2012=DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

,+

ARHIMANDRITUL LAZAR ..

Desprebolile tainice

ale sufletului

Traducere din limba rusd dePr. Nicolae Cretu

Tipiritd cu binecuvAntareaPrea Sfinlitului Pdrinte Galaction,

Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Redactor: Elena Marinescu

Coperta: Mona Velciov

Foto coperti: Isac Codre

Traducere din limba rusi dupi originalul: Arhim. La-zar', O tainfrh nedugah dugi, Moscova, 2001.

I. Cretu, Nicolae, trad

1

Despre autor

I rhimandritul Lazdr Abagidze, georgian6.ae neam, viefuiegte dupl rAnduiala as-

cetice a Pdrinfilor intr-un loc retras din munliiGruzie| unde nu existd nici internet, nici legd-ture telefonici, gi de unde le trimite oamenilorcuvAntul sdu ziditor fdri a da slavei degarte pri-lej de apropiere.

Cirlile arhimandritului Lazdr sunt scrise pen-tru cifitorii contemporani. Autorul cunoagte bineqi problemele lor duhovnicegti, gi picatele lor, gicdderile, dar gi marea putere a pociinfei. El pre-vine cu privire la capcanele duhovnicegti care seintAlnesc mai des in calea omului modern.

Scrierile lui reprezinti discufii de la suflet lasuflet cu un duhovnic iubitor, care gi-a inteme-iat cuvAntul pe invdlitura Sfinfilor Pdrinli qi peexperienfa Bisericii Ortodoxe.

Prefald

iecare pas pe calea viefii duhovnicegti acregtinului nu reprezintd, altceva decAt

migcarea de pociinld a inimii, care igi vede pica-tele sale. Odati cu pocdinla se deschide, pentrucel care a inceput sd creadi, uga in lumea biseri-ceascd gi numai prin pocdinli i se vor deschidelui ugile Raiului. Mai pe scurt vorbind, inceputulpociinlei reprezinti inceputul mAntuirii.

In zilele noastre foarte mulli oameni, care aucunoscut adAncurile intunecoase ale necredin-

!ei, ale ateismului, care au gustat roadele pigu-boase ale picatelor, dar din mila lui Dumnezeuau fost scogi din acest iad, chemafi la lumini, ladegteptare,la viafl, prin cdinfa, prin Taina SfAn-fului Botez, prin mdrturisirea picatelor 1or, prinprimirea iertdrii in Taina Pocdinfei, prin primi-rea pirterilor harice in Taina Sfintei Euharistii, senasc la o noui viali, cu totul diferitd de aceeape care au triit-o pAni acum. Dar it lgcere renuntarea la multe idet anterioare,Ia

i, la anumite depriruderi, cunogfi4le,

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

impicare cu DumnezelJ, c1J conqtiinfa, cu oame-

nii, aruncl parcd de pe umerii sii o mare greu-

tate care l-a impovdrat toatd viala, sjnnle bucuria

gi fluxul noilor+uteri gi cu mare entuziasm intrd

in lumea tainicd bisericeasci, intr-o noui familie,

incepe o noud viafi. $i, daci cregtinul nou-lumi-

nat a reuqit cu ajutorul lui Dumnezeu si-gi lepe-

de picatele anterioare gi sd-gi indrepte toate pu-

terile sale reinviate pe o noui cale, atunci incepe

pentru el ce este mai important 9i mai greu'

Faptul ci omul iqi vede multe din pdcatele sa-

le il smeregte foarte tare, ii di o reprezentare co-

rectd despre sine, ii insufli fticd', cutremur in fa-

!a judecilii lui Dumnezeu; el intrezireqte atunci

gi acea direcfie Pe care pentru inceput trebuie s-o

urmeze. Dar cAnd credinciosul i;i va tiia, prin

mila lui Dumnezeu, cXderile sale, atunci chipul

pociinlei se complicd, se tafirreazl' qi apare pe-

ricolul de a pierde aceastX singuri cale dreapti

spr'e mAntuire, iar el poate cofipe drumul larg al

autosuficien[ei-9i al mAndriei. Ciindu-ne de ve-

chile pdcate, ldsAnd viala intinatd de mai inainte,

primind iertare de la Dumnezeu, noi rimAnem

iotugi pwtatod de mrrlte boli duhovnicegti, de

pa-timi, de deprinderi picdtoase - constatdm cd

sunt-em bolnavi cu inima, ctt--mintea, cu -voinfa

cu toate s-entimentele noastre. PXcatele sunt ier-

tate, dar Fadnile sunt incd vii: faptele picdtoase

nu le facem, dar inqlh4a spre ele, setea de ele

e.ste vie qi toate acestea cer incd multe eforturi de

ARHIMANDRITUL LAZAR

gusluri - adeseori, aproape apusul acestui haosal pdcatului, care a rimas acolo, in urmd, tiiat deinceputul pocdinfei mAntuitoare. Acest proces alref-u*zului "celor-vechi, al renagterii, al reinvieriisufletului este destu-l de-di-ficil, nu este la fel pen-tru tofi gi qs-te tainic. Pe-@eu,peeiile-numai de-Fl $firrte, il scoate din aceastiSodomi picdtoasd, din robia egipteand, gi il du-ce prin pustiul curdfirii in pdmAntul fdgdduin-

!ei. (Profund gi temeinic privegte acest momental inceputului vielii duhovnicegti SfAntul.LeqfanZaygful in cartea sa Calea cdtre mhntuire.)

Despre fgful cum trebuie sd ne cdim de pXca-tele ficute, care sunt aceste picate, cAt de grelesunt ele, cum sd le abandonim gi sd nu le repe-tim - despre toate acestea existd destul de multeindrumiri scrise, despre ele vorbesc des preofiiin biserici, despre ele gtiu gi singuri mulfi din-tre cei care au venit la credinfi, deoarece nu es-te greu si observi pdca.teJe, exletioare fdcute cufapta-,gi cu cuvAnfi.rl, si-fi vezi inelinaliile gi pa-timile proprii. Desigur, gi pe aceste prime trep-te cdtre evlavie fiecare nou convertit intAmpindnu puline obstac.ple, hotarg dificultdfi, neeazuri;dar tuturor le este clar ci;Atd dd gtire despre si-ne - sunt necesare doar bdrbdlia gi hotdrArea, ho-tirArea fermd de a incepe o noud viafd gi de arenunta definitiv la cea veche. $i, iatd, de la pri-mele mici biruinfe asupra sinelui, omul conver-tit simte o mare ugurare liuntricd, o eliberare, o

ARHIMANDRITUL LAZAR

poceinfd, multe lup-te, multe strigdte de dureregi --rugdciuni cdtre Milostivul Doctor - Domnulnostru iubitor de oameni. Dar pAnd cAnd va fia$a? C6f,-timptriim in trup!

Iatd, aici apare p_oticnirea: aceastd cale devinefoarte neatractivi pentru mulfi - p.glalfrjaegnti-41$, continua nemulgumire de sine, neincrede-rea in sine, suspiciunea fafi de toate sentimen-tele proprii, fald de toate migcdrile sufletului, ooarecare tensiune lduntricd permanentd, durere,amar. $i aga, dintr-odat5, omul vrea si primeas-cd linigtea deplin5, confortul interior, sentimen-tul mulfumirii duhovnicegti de sine insuqi, sen-timentul importan,tei alegerii sale. Este bine cacel care a pigit de curAnd pe acest drum al cregti-nismului sd intAlne asci,En ind{unite{_hun, careii va arita d; G i.,."p.r-t .J**."u aruupti, il vainvSla sd nu se indepirteze de intristarea mAn-tuitoare gi de zdrobire, sd nu respingi aceastdvedere nepldcutd, dar folositoare a urAteniei su-fletului propriu, si nu o acopere cu pdrerea _fa]-sd despre s-ine qi cu indreptd_firea, ci sd poarteaceastd durere ca pe o cruce, ca pe o mdrfuriedreapti a cdii alese corect (deoarece aceste neca-zuri care provin de la fitea noastrd cea_qazutd aufost profelite de MAntuitorul urmitorilor S6i: inIume necazuri ae[i aaea! Cine nu-gi va uri suflefulsiu, viata s4 nu poate fi ucenic al lui Hristos!).Ca garanfie pentru bucuria viitoare sd pdstrezeaceastd judecare de sine ca pe sarea evanghelicd,

10


fird de care orice lucrare a sufletului pe loe rnu-cegdiegte gi incepe sd rdspAndeasci miros urAt.Dar cAt de des se intAmpld invers! Aceasta a de-venit o_bqald risnAnd,iti in timpul nostru: oame-nii, cu-iubi-rea de. pliceri inrddicinati induntrullor, au inclinatia si caute intotdeauna qi in toatecpnfort gi pldcere, iar viala duhovniceascd o in-teleg ca pe un mijloc de primire grabnici a ,,fe-ricirii" lduntrice, a linigtii pldcute, a euforiei. $i,iati, se observi urmitorul tablou: gi-a mirturisitcel nou-convertit picatele anterioare, a mers labiserici, de cAteva ori, gi-a mai amintit la mirtu-risire ceva din trecut, a invdgat pufin si se roage,a inceput o viafd liuntrici ordonatd, dar:maide-pellg aqyg{e: ,,Trdim normal, nu prea pdcituim.E i b ine, m_al yin 4ifeglegaAdsd+ic[toas €, iJf, yieunele retimi in inimd, dar asta se intAmple tutu-ror. In schimb, cAlglptglutrrc facem acum..."etc. Se poate intAmpla chiar de la bun inceputca'omul si nu simtd bolile proprii. $i dacd nuigi obignuiegte privirea s la neputinlasufletului, atunci pocdinfa liuntricd nu se va li-pi de el. Firi aceasta viafa duhovniceascd nu vaavea un reper, gi el se va abate pe un drum gregit.Atunci omul nu doar cd ru-ifi lqai-vede patimi-le a5cunse, ci chiar incepe si-gi inchipuie cd areoarecare daruri inalte - ,,duhovnicegti", ,,hari-ce", ,,sfinte". Toate aceste manifestdri ale activi-tdlii sufletegti care par luminoase, binecuvAnta-te, pldcute lui Dumnezeu creeazi igpres-ia unei

17

ARHIMANDRITUL LAZAR

deosebite alegeri, par inceputul unei inalte viefiduhovnicegti.

Intr-adevdr, omului care are o pirere bunddespre sine, imaginAndu-gi ci se afld pe o treap-ti duhovniceascd inaltd, ii apar o insuflefire ciu-dat5, inexplicabili, o {egteptare a unor puterilduntrice, o neobignuitd infierb6ntare, pe care oc..o. n_qdgre rAvni sfAnta, elanuri de activitate fu-ribundi. Sd recunogti in aceste migciri gim"anlAry€gi@e nu este ugor: este necesard mul-td-experienfd -duhovniceascd pentru a putea de-

'osebi o astfel de infierbAntare bolndvicioasd derAvna adevdratd. Cel ce s-a abdtut de la caleadreaptd nu inceteazd sd se numeascd pdcdtos, bachiar se gi considerd aga. Realitatea e cd p_atimi-le incep sd actioneze fo_aflg_{efinq!_Qilqi.ryi, ast-fel ci recunoagterea picitogeniei existd, dar estesuperficiali, mai mult in cuvinte, nu gi in senti-:mente. Recunoagterea propriei dreptdfi st5 infip-td ad6nc in suflet, degi in cuvinte ea poate si nuse exprime clar.

Este important ca de la bun inceput sd dai odirecfie corectd cursului viefii duhovnicegti acredinciosului, si-l _ferggti de o asemenea amd-gire de sin_e, sd nu admifi ca el sd primeascd oa-za din pustie drept pdmAntul figiduinfei, adicdsi nu-i permiti sd se considere mAntuit, izbdvitde pericole, cAnd el a!!a_gjggi_t pe calea luptei.Iar pentru aceasta este neces ar ca, imedi4t dupdce noul convertit se va cdi de pdcatele ficute mai

72


inainte, stt-yqrb$n- despre vislenia+abmilaila-

unt4ee, tffii asuPra acelei'luhi

lduntrice intunecate, c-u care el urmea"i "; ItrP-

te, asupra acelei lumi viclene care deseori sti sub

masca virtufii gi a dreptifii. De aceea este impor-

tant de la inceput sd-i descoperi stareqgg4,=eJg.4.s-

ci-tsnJ6, nePldcutS-Scopul acestei cirli este, sprijinindu-se pe in-

drumdrile Sfinfllor Pirinfi din vechime 9i ale pd-

rinlilor timpurilor din urm6, sd-i protejeze, s6-i

pund in gardi, si-i sperie, si-i degtepte p-e-gelti-

nii incepf,tori, ardtAndu-le unele curse tainice ale

bolilor ascunse ale sufletului, profunzimea cd-

derii noastre gi viclenia duhurilor rele, ca astfel

qi singuri sd cerceteze qi sd observe unele virtuli

exterioare sub care pot fi ascunse migciri tainice

ale sufletului bolnav.Autorul

Ce este deosebit de importantla tnceputul aielii duhoonicegti

Orice grijd de cer, dacd nu esteinsuflelitd depocdinld,este moartd, neadeo ir atd.

Sf. Ignatie Briancianinovl

Gregelile cine Ie aa pricepe?De cele ascunse ale mele curdfegte-md.

Psalmul lS

ine a citit cu atenlie indrumlrile Sfinfi-lor Pirinti ai Bisericii, acela, fdrd doar gi

poate, a observat cd in aceste inv5ldfuri se vor-begte mai mult despre pocdinfd, despre smere-nie, despre plAnsulin fala lui Dumnezeu pentrupicatele proprii. Despre aceasta s-a scris atAt demult, cd aproape in fiecare carte patristicd pofigdsi o astfel de indrumare. Dar, oricAt de stra-niu ar pdrea, i.-nlim+utt"'ostru este omisd maimult decAt orice, denaturati gi incdlcatd de creg-.

1 Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,Scrisoarea a33-a.


tini tpcmai aceastd inv 5, aceastd legedin-tre cele mai importante ale vietii duhovnicegti.

- $i nu intAmpl5tor!Ps-lleqgl?--9a@-ERre

c@t, se apropie tippu,ril.e apos-taziei generale, a_inplefq lumfi de citre diavolgi a impdtimirii generale, oamenii se afundi totmai adAncinpetimi, in pdcate $i rdtdgld. Prima

- dintre bolile acestui veac - mAndria - igi ridicicel mai sus capul. Apostolul Pavell a spus ci ?ruaruflwihliJLruld oameniiaorfi iubitori de sine, iu-bitori de argint, mAndri, IduddroEi, trufagi, hulitori,neascultdtori de pdrinfi, nemullumitori, fdrd ucer-nicie, neinduplecafi, cleuetitori, neinfrhna[i, cruzi,obraznici, ingdmfafi, iubitori mai mult de pldceri de-ckt iubitori de Dumnezeu, audnd t7fuBWa credin-lei, dar toginJlierl puterea ei etc. Astizi fiecare du-horrnic care se strdduie sd le ajute credinciogilorce vin la dAnsul, sd le timdduiasci bolile sufle-t€gti, glie cAt de complexi este lucrarea aceasta,cum.,s--au-cuib;rit aceste boli in sufletul oame-nilor, cum tofi de la mic la mare sqnt profundafectafi de mAndria nebuni, de slava degartS, deiubirea de sine, cAt sunt _de aroggn$, de supiri-ciogi, cAt sunt de incdpdfanafi, de nesuFugL den_e-ascultdtoru de neincrezf,tori. in viafa duhov-niceascd acest lucru este foarte grav. Astdzi f6,3lr-t se incredinfeazi cineva indrumitoruluisiu; fiecare urmeazd raliunii sale, iar duhovni-

' II Timotei 3.

74 15

ARHIMANDRITUL LAZAR

cului i-se adreseazl doar de formi, pentru ci aqase cuvine, insi i igi--pumLoatS.-incre.

i., genere, tabloul viefii du-hovni ce q ti este astl,zi Jo artrs-a-ra c; d a cd vreunuldintre pirinlii din vechime s-ar uita asupra luicu privirea sa curati, cu siguran!5 a

fl etele noastre. (Sf+Agfl-Ianqnie-q4-I&re/ carea triit in secolul al IV-lea, a avut o Yedcnle-dqlA-Drrunetcu despre felul cum vor trdi ii

ti*p, s-a intristat, refuzAnd chiar si minAncel.)Dar noi parci ne-am obiqnuit cu aceastd situaqie,parcd nici nu vedem acest . Multe pa-timi se intAlnesc in mediul cregtiry iar oameniilepergep ca fiind inofensive gi chiar amuzante,nimeni nu se sperie de ele, nu le combate, degimulte din aceste ,ndzbitri"

sunt stipAnili de ele, iar pe deasuprai cu acestea.

Din cauza unei astfel de situalii dezastruoa-se - din cauza dBtq1 9ryp!_e_a Pi-

riri

pas lorale-atente gi experimentate asuPra credin-ciogilor - are loc abaterea pigubitoare de la caleamAntuirii. Aceasta, intrucAt creqtinii pierd (sau

1 A se vedea Viata Cuuiosului Pahomie,la data de 15 mai.


r.ectd asupra propriei picdtogenii, asupraEste mai simplu sd-ne prefacem cd nu

cu Dumnezeu, c m in fata Lui, si*vedemmdretialui gi sd cunoagtem urA;enia noastri.

Ortodoxia ne oferi o viziune a acestui fapt.insuqi acest nume sfAnt vorbegte despre multe:6livi drept pe DumnezelJ, adicd corect, a con-

mdrefia, slava lui, Dumnezeu,a-da sleG 9g+rf48trte aces-tsi mdrefii, a-L sld-vi pe Atotfiitorul, pe Creatorul cerului gi al pi-mAntului, al celor vdzute gi nevizute; s-

ciderea noastrd proprie,gi cu fricd vom rosti numele lui

Dumnezeu. S6-L preamirim neincetat pe Dum-nezeu $i si. ne'smerim neincetat pe noi ingine -iatd ce este Ortodoxia!

Daci nu ne vom inibugi uflet gidacd nu o vom cdlca aga cum in icoand Arhan-ghelul Mihail zdrobeqte garpele - pe satana (ex-

incercasi4elsi

gi ne_vaprezenta ca pe ceva mai pu-fin grav, iar e noastre mai frumoase de-cAt sunt in realitate. De aici gi e-

iar este cuprins de infuneric. CAte neca-zuri incep de la aceasta! Dacd am privi atent lainvdtitura fiecdrui ic, atunci

1.6 17

ARHIMANDRITUL LAZAR

am putea vedea cd in ceea ce

privegte modul in care Dumnezeu pri-

- te fafi de noi. C-atolisii gAndesc cd se pot mAntuidgclPdnlapte-extenoare, crezAnd ci igi pot pri-mi mAntuirea a-c*U1iiti{9g adAncului inimilor;

- p-r.gt-eglanfii, dimpotrivi, consideri ci este sufici-eg4 cgedi4!4 iar fegtSle_{e pgciinfi nu sunt ne-cesare, ci pdcatele noAstre sunt rdscumpirate deIisus Hristos pe cruce gi trebuie doar si crezi 9isi i{i mirturisegti credinla prin cuvAnt. in a-qestfel ,de la lglslsgglgq

a cgea ce suntem noi, a cgm trebuie sitrdim ca si primim mila lui Dumnezetr, a ceea ceeste necesar pentru mAnfuire.

@i este-neobigaurt-degrea. Se gtie, nu este simplu sd invefi picturasau muzica, pentru aceasta fiind necesare mul-te eforturi, multe cunogtinfe, mult exercifiu; inplus, in artd multe deprinderi se dez_voltd oare-qqm-rntuitiv fiind chiar imposibil si le exprimiclar sau sd le pitrunzi cu rafiunea. In plus, mul-te depind qi de dascili, de gcoali. Dar viate-du-

nu este oare mai complexd, nu esteoare mai tainicd? Aici totul este--o mare tain5, aici

! Cum pofi sd te arunci inviafa duhovniceasci cu=-fis:rbinfeali, increzut, insine, dupi o chemare tulbure a sufletulur, q-d*teincredintezi becUrc.:g$e, gd ju-

deci desp^re miSedrileJdr,rntrice gi dispoziliile talelduntricetngmaildglagu,slut pe care ele i1'pro-{uq in interior? in viala duhovniceascd pcrico,

sunt mai mari, aici.po'fi*pie+de nu numele gipozi[.a, ca in exersarea artelor, c_i,insf,gi-ye$qieia,

ge il intAmpini pe cale viclenia vrijmagrlor, vi-clenie dupitablou trist:unii dintre ei isiies din sdvArgesc f4pte i_n-grozitoare, invatd, propovdduiesc absurditatea.


Din moment ce ?nvdtdtura adeviratdortodoxe4gla ajnceput si fie denaru d gichiar uitati; ia acum forma unei situafiinormale, a admirafiei, a infierbAntdrii, a_fanatis-mului, in e], receptatica actiune a harului, consideratd ,,rendscdtoare acredintei", i.S"prtulory!! ur"". ,. : r

18

llnde gi cum tnaaldm pocdinla

ofi si inveti dreaPladispozitie de pociin-

[d a sufletului gisind unindrumd-torsme-rit, care siaibd g!-duh de zdrobire 9i de

pociinfd, gi de la el si primegti aceastd suspina-re mAntuitoare, invietoare pentru sufletul sdrac,cdzut, gi in acelagi timp gi nddejdea bucuroasd in

milostivirea negriiti a lui Dumnezeu. fnsd da-

ci nu vei intdlni un astfel de i-qva+f,t-or, atunci se

poate, degi este mai dificil, sijnveti aces-t i-i, strdduin-

du-te indeosebi si preiei de la ei aceastd

.neip-qp{-e1ii d--e- s-inefafi de toate miqci-

rile sufletului, fafd de t-oate-sentfunentele, a ci-indrii permanente de sine, a plAnsului liuntric,

a sentimentului propriei nevrednieii-a peregri-ndrii prin lumea aceasta, Acgxstiintei indepdrti-rii de Dumnezeu. Pentru aceasta i

Foarte bune povdluitoaresunt exemplele din viefile cdlugdrilgr din pus-

20


- ei au reuqit sd dobAndeascd tac.rim{99e po-nld pentru sine, cugetarea smeriti. In indru-

mirile ul, egumenul dinSinai, se vorbegte mult despre faptul cum,

O indrumare corecti spre pociinld o oferd gi in-

. O mulfime de sfaturi importan-te se gdsesc Ai la Pdrinlii timpurilor mai tArzii,mai ales in Rdzboiul neodzut al SfAntului Nico-dim Aghioritul; foarte accesibile sunt frumoa-sele scrisori ale ; prinduh-de4ociinfi se deosebesc invifiturile, scri-sorile, modul de viafi ale unor Pdrinfi monahicare au triit la sfArgitul secolului trecut gi in pri-ma jumitate a secolului nostru, care au supor-tat necazuri gi persecufii nemaivdzute. Dar inde-osebi corespunde a

, dificil duPi drrh, duPi accesi-.bilitatea intelegerii, dupi frumusetea qi putereacuvAntului, invdtitura amdnunfiti, temeinic5,

r din cirtile SfAntului EpiscopAceasta este o inrrilatu*

concentrati a tuturor Pdrinfilor Bisericii, explica-ti gi u gor apli cabi li la -prohlemelell4pulUr_dinuf,ma.

Redim aici unele fragmente din cdrfile aces-tui pdrinte, care privesc tema noastrd, anumecum si gisim calea mAntuitoare,

27

ARHIMANDRITUL LAZAR

st3lqg g-d.evdrati a simlirii lui Dumnezeu de

, de incdntare, cum si ne Pizim Pe noiinqine de lingugirea ispititoare a vrdjmaqului.

La aceste intrebiri gisim un rdspuns clar 9ideterminat la SfAntu-l Ignatie:

,, [...]Ascultd, iubite frate, ascultd

1{!e, vizuti ochilor sensibili, sau cu-gl,a-sul desub cer, auzit de urechile sensibile, i t-

rg ce cauti in om agUdUL de la acordul lui lu-

And-g@rc-asupralrri' IJrtotdeauna acfiunea ei,

ac{iune din afard; omul o poate respinge. Intot-

stipAnit hotdrAt. i,ngeliciunea Peomul sfAgiat de pdcat, 4u:l smeregte in ochii lui,

in suflet )).

se vede, nu se aude, rul sf a$teapta nu este in-chipuitd, i printr-o comPara-tie, imprumutatd din acest veac; e

gdtor in fula-ochilsr-l.ui, la jude-

22


cata de sine, ii arafx nidprea, aceasti prdpastieingrozitoare, intunecati, profundd a pierzdili, incare a ajuns neamul nostru prin pdcatul strimo-gului Adam: a 1 r1e= diruiqgteo. mai marc-alenliest-zdrcbirea inimil in timpulrugdciunii".2

ljni$te, claritate,.pace? prin pocdinti, prin adAn-cirea,in-sine, prin neincrederea in-sine, prin ni-dejdea mAngAietoare in Dumnezeu. ,chiar daci a imprumutat infifigarea binelui, secunoagte pe care o produce, p-rinlip-q determinare, prin nestatomic-ia ei, prindistracf,e, f.antezie; doar ing4li inima - iiaduce satisfacfie in- chip lingugitor, mullumirede sine. Aceastd plicere a se asea-mdnd cu o linigte preficutd, ce acoperd suprafafaunui lac adAng intunecat - sdlagul mongtrilor.

Mintea omeneasci nu este in stare si deose-beasci binele de riu; t ugor aproapeintotdeauna il ingald. $i este foarte firesc:

e_sfg3ee1p:limentatd, iar cei care olupti cu_ au o experienfd mai marede gapte mii de ani in luptd, in viclenie, in inge-lar enesti. Deosebirea binelui de

ne de inim - ssjejucrarea ei. Dar din nouqsle , fiind necesari aprofundarea

1Si remarcim: ,,pu{in cAte pu1in"!2 Sf. Ignatie Briancianinov, Experienle ascetice, vol. 2,

,,Strannik", pp. 318-319.

ra

23

ARHIMANDRITUL LAZAR

p_oruncilor evanghelice, ca 1d d-gb;a!d-eas-

cd pentru-adeosqb-.1geeqge-9s-te este-contrajicut... PAnd cAnd

nu va dobAndi {qp1i-a-d-91ea de a deosebi

blnel,e de riu, este foarte folositor sfatul experi-

mentat al aproapelui - fiul Bisericii Rdsdritene,

singura sfAntd, singura adevirati -, care cautd 9ia gdsit in supunerea fald de ea fericita libertate...

iu afara ascultirii'neabitute a-Ei,sedcii nu existd

smerenie adevirati, nici ratiune duhovniceascdadevirati; acolo este un domeniu vast o-impi-rdlie intunecati aprodusi de ea..."1

,, [...] Scaf andrul se scufundl in marea adAnci sd


periculoasd, cAnd scara spre ea nu este intemeia-tdp@iei

Afirmatiile Pirintilor sunt in concordanfi cuSfAnta Scripturi: Arderile de tot nu le aei bineaoi.Iertfa lui Dumnezeu, d,ahd-lruilit: jnftiXttd gi

d Dumnezeu nu o aa urgisil. Jertfele gi arde-rile de tot ale oamenilor trebuie sd fie intemeia-te pe sentimentu-l sdriciei duhovnieegti, Fe Sen-timentul pociinfei. Fdrd acesta, ele sunt respinsede Dumnezeu.

...Nimeni, se pare, n a pdtruns intr-atAt inEvanghelie cAt au pdtruns in ea sfinfii viefuitoriin pustie; ei se strdduiau si infiptuiasci Evan-ghelia prin insSgi viata-loa cu insegi gipercppFile lor. TqH se_distingeau prinP-Ielundd; -alostobiee-[d_cr€;etd-riiior, iar plAnsul pentru pdcatele lor a fost inde-letnicirea lor permanentd.

O- d pentru nevointd au primitascefii Bisericii Apusene gi scriitorii ei din m_o-mentul despirfirii acestei Biserici de cea Risd-riteand gi al cdderiisale in intunericul pdgubitor

i... Ascefi din Apus sunt atragi gi ii atragpe cititorii lor la inilFmi inaccesibile pentr+r unincep-dtor. ti, deseori frene-

e nu ii 4ducpe cititorii_lor in brafele dragostsi, nici la indlfi-

1Psalmul50.

25

scoatd de acolo o perld prefioasi; gi-Sfinfii-Pirinli

s--,aq-re ttrts- inprrsti uri, und e

$jne giseau diferite perle duhovnicegti, neprefu-

re cu cea a ingerilor, a

duhovniceasci - intr-un cuvAnt, giseau Evan-

ghelia... Un cdlugdr oarecare i-a spus lui SisoiecelMare: ,.Eu mi aflu in pomenirea-neincetatia-lui

i Dumnezeu." Cuviosul Sisoie i-a rdspuns: "Acestll.r.* ,,., cAnd te vei

lconsider '))'

O, inaltd indeletnicire - pomenirea.neincehtda lui Dumnezeu! Dar aceasti inilfime este foarte

1Idem, Propoadduireq asceticd gi suisori cdtre mireni, vol.4, Scrisoarea a 17-a, pp. 445-446.

24

ARHIMANDRITUL LAZAR

mea vedeniilor, qi flqgrcetarea p".ia in fata MAntuitorului,

dns pentru sine in fafa Milostivului Creator'- La inceput ei ne invafi e

ui, si-l facem ugor, caPabil de

activitate duhovniceascd; apoi se adreseazi

!ii, ii indreaptf, gandurile, inlocuindu-le pe cele

d9 dupd cidere cu grje, tlu reprezentate in Evanghelie' Odatd cu in-

d rep tare a minfii, Sfi nlii Pirinfi sej4€Ilpqq-de. in-

dtep Lare a inim ii, d e m o d ifi c are a depriaderilor' I i

Aig4zag"ilar ei' Sa g"tell te rnalgrcude-

_ggl s4sgfej- : mintea, convingAndu-se dejg..............ste!ea noului lungi ugqq p,e-ce-!vschi;dar sd schimb cu o alta-dQPrr-nde-

opus4 aceasta este

dificil, este o muncd permanentd, asidud, o lup-t-d incredibili. Pdrinfii exprimd ferocitatea aces-

tei lupteomorAm

id_epind de cam-g-gi sAnge-Trebuie si indreptimgi !rupul gi mintea, gi-inir1;r in direc-tia duhului.

* SAngele gi nqryli sunt adugi in migcare de mul-

d infierbAntd sAngele in nevoitorii ce se nevo-

iesc fdrd si urmeze legea duhovniceasc5, fac din

de vreme I duhovni.eegti de care omul incd


nu este capabil -, din cauza necurdfiei sale, dincauza neprimirii adevdrului - ilu-

mincinoase pliceri gi imbdtare. O astfel de stareeste s e. Tofi cei care se ne-voiesc fird de lege se afld in aceasti stare...

ene nu cunoscinfisrbintarea s6n€clui. d in-entuzias-mul celor din Apus. in scrierile !9r respiri ade-,Va-fata respingere-dqsine, respiri mireasma Du-hului Sfdnt, care omoari patimile.l'l

SJ.Astul+aatie mdrturisegte ci gi

,9€* !a in Dumnezeu, hula deDumnezeu. Unor astfel de oameni !i li seintAmpli necazuri de-a dreptul tragice.

,,Astfel, pe insula Valaam, povestegte sfAnful,intr-o chilie dintr-o pustie indepirtati, trdia un

. schimonah, Porfirie. El se ocupa cu lucrarea ru-gdciunii. Ce fel de nevoinfi era aceasta, nu gtiu.Ne putem da seama de incorectifudinea ei du-pd lectura preferati a schimonahului: el prefuiacartea lui Toma de Kempis Llrmarea lui Hristos gise folosea de ea. Cartea aceasta a fost scrisi du-p ,. intr-o seard de toamni, porfirie i-avizitat pe bdtrAnii din schitul de care nu se aflaprea departe. CAnd el igi lud la revedere de la

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 4, Scrisoarea a44-a, pp.497-500.

2726

ARHIMANDRITUL LAZAR

Stsd meqg_ip_e gheafi; gheaga numai ce s-a prinsgi este foarte subgire!" Pustia lui Porfirie era des-pirfit5 de schit printr-un golf al lacului Lado-ga, care trebuia ocolit. Schimonahul le rispun-se cu glas linigtit. fdri smerenis "Eu am devenitu$or.> Apoi a plecat. Peste un timp oarecare s-aauzit un strigdt disperat. BdtrAnii din schit s-aualarmat gi au fugit spre locul de unde se auzeastrigdtul. Era intuneric; nu au gisit ugor locul incare se produsese necazul, nici mijlocul ca si-lscoati pe cel ce se ineca - intr-un final i-au scosdin apd trupul, pirisili t."1

.[...]Eericlt este !3Ie a vdzutpip4tulc-e se cuibiregte in sine! Fericit este sufletul ca-re a vdzllt in sine ciderea strdmogilor, invechi-rea vechiului Adam!

este _vede.r.ea dU_hp-vniceascd, vederea mintiivlldecateie-ffbire prin harul dumnezeiesc.

lor ne invati SfAn-ta Bisericd Risiriteani sd cerem de la Dumnezeu

a pdcafului propriu....Fericit este sufletul care s_agdzgt pe sine ne-

vrednic de Dumnezel, care s-a judecat-pe=sineca pe unul blestemat gi pdcitos! El se aflX pe ca-lea mAntuirii qi in sine nu este ingelare de sine.

Dimpotrivd, cel care 91i gata de pri-mirea harului, care se considerd pe sine vrednic

1Idem, Experien[e ascetice, vol. 1, ,,Despre ingelare",pp.253-254.


de Dumnezel), care agteapti gi cere venirea Luitainici qi spune ci este gata si-L primef,sti, sd_Laudd gi sd-L vadi pe Dumnezeu, a le,

ei, de unde are loc cdderea in prdpastia infune_coasd a pagubei."l

Bla3sul_ sunt necesare sufletuluicare a venit la Domnul cu intenfia de a primi dela F'J iertarea pdcatelor proprii. Aceasta este par_tea buni! Daci tu ai ales-o, afunci sX nu se ii de

,,D acd unii dintre pirinti, spune.IsaacSirul, a rfi scris despre ceea ce este _curt$a sufletului. adi_ci sdndtatea lui, despre ceea ce este nepdtimirea,ce este ve-derea, ar fi scris cu scopul ca noi si legdsim mai devreme gi cu agteptare.[...] Cei carevietuiesc agteptAnd harisme au

,fo[ sfinfii se recunogteau_Durnrrezeu, gi cu aceasta gi-au

. vrednicia lor, starea in smerenie.,,3

!i se considerau vrednici deDumnezeu: cu aceasta ei au manifestat-

rSf. Isaac Sirul, Cuainte despre neaoinfd, Cuvdntul 55.2Idem, ibidem.3lbidem, CuvAntul56.

2928

ARHIN/ANDRITUL LAZAR

$ ; de care erau cuPringi. Unii

dintre ei au primitd i, care li s-au aretat sub

c i, gi le-au urmat lor; altora Ii s-auaritat d i sub chipul lor qi se ardtau biruilide rugiciunea lor, prin care fapt ii duceau I e-

e; alFi igi excitau inchipu-irea, igi..infierbAntau sAngele, produceau in sinemigciri nervoase, primeau aceasta ca pe o plice-re harici gi e, in intu-necarea minfii; acegtia s-au numirat dupi duhullor cu duhurile c te.

Dacd simti nevoia sd iiscufi cu tine insufi,

nu-[ aduce -lingugire, cjlnusEarc-deibe. Le,a-gqflle arnare ne sunt folositoare in starea noastrd

de cddere. Cei care se lingugesc pe sine au primit

aici, pe pimAnf risplata lor - ingelarea de sine,

lauda gi dragostea lumii ostile lui Dumnezeu; ei

nu au ce agtepta in vegnicie, in afari de judecatd.

,, [. .. ] Sf,ng-i,P d un!i- ai B isericii Rds iritene, inde-

osebi viefiritorii in pustie, cAnd atingeau iailJi-me? exersiJiilpr duhovniceqti, atunci toate aceste

exercifii se uneau !i. Pociinla cuprin-

{eg_!_o4g-yrqta lor, toati activitatea lor: ea e*ra

IJn mare pirinte a fost intrebat in ce-4r trebuisi conste lucrarea cilug5rului insingurat. El a

rdspuns: " qgg{e! s!5 lglafa vederii

tale gi tu ilttrebi: oare ce lucrare trebuie si fac?"l

PlAnsul este lucrarea de cdpdtAi a adeviratului

30


nevoitor al lui Hristos; plAnsul este lucrarea in-tririi lui in nevointd, pAni la sivArgirea nevoin-fei. @pnu $i pociinlaniscu-_tg_glq el sunt fondul unei lucrdri care nu are sfdr-git pe pdgr_Ant cU-yederea pdcatrrlui se degteapti

cgrifl i lncep_e sd v_a_dj_unele nea-junsqri-i-qstne, pe care mai inainte, in timpul in-tunecirii sale, nu le observa deloc."1

-[...]Cu cAt privegte mai multomulJa$calulcu atAt mai mult^p_e ineredinleazd plAnsului

pentru_sine; cu atAt mai pldcut este pentlg_ Du-hrrl SfAnt, Care, or, purcede doar_sprecei care e,Se intoarce de la cei care se imbogdtesc cu pafe-rea zadarnici de sine.. Lr!"

Nu-F distrage privirea de la el! Leapidd-tede tine, nu pune pre{ pe 2qfletul tdu (Fapte 20,24).Yeri "u*altpaC_atql

taq 79i vars4 laglimi pentruel!Atunci, la timpul potrivif vgi.yedeata in mod neinfeles, prtr1!r-,q eqgune_lLex1l_lreabi-lee_D_q$lgiltett. cAld t_e_ yeirecunoagte pe deplin l!

Dar, dacd in tine se ascunde agteptarea haru-lui, pizeqte-te: sd! O

,astfel de agteptare mirturisegte[...] despr re-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol.2,,,Vederea plca-tului propriu" , pp.122-727.

31

I lbidern. CuvAntul 21.

ARHIMANDRITUL LAZAR

e sJg lb_aJere.a*de - la A rl er rir giig_-l_4_.p e_! c a re

nntilqgegrcAdeviruI *9fantuf -Duh, abaterea spree care mijlocesc

? - . . r , t r 1 Y I a 4 r

,, I4*ru g i cf u.nlle tale cuf undd- te in intre gime inpociinfi. E:<i-Etd o_qtare innoitd, gtii aceasta, dartu te gdsegti i . De aceea persis-td in plAns neincetaf in intristarea mAntuitoare.Leapddd-te de sine! Sd nu pui pre! pe sufletul tdu

.fifi,-. (Fapte 20,24), dupX exemplul SfAntuluiApostol.s"e r ;z{.'q- Prefuie gte-te d oar p-rjn, j udecataie-sj ne. E i i I i l si t

ie in fafa lui Dumnezerr. Nteteun_nu-tlp.Slmite agteptarea harului: aee a este starea 9iinv5litura celor care se afli in i4pe ine,care au cdzut de la Adevir. Tinde si vezi pdcafultiu gi sd plAngi pentru el: aceasta este lucrareata. Igi val"aeelffmlgiu, pentrucq El ette sreel-incio+ a dat,o-figadUinJd gi o va

i. Np socoti hainele tale curate, vrednicede cdmara de nuntd duhovniceascd, oricAt le-aispila: judecdtorul tdu este Dumnezeu."2

- [. . . ] lnehinafl .v,i. A devilrului, Care- vlrdecdne'statornicia omeneascd prin porunca pocdin-

lei permanente. CulcAndu-vd in pat, cdifi-v5, qi,sculAndu-v5, ridicati-vd: precum o verigi se linede alti verigi, aga gi in viala noastri suspinarea

1 lbideru, vol. 2,,,Strannik", p. 327.2ldem, Scrisori cdtre diferite persoqne, Scrisoarea 87 , p. 118.


sd urmeze dupd altd suspinare. Astfel petrecefizil ii_y_o_ASlr9_sefie sfti fifi ase-menea celei care a fost aruncatd pAni 6 sfai$itutviefii in inchisoare, asemenea leprosului alun-gat in afara cetdfii. Atunci se incheie suferinte-le cAnd se va sfArgi viafa: ultimul suspin va iegiodatd cu ultima suflare[...]"1

Ira _ac_eSte qitale din cirlile SJAnfuhr*JgnalieBfiaasianinav este cazul si addugdm cAteva cu-vinte extrase din lucrdrile contemporanului lui,S_fAntul Teojan*ZivorAtul, anume despre faptulcd rryedem ii. C_e* nq orbegteaga de Lafe? ReprezentAnd pdcatele noastre li-untrice sub chipul unui a,rbole,alpicatului, careare labaz6, , iar mai departe se ramifi-ci intr-o mul,time de clengi*pi. de .crengule, ca-re cuprind tqatd,ae sfAntul Te-

, spunAnd: ce am fdcut eu? sau:cu ce sunt eu riu? Tot sfAntul rdspunde: ,,@-

acestui fapt este foarte fireasci gi ea estema-{e a-pdcatului i. Nu o obser-vdm pentru cd nu putem: nu ne-o permite pd-catul: el este foarte viclean gi precaut. {, eri-ului, reprezentat de noi, o. respinge de la ince-put de la sine; d.eaceea el se gribeEte-s"o-i:nbra-

in aga fel cd suflgltl !L4:l_poe!9_d9-o_s.-ebinu1 lbidem, Scrisoareal2 , p.20.

