, Nr.7, pagina 34 • Revista PhotoMagazine, Aprilie 2009, Nr. 43, pagina 38 • Revista PhotoMagazine, Mai 2009, Nr. 44, pagina 50 • Doug Harman, Ghid de fotografie digitală, Editura Polirom 2009 • Robert Caputo, Wiliam Albert Allard, National Geographic Field Guide:
People&Portraits, Editura Egmond 2006 • Bob Caputo, Peter Burian, National Geographic Photography Field Guide: Secrets
to making great pictures, Second Edition, Editura Egmond 2008 • Michael Freeman, 101 Ponturi de bază în fotografia digitală, Editura Litera
International 2009
VA urma...
Pag 34 Hobby ? Nr.3--> 2009
REVISTĂ NOASTRĂ SE DISTRIBUIE DEJA ŞI ÎN JUDEŢELE :
CLUJ, MEHEDINŢI, OLT, PRAHOVA, BOTOŞANI, GALAŢI, TIMIŞ, CARAŞ- SEVERIN, SUCEAVA, HARGHITA, GORJ, ALBA , ARAD şi BUCUREŞTI
DISPONIBIL ŞI PE INTERNET … www.yo2kqk.kovacsfam.ro
www didactic.ro În numărul următor :
• Reportaje
• Internet
• Radioamatorism
• Curiozităţi
• Fotografie digitala
• Sfaturi practice, reţete…
… şi multe articole scrise de elevi..
Pentru detalii, contactaţi prof. Kovacs Imre – YO2LTF de la Clubul Copiilor Petroşani, Str. Timişoarei, nr. 6 ,cod poştal 332015
SAU Telefon: 0741013296
SAU Email: [email protected]
GRATIS : www.yo2kqk.kovacsfam.ro în format pdf..
