CUPRINS Volumul I Capitolul I - Dispoziţii generale 3 Secţiunea I - Definiţie, scop, obiective 3 Secţiunea 2 - Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 3 2.1. Acte normative de referinţă 3 2.2. Structuri organizatorice implicate 6 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 6 Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 8 Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief 8 Secţiunea 2 - Caracteristici climatice 9 Secţiunea 3 - Reţea hidrografică 13 Secţiunea 4 - Populaţie 35 Secţiunea 5 - Căi de transport 45 Secţiunea 6 - Dezvoltare economică 75 Secţiunea 7 - Infrastructuri locale 90 Secţiunea 8 - Specific regional/local 112 Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 113 Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale 113 Secţiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice 136 Secţiunea 3 - Analiza riscurilor biologice 162 Secţiunea 4 - Analiza riscurilor de incendiu 166 Secţiunea 5 - Analiza riscurilor sociale 175 Secţiunea 6 - Analiza altor tipuri de riscuri 176 Secţiunea 7 - Zone de risc crescut 177 Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 178 Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 178 Secţiunea 2 - Etapele de realizare a acţiunilor 184 Secţiunea 3 - Faze de urgenţă a acţiunilor 185 Secţiunea 4 - Acţiunile de protecţie-intervenţie 186 Secţiunea 5 - Instruirea 202 Secţiunea 6 - Realizarea circuitului informaţional- 205
Transcript
CUPRINS
Volumul I
Capitolul I - Dispoziţii generale 3Secţiunea I - Definiţie, scop, obiective 3Secţiunea 2 - Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 32.1. Acte normative de referinţă 32.2. Structuri organizatorice implicate 62.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 6Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 8Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief 8Secţiunea 2 - Caracteristici climatice 9Secţiunea 3 - Reţea hidrografică 13Secţiunea 4 - Populaţie 35Secţiunea 5 - Căi de transport 45Secţiunea 6 - Dezvoltare economică 75Secţiunea 7 - Infrastructuri locale 90Secţiunea 8 - Specific regional/local 112Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 113Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale 113Secţiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice 136Secţiunea 3 - Analiza riscurilor biologice 162Secţiunea 4 - Analiza riscurilor de incendiu 166Secţiunea 5 - Analiza riscurilor sociale 175Secţiunea 6 - Analiza altor tipuri de riscuri 176Secţiunea 7 - Zone de risc crescut 177Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 178Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 178Secţiunea 2 - Etapele de realizare a acţiunilor 184Secţiunea 3 - Faze de urgenţă a acţiunilor 185Secţiunea 4 - Acţiunile de protecţie-intervenţie 186Secţiunea 5 - Instruirea 202Secţiunea 6 - Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 205Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare 208Capitolul VI - Logistica acţiunilor 209Capitolul VII - Dispoziţii finale 210
Volumul II
Anexa nr. 1 – Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor pe teritoriul judeţului NeamţAnexa nr. 2 – Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului NeamţAnexa nr. 3 – Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţăAnexa nr. 4 – Riscuri potenţiale în judeţele vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului NeamţAnexa nr. 5 – Hărţi de riscAnexa nr. 6 – Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuriAnexa nr. 7 – Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuăriiAnexa nr. 8 – Tabel cu localităţile care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscAnexa nr. 9 – Planuri şi proceduri de intervenţieAnexa nr. 10 – Schema fluxului informaţional – decizionalAnexa nr. 11 – Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestoraAnexa nr. 12 – Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2011Anexa nr. 13 – Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existenteAnexa nr. 14 – Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă pe tipuri de riscAnexa nr. 15 – Model de raport de informare şi analiză înaintat către preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ
Pagina 2 din 206
CAPITOLUL IDispoziţii generale
SECŢIUNEA 1 - Definiţie, scopuri, obiective
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate pe raza administrativ teritorială a judeţului Neamţ, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul situaţiilor de urgenţă care se pot produce.
Scopul PAAR este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiectivele PAAR sunt:a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării
acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform Schemei cu riscurile teritoriale;
b) amplasarea şi dimensionarea subunităţilor din organica Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor
de urgenţă.
SECŢIUNEA 2 - Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor
Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor de pe teritoriul judeţului Neamţ revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor este prezentată în anexa nr. 1.
2.1. Acte normative de referinţă
- O.G. nr. 20 din 27 ianuarie 1994 *** Republicată, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;
- Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;
- O.G. nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor 1a), 14(1) şi 14(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;
- O.G. nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;- O.U.G. nr. 14 din 13 martie 2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru
intervenţie de urgenţă în caz de dezastre;- O.U.G. nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor;- Legea nr. 448 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastru;
- H.G.R. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
Pagina 3 din 206
- H.G.R. nr. 347 din 27 martie 2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;
- O.M.A.I. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;
- H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
- H.G.R. nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor;
- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004, Republictă, privind protecţia civilă;- O.M.A.I. nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor;- H.G.R. nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de
sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- O.M.A.I. nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;
- H.G.R. nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor;- O.M.A.I. nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;
- O.M.A.I. nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;
- H.G.R. nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor;
- O.M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;
- O.M.A.I. nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;
- H.G.R. nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecţie Civilă;- H.G.R. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este
obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă;
- H.G.R. nr. 642 din 29 iunie 2005, privind aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile în funcţie de tipurile de riscuri specifice;
- O.M.A.I. nr. 718 din 30 iunie 2005, pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţiile de urgenţă;
- Ordinul comun nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;
- O.M.A.I. nr. 470/1149 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
- H.G.R. nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;
- H.G.R. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii;
Pagina 4 din 206
- O.M.A.I. nr. 1299 din 23 decembrie 2005 privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- Ordinul comun nr. 1178/1240 din 2 februarie 2006 al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi al Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii;
- O.M.A.I. nr. 1180 din 3 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilă;
- O.M.A.I. nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
- O.M.A.I. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
- O.M.A.I. nr. 141 din 12 mai 2006 pentru aprobarea Normelor privind protecţia centralelor nuclearo-electrice împotriva incendiilor şi exploziilor interne;
- H.G.R. nr. 783 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
- O.M.A.I. nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
- O.M.A.I. nr. 1352 din 23 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor şi materialelor care conţin informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat;
- Legea nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apărarea împotriva incendiilor;- H.G.R. nr. 1739 din 6 decembrie 2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi
amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu;- O.M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;
- H.G.R. nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;
- H.G.R. nr. 1175 din 26 septembrie 2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţilor de transport rutier de mărfuri periculoase;
- O.M.I.R.A. nr. 483 din 19 mai 2008 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- H.G.R. nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
- Ordinul M.D.L.P.L. nr. 930 din 22 iulie 2008 privind aprobarea componenţei Comitetului tehnic de coordonare generală, a structurii şi componenţei comitetelor tehnice de specialitate, precum şi a regulamentului de organizare şi funcţionare al acestora;
- O.M.I.R.A. nr. 562 din 31 iulie 2008 privind aprobarea componenţei şi a Regulamentului de funcţionare a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
- Ordinul comun al M.I.R.A şi M.A.D.R. nr. 605/579 din 5 septembrie 2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale;
- H.G.R. nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;
- O.M.I.R.A. nr. 632 din 7 octombrie 2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
- O.M.A.I. nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă (OMAI 3/2011);
Pagina 5 din 206
- H.G.R. nr. 826 din 22 iulie 2009 pentru aprobarea Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1;
- H.G.R. nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung;
- O.M.A.I. nr. 181 din 12 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgentă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administratiei si Internelor;
- O.M.A.I. nr. 1168 din 2 septembrie 2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roşu de intervenţie.
2.2. Structuri organizatorice implicate
La nivelul judeţului Neamţ, pentru prevenirea, gestionarea şi managementului riscurilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, funcţionează servicii de urgenţă profesioniste, servicii de urgenţă voluntare şi servicii de urgenţă private.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ funcţionează ca serviciu de urgenţă profesionist, constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi în coordonarea prefectului judeţului Neamţ.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi celulele de urgenţă sunt structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă.
Serviciile de urgenţă, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, comitetele locale şi centrele operative fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale specialiştii cooptaţi în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ sunt constituiţi în grupuri de suport tehnic, coordonate de un membru al comitetului.
La nivelul judeţului Neamţ funcţionează un număr de 10 Grupuri de Suport Tehnic, organizate pe tipuri de risc, astfel:
1. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
2. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de înzăpeziri, viscol şi polei
3. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi alunecări de teren
4. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente nucleare şi căderi de obiecte cosmice
5. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de explozii mari, la suprafaţă şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane
6. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente deosebit de grave pe căile de comunicaţii
7. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii8. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epizootii şi
contaminarea produselor vegetale şi animale9. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendii în
masă10. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendii la
fondul forestier.
2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu pentru întocmirea şi actualizarea PAAR
PAAR se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pe baza Schemei cu riscurile teritoriale şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Judeţean; actualizarea acestuia se face anual sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea
Pagina 6 din 206
structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Prefectul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR.Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Judeţean va
comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate necesare managementului şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din judeţul Neamţ au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.
Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.
Pagina 7 din 206
CAPITOLUL IICaracteristicile judeţului Neamţ
Ca unitate administrativ-teritorială, judeţul NEAMŢ este format din:2 municipii:
municipiul Piatra Neamţ (reşedinţă de judeţ) este aşezat pe valea râului Bistriţa, la confluenţa acestuia cu pârâul Cuiejdi. Coordonatele geografice ale municipiului sunt 26°22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la o altitudine de 310 m deasupra Mării Negre, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. Municipiul reşedinţă de judeţ este situat la intersecţia a 3 drumuri naţionale (Drumul Naţional 15 Bradu - Bicaz – Piatra Neamţ – Bacău, Drumul Naţional 15C Piatra Neamţ – Tîrgu Neamţ – Fălticeni şi Drumul Naţional 15D Piatra Neamţ - Roman – Vaslui);
municipiul Roman este situat în partea estică a judeţului, la confluenţa râului Moldova cu râul Siret, la o altitudine cuprinsă între 185 şi 205 m deasupra Mării Negre, la 26°55’ longitudine estică şi 46°55’ latitudine nordică. În municipiul Roman se intersectează 2 drumuri naţionale (Drumul Naţional 2 Rîmnicu Sărat – Suceava – Siret şi Drumul Naţional 15D Piatra Neamţ - Roman – Vaslui).3 oraşe:
oraşul Tîrgu Neamţ este situat în depresiunea Neamţului, pe terasa râului Ozana (Neamţ), la intersecţia paralelei 47°12’ latitudine nordică cu meridianul 26°22’ longitudine estică, având o altitudine medie de 365 m. Căile de acces către Tîrgu Neamţ sunt: Drumul Naţional 15B, dinspre Tîrgu Mureş şi Paşcani, Drumul Naţional 15C dinspre Piatra Neamţ şi Suceava sau calea ferată, dinspre Paşcani;
oraşul Bicaz se situează la poalele munţilor Ceahlău, la o altitudine de 432 m, la confluenţa râului Bicaz cu râul Bistriţa. Coordonatele geografice ale oraşului sunt 46°54’ latitudine nordică şi 26°05’ longitudine estică. Căile de acces în oraşul Bicaz sunt: Drumul Naţional 15 dinspre Piatra Neamţ, Drumul Naţional 17B dinspre Vatra Dornei şi Drumul Naţional 15 dinspre Topliţa;
oraşul Roznov este cel mai „tânăr” oraş din judeţul Neamţ (declarat oraş în anul 2003) şi se află situat la intersecţia paralelei 46°50’ latitudine nordică cu meridianul 26°31’ longitudine estică, fiind poziţionat central în depresiunea Cracău-Bistriţa, în zona de confluenţă a celor două râuri.78 de comune, cu 338 de sate în componenţă.
SECŢIUNEA 1 - Amplasare geografică şi relief
Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între paralelele 46040’ şi 47020’ latitudine nordică şi meridianele 25043’ şi 27015’ longitudine estică.
Vecini: la nord şi nord-vest judeţul SUCEAVA la est judeţele IAŞI şi VASLUI la sud judeţul BACĂU la vest judeţul HARGHITA
Suprafaţa judeţului este de 589.614 ha, ceea ce reprezintă circa 2,5% din teritoriul ţării.Relieful judeţului prezintă o diversitate deosebită determinată într-o lungă perioadă de timp
de alcătuirea şi structura geologică, de mişcările tectonice, de succesiunea de sisteme morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unităţi muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiş, culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei.
Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt:Pagina 8 din 206
Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1907 m; M-ţii Hăşmaş, situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălţimea maximă de 1792m; M-ţii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1757 m şi o parte a masivului Budacu; M-ţii Tarcău, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dămucului, cu înălţimea
maximă de 1664 m; M-ţii Stînişoarei care ocupă zona de la nord de valea Bistriţei, cu culmi joase rotunjite ce
ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.Unitatea subcarpatică este situată la est de zona montană şi cuprinde depresiunile: Neamţ,
Cracău-Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău.Unitatea de podiş apare la est de Subcarpaţi şi se integrează prin toate elementele
morfologice şi de evoluţie Podişului Central Moldovenesc.Cea mai joasă formă de relief o reprezintă culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei care
ating o lărgime maximă de 5-6 km la nivelul luncilor, având aspectul unor câmpii largi terasate.Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii
antropici, climatici şi de relief: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Caracteristice pentru zona Subcarpaţilor Moldovei sunt solurile brune de pădure tipice sau cu diferite grade de podzolire.
În proporţie de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparţin aşa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice şi rendzine brune pe porţiuni mai restrânse) care au, în general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.
În zona oraşului Tîrgu Neamţ predomină solurile podzolite brune argilo-iluviale, care se găsesc în acelaşi areal cu solurile brune de pădure din care au evoluat. Subtipurile de sol prezente în zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune-gălbui podzolite şi soluri brun-montane podzolite.
Solurile brune podzolite sunt sărace în humus, iar cele podzolite sunt acide. Toate aceste tipuri sunt sărace în azot, fosfor, potasiu şi microelemente. Astfel de soluri sunt prielnice unui număr mic de plante, îndeosebi pentru grâu, secară, orz, porumb, cartofi, trifoi, mazăre, fasole, rădăcinoase şi in de fibre. Necesită o fertilizare mai puternică cu gunoi de grajd în doze mari, turbă la intervale de 2-3 ani sau îngrăşăminte verzi.
SECŢIUNEA 2 - Caracteristici climatice
A. Regim climaticClima judeţului NEAMŢ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate
de particularităţile circulaţiei atmosferice, de altitudine, de formele şi fragmentarea reliefului, dar şi de suprafeţele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului BISTRIŢA. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.
Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp în general mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condiţiile existenţei unor depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre şi Mării Mediterane. Asemenea situaţii dau naştere viscolelor violente – zona estică a judeţului. În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forţată (dinamică) a aerului umed pe versanţii estici, prin încălzirea adiabatică, produce efecte de feon în masivul Ceahlău spre valea Bistriţei şi în depresiunile subcarpatice Neamţ şi Cracău-Bistriţa.
B. Regimul pluviometricDin scurta, şi la modul general, analiză a cantităţilor anuale de precipitaţii în judeţ, remarcăm
o creştere de la est la vest, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creşterii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins între 8 şi 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faţă de vârful Toaca. Determinată de altitudine, zona de
Pagina 9 din 206
precipitaţii maxime este cuprinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul se înregistrează în octombrie.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107, exceptând zona montană. În această zonă se măreşte numărul zilelor cu precipitaţii solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare.
Precipitaţii (l/mp) – medii multianuale
Staţia/luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AnPiatra Neamţ
Valorile extreme ale precipitaţiilor înregistrate la staţia meteorologică Piatra Neamţ, de la înfiinţare până în prezent, sunt:
- cantitatea maximă anuală: 911,7 l/mp, în 2010;- cantitatea minimă anuală: 356,8 l/mp, în 1986.- cantitatea maximă lunară: - 321,2 l/mp, în iunie 1948;
- 317,4 l/mp, în iulie 1991.- cantitatea maximă în 24 ore: 132,0 l/mp, în 29.07.1991, care a dus la creşteri de debite pe
râuri şi producerea de inundaţii în judeţ.În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploiosi în: 1979 (722,9 l/mp), 1984 (736,9
l/mp), 1988 (815,1 l/mp), 1991 (869,3 l/mp),1996 (740,7 l/mp), 2005 (805,8 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetoşi ani au fost: 1983 (479,5 l/mp), 1985 (489,1 l/mp), 1990 (405,0 l/mp), 1992 (490,2 l/mp), 1994 (371,3 l/mp), 2000 (499,6 l/mp) şi 2003 (443,1 l/mp).
Anul 2010 a fost cel mai ploios din întreaga perioadă de observaţii, media multianuală a fost depăşita cu aproape 300,0 l/mp, iar luna cea mai ploioasă din acest an a fost iunie, cantitatea lunară depăşind media lunară multianuală cu 160,0 l/mp (133%).
Luna cu abaterea cea mai mare faţă de media multianuală a fost martie 1988, când cantitatea lunară a depăşit de 5 ori media multianuală a lunii (131,9 l/mp faţă de 25,9 l/mp).
Anul 2005 se remarcă prin trei luni consecutive (iunie, iulie şi august) extrem de ploioase, în care cantităţile lunare au depăşit media multianuală a acestor luni cu 30,0 – 90,0 l/mp, provocând inundaţii pe râul Siret.
Valorile extreme de precipitaţii inregistrate la statia meteorologica Roman, de la înfiinţare până în prezent, sunt:
- cantitatea maximă anuală: 938,2 l/mp, în 1991;- cantitatea minimă anuală: 359,8 l/mp, în 1986.- cantitatea maximă lunară: - 221,7 l/mp, în iunie 1985: - 202,3 l/mp, în iulie 1991.- cantitatea maximă în 24 de ore: 95,6 l/mp, în 29.07.1991, care a dus la creşteri de debite pe
râul Siret şi producerea de inundaţii.
Pagina 10 din 206
În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 2010 (751,6 l/mp), 1984 (700,0 l/mp) şi 2008 (649,7 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetosi ani au fost: 2009 (402,2 l/mp), 1982 (408,5 l/mp), 1994 (413,8 l/mp), 2000 (425,1 l/mp) şi 2003 (425,8 l/mp).
Cea mai secetoasă lună a fost aprilie 2009, când nu a căzut nicio picatură de ploaie, iar cele mai ploioase luni au fost septembrie 1989 (cantitatea fiind de 4 ori mai mare decât media lunii) şi august 1991 (cu o cantitate de peste 3 ori mai mare decât media lunii, venind după o lună iulie cu peste 200,0 l/mp).
Ploi cu caracter torenţial s-au semnalat pe 18 iunie 1985 şi 29 iulie 1991, când întreaga cantitate medie lunară a căzut în doar 24 de ore.
Valorile extreme de precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Tîrgu Neamţ, de la înfiinţare până în prezent, sunt:
- cantitatea maximă anuală 1040,6 l/mp, în 1991;- cantitatea minimă anuală 339,1 l/mp, în 1986;- cantitatea maximă lunară: - 229,8 l/mp, în iunie 1985; - 264,9 l/mp, în iulie 1991.
- cantitatea maximă în 24 ore: 111,3 l/mp, în 06.09.1989.În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 2010 (893,1 l/mp), 2005 (811,8
l/mp), 1978 (807,9 l/mp), 2001 (798,7 l/mp), 1998 (786,0 l/mp) şi 1984 (772,9 l/mp). În aceeaşi perioadă, cei mai secetoşi ani au fost: 1994 (399,9 l/mp), 2000 (452,1 l/mp), 2003 (463.8 l/mp) şi 2011 (435,9 l/mp).
Cel mai ploios an din întreaga perioadă de observaţii a fost 1991, când în 4 luni consecutive (mai - august) s-a înregistrat o cantitate de 800,2 l/mp, de 2,5 ori mai mare decât cantitatea normală a acestei perioade. În aceste 4 luni s-a depăşit cantitatea anuală cu 200,0 l/mp.
Valorile extreme de precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Ceahlău Toaca, de la înfiinţare până în prezent, sunt:
- cantitatea maximă anuală: 1182,5 l/mp, în 2010;- cantitatea minimă anuală: 360,7 l/mp, în 1986.- cantitatea maximă lunară: 349,5 l/mp, în iunie 2010;- cantitatea maximă în 24 de ore: 87,0 l/mp, în 11 iunie 2010.În ultimii 35 de ani, s-au mai înregistrat ani foarte ploioşi în: 1981 (918,4 l/mp), 1997 (786,3
l/mp), 2007 (780,5/mp) şi 2008 (771,1 l/mp). În aceeaşi perioadă de timp, cei mai secetoşi ani au fost: 2000 (470,6 l/mp), 1994 (471,8 l/mp), 1990 (473,8 l/mp) şi 1992 (485,8 l/mp).
La Piatra Neamţ, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 46 cm (ianuarie – martie 1996), 40 cm (ianuarie – februarie 2005), 35 cm (ianuarie – februarie 1998), 33 cm (ianuarie – martie 2010), 29 cm (februarie 1978 şi februarie 1984), 26 cm (noiembrie – decembrie 1998). În iarna anului 2012, grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost 44 cm, iar cantitatea de precipitaţii a depăşit media multianuală, atât în ianuarie, cât şi în februarie.
La Roman, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 40 cm (februarie – martie 1984), 37 cm (ianuarie – martie 1985), 23 cm (ianuarie – februarie 2010) şi 47 cm (februarie – martie 2012).
La Tîrgu Neamţ, cele mai mari grosimi ale stratului de zăpadă în ultimii 35 de ani au fost: 58 cm (februarie – martie 1984), 39 cm (ianuarie – februarie 2010), 38 cm (ianuarie – martie 1980), 37 cm (ianuarie – martie 1985), 33 cm (ianuarie – februarie 1981), 42 cm (ianuarie – martie 2012).
Ceahlău Toaca, fiind o staţie de munte, are strat de zăpadă 7 – 8 luni pe an (octombrie - mai), iar grosimea acestuia depăşeşte frecvent 50 cm. Anii cu grosimile cele mai mari ale stratului de zăpadă au fost: 204 cm (aprilie 1984), 201 cm (martie 1982), 194 cm (1981), 149 cm (aprilie 1997), 142 cm (1979), 132 cm (2009), 124 cm (aprilie 1980), 115 cm (martie 2012).
C. Regimul termicClima depresiunilor subcarpatice (în care se află situate municipiul Piatra Neamţ şi oraşul
Tîrgu Neamţ) se caracterizează prin veri calde urmate de toamne lungi, ierni geroase şi primăveri timpurii. Climatul specific podişului (municipiul Roman) are ierni mai aspre şi veri mai călduroase. Clima în Masivul Ceahlau are două etaje determinate de altitudine: etajul climatic al munţilor înalţi
Pagina 11 din 206
şi cel al munţilor mijlocii. Valorile principalelor elemente meteorologice sunt: temperaturi medii anuale cuprinse între 8 şi 10º C (excepţie face Ceahlăul, cu media anuală sub 1°C) şi precipitaţii anuale de 600.0-800.0 l/mp.
Luna cea mai caldă este iulie, cu medii de temperatură de 19-21º C, iar luna cea mai rece este ianuarie cu temperaturi medii între -2 şi -3º C. În Masivul Ceahlău, cele mai calde luni sunt iulie şi august, cu medii de temperatură cuprinse între 9 şi 10º C, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie şi februarie, cu temperaturi medii cuprinse între -7 şi -8º C.
În ultimele decenii se constată o creştere a temperaturilor medii anuale în raport cu media multianuală, ceea ce confirmă tendinţa de încălzire globală a climei. Anii 2000, 2007 şi 2012 sunt consideraţi a fi cei mai calduroşi ani din ultimele două decenii, media multianuală fiind depăşită la toate cele patru staţii meteorologice din judeţ cu 1,2 – 2,3°C.
În timpul iernii, masele de aer rece din direcţia estică şi nord-estică, de la periferia anticiclonului siberian (crivaţul), aduc ger şi uscăciune (depresiunile fiind, în general, mai ferite). Pe Masivul Ceahlău, vântul suflă cu putere, viteza medie fiind de cca. 10 m/s, viteza maximă depaşind frecvent 20 m/s, iar la rafala 40 m/s în tot cursul anului. În depresiuni şi pe versanţii munţilor întâlnim föehnuri şi brize de munte–vale.
Temperatura aerului (ºC) - medii multianuale
Staţie/lună I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Temperaturile extreme înregistrate la staţia meteorologică Piatra Neamţ, de la înfiinţare şi până în prezent sunt:
- maxima absolută: 38,3º C, în 24.07.2007 şi în 07.08.2012;- minima absolută: -28.0º C, în 20.02.1954.În ultimii 35 de ani, valori ridicate ale temperaturilor maxime s-au mai semnalat în: 1988
(37,5°C în 06.07), 1980, 1985 şi 2000 (36.6°C). Ierni cu temperaturi minime sub -20.0°C s-au înregistrat în: 1976, 1985, 1986, 1987, 1994, 1996, 1997, 2006 şi 2010. Dintre aceştia, cei mai friguroşi ani au fost: 1985 (-25.3°C, în 14.01), 2010 (-22.6°C, în 25.01) şi 2012 (-22.2, în 25.02).
Temperaturile extreme înregistrate la staţia meteorologică Roman, de la înfiinţare şi până în prezent sunt:
- maxima absolută: 39.3º C, în 07.08.2012;- minima absolută: -32.7º C, în 18.01.1963.În ultimii 35 de ani, valori ridicate ale temperaturilor maxime s-au mai semnalat în: 1957
(39,2, în 25.08), 2007 (38.2°C, în 24.07), 1988 (37.6°C, în 06.07), 2000 (37.4°C, în 21.08). În anii 1993, 2001 şi 2008, s-au mai înregistrat valori ale temperaturilor maxime peste 36°C. Ierni cu temperaturi minime sub -25°C au fost: 1976, 1986, 1987, 1993, iar cei mai friguroşi ani au fost: 1985 (-28.1°C, în 13.01), 2010 (-27.5, în 09.01), 2012 (-26.6, în 25.02) şi 1996 (-26.2°C, în 28.12).
Pagina 12 din 206
Temperaturile extreme înregistrate la staţia meteorologică Tîrgu Neamţ, de la înfiinţare şi până în prezent sunt:
- maxima absolută: 38.4º C, în 25.08.2012;- minima absolută : -27.5º C, în 27.01.1954.În ultimii 35 de ani, valori ridicate ale temperaturilor maxime s-au mai semnalat în: 1988
(36.7°C, în 06.07), 2000 (36.9°C, în 21.08) şi 2007 (37.9°C, în 24.07.2007). Ierni cu temperaturi minime sub -20°C s-au înregistrat in: 1976, 1986, 1993, 2004, 2006 şi 2008. Cei mai friguroşi ani au fost: 1985 (-24.4°C, în 17.01), 1987 (-24.8°, în 31.01), 1996 (-24.9°C, în 28.12), 2010 (-24.3°C, în 07.01) şi 2012 (-23.5, în 23.02).
Temperaturile extreme înregistrate la staţia meteorologica Ceahlău Toaca, de la înfiinţare şi până în prezent sunt:
- maxima absolută: 25.8º C, în 16.05.1969;- minima absolută: -30.4º C, în 19.02.1985.În ultimii 35 de ani, valori ridicate ale temperaturilor maxime s-au mai semnalat în: 2007
(25.7°C), 1987, 1998 (25.0°C) şi 2012 (24.8°C). Ierni cu temperaturi minime sub -25°C au fost înregistrate în: 1991, 1996 şi 2004. Cei mai friguroşi ani au fost: 1987 (-29.0°, în 04.03) şi 1997 (-26.4°C, în 16.12).
D. Fenomene meteorologice extremeLa altitudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru
producerea fenomenelor meteorologice extreme, care însă nu se manifestă cu violenţă deosebită.Pe teritoriul judeţului Neamţ nu s-au înregistrat tornade, însă furtunile însoţite de
intensificări puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile iulie şi august după perioade de temperaturi foarte ridicate (peste 30oC).
În ultimii ani, în judeţul Neamţ nu s-au înregistrat fenomene meteorologice extreme (vijelii, furtuni, viscole). Face excepţie masivul Ceahlău, unde vântul puternic, viscolul, ceaţa densă, grindina, fenomenele orajoase (trasnetele), depunerile de chiciura şi polei sunt foarte frecvente.
SECŢIUNEA 3 - Reţea hidrografică
A. Cursurile de apă
Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi, în mică măsură, de afluentul său de ordinul II Tazlău, din bazinul Trotuşului. Densitatea reţelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0,3 la 1,10/00, valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9-1,10/00) şi din zonele joase depresionare (0,3-0,50/00). În restul teritoriului predominantă este densitatea medie de 0,5-0,70/00.
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s/km2, în zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi circa 2 l/s km2 într-o zonă restrânsă din podişul Bîrladului; majoritatea teritoriului se încadrează între izoliniile de 2 şi 5 l/s/km2. În cursul anului, volumul maxim scurs pe anotimpuri se înregistrează, în mod obişnuit, primăvara (aprilie – iunie) şi reprezintă, în medie, 40-50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de iarnă, obişnuit în intervalul noiembrie – ianuarie şi însumează, în medie, 10-13% din volumul anual.
Lunar, cel mai mare volum scurs se produce în lunile aprilie sau mai, iar cel mai scăzut în luna ianuarie şi reprezintă, în medie, 17-20% şi respectiv 3% din volumul anual scurs. Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între 5,0 t/ha/an şi 0,5 t/ha/an, valorile ridicate fiind în zona depresionară Neamţ, din bazinul Moldovei, datorită unei intense activităţi a reţelei de organisme torenţiale dezvoltată în rama subcarpatică din jur, iar cele mai scăzute în bazinul Bistriţei, în amonte de municipiul Piatra Neamţ. În restul teritoriului valorile sunt cuprinse între 1,0 şi 2,5 t/ha/an. Debitele medii multianuale de aluviuni târâte au valori nesemnificative în raport cu cele de suspensie, în zonele joase, unde pantele râurilor sunt reduse, şi au valori importante, putând depăşi pe cele în suspensie, în zonele înalte cu pante accentuate ale râurilor.
Pagina 13 din 206
Râul Siret străbate teritoriul judeţului pe o distanţă redusă, de numai 54 km, între amonte pr. Albuia şi aval confluenţa cu pr. Glodeni. În secţiunea de intrare, suprafaţa de bazin este de 4658 km2, iar în cea de ieşire de 9732 km2, aportul cel mai mare datorându-se râului Moldova (S=4299 km2), cu care are confluenţa în dreptul municipiului Roman. Dintre afluenţii de pe teritoriul judeţului Neamţ menţionăm Valea Neagră, afluent de dreapta cu o lungime de 46 km şi o suprafaţă de 300 km2. Debitul mediu multianual al râului Siret, pe perioada ultimilor 30 ani, variază pe teritoriul judeţului între 37 m3/s şi 70 m3/s. Debitele medii anuale depăşesc în anii ploioşi (1955) de două ori debitul mediu multianual, iar în anii secetoşi (1950) ajung la mai puţin de jumătate din acesta. Debitele maxime cu probabilitatea de depăşire 1% (o dată la 100 de ani) variază pe sectorul aferent judeţului între 1.935 m3/s şi 2.720 m3/s. Volumele de apă care se scurg în timpul viiturilor au valori ridicate. De exemplu, volumul maxim scurs cu probabilitate 1% într-o perioadă de 10 zile este de 620 mil. m3/s, şi, respectiv, 1050 mil. m3/s, pentru cele două secţiuni, de intrare şi ieşire din judeţ. Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% (o dată la 5 ani) variază pe teritoriul judeţului între 2,55 m3/s şi 4,85 m3/s, iar cele corespunzătoare aceleiaşi probabilităţi, dar calculate pentru perioada iunie – august când cerinţele pentru majoritatea folosinţelor sunt maxime, între 9,90 m3/s şi 18,8 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, înregistrează, în secţiunile de intrare şi ieşire din bazin, valori de 60 kg/s şi, respectiv, 95 kg/s. Fenomene de îngheţ (curgeri de sloiuri, gheaţă la mal, pod de gheaţă) se înregistrează în fiecare iarnă şi au o durată medie de cca. 100 zile, cea mai mare fiind de 125 zile, iar cea mai mică de 50 zile. Podul de gheaţă apare destul de des, în peste 90% din ierni şi durează, în medie 65 zile, cea mai lungă perioadă fiind de 110 zile, iar cea mai scurtă de 33 zile.
Râul Moldova se încadrează în judeţ cu bazinul său inferior cuprins între aval localitate Drăguşeni (S=2806 km2) şi vărsarea în Siret (S=4299 km2). Străbate teritoriul pe o lungime de 76 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formând, pe sectorul de la intrare până la confluenţa cu Petroaia, limita comună cu judeţul Iaşi. Râul se caracterizează printr-o mobilitate mare a albiei şi printr-o pantă medie relativ ridicată pe acest sector (1,70/00). Primeşte pe stânga afluenţi neînsemnaţi ce aparţin în majoritate judeţului IAŞI, iar pe dreapta: Rîşca (L= 54 km., S=401 km 2), Neamţ sau Ozana (L=54 km., S=425 km2), Topoliţa (L=30 km, S=285 km2) şi încă patru afluenţi cu lungimile şi suprafeţele cuprinse între 7 şi 16 km şi, respectiv, 18 şi 72 km2.
Debitul mediu multianual în secţiunea de vărsare este de 32 m2/s, aportul cel mai important datorându-se, pe sectorul aferent judeţului, râurilor Rîşca (2 m3/s) şi Neamţ (2,5 m3/s. Debitul maxim cu probabilitatea de 1% în aceeaşi secţiune este de 1770 m3/s. Volumul de apă scurs în timpul viiturii din anul 1955, pe un interval de 10 zile, a fost de 580 mil. m 3, valoare considerată a avea probabilitatea de 1%. Debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80% are valoarea de aproximativ 2,2 m3/s, iar cel corespunzător perioadei iunie – august de aproximativ 7,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, este de 37 kg/s. Fenomene de îngheţ se produc în fiecare iarnă şi au o durată medie de 70 zile, iar podul de gheaţă, de asemenea, în fiecare iarnă cu o durată medie de 25 – 30 zile, cea maximă fiind de 65 zile, iar cea minimă de 4 zile.
Râul Bistriţa, prezent în judeţ prin sectorul său mijlociu, curge pe o distanţă de 126 km, între aval confluenţa cu Pietroasa (S=2564 km2) şi amonte confluenţa cu Români (S=6400 km2). La intrarea în judeţ şi până în zona lacului de acumulare Topoliceni Bistriţa are aspectul unui râu tipic de munte. În aval cursul de apă este controlat prin lacurile de acumulare Topoliceni, Izvorul Muntelui (Vatenuare = 90 mil. mc), Pîngăraţi (Vatenuare orară = 1,45 mil. mc), vaduri (Vatenuare orară = 0,9 mil. mc) şi Piatra Neamţ (Vatenuare orară = 2,3 mil. mc). În aval de Piatra Neamţ, râul pătrunde în Depresiunea Cracău – Bistriţa, valea se lărgeşte, iar panta râului scade în jur de 1 0/00. Albia sa, cu puternice tendinţe de divagare, este în afara utilizărilor hidraulice, Bistriţa, curgând prin canale de derivaţie, pe linia cărora se înscriu uzinele hidroelectrice Roznov, Zăneşti şi Costişa. Afluenţii săi până în dreptul Lacului Izvorul Muntelui au lungimi cuprinse între 8 şi 22 km. şi suprafeţe între 12 şi 84 km2. În zona lacului, afluenţii au dimensiuni şi mai reduse, ce variază între 5
Pagina 14 din 206
şi 12 km lungime şi între 10 şi 64 km2 suprafaţă de bazin, cu excepţia Bistricioarei, afluent de ordinul I situat pe dreapta, cu o lungime de 64 km şi o suprafaţă totală de 770 km2, din care numai cca. 25% revine judeţului prin sectorul său inferior.
În aval de lac, afluenţii importanţi de ordinul I sunt Bicazul (L=39 km, S= 566 km 2) şi Tarcăul (L= 33 km, S= 392 km2), pe partea dreaptă şi Cracăul (L= 66 km, S=447 km2) pe partea stângă, iar de ordinul II, Dămuc (L=24 km, S=150 km2) din bazinul râului Bicaz.
Debitul mediu multianual al râului Bistriţa, în regim natural de scurgere, variază pe sectorul corespunzător judeţului între 35 m3/s şi 66 m3/s, o contribuţie importantă având-o râurile Bistricioara (6,1 m3/s), Bicaz (5,4 m3/s), Tarcău (3,5 m3/s) şi Cracău (1,7 m3/s). Debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 1%, au valori de 1250 m3/s şi, respectiv, 1800 m3/s, în regim natural de scurgere, pentru secţiunile extreme, de intrare şi ieşire din judeţ, iar volumele maxime scurse, de aceeaşi probabilitate, pentru un interval de 10 zile, sunt estimate la 330 mil. m3 şi respectiv 600 mil. m3. Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% în regim natural de scurgere, pentru aceleaşi secţiuni de mai sus au valori de 4,0 m3/s şi, respectiv 8,0 m3/s, iar cele corespunzătoare perioadei iunie – august de 7,0 m3/s şi, respectiv, 15,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, de asemenea în regim natural de scurgere, este de 20 kg/s, în secţiunea corespunzătoare ieşirii din judeţ. În aceeaşi secţiune, fenomenele de îngheţ se înregistrează în fiecare an cu o durată medie de 75 zile, iar podul de gheaţă mai rar, la un interval de 4-5 ani, cu o durată medie de 35 zile. În amonte de lacul Izvorul Muntelui se manifestă anual fenomenul de zăpor, lungimea sa atingând frecvent 15 - 17 km, uneori chiar peste 20 Km.
Râul Bistricioara este cel mai important afluent al râului Bistriţa, ca suprafaţă şi al doilea ca lungime (L = 64 km) după r. Cracău (L = 66 km), de pe teritoriul administrat de SGA Neamţ. Suprafaţa bazinului hidrografic al râului Bistricioara este de 598 km2 la intrarea în judeţ şi 770 km2
la vărsare în acum. Izv. Muntelui iar altitudinea medie de 1041 m. Cantităţile de precipitaţii au valori care cresc odată cu altitudinea: Bistricioara - 646 l/m2, Borsec - 689 l/m2, Bilbor - 683 l/m2, Tulgheş - 599 l/m2. Pe culmile înalte, precipitaţiile pot atinge şi depăşi 800 - 900 l/m2, mai ales în Călimani. Excepţie Vârful Toaca unde, din cauza unor condiţii locale precipitaţiile anuale au valoarea de 765 l/m2. Scurgerea cea mai bogată se produce în luna aprilie, deoarece acum, alături de precipitaţii, se adaugă şi apa provenită din topirea zăpezilor de pe munţii înalţi. De asemenea şi în luna mai debitele sunt destul de însemnate. Regimul hidrologic este caracteristic râurilor de munte cu debite reduse toamna şi iarna şi cu valori mai mari primăvara şi vara. Debitele maxime cu asigurarea de 1% sunt de 550 mc/s la vărsare în lacul Izv. Muntelui.
O caracteristică a scurgerii apei râului Bistricioara o constituie debitele din perioada de toamnă-iarnă, alimentate de un freatic bogat şi fenomene de îngheţ mai slabe ca intensitate faţă de râul vecin, Bistriţa, datorită unui schimb bogat de ape cu resursele subterane. Pe râul Bistricioara zăpoarele sunt aproape necunoscute.
Între viiturile semnificative le menţionăm pe cele din luna mai 1970, când apa rezultată din topirea unui strat de zăpadă întârziată s-a adăugat unor precipitaţii bogate, precum şi cele din anul 2007 de pe afluenţii de pe sectorul mijlociu spre inferior, nemonitorizaţi hidrometric şi cu un grad ridicat de despădurire (Tulgheş, Bradu, Grinţieşul Mare, Grinţieşul Mic, Poiana ş.a.) care au produs pagube materiale semnificative.
Un rol important în producerea inundaţiilor îl prezintă intervenţiile antropice asupra covorului vegetal forestier. Prin defrişări a crescut gradul de torenţialitate al precipitaţiilor. De asemenea, deşeurile lemnoase din parchetele necurăţate se acumulează în albii şi produc blocaje şi inundaţii.
Râul CracăuBazinul hidrografic al râului Cracău cu o suprafaţă totală de 447 km2, o altitudine medie de
567 m şi o lungime de 66 km este situat pe prelungirile sud-estice ale culmii Stănişoara (denumite şi Munţii Cracăului) în depresiunea omonimă şi pe culmile care o mărginesc spre est, respectiv dealurile Corni, Mărgineni şi Itrineşti.
Pagina 15 din 206
Temperatura medie anuală (valori multianuale) are valori de 8,3°C la Tg.Neamţ (la nord de Depresiunea Cracău) şi de 8,7°C în partea sa sudică. Putem aprecia pe cuprinsul depresiunii o temperatură medie de 8,5°C – 8,6°c, cu scăderi uşoare pe zona muntoasă din vest (6°C – 7°C) şi dealurile subcarpatice din est (7°C – 8°C).
În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea sunt monitorizate la mai multe posturi pluviometrice de pe cuprinsul bazinului hidrografic: Bodeşti – 638 l/mp, Magazia – 662 l/mp, Făurei – 583 l/mp, Frunzeni – 825 l/mp, Slobozia – 538 l/mp etc.
Datorită precipitaţiilor căzute şi a fondului forestier cu rol regularizator, cursul superior al râului Cracău prezintă o scurgere specifică relativ bogată (10 l/s/kmp) care scade către sudul depresiunii şi pe dealurile estice până la 6-8 l/s/kmp. Pe sectorul superior, nemonitorizaţi hidrometric şi cu un grad ridicat de despădurire (Mitocul Bălan, Cracăul Negru) gradul de torenţialitate este crescut.
În ceea ce priveşte relieful mai trebuie menţionat caracterul tipic piemontan al reţelei hidrografice, în special al râului Cracău. Pe sectorul montan, deşi destul de scurt, pantele mai mari şi rocile cu o duritate medie permit eroziuni active şi transportul unor mari cantităţi de aluviuni (în special târâte) cu depunerea acestora în special în zona cursului inferior respectiv Bodeşti – Slobozia (Roznov). La ieşirea în depresiune, pantele scad brusc şi odată cu acestea competenţa râului. Se produc aluvionări intense cu materiale grosiere (resurse balastiere) în zonele amintite anterior.
Caracteristice judeţului Neamţ sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistriţei, de interes hidroenergetic, ca Izvoru Muntelui, Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei. Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retenţie are o suprafaţă de 3100 ha şi un volum de 1230 mil. m3. Puterea instalată a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are înălţimea de 127 m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai reduse (conform tabelului).
În judeţ s-a format, în anul 1991, în urma unei masive alunecări de teren, un lac natural, pe pârâul Cuiejdel, în amonte de municipiul Piatra Neamţ, cu un volum de apă de aproximativ 1.000.000 mc.
Acumulări artificiale
Nr. crt. Denumire acumulare Deţinător Volum total
- mil. mc. -Suprafaţă
(ha)
1. Izvorul MunteluiOraş Bicaz
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 1230 3120
2. Taşca Comuna Taşca
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,314 11,22
3. PângăraţiComuna Pângăraţi
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 3,95 108
4. VaduriComuna Pângăraţi
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 4,05 110
5.P. Neamţ (Bâtca Doamnei)Municipiul P. Neamţ
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 9,0 240
6. ReconstrucţiaMunicipiul P. Neamţ
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,42 16,30
7. TopoliceniCom. Poiana Teiului
SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,89 21
8. CHEMP Capra II SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,0013
9. CHEMP Capra III SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,00225
10. CHEMP Neagra SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ
0,0007(V util)
11. CHEMP Bolovăniş SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ
65. Acumulare piscicolă Muraru Gelu Comuna Girov S=539 mp
V=970 mc
66. Acumulare piscicolă Cristea Ion Comuna Girov S=1755 mp
V=2997 mc
67. Acumulare piscicolă Martinaş Anton Comuna Girov S=973 mp
V=1167 mc
68. Păstrăvăria Bistra SC Leu Romital Bicazu Ardelean S=1156 mp
V=1156 mc 0744-702953
69. Iazul Vătafului
SC Agrolact SRL Podoleni Comuna Podoleni S= 3 ha
70. Iazuri agrement Dănăilă Valentin Roman, str. Bogdan Dragoş, nr.
267S=4 haV=60 000 mc 0723-559353
71. Iaz Gâdinţi Mazăre Dorel Gâdinţi -72. Iaz Hârtop Pavăl Vasile Hârtop-com. Bîrgăuani S=3 ha73. Iaz Râmnic Minuţ Claudiu Comuna Bîrgăuani S=2 ha
74.
Acumulare piscicolă Lacul de Argint
SC LACUL DE ARGINT SRL
Str. Stefan cel Mare si Sfânt nr.1172, Podoleni
S=32,4 haV=170 000 mcH=3,7 m
0753 3912710749 429051
D. Amenajări hidrotehnice – diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
Pagina 24 din 206
Amenajarea hidrotehnică Izvorul Muntelui – barajul este amplasat amonte de confluenţa pârâului Izvorul Muntelui cu râul Bistriţa. Este un baraj de greutate, construit din beton, având următoarele caracteristici principale:
- clasa de importanţă I- înălţime maximă 127 m- lungimea la coronament 435 m- lăţimea maximă la bază 119 m- volumul barajului 1,625×106mc beton- înălţimea de la nivelul solului 96 m- numărul de blocuri 30
Barajul este prevăzut la partea superioară cu 4 descărcători amplasaţi în partea centrală şi din 4 goliri de fund echipate cu vane ochelari de diametru 2,5 m. Capacitatea totală de evacuare este de 2420 mc/s la nivelul maxim în lac (516mdM).
Deversor frontal:- cota creastă deversor 509,0 mdM- 4 stavile segment 11,5 × 6 m- debit deversat la NNR 1760 mc/s- debit deversat la NMC 1860 mc/s- golire de fund - Qe la NMC 560 mc/s
Lacul de acumulare are următoarele caracteristici:- lungimea 30,5 km- lăţimea totală 2 km- volum total 1230 mil. mc- volum util 890 mil. mc- volum de atenuare a viiturilor 90 mil. mc- nivel normal de retenţie 513 mdM- nivel catastrofal 516 mdM- nivel maxim de exploatare fără restricţii 473 mdM- nivel maxim de exploatare cu restricţii 470 mdM- suprafaţa lacului la NNR 3100 ha- adâncimea maximă la NNR 119 m
Amenajarea hidroenergetică Pângăraţi – barajul este compus din trei câmpuri deversoare amplasate în linie cu centrala. Este echipat cu 3 vane segment şi 3 clapete cu o capacitate maximă de descărcare la viituri de 2270 mc/s.
- clasa de importanţă II- tipul barajului – stăvilar cu timpan din BA - înălţimea constructivă 28 m- cota coronament 370,6 mdM- cota prag deversor 354,8 mdM- lungime la coronament 48,5 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s
- Qd la NMC 270 mc/s- golire de fund - Qe la NNR 1910 mc/s
- Qe la NMC 2000 mc/sVolumul de atenuare a viiturilor este de 1,45 mil. mc
Amenajarea hidroenergetică Vaduri – barajul este format din 3 deschideri echipate cu 3 vane segment şi 3 clapete având o capacitate maximă de evacuare de 2270 mc/s.
- clasa de importanţă II
Pagina 25 din 206
- tipul barajului – stăvilar cu timpan din BA- înălţimea constructivă 27 m- cota coronament 325,1 mdM- lungime la coronament 35 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s
- Qd la NMC 270 mc/s- golire de fund - Qe la NNR 1910 mc/s
- Qe la NMC 2000 mc/s
Amenajarea hidrotehnică Piatra Neamţ – barajul este format din 3 câmpuri deversante amplasate în linie cu centrala. Este echipat cu 3 vane segment şi 3 clapete având capacitatea maximă de evacuare de 2270 mc/s.
- clasa de importanţă II- tipul barajului – stăvilar cu timpan din Ba- înălţime constructivă 22,3 m- cota coronament 326,8 mdM- lungime la coronament 120 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s
- Qd la NMC 270 mc/s- golire de fund - Qe la NNR 1910 mc/s
- Qe la NMC 2000 mc/s
Amenajarea hidroenergetică Vânători – barajul este format din 5 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment, iar câmpul adiacent prizei este echipat în plus şi cu clapetă.
- clasa de importanţă III- tipul barajului - stăvilar cu prag lat- cota coronament 314,65 mdM- lungime la coronament 113,5 m- deversor de suprafaţă - Qd la NMR 1430 mc/s
- Qd la NMC 1700 mc/s
Amenajarea hidroenergetică Topoliceni – este de tip baraj de greutate stăvilar cu deversor din beton armat, format din 3 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment.
516.50mdM la stavilele câmpurilor 2 şi 3- lungime la coronament 63,00 m
Amenajarea hidroenergetică Taşca – este de tip baraj stăvilar cu deversor din beton armat, format din 2 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment.