3332

ARHIMANDRITUL LAZAR

doaf-fadAS!rya-9i brafele, ei nici micar crengile'Aceste _acoperiminte

srne,liber.

iar cel cu griji multe nu are nici un minut

. Odati cu Pr-im-a de-gleptare din somn, I celui dintAi merge in

lgmea visurilor, iar al cglui din urmi se afun-di intr-o mare a lucrurilor necesa-

re. P-rezentul pentru ei . Unul triiegtede bunivoie i gi atinge rea-litatea doar i , neintentionat superficial;

gribegte sd sfArgeasci fieca cAt se poatede__repede, ca sd treacd la alta, incepe alta gi segribegte la a treia; c i ii sunt ocu-pate doar mAinile, picioarele, limba gi altele, iar

ufletul iastfel dc

r?Dar pdcat_ul nu se mullumegte doar cu aco-

perdmAntul dih frunze: pofi si pdtrunzi,pofi feri frunzele cu vAntul necazurilor gi al cu-tremurelor liuntrice ale congtiinfei, pofi sicoperi urAfenia picatului ce se ascunde sub ele;picatul cree,azdin-sine un acoperimAnt de ne-pdtruns, asemeneaafundd arborele siu cu frunziq cu tot. Acest aco-perdmAnt se formeazd

. Nu cunoagtem pericol*ul, de aceea nici nu-l

34

g . \ . < . i . 1 . \ r r . * \ { r \ { \

; - , - , 8 * - . - * - \ , - - * ' \ . ( 5 i r . ' 1 , . t ( - t s - r ; , - ! r . - r , '


$i orice s-ar intreprinde pentru inlelepfireaunui astfel de pdcdtos, totul este zadarnic. El es-te aseun!_4_dA4c in pdcat, ca jnlr-a . Ce_l_ca

nu-aude nici cele mai puternice su-

r, el nu se va tulbura deloc. Aritati-i prepsis .

zentafi-i un pericol extrem, care nu este departe,.iar ; degteptafi-l din somn, gi_rruse .va rugina si declare:Eu acfionez! r-

este acoperimAntul cu care se acoperd in ce-le d-in urmi picatul pe sine de ochiul pe care ilstdpAnegte!"1

tfe]_deB4nduri:,,[...1 lapaza 9l sa.,e 4gpglde*le care ies diryga.Atunci vefi vedea c o-

vor veni atunci pociintah€zeu, Cel-ce este Fretn tin d en i, A totvizltorul.

[...]Iatd ce este de trebuinfd: s_d nUle_qepqtipe tine cu cAte Vefglejqauldi_c3t_de la pdmAntci mai bine este sd uifi aceasti misurd. Un lucruspune despre tine: .<De nimic nu sunt bun!,l

. I...]Mesura noastri trebuie si fie aceasta: sdne simtim necura+i gi sd credem cd mAntuirea vi-ne grnai din marea mi-la_a lgi Dgmn ezev. Dacdvom incepe sd ne insugim chiar o micd parte de

1Sf. Teofan, Predicqin skrnbd.taintfria a Postului Mare.

35

ARHIMANDRITUL LAZAR

dreptate, g lucru-riu. Mai degrabi ar fi bi-ne sitre ocirAm pe noi ingine."l

.[...]Qdnu vede-fireu-gitele, aceasta nu este riu,

ci bine. Necazul va fi cAnd le veli vedea' NumainevizAnd reugitelep entru reu giti qi ng -y"a-bc-Le dinl4g 49P is irii. " 2r * . - . .

.[...]Ej!e_4q catd omul--estesdtul 9itlrgltumig c ac este cu multmai bine. Siracul gi in frigul rece merge de la fe-reastrl la fereastrd gi cere... Tot aga se intAmpli 9i

' cu inima! Qe.d.se yo! 4tingq "{g-e-a ne-c-azu-I. s5-r4c!q gi fo--a,mea, 4u vgr da linigte nici i,nici s ...1 Iar foeq,ea-qi--necazul Domnulle trimite c .3 -Aqeq!4 e-stesemnul sd4dtifii. Bolnavul nu are pofti de mAn-care; eL st4-fljlla-axd. . TfebuiesÂ-aprinzl necazu Iin iur.[...]

l...lDumneavoastrd intrebati ce inseamnd si

I aprinzi necazul in jur. Inseamni sd ai sentimen-

I tr1! caCEtr ncrgU--i-n-pericol, intr-unul extrem, dincare nu existS oalti-salvaredeeAt in Domnul Ii-

: sus Hristos. Acest sentiment vi va indrepta cdtreD o mnu I q i vd va,ob li S a lreinsetat,s-a q lri gAli;Aj u -

td-md, apird-m5! EJ a fost prezent lAngaloJisfin-

lii gi niciodatd nu i-a pirisit. i este sen-timentul i-de^sine, care il linigtegte pegm gi grija pentru mAntuire. Sunt sd-

I Idem, Scrisori despre oia[a creStind, Scrisoarea 14.'2 lbidem, Scrisoarea 34.3Adicd vai celui care are sentimentul sirdciei sale.

36


tul, gi ce mai trebuie? Nu numai pomeni-qa pe-catelor am avut-o in vedere, ci gi sentimentul cdnu avem unde si ne ascundem de Domnul."l

.[...]S'rspinul fi il pogoari la ju-decati pe Domnul, precum in Sodoma,

a l e s c - / c a l n

Ninive. Dar de ce ne considerdm noi drepfi? Vainoud cAnd ne tot indreptdfim! Ce gAndriu esteacesta! Cum ucide el sufletul! O roui dlundtoarepeste o floare gingagd sau un ger cumplit de re-ce, care ingheafi totul. Altceva este lucrarea pi-cdtosului care se ciiegte. Brafele Tatdlui sunt des-chise cdtre el. A cdzut pe grumazul lui gi l-a sdrutnt.

! !ry' tafrfrntnsismer itil Dumnezeu nu o o 0 ur gis i.Haidefi sd facem aga! CAnd vom gusta dulcealapociinfei, o alta nu vom mai dori."z

Vom relata aici cAteva invifdturi dil--$dzbp-l, care

define gte clar LUqmrcalduntried<t+eapti, de su-'flet mAntuitoare, gi scopulvirfir$lor gi al nevoin-telor exterioare.

Acest pdrinte igi incepe cartea sa cu ldmuriri:in ce-eo-.-nsti , ,,fiindci, ne-gtiind aceasta, spune el, te pofi abate de pe ca-lea cea dreaptd gi, gAndind ci te migti spre de-sdvArgire, te pofi indrepta intr-o cu totul altd di-rectie". ,,Lucrarea desdvArgitd pe care trebuie sio doreasci gi sd o atingd omul constd in apropi-

1Sf. Teofan, op. cit., Scrisorile 3 gi 4.z Ibidem. Scrisoarea 25.

37


pi so-cotinfa lor cea degartd. incercAnd in-acesttimp unele migciri gi mAngAieri duhovnicegti,lucrdtorii acegtia i i despre si-ne cd s-au indllat pAni la starea cetelor ingeregtigi s-imt in sine prezenla lui Dumnereu insugi; al-tidati insd, adAncindu-se in contemplarea unorlucruri abstracte, nepdmAntegti, viseazi desprelirr-e ci parci au iegit cu totul din lumea aceastagi sunt rdpifi pAnd la al treilea cer.

[...]Ei igi doresc sd fie prefua{i altora in ori-ce situafie; iubesc sd trdiasci d egi intotdeauna in hotdrArile lor;

g-i picatele-lor,

se bucurd de cinste din partea altora, care cinste,dupi cum gAndesc ei, li se cuvine doar lor,

gi-devin necruldtori cu el; dacdci.neva ii vaimpiedica in lucririle evlavioase gi innevoinfi, i a, Doamne

vin cu toful alfii, de nerecunoscut... Orice neeaz

td, privesc asupra lgturgr . lugetAn-dla faptele lor de evlavie exterioare,

c cd au atins deja desivArgirea gi,incep si-i judece pe alfii. Din acel

momentnu mai existi posibilitatea ca cineva si-iintoarci pe calea cea dreaptd pe unii ca acegtia,

u .

39

ARHIMANDRITUL LAZAR

El." Mai departe starelul sPune cd nu toti infe-

!-eg qo-1e-q!-a-c-easJa, dar mulli gAndesc clininde;/plinirea virtulilor insegi sau a unor nevoinlg-de-osebite, cum ar fi postu-I, priveghe;ea, plecareagg,ngac-hilor, dif-eri te re-stri ctii trup e g ti, s ta re a lasluibele bisericegti, rugiciunea minfii, insingu-r_area sau tdcerea etc. se cuprinde desdvArgireavielii creqtine. Totugi aceste virtufi singure

{esdvArpirea cregtind doriti, fiind nu-r_nai dg_qE1rgefg a e-i. Este corect mAn-tuitor de suflet sd dorim aceste virtuli cu sco-pul imPotriva ProPrieipicitogenii gi sldbieiuni, de a sorbi din ea bdr-bdlia de a-4ggg4.g*ispitelor si amigiril-or celortrei vrijmagi principali ai nogtri: t eaqt4r_AWlul. Fiecare virtute este necesard pentrurobul lui Dumnezeu in lupta lui duhovniceascdcu picatul.

,,Dar, pe de alti parte, continui Cuviosul Ni-codim, celor care igi pun in ele toati temelia vie-

fuirii lor gi toaid increderea, aqeste virtufi l-e potprodu-ce o pagubi mai mare decAt sciderile lor

te -nucelor c

-l-::r '

e. Aceqtia, luAnd amintelor exterioari. utmeazd ia-

i, care, vizAndu-i ci s-au abitut de.la ca-lga-dreapt5, nu-iimpiedicd a sdvArqi aceste nevo-infe trupegti, ci chiar ii ajutd sd le sporeasci du-

. - ! , : , . , " ! 1

3 g

ARHIMANDRITUL LAZAR

\4ui tgor se-va.ftrdrepta pdealosubddit decAt cel

\ t, caLe- se ascu_4de sub acoperd-mdnful vir-{ tutilor exterioare.-

[... ] Dacd insufl efindu-te cu- rA'sna veijnv-rnge

tg, atqnei-vei-bineplicealulDu mnezeu f i vei slujit-_qqelhae decAt daci te-ai biciui pAnd la sAngegi te-ai istovi pe tine insufi cu post mai mult dec-At -vechii viefuitori in pustie. Chiar daci tu, rdscum-pirAnd sute de robi cregtini din robia celor necin-stifi, le vei da libertate, nici aceste fapte nu te vorsalva . $i orice lucruai intreprinde, fie el gi cel mai nobil, cu oricAtigreutate qi jertfe l-ai sdvArgi, nu,te-va du-ce,pAniI pe care ai vrut sd-l atingi, dacd in acelagiti*p , dAndu-le liber-tate de a trii gi de a acfiona in tine."r

,,Din timpul fdrddelegii strdmogului nostru, :

nicegti-morale, despre noi foarte inalt.Degi experienfa de fiecare zine convinge limpe-de de falsitate4unei asemenea pireri, noi, aflAn-

nu incetdm sd cr.edern cd suntem cineva" gi nu

, de micd importanfd. Aceast5 v-

icdderilor noastre.

I Sf. Nicodim Aghioritul, Rdzboiul ne.tdztrt, cap. 1, pp. 10-15.

40


Ea ne inchide acea ugi sauprin care intri in noi harul lgilumge-

, ne-Qs,Qndu-l sd intre gi sf,sdlagluiasci-jnom.l, cdci cum poate harul,

p_en_tlulUminare gi ajutor, si intre in acel om g-

$tie-toate gi nu are-nevoie de nici un ajutor dinafard? Domnul si ne izbdveascd de o astfel de

! t . . .1[...]UrAnd insd aceasti pirere de sine rea de

care suntem stipAnifi, D@i ivadi a$a ceva in noi. ci doar sincera conqtienti- ,zare.aproprieinimicnicii gi j

ci oric-e- bine_in_rrpriryfu qq_gi inviala noastri, ca izvo!-alo_fieeru,r_bine, gr ce dglAlgl nupoate_plqvcni ni-r,nic lqn cu adevdraf nici gAndul buru nici fapta '

buni.

1...1 a-ngnt_s.f ai in m i n te c f, _hr _oinguf ,*prr1r ti ne, n:r p o !ifaee ryglUn binepentru care si fii vrednic de-Im- ,pirifia cerurilor. Asculti ce spun Pi11!t!j!te-lepfi: ne convinge c4 (nu exis-td nimic mai bun decAfsd cunqEtileputinlaja gi'slfr_q yqz_ipacatel-e altora, gi i j

SfAntul Maxim Mirturisitorul invatd cd r.labazaoricirei virtuti std faptului cd oricevirtute omeneasci este neputincioasdr...

r afirmd cd "acela se cunoagte

47


mate in textele liturgice ale Bisericii, indgosebi inc An tdule klqduluidinfostul\Zlare. To a te c drti lenoastre de rugiciuni srrnt imbihate cu aceqr<hhde-pooiin+i gi de aceea ne sunt recomandate, ca.si ne invefe qrnji.Etdnn inlatalui _Du_nnezeu in

i. Toate.aceste r.ugiciuni sunt alcituite desfinti nu pentru ei inqigi, fiind scriselordilhowfeeaEci liust'ici, cdci ei sg so-c'glgaupe-sine4dcitogigtblestemati. Biserica a pistrataceste rugdciuni ca pe nigte modele pentru noi,

-cA_si!nv_a!dm ssgrti-S:-pocdi-

fii doar reprezentau chipul plAnsului de pocdin-

!i pentru sine, dar in sinealor nu se recunogteau

ARHIMANDRIruLLAZAR

pe riinein cel mai bun chip, care gdndegte despre

ii_i4q-gi" es )).

t...lA d a Pitruns in noi 9i atAt

de putemic ne-a inldnfuit aceastd

cAnd considerdrn cd nu avem incredere in sine,

ci, dimpotrivi, avem increde"e rleFlffin

sine, ci , de fi-

ec4{e dag[, incAtsf,greeeaddjn tine

. t t 7

Agadar, aceste pufine fragmente din invi!5tu-rile Sfinlilor Pirinti, care ne transmit intr-un lim-

baj accesibil invd!5tura vechilor Pirinli ai Biseri-

cii, arati clar p:insjpaleletrisee, anume ci ,,in pPcii-nfi este toatd

taina mAntuirii"2. Cel care doreqte si cunoas-ci mai profund aceastd invdldturi o poate gisiin aproape toate scri.,erile Sfin,titor Pirinfi. Alest

@pqc.ei!al rugiciunii in fala lui Dumnezeu sunt expri-

l lbidem, cap.2 9i 3, pp.75-20.2 Sf . Ignatie Briancianin ov, Scrisori cdtte diferite persoanel

Scrisoarea 85.

42

De ckt timp este neaoiep entru ain decar e a sufletului

qadar, este evident cd tlherar_ea demAntuire vine prin congti rea pro-

p ri, p-rin smetenie g1 recunoagterea ne-vredniciei primirii unor daruri duhovnicegti in-alte, prin purtarea c e a propriei cruci gi

Pfln-rdhdare in agteptarea semnelor de vindeca-re. Ultima precizare este foarte importanti -

Aici mulfi se impiedici: tofi ne grdbim,dorim sd vedem roadele eforturilor proprii foar-te curAnd. Pentru mica pocdinfd agteptdm imedi-at o mare mili gi, plAngAnd pentru sine, ne consi-derdm deja curdfali 9i indlbifi, agteptim aparifiaingerilor gi a semnelor bunivoinfei dumneze-iegti deosebite fafi de noi, de parci am fi vred-nici de multe daruri ale Duhului.

i. Cu totul altceva ne invafi experi-enta nevoitorilor ortodocgi. Se vede bine di

cAt de grea, de neintrerupti, cAt de dificilieste aceastd c s/chiar gi in cele mai potrivite condifii pentru vin-


decare din mindstiri gi pustiuri. Oare munfii sdl-batici, vigdunile nelocuite de oameni, pdduriledese in care s-au nevoit mul1i P5rinfi, lipsa oricd-rei comunicdri cu lumea, posful strict, rugdciu-nea neincetati pe f ul credinlei profunde gial neclintitei nidejdi in Dumnezen, plAnsul per-manent pentru sine gi alte nevoinfe inalte ale ne-voitorilor, oare acestea nu sunt cele mai puterni-ce mijloace impotriva ridXcinilor adAnci ale pi-catului? Ar trebui ca omul care a imbrdfigat

si se curdfeasci in scurttim de toate patimile sale, chiar si uitede existenfa picatului. Dar nu este aga. rau fost petrecufi de sfinti intr-o lupti incordaticu ge-rpii patimilel care se cuibireau ilor, inainte ca ei sd atingi eltbcfâ:ea de aceste pa-timi; le-o,mo deau pacea sufletului.

,,PAni la sfArgitul omului, patimile pdstreazdcapacitatea de a se redegtepta in el, gi acestuianu-i este cunoscut cald md se va deg-tepta: din aceastd, cauzl el, atAt timp cAt respiri,nu trebuie si lase cesale; trebuie neincetat sd plAngd citre Dumne-zeu, implorAndu-I ajutorul gi miluirea", 1 spuneaAva Isaia.

Quvioasa Maria Egipteanca, care a plecat inpustia Iordanului pe_atrupgqa,it$ _aZ_de ani a tri-it in acea pustie neintAlnind vreun om, neavAnd

1 Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 58,p. 145.

4544

ARHIMANDRITUL LAZAR

mAncare qi imbrdcdminte, hrinindu-se doar curiddcini. Dintre er,77 ani s-a luptat cu ud-

e ca gi cu nigte fiare nemiloase. CAnd gustamAncare sdricicioasi, i -a de carne qi de

rinfa de a cAnta cAntece desfrAnate ce ii ruginaul. Ea plAngea gi cu durere striga c5-

tre cer, chemAnd ajutorul lui Dumnezeu. Fg-culg se aprindea ini-untru gi o ardea toati,

aplinzdnd pofta arzdtoare. Ea se arunca la pd-mAnt gi aga stitea o zi gi o noapte, pAni cAnd po-ciinla se sdvArgea gi mila lui Dumnezeu alungaruginea cea rea. infuneric dupi intuneric, rtecazdupd rtecaz au venit asupra ei timp de77 ani. $idoar p i s-a ardtat PreasfAnta Nds-citoare de Dumneze! caAjutoare gi a inceput sio conducd, alungAnd orice ruqinare picdtoasd dela sufletul Marieil.

Lavra Peqterilor din Kiev gi a pdtimit mult de peurma poftei desfrAndtii; nimic nu-l putea izbl-vi - nici sete-a, nici foamea, nici lanfurile grele.Afunci s-a zdvorAt in pegteri, unde a inceput sdduci o luptd cumplitd cu patima. Ajungeauneorisd se ingroape pAni la umeri in pimAnt, dar f.o-cul poftei tot nu-l ldsa. l, in chi-pul unui $atpe BaIe, se ndpustea asupra nevoi-torului, chinuindu=L cumplit. in sfArgit DomnulI-a izbdvit pe robul Sdu dupi 30 de ani de zdvo-

1A se vedea viata ei, la data de 1 april ie.

46


rAre, dupd atAt de multe necazuri. $i doaf atuncipatima s-a retras de la Ioan gi lumina dumneze-iasci l-a luminat pe nevoitorl.

a spus: ,,Eu am petrecut 14 aniin schit, rugAndu-L pe Dumnezeuzi gi noapte caEl si-mi ddruiasci sdjnv-ing mdrtia."z- Un frate care viefuia in pustie, ruginat de do-rinla de desfrAnare, a mers dupd indrumare giajutor in rugiciune la bitrAni. $i, iatd, gdsindacolo pe Ava Pamvo, printre cei mai mari gi is-cusili dupd cugetare, i-a povestit lupta sa. Ace-la l-a linigtit gi l-a indrumat. De asemenea a spusdespre sine: ,,Tu mi vezi cAt sunt de bdtrAn. De70 de ani trdiesc in chilia aceasta in grijd pentrumAntuirea mea. $iia"p_ nt rabd ispite gi nd-paSte. Crede-md, hule, nu m-aldsat diavolul desfrAnirii nici ziua, nici noaptea,neincetat ndpldind intina-

. tel" $i povestea bdtrAnul c d gi deera lupta lui cu diavolul desfrAndrii, cum

de la durere gi deznidej-de, omnUl l--? eliberaf !n-Y !u*494p-cg neputinla gi sd aibd nd-dejde in ajutorul lui Dumnezelr, iar nu in fortele

-proprii3.1A se vedea viata lui, la data de 18 iulie.2 Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 6,

P '6 ' 3 '3 Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 33,

p .452 .

47

ARHIMANDRITUL LAZAR

,Nu este nimic mai rdu decAt aPa'

voie de mult timp gi de efort ca sd se elibereze de

el" ,7 a spus un stare! egiPtean'Agadar, vedem ci patimile nu se dezridf,-

cineazd grabnic. Dar este important sd remar-

cdm gi faptul cd nu..ne- s sd Primimgrabnici izbivire de ele' Desigur, Domnul poa-

te intr-O-clipi sd ne curefe de toate neputinlele

noastre, dar Ii este mai pl5cuti s,merenia noas-

trd, starea noastrd de pocdinld in rugiciune, iar

grabnica eliberare de boli at treziin noi d-i-Epozi-

Fa-qqAehasei mAnd ri, mulqumiti d e sine, linig-

ititoare, lipsiti de ac$une. Sfinfii Pdrinli au vizut'clar aceasta. Astfel, A s-a luptat cu dia-

olul desfrAnirii timp de 30 de ani 9i niciodatd

nu s-a rugat ca lupta si se indepdrteze de la ea,

dar il ruga pe Dumnezeu si-i.dirulascd vitejie gi

curaj in lupti2. Iqag-eglqy s-a rugat la Dumne-

zeu qi au fost luate de la el dorinlele pitimage.t o linigte extraordinari. Atunci s-a dus

la un pdrinte oarecare gi i-a spus: ,,Mi vid linig-

tit, neavAnd nici o lupti." BitrAnul i-a rispuns:

,,Mergi gi roagd-L pe Dumnezeu si-fi_int9-arcd

. tele gi acea zdrobire a inimii qi smerenia pe

care le aveai mai inainte: datoriti luptei, sufletul

vine la bunistare." Ioan a cerut de la Dumnezeu

intoarcerea necazului, iar atunci cAnd a venit, nu

I Idem, ibidem, articolul 20, P. 375.2 lbidem, articolul 77, p. 375.

48


se mai ruga pentru eliberarea de neca7.,. ci spu-nea :,, Doamne, d druie gte-mi rf,bd are ii n6caz!" 1

Iati invildtura ortodoxd! Nu sd cdutim linig-te, nici eliberare grabnici de tot ce este durerosgi impovdrdtor, sd nu dorim curdtirea grabnicdde toate patimile, ci doar acea zdrobitd gi

^ , p€ care Dumnezeu ,,nll o va urgisi" gicare Ii este plicuti Dumnezeului nostru, in fa-

!a sfinfeniei Cdruia toati ,,cur.6[.a" noastri estenlmlc.

-+ in contradicfie cu acest duh stau multeinvili-turi religioase moderne, cum ar fi cdutarea mAn-gAierilor duhovnicegti, o stare dulceagi, firi degrlji, fdrdintristare, un fel de fericire a,,Raiului",numai aici, pe pimAnt, lal_=ea curd-

i, a -spdldrii de propriile,!f,ni cauzate de pi-cate2. Astfel de invifdturi religioase se strddu-iesc s i omului asupra bolilor lui,si-i creeze sinitdfii, il inviti sd se bucure' gi si se delecteze cu sdnitatea-falsd gi cu gAndi-rea proprie, si persiste in_tr-o llffilteemagllggrepentru destinul sdu viitor, sd se imbete afericirii gi a armoniei, dar de fapt sd poarte in qi-ne semintele unui mare necaz, germenele chinu-lui groaznic ce i se va ardta atunci cAnd odati cu'viata

aceasta va fi luatd de la el gi acea cortind al lbidem, articolul 77, p.288.2Analizei unor astfel de dispozifii false ale secolului al

XX-lea ii este dedicati cartea ieromonahului Serafim Rose,Ortodoxia gi religia aiitorului.

49

ARHIMANDRITUL LAZAR

u.-nii cu care era acoperiti adevirata stare a

luc-rurilor.Cat-de trc-azi. cAt d.e.--mAngAietoare este cre-

dinla noastri ortodoxd! Sd te tot necljegti aici, pe

pimAn! din partea diavolilor, din partea oame-nilor, de la neputinlele proprii trupegti gi sufle-

tegti, si plAngi, sd bocegti pAn[ la sfArqitul aces-

tei viefi pdmAntegti necijite, iar tot ce este dulce,mAngAietor, lasb si fie acolo, in vegnicie! Deoare-

ce in viata temporard, schimbitoare, nu este si-

gur sd ai ceva prefios.Dar cum privesc la ti oame-

nii amigifi, cei care n-au primit chipul pocdinfeide la Biserica noastr6, de la Sfinlii Pdrinfi, care nu

au incredere in invilitura ortodoxd? Ei igi rezol-vi cu curaj greutifile, I i totul este simplu' S-aintAmplat si aud o discufie a.unui penticostal cucregtinii ortodocgi. El ii mustra Pe ortodocgi dericeald gi de lipsi de iubire fafi de Dumnezeu,de fariseism. El explica recunoagterea lor ca fiindneputincioqi duhovnicegte gi plini de patimi prinnepdsare, prin nedorinla lor de a se incredinfa inintregime acfiunii ,,harului". Considera ci cau-za este in ei ingigi, iar, dacd ar dori, intr-o clipdar putea sd se elibereze de patimile 1or. Pentruaceasta se cer doar hotdrAre gi pociinfd a sufletu-lui - gi toati pdcdtogenia va dispirea brusc' ,,Ha-ruI" il va elibera pe loc pe cel care s-a pociit. Oastfel de pocdint; pe loc ar arde orice picat dinsuflef dupi care ar urma vederea inainte gi ilu-

50


minarea. Astfel ci toatd problemd consti in ale-gere, in hotdrAre etc. El insugi, la primul aci fier-binte de ,,pocdintd", a simlit aceastd eliberare gia primit,,harul Duhului". Din acel moment gi-aschimbat complet via!4 simte permanent in sineo dragoste neobignuitd pentru to!i, hotirArea dea se jertfi pe sine de dragul lui Dumnezeu, esteorbit de ,,lumind" gi neobignuit de fericit. $i, in-tr-adevir, el iradia tot, era infldcirat de o insu-flelire liuntrici. Ne povestea despre minuni ui-mitoare, care se intAmpld permanent cu el dinacel moment gi cu membrii familiei lui (care, deasefirenea, tofi, s-au transfigurat in mod minu-nat dupd ,,boteztJI" la penticostali).

Toate o-biectiile"ortodocailor, circumspecflile lorimpotri-ve.gn-o""tasff e].-deminuni,c.4te-y:fen-taf,,ye

- ' Gi:ioferi inv-itatqra-deqpry_n-ei4erederea in sinesi despre p=e{g[aij.qd*:"_ffifala s-au ardtat doar o noud mdrfurie ajustefii lui gi incX o dati l-au convins cd ortodoc-'gii, din cauza nepdsirii lor, a pulinei credinle gi atimiditdFi lor, a atagamentului fafi de,,canoane-le firi de viald", din cauza fariseismului lor, aupierdut orice comunicare cu Dumnezeu.

Trebuie sd remarcdm cd vioiciunea, insuflefi-rea, fierbinteala, renuntarea la sine, pregitireade a merge la orice act de eroism gi alte trdsituriexterioare ale unor asemenea o.ameni le- zd.

, care suspini din greu pentru sine,care nu vede nimic bun in sine.

51

Particularitdlilearemurilor noastre

in ce in ce mai mult lj'mga inclini sprec. Dar noi nu tre-

buie sd dim atenfie. gusturilor ei - cu cAt maimult vom pdzi credinlelnoastre, cu atAtmai strdini vom fi acestei lumi, cu atAt mai multvom fi urAfi de ea, disprefuifi, qi ii vom pirea ab-surzi, neputinciogi, chiar lipsifi de har. Dacd as-tizi lumea este curioasi in legdturi cu credin-ta ortodocgilor, acesta nu este un pretext ca noi,de dragul lumii, sd ardtdm o falsd duhovnicie.Adevirul simplu este mai bun decAt o minciundimpodobiti. Noi suntem mai siraci duhovniceg-te ca niciodatS, gi mai mult decAt cregtinilor dinvechime ni se potrivesc cuvintele psalmistului:Mhntuiegte-ntd, Doantne, cd a lipsit cel untios, cd s-atmpulinat I de lafiii oamenilor (Psalmul 11).Suntem sdraci c I gi este ugor sd vedemaceasta, sd congtientizdm acest fapt cu smereniegi cu pocdinli - este, practic, singura lucrare ac-cesibili gi mAntuitoare pentru noi in zilele noas-

52


tre. ghubrl_Empgh4r, aq[tua$ei noastre duhovnicegti, s_urii posibi-litifilor noastre ne va pdzt, de edutdrile gregite,dg-ris-ipirea zadarnicd a forfelor noastre, n-treprinderile funteziste qi de nevoin lele necore s-punzitoare stdrii noastre.

Timpului nostru nu-i sunt proprii bogifia bu-catelor duhovnieegti, nici acea mireFe gi bundmireasmi de care era plini viala cregtinilor deodinioard. Noui ne-au rimas n_ep_utinJa_gi_ne-cazul, de aceea mAntuitoare pentru noi sunt nr-gS.ciunea smeriti gi plAnsul pentru pdcitogenianoastrd, cea mai umili pdrere despre toate lu-crdrile gi faptele noastre, mila fald de aproape-le, primirea recunoscitoare, fdrl de cArtire, a totCe se intAmpld cu noi, totala incredere in mila luiDumnezeu gi nici intr-un caz nidejdea in faptelenoastre bune.

O imagine a acesfui fapt o gisim la SfAntul Ig-' natie. Bogdlia bunurilor duhovnicegti in mediulvechilor cregtini el o compari cu un ospi! orga-nizat de bogatul StdpAn al casei pentru numero-gii Sii prieteni gi cunoscuf. ,,La aceasti masi du-hovniceascd urma sd fie un numdr nesfArgit debucate, iar la sfArgitul mesei oaspefii sd fie gene-Fos recompensafi cu daruri duhovnicegti. CAndtoli au plecat StipAnul casei a vdzut o multimede oameni fldmAnzi gi a poruncit slugilor si nustrAngd de pe masi, ci si ofere tot ce a rimas ce-lor sdraci. Acegtia au intrat cu precaufie gi ne-

53

ARHIMANDRITUL LAZAR

dumerire in sala impunitoare gi au inceput sd-serveasci tot ce rdmisese pe masd qi sub masd,

firimiturile cdzute. N i n-a mAncat porlie in-

tr9ag6, adusl de slugi, nici nu a folosit tacAmuri-le qi vasele prelioase, n-a auzit corul cAntdrefilor,mttzica, astfel cd nimeni dintre ei nu putea E-d ai-

b agine clari despre masa ce avusese loc.

Potolindu-gi foamea, puteau doar sd ghiceascdcum arita niasa inainte de sosirea lor. Cu toateacestea, ei au cdzut in fafa StdpAnului casei, mul-

fumindu-I pentru mAncarea Pe care ei n-o mai

mAncaserd pAni atunci, nici n-o mai vizuseri. Elle-a spus lor: ,,Frafilor! in momentul in care amorganizat acest prinz nu v-am avut pe voi in ve-

dere, de aceea nu v-am oferit masa a$a flrm secuvine gi nici nu vd dau daruri..." Sdracii au ex-clamat intr-un glas: ,,StdpAne! Oare ne mai tre-buie daruri? Oare ne trebuie o masd nemaivdzti-t5? iti suntem recunoscitori pentru qi nu Je-aiseA-rbit de-noi, cei sfAgiafi de tot felul de neajun-suri, ci ne-ai primit in cortul Tdu gi ne-ai scos dinfoamea grozavd!" Sdracii s-au impr[gtia! nein-cetAnd si-I mullumeasci milostivului StdpAn.Atunci El le-a spus slugilor: ,,Acum strAngelimasa gi inchidefi cortul: oaspeli nu vor mai fi 9ice s-a servit spre mAncare s-a terminat. Totul s-aincheiat!"r

1 Sf. Ignatie Briancianinov, Prinos ntonahisnwlui contenr

poran, v ol. 5,,, incheiere".

54


r, acesta este chipul stirii noas-tre; firimiturile gi farfuriile goale reprezintd

{ $i re,eurroa$terca_de__a-fi nevrednicde mAncdruri luxuriante gi de i sunt exem-plul difpozifiei 5u51"gdui necesar noud.

Ne este de folos si ascultdm cu atenliepI fi, care se referd la tim-pul nostru, la timpul judecAnd dupd toate, cel

. Aceastd congtientizare a -duhului tim-pului nostru, pe de o parte, ne va scoate d a-re-a lne, ne va deschide viziuneacorecti asupra forlelor gi a posibilitdfilor noas-tre, va face mai mo{ggte cerintele noastre fafd desine gi fafi de alfii, iar, pe de altd parte, ne vaobfiga sd ne ridicdm moralul, sd fim mai veghe-tori gi precaufi, si nu dezniddjduim, dar nici sinu ne inilfim iluzoriu, rupAndu-ne de realitate.Sd ascultim cuvintele dureroase, dar folositoare:,,Soarele care apune reprezintd starea cregtinuluitimpurilor noastre. Lucegte de asemenea SoareleDreptifii - Hristos: El rispAndegte razele, dar elenu mai revarsi nici acea luminS, nici acea cdldu-rd ca in timpurile vechi, deoarece razele Lui numai cad direct asupra noastri, ci doar tangenf-al. Raaele Soarelui Drcptilil Hristos, s If)uhrrlrrigff,nl.

in prerent, cAnd s-au inmulfit cei bogap cu

cel cuaios (Psalmul 11). Sf h, privind la

55

ARHIMANDRITUL LAZAR

fiii oamenilor, ciutAnd Prin mul-

tiriea celor care se numesc invdfafi, luminafi, or-

todocAi, rosteqte la adresa lor o sent'nti amari:Nu este c , nu este celtecalLlipe Dumne-

zeu. To[i s-au abdtut, impreund netrebnici s-au fdcut.Nu este cine sd facd binele, nici mdcar unul nu este.

is este ghtlejul lor; aiclenii aorbit-aucu limbile lor; aenin de aiperd este strb buzele lor-

lor e plind de blestem gi amdrdciune. h4[i sunt

sunt in drumurile lor. q pdpii ei nu au cunos-cut-0. N14 gste fricd de Dumnezeutnaintea ochilor lor(Romani 3, 11-18).

le pentru care Duhul lui DumnezeuSe instriineazd, de noi, in timp ce El este adevi-rata mogtenire a cregtinilor adevdrali, incepdto-rul atotsfAnt al neamului dobAndit de toti noiiisraeliteni... l

,,SfAnta Scripturd mirturisegte ci, asemeneaiudeilor, creqtinii t si se inde-pdrteze de invilitura revelatd de Dumnezeu, sd

einnoirii firii omenegti de Dum-nezeu-Omul, de vegnicie, toatd atentia ovor indrepta asupra vief,i lumegti; se vor ocuPatot mai mult cu situatialpr pe pdmAnt, de parcdar trdi aici vegnic, cu satisfacerea dorinfelor lorpervertite. Se infelege: o astfel de direcfie li estestriini MAntuitorului, Care l-a riscumpirat pe

1Idem, Cugetdri la apusul soarelui, vol. 1, pp. 404-405.

56


om pentru fericita vegnicie. Unei astfel de-direc_fii ii este proprie lep-dd clegfinism.,,l

,,In mijlocul Raiului ardtat ascuns subinfiligarea binelui, ca sd ingele cu mai multi ugu-rinfi; el se gisegte in sAnurile Sfintei Biserici :p t cu tot felul de momeli atrd_gitoare, pe care le numegte petreceri gi distrac-fii nevinovate, dAnd dezvoltarea vietii trupegtigi impuSnarea hamlui drept prosperitate gi dez-voltare a omenirii. Oamenii

' - pentru cd se vor invoi cu minciuna (pilde 2,

tei credinle, dar tdgdduind puterea ei (II Timotei 3,8, 5). Pentru cei care au primit aceasti putere gide bunivoie au respins-o este anevoioasd repri-rrrirea ei (v. Evrei 70, 26). Chipul evlaviei il potoarecum pldsmui vicleniile omenegti; dar - l

i aparfine Celui care ii imbracd ,pe oameni cu putere de Sus (Luca 24, 49).,,2 l

' .b prezent in multe privinfe oamenii

,Jfizlot| s-d-adauge rAnduielilor SfAntului DuhrAnduielile lor. pin_ aggasldcauzd rAnduielile ce-regti s-au ficut pdmAntegti, cele duhovnicegti,trupegti, cele sfinte, picdtoase, cele intelepte, ne-infelepte... Existd, in particular, cregtini, dar -s-a

rului, cu care toful s-ar fi unitintr-un singur trup1ldem, Adunare de lucrdri, vol. 1, ,,Despre monahism,,.

pp. a55-456.2ldem, ibidem.

3 /


,,Noi am ajuns in prezentintr-o asemenea sta-

a neca'urilor, cu credinfa in Dumne-zeu gi cu nddejdea in milostivirea Lui. Pe alte cdiacum nu gtie nimeni sd se mAntuiascd. {dmAnepentru timpul nostru doar o singurd cale;r{b{4;rea necaousiler...."1

,,1....1 e, omul nu poate sd primeas-cd_ oa4ecale daruri ale lui Dumnezeu. Iatd de ce

in virtutease vor mAn-

t_ui doar necazurilor gi a bolilor, iarleyqinlele vor fi luate de la ei."2

-[...]Necazurile sunt indeosebi destinul _tim-pului nostru, cdruia nici nevoinfa

_ muceniciei, nici npyornta._monahismului. Desti-

stein-

signifi ante.CAntanrl_esle_la-Du_rnne_zeu!"3. ,,I...f $_sa

cu ye_chde_eb&elgq e i*--+resii, care in timpul prezent sunt imposibil deinfiptuit. [...]

Trebuie m,-s.i Be--rugdm gi si ne pi-z-rm ds i[aelAelune, pentru cd in-dmpul de__fatdmulfi oameni care doresc si-gi trdiascd viala cu-cernic Ai care gAndesc despre sine cd trdiesc cu-

l Egumenul Nicon, Scisori cdtre fiii duhoanicegti, p.70.2ldem, ibidem, p.116.3Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit.

ARHIMANDRIruLLAZAR

tare. S-au inmullit e car-e- contin invitituri

ARHIMANDRITUL LAZAR

cernic sunt ocuPati cuparte-a materi-ald a viefii qi

se afld intr-o mal n4fe- g4g-m4i m1q4 e."7Iati opinia unui pirinte contemporan cu noi,

ieromonahul Serafim Rose (f 1982):

,,intrucAt trgducerile cdrlilor ortodoxe despreviala duhor.rniceascd devin tot mai accesibile,iar terminologia ortodoxd despre lupta duhov-niceascd eq-!e purtatd, in vdzdul; un numir totmai mare de oameni tAlcuiegte despre isihasm,despre Rugdciunea lui Iisus, despre viafa asce-tici, despre stiri inalte ale rugdciunii gi desprecei mai inalfi dintre Sfinlii Pirinfi, cum ar fi deexemplu Sfinfii Simeon^ Noul Teotog, Grigorie

!4l4ma s-aq Grigolig Sinaitul. Este foarte bine sdcunoagtem aceasti parte inalti a viefii duhovni-cegti ortodoxe gi si-i cinstim pe sfinlii mari, care

gi foarte smeriti a f.ape viafa isihaqtilor gi ci

sun!-e-m pregdtifi ca mdcar si ne apropiemde ea, interesul nostru fafi de ea va fi do,ar i4-

a din exprimirile lu"pii no.agtre egocentricecaustice. [...]

buie sd.".. j--::"-:

b0t denoastri, 9 Eun!-e!0-l:tU- -d-oar--de-sfin-ti i. d in ve chi m e, ci . g i -d,e-simplii cre g tini. orto d o c g icare au trdit cu o sutd de ani in urmi sau chiar cu

l Leonid Sokolov, Viziunile morsl-ascetice ale Sfhntului lg-natie, partea a 2-a, Scrisoarea 188.

60

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

o generafie in urmd gi qAt de puternic trebuie sdtindem sd rdmAnem cregtini ortodocai...,tt-'

A g ad ar, P.dfin$ilimpului, din_urmd spuneauf oartedescdff llp:!_nqstrqe€e*+j-cleansr_Orncitip-entru_mAntuire, ci foarte tare s-a rdspAnditJi-! cd adevdralaevlayie aproape s-a pier-

te de Dumnezeu, s gi, lu_mfiacesteia stricdcioase, c!,fdlimicia a ajuns pretu-tindeni, ci nimeni nu cautd cele ale lui Dumne-Veu,\ cautd _ce:i convine. Acum in fafafiecdrui credincios sti o sarcini dificili: sd caute

i!;qt ltiqinl faptelor mincinoasegi al faptelor omenegti, a

g g.r te-po-a Le*m"dntu i gi vindeca. A d e vdru I a c e s taeste aproape, el niciodatd nu va seca, dar multepdreri mincinoase se striduiesc e ve-.def_e-_a,-lÛ_i, si insufle ccare ne este necesar. ._*-*-

se incdpdlilneazd. be credinfa ortodo-xd, dtlhulei, cu o copie frn6' atrd,gitoare, sI nedetermine si facem,dolr un pas mit de la caleastrAmtd, ca el sd ne duci apoi cu totul pe caleaapostaziei.

_ l Serafim Rote,--Conceptia ortodoxi despre lume sau

calea impirdt{asc6", in jurnalul ,,Ruskii palomnik,,, nr. 1,1990. i

t 6 7

Teama de iad

legAnd o cale gregitd a-vieFj l;untrice, in-temeiatd nu pe pocdinla adevdratd, ci pe

cele mai multe ori cregtinql_nu o poate schimbasingur; aceasti boald poate fi atAt de addnc ascun-si, cd doar t o va puteadescoperi. Trebuie sd remarcdm cd, in asemeneacazrtr| a i observd intotdeauna acliunileomulu t mai bine decAt el insuqi; astfel cdafunci cAnd ei ne demasci tr-ehuie-siri.dem.pe

lare - este posibil ca ea si nu fie intAmplitoare.incearc{_v-_rij$agg_l sd ne ingele in

lggla {g_hoynieeaEci! Sfinfii Pirinli spun ci du-hurile rele folosesc urmdtorul procedeu: igi_re-tpg-armele cu care au-a{A{at patimile noastre gi

' se indepdrteze; toate necazurile se poto-lesc, iar Lo_Lr-le du.hovnrcefti nu se mai observideloc; cAnd insi omul,6e_ va rel4dgi se va consi-dera in siguranfi, atunci vrijmagul igi va infiges d in cel mai vulnerabil loc al su-

63

ARHIMANDRITUL LAZAR

si--i4fe-Sfin[ilorcd aces-

ta este au cu

viafa 1 invi-

litura evanghelici, pe care qi-au insuqit-o clar 9iau explicat-o limurit in cirfile 1or. Ne este im-

posibil sd infelegem gi cu atAt mai mult sd inde-

plinim poruricile evanghelice fird aceasti exPe-

rienli patristici, cici ne vom ritdci chiar de la

inceput. insugi cuvAntul patristic devine greu de

ajuns la noi, c ineetat sd-i mai inlelegem

pe Sfinlii P5rinfi. Nevoinlele lor sunt in mul-

t" p1rr4tlg pes q fglerqfuI:qartra-de- in

"-@-lqlt"clinEre-a-credingeilcar-e-le-d-id9sd sdvArgeascd minuni, acum nu se mai intAlneg-

te ,s ig ia ia im i jParinaccesibile; lelddele*4 !o1 de lume"Jipsa lor de

.griji, negliiarea-trupescului qi aspirafia spre ce-

resc sunt imposibile pentru noi. Cu toate aces-

tea, duhul Sfinfilor Pirinti, lucrarea lor lduntri-

cd, orientarea lor principald gi scopul operelorlor rdmAn necesare. Nu putem inainta tot aqa de

dArz cum au inaintat ei, nu putem duce aceleaqi

greutdfi,.nici urca la aceleagi indllimi - dar pu-

tem gi suntem datori sd. ecfie, sd

avem aceleagi scopuri, sd determindm vaktarea

re u 9i Pdrinfii.

62

ARHIMANDRITUL LAZAR

* ui, va aprinde in el cea mai arzetoare PatT-mfascunsi, care gi-a dobAndit noi puteri gi careinseteazd sd se safure. Atunci omul nu mai rezis-ti la i a unei asemenea P;rteriiL!*n"ecate gi cade ugor. Qar duhurile-rele gtiu 9io altd viclenie: la plecarea lor, {g,p-gJldsa in omcele mai mAntuitoare qi binecuvAntateale-suIlefi+hri, chiar rAvna pentru faptele bune,pentru sfintele'nevointe, pentru indeletnicireacu rugiciunea, pentru posf pentru priveghere;aPare chiar 9i dorinta.negtAv-iliti de a face faptede milostenie, de*a.i iubi pe to{i oamenii, de"aleajuta sdracilor gi de- aisalva pe cei nefericiF, pu-tgrea- de a-rAbda defdimdrile gi scuipirile, dorin-

!a de a vorbi despre sine cu modestie gi de a sd-vArgi lucriri de pociinfd etc. Qemolii nu numaici nu se opun acestor f.apte, dar chiar aprind giincurajeazd astfel de ale sufletului, ciciduhurile noastrdgi in adA d tdmA-

s-au indeg[1t+!, Fq-i*gi _grmd.resc atent. . v F - - * . ?s_Eng;f-c95t.f-gc al mindri-eiin sufletul n

iatd: omul triiegte frumos r - este rAv-nitor, modest, drept, milostiv neagonisitor; seintristeazi uneoii pentru pdcatele sale, alteoriretriiegte drrreros o gregeal5 mici de-a sa; inse-teazd. de curifie gi de desdvArgire; rabdd ofense-le, sdvArgeqte multe fapte care par bune, dar aceatdmAie adusi unui 4lt {_14pnezeu "

64


- au i.1qg1eazd +{JumegsCU.figg:afe Le-yp-in_!e totul se ingusteaze, eq fl_e-car.efapti.,,b.!rrd" se--a-l-imenteazd . Cumsd evitim acest riu? fluh+na,ssa fiecdrui inceputal nostru irational, degi bun la"ygde.rc, demonulmAndriei se strdduie si-gi pund cipia sa;

t nu reugegte intotdeauna gd:pe ce se"sprijineiJi,hhiar de la inceputul

ieazd gi-igi insugeEte aceste lucriri. Ar trebui cacare trebuie sd aibi temei,

p-e*an*nc-il gevaagheli ce g d fi e s ivAr gi t dinftie is_au d1n aqclflial,e sau dhdlagqgle pentruDum-nezelL gi nieidecum de dragul a altceva; n,lr-de@-sine, sau al ,,duhovnicie7",sau al ,,moralititiI", sau al ,,sfinteniei", nici md-car pentru.,,desdvArgire" sau pentru altg -v-.f-1tufirdsundtoare. Trebuie si tindem sd sdvArgim fap-tele noastre in aga fel,kmnezeu" avAnd u - si pldcemluiDumnezeu. ar face omul, elitrebuie intotdeauna sd spund: Sktgn netrebnicd'sunt, pentru cd n-am fdcut decht or,sfi.fW_ 10). Poruncile lui Dumnezeusflntatdt, deprp-funde cd nu le poate i din-tre noi indeplini aqA gg.,Igjg=qgyJ*9. Cu cAt maimult se va stridui cineva sd le indeplineasci, cu

vdr$rrea,sa, vdtdmarea pdcdtoasd gi indepdrtarea

65

ARHIMANDRITUL LAZAR

de Dumnezeu; i ii va rimAne sd-se"

g,sfgtce la nesfdrgit, si se-mustre pAni cAnd vaspune, asemenea Apostolului Pavel, cd dintre pd-cdtogi c-dijUfu sunt eu (I Timotei 1,L5). Ii va rimA-ne doa-r $4&ldijdlJjefcd in mila lui Dumnezerr,

tdsp-e_4i$ Lg" qp*4mAlu) ni ci o vrednicie.Nu la fel se intAmpli in cazul cAnd omulifiu,

ht- -cun=t-aS te, mdsu ra f ap te lor s al e, p ropriile limi -

te, gi atunci r le stabileqte preful, le cAn-tiregte greutatea gi importanfa. Atunci se nag-te o rAvnd bolnivicioasi, o durere nemAngAiatdchiar gi pentru micile sale intenfii - din--frica de apigrde ceva din bogifia sa. Omul dqvine in ochii

saf-bagat, o persoani care strAnge cu hdrnicie gicare inmulfegte binele; o-rise- npyp--i.$d -a sa, chiarcea mai micd faptd bund, o cAntdregte qi o punein depozitul sdu - gi aceasta tine locul iporuncite noui (de a ne recunoagte pe noi ingine

:araci cu duhul)!Astfel de fapte mulgumitoare de sine t

pl{g"!e lui Dumnezeui ele, ca unele care s_unt si-dite la suprafafd, i infipte bine in

rati a diferitelor patimi. Agadar, pentru a intele-ge pe ce se intemeiazd, o astfel de nevoinfd, tre-

, buie si privegti nu la actele de nevoingd, ci la- ve-: se considerd oare omul

cu adevdrat picitos, neputincios, nevrednic -nu

mea i , suspini el acolo oare pentru sine, se

66


deplAnge pe sine, sau in el striluce$te_trir*nrfulbiruitorului, recunoagterea importanlei sale?_Seconsideri earepe sine un asemenea om ca fiindm.ueitor, Vlednic de chinurile iadului, aflali*pe-ticohl de a fi condamnat sd meargi in iadul veg-ni c, cre d e e! c ; daardinmilalui D,qmnezcu p oa tefi-mAnh.rit,'Gr nu prin viitulile sale;tc,i-are,nevoiedestulterxgiciuni pentru sine, iar rugiciunile$i faptele lui nu sunt suficiente pentru mAntuire?Dacd un cregtin,,rAmitor" se consideri pe sinepdcdtos, dar este convjns cd nu se poate intAm-pla ca tocmai el sd nimereasci in temnifele iadu-lui, avAnd atAtea fapte bune, afunci o astfel depdrere despre sine este dezastruoasd! Un exem-plu cu totul diferit ni-l oferd Sfintii!-irinti, careinci de pe pdmAnt au atins starea ingereascd, auputut si sivArgeasci minuni uimitoare, au avutdarul vederii inainte, au avut vedenii gi desco-periri de la Dumnezeu, iaq !4_a i

rau vrednici de iad.,,Cand a sosit timpul sf-Argitului SfantuluiAva

spus: <Pdrinte, oare gi fu te temi?" El a rdspuns:

"Degi m-em strdduit din toate puterile sd inde-plinesc poruncile lui Dumnezert, dar gi eu suntom, i de I-au plicut lui Dumnezeu f.ap-tele mele." Fratii au intrebat: .,Nu egti convinscd faptele tale sunt binepldcute lui Dumnezeu?,,BdtrAnul a spus: uEs il si mi incredin-

67

ARHIMANDRITUL LAZAR

tez de aceasta e de a md prezenta in fafa

lui Dumnezev: pentru ci una estejude€ata-luiDumnezeu qi alta este judecata omeneasci.,"r

,,CAnd a sosit pentru Ava Arsenie vremea

sfArgitului , frafi care au fost lAngd el l-au vdzut

c lAnge. Ei i-au spus: <Pdrinte, oare gi tu te in-fricogezi?,' El le-a rdspuns: "Mi-infricogezl Frica

simfiti de mine in ceasul de fafd a fost cu minedin momentul ih care m-am ficut cilug5r.o"2

- t, e ii spunea unui frate: "Te asi-gur: unde va fi aruncat satana, acolo voi fi arun-

-cat qi etl.rr"3- ,,Mul!i ani stare$ulSiluan a purtat nevoinle

inalte, a rdbdatmulte chinuri dela desroni. Oda-td, noaptea, in timpul rugiciunii starefului, d-u-

il incurcau gi nu-l ldsau si se roage- ggL-

atunci cAnd demonii incearci sd-l incurce'

;t$i a auzit rispunsul: "Cei mAndri{in-totdeau din partea dernonilor!"<,Doamne, a continuat stareful, invafd-md ce sdfac c4si se smereasci sufletul meu!, $i din nou

t t venit rdspuns de la Dumnezeu: "Tinei $i nu deznddijdui!" Qupd aceas-ta staretul a cunoscut ci tpat[,nc*v-ai,$ta trebuiesi fie indreptati spre dobAndirea smereniei. Din

1Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 26, p. 67.2ldem, ibidem, articolul 76, p.53.3lbidem, articolul 21., p.329.

68


acea zi <cAntecul lui preferat>, aga cum se expri-ma el insugi, a devenit: "CurAnd voi muri gi'su-fletul meu blestemat se va cobori in iadul negru,gi acolo eu singur md voi chinui in vipaia intu-necatd gi voi plAnge dupd Domnul: Unde egti Tu,Lumina sufletului meu? De ce m-ai pirisit? Nupot trdi fdrd Tine!>"1

I povestegte ci un monahnevoitor de la cugetarea la moarte ajungea dese-ori la extaz gi era considerat de frafii care se aflaude fali aproape mortz.

Pentru a ne convinge ci a trebuiesi ne aflim in_poedintd si in zdrobire a i_nisrii,acelagi pdrinte relateazd, o.povestire infricogd-toare: ,f,rdia in acele locuri un oarecare $tefan,care, iubind viafa pustniceascd gi ticerea, mul-

!i ani a petrecut in nevointe cdlugdregti gi a stri-lucit cu diferite virtufi; indeosebi insd avea da-

ryf postului gi al lacrimilor. Acest pirinte s-a dusin pustiu pentru nevoinfa aspri a pociinfei, gi atrdit cAfiva ani in acele locuri neumblate. inain-tea sfArgitului siu s-a intors in chilia sa. Cu o ziinaintea sfArgitului, et_a cd,zut in extaz, cu ochiia!"i.ntitr cAnd de'a dreapta cAnd de-a stAnga pa-tultli siu gi parci istovit. Uneori gtdia.inainteacelor care stdteau de fafi aga: "D4 este adeviratdar eu am postit pentru aceasta atAfia ani!>; iaruneori: ..Nu, eu n-am fdcut aceasta, voi mintiti!";

1 Stareful Siluan, cap. 2, pp. 20-22.2Sf. Ioan Scirarul, Scara, Cuvdntul VI, 17.

69

ARHIMANDRITUL LAZAR

apoi spunea din nou: .,A$a, cu adevdrat aga este,dar eu am plAns gi am slujit fratilor!"; alteori in-sd obiecta: ,.Nu, voi md clevetiti!" La altceva rds-pundea: ,,A$a este, intr-adevdr este aga, qi nu gtiuce sd spun la aceasta; dar Dumne-ze-u_-are mili!"Cu adevdrat ingrozitoare gi infiordtoare efa acea

gi mai infricogitor era faptul cd el era acuzat gi deceea ce nu ficuse.' I vorbea despre une-le dintre picatele sale: ,,Nu gtiu ce sd mai spun gila aceastalr, degi petrecuse vreo 40 de ani in mo-nahism gi avusese darul lacrimilor. Vai mie! Vaimie! Unde era atunci cuvAnful citre I chiel, casd le spund sfAgietorilor:

^ i, in aceea te

aoi judeca, aorbegte Dumnezeu (Iezechiel 33, 13 gi16)? Nimic de acest fel nu putea sd spuni. Dar dece? Slavi Unuia Atotgtiutorului! Unii insi spu-neau cd re, incAt gi peleopard il hrdnea din mAinile salein pustiu. in fi-nal I s-a despirfit de trup; gi au rdmas ne-c.unossute hotdrArea, incheierea acestei judecdligi sentinla care a urmat."r

Povestesc pirinfii urmitoarele: Un pdrinte v5-zdtor cu duhul a venit intr-un ora$ oarecare cAndacolo tocmai murea un cdlugir cinstit de tofi. Lo-cuitorii oragului ilspgusiderau pe__c-alugir un pd-rinte sfAnt gi il preamdreau, plAngeau pentrumoartea lui, o considerau o mare pierdere, cdcicu rugdciunile lui nddijduiau si se izbiveascd

I lbidem, CuvAntul VII. 50.

70


de orice ispite. fa-qinlelui glitor vdziltor cu du-

hul i s-a descoperit denie ingrozitoare' a v-e-zut cu,ur-is-au ardtat nigte etiopieni infricogdtoricu tridente in mAini $i a auzit rd-su,nAnddin indlfime: ,,Nu*i dafi{ui-liniEte, pentru cd niciel nu Mi-a dat Mie e nici mdcar un singurceas!" $i astfel acegti etiopieni, strdpungAnd cutridentul I celui care murea, l-au scos gil-au tras intr-ale lor.-. , un sfAnt pirinte care atriitin secolul al VIIlJea, explici intAmplarea demai sus: ,,CatJza pentru care a fost osAndit mo-nahul es i, pentru ci dacd el ar fiavut alte pdcate, nu le-ar fi putut ascunde de oa-meni, cu atAt mai mult nu h-ar fi putu!.sivArgi infiecare ceas. Numai singuri gEndiiea-inalti'de-spre sine se poate ascunde de tofi, chiar gi de celcare o are... Qe aceea nt n-a dobAnditnici un ceas linigte in sufletul cdlugdrului, ci elintotdeauna a d qi se bucura de dAn-sul ca de vreo faptd bund; s-a intunecatca dem,onii. El nutrea in sine patimd,

ternici, pentru a face gi treaba celorlalte."l- Tot SJAntul Petru Damaschinul spune: ,,Ni-meni nu va primi folos de la alte virtufi, md-

diavolul, Adam gi foarte mulfi alfii au cdzut.DerPetru Damaschinul, Opere, cartea a 2-a, CuvAntul 24,

pp.127-128.

77

ulti, auzind tot ce s-a spus, se pot tulbu-ra cu duhul gi pot spune: ,,Dacd ai cu-

geta aqa despre tine insuf,, dacd ar fi si te judeciintotdeauna, dacd ar fi si respingi intotdeaunaincrederea in tine gi sd nu-fi pui nidejdea cu ni-mic in faptele bune, apoi atunci cu sigurantd veicddea in disperare, mAinile vor cobori gi nu veiv-rea sd faci nimic altceva." Nu este aga! Cum darSfinlii Pirinfi, care se smereau pe ei ingigi in ochiilor, care toati viafa virsau lacrimi pentru sufle-tul lor gi nu doreau sd gAndeasci la altceva decAtnumai la nevrednicia lor, clrm ei nu se descura-jau, ci depuneau mult efort, nu ldsau niqi o clipigrija pentru sufletul lor gi niciodatd nu pierdeauhotirArea de a lupta pAnd la capdt? Cum aveauqi pace lduntricd, qi bucurie duhovniceasci?

Degi Sfinfii Pirinli rdspund uneori in scrierilelor la aceasti intrebare, cu toate cd este imposi-bil de inleles cu mintea, se cunoagte descoperi-

Cum se tmpacdcu pflcea

smerirea de sineIduntricd

/ J

\RHIIVIANDRITUL LAZAR

aqeea nu trebuie si fie fdrd de fricd pAndcAnd va atinge limanul dragostei desdvArqite 9iva fi in afara lumii gi a trupului."'

- ,,CAnd a venit la schituldin Muntele Nitria, au venit la el mai mulfi frati.BdtrAnii il rugau sd spuni un cuvAnt ziditor fra-

filor. El, licrimAnd, le-qgp.u"s lor: "Frafilor! Ochii

tri unde lacrimile noastre vor arde trupu-rile noastre." Toti au inceput sd plAngi gi, cizAndjos, au spus: <Pdrinte, roagd-te pentru noi!,"'2

,,Acum, i Fi pimAntegti, deseoris-i coborAm iad) ca sd nu coborAmdincolo vegnic cu sufleful gi cu trupul", invifaSf

Aceastd cale , ilneinsrederiisme, a considerdrii de sine drept cel mai riu

,,dintre pdcitogi, vrednic de toate chinurile, Sfinlii:' Pirinfi q le,qrnagteau manhritoareAi-sq8urd. Ale-gAnd calea dreaptd a vielii duhovnicegti, nu estenicidecum cu neputinqi dea* fricii qi

a. pentru sufletul nostru; tofi cares-au mAnfuit au mers pe aceastd cale.

r I dem, i b i dem,p .777 .2 Sf . Ignatie Briancianinov, Patericul, CuvAntul 370, p. 7 .3 ldenr, ibidem, CuvAntul 364, p. 24.

72


firmAnd ci aga este. Sofistul a rdmas mul.tumitde rdspunsul primit."l

Tot aga gi in legdfuri cu celespuse mai sus: ce-ea ce. esjlegr*e.u d,e*pdtruns a gi parci es-te incompatibil cu realitatea se imbini tainic inf.gptd' se asociazd uimitor gi aclioneazd mAntui-tor asupra sufl etului. Ac-eas_tane in va{i

; fiecare cregtin care, a guglat__micar pu-Fn din@ei gi a smeririi.de si-ne, care a incercat sentimenhrl i pentrupa-opria picitogenie, ac-ela numaidecAl r-velge_lmpr-e-uni eu ele o bu-qqfie.l cS,impiciuitoare,linigtiti-plinideaddejde. Aobservat cumsuflehll, dupd o aseme-4ea-musfrare dp sine, smerindu-sq plecAndu-sein fala lui Dumnezerr, este mAngAiat cu milos-tivire de El; e, recunoagte-!g-a-g!*e-sine ca fiind cel mai mare cdlcdtor de lege,cel mai mare picdtos, vrednicde chinurileiadu-l{i, in adAncul sufletului are nddejde in mila luiDumnezeu. Chiar daci judecim sau blestemim,Domnul insugi Se milostivegte gi ne iarti. CAndne intristim gi suspinim greu pentru picateleproprii, atunci El insugi aduce in sufletele noas-tre bucuria miluirii.

i, nu aruncd suflefulomului in deznddejde, ci, dimpotrivi, il mAngA-ie, incurajAndu-l: <Nu te teme, aleargi din nou

l Ava Doroth ei, inadfdturi folositoare de suflet, invd]ituraa 2-a,,,Despre cugetarea smeritd".

/ 5

ARHIMANDRITULLAZAR

reqtainici in suflet a picii 9i a dulcefii, ur4q1e ae, doar Prin insigi

v,!a!a de pociinld. La fel de greu de explicat este

Si tggg3q-? !-tgtg,?-p rg. p {e! p 5 c dto I enii, a consid e-

rdrii deiine ca fiind pdcdtogi nevrednici, in cazul

acelor nevoinfi,

perma striduin-

du-se in toate q4-indeplineascd voia lui Dumne-

zeu. i povestegte: ,,un Pirinte cu o

viafd imbunitifitd, pe lq,rne Zosima; discuta cu

un filosof oarecare despre picate. Sofistul l-a in-

trebat: ..Spune-mi cum de te consideri pdcitos,

oare tu nu gtii cd egti sfAnt? Oare nu gtii cd ai vir-

tufi? Doar gtii cd indeplinegti poruncile! Cum de

te consideri picitos?> Pirintele nu putea si rds-

pundi, ci doar spunea: <Nu gtiu cum sd-f, sPury

dar chiar mi consider pdcitos." Sofistul conti-

nua si intrebe, cilugirul nu gtia cum si rispun-

di, aga ci ei a intervenit in discutie 9ii-a spus filosofului: ,,Nu la fel se intAmpld 9i in

filosofie, qi in medicind? CAnd-9!n9ya tf1vate bi-ne arta gi se-i"nd"eletrrice"glecu ea, atunci pe mi-

sura exersdrii in ea medicul sau sofistul capitd

o deprindere oarecare, dar nu poate sd spund

a-obfinut deprinderea treptat 9i pe nesimlite.

TgleEa ie: indeplinind poru-ncile-sef ere Pentru smere-

$e pe care n-o pofi exprima in cuvinte.> Auzind

aceastd explicafie, A11a Zgsi4a s-a bucurat, con-

74

Cum pot demonii,propunknd lucruri aparent bune,

sd ne prindd tn plasa lor

egi cele mai bune fapte pot si nu adu-cd sufletului vreun folos gi chiar sd-i di-

urteze, totuqi d lduntrici nupoate fi posibild fdri fapte exterioare. Este nece-sar sd ciutim gi sd gdsim a gitainicd dintre i r, cAnd qi unul, gicelilalt se vor completa gi se vor intdri reciproc.Aceasta se obfine p-r e gi se dd.celui care ca-uti gi e harul lui Dumnezeu. Pen-t{u ca feglgle noastre sd atingi scofrul puncipal,adici si-l indrepteze, sd-l timiduiasci pe gpnul

ric este__lecesar si urmirim atent fiecaresi-lre _strjduim intotdeauna si

observi au apdrut in su-flpt qi rr€ du inclinat s u alta, spre un

ce este folositor de ceea ce este ddundtor. Dacdvom lua aminte la noi, atunci vom descoperi ci

77

ARHIMANDRITuI LezAn

cdtre Dumnezeu) El este bun gi milostiv; El gtie

cE omul este neputincios 9i ii ajutd!" i-ntristarea

dupi aduce bucurie 9i il intdreqte pe

om in mnezeu", sPune Ava Isaial'

m i lu i . . . [ . . . ]Pr@ri 9i necazurile se vor

r.lg.rru, ,"r,un!a!i la mAngAiere 9i ea va veni la

cel care se consideri nevrednic"'",2ne indrumd

SfAntul Ignatie.Se intAmpls insd qi contrarul: omul care se

multe fapte bune 9i de acte eroice, este de fapt

departe de Dumnezeu 9i de binele adevirat 9idsssloliestg luat As dedemoni.

1Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, p' 200'2 lderi, Scrisori cdtre dtferite persoane,scrisorile 12 9i 18' pp'

20.26.

76

I

,r!

ARHIMANDRITUL LAZAR

intr-adevir buni gi ci ri ceea ce este nevi-zrtt, simplu, dirre-xtedor este def4pJ f,oarte folo_sitor sufl etului.

Sub chipul faptelor folositoare gi al bunelor in-tenfii se ascunde deseori ceva und-tor. Regele Solomon spune in Pilde (16,26): Stmtcdi care r omului directe, dar sfkrgitul lor estecnlea spre nrcarte, gi regele David, in Psalmi (Psal-mul 141): in calea Aceastt, in care am umblat, as-cuns-au cursdmie, adicd,,,pe calea pe care eu mer-geam, ei pe ascuns mi-au pus cursi mie". ,,E7"- acggtia i c41e mereu se striduie si.ne pri4di, propunAnd, foarte util,

evidente. Fste mult mai greu si ieqi dinas_eme-n_ea ingelare decAt sd te scoli din ciderea eviden-ti intr-un pdcat oarecare,

. sesi zatdintotdeanna.CAtde multe.exemple de acestfel existd-Apqd-

9i riutiEi diavolegti - in povestirile Sfin-

lilor Pirinfi, in vietile lor! gi

I incearci sd-l distragi pe cregtiry si-l,abatd pe calea cea rea. ii intre ugor in dis-

de aceea suntem supugi pericolului de aaparent frumos, qn aya$ dqgfletu-

lui, oinfldcdrare a simfurilor d_rept adevirat,

78


ci.vic

se. Pe nevoitori, pe pustnici gi peunii dintre mireni care igi iau asupra lor nevoin-!e deosebite, dar gi pe cei care, neavAnd nevoin-te, t*qtugi au despre sine (o pdrerejnaltil demonii

atatlndu_-lilss lor sau idg ingerr lumi-t4ogi, sau lLo-amerrilob Dar, in general,gi unele, gi altele sunt r care

tLdrePL $i vrerl ni c. ;.t *no rio

la a*fet de aParitii='$"1't'

trd, vom aduce aici cAteva povestiri din scrierilePdrinfilor care au descoperit

ingelirilor diavolegti.3 - Qf4ltullnetie_Briqnqiqglov spune ci,,demo-

nii geStridrrie sd-l aduci pe omcu sine gi iqsuhordcnarea^de-sine'nu intotdeiut

"nd prin gdnduri picdtoase evidente;Gffsif,tlainceput care nUantlg5_ine nimic condam,nabil iar apoi, primindinfluenld gi putere asupra omului, ilimpr__ngrd.#legi, care sunt in fond urndrii initi-ale a insufldrilor demonilor. Aceasta aratd

gi hgggtidetesaz es.te cal.ea.,gindi_rii, cu-tre_b_uie.si pdqe.+ti pe ea."l

1 Sf . Ignatie Briancianino v, P atericul, pp. 117, 506.

79

I


td o mindstire care are preot: si mergem acoloinziua de duminici! Ne vom impdrtigi cu Trupulgi SAngele lui Hristos gi ne vom intoarce in chili-ile noastre.> I i;a pldcut fratelui. CAnd a so-sit ziua duminicii, diavolul a venit din nou gi eiau mers impreund la acea mdndstire, au intrat inbisericd gi s-au agezat la rugiciune. Dar la sfir-gitul rugiciunii

s. A inceput deci si-l caute, si intrebepe frafi. unde este acel avi care a intrat cu el inbiseri cd. Ei rdspundeau : <Noi .n-arn-vizutpe_ fu-meni, !,, {tu!_q{ri1lelea infeles gi gi-a zis: .,Ia-ti cu cAtd vicle_ni_e_{lavol a

Dar ce-mi pasi? Eu am venit pentru o faptdbun6: md voi impirtdgi cu Trupul 9i SAngele luiHristos gi md voi intoarce in chilia mea.> Frateles-a impdrt5git apoi a fost obligat si impartd ma-sa cu frafii din mdndstire gi in sfArgit s-a intors inchilia sa.

$i, iati, tece rrn fi-t Ui._dIUngIL-EI_e_!?_el_dia-vglu-1,414 brnne. A inceput sd-l priveascd din cap pAnd'in picioare gi sd spund: "El este!" Apoi din noua inceput sd-l priveascd. Fratele l-a intrebat: <Decete uili aga la mine?" El i-a rdspuns: "Md mir cinu mi recunogti. De fapt, cum sd md recunogtidupd atAta timp? Egggn! v.egingl latilui tdu, fiulI.qj._cqtare. Tatil tdu nu se numegte aga? Iar nu-mele mamei tale n-a fost oare aga? Sora ta nu se

81

ARHIMANDRITULLAZAR

JJn pirinte relata urmitoarea povestire: UntAndr a intrat in mdndstire qi a inceput si se ne-voiascd intens, uimindu-l pe bitrAn cu viafa saasprd. Apoi, in scurt timp, a cerut si meargd inpustie, pentru a duce viafd de pustnic. ObfinAndintr-un sfArgit binecuvAntare, a mers in pustie 9is-a agezat intr-un loc pe care Domnul i l-a ari-tat in mod miqunat. Acolo s-a sdligluit gi a ince-put sd se nevoiascd. Aga a triit in pusbricie gaseani, nevdzAnd nimic. ,,$i iatd, qdati--trrng.h dan-

l-u-i era infricogitoare. Fratele, vdzAndu-l, s-asperiat, a cdzut cu fafa la pimAnt gi a tnceput sdse roage, apoi s-a ridicat. Diavolul i-a spus: "Sdne mai rug5.m, frate!" Ei s-au rugat gi, cAnd auincheiat rugdciunea diavolul l.a-intrefoafl <DecatfimP-trAe$tu"aici?" El i-a rispuns: ,,De ga-se ani.,, Diavolul i-a spus: << €u,darêudoarct*+atruritein urmi am aflat cd vie-

fuiegti aici. Chilia mea nu este departe de aici;unsprezeceani nu am iegit din ea, am iegit doaracum, a&asd*ci tu locuiegti in vecindtate. La oastfel de gtire mi-am spus: voi merge la acest omal lui Dumnezeu gi voi discuta cu el spre folosul

sbricia noas-I oment ce nu

ne impdrtdgim cu SfAntul Trup gi SAnge ale luiHristos gi ci md tem cd ne vominstrdina de Hris-tos dacd ne vom indepdrta de aceastd Taind. Sd-1ifie lie cunoscut frate, cd la trei mile de aici exis-

80

ARHIMANDRITUL LAZAR

numea a$a? Numele tdu nu era aga? Mama qi so-ra ti au murit cu trei ani in urmi, iar tatil tdu nu-mai ce te-a fdcut moqtenitorul siu spunAnd: Cuisd las averea mea dacd nu fiului meu, unui bdr-bat sfAnt care a ldsat lumea gi duce o viald pust-niceascd de dragul lui Dumnezeu? Lui ii las toa-te bunurile mele. Apoi ne-a rugat sd-l ciutim pefiul lui gi si te anunlim sd vii gi sd primegti ave-rea, s-o imparf

'Sdracilor pentru sufletul tiu gi al

lui. Mult timp te-am ciutat gi nu te gdseam, dar,sosind aici pentru afaceri, te-am aflat. l\lu tird-gdna! gi vinfu tot gi implinegte voia tatdluitdu!" Fratele i-a rispuns: ,,Eu nu*lfgbUie-*sd mdi .' Diav,q-lql_i_?_-sp-u$; sDae,e nu veimerge, aYerea se va pierde, iar tu vei da rdspunsin fafa lui Dumnezeu. Ce:iuifi fac cAnd ifi spun:Du=teqi imparte averea siracilor gi orfanilor, caun bun iconom, ca desfrAnatele gi oamenii rdi sdnu ripeascd cele ldsate siracilor?" $i_ai_a, cu as-t-fel de vorbe Ate, diavolul l-a in-

e; ellainsofifpArya-instag gi acolo l-aldsat. Monahul a vrut sd intre in casa tatilui sdu,crezAnduJmorf gi, iati,.insrrli tatXl ii-iese in in-tdrnpinare. VdzAndu-l, tatdl nu l-a recunoscut gicu asprime l-a intrebat "Tu cine egti?". Monahuls-a tulburat gi n-a putut sd rispundi nimic. Ta-tdl a inceput sd-l intrebe unele lucruri, gi atuncimonahul ruginat a spus: <Eu sunt fiul t5u!" Tat5la. ca"nti"nuah- -sD"e" .ce -te .ai-intors aici? " Monahuls=a ru$inat si mdrfuriseasci adevirata cauz6. a

82


intoarcerii sale gi a spus: <Dgagostea de ti4e4-adeterminat sd mi intorc, pentru cd tare te com-pdtimeam!" Aga a rdmas in casa pirinteascd; du-pi un timp el*a cdzutin*desfrAnare gi s-a supusunei aspre pedepse din partea tatdlui siu. Nefe-riciful nu s-a intors prin pocdirte, .i a rdmas inlume."1

ComentAnd aceasti povestire, S

rd gi di_n voie proprie in pustricism,renu eraincS-+regdtit.llai remarci gi cd_ d_!gyg-lul d e se o ri a q F one a z e Vrzibi llE ggp_fapgst xicil or,iar agutrra celor care vietuiesc in obste de obicei

- lul folosegte dqsg-fg! aruncAndu-l iryp,icate

g$le si bp--arube.r acest vrij-

mag! Iegirea push:ricului pentru prima datdn-a ?_yF!j,Ir_,gine nimic catastrofal, ba chiar

s-a incheiat cu folos. Pagu!_a consta insd in aceea6f, sufletului r_-4 fost luatd _mAnfuitoareardt6nduis,el Astfel,diavolul, ducAndu-gi victima pe calea pierzdri|o Po3te PIe€;aU indelung, @ ori-ce pa gubd, 9i ii. poate in f 5 ti S ffi ulte .fu egt*eflaf eac_esteicii, pAni cAnd in sfArgit va veni momen-tuI de a'-l pierde-p-e -cr,egtinul imprudent.

1 Idem, ibidem, pp. 487 -493.

83

ARHIMANDRITUL LAZAR

e aminte$te ispitirea care l-aajuns pe Cgvio5ul P_e-tru Athonitul. $i acest pi-rinte a fA€!&plht_cg_yir,lenie deun duh riu, carei s-a infdligat qcercat si-itro$angi si lasiticerea gisd meargdin lara natali, ca si-i mAnfuiascd pe conafionaliisdi care piereau. SfAntul Petru, a respins aceastd.]ig&ire$r l-a.ruginatpe-diavol. SIAntuLlgnatie

I QPune:,,Sfinfiipeu,fr-mp--1-e_und cu

do4r cu ilrcrederea-oa.rbi in-sine, cu sd-$c.ia miDfii, qr+Agea-de-sine, care intotdeau-na s-e flateazd gi se ingald pe sine? Cum ar pu-

i@sc, irycaPtivitate.$i in ro-birea diavolului? Nu va fi greu si observim cia{evdrul

-' ,trupegti, p3e__d;gg[_de d_U-

\uri, identic cu adevirul propovdduit de lumeapotrivnicd lui Dumn ezetr, este_,opg q adevdrului-e-Yanghelic."1'

tie mai prDemonii,

i se aritau unui frate, il trezeau, ii ardtau luminagi il chemau la slujba dumnezeiasci2. ,

l lbidem.2 Ce viclenie! Foarte mulli nici o clipd nu s-ar indoi ci

aceasta este intr-adevir aparilia ingerilor Luminii: sd ridicila rugiciune in miez de noapte, si chemi la slujba duhov-

_t

{

.{ir"fIi;E!'

t

It

; l; l

i' lj

/

84


,i a ruginat p.e {e-qgni$i. nt t .i=a:scultat, degi el*p5apur,leau_A tunci diavolii au inc-eputsLldefdimeze+e acelbdff4n care i-a descoperit fratelui uneltirile lor.Ei ii spuneau fratelui: ,,B6trAnul tdu este fifar-nic, el avea bani qi nu i-a datimprumut unui fra-te, spunAnd cd nu are." Fratele i-a povestit acestlucru bdtrAnului, care i-a spus: ,,Eu aveam in-tr-adevdr bani, dar nu i-am dat fratelui care mi-acerut imprumut, gtiind ci ii,vor pegubi_sufletil.A.m crez-:rj c.ee..maibhe sd incalc *o._Elng;urd_po-u.urci decAt pe toate zece. Dar tu nu:i ascu_ltap€demonii care vor sd teinL$ele...,,

,,Nicicum .vi4Elti_!d,cu c4rg ns aceastdpoves tire Sf Antul I gnatie, .or,icAt-ar_ fi ele_rle ?n dl-tdtoareqi"de"str.dlucitoare. Tot ce este de la de-

S_

dpe om acestora, de libertatea duhovni_ceascd, r. Mare_dezaslru_-g's-tg sid_e-vjiro_!_a.ldem,qmloq$-eiltefad€rmf, aJodUn

care a cuprins lumea, dar care nu esteinteles de lume."l

IntAmpldri interesante din care avem de in-vifat descrie u e_lugar aghigrit din secolul alXIX-lea, care vizitase multe locuri reprezentative

niceascd?! - mulgi, fird si cadi pe gAnduri, ar primi o ast-fel de chemare.

tSf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 110, p. 500.