-debit deversat la NNR 620,00mc/s-debit deversat la NMC 690,00 mc/s-cota deversor 511,00 mdM-clasa de importanţă III-cota coronament 519,50 mdM-cota fundare 500,00 mdM-lungime 47,00 m-lăţime 23,00 m-nivel normal de retentie 517,50 mdM
Pagina 26 din 206
Amenajarea hidroenergetică Roznova) Canalul de aducţiune (canal II) - lăţime la fund a canalului 6 m
b) Camera de încărcareCamera de încărcare are încorporat echipamentul hidromecanic necesar pentru a realiza
conducerea apei spre turbine sau deversa apa în canalul de aducţiune:- vane rapide pentru închiderea admisiei apei în conductele forţate- vane descărcător tip cârlig şi de fund
Amenajarea hidroenergetică Roznov – Canalul de aducţiune:a) Canalul de aducţiune canal III canal IV
- lăţime la fund a canalului 13 m 6 m- panta canalului 0,15 % 0,15%- înclinarea taluzelor 1/2 1/2- lungimea canalului 2494,5 m 3359,4 m- cota radier amonte 268,35 mdM 261,32 mdM- cota radier aval 267,99 mdM 260,83 mdM- cota berma 272,15 mdM 267,90 mdM
b) Camera de încărcareCamera de încărcare are încorporat echipamentul hidromecanic necesar pentru a realiza
conducerea apei spre turbine sau deversa apa din canalul de aducţiune:- vane rapide pentru închiderea admisiei apei în conductele forţate- vane descărcător tip cârlig şi de fund
Amenajarea hidroenergetica Costişaa) Canalul de aducţiune (canal V ) tronson I tronson II
- lăţime la fund a canalului 12,50 m 6 m- panta canalului 0,15 % 0,15%- înclinarea taluzelor 1/2 1/2- lungimea canalului 3075,5 m 3198,6 m- cota radier amonte 242,70 mdM 241,34 mdM- cota radier aval 242 mdM 240,86 mdM- cota berma 246,60 mdM 246,80 mdM
b) Camera de încărcareCamera de încărcare are încorporat echipamentul hidromecanic necesar pentru a realiza
conducerea apei spre turbine sau deversa apa în canalul de aducţiune:- vane rapide pentru închiderea admisiei apei în conductele forţate- vane descărcător tip cârlig şi de fund
Amenajarea complexă a bazinului hidrografic CuejdiuRâul Cuejdiu, afluent al Râului Bistriţa la Piatra Neamţ, are un bazin de 96 km 2 şi un debit
mediu de 0,65 mc/s.Lucrările executate constau din:
- regularizare albie râu Cuejdiu în amonte de confluenţa cu râul Bistriţa pe o lungime de 4 km;- un baraj de 3,5 m înălţime la capătul amonte (Gârcina) pentru reducerea transportului de
aluviuni;
Pagina 27 din 206
- recalibrarea albiei râului Cuejdiu pentru a corespunde clasei II de importanţă, în zona municipiului Piatra Neamţ. Pe acest sector s-a lărgit albia la 16,5 m în zonele cele mai înguste, s-a adâncit fundul albiei şi s-a betonat pe o lungime de 1,4 km;
- pe o lungime de 2 km în zona cartierului Dărmăneşti până la barajul Gârcina s-a refăcut fundul albiei regularizate cu un profil trapezoidal şi s-au refăcut pereele de beton ale taluzelor cu pinteni de beton de 2,5 – 3,5 m adâncime.
S-au realizat praguri transversale de beton la 75 m distanţă, iar fundul albiei s-a umplut cu balast
Regularizare râu Cracău la CăciuleştiLucrările constau din:a) Dig de pământ insubmersibil executat pe malul drept în vederea apărării amplasamentului
ROMFLAX SA Căciuleşti cu o lungime de 1486 m şi executat din pământ. Lăţimea la coronament este de 3 m şi m1 = 2, m2 = 1,5.
Taluzurile amonte sunt protejate cu pereu din dale de beton simplu hidrotehnic marca B200 pe un pat e balast de 10m. Pereul se sprijină pe o grindă de beton B90 cu dimensiunile de 0,50 × 1m.
b) Subtraversarea prin dig.În aval de incinta îndiguită este amplasată o moară ce funcţionează cu apă provenită din râul
Cracău, condusă spre moară printr-un canal ce traversează amplasamentul topitoriei de in.Pentru a se permite în continuare alimentarea cu apă a morii din râul Cracău s-a executat o
subtraversare din tuburi PREMO cu Dn = 600.c) Canal de deviere pârâul Morii s-a executat la piciorul versantului ce limitează malul drept
al râului Cracău. Canalul are următoarele elemente:b = 1mh = 0,9 mm = 1,5n = 0,0225l = 0,60%.
d) Canal de străpungerePentru a permite o scurgere normală a apei fără a solicita digul de pământ insubmersibil, s-a
realizat un canal de străpungere în albia râului Cracău, având o lăţime de 20 m.
Apărare mal drept râu Bistriţa la FrunzeniLucrarea „Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni” (amonte şi aval pod) are ca scop
apărarea împotriva inundaţiilor a satului Frunzeni, preîntâmpinarea eroziunii malurilor, precum şi menţinerea în circulaţie a podului de pe DC 118 Costişa – Cândeşti.
Lucrarea executată este apărarea malului drept în lungime de 3735 m, din care 1835 m în amonte de pod şi 1900 m în aval de pod, precum şi un dig de dirijare pe malul stâng în lungime de 395 m din care 345 m în amonte şi 50 m în aval pod.
Apărarea de mal este constituită dintr-un masiv de anrocamente din elemente din beton tip fluture de 150 – 200 kg/bc de 2,5 m înălţime şi 2 m lăţime la coronament şi un pereu din dale de beton de 1,5 × 2 × 0,02 m sprijinit la bază pe o grindă de beton înglobată în masivul de anrocamente care protejează taluzul malului sau taluzul digului acolo unde digul de pământ insubmersibil este în continuarea apărării de mal.
Digul de dirijare de pe malul stâng este alcătuit dintr-un masiv de anrocamente din elemente de beton tip fluture de 2,5 m înălţime ţi lăţime la coronament de 3,5 m şi taluz 1:1,5 pe care sunt turnate pe loc un şir de blocuri de beton simplu de 2 × 1,2 × 0,8 m care se leagă între ele cu oţel beton Φ16 mm. În spatele digului de dirijare s-a executat o umplutură de pământ rezultat de la fundarea digului. În zona lucrării debitul mediu multianual este de 46 mc/s.
Amenajare albie râu Tazlău la Tazlău
Pagina 28 din 206
Lucrarea „Amenajare albie râu Tazlău la Tazlău” are ca scop apărarea împotriva inundaţiilor a satului Tazlău, precum şi a societăţii ESTREL – SEIL Tazlău. Digul amplasat pe malul stâng al albiei Tazlău are o lungime de 3,5 km, înălţimea medie de 1,65 m, cu b = 2 m şi m1 = m2 = 2.
Consolidarea malului şi a taluzului digului în zona SEIL Tazlău pe o lungime de 960 m s-a realizat prin lucrări mai grele din gabioane umplute cu piatră, consolidarea constând dintr-o saltea de 0,3 m grosime până la înălţimea corespunzătoare nivelului de calcul de 2% pe taluz 1:2. La baza taluzului această saltea se sprijină pe o prismă de gabioane cu secţiunea de 1,50 × 1,00 m.
Regularizare râu Neamţ (Ozana) în intravilanul oraşului Tîrgu NeamţLucrarea constă dintr-un dig insubmersibil pe malul stâng al râului Neamţ, în lungime de
7,275 km şi amenajarea unor afluenţi de pe malul stâng al râului Neamţ, care traversează oraşul Tîrgu Neamţ în lungime totală de 8,454 km. Corpul digului este executat din pământ luat din albie şi este protejat spre apă cu un pereu uscat din piatră brută de 30 cm grosime rostuit cu mortar de ciment pe o lungime de 3,5 km şi un pereu din dale din beton care se sprijină pe un masiv de anrocamente mari de piatră brută, prevăzut la baza taluzului digului spre apă. Digul are 4 m lăţime la coronament şi taluzuri cu m = 2. S-a mai executat şi o apărare de mal pe malul drept al râului, în zona podului DN 15B pentru apărarea culeei podului şi care are 100 m lungime.
Afluenţii râului Neamţ pe care s-au executat lucrări de apărare sunt următorii sunt următorii, cu lungimea amenajată respectivă:
- pârâul Stan 463 m;- pârâul lui Mihalache 104 m;- ravena III 83 m;- ravena IV 84 m;- pârâul Fundătura Transilvaniei 403 m;- canal colector I 2232 m;- pârâul Sec 3021 m;- pârâul Ursu 2033 m.
Canalele s-au executat din pământ cu protecţie din zidărie de piatră sau beton. De asemenea, la capătul amonte al unor afluenţi s-au executat baraje pentru ruperea pantei şi reţinerea aluviunilor precum şi refacerea unor podeţe la intersecţia canalelor cu străzile oraşului.
Regularizare râu Neamţ (Ozana) în intravilanul oraşului Tîrgu NeamţLucrarea constă dintr-un dig insubmersibil pe malul stâng al râului Neamţ, în lungime de
7,275 km şi amenajarea unor afluenţi de pe malul stâng al râului Neamţ, care traversează oraşul Tîrgu Neamţ în lungime totală de 8,454 km. Corpul digului este executat din pământ luat din albie şi este protejat spre apă cu un pereu uscat din piatră brută de 30 cm grosime rostuit cu mortar de ciment pe o lungime de 3,5 km şi un pereu din dale din beton care se sprijină pe un masiv de anrocamente mari de piatră brută, prevăzut la baza taluzului digului spre apă. Digul are 4 m lăţime la coronament şi taluzuri cu m = 2. S-a mai executat şi o apărare de mal pe malul drept al râului, în zona podului DN 15B pentru apărarea culeei podului şi care are 100 m lungime.
Afluenţii râului Neamţ pe care s-au executat lucrări de apărare sunt următorii sunt următorii, cu lungimea amenajată respectivă:
- pârâul Stan 463 m;- pârâul lui Mihalache 104 m;- ravena III 83 m;- ravena IV 84 m;- pârâul Fundătura Transilvaniei 403 m;- canal colector I 2232 m;- pârâul Sec 3021 m;- pârâul Ursu 2033 m.
Canalele s-au executat din pământ cu protecţie din zidărie de piatră sau beton. De asemenea, la capătul amonte al unor afluenţi s-au executat baraje pentru ruperea pantei şi reţinerea aluviunilor precum şi refacerea unor podeţe la intersecţia canalelor cu străzile oraşului.
Pagina 29 din 206
Amenajarea râurilor Siret şi Moldova la RomanLucrarea cuprinde amenajarea râurilor Siret şi Moldova pe o lungime de 9,84 km (din care
3,13 km pe râul Siret şi 6,72 km pe râul Moldova).Principalul scop al lucrării este apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului Roman, situat
pe malul stâng al râului Moldova şi pe malul drept al râului Siret.Lucrările constau din:a) Lucrări pe râul Moldova:- dig de pământ pe malul stâng între podul CF Bucureşti – Roman şi profilul 25 în lungime
totală de 6,72 km.Digul are 4 m lăţime la coronament şi taluze 1:2. Taluzul digului în zona unde este lângă mal este protejat spre apă cu pereu de piatră brută de 15 cm grosime, aşezat pe un strat de balast. Coronamentul taluzului dinspre apă şi cel interior este însămânţat cu iarbă. În zona de concavitate, pe o lungime de 4954 m, digul este amplasat în continuarea malurilor (cu banchetă de 1,5 m lăţime), iar zonele de convexitate în aliniament;
- apărare de mal – alcătuită la bază dintr-o saltea de fascine lestată cu piatră de 0,45 m grosime şi 5,0 m lăţime. Peste salteaua de fascine, spre mal, este un masiv de anrocamente din piatră brută. Pe masivul de anrocamente se sprijină un pereu de piatră brută de 20 cm grosime aşezat pe un strat de balast;
- pe malul drept al râului Moldova este o apărare de mal de 55 m lungime în dreptul satului Horia. În dreptul satului Cotu Vameş sunt 4 traverse de închidere şi colmatare.
b) Lucrări pe râul Siret- dig de pământ insubmersibil pe malul drept, în lungime de 3,12 km, cu lăţimea la
coronament de 4 m;- apărare de mal pe 275 m lungime;- diguri de închidere a albiei pe 250 m lungime şi apărare de mal pe 105 m lungime;- digul de dirijare are o secţiune trapezoidală din anrocamente de piatră brută;- pentru evacuarea apelor din spatele digului s-au prevăzut 4 subtraversări echipate cu clapet
şi stavilă.
Consolidare şi îndiguire mal râu Siret în zona Complexului de porci Başta – MoldoveniLucrarea este amplasată de râul Siret, în dreptul complexului de porci Başta – Moldoveni,
jud. Neamţ, la cca. 15 km aval de confluenţa râului Moldova cu râul Siret. Lucrarea constă din:- canal deviere – executat în scopul devierii apelor râului Siret pentru a opri procesul de
eroziune a malului. Canalul are o lungime de 600 m şi o secţiune trapezoidală;- închiderea albiei – executată pe 2 tronsoane de 200 m şi respectiv 130 m. Primul tronson se
încastrează cu capătul amonte pe malul drept al râului Siret şi capătul aval în apărarea de mal şi dig.Al doilea tronson se încastrează cu capătul amonte în apărarea de mal şi dig, iar cu capătul
aval în apărarea de mal. Secţiunea transversală a închiderii de albie constă dintr-o saltea de fascine de 0,65 m grosime şi cu lăţimea de 12,6 m, lestată cu fluturi de beton. Cota coronamentului este de 97,05 m;
- două apărări de mal, una în lungime de 35 m, de o parte şi de alta a capătului amonte a tronsonului de 200 m a digului de închidere de închidere şi una în lungime de 123 m în continuarea tronsonului de 130 m a digului de închidere. Apărările de mal constau din saltea de fascine lestată cu fluturi din beton. Apoi s-a construit o grindă de beton simplu pe care se sprijină pereul de beton simplu, turnat pe loc;
- apărarea de mal combinată cu dig de apărare – amplasată între 2 diguri de închidere de albie. În spatele apărării de mal este un dig cu rol de dirijare şi pentru a împiedica înaintarea apelor mari spre malul unde este amplasat complexul de porci;
- reprofilare dig apărare existent – are o lungime de 950 m între complexul de porci şi mal râu Siret. Acest dig are rol de apărare, contra nivelurilor foarte mari ale apelor râului Siret, a complexului de porci Başta Moldoveni. Complexul de porci are 30.000 de porci, distrugerea lui ducând la o pagubă de 150 milioane lei. Având în vedere importanţa obiectivului apărat, lucrările hidrotehnice se încadrează în clasa a III-a de importanţă.
Pagina 30 din 206
Pentru dimensionare Q2% = 2200 mc/sPentru verificare Q0.5% = 3000 mc/sÎn vederea apărării împotriva inundaţiilor a Complexului de porci Başta Moldoveni, s-a
executat o lucrare de regularizare în lungime de 1.5 km.
Dig Roman – RăchiteniLucrarea „Dig Roman-Răchiteni” a fost executată în scopul apărării inundaţiilor a
localităţilor din Lunca râul Siret, Răchiteni, Adjudeni, Doljeşti, Tămăşeni, Sagna, Luţca şi Cartier Nicolae Bălcescu-Roman, motiv pentru care s-a impus dimensionarea acestuia la asigurarea de calcul de 2%. În partea amonte lucrarea (care în judeţul Iaşi şi judeţul Neamţ are o lungime de 26,724 km, pe malul drept al râului Siret) se încadrează în terasa Mirceşti. Digul urmăreşte traseul existent al digului Hălăuceşti pe cca. 1,3 km, traseul care a fost supraînălţat şi adus la cotă. În continuare acesta se racordează cu traseul drumului naţional Săbăoani – Tîrgu Frumos pe care îl intersectează la km 3,764. Digul străbate terenuri agricole, apoi între km 8,280 – 8,640 apără localitatea Răchiteni. Pe această zonă digul s-a executat în albie, la care s-a adoptat o bornă de 5 m cu o consolidare a albiei pe acest sector, străbate apoi agricole şi apără localitatea Adjudeni. În aval de aceasta, la km 12 + 0,4 digul este traversat cu o conductă de evacuare gravitaţională E1 echipată cu clapet spre apă şi o vană către interior. În dreptul privalului Tămăşeni, digul este intersectat de conducta de evacuare gravitaţională E2 echipată cu clapet aval şi vană. În acelaşi punct este amplasată staţie de pompare termică centru Q = 0,5 mc/s. Digul apără localitatea Tămăşeni, unde s-a executat un tronson de consolidare de cca. 400 m şi 2 pinteni.
Ca urmare a viiturilor din vara anului 2008 în zona localităţilor Tămăşeni, Rotunda, Burueneşti, Sagna, Gîdinţi şi Ion Creangă lucrările de apărare a malurilor au fost distruse pe o lungime de 2255 m. Lucrările de refacere pentru creşterea siguranţei în exploatare a digului se află în diferite stadii de execuţie.
Digul apără în continuare terenuri agricole şi este intersectat la km 20 + 147 de conducta de evacuare E3 care conduce apele în CCA din sistemul de desecare Luţca.
Această lucrare este prevăzută cu clapeţi şi vane. În aval digul, digul apără localitatea Luţca şi terenuri agricole. Aceasta se racordează la rambleul drumului naţional Roman-Sagna-Iaşi şi apoi cu rambleul de cale ferată Roman-Buhăieşti. În aval de aceasta, la km 25 + 690 digul este intersectat de conducta de evacuare gravitaţională E4 care conduce debitele din sistemul Luţca – Nicolae Bălcescu. În acelaşi punct este amplasată, în interiorul incintei şi staţia de pompare termică pentru q=0,6 mc/s. Aval de aceasta, la distanţa de 600 m, digul se încadrează în rambleul şoselei Roman – Răchiteni.Digul de apărare a fost dimensionat la asigurarea de calcul 2% şi verificat la 0,5%.Pe traseul digului s-au executat un număr de 11 rampe.Ca urmare a inundaţiilor provocate de revărsările râului Siret din anii 2008 şi 2010 şi pentru protecţia cetăşenilor, bunurilor şi factorilor de mediu din comuna Doljeşti, Guvernul României a aprobat finanţarea lucrării de îndiguire a râului Siret pe tronsonul Rotunda Buruieneşti care în acest moment se află în faza finală de execuţie.
Apărare ROMFLAX SA Sagna împotriva inundaţiilor Râul SiretAceastă lucrare a fost executată în scopul apărării împotriva inundaţiilor a SC ROMFLAX
Sagna, judeţul Neamţ.Lucrarea constă din:- Dig de apărare a ROMFLAX SA Sagna amplasat pe perimetrul existent al întreprinderii la
cota 187,00 (cotă de inundabilitate), dig executat din pământ coeziv cu o lăţime la coronament de 4 m şi o înălţime medie de 3,5 m. Taluzele şi platforma digului sunt prevăzute a fi înierbate pe toată lungimea de 1370 m.l. Materialul necesar digului a rezultat din excavaţiile canalului pilot.
- Canalul pilot în albia râului Siret necesar tăierii de cot şi formării albiei stabilizate calculată la o lăţime de 166 m.l. Secţiunea canalului pilot este trapezoidală, având lăţime la fund de 25 ml, realizând o suprafaţă de 150 mp capabilă de a transforma un debit de cca. 350 mc/s.
Pagina 31 din 206
- pe malul drept al albiei stabilizate a râului Siret s-au executat 2 apărări de mal la cota 181,00 pentru prevenirea eventualelor eroziuni de mal. Aceste apărări de mal sunt alcătuite din masiv de anrocamente din elemente din beton tip fluture. Masivul este fundat pe o saltea de fascine. În spatele masivului s-au executat o umplutură de pământ bine compactată.
- Aval de intersecţia capătului amonte al canalului pilot cu albia râului Siret la cca. 70 m.l. s-a construit un dig de închidere definitiv din elemente de beton tip fluture. Digul are un miez de saltele de fascine de 0,60 m grosime. Digul poate reţine debitul maxim cu asigurare de Q 10%=980 mc/s. Debitele mari transformă construcţiile hidrotehnice în construcţii submersibile.
- Pe braţul vechi al albiei râului Siret la cca. 350 m.l. de digul de închidere s-a construit o traversă de colmatare din materialul rezultat din săparea canalului pilot cu o lăţime la coronament de 4 m.
Având în vedere importanţa obiectivului apărat toate lucrările se încadrează în clasa III de importanţă. Lucrările au fost dimensionate la debitul de calcul Q 0,5% =3024 MC/S.
La regularizarea pârâului Vulpăşeşti, fiind încadrată la clasa a IV-a de importanţă, calculul şi dimensionarea s-au făcut la Q = 33,1 mc/s.
Îndiguire râu Bicaz la TaşcaAmplasat pe malul drept al râului Bicaz, între hm =288 şi 303, digul are o lungime de 1,5 km
şi apără împotriva inundaţiilor SC MOLDOCIM SA – F-ca Taşca.Construit din pământ compact digul are o înălţime până la banchetă de 2,30 m, iar până la
coronament încă 1,40 - 1,70 m, totalizând o înălţime cuprinsă între 3,70 - 4,0 m. Lăţimea banchetei este de 5 m, iar a coronamentului de 4 m. Pentru consolidare, piciorul banchetei este amplasat pe un masiv de anrocamente din calcar şi grindă de beton cu un volum de 2 mc/m.l. în linie dreaptă şi 2,5 mc/m.l. în linie în curbe. Taluzul dinspre apă al banchetei este dalat pe întreaga lungime cu dale de 1,0 × 1,0 × 0,1 m, iar la capătul aval al digului, pe o lungime de 275 m are dalată şi bancheta şi taluzul până la coronament.
Fiind situat în clasa a II-a de importanţă, digul a fost construit pentru a corespunde unui debit de calcul Q 1% = 490 mc/s şi a unui debit de verificare Q 0,1%, iar taluzul spre apă are panta de 1/1,5.
Dig remuu valea Neagră Lucrarea Dig remuu Valea Neagră face parte dintr-un complex de lucrări “Desecarea şi
îndiguirea luncii râului Siret Mirceşti – Roman – Onişcani”, lucrare care are în totalitate lungimea de 26,5 km.
În anul 1981 lucrarea Dig remuu Valea Neagră precum şi reprofilarea albiei între podul de pe E 20 şi limita de judeţ cu judeţul Bacău a intrat în administrarea OGA Neamţ (SGA Neamţ).
Digul este executat din pământ, având dimensiunile variabile, cu înălţimea de 2 – 6 m, lăţimea la coronament 4 – 6 m, lăţimea la bază între 6 – 30 m, taluze 1:1,2; 1:1,3. Atât coronamentul cât şi taluzele au fost însămânţate cu iarbă.La capătul aval al digului s-a construit o subtraversare pentru evacuarea gravitaţională a apelor din canalul de desecare Secuienii Noi la niveluzrile crescute, care, datorită lipsei de fonduri, a rămas neterminată.
Digul este amplasat pe ambele maluri ale râului Valea Neagră şi are următoarele lungimi: 3100 m pe malul drept şi 2700 m pe malul stâng.
Lucrarea fiind încadrată în clasa III de importanţă, dimensionarea s-a făcut la un debit Q2% = 239 mc/s şi verificarea la Q0,5%= 369 mc/s.
De la punerea lucrării în funcţiune s-au executat lucrări de curăţire a digului, s-a completat corpul digului cu pămînt şi s-a decolmatat albia cursului de apă în zona lucrării.
Amenajare albie pr. Nemţişor
Pagina 32 din 206
Construcţia hidrotehnică “Amenajare pârâu Nemţişor” este amplasată pe pr. Nemţişor, în zona amonte de localitatea Nemţişor la hm 56, având clasa de importanţă IV şi cuprinde următoarele lucrări:
- calibrarea albiei pe o lungime de 1240 m- zid de sprijin din beton cu l = 58 m- dig din plăci şi contraforţi de beton - traversă de colmatare de beton cu lungimea de 30 m- traversă de colmatare din beton cu lăţimea de 0,8 m şi lungimea de 50 m- traversă de colmatare din beton şi prag din zidărie de piatră cu lăţimea de 4 m şi lungimea
de 50 m- dig de balast pentru calibrarea albiei – 840 m- canal din pământ pentru devierea apeiAnul punerii în funcţiune: 1986
Regularizare albie pr. SchituConstrucţia hidrotehnică Regularizare albie pârâu Schit, este amplasată pe pr. Schitu în
localitatea Ceahlău, la hm 76 – 100,102 – 104, 105, 113, are clasa de importanţă IV şi cuprinde următoarele lucrări:
- reprofilarea albiei pârâului Schit, realizându-se o secţiune cu h=1,8 m, lăţimea la fund 16 – 17 m şi panta taluzelor 1:2.
- lucrări de consolidare a malurilor cu ziduri de sprijin din beton ciclopian de 1,8 m înălţime, pe 1200 m lungime totală, amplasate în zonele supuse efectului de eroziune si din gabioane umplute cu bolovani de râu, precum şi un număr de 4 căderi în trepte din beton cu înălţimea de 1 m pe o lungime totală de 0,550 km şi din gabioane pe lungime de 0,96 km.
Lucrarea a fost proiectată la clasa IV de importanţă, dimensionarea efectuându-se la debitul Q2%= 108 mc/s şi verificarea la Q0,5% plus spor de siguranţă 20% = 199,2 mc/s.
De la punerea în funcţiune şi până în prezent s-au executat lucrări de refacere a gabioanelor în zonele unde au fost afectate de viituri, decolmatarea albiei, iar în anul 2003 s-a executat un zid de sprijin din beton ciclopian (120 mc ).
Regularizare albie pr. Sabasa la BorcaLucrarea Regularizare albie pârâu Sabasa este amplasată pe pr. Sabasa în satul sabasa
comuna Borca, are clasa IV de importanţă şi constă în reprofilarea albiei pârâului Sabasa în zona satului Sabasa şi consolidarea malurilor expuse eroziunii cu lucrări de apărare de mal din gabioane umplute cu bolovani de râu şi zid de sprijin din beton .
Fiind proiectată în clasa a IV-a de importanţă, calculul hidraulic s-a făcut pentru Q max. 5% = 113 mc/s, iar verificarea pentru siguranţă executându-se peste nivelul de verificare un dig cu h = 0,45 m.
Apărare mal drept r. Ozana la Tg. NeamţApărarea malului drept al r.Ozana este realizată prin consolidarea albiei până la cota
corespunzător debitului de 20% (Q20% = 139,0 mc/s) cuprinzând lucrări de anrocamente din piatră brută, se continuă pe taluzul umed al malului reprofilat, fasonat sau refăcut prin digul interior cu lucrări de protecţie de genul pereului zidit cu piatră brută sau dale de beton turnate pe loc în amonte şi aval de podul pe drumul rutier pe DN 15C şi podul pe drumul sătesc Tg.Neamţ – Blebea.
Linia de apărare a malului drept în lungime de 5820 m se compune din:- lucrări specifice pentru apărarea malului drept în lungime de 5820 m- scări de acces la râu (3 buc x 1,2 m/buc)- rampă de acces utilaje (1 buc x 5 m)- culeele podurilor (pod pe drum rutier DN 15C – 22 m; pod pe drum sătesc Tg.Neamţ -
Blebea – 8 m). Înălţimea media a digului este de 3,15 m cu lăţimea la coronament de 4,0 m.Tipurile de lucrări sunt evidenţiate pe 3 secţiuni şi anume:
Pagina 33 din 206
Secţiunile tip 1 şi 2 constau în acelaşi tip de lucrări de construcţii pentru apărarea malului diferenţiindu-se prin faptul că secţiunea tip 1 se aplică pe malul drept refăcut prin digul interior, iar secţiunea tip 2 se montează pe malul reprofilat sau numai fasonat ca profil de aplicaţie.
Apărarea malului este realizată prin lucrări din piatră brută (100-350 kg/buc) constituite într-un prism executat cu 1,00 m sub cota fundului proiectat al albiei şi apoi înălţat cu aprox. 1,5 m până la nivelul corespunzător debitului maxim de 20% (Q20% = 139,0 mc/s), continuat apoi cu pereul din piatră brută zidit cu mortar de ciment, până la cota de apărare a malului care corespunde nivelului maxim de 2% (Q2% = 350 mc/s) la care s-a adăugat o gardă de 0,70 m. Lungimea totală a prismului este de 5490 m în două secţiuni (sector Humuleşti – 3904 m şi sector Blebea – 1886 m). Lăţimea coronamentului la prism este de 2,0 m, cota prismului fiind cota debitului cu asigurarea de 20%. Pe prism se sprijină pereul zidit cu piatră brută cu grosimea de 30 cm pe taluzul fasonat şi profilat la panta corespunzătoare (1:2) şi după ce s-a realizat patul constituit dintr-un geotextil hidrotehnic bistrat aşezat peste umplutura compactată şi peste care s-a pus un strat de balast cu grosimea de 15 cm. Secţiunea tip 1 este realizată pe o lungime de 3334 m iar secţiunea de tip 2 pe o lungime de 2156 m.
Secţiunea tip 3 este realizată în zona podului rutier pe DN 15C şi a podului de pe drumul care leagă Tg.Neamţ de cartierul Blebea şi constă în aceleaşi tipuri de lucrări pentru consolidarea albiei şi protecţia bazei taluzului (lucrări din piatră brută într-un prism realizat până la cota corespunzător debitului de 20% (Q20% = 139,0 mc/s), continuate cu îmbrăcăminte a taluzului din dale de beton turnate pe loc până la cota corespunzătoare nivelului maxim de 2% (Q2% = 350 mc/s), în câmpuri de 2 m şi grosimea de 0,15 m, rostuite cu mortar de ciment, plus o gardă de 0,70 m. Pereul din dale este realizat pe un pat executat din două straturi, respectiv stratul de geotextil hidrotehnic bistrat (G=400gr/mp) peste care este aşternut stratul din balast cu grosimea de 0,15 m. Dalele se sprijinină pe o grindă din beton simplu cu dimensiunile 50 cm x 30 cm pe toată lungimea pereului. Lungimea totală de aplicare atât a prismului cât şi a pereului este de 300 m în 2 secţiuni (sector Humuleşti – 200 m; sector Blebea – 100 m).
Lucrări de îndiguire a r. Siret pe tronsonul Rotunda-Buruieneşti, comuna Doljeşt, judeţul Neamţ.
Lucrarea este amplasată pe malul stâng al r. Siret,în comuna Doljeşti, jud. Neamţ, pe raza satelor Rotunda şi Buruieneşti. Lucrarea se încadrează în categoria „C” de importanţă, clasa de importanţă a II-a pentru care debitul de calcul este debitul cu asigurarea de 1% respectiv Q1%=1680 mc/s iar debitul de verificare este debitul cu asigurarea de 0,1%respectiv Q0,1%=2585 mc/s.
Lucrările constau din:- Dig de apărare din pământ cu următoarele caracteristici: lungime (L) = 8450/8327 m,
înălţimea medie (Hmed.) = 3,0 m, lăţimea la coronament (b) = 4,0 m, panta taluzelor fiind 1:2 spre incintă (zona localităţilor Rotunda şi Buruieneşti) şi 1:3 spre albia r. Siret.
- Apărare de mal din saci de geotextil umpluţi cu balast şi balast stabilizat cu ciment (5%), în lungime de 2979 m;
- Pe malul drept s-a prevăzut supraînălţarea coronamentului digului existent (Dig Romna-Răchiteni) cu h = 0,00-1,12 m, pe o lungime de 3016 m.
- Corectare traseu albie minoră pe o lungime de 2368 m;Alte lucrări:- 3 tăieri de cot pentru refacerea albiei minore a râului;- 4 epiuri în lungime totală de 219 m cu lungimi variînd între 33,5 – 76,6 ml;- rampe de acces balastate prevăzute cu bariere;- 20 subtraversări cu tuburi de beton armat Ø 800 tip BUCOV îmbinate cu inele de cauciuc
pentru tranzitarea apelor pluviale din incintă către r. Siret, în amonte fiind prevăzute cu stavile plane acţionate manual, cu etanşare inversă (dinspre râu) iar în aval cu clapet batant – în timpanul nou, încastrat în digul de apărare. Sunt prevăzute 19 subtraversări cu un fir Ø 800 pentru tranzitarea apelor pluviale din incinta localităţilor Rotunda şi Buruieneşti şi 1 subtraversare cu 2 fire Ø 800 realizată pentru tranzitarea apei pr. Rediu;
Pagina 34 din 206
- rigole pe toată lungimea digului pentru preluarea apelor pluviale şi dirijarea acestora către subtraversări şi în continuare prin acestea către r. Siret.
Realizări anul 2012
A. Apărarea împotriva inundaţiilor în judeţul Neamţ
1. În anul 2012 s-au continuat lucrările de apărare împotriva inundaţiilor începute anterior, după cum urmează:
a. Reducerea gradului de risc la inundaţii pe r. Bistriţa pe sectorul Borca – Poiana Teiului (amonte de acumularea Izvorul Muntelui); Lucrarea constă într-un dig de apărare împotriva inundaţiilor (L = 15,6 km) a localităţilor componente ale comunelor Borca, Farcaşa, Poiana Teiului.
b. Refacerea amenajării râului Moldova în zona sursei de alimentare cu apă a municipiului Roman ( front captare Pildeşti – Simioneşti);
c. Amenajare albie râu Cracău la Slobozia. Capacităţi: un nod hidrotehnic, albie amenajată L = 3,5 km, albie nou creată L = 4,7 km, două poduri. Apără împotriva inundaţiilor localitatea Slobozia, oraş Roznov.
Sunt pregătite pentru începerea execuţiei lucrările:- Amenajare r. Siret şi Moldova la Roman – etapa II;- Regularizare albie pr. Hangu la Hangu etapa II;- Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti.
B. Protecţia calităţii apelor în judeţul NeamţCunoaşterea, supravegherea şi evaluarea stării globale a calităţii apei ecosistemelor acvatice
investigate s-a realizat prin aplicarea programelor de monitoring prevăzute în Manualul de operare al sistemului de monitoring aferent Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Scopul acestor acţiuni este protecţia ecosistemelor acvatice împotriva formelor de poluare, conservarea celor care prezintă o stare ecologică bună şi reabilitarea celor afectate antropic.
Prin evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă (râuri, lacuri) în anul 2011 (semestrul I), din cele 14 corpuri de apă (râuri), 10 corpuri au stare ecologică bună şi foarte bună.
Obiective anul 2013
A. Apărarea împotriva inundaţiilor în judeţul Neamţ1. Continuarea lucrărilor la investiţiile: Reducerea gradului de risc la inundaţii pe râul
Bistriţa, pe sectorul Borca – Poiana Teiului şi Amenajare râu Cracău la Slobozia, judeţul Neamţ.2. Începerea lucrărilor la digul de apărare a localităţii Gâdinţi, comuna Gâdinţi.3.demersuri pentru obţinerea de fonduri pentru realizarea lucrărilor Regularizare albie pr.
Hangu la Hangu etapa II şi Amenajare albie râu Cracău la Bodeşti.
B. Protecţia calităţii apelor în judeţul NeamţÎn vederea asigurării protecţiei calităţii apelor se va urmări cu precădere realizarea măsurilor
şi lucrărilor din programele de etapizare, respectiv din avizele de gospodărire a apelor la folosinţele de apă care nu se încadrează în limitele maxime admise pentru apele uzate evacuate.
La recensământul din 18 martie 20021, totalul populaţiei la nivelul judeţului era de 554.516, din care 203.106 persoane în mediul urban şi 351.410 persoane în mediul rural.
Conform datelor deţinute la 1 iulie 2012, populaţia judeţului era de 556.599 locuitori, din care 208.036 persoane în mediul urban şi 348.563 persoane în mediul rural.
B. Structura demografică
Conform declaraţiilor persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită etnie, structura populaţiei după etnie şi medii, conform recensământului din anul 2002, se prezintă astfel:
Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2012
Grupa de vârstă Nr. populaţie Sex masculin Sex feminin0-4 ani 26147 13417 127305-9 ani 28774 14927 13847
Pagina 38 din 206
Grupa de vârstă Nr. populaţie Sex masculin Sex feminin10-14 ani 31703 16358 1534515-19 ani 32295 16549 1574620-24 ani 40287 20854 1943325-29 ani 41745 21587 2015830-34 ani 44530 23228 2130235-39 ani 43402 22562 2084040-44 ani 49087 24908 2417945-49 ani 30108 15168 1494050-54 ani 35773 17511 1826255-59 ani 35787 16894 1889360-64 ani 30645 13807 1683865-69 ani 22386 9804 1258270-74 ani 25274 10733 1454175-79 ani 20596 8504 1209280-84 ani 12411 4995 7416
85 ani şi peste 7031 2511 4520
Pagina 39 din 206
C. Mişcarea naturală
Componentele evoluţiei numărului populaţiei în anul 20102
Localitatea
Numărul populaţiei cu domiciliul în localitate la începutul perioadei
2 Date provizorii. Datele definitive urmează să fie recalculate în urma finalizării şi diseminării rezultatelor definitive ale recensământului populaţiei din anul 2011.
Pagina 40 din 206
Localitatea
Numărul populaţiei cu domiciliul în localitate la începutul perioadeiLEGALĂ
A. Căi de transport rutiereDrumurile naţionale de pe teritoriul judeţului Neamţ formează o reţea sprijinită în partea de vest
pe drumul de pe Valea Bistriţei (DN 15 şi DN 17 B), în partea de est pe drumul de pe Valea Siretului şi a Moldovei (DN 2), întretăiate de drumurile de pe văile Bicaz (DN 12 C), Bistricioara (DN 15), Poiana Largului şi Neamţului (DN 15 B), precum şi de drumul ce face legătura între colinele subcarpatice şi podişul central al Moldovei (DN 15 D). Mijlocul teritoriului este străbătut de la sud către nord de DN 15 C, care uneşte municipiul Piatra Neamţ cu oraşul Tîrgu Neamţ şi cu partea de sud a judeţului Suceava.
De o deosebită importanţă este DN 15, între Bicaz şi Costişa, care polarizează cel mai mare trafic în zona Piatra Neamţ şi care împreună cu DN 2 se numără printre cele mai vechi drumuri
Pagina 45 din 206
cunoscute în Moldova. Se menţionează că drumul de pe valea Siretului (vechiul şleau), făcea parte din drumul comercial internaţional către portul Galaţi, iar drumul de pe văile Bistriţei şi Bistricioarei asigura legătura cu teritoriul de peste Carpaţii Orientali. Tot din acea perioadă datează şi DN 15 C, care constituia calea cea mai scurtă dintre Suceava – Baia – Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ.
Lucrările de delimitare a platformei drumurilor, amenajarea scurgerii apelor prin şanţuri şi podeţe de zidărie sau lemn şi executarea pietruirii părţii carosabile au început în anul 1834 pe DN 2. Acest gen de lucrări s-a extins treptat şi pe celelalte drumuri, finalizându-se până în anul 1918.
Reţeaua rutieră administrată în prezent de Secţia NEAMŢ a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumurilor Naţionale este de 416,560 km, din care:
395,016 km – îmbrăcăminte asfaltică permanentă (94,82%); 9,649 km – îmbrăcăminte din beton (2,32%); 11,895 km – îmbrăcăminte asfaltică uşoară (2,86%).
Densitatea drumurilor naţionale este de 7,06 km/100 km2, respectiv de 0,742 km/1000 locuitori, superioară mediei pe ţară.
Drumurile sunt amenajate pentru două benzi de circulaţie cu excepţia porţiunilor de traversare a municipiilor Piatra Neamţ, Roman şi a oraşului Tîrgu Neamţ unde, din condiţii urbanistice şi de fluenţă, s-au lărgit la 4 benzi. De asemenea, datorită traficului intens pe DN 15, între Piatra Neamţ şi Roznov drumul a fost amenajat cu 4 benzi de circulaţie. Lungimea totală a acestor sectoare este de 30,447 km.
Cu excepţia pavajelor de piatră cioplită, realizate în Roman şi Piatra Neamţ, îmbrăcăminţile rutiere au început a se executa în anii 1951 – 1952, acţiunea încheindu-se în 1976 când s-a realizat îmbrăcămintea asfaltică uşoară pe ultimul tronson de pe DN 15 D (Roman – Poienari), clasificat ca drum naţional în anul 1977.
Din punct de vedere social, drumurile naţionale aflate în administrarea Secţiei Piatra Neamţ a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România deservesc direct cele două municipii şi cele trei oraşe, precum şi un număr de 29 centre de comună care reprezintă 64,5% din populaţia totală a judeţului, deşi această reţea constituie doar 22,6% din reţeaua drumurilor publice din judeţ.
Din punct de vedere economic, această reţea de drumuri, ce împânzeşte întreg teritoriul, asigură un important volum de transport de mărfuri şi călători, atât în judeţul Neamţ, cât şi în judeţele vecine. De asemenea, datorită suspendării plutăritului tradiţional de pe râul Bistriţa (de la Poiana Teiului până la Bacău), ca urmare a realizării lacului de acumulare de la Izvorul Muntelui, transportul materiei prime pentru întreprinderile de industrializarea lemnului se face numai pe drumurile naţionale din această zonă.
Dezvoltarea economico-socială a judeţului motivează creşterea traficului rutier pe drumurile naţionale din raza Secţiei Neamţ mai ales datorită faptului că reţeaua feroviară în lungime totală de 125 km situează judeţul Neamţ, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri din ţară. Din acest motiv, în cea mai mare parte a teritoriului, mijloacele auto constituie singura posibilitate de transport atât pentru mărfuri cât şi pentru călători.
Pagina 46 din 206
Reţeaua de drumuri naţionale din judeţul Neamţ cuprinde (la 31 decembrie 2012):
DISTRICT DN
POZITIILE KM ALE
SECTORULUI
LUNGIMEA SECTORULUI PE TIPURI DE IMBRACAMINTI SECT
CUPATRUBENZI
NR.BENZI
SECTOARE INTRECARE ESTE
CUPRINSSECTORUL
STAREADE
VIABILITATE
JUDIN
ADMMUN
CATEGORIAfuncţională RELIEF KM
ECHIVBETONASF
BETONDE
CIMENT
IMBR.ASF.
USOAREKMi + Mi - KMs + Ms
12C BICAZ CHEI-BICAZ
Bicaz 12C 32 + 000 - 33 + 840 1.834 2limita SDN M. Ciuc Bicaz Chei mediocra NT secundar munte 1.572
Roman 15D 45 + 325 - 46 + 091 0.000 4 HoriaSuprap. DN2 L=0,766 NT secundar deal 0.000
municipiu 15D 46 + 091 - 46 + 828 0.000 4 RomanSuprap. DN2 L=0,737 NT M secundar deal 0.000
municipiu 15D 46 + 828 - 48 + 640 1.812 2 Roman Roman buna NT M secundar deal 1.812municipiu 15D 48 + 640 - 50 + 659 2.019 2 Roman Roman mediocra NT M secundar deal 2.019municipiu 15D 50 + 659 - 50 + 947 0.288 2 Roman Roman buna NT M secundar deal 0.288
Pagina 52 din 206
DISTRICT DN
POZITIILE KM ALE
SECTORULUI
LUNGIMEA SECTORULUI PE TIPURI DE IMBRACAMINTI SECT
Roman 2 318 + 300 - 319 + 500 1.199 2 Horlesti Secuienii Noi buna NT european deal 1.199Roman 2 319 + 500 - 320 + 860 1.360 2 Secuienii Noi Secuienii Noi buna NT european deal 1.360Roman 2 320 + 860 - 326 + 320 5.459 2 Secuienii Noi Horia buna NT european deal 5.459Roman 2 326 + 320 - 327 + 835 1.512 2 Horia Horia buna NT european deal 1.512Roman 2 327 + 835 - 327 + 980 0.145 0.145 4 Horia Horia buna NT european deal 0.290
Pagina 54 din 206
DISTRICT DN
POZITIILE KM ALE
SECTORULUI
LUNGIMEA SECTORULUI PE TIPURI DE IMBRACAMINTI SECT
CUPATRUBENZI
NR.BENZI
SECTOARE INTRECARE ESTE
CUPRINSSECTORUL
STAREADE
VIABILITATE
JUDIN
ADMMUN
CATEGORIAfuncţională RELIEF KM
ECHIVBETONASF
BETONDE
CIMENT
IMBR.ASF.
USOAREKMi + Mi - KMs + Ms
Roman 2 327 + 980 - 328 + 150 0.170 0.170 4
Horia Suprap DN 15D = 0,170 km buna NT european deal 0.340
Roman 2 328 + 150 - 328 + 692 0.542 0.542 4
Horia Suprap DN 15D = 0,542 km buna NT european deal 1.084
municipiu 2 328 + 692 - 329 + 483 0.791 0.791 4 RomanSuprap DN 15D=0,791 km buna NT M european deal 1.582
municipiu 2 329 + 483 - 333 + 130 4.100 4.100 4 Roman Roman buna NT M european deal 8.200municipiu 2 333 + 130 - 333 + 775 0.645 2 Roman Roman buna NT M european deal 0.645Roman 2 333 + 775 - 336 + 850 3.097 2 Roman Traian buna NT european deal 3.097Roman 2 336 + 850 - 338 + 245 1.394 2 Traian Traian buna NT european deal 1.394Roman 2 338 + 245 - 344 + 500 6.180 2 Traian Tetcani buna NT european deal 6.180Roman 2 344 + 500 - 345 + 850 1.351 2 Tetcani Tetcani mediocra NT european deal 1.351Roman 2 345 + 850 - 348 + 850 3.004 2 Tetcani Gheraiestii Noi mediocra NT european deal 3.004Roman 2 348 + 850 - 349 + 750 0.900 2 Gheraiestii Noi Gheraiestii Noi mediocra NT european deal 0.900Roman 2 349 + 750 - 350 + 750 1.000 2 Barticesti Barticesti mediocra NT european deal 1.000Roman 2 350 + 750 - 352 + 380 1.629 2 Barticesti Botesti mediocra NT european deal 1.629Roman 2 352 + 380 - 353 + 200 0.822 2 Botesti Botesti mediocra NT european deal 0.822Roman 2 353 + 200 - 355 + 550 2.318 2 Nisiporesti Nisiporesti mediocra NT european deal 2.318Roman 2 355 + 550 - 360 + 300 4.760 2 Nisiporesti Ciohorani mediocra NT european deal 4.760
Reţeaua rutieră administrată în prezent de Consiliul Judeţean Neamţ este de 724,901 km, din care: 450,524 km – îmbrăcăminte asfaltică permanentă (62,15%); 230,125 km – pietruite (31,75%); 43,015 km – îmbrăcăminte asfaltică uşoară (5,94%). 1,000 km – îmbrăcăminte din beton (0,13%); 0,237 km – îmbrăcăminte din pavaj (0,03 %).
Pagina 55 din 206
Reţeaua de drumuri judeţene din judeţul Neamţ şi starea de viabilitate a acestora (la 31.12.2012):
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectoarelor de drum (de la km...la km..)
Lungime (km)
Lungime sector pe tipuri de îmbrăcăminţi Stare de viabilitate b - bună m - medie
r - rea
RestricţiiAsfalt tip beton
Beton de ciment Pavaj
Îmbrăcă- minti
asfalticePietruire Pământ
1
DJ 127A lim.jud Harghita-Toşorog-Bicazul Ardelean-
Dămuc-Huisurez-lin.jud.Harghita L= 35,585Km
5+000-10+000 5.000 5.000 r
10+000-16+563 6.563 6.563 m16+563-19+563 3.000 3.000 m19+563-25+925 6.362 6.362 r
Total 28.000 0.000 0.000 0.000 11.850 16.150 0.000
39DJ 207K
Sagna-Doljeşti L = 9,500Km
0+000-9+5009.500
9.500 m
Total 0.000 0.000 0.000 9.500 0.000 0.000
40
DJ 208GHanul Ancuţei-Tupilaţi-Războieni-Vad-Şt.cel
Mare-Girov L = 27,013 Km
30+238-36+600 6.362 6.362 b Pod peste Moldova Tupilati, km 34+315, restrictii tonaj 13 tone si viteza 30 km/h si distanta intre
vehicule 60 m
36+600-44+000 7.400 7.400 b44+000-52+300 8.300 8.300 b52+300-57+251 4.951 4.951 b
Total27.013
0.000 0.000 0.000 27.013 0.000 0.000
41DJ 208P
DJ 208G-Vad-Dragomireşti-Bîrgăoani L = 9,692 Km
0+000-1+850 1.850 1.850 m 1+850-8+471 6.621 6.621 r
8+471-9+692 1.221 1.221 b
Total 9.692 0.000 0.000 0.000 3.071 6.621 0.000
42DJ 209B
Limită jud.Suceava-Mălini-Borca-DN 17B L = 21,620 Km
33+600-51+000 17.400 17.400 r 51+000-54+750 3.750 3.750 b
54+750-55+220 0.470 0.470 r
Pagina 61 din 206
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectoarelor de drum (de la km...la km..)
Lungime (km)
Lungime sector pe tipuri de îmbrăcăminţi Stare de viabilitate b - bună m - medie
r - rea
RestricţiiAsfalt tip beton
Beton de ciment Pavaj
Îmbrăcă- minti
asfalticePietruire Pământ
Total 21.620 0.000 0.000 0.000 4.220 17.400 0.000
43DJ 241C
Lim.jud Bacău-Poiana Humei-lim.jud Bacău L= 2,450 Km
7+000-9+4502.450
2.450 r
Total 0.000 0.000 0.000 0.000 2.450 0.000
44
DJ 280Limită jud. Iaşi-Bîra-Stăniţa-Chicirea-
lim.jud.Iaşi L= 12,140 Km
21+000-21+830 0.830 0.830 r
21+830-29+343 7.513 7.513 r
29+343-33+140 3.797 3.797 r
Total 12.140 0.000 0.000 0.000 7.513 4.627 0.000 T O T A L R E Ţ E A 724,901 43.015 1.000 0.237 450.524 230.125 0.000
Reţeaua rutieră administrată la 31 decembrie 2012 de Consiliile locale din judeţul Neamţ (doar drumurile comunale) era de 797,665 km, din care:
547,944 km – pietruite (68,69%); 159,380 km – îmbrăcăminte asfaltică (19,98%); 55,122 km – îmbrăcăminte asfaltică tip beton (6,91%); 27,775 km – drumuri de pământ (3,48%); 6,934 km – îmbrăcăminte din beton de ciment (0,86%); 0,510 km – îmbrăcăminte din pavaj (0,06%).
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectorului( de la
km...la km...)
Lungime sector Km
Asfalt tip beton km
Beton ciment km Pavaj km Îmbrăcăminţi
asfaltice kmPietruire
kmPământ
km Administrator
Starea de viabilitate b - bună
m - medie r - rea
1 DC 1 Brusturi - Drăgăneşti - Grosi 0+000 - 8+735 8.735 8.735 C.L Drăgăneşti m
2 DC 1A DN 15C - Brusturi Sat 0+000 - 1+670 1.670 1.670 C.L. Brusturi b
3 DC 3 Brusturi-Ungheni 0+000 - 5+817 5.817 5.817 C.L Brusturi C.L Răuceşti m
4 DC 6 Soimaresti-Raucesti0+000 - 5+455 5.455 5.455 C.L Drăgăneşti
C.L. Răuceştir
5+455 - 9+170 3.715 3.715 b
5 DC 7 Tg. Neamt-Ungheni0+000 - 2+600 2.600 2.600 C.L Tîrgu Neamţ r2+600 - 11+503 8.903 8.903 C.L Răuceşti b
Pagina 62 din 206
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectorului( de la
km...la km...)
Lungime sector Km
Asfalt tip beton km
Beton ciment km Pavaj km Îmbrăcăminţi
asfaltice kmPietruire
kmPământ
km Administrator
Starea de viabilitate b - bună
m - medie r - rea
6 DC 8 Plaiesu-Preutesti 0+000 - 3+324 3.324 3.324 C.L Timişeşti r
0+500 - 3+665 3.165 3.165 b126 DC 168A M-rea Agapia - Agapia Veche 0+000 -1+600 1.600 1.600 C.L Agapia m
127 DC 169 DN 15B -Lunca-Nemtisor0+000 - 2+000 2.000 2.000
C.L Vînătorib
2+000 - 4+730 2.730 2.730 m
128 DC 172 DN 15C(Poiana) - M-rea Neamt 0+000 - 16+545 16.545 16.545 C.L Brusturi C.L Vînători m
129 DC 173 Siliştea-Goşmani 0+000 -1+620 1.620 1.620 C.L Români r
Pagina 68 din 206
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectorului( de la
km...la km...)
Lungime sector Km
Asfalt tip beton km
Beton ciment km Pavaj km Îmbrăcăminţi
asfaltice kmPietruire
kmPământ
km Administrator
Starea de viabilitate b - bună
m - medie r - rea
130 DC 174 DC15Ghindăoani-centru-intersecţie Arboreanu 0+000 - 2+850 2.850 2.850
C.L Ghindăoani m
131 DC 175 DN15D-Ghelăieşti 0+000 -2+000 2.000 2.000 C.L Bîrgăoani r132 DC 176 DN15D-Bălăneşti 0+000 -2+000 2.000 2.000 C.L Bîrgăoani r
133 DC 177 DJ207K-Rotunda0+000 - 2+812 2.812 2.812
C.L Doljeştib
2+812 - 3+300 0.488 0.488 r
134 DC 178 DJ201C-Tămăşeni-Luţca 0+000 - 5+010 5.010 5.010
C.L Tămăşeni C.L Sagna m
135 DC 179 DJ158(Moldoveni)-Hociungi-DJ158 0+000 - 3+900 3.900 3.900 C.L Moldoveni b
136 DC 537 DN2 - Hârleşti -Moldoveni 0+200 - 7+200 7.000 7.000 C.L Moldoveni r
137 DC 180 Tupilaţi-Văleni0+000 -2+000 2.000 2.000 C.L Tupilaţi
C.L Vălenib
2+000 -7+600 5.600 5.600 r138 DC 181 Moreni-Munteni 0+000 - 2+500 2.500 2.500 C.L Văleni r139 DC 182 Totoieşti-Arămoaia-Tupilaţi 0+000 - 2+300 2.300 2.300 C.L Tupilaţi m140 DC 183 DJ208G-Borşeni 0+000 - 0+600 0.600 0.600 C.L Războieni b
141 DC 184 Borşeni(DJ208G)-Războieni(DC25) 0+000 -2+000 2.000 2.000
C.L Războieni m
142 DC 185 Roman-Luţca ( DJ 207A ) 0+000 - 3+641 3.641 3.641 C.L Roman r
143 DC 186 Ruginoasa- Briţcani 0+000 -4+600 4.600 4.600C.L Ruginoasa C.L Dulceşti r
144 DC 187 Ruginoasa- Văleni 0+000 - 4+900 4.900 4.900C.L Ruginoasa C.L Văleni r
145 DC 188 DN2 - sat Nisiporesti- lim. jud Iaşi0+000 - 0+600 0.600 0.600
C.L Boteştim
0+600 - 3+500 2.900 2.900 r
146 DC 189 DN 2 - sat Nisiporesti - lim. Jud Iaşi0+000 -5+930 5.930 5.930
C.L Boteştim
5+930 - 7+500 1.570 1.570 r
147 DC 190 DN 17B - Poiana Popesti - DC 155 0+000 - 1+121 1.121 1.121 C.L Farcaşa r
148 DC 191 DN 17B - Busmei 0+000 -1+870 1.870 1.870 C.L Farcaşa r149 DC 193 Cârligi - Duşeşti 0+000 - 2+195 2.195 2.195 C.L Stefan cel Mare m
150 DC195 DJ 155P - Războienii de Jos - Valea Mare - DJ 208G 0+000 - 1+673 1.673 1.673 C.L Războieni m
151 DC 196 Borca - Soci 0+000 - 2+500 2.500 2.500 C.L Borca r
Pagina 69 din 206
Nr. crt.
Categoria şi nr. drumului, localitatea de început, localităţi principale de pe traseu
Poziţii km ale sectorului( de la
km...la km...)
Lungime sector Km
Asfalt tip beton km
Beton ciment km Pavaj km Îmbrăcăminţi
asfaltice kmPietruire
kmPământ
km Administrator
Starea de viabilitate b - bună
m - medie r - rea
152 DC 197 Borca - Sabasa 0+000 - 1+750 1.750 1.750 C.L Borca r153 DC 198 Sabasa - Pîrîul Cîrjei 0+000 - 4+000 4.000 4.000 C.L Borca r
154 DC 199 DN 15D Poienari - DC 81 Săcăleni 0+000 - 2+280 2.280 2.280 C.L Poienari r
155 DC 200 DN 15D Poienari - Bunghi 0+000 - 0+900 0.900 0.900 C. L Poienari m
156 DC 201 DJ 127A - drum forestier Bicăjelu 0+000 - 8+385 8.385 8.385 C.L Dămuc r
157 DC 202 Dragova (DJ 159C) - Bărcăneşti 0+000 - 0+830 0.830 0.830 C.L Cîndeşti m
158 DC 203 Bărcăneşti(DC119) - Ţârdenii Mici 0+000 - 2+130 2.130 2.130 C.L Cîndeşti m
159 DC 204 DJ 127A - satul Trei Fîntîni 0+000 - 8+000 8.000 8.000 C.L Dămuc r
160 DC 205 DJ 127A - punctul Aţa Mică, comuna Bicaz Chei 0+000 - 5+105 5.105 5.105 C.L Dămuc r
161 DC 206 DJ 127A - punctul Brateşul Unguresc, comuna Tarcău 0+000 - 9+500 9.500 9.500 C.L Dămuc r
T O T A L R E Ţ E A 797.665 55.122 6.934 0.510 159.380 547.944 27.775
Pagina 70 din 206
B. Căi de transport feroviareReţeaua feroviară este alcătuită din principala cale ferată care traversează judeţul de la sud
spre vest, constituită din linia simplă electrificată Bacău – Piatra Neamţ - Bicaz şi linia dublă electrificată Bacău - Roman - Paşcani.
La nivelul judeţului Neamţ, în acest moment, nu mai funcţionează niciun triaj de cale ferată. Pe teritoriul judeţului există un singur nod de cale ferată: Staţia C.F. Roman, situată la km 346+044 pe linia 500, Ploieşti – Vicşani, de unde se ramifică linia C.F. 609 Roman – Buhăieşti.
Numărul de trenuri care tranzitează zilnic teritoriul judeţului: Trenuri de persoane – 81 de trenuri; Trenuri de marfă – 70 de trenuri.
Sectoare de cale ferate pe teritoriul judeţului Neamţ
Sectorul de C.F. puncte de secţionare
Lun
gim
e (k
m)
Capacitate de circulaţie
practică (per.tr./24h)
Felul căii ferate
Nr. de linii de
C.F.
Tipul şinei
(kg/ml)
Rampe de îmbarcare - debarcare (încărcare - descărcare)
Nor
mal
ă
Lar
gă
Îngu
stă
Dub
lă
Sim
plă
Ele
ctri
fic
Nee
lect
rific
ata
Mat
eria
l de
cons
truc
ţie
Lun
gim
ea (
m)
Lăţ
imea
(m)
Cap
acita
tea
(vag
/24h
)
Costişa po6 38 x x x
1
49
Podoleni hm 4
Zăneşti po9,4 48 x x x
1
Roznov 12 beton 42 20 16
Săvineşti po9,7 43 x x x
1
Dumbrava hm 7 beton 61 51 24
Piatra Neamţ 5,5 43 x x x 17 beton 65 10,3 12
Bistriţa hcv
13,1 24 x x x
2 beton 59 12 16
Vaduri po 1
Pângăraţi hm 6 beton 57 7 12
Stejaru po7,4 48 x x x
1
Tarcău hm 3 beton 60 8,5 12beton 129 10 26
Bicaz 5,3 29 x x x 14 beton 46,6 8,8 10
Secuieni Roman hm3,9
144 X X X
7
65Ram. Trifeşti 2
Roman 7,7 18 piatră 180 20 60
Săboani hm 8,1 5 beton 25 9,5 24
Timisesti hm6
17
X X X
6
49
beton 56 15 10
Plăieşu po20
1
Tg.Neamţ 7 9 beton 60 26 10
Stăniţa h4
8X X X
1
49Vulpăşeşti h 1
Sagna hm 8 3Roman (nod
feroviar) 8,7 23 18 piatră 180 20 60
Total KM. C.F. 109,8
C. Căi navigabile
Pagina 71 din 206
La nivelul judeţului Neamţ căi navigabile există doar pe lacurile de acumulare de pe râul Bistriţa, cu scop turistic.
Port turistic Bicaz: - este amplasat pe malul stâng lângă barajul lacului Izvorul Muntelui; - are numai ambarcaţiuni de agrement, cu capacităţi de transport de la 2 la 70 persoane (620 de
D. Reţele de conducte magistrale de gaz metanActivitatea de distribuţie a gazelor naturale se desfăşoară în baza unor reglementări ale
Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi anume Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004 şi de exploatare NT-DE-01/2004.
Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor de pe teritoriul judeţului Neamţ se face prin intermediul conductelor de transport ale Societăţii Naţionale Transport Gaze Naturale, prin magistralele:
Meşteşugurile tradiţionale practicate de locuitorii ce au trăit în ţinutul Neamţului, precum: exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, folosirea potenţialului cursurilor de apă (ex.: plutărit) au constituit, în mod firesc, baza direcţiilor în care a evoluat potenţialul economic al judeţului. Adaptarea acestor domenii la progresul tehnic şi apariţia a noi sectoare de producţie, ca o consecinţă a dezvoltării şi modernizării vieţii social-economice, au condus la actuala structură a economiei judeţului.
A. Industria: Gruparea pe zone a ramurilor industriale: Piatra Neamţ: industria chimică (SC GA PROCO CHEMICALS SA şi SC KOBER
SRL - private), industria de maşini şi echipamente (SC MECANICA CEAHLAU SA - privată), industria de prelucrare a lemnului (SC PETROFOREST SA, SC TCE 3 BRAZI SRL, SC FORESTAR SA - private), industria celulozei şi a hârtiei (SC PETROCART SA - privată), industria uşoară (SC RIFIL SA, SC EMA SA - private);
Roman: industria metalurgică (SC ARCELOR MITTAL TUBULAR PRODUCTS SA - privată), industria alimentară (SC AGRANA SA - privată), industria uşoară (SC SMIRODAVA SA - privată);
Bicaz: industria materialelor de construcţii (SC CARPATCEMENT HOLDING SA -privată);
Tîrgu Neamţ: producţia de mobilier (SC MICROMOBILA SA - privată), industria lemnului (SC EURO FOREST EXIM SRL - privată), industria uşoară (SC CETATEA SA - privată).
Războieni: producţie de mobilier (SC LAFOR SRL - privată)
Pagina 72 din 206
O componentă importantă a Sistemului Energetic Naţional o constituie Complexul hidroenergetic de la Bicaz şi amenajarea hidroenergetică a cursului Bistriţei cu cele 13 hidrocentrale de pe raza judeţului Neamţ.
B. Fondul funciarConform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Neamţ la data de
31.12.2012, suprafaţa teritoriului (589.614 ha) era împărţită astfel:- terenuri cu folosinţă agricolă: 280.890 ha;- terenuri neagricole: 308.724 ha.
a) Suprafaţa agricolă cuprinde terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole vegetale şi care, după modul de folosinţă, se prezintă astfel:
Suprafaţa agricolă
Nr.crt. Denumire Suprafaţa
(ha)1. Suprafaţă arabilă 169.2302. Păşuni naturale 66.5003. Fâneţe naturale 42.1754. Patrimoniu viticol 5715. Patrimoniu pomicol 1.5466. Arbuşti fructiferi 67. Total suprafaţă agricolă 280.890
Suprafaţa principalelor culturi programatea fi cultivate în anul agricol 2012-2013
Nr. crt. Cultura Suprafaţa
(ha)1. Grâu-secară-triticale 22.2232. Orz toamnă 1.4533. Orzoaică toamnă 4794. Orzoaică primăvară 2.5345. Ovăz boabe 6.1526. Porumb boabe total 60.4857. Mazăre boabe 1228. Fasole boabe în ogor propriu 3509. Floarea soarelui total 10.82210. Rapiţă total 6.75011. Muştar 26012. Soia 1.26913. Sfeclă zahăr 3.13014. Cartofi total 8.05815. Legume total 4.88416. Plante nutreţ 39.45017. Alte culturi 80918. Total suprafaţă arabilă 169.230
Pagina 73 din 206
b) Suprafaţa neagricolă cuprinde terenurile ocupate cu păduri, ape, construcţii, căi de comunicaţii şi reprezintă 52,34% din suprafaţa totală a judeţului
Suprafaţa împădurită din fondulul forestier este de 208.410 ha suprafaţă pădure, 21,17% din total este reprezentat de păduri aflate în proprietate privată, iar 78,83% din suprafaţa împăduriră de află în administrarea statului.
În raport cu funcţiile social - economice atribuite, pădurile judeţului Neamţ sunt împărţite în 2 grupe funcţionale:
- grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie, reprezentând 53% din total;- grupa II - păduri cu funcţii de protecţie şi producţie, reprezentand 47% din total.Faptul că 53% din pădurile judeţului îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, conferă
silviculturii din această zonă a ţării un rol preponderent ecoproductiv, evident fără diminuarea laturii economice.
Compoziţia arboretului este 55% răşionoase (33% molid, 21% brad, 1% alte răşinoase) şi 45% foioase (31% fag, 7% plop, 4% stejar, 3% alte foioase).
Volumul de recoltat pentru anul 2012 este 780 mii mc, volum ce rezultă din produsele principale, produse secundare şi lucrări de igienă.
Rezervaţii şi monumente ale naturii aflate în custodia Direcţiei Silvice Neamţ
Integritatea naturală a ecosistemelor forestiere este indicată şi de prezenţa unei game complete a faunei de pădure europene. Specii de mult dispărute în alte părţi ale Europei pot fi întâlnite în fondurile de vânătoare gospodărite de Directia Silvica Neamt, în populaţii viabile şi valoroase.
Fondurile cinegetice din gestiune depăşesc 140 mii de hectare, iar apele de munte sumează 400 de km lungime.
Fondul cinegetic cuprinde 52 de zone aflate în diverse administraţii, şi unde se organizează partide de vânătoare cu clienţi din Europa de Vest (la urs, cerb, mistreţ şi cocoş de munte).
La 1 februarie 2013, la nivelul judeţului Neamţ, erau înregistrate următoarele efective de animale (conform datelor furnizate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor):
Pagina 74 din 206
Unitatea administrativ
teritorială
BOVINE ECVINE OVINE CAPRINE PORCINE PASARI
IEPU
RI
FAM
ILII
ALB
INE
CA
INI
PISI
CI
Nr.crt.
TOTA
L
taur
i
pest
e 6
sapt
.
pest
e 2
luni
pest
e 12
luni
pest
e 24
luni
pest
e 30
luni
TOTA
L
arm
ăsar
i
pest
e 6
luni
TOTA
L
berb
eci
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
ţapi
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
vier
i
scro
afe
TOTA
L
galin
acee
1 Agapia 1250
1235
1210
820
630
600
116
116
4770 80 4770
4470
4300
222 4 222
222
200
456
10 7600
7500
100
350
850
50
2 Alexandru cel bun 47
0
464
461
392
378
370
97 96 2289 40 2273
2200
2200
943
30 896
870
850
120
64 3200
3000
120
130
400
30
3 Baltatesti 1790
1615
1594
1407
1281
1200
201
199
6400 68 5160
5135
5120
470 3 388
375
360
450
20 8000
7050 65 70 1200
300
4 Bahna 590
540
520
480
450
380
160
160
865
17 865
865
720
370 6 370
350
320
500
40 3565
2637 50 160
850 0
5 Bâra 900 0 810
720
630
540
450
200
200
5220 85 5000
4900
3132
940
30 940
500
490
250 0 70 3240
3000 0 200
800 0
6 Bicaz 612
559
528
434
406
380
54 54 995
25 995
995
850
258 5 258
258
250
24 1
3600
2973
100 0 599
296
7 Bicazu Ardelean 22
80
1860
1765
1569
1300
1280
150
145
2800 55 2680
2430
2400
100 2 81 80 80 360
40 3200
3100 0 300
650
400
8 Bicaz Chei 1736
1600
1576
1074
900
850
300
295
2446 50 2440
2400
2350
182 6 180
175
170
55 5
3940
3900 0 0 450
40
9 Bârgaoani 1245
1225
1205
1180
860
840
350
350
2315 45 2210
2200
2150
1045 20 1030
1025
1005
1050 25
1213
0
1194
0
550
55 1780
120
10 Bodesti 1670
1640
1590
1560
1240
1200
250
250
4400
110
4200
4100
4050
1850 40 1750
1700
1640
730
100
6000
5200
100
500
1570
300
11 Borca 2449
2386
2326
2081
1712
1650
261
261
7415
148
7415
7415
7200
257 6 257
257
220
421
140
6500
5650 60 250
2450 0
12 Borlesti 2257
2254
2260
2050
1600
1450
390
390
2452 52 2452
2452
2300
1180 75 1180
1180
1050 20 20 7000
6000
100
100
1000 0
13 Botesti 940
930
920
640
520
510
230
225
4500 90 4500
4500
4300
700
10 700
700
690
350
60 7100
6900 0 200
1000 0
14 Bozieni 1020
950
920
820
700
680
300
300
2300 72 2300
2300
2250
550
20 550
550
500
400
30 5317
4777
100
525
1100 20
15 Brusturi 2140
1972
1966
1606
1308
1300
347
347
1800 33 1721
1680
1560
590 3 480
460
440
850
35 6812
1211 68 1200 0
16 Candesti 1161
1157
1157
750
701
700
262
262
1800 30 1800
1800
1700
350 4 350
350
320
870
150
8300
4966
180
180
700 0
17 Ceahlau 976
960
955
850
507
500
85 85 3200
140
2800
2800
2800
260 8 247
247
240
210 0 26 2214
2200
142
92 675
143
18 Cordun 493
491
491
366
292
251
125
118
4935 66 4935
4915
4915
682 8 682
682
580
603
10
1729
6
1724
6
117
170
1485
246
19 Costisa 300
260
245
210
200
200
30 30 500 8 390
360
350
200 3 140
135
130
100 2
2100
2000 50 20 300
300
20 Cracaoani 1862
1862
1829
1550
1266
1130
357
357
7003
120
7003
6980
6230
1493 20 1493
1493
1350
886
50 1500
1480
0
300
300
1810 0
21 Damuc 2632
2366
2102
1838
1577
1500
269
269
1097 47 1097
1097
850
57 1 57 57 50 133
15 5000
4655 30 80 419
24
22 Dochia 509
458
407
356
330
330
60 54 1051 26 945
840
830
597
14 537
477
470
286
10 2800
2750
100
100
600
100
23 Dobreni 825
742
660
577
536
530
110
110
1970 30 1970
1970
1820
1267 14 1267
1267
1140 70 1
6310
6005 82 82 580 0
24 Doljesti 504
504
504
350
304
304
268
237
1210 18 1210
1210
1186
323
15 323
303
265
411
30 5740
5700 0 200
809
167
Pagina 75 din 206
Unitatea administrativ
teritorială
BOVINE ECVINE OVINE CAPRINE PORCINE PASARI
IEPU
RI
FAM
ILII
ALB
INE
CA
INI
PISI
CI
Nr.crt.
TOTA
L
taur
i
pest
e 6
sapt
.
pest
e 2
luni
pest
e 12
luni
pest
e 24
luni
pest
e 30
luni
TOTA
L
arm
ăsar
i
pest
e 6
luni
TOTA
L
berb
eci
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
ţapi
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
vier
i
scro
afe
TOTA
L
galin
acee
25 Dragomiresti 707
647
637
464
409
400
209
209
2300 23 2300
2300
2250
785 6 785
785
780
573 0 5
4700
3800
200
640
842
20
26 Dulcesti 1116
1074
1066
716
587
558
276
276
3380 60 3310
3115
2560
310
15 290
270
270
796
37
1150
0
1050
0
140
265
1045
975
27 Dumbrava Rosie 58
5
585
571
375
323
320
119
119
1980 42 1800
1550
1350
748
14 729
699
650
270 0 10 4200
4000
100
100
713 0
28 Farcasa 1203
1146
1088
928
795
750
90 90 3480
112
3323
3288
3250 90 4 89 85 80 140 0 15 2252
2243 60 120
848
250
29 Faurei 517
516
505
389
302
284
110
110
1210 16 1210
1100
1100
295
13 295
295
275
550
50
1359
3
1250
9
150
264
943
57
30 Gheraesti 780
780
720
710
506
230
200
200
2700 41 2700
2350
1885 90 2 90 80 80 730
40
1000
0
9500 80 120
803
170
31 Garcina 600
420
360
350
210
200
165
165
1900 40 1900
1700
1680
900
30 900
800
780
300
10 3000
2900 40 40 600
100
32 Gadinti 298 0 286
268
206
176
166
120
120
1216 36 1016
908
908
126 3 96 86 86 200 0 36 4700
4520 36 92 620 0
33 Girov 1100
950
900
650
600
600
180
180
4500
120
4500
4500
4300
750
20 750
750
720
900
30
1500
0
1400
0
1000
1000
1500 15
34 Grinties 1319
1187
1056
930
848
750
109
109
2657 90 2657
2657
2400
426
10 426
426
380
161
60 5000
4200 0 150
650 0
35 Grumazesti 1780
1750
1710
1350
1200
1050
135
130
4800 25 4700
4600
4200
330 5 320
310
210
150
10 6500
6200
200
35 950
100
36 Hangu 1812
1631
1450
1266
1178
1100
179
179
4971
165
4961
4961
4800
623
12 623
623
620
108 0 12 5952
5900 84 100
812 0
37 Horia 788
750
675
480
450
430
175
175
2700 50 2600
2400
2400
800 6 750
700
690
350
40
1080
0
1050
0
0 200
1000 0
38 Icusesti 730 0 717
617
530
440
410
230 0 230
3000
100
3000
3000
2800
320 4 320
300
300
200 0 50 5500
5000
300
300
450
100
39 Ion Creanga 900
880
850
600
500
480
230
230
6400 70 6400
6400
6300
700
15 700
690
690
500
60 4160
4000
120
250
1000 0
40 Margineni 507
456
405
354
304
228
94 90 2443 61 2190
1950
1930
400
11 360
317
200
114 3
3900
3800
400
450
41 Moldoveni 604
598
590
434
329
286
98 98 327 6 327
327
327
113 4 113
95 95 180
20 2500
1960
150
80 460
110
42 Oniceni 655
650
650
530
470
450
320
320
2670 32 2670
2670
2500
1590 12 1590
1590
1580
700 0 60 3000
2984 0 290
1000 0
43 Pastraveni 1046
1000
996
727
564
560
201
201
981
14 981
981
980
364 4 364
360
360
1395 6
8300
7500
100
100
687
50
44 petricani 1080
1050
950
740
680
650
250
250
2275 45 2275
2275
2270
212 5 212
211
210
362
20 6000
5080
120
150
700
150
45 Piatra Neamt 417
375
333
291
271
260
101
91 2412 35 2171
1930
1900
750
12 727
727
720
149 5
3400
3364
100
1720
358
60
46 Piatra Şoimului 95
0
930
920
890
880
800
401
401
5400
120
5000
4800
4700
1300 5
1250
1200
1150
600 5 80 5000
2500
350
350
1650 80
47 Pângarati 418
377
334
293
250
250
81 80 1447 45 1440
1400
1400
170 7 160
160
160
183 1 20 3780
3300
100
100
435
25
Pagina 76 din 206
Unitatea administrativ
teritorială
BOVINE ECVINE OVINE CAPRINE PORCINE PASARI
IEPU
RI
FAM
ILII
ALB
INE
CA
INI
PISI
CI
Nr.crt.
TOTA
L
taur
i
pest
e 6
sapt
.
pest
e 2
luni
pest
e 12
luni
pest
e 24
luni
pest
e 30
luni
TOTA
L
arm
ăsar
i
pest
e 6
luni
TOTA
L
berb
eci
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
ţapi
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
vier
i
scro
afe
TOTA
L
galin
acee
48 Pipirig 2050
2014
2003
1980
1650
1430
271
271
3115 69 3115
3005
2850 64 1 64 64 51 262 7
7821
7798 23 145
950
150
49 Podoleni 760 0 740
700
660
620
400
260
15 260
1720 40 1720
1720
1600
420 4 410
410
450
700 1 40
1375
0
1125
0
100
100
1000
150
50 Poienari 864
777
690
600
520
520
200
200
1900 50 1720
1700
1700
370 5 300
250
250
300
10 5500
5300
300
300
550 0
51 Poaian Teiului 19
89
1790
1691
1393
1290
1200
172
172
3183 84 3183
3183
3050
377
12 377
377
320
42 12 4000
3888 68 397
617 0
52 Raucesti 2162
2113
2183
1716
1580
1577
267
260
3190 55 3110
3068
2871
216 6 216
205
180
1121
114
1000
0
8110
528
791
1140
138
53 Războieni 495
451
420
350
310
300
117
117
201 2 201
201
200
233 2 233
233
230
500 5
5000
4500 0 0 510
10
54 Rediu 802
795
795
540
485
450
212
212
520
15 520
520
450
200 2 200
200
200
930 0 60 6970
4822
200
88 700 0
55 Roman 340
300
280
260
220
200
60 60 1100 25 1100
1100
420
10 420
400
400
400
100
10 3500
3200
100
200
1150 30
56 Romani 750
740
730
350
300
300
200
160
3900 95 3800
3500
3500
909
23 900
850
820
690 0 2
2500
2200
100
600
1200
100
57 Roznov 619
561
500
434
370
350
81 0 81 574 6 517
475
470
184 1 170
155
150
127 0 2
2501
2454
100
581
41
58 Sabaoani 355
355
355
354
353
350
188
187
394 4 394
352
350
127 4 127
115
105
739
10
2007
4
1995
4
60 64 1680
150
59 Sagna 430 0 402
382
340
233
233
120 0 120
2600 62 2506
2490
2300
268 6 236
230
220
180 0 52 5802
5400 48 62 740 0
60 Savinesti 300
280
280
160
140
140
45 45 180 2 155
155
153
30 1 25 25 22 190
20 2200
2100 90 140
550
10
61 Secuieni 890 0 870
810
490
410
400
200
200
1700 25 1700
1700
1450
350
10 350
350
350
300 0 40 9409
6800
100
100
1400
200
62 Stanita 1460 0
1440
1420
1100
880
840
416
416
7500
120
5200
5200
4100
830 9 650
650
410
280 0 42 6300
4100
120
480
850
5063 Ştefan cel
Mare 710
675
650
508
375
360
133
133
2275 30 2145
2145
2100
930 6 930
930
840
572
10 7000
6000
550
100
850
50
64 Tamaseni 473
473
468
405
226
145
162 0 162
695
19 695
695
595
180 6 180
180
145
425 0 10 6000
5850
180 0 583 0
65 Tarcau 707
660
568
500
450
420
35 33 2898 50 2868
2200
2100
420 3 410
400
400
310 2
2520
2465 55 20 300
100
66 Tasca 844
840
740
620
450
420
185
180
3226 75 3200
3100
3000 40 10 40 38 35 482
10 5500
5000 0 100
835
50
67 Tazlau 450
350
302
284
280
280
100
100
460
20 392
375
362
362 5 250
200
200
100 8
4600
4000 50 50 400 0
68 Tîrgu Neamt 1178
1105
1090
805
790
750
133
133
4155 55 4195
4195
4195
610 4 610
610
600
310 3 20 8000
7700
250
250
1500 80
69 Ţibucani 935
900
810
700
650
620
158 0 158
2119 28 2119
2119
2110
407 5 407
407
400
449 0 0
8900
7950
220
200
653
30
70 Timisesti 780
720
620
440
400
320
90 90 1000 30 1000
1000
980
200 2 200
200
200
700
10 8000
7700 0 0 460 0
71 Trifesti 1580
1422
1264
948
790
750
290
290
2706 67 2633
2633
2600
500
12 488
488
450
110 0 80 7400
7000
100
360
850 0
Pagina 77 din 206
Unitatea administrativ
teritorială
BOVINE ECVINE OVINE CAPRINE PORCINE PASARI
IEPU
RI
FAM
ILII
ALB
INE
CA
INI
PISI
CI
Nr.crt.
TOTA
L
taur
i
pest
e 6
sapt
.
pest
e 2
luni
pest
e 12
luni
pest
e 24
luni
pest
e 30
luni
TOTA
L
arm
ăsar
i
pest
e 6
luni
TOTA
L
berb
eci
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
ţapi
pest
e 2
luni
pest
e 6
luni
pest
e 18
luni
TOTA
L
vier
i
scro
afe
TOTA
L
galin
acee
72 Tupilati 699
600
590
459
306
300
151
151
5503 83 5503
5503
5500
747 4 747
740
740
520
20 7605
6885
450
60 820
10
73 Urecheni 1343
1208
1074
940
872
805
155
139
2016 40 1814
1612
1512
581
10 522
464
431
1170 20 7000
6000
250
160
1100 0
74 Valea Ursului 1200
1180
1100
950
860
850
450
450
6210
200
6210
6210
6100
815
21 815
800
800
400
40 6000
5240
100
32 1200 20
75 Vânatori 1890
1800
1750
1700
1470
1295
186
184
5774 98 5574
5574
5540
465 6 465
430
400
491
33 8000
7000
150
385
990 0
76 Zăneşti 637
637
630
628
580
530
110
110
2219 50 2100
2100
2050
164
10 164
164
160
477
10 5300
5000 50 50 632 0
TOTAL
7821
5
0
7379
3
7045
7
5840
7
4967
0
4633
2
1419
2
15
1403
7
2119
15
4302
2039
51
1990
06
1879
61
3808
7
1176
3720
3
3583
7
3385
5
3219
3
10 2332
4783
53
4410
86
1008
616
264
6658
461
67
D. TURISM
Judeţul Neamţ este una dintre unităţile administrativ-teritoriale cele mai înzestrate din punct de vedere muzeistic, iar numeroasele mănăstiri păstrează inestimabile comori de artă, fiind totodată şi vechi monumente de arhitectură. Municipiul Piatra Neamţ găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul Memorial Calistrat Hogaş precum şi Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare. În municipiul Roman se pot vizita numeroase monumente, lăcaşe de cult şi muzee. Muzeul de Istorie cuprinde colecţii privind vestigii ale Culturii Cucuteni şi obiecte geto-dacice. Zona Tîrgu Neamţ concentrează numeroase monumente istorice şi de artă, muzee şi case memoriale. În preajma oraşului se află Cetatea Neamţului-monument istoric - una dintre cele mai impunătoare fortificaţii din epoca medievală a Moldovei, renovată şi redeschisă publicului spre vizitare în anul 2009. În localitate, dar şi în împrejurimi, turiştii au posibilitatea să viziteze Muzeul Memorial Ion Creangă, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă şi Casa Memorială Veronica Micle. Pe aceste meleaguri istorice se înalţă mănăstiri de renume, din care este suficient să amintim doar câteva: Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria. Zona Bicazului este renumită prin barajul construit pe râul Bistriţa, prima lucrare hidroenergetică de mari proporţii din ţară. Un obiectiv turistic de larg interes este staţiunea Durău, de unde se poate ajunge cu uşurinţă la Schitul Durău (care are interiorul pictat de Nicolae Tonitza), Peştera Toşorog şi Cheile Şugăului.
Trasee turistice în împrejurimi, cu plecare din Piatra Neamţ: Piatra Neamţ - Mănăstirile Bistriţa şi Pângăraţi - Bicaz Baraj - Cheile Bicazului - Piatra Neamţ; Piatra Neamţ - Lacul de acumulare Bicaz - Poiana Teiului - Staţiunea Durău - Piatra Neamţ; Piatra Neamţ - Mănăstirile Horaiţa, Văratec şi Agapia - Cetatea Neamţului - Tîrgu Neamţ -
Casa memorială Ion Creangă - Piatra Neamţ; Piatra Neamţ - Tîrgu Neamţ - Mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria - Piatra Neamţ.
O atracţie turistică a oraşului Piatra Neamţ este reprezentată de telegondola dată în folosinţă în anul 2008, cu punctul de plecare situat în Piaţa Gării şi punctul de sosire situat pe culmea dealului Cozla. Călătoria cu telegondola oferă o privelişte spectaculoasă asupra oraşului şi a văii Bistriţei. În perioada sezonului de iarnă, aceasta reprezintă o cale de acces spre pârtia de schi situată pe dealul Cozla, alt obiectiv turistic important al oraşului.
Ştrandul municipal din Piatra Neamţ reprezintă cel mai mare şi mai modern parc de agrement din regiunea Nord-Est a ţării, primind anual, pe timpul verii, zeci de mii de vizitatori. Complet
Pagina 78 din 206
reamenajat, acesta este dotat cu 2 bazine în aer liber, terenuri de tenis şi fotbal cu gazon artificial, terenuri de volei pe nisip şi baschet, piste de skateboard şi role, spaţii de joacă pentru cei mici, teren de paintball, terase, cluburi şi discoteci. Cei care doresc, pot alege să petreacă o perioadă mai mare într-una dintre cele 30 de căsuţe de vacanţă, sau la una dintre cabanele cu mai multe apartamente.
CAPACITĂŢI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Nr. crt. Denumire proprietate Amplasament Nr.
camereNr.
paturi1. Hotel Central Plaza Piatra Neamţ, P-ţa Petrodava nr. 1 – 3 131 2622. Grand Hotel Ceahlău Piatra Neamţ, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 3 143 2443. Hotel Bulevard Piatra Neamţ, Republicii 38-40 36 754. Pensiunea Cornelius Piatra Neamţ, str. General Dăscălescu nr490 9 185. Hotel Belvedere Piatra Neamţ, Str. Petru Movilă 15 506. Pensiunea Aris Piatra Neamţ, str. Dimitrie Leonida, nr. 96 B7. Pensiunea Casa Moldoveană Piatra Neamţ8. Pensiunea Elis Piatra Neamţ, bd. Republicii nr. 409. Pensiunea Lido Piatra Neamţ, Piaţa Gării nr. 5 12 2410. Pensiunea Rina Piatra Neamţ, str. Pîrîul Doamnei, nr. 5111. Pensiunea Villador Piatra Neamţ, str. Alexandru cel Bun nr. 2412. Hotel Mariko Inn Roman, E 85 29 4713. Hotel Roman Roman, str. Nicolae Titulescu nr. 2-4 80 17014. Hotel Royal Roman, str. Ştefan cel Mare, km 33315. Motel Parc Multiplex Roman, str. Ştefan cel Mare nr. 25016. Pensiune Ioana Roman
18. Motel Complexul turistic naval Port Bicaz Moldoturism Port Bicaz
19. Hotel Adora Bicaz, str. Apusului nr. 26 – 28 35 7020. Motel Class Piatra Neamţ, DN 15, km 15 6 1721. Camping Bîtca Doamnei Piatra Neamţ 13 2722. Pensiunea Dana Piatra Neamţ, str. Izvor nr. 1 - -23. Pensiunea Domniţa Piatra Neamţ, str. Pîrîul Doamnei, nr. 17 B24. Pensiunea Nora Piatra Neamţ, str. Petru Movilă 13 2725. Pensiunea Verde Piatra Neamţ, str. Calistrat Hogaş nr. 19 bis 4 826. Pensiunea Red Rock Piatra Neamţ, Str. Mărăţei nr. 63 - -27. Pensiunea Torent Piatra Neamţ, str. Fermelor nr. 2 8 1628. Pensiunea Virginia Piatra Neamţ, str. Pîrîul Doamnei nr. 29 3 1029. Pensiunea Vip San Gym Piatra Neamţ, str. Cuiejdi nr. 2 13 26
30. Complexul turistic de agrement Peste Vale Piatra Neamţ, Aleea Tineretului
31. Pensiunea Edmina Roman, str. Nicolae Bălcescu, nr. 9 8 26
32. Hotel Zara Roman, str. 1 Decembrie 1918, nr. 2, 0233 733 73, 0727 067 435
33. Pensiunea Doina Roman, str. C.A. Rosseti, nr. 16 7 1534. Cabana Baraj Bicaz, Str Barajului nr. 77 - 20635. Motel Cristina Bicaz, str. Barajului nr. 91 58 13736. Motel Ceahlău Bicaz, str. Barajului nr. 39 22 46
Pagina 79 din 206
Nr. crt. Denumire proprietate Amplasament Nr.
camereNr.
paturi
37. Pensiunea Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici Bicaz, str. Barajului
39. Pensiunea Bicaz Bicaz, str. republicii nr. 8 12 2440. Vila turistică Potoci Bicaz, Potoci 5 1641. Hotel Ozana Tg. Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 9642. Motel Plăieşul Tg. Neamţ43. Pensiunea Aristocratis Tg. Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 24544. Pensiunea Belvedere Tg. Neamţ, str. Mărăşeşti nr. 215 13 2645. Pensiunea Carol Tg. Neamţ, lângă staţiunea Băile Oglinzi46. Pensiunea Cassandra Tg. Neamţ, str. 9 mai, nr. 1A 7 1647. Pensiunea Căprioara Tg. Neamţ, str. Veterani, nr. 41 8 2248. Pensiunea Creanga de aur Tg. Neamţ, str. Vultur nr. 1 3 649. Pensiunea Fanni Tg. Neamţ, str. Mărăşeşti nr. 9950. Pensiunea Iustina Tg. Neamţ, str. Băile Oglinzi nr. 9 2 451. Pensiunea La Cetate Tg. Neamţ, str. Cetăţii nr. 3352. Pensiunea La răscruce de vânturi Tg. Neamţ, str. Băile Oglinzi, nr. 43 25 7253. Pensiunea Mioriţa Tg. Neamţ, str. Ioan Roată nr. 5 4 754. Pensiunea Rodica Tg. Neamţ, str. Pârâului nr. 2 6 1255. Pensiunea Steaua Nordului Tg. Neamţ, bd. Ştefan cel Mare nr. 207A 5 1056. Pensiunea 3 stejari Tg. Neamţ, str. Băile Oglinzi nr. 18 10 2057. Pensiunea Villa Bella Tg. Neamţ, str. Băile Oglinzi nr. 2A 15 3558. Pensiunea La struţi Tg. Neamţ 7 1459. Pensiunea Remember Tg. Neamţ, str. Mărăşeşti nr. 21160. Pensiunea Vila Vlad Tg. Neamţ, str. Daciei nr. 461. Pensiunea Cabana Bia Păpădia Izvoru Muntelui 5 1262. Pensiunea Cabana Buşteanu Izvoru Muntelui 4 1463. Pensiunea Cabana Aluniş Izvoru Muntelui64. Pensiunea Androna Izvoru muntelui, str. Izvoru Muntelui nr. 9865. Pensiunea Cabana Lutu Roşu Izvoru Muntelui, nr. 14366. Pensiunea Cabana Ceahlău Izvoru Muntelui 4 1467. Pensiunea Casa Izvor Izvoru Muntelui68. Pensiunea Casa Arabă Izvoru Muntelui, str. Izvoru Muntelui nr. 12669. Pensiunea Căsuţa Cătălina Izvoru Muntelui, str. Izvoru Muntelui nr. 48A70. Pensiunea Cruşitu Izvoru Muntelui 17 3571. Pensiunea Poiana Izvoru Muntelui72. Pensiunea Sanlex Bicaz, str. Piatra Corbului nr. 13B 6 1773. Casa Stroea Bicaz, Str.Barajului nr. 1174. Păstrăvăria Podiceni Bicaz, Str.Barajului nr. 9175. Vila Coka Bicaz, str. Codrului nr. 776. Vila Vlad Bicaz, str. Daciei nr. 477. Pensiunea Rotmark Bicaz, str. Alea Teilor, nr. 7, 0723 058 64278. Vila Ceahlău Izvoru Muntelui 5 10
79. Cabana Daria ComunaAgapia, sat Filioara, nr. 337, 0742 736 291
80. Pensiunea Casa Vasiliu Comuna Agapia, 074687963481. Pensiunea Ancuţa (Saon) Bicazu Ardelean 10 31
paturi264. Hanul Ancuţei Com. Tupilaţi 16 28265. Hanul Răzeşilor Com. Tupilaţi 22 54266. Cabana La Vădurele Com. Alexandru cel Bun267. Pensiunea Alexia Com. Alexandru cel Bun 11 22268. Pensiunea Adelina Com. Alexandru cel Bun269. Pensiunea Ambiace Com. Alexandru cel Bun 6 14270. Pensiunea Anastasia Com. Alexandru cel Bun271. Pensiunea Andreea Com. Alexandru cel Bun, sat Viişoara272. Pensiunea Belmonte Com. Alexandru cel Bun273. Pensiunea Bradu Com. Alexandru cel Bun 6 12274. Pensiunea Briela Com. Alexandru cel Bun 4 9275. Pensiunea Camelia Com. Alexandru cel Bun276. Pensiunea Casa Elena Com. Alexandru cel Bun 2 4277. Pensiunea Casa Perla Moldovei Com. Alexandru cel Bun278. Pensiunea D&D Com. Alexandru cel Bun 12 24279. Pensiunea Daria Com. Alexandru cel Bun280. Pensiunea Farmecul Pădurii Com. Alexandru cel Bun 8 16281. Pensiunea Flora Com. Alexandru cel Bun 12 24282. Pensiunea Greta Com. Alexandru cel Bun, sat Viişoara283. Pensiunea Ianis Com. Alexandru cel Bun284. Pensiunea Ilinca Com. Alexandru cel Bun285. Pensiunea Ingrid Com. Alexandru cel Bun 7 16286. Pensiunea Magnolia Com. Alexandru cel Bun 8 16287. Pensiunea Maria Doamna Com. Alexandru cel Bun 5 14288. Pensiunea Melania Com. Alexandru cel Bun 5 11289. Pensiunea Mihaela Com. Alexandru cel Bun 10 21290. Pensiunea Moldova Com. Alexandru cel Bun 19 38291. Pensiunea Nataşa Com. Alexandru cel Bun292. Pensiunea Oana Com. Alexandru cel Bun 13 33293. Pensiunea Roua Com. Alexandru cel Bun 10 20294. Pensiunea Smărăndiţa Com. Alexandru cel Bun 14 30295. Pensiunea Ştefan Com. Alexandru cel Bun 9 18296. Pensiunea Troian Com. Alexandru cel Bun, sat Bistriţa 18 38297. Pensiunea Ursuleţ Com. Alexandru cel Bun 6 12298. Pensiunea Vila Boema Com. Alexandru cel Bun 10 20
299. Pensiunea Lorycom. Alexandru cel Bun, sat Agârcia, str. Teiului, nr. 4, 0748939209 0745512779 0372773398
300. Pensiune Ana Com. Girov 8 16301. Pensiunea Elena Com. Girov 11 22302. Pensiunea Jenny & Gerard Com. Ştefan cel Mare303. Pensiunea Otto’s Com. Ştefan cel Mare 12 31304. Pensiunea Balan Verginia Com. Hangu, sat Grozăveşti 6 12305. Pensiunea Carmen 2 Com. Hangu 14 48306. Pensiunea Moara cu lac Com. Hangu307. Pensiunea Estival Com. Hangu 5 10308. Pensiunea Menta Com. Hangu 18 36309. Pensiunea Panorama Com. Hangu 6 12
Pagina 85 din 206
Nr. crt. Denumire proprietate Amplasament Nr.
camereNr.
paturi310. Pensiunea Mara Com. Secuieni, pe E 85311. Camping Dîrţu Com. Hangu, sat. Rugineşti 6 12312. Pensiunea Rogin Com. Hangu, sat Buhalniţa 10 20313. Pensiunea Intim Com. Hangu, sat Hangu 4 12314. Pensiunea Hanul Anuţei Com. Hangu, sat Hangu 6 15315. Pensiunea Linia Verde Tarcău, sat Brateş 25 50316. Pensiunea Acvila Com. Farcaşa317. Pensiunea Ana Maria Com. Farcaşa 8 16318. Pensiunea Florica Com. Farcaşa319. Pensiunea Orizont Com. Farcaşa 11 27320. Hanul Urşilor Vânători Neamţ 31 86321. Hanul Rustic Vânători Neamţ, sat Branişte 8 17322. Motel Casa Arcaşului Tg. Neamţ, str. Cetăţii nr. 1 16 34323. Hotel Trust Doina Tg. Neamţ, str. Mihail Kogălniceanu nr. 6-8 26 54324. Hotel Oglinzi Staţiunea Oglinzi 25 50325. Motel IMPERIAL Cotu Vameş, str. Plopului nr. 1326. Cabana Daria Com. Agapia, sat Filioara, nr. 337327. Pensiunea Casa Vasiliu Comuna Agapia
328. Pensiunea Lory com. Alexandru cel Bun, sat Agârcia, str. Teiului nr. 4
329. Pensiunea Rotmark Bicaz, str. Alea Teilor nr. 7
330. Casa Ilinca com. Bicazu Ardelean, sat Bicazu Ardelean, str. Palei nr. 351
331. Camping Izvoru Bistricioara com. Ceahlău, sat Bistricioara332. Pensiunea Total sat Ceahlău, str. Ceahlău nr. 386333. Pensiunea Margareta sat Ceahlău, 2 Km de staţiunea Durău334. Pensiunea Edelweiss com. Dumbrava Rosie, str. Dumbravei335. Casa Novac Durău, str. Releu Tv nr. 11336. Pensiunea Doina Durău, nr. 363337. Pensiunea Montan Durău, str. Principala nr. 350338. Pensiunea Radu Durău, str. Releu339. Casa Şerban Durău, str. Releu340. Casa Margareta com. Ceahlău341. Pensiunea La Stratan Durău, str. Principala nr. 122342. Pensiunea Andripopa Durău, DJ 155F343. Pensiunea Orient com. Farcaşa, sat Frumosu, nr. 166344. Pensiunea Ioana com. Hangu, sat Rugineşti, nr. 176345. Vila Lety Hangu346. Pensiunea La Steaguri Bicaz, str. Izvorul Muntelui, nr. 69 A347. Cabana Ana Bicaz, str. Izvorul Muntelui, nr. 177A348. Vila Irina Com. Pângăraţi, nr. 1349. Pensiunea Brothers Piatra Neamţ, str. Fermelor nr. 54
350. Pensiunea Teiul Com. Poiana Teiului, sat Poiana Largului, nr. 14
351. Hotel Zara Roman, str. 1 Decembrie 1918 nr. 2352. Pensiunea Ioana com. Trifeşti, E85353. Pensiunea Akira Roznov, Str. Tineretului nr. 660354. Cabana Herr Popper Com. Ceahlău, sat Ceahlău
Pagina 86 din 206
Nr. crt. Denumire proprietate Amplasament Nr.
camereNr.
paturi355. Casa AnaMaria Staţiunea Durău356. Pensiunea Nataşa Com. Alexandru cel Bun, sat Vaduri357. Pensiunea Pârâul Doamnei Piatra Neamţ, Str. Pârâul Doamnei nr.2
358. Pensiunea Perla Moldovei Com. Alexandru cel Bun, sat Vădurele, str. Tisei nr. 1
Judeţul Neamţ dispune de însemnate rezerve minerale. Dintre acestea menţionăm: sulfuri polimetalice în zona şisturilor cristaline, combustibili minerali în structurile de fliş şi cele de platformă; şisturi bituminoase în zona flişului paleocen, sare gemă şi săruri de potasiu, existenţa unor pânze bogate de apă potabilă şi a unor izvoare cu apă sărată, folosită încă din neolitic pentru obţinerea sării prin evaporare, existenţa în apropiere a unor importante resurse naturale (păduri şi păşuni), favorabile dezvoltării meşteşugurilor şi creşterii animalelor.
Aceste resurse se găsesc în depozitele miocene ale zonei subcarpatice: Borleşti, Cut, Bălţăteşti, Gârcina, Oglinzi, Tazlău, zona munţilor Tarcău. Pe teritoriul judeţului se mai găsesc: petrol (Pipirig), gaze naturale (Gârcina, Cuiejdi, Mărgineni, Secuieni, Bahna), ape minerale sulfuroase (Dămuc), carbogazoase (Toşorog, Bistra, Pântec, şi Valea Borca); pietrişuri, nisipuri şi argile pe principalele văi etc.