85

1j,i

ARHIMANDRITUL LAZAR

in SfAntul Munte gi care qi-a expus impresiile inscrisorile cdtre prietenii sdi din Rusiat.- Cdnd autorul scrisorilor se indrepta impreu-nd cu monah-al SfAntului Munte spre chiliaaceluia, trecAnd pe lAngd o stAncd gigantici ce seindlfa deasupra pripastiei, monahul i-a povestito istorie legatd de acel loc.

,,Dupd, ultimul rdzboi cu turcii s-a salvat aiciun grec, care era dintr-un ora$ cunoscut, dar ca-re, renuntAnd la toate drepturile sale, la slava gil a -c-ins tea_ l_u q_r i u a al e g vJ a,!4 _p_g g g i c e a s c d . Tre -

buie si spunem cd era r, altfelnu i-ar fi atras atentia diavolului. n-

nic au fost zadarnice, vrdjmagul a gisit s-

i. Demonul l-a ispitit pe pustnicpre indlfimea nevoinlelor lui, l-a:

convins $i, ?n acestfel+udrn.cfue,prrfin, l-a dus

pg!_qeCi_dqreA9se ce gi e_xpe_rlenfeale manifestdrii lumii duhovnicegti. CAnd s-au

e, demonul a inceput si acfioneze. El-a.ince-

s_1 !'-o-1b-94sci cu el. Sarmanul panf,inlr-elelsr.e-

ci a inceput sd slujeascd Bisericii in treapta de1 Scrisorile unui aghiorit cdtreprietenii dfu Rusia, Sankt-Pe-

tersburg, 1.850, partea a 2-a.

86


arhiereu, de care el, duB_d euvintele ,,ingerultl;i",demult era vrednic Ai pentru care era destinatde insugi Domnul. A incepufla rudele lui rdmase in lume gi la sla-vânumeluilor. I!r4 mai _e-ra,-nevpi9 deq4ts5-l cheme e... Iat demo_nu-l nuva .mai-avea -treahi--dupi. aceasta ! Od atd, cAndpustnlcu] ela foartg ocupat cu. ea unormijloace spre at_inge_1ea scqpululsiu, s-a adAn-citintr-o profundd cugetare. Atunci a auzit cumparcd a bitut la uEd. Pustnicul s-a cutre-muraf gi--a e gi goptind rugdciunea s-aapropiat de ugi:

- Cine e? a intrebat el.- Cutare, s-a auzit de dupd ugd. Noi_s.untem

dinpatria ta, !i-am adus de la plrinlii tdi inchi-niciune gi incd ceva. Am venit cu o incredinfa-re importantd la tine; permite-ne sd intrdm gi sivorbim cu tine, sfinte pirinte!'Pushricul

a deschis uga gi doineeuno-sru[Lausalutat respectuos. Necunoscufii au intrat. Sti-pAnul i-a poftit si se ageze pe o canapea, iar els-a agezat in fafa lor. tn sfArgit pustnicul a intre-bat despre scopul vizitei lor, iar strdinii au ince-put sd vorbeascd:

j Iatd ce trebuie s5-fi spunem, sfinte pirinte.Tu gtii cAt suferim in subordinea Por$i Otoma-ne, cAt suntem de apdsafi noi gi familiile noastre,credinla noastrd gi insigi Biserica...

-Da, aga e, a rdspuns pustnicul.

87


cd, nici necazurile poporului, nici amirdciunilenoastre, oare nevoia Bisericii pentru tine nu in-seamni nimic?

- Daci e aga, a rdspuns in sfArgit pustnicul,sunt de acord.

- Agadar, pirinte, gribif:yj! C_u"_Sat mqi de-grabd p-ourim, cu atAt mai bine: nu departe deaici ne agteaptd asinii gi insofitorii.

CAt timp pustnicul strAngea cAte ceva in de-saga sa/ rlgg;1\qp3ulii nu incetau sd l grdbeasci.In sfArgif ei au inceput si urce pe cdrare sprg-e*e-amalinaltf,stAncS. O tnstE6-grea gi qn_sehti!0ent

apisau pie_p_tgl nevoitorului: ii pdrea rducd se despdrfea de pustia sa. C_And"auaiun-raco-lo, pe ceamai ina,lti stAncd, nefericitul nu=voiasi plece fird si priveasci inci o datd la frumuse-file nepdmAntegti ale pustiei sale aspre. Tofi treistdteau pe stAnci. S,ub-piqiq4rel.e_Jor se deschi-dea pripastia... P.ustricul, ! in timpul dis-cufiei cu necunoscufii t_de margir.rea

cat in gol. De pe stAnci s-a auzit o guierdturi, gic s-a rispAndit deasupra pustiei.

fgdgtUJ-n:e=mgfit de LoJ.Dumnezeu t-a dat!ig1p pentru-pocdinfa gi a trimis la el un cdlugdrdin chilia vecini. Cel cizut era aproape zdrobit,capul ii era spart, sAngele curgea rAu din rini, to-tugi ela- av*ut d-estul flmp gi puteri si povesteasci4minunte ale vielii sale gi ispitirile cdrora le ci-zuse pradd. Ii rugd pe pustnicii care il cunogteau

89

ARHIMANDRITUL LAZAR

- Mai gtii qi faptul ci rdzboiul turcilor cu Ru-- sii s-a incheiat printr-o pace extrem de conve-

nabili pentru noi; acum ni se di posibilitateagi libertatea de a trdi cregtinegte... Dar iatd ca-re este necazul: la noi nu existi episcop. Iar firiepiscop poate fi oare Bisericd, suntem noi oarein misurd sd ne indrumim singuri? Noi ii cu-noagtem pe pirinlii tdi, te cunoagtem gi pe tinegi viafa ta; gi db aceea te rugim si ne ierfi ci, fj-d-acordultiu, te-am cerut episcop pentru noi.Iatd un firman turcesc, iar impreund cu el este gigramata patriarhali!

Necunoscutii au scos hArtiile gi le-au dat pust-nicului.

- Miluifi-md! a spus pustricul, cu smerenie,lisAnd privirea in jos, dar aproape gata si sardde bucurie. Cum sd primesc toiagul pdstoresc alconducerii, Erin-e nu md pot stdpAni?Cum sd iau asupra mea povara sl-uilut-ap_astoli-c-e, cAnd imi simt propria neputinli gi mulfimeapdcatelor? r, md dezic de ceea ce estemai presus de mine! in plus, pentru mine Busti-

ai. An da!-fag5duin!5 in fafa lui Dum-nezeu sd mor aici...

- GAndegte cum vrei despre tine, sfinte pdrin-te, ii rdspunseri necunoscufii, dar glasul popo-

v'r..i"J; rului este glasul lui Dumnezeu! Tu gtii cd folosulcelorlalfi este mai important ca cel propriu. Darfirmanul pentru ce este? Nu, pdrinte, nu te de-zicei.. Biserica te cheamd. Daci nimic nu te mis-

88

ARHIMANDRITUT,LAZAR

i1--1ug-ieiuni, gi astfel igi didu

duKul. Dgpdispltirea ingrozitoare el"a t

llqi-ore."Aghioritul, auzind aceasti intAmplare cutre-

muritoare, st6nd in apropiere de acea stAncd, s-amirat , -clzind de la acea indlfime, acel ne-fgfi-e-i"t a r.dmas,viu: ,,Este adevdrat, el avea niqtevirtuli pentru care Do_mnul n14-!4-.[Ea[ sf,14oardfird pocdi4!d", conclu zioneazd autorul scrisori-lor aceasti povestirer

d ci dg-ba chiar

pc$gjg*i.qf f eie_"-ela-rugdctume.'Drqq'ut"TT;ffi*:Tm?lffi l:urmitoarea intAmplare: Trdia la noi in mindstire

. El avea o inclinalie.a-parte pentru{ugf,c-iune, dar s vrednre-tagi impor_tan-

t{rile ministiregti gi si, e pentrurugdciune. I ii.sprrnea cd-nrgiciunea.es-te_plgprig $ghu-lui ingeresc Ai hrana sufletului,iar-lucririle sunt o necesitate a vie{ii lumegti qidegarte. de-

nevoinlei gi a viefii-sale. In sfArgit,a i4qeput si va{[ -11J-r ingg-Ll_qnrn-os" care venea

ascp-a ?n ulgFciune cu celemaie _cuvinte. Ajunsese sd preain-alfe

ru$dciunea gi sa. -injp-sg4gqi ascultarea frifeas-1 lbidem, Scrisoarea a 12-a, pp.790-194.

o

t-.r*\

90


cd. Nu se gtie cum s-ar fi incheiat aceasti_luc{a-re, d.ar fratele-Acesta l-a cercetat amdnuntit pe frate gis-aspe-riat auzind despre vedeniile lui.ilSg_aEplm+e: l, te va seoa-te din minf,9u_1sy9i1!9le lfle itn€gclllne, cdciru8d demo-nulu ffi"u4-ingcl! Dacf,.vreisd-te convingi, sd

cr eazd cu frafil canonul derhilie indeplinegte-lin chilia ta, iar r va apirea inf.ata ta, nu-i da nici un fel de atenfie gi fine-te derugdciunea ta..." $i incd multe i-a spus bdtrAnul,astfel cd nlonahql sus s-a speriat gi a hotirAt sd-iurmeze sfatul. Dupi ce a lucrat alituri de ceilalqifrafi, el a mers sd se roage in chilia sa. Atunci ,,in-gerul" i s-a aritat dinlou, dar fratele nu i-a diinici o atenfie nici mdcar nu l-a privit. ,,inre4rl

r ca fulgerul,cu ochii strdl

incepu!*94_gaJg_p_e_ze in fala fratelui care se ruga.In zadar monahul qe "nrF.$iindesea_metaniile,sperAnd si alunge l, cdci acela nu plecagi nici nu-l ldsa si-Ei facd canonul. in sf6rgig

le, iar acela-l-a lovit pe_m-g_4ah -pes-t_e.u.t-e-che gi a-d-ispimeea"firmul. Din acel mo.ment ne-ferici fi.rl. f ra te a sut zit, mirturise gte a ghiori tu l.

91


cugeta el in sine, crucea gi rugdciunea l-a.r 4 fi-cut sd dispard.

- Cu ce md vei incredinfa ci tu egti intr-adeviringerul lui Dumnezeu?

- Cu ce vrei! a rdspuns acela. Tu qtii ci demo-nii se tem de puterea crucii, dar eu nu md tem.Eu md inchin lui Dumnezeu si imi fac semnulcrucii...

+ r . r vIpgerul gi-a fdcut semnul crucii gi cu evlaviea cdzut in fala crucii lui Hristos. Pustnicul s-anedumerit.

- Ce mai ceri de la mine? l-a intrebat pe el in-geruf indlfAndu-se de la pdmAnt. D--q,a-r. cinu mf, tem. de eruce gi mi inchin ei. Asta dove-degte cd sunt ingerul tdu pizitor.

l, a spus calm pusbricul, dar nu-mi do-resc neapirat si te vid, cici ingerii pdzitorinevdzufil

- Nu m6, crezi? l-a intrebat ingerul pe pustnic.a sPus,hota-ra,t-be-

cirr-eaiji, chiar de-ai fi arhanghel; gr:-am:reyoiede prezenfa ta vdzutd! de-la rugi-ciune, ovedegte cd nu egti inger.

- Nici gAnd! a obiectat acela. Nu voi pleca dela-tine, pentru ci mi s-a poruncit sd stau lAngitine.

nu vreau sd te cunosc, pleacd de la mine! Ng..amnevoie de tine i !

93

ARHIMANDRITUL LAZAR

sd meargiin pustie, es!-e -sca

nevrednicii gi pdcdtogenii, ardtdrile lu-

mii duhovnicggti, oricare ar fi ele. Mai departe el

amintegte cAteva cazuri.

,,Un pustnic cu viali inaltd qi plini de nevo-

infe igigoptea incet rugdciunea in chilia sa seara'

Deodati s-a revirsat peste el o lumini orbitoare

gi r de o frumusele angelicd a stat in falaiile, de

orice fel ar fi ele, pustricut rdmAnea linigtit la lo-

tirii. T-Andrul insl nu pleca. P*e- pusfiric l-a mirat

faptul ci acela , nrsl,de lugiciune

nU sC temea.- Cine egti tu? l-a intrebat in sfArgit pustnicul'- Eu sunt ingerul tdu pizitot! i-a rdspuns

acela.- De ce ai venit aici? l-aintrebat pustnicul.- Mi s-a poruncit de la Domnul Dumnezeu sd

md ardt tie cu infdfigarea mea adevdratd.- Nu-am nevoie de aceasta! a spus pustnicul,

apoi s-a ridicat gi a inceput sd se roage.ingerul nu pleca, b-a chiar se rugaim-

preuni cu bdtrAnul. Pu.stnicul ngintele8ea aPa-

ritia ciudati a tAnirului. Daci acesta ar fi demoo

92

ARHIMANDRITUL LAZAR

$i pustnicul s-a agezatla rugdciune. tnftcji!1p

ing"gzul Q:ajrcgj-ncvd zut, f d'gd'du ind ca noapte aurmdtoare sd se arate din nou.

CAnd s-a luminat, pustniculs-adu.sla duhov-nic,ul "sdu qi i a povestit despre vedenie' Duhqv-nicul a cdzu-t-psgdndui:sd teinchini crucii, sd-!if.4gi pemnul crucii qi sd nu te temi de rugiciune -

acestea nu sunt caracteristice demonilor. Printrealtele, duhprnriiul i:a interzis, pusbricului si maispund despre vedenie gi si se. gAndeasci la ea,iar dacd se va repeta, si se indelcfixiceasei cu ru-

Siciunea$Lse ruki,dea afenfie. Pustnicul a pro-cedat dupd sfatul duhorrnicului.

intre timp, fiind nedumerit de vedenia pust-nicului, duheLmcuf s-a adresat ururiadintre.bd-

iE: A^t, qr:t-o s cu t in A thon p entru exp eri en !el.e- \.i-e-i3!i contemplative, care avea darul cug$erii gi al

: i-a cerut sfatul: ce si faci pustnicul in cazul unor

; aS€m€n€a ardtdri?

u .Ce gAndegti despre inchinarea la cruce a tA-

nirului care i s-a ardtat: intr-adevdr este inger?l-a intrebat duhovnicul pe bdkAn.

- Poate--fi, a rispuns acela, dar pai sigur estedemon...

- Dar insemnarea cu semnul crucii, de. care nuse teme tAnirul? Dar sirutarea crucii? a obiectatduhovnicul. Ce vei spune despre aceasta?

94


- Tot acelagilucru ca gi insigi,rispunse bitrAnul.

Apoi dupd unele cugetiri elcontinud:- Tu gtii gi egti de acord: $_earc$q rteidqnlA

calea noastri-citre f)umnezeu, i-d -es-tcfupta-no_astr5. cu-satana; ca si arate

in nqi a gi si dem,agte_gqputinfa sata-.nei, Drrmnezeuji +p-rrnitedeoii si acfoneze gisd lucreze asu,p-ra noastrd cuultumalel in sr r $!vr-deanul, vrea gi poate. LJrmare a unei aseme-

ui Dumnezeu, insdgi cruceapoate sinu fieinfricogdtoare p

- Ce-i rdmAne pustnicului si facd dacd se varepeta vedenia? l-a intrebat duhovnicul pe bi-trAn. Poate ci intr-adevir i se arati un inger!

- Chiar dacd cel care s-a ardtat ghipU_llq1 H.risto_q Insugi, a spus bitrAnul, te prq-

t sunt observate aritdri ale duhurilor

ta se ingl cidin cauza d;

Acea libertate cu care demoniipe oameni, dupl cum spune cu-

95

blema? Dupd iniltarea Domnului, pentru noi es--

te mai de folos credinta in El decAt vederea Lui.+l,Un tucru se cere: vedeniei, ci

$pe-ne-ocupdm cu I ici curugr-

Dumnezeu Stip6nuf gi Domnul, iar ingerul nueste decAt un rob al Lui gi slujitor... ]udecd dar:e lg i s i teocupi de sluga !ui? Chiar dacd i se aratd pustni-cului ingerul lui DumnezetJ, sd nu-l primeasci!..

I ryiede,td nu se va supira de neatentia.' noastrd f3!i de el in timpul rugdciunii, penbrr ci

legiturilor noastre in rygdciuneoar cd ng 4e_v_4 distrage detrebuie si degtepte gi mai

{tlyqil+PLnire-lo-r permanentd. Dardaci'tngEr-ul se intrist dceala noastrd fa-

!i de prezenla lqi discufiile noastrein rugdciune cu Dumnezeu, p€ un astfel de inger

I nu-l primi: ef esle yry.!...Agadar, sfatul meueste unul gi acelagi: nu doar s qgi, ci4ici micar sidoreas-ci alelumii duhovnicegti, pentru cd noi

ob*servdm mai bine a se in-tre ele: gtim cum este satana a gi in

e, gi vedem clar cAt sunt de lu-minogi, de curafi gi de neprihdnifi ingerii in ma-nifestdrile pagnice gi in cele ale g linig-

ARHIMANDRITUL IRzAR

96


; in acelagi timp satanafie_allt_ri,gtd cu"Joatele posibile ale fanteziilor trufage, vicle-

ne gi desfrAnate, i a mAni-.ci,etc. Ce poate fi mai mult? rdtareasensibild a ingerului sau a lui satana, iii"qtim prea hine"Ei-{ird aceasta?... Ca sd te con-vingi de justefea cuvintelor mele, a continuatbd-trAnul, e Ei primim ard-tdlr, pentru cIsunt periculoase, asculti ce ili voi spune desprev ustnic: in timp de noapte, cAnd seageza la rugdciune, cd cruce4 care sti-tea intr-un colg al chiliei, se aprinde cu o luminiorbitoare, mai luminoasd decAt soarele. Strdlu-cirea acestei slave a crucii ii didea o asemeneabucurie, incAt avea impresia cd a iegit din trup.Cind,vecinul. mi-a povestit aceasta, .

gi eu aceasti vedenie. Am mers noaptea la ve-cinul meu. CAnd s-a intunecat, ne-am agezat h-ecaie intr-un col! al chiliei. "Ascultd, i-am spuseu fratelui, pe-ntru"nevrednicia mea, cred ed-nuvoi putea vedea lumina care iese de la crucea ta,de aceea, cAnd vei observa minunea, sp gimie!" Am inceput sd folosim e in intu-nericul nopfi. N-a trecut nici un ceas, gi fratelecu glas mare a spus: <Pdrinte! Lumina se revar-si de la cruce; nu pot nici sd o privesc... Bucuriainimii mele este inexplicabili..."i-am goptit eu. "Nu pot, pirinte,curia pAnd intr-atAt m-a sleit de

97

ARHIMANDRITULLAZAR

sd ridic mAinile!", algnSaqdu-na"..-s"

i. "Nefericifule, am repetateu lipsa ta de chibzuin-

te, i hminasau..adispd-rut?r, l-am intrebat apoi pe vecin. <

,- a-, qds-pqns acela, acum este intuneric cainainte.> V-e,zi ce- se- intigLp,Li cu fratele nostru?i-a spus bdtrAnul duhovnicului.

CAnd duhormicul imi povestea disculia luicu bitrAnul, cuvintele celui din urrnd le-am pri-mit cu convingere deplini, veJri4du-mi in minte

at. $i pe acest pustnic il atenlionade ispitirile satanei: se- presupune ci gi Nichitacerea de la ingerul care i s-a aritat sd faci sem-nul crucii; chiar rrrigiciuns-a*n-eincetati, cu carese-ocupa dernonul sub chipul zivorAtului, tre-buja sd fie insolitd de ce El,i-nchinare in falaicoanei. e in rugiciunea in-gerului, zi:r-orAtul.puteasX=$i dea seama gi si re-cunoascd sub vedenia luminoasd a"ejir:neajnge-rulurjnnrnericului. Deci existd gi ispite de acest

,fel, cdad--Dunnnez ie satanei si acfio-neze in aga fel, incAt ni a1 f.U;gl*c_fuceasi nu ii produci fricd gi confuzie. Desigur, aces-tea sunt cdile necunoscute ale Dumnezeului nos-tru. Una putem conchide din aceasta: tgl,e-eingdduienomaul satanei sifaci-cu noi-este ca sd

1 A se vedea viala SfAntului Nichita, episcopul deNovgorod, un zivorAt kievean; 31 ianuarie.

98


justelii cuvintelor Lui: P uterea Meae se desdahrgegte (II Corinteni 1?, 9),,1.

I s-a intAmplatun caz asemindtor. Acest pdrinte s-a nevoit inAthon in secolul al XIXlea. El trdia in zivorAredeplini intr-un turry ea pe nimeni gi nule$ea nicdieri. Atunci ii au ridicat.lmpo-triva lui o luptS-puternicd. \_u se gtie cum, dar

mul bitrAnului se striduiau si pdtrun-4; rrnii Feleri_ni ca si ia binecuvAntare, dar el s-aascuns de ei. Demonii s-au folosit de cele intAm-plate p,entru-a+i-afinge scopul gi au pornit ase-diul. Belerinilor au pitrunsge-am la bdtrAn, sBunAndu-i ci au,fo_sl.o!.,ltgati sdr-ecurgi la acest gest din cauz6. ci el nu primeg-te pe nimeni. Ds__dragul lui2 au venitdintr-o lari atAt de indepdrtati, sd ceari sfituire

Pelerini' mo- {<''c'L3rmoniii'4€1 arrl - 1.5 ro.L I

despre neca-zul poporului lor gi al Bisericii, iar in final gi-aubetut joc dg*bdtrAn, bitAndu l gi lisAndu-l firisufla1q doud luni2.

Unor asemenea ispitiri, deseori cu urmiri gra-ye. sunt supugi nu doar no_nabjiji-pusfiricii careau ales o viald insinguratd, ci5i cregtini din lume,

1 Scrisorile unui aghiorit cdtre prieteni din Rusia, Scrisoa-rea a 4-a, pp. 51-60.

2 Dupi Insemndrile aielii gi sle neoointelor bdtrhnului ie-r o s chim on ah ll arion G e or gi anul, Jordanvi lle, 19 8G, p. 86.

99

ARHIMANDRITUL LAZAR

i -1

lui Dumnezeu pe astfel de lucrdtori,

moni, qr qi-i smereascd pe ei gi si-qi vini in fire.SfAntul Ignatie descrie un astfel de caz con-

temporan lui."Un soldat oarecare, pe nume Pa-vel, mergea in lavra SfAntului Alexandru Ne-vski, la pirintele Ioanichie, pentru sfaturi du-hovnicegti. (insugi sfAntul i se adresase aceluiindrumdtor pentru un sfat duhovnicesc.) Pavelera unul dintre schismaticii convertifi, fost con-ducdtor la schismatici, cirfurar cunoscut.taJui.Sasel lumina de bucurie. Dar el, cu mul-

.ti osArdie, se incredintase unei nevginfe trupegti

nevointa sufleteasci.Intr-o noapte Pavel stdtea la rugdciune. Brusc

lAngi geam is_-.a_afatd9,!upini sub chipul soa-relui, gi in mijlocul luminii, un porumbel strilu-citor. De la porumbel s-a auzitun glas: ,,Primeg-te-Md, Eu sunt Duhul SfAnt gi am venit sd te faclocag al Meu!" Pavel I t bucuros. Porum-belul i-a intrat izat de post gide priveghere, pofta desfrA-ndrii; a ldsat rugiciunea gi a alergat spre desfrA-nare. nu i se potolea cu nici un chip. lnsfArgit, gi-a revenit. A povestit ingelarea- demoni-

100


c a intr-o scrisoare citre ieroschimo-nahul Leonid. in rAndurile ei se manifesta stareaduhovniceascd anterioard a celui cAzut. insugiSfAnful Ignatie a avut ocazia si citeascd scrisoa-rea lui1.

,,Trebuie sd remarc, spune SfAntul Ignatie, ciut, dorind sd puni stipAnire pe nevo-

ctioneazi tiranic, c! gautXi le:pp$apropusi. Dupi

cg I omului, iLstdp_dnegle...,,2,,SfAntul Duh acfioneazl cu de la Sine putere, caDumnezeu; vlrre_ i.n_a-e-e!._tjmp in care omul cares-i smerit gi-s-a-,umilitpe sine ti ve-nirea Lui. . prin '

Jg-ll acSuJ€a cafe se sivArgegte asupra lvi."3Dar iati o intAmplare petrecutd de curAnd, pe

care mi-a povestit-o un cdlugdr. Aceasti istorietragicd s-a petrecut c-u fratele siu, impreuni cucare se convertise la credinfi, incepAnd sd frec-venteze biserica, si facd pelerinaje la locurilesfinte gi sd stea prin mdndstiri. Fralii s-au ocupatsi c ea56nlilorPdrinti,sicu.Bggaciu-n_eaLuJ

Dar, se pare, fratele cdlugdrqfuir;e"gp.g$t.calea cea dreaptd gi a cdzuttn pi-rer-ea-det*lH.din care cauzd. s-au intAmplat urmdtoare- ._..r.,,.

1Sf. Ignatie Briancianinov, vol. 5, cap.17, p. 49.2Idem, ibidem, pp. a9-50.3Ibidem.

q ( t r L l

101

ARHIMANDRITUL LAZAR

le: Odatd, c{nilera singur in casl gi se ruga, i s-aaidtat in fafd u dezgustitor gi a inceput

gat, ba chiar cu demonul. Aince-put si-l invefe pe demon sd se pociiasci, a ince-put si-i vorbeasci despre milostivirea negriitda lui DumnezeLr, Care chiar gi pe el il poate mi-lui daci se va pocdi. Demonul{4 ascultiatent, apoi a c\zut serios pe gAnduri gi in sfArgit

ea celui care se cdiegte, a inceputsd se roage, sd boceasc5, si ingenunchezein f.ataicoanei, intr-un cuvAnt, arita profunda sa zdro-bire, ciinla pentru rdul fdcut gi se numea pe si-ne insetat de miluire. F,lalqlg t urmirea ac-

liunile lui (bucurAndu-se in sine). $i iati ci asu-pra demonului se agazi un rtor luminos,o lumind, gi harul il*ansformi int+-un inger lu-qlinos. Acestinger incepe si-i mulgumeascd fier-:binte fratelui, sd i se inchine; il numegte izbdvi-tor, ciei, datoritd cuvAntului lui, el s-a mAntuitgi este din nou inger sfAnt, or, pentru asta tre-buie si-i mulhrmeascd fratelui; fostul demon iipropune si-i fie pdz_itor vesnic cre-dincios t -

Si__i_nlotdeauna-si-l-.pdzea sei 9i sd-i aju-te cu puterea sa ingereascd rendscutd. Fratele, cuun entuziasm de nedescris, inge-rul intrd, 9i... fratele incepe sd se comporte ca unde14o at, sA strige, sd_i4iure cu cuvinte ingro-zitoare, si ristoarne icoanele, si le arunce pestegeam, sd facd gi alte lucruri infiordtoare. Acum el

1,02


se afli lasp_rlalul depsihiatrie. Uneori mai [ocu-iegte gi acasi, cu piringii, daq cAnd boala se ac-centueazd, este dus la spital. CAnd i se face maibine, poate si se roage putin. Fratelelulcf,lugi-ruI, a trimis prin multe ministiri rugdmintea camonahii si fericit.

Dar iati ,ieviti u$or +astfel de ca

,,IJnui frate oarecare i-sa*aritat diavolul, pre-ficut gi i-a spus: ..Eu suntArhanghelul Gavriil gi am fost trimis la tine!"Monahul i-a rdspuns: .,Nu cum_va a aifogt-trimis? Pentru ci ridvii-anj) si mise trimiti ingeri." Diavolul a dispdrut pe loc."(Pirinfii spuneau: chiar dacd fi se va ardta un in-

. .Se povestea despre un pdrinte ci se afla inticere in chilia sa, ispite.diavotegti. Luii ar-dtau demonii, dar el ii disprefuia. Diavo-lul, vizAnd cd este invins de bitrAn, i s-a aritat gii-a spus: <Eu sunt Hristos!" Pirinle jlchis

i. Diavolul a repetat: "Eu sunt Hristos, dece ai inchis ochii?" Pirintele i-a rispuns: ,,

" Dupi aceasta diavolul nu i-a mai apdrut."21 Sf. Ignatie Briancianinov, Pateriail, CuvAntul 515, arti-

colul134.2 ldem, ibidem, articolul 135.

103

ARHIMANDRITUL LAZAR

' Trebuie si remarcim ci a

, i, c?tgsu*$e-aflAin-p"sru"Qlds-a--qe

a--sep.igubi.,,Odati, cAnd e std-

tea in chilia sa, i s-a ardtat un inger trimis de laDumnezeu gi i-a spus: ,,Macarie, nu te teme deatacul wr;imeilbs zufi, pentru cd StipA-nul nostru cel bun nu Se va dep.drta de la tine ginu va inceta sd te susfini! imbdrbdteazd-te, in-tdreglui, ta, I

si nu te p[rilseascd-Si-sd nu cazicU_ e-ddere- simi toare." FericituI Macarie rdspun-dga-c"l=l"Lacrimi-in ochi: " c,c,A eu, a.g3r49ng4_qlgf_{qqftd4ate,se

?"La o asemenea smereniedd ajunsese cuviosuls:a ui.Insinecla-vdzutc . t '1

,,Este cutie, care se

asuPraarecare

pe faptele sale gi sd-gi atribuie unele virtufi, ori-cAte cuvinte smerite ar rosti un asemenea om gioricAt de smerit al.B_elgqêf fa su_prafafi.

1 lbidem, CuvAntul 311, articolul 8.

704

rofun-ce r


afori a implini porunci-le lui Hristos cinsteqc legealui-Dugrlg_Zgg_( rl

d nici cee_e -c-_e_ygrbesc, ryi_cipe ce se intgrneiazd' de aceea cd oindeplinesc cu fapte_Ie." fiin experienfa Pdlin-filor, este evident cd

qgrggtirlului, il supune pe om puterii sa-

le gi il aruncd in ispita diavoleascd. Din intAm-plirile de mai sus se vede cd nici unul dintre ceicare au fostingelali nevrednic devederea ingerilor, p;in -urmare Jeflrnostea in_si-ne e.Un orn-ff-up,esc€i.sufle-tesc nici nu poate judeca altfel despre sine."1

tSf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap. 11, pp. 50-51.

105


e,catului. p.e aceste r;*S;te omul gi-a constru-it invifdturiledespre--hine-gi rJespr o_raljtate,despre dragoste deSBfe dfep_tate. Dar un ast-fel de ,, cintinat de necurifie es-te.deparle--de- t, nu-i poate inviagi vindeca sufletul, ci mai degrabd il duce intr-olnare_rilicire.

Oamenii necredinciogi fac ai -ei destule fap-te bu-ne-binefacerl acte de milostenie, de. dra-goste, de j-ertfd de.s-ine; uneori tgi dau viafa dedragul poporului lor sau de dragul aproapeluilor, igi dau ultima bucati de pAine unui om fli-mAnd, igi ajutd-apro.apele- in necaz, igi jertfescaverea pentru diferite fapte bune; unii fac chiarfapte eroice uimitoare; pot fi aduse multe ast-fel de exemple, iaroamenii vor fi migcafi de elepAni in adAncul sufletului. -lnil".s"tdrr_alebjnebi, pe&anghetie, daci nu cresc din profunzimea su-:fletului s, sunt necurate, intina-'

rifi, se supiri eu semAnie. I

S, intr-adevdr, se intAmpld ceva ingrozitor:omul sivArgegte o faptd eroicd, igi jertfegte via-!a de dragul aproapelui, moare de dragul lui, cacelilalt sd poati trii fericit- or, i.njrceste condi-fii, te mai pofi indoi cd sufletul lui s-a mAntuit?

107

Cum se deosebeEtebinele eaanghelicde binele omenesc

ale celo_r_c_e_gg pglec in lume,

1udecf, Iaptehomenegti superficial. lmpart acti-vitatea omeneascd in doui, rea gi buni, aprecia-bild doar irl manifestFrile ei e-terioare, strddu-indu-se si traseze intre una gi cealalti un hotar,folosindu-se de eluigi riului - Lumea insd nu areacea e care i-ar putea descoperi adevdratulpre! al lucrurilor, cdci determ_ind-cfur ce esre nXcarrrl ce_es_te binele="gi aceasta este

mdnd in unele puncte cu legile cregtinegti, darnumai 5; in realitate totul este dlferit.

Dupd ciderea sa, omul s-a robit pdcatului, a

esc, sidite de la zidirea lui de Creator,s_-au- mai pdat_fa!_4 el, de gi

706

IJi

ARHIMANDRITUL LAZAR

Consideri cd ii este sortit iadul? Oare o aseme-hea faptd uu spal pdcatele omului? Sunadu"r ss.vam Afir!3a, dar sd privim din alt unghi:daci acest eroism s,rrueste@iei, nurri-ne d incredinta cre$tind, dacd flu s,:i sivArEilcu.puterealgrfjristos, daci-jertfa--de-sine nu ar fi sivArgitii**nU-me-le*lui -Dumnezeu, a!.rnci ar reiegi " cd qi

) gi firi rdscurnpirarea lui Hristosollr,ulse poate mAntui; ar insemna cd i cd-zut s-au pistrat acea putere qi curifie suficientepentru invierea lui, pentru ca el si se rupi dinlanfurile pdcatului. Atunci a fost necesariirylricoqdloarea jertfd de pe Golgqta, de ce au fostLe rq s a lg_f nvi ti tur a I u i H ri s to s, E-v_anghel r_a-_B i -

s-erica? D_g ce sunt necesare Sfintele Taing rugi-c_iunile, postul. nevnintele cre$tine$ti? Afunci ar

i, nici mdcar credin(a n-ar trebui... Cum arputea fi aga?

Si sdvArgegti fapte bune, fapte frumoase, fap-te de laudd gi de fapte de credinfd nu este ace-lagi lucru. Fapt 5ri credinfi,

striine de slav: #l$nic5. cereasci.dintel s-r4nt a-Egq4re de ochii celorlsingurDumnezet' f" n"toigte; Jstfel de fapte nu

or, in schimb, le primeg-' te Domnul gi le rdspldtegte in viata viitoare.

108


sd considerdm mAntuirea sufletului. +gi mogtenirea Impiriliei cerurilor

tre_bune. Dumnezeu ilnri-Iuiegte pe om gi e nu pentru faptelelui bune, qlp_en c_redin_ci_a,ag[*V:drq.b_illUSmertti. Desigur, nu trebuie si fiefdri fapte, ci

De aceea it si propoviduiegti oame-nilor t, sd-i invefi sd-l iubeascdpe aproapele, sd fie milostivi, buni, cici nu o vorputea face fdrd invildtura evanghelici, firi Bise-rici, fird harul SfAntului Duh, pe*,care il pot pri-

in Bisericd prin Sfintele Taine.[g=yom*sftrrnp acg:sta, afunci _COnsi-

guri si-gi rezolve problemele, firdBiserici, fdri Sfintele Taine, fird harul SfAntuluiDuh, firi Hristos.

se sdviirgesc Ai fapte bune, dar mai des

d:yprge decAt faptele bune. Aceste pdcate t

ta co4tradiclie intre ele. , cgre=es_te- l"duda t d e to !i p en tru- f ap tel e_ .s a I e b-u-n e

, sgyg.Igqg,Le- o mullime de fapte urA-te, pg_care nimeni nu le ia in considerare. Eroullumii sdvArgegte o fapti uimitoare dezinteresa-ti, dar apoi sivArgegte gi ceva ruginos gi josnic.Astfel sunt ii acesteia: d_ragostea gi't , jertfirea de sine, eroismul, milos-

109

ARHIMANDRITUL LAZAR

tenia al5turi de egoism, iubire de sine, aryganfd.De fapt, toate se zidesc pdgubi-tg41e.B-inele eistd acolo doar ca sd qllb-rc3qc4- pica-

tul, si-i amplifice gustul. inlg-tltgegt soalbe

c r care ineaci orice asPirafiesincerd, inaltd, a sufletului. Spune a-

: ,,Lucrdtoruldreptdfii omenegti este orbit dede

sine; el propoviduiegte, trAmbileazi e'

de le,@ic-

tla-Uomnglsi-{w Matei 6,'1.-'1.8); z-e plitegte celor care ar ind147ni si contra-

zici adevdrul lui: se recunoaEte icde distincfiile pimAntegti gi cere-gti. O+ug acestu-

- :ia e intotdeau-

i

1 Jor gi, -gmf " "a n d superioritateagi curifia lor, el

i reeu+.qa$te ind ep I i ni re a rpgqlficientS*-nev re dni -jge-.de-D-umnezerua4onrndtor; errrednic -d-e chi@ Pentrupicatele-sale P-erffirciderea-comuni a tuturoroamenilor, in aceastd cddere, insfArgit, ie a


bine? OrcEle:te, nu indrizni

d cu invi.ld-tur.a at-ot-sfAntd a.Domnuluiga$f,4.gu ,9i atracfia buni. a inimii? V-ei vedeacilnuexistd vreo legituri intre brnele evarylhe-

nele acesta s-a fi.cU_ttig, @remAncarea gustoasd gi sdnitoasi atunci cAnd esteamestecati cu otravi. PaZgltelg_s

;tora, fdcAnd c, ca un adevirat gi'credincios

ucenic al lui Hristos, te vei asemdnaqDumnezeu-Omului."1

ta-fi nf,vArEitd este important sipr ivegt i instrdfundul , in-qfmdri le."as-c-unse

ri asupra ei, e-st-e. c6.ntiriti -gi"pre$riti. de puterilenoastrel,ir.mtrice, acolo are loc un fel

- pe ale sale, sim$.rrile, trupuf-patimilenoastre, afecfi-unile noastre, sldbiciunile -

incear* *-Si spun An.hrlJor; Ei daci la acestsf at biruiegte dreapt+judec atd., fapta se hotdrig-te dupi pozuncile lui-FlristosEi se va sivArgi spre

S44qirea-sunetului; daci eo

, atunci fapta sivArgitd, oricAt de binepld-l lbidem, p.35.

1,11110

Cdnd rkana noastrd pentrun ea o int ele cr e gtin e gti

n j

nu Ii este pldcutd lui Dumnezeu

omii-Uirbrfilor, daci nu sunt sddigi adAncin sqluJ dS,y:ata.detarer al pon:-ncil,orIui

Hristos, po,Lfirogide

pentru sivArgir_ea fap,telq_r vqrz_gle, {e la

Acest lucru se intAlnegls la mai.toF oamenii, ast-fel incAt putem afirma cu certitudine c

ldri dorinta de slavi degar'td. Nu este atAt

, cAnd nrr mai Prrtem atAtanevoinlele noastre celor din jur, spte-.4.pr!_mi lau-dede lae i ,a ldea g-iacestefapte.@inm in i sfi re: insingurarea mdnistireasci, lipsa oa-menilor din lume, uniformitalea felelor in jurulnevoitorului de mai inainte il determind si pdri-

113

ARHIMANDRITULLAZAR

cut{ar pdrea, aduce i pagubd-nu folos'

are o mai mare importanfd decAt faptainsdgi sivArgitdin exterior, gi el-v-ajiapreciat saunu de Dumnezeu.

ARHIMANDRITUL LAZAR

seascd vechile sale indeletniciri' in scurt timp el

povari e la rugiciune in bise-rici etc. Paf-caad qe,sPefi (de

exemplu, la sdrbitorile mari, cAnd vin mulli cre-

dinciogi), atunciascr"rltitsrul revine b:rrsc la via-p devine vesel, energic, este gata silaci-o su-

ta-d-e " lucruri. In.. ce -c.-qnctd -cau?"g unei asemeneaschimbiri a dispozifiei? Oare nu in aceea, i,

aflAndu-ne in societate, printre oameni,ple-m permanent i,

aceastf, uratd, toati aceasti activita-tg pdcdtoasi a oamenilpr? -Lati din cecregte gi rArma noasEi pentru nevoinfe 9i pen-tru multe altele, ci le sivArgim dedragul lui Dumnezeu. ln-

$91 Pe ucenicii gi Pe tofiurmitorii Sii e,

oqmgliloq, ln-loc ,-in-fu!ala-tilui C_eqesc!