Alte rezerve sunt fie prea puţin cercetate şi analizate, fie nerentabile din punct de vedere economic la ora actuală.
SECŢIUNEA 7 - Infrastructuri locale
A. Instituţii publice
1. CulturăÎn judeţul Neamţ cadrul natural deosebit de atractiv este în complementaritate cu o bogăţie de
valori religioase şi culturale, îndeosebi mănăstiri şi biserici.Mănăstirile Bistriţa, Neamţ, Agapia - Văratec, Secu şi Sihăstria, Durău, Horaiţa sunt importante
repere ale oricărui circuit cultural în judeţul Neamţ.Un deosebit interes pentru turişti îl prezintă cetăţile medievale: Cetatea Neamţ din apropierea
oraşului Târgu Neamţ; Curtea Domnească şi Catedrala Domnească - ansamblu monumental din epoca lui Ştefan cel Mare, din care se mai păstrează până în zilele noastre Biserica şi Turnul - emblematic pentru municipiul Piatra Neamţ.
În comuna Tupilaţi se găseşte o cetate datând din perioada secolelor XVI-XVII, în stare de conservare foarte bună. Cetatea are un plan rectangular cu patru turnuri circulare pe colţuri, cu două caturi, prevăzute cu lăcaşe prin care se băteau odinioară sâneţele. Prin poziţia sa fortificată apăra singurul vad peste Moldova.
Aproape de Durău se află ruinele Castelului Cnejilor Cantacuzini, datând din secolul al XVIII-lea, cu o mare celebritate în secolul trecut, încât în decorul lui ajung să se petreacă întâmplări pline de mister şi supranatural ale romanelor Castelul din Carpaţi de Jules Verne, Strigoiul Carpaţilor de Alexandre Dumas-tatăl, chiar şi acţiunea imaginată de Bram Stoker în romanul său horror "Dracula".
În apropiere de municipiul Piatra Neamţ se mai văd ruinele Cetăţii dacice Bîtca Doamnei.Asistăm în anii din urmă la o excepţională relansare a ideii de cunoaştere şi aprofundare a
identităţii culturale a judeţului Neamţ, de impunere a acesteia în circuitul european şi mondial.
Pagina 87 din 206
Instituţii cultural - ecumenice:
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
1. Mănăstirea Agapia Agapia2. Mănăstirea Varatec Agapia3. Biserica Sf.Ap. Petru şi Pavel Filioara Agapia4. Biserica Sf.mc. Varvara Varatec Agapia5. Biserica Sf. Nicolae Săcăluşesti Agapia6. Biserica Sf.Nicolae Agapia7. Parohia Sf. Gheorghe Izvoare Bahna
Parohia BahnaBiserica Sf.Nicolae BahnaBiserica Sf.Ap. Petru şi Pavel BahnaBiserica Sf.Gheorghe Arămeşti
Bahna
10. Parohia Tutcanii din Vale Bahna11. Parohia Tuţcanii din Deal Bahna12. Parohia Sf.Arh. Mihail şi Gavril Bălţăteşti Bălţăteşti13. Parohia Sf. Nicolae Valea Seacă Bălţăteşti14. Parohia Nașterea Maicii Domnului Bălţăteşti15. Parohia Adormirea Maicii Domnului Valea Arini Bălţăteşti16. Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe Bicaz17. Bisericile ortodoxe Secu şi Izvoru Alb Bicaz18. Biserica Creştină Baptistă Bicaz19. Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Bicaz20. Biserica Penticostală Bicaz21. Biserica Naşterea Maicii Domnului Potoci Bicaz22. Biserica catolică Bicaz Bicaz23. Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea Bicaz24. Mănăstirea Bistriţa Schitul "Cuviosul Paisie de la Neamţ" Bicaz25. Biserica AdormireaMaicii Domnului Bicaz Chei26. Biserica Învierea Domnului Bicaz Chei27. Biserica Baptistă Bicaz Chei28. Biserica Sf. Ilie Bicaz Chei29. Biserica catolică Telec Bicazu Ardelean30. Biserica catolică Bicazu Ardelean31. Parohia Pogorârea Sfântului Duh Bicazu Ardelean32. Biserica Înălţarea Domnului Telec Bicazu Ardelean33. Biserica Sf. Dumitru Bicazu Ardelean34. Biserica Înălţarea Sf.Cruci Bicazu Ardelean35. Parohia Ţepeşeni Bicazu Ardelean36. Biserica Sf. Voievozi Bicazu Ardelean37. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Toşorog Bicazu Ardelean38. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Bicazu Ardelean39. Biserica Baptistă Bicazu Ardelean40. Biserica Romano - Catolică Maica Îndurerată Bîra
Pagina 88 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
41. Biserica Sfinţii Voievozi Bîra42. Biserica Bîra Sfinţii Împăraţi Bîra43. Biserica Sfântul Ioan Gură de Aur Bîra44. Parohia romano-catolică Bîra Bîra45. Biserica ortodoxă Negreşti Bîra46. Parohia Bîra(Biserici Bîra, Rediu I,II) Bîra47. Biserica Catolică Bîrgăuani Bîrgăuani
49. Biserica Sf.Nicolae Vlădiceni Bîrgăuani50. Biserica Hîrtop Bîrgăuani51. Biserica Ortodoxă Bârgăuani Bîrgăuani52. Biserica Ortodoxă Bălăneşti Bîrgăuani53. Biserica Ortodoxă Dârloaia Bîrgăuani54. Biserica Sf. Dumitru Homiceni Bîrgăoani55. Biserica Ortodoxă Talpa Bîrgăuani56. Mănăstirea Brădiţel Bodeşti
57. Mănăstirea Dumbrăvele Naşterea Maicii Domnului Bodeşti
58. Mănăstirea Sf.Vasile Bodeşti59. Biserica Creştină Evanghelică Filadelfia Bodeşti60. Biserica Sf. Ioan Evanghelistul Corni - monument istoric Bodeşti61. Biserica Sf. Gheorghe stil vechi Bodeşti de Jos Bodeşti
62. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril Bodeşti de Jos Monument istoric Bodeşti
63. Biserica Sf. Nicolae Bodeşti Bodeşti64. Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea Bodeşti65. Biserica Ortodoxă Boghicea Boghicea
67. Biserica Căuşeni - parohia Negreşti Boghicea68. Parohia Nistria - Biserici Slobozia,Nistria Boghicea69. Biserica Sabasa Borca70. Parohia Ortodoxă Schimbarea la Faţă Mădei Borca
71. Parohia Ortodoxă"Sf. Imparati Constantin si Elena" Pârâul Cârjei Borca
72. Biserica Tăierea capului sf. Ioan Botezătorul P. Pântei Borca73. Biserica sf. Apostoli Petru şi Pavel Borca74. Parohia Ortodoxă Pârâul Pântei Borca75. Parohia Ortodoxă Borca Borca76. Mănăstirea Schimbarea la Faţă Nechit Borleşti77. Biserica Sf. Dumitru Parohia Borleşti 1(Sf. Dimitrie) Borleşti78. Biserica Sf. Nicolae Mastacăn Borleşti79. Biserica Sf. Parascheva Mastacăn Borleşti80. Biserica Sf. Gheorghe Borleşti81. Paraclis Sf. Constantin şi Elena Ruseni Borleşti82. Biserica Sf. Mihail şi Gavril Ruseni Borleşti
Pagina 89 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
83. Biserica Sf. Vasile Stil vechi Ruseni Borleşti84. Biserica Naşterea Maicii Domnului Şovoaia Borleşti85. Biserica Naşterea Maicii Domnului Nechit Borleşti86. Biserica Sf. Nicolae Boteşti87. Biserica Romano catolică Barticeşti Boteşti88. Biserica Catolică Adormirea Maicii Domnului Nisiporeşti Boteşti89. Biserica Sf. Nicolae Boteşti
90. Parohia Craiesti- Bozieni Cuvioasa ParaschivaMONUMENT ISTORIC Bozieni
91. Parohia Cuci-Filia Bozieni Sf. Nicolae Bozieni
92. Parohia Adormirea Maicii Domnului Cuci Bozieni93. Parohia Sf. Dumitru Iucsa-Bozieni Bozieni94. Biserica Ortodoxă Sf. Mihail şi Gavril Stil Vechi Brusturi95. Biserica Ortodoxă Sf. Mihail şi Gavril - Stil Nou Brusturi96. Biserica Sf.Vasile Brusturi97. Biserica Sf. Ioan Botezătorul Brusturi98. Mănăstirea Sf.Cruce Brusturi99. Biserica Ortodoxă "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" Brusturi100. Parohia Bărcăneşti- Cândeşti Cândeşti101. Parohia Tardeni (filia Pădureni)-Cândeşti - Sf. Dimitrie Cândeşti102. Parohia Cândeşti - Înălţarea Domnului Cândeşti103. Parohia Dragova- Cândeşti Cândeşti104. Centrul Cultural Pastoral Daniil Sihastru Ceahlău105. Biserici Sf. Arhangheli parohială şi monument Ceahlău106. MĂNĂSTIREA DURĂU MONUMENT ISTORIC Ceahlău
108. Parohia Bistricioara Ceahlău109. Ansamblul monument Palatul Cnejilor - parohie Ceahlău110. Biserica Pogorârea Sf. Duh Ceahlău111. Parohia Nasterea M.D. Ceahlău Ceahlău112. Mănăstirea Bisericani Alexandru cel Bun113. Mănăstirea Bistriţa Alexandru cel Bun114. Biserica Sfânta Treime Vaduri II Alexandru cel Bun115. Biserica Cuvioasa Parascheva Vaduri I Alexandru cel Bun116. Biserica Tuturor Sfinţilor Alexandru cel Bun117. Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Alexandru cel Bun118. Parohia ortodoxă Vădurele Alexandru cel Bun119. Parohia ortodoxă Agârcia Alexandru cel Bun120. Biserica Ortodoxă Plopuşoru Alexandru cel Bun121. Mănăstirea Întâmpinarea Domnului Scăricica Alexandru cel Bun122. Mănăstirea Maica Unităţii Alexandru cel Bun123. Biserica Sfântul Gheorghe Cordun124. Biserici Ortodoxe sat Simioneşti Cordun125. Biserica catolică Adormirea Maicii Domnului Cordun
Pagina 90 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
126. Biserica Sf.Împ. Constantin şi Elena Costişa127. Biserica Naşterea Maicii Domnului Costişa128. Biserica Sf. Ioachim şi Ana Costişa129. Biserica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul Costişa130. Biserica Nasterea Maicii Domnului- Mănoaia Costişa131. Biserica Nasterea Maicii Domnului- Frunzeni Costişa132. Mănăstirea Horaiţa Crăcăoani133. Mănăstirea Horăicioara Crăcăoani134. Schit Bradu Crăcăoani135. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril Crăcăoani136. Biserica "Sf. Apostol si evanghelist Ioan" Magazia Crăcăoani137. Parohia Ortodoxă Sfântul Dumitru Crăcăoani138. Biserica "Sf. Gheorghe" Cracăul Negru Crăcăoani139. Biserica ort de stil vechi Slătioara - sediu monahal Crăcăoani140. Biserica Dămuc (Roşeni) Dămuc141. Biserica Dămuc (Pîrîul Frunţii) Dămuc142. Biserica Ortodoxă Huisurez Dămuc143. Parohia baptistă Dămuc (bis. Huisurez şi Dămuc Dămuc144. Biserica Sf.Dumitru Dobreni145. Biserica Adormirea Maicii Domnului Dobreni146. Biserica Sfinţii Voievozi Dobreni147. Parohia Sarata Dobreni148. Biserica Sf.Voievozi Dochia Dochia149. Biserica Sf.Nicolae Balusesti Dochia150. Biserica Romano-Catolică Sf.Treime Dochia151. Biserica Mihail si Gavril Dochia Dochia152. Biserica Sf. Nicolae Dochia Dochia153. Biserica Romano-Catolică Sf. Iosif Muncitorul Buruieneşti Doljeşti154. Biserica Romano-Catolică Buhonca Doljeşti155. Biserica Romano-Catolică Sf.Francisc Rotunda Doljeşti156. Biserica Adventistă Doljeşti157. Biserica Sf. Treime Doljeşti158. Parohia Sf. Nicolae Mastacan Dragomireşti159. Biserica Adventista de Ziua a Saptea- Vad Dragomireşti160. Parohia Sf.Împ. Constantin şi Elena Bornis Dragomireşti161. Biserica monument Sf. Voievozi sat Unghi Dragomireşti162. Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril Dragomireşti163. Biserica Izvorul Tămăduirii, sat Vad Dragomireşti164. Biserica Izvorul Tămăduirii, sat Dragomireşti Dragomireşti165. Biserica Adormirea Maicii Domnului Stil Vechi Drăgăneşti166. Biserica Drăgăneşti Stil Nou Drăgăneşti167. Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril Drăgăneşti168. Biserica Sf. Impăraţi Constantin şi Elena Drăgăneşti169. Biserica Orţăşti Drăgăneşti170. Parohia ortodoxă Cârlig-Dulceşti Dulceşti171. Parohia romano-catolică Corhana-Dulceşti Dulceşti
Pagina 91 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
172. Biserica Pogorârea Duhului Sfânt Dulceşti173. Parohia ortodoxă Roşiori Dulceşti174. Biserica Sf.Voievozi Dumbrava Roşie175. Biserica Naşterea Maicii Domnului Dumbrava Roşie176. Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril satul Cut Dumbrava Roşie177. Biserica Sf. Ioachim si Ana- Dumbrava Rosie Dumbrava Roşie178. Biserica Nasterea Maicii Domnului- Brăşăuţi Dumbrava Roşie179. Biserica Izvorul Tamaduirii Izvoare Dumbrava Roşie180. Biserica Adventistă Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie
182. Biserica ortodoxă Frumosu Farcaşa183. Biserica ortodoxă Stejaru Farcaşa184. Biserica ortodoxă Popeşti Farcaşa185. Biserica Sf.Împ. Climeşti şi Biserica Sf.Dumitru Făurei Făurei186. Biserica Monument Sf. Ioan Botezătorul Făurei187. Biserica Sf. Nicolae şi Intrarea Maicii Domunului Făurei188. Biserica Sf. Dimitrie Gâdinţi189. Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe Cuejdiu Gârcina190. Parohia Sf.Arh. Mihail şi Gavril Almaş Gârcina191. Parohia Coborârea Duhului Sfânt - Monument istoric Gârcina192. Mănătirea Peştera Gârcina193. Mănăstirea Almaş Gârcina194. Biserica catolică Sf. Maria Gherăeşti195. Parohia Ortodoxă Gherăeşti Gherăeşti196. Parohia Romano- Catolică Sf.Tereza Teţcani Gherăeşti197. Biserica Romano-Catolică Gherăeşti Gherăeşti198. Biserica Romano-Catolică Gherăeştii Noi Gherăeşti199. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Ghindăoani200. Biserica Sf. Nicolae Ghindăoani (constructie din lemn) Ghindăoani201. Biserica Sf. Ilie Ghindăoani Ghindăoani202. Parohia Girov Girov203. Biserica Gura Văii (Deal) Girov204. Biserica Sf. Nicolae (Conţeşti) Monument istoric Girov205. Biserica Doina Girov206. Biserica adventistă Girov Girov207. Biserica Caciulesti Girov208. Biserica Gura Vaii (Deal) Girov209. Biserica Gura Vaii (Vale) Girov210. Biserica Turtureşti Girov211. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" Verşeşti Girov212. Biserica Popeşti Girov213. Biserica Dăneşti Girov214. Parohia ortodoxă Poiana Grinţieş215. Parohia ortodoxă Grinţieş monument istoric Grinţieş216. Parohia ortodoxă Bradu Grinţieş
Pagina 92 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
217. Biserica Duminica Tuturor Sfinților Grinţieş218. Parohia "Sf.Mucenică Varvara" Topoliţa (Ocea) Grumăzeşti219. Biserica "Sf. Nicolae" Grumăzeşti Grumăzeşti220. Biserica Sf. Atanasie şi Chiril Grumăzeşti221. Biserica Adormirea Maicii Domnului Grumăzeşti222. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Grumăzeşti223. Biserica Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul Grumăzeşti224. Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul Grumăzeşti225. Mănăstirea Brădiţel Grumăzeşti226. Parohia ortodoxă "Sf. Ioan" Buhalniţa - monument istoric Hangu227. Parohia ortodoxă "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" Hangu228. Biserica monument Sf. Nicolae Hangu229. Biserica Ortodoxă "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" Hangu230. Biserica Acoperământul Maicii Domnului Hangu231. Biserica Sf. Dumitru Parohia Cotu Vameş- Horia Horia232. Biserica Pogorârea Sf. Duh PAROHIA HORIA Horia233. Biserica Creştină Evanghelică Horia Horia234. Conferinţa Moldova Bacău - Biserica Adventistă Horia Horia235. Biserica Ortodoxă Bătrâneşti Icuşeşti236. Biserica Ortodoxă Spiridoneşti Icuşeşti237. Parohia Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril Icuşeşti Icuşeşti238. Biserica Sf. Treime Mesteacăn Icuşeşti239. Biserica catolică Naşterea Sf. Fecioare Băluşeşti Icuşeşti240. Biserica Adormirea Maicii Domnului Băluşeşti Icuşeşti241. Biserica Romano Catolică Băluşeşti Icuşeşti242. Biserica Icuşeşti Icuşeşti243. Biserica ortodoxă Avereşti Ion Creangă244. Biserica ortodoxă Izvoru Ion Creangă245. Biserica ortodoxă Stejaru Ion Creangă246. Biserica Ortodoxă Ion Creangă Ion Creangă247. Biserica Ortodoxă Recea Ion Creangă248. Biserica Catolică Recea Ion Creangă249. Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Hoiseşti Mărgineni250. Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril Hîrţeşti Mărgineni251. Biserica monument Adormirea Maicii Domnului Mărgineni252. Biserica Sf. Anania Mărgineni253. Parohia Moldoveni II Biserica Adormirea Maicii Domnului Moldoveni254. Parohia I Biserica Sf. Nicolae Moldoveni Moldoveni255. Biserica Sf. Nicolae Hociungi Moldoveni256. Biserica Sf. Voievozi Hociungi Moldoveni257. Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Negreşti258. Biserica Sf. Nicolae Negreşti259. Biserica Sf. Nicolae 2 Negreşti260. Biserica Sf. Împăraţi C-tin şi Elena Negreşti261. Biserica Sf. Treime Negreşti262. Biserica Sf. Petru şi Pavel Negreşti263. Biserica Adventistă de ziua a VII-a Oniceni
Pagina 93 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
264. Biserica Sf. Dumitru Oniceni265. Biserica Sf. Arh. Mihail şi Gavril Mărmureni Oniceni266. Biserica Adventistă de ziua a VII-a Oniceni267. Biserica Adventistă de ziua a VII-a Oniceni268. Biserica Sf. Nicolae Valea Enei Oniceni269. Biserica Ortodoxă Sf. Arh. Mihail şi Gavril Oniceni270. Biserica Ortodoxă Sf. Apostoli Petru şi Pavel Oniceni271. Biserica Sf. Voievod Stefan cel Mare Oniceni272. Parohia Pânceşti Pânceşti273. Biserica Sf. Maria Ciurea Pânceşti274. Biserica Naşterea Maicii Domnului Pânceşti275. Mănăstirea Pângăraţi Sf.Dumitru - MONUMENT ISTORIC Pângăraţi
276. Parohia Pângăraţi Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel Pângăraţi277. Biserica Sf. Gheorghe Pângăraţi278. Biserica Înălţarea Domnului Pângăraţi279. Biserica Ortodoxă Preluca Pângăraţi280. Biserica Sf. Nicolae- Stejaru Pângăraţi281. Biserica Sf. Arhidiacon Ştefan Pângăraţi282. Biserica penticostală Stejaru Pângăraţi283. Biserica adventistă Pângăraţi Pângăraţi284. Biserica ortodoxă Pîngăraţi Pângăraţi285. Biserica Sf. Cruce Păstrăveni Păstrăveni286. Biserica Sf. Gheorghe Rădeni Păstrăveni287. Biserica Ortodoxă Lunca Moldovei Păstrăveni288. Biserica creştină după Evanghelie Păstrăveni Păstrăveni289. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Petricani290. Biserica Adormirea Maicii Domnului Boiştea Petricani291. Biserica Cuvioasa Paraschiva Ţolici Petricani292. Biserica Sf. Nicolae Petricani Petricani293. Biserica Creştină Adventistă de ziua a Şaptea Ţolici Petricani294. Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul Petricani295. Casă de Rugăciuni Creştini după Evanghelie Petricani296. Biserica Penticostală Nr.1 Ţolici Petricani297. Biserica Penticostală Nr.2 Ţolici Petricani298. Schitul Draga - Cozla Piatra Neamţ299. Mănăstirea Schimbarea la Faţă Pietricica Piatra Neamţ300. Schitul Bâtca Doamnei Piatra Neamţ301. Biserica Sf. Ioan Botezătorul Mărăţei I Piatra Neamţ302. Biserica Sfântul Spiridon Piatra Neamţ303. Biserica Sf. Teodora de la Sihla Piatra Neamţ304. Biserica Sf. Mina Piatra Neamţ305. Biserica Sfinţii Trei Ierarhi Piatra Neamţ306. Biserica Sf. Ioan Domnesc Piatra Neamţ307. Biserica Sf. Gheorghe Piatra Neamţ
308. Biserica Adormirea Maicii Domnului MONUMENT ISTORIC Piatra Neamţ
Pagina 94 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
309. Biserica Catolică Sf. Tereza Piatra Neamţ310. Biserica Sf. Lazăr Piatra Neamţ311. Biserica Catolică Sf. Iosif Muncitorul Piatra Neamţ312. Biserica "Sfinţii Voievozi" Piatra Neamţ313. Biserica "Cuvioasa Parascheva" Piatra Neamţ314. Biserica Naşterea Maicii Domnului "Precista II" Piatra Neamţ315. Biserica Sf. Ilie Tesviteanul Piatra Neamţ316. Biseri Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Piatra Neamţ317. Biserica Sfântul Nicolae Piatra Neamţ318. Biserica Buna Vestire Piatra Neamţ319. Biserica Buna Vestire MONUMENT ISTORIC Piatra Neamţ320. Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel Piatra Neamţ321. Biserica Intrarea în Ierusalim Piatra Neamţ322. Biserica Schimbarea la Faţă Văleni Piatra Neamţ323. Capela Sf. Spiridon a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ324. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Sarata Piatra Neamţ325. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Piatra Neamţ326. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Piatra Neamţ327. Biserica Creştină Baptistă Sf. Treime Piatra Neamţ328. Biserica Sf. Ioachim şi Ana Piatra Neamţ329. Comunitatea Penticostală P.Neamţ Piatra Neamţ330. Sala Regatului Martorilor lui Iehova P.Neamţ Piatra Neamţ331. Templul Leiptzigher Sinagoga din lemn "Baal Shem Tov" Piatra Neamţ332. Biserica Sf Ioan Botezătorul stil vechi Piatra Neamţ333. Biserica Naşterea Maicii Domnului Mărăţei II Piatra Neamţ 334. Biserica Adormirea Maicii Domnului Precista I Piatra Neamţ 335. Biserica Pogorârea Sfântului Duh Piatra Neamţ 336. Biserica Cuvioasa Paraschiva Piatra Neamţ 337. Schitul Sf. Ap. Andrei Piatra Şoimului338. Parohia Piatra Şoimului I Piatra Şoimului339. Biserica Sf. Ilie- Neguleşti Piatra Şoimului340. Biserica Sf. Arhangheli Mihai şi Gavril Piatra Şoimului341. Parohia Luminiş Piatra Şoimului342. Biserica Poieni Piatra Şoimului343. Biserica Negulesti Piatra Şoimului344. Biserica Pipirig- Sat Pipirig345. Parohia Sânca Pipirig346. Biserica Sf. Nicolae- Pipirig(I) Pipirig
347. Biserica Sf. Nicolae- ANSAMBLU MONUMENT ISTORIC Pipirig(II) Pipirig
348. Parohia Sf. Dimitrie Leghin Pipirig349. Biserica ortodoxă Sf. Dimitrie Pluton Pipirig350. Parohia "Sfanta Treime" Luncasi Podoleni351. Biserica Înălţarea Domnului- Podoleni Podoleni352. Biserica Adormirea Maicii Domnului- Podoleni Podoleni353. Biserica Sf. Dimitrie Negriteşti Podoleni354. MĂNĂSTIREA PETRU VODĂ Poiana Teiului
Pagina 95 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
355. Biserica Sf. Gheorghe Petru Vodă Poiana Teiului356. Biserica Buna Vestire Poiana Largului Poiana Teiului357. Biserica monument Sf.Trei Ierarhi Poiana Largului Poiana Teiului
358.Parohia Galu Biserici Adormirea Maicii Domnului GaluBiserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril Galu
Poiana Teiului
359. Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril Poiana Teiului360. Biserica Sfântu Gheorghe - DREPTU Poiana Teiului361. Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril Poiana Teiului362. Biserica Sf. Mucenic Dimitrie Poienari363. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Poienari364. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Poienari365. Biserica Sf. Voievozi Săcăleni Poienari366. Parohia "Sf. Ierarh Nicolae" Stil Vechi- Oglinzi Răuceşti367. Parohia Adormirea Maicii Domnului Stil vechi- Răuceşti Răuceşti368. Parohia"Sf. Vasile"- Sârbi Răuceşti369. Parohia Sf. Nicolae- Răuceşti Răuceşti370. Parohia Stil Vechi Sf. Vasile Ungheni Răuceşti371. Parohia Săveşti(Naşterea Maicii Domnului) Răuceşti
372. Parohia Adormirea Maicii Domnului Stil nou- Răuceşti de Jos Răuceşti
373. Mănăstirea Războieni Războieni374. Parohia Stil Vechi Războieni Războieni375. Parohia Ortodoxă "Sf. Ap. Petru şi Pavel" Războienii de Jos Războieni376. Parohia Ortodoxă Războieni Războieni377. Parohia Ortodoxă Sf.Gheorghe Valea Albă Războieni378. Parohia Borşeni(Sf. Gheorghe) Războieni379. Biserica Cuvioasa Parascheva- Socea Rediu380. Biserica Stil vechi Adormirea Maicii Domnului Rediu Rediu
381. Biserica Pogorârea Sf. Duh MONUMENT LEMN -Poloboc- Rediu
382. Biserica Sf. Voievozi Rediu MONUMENT LEMN Rediu383. Protopopiatul Roman Roman384. Biserica Schimbarea la Faţă Roman385. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Roman386. Biserica Sf. Gheorghe Roman387. Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel Roman388. Biserica Domnească Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril Roman389. Biserica Precista Mică Roman390. Biserica Precista Mare Roman391. Biserica Sf. Nicolae, MONUMENT ISTORIC Roman392. Biserica Sfânta Treime stil vechi Roman393. Biserica Romano-Catolică Inima Neprihănită a Mariei Roman394. Biserica Catolică Sf. Tereza Roman395. Biserica catolică Fericitul Ieremia Valahul Roman396. Biserica catolică Isus Bunul Păstor Roman397. Mănăstirea catolică Sf. Maria a Îngerilor Roman
Pagina 96 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
398. Biserica Pogorârea Sfântului Duh (Armenească) MONUMENT ISTORIC Roman
399. ARHIEPISCOPIA ROMANULUI Roman400. Biserica Adormirea Maicii Domnului Bârjoveni2 Siliştea Români401. Biserica Sfânta Treime Siliştea Români402. Biserica Sfântul Dumitru Siliştea Români403. Biserica Sfinţii Voievozi Români404. Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Goşmani Români405. Protopopiatul Roznov Roznov406. Biserica Sf. Nicolae MONUMENT ISTORIC Roznov407. Biserica Sf. Constantin şi Elena Roznov408. Biserica Sf. Dimitrie Roznov409. Biserica Sf.Ilie Roznov410. Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel Roznov411. Biserica adventistă Roznov412. Biserica Catolică Sf.Anton de Padova Roznov413. Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae Ruginoasa414. Biserica Înălţarea Domnului Bozienii de Sus Ruginoasa415. Biserica Înălţarea Domnului Ruginoasa416. Biserica Romano- Catolică "Înălţarea Domnului" Sagna Sagna417. Biserica Sf. Spiridon- Vulpăşeşti Sagna418. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - Luţca Sagna419. Biserica Pogorârea Duhului Sfânt Sagna420. Biserica monument Sf. Nicolae Sagna421. Biserica Romano-Catolică Săbăoani422. Parohia Romano- Catolică Săbăoani Săbăoani423. Biserica Sf. Mihail Săbăoani424. Biserica Catolică Sf.Iosif Muncitorul Săbăoani425. Biserica catolică Înălţarea Sf. Cruce Săbăoani426. Biserica catolică Regina Sf. Rozariu Săbăoani427. Biserica Catolică Sf. Petru şi Paul Săbăoani428. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril Săvineşti429. Biserica sf. Dimitrie Parohia Săvineşti 1 Colonie Săvineşti430. Biserica Sf. Voievozi Săvineşti şi Cantina socială Săvineşti431. Biserica Sf. Înviere Săvineşti Sat Săvineşti432. Parohia Başta Secuieni433. Parohia Butnăreşti, Bogzeşti, Giuleşti Secuieni434. Biserica monument Secuieni Secuieni435. Biserica Sf. Voievozi Prăjeşti Secuieni436. Biserica Bârjoveni Secuieni437. Biserici Ghidion,Veja Stăniţa438. Biserica StăniţaBiserica Chicirea Stăniţa439. Biserici ortodoxe Todireni, Poienile Oancei Stăniţa440. Parohia Ortodoxă Ştefan Cel Mare II Ştefan cel Mare441. Biserica Monument Sf.Gheorghe Ştefan cel Mare442. Parohia Sf. Trei Ierarhi Cârligi Ştefan cel Mare443. Parohia Sf.Nicolae Bordea Ştefan cel Mare
Pagina 97 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
444. Biserica Adventistă Ştefan cel Mare445. Parohia Ortodoxă Sf.Arh. Mihail şi Gavril Ghigoieşti Ştefan cel Mare446. Parohia Ortodoxă Duşeşti Ştefan cel Mare447. Parohia Ortodoxă Sf.Arh. Mihail şi Gavril Soci Ştefan cel Mare448. Biserica Adormirea Maicii Domnului Tarcău Tarcău449. Biserica Înălţarea Domnului - Brateş Tarcău450. Biserica Sfânta Treime Straja Tarcău451. Biserica Sfinţii Constantin şi Elena Cazaci Tarcău452. Biserica Sf.Ap. Petru şi Pavel Crivoaia Tarcău453. Biserica Sf. Ilie Lunca Tarcău454. Schitul Sf. Ilie Tarcău455. Mănăstirea Sihăstria Tarcăului MONUMENT ISTORIC Tarcău456. Schitul Sf. Mina Tarcău457. Biserica Sf. Gheorghe MONUMENT ISTORIC Târgu Neamţ458. Biserica Sf. Haralambie Târgu Neamţ459. Biserica Sf. Spiridon Târgu Neamţ460. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril Târgu Neamţ461. Biserica Sf. Nicolae Târgu Neamţ462. Biserica Sf. Ilie Târgu Neamţ463. Biserica Adormire Maicii Domnului Târgu Neamţ464. Biserica Sf. Gheorghe - Blebea Târgu Neamţ465. Biserica Sf. Treime Stil vechi Târgu Neamţ466. Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea Târgu Neamţ467. Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril Humuleştii Noi Târgu Neamţ468. Biserica Sf. Nicolae Humuleşti Târgu Neamţ469. Biserica Sf. Spiridon Taşca470. Biserica Secu Taşca471. Biserica Sf.Nicolae Taşca472. Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului Tazlău Tazlău473. Biserica Ortodoxă Sf. Treime Tazlău474. Biserica Catolică Tămăşeni475. Biserica Sf.Maria Regina Tămăşeni476. Biserica Catolică Coborârea Sf.Duh Tămăşeni477. Parohia Timisesti Timişeşti478. Parohia Preuteşti- Timişeşti Timişeşti
479.Parohia DumbravaBiserica Sf.VasileBiserica Constantin şi Elena
Timişeşti
480. Parohia Sf. Nicolae Plăieşu Timişeşti481. Parohia Sf. Vasile Cel Mare Zvoroneşti Timişeşti482. Schitul Sf. Mina Dumbrava Timişeşti483. Parohia Sf. Nicolae Sofroceşti Trifesti484. Parohia Sf. Nicolae Trifeşti - monument istoric Trifesti485. Biserica Creştină Adventistă de ziua a-VII-a Miron Costin Trifesti486. Biserica monument Duminica Tuturor Sfinţilor Miron Costin Trifesti487. Biserica Ortodoxă (Parohia Brănişteni) Trifesti488. Biserica Adventistă de ziua a-VII-a Tupilaţi Tupilaţi
Pagina 98 din 206
Nr.crt. Denumire Obiectiv Localitate
489. Biserica Romano- Catolică Tupilaţi Tupilaţi490. Parohia Sf. Nicolae Totoieşti Tupilaţi491. Biserica Sf. Mihail şi Gavril Arămoaia Tupilaţi492. Biserica Adormirea Maicii Domnului (lemn) Tupilaţi
493. Parohia Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril Tupilaţi - monument istoric Tupilaţi
494. Ansamblul Schitului Ţibucani Biserica Maria Magdalenamonument istoric Ţibucani
495. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Ţibucani496. Biserica Stil Vechi Naşterea Maicii Domnului Ţibucani497. Biserica monument Sf. Ioan Botezătorul- Davideni Ţibucani498. Biserica Sf. Procopie Ţibucanii de Jos Ţibucani499. Biserica Naşterea Domnului Ţibucani500. Biserica Sf. Dumitru Ingăreşti Urecheni501. Biserica Adormirea Maicii Domnului Stil Nou Urecheni Urecheni502. Biserica Stil Nou Urecheni Urecheni503. Biserica Tăierea Capului Stil Vechi Urecheni Urecheni504. Schitul Urecheni Urecheni505. Casa de Rugăciuni Penticostală Urecheni506. Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului Giurgeni Valea Ursului507. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Chilii Valea Ursului508. Biserica Ortodoxă Sf. Dumitru Valea Ursului Valea Ursului509. Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae Bucium Valea Ursului510. Biserica Ortodoxă Muncel Valea Ursului511. Mănăstirea Dobru Vânători Neamţ512. Biserica Drăhuţa Vânători Neamţ513. Parohia Adormirea Maicii Domnului Vânători Neamţ514. MĂNĂSTIREA SECU cu schitul Vânători Neamţ515. Biserica Sf. Ioan Botezătorul Vânători Neamţ516. Biserica Sf. Nicolae Vânători Neamţ517. Biserica Ortodoxă Sf. Împăraţi (Stil vechi) Vânători Neamţ518. Biserica Adormirea Maicii Domnului- Nemţişor Vânători Neamţ519. Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena Vânători Neamţ520. Biserica "Cuvioasa Paraschiva" Moreni Văleni521. Biserica Sfinţii Patruzeci de Mucenici Văleni522. Biserica Catolică Sfântul Duh Văleni523. Biserica Sf. Treime Zăneşti524. Biserica Sf. Nicolae (stil vechi) Zăneşti525. Biserica Sf. Nicolae (parohia 1) Zăneşti526. Biserica Sf. Ierarh Nicolae Zăneşti527. Biserica Sf.Ilie şi Trei Ierarhi Zăneşti de Jos Zăneşti528. Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril Zăneşti529. Biserica Sf. Nicolae stil vechi (parohia 3) Zăneşti530. Biserica Adormirea Maicii Domnului Zăneşti
Instituţii de cultură
Pagina 99 din 206
Nr. crt. Denumire obiectiv Localitatea
1. Muzeul de Istorie Bicaz2. SC Moldoclub SRL - sală etnografică Bicaz3. Muzeul "NICOLAE POPA" Petricani4. Complexul Muzeal Judeţean NeamţMuzeul de artă Piatra Neamţ5. Muzeul memorial "CALISTRAT HOGAŞ" Piatra Neamţ
6. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ- Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ
7. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ
8. Teatrul Tineretului Piatra Neamţ9. Casa de cultură a Sindicatelor Piatra Neamţ10. R.A.D.E.F. România Film - Cinema DACIA Piatra Neamţ11. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ12. Biblioteca Judeţeană G.T. KIRILEANU Neamţ Piatra Neamţ
13. Complexul Muzeal Judeţean Neamţ Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni Piatra Neamţ
14. Palatul Copiilor Piatra Neamţ MONUMENT ISTORIC Piatra Neamţ
15. Biblioteca Municipală Roman "George Radu Melidon" MONUMENT ISTORIC Roman
16. Clubul copiilor Roman Roman17. Casa de cultură a Sindicatelor Roman Roman18. Muzeul de ştiinţe ale naturii Roman19. Muzeul de Istorie Roman20. Muzeul de Artă Roman21. Muzeul memorial "ION CREANGĂ" Humuleşti Târgu Neamţ
22. Muzeul de istorie şi etnografie Casa memorială "VERONICA MICLE" Târgu Neamţ
23. Biblioteca orăşenească Târgu Neamţ24. Casa de Cultură "ION CREANGĂ" Târgu Neamţ25. Casa Memorială "Alexandru Vlahuţă" AGAPIA26. Colecţia muzeală a Mănăstirii Agapia AGAPIA27. Colecţia muzeală a Mănăstirii Bistriţa Alexandru cel Bun28. Muzeul "Aristide Caradja" Grumăzeşti
29. Colecţia muzeală a Mănăstirii Neamţ VÂNĂTORI - NEAMŢ
30. Colecţia muzeală a Mănăstirii Secu VÂNĂTORI - NEAMŢ
31. Colecţia muzeală a Episcopiei Romanului Roman32. Cetatea Neamţului TÂRGU NEAMŢ33. Muzeul "Nicolae Popa" PETRICANI
34. Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" VÂNĂTORI - NEAMŢ
35. Colecţia muzeală a Mănăstirii Văratec AGAPIA
2. Învăţământ
Unităţi şcolare de stat în anul şcolar 2011 - 2012
Pagina 100 din 206
Nr. crt. Tip unitate de învăţământ Nr. unităţi de
învăţământ1. Şcoală gimnazială 932. Colegiu 133. Liceu 234. Centre şcolare pentru educaţie incluzivă 45. Clubul copiilor 56. Postliceală 17. Alte unităţi şcolare 48. Total judeţ 143
În funcţie de mediul în care se desfăşoară procesul de învăţământ, situaţia se prezintă astfel:
Unităţi şcolare de stat din mediul urban
Nr. crt. Tip unitate de învăţământ Nr. unităţi de
învăţământ1. Şcoală gimnazială 172. Colegiu 133. Liceu 114. Centre şcolare pentru educaţie incluzivă 35. Clubul copiilor 46. Postliceală 17. Alte unităţi şcolare 38. Total mediu urban 52
Unităţi şcolare de stat din mediul rural
Nr. crt. Tip unitate de învăţământ Nr. unităţi de
învăţământ1. Şcoală gimnazială 762. Liceu 123. Centre şcolare pentru educaţie incluzivă 14. Clubul copiilor 15. Alte unităţi şcolare 16. Total mediu rural 91
În aceste unităţi de învăţământ, sunt înscrişi şi îşi desfăşoară activitatea 79.075 de preşcolari şi elevi, astfel:
Unităţi sanitare existente la sfârşitul anului 2012Pagina 101 din 206
Mediul urban 2 spitale de urgenţă; 2 spitale generale (inclusiv Spitalul Orăşenesc Bicaz care nu are activitate
medicală); 1 spital de specialitate psihiatrie; 4 dispensare medicale antituberculoase; 39 cabinete medicale de medicină generală; 117 cabinete medicale de familie 99 farmacii; 3 farmacii cu circuit închis; 2 drogherii; 2 depozite farmaceutice; 1 centru medical de specialitate cu 1 cabinet medical de medicină generală şi 9
cabinete medicale de specialitate (inclusiv laboratoare) 3 ambulatorii integrate spitalului; 191 cabinete stomatologice; 299 cabinete medicale de specialitate; 1 centru de transfuzie sanguină 1 direcţie de sănătate publică cu 2 laboratoare de analize medicale 1 serviciu de medicină legală 1 centru aparatură medicală; 50 laboratoare medicale; 86 laboratoare de tehnică dentară; 2 centre de sănătate mintală 1 unitate de ambulanţă cu 56 de autosanitare 7 cabinete medicale fiziokinetoterapie.
Mediul rural 1 unitate cu circuit închis; 1 unitate medico-socială 1 spital de specialitate - pneumoftiziologie 6 cabinete medicale de medicină generală adulţi 140 cabinete medicale medicină de familie 1 societate medicală civilă 51 farmacii 22 puncte de lucru ale farmaciilor 1 drogherie 62 cabinete stomatologice 10 laboratoare medicale 5 cabinete medicale de specialitate 5 laboratoare de tehnică dentară
Unităţi sanitare cu paturi
Nr. crt. Denumirea unităţii Adresa unităţii Nr.
paturi1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ Piatra Neamţ, bd. Traian nr. 1 8832. Spitalul municipal de Urgenţă Roman Roman, str. Tineretului nr. 28-30 666
3. Spitalul orăşenesc Tîrgu Neamţ Tîrgu Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 35 260
Pagina 102 din 206
Nr. crt. Denumirea unităţii Adresa unităţii Nr.
paturi4. Spitalul de psihiatrie Sf. Nicolae Roman Roman, str. Ion Nanu nr. 4 130
5. Spitalul de pneumoftiziologie Bisericani comuna Alexandru cel Bun, sat Bisericani 320
Personalul existent la sfârşitul anului 2012 în unităţile sanitare
722 - medici (exclus dentisti) din care 264 - medici de familie 235 - medici dentişti 269 - farmacişti 12 - fiziokinetoterapeuţi 76 - alt personal sanitar cu studii superioare 16 asistenţi medicali cu studii superioare
Pagina 103 din 206
124 - alt personal cu studii superioare 2.251 - personal sanitar mediu 1078 - personal sanitar auxiliar 328 - alt personal mediu angajat
Infrastructura sistemului sanitar veterinar din judeţul Neamţ
Sistemul sanitar veterinar din judeţul Neamţ este structurat în două direcţii majore astfel:- circumscripţii sanitare veterinare concesionate de medicii veterinari;- Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Neamţ, care cuprinde:
Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Neamţ, structurile de specialitate din D.S.V.A.S.A., circumscripţiile sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi circumscripţiile sanitar veterinare zonale.
Personalul din sistemul sanitar veterinar
Nr. crt. Tip personal Număr
personal1. Medic veterinar concesionar la CSVA 692. Medic veterinar oficial zonal la CSVZ 93. Medic veterinar oficial la CSVSA 64. Medic veterinar DSVSA – servicii 255. Medici veterinari, biologi, ingineri şi asistenţi (LSVS) 256. Medic veterinar angajat în unităţi din industria alimentară 97. Inginer siguranţa alimentelor 108. TOTAL PERSONAL 153
Agregate pentru dezinfecţie
Nr. crt. Tip agregat Număr agregate
1. Auto 12. Atomizor dezinfectant 83. TOTAL AGREGATE PENTRU DEZINFECŢIE 9
B. REŢELE DE UTILITĂŢI
1. Aria de activitate pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare prestat de Compania Judeţeana APA SERV S.A. Neamţ cuprinde:
- 2 municipii: Piatra Neamţ, Roman- 3 oraşe: Tîrgu Neamţ, Roznov şi Bicaz- 23 comune: Agapia, Alexandru cel Bun, Bălţăteşti, Bîra, Bodeşti, Brusturi, Cordun,
Dobreni, Dochia, Dumbrava Roşie, Gârcina, Girov, Grumăzeşti, Horia, Răuceşti, Săbăoani, Săvineşti, Ştefan cel Mare, Taşca, Tămăşeni, Timişeşti, Vînători Neamţ, Zăneşti.
Compania Judeţeană APA SERV S.A. Neamţ operează serviciul de alimentare cu apă şi canalizare pe trei sisteme zonale (nord, sud şi est), respectiv:
A. Sistemul public de alimentare cu apă din zona sud: Piatra Neamţ - BicazA.1. Sistemul zonal de alimentare cu apă Alexandru cel Bun – Zăneşti are în componenţa sa trei
captări de apă brută, două de adâncime situate în comuna Alexandru cel Bun (două fronturi de captare) şi comuna Zăneşti şi una de suprafaţa (din lacul Bâtca Doamnei situată în municipiul Piatra Neamţ),
Pagina 104 din 206
alimentând cu apă potabilă localităţile: Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Gârcina, Girov, Dochia şi Zăneşti.
A.2. Sistemul zonal de alimentare cu apă Bodeşti – Dobreni are în componenţa sa o captare subterană de apă brută care alimentează cu apă localităţile Bodeşti şi Dobreni.
A.3. Sisteme locale de alimentare cu apă deservite de captări subterane proprii: Bicaz, Taşca, Ştefan cel Mare.
B. Sisteme publice de alimentare cu apă din zona est RomanB.1. Sistemul zonal de alimentare cu apă Roman-Săbăoani are în componenţa sa o captare
subterană de apă brută în comuna Cordun. Sistemul este folosit pentru alimentarea cu apă a municipiului şi a comunelor Cordun şi Săbăoani.
B.2. Sistemul local de alimentare cu apă din comuna Horia. Acest sistem are în componenţa sa o captare subterană de apă, formată din trei puţuri de forare.
B.3. Sistemul local de alimentare cu apă din aducţiunea Timişeşti (aparţinând APAVIATAL IAŞI). Comunele deservite sunt Tămăşeni şi Bâra.
C. Sistemul public de alimentare cu apă zona nord Tîrgu NeamţC.1. Sistemul zonal de alimentare cu apă Tîrgu Neamţ are în componenţa sa două captări
subterane de apă brută (în comunele Vînători Neamţ şi Timişeşti) şi alimentează următoarele unităţi administrative teritoriale: Tîrgu Neamţ, Răuceşti, Grumăzeşti, Vînători, Agapia, Bălţăteşti, Timişeşti şi Brusturi;
C.2. Sistemul local de alimentare cu apă Păstrăveni este alimentat cu apă potabilă din aducţiunea Timişeşti aparţinând APAVIATAL IAŞI.
Pe lângă sistemele de alimentare cu apă aflate în administrarea Companiei judeţene APA SERV S.A., există sisteme de alimentare cu apă administrate de consiliile locale sau de societăţi comerciale care au încheiat acontracte cu consiliile locale, prezentate în următorul tabel:
Apele uzate evacuate de populaţie sunt preluate prin sistemele de canalizare şi conduse în staţiile de epurare aparţinând Companiei Judeţene APA SERV S.A, după cum urmează:
Pagina 105 din 206
A. Sisteme publice de canalizare-epurare din zona sud:A.1. Sistemul zonal de canalizare-epurare Piatra Neamţ – Dumbrava RoşieA.2. Sistemul de canalizare-epurare din oraşul Bicaz.A.3. Sistemul de canalizare-epurare din oraşul Roznov.A.4. Sistemul de canalizare-din comuna Săvineşti.A.5. Sistemul de canalizare-din comuna Alexandru cel Bun.
B. Sistemul public de canalizare-epurare din zona est Roman:B1. Sistemul de canalizare-epurare din oraşul Roman
C. Sistemul public de canalizare-epurare din zona nord Tîrgu Neamţ:C.1. Sistemul de canalizare-epurare din oraşul Tîrgu Neamţ.
Pe lângă sistemele de canalizare-epurare aflate în administrarea Companiei judeţene APA SERV S.A., există sisteme de canalizare administrate de consiliile locale sau de societăţi care au încheiate contracte cu consiliile locale, prezentate în următorul tabel:
Nr.crt. Comuna Lungime reţea (m)
1. Agapia 60002. Alexandru cel Bun 20003. Bălţăteşti 20004. Bîra 130005. Borca 50006. Brusturi 50007. Dochia 120008. Grinţieş 40009. Sagna 8000
Infrastructura sistemului de distribuţie a energiei electrice in judeţul Neamţ:
Infrastructura sistemului de distribuţie a gazelor in judeţul Neamţ:
Activitatea de distribuţie a gazelor naturale se desfăşoară în baza unor reglementări ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale şi anume Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale NT-DPE-01/2004 şi de exploatare NT-DE-01/2004.
La nivelul judeţului sistemul de distribuţie a gazelor se împarte pe trei districte, după cum urmează:
1. District 1 Piatra Neamţ – alimentează cu gaze naturale localităţile: Piatra Neamţ, Bicaz, Tazlău, Podoleni, Săvineşti, Bistriţa, Bisericani, Alexandru cel Bun, Scăricica, Vaduri, Stejaru, Taşca, Ticoş-Floarea, Neagra. Reţeaua se întinde pe o lungime de 302,605 km alimentând 34.029 de consumatori.
2. District 2 Roman - alimentează cu gaze naturale localităţile: Roman, Dulceşti, Roşiori şi Tupilaţi. Reţeaua se întinde pe o lungime de 142,756 km alimentând 22.780 de consumatori.
3. District 3 Tîrgu Neamţ - alimentează cu gaze naturale localităţile: Tîrgu Neamţ şi Humuleşti. Reţeaua se întinde pe o lungime de 55,619 km alimentând 4.593 de consumatori.
Toate aceste comune primesc gaze din conductele de transport ale Societăţii Naţionale Transport Gaze Naturale prin magistralele:
C. Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi
În situaţii de urgenţă determinate de dezastre, de regulă evacuarea persoanelor sinistrate se face local, în prima fază, de regulă în sediul Căminelor Culturale existente în toate localităţile reşedinţă dar şi în multe alte aşezări rurale. De asemenea, în primă urgenţă, evacuarea se poate face şi în sediile unităţilor de învăţământ. Pentru aceste faze, nu se organizează puncte de adunare, evacuarea decurgând conform Hotărârii Comitetelor Locale Pentru Situaţii de Urgenţă. Ulterior Comitetele Locale amenajează spaţii pentru sinistraţi în funcţie de posibilităţile localităţii sau solicită în acest sens sprijinul Comitetului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă.
Pagina 108 din 206
În situaţia producerii unor dezastre majore care impun evacuarea sinistraţilor în locaţii special amenajate, la nivelul tuturor localităţilor se amenajează locuri de adunare a sinistraţilor, de regulă pe stadioane, terenuri de sport, spaţii publice deschise, puncte de îmbarcare în apropierea acestora unde infrastructura rămasă funcţională, permite desfăşurarea acestor acţiuni. Evacuarea se face în afara localităţii afectate sau în tabere de sinistraţi special organizate. Aceste locaţii pot fi de regulă, Sălile Polivalente, unităţile de cazare şcolare din Administraţia Taberelor Şcolare, alte spaţii turistice.
Organizarea acestor activităţi, puncte, raioane, tabere şi algoritmele sunt prevăzute în Planurile de Evacuare existente la fiecare Comitet Local Pentru Situaţii de Urgenţă.
Locurile de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă sunt specificate în Anexa 11.
SECŢIUNEA 8 - Specific regional/local
Judeţul Neamţ nu este supus influenţelor sau riscurilor trasfrontaliere. Riscuri potenţiale din judeţele vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului Neamţ se regăsesc în anexa nr. 4.
Pagina 109 din 206
CAPITOLUL IIIAnaliza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă
SECŢIUNEA 1 - Analiza riscurilor naturale
I. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASEa) Inundaţiile Teritoriul judeţului Neamţ aparţine în proporţii aproximativ egale sectorului cu climă de munte
(partea de vest) şi celui cu climă continentală - ţinutul climei de dealuri, districtul Subcarpaţilor estici şi parţial Podişului Central Moldovenesc (jumătatea de est).
Cantităţile medii anuale de precipitaţii cresc gradat de la est către vest, de la 550 mm în est, la peste 1000 mm în vest. Zona montană şi subcarpatică cu altitudini mai mari, primesc anual între 800 şi 1050 mm, sectorul de podiş între 600 şi 800 mm (Piatra Neamţ - 649 mm, Târgu Neamţ - 672 mm) iar pe văile largi ale Bistriţei, Moldovei şi Siretului între 550 şi 600 mm (Roman - 529 mm).
Cantităţile medii în luna iulie variază pe mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi 140 mm, iar în valea râului Siret scad până la 70 mm. Seceta este un fenomen deseori întâlnit în timpul verii. Cantităţile medii ale lunii ianuarie se încadrează între 30 şi 70 mm, iar în zona montană 80 mm.
Stratul de zăpadă se menţine între 100 şi 160 de zile pe culmile mai înalte, 70-100 zile în Subcarpaţi iar la podiş şi văile largi 60 - 80 zile. Grosimea acestuia variază de la 80 -110 cm la munte, la 25 - 40 cm în restul judeţului.
Vânturile predominante sunt cele din V şi NV şi sunt mai puternice în zona vestică a judeţului (media este 10 m/s în V şi 4 m/s în E).
Temperatura medie anuala este în partea de E de cca. 8,5° C, iar pe culmile muntelui Ceahlău de 2° C. Temperatura medie a lunii iulie este de 20° C în E şi 8° C în Ceahlău şi Hăşmaş. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3° C în E şi - 8° C în zona montană vestică.
Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret, cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi în mică măsură de afluentul sau de ordinul II Tazlău din bazinul râului Trotuş. Densitatea reţelei hidrografice variază de la 0,3 %o la 1,1 %o , valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1.1 %o) şi din zonele joase. depresionare (0,3 - 0,5 %o). în restul teritoriului predomină densitatea medie ( 0,5 - 0,7 %o).
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază între 10 l/s/km2 în zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi cca. 2 l/s/km2 într-o zonă restrânsă din podişul Bârladului. Majoritatea teritoriului se încadrează în limitele de 2 - 5 l/s/km2. În cursul anului volumul maxim scurs se produce în lunile aprilie şi mai iar cel minim în luna ianuarie.
Principalele cursuri de apă care străbat judeţul sunt Siret, Moldova şi Bistriţa.Datorită climatului specific, teritoriul judeţului este afectat frecvent de inundaţii iar ca o
particularitate se evidenţiază fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa, pe tronsonul lac Izvoru Muntelui - limită judeţ (cu Suceava). Numai în ultimii 30 de ani s-au produs inundaţii catastrofale în anii 1970, 1975, 1991 (1995 şi 2003 datorită fenomenului de zăpor) 2008, 2010 şi o serie de inundaţii de amploare mai mică, restrânse ca arie, dar care au produs pagube importante.
S-au înregistrat 12 victime omeneşti, din care 5 în anul 1991, 2 în anul 1998, 3 în anul 2003 şi 1 în anul 2007. Au fost inundate case, anexe gospodăreşti, obiective social-economice, căi de comunicaţie, terenuri agricole şi s-au înregistrat mortalităţi la animale.
Zonele cele mai expuse inundaţiilor, în ordinea frecvenţei producerii acestora, sunt:comuna Piatra Şoimului, pe pâraiele Calu şi lapa, comuna Girov şi oraşul Roznov pe r. Cracău, comuna Borleşti pe pr. Nechit, comuna Hangu pe pr. Hangu şi Audia, comuna Bicazu Ardelean pe pârâul Jidan şi Bistra, Bicaz Chei pe pârâul Ivăneş, comuna Grinţieş şi comunele Borca, Farcaşa şi Poiana Teiului pe râul Bistriţa, datorită fenomenului de zăpor.
Pagina 110 din 206
Caracteristica judeţului Neamţ, în special în zona de munte, este producerea de precipitaţii abundente în intervale de timp scurte care au un timp mic de concentrare din cauza pantei mari a versanţilor dar şi a tăierilor masive din fondul forestier.
Inundaţiile sunt în multe cazuri amplificate de activităţi umane ca: depozitarea de materiale şi deşeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari şi produc blocaje în special la traversări, reducerea secţiunii de scurgere prin executarea de lucrări de traversare, executarea de construcţii neautorizate în zonele inundabile ale cursurilor de apă, în mod special împrejmuiri şi anexe gospodăreşti.
Toate comunele din judeţ pot fi afectate mai mult sau mai puţin de inundaţii, cu excepţia comunei Săbăoani.
Acest tip de risc poate afecta în judeţ, cu aproximaţie, următoarele obiective aflate în zona inundabilă:
2300 gospodării individuale; 97 societăţi comerciale sau instituţii publice; 9049 ha terenuri agricole; 232 km de drumuri;
Deoarece nu sunt întocmite studii de către societăţi specializate privind pericolul producerii inundaţiilor la fiecare localitate (cu excepţia comunelor Borca, Farcaşa, Poiana Teiului), Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât culegerea datelor privitoare la acest fenomen de la comitetele locale din judeţ pe baza istoricului, documentaţiile fiind aprobate în şedinţele consiliilor locale şi sau întocmit planurile de apărare împotriva inundaţiilor pentru toate localităţile.
Statisticile demonstrează că din ce în ce mai mulţi oameni sunt afectaţi de dezastre hidrometeorologice. Pentru a preveni dezastrele, trebuie analizate riscurile şi vulnerabilitatea, trebuie luate măsuri structurale şi nestructurale.
Inundaţiile reprezintă cel mai frecvent tip de dezastru natural. Urmează valurile de căldură şi secetele cu efecte nu mai puţin dezastruoase.
Precipitaţiile atmosferice abundente înregistrate în ultima perioadă au drept cauze imediate instabilitatea atmosferică accentuată determinată de succesiunea unor frecvente furtuni atmosferice.
În ultimii doi ani circulaţia aerului s-a modificat treptat, poziţia curenţilor determinanţi deplasându-se spre sud astfel încât Europa centrală şi România a putut fi afectată de precipitaţii importante care au depăşit de 3-4 ori valorile obişnuite, în majoritatea zonelor României.
Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită în principal schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă.
Instabilitatea atmosferică instalată în partea a doua a anului şi caracterul torenţial al ploilor s-au manifestat prin cantităţi mari de ploaie concentrate în 24 de ore, care în anumite zone au depăşit 100,0 l/mp. Aceste precipitaţii au condus la creşteri importante de nivel al apelor pe unele sectoare izolate de râu, ariile cele mai afectate fiind situate în zona de formare a scurgerii din bazinele râurilor Bistriţa, Bicaz, Cuejdiu, Bistricioara, Cracău, Hangu, Tarcău, Dămuc şi Oanţu.
Anul 2005 reprezintă unul din punctele de reper pentru intensitatea inundaţiilor produse în judeţ ca urmare a volumului mare de precipitaţii, fiind anul în care s-au depăşit cotele de apărare la cele mai multe staţii hidrometrice, respectiv la 14 staţii hidro din cele 30 de staţii cu urmărire zilnică a evoluţiei cotelor apelor, din 1970 până în prezent. Inundaţiile produse în perioada iulie-august 2005 s-au manifestat şi pe multe râuri necontrolate hidrometric, o serie de torenţi fiind activaţi de ploi, înregistrându-se scurgeri importante de pe versanţi. Intensitatea acestora s-a amplificat şi datorită influenţei omului asupra unor elemente de mediu: defrişări, neamenajarea torenţilor, neîntreţinerea rigolelor de scurgere, existenţa unor lucrări proiectate şi construite necorespunzător.
În anul 2008 s-au înregistrat cele mai mari pagube ca urmare a inundaţilor produse de revărsarea râului Siret din cauza cedării lucrărilor de apărare ca urmare a debitelor crescute acumulate în bazinul superior al acestuia.
Maximul istoric pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu, s-a înregistrat în data de 28.07.2008 ora 15.00 – 16.00, H = 775 cm ( 225 cm peste CP), Q = 1875 mc/s.
Pagina 111 din 206
În data de 30.07.2008, ora 24.00, nivelul pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu a scăzut sub cota de pericol, în data de 31.07.2008 ora 6.00, nivelul a scăzut sub cota de inundaţie şi atenţie.
Tranzitarea viiturii pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu de la atingerea cotei de atenţie până la ieşirea de sub cota de atenţie a durat 131 de ore.
Zone cu risc la inundaţii determinate ca urmare a istoricului
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
1. Doljeşti (01) sat Doljeşti pr. Doljeşti revărsare
Sat Rotunda r. Siret avariere digSat Buruieneşti r. Siret avariere dig
2. Tămăşeni (02)Sat Adjudeni r. Siret avariere digSat Tămăşeni r. Siret avariere dig
3. Sagna (03) sat Sagna pr. Vulpăşeşti revărsare pr. Săgniţa revărsare pr. Dafinoaia revărsare
Sat Luţca r. Siret revărsare4. Gâdinţi (04) sat Gâdinţi r. Siret revărsare pr. Pietros revărsare5. Roman (05)
cart. N.Bălcescu r. Siret avariere dig6. Horia (06) sat Horia r. Moldova eroziune mal sat Cotu Vameş r. Siret eroziune mal7. Ion Creangă (07) sat Ion Creangă r. Siret revărsare sat Recea r. Siret revărsare8. Secuieni (08) -sat Secuieni pr. Sârbilor revărsare pr. V. Neagră revărsare
Pr. V. Morii revărsare -sat Başta r. Siret revărsare9. Icuşeşti (09) -sat Icuşeşti r. Siret eroziune mal
-sat Tabăra pr. Icuşeşti (Tabăra) revărsare
-sat Glodeni pr. Glodeni revărsare 10. Bâra (11) -sat Bâra pr. Albuia revărsare/băltiri -sat Nistria pr. Nistria revărsare/băltiri
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
-sat Rediu pr. Rediu revărsare/băltiri -sat Târzia pr. Târzia revărsare -sat Poiana pr. Culeşa revărsare
11. Drăgăneşti (13) -sat Drăgăneşti pr. Culeşa revărsare/băltiri -sat Şoimăreşti r. Moldova revărsare -sat Rîşca pr. Rîşca revărsare/băltiri
-sat Orţăşti Pr. Târzia revărsare12. Răuceşti (14) -sat Răuceşti pr. Sărata revărsare/băltiri r. Moldova revărsare -sat Săveşti pr. Râşca revărsare/băltiri -sat Oglinzi pr. Sărata revărsare
-sat Ungheni pr. Râşca revărsare/băltiri13. Timişeşti (15) -sat Timişeşti r. Moldova revărsare -sat Preoteşti r. Moldova revărsare -sat Dumbrava r. Ozana revărsare
14. Urecheni (16) -sat Urecheni pr. Topoliţa revărsare/băltiri
Pr. Rîiosul revărsare -sat Ingăreşti pr. Topoliţa revărsare/băltiri
15. Păstrăveni (17)-sat Păstrăveni pr. Topoliţa revărsare-sat Rădeni pr. Rădeanca revărsare
16. Tupilaţi (18) -sat Tupilaţi r. Moldova avariere dig pr. Valea Albă revărsare -sat Arămoaia pr. Valea Albă revărsare -sat Totoieşti pr. Valea Albă revărsare
17. Văleni (20) -sat Văleni pr. Şarpelui revărsare -sat Moreni pr. V. Mare revărsare -sat Munteni r. Moldova revărsare
18. Cordun (21)
Pagina 112 din 206
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
-sat Cordun r. Moldova revărsare pr. Ciurlac revărsare
19. Dulceşti (23)-sat Corhana r. Moldova revărsare-sat Roşiori r. Moldova revărsare
20. Brusturi (24) -sat Târzia pr. Târzia revărsare -sat Poiana pr. Culeşa revărsare
21. Pipirig (25) -sat Piţiligeni r. Ozana revărsare torenţi revărsare -sat Stânca pr. Dobreanu revărsare r. Ozana revărsare torent revărsare
22. Vînători Neamţ (26) Sat V. Neamț r. Ozana revărsare
pr. Drahura revărsare
-sat Lunca r. Ozana revărsare -sat Nemţişor pr. Nemţişor revărsare
23. Târgu Neamţ (27)
Tg. Neamț r. Ozana revărsare
-sat Blebea r. Ozana revărsare pr. Scobai revărsare pr. Ungureni revărsare
24. Agapia (28)-sat Agapia Pr. Agapia revărsare
25. Grumăzeşti (29) -sat Grumăzeşti pr. Temnic revărsare
pr. Valea Alunişului revărsare
pr. Floroiu revărsare -sat Topoliţa pr. Topoliţa revărsare -sat Netezi pr. Netezi revărsare
35. Bahna (41) -sat Bahna pr. Turbata rev./scurg. ver.
36. Borca (42) -sat Borca r. Bistriţa revărsare pr. Borca revărsare
-sat Lunca r. Bistriţa revărsare -sat Mădei r. Bistriţa revărsare t. Runc revărsare
-sat Sabasa pr. Sabasa + torenţi revărsare
-sat Soci r. Bistriţa revărsare t. Tărâţă revărsare
t. Leonte revărsare -sat Pârâul Cârjei r. Bistriţa revărsare
37. Farcaşa (43) -sat Farcaşa r. Bistriţa revărsare pr. Farcaşa revărsare
-sat Frumosu r. Bistriţa revărsare/zăpor/infiltrații
-sat Stejaru r. Bistriţa revărsare/zăpor -sat Buşmei r. Bistriţa rupere dig pr. Buşmei revărsare
38. P.Teiului (44) -sat P. Teiului r. Bistriţa revărsare -sat Săvineşti r. Bistriţa revărsare
Pagina 113 din 206
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
-sat Galu r. Bistriţa revărsare/zăporPr. Galu revărsare
-sat Ruseni r. Bistriţa revărsare/zăpor -sat Dreptu r. Bistriţa revărsare/zăpor
pr. Dreptu revărsare
-sat Topoliceni r. Bistriţa revărsare/zăpor/infiltrații
-sat P.Largului Pr. Bolătău revărsare39 Ceahlău (45)
-sat Ceahlău Pr. Schit revărsare-sat Pârâul Mare Pr. Țiflic revărsare
40. Hangu (46) -sat Hangu pr. Hangu revărsare pr. Audia revărsare pr. Sasu revărsare
41. Bicaz (47) -oraş Bicaz r. Bistriţa revărsare - Izvoru Alb pr. Izvoru Alb revărsare - Potoci pr. Potoci revărsare - Izv. Muntelui pr. Izv. Muntelui revărsare
42. Tarcău (48)
-sat Tarcău r.Bistrița revărsare/infiltrații
r. Tarcău revărsare-sat Straja t. Iruga revărsare
43. Pângăraţi (49)
sat Pângărăcior pr.Pângărăcior revărsare
44. Alexandru cel Bun (50)
-sat Viişoara r. Bistriţa revărsare
-sat Vădurele pr. Secu-Vaduri revărsare -sat Bistriţa pr. Valea Mare revărsare
45. Piatra Neamţ (51) P.Neamț r. Bistrița revărsarecart. Doamna pr. Doamna revărsare
cart. Mărăţei pr. Potocina revărsare cart. Văleni pr. Bisericii revărsare
pr. Turcului revărsare cart. Sărata pr. Borzoghean revărsare
pr. Cărbunoasa revărsare46. Dumbrava Roşie (52) -sat Brăşăuţi r. Bistriţa revărsare -sat Cut r. Bistriţa revărsare
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
47. P. Şoimului (54) -sat P.Şoimului pr. Calu rev./scurg. ver. -sat Poieni pr. Calu rev./scurg. ver. -sat Luminiş pr. Iapa rev./scurg. ver. -sat Neguleşti pr. Iapa revărsare
48. Roznov (55) -oraş Roznov r. Bistriţa revărsare
-sat Slobozia r. Cracău revărsare
-sat Chintinici r. Bistriţa revărsarePr. Iapa revărsare
49. Borleşti (56)
-sat Borleşti pr. Nechit rev./scurg. ver.
-sat Nechit pr. Nechit revărsare -sat Ruseni pr. Nechit rev./scurg. ver. pr. Măstacăn rev./scurg. ver. -sat Mastacăn pr. Mastacăn rev./scurg. ver.
50. Zăneşti (57) -sat Zăneşti r. Bistriţa revărsare
51. Podoleni (58)
-sat Podoleni pr. Cîlneş revărsare pr. Celacu revărsare -sat Negriteşti pr. Verdele revărsare
52. Rediu (59) -sat Rediu Pr. Poloboc revărsare - sat Beţeşti torenţi revărsare
53. Costişa (60) -sat Mănoaia r. Bistriţa revărsare -sat Frunzeni r. Bistriţa rupere dig
54. Grinţieş (61)
-sat Bradu r. Bistricioara, pr. Brad revărsare
-sat Poiana r. Bistricioara revărsare -sat Grinţieş pr. Grinţieş revărsare
55. Bicaz Chei (62)
-sat Bicaz Chei r. Bicaz revărsare
-sat Ivaneş pr. Ivaneş revărsare -sat Ivaneş pr. Dămuc revărsare
56. Bicazu Ardelean (63)
-sat Bicazu Ardelean
pr. Valea Bradului (Jidan) revărsare
-sat Ticoş t. Obreja revărsare
Pagina 114 din 206
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
-sat Telec pr. Valea Bradului (Jidan) revărsare
Pr. Bistra revărsare57. Taşca (64) -sat Taşca r. Bicaz rev./rupere dig
Pr. Taşca revărsare -sat Secu pr. Secu revărsare
-sat Neagra pr. Neagra revărsare
r. Bicaz revărsare
-sat Ticoş- pr. Ticoş revărsare Floarea pr. Cîrlig revărsare
-sat Hamzoaia Pr. Hamzoaia revărsare58. Dămuc (65)
-sat Dămuc pr. Dămuc + torenți rev./sc. vers.
-sat Huisurez pr. Dămuc + torenți rev./sc. vers.
59. Gârcina (66)-sat Gârcina r. Cuejdiu revărsare-sat Cuejdiu r. Cuejdiu revărsare-sat Almaş pr. Almaş revărsare
60. Crăcăoani (67) -sat Magazia r. Cracău revărsare
-sat Cracăul Negru
Pr. Cracăul Negru revărsare
-sat Crăcăoani r. Cracău revărsare61. Bodeşti (68)
-sat Oşlobeni r. Cracău revărsare-sat Bodeşti r. Cracău revărsare-sat Bodeştii de Jos r. Cracău revărsare
62. Dobreni (69)
-sat Dobreni pr. Almaş revărsare
Nr. crt.
Comuna (localităţi
aparţinătoare)Cursul de apă
Cauzele producerii
inundaţiilor
pr. Horaiţa revărsare63. Girov (70) -sat Girov r. Cracău revărsare pr. Bahna revărsare -sat Căciuleşti r. Cracău rev./rupere dig -sat Boţeşti r. Cracău revărsare
pr. Bâdga revărsare -sat Verseşti r. Cracău revărsare pr. Zahorna revărsare -sat Dăneşti r. Cracău revărsare
64 Negreşti (72) - sat Negreşti pr. Horaiţa revărsare- sat Poiana pr. Horaiţa revărsare
65. Ştefan cel Mare (73)
-sat Ştefan cel Mare pr. Bahna revărsare
66. Mărgineni (74) -sat Hoiseşti pr. Verdele revărsare
67. Români (75)
-sat Siliştea pr. Lipoveni (Şarpele) revărsare
-sat Goşmani Pr. Mîndreşti revărsare 68. Cândeşti (76) -sat Cândeşti pr. Dragova rev./scurg. ver. -sat Vădurele pr. Dragova rev./scurg. ver.
69. Tazlău (77) -sat Tazlău r. Tazlău revărsare
70. Oniceni (80) -sat Oniceni r. Bîrlad revărsare
71. Bozieni (81) -sat Cuci pr. Bozianca revărsare -sat Crăieşti pr. Rîş revărsare
Pagina 115 din 206
Zone expuse la inundaţii după frecvenţa producerii acestora
NR. CRT. DENUMIRE U.A.T. TIP U.A.T. FRECVENŢA
1. PIATRA NEAMT MUNICIPIU RESEDINTA DE JUDET 162. BORCA COMUNA 163. DOLJESTI COMUNA 154. PIPIRIG COMUNA 155. BICAZU ARDELEAN COMUNA 146. PIATRA SOIMULUI COMUNA 147. POIANA TEIULUI COMUNA 148. PANGARATI COMUNA 139. DAMUC COMUNA 1310. ION CREANGA COMUNA 1311. FARCASA COMUNA 1312. AGAPIA COMUNA 1213. ALEXANDRU CEL BUN COMUNA 1114. TAZLAU COMUNA 1115. BORLESTI COMUNA 1116. ICUSESTI COMUNA 1117. SAGNA COMUNA 1118. TAMASENI COMUNA 1119. TASCA COMUNA 1020. ROMAN MUNICIPIU 1021. CORDUN COMUNA 1022. CEAHLAU COMUNA 1023. GRINTIES COMUNA 1024. BICAZ ORAS 925. HANGU COMUNA 926. CRACAOANI COMUNA 927. TARGU NEAMT ORAS 928. BICAZ-CHEI COMUNA 929. ONICENI COMUNA 830. BOZIENI COMUNA 831. ROZNOV ORAŞ 832. GARCINA COMUNA 833. BALTATESTI COMUNA 834. GRUMAZESTI COMUNA 835. VANATORI-NEAMT COMUNA 836. TARCAU COMUNA 837. SECUIENI COMUNA 838. GIROV COMUNA 839. PETRICANI COMUNA 840. VĂLENI COMUNA 841. GHERAESTI COMUNA 742. TUPILATI COMUNA 743. BOTESTI COMUNA 744. HORIA COMUNA 745. URECHENI COMUNA 746. RAUCESTI COMUNA 747. COSTISA COMUNA 748. ROMANI COMUNA 749. DULCESTI COMUNA 750. TIBUCANI COMUNA 751. RUGINOASA COMUNA 752. PASTRAVENI COMUNA 6
Pagina 116 din 206
NR. CRT. DENUMIRE U.A.T. TIP U.A.T. FRECVENŢA
53. BRUSTURI COMUNA 654. VALEA URSULUI COMUNA 655. FAUREI COMUNA 656. DRAGOMIRESTI COMUNA 557. BARGAUANI COMUNA 558. BODESTI COMUNA 559. TIMISESTI COMUNA 560. BAHNA COMUNA 561. BOGHICEA COMUNA 562. PODOLENI COMUNA 463. MOLDOVENI COMUNA 464. MARGINENI COMUNA 465. TRIFESTI COMUNA 466. CANDESTI COMUNA 467. REDIU COMUNA 468. BIRA COMUNA 469. ZANESTI COMUNA 470. DOBRENI COMUNA 471. STANITA COMUNA 472. RAZBOIENI COMUNA 473. DRĂGĂNEŞTI COMUNA 474. SAVINESTI COMUNA 375. DUMBRAVA ROSIE COMUNA 376. STEFAN CEL MARE COMUNA 377. GHINDĂOANI COMUNA 378. NEGREŞTI COMUNA 379. DOCHIA COMUNA 380. GÂDINŢI COMUNA 381. POIENARI COMUNA 282. PÂNCEŞTI COMUNA 283. SABAOANI COMUNA 0
Zonele critice din punct de vedere al posibilităţii producerii de inundaţii:
Nr.crt.
Cursulde apă Zone de risc la inundaţii
1. SIRET Mal stâng – sat Gâdinţi, com. Gâdinţi
2. SIRET Mal stâng – sat Recea, com. Ion Creangă
3. ICUŞEŞTI Mal stâng - sat Icuşeşti, com. Icuşeşti
4. VULPĂŞEŞTI Ambele maluri - sat Vulpăşeşti, com. Sagna
5. SÎRBI Ambele maluri - sat Secuieni, com. Secuieni
6. ROMÂNEŞTI Sat Miron Costin, com. Trifeşti, ambele maluri
7. MOLDOVA Mal drept - sat Preuteşti, com. Timişeşti
8. MOLDOVA Mal drept – sat Munteni, com. Văleni 9. MOLDOVA Mal drept – sat Corhana, com. Dulceşti10. MOLDOVA Mal drept – sat Roşiori, com. Dulceşti11. TÎRZIA Sat Târzia, com. Brusturi12. TÎRZIA Sat Orţăşti, com. Drăgăneşti13. CULEŞA Sat Drăgăneşti, com. Drăgăneşti14. RÎŞCA Mal stâng – sat Rîşca, com. Drăgăneşti
15. RÎŞCA Sat Ungheni, com. Răuceşti, confl. cu pr. Puriceni
16. SĂRATA Ambele maluri - sat Răuceşti, com. Răuceşti
17. OZANA Sat Pîţîligeni, com. Pipirig
(NEAMŢ)
18. OZANA (NEAMŢ)
Mal stâng – sat Lunca, com.Vânători Neamţ
19. OZANA (NEAMŢ)
Mal drept – zona aval pod DN 15B, sat Vânători Neamţ
20. OZANA (NEAMŢ)
Mal drept – sat Dumbrava, com. Timişeşti
21. Torenţi Zona cart. Blebea, or. Tg.Neamţ
22. TOPOLIŢA Ambele maluri – sat Petricani, com. Petricani
23. AGAPIA Ambele maluri - sat Agapia
24. BISTRIŢA Mal stâng – aval pod DN 15, sat Lunca, com. Borca
25. GALU Zona sat Galu, com. Poiana Teiului
26. Torenţi Zona mal drept – sat Soci, com. Borca (t.Leonte + t.Tărâţă)
27. HANGU Ambele maluri - Sat Hangu28. BISTRIŢA Mal drept – zona cart. Capşa, or. Bicaz
29. BISTRIŢA Mal stâng – zona Lunca Tarcăului, sat Tarcău, com. Tarcău
30. BISTRIŢA Mal drept – sat Tarcău, com. Tarcău31. Torenţi Zona mal stâng – sat Straja (t.Iruga)
32. BISTRIŢA Mal drept – aval pod CFR, sat Viişoara, com. Alex.cel Bun
33. BISTRIŢA Mal stâng – sat Cut, com. Dumbrava Roşie
Pagina 117 din 206
34. BISTRIŢA Mal stâng – zona Brăşăuţi, com Dumbrava Roşie 35. BISTRIŢA Mal stâng – amonte confl. cu r.Cracău,
oraş Roznov
Pagina 118 din 206
36. BISTRIŢA Mal stâng – sat Zăneşti, com. Zăneşti37. BISTRIŢA Mal stâng – sat Mănoaia, com. Costişa
38. BISTRICIOARA Mal stâng – aval confl. pr.Grinţieş, sat Grinţieş, com. Grinţieş
39. BRADU Zona sat Bradu, com. Grinţieş40. GRINŢIEŞ Zona sat Grinţieş
41. SCHIT Ambele maluri - sat Ceahlău, com. Ceahlău
42. BICAZ Ambele maluri – sat Bicaz Chei, com. Bicaz Chei
43. BICAZ Mal stâng, amonte confl. cu pr. Neagra, sat Neagra, com. Taşca
44. DĂMUC Ambele maluri - sat Dămuc şi sat Huisurez, com. Dămuc
45. V. BRADULUI (JIDAN)
Ambele maluri – sat Telec, Bicazu Ardelean, com. Bicazu Ardelean
46. PÎNGĂRĂCIOR Ambele maluri – sat Pîngărăcior, com. Pîngăraţi
47. CALU Mal drept – sat Poieni, com. Piatra Şoimului
48. CALU Ambele maluri – zona primărie, sat P.Şoimului, com. P.Şoimului
49. IAPA Mal drept – zona târg (obor), sat
Chintinici, oraş Roznov
50. NECHIT Ambele maluri - satele Ruseni, Borleşti şi Nechit, com. Borleşti
51. CRACĂU Mal stâng – sat Bodeştii de Jos, com. Bodeşti
52. CRACĂU Mal drept – sat Oşlobeni, com. Bodeşti53. CRACĂU Mal drept – sat Bodeşti, com. Bodeşti54. CRACĂU Mal drept – sat Boţeşti, com. Girov
55. CRACĂU Ambele maluri – sat Slobozia, oraş Roznov
56. HORAIŢA Ambele maluri - sat Negreşti, com. Negrești
57. HORAIŢA Ambele maluri - sat Dobreni, com. Negrești
58. ALMAŞ Ambele maluri - sat Almaş, com. Gârcina
59. ALMAŞ Ambele maluri - sat Dobreni, com. Dobreni
60. CUEJDIU Ambele maluri - sat Cuejdiu, com Gârcina,
61. CUEJDIU Ambele maluri - sat Gârcina, com Gârcina
62. TAZLĂU Mal drept - sat Tazlău, zona punte mină
Nr.crt.
Cursulde apă Zone afectate de fenomenul de zăpor
1. BISTRIŢA Mal drept - sat Frumosu, zona pod Frumosu, com. Farcaşa (infiltraţii)
2. BISTRIŢA Mal stâng – sat P.Teiului, zona Poiana Răchiţii, com. P.Teiului (infiltraţii)
3. BISTRIŢA Mal drept – sat Topoliceni zona am. şant. ACH, com. P.Teiului (infiltraţii)
4. BISTRIŢA Mal drept – zona sat Stejaru, com. Farcaşa
5. BISTRIŢA Mal stâng – amonte pod Vadu Rău, sat Frumosu, com. Farcaşa
6. BISTRIŢA Mal drept – zona pod Frumosu, sat Frumosu, com. Farcaşa
7. BISTRIŢA Mal drept – zona punte Dreptu, sat Dreptu, comPoiana Teiului
8. BISTRIŢA Mal stâng – sat Galu, com. P.Teiului
9. BISTRIŢA Mal drept – sat Ruseni, com. Poiana Teiului
10. BISTRIŢA Mal drept – zona şantier ACH, sat Topoliceni, com. P.Teiului
11. BISTRIŢA Mal drept sat Topoliceni, com. P.Teiului
12. BISTRIŢA Mal stâng – zona colonie ACH, sat Topoliceni, com. P.Teiului
Nr.crt.
Cursulde apă Zone afectate de fenomenul de băltire
1. SIRET Zona "Balta Tămăşeni" Nord sat Tămăşeni, com. Tămăşeni
2. SIRET Zona "Balta Tămăşeni" Sud sat Tămăşeni, com. Tămăşeni
3. MOLDOVA Zona "Balta Roman" Mun. Roman4. MOLDOVA Zona "Balta Jidanilor" Mun. Roman
5. VULPĂŞEŞTI Zona „Balta Luţca – Sagna” Sat Luţca, com. Sagna
6. ICUŞEŞTI Zona sat Icuşeşti
7. SÎRBILOR Zona confl. cu pr. Valea Morii, com. Secuieni
8. ROMÂNEŞTI Zona sat Trifeşti, com. Trifeşti
9. RÂŞCA Zona confl. cu pr. Târzia, com. Drăgăneşti
10. RÂŞCA Zona confl. cu pr. Culeşa, com. Drăgăneşti
Pagina 119 din 206
Nr.crt.
Cursulde apă Zone afectate de fenomenul de băltire
11. RÂŞCA Zona confl. cu pr. Sărata, com. Răuceşti
Pentru protejarea populaţiei şi infrastructurii din judeţ, au fost construite mai multe lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrarea S.G.A. Neamţ.
Lucrările menţionate precum şi STAREA TEHNICĂ a acestora este prezentată în tabelul următor:
Nr.Crt. Denumirea lucrării Capacitate Starea tehnică a lucrării Cauza
deteriorărilorLucrări de remediere
necesare Obs.
1 Apărare mal drept râu Moldova la Tupilaţi 1,3 km
- lucrarea este în stare tehnică bună. În anumite zone este afectat masivul de anrocamente.
Variaţii de niveluri şi debite
Igienizarea digului si completări la masiv cu elemente din beton tip fluture.
Lucrări cuprinse în PGA 2013
2 Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni 4,4 km Lucrarea a fost afectată în capătul
amonteVariaţiile de
niveluri şi debite
-Refacerea apărării de mal în capătul amonte şi şi com pletări la corpul digului în capătul aval
Lucrări cuprinse în PGA 2013
3 Regularizare albie râu Moldova la Boteşti 2,8 km Lucrarea se prezintă în stare bună - - -
4 Regularizare albie râu Ozana la Tg.Neamţ 9,6 km
Dale din beton parţial afectate pe lungime de 100 mCoronamentul digului tasat pe o lungime de 300 m
Precipitaţii abundente
- Igienizare lucrare- Completări cu beton la pereul din dale-Completări terasamente la corpul digului
Lucrări cuprinse în PGA 2013
5 Amenajare albie râu Tazlău la Tazlău 3,2 km Este afectat digul viiturile din
2008 şi 2010
-completări în corpul digului-apărare de mal din gabioane
Lucrări de investiţii în promovare
6 Îndiguire albie râu Bicaz la Taşca 1,5 km Lucrarea este în stare tehnică bună - - -
7 Dig Roman Răchiteni 16,7 m Lucrarea este în stare tehnică bună -
- cosiri vegetaţie si igieniazre lucrare- completări terasamente la corpul digului
Lucrări cuprinse în PGA 2013
8 Apărare IC Sagna împotriva inundaţiilor râului Siret 2,6 km Lucrarea este în stare tehnică buna - - -
9 Amenajare albie râu Siret şi Moldova la Roman 9,8 km Coronamentul digului este tasat
pe o lungime de 200 m - Completări terasamente la coronamentul digului
Lucrări de igienizare cuprinse în PGA 2013
10 Dig remuu Valea Neagră 5,8 km Lucrarea este în stare tehnică buna - Defrişarea vegetaţiei şi cosiri pe dig
Lucrări cuprinse în PGA 2013
11 Regularizare albie pr. Schit la Ceahlău 4,7 km Lucrarea din gabioane este
afectată pe o lungime de 40 m - Refacerea apărării de mal Lucrări cuprinse în PGA 2013
12 Regularizare r. Ozana şi afluenţi la Tg.Neamţ 6,2 km Torentul 4 este colmatat Viiturile din
ultimii ani
- decolmataretorent 4 şi igienizare torent 5
Lucrări cuprinse în PGA 2013
13 Regularizare pr. Farcaşa la Farcaşa 1,5 km
Ziduri de sprijin afuiate la bazăVegetaţie dezvoltată în albie în zona lucrării
-
Defrişarea vegetaţiei lemnoase din albieRefacere saltea de gabioane şi ziduri afectate
Lucrări de defrişare cuprinse în PGA 2013Temă de proiectare pentru subzidiri la baza zidurilor de sprijin
14 Deviere albie r. Bicaz la Bicaz 1,5 km
Lucrarea este în stare bună de funcţionare - - -
15 Regularizare albie pr. Hamzoaia la Taşca 0,9 km Lucrarea este în stare tehnică
bună - - -
16 Regularizare albie pr. Taşca la Taşca 0,6 km Lucrarea este în stare tehnică
bună - - -
17 Regularizare pr. Izvor la Taşca 0,7 km Lucrarea este în stare bună - Igienizare lucrare Lucrări cuprinse
în PGA 2013
18 Regularizare pr. Chisirig la Bicazu Ardelean 1,1 km Lucrarea este colmatată amonte de
vărsarea în r. BicazViiturile din ultimii ani Lucrări de decolmatare - Lucrări cuprinse
în PGA 2013.
19 Regularizare pr. Hangu la Hangu 0,4 km Lucrarea este în stare bună - - Lucrări de investiţii
în promovare
20 Regularizare albie r. Siret la Rotunda 1,2 km Lucrare afectată pe cca. 400 m viiturile din
ultimii ani - Lucrare propusă la casare
Pagina 120 din 206
Nr.Crt. Denumirea lucrării Capacitate Starea tehnică a lucrării Cauza
deteriorărilorLucrări de remediere
necesare Obs.
21 Amenajare pr. Calu şi Iapa la Piatra Şoimului
Etaj din gabioane afectat pe 36 m lungimeAlbie colmatată în zona lucrărilor de apărare
Viiturile din ultimii ani
Refacerea lucrăriiDecolmatarea şi reprofilarea albiei
- Lucrări cuprinse în PGA 2013.
22
Consolidare mal drept pentru mărirea siguranţei în exploatare a digului Roman Răchiteni
2,6 km Lucrare afectată viiturile din ultimii ani - Lucrare propusă la
casare
23
Consolidare mal r. Siret în zona loc. Rotunda, Buruieneşti, Sagna Gâdinţi, Ion Creangă
5 km Lucrarea afectată viiturile din ultimii ani - Lucrare propusă la
casare
24 Apărare mal r. Siret în zona Başta - Moldoveni 1,5 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare - - -
25Refacere apărare mal drept râu Bistriţa, sat Buşmei, judeţul Neamţ
0,8 km Lucrarea este în stare bună de funcţionare - - -
26 Consolidare mal r. Cracău în zona Căciuleşti - Girov 2,3 km Lucrarea este afectată Viitura din 2010 -Refacerea lucrării -
27 Regularizare pr. Cărbunoasa la P.Neamţ 0,7 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare, fiind parţial colmatată - -Lucrări de decolmatare - Lucrări cuprinse în PGA 2013
28 Regularizare pr. Secu la Taşca 1,6 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare Viitura din 2010 -Refacerea lucrării de regularizare -
29 Regularizare pr. Vinului la Borsec 0,2 km Talvegul este coborât la baza
zidurilor de sprijinViiturile din ultimii ani
Subzidiri la baza zidurilor de sprijin cu beton , rostuiri dale beton
- Lucrări cuprinse în PGA 2013
30 Baraj acumulare Piatra Roşie pe r. Bicaz la Lacu Roşu
0,055mil mc
Lucrarea este în stare bună de funcţionareAcumularea este colmatată 50 %
- -Lucrări de refacere a tencuielilor - Este în derulare
procedura de predare la Primăria Gheogheni, jud.harghita31 Baraj acumulare Valea Oii 0,058
mil. mc
Barajul este în stare bună de funcţionare. Ac. este 100%
colmatată, scara de peşti este afectată
- -
32Regularizare albie pr. Bisericii şi Turcului la Piatra Neamţ
3,7 km Lucrarea este în stare bună de funţionare - - -
33 Regularizare pr. Hantzker la Borsec 0,5 km Lucrarea este parţial colmatată Viiturile din
ultimii ani- Decolmatarea
lucrăriiLucrări propuse în PGA 2013
34 Zid de sprijin pr. Nadăşa la Borsec 1,0 km Lucrarea se prezintă în stare
corespunzătoare - - -
35 Regularizare albie pr. Izvoru Muntelui 2,5 km
Este colmatată albia în zona lucrăriiTraverse de colmatare distruse
- viiturile din ultimii ani
- recalibrarea albiei în zona lucrării- refacereaapărării de mal şi a traverselor distruse
Lucrare propusă la casare
36 Dig de pământ Bicazu Ardelean 0,1 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare - - -
37 Apărare mal r. Moldova la Munteni - Boteşti 1,2 km Apărarea de mal afectată pe 850
mviiturile din ultimii ani refacerea apărării de mal -
38 Regularizare albie pr. Borzogheanu la Piatra Neamţ 0,7 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare, parţial colmatatăViiturile din ultimii ani Decolmatarea lucrării - Lucrări cuprinse
în PGA 2013
39 Regularizare albie pr. Borzogheanu la Piatra Neamţ 0,1 km Lucrarea este în stare bună de
funcţionare - - -
40 Regularizare albie pr. Floarea la Taşca 0,6 km Radierul din beton este parţial
afectat - -Lucrări de refacere a radierului
- Lucrări cuprinse în PGA 2013
41 Regularizare pr. Borca şi Sabasa la Borca 2,1 km Lucrarea este în stare tehnică bună - - -
42 Regularizare albie pr. Potocina la Piatra Neamţ 3,2 km Sunt afectate dalele de pe taluz pe
o suprafaţă de 46 mpViiturile din ultimii ani
Reparaţii dale din beton, defrişare vegetaţie şi
igienizare lucrare
- Lucrări cuprinse în PGA 2013
43 Regularizare pr. Doamna la Piatra Neamţ 1,2 km Lucrarea este în stare tehnică bună - - -
44 Amenajare pr. Nemţişor 1,5 km - - - Lucrare propusa la casare
45 Regularizare r. Siret la Tămăşeni 0,7 km - - - Lucrare propusa la
casare
46 Refacere dig r. Siret la Adjudeni-Tămăşeni 0,75 km Sunt afectate traversele de
închidere şi colmatare Viitura din 2010 Lucrări de investiţii în promovare
47 Apărare mal drept r. Siret la Cotu Vameş 0,6 km Afectată traversa de închidere Viitura din 2010 Completarea traversei cu
geocontainereLucrări de investiţii în promovare
48 Regularizare pr. Valea Bradului la Bicazu Ardelean 0,2 km Lucrarea este în stare tehnică bună - Lucrări de igienizare -Lucrări cuprinse
în PGA 2013
49 Apărare mal drept r. Ozana la Tg. Neamţ 5,8 km Lucrare in buna stare de
funcţionare - Cosiri vegetaţie şi igienizare lucrare
- Lucrări cuprinse în PGA 2013
50 Amenajare albie r. Bicaz şi afluenţi la Taşca 2,8 km Lucrare în stare bună de
funcţionare - - -
Pagina 121 din 206
Nr.Crt. Denumirea lucrării Capacitate Starea tehnică a lucrării Cauza
deteriorărilorLucrări de remediere
necesare Obs.
51 Regularizare albie r. Tarcău la Tarcău 0,8 km Lucrare în stare bună de
funcţionare - - -
52 Regularizare albie pr. Topoliţa la Petricani 0,54 km Lucrare în stare bună de
funcţionare - - -
53
Lucrari de indiguire mal stang r. Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, jud.Neamt
8,327 km Lucrare în stare bună de funcţionare - Cosiri vegetaţie şi
Pe teritoriul judeţului Neamţ se pot produce inundaţii ca urmare a cedării/avarierii/distrugerii barajelor de acumulare situate pe râul Bistriţa şi râul Bicaz.
În judeţul Neamţ, Sucursala Hidrocentrale “Bistriţa” are un număr de 15 amenajări hidrotehnice, pentru care exista autorizaţii de funcţionare in condiţii de siguranţă.
Starea tehnică a amenajărilor hidrotehnice este corespunzătoare, nu există riscul de avariere cu posibilitate de inundare a localităţilor din zonele aferente.
Suplimentar, la propunerea I.S.P.H. Bucureşti, s-a realizat in 2006 ridicarea cu 50 cm a cotei coronamentului pe toata lungimea dig mal drept de la amenajarea Vaduri.
În permanenţă, conform legislaţiei in vigoare, se face urmărirea comportării construcţiilor hidrotehnice, iar la nevoie se executa lucrări de reparaţie şi întreţinere a acestora.
Fluxul informaţional de cooperare pentru situaţii de urgenta este afişat in toate amenajările, iar personalul operativ de exploatare asigura supravegherea permanenta a cotelor si nivelelor optime de funcţionare a amenajărilor hidrotehnice.
Scenariu privind avarierea barajului IZVORUL MUNTELUI Conform studiului “Sistem de avertizare-alarmare sonoră aval de lacurile de acumulare în caz
de accidente la baraje acumulări Bistriţa şi Siret”, realizat de I.S.P.H. Bucureşti, ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile in caz de avariere sau debite in regim natural catastrofal au fost fixate astfel:
1) Apariţia unor debite catastrofale;2) Producerea unor avarii medii;3) Avarierea grava a barajelor sau digurilor amenajărilor hidrotehnice in următoarele ipoteze:3.1 pentru barajul Izvorul Muntelui s-au presupus trei ipoteze:
- avariere pe 25% din înălţime (24,4 m) si 25% din lăţime (50 m);- avariere pe 50% din înălţime (48,9 m) si 50% din lăţime (100 m);- avariere pe 75% din înălţime (73,3 m) si 75% din lăţime (150 m);
3.2 pentru restul barajelor de pe râul Bistriţa, care au diguri de pământ s-a presupus ca se avariază digurile si nu barajele, fiind mai uşor de avariat cu următoarele breşe: - Pângăraţi (100 m), Vaduri (100 m), Bâtca Doamnei (150 m) şi Reconstrucţia (150 m).
Ca efecte ale avarierii barajelor, studiile au arătat:I. Unda maxima de inundaţii care poate produce avaria in lanţ a celorlalte baraje din aval
(pe râurile Bistriţa si Siret) este produsa de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. In ipoteza unei Pagina 122 din 206
avarieri la barajul Izvorul Muntelui, cu breşa de 75% pe lăţime si înălţime, unda parcurge distanta de 260,7 km, pana la confluenta cu Dunărea in 12 ore. Astfel poate ajunge la Pângăraţi in 19’, la Vaduri in 24’, la Batca Doamnei in 32’, la Captare Piatra Neamţ (fosta Reconstrucţia) in 36’, iar pe teritoriul judeţului Bacău, la Racova in 96’, la Gârleni in 107’, la Lilieci in aproximativ in 2 ore (126’), la CHE Bacău (Baraj agrement) in 147’, la Galbeni in 177’, la Răcăciuni in 217’, la Bereşti in 274’, la Călimăneşti (Vrancea) in 362’.
Calculul ipotetic pentru înălţimea valului produs (la 75% avariere), este estimat la 60 m in aval de Barajul Izvorul Muntelui, înălţimea undei de viitura scade treptat in aval, ajungând la Pângăraţi - 28 m, la Vaduri – 31 m, la Batca Doamnei - 19,5 m, la Reconstrucţia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la Gârleni - 9,6 m, de la Lilieci pana la Baza de agrement Bacău aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la Răcăciuni si Bereşti - 6,6 m, la Călimăneşti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dunărea- 5,42 m.
Pe teritoriul judeţului Neamţ, localităţile mai importante care pot fi inundate in urma avarierii Barajului Izvorul Muntelui pe 75% din înălţime si lăţime sunt: Bicaz, Tărcau, Pângăraţi, Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Piatra Şoimului, Borleşti, Zăneşti, Rediu, Podoleni, Costişa.
II. Daca se avariază digurile acumulării Batca Doamnei, unda rezultata va avaria digurile acumulării Reconstrucţia , diguri care sunt proiectate ca fiind diguri (drepte) fuzibile, deci deversarea la nevoie se poate face in zona Anexa Văleni, dar nu se vor avaria barajele din aval de Captarea Piatra Neamţ.
III. Daca Barajul izvorul Muntelui se avariază pe 50% din înălţime si lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 14 m in diverse amplasamente.
IV. Daca Barajul Izvorul Muntelui se avariază numai pe 25% din înălţime si lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 34 m in diverse amplasamente.
Localităţi şi obiectivele afectate în caz accidente la construcţiile hidrotehnice, zonele de evacuare a populaţiei şi bunurilor
Nr.crt.
CONSTRUCŢIA HIDROTEHNICĂ LOCALITĂŢI AFECTATE ZONA DE EVACUARE
1. Barajul Izvorul Muntelui
Bicaz, Tarcău, Pângăraţi, Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Zăneşti, Podoleni, Costişa
Dealurile de pe ambele maluri ale râului Bistriţa
2. Digul Roman Răchiteni Tămăşeni, Sagna, Roman Zonele înalte, pe malul drept al râului Siret, amonte de breşa produsă în dig
3.
Lucrari de indiguire mal stang r. Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, jud.Neamt
Doljeşti Zonele înalte, pe malul stâng al râului Siret
4. Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni Costişa Pe malul drept al râului
Bistriţa în zona deluroasă
5. Amenajare râul Siret şi Moldova la Roman Roman Zonele înalte din
municipiul Roman
6. Amenajare albie râul Tazlău la Tazlău Tazlău
Dealurile din partea de nord a localităţii (spre DJ Tazlău – Piatra Neamţ)
Pagina 123 din 206
Nr.crt.