Asemenea povestiri se intAlnesc Ai ic'

,,Povestea despre sine : Trdind inlume, eu niciodati nu g$stao.r mAncare mai jna-

inte de asfi1litul soarelui. CAnd stiteam la ta-ra-bA, n-o ,qc4pg,4. din mAini, slujitorii meivindeau gi primeau marfa, i?f. eu" neincetat- mdg4t-1enam in.e,itire. |y[iqrcurea Si vinerea dddeammilostenie sdracilor. Cend se .auzea bdtaia dopo-

114


tu-lui, md grdbeam in bisericd gi nimeni inaintede mine nu ajungea acolo. CAndieEeam ain UiJe-ric5, ii invitam pe toti infirmii in casa mea gi im-pdrfeam cu ei bucatele. CAnd stdteam in bisericdla privegherea de noapte, niciodati nu md luasomnul gi un mare nevoitor. Tofi mipreamireau gi mi cinsteau... Dupi ce a muritJi-

*r-tfLeu, din mare intristare am,cdzut in boalS gicu greu m-am intremat. Dupi aceasta mi nevo-iam dutpd pu-te-re qi nu md atingeam de sotia mea:t-rdiam .cu" ddnsa- ca +i. €u- .9, sqri duho-vniceasci.Cand mi se intAmpla si vid un monah din schit,il invitam in casa mea sd mdnAnce impreuni cumine pAine. Pg acegti monahi ii intrebam despreminudle sivArgtte de SfinFi Pdrinfi gi, pufin cAteputin, mi-a incolpt dorinla de a deveni monah.Pe sofie am dus-o intr-o mdnistire de maici, iareu am mers in schit la Ava loan, cu care mi cu-nogteam. El rn-a tuns in monahism. Fericitul maiavea inci doi ucenici. Tofi, vizAndu-mi deosebitde sArguincios in biserici, mi cinsteau.

Am petrecut in-sehilaprorimativ_c.inci" fu ni

ci gi de slujitoarele pe care le aveam in casi.aveann.lini$te de"Ia lupta aceasta nici un ceas.

nte priveam ca la un diavol qi qly-in-tele lui sfinte care mirdneau.Qind*s*tateilr-r-lq_blseficdlapriveghere,nu puteam sd deschid ochii din -cau_Za-somnu-

115

ARHIMANDRITUL LAZAR

bd care mi stXpAnea, aslfel cd nu numai o datiam qjuns la-disperare. Mi luPta gi

i, mi lupta intr-atAt, ci deseoriluam resturi de pAine, mAncam gi beam pe as-

schig sd mi indrept spre rdsdrit, sd mi agez in-tr-un oraq in care nu mi gtie nimeni gi acolo simi dedau desfrAndrii sau si md cisdtoresc. C.g

e pst-re-cAnd

!S-.!uni, odatd, inaintea venirii zilei duminicii,

am vi"zut in vis ci mi aflu in Alexandria/ mer-gAnd si md inchin SfAntului Apostol Marcu. $i,iati, b_{Usc m-amintAlnit cu o mulqime de etiopi-eni. Ei m-au prins gi, inconjurAndu-mi, s-au im-pi,rSt in doud cete. Mi-au adus un garPe negru/mi-au legat cu elmAinile, iar alt garpe l-au legatintr-un inel gi mi l-au pus p.e spate; alfi qerpi mii-au pus pe umeri, gi ei mi s-au prins de urechi.De asemenea, mi-au incinspi mijlocul cu un $ar-pe. Apoi au adus femei"etiopience, pe care le-amavut cAndva in casa mea, gi ele au inceput sd mdsirute gi sd-mi scuipe in fa!i. A fost insuporta-bili necurdfia lor! $erpii au inceput si-mi m5-nAnce picioarele, f.ala gi ochii, iar etiopienii ca-re stiteau in jurul meu imi deschideau gura giaruncau in ea, cu o lingurd, ceva de foc, apoim-au adipat cu smoald amestecatd cu sulf, ca-re ardea...

acestor vedenii am inceput sdin so-f,nn, afunci au venit frafii gi m-au trezit.

I ' t6


Eram ud de lacrimi. RidicAndu-md, m-am gri-bit cdtre csyjosrrl hitrAn gi" cdzAndJa-pici,oare-le lui,.i-am povestitlohrl. I mi-a-explicats-gnnifieafa-tuhnor incprc;rilor v; de mine

. Apoi mi-a spus: "Sd gtii, fiul meu, cdyjrtutile pe care le sdvArgeai intecate-cum6ndria ) Prive gheri I e ta I er posti rea ta,mersul tdu neobosit la bisericd, milostenia pe ca-re o dddear, te4leaefftea

. Din aceastd cauzd nici diarrolulnuvoia si te atace. Acum insi, vizjnd_ei_tealjn-ar i, el s aldreatjmp tdra ta."BitrAnul mi-a poruncit si-mi,mS.rturisescjntot-deauna caremd zusineazd si_apo-lI4-aldsat sd plec. nt ann-inceput si:midescopdr-g6sdr.uile $t am afl at linigte. " t

in qomerr-tariu I la aceas td pove stire S f Antullg1natie spune :,, Nevofurtamonahali se intemeiazip e ad evirata sm ereni e, utri td- fi re 9 c: c!r. g_ggpjn ge-re4+fgpriului--'€u"; in plus, se preamire$te- in

irii este la Dumnezeu. Contrar acestui fapt,S

Dq i. Din aceastd cauzd ve-dem"ci mulli picitoqi, intrAnd in monahism, auaritat moderagie in ceea ce fdceau."

1 Sf. Ignatie Briancianinov, P atericul, pp. 11.8-122. Poves-tirea este prezentatd intr-o formi prescurtati.

717

\RHIMANDRITUL LAZAR

,,Trebuie cercetat, spune S[Antul Ioan SciraruL- i care igi petrec viafa in privegheri, inposf in nevoinfi, i l4 inaqe-s-t c6mp al expericnlelor duhgylsiggti, 14s,1-ne-

.iEu am vd-zut mulfi arbo,Ji ai virbrfii sddili de mireniddiPafi-'

v satldeschis in fafa_oamenilor), in timpce pdm6ntului din+rrul lor-r-ea ingrigat cu laude;acegti arbori, f,rnd-JdsidiF pspdnnfot pustiu, ne-vdzuf de oamenii din lume gi care nu au fost udaficu apa-murdard a vanitifii, imediat s-au uscat.- I nu le este spe-cific si creasci -gi sd adu-cd ro-d i- -

i" (Scara,CuvAntul al2-lea).La e_o-+ptantinopol lrdiau doi f rafl -de s Ange. Ei

erau extrem de evlaviogi gi posteau mult. Unuldintre ei a mers in Raith, s-a lepddat de lume gia primit monahismul. Dupd un timp fratele lui,mireanul, a vrut sd-l viziteze pe monah. El a ve-nit la Raith gi a stat cu monahul un timp. $-esi-zan-d cd m_o_nahul minAncd in ceasql alnouilea(al treilea-dupi-amiazd), el a fost ispitit gi i-aspus: ,,Frate! CAnd viefuiai in lume, nu-!i permi-teai sd mdnAnci mai inainte de apusul soarelui!"Monahul a rdspuns: ,,CAnd trdiam in lume,

ele imi ugur_au_p_ovara nevoingei postului."Un frate oarecare a venit la Muntele Fermei,

gi i-a spus unui bdtrAn induhovnicit cu viefuirea

118


gi cu virtutea: ,,Pdrinte! Ce si fac? Sufletul meupiere." BitrAnul l-a intrebat: ,,De ce, fiul meu?zFratele i-a rispuns: ,,CAnd petreceam viafi demirean, posteam mult gi md neVoiam cu prive-gheri, aveam lacrimi gi umilintd, simfeam in mi-ne rAvni; acum insd, cAnd m-am lepidat_de_lU:me Qi.m:a-m,fd-euledlu€E-r- o@te."

BdtrAnul i-a spus: ,,Crede-md, fiule: ce ai reu-git in viala lumeascd ai reugit din

, ele !i-au ajutaf acfionAndpe . Lucrarea ta nua{gslplacu-t[ lulDumneeeu gidia salinpace,n eri dicAnrl im potdvata lupte gi neopunAnd u-seunei astfel de reugite; aflrm insi, vd-zAndcitu-aiie.gitla.-cizhoi-impotria lui, gi el s-a inarmat im-potriva ta. Dar ut

decAt miilede psalmi pe care tu i-ai rostit aflAndu-te in via-ta lumeascd."

Fratele a spus: ,,Pdrinte! Acum nici nu maipo.stesc: toate virtufile sunt luate de la mine!"BitrAnul a rispuns: ,,Frate! i1i este destul ce ai,rabdi cu mulpmire gi ifi va fi bine." Dar frateleinsista. Afunci bdtrAnul i-a spus: ,,FJate! Tem|n-du-te , n-am

ai avut virtufi in lume tine de i-ei: astfel g I gi-a pigubit toate faptele sa-

119

ARHIMANDRITUL LAZAR

le. Acum insd, clnu ai nic_i o fap--ti buni, acest it singur-clslg suficientgurtru -mAntuirea-*a: aga a fost indreptatSi-v-a-megul, care n-afdsllt*4igi o faptdbund. Qmul pi-citos sau leneg care este zdrobit sau. smerit cu

esfe mai plicut 19! D_q4gezeu decAt omulcare a fdcut multe fapte bune gi s-a mAndrit dincaLLza pi rerii d9 -$ine. "

Fratele, auzind aCeasta, tin sufletul siumdngaierc-$irezs-b-ateaned-umeririi lui. El s-ainchinat bdtrAnului pAnd la pdmAnt gi a spus:,,Acum, prin mijlocirea ta, s-a mAntuit sufletulmeu."1

Din tot ce s-a spus mai sus n-u inseamni ciin lume este imposibil si sdvArgim virtutile ade-vdrate sau cd tofi trebuie sd intrdm in mindsti-re, dar nici s !4 vanita-t-e sau sd ldsim toate nevoinfel re. Nu!Dar aceasta trebuie sd fr-e*.d"ggtepte, trebuie si ne

Spi, cum spune gi apostolul: Pofta trupului, poftaochilor gi trufia aielii (I loan 2, '1.6).

alrdrt latqldeau-na il ea s:auinlensificataces te--pa-ti!$, pigub i toa re. D e acee a fi ecare f ap-ti care poate aduce laudd sau cinste celui care osdvArgegte, dapd nu este sdrati cu dtrhul-smerc-

, va aprinde patima pi-gubitoare a va iei. Desigur, gi

1ldem, ibidem, CuvAntul 337.

120


in lume trebuie r-q.tp ry-.-ypiSgti Si_-s-A lucrezi asu-Pra.,B.Urf iril.taleexterioa re, s d ind e p line gti'vi i-tuF trupegti gi nevoin,te dar este necesar

Ce-e$e-cxlerior si nu se s.dv6rgeaqc4_in dau-na aceea ce__e_.liuntric. Pentru aceasta trebuie si pre-luiegti atAt i ce, cAt gi acelei exterioare.

Cum este legatdlucrare a cregtind extetio ar d

de cea lduntricd

upd invdlitura Sfinfilor Pirinfil, Iui, care a fost rostit

de Dumnezeu drept pedeapsi lui Adam 9i ur-

magilor lui, s-a abitut -asuPra intregului neam

omenesc gi lui. PimAntul scoatd' diferite buruieni gi copaci care nu fac roade bune

pentru hrana omului, iar toate cerealele, plante-

le care hrinesc trupul omenesc, sunt crescute cu

sudoare gi munci.Aceasti pedeapsd i icese se re-

tri, dupi ciderea lui Adam prni- SrBile-

sddegti in inimi i - cuv6ntullui-, ca s5-l inviezi, si-l faci capabil de

viafd duhovniceascd este necesar un efort consi-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap. 35, p.206;

Sf. Isaac Sirul, CuvAntul al 19-lea.


de,rabil, nevoinfd multi. Pentru ca pdmAntrrl+ipoatd primi in sine seminle trebuie t:si-l _aJdnezi, sd-l intorci, sd-l lnmoi, sd smulgi dinrddicind buruienile nefolositoare. Pentru aceastae nevoie de diferite instrumente: pluguri, grape,lopefi. La fel gi noastri are nevoie dSlp:e_-

prin post priveghere, metanii qi alte im-povdrdri a1e trupului, pqftg-le.lfigi gAnduriJelumeStlale minfii. Dardacd in tim-

i poruncile evan#€lice/ nu va invdfa siseconducd dupi ele, si trdiascd cu ele, 4_funci v4

Pdm6ntul arat, ingrdgat, afAnat cumare greutate va rodi spice. Dupd cum nu se sea-mini seminle intr-un sol nereficut, tot a$a $ -,

11ra nerefdcutd- cu nevoin$elrupeEti, nu poat"e-eu- :prinde.in sin e semlnitura duhovniceasci; cine se:va.apuca de aceasta va mltnci in zadar sau va_qd-dea e Eine gi in.ispiti diavoleascd.

T.Ucririle trup'e$ti sunt necesare. Sfintii Pdrinfispun- ci ele-ad@ie. Dar ce le-gdturd au ele cu sufletul? Ava Dorothei rdspun-de la aceasti intrebare:

"J...JEu v-am mai explicat aceasta. Din mo-

ment ce l,la cilcarea poruncii, s-a supus,dupd cum spune SfAntul Grigorie, ii

gi a legiuirii-desine gi

p, dupd cum s-a

722 723

ARHIMANDRITUL LAZAR

spus: NA aa rdmhne purureain oamenii'acegtia,

pgntyu cd sunt p (Facerea 6,3\,gi t suferi impreuni crr-tsrpul 9i il

compdtimegte in toate cele ce i se intAmpld. Deaceea a spus bitrAnul cd munqa*trupeasci adu-ce sufletul la smerenie. Fiindcd s-

oryrul boLrav una este la cel fldmAnd gi alta la cel

F.atul.@i este la omul ca-re merge pe cal, alta la cel care std pe tron gi al-ta la cel care std pe pdmAnt, alta la cel care Poar-ti o haini frumoasi gi alta la cel care poartd unazdrenfuitd. Agadar, l, iarcAnd trupul se va smeri, afunci impreund cu else va smeri gi su.flefuI..."l

Din aceste cuvinte se vede fins qe legiturd tre_buie sd fie intre lucrulliuntric, duhovnicesc Ai cel

: de a inmuia,de a smeri Ul@n noastri; dqi o face receptivi lacu-vAn-tul lui Dumnezeu.bpgi psti.sidi in ea se-minfe duhorrnicegti. in timpul acestei prelucriri a

trebuie congtientiza td m-fsur?-.pro:

duhovnicegti, ca sd creascd qi si aducd roade.Acum sd cercetim fi-exterioare gi

tenqeurrilc-g-regite pe care deseori se pot sprijiniacestea.

'A* Drr"th"i, inadldtui folositoare de suflet, invifdtu-ra a2-a , p .48 .

124

Cum ne putem inEnlp ghndind edfloem in noi dragoste adeadratd

de Dumnezeu

Q e intAmpl5 des ca omul care gi ar.Jinceput sd duci o viafi evlav ea-

r ed si-cadd-ina cd Il iubegte pe Dumnezeu din tot su-

fletul, gi atunci se.Inneleacestei iubiri, sC stri.-d_uieste sd infieg[inte inini-md acest sentiment gi gj;fu*epre-zint5--1n-sioe agacum giJhghtp:lie^ Uneori I as_cu_nd_e de,om inctiua+irte pitimage"-ale sufletu-

ne curat ca o coald albi de hArtie gi incepe singursd trase te trdiri,,duhovnicegti", care delfapt sunt ne-clrnoscute lui gi foarte deparite de-el. Atunci a c#intr-adevir il iubegte pe Dumnezeu din tot su-fletul gi numai Lui unuia vrea sd-I slujeascd. Q1raceasti pdre+e triiegte, dar in fapt ecU_tpjrlalta. Sd admitem cd a apdrutin omul cre-

125

ARHIMANDRITUL LAZAR

dincios o oarecare sArguinfd la rugdciune,aln;epqt sd sg_ocupe q_u,,citirea Sfintei Scrip-

Uui Si-aSfinfil,or Pirinfi, s-a indulcit cu unoa_recare duhovnicesc etc., deoarece fiecare

orn-ale astf,el-

forma convingerea ei in el totul este luminos.Se vede clar din toa-te-lndrumdrile5fingilor

Pirinfi, din viefile cuviogilor, dar gi din toati in-vifdtura Bisericii Ortodoxe cd n-a ajunslaq g$fel de stare luminoas5 fdrllup-teeprjgi.

Desigur, nimeni nu va indrizni si spund ci unastfel de om nu-L iubegte pe Dumnezeu, cici decele mai multe ori aga gi este. Nu este atAt de rdusd vezi aceasti e gi sd caufi cii spreea, cdlestede-rir,risigAndegti cd ai ajuns se il iu-bel$-pe-,Dumneze-u--aga cum ar trebui. i

in aceasta se ass,rndtnu dragostea de Dum-rlrezet., e putem crea o anu-mitd i ne, c.rrm.^se il iubim peDumnezeu, cum-ci urAm aceasti lume vicleandgi insetim doar dupd ceea ce este ceresc. AtuncicAnd sta, vom incepe si liu-dim tot ce facem in nume-le lui Dumnezeu si-

impodobegte, se preamdregte in noi, se intiregte

126


despre sine: ,,Sunt un cregtin cu 1{e_--vdrat iubitor de DumnezelJ, sunt rAvnitot suntgata si merg la moarte pentru Dumnezeu" etc.$ceasta:riziune asup-ra sinelui ii poate da omu-lui un imbold neobignuit spre sdvArgirea nevoin-

lelor gi a virtufilor exterioare.

lui, ca si-i sporeasci mu4umi+ea-de-sine, inde-pirteazd de-&Sl tgate supdririlegi bitiile decap

a. D.ife:_ite€regeli 4qssmnr_fi-eative ale sale ledezrddicineazl, cu rAvnd, g lrracgasJaconstd principala lui luptd duhovniceasci. Aces-ta este de fapt l, sgye._plr_e-coard lilnlarulSi tnghite cdmila (Matei 23, 24). e, pA-nd va ajunge cel credincios

trebuie si parcur-

absurde va vedea, -i

in-Joatqputerile sale liuntrice; decAte orisi-g-e.yavreun . bir,r-e, ..a.p_ reape duErnan al..lui Dumnezeu ! rDe cAte ori o puternici atracfie

127

ARHIMANDRITUL LAZAR

[a!5 de eele pimAntegti, chiar pentru faptele de-

r-nonice vagdsi sinnpatie gi compdtimire, {g-cdteori.9e.-v--a-.i4.g"r^g,pj de sine, va plAnge/ se va ruga'

de cAte ori va cddea gi se va ridica, inainte de a

pica de pe el, prin mila lui Dumneze'tr,lanfurilepdcatului! $i aceasta, desige$tinul4 fost inqoit

ez, c1J care se vindecd toate ne-p-g,"tjltelefidlcdzute" se refac chipul gi asemdna-rea lui Dumnezeu in el, se sidegte in om harulSfAntului Duh etc. Da. Dar s e-

pa poruncite evanghehNgi insi, dupd botez,

pentru picaL pentru plicerilep5-lnAntegti gi ago-nisiri. Harul botezului rimAne fird lucrare/ caun soare luminos acoperit de nori, ca un giuvaerneprefuit ascuns in pdmAntl.

Astfel" ctegtinul",nu atinge repede gi ugor ade-vd:at4 dragpst-e de,Dumnezeu.Iatd ce spune de-spre aceasta Sf6ntulJgnatie:

,,Foarte des pqrcedem la slujirea lui Dumne-zeu prin irrtermediul une.t metode.Eiv-rric.e rAnduielii lui Dumnezeu gi interzisd deEl, care aduce sufletelor noastre pagubi, iar nufolos. Astfel, unii, citind in SfAnta Scripturi cidqagg-s-tea este cea mai inaltd dintre virtufi, iry

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol.2,,,CuvAnt de-spre frica lui Dumnezeu gi despre dragostea lui Dumne-zeu" , p.56.


gostei, cu care si insofeascd rugdciunile, cu&e:-tarea la Dumnezeu, toate acfiunile lor. Dumne-zeu igi intoarce fafa de la aee ati.El cerqdeja om d&goste,

td,r i .P.eDumnezg!@cucurdfita, gi sfinFti_dehar. D,-ragostea es-

te I lui Dumnezeu; ea se rev"arsd i-nsufleteleadevirafilor slujitori ai lui Dumnezeu

care flne i se aflding[arca-de_ctricd-ciune pdcdtoasi, c etot..neamutpme-nesc, fie.car-e .om ir parte, toat5. fiinta.lui, toate in-sugirile"lui.

As.pjralia.prematurd spre dezvoltarea in sinedragostei de DuEa indepirteazd,

Dumnezeu, i re, se sfArgegte cu de-terioiarea gi cu moartea suflefului...' ffit relateazi pedeapsa cu

moartea primiti de Nadab gi Abiud, dqi-f,i_ai l_uiAaro-n,.Rr9"q[,_ei_p-gpq{Ill!ri.*israelitean.Fiecaredintre ei, se spune in Levitic (Levitic 10,1,-2), gi-aluat cddelnila agusin ea.jXratic.gi.tdnrAie, a adustn faldDomnului n, pe care Domnul n a cQ-ryt sdfie- adus.Doar focul-sfinFt, in

i, putealiJolosit in timpul sluji-rii sfinte. $i n pogorfrt foc de la Domnul, gi i-a ars, giei au murit tn fa[a Domnului. F9c din ci-

t28 129

ARHMANDRITULLAZAR

Pqdepg-iqea cu moartea a pr-eohrluiindriane! re-

prezintd omor6re4 sgflqBlglggre glu gs.lerdiJuib"^r"*u fi-@. Acest sufl etatins de moarte ajn-vigata

Dimpotrivi,f qcldfl[antcareselo-l-qs--eg!p--inlu-crdrdeprJqtgstr"i*5-ef !z-eazd-dru;o-q!ê+lericd.fcctrt4entnr sluiirea lui Durnnezeu se ia

1...1 in viafa picdtoasi, intrislarea pen-tru pdcatele sdvArgite cu voie 9i fdri voie, lgptac;l d,eprindsr"ilepieitease, efortul de a le birui gi

-intri-s-tarea pentru infrAngerea forlatd de ele, do-

:rinfa de indeplinire a futuror poruncilor evan-

ie{arS-delq-Pgry€u, s5-:re-,impicim cu El,qu glqdingiqg,ie fatd de El sdindreptim necredin-ciogia, prietenia cu picatul s-o schimbdm cu urapentru pdcat.

$imlke-a*dragpstei pe care 9i or-, u picdtosul care nu inceteazi cu pdcatele nu

este altceva decAt un jo-c 4g$gi-!o:,-lo-r!at, aLsim-

'',: cine a pdcdtuit nu L-a adzut pe El, nu L-a cunoscutpe El (I Ioan 3, 6), fue ."

.Dgrrmrr.l P,reaflngelept, afirmi marele indru-mitor al monahilor $fAnfulJsaassirul' binevo-iegte ca noi sd--dgtigim i

130


_dineste

mqm_q_cgl-e!_q?Iglg$geU4_{r1pe_e*.Dacdoveild-sa pe mami, virfutea care se va nagte dupd ce tevei avAnta spre aflarea fiicelor inainte de dobAn-direa mamei lor va fi pdguboasd pentru suflet.Dacd nu le vei respinge de lAngd tine, vei muriin curAnd (CuvAntul al72-lea). i-

belor legremerg f a. Din nou: fri-

ci le pofi dobAndi pe acestea zi 1,inaintP a pus, fdrd indoiald, et- izdrti- . D.e_D.g,13ryl! 4 f_qst itte- jme,i-atd" e, anume cd cea din urmd senaq[e din_p$m4 (Cuy€ntUl al S-lea).

[...]Fiecare spune ci vrea si-L iubeascd peDumnezeu; spun aceasta nu doar cregtinii, ci gicei care nu I se inchind lui Dumn pd ade-vir. Acest lucru iL afi"rmd fi€c?re a, nu gi

egte pi-qq$_ggggd_9.,"_agd"i. Mulfi bolnavi se fi-itatea gi sunt ldudafi de mulfi. D-cd

" _s_q yindeci du_gff gi nu.yg--{-9[An-d-Ls-dndtate a firease d, atun ci omulu i ii e s te -imp o-sibil sihului, p

i nul poate dori de la

131

ARHIMANDRITUL LAZAR

Eine, ci.doar din auzirea gi citirea Scripturii (Cu-

vAntul al55-lea)."1r ,,Cdnd -o;,r.'tul hyf,edarci sd simtd ceva

duhovnicesc, , alunci el va in-

i-tcle€;e cd toate senzatiile sale s-uflete$ti sunrne-

ajungi la@ei trebuie si treciprin pustie. MergAnd prin acest pustiu,

pustiuf iar nu pimAntul tdg6-

.lili.p.aii oarec-arb din pustie, bo-gatd gi luxurianti, pimAntul fdgdduinfei,rimAnAnd astfel lipaiL-de adeviratul pdmAnt alfigdduinfei..."2

,, i con-$Ajn-Um-lea cu

, spp-rlr-e,A--in-d-q.ggq$te este legati cumAngAierea duhovniceasci, cu indulcirea gi cu

,iluminarea. Da nicul

; tteb.ti" si duci cg {i-j :JdUl, care s-a inrudit cu htea cdzu'

i1 g i i. ' . t , a

S "

dfep-t-U4a- dumnezeiased, 9i jfrfierbella1sAn-gele qi $i:4u aprins f,antezia. Starea de infierbAn-tare trece foarte repede la stare de extaz. Pe cei

1Sf. Isaac Sirul, Cuainte despre neaoinld, pp.52-59.2 Leonid Sokolov Viziunile ascetico-morale ale Sfhntului

lgnatie, partea a 2-a.3Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1,,,Despre dra-

gostea de Dumnezeu" , p.128.

132


care se giseau in aprindere gi in extaz mulfi iccnsiderat plini de har gi de sfinfenie, i

fantezii."s

,,Existd oj*grea*6ngelui, c pe-

94 i...Ie amin-te I i).c19_1e s_a_qur-

BL lin, cum a spus prorocul despre ape_le_S_lb-a-gLului: "Apele Siloamului care curg lin". 9r:$"qim! apr_ins este a[,sA5rgelui! Nu-l considera sAr-. . - d - | | - > - - . - - ' -

guinti, rAvni pentru evlavie, dragoste de Dum-nezeu gi de apropiafi. Nq, aceasta este o_Ild'gca-re a,-suflstqlui, produsd in el de nervi, de sAnge.Iar sAngele este pus in migcare d

$l-u-t lumii acest-eia sceptrul lui, puterea lui.1 lbidem, p.1,29.2Filocalia, Partea I, Convorbirea lui Maxim Kavsocalivi-

tul cu Cuviosul Grigorie Sinaitul.3 lbidem, vol. 5, cap. 36, p. 212.

133

ARHIN,IANDRITUL LAZAR

il-re-sp$gelqlre-f, $$$&e-P3, cape ceva gregit,4egi.la exterior gare drept

gi adevirat."t,,CSI c3le_rlrea sd se aprgpig-d-e*D-umnezeu ca

si-I slujeasci trebuie sd fie condus... f'rica il curS!5 pe om/ il pregdteqte

pentru dragoste: na$Untemrcni2, pentru ca maiapoi sd devenim fii legitimi. P.S_43As.U13 curdli-

ruprln pocdinli i;rcePem sisimsrn prezenfa luiD-u-mne z eu; d q !e -s_M,!ir-e a p r-e z en f ei I u i D u mne -

zeu se aratd sfAnta simtire a fricii...m si dobAndim dragostea de Dum-

nezerr, si*i.ubim poruncile evanghelice:poftgle gi patimile noastre, saeumpdrdnrcu

pre$rl, I e P 5 d ; r:i i de.eine a dip os tul -,jnfma nQa s -

trd -, sd-l refacem cu poruncile gi vom gisi co-moara cereascd ascunsi in ea - .t'3

1Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,Scriso^"rea 59, pp. 84-85.

2,,in mod intreit, snune $f-lZasib Mare, noi ii bine-pl5cem lui Dumnezeu: de frica p_edepselor - ca nigte robi,ciutAnd rdsplatd, de dragul folosului propriu; c_a.-nt5le- ndi-

sX faci bine de

tura a 4-a). rothei' invxt'-

3 Sf . Ignatie Briancianinov, op . cit , vol. 2, pp . 60, 61, , 68.

134

Cum ne putem tnEela crezAnd cdarem dragoste de aproapele

oarte .des in timpurile de "azi"_o_a-m_e,nit-sei5gle, c-onp1fugin-d-cd. sunt sufi ciente do-

rinfa gi pufin efort ca si incepi si-l iubegti peaproapele cu dragoste cregtind. Cat de mult gide elocvent se vorbegte in zilele noastre despredragoste! Tofi se indeamnd unul pe altul sd seuneascd sub semnul dragostei, toati lurnea.seametegte c unei..iubirlomenegti ab.s.trac-te, niddjduiegte pe aceasti cale si.gi rezelv-e toa-qg,,q_qltJ4d|Sllrls. Ip invdfi!_ura cregtind se vor-begte la fel de des despre dragostea de aproape-le: porunca de a-l iubi pe aproapele a fost datdde Domnul Insugi impreund cu prima poruncd- dragostea de Dumnezen, iar tofi Pirinlii Bise-ricii intr-un duh afirmi ci dra.&ostea*de--ap-r,oa-pele este temelia poruncii dragostei de Dumne-zeu. Dar sunt una qi aceeagi dragostea la carecheami lumea gi cea pe care o invafi Biserica?Nu! Nu este una gi aceeagi, ci e-le*qe__d-gos9!.'9scradical. Oamenii, cu cAt elogiazd, dragostea unu-

135

ARHIMANDRITUL LAZAR

ia fafdde altul, cu-atAt disp.t€!ûtesc acea dragos-- te carsse propo-v-dduiegte in invdfdtura Ortodo-

xiei. in,tei"ala*!g!:'I-e-e. inlelegerea

4:-egp"*ilete de-a-p-roapele' Fiecare om poate fi

Ugg:r-npglat s_e- plineascd. e strdine ade-vfg,4tufui qreg,tinism lgmi4gs, inal!p[dcut lui Dumnezeu.

t)e-:rede"yr.Jr.e. aceas-ta? De la faptul cd oame-nii, auzind despre'indltimea dragostei, despresfinlenia ei, ci este mai presus de toate virtufi-le 9i firi de ea totul este morf ilggpsa*o_-ca.u-

, nein$h€6nd faptu.l -ed p,ropria noas-

. !(S"?dgre ind,-e-p irtarea _ no a s tri d e D um rtezer1tqete-balile, zufLetrrlui, patimile",-dep.rinderile rele

iPuterea dg a iubi. Nici un fel decuvinte inalte gi idei despre dragoste nu sunt su-ficiente casd.refacem in noi aceastd distrugere.

,,Dac5,,qat_limita doar la invildtura despredragoste, cregtinismul ar fi inutil, pentru ci innatura omeneasci gtirbi.td^de pdeat nu-existh pu-teri pentru transpunereain viali a acestei invifd-turi. Despre dragoste au vorbit in Vechiul Testa-ment gipigAnii. Ra,.fj"Unea recunoagte ci porunca,despre dragoste este bund, da"{ qr4ul intakre$te

i_o*alql_eg€, c4le jg_

, lil ti gut" il_fph"eEle*t_egiip:Satr_lu_t_lv. Romani 7,

la ptie brne cum plce!*eS!-p_.atin-1ilegi S+-t -4u__t-_u-lgilying. Rafiuaea se pleacd

sub asalful patimilor; picatul, ca o ceatd, astu-

1.36


padgoghii,p_o.9!r!s_94f 91-e-gd-e-yerululleagdlo-atpfaptele bune ale sufletului nostru. Ne poate oa-re ajuta intr-o asemenea situafledoar invdliturad e s p re d ra gos te ? Tq em ai in _acetusta-cons tau* p$-terea gi impo=r-t@os, cd ea nu

-." -+i.:*#*'#

se limiteazi doar la aceasti invdfdturd. Otf"glgt_iisun_t -d_a,klnsifp$e" . I-Usregee-l_Ul,H:islg* es te cre-area 1djpfitriillei,,, adicd a Bisericii. in*B-isericd

- . - d i . . ! r ! f f ' ' . - '

D.-uhd*lui"Dumezeud.i+uierioamenj-lorpe,n-tru inf dp tui 5qa hy?fdtu;ii gfg*;- Ung in-vjaf d. FiriBiserici nuexisti- cregtinism; rimAne doar invd-litura cregtini, care singuri nu-l poate "innoi peAdam cel cizutrr."l

Astfel ci a iO e, printre oagle-nli"necredinciogi sau ere-tiei^ e$tc*o- re6cire+rofurd i. Dar î.i-+olSfc g-

finii ortortoc$l, nu trebuie sd gAndim cd inimanoastrd poate sd se aplece cu ugurin!5 spre inde-plinirea acestei porunci. Nu, .-qi. ttebui,e--si"-vergisUdoare+ilacrimi, sd te,stridr rie$ti,qi*si-te-ne-ci jeg-ti-mult-iaainte.sieparLsemnele-faphrlui.ciinim.as=a.inrnuiat gi s.am.ilostivit gple apraipe-le. D-a I

4ostru, dacd intr-adevir de dragul poruncii luiDumnezeu vom dori sd-l iubim pe aproapele

qnlnJ3: qe-g$Je lgppu-nde ori_qe-.1'aigg[i agem_g$gg-lg|fi"A.Ig iqi va asculi baura,ba

lArhiepiscopul Ilarion Troilki (+ 1929), Nu existd cregti-nism fdrd Bisericd, Serghiev Posad, 1915;

737

ARHIMANDRITUL LAZAR

defiimarea, !4 f44t-ezia $ inyidtA be_batjo,cura,-fu judecata, .-y.a-ride de rdul intAmp_l_at aproa-pelui, ori sg vq intri.sla -de leutitele lui -,aq.tfeleste d,, pAnd, cAnd va fi egrd,fiti prinelgf t--c_e$in_rlUd_e._14u.sgercde.q1se,-{e_rugiciu-ne_ gi de nevoiEr-fele urterioare_gi exterioare, prin_!&darea necazurilor, a supirdrilor, a nedrepti-tilor etc. Nu in zadar SfAntul Ioan Sci_rarul pla-seaz6, dragostea pe cea mai inaltd treapti, a_ffei-zecea, a scirii virtufllor. Cum dar visim noi s-oobfinem sirind toate celelalte douizeci gi noudde trepte?

Ce patimi/ ce pervertiri ale s_tntggl.g noastretrupegti sunt in stare sd se imbrace in vegmAn-tul dragostei de aproapele! Ce patimi se strddu-iesc sd r-e-prezinte in sine sfAnta dragoste gi mi-lostenia fafd de aproapele! g_mai

primesc libertatga de a triigi de a agfiona sub acoperirea dragostei cregtine.Ne. indepdrteazd, de Hristos diferite deprinderigr_ jmpetinil-re,.a de oameni, deoarece intotdeau-na ne lipim unul de altul gi dorim compania oa-menilor qane$ de."p14.l1ime de patlmi_9i de in-cliryatii qele. AlegAnd viafa cregtind evlavioasi,

'trebuie sd depunem mglt efort pentry_a.ne eli.-bera i de mulfimea u.ngr astfel de deprin-deri sufle-t-e-pti.-b--oln i_pase. Demonii vicleni necAntd un cAntecel oarecare imblAnzitor, relaxant,lingugitor despre dragoste fali de toli oamenii,despre milostenie, despre jertfirea de sine; in

138


acest fel, omulpoate con[inua aceleagi relatii-ca-

tul alti viafd gi c.d tinde spre c€muniune - acestafiind considerat semnul dragostei de aproapelecare s-a ndscut in el. Dupd felul lor, astfel d."_p_g-timi precum d.OrinIA- de a binepldcea oamenilor,intemeiatd pe delect smerenia_de sine,modes-daprefdcuti, de{rAnargjr in cele mai finegi ascunse feluri, a un izvor luminos dincare iese milostenia. pen-tru mAntuirea sufletului s4 i..11{.gldrtezi d

tot ce,este imag14ar, -p- "{efeggf*pdtimag. Nutrebuie si ne jucim de-a dragostea cregtind, cisd facem totul ca intr-adevdr saflg,bandl.m afg'as-ti dragqste-adeydrate -de aproapele. t

ce eQtg,-sangvilrig. sufletesc, trupesc,de ceea ce este duhp-vnicesc. Tot ce este cu ade-virat dupi Evanghelie, indeplinirea poruncilorlui Hristos de dragul lui DumrtezerL de dragulve'gniciei, nU dupi atracfia pitimagi, este unitintotdeauna cu lupta, cu eforful, cu impunereaputerilor proprii. Sentimentul impdcirii gi ugu-rinfei va veni dupd biruinfd, dupd sdvArgirea ne-voinfei. PasiuR"ea, dimpotriv 6,, atAt te insufl ete g-te spre fapte de dragoste_Jals5, cd, daCi se vorintilni obst_acole din partea legilor bisericegti, acanoanelor Sfinlilor Pirinfi, atunci cel migcat deo astfel de ,,dragoste" se_grdhp.Elg*q:_r-rjlare sIl1q numindu-le principii invechite saugregit_e, gi se grdbegte sd indeplineasci lucrarea

739

ARHIMANDRITUL LAZAR

,,dragostei". d nu in-'cearci i_i se arate in afar5, ci este ret-inutd, cauti

s5-gi ajute aproapele nu doar in necesitate4- luitrgpe_4.99"4,.sr9i_ing,qa-q_g{19!egl_9d.D"-sg_o--stcaJru-peasci nu se gAndegte la vegnicie, cdci pentru eaimportanti este doal viala aceas_ta, ei ii sunt ne-cesare trit{ pulepnice, care si iaplgsioneze, pu-blicitate. Dragostea sufleteascd e.Fte egoisti, nu-liubegte pe aproapele, cj.g-e.*gine i. Din nou

bitor de frali" - igi insugeqt peptru faptelesale de milostenie exterioare.

Eels-BEgat cAnd omul se.lipegte ds.4proape-le "poftei ̂ tr-upegti, cu vreo deprinde-re infu4ec_ati, g aceasta este legituriduhovniceasci. $ i,cd multedin cele considerate de noi lumini

. Despre aceasta scrie SfAnful Ignatie: ,,Nute gAndi, iubite frate, cd porunca dragostei fa-!i de aproapele a fost atAt de apropiatd de fir.eanoastri cdzut6,: p_qnmca_este rduhoyniceas cd, iar

t au pus stdpdnire trupul gisAngele; po-runca este noud, dar inima noastrd este veche.