CONSTRUCŢIA HIDROTEHNICĂ LOCALITĂŢI AFECTATE ZONA DE EVACUARE
7. Regularizare râul Ozana şi afluenţi la Tg. Neamţ Tg. Neamţ Zona Cetatea Neamţului
8. Indiguire albie râul Bicaz la Taşca Taşca
Malul drept al râului Bicaz pe versantul din apropierea SC Carpatcement Holding SA Taşca
9. Regularizare albie râul Cuejdiu la Piatra Neamţ Piatra Neamţ Dealurile Pietricica şi Cozla
10.Zona amonte acumulare Izvoru Muntelui (fenomen de zăpor)
Borca, Farcaşa, Poiana Teiului Dealurile apropiate din zona localităţilor
Pe teritoriul judeţului Neamţ nu sunt zone planificate a fi inundate controlat.b) Secetă hidrologicăCaracterizată prin micşorarea accentuată a debitelor pe cursurile de apă, din care unele sunt
afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de apă afectează consumatorii de apă care au staţii de captare în bazinele unor astfel de cursuri de apă. În judeţul Neamţ zona afectată de seceta hidrologică se află în bazinul hidrografic al r. Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai importanţi, respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. Topoliţa.
Datele hidrologice caracteristice pe r. Moldova sunt determinate prin cele două staţii hidrologice amplasate una în amonte de principalele folosinţele de apă, respectiv la Tupilaţi şi una în aval de aceste folosinţe (SC Agrana România SA, SC Arcelor Mittal Steel Roman SA), respectiv la Roman. Alte unităţi importante aflate în bazinul r. Moldova sunt: SC Acvaterm SA Tg. Neamţ (captare subterană în b.h r. Ozana), SC AcvaServ SRL Roman (captare subterană în b.h. r. Moldova) şi RAJAC Iaşi (Captare suprafaţă Timişeşti b.h. r. Moldova).
c) Ploi cu caracter de aversă Ploile cu caracter de aversă sunt mai frecvente în zonele de munte: municipiul Piatra Neamţ,
d) GrindinăConform istoricului, localităţile cele mai des afectate de căderi de grindină se află în zona de
sud a judeţului, de-a lungul comunicaţiilor Piatra Neamţ-Costişa şi Români - Secuieni, în zona de nord, pe direcţia Tîrgu Neamţ - Păstrăveni, şi în zona de est - localităţile Săbăoani, Gherăeşti, Tămăşeni, Doljesti, Stăniţa, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni, Boghicea şi Bîra;
e) Ninsori abundente şi viscolite care blochează circulaţia auto, în special pe trasele Piatra Neamţ - Brusturi, Piatra Neamţ – Roman - Poienari, Bicaz - Potoci, Petru Vodă-Pluton, Români – Moldoveni – Secuieni, Piatra Neamţ – Mărgineni, Girov – Ştefan cel Mare – Dragomireşti – Războieni etc.;
f) lntensificări ale vântului cu aspect de tornadă - Tîrgu Neamţ, Ceahlău, Grinţieş şi Poiana Teiului;
g) îngheţ - o particularitate a judeţului Neamţ o reprezintă fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa, ce are câteva caracteristici aparte faţă de ceea ce se cunoaşte din literatura de specialitate şi din istoricul zăpoarelor de pe alte râuri din ţară, şi anume:
- frecvenţa de instalare a fenomenului este anuală şi în unii ani bi sau chiar trianuală;- lungimea de râu pe care se instalează ajunge până la 25 km, cu blocarea întregii secţiuni a
albiei;- grosimea aglomerărilor de gheaţă ajunge până la 5-7 m în zonele critice;- violenţa deosebit de mare ca mod de manifestare, a deblocărilor naturale, cu pagube
economice, sociale şi umane;- formaţiunile de gheaţă nu au suport lichid, debitul de apă fiind foarte mic, se sprijină de
talveg.Pagina 124 din 206
Cele mai importante revărsări ca urmare a fenomenului de zăpor, cu pagube însemnate, s-au produs în 24.12.1995 şi 01.01.2003, în ultima înregistrându-se pierderea a 3 vieţi omeneşti. Localităţile afectate de acest fenomen sunt Poiana Teiului, Farcaşa şi Borca.
II. INCENDII DE PĂDURE
Suprafaţa fondului forestier din judeţul Neamţ este de 213.989 ha, din care 208.410 ha sunt acoperite cu păduri. Acesta este răspândit pe toată suprafaţa judeţului, cu o pondere mai însemnată în jumătatea vestică, acolo unde şi relieful este muntos. În ceea ce priveşte forma de proprietate, 168.697 ha reprezintă domeniul public al statului, iar 15.292 ha constituie domeniul public şi privat al persoanelor fizice şi juridice.
Suprafeţele împădurite care prezintă cel mai ridicat risc de producere a incendiilor de pădure sunt reprezentate de zonele limitrofe aşezărilor urbane şi cele împădurite cu arboret care deţine în componenţa sa mai mult de jumătate răşinoase şi care sunt răspândite pe toată aria de competenţă a Direcţiei Silvice Neamţ.
Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ ridicată, mai ales în perioadele secetoase şi în zonele perimetrale aşezărilor umane. Riscul de incendiu este determinat de următorii factori:
- combustibilitatea ridicată a lemnului în anumite perioade ale anului şi în anumite condiţii;- activităţile de întreţinere şi exploatare, alte activităţi mecanizate desfăşurate în fondul
forestier de către personalul propriu şi de personalul muncitor al unor operatori economici;- arderea resturilor vegetale, a ierbii uscate şi a litierei.Sursele de aprindere sunt diverse:- descărcările electrice;- ruperea liniilor de transport energie electrică;- acţiune intenţionată;- focul deschis lăsat nesupravegheat;- razele solare (autoaprindere cu cioburi de sticlă, prin efectul de lupă).Zonele împădurite care prezintă factor de risc pentru producerea acestui tip de situaţie de
urgenţă sunt situate pe raza ocoalelor silvice Vaduri, Gârcina, Roznov, Tazlău, Târgu Neamţ şi Văratic.
Perioadele în care se produc incendiile de pădure sunt: în lunile martie – aprilie, pe toată perioada verii (dacă sunt veri secetoase) şi în perioada august - septembrie. În ultimii ani, frecvenţa incendiilor de pădure a fost de 3-5 evenimente pe an. În general, acestea afectează litiera, fără a se extinde la vegetaţia lemnoasă.
Pădurile afectate de incendii, în ultimii ani, se găsesc în zonele Ocoalelor Silvice după cum urmează:
NUME CAUZE OBS
OS HORIA incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS GÂRCINA incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS VADURI incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS ROZNOV incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS PIPIRIG incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS POIANA TEIULUI incendiere resturi vegetale incendiu de litieră
OS BICAZ incendiere resturi vegetale incendiu de litieră, coronament
OS BRATEŞ incendiere resturi vegetale incendiu de litierăOS TAZLĂU incendiere resturi vegetale incendiu de litieră
Situaţia statistică a incendiilor de pădure în ultimii 7 ani se prezintă astfel:
În cazul producerii unor incendii de pădure se acţionează cu personalul Ocolului Silvic din zona respectivă, cu firmele de exploatare cu care s-au încheiat convenţii în acest sens, şi, în caz de necesitate cu personal de la ocoalele silvice limitrofe. Pentru fiecare subunitate sunt întocmite planuri de acţiune în situaţii de urgenţă, cu desfăşurarea de forţe umane, materiale şi financiare, planuri care se reactualizează anual.
III. AVALANŞE
Avalanşele sunt procese gravitaţionale reprezentate de masele de zăpadă şi gheaţă care alunecă sau se rostogolesc la vale, mărindu-şi în aval volumul, greutatea şi viteza. Având în vedere că în judeţul Neamţ suprafaţa montană reprezintă ½ din teritoriu, avalanşele constituie un risc probabil a se declanşa dacă sunt cumulaţi următorii factori:
1. factori potenţiali:- acumularea zăpezii pe versanţi;- structura straturilor de zăpadă;- rezistenţa păturii de zăpadă.2. factori declanşatori:- factori potenţiali când depăşesc pragurile ce conduc la dezechilibrarea maselor de zăpadă;- vântul;- trepidaţiile antropice;- cutremurele.
Tipuri de avalanşe:- avalanşa de zăpadă prăfoasă – presiunea statică exercitată de stratul de aer comprimat este
mare (0,1 atm) când avalanşa loveşte direct o construcţie; presiunea de oprire poate atinge valori foarte mari, de ordinul tonelor pe metru pătrat, victimele sunt proiectate de către suflu sau sunt asfixiate de zăpada pulverizată;
- avalanşa de zăpadă umedă (zăpadă grea) – se deplasează pe diferite culoare cu o viteză de 30-80 km/h; presiunea acestei avalanşe este foarte mare atingând 10-20 t/m2;
- avalanşa în plăci de rostogolire – se produce la 3-4 zile de la căderea zăpezii, când se formează o crustă superficială şi o anumită consolidare datorită vântului; deplasarea este determinată de straturile de zăpadă care acţionează ca un lubrifiant;
- avalanşa de primăvară – se produce în zăpezi mai grele şi vechi, la primele temperaturi ridicate de primăvară; sunt avalanşe mari, de adâncime, care antrenează şi o parte din materialele de pe versanţi; survin de obicei în locuri previzibile şi de aceea pagubele sunt mai reduse.
Posibilitatea producerii de avalanşe în judeţul Neamţ se regăseşte numai în Masivul Ceahlău, cu risc şi frecvenţă mai mare în perioada topirii zăpezilor, în zonele următoare:
Nr. crt. Zona de avalanşă lăţime/
lungime (m) Traseu intersectat de zona de avalanşă Riscuri
Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia, situată la cca. 150 Km depărtare. Deşi au fost înregistrate mişcări seismice cu epicentrul în zona Tazlău, probabilitatea de apariţie a unor astfel de mişcări cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ este redusă.
Conform Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, unităţile administrativ-teritoriale urbane din judeţul Neamţ amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK), sunt:
Nr. crt. Unitatea administrativ teritorială Număr locuitori3 Intensitatea seismică
exprimată în grade MSK1. Municipiul Piatra-Neamţ 98.678 VII2. Municipiul Roman 57.882 VII3. Oraşul Bicaz 7.044 VII4. Oraşul Tîrgu Neamţ 16196 VII
Localitatea Roznov, declarată oraş în anul 2003, se situează în aceeaşi zonă de intensitate seismică.
Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din judeţul Neamţ
Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100aniPiatra Neamţ 0,7 0,20gRoman 0,7 0.24gBicaz 0,7 0.20gRoznov 0,7 0.24gTîrgu Neamţ 0,7 0.20g
Fondul de locuinţe şi populaţia în judeţul Neamţ (conform Anuarului Statistic al României – 2005)
3 Actualizare 2002Pagina 127 din 206
Locuinţe Locuitori Municipii/Oraşe Locuitori
207.604 570.682
Piatra Neamţ 109.720Roman 71.307Bicaz 8.758
Roznov 9.224Tîrgu Neamţ 21.140
Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani
Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe cca. 48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos, cu pante mari, cu o mai mare susceptibilitate la alunecări de teren.
Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă, Carei) sau în zone învecinate sub limita a 200-300 Km din Moldova şi Ucraina este posibilă (există sub aspectul hazardului), dar nu prezintă importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate foarte reduse).
Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă. Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.
Depozitele de carburanţi, care sunt amplasate în mod curent în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.
Caracteristic aşezărilor urbane, la aceasta dată trebuie reţinute următoarele aspecte pentru judeţul Neamţ:
a. vechimea considerabila a fondului construit. Construcţiile de tip locuinţe colective (blocuri), ce au fost edificate în anii 1950-1970, au deja o vechime considerabila, nu au suferit intervenţii de tipul reparaţii capitale, iar asupra acestora au acţionat deja trei cutremure majore;
b. concepţia proiectelor a fost executată fără a avea reglementari specifice amplasamentelor cu risc seismic (primele principii de proiectare antiseismica au apărut după cutremurul din 1977);
c. intervenţiile neautorizate şi necontrolate asupra construcţiilor multietajate, acumulate în timp de la edificarea lor până în prezent;
d. particularităţi microzonale ale terenurilor de fundare cum ar fi cazul municipiului Roman, fundat pe pământuri sensibile la înmuiere, susceptibile de lichefiere în cazul producerii unui cutremur major.
Pagina 128 din 206
Autorităţile municipiului Roman au inventariat şi înregistrat în perioada 1995-2001 un număr de 51 de clădiri care prezintă degradări şi avarieri în urma cutremurelor. În aceeaşi perioadă au fost expertizate un număr de 13 imobile (5 blocuri de locuinţe şi 8 construcţii cu destinaţia locuinţă) iar dintre clădirile expertizate încă din anul 1995, blocul nr. 3 din str. Nicolae Titulescu, dat în folosinţă în anul 1963, este clădirea cu cel mai ridicat risc seismic. Acest bloc este inscripţionat cu textul „Expertizat tehnic – clasa I de risc seismic” în scopul informării publice asupra gradului ridicat de risc seismic al blocului. În anul 2009 au început lucrările de consolidare a acestui bloc de locuinţe cu termen de finalizare sfârşitul anului 2011.
Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă.
Multitudinea factorilor cu care s-au confruntat pe parcurs: factori fizico-chimici mecanici, mişcări seismice anterioare, lipsa unor lucrări de reparaţii şi întreţinere pe parcurs, implicaţiile asupra structurilor, a modului de comportare al terenului dificil de fundare pun sub semnul întrebării multe construcţii ce adăpostesc procese tehnologice importante, în special în municipiile Roman şi Piatra Neamţ.
Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.
Există doar posibilitatea (hazardul) ca eventualele dezastre complementare de tip accident tehnologic industrial să depăşească aria judeţului Neamţ şi să influenţeze zonele vecine. În cazul platformelor industriale din judeţ, un pericol deosebit îl constituie dezastrele complementare acţiunii seismice care pot conduce la degajări de substanţe toxice, infiltraţii de lichide chimice agresive sau incendii, explozii. Zona de acţiune periculoasă pentru platforma Săvineşti este de cca. 15 km2, însă funcţie de intensitatea şi direcţia vânturilor dominante, aceasta poate varia.
Depozitele de combustibili, care în mod curent sunt amplasate în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.
La distanţe apropiate de limita judeţului Neamţ nu s-au identificat pericole potenţiale de producere a unor accidente tehnologice - dezastre industriale complementare - ca urmare a unor seisme puternice.
Evidenţa construcţiilor expertizate tehnic şi încadrate în clasele I, II şi III de risc seismic din judeţul Neamţ este prezentată în tabelul următor:
Nr. crt. Localitatea Adresa Tipul de
ImobilDestinaţia Mobilelor
Anconstrucţie
Clasa de risc
Nr. pers. care locuiesc în
imobil1.
Piatra Neamţ
Str. Ulmilor, bl. A2 P+9E locuinţe 1970 III 2642. Str. Obor nr. 2 P sală sport 1985 II Aprox.403. Str. Dărmăneşti, bl. K0 P+10E locuinţe 1976 III 874. Str. Dărmăneşti, bl. K1 P+10E locuinţe 1976 III 1005. Bd. Decebal, bl. G6 P+4E locuinţe 1986 III 826. Piatra Neamţ Piaţa 22 decembrie nr. 18 P+4E locuinţe 1960 II 667. Str. Progresului, bl. G4 P+4E locuinţe 1978 III 1188. Aleea Paltinilor, bl. C1 P+4E locuinţe 1967 III 429. Str. Orhei, bl. V3 P+4E locuinţe 1983 III 17110. Str. Mărăţei, nr. 144 P+4E locuinţe 1969 III 5211. Str. Mărăţei, nr. 158 P+4E locuinţă 1969 III 6612. Str. Mărăţei, bl. F3 P+4E locuinţe 1969 III 5113. Aleea Paltinilor, bl. B5 P+4E locuinţe 1969 III 6114. Str. Anton Vorel, bl. B6 P+4E locuinţe 1980 III 10015. Str. Mărăţei, bl. E2 P+4E locuinţe 1969 III 5916. Aleea Paltinilor nr. 6 P+4E locuinţe 1969 III 10917. Str. Mărăţei nr. 152 P+4E locuinţe 1969 III 5018. Aleea Viforului, bl. A2 P+4E locuinţe 1969 III 8919. Str. Mărăţei nr. 142 P+4E locuinţe 1969 III 4520. Str. Mărăţei nr. 146 P+4E locuinţe 1969 III 55
Pagina 129 din 206
Nr. crt. Localitatea Adresa Tipul de
ImobilDestinaţia Mobilelor
Anconstrucţie
Clasa de risc
Nr. pers. care locuiesc în
imobil21. Str. Mărăţei nr. 150 P+4E locuinţe 1969 III 4722. Str. Mărăţei nr. 148 P+4E locuinţe 1969 III 4723. Aleea Viforului, bl. A3 P+4E locuinţe 1969 III 6324. Aleea Viforului, bl. C1 P+4E locuinţe 1969 III 10925. Piaţa 22 decembrie, bl. B2 P+4E locuinţe 1962 III 100
26. Str. George Coşbuc, bl. A10 S+P+4E locuinţe 1985 III 21
27. Str. Orhei, bl. V1 P+4E locuinţe 1977 III 9028. Str. 1 decembrie 1918, nr.7 S+P+1E cinematograf 1979 III 85029. Str. Ştefan cel Mare nr. 4 Demisol Beci muzeu sec. XV III -30. Piaţa Libertăţii P+4E Turn clopotniţă 1499 III -
31. Str. Ştefan cel Mare nr. 23 Corp A: S+P,Corp B: P
Fundaţia de îngrijiri comun. P-
Neamţ1860-1866 II -
32. Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1 P+2E Teatrul Tineretului 1935 III -
33. Piaţa Gării nr. 1 S+P+1E Staţie cale ferată 1912-1913 III Aprox.130 pers
34. Piaţa Libertăţii P Muzeu de etnografie sec. XV III -
35. Piaţa Libertăţii S+P+1E Muzeul de artă 1931 III -
36. Str. 1 Decembrie 1918 nr. 118 H max=10,20 m Biserica ,,Buna
Vestire” 1790 II Aprox.150 pers
37. Bd. Traian nr. 1-3 S+P+4E Spital – pav. interne 1935 II 400 paturi
38. Bd. Traian nr. nr. 1-3 S+P+1ESpital – pav.
derm-venerice şi oncol.
1938 II 60 paturi
39. Str. Petru Rareş nr. 27 C P Clădire administrativă 1913 II -
40. Str. Ştefan cel Mare nr. 23 corp A P ,,Casa medicului’’ 1866 II -
41. Str. Ştefan cel Mare nr. 23 corp B P ,,Casa medicului’’ 1866 II -
42.
Roman
Str. N. Titulescu bl. 3, sc. C, D, E
Regim de înălţime P+4E Locuinţe 1963 I 95
43. Str. N. Titulescu bloc 3, sc. A, B
Regim de înălţime P+3E Locuinţe 1962 I 59
44. Str. Tineretului bloc 2 Regim de înălţime P+4E Locuinţe 1969 III 122
45. Str. Cuza Vodă nr.6 Regim de înălţime P+1E
Locuinţe şi spaţii comerciale parter 1923 II 12 (fără sp.
com.)
46.
Roman
Str. Ştefan cel Mare nr.249 Regim de înălţime P+1E
Locuinţe şi sediu - Pescari şi vânători 1926 II 24 (fără sediu)
47. Str. Ştefan cel Mare nr.218 Regim de înălţime P+1E
Locuinţe şi spaţii comerciale parter 1898 II 18 (fără sp.
com.)
48. Str. Ştefan cel Mare nr.233 Regim de înălţime parter Locuinţe 1915 I 12
49. Str. Ştefan cel Mare nr.235 Regim de înălţime parter Locuinţe 1917 I 6
50. Str. Ştefan cel Mare nr.220 Regim de înălţime parter
Locuinţe şi spaţii comerciale 1880 II 9 (fără sp.
com.)
51. Str. Ştefan cel Mare nr.237 Regim de înălţime parter Locuinţe 1908 I 4
52. Str. Ştefan cel Mare nr.238 Regim de înălţime parter Locuinţe 1891 II 16
B. ALUNECĂRI DE TEREN
Pagina 130 din 206
Alunecările de teren ca situaţie de urgenţă independentă nu prezintă periodicitate. Fiind o pierdere de echilibru a unui masiv de pământ, ele sunt provocate şi favorizate de alterarea calităţii pământurilor (prin umezire, interzicerea traseelor tradiţionale de circulaţie, eliminarea apelor subterane etc.) de creşterea valorii sarcinilor gravitaţionale (construcţii, depozite de pământ sau materiale) sau de intervenţii neautorizate, fără o bază corectă asupra geometriei sistemului (săpături locale la bază, şanţuri, tunele, creşterea unghiului de pantă a taluzurilor). Ultimele două cauze ale alunecărilor de teren, fiind provocate prin intervenţii umane, pot fi prevenite şi ţinute sub control.
Alunecările de teren se produc atunci când suma forţelor de rezistenţă sunt depăşite de suma celor care declanşează mişcarea de pe versant.
Condiţiile de bază sunt: litologia, structura geologică, morfologia terenurilor, climatul.Condiţiile de iniţiere sunt: activităţi antropice, seime şi fenomene meteorologice excepţionale.Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe
cca. 48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos cu pante mari. Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind
susceptibile la alunecări de teren :- argilele roşii şi verzi - 18 m2;- şisturi negre - 134 km2;- straturi de Hangu - 399 km2;- straturi de Bisericani - 352 km2.
Pantele cele mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt cuprinse între 20 -30%.Construcţiile dezvoltate pe aceste terenuri pot fi afectate în proporţie de 70%.Având în vedere că în orice moment se poate înregistra un cutremur de proporţii cauzat de zona
epicentrală Vrancea sau de zona epicentrală Tazlău unde s-au înregistrat cutremure cu o intensitate de 3° pe scara Mercalli, trebuie să existe o permanentă preocupare pentru supravegherea şi asigurarea stabilităţii zonelor cu potenţial de risc.
Zonele cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Piatra Neamţ, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bîra, Borleşti, Boteşti, Dobreni, Dulceşti (Corhana), Făurei, Icuşeşti, Moldoveni, Păstrăveni, Răuceşti, Războieni, Români, Sagna, Ştefan Cel Mare, Tupilaţi şi Urecheni.
Zonele cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Agapia, Băltăteşti, Borca, Ceahlău, Farcaşa, Gîrcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creangă, Piatra Şoimului, Pipirig (Dolheşti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodă) şi Taşca (Taşca Deal şi Hamzoaia).
ZONE ÎN CARE S-AU ÎNREGISTRAT ALUNECĂRI DE TEREN DIN JUDEŢUL NEAMŢ
20. POIANA TEIULUI Petru Vodă-1, Poiana Largului-1 Petru Vodă-121. TAŞCA Taşca-122. VALEA URSULUI Valea Ursului-1, Giurgeni-1, Bucium-123. STĂNIŢA Chicerea - 124. PODOLENI Negriteşti - 325. CÎNDEŞTI Cîndeşti -1, Dragova -1, Bărcăneşti -126. REDIU Socea-1, Rediu-1, Poloboc-127. ALEXANDRU CEL BUN Agîrcia-1, Vaduri-1, Bistriţa-128. PÎNGĂRAŢI Pîngăraţi-1, Preluca-1, Uanţu-1, Poiana-229. CEAHLĂU Ceahlău-230. FARCAŞA Stejaru-131. RĂUCEŞTI Oglinzi-2, Răuceşti-132. AGAPIA Văratic-133. PETRICANI Boiştea-1, Tîrpeşti-134. TARCĂU Tarcău-2, Straja-1, Stejaru-1
Principalele alunecări de teren de pe teritoriul judeţului Neamţ
1. ALUNECAREA PETRU-VODĂS-a declanşat la 23 iunie 1988 pe versantul drept al Văii Largu, în punctul numit Gălbezeni -
satul Petru Vodă şi a afectat vatra satului. În aprilie 1990 s-a reactivat şi a distrus livezi şi case, prezentând încă pericol de înaintare. Studiul acestei alunecări s-a impus a fi făcut ca urmare a riscului pe care îl prezintă din cauza nestabilizării procesului. Alunecarea este situată pe o diferenţă de nivel de 240 m cu o pantă generală de 48% şi se întinde pe o suprafaţă de 6,5 ha. Volum de material pus în mişcare de alunecarea principală este de cca. 500.000 m3 care a înaintat cu o viteză de 2 m/s.
Din cercetările de teren în arealele imediat inventariate rezultă că există încă un „ram” de difluenţă spre stânga, chiar în zona cornişei superioare, iar mai sus de aceasta, în pădure există un aliniament de crevase cu deschideri de 0,20-0,60 m şi denivelări de până la un metru.
Terenul alunecat trebuie stabilizat în partea superioară (zona de desprindere) prin împădurire, iar în partea inferioară (zona de acumulare) printr-o drenare adecvată. Locuitorii din dreapta uliţei trebuie avertizaţi de lipsa de securitate a gospodăriilor lor.
2. ALUNECAREA CUEJDELAlunecarea Cuejdel este localizată pe versantul stâng al pârâului Cuejdel în apropiere de
confluenţa cu pârâul Cuejdiu. Cornişa de desprindere a alunecării se situează la altitudinea de 700-750 m, sub culmea Muncelu.
Pagina 132 din 206
Substratul geologic în care s-a produs alunecarea este constituit din depozite de vârstă cretacică, reprezentate prin şisturi argiloase negre, calcare cu siliciferi, silicate, marno-calcare sideritice, gresii calcaroase.
Suprafaţa de teren alunecată este apreciată la aproximativ 34,5 ha.Alunecarea s-a declanşat într-o primă etapă în primăvara anului 1978. În urma alunecărilor s-a
format un lac care în prima fază avea dimensiuni apreciate la 300 m lungime, 20-25 m lăţime şi 1-5 m adâncime.
A urmat apoi o perioadă de pseudostabilitate cu mişcări nesesizabile. Datorită precipitaţiilor abundente căzute în primăvara anului 1991, procesul de alunecare a fost reluat, astfel că întreaga albie a pârâului Cuejdel, cuprinsă între km 0,5-1,5 amonte de vărsare, să fie umplută cu material din alunecare. În unele sectoare fenomenul a fost violent antrenând pe lângă materialul deluvial şi arborii de pe versanţi. Grosimea depozitelor alunecate variază între 5 şi 25 de metri. În această situaţie albia pârâului Cuejdel a fost umplută pe lungime de 1 km cu materiale alunecate ce se constituie ca un baraj pentru lacul existent. Măsurătorile realizate pe lacul îngheţat în anul 1992, au arătat că lacul avea o suprafaţă de 12,2 ha, o adâncime de 16,8 m şi un volum de 906.970 m3.
3. ALUNECAREA DOLHEŞTI (PIPIRIG)Situată la capătul dinspre Pluton a satului Dolheşti, s-a declanşat pe versantul stâng al văii
pârâului Pluton la cca. 300 m amonte de DN 15B, într-un areal cu pădure tânără, ca urmare a ploilor abundente.
Lungimea alunecării este cca. 400 m, lăţimea de 200 m, iar suprafaţa potenţială de alunecare este de cca. 8,7 ha.
În perioada 1990-1991 alunecarea de teren s-a reactivat, afectând o parte din şosea, care s-a deplasat cu câţiva metri.
În urma acestei alunecări de teren au fost afectate o locuinţă şi o anexă, familia ce locuia în această locuinţă fiind strămutată.
4. ALUNECAREA VÎNĂTORI NEAMŢÎn anul 1997 în comuna Vînători Neamţ, la Schitul Sihla a început fenomenul de alunecare a
terenului afectând întreaga incintă (zece corpuri de clădire) în suprafaţă de 1,5 ha.5. ALUNECAREA HANGUÎn anul 1997 în comuna Hangu, sat Rugineşti a început mişcarea de alunecare a unei suprafeţe
de teren de cca. 6 ha, pe care sunt amplasate construcţii de locuinţe şi anexe gospodăreşti aparţinând la patru familii.
6. PRĂBUŞIREA DIN STR. ŞTEFAN CEL MARE, MUNICIPIUL ROMANMunicipiul Roman este situat între două râuri, Siret şi Moldova, construcţiile situate în acest
municipiu având între 1 şi 11 nivele, realizate pe un teren macroporic.Datorită vechimii oraşului, atestat de peste 600 de ani, fiind un vechi centru comercial, au fost
construite o serie de pivniţe simple şi etajate pe o arie foarte mare a oraşului.Artera principală a oraşului, str. Ştefan cel Mare, cuprinde clădiri construite pe aceste pivniţe
între anii 1885-1910, din materiale cu durată de folosinţă îndelungată. Fiind o arteră de circulaţie rutieră majoră, au circulat autovehicule de tonaj greu, care au determinat deteriorarea structurilor de rezistenţă a acestor clădiri şi a infrastructurii străzii. Datorită intervenţiilor pentru introducerea de gaz metan, telefonie, cât şi a pierderilor din vechea reţea de alimentare cu apă, capacitatea portantă a terenului de fundare s-a micşorat atât pe zona carosabilului, cât şi pe zona de curţi-construcţii.
Cea mai afectată este porţiunea cuprinsă între Bulevardul Republicii şi strada Dobrogeanu Gherea, în care se află un număr de 51 de imobile, din care 8 obiective social-culturale (sediul D.M.P.S., 2 cinematografe, Cercul Militar, Biserica Romano-Catolică).
În anul 1998 (16 aprilie), s-a produs un accident tehnic în carosabilul străzii Ştefan cel Mare, care a antrenat prăbuşirea unei părţi din carosabil afectând reţelele de apă, gaz metan şi telefonie pe o lungime de 400 m, precum şi talpa de fundare a clădirii de la nr. 222-224, iar imobilele vecine prezentau tasări şi fisuri la pereţii interiori şi exteriori făcându-se imposibilă înlocuirea acestora.
SECŢIUNEA 2- Analiza riscurilor tehnologice
Pagina 133 din 206
A. Riscuri industrialeNoua realitate economică a judeţului Neamţ se caracterizează prin dispariţia ramurilor
industriale tradiţionale (din anii ‘70 – ’90) şi apariţia altora, noi.Operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase conform HG nr. 804/2007, sunt prezentaţi în tabelul următor:
Pagina 134 din 206
OPERATORII ECONOMICI CARE AU RISC RIDICAT DE PRODUCERE A ACCIDENTELOR MAJOREÎN CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE( SEVESO II) DIN JUDEŢUL NEAMŢ:
Denumire amplasament
Adresă amplasament Statut Seveso (2
/ 3)
Substanţe nominalizate Substanţe nenominalizate
Localitate Strada Nr. Cod poştal Latitudine Longitudine Denumire
substanţăCapacitate de
stocare (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Număr CAS
Capacitate de stocare
(t)
SC CARBO GAZ SA Săvineşti Uzinei 3 617410 46/51/47 26/28/45 2
GPL-butan gaz 0/91,8
Oxigen 0/11,8 SC CRIMBO
SAV GAS SRL Săvineşti Uzinei 34 617410 46/51/39 26/29/02 2 GPL 0/180
Aditivi 28 Aditivi 16.2 Solvenți 1.6 Diluanți 3,2/30 Produse finite pe 905
Denumire amplasament
Adresă amplasament Statut Seveso (2
/ 3)
Substanţe nominalizate Substanţe nenominalizate
Localitate Strada Nr. Cod poştal Latitudine Longitudine Denumire
substanţăCapacitate de
stocare (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Număr CAS
Capacitate de stocare
(t)bază de solvenți 25
Alcool izopropilic 67-63-0 4
7b
Acetonă 67-64-1 0,4/0,5
Rășină alchidică 357
Pigmenţi 4.4
Fosfat de zinc 7779-90-0 13.4
9i
Aditivi 16.4 Pigmenţi 2.4
Rășină alchidică 1.5
Rășină alchidică 1.1
9ii
Aditivi 5.2
Alte obiective care desfăşoară activităţi în care sunt implicate substanţe periculoase care prezintă risc la incendii şi explozii
Nr. crt. Denumire Adresa Obs.
1. Administraţia naţională a rezervelor de stat şi probleme speciale U.T. 425 Com. Alexandru cel Bun
2. SC PREGIS COMPANY SA Mun. PIATRA NEAMT3. SC AUSTROTERM COM SA Horia Com. Horia4. SC YARNEA SA Str. Uzinei nr. 1; Săvineşti5. SC MITTAL STEEL SA Şos. Roman -Iaşi, Km. 333, loc. Cordun
6. S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Reţeaua urbană de distribuire a gazelor naturale
Staţii de reglare şi centrate termice la: Spitalul de urgenţă jud. Neamţ, Hotel Ceahlău din
9. SC CHIORPEC BENZOIL SRL Piatra Neamţ, str. Dimitrie Leonida nr. 2B10. SC CHIORPEC BENZOIL SRL Piatra Neamţ, str. Fermelor nr. 16511. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ – staţia 1 Viişoara12. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ – staţia 2 Făget 40213. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ Ciritei – staţia nr. 514. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ Foresta – staţia nr. 9
15. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ str. Obor – Dărmăneşti – staţia nr. 11
16. SC ROMPETROL DOWNSTREAM Roman Roman, str. Ştefan Cel Mare nr. 256
17. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Roman Roman, str. Nicolae Bălcescu, nr. 1
18. SC MOL PETROLEUM PRODUCT SRL Roman Roman, str. Roman Muşat, nr. 21
19. SC PETROM GROUP OMV Roman Artera ocolitoare – staţia nr. 320. SC PETROM GROUP OMV Roman – staţie transportabilă21. SC OMV România Roman, Str. Mihai Viteazu, nr. 122. SC PETROM GROUP OMV Roman – staţia nr. 223. SCATUCM Roman, Str. Ogoarelor nr. 2 24. SC ROMTRANSPETROL Târgu Neamţ Târgu Neamţ, b-dul Ştefan cel Mare, nr. 23425. SC SAFARI COM IMPEX Târgu Neamţ, str. Mihai Eminescu nr. 12A26. SC PETROM GROUP OMV Tg. Neamţ, Humuleşti – staţia nr. 727. SC PETROM GROUP OMV Bicaz – staţia nr. 428. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Bicazu Com. Bicazu Ardelean
Nr. crt. Denumire Adresa Obs.
Ardelean29. SC IACOBAR IMPEX SRL Com. Bodeşti30. SC POWER PLUS com. Bodeşti, sat Bodeşti31. SC PETROM GROUP OMV Com. Bălţăteşti – staţie transportabilă32. SC NEL COM BENZOIL SRL Com. Dumbrava Roşie
33. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie, str. Dumbravei, nr. 22
34. SC PETROL OFFICE SRL Com. Dumbrava Roşie35. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Farcaşa Com. Farcaşa, sat Farcaşa36. SC ELCORA SRL Com. Girov, jud. Neamţ V < 50 m337. SC ROMTRANSPETROL Grinţieş Com. Grinţieş, sat Grinţieş38. SC PETROM GROUP OMV Com. Păstrăveni - staţie transportabilă39. SC IDILA CONSTRUCT SRL Com. Secuieni40. SC PETROM GROUP OMV Com. Săvineşti – staţia nr. 341. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Tupilaţi Com. Tupilaţi, Hanu Ancuţei
Obiective care desfăşoară activităţi în care sunt implicate substanţe chimice periculoase
Nr.crt. Denumire obiectiv Adresa
1. SC CARBO GAZ SA Săvineşti, str. Uzinei nr. 32. SC CRIMBO SAV GAS SRL Săvineşti, str. Uzinei nr. 343. SC OMV PETROM SA Roman, str. M. Viteazu nr. 154. SC OMV PETROM SA Piatra Neamţ, str. G-ral Dăscălescu nr. 3895. SC GA-PRO-CO CHEMICALS Săvineşti, str. Uzinei nr. 26. SC KOBER SRL Sat Turtureşti, com. Girov, DN 15 B7. SC KOBER SRL Dumbrava Roşie, str. Uzinei nr. 28. SC MITTAL STEEL SA Com. Cordun, şoseaua Roman – Iaşi, km 339. SC PREGIS COMPANY Piatra Neamţ, str. Dumbravei nr.110. SC AUSTROTERM SA Com. Horia, sat Horia11. SC DG PETROL SRL Săvineşti, str. Uzinei nr. 112. SC YARNEA SA Săvineşti, str. Uzinei nr. 113. ANRSPS UT 425 Com. Alexandru cel Bun, sat Bistriţa
Obiective sursă de risc radiologic
Efectele produse de aceste surse depind de mai mulţi factori care concură la producerea accidentelor (surse închise sau deschise, tipul sursei, starea de agregare a acestor surse, timpul de staţionare a personalului în preajma acestora, modul de manipulare şi echipamentul de protecţie folosit).
HARTA CU DISPUNEREA SURSELOR DE RISC RADIOLOGIC
INST. SAN.OP. EC.TOTAL10-10
INST. SAN.OP. EC.TOTAL1-1
INST. SAN.OP. EC.TOTAL39746
INST. SAN.OP. EC.TOTAL21526
INST. SAN.OP. EC.TOTAL3-3
INST. SAN.OP. EC.TOTAL3-3
INST. SAN.OP. EC.TOTAL3-3
HALDEOP. EC.TOTAL32-32
SITUAŢIA SURSELOR DE RISC RADIOLOGIC DE PE RAZA JUDEŢULUI NEAMŢ
Nr.crt. Titular de autorizaţie Adresa
Instalaţia
Denumire Tip de instalaţie Parametrii tehnicimaximi
1. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Radius S9 rontgendiagnostic 110 Kv, 70 mA
2. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Polimobil 10 rontgendiagnostic 125 Kv, 20 mA
3. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Siremobil Compact rontgendiagnostic 110 Kv, 20 mA
4. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Mercury 332 rontgendiagnostic 150 Kv, 800 mA
5. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Sirescop CX III rontgendiagnostic 150 Kv, 800 mA
6. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Axiom Iconos rontgendiagnostic 125 Kv, 400 mA
7. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Eltex 400 rontgendiagnostic 125 Kv, 400 mA
8. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Trophy Etirol rontgendiagnostic 125 Kv, 300 mA
9. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Multix Selector DR rontgendiagnostic 135 Kv, 550 mA
10. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 CT Piker QS rontgendiagnostic 140 Kv, 200 mA
11. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 TOP X HF RAD rontgendiagnostic 150 Kv, 600 mA
12. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Tele Diagnost rontgendiagnostic 150 Kv, 900 mA
13. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Combigraph Quadro rontgendiagnostic 125 Kv, 700 mA
14. Spit. Jud. Piatra Neamt Bicaz, Str. Barajului, nr. 34 Mercury 332 rontgendiagnosticrontgendiagnostic
150 Kv, 800 mA
15. Spit. Jud. Piatra Neamt Bdul Traian nr. 1 Basic 100-30 120 Kv, 150 mA
16. Spit. Municipal Roman Str. Tineretului, nr. 28 Duodiagnost rontgendiagnostic 150 Kv, 650 mA
17. Spit. Municipal Roman Str. Tineretului, nr. 28 Diagnomax M 125 rontgendiagnostic 125 Kv, 400 mA
18. Spit. Municipal Roman Str. Tineretului, nr. 28 Sirescop CX III rontgendiagnostic 150 Kv, 800 mA
19. Spit. Municipal Roman Str. Tineretului, nr. 28 Eltex 400 rontgendiagnostic 125 Kv, 400 mA
20. Spit. Municipal Roman Str. Tineretului, nr. 28 Radius S9 rontgendiagnostic 110 Kv, 70 mA
21. Sanatoriul TBC Bisericani Com. Alexandru cel Bun Multi Radiography System rontgendiagnostic 125 Kv, 320 mA
22. Sanatoriul TBC Bisericani Com. Alexandru cel Bun Super 50 CP rontgendiagnostic 150 Kv, 800 mA
23. Spit. Orasenesc Tg. Neamt Tg. Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 35 Eltex 400 rontgendiagnostic 125 Kv, 400 mA
Nr.crt. Titular de autorizaţie Adresa
Instalaţia
Denumire Tip de instalaţie Parametrii tehnicimaximi
24. Spit. Orasenesc Tg. Neamt Tg. Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 35 Multix Swing rontgendiagnostic 133 Kv, 550 mA
25. Spit. Orasenesc Tg. Neamt Tg. Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 35 Intraos rontgendiagnostic 70 Kv, 7,3 mA
26. Spit. Orasenesc Tg. Neamt Tg. Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 35 Duodiagnost rontgendiagnostic 150 Kv, 650 mA
27. Sanatoriul TBC Bisericani Com. Alexandru cel Bun Riviera Blade rontgendiagnostic 150 Kv, 1000 mA
28. SC Medical Center Viva Roman, str. Rahovei, nr. 4 Delphi C rontgendiagnostic 140 Kv, 2,5 mA
29. SC Sepadent Piatra Neamt. Str. 1 Decembrie 1918, nr. 2 Kodak 2200 rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
30. SC Sepadent Piatra Neamt. Str. 1 Decembrie 1918, nr. 2 Kodak 8000 rontgendiagnostic 90 Kv, 15 mA
31. SC Novadent P. Neamt, str, Cuejdi, nr. 1A Kodak 2200 rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
32. SC Wittenberger P. Neamt, str, Calistrat Hogas, nr. 10 PantOs DG rontgendiagnostic 85 Kv, 10 mA
33. SC Wittenberger P. Neamt, str, Calistrat Hogas, nr. 10 IntraOs DG rontgendiagnostic 70 Kv, 7,3 mA
34. CMI Dr. Mariuta Isabela P. Neamt, str, Decebal, nr. 57 X Mind DC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
35. CMI Dr. Burdujan Aurel P. Neamt, str, Darmanesti, nr. 22 X Mind DC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
36. CMI Dr. Burdujan Aurel P. Neamt, str, Darmanesti, nr. 23 X Mind Pano rontgendiagnostic 79 Kv, 10 mA
37. CMI Dr. Burdujan Aurel P. Neamt, str, Darmanesti, nr. 24 X Mind AC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
38. SC Medirom Roman, str. Roman Voda, nr, 5 Multix Swing rontgendiagnostic 150 Kv, 550 mA
39. SC Fildes Dent Roman, str. Iacob Felix , bl, 1 X Mind DC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
40. SC Scan Expert Roman, str. Tineretului , nr. 28 CT Somatom Spirit rontgendiagnosticrontgendiagnostic
125 Kv, 150 mA70 Kv, 8 mA41. CMI dr. Brasoveanu Ioan P. Neamt, str, Calistrat Hogas, nr. 14 Irix 65
42. Fund. Medicala Speranta Bolnavilor Com. Botesti, sat Barticesti Multix Swing rontgendiagnostic 155 Kv, 550 mA
43. Fund. Medicala Speranta Bolnavilor Com. Botesti, sat Barticesti Diagnost 15 rontgendiagnostic 125 Kv, 700 mA
44. Fund. Medicala Speranta Bolnavilor Com. Botesti, sat Barticesti Explor 70 rontgendiagnostic 60 Kv, 10 mA
45. SC Eurodent P. Neamt, str, Duraului, nr. 18 X 70 S rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
46. CMI Dascalu Mihaiela Roman, str. Bogdan Dragos , nr. 87 bis Kodak 2200 rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
47. SC Medrix Center Roznov, str. Roznovanu, nr. 271 Multix Radiography Sistem rontgendiagnostic 125 Kv, 320 mA
48. SC Medrix Center P. Neamt, Bdul Traian nr. 1 CT Somatom Volume rontgendiagnostic 125 Kv, 150 mA
49. SC Crizantema Serv Med P. Neamt, str. Stefan cel mare, nr. 23 Exa 3000 rontgendiagnostic 80 Kv, 15 mA
Nr.crt. Titular de autorizaţie Adresa
Instalaţia
Denumire Tip de instalaţie Parametrii tehnicimaximi
50. SC Centrul Medical Antares CT P. Neamt, str. Republicii, nr. 25 CT Somatom Emotion 16 rontgendiagnostic 125 Kv, 150 mA
51. SC Centrul Medical Antares P. Neamt, str. Republicii, nr. 25 Multix Top rontgendiagnostic 150 Kv, 550 mA
52. SC Centrul Medical Antares P. Neamt, str. Republicii, nr. 25 Mamomat 3000 Nova rontgendiagnostic 35 Kv, 188 mA
53. SC Centrul Medical Antares P. Neamt, str. Republicii, nr. 25 QDR 4500 rontgendiagnostic 140 Kv, 2,5 mA
54. SC Stomato Vedus Tg. Neamt, str. Stefan cel Mare, nr. 77 Cranex Novus rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
55. CMI Dr. Ceban Ion Bicaz, str. Piatra Corbului, bl. 4 Minray rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
56. CMI Dr. Ceban Ion P. Neamt, Bdul. Dacia, nr. 9 Minray rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
57. SC Medica Roman, str. Dumbrava Rosie , nr. 9 Focus rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
58. SC Medica Roman, str. N. Titulescu , bl. 8 X 70 S rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
59. CMI Dr. Ghindea Lorin Roman, str. Oituzului , bl. 2 X Mind AC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
60. SC Dentix Roman, str. C.A. Roseti , bl. 1 X Mind AC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
61. CMI Dr. Andronic Liliana P. Neamt, str. Paharnicului, nr. 4 Port X 2 rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
62. SC Ultramed Borca. Bl. B1 Max 70 rontgendiagnostic 70 Kv, 7 mA
63. SC Dent Expert Constantin Roman, str. Renasterii , nr. 27 X Mind AC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
64. SC Dent Expert Constantin Roman, str. Renasterii , nr. 27 X Mind Pano rontgendiagnostic 79 Kv, 10 mA
65. SC Dental Smart P. Neamt, str. Biruintei, nr. 6 X Mind AC rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
66. SC Micromedica Bicaz, str. Barajului, nr. 31A PC 1000 rontgendiagnosticrontgendiagnosticrontgendiagnostic
90 Kv, 6 mA
67. SC Micromedica Bicaz, str. Barajului, nr. 31A Endos 70 Kv, 8 mA
68. SC Micromedica P. Neamt, str. Petru Rares, nr. 20 Gen X 800 125 Kv, 800 mA
69. SC Micromedica P. Neamt, str. Petru Rares, nr. 20 Rotograph Plus rontgendiagnostic 85 Kv, 10 mA
70. SC Micromedica P. Neamt, str. Petru Rares, nr. 22 Image X 70 rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
71. SC Micromedica P. Neamt, Bdul. Traian, nr. 21 PaX Uni 3D rontgendiagnostic 90Kv, 10 mA
72. SC Micromedica P. Neamt, Bdul. Traian, nr. 21 ESX rontgendiagnostic 65 Kv, 5 mA
73. SC Micromedica Roman, str. Tineretului , bl. 15 Kodak 8000 rontgendiagnostic 90Kv, 15 mA
74. SC Micromedica Roman, str. Tineretului , bl. 15 Kodak 2100 rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
75. SC Micromedica Roman, str. Tineretului , bl. 15 Combigraph Quadro rontgendiagnostic 125 Kv, 700 mA
Nr.crt. Titular de autorizaţie Adresa
Instalaţia
Denumire Tip de instalaţie Parametrii tehnicimaximi
76. SC Micromedica Roman, str. Tineretului , bl. 15 Lunar DPX MD rontgendiagnostic 76 Kv, 5 mA
77. SC Micromedica Roman, str. Tineretului , bl. 15 Lylyum rontgendiagnostic 35 Kv, 140 mA
78. SC Micromedica Tg. Neamt, str. Marasesti, nr. 53 DPX -A rontgendiagnostic 76 Kv, 5 mA90Kv, 15 mA79. SC Micromedica Tg. Neamt, str. Marasesti, nr. 53 Kodak 8000 rontgendiagnostic
80. SC Micromedica Tg. Neamt, str. Marasesti, nr. 53 Endos ACP rontgendiagnostic 70 Kv, 8 mA
81. SC Micromedica Tg. Neamt, str. Marasesti, nr. 53 Flat E rontgendiagnostic 35 Kv, 140 mA
82. SC Micromedica Tg. Neamt, str. Marasesti, nr. 53 Temco GRX 1 rontgendiagnostic 125 Kv, 800 mA
S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.R.L. este singurul obiectiv tip SEVESO cu risc major existent în judeţul Neamţ. Are ca obiect de activitate producerea îngrăşămintelor chimice azotoase. Gestionează următoarele substanţe chimice periculoase: amoniac, acid azotic, azotat de amoniu.
1. RELIEFULSocietatea comercială este dispusă la limita dintre unitatea muntoasă şi ceea subcarpatică, în
partea de S-SE a Depresiunii Cracau-Bistriţa şi respectiv în NV Depresiunii Tazlăului.Trecerea de la munţi la dealuri nu este brutală, ci în trepte.
2. INFORMAŢII METEO CLIMATICE ALE ZONEI
Caracteristic zonei platformei chimice sunt curenţii de aer dinspre NV spre SE. In intervalul noiembrie-martie pot să apară pentru perioade scurte de timp (de ordinul orelor-maxim o zi) schimbări de direcţie cu 180°.
Zilele cu calm atmosferic sunt caracterizate de apariţia curenţilor ascendenţi. În sezonul rece se produce ceaţa industrială. Toate aceste condiţii atmosferice influenţează proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor
periculoase din punct de vedere al concentraţiei, persistenţei şi dispersiei.Curenţii ascendenţi produc dispersia norului toxic şi micşorează concentraţia, dar în acelaşi
timp măresc raza de acţiune a norului.Creşterea gradului de umiditate din atmosferă duce de asemenea la diminuarea concentraţiei
norului toxic, dar şi antrenarea lui la suprafaţa pământului.In atmosferă cu umiditate bogată la producerea contaminării poate să apară apa amoniacală şi
unii acizi (ploaia acidă) cu influenţe negative asupra populaţiei, animalelor, solului şi pânzei freatice.Terenul în trepte, condiţiile de umiditate, coroborate cu schimbarea direcţiei vântului pot creşte
concentraţia de toxic pe pante şi favorizează acumularea acestuia în văi.Vegetaţia din zona de vest (pădure) favorizează micşorarea distanţelor de propagare a norului
toxic.3. SURSE ŞI TIPURI DE RISC
Ca factori de risc major se pot considera: depozitele de azotat de amoniu şi depozitul de amoniac.
Riscurile cu efecte în afara amplasamentului sunt: accidentul chimic major şi explozia.a) Accidentul chimic major.
Cauzele posibile ale acestuia pot fi: distrugerea rezervorului; fisura în peretele rezervorului.În urma producerii acestuia are loc o emisie de amoniac în fază lichidă şi gazoasă. Amoniacul
lichid, într-o primă fază se scurge în cuva rezervorului, o cotă parte transformându-se în gaz chiar în timpul deversării. Aerul înconjurător este antrenat rapid în evaporarea amoniacului lichid, ducând la o răcire semnificativă a amestecului aer-gaz şi la formarea unui nor dens.
Raza letală determinată prin studiul de risc se aproximează a fi la 1 km.Raza de contaminare se apreciază a fi de 4 km.
- În raza letală se situează majoritatea societăţilor comerciale situate în S-E platformei chimice, o porţiune din DC 110 şi o porţiune din calea rutieră şi feroviară Piatra Neamţ-Bacău situată în dreptul obiectivului.- În raza de contaminare se situează localitatea Săvineşti inclusiv satul D-va Deal şi DJ 155A cu trecerea peste canalul Bistriţa şi căile de comunicaţie mai sus menţionate.
b) Explozia. Depozitele de azotat de amoniu constituie un factor de risc major datorită posibilităţii
producerii de explozii şi degajarea unei mari cantităţi de oxizi de azot, a căror efecte se multiplică cu efectele produse de norul de amoniac rezultat ca urmare a distrugerii tancului.
Raza letală (suflul exploziei, fluxul termic) determinată prin studiul de risc se aproximează a fi la 1,3 km (865 m, 1,6 km).
Raza de contaminare se apreciază a fi de 7,5 km.
În raza letală se situează toate societăţile comerciale de pe platforma Săvineşti, comuna Săvineşti, partea de N a oraşului Roznov, partea de S a localităţii Dumbrava Roşie.
În raza de contaminare se situează:- oraşul Roznov;- comunele:
4. EFECTE ASUPRA PERSONALULUI ŞI POPULAŢIEI NEPROTEJATE
Poluările accidentale ale solului cu azotat de amoniu nu periclitează pe termen lung solul, în schimb pot duce la impurificarea apei din sol pe termen lung. Atât ionul azotat cât şi ionul amoniu sunt factori de impurificare importanţi ai apei freatice, îngreunând potabilizarea acesteia.
Ionul amoniu – se poate oxida parţial, sub acţiunea unor microorganisme în ioni de azotit, mult mai toxici decât ionii de azotat. Folosirea apei freatice cu conţinut de azotiţi ca apă potabilă, periclitează în special sănătatea copiilor.
Amoniacul – este o substanţă periculoasă, în concentraţii mari provoacă sufocarea celor expuşi.Oxizii de azot (NOx) – sunt toxici şi avizi de oxigen ceea ce duce la deces prin asfixiere.În urma unui producerii unui accident major la acest obiectiv pot fi afectate populaţia şi
Transportul se realizează în baza Hotărârii Guvernului României nr. 1175 din 26 septembrie 2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România.
Principalele rute de tranzit ale materialelor periculoase în/prin judeţul Neamţ sunt pe drumurile naţionale/europene astfel: DN 2, pe direcţia sud-nord pe traseul: limita jud. Bacău – Roman – limita jud. Iaşi. Această rută face parte din drumul european E 85.
DN 15 D, pe direcţia vest-est pe traseul: Piatra Neamţ (DN 15) – Roman – Gâdinţi – limita jud. Vaslui.
DN 12 C, pe traseul: limita jud. Harghita – Bicaz Chei – legătura cu DN 15 în oraşul Bicaz.DN 17 B, pe traseul: Limita jud. Suceava – Borca – Poiana Teiului – legătură cu DN 15 în
localitatea Poiana Largului.DN 15 B, pe traseul: DN 15 (Poiana Largului) - Târgu Neamţ – Timişeşti – limita jud. Iaşi.
Principalii operatori economici ce deţin autorizaţii de mediupentru transportul produselor periculoase
Nr. Crt. Operator economic Mod transport
1. CHIORPEC BENZOIL Transport rutier2. SNGN ROMGAZ SA Medias STTM Tîrgu Mures Transport rutier
3. SPITALUL MUNICIPAL DE URGENŢĂ ROMAN Transport rutier
4. SC AGRAL STAR SRL Transport rutier5. SC SAFARI COMIMPEX SRL Transport rutier6. SC ALMOS AGROROM SRL Transport rutier7. SC RAMA SRL Transport rutier
8. SC TRANSPECO LOGISTIC DISTRIBUTION SRL Transport rutier
9. SC INCINAMED SRL SRL Transport rutier10. SC ONIX CONFORT SRL Transport rutier11. SC PODARU MIVAS SRL Transport rutier12. SC MUNTENEGRU COM S.R.L. Transport rutier13. SC DINAMIC 92 DISTRIBUTION SRL Transport rutier14. SC MIHOC OIL SRL Transport rutier15. SC EUROSEPT SRL Transport rutier
Transportul rutier
Accidentele majore pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene reprezintă fenomenele de întrerupere bruscă şi nedorită a deplasării mijloacelor de transport, însoţite de victime în rândul participanţilor la trafic sau al celor aflaţi în apropierea căii de rulare, avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport sau a căii de rulare, producerea de pagube materiale importante.
Principalele cauze ale accidentelor pe căile de comunicaţii sunt:- greşeli de circulaţie;- greşeli în exploatarea mijloacelor de transport;- defecţiuni ale mijloacelor de transport;- condiţii de vreme nefavorabile;- acte de terorism.
Accidente grave produse pe căile rutiere în perioada 2008–2012, pe categorii de drumuri
Categorie drum Total accidentegrave, cu victime Decedaţi Răniţi
Principalele cauze generatoare de accidente de circulaţie au fost reprezentate de indisciplina pietonilor, viteza excesivă sau neadaptată la condiţiile de drum şi abaterile bicicliştilor/mopediştilor/căruţaşilor.
Principalele două cauze ale producerii accidentelor grave şi urmările acestora, pe toate categoriile de drumuri:
Transportul feroviar
Reţeaua de căi ferate ce tranzitează judeţul Neamţ este expusă la următoarele riscuri:
Nr. crt. Secţia de circulaţie Poziţia kilometrică
(km+m) Lungimea (km)
Căderi de stânci1. Bacău-Bicaz 79+500-80+800 1,300
Principalele lucrări de artă de pe raza judeţului Neamţ care pot fi afectate de seisme sau alunecări de teren sunt pe tronsoanele:
Linia 517 – Paşcani – Tg. Neamţ: - 10 lucrări; Linia 507 – Bacău – Bicaz: - 31 lucrări;
Zonele care prezintă cel mai ridicat risc la inundaţii pe linia 507 Bacău–Bicaz sunt:
Nr.crt. Zona posibil a fi afectată Cauza
1. Buhuşi - Halta Costişa - inundaţii pârâu Orbic la pod km 25+490;
2. Halta Costişa – Podoleni - inundaţii terasamente la ploi torenţiale, capacitate redusă de scurgere la podeţe şi şanţuri adiacente;
3. Buhuşi - Podoleni - Roznov - inundaţii terasamente la revărsarea pârâului Verdele de la pod km 33+977 şi pârâu Calneş de la pod km 36+094
4. Piatra Neamţ - Bistriţa - alunecări taluze din dreapta căii ferate care atacă gabaritul şi colmatează şanţ dreapta;
5. Bistriţa Neamţ - Pîngăraţi - inundaţii terasamente de la torenţii din dreapta căii ferate;
6. Tarcău - Bicaz - torenţi şi stânci care atacă gabaritul din stânga căii ferate şi colmatează şanţurile şi linia.
Transportul fluvial şi maritim
În judeţul Neamţ există un singur port turistic, amplasat pe malul stâng lângă barajul lacului Izvorul Muntelui. În evidenţă se află doar ambarcaţiuni de agrement, cu capacităţi de transport de la 2 la 100 persoane.
În sezonul estival, în care se înregistrează numărul cel mai mare de turişti şi, implicit, cel mai intens trafic al ambarcaţiunilor, există riscul înregistrării de accidente ca urmare a unor erori în manevrarea ambarcaţiunilor, aglomerării de ambarcaţiuni pe unele porţiuni sau din alte cauze. În perioada 2008-2011 nu s-au înregistrat astfel de evenimente pe lacul Izvorul Muntelui.
Transportul aerian
În judeţul Neamţ nu există aeroporturi. În spaţiul aerian aflat deasupra teritoriului judeţului Neamţ se află culoare de zbor pentru diferite zboruri de aeronave. Singurul risc asociat transportului aerian este reprezentat de posibilitatea prăbuşirii unor aeronave ca urmare a unor accidente aviative. Este imposibil să se calculeze probabilitatea producerii, periodicitatea sau gravitatea unui astfel de eveniment, deoarece nu se poate stabili momentul sau locul în care acestea vor avea loc. Locul în care
se poate prăbuşi o aeronavă poate fi, teoretic, orice amplasament de pe teritoriul judeţului, atât în câmp deschis, cât şi pe amplasamentul unor operatori economici sau aglomerări urbane/gospodăriile populaţiei.
Transportul prin reţele magistrale
În judeţul Neamţ acest tip de risc implică reţelele magistrale de transport energie electrică, conducte magistrale de transport gaze naturale şi magistrale de transport apă şi agent termic. Cauzele producerii unor evenimente la categoria de risc mai sus menţionată sunt de origine naturală şi antropică. Astfel, accidentele/avariile sunt induse de descărcări electrice, alunecări şi prăbuşiri de teren, cutremure etc. sau de greşeli de proiectare/construcţie şi erori umane.
C. Riscuri nucleare
În zona de responsabilitate a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ nu se găsesc obiective nucleare, ca urmare nu se află în una din zonele de planificare de urgenţă.
Populaţia Judeţului Neamţ poate fi afectată de urmările unor accidente produse la CNE Cernavodă precum şi de către cele transfrontaliere produse la CNE Kozlodui – Bulgaria, Pecs – Ungaria şi Cernobâl.
Structurile abilitate să gestioneze acest tip de situaţie de urgenţă, vor asigura transpunerea în practică a măsurilor specifice pe termen lung.
Transmiterea datelor necesare înştiinţării populaţiei despre producerea acestor accidente revine în sarcina Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie, Agenţia de Protecţie a Mediului Neamţ şi ISU „Petrodava” al Judeţului Neamţ.
D. Poluare ape
Poluare accidentală a apelor - orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsă prin accident, avarie sau altă cauză asemănătoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijenţe ori calamitaţi naturale şi în urma căreia apa devine improprie folosirii posibile înainte de poluare. Poluarea accidentală este, de cele mai multe ori, de intensitate mare şi de scurtă durată.
Substanţele cu potenţial poluator sunt substanţe solide sau lichide cu proprietăţi toxice, care în anumite condiţii create, pot genera poluarea apelor.
Pot fi cauze ale poluărilor accidentale pierderile de: materiale semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse finite, combustibili, ape uzate sau alte substanţe solide sau lichide care prin antrenare în reţele pluviale, reţele de alimentare cu apă, canalizare, în sol sau evacuări directe în receptor natural.
CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE ŞI MODUL DE INTERVENŢIE
1 Poluarea accidentală cu cianuri, pe râul SiretA fost cel mai grav eveniment de acest gen care s-a petrecut la nivelul B.H. Siret şi care a
afectat SGA Neamţ, prin consecinţele sale.SURSA: platforma fostei S.C. METADET S.A. Fălticeni, profilată pe producerea detergenţilor şi a polimetacrilatului de metil, situată pe malul r. Şomuzu Mare, afluent al râului Siret.CAUZE: neluarea măsurilor de prevenire a scurgerilor de substanţe în momentul tăierii unor conducte de legătură între rezervoarele de stocare a acetoncianhidrinei, de către o societate care executa dezmembrări în depozitul de compuşi chimici toxici.
Notă: Lungimea totală de râu afectată a fost de cca 220 km din care 56 km pe zona SGA Neamţ. Concentraţia maximă de cianură înregistrată pe râul Siret a fost de 0,46 mg/l iar la intrarea în jud. Neamţ a fost de 0,32 mg/l faţă de CMA 0,01 mg/l. Durata manifestării poluării a fost de 5 zile. Cantitatea de cianură ajunsă în apă a fost estimată la 350 kg.EFECTE: dezechilibre majore în ecosistemul r. Siret, cu diminuarea accentuată a unor grupe funcţionale de organisme şi mortalităţi piscicole (pierderi estimate la cca 125 t de peşte).OBS.: - printr-un studiu efectuat la acea dată s-a evidenţiat faptul că, spre deosebire de biocenoza care într-un timp relativ scurt ( 11 zile ) a ajuns la densităţile numerice existente înainte de poluare, fauna piscicolă a înregistrat pierderi care necesită perioade de refacere de mai mulţi ani;
- pagubele produse împreună cu cheltuielile efectuate pentru limitarea efectelor poluării au fost de cca. 10 miliarde lei.MĂSURI:
- suplimentarea debitului râului Siret prin descărcări de debite din acumulările de apă Bucecea, Şomuzu II Moara şi Bacău II (pe Bistriţa) pentru reducerea concentraţiei undei poluante;
- monitorizarea undei poluante pe zonele de activitate a patru Sisteme de Gospodărire a Apelor (Suceava, Paşcani, Neamţ, Bacău);
- avertizări ale populaţiei prin mass media , prin organele administraţiei publice locale şi formarea de echipe de patrulare pentru împiedicarea accesului la râu şi convingerea localnicilor de a nu consuma peşte intoxicat.
2. Poluarea accidentală cu produs petrolier, pe râul OzanaSURSA: autocisterna aflată în trafic aparţinând S.C. MIHOC OIL S.R.L., care transporta combustibil lichid greu.CAUZE: accident de circulaţie în urma căruia autocisterna s-a răsturnat, iar o parte din încărcătura transportată s-a scurs în albia râului Ozana. Cantitatea ajunsă în apă a fost de cca. 200 l combustibil lichid.
EFECTE: nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă. A reprezentat însă o ameninţare pentru funcţionarea normală a captării de apă a oraşului Tg. Neamţ situată la cca. 10 km aval.
MĂSURI:• La sursa de poluare:- oprirea scurgerilor din autocisternă - localizarea poluantului scurs pe mal şi în albie prin efectuare unor baraje din materialul existent
în albia râului• La efecte:- devierea apei de pe braţul stâng al râului Ozana spre malul drept pentru a se evita antrenarea
produsului petrolier în aval şi pentru a se asigura condiţii de vidanjare şi decopertare a stratului de sol afectat; - efectuare unei serii de baraje din baloţi de paie pe râu şi intervenţie cu material absorbant pentru reţinerea produsului petrolier;
- intervenţia manuală pentru colectarea produsului petrolier acumulat în faţa barajelor.
Notă: la 2 km amonte de captarea oraşului Tg. Neamţ, pe râul Ozana, au fost executate încă două baraje. La aceste baraje nu s-a constatat existenţa produsului petrolier.
Cheltuielile efectuate au fost de cca 22 milioane lei.Unităţi care au acordat ajutor : S.C. ACVATERM TG. NEAMŢ
3. Poluare accidentală cu produs uleios pe râul MoldovaSURSA: S.C. MITTAL STEEL Roman S.A.CAUZE: avarierea conductei de alimentare cu ulei vâscos a staţiei de lubrifiere din laminorul 16". Spărturile din conducta au condus la scurgeri de ulei în canalul energetic şi de aici, prin sifoanele de pardoseală în canalizarea pluvială care deversează în ovoidul general colector, cu descărcare în râul MoldovaEFECTE: modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei râului Moldova cauzată de prezenţa peliculei uleioase la suprafaţa receptorului.
MĂSURI: • La sursa de poluare:- blindarea conductei prin care au avut loc scurgeri de produs uleios; - curăţirea canalului energetic şi recuperarea avansată a pierderilor de ulei.• La efecte:
- execuţia pe canalul spre Moldova a unei serii de baraje din scândura şi baloţi de paie. Acţionarea cu material absorbant pentru produs petrolier;
- colectarea manuală a produsului uleios reţinut de baraje;- curăţarea malurilor canalului de evacuare de produsul uleios, până la confluenţa cu Moldova;
- analize fizico-chimice pe efluent.
NOTA:- pierderile totale de produs uleios au fost estimate la 600 kg, din care au fost recuperate cca. 500
kg, diferenţa de 100 kg a ajuns în apa râului Moldova;- cheltuielile materiale efectuate pentru gestionarea situaţiilor generate de poluare au fost de 27,5
milioane lei.
4. Poluare accidentală cu uleiuri pe râul Bistriţa (curs amenajat )SURSA: S.C. HIDROELECTRICA - S.H. Bistriţa.CAUZE: scurgeri accidentale de lubrifianţi ocazionate de intervenţii la hidroagregate la faza de demontare a instalaţiilor hidraulice.EFECTE: modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale apei, cauzate de prezenţa peliculei uleioase la suprafaţa receptorului.MĂSURI:
• La sursă:- verificări permanente a etanşeităţilor la hidroagregate;- control riguros al activităţilor de revizie şi reparaţii.● La efecte: la demararea activităţii de revizie - reparaţie cu risc de poluare a apei se vor amplasa
baraje de retenţie flotabile în bazinul de liniştire al hidrocentralei.
5. Poluări accidentale cu amoniu pe râul Bistriţa (curs amenajat )SURSA: Platforma chimica Săvineşti - S.C. AZOCHIM S.A.CAUZE: - defecţiuni tehnice la utilaje;
- porniri, opriri repetate ale instalaţiilor chimice;- purjări; - lipsa controlului activităţilor generatoare de poluare (spălări în spaţiul instalaţiilor, curăţiri ale
utilajelor, descărcări de substanţe chimice);- tehnologii deficitare de neutralizare a poluanţilor din apele uzate.
EFECTE: degradarea apei cauzata de depăşirea concentraţiei maxime admise de poluanţi în efluentul descărcat în receptor.MĂSURI:
• La sursă: acţiuni specifice, funcţie de cauză, pentru sistarea poluării şi limitarea efectelor; monitorizarea fenomenului.La efecte: - intensificarea monitorizării efluentului şi receptorului.
S-a solicitat uzinarea cu debit maxim pe canalul UHE pentru mărirea gradului de diluţie a poluanţilor.UNITĂŢI care au acordat sprijin :
Sunt cazuri de poluări atipice ale cursurilor de apă generate de următorii factori favorizanţi: - evacuări sistematice de ape uzate poluate, în receptor; - acumularea de poluanţi pe patul albiei , în special compuşi organici;- temperaturi ridicate; - debite scăzute în receptor.
Exemple:
Pe lacul RECONSTRUCŢIA: Descriere fenomen:Situat la cca 3 km aval de o descărcare de ape uzate cu conţinut organic (fibră celulozică) -
efluentul fabricii de hârtie S.C. PETROCART S.A..- lacul a funcţionat ca un decantor pentru suspensia organică din apă; - fenomenul s-a manifestat în special în perioadele calde şi secetoase, când nivelul apei era
scăzut iar temperatura ridicată;Modul de manifestare a poluării: acoperirea suprafeţei lacului cu un material plutitor cu aspect
de nămol;Modul de producere a fenomenului:- în condiţiile creşterii temperaturii apei materia organică de pe patul albiei intră în proces de
biodegradare; - gazele care rezultă în timpul proceselor de descompunere determină “flotaţia“ materiei
organice la suprafaţa apei.Efecte: - pe lângă aspectul dezagreabil al lacului, a adus prejudicii utilizatorilor din aval, SC
FIBREX, prin scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de demineralizare a apei.
Pe RÂUL BISTRIŢADescriere fenomen: poluarea râului Bistriţa aval de evacuarea staţiei de epurare din municipiul
Piatra Neamţ.- fenomenul este vizibil pe porţiunile cu curs liniştit şi puţin adânci.Modul de manifestare a poluării: materia organică acumulată în timp pe patul albiei, care în
condiţiile menţionate anterior intră în descompunere. Efecte: - aspect tulbure al apei, cu prezenţa în masa apei a suspensiilor şi a diverselor organisme
biocenotice indicatoare de poluare;- creşterea concentraţiei substanţelor consumatoare de oxigen;- scăderea concentraţiei oxigenului dizolvat;- mortalitate piscicolă.
SCENARII PRESTABILITE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE POLUĂRIACCIDENTALE PE PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ
Râul Bistriţa (albia naturală) poate fi afectat de poluarea provenită de la societăţile ACVA BICAZ, APA SERV (Piatra Neamţ şi Roznov) sau de la surse neorganizate. Prima măsură constă în
depistarea sursei poluatoare şi sistarea generării poluării (în cazul în care poluarea a fost comunicată şi sursa cunoscută). Pe râul Bistriţa se pot produce poluări cu produs petrolier, amoniu, substanţe organice şi suspensii de natură organică sau minerală. Pentru cazurile de poluări accidentale cu produs petrolier, SGA Neamţ participă şi organizează pe teren acţiunile necesare limitării răspândirii, colectării şi distrugerii sau depozitării controlate a produselor petroliere recuperate. Se vor folosi baraje flotante şi materiale absorbante pentru produse petroliere.
În cazul poluării apelor r. Bistriţa cu substanţe chimice solubile se va acţiona în scopul stopării poluării la sursă şi al interzicerii consumului apei şi peştilor (prin avertizările transmise riveranilor). Dacă poluantul ajuns în râu nu poate fi controlat prin măsurile de neutralizare la sursă, conducerea S.G.A. va solicita intervenţia D.A.S.- Bacău pentru suplimentarea debitului apei pe râu prin descărcări din lacurile de acumulare amenajate (Izvoru Muntelui, Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei, Reconstrucţia).
Pe întreaga perioadă de desfăşurare a fenomenului de poluare S.G.A. va organiza activitatea de urmărire a undei poluatoare prin analize de laborator.
Canal U.H.E (r.Bistriţa- albie amenajată )Sursa potenţială de poluare accidentală o constituie evacuarea platformei chimice Săvineşti-
Roznov.În cazul poluării cu substanţe chimice solubile se va interveni pentru stoparea poluării la sursă
şi în funcţie de situaţie se va interveni pentru asigurarea debitului maxim de 80 mc/s.În cazul poluării cu produse uleioase se poate interveni cu baraje flotante şi material absorbant
în condiţii de neuzinare pe canal.Râul Moldova poate fi afectat de poluări accidentale provenite de la societăţile MITTAL
STEEL, AGRANA, ACVASERV Roman(de la staţiile de pompare ape uzate). Pe acest râu nu există posibilitatea suplimentării debitelor din lacuri de acumulare. Se intervine cu substanţe de neutralizare la sursă sau cu substanţe absorbante şi baraje la sursă şi pe râu.
Râul Siret poate fi poluat cu substanţe chimice (cianuri, leşii reziduale) din jud. Suceava şi substanţe organice ( dejecţii animaliere) de la cele două unităţi zootehnice: S.C. SUINPROD S.A. şi S.C. T.C.E. 3 Brazi.
S.C. ACVASERV S.R.L Roman poate provoca poluarea râului prin evacuarea pe direct a apelor uzate orăşeneşti.
Debitul apei râului poate fi suplimentat prin descărcări din lacurile de acumulare din jud. Suceava. Modul de acţiune este stoparea poluării la sursă, accesul în albie fiind îngreunat de malurile înalte şi abrupte şi de debitul mare al râului.
Râul Ozana poate fi afectat de poluări accidentale cu produse petroliere de la sectorul Pipirig, aparţinând Schelei de producţie petroliere Modârzău şi de la ACVATERM Tg. Neamţ. În cazul producerii unei poluări se poate interveni cu baraje flotante şi materiale absorbante pe râu, respectiv cu substanţe neutralizante/absorbante la sursa poluatoare.
2. Râu Moldova:a) Timişeşti – surse din judeţul Suceava;b) Roman – evacuare MITTAL STEEL ROMAN E2, AGRANA E3, Staţiile de pompare ape uzate ale S.C. ACVASERV SRL Roman
3. Râu Siret:a) Luţca – surse din judeţul Suceava, evacuare SUINPROD E4;b) Ion Creangă - evacuarea staţiei de epurare oraşului Roman E5; - evacuare T.C.E. 3 Brazi - Ferma Başta E6.
d) Roznov – evacuare PERGOPAPER E8, evacuarea staţiei de pompare ape uzate a C.J. APA SERV S.A. Neamţ E9;e) Frunzeni – nu există surse punctiforme de poluare.
7. Pârâu Schit: a) Durău – evacuarea Staţiunii Durău E12.
E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări
Având în vedere tendinţa de desconcentrare a activităţilor de pe marile platforme industriale, acest tip de risc se poate manifesta cu preponderenţă la construcţiile şi instalaţiile conservate şi scoase din producţie, cum este cazul construcţiilor de pe platforma Săvineşti unde au fost dezafectate foarte multe capacităţi de producţie.
În afara acestor obiective în judeţul Neamţ mai sunt identificate imobile cu risc seismic ridicat (clasa I şi II de risc) în municipiul Piatra Neamt şi Roman.
Municipiul Roman este situat între două râuri, Siret şi Moldova, cu construcţii parter şi maxim 10 etaje realizate pe un teren macroporic.
Datorită vechimii oraşului, atestat de peste 600 de ani, fiind un vechi centru comercial, au fost construite o serie de pivniţe simple şi etajate pe o arie foarte mare a oraşului.
Artera principală a oraşului, str. Ştefan cel Mare, cuprinde clădiri construite pe aceste pivniţe între anii 1885-1910, din materiale cu durată de folosinţă îndelungată. Fiind o arteră de circulaţie rutieră majoră, au circulat autovehicule de tonaj greu, care au determinat deteriorarea structurilor de rezistenţă a acestor clădiri şi a infrastructurii străzii. Datorită intervenţiilor pentru introducerea de gaz metan, telefonie, cât şi a pierderilor din vechea reţea de alimentare cu apă, capacitatea portantă a terenului de fundare s-a micşorat atât pe zona carosabilului, cât şi pe zona de curţi-construcţii.
Cea mai afectată este porţiunea cuprinsă între Bulevardul Republicii şi strada Dobrogeanu Gherea, în care se află un număr de 51 de imobile, din care 8 obiective social-culturale (sediul D.M.P.S., 2 cinematografe, Cercul Militar, Biserica Romano-Catolică).
În anul 1998 (16 aprilie), s-a produs un accident tehnic în carosabilul străzii Ştefan cel Mare, care a antrenat prăbuşirea unei părţi din carosabil afectând reţelele de apă, gaz metan şi telefonie pe o lungime de 400 m, precum şi talpa de fundare a clădirii de la nr. 222-224, iar imobilele vecine prezentau tasări şi fisuri la pereţii interiori şi exteriori făcându-se imposibilă înlocuirea acestora.
F. Eşecul utilităţilor publice
Sistemele, instalaţiile şi echipamentele a căror scoatere din funcţiune poate conduce la dezorganizarea activităţii sociale şi economice în localităţile din judeţul Neamţ sunt:
a. Alimentarea cu apă. Avariile sau distrugerile la lucrările hidrotehnice, captările de apă, staţiile de filtrare a apei, staţiile de pompare a apei, infrastructurile locale de transport şi distribuţiei a apei generează riscul apariţiei unor epidemii, îndeosebi în localităţile cu un grad înalt de urbanizare (Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov), precum şi perturbarea unor activităţi industriale şi de alimentaţie publică. Riscul este mare în perioada de vară când şi necesităţile de consum sunt la cote maxime. În aceste circumstanţe sistemul medical, prin A.S.P. trebuie să monitorizeze permanent situaţia şi să aplice procedurile şi programele standard de vaccinare preventivă şi control permanent a stării de igienă colectivă a populaţiei.
b. Canalizarea. Sincopele în funcţionare la infrastructurile locale de canalizare şi la staţiile de epurare a apei din reţelele de gospodărire comunală şi ale operatorilor economici induc riscul apariţiei unor epidemii, cu impact asemănător celor de la punctul b. Localităţile cu un grad înalt de urbanizare (Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov) sunt supuse la apariţia acestui tip de risc.
c. Gazele naturale. Scoaterea din funcţiune a sistemului de alimentare cu gaze naturale (total sau parţial) cauzează întreruperea unor activităţi socio-economice importante: producerea agentului termic, oprirea operatorilor economici dependenţi de această sursă de energie, consumul casnic ş.a.
d. Energia electrică. Întreruperea sistemului de alimentare cu energie electrică poate paraliza desfăşurarea activităţilor din localităţile sau grupurilor de localităţi afectate.
În funcţie de amploarea şi durata avariilor/distrugerilor consecinţele economice sunt evidente. Pagubele pot fi catastrofale, îndeosebi pentru localităţile urbane, în situaţia producerii cutremurelor de pământ de intensitate mare, atunci când consecinţele acestor riscuri se cumulează.
G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos
Pe teritoriul judeţului Neamţ nu au avut loc până în prezent astfel de fenomene. Măsurile care trebuie întreprinse în aceste situaţii sunt similare cu cele prevăzute în planul de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.
În cazul producerii unei situaţii de urgenţă de această natură, un rol important revine unităţilor şi subunităţilor de la nivelul judeţului ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii.
H. Muniţie neexplodată
Amplele acţiuni militare desfăşurate în cele două războaie mondiale pe teritoriul judeţului au lăsat cantităţi impresionante de muniţii neexplodate din motive tehnice sau ca urmare a situaţiilor schimbătoare de pe front. Pe teritoriul judeţului Neamţ au fost găsite şi e posibil să se mai găsească elemente de muniţie neexplodată, ca urmare a conflictelor armate din cel de-al II-lea Război Mondial, în următoarele localităţi: Piatra Neamţ, Roman, Tg. Neamţ, Bicaz, Roznov, Agapia, Alexandru Cel Bun, Bahna, Bălţăteşti, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Bîra, Bîrgăoani, Bodeşti, Borca, Borleşti, Boteşti, Bozieni, Brusturi, Ceahlău, Cîndeşti, Cordun, Costişa, Crăcăoani, Dămuc, Dobreni, Dochia, Doljeşti, Dragomireşti, Drăgăneşti, Dulceşti, Dumbrava Roşie, Farcaşa, Făurei, Gîdinţi, Gherăieşti, Girov, Gîrcina, Grinţieş, Grumăzeşti, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă, Mărgineni, Moldoveni, Negreşti, Oniceni, Păstrăveni, Petricani, Piatra Şoimului, Pipirig, Pîngăraţi, Podoleni, Poiana Teiului, Răuceşti, Războieni, Rediu, Români, Ruginoasa, Sagna, Săbăoani, Săvineşti, Secuieni, Stăniţa, Ştefan Cel Mare, Tarcău, Taşca, Tazlău, Tămăşeni, Timişeşti, Trifeşti, Tupilaţi, Ţibucani, Urecheni, Valea Ursului, Văleni, Vînători, Zăneşti.
Riscurile pe care le implică muniţia neexplodată sunt reprezentate de accidentele cauzate de: - neglijarea de către adulţi şi copii a anunţării imediate a organelor administraţiei locale, Poliţiei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă despre descoperirea muniţiilor neexplodate; - lipsa de supraveghere şi educare a copiilor în acest sens;- lipsa totală sau insuficienţa cunoştinţelor despre măsurile ce trebuie luate la descoperirea muniţiilor
neexplodate din partea cetăţenilor;- curiozitatea deosebită manifestată atât de adulţi cât şi de copii la descoperirea unor astfel de muniţii;- diferite improvizaţii folosind muniţie neexplodată (ornamente, maiuri, nicovale);- publicitatea scăzută în mass-media referitor la muniţia neexplodată şi accidentele cauzate de
aceasta.Categorii de muniţii rămase neexplodate şi descoperite pe teritoriul judeţului:- proiectile de artilerie de diferite calibre;- grenade de mână ofensive şi defensive;- mine antiinfanterie;- lovituri antitanc;- bombe de aruncător;- bombe de aviaţie;- elemente de muniţie (focoase artilerie, cartuşe de infanterie, capse).
La nivelul anului 2012 au fost executate 90 misiuni pirotehnice în vedere asanării şi distrugerii muniţiei rămase neexplodate şi descoperite pe teritoriul judeţului, după cum urmează: - misiuni de asanare muniţie - 83 - misiuni de distrugere a muniţiei asanate – 7
Tipuri de muniţie asanată:- proiectile de diferite calibre: 73- grenade de mână defensive: 17- bombe de artilerie: 24- mine antitanc: 2- muniţie pentru armament de infanterie de diferite calibre: 168- alte obiecte suspecte: 67Suprafaţă asanată – 23700 m2
Zone din care a fost asanată muniţia – localităţi de pe întreg cuprinsul judeţului Neamţ, cu precădere localităţile de pe valea Siretului şi a Moldovei şi localităţi traversate de căile de comunicaţii principale: Piatra Neamţ, Roman, Roznov, Alexandru cel Bun, Boghicea, Dragomireşti, Doljeşti, Poiana Teiului, Vânători Neamţ, Tazlău, Taşca, Timişeşti şi Trifeşti.
În această perioadă, pe raza judeţului Neamţ, nu au avut loc accidente datorate nerespectării modului de comportare la descoperirea muniţiilor rămase neexplodate din timpul conflictelor armate.
SECŢIUNEA 3 - Analiza riscurilor biologice
EpidemiiEpidemiile apar ca efect al mişcării permanente a populaţiei, şi se extind în cadrul
comunităţilor în funcţie de condiţiile locale (temperatură, gradul de urbanizare, dezvoltarea şi utilizarea utilităţilor publice etc.), de capacitatea sistemului medical pentru aplicarea măsurilor profilactice de organizare a răspunsului imediat şi eficient (diagnosticare, vaccinare, informare, educare) şi nu în ultimul rând de instituirea carantinei în unităţile spitaliceşti. Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăvirea în masă a populaţiei, datorită unor agenţi patogeni cum sunt viruşii, rickettsiile, bacteriile, fungii şi protozoarele. Epidemiile sunt favorizate de: sărăcie (lipsa de igienă), infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulţirea şobolanilor şi a câinilor comunitari. Sursele potenţiale pentru izbucnirea unor epidemii sunt diverse: secţiile de boli contagioase din cadrul spitalelor, cetăţenii care au călătorit în medii contaminate sau au luat contact cu persoane bolnave.
Obiectivele sursă de risc pentru apariţia epidemiilor sunt reprezentate, în general, de locurile cu aglomerări de persoane (şcoli, gări, autogări, spitale etc).
Gripa constituie principala epidemie care se manifestă sezonier în judeţul Neamţ, iar epidemiile create prin infectarea tubului digestiv pot apărea ocazional şi sunt cu caracter local.
Reprezintă sursă de risc pentru această situaţie de urgenţă toate aglomerările de persoane (şcoli, spitale, instituţii publice, gări, autogări, precum şi următoarele obiective:
Spitalul Neamţ – secţia contagioase;Spitalul Tîrgu Neamţ – secţia contagioase;Spitalul Roman – secţia contagioase.În ultima parte a anului 2009 şi începutul anului 2010, pe teritoriul judeţului Neamţ a fost
semnalată apariţia virusului gripal A/H1N1. În urma contactării virusului 2 persoane au decedat, numărul total de cazuri de îmbolnăviri înregistrate de la apariţia acestuia fiind de 130.
Pentru limitarea răspândirii virusului au fost aplicate măsurile aprobate prin Planul de măsuri pentru prevenirea apariţiei şi organizarea intervenţiei în situaţia apariţiei cazurilor de gripă umană cu tulpină de origine porcină şi Planul judeţean de urgenţă în caz de pandemie, aprobate în şedinţele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă convocate în anul 2009 pentru gestionarea acestei situaţii de urgenţă.
Activitatea de prevenire a bolilor se desfăşură în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Neamţ în următoarele compartimente:
1. Departamentul de supraveghere în sănătate publică:A. Compartimentul de supraveghere epidemiologică şi control boli transmisibile B. Compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă C. Compartimentul de evaluare şi promovare a sănătăţii D. Laboratorul de diagnostic şi investigare în sănătate publică
2. Serviciul de control în sănătate publică: A. Biroul/Compartimentul inspecţia şi controlul factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă; B. Biroul/Compartimentul control unităţi şi servicii de sănătate,
3. Punctele fixe de lucru Roman şi Tîrgu Neamţ, în strânsă colaborare cu reţeaua de medicină şcolară, unităţile sanitare cu paturi, servicii specifice, mediatori sanitari romi, asistenţi comunitari, unităţile sanitare fără paturi din judeţ, societatea civilă.
Principalele servicii de sănătate profilactice furnizate in judeţul Neamţ se realizează in cadrul principalelor programe naţionale de sănătate, respectiv:
Realizarea imunizărilor conform calendarului naţional de vaccinări Supravegherea principalelor boli infecţioase pentru prevenirea apariţiei epidemiilor şi
instituirea principalelor măsuri de control Monitorizarea evoluţiei infecţiei HIV/SIDA Supravegherea bolilor transmisibile Supravegherea calităţii apei potabile şi a îmbolnăvirilor în relaţie cu apa nepotabilă. Supravegherea calităţii alimentelor şi prevenirea toxiinfecţiilor alimentare Monitorizarea condiţiilor igienico-sanitare în colectivităţile de copii şi tineri Monitorizarea şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali Monitorizarea şi evaluarea modului de gestionare a deşeurilor medicale Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate prin campanii tematice.
Evoluţia bolilor infecţioase în perioada 2010 – 2012
2010 2011 2012Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
Nu s-au înregistrat, în perioada 2005-2012 cazuri de holeră, febră tifoidă, febre paratifoide, tetanos, poliomielită, malarie, tuse convulsivă. Nu s-au înregistrat epidemii hidrice.
În anul 2012 s-au înregistrat 22 cazuri de borrelioza - boala Lyme, 3 cazuri de tuse convulsivă, nici un caz de tetanus.
EpizootiiEpizootiile apar în anumite condiţii bio-sanitare şi se extind îndeosebi în mediul rural, la
fermele zootehnice şi în gospodăriile cetăţenilor, în funcţie de context la toate categoriile şi speciile de animale, păsări, comunităţi apicole etc. Statistic, bolile şi aspectele patologice specifice faunei reprezentate în judeţ sunt: rabia, trichineloza, leucoza bovină, holera aviară, rujet, anemia infecţioasă la cabaline, gălbeaza la ovine, bruceloza la bovine etc.
Gripa aviară înalt patogenă (HPAI) determinată de unele subtipuri de virus gripal A în populaţiile de animale, în special la găini, reprezintă un nou şi continuu risc global pentru sănătatea publică umană. Apariţia în România a pericolului A/H5N1 pentru oameni şi aparenta endemicitate a acestui subtip la păsările domestice impune o atenţie crescută pentru dezvoltarea capacităţii de diagnostic rapid a infecţiilor gripale atipice.
În judeţul Neamţ în gospodăriile populaţiei, în anul 2012, au fost inventariate următoarele colectivităţi de animale: 78125 bovine, 211.915 ovine, 32.193 porcine, 14192 cabaline, 478353 păsări, 38087 caprine, 16264 familii albine, 10086 iepuri. Localităţile în care există mari colectivităţi de animale sunt: Bodeşti, Borca, Cordun, Crăcăoani, Girov, Hangu, Pipirig, Secuieni, Valea Ursului şi Vînători Neamţ.
Exploataţii agricole zootehnice
Nr.crt. EXPLOATAŢIA LOCALITATEA ADMINISTRATOR TELEFON / FAX SPECIA
57. TANASELEA ION URECHENI TANASELEA ION 0754/012769 BOVINE58. RADUCU LACT SAVINESTI RADUCU IOAN 0744/922905 BOVINE- 4459. PF TANCAU IOAN GHERAESTI TANCAU IOAN 0745/669005 PORCINE
60. SC AGRO PETROCOR SRL RUGINOASA
PETRESCU DANIEL VASILE CIOBANU CORNELIU IOAN
0752/904967
0744/188321
VACI CU LAPTE -56
61. STAN V VASILE TG.NEAMT STAN V. VASILEVACI CI LAPTE
12 CAPOVINE 55 CAP
62. SC TED AGRO ROMAN TEODORU NICOLAE 0723/450777 PORCI - 1989
63. AGAFITEI VASILE MARGINENI AGAFITEI VASILE 0740/04456340 CAP.BOV100 OVINE
Analiza riscurilor existente şi efectele posibile ale acestora
Persoanele expuse cel mai tare acestui risc (infectării şi îmbolnăvirii) sunt cele din cadrul serviciului D.S.V.S.A. Neamţ şi/sau IJSU Neamţ pe timpul desfăşurării activităţilor specifice în cazul suspicionării şi apariţiei unor boli ca de exemplu: Pesta aviară, Boala lui Aujeszky, Rabia (Turbarea), Tuberculoza, Tularemia, Bruceloza, Salmoneloza, Antrax, Leptospiroza, Rujetul.
Pe lângă aceste boli virotice şi bacteriene, e posibila infectarea personalului cu alte boli transmisibile de la animale vii la om (zoonoze) din grupa micozelor (Aspergiloza, Dermatomicoza) şi parazitozelor (Toxoplasmoza,Teniaza).
În caz de calamitaţi naturale (inundaţii, cutremure, accident nuclear, incendii) personalul acestui serviciu intervine pentru efectuarea de tratamente profilactice, vaccinări profilactice, ecarisarea teritoriului şi efectuarea DDD.
De asemenea, intervine în controlul potabilităţii apei, a igienei şi salubrităţii furajelor.Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Neamţ, ca unitate destinată să monitorizeze această sursă de
risc este organizat în 2 compartimente:- Compartiment Sănătate animala;- Compartiment Siguranţa alimentelor.
Compartimentul de Sănătate Animala are ca activitate stabilirea diagnosticelor unor boli, supravegherea sănătăţii sau a controlului răspunsului vaccinal. În acest scop se recoltează probe de la animale sau din mediul lor de viata.
Compartimentul Siguranţa Alimentelor are ca activitate supravegherea salubrităţii şi calităţii produselor de origine animală.
-Listeria -Campylobacter -Pasteurella -Erysipelothrix -Pseudomonas 1.3. Boli produse de: -Coxiela -Chlamydia -Rickettsia 1.4. Boli produse de prioni: -ESB -Scrapie 1.5. Micologici-micotoxicologici: -Aspergillus -Candida -Penicillium
-Rhisopus -Cryptococcus -Stachybotris -Histoplasma -Trichothecium -Cladosporium -Pneumocystis 1.6.Parazitari: -Protozoonoze -Cestozoonoze -Tremadode Forma de manifestare: cutanată, oculară, pulmonară, digestivă, nervoasă.
2. Factori chimici: -toluen, -xilen -acetona -acizi -eter de petrol -eter etilicForma de manifestare : - intoxicaţii acute şi cronice ; - arsuri chimice, cutanate, oculare, ale cailor respiratorii,
tubului digestiv.
Măsuri care se pot dispune: 1. Utilizarea echipamentul de protecţie format din: halat, bonetă, ochelari de protecţie, ochelari
de protecţie UV, masca de protecţie, cămaşa pânza, salopete, cizme cauciuc, tenis sau pantof pânza, acoperitori încălţăminte, sort de cauciuc, mânuşi termoizolante, mânuşi chirurgicale, mânuşi menaj.
2. Pentru protecţia operatorului şi protecţia agenţilor cu care se lucrează exista hote de biosecuritate pentru profilele bacteriologic, virusologie, control furaje, igiena animala, EST-uri, microbiologie alimentara, parazitologie, serologie bacteriana, micologie şi hote chimice de absorbţie la profilele toxicologie şi histopatologie pentru neutralizarea aburilor şi vaporilor ce se degaja în timpul procedurilor normale de laborator.
SECŢIUNEA 4 - Analiza riscurilor de incendiu
Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru clădiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare), în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu, pe baza următorilor parametri:
a) densitatea sarcinii termice şi destinaţia/funcţiunea, la clădirile civile;
b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice, pentru construcţiile de producţie şi depozitare;
c) sursele potenţiale de aprindere existente.În raport de parametrii enunţaţi mai sus există, conform reglementărilor tehnice, următoarele
niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu:a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv
categoriile A şi B de pericol de incendiu;b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m2; spaţii pentru arhive,
biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu;c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m2 < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m2;
centrale termice, bucătării, oficii pentru prepararea mâncărurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu;
d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m2), respectiv categoria E de pericol de incendiu.
Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri (civile, de producţie şi/sau depozitare, cu funcţii mixte) sau instalaţii tehnologice şi se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie.
Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.
La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:
a) factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);
b) agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;
c) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);
d) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora;
e) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);f) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:a) surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură;
flacără închisă);b) surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de
aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);c) surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,
electricitate statică);d) surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);e) surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice
exoterme);g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).
Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:
a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de
încălzire;e) jocul copiilor cu focul;f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de
P.S.I.;h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi
executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi
întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;k) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;m) defecţiuni tehnice de exploatare;n) nereguli organizatorice;o) explozie urmată de incendiu;p) trăsnet şi alte fenomene naturale;q) acţiune intenţionată ("arson");r) alte împrejurări.Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu
existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.
Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.
Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a băncilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.
În absenţa unor bănci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:
a) improbabile;b) extrem de rare;c) rare;d) probabile, dar nu frecvente;e) frecvente.Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, după caz, de către:a) proiectanţi, prin documentaţiile tehnice elaborate;b) patron, prin strategia de apărare împotriva incendiilor, adoptată în interiorul unităţii sale;c) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării
împotriva incendiilor.În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este
obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin măsuri de limitare, localizare şi lichidare a incendiului, precum şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor acestuia.
Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) şi de funcţiile acestuia (civilă, de producţie, mixtă etc.), se pot utiliza următoarele tehnici, procedee şi metode.
- metode matematice de evaluare a riscului de incendiu - constau în determinarea unei valori numerice ataşate sistemului supus evaluării;- metode analitice de evaluare a riscului de incendiu - constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu;- metode grafice de evaluare a riscului de incendiu - se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice
destinate menţinerii (reducerii) riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite. În ordinea adoptării lor măsurile sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.
Persoanele fizice şi juridice care, potrivit legii, examinează sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu trebuie să fie calificate şi atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupaţionale.
Din totalul de 643 de incendii care au avut loc pe raza judeţului Neamţ în anul 2012, 219 s-au produs în mediul urban (34,06% din totalul incendiilor): Piatra Neamţ – 116, Roman – 65, Tîrgu Neamţ – 23, Roznov – 6, Bicaz – 9, iar 424 (65,94% din totalul incendiilor) în mediul rural. Numărul incendiilor la 100.000 locuitori a fost de 112, iar numărul incendiilor la 1.000 kilometri pătraţi a fost de 108.
În anul 2012, pe teritoriul judeţului Neamţ au avut loc 316 arderi necontrolate, spre deosebire de anul 2011 când au avut loc 220, în creştere cu 143, 63%.
STATISTICA INCENDIILOR ŞI A ARDERILOR NECONTROLATE PE UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE
În anul 2012 incendiile s-au produs în principal datorită coşurilor de fum defecte sau necurăţate (16,64%), instalaţiilor electrice defecte (15,24%), fumatului (9,49%), acţiunii intenţionate (11,04%), focului deschis (11,04%), focului deschis în spaţii închise (5,29%), cenuşă, jar, scântei (7,00%), jocului copiilor cu focul (4,98%), mijloacelor de încălzire nesupravegheate (5,44%),
Împrejurarea 2011 (%) 2012 (%) DinamicaAcţiune intenţionată 9,67 11,04 1,37Alte împrejurări 0,19 0,31 0,12Aparate electrice sub tensiune nesupravegheate 3,53 1,87 -1,66Autoaprindere sau reacţii chimice 1,12 0,93 -0,19Cenuşă, jar şi scâmtei de la sistemele de încălzit 4,28 7,00 2,72Coş, burlan de fum defect sau necurăţat 18,59 16,64 -1,95Defecţiuni tehnice de exploatare 1,12 0,78 -0,34Defecţiuni tehnice de proiectare 0,19 0,16 -0,03Echipamente electrice improvizate 0,56 0,62 0,06Explozie urmată de incendiu 0,56 0,31 -0,25Foc deschis în spaţii închise (lumânări, făclii, chibrituri) 4,28 5,29 1,01Focul deschis 7,99 11,04 3,05Fumatul 10,41 9,49 -0,92Instalaţii electrice defecte 18,03 15,24 -2,79Jocul copiilor cu focul 7,06 4,98 -2,08Mijloace de încălzire improvizate 1,12 1,09 -0,03Mijloace de încălzire nesupravegheate 3,16 5,44 2,28Nereguli organizatorice 0 0,47 0,47Scântei mecanice, electrostatice şi frecare 2,04 2,18 0,14Scurgeri (scăpări) de produse inflamabile 2,04 1,24 -0,80Sisteme de încălzire defecte 2,42 2,49 0,07Sudură 0,37 0,47 0,10Trăsnet şi alte fenomene 1,30 0,93 0,37
Din totalul incendiilor la care s-a intervenit (643 - jud. Neamţ + 3 loc din Iaşi şi 1 din judeţul Bacău) 501 s-au produs la proprietăţi individuale (451 la locuinţele şi anexele cetăţenilor, 21 la
mijloacele de transport individuale şi 29 la terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor cetăţeneşti), 97 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 5 la domeniul privat străin (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 2 la domeniul privat mixt (român şi străin), 32 la domeniul public al statului, judeţului, localităţii şi 18 la domeniul privat al statului. În judeţul Neamţ, în anul 2012, numărul incendiilor izbucnite la locuinţele şi anexele cetăţenilor a crescut cu 18,37%, de la 381 în 2011 la 451 în 2012.