Dragostea noastri fireascd prin cdde-re trebUi..e,,mortificafi - poruncegte aceasta Hris-tos -, trebuie si luim -Evanghelie. dragosteagfgnti fafi de aproapele, dragosteain Hristos.

in fala Evangheliei dla^rogleave-nita de_laSrm$li.lg . Evanghelia respin-ge o astfel de dragoste. Ea spune: Nu socotili cd

740


am aenit sd aduc pace pe pdmhnt; n-am aenit sd aducpace, ci sabie. Cdci am uenit sd despart pe fiu de tatdlsdu, pe fiicd de mama sa gi pe nord de soacra sa. $i dug-

SfaqfulDlltj ne invald sd iubim pe aproapelecu sfin{ep-ie. lnserals.re se afli firea noastrd! Celciruia ii e ugor din fire sd-l iubeascd pe aproa-p e I e trebure" s d_:1, jub_e ascd_a$a-cu_m pô_runce g teEyangh_eJia.

stip44jti de ip1pd-fimire este capabilide orice nedreptate, de oricg -farddelegesd-gi satisfaqi drqgostea bolndvicioasi."l

,,Sd murim pentru dragostea fireasci deaproapele gi si reinviem cu o_noui dragoste_fafdde el, cu dragostea in Dumnezeu."2

,, lJcide dragostea fi_reasc5. Iar dacd tea moare de la e, afunci viafa ei se.for-'meazd prin mAndrie... iq eq trligqte i t,care gi-4 ascu gi cares-a acoperit cu i."3

,,Oamenii, ir-rviind ndravul cel riu al suflefu-lui, mor fafi de Dumnezeu, p*€ cAnd din. cenu-ga fericitei c-gtei pentru Dumne-zeu, apare, ca o pasdre Phoenix cu aripi de aur,dragostea duhorrnice ascd'" a

1Sf. Ignatie Briancianino-v, op_..cit., vol. 1, ,,Despre dra-gostea de aproapel e", pp. 123-1.24." 2Sf .Igndtie driancidriinov, Scrisori cdtre diftrite persoqne,Scrisoarea 86.

3Idem, ibidem.a lbidem, Scrisoarea 90, p. 749 .

747

ARHIMANDRITUL LAZAR

,,Iubeqte-l pe aproapele $-- Blelj-ce - nicidecum dupi d-orinta- inimii tale. 4

Dragostea, sdditd de Dumnezeu in firea noas-trd, este afe-ctati dg*ggpe"ge gi nu poate acfio-na corect. Nu-i permiteti sd acfioneze! {gf!uni-le ei sunt llpqite de.ne-prihinire, sunt urAte infafa lui Dumnezeu; roadele ac.tiJJaii sunt pigu-boase gi ucigdtoare pentru suflet. I,u*b.,ry.Ca*ade-ga.43td pentru aproapele presupune urmitoare-

n-q fi P te sd-i vorbegti cuvinte mustritoa-re, de ocard, batjocoritoare; p .el p.a-qea; smeregte*tg in fafa lui; 411., a pe elnicidecum; 4_c.olo.unde gg[i qi;i cedezi, cedea-zd-i; e a contrazice gi de p-olemicd,

pl+gg-le ca pe niqte semne ale mAndriei giale iubirii de sine; desp-qg cei ca-re te vorbesc de rdu; 1Ilgpen-tru riu; penlqu ggi car,e te. supird, teofenseazi, te nipdstuiesc, te prigonesc (v. Ma-ter5,27-48). t nujl$ggape ni-meni, de este bun sau riu, avAnd -infafa,ochilorpe acel singglgm 1iu pentru care trebuie si ris-p;unzii4 fala lui Dumnezeu:.p__e.Jhe_. PoartS. te cuaproapele aga cum ai dori sd se poarte gi el cu ti-ne (v. Matei 7,7-72). din adAncul inj-

fii Afgeglile alto_ra fa!-a.de tine, ca gi Tatdl Cerescs5-!i ierte nenumdratele tale gregeli... in sfArgit,

pe fratele tdu cu multa ta vorbire,cu vorbirea degartd, cu lipsa de respect. PurtAn-

742


du-te a$a cu aproapele, vei oferi gi vei dobAndifali de el dpgo-stea poruncitd de Dumnezeu gipldcuti Lui; cu ea iF vei deschide accesul spredragostea lui Dumnezeu..."1

,, Dj. -einste*aproapelui c

?Su, in_ -sufletul tdu, nevdzuti pentru alfii, evi-dentd doar pentru cengHinfala. Di cinste aproa-pelui neficAnd diferenld de vArstd, de sex, de sta-re sociald, t vaincepe sd se aratei-g:a14gata sfAnta dragos-te. acest-ei iubiri sfinte ngsur_rt trupul gi sAngele, nici atractia simfurilor,.ci

l r2

9q$par,and .4ceast.i invfllilup a BisericiidesPre- dlagos-teaJafi-"deaproapele cu acea in-fifigare urAti, deformatd, pe ca-r€ o proclami inp-rezent Jumea, te^jnfrico$ezi de urAlenia ei..Sicr_e_gt!, adevdrata dragoste se poate doarin sAnul Bisericii Ortodoxe, in condiliile inde-plinirii poruncilor gi a regulilor, avAnd ajutorulhqrului lui Dumnezeu prin Sfintele Taine. Pemisuri ce oamenii resping cuge,tarea-s.meritd,inv"ajeju-ra-de+acdinfi-aPdrinlilorOrtodoxiei,in c r e d i n f An d u - s e j u s-ti-fi-c 6-r-i-i.-d-e -"sine g i pre a m i-ririi-de,srlpe, {B-i-erd-. ere despred ra go s te a a d eviratd, o _idggqi gq_c- gu .ip o cr izie,cu falsitate..r"hamin-timaicialte.ctte"v-a-B-9-Lql-cr_-ale-D.om-nulql despre--milostenie- Vom cita din scrierile

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap.75, p.66.2lbidem, vol. 1, p.127.

1,43 II

ARHIMANDRITUL LAZAR

Epsicopului Ignatiel:,,Cercetez milostenia po-- runcitf de Domnul: vid bezna de nepdtruns,

vdd inilfimea care se desfXqoard departe de pri-viri. El ne pomncegte: Flfl milostiai, a7a cum giTa-

tdl aostru (cel Ceresc) milostia este (Ltca 6,36). Casi indeplinim aceastd poruncd trebuie si ne fa-

cem p-e ateJd-e-Jlt-i"L-o=9tiri, pe sQt-d.e ilhi! de mi-

1q-gdla_Sgl_e_.P*qmnul, Porunca Ta, Doamne, este fdrdsffrrEit! (Psalmul 118). eine va putqa s-o indepli-neassdPe ea dePlin?

Dar eu, p6"eatesul, oJi$l{rl49 privr,na vdd al4e$eqgl bjnelui cu rdul a{gg- ng1gru-lglg--+_e-ng!S_de"s-!f_egrq"p,qllui,careagqstatgltin-dqaTneali din pomuloprit. Eu oamenilor

ad.lostiv, dglcrezAnd*in mine, cercetdndu.Sanu gdsesc d"qi-l

$g mfloqtivg.gte in mine ; se milostiveg-

le,darcasAmd-j-mpugi,spre*ils-E-tsnigppr,r.,-qajui"^H*rl"slo" s" curati"^sf5ntd --ng- in mine.CAnd insd eu, picdtosuf igg-v-o. r--y.egiiefire givoi dori s4 fiu nilpptiv dupd pomnca lui Hristos,

l Aici se aduc atAt de des invdfdturi ale acestui SfAnt Pi-rinte nu din cauza vreunei preferinle Pentru el, ci pentru

Apr-eyizut p:ofetic timP gi'a li-sat cregtinilor din-q i, cum si semAntuiasci, cum se s_e 4pere. de aceste caPcane.

1.M


aj11:ei ii vpi aduce inlmii melg 9 gyoazsrici_sg{e-rin f d. E s te mu s tra td -b oda'ininii"n-e[e p rin sf An taporuncd! Convins de ea md.tesunosc_cf,ud lafni-nfa pi"urAtor de.oamerri-in.raport-cu Evanghelia.Inima-mea primegte sd_fie mil"qp,t-iye dupi mi$.ca-reasA,ngelui;dg5g[_ je*m:.l_q-q-tiv_d.dupd4oruncalgi-H*1-15!-o"sii,pareor.istignire.

[. ..]Sunt obligat sd mi indemn spre milosteniedupd poruncile Evangheliei, degi acest indemnar fi unit cu i4punerea-inirnii care poartd in si-ne pdcatul comun tuturor oamenilor.

ca una-produsldelrup*+"-d_e _s.Ang+ nup9ate -f, benefici-,virtutii. Mai mulf 94,qqte,egHlFporuncilor evanghelice! Pentru vede-.rea gi morti-ficarea ei s-a adus pe pdmAnt pab"-ia.-evanghelici.Cei mAnaF de milostenia fireasci se afli inintu-neric, sub infl uenfa s.tdpAnului-lumiiaees,teia.

Domnul, MAntuitorul lumii, in timpul afliriiSale pe pdmAnf i-a vestitpe ucenicii Sdi ci El tre-buie sd meargi la Ierusalim, si sufere mult, sI fieomorAt qi a treia zi si invieze. Atunci verhovni-cu I ap o s toli lor, S fAntu I Pe tru,- mi gc at_d_e ttt ilerfi -

v-ir.ea-fireased, a inceput sd se opund Domnului:Fie-li mild de Tine, Doamne, sd nu li se tntkmple

lie una ca aceasta! La-aceastlafirmafie depitimire*dedqg.ttyi,re--.fireasci -, Domnul i-ardspuns SfAntului Petru:

^ t.,pl

t-d_Imi egti: c-d "cek_dc.LaiDumueJt,".Cj-ce-le ale aamenilo"r! (lylatei 1-6. 2L23). Oare din guraDumnezeu-Omului cuvAntul ,,satana" a fost ros-

145

ARHIMANDRITULLAZAR

tit degeaba? Fereascd Dumnezeu si admitem o-aga hulE! D*A,mag-l"Le.q,ecti {ap-

omului dupa-atrae$a qqgne-sgc--u-.c-e.le

ale*satenei. Astfel estepr-in edderea ama.rd!

[...]Trebuie sd dobAndim acea--milostenie"alqiilei izyol -e-$te-p-a,r-unca lu,mino.as"d gi sfAnti a luiHristos; ea gste Duhul ea este via!4 vegnicd.

I...1 (Afunci) in fala voastri se va deschideun teren nemirginit pentru nevoinfi. De oricA-timilostenie.vqm--da.d-gy"-ad"af a-va-td+ea-insig-nifianti .in comparafie- cu naodelul de r4jloSte-

nls-s qbfinlaJ.de-E-qanghelie' in s d g i reu gi ta vo a s -

trd vd va invdta i vi-va "_cglr*4w9-spreea.Astf el-e_ste-"{*e*qsi.!AdUho:rn-i-eea.scd!Qinenu

Qe va qi nu-gi va-pigtrbisufletulsdu1, g! va 4qliona drpd atracgtasin4u*ibr ini-qrii, dupd mi6careasAngel{i, ace-la igi realizeazd.

, v-e de,binele, in -misedrile.sale. in a c !i -

unile s ale, dob And e_g!e-. pupn cAte pu$n. o p-f,re reina-lti -despre sine. Un astfel de om, gAndind sip ro sp ere duhovni ce g te, p-lospcrldoar- in-cdde-rea cumplitil...'2

AS"q!*gyer'1al Sfl_alglgi tnefg Tg o impor-tanli deosebiti pentru noi. El po;te fi apiicat la

lLuca 17,33.2 Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,

Scrisoarea 33, pp. 33-35.

"1.46


indeplinirea tuturor celorlalte porunci gi a ylr:tufilor cregtine. in -el sunt indicate clar cSuulifd

a,indeplinirilcorecte - a poruncilor gii. Tolin_eleste-€xnr r sd pe_ scurLin:

Yffatura-de-mai-sus.

Cum rdanasufleteascd Ei trup e ascd

poate pdrea rdand sfdntd,eolauioasd

amenii care au o pirere foarte buni de-

spre sine, care sqgonsidel.{ slujitori cre-

dincioqi ai iui Dumnezeu, ,se aprind deseori derAvnd trupeasci gi sufleteasci,.incep s -

pe cei din jur cu.sg-spiciune, si.i.judece gipentru diferiva clerului.

, rAvnitorii nechibzuifi gAn-desc si urmeze'Sfinfilor Pdrinti qi sfinfilor mu-cenici, . Dacdsfinfii ii mustrau pe pdcitogi 9i pe cei necinstifi,apoi ii mustrau din vo-ia lui D,umnezeu, insuflalifiin-d de-Sf6ntul Duh, iar ng- dgga"ti Sr-dedemqnj. Qine insd va hotiri din voie proprie sd-lmustre pe fratele siu sau s5-i facd vreo remarcd,acela dovedeqte cd s-a considerat mai chibzuit gimai virtuos decAt cel mustrat, dar actioneazi du-

r48


pd impulsulg*imii 9i dupi in elarea gAndurilordemonice."l

i este infipt addnc_din mAnd.r-ie, din pi.re.re-_a .de.-sjne, di_n"din,rdutate gi -din alte mot-ivsJ-ii Bf,ti-

maqe c Ai gisim la aproapqlenostru o.mulfime de neajunsuri, de greqeli, deabateri. in plus, dacd vom incepe 9'4.n-g-jg"s_8fi$:ncg--"(ayna pentru evlavie, atunci ne oferim liber-tatea si aclionXm d$p-[.ASeqte_p3LgmL incepems 4-inflgf im nep u tinf ele g! neajuns,urile ap roape-lui, sd vddim gregelile lui, in f gi ilallii'darinfa neribditoare de a-l corecta, de a-lmustra, ne avAntim sd-l invdfdm minte, chiarsi-l umilim, ne mAnd insigi evlavia.

conduce intotdeauna lasuspiciune, la defdimare, la cruzime, la urd, lapagubi sufleteasci. I

$= cd atunci ednd.aproapele n1l p-q1-megte 1pus.lrarea, o astfel de rAvnd duce la ,t.ine-rea de minte a riului.$i la rdzbunare impotrivalui, iar cand ap*Bapeleseslltr)une, atunci se nagteo automultumire vanitoasd2.

O-a-l*t5 p,,*uafie este cAnd rAvnitorii indriznescsi se implice in lucrdrile bisericegti, cAnd 4!pepornirea pdtimagia-inimii 6i a rrunlii g dn d esc s dindrepte ceea ce poate fi indreptat doar prin ac-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap.36, ,,De-spre rAvna sufleteascX gi cea duhovniceasci".

2A se vedea acelagi capitol.

I49

ARHIMANDRITUL LAZAR

liunea harului lui Dumnezeu, prin intermediul-

celor mai vrednici gi sfinfi oameni, cdrora le suntdeschise ciile Domnului. Q$t--de. multe necazurise .int6mpld in viala duhovniceascd dtn--cauz-at'ngi,.,.a ssnenea in griioriri$slqivicioase pentruevlavia altora, din cauza grijii pentru starea du-hovniceasci a credincioqilor care ne inconjoa-rd, cAnd -nr+suntem-arania*Lnua$*B-Lceinsulletirt-nostru,suntem-dePa*eiedpgogtea .de -Dumnezeu gi de aproapele!

Este de folos tegtinului incepdtorsd-i poadluiascd tn credinld pe cei

apropiali?

A {g.-"_"ttit un ohicei in timpul nostru ca..fie-.6.care sd indrume gi si invqfe pe aproape-

te dgg,i adeqe; devrninvffetori t

9Lprivi! la eadin depirtare. Se intAmpld.des deci caomul care gi-a petrecut toati viala in necredinfigi in pdcate, dupd ee-s:a4ocdit gi gi-a schimbatpuFn modul de viafd, dupi ce arlersde-cdte-va ori la bisericd sau a stat cAteva zile in minîs-tire, dupe ce a aflatunele legi gi viziuni cregtinegi a ficut cunogtinfi cu unele reguli gi rAnduielibisericegti, CapaSd:ijn:zete,-stimrrstrppe4P,tOp,î4g15di - prieteni, rude -, sd-i acuze de ne-credinfd, uneori chiar de slujirea satanei. Dg-s*e-

se observd cd omul nou convertit, care a ldsatde curAnd

"iugu pa"at*;fiGli-fr"epLnfi tsd invefe sd mustre, sd-i indrepte,ze pg apropiagi,sd-i intoarcd la credinfd, si le salveze sufletele,

151

ARHIMANDRITUL LAZAR

yiali pdcitoasd; iar cei mustrali de el, y-4Zandg:lpe dAnsul intr-o astfel de ;-La"re deplorabild, ii atri-buie cregtinismului neputinfa gi se intorc de pecalea Bisericii, de la Dumnezeu.

Majoritatea dintre noi, cum citegte ceva edu-cativ sau sesizeazl un gind oarecare interesanfo cugetare din cirfile duhovnice$ti, sg€.rdh.egtesi i-o ofere aprodpelui spre gtiinfd, sd-l inlelep-

feascd, 99 g1ib"-e"gte sd-i dea un sfat, sd foloseascdo regul5 sau alta de la Pdrinfi, deqi

g sd le folosim.

_din!a, ci _doar infeleg angmile lucruri din creg-tinism, l_g rAstAlm-d.cesc, le comunicd aproapelui,

r!Asti4i [ga-!d vi4fa {gligio.as-d a omuluicap, neajung [; intri cunogtinfele reli-

te, sunt revdzute, deseori sunt transformate "_4p;gg'b_Ug,{ plAs al fiecdruia gi tot atunci prin limbdsunt scoase in afari, se prezinti celor din jur caceva luat din experienla duhovniceascl adevd-ratd, din viafa insdgi. Omul care invatd ruJ-dinelper_i__qnfi duhov"ni-ceascd, ci din cunoagterea li-vresci, dupd cuvintele SfAntului Isaac Sirul (cap.1), este asemenea i care, figdduind ap5celui care inseteazd, cu culori pe pe-rete. Problema constd in aceea cd cel care s-a in-

1.52


cre dinf at pre a devreme invdtdrii {g*rj3g5;[4gu1,

se ocupa.de sine, de a qg ̂v_qd-ea pe sine,

terea d_g.la eiortul luptei lduntr , gi elepot schimba acqst gfort,cu u-nu_! ug_or - gce-la de a-iinfele-p$-pe alli-i. Ll+mea inlotdeaugS q sufellt deaceas!{ggS . To-ate personalitdfile tinflgaU siinvef eqis[.4,t-ragdsp-ry-e_-qle_p-_rin_g;d_ndirm-!pr;tofifilosofii, gAnditorii religiogi, conducitorii eretici-lor se qtradureg.:nteng sX-gi 5epp,11$eascd erezii-le; fiecare sectd religioasd aotelte seJFffiTecAt mai mulfi in plasa sa. Poate exista o mulfimede stimulente ljpsite de haf, de..indernnuri pen-tru a predica qi a-i atrage pe alfii in credinfa lor.

te _?v_Anfuri*de-*rAvni'"-1 lduntricd - pentru a-i in-toarce pe toti pe calea adevirului, aga cum ficeauSfinfii Apostoli gi Sfinfii PirinF - lumindtorii Bi-sericii - pfln-haful_l_ur"D..-U.mnezert_. ,care se-_as-cqnd -in noi, . sd trecegl delqgrija pentru.gnAnlqir-ea sufletului nostru la gri-ja pentru mAntuirea altor4 gi=in acest fel el"epri-mesclib-_e$ale? d-e a s-e aflain d; 1nA11:tuind pe alfii, +giFutem-piel:'. Fralii mei, sa*ry1gftjimu i, cdci gti[i cd aom primi o judecatd maiasprd, spune Apostolul Iacov (Iacov 3, 1).

153

ARHIMANDRITUL LAZAR

Iali ce af-irmi de-ppre aceasta $finfii Pdrinfi:Un bitrAn a spus: ,, seinygf,P-t9".m3-

tur, altfel t-ol.tunpulvietiilale vei fi nede_sayA1gitdupd gAndire."l

spune: ,,Sd-l inveti Peaproapele este la f"q-I. -depotrivnic cugetd"ri-i""sme-

.r1te ca faptul de a-l mustra pe eI."2a spus: ,,Este periculos sd-l invefi

prematur pe aproapele, 9i tr-ebUie-p-e. ai-gfiii4 ce*ea ce-l feregti pe aproapele

prin invX!6ture. 4u poatesi invele pe altu! c-um si nu cadi intr-insu1."3

De asemenea mai spune: .As-pira+ia de a-i in-viga pe al1ii, dupi rggu_r*r-o-3-g-!g-I"e-+.pr9p,rie de a fi

e ei cary {gf-eqS""qgliryde"pe aproapele lastarea de nepitimire b-i,duc .sufletul lapieire. Sdgtii cd, indrumAndu-l pe aproapele si facd ceva/tg acf,onezi ca o-a:md cu care distrugi casa ta intimp ce incerci.si zidegti casa aproapelui."a

I spune: ,,Este bine sd bine-cuvAntezi de dragul lui Dumnezert, dar mai b"i-ne este pentru om sd-gg;gf&agSap-entru-Dum-nezeu. Mai bine iti este !ie, fiind conducdtor gie*perlmentat, qd-fii gdngav decAt, de la iulimea

r Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, p.398.2Idem, ibidem, p.336.3lbidem, p. 148.a Ibidem, p. 138.

754


mintii tale, asemenea unui rAu, sd qtirbegti-invd-fdturile. Este mai--d-e -f_o_lo_s- p*extru A

, s.{ inviezi tudinpafinaldecAt sdinviezi morlii.

Mulli au sdvArgit minuni, au inviat morti, lu-crau la convertirea celor rdtdcifi gi sdvArgeaumari minuni, prin vorbele lor mulli au fost aduqila cunoagterea lui Dumnezeu g!. dqpd,tg?te eges-tea, c ge-dJri qdd94g_inp_a3im-i""urA_tegi de zgus titoare, se omolaup€-Ellle gi- d erqene_.au

d pen6"u mu-lti a-tu-nci,cdnd qe*t'ed._e..a-\f bpgq1Slo-q, pentru cd ei grau inca b_oln.avi srrflete$te gi tn,seingrij-e,-aq.d-eS_dn-dtalea€r,oprruluisufl et..."l

,,Nici daci vei riscumpira sute de robi cregtinidin robia celor necinstifi gi le+ei da libertate nutg vei mAntui, dacd te afli in-r=p.hia+atinrilor."2

- ElnevesJirea+i.predica nu su nt in datori ri alefiec5rui credincios. e a credincio-sului este sd_Ss lqdj€:ascil pe sine_de-p-aimi..."3

,,Ygf ri_tatea,gj-p.419rea_.de"s-ineiubg_p.gs; jnv_e-

,te qi si indru-m_e. Ele nu se ingrijesc de_.rrredni-ela sfatului lor. Ele nu.se_gAndesc cd

rani inc-u13bild printr-un sfat

,d...]Pentru sfat, pentru indrumaret-1"t_ggqre"t sd fii evlavios, t

1Sf. Isaac Sirul, CuvAntul al 56-lea.2 Rdzboiul neadzut, cap. 1.3 Sf. Teofan, Despre felurite probleme de credintd 9i aiald.aSf. Ignatie Briancianinov, op- cit.,vol. 5, cap. 73, p. 77.

155

ARHIMANDRITUL LAZAR

g:llggegpe, dar mai mult qlggfgduhovniceascd..."l

,, D acd ins i omu l, mai inainte d e euEdtirea Bri*n4Q_gvdr, se va conduce de inspirafia _sa, el nu varad"ig p gi pentru alfii o lumin4_gU-ratd,

,3migitoarc, pentru ci iluitrdie6tebirylp*"eneS-t_e-qA_t_,qg*_IAg_1."'

Punea:,, Dq'uadp-p"pl--s.d- Stiu daciIi sunt eu pldcut lui Dumnezelr, ca $d":i qp-,qn fra-te-lgi E.d procedeze.asa" sau altfel? mi. afluiqcAgghp".aedin{d din cauza p dcatelor mele. " 3

.9:njem"in-tp""ls*eele,*hrJne Erp-.i-ma{ea p4n cqv-i5rte atinge mai mult s_lm$unle

- intr-o lumind f.avorablld."a.{i.gcare dintre noi trebuie sd"ge ingl1ieAgee_de

t, d-s"-"s-ullehll"p,[aB.nu gi de folosul su-fletesc, pentru cd, dupi cuy"intele-ap*pstp,lului, fi-ecare dintre i3-fglg- l*u.LD-J-rnnezel. Dar noi ne striduim si-i in-lelepfim gi si-i convingem pe algii gi si dovedimdive^rsitatea argumentelor... " s

,,Lnci n-am reuqit sd incep ne-v_oin[a__,evlavi-ei, qi d-eja ffi.-dm molipsit de,v,anitate. tncd n-am

l Idem, ibidem, vol. 4.2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre dtferite perslane,

Scrisoarea 51.3 Idem, Patericul, p. 137 .a Rdzboiul neudzut.sSf. Ambrozie de la Optina, Scrisori cdtre mireni.

1.56


Seugit sd intru in pridvoq, ci deja visez la.l-o-culcel sfAnt din interior. InSd n-a.m pus ig-ce&gLb=$-1viefii-bineplds$e lui Dqmnezeu, cd deja ii mil-tru pe apropiafi. i+gL ff u* AqAtS. urt" Ldar vreau sd fiu indrumdtorul altora. Suflete almeu! Ji-a ddruit tot Domnul -vedere, cugetare, deci cqnoast.e

l!oqe.indg-

cd-te m-arin-tai , ial_daqilruLp_p*f,, de-pl-ange ti.q*i:sa."'

Agadar, dupi cum se vede din cuvintele Sfin-filorPdrinti,sa_inyêg*ea^candgq,L:idindrumi_nuert-e-,-f-o-l*osiforpenffi*-fiecare, degi ceva ldu-d abi l; s.a*te_ad.0_nge_$i fu qe

, sa ceg$-y:nd.egA5=eg lgr estec .p,entru"tafi.

r Sf. Efrem Sirul.

757

Este de foloscregtinului tncepdtor

sd cugete lalu cruril e duh oanice gti in alt e?

el careincepe sd pdgeascd pe calea credin-

lei vg intAlni urmiJp"nrl pericol: in,lp"culinvilirii unor reguli simple gi necesare pentru elgi a unor principii ale vielii cregtine active,

e.spre cugetarea inalti, va incepe sd studie-ze lucmri duhovnicegti dificile, strdduindu-se sdatingi ceea ce crr lagunea nu se poate cunoag-te; va_ind_qe?-ni si cerceteze SfAnta Scriptura si-t6!-cUlasci prorociile tainice. noastrd es-

iu rtl9ig*ti,hg*tatea qi hotdrasci asupra u.norprobleme duhovnice$ti; mai de folos ar fi sd pri-megticuggE^g,gd*|nglpSr_s_impj1ap_r.oape*_g"epi-ldregd, q qtfin!_d duhovniceascd amdnunfit expli-cat5, propoviduitd de Bisericd, de Sfintii PdSinfi.

rdfiti, care incd plincipille* q_1qd"infei,

158


s 4 ind r izn e q ti s d p dtru Jr_zi rede_c.1nile- gd_e-\Lar"urilor fine gi pro{unde.

intemeindu-se ps._g.onving9g9,-a cd aga a po-runcit Dumnezeu s5. cre_dern, p_recum un"copilcrede cuvintului tatei gi almamei... ln fond,lirrnamentul nu acordi importanfd credinfei.Dimpotrivd, in lucrarea credinfei va in-cePe s-d*dea greufate cugetdrii sale gi, ra,tiona-mentului siu, acela va miggo_ra

in, f-a1a lui Dumnezetr, dupi flrm semicgoreazd tdria vinului turnAnd in el apd. pi-np di multi greutate , acela

deja despre.credinfi--.1'-,= spu-ne SfAntul-Jgo.l4!'.

,,CAnd a incd necuriliti cu pociin@, ca-re in qfe14 9i.1n"-intunericul ci-derii, ne-lumin.atd, nessn-d=us.6 de Duhulsf6nf va

Dumnezeu, atunci ea in rdtd-cire. Q as,t{el 1a".a.dr-e"saJuiDuml-g7-e-u* Despre Dumnezeu putem gti doar

l, din marea Lui mild, ng.-4 dqs,g_,o.;1gflt",spune SfAntul lgnatie2.

,,I.lu incercafi si fili rationali gi subtili! PentruDumnezeu sq4t mai_ plisute,"gdnguririle prun-

1Sf. Teofan ZilvordIul, Despre felurite problente de cre-dinfd gi aiatd., Scrisoarea a 2-a, p.22.

2Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1, p.495.

1,59

ARHIMANDRITUL LAZAR

ceq.ti ale sufletuluircare s-a-sm-e_rit IdecAt elocventa iute a su-

,,C-el care se ocupi cu cugetarea la subiecteleinalte 4g;1gglg^'g-v-ila rdt5,q-ir_e-a gi, petrecAnd dupq

gg_ga viala duhovniceasci, sg v,a-,ab*atc"de-parte de calea mAntuirii. Mai pufin folositor estesd afli amdnunte despre cer gi pimAnt decAt sdjicg4q g ti ne-aj-Uttggrilggi Bacaf,ej e. "'

, indeosebi celor care s-unt. ageri lagi gra!n_!c! la c_uge_!4yea i-naltd. $i ei, ocu-

pAndu-se q g.Sglq5ga unor astfel.de gAnduri

ie de sfatul altora, din moment ce s-au deprins inorice nevoie sd- lggurgd i

Q t't

.e,q8;etarca- inaltd.Este uimitol fqptul ci oamenilor con-t_e-mporani ng..pe nul!.umegte cu acele explicaliiale adevirurilor duhovnicegti pe care le propo-vdduiegte invdtitura ortodoxd. Ele p-af -{rlullA-{a

l Idem, Scrisori cdtre diferite persoane, Scrisoarea a 3-a.2 Leonid Sokolov, Viziutri ascetico-morale ale Episcopului

Ignatie, Scrisori din anex5, Scrisoarea 84.3 Rdzboiul nersdztrt, cap.9.


pe,ele le. ilr sehimbcugqtq{ il. ltfyg.ll'l etlt_

c41-g impregioneazi prinabsurditatea lor fantasticd gi prin lipsa oricdruisens sindtos.

pgntru cregtin t Sa iSi inve-i!e cu simplitatea gi cu smerita cugetarelAstfel, cirfi-lg-qluSgynieetti trebuie si fie studiate

,te pentru-sufl,etu_lJdu, ca si-!i incdlzelti gis-o aduci la-umilingd., ia.r nu si te ardgi- invdfatinfafa oamenilor.

Este foarte"_pgr*qg]os si tAlcuiegti singurSfAnta Scripturd, s.d"iacodeqti cu mintea lucruri-le neclare din cirfile Sfinlilor Pirinti -

t-e -$9p-_tesc deseO".ri notirmld.eformate, iarnoi primim 4g.p"glin"d."pagubd, gi nici nuilfo-losim pe altii. r trebuie aflat laSfinfiii Pdrinti._si"t"rndlAlcuirjle lor. Trebuie si re-rnarcim ci ilcepeauje

-a-Sfint-er*Scnpfuri.nu-i este neceg-af s.a inte-leag.d _toate

subtilitd,tile.se dobAndeste

noagte d gg6ii, du-Pa fi, iar nu de la

r60 767

Chnd ascultareanu ii este pldcutdlui DumnezeuT

ofi gtiu bine cAt de importantd este aeg+J-in viala duh,ovniceascd gi cfit.dep_e_-

d ecAt aceea cA n d _omu-l_i g-i urmeazi.siegi. Veivedea p€-ee-l_ s_d_zut -

;_!aeeasta...N_u_eXl_s_ti_o_amen"i.maingf qri-

cifl gi_r,qai ap-Lq_ap_qgg.Iiglz?Ie decAt cei care nului DumnezeLL. E_rqrrra

la inceput este verde, infloritoare, frumoasi, darapoi treptat se ofilegte, cade gi este cdlcatd in pi-cioare. TpJ_aEe_ I calg n#x.s,_ts_jndzumat:la

4fe--_qa{SUinta, qp,fe post, priveghere, ti-c.Q,{e-, -?-sSilt"are gi spre alte virtufi, ap_ei"sa{guintaqe f{ee-gt_e pulin cAte pufin, iar el,

i care*qa:Undrume" s.i. ]sus fini.gi sd ap rind din_,el osArdia, se usuci, cade gi devine rob supus

763

ARHIMANDRITUL LAZAR

-Vfaitlla.p.llpr, care fac cu el tot ce vor."l Este atAtde riecesard co" 4d-gcerea .duhovnisgasci !

As-c,ultarea poate fi adevd-ratd, duhovniceas-cd, dar se intAmpl5 si fie gi trupeascd, pe pla-cul oamenilor. ,, g;,tg-.a.scu-l-

. Cel care nu poate si se su-puni."singur acestei ascultdri i,gi*-ia-in ajuloi -unom cdruia ascu-l-ta-r-e-a-.-d,e" Dum-ne"-zeu ii este multmai cunoscut6."2 Trebuie ca omul pe care il as-cultdm s5".infeiea8i elar voia lui Dumnezeu gisd aibi o viziune.co"rectd asupra vielii duhovni-cegti - in,p-azs--o.n.ff4r el ne poate diuna. Din nousu nt ne ce s are s UpJlltglea',, tij e rea-,voii propriig . Trebuie si ne supunem nu doar

_c-gnducdtorilor bisericegti, ci gi celor ci.yili,

; lrebuie s-a Laiem-v"qia-pro-pge intotdeauna giin toate, pe cAt este posibil, nu doar in.fafa oa-

ryenilor, crezAnd ci tot ce se intAmpli in jurulnostru se petrece dupd Pronia lui Dumnezev.Desigur, gi aceasta trebuie s-o.fAcem cu chibzu-if,td, s luerurile pigubitoare de su-f-let de cele folositoare. Daci insd su.fletului nui-i eqte de.fp-los, atunci nu numai ci nu trebu-ie si te supui in fala voii striine, ci chiar sd i teop ui. Asee a $i lats.re.*avgii" p.roprii e s te ne ce s ar dgi in relafie cu conducdtorii neduhovnicegti, fi-

l Ava Doroth ei, op. cit., invildtura a 5-a.2 Sf . Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite perslane,

Scrisoarea a 90-a, p.\49.


ind obligafi si ii ascultdm irllo-l. 14 probleme importante insd, care

determind directia viefii duhovnicegti, nu maisuntem.o.bliga{i sd ne supunem conducitorilor.Ne putem adl.gsa ace_lor fefe du.hovnicegti

i, care au o viziu

D, -o.*ar fafi {g 3s914enea duhoynici putem avea oascultare adevdratd. D-acd i.4sd te supg-i_-qJbqleoJ$Jsi .r ojnlelcgere d.i "

i"dFffiiortodoxe, sd u1m9{ qt "ga_Sgeqli infelgg-qqeeise_{-9y[-rmp.-ti"itp-i-nir-at--"riii.rio.tmr,"i"i,

- independent def ap*tu !"-c-i- aeela-e.-m on atu p re o t sau arhi e"reu . pd-r.in$i spun: ,,Tufuror fii ascultitor in orice faptib u n d, Irumai 6g*rff -A.el qL sare agqni ss$-e-. d ra -goste, sa-u iubitorilor de arginfi, s4u celor luhitide oameni, ca si nu se arate ascultafga tare diavole.ascd."l'

,,Folosegte-te de un astfel de sfetnic care a in-cercat cu rdbdare sd discute cu tine ce trebuie cu-getat gi poate sd-fi arate ceea ce este cu adeviratfolositor pentru tine."2

,,Pentry sfat, pentru conducere nu este sufi-cient sd fi i evlavios, trqbuje,*si-ai"_experien{d--du-

qi, mai mult decAt toate, gnge'1qad g h o,ygceasc d. A s ta, es.t-e inyd !d tu 5 3 -s e riprurii g ia Pdrintilor pe aceastd temd. Sfetnicul evlavios,

1Sf. Isaac Sirul, op. cif., CuvAntul al 9-lea.2Idem, ibidem.

1,64 1.65

ARHIMANDRITUL LAZAR

{a-lneexpelim gntat, te poate mai de g rab e SmintideiAt sd-fi aducd_folos."1

,,in acest sens ne poruncegte gi apostolul: Nz

fiti robi ai oanrcnilor (I lorinteni 7, 23). El ne po-

, nu dupi exemplul celor care vor si placd

ficind, voia lui Dumnezeu, iar in dgjr--{ea.e_Ilgllgrd pe cea a oamenilor (v. Efeseni 6, 6).Cdci acum caut spune apostolul, bundaoinla oame-nilor sau pe a lui Dumnezeu? Sau caut sd plac oame-nilor? Dacd aF pldceaincd oamenilor, n-agJi rob al luiHristos (Calateni l,'J.0)."

itr ,,De td se nagte qi sg_e.19-nia adevirati, umbritd de mila lui Durnezeu.De I faf.ea gregiti 9i plicutd oamenilor senasc smerenia. Jalsd, in-s=t"rd-inan:a pmului de d a-ruqile lui Dumnezelr, care fac din el un supus alsatanei."

Deosebit de diunitor este atunci cAnd 4scul-tdtorul se strdduie si urmeze ascultirii depline,a$a cum era aeeasta la Pirinfii din vechime, cAndqi cilduzitorii, gi cei cilduzifi eta"g."csndu$i-de

:{

It

sg mai gisesg gsellenea oameni, care si conducdg! s4 indnlme fdri gregeali, i sunt invd!5-torii in probleme de _c-qedinfddintre cele mai importante. t cAnd uce-

t Sf. Ignatie Briancianinov, op.78-a, p.454.

766

cit., vol.4, Scrisoarea a


cul unui asemenea invd!5tor v4 incepe.sd-pri-measci fiecare cuvAnt al lui ca pe-un a.devirrle-sdv6r+it gi sd urmeze exact acesfui cuvAnt."

.Agc-ultarea este minunea credintei! O poatesdvArgi dgaS singur _Dqg,.Bezeu qi au sdvArgit-oaceioamenic_alotA_l_qalgq!-dglde_fu s.DarcAndoamenii vor vrea prinpropriile eforfuri sd atingiceea ce se dd , atunci eforturi-le lor sunt inu_4_q g_i*zgd_ag!ce, iar ei se aseamdndziditorilor st6lpglui 4mintili in Evanghelie, careincep edificiul fdrd, a avea_qrjlgace pentru sdvAr-qirea lui."r

,,Sitdiaz| Scripfura Dumnezeiasci, spuneQfan$l-Stmeo1 Norrl.-Teolog, $i scrierile Sfioti-lor Pirinp, ind , penftu-qa im-preund cu inv3ldtura for invifdtu-ra gi pgrtarea invdfdtorului-tiu; si le pofi vedeaca in oglindd 9i sd le inlelegi. g$e-tqn-fgrtn a sd-ti insugegti 9i si-fi pdstreziiir mtrte, iar -gi.reeunogtigi si respingi, €a p-i nu fii irqelat.I qg qp-5rut {nulti 3ry-agilori ,si" fahiinv51itori."2

vorbegte despreascultarea de bitrAni, despre cum era aceastainVechiul monahism, gi cd,,o astfel de asculta-

I spune ci pdrintii egipteni afirmauI Idem, op. cit., vol. 4, Scrisoarea a54-a, p.574.2Filocalia, cap.33, partea I.

167

ARHIMANDRIruLLAZAR

ci a conduce bine gi a fi condus erte P-rp+riuse-l9r infelepfl, gi 4-ge-s-ta _gstelui Duh. CBnditia necesari unei asemenea suPu-neri este indrumdtorul duhovnicesc care, p-rinyglq_Duhului,p------------.'.i-nnor.tif icevqiano-a-s,trt.searf,-

, a celor care s-au supus lui pentru Dom-nul, i i si.mortifice gi toa-te patimile."l

,,Este evident ci siver-gitd atAt de mire! gi biruitor prin-voia-Duhrt-luilui Dumn qzeu, lll". g9 Po-gte qi:r6-rEt-t*i a-indrumdtonrlui, cAnd insugi indrumitorul

9 s t-9, rP" b ilde+atimi. " z

seJo_t_Aqcr4ld+dif -e-

nere, to,L,se-este-nemirginit, dar sdrac de Ise iltiq9-47,{ dq p.iq" nggl-

t4FS_fl _:g--qg;l gle_lg_e9"esl'ij"_desto_$-19'.

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol.5, p.7L.2Idem, ibidem.

168

Ce amdgiri se pot tntkmplatn timpul rugdciunii

,scartd amari deac

pe cei care sd ati-ngfslarea.dejlgigi_u_ne

astfel-de ne-v-oitori dtuslul ii ingurci u$ofif,'ea-rugn-

ciunea vine intotdeauna cdreiaii urmeazl

Foarte aminunf,t descrie diferitele ecare au loc in cazuLmei-srgiciuni€xe-

gite, SJf 5.$9J."! gnatie in,, Convorb i rea b i trAnulu icu ucenicul despre Rugdciunea lui lisus."l Vomenumera in continuare i{gi-e principale ale aces-tui articol.