Pagubele produse în urma incendiilor au fost estimate la 8.045.580 lei, iar valoarea bunurilor salvate a fost estimată la 90.490.700 lei.
În anul 2012, în urma incendiilor, 7 persoane au decedat, 14 persoane au fost rănite (13 adulţi şi 1 copil, din care 3 pompieri militari) şi 18 persoane (13 persoane adulte şi 5 copii) au fost salvate, spre deosebire de aceeaşi perioadă a anului trecut, când 6 persoane au decedat, 12 persoane au fost rănite şi 70 persoane (56 adulţi şi 14 copii) au fost salvate.
SECŢIUNEA 5 - Analiza riscurilor sociale
În judeţul Neamţ au loc, anual, manifestări cu caracter naţional şi internaţional care pot determina apariţia unor riscuri, cum ar fi:
I. Festivalul Internaţional de Teatru - luna martie;II. Festivalul tinerilor interpreţi "Vacanţele muzicale la Piatra Neamţ" - iunie;III. Festivalul Internaţional de Folclor - august;IV. Colocviile de poezie şi critică de la Neamţ - octombrie.
Acestor manifestări emblematice li se adaugă:- Festivalul Internaţional al Filmului pentru copii;- Festivalul de Teatru "Yorik" - consacrat trupelor neprofesioniste;- Sesiunea ştiinţifică anuală a arheologilor;- Sesiunea anuală de bibliofilie şi carte rară;- Festivalul de Teatru Folcloric din Moldova "Sadoveniana";- Concursul naţional de proză "Mihail Sadoveanu";- Festivalul "Zilele Ion Creangă";- Festivalul anual de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou;- Pădurea de argint - Mănăstirea Văratec - iulie;- Sărbătoarea Războienilor - iulie;- Festival Internaţional de folclor;- "Sânzâienele" - iunie - Tupilaţi.
Aglomerări de persoane se mai înregistrează şi în următoarele situaţii:
10. Zilele Cetăţii Tîrgu Neamţ 02.0711. Ziua oraşului Tîrgu Neamţ 08-10.0912. Ziua marinei Bicaz 15.0813. Ziua oraşului Bicaz 22.1014. Hramul mănăstirii Neamţ Vânători Neamţ 01.0615. Hramul bisericii şi bâlciul anual Adjudeni 04.0616. Hramul şi bâlciul anual Gherăeşti 15.0617. Ziua comunei Făurei 20.0718. Ziua comunei Războieni 30.0719. Ziua comunei şi hramul bisericii Sagna 29.0420. Ziua comunei Ceahlău 05.0621. Ziua comunei şi hramul bisericii Taşca 06.0822. Ziua comunei Vânători 27.0823. Ziua comunei Pipirig 03.0924. Hramul mănăstirii Petru Vodă Pipirig 08.11
25. Ziua comunei şi sărbătoarea „Toamna Gîrcineană” Gârcina 10.09
26. Ziua comunei Săbăoani 29.0927. Hramul mănăstirii Agapia 08.11
În ultimii ani, în judeţul Neamţ, nu s-au înregistrat mişcări sociale de amploare. Întrucât procesul de tranziţie la nivelul marilor operatori economici s-a ameliorat sub aspectul impactului social, nu se mai întrevăd premisele apariţiei acestora din cauze economice. Teoretic se menţine totuşi posibilitatea apariţiei acestora din raţiuni politice, economice, etnice, religioase etc.
SECŢIUNEA 6 - Analiza altor tipuri de riscuri
În anul 2012, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au acţionat la 744 intervenţii (cu excepţia intervenţiilor pentru stingerea incendiilor, a arderilor necontrolate şi a celor ale echipajelor S.M.U.R.D.), după cum urmează:
Intervenţii în situaţii de urgenţă(fără intervenţiile la incendii şi SMURD) 2010 2011 2012 Total Procent
Zone care prezintă risc crescut de inundaţii:- toate localităţile aflate în aval de acumularea hidroenergetică Izvoru Muntelui (risc de
inundaţii ca urmare a avarierii barajului);- localităţile situate pe ele două maluri ale râului Siret (risc de inundaţii ca urmare a revărsării
râului Siret – Roman, Doljeşti, Tămăşeni, Sagna, Gîdinţi, Ion Creangă);- localităţile situate în amonte de acumularea hidroenergetică Izvoru Muntelui (risc de
inundaţii în urma fenomenului de zăpor – Borca, Farcaşa, Poiana Teiului).
Zone care prezintă risc crescut de cutremur:- localităţile urbane, în care se găsesc clădiri înalte şi aglomerări de populaţie (Roman, Piatra
Neamţ, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov).
Zone care prezintă risc crescut de accident chimic:- localităţile situate în vecinătatea platformei chimice Săvineşti (Săvineşti, Piatra Neamţ,
Zonele cu risc crescut sunt reprezentate grafic pe hărţile de la anexa nr. 5.
CAPITOLUL IVACOPERIREA RISCURILOR
SECŢIUNEA 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie
La elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va desfăşura următoarele activităţi:- stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă;- definirea obiectivelor;- crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare:- completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite;- identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat;- selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie;- luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.
Planurile de protecţie şi intervenţie au scopul de a asigura gestiunea acţiunilor de protecţie şi intervenţie şi se elaborează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă la nivel judeţean şi de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă la nivelul autorităţilor publice locale.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la nivelul judeţului Neamţ, prin Centrul Operaţional Judeţean din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ au fost întocmite, avizate/aprobate de către preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ planuri de apărare şi protecţie pe fiecare tip de risc.
Procedurile de acţiune (urgenţă) au scopul de a releva modul de rezolvare a unor acţiuni în cadrul unui anumit domeniu de activitate şi etapă de acţiune. Procedurile se elaborează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi fac parte din Planul judeţean de Analiză şi Acoperire a Riscurilor.
PROCEDURA DE LUCRU A COMITETULUI JUDEŢEANPENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ NEAMŢ
(pentru toate tipurile de situaţii de urgenţă produse)
1. Activarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ;2. Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţiilor şi operatorilor
economici cu reprezentare în comitet;3. Informarea despre situaţia de urgenţă produsă;4. Verificarea stadiului de activare al următoarelor componente:
a. organismele de conducere;b. structurile de intervenţie;c. operatorii economici;d. furnizorii de resurse.
5. Înştiinţarea organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.6. Culegerea şi analizarea datelor şi informaţiilor disponibile despre:
a. caracteristicile situaţiei de urgenţă;b. urmările probabile ale acesteia şi cele cunoscute la momentul analizei.
7. Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de:
a. cercetare-căutare şi observare;b. deconectare/întrerupere generală/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent
termic, apă.8. Culegerea datelor şi informaţiilor despre urmările situaţiei produse prin:
a. sistemul de cercetare-căutare, observare;b. agenţii economici;
c. organisme si organizaţii din judeţ: Crucea Roşie, Serviciul de Ambulanţă, societăţi de taxi şi transport, echipaje de poliţie din trafic, etc.
9. Analiza situaţiei produse pe teritoriul judeţului Neamţ, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:
a. evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi şi pagube;b. distribuţia acestora pe zone, operatori economici, instituţii publice;c. compararea cu datele din scenariile predezastru, în vederea planificării intervenţiei;d. înscrierea situaţiei pe Planul-hartă general al judeţului Neamţ.
10. Culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă.
11. Înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.12. Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi
înlăturarea urmărilor, tehnicilor şi tehnologiilor de desfăşurare a acestora.13. Stabilirea şi repartiţia misiunilor de intervenţie:
a. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;b. instituţiile prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc;c. structurile de intervenţie subordonate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Neamţ;14. Stabilirea termenelor şi duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).15. Organizarea şi desfăşurarea evacuării şi cazării sinistraţilor, conform prevederilor planurilor de
evacuare în situaţii de urgenţă.16. Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare:
a. repartiţia structurilor de intervenţie;b. repartiţia specialiştilor pentru supraveghere şi control a dezvoltării evenimentelor, a
declanşării unor situaţii de urgenţă complementare şi/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;
c. repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă (echipamente, aparatură, unelte, instalaţii – utilaje, mijloace de transport, etc.).
17. Elaborarea ordinului pentru intervenţie. 18. Elaborarea ordinului pentru evacuarea şi cazarea sinistraţilor/evacuaţilor. 19. Transmiterea ordinului către organismele şi structurile care urmează să execute acţiuni de
localizare şi înlăturare a urmărilor. Ordinul se transmite:a. direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;b. telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.
20. Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor. Nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la:
a. formaţii de intervenţie;b. mijloace de intervenţie;c. resurse logistice;d. spaţii de cazare pentru sinistraţi.e. asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului;f. contaminare NBC;g. carantină;
21. Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate/urgenţă în judeţ/zone din judeţ se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei produse, de capacitatea de a face faţă acestora cu resursele proprii.
22. Organizarea coordonării şi controlului referitor la:a. iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;b. evoluţia situaţiei în zonele de risc şi în zonele de intervenţie;c. supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;d. pericolul unor dezastre complementare;
e. pericolul unor fenomene/ evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie. Ca urmare a acţiunii de coordonare şi control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:
f. corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;g. manevre de forţe şi mijloace ale structurilor de intervenţie.
23. Organizarea cooperării.a. între formaţiile sistemului de intervenţie;b. cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;c. cu organizaţiile neguvernamentale;
24. Asigurarea logistica a intervenţiei care se referă la:a. organizarea schimburilor de lucru;b. organizarea hrănirii şi odihnei;c. asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;d. asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;e. organizarea depanării - întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;f. asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru structurile de intervenţie.
25. Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru:
a. respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;b. diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici
periculoase;c. reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor
evenimente/fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;d. reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent
termic, etc.26. Urmărirea respectării restricţiilor şi interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:
a. protecţiei victimelor, operatorilor economici şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc;
b. desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;c. desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor;d. stării de sănătate a populaţiei în zona de risc;e. siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.
27. Organizarea acţiunilor de pază, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării:
a. continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare;b. protejării/siguranţei bunurilor şi valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din
zonele de intervenţie şi zonele de risc;c. diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau
influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare;d. înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc şi
intervenţie;e. localizarea şi stingerea incendiilor.
28. Notificarea situaţiei de urgenţă - se realizează de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ;
29. Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul Operaţional Naţional din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi conducerea M.A.I.
30. Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:a. situaţiei produse;b. acţiunilor şi măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;c. evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;d. restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;e. modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei;
f. nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de protecţie şi intervenţie.
31. Elaborarea unor sinteze şi rapoarte, pentru Centrul Operaţional Naţional despre situaţia de urgenţă produsă, urmările acesteia şi acţiunile de protecţie – intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre nevoile de asistenţă, sprijin şi ajutor, despre acţiunile pe termen lung.
32. Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:a. încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zonă afectată sau în anumite
sectoare;b. retragerea structurilor din zona de intervenţie;c. desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a structurilor de
intervenţie.33. Analize, strategii şi tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării:
a. demolării / curăţării zonelor de distrugeri;b. consolidării / restabilirii construcţiilor avariate;c. reabilitării unor activităţi economico – sociale;d. asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi;e. asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;f. revenirii la situaţia iniţială.
Pentru evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora, instituţiile publice deconcentrate/descentralizate, operatorii economici sursă de risc din judeţ vor dispune următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente (inclusiv Centrul Operaţional Judeţean); b) activităţi preventive pe domenii de competenţă; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) participarea la exerciţii şi aplicaţii organizate şi desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al Judeţului Neamţ.
Monitorizarea factorilor de risc se realizează la nivelul judeţului de către centrele operative cu activitate permanentă (S.G.A. Neamţ, S.H. Bistriţa, Staţia meteorologică Piatra Neamţ) dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă pe a căror teritorii s-au identificat surse de risc, instituţii publice cu atribuţii în domeniu, reprezentate în CJSU Neamţ (Agenţia de Protecţie a Mediului, Autoritatea Sanitar Veterinară etc.).
Datele culese referitoare la sursele de risc se vor transmite oportun dispeceratului ISUJ Neamţ pentru informarea preşedintelui CJSU şi executarea primelor măsuri de protecţie.
Activităţile preventive sunt planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor de către toate instituţiile reprezentate în CJSU pe domenii de competenţă şi constau în: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenţa tehnică de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale; h) alte forme.
Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează de componenta preventivă organizată la fiecare comitet local pentru situaţii de urgenţă, precum şi de personalul specializat al instituţiilor publice desemnat să desfăşoare activităţi preventive.
Planificarea exerciţiilor şi aplicaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se stabileşte anual prin ordinul de pregătire al Prefectului Judeţului. Organizarea şi desfăşurarea acestor exerciţii şi aplicaţii se va efectua de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, celulele de urgenţă ale operatorilor economici sursă de risc şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al Judeţului Neamţ.
În funcţie de situaţia tactică creată, la aceste activităţi de pregătire vor participa şi instituţiile publice implicate în gestionarea diferitelor tipuri de riscuri.
Pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor se va verifica viabilitatea planurilor de intervenţie întocmite de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă sau operatorii economici. Aceste planuri trebuie să cuprindă informaţii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative; b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.; c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă din specialişti ai inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă; e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la incendii; asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale etc.; f) alte informaţii considerate necesare.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă se execută conform prevederilor Planului roşu de interventie, după activarea acestuia de către Prefectul Judeţului Neamţ, la producerea situaţiilor de urgenţă la care sunt întrunite sau există indicii că se pot întruni cel puţin una din următoarele condiţii:
a. numărul real sau potenţial al victimelor de cel puţin 6 – de cod roşu;b. operaţiunile de salvare impun lucrul în comun a cel puţin 6 instituţii nominalizate în punerea
in aplicare a acestui plan, din care obligatoriu ISU, SAJ, UPU(CPU), IJP;c. intervenţia implică mobilizarea a cel puţin 30% din capacitatea de interventie aflată în tura de
serviciu a serviciilor publice de urgenţă prespitalicească (S.M.U.R.D. şi S.A.J.) din judeţ(de regulă 6-7 autospeciale);
d. la fiecare eveniment în care sunt implicate substanţele chimice periculoase.
Declanşarea Planului roşu de intervenţie cuprinde următoarele etape: ETAPA I:- alertarea structurilor desemnate în aplicarea Planului roşu de interventie în vederea concentrării forţelor necesare prevăzute în plan- concentrarea structurilor disponibile din cadrul S.M.U.R.D./S.A.J. la locul evenimentului la nivel judeţean; ETAPA II: completarea, în funcţie de necesitate, cu până la 30% din ambulantele S.A.J. aflate în tura de serviciu; ETAPA III: alertarea personalului care încadrează echipajele S.M.U.R.D. si S.A.J. aflat în tura liberă si prezentarea acestuia la locurile obişnuite de desfăşurare a activităţii –subunităţi, staţii, microstaţii; ETAPA IV: completarea echipajelor ambulantelor S.A.J./SMURD si deplasarea acestora la structurile I.S.U. sau la locul indicat de I.S.U. în vederea înlocuirii echipajelor S.M.U.R.D./SAJ (maximum 60 de minute); ETAPA V: asigurarea intervenţiei în zona de competentă cu structurile rezultate; ETAPA VI: alertarea S.M.U.R.D. pe plan regional şi a altor instituţii cu care se cooperează(Direcţiile de sănătate publică, unităţile de aviaţie ale MAI şi M.Ap.N.) ETAPA VII: revenirea la normalitate.
Pentru aplicarea prevederilor Planului roşu de interventie, la nivelul judeţului Neamţ sunt responsabile următoarele instituţii:- Instituţia prefectului judeţul Neamţ;- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ (I.S.U.);- Serviciul de ambulantă judeţean Neamţ (S.A.J.);- Spitalul judeţean de urgentă Piatra Neamţ - UPU;(S.J.U);
- Direcţia de sănătate Publică Neamţ;(D.S.P.)- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Neamţ (I.P.J.); - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ (I.J.J.);- Filiala Neamţ a Colegiului Psihologilor din România;- Comitetele locale pentru situaţi de urgenţă din judeţ (83).
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare şi complexitate ridicată, declanşate la nivelul judeţului Neamţ, potrivit procedurilor în vigoare, se activează Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI) situat în incinta Detaşamentului de pompieri Piatra Neamţ, str. Rodnei nr. 2.
Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei reprezintă structura interinstituţională destinată asistării decizionale a CJSU şi coordonării acţiunilor de intervenţie asociate situaţiilor de urgenţă produse sau care au efect pe teritoriul judeţului.
CJCCI este compus din reprezentanţi ai instituţiilor judeţene descentralizate sau deconcentrate, reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, funcţionarea în regim de rutină a CJCCI fiind asigurată de către ISUJ. Pentru exercitarea atribuţiilor funcţionale, această structură de coordonare şi conducere a intervenţiei execută următoarele activităţi:
elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să intervină; elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie; evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce revin în competenţa
inspectoratului judeţean şi coordonează activităţile de planificare a misiunilor ce revin în responsabilitatea acestora;
gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare aparţinând componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la nivel judeţean şi local);
asigură informarea conducerii M.A.I. şi/sau inspectoratului general, după caz, cu privire la activităţile desfăşurate în cadrul procesului de planificare şi desfăşurare a intervenţiei.
În regim de normalitate (la rutină), activitatea C.J.C.C.I. este asigurată de personal din cadrul Centrului Operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care monitorizează situaţiile de urgenţă de la nivelul judeţului şi reprezintă nucleul de activare al C.J.C.C.I.
Personalul inspectoratului care face parte din C.J.C.C.I. asigură permanent coordonarea şi conducerea structurilor proprii şi gestionarea resurselor avute la dispoziţie.
Activitatea va avea atât caracter PROACTIV (desfăşurarea unor activităţi în condiţiile unor stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă) cât şi REACTIV (răspuns la situaţiile de urgenţă pe măsura producerii acestora).
În funcţie de natura situaţiei create, CJCCI poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de activare pe faze după cum urmează:
- verde – rutină (personalul va fi asigurat de I.S.U.J. – personalul de serviciu din cadrul compartimentelor monitorizare situaţii de urgenţă şi dispecerat, comunicaţii şi informatică; activitatea se va desfăşura în cadrul Dispeceratului ISUJ conform procedurilor);
- galben – alertă (personalul va fi asigurat de ISUJ - personalul de la faza rutină, suplimentat cu personal din cadrul STP, subofiţer din compartimentul CI şi personal din compartimentul comunicare şi relaţii publice; activitatea se va desfăşura la sediul ISUJ conform procedurilor);
- portocaliu – activare parţială a CJCCI (personalul ISUJ va fi suplimentat cu personal propriu din fiecare compartiment precum şi cu reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate şi descentralizate la nivel judeţean, responsabile sau care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea tipului de risc manifestat; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate CJCCI de la Detaşamentul de pompieri Piatra Neamţ, conform procedurilor);
- roşu – activare totală (reprezentanţii instituţiilor deconcentrate ale ministerelor şi ai instituţiilor reprezentative la nivel judeţean asigură fundamentarea hotărârilor care vor fi luate în comitetul judeţean şi asigură, totodată, ducerea la îndeplinire a hotărârilor adoptate de aceste organisme; activitatea se va desfăşura în spaţiile alocate CJCCI, conform procedurilor).
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, funcţionează în aceeaşi locaţie cu C.J.C.C.I. atunci când evoluţia situaţiei de urgenţă va impune activarea centrului, în baza procedurilor aprobate, pe cele patru faze.
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate şi conduse pe urgenţe, potrivit Concepţiei specifice de acţiune în situaţii de urgenţă.
Sistemul organizat la nivelul judeţului Neamţ pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă cuprinde:
1. Subsistemul decizional, constituit din:- comitete pentru situaţii de urgenţă (1 judeţean, 2 municipale, 3 orăşeneşti şi 78 comunale);- puncte de comandă înaintate (fixe sau mobile), deservite de comandantul intervenţiei/comandantul acţiunii sau grupele operative, după caz.
2. Subsistemul operaţional (structuri tehnic-operaţionale, de suport tehnic şi intervenţie):- compartimente funcţionale specializate (organizate la nivelul COJ la rutină sau CJCCI, după caz); - grupuri de suport tehnic;- 3 subunităţi de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, 83 servicii voluntare şi 18 servicii private pentru situaţii de urgenţă, precum şi alte structuri cu care se cooperează);- post medical avansat (organizat la nevoie);- rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe de intervenţie, la dispoziţia subsistemului operaţional;- grupările operative;- rezerva generală, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U.
3. Subsistemul logistic (structuri logistice şi de mentenanţă):- mijloace tehnice specifice şi materiale din dotarea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă;- bunuri materiale puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, structuri cu care se cooperează, operatori economici şi organizaţii neguvernamentale;- punctul de asistenţă tehnică;- punctul de colectare a ajutoarelor.
4. Alte elemente de dispozitiv:- locul (raionul) de evacuare a victimelor;- locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale;- locul (raionul) de evacuare a animalelor;- locul taberei de sinistraţi.
SECŢIUNEA 2 – Etapele de realizare a acţiunilor
Măsurile de protecţie şi intervenţie se realizează în următoarele etape:1. în situaţia pericolului iminent de producere a situaţiei de urgenţă (predezastru);2. pe timpul producerii situaţiei de urgenţă;3. în etapa post-situaţie de urgenţă (postdezastru).
Indiferent de etapă, desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;c) deplasarea la locul intervenţiei;d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminarde intervenţie;e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;i) manevra de forţe;
j) localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;k) înlăturarea unor efecte negative ale situaţiei de urgenţă;l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţiaacestuia;n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;p) restabilirea capacităţii de intervenţie;q) informarea inspectorului inspectorului-şef şi a eşalonului superior;r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.
Operaţiunile necesare desfăşurării intervenţiei sunt comune serviciilor profesioniste, private sau voluntare pentru situaţii de urgenţă.
SECŢIUNEA 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor
În cazul declanşării unei surse de risc, forţele care acţionează în prima fază sunt serviciile voluntare(private) pentru situaţii de urgenţă, primele ajunse la locul incidentului. La sosirea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă în zona de producere a evenimentului, conducerea acţiunilor va fi efectuată de comandantul acestora.
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei de urgenţă, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:a. urgenţa I - asigurată de gărzile de intervenţie ale subunităţii în raionul afectat;b. urgenţa a II-a - asigurată de către subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ;c. urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe unităţi limitrofe;d. urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.
Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel: a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, salvării oamenilor şi animalelor, bunurilor de patrimoniu, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la:
- participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea cercetării chimice, biologice şi radioactive în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei afectate;
- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;- înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii; - căutarea şi salvarea victimelor;- acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă;- salvarea/protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor de patrimoniu;- descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de muniţie nefuncţionale sau
neexplodate;- limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală;- evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;- stingerea incendiilor;- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse riscurilor complementare;- asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate.
b) În urgenţa a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la: 1. dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare;
2. evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate; 3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; 4. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; 5. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune; 6. executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii; 7. executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă; 8. executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii; 9. asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare; 10. refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică; 11. controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie; 12. asigurarea mijloacelor de subzistenţă; 13. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
c) În cadrul urgenţelor a III-a şi a IV-a continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite.
Forţele şi mijloacele destinate intervenţiei precum şi variantele de acţiune sunt specificate în planurile de protecţie şi intervenţie întocmite pe tipuri de situaţii de urgenţă.
Pentru instruirea şi pregătirea personalului din cadrul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, un exemplar din fiecare plan de protecţie şi intervenţie întocmit pentru fiecare obiectiv sursă de risc din judeţ se regăseşte la dispeceratul Centrului Operaţional Judeţean Neamţ.
SECŢIUNEA 4 - Acţiunile de protecţie-intervenţie
Serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă constituite la nivelul judeţului acţionează pentru îndeplinirea următoarelor misiuni: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
Misiunile desfăşurate de serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în:
- înştiinţare;- avertizare şi alarmare;- adăpostire;- protecţie nucleară, biologică şi chimică;
- evacuare;- asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată;- limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de protecţie civilă;- alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.Modalităţile concrete de desfăşurare a acestor misiuni sunt prevăzute în planurile de intervenţie
specifice fiecărei situaţii de urgenţă, planuri aprobate sau avizate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.
Pentru intervenţia în situaţii de urgenţă, la nivelul judeţului Neamţ sunt organizate următoarele servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă:
SERVICII PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CONSTITUITECA SOCIETĂŢI COMERCIALE PRESTATOARE DE SERVICII
Nr.crt Denumirae SPSU
Cat
egor
ia S
PSU
Nr. personal angajat
Dot
area
cu
mas
ini s
i util
aje
de in
terv
entie
si
form
a de
dob
andi
re
Con
tract
e/ c
onve
ntii
pent
ru in
terv
enţii
Nr.
aviz
e pe
ntru
infii
ntar
ea,
desf
iinta
rea
sau
rest
rang
erea
act
ivita
tii
SPSU
Şef S
PSU
Cad
ru te
hnic
PSI
Insp
ecto
r pro
tecţ
ie c
ivilă
Con
ducă
tor a
uto
Serv
anţi
Pers
onal
ech
ipe
spec
ializ
ate
Spec
ialiş
ti pe
ntru
pre
veni
re
1SC ExpertReparaţii
SRLTaşca
IV 1 0 0 4 8 28 4
ATIînchiriat de la SC
CARPATCEMENT
SC CARPATCEMENT SASC UNICOM TRANZIT
SRLPRIMĂRIA TAŞCAPRIMĂRIA DĂMUC
1155524/09.06.2008
2
SC LavemPrest SRL
IasiPunct de lucru Arcelor Mittal
Tubular Roman
IV 1 1 0 8 16 0 0 APCAA -achiziţie ARCELOR MITTAL TUBULAR ROMAN
1155525/09.06.2008
3 SC Admin Mecanica
IV 1 0 0 4 11 0 0 APCT -ACHIZIŢIE2 MP - 79 –
S.C. MECANICA CEAHLĂU SA
-
Ceahlau SAPiatra Neamţ
achiziţie nefuncţionale
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, serviciile de intervenţie acţionează individual sau în cooperare cu alte forţe aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, în conformitate cu Planul comun de intervenţie al unităţilor M.Ap.N. şi M.A.I. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Neamţ. Viabilitatea prevederilor acestui plan se verifică trimestrial cu ocazia aplicaţiilor tactice de cooperare organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.
Atribuţiile fiecărei structuri potrivit planului de comun de intervenţie sunt:
1. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţa) elaborează concepţia acţiunilor şi planificarea intervenţiei, prin secretariatul tehnic
permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; b) analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluţiei
acestora în scopul identificării stărilor de pericol şi avertizează populaţia despre pericolul acestora;
c) întocmeşte planul de intervenţie şi cooperare, schema cu riscurile teritoriale, planul de analiză şi acoperire a riscurilor şi concepţia de întrebuinţare a forţelor;
d) asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul judeţului, a măsurilor şi acţiunilor specifice de prevenire a dezastrelor;
e) asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori producerii situaţiilor de urgenţă şi asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;
f) participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, bunurilor materiale, valorilor culturale şi celor de patrimoniu;
g) participă la executarea de dislocări, demolări şi la înlăturarea dărâmăturilor;h) participă la realizarea măsurilor de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor, la evacuarea
apei din subsoluri şi canale tehnologice;i) sprijină acţiunea de alimentare cu apă a populaţiei;j) intensifică măsurile ce se impun pentru asigurarea intervenţiei la incendii, concomitent cu
asigurarea acţiunilor de prevenire pentru eliminarea posibilităţilor producerii altor evenimente deosebite în obiective cu grad ridicat de vulnerabilitate şi pericol în exploatare;
k) elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Centrul Operaţional Naţional;
2. Inspectoratul de poliţie al judeţului Neamţ
a) transmite date şi informaţii privind situaţia existentă în locurile afectate;b) sprijină formaţiunile specializate în acţiunile de salvare a oamenilor, animalelor şi
bunurilor aflate în pericol;c) participă la asigurarea masurilor de ordine publică şi luare în evidenţă a populaţiei
atunci când situaţia impune evacuarea temporară în punctele de adunare - îmbarcare pe timpul transportului şi în punctele de primire evacuaţi;
d) desfăşoară activităţi pentru identificarea victimelor şi întocmesc situaţia cu persoanele dispărute;
e) asigură controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;
f) asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele în care s-au produs dezastre şi intensifică măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestări antisociale;
g) participă la realizarea măsurilor stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru normalizarea situaţiei în zona afectată;
h) participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, mijloacelor de transport şi tehnice pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie;
i) acţionează pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei;j) întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă.
3. Inspectoratul de jandarmi al judeţului Neamţ
a) participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau zonele afectate, concomitent cu intensificarea măsurilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
b) participă la salvarea şi evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale, precum şi la amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor; c) asigură paza locurilor de depozitare a bunurilor materiale evacuate; d) participă cu forţe şi mijloace proprii în zonele afectate de dezastre, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor acestora; e) întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă; f) execută misiuni de asigurare a securităţii şi pazei zonelor evacuate cât şi a perimetrului zonelor de carantină; g)asigură paza obiectivelor afectate.
4. Unităţile militare 01407 Piatra Neamţ, 01144, 01145 şi 01147 Roman
a) întocmesc şi actualizează permanent planul propriu de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesar gestionării situaţiilor de urgenţă;
b) constituie grupa operativă pentru conducerea acţiunilor de intervenţie la dezastre şi stabilesc ofiţeri de legătură pe lângă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de urgenţă. UM 01147 Roman va trimite ofiţeri de legătură, în funcţie de situaţie, la Oficiul Prefectural deschis la Primăria Roman sau la sediul Detaşamentului de Pompieri Roman;
c) menţin permanent legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Neamţ şi înştiinţează eşalonul superior despre situaţiile de pericol sau de producere a unor dezastre, precum şi despre evoluţia ulterioară a acestora;
d) colaborează cu serviciile de urgenţă profesioniste conform hotărârii Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
e) asigură înlăturarea urmărilor dezastrelor care au afectat subunităţile sau obiectivele proprii;f) asigură intervenţia forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile proprii de asigurare cu resurse
umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;g) constituie şi operaţionalizează detaşamente de intervenţie pe care le asigură cu tehnică militară
şi materiale pe categorii de acţiuni, pentru a putea interveni în sprijinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Pentru înlăturarea şi limitarea efectelor dezastrelor, asigurarea materială, tehnică şi medicală se va face din existentul la serviciu, iar la nevoie, de la stocul de mobilizare cu respectarea reglementărilor în vigoare;
h) participă la asigurarea asistenţei medicale răniţilor şi persoanelor afectate de dezastre cu formaţiunea medicală din compunere;
i) asigură sprijin logistic pentru organizarea şi desfăşurarea evacuării populaţiei şi bunurilor materiale, amenajarea şi asigurarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor ;
j) asigură posibilitatea trecerii în timp scurt la executarea misiunilor de bază, pentru toate forţele şi mijloacele participante la intervenţie.
Celelalte instituţii publice descentralizate cu rol în managementul situaţiilor de urgenţă execută atribuţii specifice conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
Forţele desemnate pentru executarea intervenţiei din cadrul Sistemului Naţional de Apărare sunt prevăzute în Planul comun de intervenţie al unităţilor M.Ap.N. şi M.A.I. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoiul judeţului Neamţ.
SECŢIUNEA 5 - Instruirea
Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se organizează şi se desfăşoară pe baza Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii învăţământului nr. 1/2011, Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 673/2008 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, în perioada 2009 - 2012, modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 280/2010, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, modificat şi completat de Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr.195/2007, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 250/2010 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, Ordinului inspectorului general privind pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2013.
Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ.
Pregătirea structurilor specializate voluntare/private se realizează în cadrul instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile conform H.G. nr. 642/2005 sau în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale cu scop similar.
Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea continuă a personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, operaţionalizarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin, pregătirea pentru situaţii de urgenţă a tuturor categoriilor de populaţie.
Obiectivele specifice:1. Creşterea eficienţei managementului situaţiilor de urgenţă;2. Aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor privind problematica situaţiilor de urgenţă de
către personalul cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;3. Dezvoltarea capacităţilor manageriale ale şefilor serviciilor voluntare şi private pentru situaţii
de urgenţă;4. Însuşirea conţinutului şi a modului de aplicare a planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor,
de intervenţie, cooperare şi evacuare în situaţii de urgenţă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi conducătorii operatorilor economici sursă de risc;
5. Formarea deprinderilor personalului ce încadrează serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, necesare intervenţiei la producerea incendiilor, inundaţiilor, viiturilor, zăpoarelor, cutremurelor de pământ, alunecărilor de teren, exploziilor, accidentelor industriale, nucleare sau radiologice şi la căderea unor obiecte cosmice;
6. Instruirea compartimentelor pentru prevenire din cadrul serviciilor voluntare în vederea prevenirii unor situaţii de urgenţă prin acţiuni de îndrumare şi control în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea;
7. Cunoaşterea de către populaţie a modului de acţiune la semnalele de alarmare şi pe timpul situaţiilor de urgenţă;
8. Realizarea coeziunii între serviciile voluntare şi private pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
9. Implementarea unor modalităţi de colaborare şi cooperare pe termen lung la nivelul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, pe principiul vecinătăţii;
10. Conştientizarea şi motivarea tuturor factorilor de răspundere de la instituţiile şi operatorii economici din judeţul Neamţ, în asigurarea unei dotări cu tehnică şi materiale conform necesităţilor generate de riscurile evaluate;
11. Însuşirea măsurilor de prevenire şi procedurilor de intervenţie specifice fenomenului de zăpor de pe râul Bistriţa;
12. Aplicarea măsurilor de prevenire şi limitare a efectelor distructive a alunecărilor de teren şi inundaţiilor;
13. Creşterea gradului operativităţii în avertizarea şi alarmarea populaţiei de către autorităţile administraţiei publice locale;
14. Dezvoltarea capacităţilor de înţelegere şi de apreciere a pericolelor generate de situaţiile de urgenţă pentru viaţă şi mediu, precum şi al promovării atitudinilor şi comportamentelor corespunzătoare în rândul preşcolarilor şi elevilor.
Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi managerii operatorilor economici şi ai instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către structurile de intervenţie, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de protecţie şi de acţiune conform prezentului plan.
La nivelul judeţului Neamţ, pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă emis la începutul anului.
Instruirea persoanelor angajate în muncă în domeniul situaţiilor de urgenţă constituie parte componentă a activităţii de pregătire desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sunt obligaţi, să organizeze şi să execute instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă pe baza prezentelor dispoziţii generale şi a reglementărilor specifice.
Pregătirea pe categorii de personalPe tot parcursul anului 2013, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului
Neamţ va derula campania naţională de informare şi educare preventivă: „FOC-flăcările omoară copii” precum şi campania naţională “RISC – RENUNŢĂ! Improvizaţiile sunt catastrofale” Aceste campanii se adresează tuturor categoriilor de populaţie.
Totodată, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ va derula campania naţională de informare şi sensibilizare: „Vreau să fiu voluntar”, proiectul 1 : „Rolul şi importanţa voluntariatului”. Această campanie are ca grupuri ţintă personalul din cadrul administraţiei publice locale şi cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 ani.
La nivelul judeţean se desfăşoară campania “Detectorul de fum automat vă poate salva viaţa”, campanie care se adresează categoriei adulte a populaţiei.
a. Pregătirea reprezentanţilor Instituţiei prefectului şi personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală
Planificarea nominală a personalului pentru participarea la pregătire, la Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău, în anul 2013, se va stabili prin Ordin al prefectului, conform ordinului ministrului afacerilor interne.
b. Pregătirea personalului din compunerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă
Personalul din aceste structuri îşi va perfecţiona cunoştinţele şi deprinderile de organizare şi conducere a aplicării măsurilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă prevăzute în documentele operative, precum şi pentru coeziunea acţiunilor comitetelor, centrelor operative, celulelor de urgenţă şi a serviciilor voluntare şi private.
Pregătirea se execută prin cursuri şi instructaje.Cursurile de pregătire cu scoatere de la locul de muncă se vor desfăşura, pe o durată de 5 de
zile lucrătoare, la Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău.
c. Pregătirea personalului centrelor operative şi celulelor de urgenţă, inspectorilor de protecţie civilă, cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile
Personalul din aceste structuri îşi va perfecţiona pregătirea pentru organizarea şi conducerea activităţilor privind creşterea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului, precum şi pentru a fi în măsură să organizeze şi să conducă procesul de pregătire a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
Pregătirea se execută prin cursuri (mai puţin personalul celulelor de urgenţă), convocări, instructaje şi antrenamente de specialitate.
Personalul de specialitate din cadrul instituţiilor publice şi companiilor naţionale va participa la cursurile de pregătire cu scoatere de la locul de muncă ce se vor desfăşura pe o durata de 15 zile lucrătoare, la Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă – Ciolpani.
d. Pregătirea serviciilor de urgenţă voluntare şi privateŞefii serviciilor şi specialiştii pentru prevenire îşi vor perfecţiona pregătirea pentru aplicarea
măsurilor specifice de prevenire şi de conducere a acţiunilor de intervenţie.Şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă vor participa la cursurile de pregătire cu
scoatere de la locul de muncă ce se vor desfăşura pe o durata de 20 zile lucrătoare, la Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă – Ciolpani.
Specialiştii compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă vor participa la programul organizat de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ în conformitate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 250/2010 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Formaţiile de intervenţie, indiferent de specialitate, îşi vor însuşi cunoştinţele prevăzute în programul de pregătire privind protecţia împotriva incendiilor, dezastrelor şi a atacurilor inamicului, regulile de comportare în situaţii de urgenţă, noţiunile de prim-ajutor şi autoajutor sanitar, aparatura şi tehnica din dotare şi modul de întrebuinţare a acesteia, metodele şi procedeele de intervenţie, de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor.
Pregătirea de specialitate se va executa prin cursuri, şedinţe teoretic-aplicative, practic-demonstrative şi prin participarea la exerciţii.
e. Pregătirea salariaţilorSalariaţii din instituţiile publice şi operatori economici realizează pregătirea prin instructaje şi
antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire, prim-ajutor etc., în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi.
Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de instruire sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005, modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005.
Antrenamentele se execută anual, cu durata de 30 minute – 1 oră.
f. Pregătirea cadrelor didactice, preşcolarilor şi elevilor Urmăreşte cunoaşterea regulilor de comportare în situaţii de urgenţă, a semnalelor de alarmare
şi acordarea primului-ajutor sanitar şi autoajutorului în diverse situaţii.
Pregătirea se face conform Protocolului nr. 744862/20515/2007, încheiat între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.
Răspunderea pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii revine Inspectoratului şcolar şi conducerilor instituţiilor de învăţământ. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ coordonează, îndrumă şi sprijină unităţile de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de pregătire a copiilor, elevilor şi cadrelor didactice pe linia situaţiilor de urgenţă.
Pregătirea se execută prin activităţi teoretic-aplicative, antrenamente şi participarea la exerciţii conduse de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.
Pregătirea se desfăşoară în orele de dirigenţie, educaţie civică şi de consiliere, în cadrul disciplinelor predate, funcţie de specificul acestora şi prin programele de activităţi extraşcolare astfel:
a. Preşcolari:- Activităţi teoretic-aplicative, săptămânal (30 minute - 1 oră)- Un antrenament, semestrial (30 minute)
b. Elevi:- În cadrul procesului instructiv-educativ (conform Protocolului încheiat între
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ)
- Un antrenament, semestrial (30 minute - 1 oră)- Un antrenament, lunar (30 minute) în cadrul cercurilor tehnico – aplicative de elevi
„Prietenii Pompierilor” şi „Cu viaţa mea apăr viaţa”.
g. Pregătirea populaţiei neîncadrată în muncăUrmăreşte cunoaşterea regulilor de comportare în situaţii de urgenţă şi în caz de conflict armat,
a obligaţiilor ce le revin pentru realizarea măsurilor de protecţie individuală şi colectivă, cunoaşterea semnalelor de alarmare şi a modului de comportare la introducerea lor. Se va pune accent pe cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi P.S.I., cunoaşterea locurilor de adăpostire, a modului de amenajare a adăposturilor familiale şi de comportare pe timpul ocupării lor, pe acordarea primului-ajutor sanitar şi autoajutorului în diverse situaţii şi pe cunoaşterea regulilor de comportare în caz de dezastre.
Populaţia se va pregăti prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţii, exerciţii de specialitate şi prin intermediul mass-media.
Populaţia, salariaţii şi elevii din zonele expuse riscurilor trebuie să cunoască sursele şi efectele acestora şi să fie pregătiţi pentru aplicarea, la nevoie, a măsurilor de protecţie specifice riscului la care sunt expuşi.
SECŢIUNEA 6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare.
Prefectul, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, este factorul unic de decizie la nivelul judeţului Neamţ.
În urma analizării situaţiei de urgenţă create şi a propunerilor şefilor grupurile de suport tehnic, preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ poate decide asupra:
- aplicării planului de protecţie şi intervenţie pe fiecare tip de factor de risc;- declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul judeţului sau pe o parte a acestuia;- desfăşurării acţiunilor de intervenţie;- responsabilităţilor, pe etape, pentru membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;- suplimentării forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie, asigurând cooperarea cu acestea;- întocmirii sintezelor şi rapoartelor.Organizarea circuitului informaţional decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă la
nivelul judeţului Neamţ este aprobată de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Schema fluxului informaţional – decizional se regăseşte în anexa nr. 10.
În situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi celelalte instituţii reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau participante la misiuni, se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul acestora sau în cadrul Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, după caz, conform planurilor de cooperare întocmite din timp şi actualizate anual sau ori de câte ori este nevoie de către structura (instituţia) care asigură managementul riscului respectiv.
Detalierea rolului, locului şi responsabilităţilor structurilor reprezentate în Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei sunt precizate în Regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, elaborat de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, analizat în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobat prin ordin al Prefectului.
În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre posibile asemenea situaţii, cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele operative constituite la nivelul structurilor abilitate (inspectoratelor de poliţie/jandarmi judeţene) sau în cadrul Centrului Judeţean de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică, după caz.
Responsabilitatea privind modul de acţiune, conducerea forţelor proprii şi coordonarea celor primite în sprijin revine inspectorului şef, conform competenţelor conferite de lege.
Pe timpul intervenţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, comandantul intervenţiei/ acţiunii va preciza, în vederea realizării unei cooperări cât mai bune şi eficiente, următoarele date:
- aliniamentele (sectoarele) pe care se dispun forţele cu care se cooperează, în sprijinul forţelor inspectoratului;
- misiunile necesare a fi executate de către forţele cu care se cooperează, pentru realizarea unei intervenţii operative şi eficiente;
- modul de acţiune în cazul evacuării în situaţii de urgenţă, organizată pe urgenţe, fluxuri şi trasee de evacuare, puncte de adunare şi îmbarcare şi itinerarii de deplasare.
- principalele măsuri de asigurare a acţiunilor de intervenţie şi protecţie a formaţiunilor;- punctul de conducere/comandă, modul de raportare şi asigurare a legăturilor de comunicaţii.La organizarea şi realizarea cooperării, vor fi respectate cu stricteţe prevederile planurilor de
cooperare interinstituţionale, regulamentele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice reprezentate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi specificate modalităţile concrete de intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Asigură misiuni pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă din domeniul de competenţă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ structuri aparţinând următoarelor ministere şi instituţii publice:
a) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) pentru incendii, accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
b) Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
c) Ministerul Apărării Naţionale (M.Ap.N.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului, explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor armate, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
d) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (M.C.P.N.) pentru incendii;e) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (M.C.S.I.) pentru
accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;f) Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (M.E.C.M.A.)
pentru căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală;
g) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (M.E.C.T.S.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
h) Ministerul Mediului şi Pădurilor (M.M.P.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală, incendii, altele decât cele la fondul forestier;
i) Ministerul Sănătăţii (M.S.) pentru incendii, accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului, explozii necontrolate ale muniţiei rămasă din timpul conflictelor armate, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
j) Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (M.T.I.) pentru incendii, accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală;
k) Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) pentru explozii necontrolate ale muniţiei rămasă din timpul conflictelor armate, evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
l) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (S.T.S.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului; căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos, avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală, evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
m) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului, căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
n) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (C.N.C.A.N.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
o) Agenţia Nucleară (A.N.) pentru accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;p) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (M.D.R.T.) pentru accidente
nucleare şi/sau urgenţe radiologice;q) Societatea Naţională de Cruce Roşie (S.N.C.R.) pentru accidente nucleare
şi/sau urgenţe radiologice, accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului.Atribuţiile acestor structuri sunt specificate în anexa nr. 2 la prezentul plan, iar activitatea lor se
va desfăşura pe baza planurilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice actualizate anual sau ori de câte ori este nevoie.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ execută misiuni în sprijinul managementului realizat de către celelalte componente ale C.J.S.U. potrivit competenţelor în domeniu conferite de lege, concomitent cu asigurarea coordonării unitare şi permanente a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă ce pot fi produse ca urmare a manifestării acestora.
În cazul apariţiei şi a altor tipuri de risc sau ameninţări ce pot genera situaţii de urgenţă pe teritoriul judeţului Neamţ şi/sau cu efecte asupra întregii ţări sau transfrontaliere, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ va lua măsuri pentru informarea şi solicitarea de sprijin inspectoratului general, precum şi pentru repartizarea şi coordonarea activităţilor de gestionare, prin subunităţile din subordine.
CAPITOLUL VRESURSE: UMANE, MATERIALE, FINANCIARE
În conformitate cu prevederile art. 25, lit. o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea Nr. 15/2005, Inspectoratul General coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru astfel de situaţii.
De asemenea, conform art. 21, lit. d), art. 22, lit. d), art. 23, lit. d) şi art. 24, lit. d) din ordonanţa sus menţionată, Comitetele judeţene şi Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, analizează şi avizează planurile pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă.
Consiliul judeţean Neamţ, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor aprobă aceste planuri şi participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu.
Planul comitetului judeţean, precum şi planurile comitetelor locale, vor fi elaborate pentru îndeplinirea celor 18 funcţii de sprijin repartizate Ministerului Afacerilor Interne, aşa cum sunt detaliate în Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare se referă exclusiv la îndeplinirea activităţilor specifice din cadrul fiecărei funcţii de sprijin pe care o asigură comitetul judeţean, precum şi comitetele locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor.
În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora la nivelul judeţului Neamţ (în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile conform H.G. nr. 642/2005) sunt stabilite următoarele categorii de forţe necesare activităţilor de prevenire şi /sau diminuare a efectelor situaţiilor de urgenţă:
- inspectori de protecţie civilă şi cadre tehnice p.s.i. pentru activitatea de prevenire;- echipaje/echipe/grupe de intervenţie pentru stingerea incendiilor;- echipaje/echipe/grupe de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;- echipaje/echipe/grupe de deblocare/căutare/salvare;- echipaje/echipe/grupe de protecţie N.B.C.;- echipaje/echipe/grupe de transmisiuni – alarmare;- grupe de sprijin.În situaţii de urgenţă, când este nevoie se pot folosi forţe auxiliare care se stabilesc de către
preşedintele C.J.S.U. Neamţ din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiuni de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi instituţiile publice.
Pentru anul 2013 estimarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente în zona de competenţă sunt prezentate în anexa 11.
Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, precum şi din alte surse interne sau internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din societatea civilă.
CAPITOLUL VILOGISTICA ACŢIUNILOR
Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii.
Forţele şi mijloacele de intervenţie în cazul producerii situaţiilor de urgenţă se stabilesc prin planurile de apărare specifice tipurilor de risc identificate, de către autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
Logistica acţiunilor de pregătire de specialitate teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
Logistica acţiunilor de intervenţie presupune măsuri privind: a) asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului
de protecţie, precum şi a altor materiale; b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale; c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor
de asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile; d) realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care
se cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi cu eşalonul superior;
e) asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.
La organizarea logisticii trebuie să se ţină seama de:
- organizarea şi înzestrarea unităţii şi subunităţilor din subordine;- normele de consum;- nivelul stocurilor de materiale;- situaţia sanitară şi epidemiologică a efectivelor;- gradul de solicitare a personalului pentru îndeplinirea misiunilor;- caracteristicile zonei de competenţă şi ale raioanelor de intervenţie;- caracteristicile terenului, condiţiile de timp, anotimp şi meteorologice;- gradul de asigurare cu materiale şi aparatură;- existenţa, starea şi dispunerea surselor de aprovizionare şi a posibilităţilor de reparaţii;- sursele de aprovizionare.
Cantităţile de materiale necesare pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie se stabilesc după normele de consum existente, după valorile rezultate din calculul forţelor şi mijloacelor şi în funcţie de natura obiectivului şi a misiunilor, precum şi de volumul de materiale consumate, fără a depăşi cuantumul ordonat de eşalonul superior.
Punctele de asigurare tehnico-materială şi de acordare a primului ajutor medical se dispun în apropierea locului intervenţiei, în afara zonelor de pericol, conform deciziei comandantului intervenţiei.
După caz, resursele pentru logistica acţiunilor de intervenţie pot fi solicitate cu respectarea prevederilor legale, autorităţilor administraţiilor publice locale sau agenţilor economici.
CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE
PAAR se actualizează de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, anual sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.
Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea reactualizării PAAR.
Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.
După elaborare şi aprobare, PAAR se pune la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar extrase din acesta se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.
INSPECTOR ŞEF INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „PETRODAVA” AL JUDEŢULUI NEAMŢ