,,Toate tipurile de ingelare demonici la care es-tesupus nevoitorul rugdciunii vin din cauzd cd la

i n:r estepusf,pocilnfa, ci+oc.e-rnta nu s-a ficut _q4_$geqiu$i...

t Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1, ,,Despre inge-lare", pp.230-259.

t59

ARHIMANDRITUL LAZAR

Pociinga gi toate cele ce fin de ea -, cum sunt:zd-roDi-rea duhului, plAnsul inimii, judecar.ea desine, agrintirea.Elpresimfireamor.Si, a iudeciFilui,Dumnezeu gi a -c-hinurilor--v.egnice, simfirea

sun-t in fond ruti-rlem_are pret ga-rapfie a darurilor inalte gi vegnice. rcaI e, primirea danrrilnr rrhprioare este im-posibild. "OricAt de inalte ar fi nevoin-tele noas-

gi fa$e,. gr zadarnise.:' (Capitolul 7)u-

em.t imp-rumutate, , din SfAnta Scriptu-ri, de.!_g-r9*ip- 1galilate provin din ,

e - qr aqq5fe imagini.igi lingugeate4dre-

Le4- desine, vallitatear€endir€asa-inaltlsen-dria sa, se amigegte...

descrie rugdciunea celui visitor qi pade-lg ei astfel: "El igi inalti citre cer mAinile, ochiigi mintea, i$Limaginea-i in__mintea sa sfdtuiriledumnezeiegti, bunurile ceregti, treptele sfinliloringeri, locagurile sfinfilor, mai pe scurt, ii _c_e_a_4q.41,!_in9_qfiptur_a_Dum-ne z eia s c 5" ce{se Leazd.ace,4_sJ4. in !l mpu I ru g i ciu -

nii, privegte spre cer, apoi igi indreaptd sufle-

170


tul spre dorinla dumnezeiascd gi spre dragoste,tgreori varsd lacrimi gi plAnge. in acest fet,i?..1$n

e cd ceea ce.sd+a$e$te el.este ro-dul harului.,lui "Dumnezeu pentru mAngAierear ! ? tlui gi Il roagd pe Dumnezeu sd-l invredniceascdintotdeauna si se afle in aceasti lucrare. A*gL"

LJrr asemenea om. Dacd nu i se va in-

tAmpla aceasta, tgtugi ii va fi impggibil saadn-

I a cu ochii,trupegti, care a_u

al$-r^L-eg.-p$g-rit, s:-?-u. antagi !-gi- -Q: iu -a-fl a t ne-in"d-rep taF

it, neprimind sfat de la nici unuldintre frali;

Cat. $f-Cine-poate nune-Ia- ei, cu care el ii ingald pe oameni qi care

sunt nemdrturisite?"1[...]a

v4+itateanoastrd, mAndria-noastri. "ie oferi

pul rugdciunii:

171,

1 Filocalia, partea I.

ARHIMANDRITUL LAZAR

,.fJn-demniJar care . Fdiai:r P.etersburg se ocu-pa intens cu nevoinla rugiciunii 9i a aiuns_fur-tr-o-,rtare-neo.bi.gnuiti... $i, iati, s-a adresat pen-tru sfat duhovnicesc unui bdtrAn monah dintr-omdnistire. A inceput sd-i povesteascd d"gSPfe-rre-

lumi4A,--de]aicoane, cd o mireasmi pli-cq!i, $i" 5, o dulcea(i deoEg-biti etc... Mo-nahul a ascultat aceasti povestire gi l-a intrebatpe demnitar: ,.Nu..v-a v 's1!qgl-

ti-?" "C.Um"sdnu! a rdspuns demnitarul. M;.ama-ryncat in Fqntanka, dar m-au scos.> S-a dove-dit cd de-maitarul-folosea- e-scrisla5fAntulSimeon, iu-aginalia

, fi-nea4oslaspnr-gi-priveghere lungi., aleasS.liber de-om,

vsnit amX#'e@i. Demnitarul

ti gi dulceafa pe care le simfea erau-de-asen*e-

, qeassnsibile. Culotul diferite, vedeniile sfin$lorgi p ti ri le lo r ssPraneglrale e:au-dep-li!-d$qgni -

: qgvoito_-4{_-s*e- f"age_"vrednic de elepa prin-haruLlui

. U[qn4hul a inceput sd-l convi+gd Pedemnitar sirenun{e la o astfel de rugdciune/ ex-plicAndu-i gregeala pe care o face in tirnp ce seroagd gi gregeala stirii provocate de aceastd mo-dalitate. Dgrnnitarul a ripostat_ cu irrvergunare:

172


..Cum si renunf la harul acesta?> I-a adreg4!mo-nahului urmdtoarea intrebare: .,De la atAta bel-gug de dulceafd mi se inmullegte in gurd salivagi incepe sd curgd pe podea: nq.g_s-te pdcat aceas-ta?> E-xa_gt. i-ci ltgt*ngl* ",

se gdsese

Ei gf erf, "o-priYeli$!ffaraghioas^[ : sp gltpulduhulqllielean care ii stdpAne$te, care i-a

adus in E-.tarc de-umilintd, inpelAndu-i_i. Nici rotia lor, nici ciudite-

nia purtdrii nu gi le inleleg cei ingelafi, oricAt deevidente ar fi...

Cgnd demnitarul a plecaf q1"r-r-Igngh care aasistat la discufie l-a intrebat pe bitrAn deundei averdt in g6nd sd=l infrebe p"e demnitar despretgnlttiy"g"{s -sinucidere. Acela i-a rispunst "4F"_

*dlga-Lumnezeu ii urmeazd cliPede lini$fe neobj$nufte ca o mAngA-'iere

a celor ce plAng, t g-vocate de amigirea diavoleascd, ii q_{$S_g?4_qltpe

e

$ produsS. de acest amar suntjn-ouportabile. E!*"ingelat poate ugor s"d recunoas-qi ae-e.-a in care il aduce amigirea gi sd iamisuri pentru vindecare.t ei-rpdul eiestsbel+ugulde=mdndrie.

t se recunoagte drept vas al harului luiDumnezeu, djsprctuind sfaturile mAntuitoare ale

173

ARHIMANDRITUL LAZAR

a.gr-opiafllor. i41re" timp de-vin tot mai putemice; in sfArgit trecein gi se*te-rgini-cu-5js11ciderea'>"

,,Cu mine s-a intAmplat, povesteqte mai de-

parte Sjg11!ilIgn4ge, un caz demn de remarcat.

Ma:zizitatcda ti r r rie.roschimonalrathonit, care

a venit in Rusia sd strAngd fonduri. Ne-am agezatin camera de primire gi el ainceput sd-mi spund:

"Roagd-te pentru mine, pdrinte, cdci dorm gi m6-

nAnc mult!" CAnd imi spunea. aceasta

nu minAnci mult nici nu dormi mulqva $vadca-s-e!-it?" $-il-arn,.rugat-sdintre in--qhilia mea. MergAnd inaintea lui gi des-chizAnd ugile, Il rugam in gAnd pe Dumnezeu sdd{lgiasci sufletului-meu insetat folos de la-ie-roschimonahul-athonit

bit. Am inceput sd discutdm, ia{ eu am inceputsd-l rog: "Fi milostenie gi invafi-md rugiciunea!Tu viefuiegti in cel mai important loc monahaldin lume, printre mii de monahi: intr-un astfelde loc Ai intr-o asemenea adunare numeroasi demonahi trebuie si se gdseascd mari rugitori ca-re cunosc aq$iunea'înicd-a-rugiciunii gi care ooferi gi altora, dupd. exemplul S-fiafilor-cngode

i.P.alama, precum gi al multor lumini-tori athoniti." Ietoschimonahul de

e a inceput sd-mi transmitd

174


netpda amintite mai sus a mgicrunuJ$_zr*

, iar el QC afla intr;a._sjare"-deaUlg[r_Ufl trrrtire, in*extaz=de-sine, iruingela.re-desine-jn-ispitd! PermifAndu-i sd se exprime, aminceput sa:i-propun-invdldfirra Sfi n ti I or Pi ri n ti{esPre- ru gdciune, d And u-i exemple . -din - F il o c a-Ite gi rugfndu-l s5.mi eyplicei.v5fura. Athpni-@ire. Astfel mi-am dat sea-ma ca nu

! I4_ti_mgul_.rd-issuFei i-am spus: <<\ezi,b-d trAne ! Vei -trij _in -Betcr-Eb_-1rrg-^ . -rur."lscuieq ti| , rdmAi neapdrat la parterlr> <<Dece aga?o, a obiectat athoniful. "P5:n-t-rrr cd, i-amrdspuns eu, dlqi- lg yq,ved_ _in&eslprsetgip94_sctA*pe-ne.a$tep-tate 'si F-A- te -dud* d i n Pp-

rg in Athon, de_Je"vor lua-de-fu-etajuldezus gi te vor scxpa te vei lqvi.de mo.a,rte;dac5"in-si te vor lua de la parter gi te vor scipa, apoi te'vei lovi doar pufin." "Si gtii cd, a rdspuns atho-nitul, de multe ori, stAnd la rugiciune, mi-a v-e-nit ciingeriimi-vor-'SpiEimlv"or.ducela !" Ieloschimonahul mi-a descoperit cipoartdjanFrri, ,mt doarme-mai deloc, minAncd

bnleala cd-iama nu are nevoie de imbrdcdmin-te caldi. LasfArgitul discufiei mi:Avsniiin gandsdprocedez in felul urmitor: gp.e_athonil

, cg_nstand in aceea ca

175

ARHIMANDRITUL LAZAR

m-gntul intristdrii pentfie-+5cate, folositor-desu-

.{tet... "CAnd vei incerca asta, i-am spus eu atho-nitului, d-mi+oveste.lg-$i-ml€ rodul experien-

lei tale; pentru mine o astfel de experienli estegrea din cavza yielii Pe care o duc., Ajh.onifltl

aJost de-acord. a

t-

Dc,,ahrnci-athonitul n e-

iptAlrrire gi c;Ue-s-q -o-!-s-91y11 la oamenii aflafi in

ci sunlsfinti sau cf,se-afld intr-o stare duhormi-qeasci deosebiti. AlhsniE{ e

aglimlsfatul*meu. CAnd i-am cerut si-nusede-dgfrrytrdlrede al+i dlugdri pentuca o

astf e-l-d-e"deqsebire*-d-qe-e-ta.manaria-min+ii,elgi-ascos"lantu,rile'gi rni le-a dat mie. Peste-qjgni avenit din nou la mine gi !g*-3-!P_ug_ge

c-d:ue nevoi e dejmbri'cim"intecaHiilla-eaunemai-mull Tofel a..remarcat cd

PlMunteleAthps mqlF dintre-ceirarese buc'urids-.sl,avasf intenisi-f-o,losessaee3:netqdiderugd-clute.qi ci_ii invatd"gi pe alfii..."

, 1ej-gbpidare de sine, iarace tuturor. Ale*[.la*s*ine,"qel-

176


ngdumerit din-cauza .:rzederii4Scdtc6eni,ef-salenu este capabil sq vorbeag^c*i mull$i, in gengrafsd j9ac9 teatru. Pgl41_Sgl3ele

el_p-4rg ci1.1dat, cu hibd in toate pri-Vinfele. Este oare ugor si te desparfi d

$i cum poate lumea sd cunoascd pe nevo-itorul adeviratei rugdciuni, cAnd insdgi nevoin-

!a nu ii este cunoscutd? Altf-el es lNu-minAnd"'nubea,nu doarme, a umhld. doar in.sutand, poartdlanfuri, are vedenii, pe_to$ji-inva$,A gi-ii mustricû indrAgneali, filf,"rlrePtate, tArd. rost, c4-pati-md. Este un sfAnt! O atractie deosebitd are lumeasBr.eJniiraace€tia"

i, prg,qlag-r.4.F_drept mari sfinfl -

gelga_D_ghUfu"l_SfAnt de 7 -, se.rugau pi aveauve_denii, firegte cd

P-tita ...Purtareanevoitorilorlatinitdfii cupringi de _f-ost-*inlcrtel_e_auna

ti,ma9e"-materiale. tntr-o astfel de stare s9 afla Ig-neEe -ds-LaJo]a, intemeietorultlgagtna$"alui era atAt de aprinsd gi de bogati, cd

4u trebuia decAt sd vre4, gi i se ardtau in fafa ochi-lor iadul sau Raiul. Ap-ariFa Raiului gi a iaduluise sivArgea e-ne$ti, ci-gl se-al5[r-

177

ARHIMANDRITULLAZAR

SfAntul mai descrie un aspect al rugdciuniigregite:

.Pqecum 4cFunea*;regiti duc-e--la e!ol-

gi4e de",sine.4ilaisPitt tot aga Eise -dgye-"d-e$tece+ficu-:nin-

i, nein:roiti..sr ner.e-f-Acutedc-d-reepta5j6nruluiDuh"Jpt" ee-ste gi dorinta i de a se indulci de senza$i-le sfinte, duhovnicegti, dumnezeiegti, cg+^d ga

, striduindu-se sd guste dulceala dumneze-iasci gi alte stiri dumnezeiegti, darnegdsindu-le

P-e , 9st-e qe-du-si' se amigegte,se nier-dp pe sine, qdz-.,And-

plef,-*-p*osa duhului...Tofi cunosc la ce c ajunsese-

ri cirturarii iudei gi fariseii isgnee+trgresrte: ei s-au fdcut nu doar striini luiDumnezeu, ci-gi vrijmapi alr ui.

eliglin-at din nevoinfa lor -qafg -au dqrit

rea lor, se fac striini de Dumnezeu, i

178


na, s*e*!0plip,Lq:c-d.erJ-ri fali de DululSfAnt. ,{c este ingro zitor: el es-te la fel de pdgubitor de suflet-ca gi primul, daJ

t; rareori.se.sfArgegte cu nelu'-

de aceasti:a-format o

"pgcre*dgQpE-sjne - cd are multe virtuti, cf es-te plin de darurile Duhului Sfant. ., nu-ip.g{mite sijegga-e-du_i._carejgi" aces-

re despre slng cd pstg lippt4_"_p-

e despre sine cd este plin de har nu vaprimi harniciodati, .cd estesfAnt nu..va atinge niciodatd sfinfenia.

se arati in cei care suferide,"aceastd amigire: pafci ,

de-amagire, vizAnd in ei o stare dehat SJn!3]!51!_ds mgn i, ardt6ndu se_la

iar pggi$-

P*eltm€fimir-eaei"igiyAndtoatia-verea-lor'adi-

Pes-te.Jot. Qnce.om care nu are duhzd,robit, ciUe _iEia oarecare vrednicii gi merite, cglg n!I,-se

179

II

:

ARHIMANDRITUL LAZAR

linS*.Seql-infii de invdldtura Bisericii Ortodoxe,

sau dupd invititura striind se afldin aceasti amdgire.

stare}ineeuventati, pe.scurt "si.-:u*pui-p,e-sea-ma -ta-vre-o- vred nieie.

[. . . ] De si gur, exis td*Si- "stdri duhpvni ce$h- pro-duse deharul.luiDumnezeu, in timpul cdrora segusti dulceafi duhovniceasci gi bucurie, in,-ca-re se-de.,scop.e-rd tai"nele cre$tinismulul in carese

pre zenf a-Duhului-Sf Ant, igS-af enevoitorii lui Hri s tos ss i:rvrednicesc -de vedeniiduhovnic,egti, dar ele sun-t-sp-.ecifice ti-

exprimati de s-mrxepie, la care s-a ajunsfdcuJd- cn-umilinfi.qi-.lacrimL t]lbeete

t-re*tafin -qaac{ilrn€a+5€Mtu i. Pentru aceastaeste nevoie de mult timp... es-t_e foarte folositoare: e3r-.*{gg-e-_14 i.

@âtimile - aceastase in-tAmpl5 mai dgg,Ap_rs-sfArgitul vie,tii -, afttci zu-tilsAte p-u1in vor incepe si apar i-cggti care se deoseb,esc radical de e

litedetnl-q!-epgiuneal,uiD--gm-nezei,care*u$ni-

180


qufl,ete5te. Vf,nul nou d i s tru ge bu r du f uri I e, veehi !(v. Matei 9,17). irrU. -

se dau.cu mutti-moderat-ie, din prici_na care a erprinscregtinismul. Aceste da-

ficiente pentru mAntuire. C"t i"setat$f p_terd edamrile.primite.a-[ atingsrji* stdrilor -duho*v- nie-e$ fi il

pele, cu-dorinfa rle desdv6rgire, cuindepartareade lume..."1

Din acest articol al SfAntului Ignatie am pre-zentat aici d-oar unelelr,a€;mente, cu.scopul de aardta p _ab-atere de la&umul"e..etd,rept care se intAlnesc pe calea ru-gdciunii. Celor care doresc sd cunoasci mai binecauzaingelirii le recomanddm sd citeascd artico-lul in intregime.

Putem observa incd un lucru uimitoq, care neva determina sd fim mai atenti in viata duhovni-ceascd.

$f3nuttura inseldperignfa._monahald.veche, aiutAndu-ne astfel si

^ 1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 7, pp. 231-259,

,,Convorbirea bitrAnului cu ucenicul,,, sectiun-ea a doua,,,Despre ingelare".

181

ARHIMANDRITUL LAZAR

q-e!ita. e-tlib4ui4fi qipre-gaqtia' Sin-gurd giinla, {

is'-pg!-sxres=II!919'F Iq!{un asemeneacaz. Un cilugdr care a petre-cutin locuri pustii, printre pustnici, in ascultare la

un bdtrAn pusbric, a vizitat o ministire. BitrAnuldobdndisedanrl plAnsului, lt crare pe care a in-

credinfat-o gi ucenicului siu. (In acea pustie eraucAfiva monahi care aveau aceleagi experienfe.)

Agadar, cdlug5rul a inceput sd-giimpirtdgeas-ci experienta cu fralii din mdndstirg vorblnd-u-le

e despre importanla PlAnsului depocdinfd, despre faptul ci aceasta este cea maiimportantd lucrare a monahului gi ciin plAns es-te mAntuirea etc.

El amintea multe cuvinte ale Sfinf,lor Pdrinlidespre lacrimi gi se sprijinea indeosebi pe invi-

!i tu ra Sf antrr-lu-iJgnatie-desprepl6nssi+oc,ei4acitAnd scrisori intregi ale acestuia; astfel,:-erpr,sinvdfdfirra-vastd, temeinicd, armonioasd despreplAnsul de pociintd, fgarte asemdndtoare cu in-v6,titura Sfinfilor PirinF ai Bisericii. {lilconvjn-geapg4$Ali-qlp-e-ntzu.adobAndi-plAnE-u,lsste

cd-lacrimile se dau printr-unefert deosebit al rugdciunii gi prin nevoinla le-p d d irii-. de.'sine etc. C_e.i - c are. jJ. F-s-gg-lleu nu-Fu -

teau si nu fie de acord cu cuvintele lui,f,lugdrului.


tn sfArgit, eJ a inceput s5.le arate-metoda4l6ns-u-I d_e""B_ociinti ctl care se ocupau in pustie mariipusfirici. La un moment dat a aluns la.c.onel.uziaci pe-.ntru a ex€r-sa darul plAnsului trebuie si teretragi departe de.ministire, in munti, ca ceilalfifrafi din mdndstire sd nu se tulbure.

Cei.care u refuzai-s5-Jerimeascia9ff4" de. . Discufa a incetat. Cilugd-rul a iegit sd se plimbe. A trecut un timp oareca-re, gi fiecare se ocupa cu ale sale. idin juu+l mindstirii-aurisunat- de rrn u.rletsha-

u,4esusBtne--at--de-gellle-te_sarelnghetasange-1e-e-elor-gejl ?gr,Sau; ecs*ul rispAndea aceste su-nete prin vigduni gi prin stAnci. Frafii au ldsatactivitdlile gi au inceput si asculte. lrl--au i_nfe.lesca.asea.g , c5*in--ag.-es-t-.felcilg$ful Qe r*lrga cu RugierUtea lui lisus.i e, printre stAnci gi prin pd-durile din munfi, acei pustnici, dintre care fdceaparte oaspetele, in chiliile mici, care erau izolateuna de alta se dedau la suspine disperate, in fie-care zi umplAnd imprejurimile cu gemete gi sus-pine virsAnd multe lacrimi gi cizAnd sfArgifi deepuizare.

4seas-ti-indelp-JnicirenesbiEnuitd,inleneiatd

lisatd de Sfin1ii Pirinfil.l intr-adevir, la Ep. Ignatie existi astfel de sfaturi re-

feritoare la plAns, care sunt oarecum similare cu ceea ce

182 183

ARHIMANDRIruLLAZAR

Ujgritor este ci o astfel de fqr&t.d.ein$eJaregi- a ffi cu I cuib- acolo unde*oa@nrea"e#este im-

F.atriv.aei. imi vine in minte aici SfAntul Antonie

curse a1e diavolului impragtiate prin lu-m-e gi aexclamat: ,,Vai neamului omenesc! Cine se va pu-tea elibera de aceste curse?" La aceasta i s-a ris-puns: ,,Cu se s-ea"pa-dg*g!9. cici nu potnicimi.cagp"iL..s-e,ali"ngf, -d-e.,celsmerit."'

mare nevoitor, asemenea Pirinlilor din vechime.1Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, p.43.

184

Din ce cauze apar lacrimileEi cknd sunt folositoare

espre plAns gdsim la SfinFi Pdrinfi ce-le mai inalte cuvinte si indrum5ri.

plansului+lJacrimile sunt refltnoscute de ei dreptunul dinfre cele mai ma-ri- d-aruri ale lui Dumne-4eu, necesare pentru mAntuirea noastrd.lacrimilor e-ste _pdci-togerlei-sftf,ciaduhr.rlui. L-ae-rimile, ca da: .al lui

\ezeu, de Dumnezeu.Dar gi E[$neul poate avea la--baz^d

poate decurge din cele nei _d_ifeute gan-duti+^dtimaffi,Si-simfrrri :,,T,acrimile ca trisdturd

sqn_!-!4f g-cta-t_e*.c.ub"oalacddsrii/ase-men.ea*firfu ror. ce]-o:_l,alte pmpneteti. Unui om iipol ven! lac_1i1pite ll"n_oAfiresc $i le poate vdrsaugor: astfel de lacrimi se numesc firegti. Exrstd$Jacrimtpicetoas e. L Sgrf "ry - P dEdtoase sun t c e levdrsate d"-irynte3jii pdcdtoase. Astfel de lacrimisunt virsate mai ales de oamenii supugi indulci-

185

ARHIMANDRITUL LAZAR

rli.Fitimage, deeei care se afliin agtighe-dr-sine$rjnpafimi ) , fdfar-

ryi-eie,p:eficitorie, din-dotn{adeaPlieeaea,me-$lor. in fine, s--f- -Y*4r-s.-d- dinriutate " l

i, darul lacrimilor este greu accesibil, ele pro-vin din multe gi diferite cauze: clela-fire,..de.1a

Dumnezeu, d-qla intrlstarea preficuti gi de laintristar.ea-adevltati, de"la- vanitarp,. ds La pati-ma desfrAnirii, de la."dragoste, de.la--amintireama4ii gi de.laalte.rnulte parniri."z ,,pldcut lui D:rmnsz deseprr.urAtala-c-rrmi-a-,vanitifii: 9i aceasta o aflim cu evlaviedin experien{i, cAnd vom vedea c gi

ne in credintinmAni€i. " 3

,,Dacd careg6ndesc,ci-plAngdupdDum-nezeu e, 4hrnci lacrimilelor- nu-suntJol,ositoare. Ce impdrtdgire are luminacuintunericul? $I Corinteni 6,l4)"4. C

dre$te cu lacrimile sale giJudcci in mintea sa pe

eei qs-s-s ulrplan& estq as,g-111939asqluisaredupd ce a cerutfm$rahr"lui#miimPotdva-vrii-magl-o-r rAl -s.g:*s-i4.ggi-d,e cu-ea"s Deseori se intAm-pli ca lacrimile sdii duci la mAndrietici, de aceea ele nu se dau unora ca acegtia. i,

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. L, ,,Despre la-cr imi", p.1,94.

2Sf. Ioan Scdrarul, Cuvdntul Vll,32.3Idem, ibidem, CuvAntul Vll,26.a Ib idem, CuvAntuMl, 29 .s [bidem, CuvAntuMl, 44.

186


strdduindu-se sd le oblind gi negdsindu-te secdi-ngaza"judecd$ise chinuie.pe sine cu suspine gi cuplAngere, cu tristetea suflefului, cu zdrobire pro_fundd gi cu nedumerire.,,Nu crede lacrimilor taleinainte de . Cdci nuare crezare vinul stors de cur6nd din teascuri.,,1

spune: ,,Existi la-crimi de la s-ldbiciqnea inimii, de la moliciuneacaracterului, de la boald, existi lacrimi gi de la

\

japuc si judec despre ele bituiete do-ar

e stau in legdturi cu.rol_te_schimhfui

i 1ui Dumnezeu, darfdri durere, c adrrsl d. t"ted"'d"" O"

Milostiv.ului Dumnezeu, care judecipac.a$L Si-.antJuie+te- pe"pidtos. De asemenea,mh g6ndesc cd lacrimile ac_e9.tea_t1qb-gle _qA vind

tima*spilare sau clitire-asufletulgt. Ele sunt nude o ortlu-_de-q zi sau dqud, c!_dg ani intregi.

se sPune, u-n_oi, aarjalel_de.prc$os gi-de puternic ca

$i licrimile. Ultimul este mai bun pentru cei carevieluiesc impreund cu altii."2

1 lbidem, CuvAntul VlI, 37.

^ :Sf Teofan, Despre felurite probleme de uedinld gi aiafd,Scrisoarea a 2-a.

787

ARHIMANDRITUL LAZAR

- Eq4ii -P3flnf se -f-e.resc dq in orice !u-gqqle du-hovnice.asc-d: chiar gi un'-grare nevoitor,zdvordt, rugdtor, curn este SfAntul Teofan (28 deani de zdvorlre,in ultimii L1 ani slujea in fiecarezi Liturghia), conslderici-Jg*are daml lacrimi-

[enie, ca .9-i'eirm-el n=adobandit plAns-ul, clStiedeeptg-e-l-de't' -d !i i' Desi gur, acestui Sf Ant Pirin-te i-a fosldeseo-p--erit acest dar; fap-tul cd

Og.OEte ca-.-a--exP.-erimentat plAnsul d

: esle S4tluln-d*.lbgJpi cuadeviratpoeait.

.; r. Sggnea-firintele Mg^1se:'i

,,Cand plAngem, sd nu indl!5m glas de suspi-nare, casi-gr,.cunoa.sci-.stAnga ce f ace dreapta'S€nga este. v ani ta tea -" 7

De asemenea se intAl-negte tq-Qf,fftii P-erin$-tu! sfat important acele lacrimi care aulrazi-:re-

easci gi provin de la fire sau chiar dinintenfii pdcitoase trebuiesc indreptate sPre o

euind gandurile care produc-lacrimile" "adici "sday-e-Injruninte pncab$enia'-rrcnstri, in-ev-itablla, jude.ca-ta-lulDumnezeu' 9i sf, plAagem'dr--n

aceste-cauze.Dgg existd gi unfapt-minunat, remarcd SfAn-

tu,l Ignatie: cei care din fire au vdrsat guvoaie de

1Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, p.313, artieolul 2'2Sf. rtnatie Briancianinov, op. cit., vof.-1,,,Despre1a-

crimi"; ST. Ioan Scdrarul, CuvAntul 7; Nil Sorski, CuvAn-tu l8 .

188


lacrimi, fdri efort, absurde gi lipsite de rod,..cil- gicei care le-au vdrsat din intentii pdcitoase,y_or dorlsd-gJfogtru adevirat, v-a4 a-fl A- i.n. -ei_ oqscdcfume$e"p"big-nuttd-.gi nu vor scoate din ochinici o lacrimi. Din aceasta..inv_ifdm cdf Siate+oceinFi suntinfqnd

cd pentru primirea lqt,!re-blfie"sa t9 ingrijegti in primul rAnd de .do-bindi-

p"loprie-i p1 igi !_oEgni i. "'Vom aduce aici cAteva cuvinte ale aceloraqi

PirinF. S-fanlul Teofan spune: ,,Izbivegte-ne pe

1-o,rr*-P-o-eru!prds-ltsi-cjg-nile*"elltati-qe'Extazul,emp$ile€u*temrce sunt in f ond mig c dri s u fl e te g tisangvinice, care provin de la imaginafia aprin-si. Pentru-ele lgnatie.de.Loyola a scris multe in-drumiri. ajung la acele extazuri gi gAndescci au ajuns la niveluri inalte, dar toate acestea

; q i-a$.a 99 r'teni fe qte",e e la- tp-atg nive lu"ri I e.SJdnfu Llsaac-Sintlindicice-le"-ma-i--i-nalte-trepfeale rugiciunii, dgr 49 aminfeglg e-rt4zqrile."z

Sf.anful Ignatie spune: ,,Trebuie si te mengii in

djlhuhi, retrigAndu-te de la toate stille p-rodu--*7"" . ..---_--u..._.-*

s*e deinfieftenlarea sangeluiEi.a nervilor. Ng tei nici in piept, nici in cap pentru stoarcerea la-1 Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1, ,,Despre la-

crimi", p.194.2Sf. Teofary op. cit., Scrisoarea a'1,4-a.

189

ARHIMANDRITUL LAZAR

crimilou asJfeldehcdmi sunt de la zdruncinarea

nelv-ilor, sangvinice, care i min-tea,ca-re n['inmoaie i ' AslgaPta-euiuPunere

[...] Va__'ucni o. herimiljnigtiti,o-la-crim-d-cu-r.atd..t/3-.srhfu nba.nt fala, dg_!e-ee_n-u_s-e vor inrogi ochii -

r Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cfrtre diferite persoane,Scrisoarea a 88-a.

190

Ce tnseamnd sd lucrezifdrd dreaptd socotinld

ste necesar si amintim cAteva cuvin-te despre eforturile trupegti, cum sunt:

munca fizicil, indeplinirea oricirei ascultiri inmdnistire sau in biserici, postul, gederea la ru-gdciune, metaniile, privegherea gi altenevoiqtegXts.rioare. Eiesare-cr.egtin trebuie sd-gi cercetezeaminunSt e, sd faciacele eSerc,i$i de.l care i separ necesare. Pentru folosirea corecti a reletelorproprii fiecirui suflet, a mijloacelor lui de vin-decare, e nevoie de un medic iscusit, care igi gtiemeseri4 insd astfel de medici sunt pufini. ln zi-lele noastre fiecare om igi alege singur mijloace-le de vindecare cunoscute lui gi LqpftgeSlgfaldalrinfele8e preabine. Astfel se procedeazd, cupotful,=su"rugi r-hrtile fi-ice, dupd principiul cd cu cAt mai intensle folosegti, cu atAt mai repede obfii reugita lu-cririi. Dar aceste fapte sunt bune i atungicand - se- sayarge-s_q -cu_mdsuri, cu- dispozifiso-

191,

ARHIMANDRITUL LAZAR

Le.S!i, cAnd cel care le folosegte urp.f,re9tc-@tprodusg de*e]e ruPlq

e ea prin aceste eforturi, se inmoaie, de-vine

supusi pent u le4iihduhormicegti sau, dimpo-

trivd, s cg atracfie pdtimagd, qgrlspl"e

de -mul|rmirede sine, iqi+otoleste-setea-'Yanite-

m-11reazi qi qg.in-d.arJegte cu aceste nevoinfe?

- tgdeqgebi e duc la o ast-

fel de stars*-de=pleainit+are in fafa altora: atAta

timp cAt ele qglgt:iZlbile, nu putem si nu le se-

sizim acliunile, cici vanitatea iubegte sine.,,sli-

veasci' pentru un astfel de eroism. Dela nev'o-

infete gregite, necoresPunzitoare cu scopul lor,

cu.sme:eniainimii, se naqte i

. Spune SfAntul.-Teofan: ,,Eggislnul se tra-

ge d e la-neyoindels..e-xterioare...1 C;ne sivArgegte doar nevoinfe exterioa-

re, i4r nu iaaminte, acel,a"cad.e-inegpjsm:

pune cAteva metanii, sti 9i cugetd fantezist: ei bi-

ne, am lucrat acum' Vedefi? L-am imprumutat

pe Dumnezeu. Sau nu minAnci pe sdturate 9i se

gAndegte: tot aga flceau qi sfinfii; adici micar in

ale mAncirii sunt sfAnt... 9i altele asemenea. Sunt

intr-adevdr necesare nevoinlele exterioare, $arsi te opregti- rylnqai,la ele--este" qn dezastrul" 1

- ,,tqebgie-qe.te-teni qeA.r-ry; monahii egipteni, cAnd se ficea eunos-

1Sf. Teofan Zdvordtul, op. cit., Scrisoarea a28-a.

192


cuJi vreovittute d*alo-r- n-o recunogteau pe eaca virtute*. ci"ca-pe.un .pdcat" 1 .

le spunea monahilor:

.N farf,strvi fir5ltaF-qu*ac,eaqta.

Daci insd vd mAndrif, cu postul vostru, apoi maibine ar fi pentru voi sd mAncafi carne: nu este atAtde ddunitor pentru monah consumul cimii, cAtsu-ntderliunitoare giingfimflarea."z

"Fii r,Aynitor, , spuneSfanfullpan-SgraruL nisidscun aratdnd-aceastain-ex-terior4rininfifigare, t oarecaresau-segln. urmeazi-i abia dupice ai incetat sd-l defdimezi pe fratele tdu. Dacdinsd nu egti refinut, atunci aseamdni-te frafilortdi gi cu pdrerea de sine nu te deosebi de ei."3

,,Aqa cum fafd de toate lucrurile excepfionalesp- nutregte e gi cAnd..ee"Le" m-ai,b,u.ne- faptene adsc ingAmfare, atunci gi leacul mAntuitor seface pentru noi otravi ucigdtoare."a

spunea: ,,Dacd faci rugiciuni qi ne-voinfe ca gnU_l_fr-e_yf-ednic, 4tuaggslevqr -fi:.binepldcute* lui Dum494eu. Dacd ins{- ilivgi aminti despre altul care doarme sau trAndd-

nici lucrarea ta."s1 Sf. Ignatie Briancianinov, P atericul, p. 357.2Idem, ibidem,p.245.3Sf. Ioan Scdrarul, CuvAntul IV.a Note la Scara Cuviosului Ioan.5 Sf . Ignatie Briancianinov, P atericul, p. 736, articolul 10.

193

ii

ARHIMANDRITUL LAZAR

.,.tye-Eufigde;,,Dac6' cineva dintre incepitorige strdduie la-vedere si-l intreaci pe fratele siu

in post gi in zdrobirea inimii,pdcat. este-p-f"-[ug-i.-de-sama-vo-lnicie.

Si de-indtegtd$-rea-desine, binele-tiu sd nu=l faci

cunoscut-alto.ra. Nu in aceasta constd infrAna-rea - si te ingrelogezi de mAncare ca mustrarepentru fratele tdu. \4ai-bine, nerenurrlAnd la pu-

lina mAncare la masa de obgte,

ilad tu ntl tairUec++ragmitea"scunse.I e este V-echiul-Tes-tament; elnulacep-eirimeni*desivaqit. I

e es-te infdfiparea atenFei exterioare,adrga a "1

UnbdtrAn spunea: ,,Mul$iqi chinuiau trupul cunevoinfe, dar, fdeAnd acs.as_ta -aqp-lesa-t-diildafiJGwanoas*d s-a uscat de la Pos! P-lqre pe de rosU cintdrilelulDavidjntr=a6tieaur

. t '2

spune :,, OricAt .de-inaltear fi nevoinlele noastre,

, atuncl acg g!._e ngl'_o;gfe_seFSi-zadarnice."3

Ce inseamnd si lucrezi irafional? RispundeEpiscopul Ignatie:,,S-i--lucrezi cu

1ldem, ibidem.2lbidem, articolul 88, p. 391.3Sf. Ioan Scirarul, CuvAntul VII.

194

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULI.I

cu Vanitate" cr' tXtaXrof.;@i-Lfradj, care nu pot purta o astfel de lucra-

re. Oastfel de.lucrare, oricAt de intensi ar h ea,de lungd durati, de folositoare pentru mdnisti-tP, penlttt*p"-rrflet, c_i_giddun&tgare, ca" unacare_ r'mple su fl etul de

I

ti

o aslept-dntBute-qilp"r-ns i,,Daei_iti v_glggpg4 I laJapte g-are {ggr-

gescfortelp lui, afu-ryc-i-.r$--vei intuneea_ giii vei aduce fidburare, iar nu folos"z, a gFre SfAn.tullsaac Sirul.

a preluat ideea unui staret: ,,

.In caz contrar, ea paale,f,.-suportat;

timp-glap-oi aban-dplatd e-de-eit -f o I osi toate. " 3

Descriind nevointele uimitoare ale Sfinfilor Pd-rinfl doar in viala de obgte, S$nbrtlcranScirarulconchide: ,,Site ui.n:regti de eforfurile acestor sfin-fi este un lucru ldudabil; fd-i invidiezi este mAn-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1, pp. 310-311.2Sf. Isaac Sirul, CuvAntul al 85-lea.3Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 6, p.113.

195

IJ :

JI

: .

t

rlil',i4

ti

ARHIMANDRITUL LAZAR

tuitor, dar-sa=doreSti sd le--f alyietii lor este o e."1

. Daci veli incerca si facefi lucruri Peqre ptt-

teri, atu,n*c-i e-le nu- -v,e-r -a-ye--a succes; d tii, ele pgl ddinu-i BAa;l]a qfArqitq.l-Yes---

[ru; mulgumindu vi cu ele, vf,"-v-e$-de-sdvArgi-pA-nd la moarte gi_nu..vefi-muri-de ..f-Qarrle"2, scriaSfAntuLlgnatie.

Sd amintim aici inci o indrumare importantd

de SfAntul Ignatie in acea scrisoare unde trateazd.

-oneze. nU gg4_t_cAgahi_lgl-e "ne--v*qinle-lrupetti:@ la-eisuflerul

. Ei trebuie siap,uce a$ele"duho.wricegfi. ei daei. a.ati-ru:o omul-printr-o

Wlata JruPeas-cd sau sufl etea-qci.fleteasci poate gi singuri, fdrd cea kup"-easc5, sdsi:vA-rgeascd- curifirea; cga"fir.+eascd insd, dacd nuva_ay-e-A_4iu!pru1 nu va- 4du,ge-;oa-de: satisficAndu-lpe om/ nu-i permite

1Sf. Ioan Scirarul, CuvAntul [V,42.2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,

Scrisoarea a 21,-a, p. 28.


ci, dimpotrivi, il du,ce la o pdrere inalti desine-ca ney-ojtor, deasûpra celorlalfi oameni ne-putinciogi. Printre altele, sd-vArgitd duho."vnic_ea-oSd,eat-e,te"_-cg_ga-rgpgntlf _tpF_ceisdneta$$l+uterniei.Sd incepem cu rggula generali c5hrgireasc5. Omare parte a lucrdtorilor lui Hristos, dupi=xer-crf iinfulungate gf timp- mulf incep$in,te I e a g i

' car-e,..8*glgsd:l-incununezepec ; fdrd aceasta nevoi-torul este ca un pom fdrd roade, doar cu frunze.

Vlie-gi Fe-:re"trebuie,o-alt5""cale [continud Sf6n-tul Ignatie, adresAndu-se cilugirului ciruia iiscrie; insu€r-sf+tul suferea de multe.boli gi.nepu-tinfe trupegti]: refedlffila tnrp,

t, sf,nune-ezuizim puterile tru-pe$ti, care sunt insuficiente pentru purtarea nevo-infelor comune ale cdlugdriei. s-

trgbuie si fi e .lndrep"tat5- spre-minteaiinimi,iar mintea gi inima trebuie_s_d fiS1f1dlep-tate* {gp-d

pegti duparAvna sAngelui faFd de nevoinfele frv-

t, zu s-tapAnitoriiinfunericu.lulveacu-lgigee_qtedgqqb-.cer.supnrterile@ute-cuingenaruneafi din cer. trebuie si__[*se_ de dragulqgp$tinget i multffiImeputemice, necesa-re lui, gi si suporte o daund incomensurabll6..."l

1Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,Scrisoarea a92-a, pp. 159-160.

195 197

ARHIMANDRITUL LAZAR

Un Efal foarte prefios: trebuie si ne Prege-tim prin ef,ornuile-trupesti pentru semdna-

tul lU.qrarii.min*ii.Si a inimii, gi inainte de toa-te sd ne striduim sf, pds-trdn*-echilihrul. ,

- toate. trebuie si cltg-ga ec.hilih"aL cr'. m i suri-ra I m, neabitAndu- se-in

vleo, extremd. Atunci se creeazd posibilitdfi pro-pice pentru I ^ pentruatenfie qi

. In aceeagi scrisoare mai gisim unsfat dat aceluiaqi cilugir: ,,in nevoinla rugdciu-nii fii liber... \g_alerga duee_ rug{ei-u-

P_rintr:o-yi,a-

ig_e-chilibnr giin-sanitate, iar afi:marea.-de.sine

po_q-ri-1Aic-e--E-v"anghelier.Nesocotireaechilibrului incalcd toati regula gi uniformitateain indeletnicirile necesare pentru nevoitor."l unastfel de sfat referitor la post gisim gi la I

: ,,Irlg*y4instriinaFdepost. El este un lu-cru preaiubit. Dsbr-cAte-pufin... i

fute, ad!9"i'!i*aqca g-aldurd_a r, qi aeealumini. Aceastaeste-ndsu r a." 2 CLr asemenea

misuri putem misura gi alte fapte ale noastre.

voinlele deosebite, exterioare; despre aceastal Idem. ibidem.2Sf. Teofan, op. cit, Scrisoarea a27-a.

198


vorbesc mulF dintre Pirin{ii mai noi ai Eisen-cii, dqg: gi la-ceidinrrechime gdsirnr.nFnitoare desnre , cd ace-

bii, dal s_g_v._o*r rnangg

vBg gdsi o mulfime de saneni curajogi, eapnhilidelevoin{e mari, hs_i VU.lipsi SiSefoloseasctcl,eele. Ney-qintele exterioare sunt in-lp*zuite de c e, nu-mai-pugn- dificile,iar se_schimbi cu necaz$,{1 gr_el-e"gislisPitiri, e

mai mult de evrei in cupto-rul babilonian, g31s dqar nrin minune.dumneze-i a sq5" ûau-ars, cupringi de vipai a infricoqitoa recare vuia. SJ p.dstrezi starea a'B:ffi-s:rre.rit4.tre-

- iati q neyqilti mare in timpuls*tru! ,,Acum problema nu consti in aceea de

a fi cregtini ortodocgi buni sau rdi, e. Mutf-"nu o.v*or,pdstra..." -

spune pdrintele Serafim 1{ - . - * - .J . . - .

Un alt pdrinte contemporan cu noi, esumenul-Nico::-(t,1963), spune: ,,Sfinfii nevoitori ne expli-cd cd monahismulruLvar4ai exi s t3 .s aq-t.jt. Idrndngdqaf asp ectul lui -exte-

1Pr. Serafim Rose, Conceplia ortodoxd despre lume saucalea impdriteascd.

799

I

;1

t .

:

ARHIMANDRITUL LAZAR

r, f q:d luslare gdlJgi*asd".lduntrici.ggt6 la,-eei.c.are- g.4s!-{ impiragi-a

a necazurilor $iabolikrr. De ce nu vor fi ne-vointe? Pentru ed nu va qr- -fi in

iar_f ir6.smereniuev"o*m[9]_e_-v.q14ducemair4ulJipagubd dee6t-fqlos, putAnd chiar sdJ piar-dd pe om, fi-indcd e..ls.provoaci- ela ggi care se,nevoiesc gi na$e irEeldciunea. Nu-maiprinin.dzumare.auno-r.o-aJn,enld*lp.:mt-c*eqti

ar putea fi admise astfel denevointe, dal.a_gggtia. nu mai sunt de gdsit.

dar_pp-tfl *f q[e_s_i-l-e_9i

dar conduce Domnul? p-{igaanelc,gu-piririle, bollls. b atrineteaind el un I a ti glnepu -

qi__o_ar-e-e "de.Ja. Dumnez€{r. Iatd de ces;np,.r-ez1s_ ci ,S419_-"_e-b_ttgi

fi luatc-de'la ei'"1'Dupd cum se vede, r

ESb,uie- qijuea ovj4l{ssdeste,se,hi -de--o-ri-ee-lucru-rernarcahil, sd

a-

meni. Din nou ne--inl-o-ar-eem-la timpurilg:rnuiI Egumenul Nicon, Scrisori fiilor duhounicegti.

200


s, cAnd trebuie qi Re--as-cundem-. nq-drn"_c_agza*p.rigpanei pegA-

g ii - atAt in exteriorul, cAt gi in interi-orul nostru.

Dupd cele spuse este necesar sd facem inci oprecizare: multi, cunoscAnd puterile slabe, nepu-tinla de a purta nevointele exterioare, rdcindu-seavAntul inifial al sufletulur, baaatpe-pirerede-si-

Be, de-a.abandona"eforhffi-le-exterioare,gi-exerci$ile, c

aceasttrluptd, spunAnd: -No,i guntem slabi, acumstlnt a-lte timpuri; daci vomincepe sd neimpovi-rim, a[q1r_ci vom- cd_d-ga.i-n inqelare." Sau: ,,De lanoi nu se cere mult! Sd nu facem pdcate grele, iarrestul - cum s-o putea" etc.

poate sd se aeate cu

cqn"sfi-rnta- imp ica ti q9" .d_e d ?qle este gqtgg$gp$trq mAn!4iqg_vs-

I tderqa {g s-ine-,gmerlti". Dar chiar gi o astfel deq!0ê.rexie-poate fl .f,abe. S51 .-s-meregte cu adevd ratde la gqplltinfa sa dp-e1 CgJ-

1 cSIe es

. Unora ca acegtia le suntadrqsale p_{Lqgrle li.fintilpr de*a _![er-rf,ne aceas-td rAvnd a lor in limitele firegti. TrAndavului insi,

201,

ARHIMANDRITUL LAZAR

c_are p e rm anen I c au ti lini g"te-""$i c-am-a"d-i,tatg ju # -

fi@d,u-secu neputinta, ii vom aminti alte- afir-ma.tii ale Pdrinfilor:

,, Qilvegheaz5. asupra ta.r ea sd nufijinpelat gi dus in rdticire, ca si nu caziin-leneg-.nepdsare, ca si nu fii respins in veacul viitor.Vai lenegilor! S-a apropiat sfArgitul lor gi nu arecine sd le ajute, nu existi pentru ei nidejde demAntuire!"t (Sf* Allp+t_g cel Mare)

,,U- ri.gte toate cele lgse$ti qi insa"giliniltealru-pglui, pentru ci ele te fac dugman alluiDumne-zeu. Ca un ostag care se luptd cu adversarul, totaga gi noi trebuie si ne lup.tf,m 6u trrrFrl, nei4-g4duindu-i si- se desfi.teze gi si se rel.a.xeze mairr1uh . decAt e-nev-sie. " (Ava Isai a pustnicul)2

,,Nevoitorul trebqie s5-gi sus$nd."sinitateaqi*Buterile -trupului intr-atAt, incAt trupul sLqipistreze capacitatea .de a slufi lui Dumnezeu.Prea- -mult6,. sdnitate, cAt gi p rea m gl t4sEb-lliu-ne trupeasci ne aduc intr-o s-tale-grea, c

i mig_c_afl _a-nimalice gi porniri de-neinfrAnaLrgPlnd"u.- ne to a tdputerea-d.e

rat q! privegbere ii va putea oferi c-ea msdndtate gi il va face capabil si primeasci

,rrLlgcerile duh.o- vnice$ti, adicd lucrarea DuhuluiSfAnt."3

1 Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, p. 135.2ldem, ibidem, p. 130.3Ibidem, articolul 79, p.732.


,,Cine se line pe linia fireasci, acela lucreazi--sec0mpitimrndu=se-peJine, luad-1te, $i igi aBrinde in inim-f, s-e-n-tjmelte religioase.

d va incepe si se retragd- de la eforturi,din voia lui Dumnezeli, imediat -du-p,"a aeeasta ii

Q ri, apoi va.eddea iuepdsaresli,ngnmp-

nt 9 ar te-.1i,1- $f Jenfal-zavoraful ),,Peste tot ne sunt necesare, spune SfAnful

Ioan Gurd de Aur, s-afgut4la gr_ m_ql,lajnnaca,,ra-rg;1-sufletului, gata si se ridice impotriva mor-

fii inseqi, fiindci altfel nu este posibil si primim+ - - . ' " .lmparaua.- ' '

,,NU_ doar pdcatul tgp._esq ci gi

sl)mn/ !4li_nigte- migcirile duhovni-cegti, puterea incorddrii lor."3 (Sf.

T;t-^ Z{voratul'

,,..-"-r'-r.i-Bpreu-narJ

. Ali auzit oare ex-presia: pdcatul care trdiegte tn noi?ta inseimnd c qU. qul.!e-_cg-re- o insofeqte. Dacd ii vefi face pe plac uneori,

1Sf. Teofan Zlvordtul, op cit., Scrisoarea a86-a.2 Sf. Ioan Guri de Aur, Corruorbirea a 31-a la Cartea Faceii.3Sf. Teofan ZdvorAtul, op cit., Scrisoarea a74-a.

202 203

ARHIMANDRITUL LAZAR

ap-oi tnlgldeaqna, a-p,es!3 vg-di-p-

preceda-t.'l'6ile-o_fet_Zevo-ralg-l),,Adevirul este cd Qgnrpdtimirea de-sine€i in-

vqirea"de-sine nu il duc pe om direct la o vialdmai rea, ci-ii fac tqati-.vjalalirf,roade. Cine su-feri de ele, acela nu este nici cald, nici rece, niciuna, nici cealalti.li (Sf. Teofan Zdvordtrtl)2

tu tu 191 pd 9a t-qlo1, e s te

asJf-elje-face-s5-duclo-xia$5-np::-sd celei p ldcutelui Dumnezeu. Nr€Endi cd acest mod--de-via-

!d-"gpte evide-nt p^dc-5tos! Nu! Aceasti viali poa-!eli corectd, dqar "ce se..conduce-,singurd.pdtimirea-ae-+;ine+i-lngdduin+a"d€-$in€ admit oviali binepl5cutd lui Dumnezeu, dat c=gB,qg.{L+-

F€-.ohhgetori e;. ea,9a, -qd*nq" ..1,e tulbure linistea. lnage.s_t-f el,u4-.-gqL*_e-9[-e_gl"evlavios*Si.brnef dedtff ,

imBsaic-e$tie vqr ilL?i -la"judepatai Nu- v d

cune9g!_e^_a*0Jl,[...] HotirAm noi si facem un lucrusau altul, considerAndu-l necesar pentru mAntu-ire gi pldcut lui DumnezeLL, dar.appir.ezunfimlaet pctfu qa , qe--q9-tg;ry-ft1sd

o-pa{t9*4n-!S"i-+-qa-t., a-g "-e qle- 4Ui s df acgryr efo:l*Si-altele*agcmenea...

1 ldem, ibidem,Scrisoarea a 49-a, p. 3a6.2lbidem, p.286.


i, ldsdm la.o-parte

fepjele pe qare lelam conq!{-9rg!_.ngggqgqe* in_ lu-crarea mAntuirii. Prin urmaie tJggm de la &r-

_de.a*binqplaee-a_lql_Ds_aq,,qr-cu--$r;-ff fi -cr.a*Lea__magt_uirii I actio-

r4o g !e- n-i . Im-p drg !i a lui,D-umn ez eu 9i traiulJini 9-tit, in desfdtare, zunt incomFatihile.

de: +e-stnekJ0oarte, nu numai [prurr-lqrmdruntqei-ehiarl,ip-s:-rii*de*viagi...Dgsa""lns,e

Itti*Hqstos Dqm-ryfl. fi-au fost despreaceasta,ziv*rdrul)

,, se_v-_e,!.gjg414E_e.de-toale i fald*ds-sl-ujircajur*Dumnqzeu9i . D-a_c_{ g-qqglul nu ca-de de la aceast4 nu existi o alti cale sp_re_igpela-{93;ufleleascd; sejigs-estcde.aiutorul -lui*D".unnnezeu, in-mAinile-.pqtrivnici-lor sdi..."2 (Sf. IsaacSirul)

g1e$g3gqrfnqg 9i firdea_este-im-posibilqef az! jnnoainite*celq_rgare_inssarcd_s9terqb..5lascd. itLa$a aceea-Dumnezeu ne va judeca

r lbidem, Scrisoarea a 49-a.2Sf. Isaac Sirul. Cuv6ntul al2lea.

204 205

ARHIMANDRITUL LAZAR

p3$ry . 1-e giflf ea. p-s-al-mr-l-ot nu pentru ruge-tlgnea freficutd la timp, ci.pent-m.J"ap-turigindloate- ace$tea

i, atu-n-c-r-qt-p@sg-shi4u -

ilgl_agsp.ra4sast:e,cc9a--c-e--ne-qspll4c. judeqagilgi_D* grnne zeu gi pedepselcumplite. . . " t ( Sf ' I s a a cSirul).

-P3_z-e.gte:te-qa:tiJbglpgplec , easirr:q-aiungi cd=F laei pe-plae i-n eele 14ari $i si cazi'

Chiar$ ceamai.mi , cum a sPus cine-

td !1!e-1ep-c-iu rte a!" 2 (Qf , I"s qgS-iru l),,Trebu ie s { lage [i.,qais]'-i-ngi5i

qi. D-cpdnzandu'teiryingialpe-cele- mari. C

imposibilse".inylngiBatisi-le-dsdnfe-r,P-athsde

tele, lucru orin care se*c-olect'a

1Sf. Ignatie Briancianinov),, I"tArma b- in-epleerjaJui--Dumne z eu d d aripi

ur.euqului spre Dumnezteu. Fdrd ea, poli strica

D":rmnezgu,inciudap-ggatuJui""e-ate-triie$teinti-ne; altfel, vei indeplini aceasta doar din obignu-

1 Filocalia, vol. 2, pp. 51,6, 229.2lbidem, p.239.3 Sf . Ignatie Briancianinov, Patericul, p. 449 .


infi, pentru ci aga se ficea din vechime gi aga fac

9i allii...Agadar, este clar ci f cregtinul es-

te un cregtin r[u" vegteflddhiLlipsil-de-viafi,nici-ca14+icirece, gi o astfel de viafi nu este via-

!e. ViaAnd-aceasta sd ne striduim s aritSmi pentru fapfe hune* ca-"s.-d,-I- fi. m

pe plac lu i Dumn ezeu ̂"-) {Sf. TeoIan Zdvor6 Lu l)Fiecare dintre noi, avdnd-_1u:gdefglgt-sgs:a

sPus/ aa.

1Sf. Teofan ZdvorAtul, op. cit.

207

$i smerenia poate fi falsa

-a auzit des: trebuie si te smeregti, cautdmai intAi de toate smerenia etc. Dar trebu-

ie si spunem cd gi smerenia poate fi falsd.

c maiinalhxir.tr:{i-evanghelice, care.depi$e$-te-puterile omene gti. Smerenia es tedumnezei as-ci, e3 esteinviftfuralui Hristos, proprietateaJui

ftistos- ac.[iuaea lui Hristos. e-rarul spune ci unii, purtafi de Duhul lui Dum-rtezetJ, p-ot- gd cugete despre smerenie. Cel carevrqa sd dobAndeascd s#rc.nr3 t -

eze* aminun ti t Fvanghglia gi g11eegqaq is! ind ep line4scd toate_ .p9,ru.nerl-e* D_om-

nu lui .nostru -Ii911 g .5-,-*1o s. Lu cr d toru I p o runci lo revanghelice peate.avea gA-t-qgenii qi a-p.d*cdt"ogeniei inh%ufut neam ome-nesc, in sfArgit, S$"-

208


este imprumutatd din- Evan-ghelie. De la inceput trebuie si te obignuiegti cugAndirea smeriti. ,,Qupi migqra exelqlliri_i ilg$ndirea smeriti, sgfl_e_tuI agonrsegte.smerenia." I

se*ddruie+tequ,fl_e-!u_l_ul_{9t4_D-u-1a1re-zeu, a harului lui.Dumnezeu; p*rin

inffiftkffill?il:?ffilrgn,fia^dg a avea qfAnta smeJenie. it,creg tinul se strdd_ui.e-g te_- in-rela-lule.-cu ap.ropiatii, in toate acfiunile, in_gald_uri; de,qi i inci nu s-a smerit, eltlepuie si_pe "melf,ni

forfAndu-se spre o agtfe_f -de stare, !,{qa;r-{-lao parte toate avdnft rile.,sale_-indrdznefe. Aceas-ta nu este prefdcdtorie, falsitate, din moment ce

l este ca prr,n-_a_c-e-a-qtd p_urtare sd_dob Andegtislsercniagi,desigur,pentruaceastatreb".Ui-e---p-d,-teparti-modest, sS"xorbegtiJinigfit, eruLpolemizezi-€tc.

Foarte asemindtoare cu gAndirea smeriti esteEi vorhirea-sseriti. In mare misuri acfiunile eiPar a fi aceleagi, so vid din exterior la fel, dar pe

e,ste coqrplet diferitd. Vorbirea smeri-ti are alt scop. Fa.dore$te si se arate oamenilordreptsmerenie gi cu acest scop ia-infefipafe-SLi-td, igi aqcunde p,nvirea, rosteg.te cuv-inte mo-deste, Al;tand sau vorbeg-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 1, ,,Despre smere-nie", p.305.

209

ARHIMANDRITUL LAZAR

-te*de.pp-re-sine-fraaeder0ustmre - toate acestea

lunt demonstrative, de dragul pirerii omeneqti'

,,P€r5t este delotrositor sf, te mustri pe tine 9isd te invinuiegti de pdcdtogenie in fafa lui Dum-

de*d-dunf,tcr sd f-agi.ace-asta i1 f4!a,cazcontrar vom aveadesPrenoi ot cum qi s,untem smerifi", sPgttL9Jfoful-I€-

natiet. Ehemarre un lucru interesant:olace i

egtg,a I

scrie:bjndesc

T;{:i


rifi neobignuit debucurogi, mil.ogi,sluiitori; de-ss.-v*a-intAmpla.o-dulere, urlne-

fele_dg_qgf s5ralele"ap-ropra$"lor.AS.q_tede-r:ane--D-smnsllisulHris-

tos_lgg-p_9_{gl9{:g9l'Stt_ef !

cu apropia,tii. E-l*ruL-llunt- ii! Ea ii

&

i.]fuistos;

1Idem, ibidem, p.317.2lbidem.

21,0

Cum sd deosebimtmpletirea aicleand a patimilor gi

cursele duhurilor rele

.ra.Jn5cri_e*qdgmUltgrslinfi-P;nngi-careauur-I + . . '

|,cat toate-,neptele*llrpfiei-duhovrucsett, g6-sim remarci fine, pf,frunzdtoare, care descoprrd

e, fard.a carua".t$$.oa$tere reugi-ta in lupta duhovniceasci este aProaPe imposi-bili. Sau trebuie si avem un qonducdtor expen-mentat, care qtie bine -qi

QaEe, Ea-u. .singu4,, st_u-diina rcrierlte Sfrntito -Pirirafi,

tqatea-c-e-stecapcaneale-vrijmagil.o-r"no-qtri-_4gjel41&1pi_demantlar -, altfel este impo-sibil si nu cidem in mrejele lor. Sunt de ciBi-tAi in viafa duhovniceasci

4 Sfinfii_lo_qPirinfi, a g.]pe_rie4!9-lel_or ascetice, cUprinse in multe scrieri folositoarede suflet.

De exemplu, din cartea Qfgl4l-qtjeanScdra-rul afldm ci de oUiS.gi_* 4"es_ipg trei gEepi.

212


4gg-.nigi b ,19q?9t_a ng lzb4gdesc, alg11*cl, Lo-piinCg.Se,

_p9_ng1_q4*p9.uni"i ,c.3-re- ylegglg-sg _i1 loate pi-_Dug1egeu1.

Precum atunci cAnd scoatem apd din izvoa-re mai nimerim uneori gi c6te o broascd, la f-gl, gieandsd-vargimJapte-vft f uoase,unepria-p-argipa-timil,e impregnf, .qt ele. D e exemp lu, iubire-a_d estrdini se impletegte cu mdneareapesle_mdzuri,eudrago"stea - desfrAnarea, cg jUdggCtg - vicle-

4gfg-u - moliciunea gi lenea, vanhirea_pqtr i-cd, cinstirea de sine gi neascultarea, seimpletegte aroganfa invitirii, - prea-

- judecarea aproapelui, - mAhnirea-gi

- indrdzneala. Tufuror acestor vir-

se-b-_q-qry4cAnd-vedeinmulfi_ree_ri4qflLqr,din moment c prin care intri in om vanita-tea este i"n$lIi.fgA..dertu-rll9t". cAndpostim, dar gi cAnd ascundem de oameni infrA-

1Sf. Ioan Sc5rarul, Scara, Cuvdnhrl XXVI, 8.2ldem, ibidem, CuvAntul XXVI,58.3 lbidem, CuvAntul XXII, 3.

21,3

ARHIMANDRIruLLAZAR

narea noastri, considerandu-ne infelepfi. $un:teg:lv:ngtdg:fU4a te imbrdcAndu-ne in hainebune, dar-g-i qAnd purtdm haine, ve-cbile."trufim.Vom incepe sd vorbim - suntem invingi de va-nitate, ticem - gi din nou suntem invingi. Ori-cum ai lua aceste trei situafii, una dintre ele se vaevidenfial. qe invatd-sd-pruouq t$i-figarea"-virnrpi care nu existi -ila.rloi,

4g-ne cd aces!. lucru- Oste. necesa-r- pentm-foJosul

4propiafilor, dupd cum este sPus: Sd luminezetimiia uoastrd in fala oamenilor, ca sd aadd fapte-Ie aoastre cele bune (Matei 5,'/-,6).2 ii fa-cg pe_ _c-e-i mA_nioSi b-l4tzi in fata" pamegi.tp,f, Ease unegte cu darurile firegti gi prin ele nu rare-ori ii.dohoari pe robii sdi blestemafia.q-hjar ii mulpmegte lui Dumnezeu deseori gi llr

la inceput nu-L respinge direct pe Du4nez:err,cr sub infeflsarea gqtf_"1_4_9 .-e_Ct1t-o-g_4lteiqt

preai,naltare-ad. U_4e- 91i qmgl. -nu esletr tb g-149-{eJ2 a tiru fi ind c i 9 i !e- a i-mplinit pAndla"salietate sau pentru c-i ,retrag!4-tqnfiona! t_494_nd loc -c-a-Le-i4-lqgglg*9.:eU d toate celelalte duhuri6.Dar existd gi cAnd unii se nu-

1lbiden,22,5.2lbidem, CuvAntul XXVII, 37.3 lbidem, CuvAntul XXII, 25.a lbidem, CuvAntul XXll, 26.s lbidem, CuvAntuI XXIII, 36.6Ibidem, CuvAntul XV, 62.


I4flec pe ei,ilrgigi picitogi, paetelhiaJ€fndescaga despre ei, dqr,.,c6n{ clb-vqdgqc-ci -a@e

depgele a-gt4 iar, c O.!a-ry, de bu curie, -g_i*."de- .preaindltare2. De asemenea,de la !9--v-in-in minle+Lintimpul .som$4t!i r, d31-gne-

invis;{in_anuitc_i-mprefgf -AIigl_t$9.-cqlqlqziir gi ni le descoperi noud in vis, p_-gn-

t4l.-ca noi, cAnd,pe ygr indqp-lini cele vdzute,cd am devenit vdzdtori

cu duhula. Uleori insd demonul vanitdtii ii in-rgfli ftuielg gArldsri, i-ar altuia i:-{-q9.sq-

i.iJ-inc;tx si:i comunice fra-tglui99 t"Fe 9193 are el pginrm.d, 9i astfel se aratica un inaintevdzitors. Uneori p i te

*4egte - g are loc o ceartX in !o-aQ pgu_!1din cauza- gmului -sirac5.

1 lbidem, CuvAntul XXV, 34.2lbidem, CuvAntul VII, 48.3 lbidem, Cuv6ntul XX,20.a lbidem, CuvAntul lll,27.s lbidem, CuvAntul XXll,22.6lbidem, CuvAntul XIV 9.

274 215

ARHIMANDRITUL LAZAR

Monah,glui d_up--alepadare?-de lgne,dcm iit_u4yq selor caqg qd-vAr-

ses-c-ln lume [a cqmp-atimidi 9i a milosti-

.virii, iar viala lui in mdnistire lipSi-ta de orice.vjrtute gi de aceea nesemnificativd -

printr-q astfel de.gmer.enie'Jalsi il atrag in' hrmel'Sau ii;ine utgand*:rlelearr si nu plece din lu-me, ci acolo, aflAndu-se p=qinif"cfs$lte, da-r"nesu-punAndu-se lor, Ei duci o via!5 cinstitd - aceasta,gb1pgfile, este o nevoinli mai presus de cea mo-nahald gi este vrednicd de o mare rdsplatd. (lnsd

s-c-gp'gl vrij ma gului este mai . de grahi sA-l " p iard dpe om.2) qgndaonahul se va indepdrta un timpde rudele sale gi dq gu-ngqcuF gi v.adob6ndi*opa-

rceale-lJailultd, lu-nd-B-ostire-.ffi6nare!a-c.sp"s[=Lvhd sd meargd in p-.a.tri-a- sap_en_qq inyataree c9l-91 negtiutori 9i pdtimagi, casi-i invele cu exemplul siu gi sd-i mAntuiasci,

de-fapt, in-nou in;selegglPatimi;estejntenfiadiavolufui3. De asemenea $i

irare-te desepry-ecar-e-s-uf e:d.aag-earc"quat"b*qhav-qpentruca

qtg_nahul gi*sase-Iipseascldeatereti4. Ato;.nev,oitori in monahism, san-d

lacrimi de umilinti, datede demoni, ca.g-credinfeze ei-giacolo eipot si se roage, gi astfel

l lbidem, CuvAntul II, 3.2lbideru, CuvAntul III, L.3lbidem, CuvAntul III, 11.a lbidern, CuvAntul lll, 26.

216


qte gi fdri f-ricd,sd sgap{o-pie de,lumel. iry-Valepe-Su. Putere, cq-.el-ryU.Ptlllgi-tg,nici ul foloq de ta p--us_ti_a-sa; ca-r@e ei-pfeacd deseorl ca_-v-dzAn-dq:.s-e-hb-.er- -dc. ^lup^td, acesta sd prefere sd rimAndcu cei din lume. @ lejnsu-flidortnfal-dscrii, a postului extrern"-a-rugeciuniineimp:agtiate, a totalei. lipse de sl,av.d^.a amintiriiPer,man€n-te3.'r^norpu a umilintei continue, a cu-rdfi.ei"desivArgite g

q4 _e_i q4 -c_3g1le_ _de._s {,-v_A_r glrealprb aggqq-tg

pe a$eultdtori sllg iub.ilgejei,,spr-e- slujirea lo1, spre iubirea de fra$, spre

slqjirea bolnavilor etc., ca-llFsaceia..si+faei:oe-2. Cand elnev4 trdind in viala de obgte,

.ca-de d-emonii imediat incep sd-i trimitiqgldul _de q mefge-le fdcefel. Pe eei care se afld inascultare qneori ii intineazd cu necuri$i trupe.gti,

lq ci nu primescnici unfgfos dg la sup.ungrea lor, ci, dimpotrivd, mergin-apoj, c e de nevoinla asculterii4.Iar_celor care, dgloritd ascultirii 1or, au dobAndit

1 lbidem, CuvAntul VII, 68.2lbidem, CuvAntul IV, 118.3 lbidem, CuvAntuI IV, 69.a lbidem, CuvAntul lV, 57.

217

ARHIMANDRITUL LAZAR

umilinta inimil au devenitbl nzi, refinufi, sAr:F , = _ . - - - + - .-guincio.gi,

liberi de- lupte 9i patimi-r6rneitori, cares-au fdcut astfel ntg aqopplamAnful tatdtuiJor,

qq e$4t-af-g{r-Llnetpi.nlalf,cerii, prin care vor atinge de-

ei ss4l d_usLin.t+.ar,gLfsslstda il-s-e a4l+!1l"

gi-maifomimr, dar intre

,te- p,e gt-e- P.. u 19d2, ins i

-4g-e slelecAti Lga jnEepJindi-o lucrare

ry!direqus?. -es-te-v-i-c-l3gia-dg-h11frlo-f3e-elJlate, .sun!99l9-e*-oieSunegl,girfisr_gggg-in-intr-egrme; de exemplu, ni se intdm-pli ca-uneori, indulcindu-ne-$ij!0b-ujhandrl-ne/putem totu$ise priveghem, iar alteori, pc"ttindaiindurAnrkaut, ne-lmpov6r-inn eu*golnnu l. C-q mse poate ca iAti$g;uritatesf, srmtrm-o:rscasiuge

hJrte? r)e ce, isfi,ti4 insgltrt, i af*imbldb-AlLdu.ge, sup-tem liberi-deaces-t-e ispitiri? Dg ce cAnd ssiJldm*i$JiPsuri-6i-inabti-Aere suntem triqti gi fiptt$ de umilinfil, iar

J:+--

c-And-hem devenim bucurogi gi ugor ajungemla umilinti?a

l lbidem, CuvAntul IV 58.2lbidem, CuvAntul XXVI, 164.3lbident, CuvAntul XXV 50.a lbidem, CuvAntul XXVI, 127 .


fuhu_l vislea!despre faptele necesare mAntuirii gi-ry_ g.E-

duiegte d-e*la-ngrbxea-cu-Damnul

qaB,-f-ebri-d.ur-eu--de."burtd.

se afld in rgpifa desfrandrii lupul acesta il inga-ld, ii. ln suflet o bucurie fdrd cuvinte, la-crimi gi mAngAiere, ff,cAndul ci acesta

r, U"-ne9-Ii*-Yme-dulceafa nu de la cuvintele Du-hului, esfr6nirii2. Untleq_rga-

t pentru ceiJubiF ai-lor, fiind migcafideduhul--desfr6ndrir, gAndind cd indeplinescdatoria amintirii gi legea dragostei3. Ceiinclinati

pliceri se arati deseori qgr,npefl-rnitoriSi-utitssivi, grabnici lalacrimi, dar cei ca-rqse ingfriescde curd.fle nu sunt agaa.

i] jefutes e*gi.pin 5- la un- as_em enea gqad

slge 9i fuptd impoSyds. _igi&-d3g11ltd lqat-e*p€_moxahi . D,e aceea, ulrl*din-

i, p-etrecAnd tn tovdrigia femeilor fdrd a fitup-1 lbidem, CuvAntul XlIl, 7, 8.2 lhidem, CuvAntuI XV, 48.3 lbidem, CuvAntul XV, 49.a lbidem, CuvAntul XV, 46.s lbidem, CuvAntul XXVI, 64.

218 219

ARHIMANDRITUL LAZAR

tgF de gAnduri pdti-maEe neialele-gAnd cd, undedraeii.ne@n-g*1g41*a-U-[ey*o-i-e--sA-nef acd-gi-unamiedl.

p.-9.sine gi aduce asupra cdlugirului.o $tar9.*extre-r-nX, iladuce izvoare-de.Jacrimi in timp ce.el-stdp_-lintre femei sau discuti cu ele ii-aduce in mjn-te pomenirea morfii, gAndulla Iude-c-ata de,APoi,la pdstr,area i:rfelepciunii, ca si-l atragi spre el caspre un pdstor, dar apo-i. prim"indindrazncala qiinflecarAnd-u 9e- blg-ge -depatimi, -e-l se v4 qgP!4rleunui atacrnrnf . Uneori, gez.And cu femeilela=na-sd sau afl3n-dutse-in..compania lor, monahul .4uare nici un g6ndrdu, de1-c-a1rd-in-c-e9p- i-

p egat, p rinq_i!-gtfeiele " d-Bvglslqt'.Se intAmpli uneori cd

bdm , rar ejnd

gig- fiin"d. de" la*crimile false, sd-."ne in-e-tedinldmpliceriia. Dernonul, I ci incercimsf- 4qcundem virtutea postului, s;

+elq{nn qi -cAnd ave,m. -q-i1s-p_gli'. CAnd aszind-un.dls-curs,-amuzant, , sd ne. i1t-depirtdm -de

1 lbidem, CuvAntul XV, 29.2lbidem, CuvAntul XV 63.3lbidem, CuvAntul XV 56.a lhidem, CuvAntul VII, 48.slbidern, CuvAntul XIV 8.


,,Nu-:I -intri-sta pe e111, insufl d.et sau :,,N,u te- a..rdta mai evlavios decAt alfii" etc. Dar nutrebuie si credem 1or, a-gggr'. de{n-olUi î-_ht"-zt!_tep_e-D-'unnn-ez,euiubitor-deoameni^

de$gdi.viql-eni -de-lanol..ca-si nu pi-rdsglsccasti-patimd. U- nii spun: ,,Degi sunt im-pulsiv, mie imi trece repede", gijg.4*qg$_ {e_dg_VetU in_qg_Ab,ile3. De asemenea/multora dinlrg c_el _c3le se_ldtle diavolul le dizu!9le-slq-albw"ng

-U-p-.i.-j:-1"

!{g_e_.re, Si pub-aspecul pociin{ei Sr_pld:rp_tilUt_ le@ea. Iubireadeagin! tryd eseori dejq_lqrp-arFre"ffi iei .dtre sJFcidar eu drqp_ret fa!; de- "Cj.'

Vietii noastre duhovni-eegti ne indrumd spre ci-tirea Dumnezeiegtilor Scripfuri. Ei se adreseazi

dtate de ei, ca, , ptlFn cAte putin g[_i.Ngip-ulemrecuno-agte

.timPu-l ac,e^stor tAl"c.:tri ri..." 6

l lbidem, CuvAntul XII, 5.2 lbidem, CuvAntul V, 31.3lbidem, CuvAntul VIII, 9.a lb idem, CuvAntul VllI, 21..5 lb idem, CuvAntul XV, 52.6lbidem, CuvAntul XV. 151.

220 221

ARHIMANDRITUL LAZAR

Asemenea*demasc iri ale-te--a$6m--d!n-s-q{rsrile-S--frntilorPd,rin$aiFiqe--risii'I3L-!g de_ce egte -9,tt5!r3lggjlgg-

desi-gr,r, -i,n_yia.[a- ns-aSlrd.

cei care cols_idera -cd.s-tu-dieqeaPd$n!!lgr,_"iala.gUh-c-pndueerea.lorn-u"-:Baie*e.,$"Pecifici timPuhri nostru -

a-deasdl"irdjnsqti-

lor. Altceva este faptul cd dejnlgl-esa$asjiinyatfure.Llwts"4ru$e. SfinSi PIrinli, in sfaturile gi indrumirilelor, de,s,eo,-n .qi. ._s*e*gg.1tra*z-r_c*unilpc-al!L_vor-bescoj sfdLuiesc inmod diferit, chiarcontrat, daradev-irul -este altrr l. CA-s-Lin d n' m i +e fi e ca'"-omcu"sfatrfrj generale-nu-estaPosibil - i

elsartedi&riti' Sfin-

_Qg-rile. U,neori rrejngrddesc t pil-z+-d-k*e.-de..extreme."4leg i, pgggum

i. Fj;i* aeea$A-sgsi-enf ipatristiciryo-lqgntem,inperieolsd-ne.-riticim!

,,Nimeni nu este atat de periculos pentru noica noi insine!"1

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 4, Scrisoarea a7-a, p. 437.

222

Incheiere

gadar din cele spuse aici despre diferi-te virtufl duhovnicegti gi nevoinfe reiese

ceqgjf ebqte-piev.gqj.gqpd-e_re-in+r:oFria-ra$-

cele ce g_dap!le!ag!. R.emane _si re-fu _z_a!a sriee extrcmi. Cattd

. Cand ry:ro_m_maiaye'4 incgedere in noi, vom in

qi v_q_+,ldge

",+-L\ll!s-ryb-gl4e ac-

:e-la-x-6.m,sa-nu-.,ldsim..garda* jo-s.nicJcum.b]g p-e_ney,-o_r-e-,QA--^cgn_o-e.g-t-e--q]-

i _rjefe,!r$e-1etg"eqqr"B1t!9pg_fi-c_i-elta sx_tati_si,ele il vor atrage e"..fg-cg,

. Aproape fiecare cregtin

t5ece prin aceasti_elgg[ duleqpasd de pustieJp-tg

223

ARHIMANDRITUL LAZAR

sufleteap-c-d. it a,ceaqta i$pl$"" se ara-td adevdr-a-Wr'i3riB

ta-b;"tHH.e*c"red:nja*-cgUle-qcslglD:l4tr-ng.?euin{ggdets-ne--n-4d-ejdeafu -El.Deseorila-nep-utinfe-le-noa.slre-,f,i-res.ti,1a.b"p-lt-1,e"-sufl etului,J-a-aPdsdrilelur. " !.+- p- gy-e rt, I a -inJ-ri qti ru.

ild. Dar fird acesteleca-zg-r-i nu pu-lgm -a_v_a1s,a.pe -caleg maa!q!4i.

tg$fi-1gflildd!$i se vorbegte mult d-espre-*aqe.qtgr-"ne-cazuri,despre-nereLg*folospe

cge !1 p-.qipegte .sufletul. din partea - lor-desPre

4gsggtlatca.ribdXrii lor, luc.ru Pe care il vom sub-

eqi_s*dr-nu'-qele'mde'-1a*n_qi'-c"gg-?*c*ene este peste puteri.

L-a- I citim: ,,1$1r

d"qgf,p*e-,kbpr trebuie si mergi cu avAnt in urmaDomnulul, crSLBe ta adic4 ng doar afuncicSnd i4!g1i-o-rul tdu*-1u-mina-du-rnnezeras-cd gi mAngAierile duhovnicegti gi bucuriile,

ein{ nivilescdurerile strAmt-orilile Ei amisS-

. Kacllea care te apasd uneori Pggtg-qi*{ieinsotiti de o astfel d e, cd

_-*J-"-..-....-.-*-.,

g$lc-r-S"an-d* I se chinuieintr-o astfel {e.te-1 Rdzboiul neadzut, partea a 2-a, cap. 7 , p. 2L8.

224


€eLA fa+[delsl"cges

cu ,i, [vrdjmasu]gil fi-

ig{q-1_u9_o1sa:l=etragadiersqi+."v"a.rteiul_yre!ipdcdtoase. Lasi sisej1f"qfig -_velurile_ picitsase dut

hri f'trrmne-orl, corabiala es-

t9-htreag5."1,,I...) s..ofer5,-sufletului o astfel de in-

tristare gi aceastd usciciune a inimii sau siricireabucuriei duhovnicegti gi a dulcefii,g!3-QlJg=ggP.,9,ttdm gg- e...I de uscleiune, gustAnd aceastifieSj.n !-e-al-a gi suferind d_in cauza

t,

p_e*91119_9-9e19-dela3-o_i_ Pgm.-n ezeLL. ." z

,,Dac[, !i se va intAmpla sggggi lltlt-_o_glgqge$o-e-{e-g?I-e, l, care se iarti maiugor, anume: sd*t-ejryriioreei de ceva ocazionafsausdjudeci, sau cum judeci alfii, sau

despre ceva, sau sifii nerdbcl"ittor,r/ sau s lggltje-Zi ceva/ atunci nu

1lbidem,p.220.2 lbidem, cap. 24, p. 253.

225

ARHIMANDRITUL LAZAR

g.-epuie gi te-tulb*uriJn*moilex*rn sau si te i!--tdsfezistsS-ftdescuraiezi,

sau, cu atAt mai mult,

si-adaugi l a a.c qa-s ta. gAndurldeinf nslare, c- 4-e s-

!e posibil ca-niciodatd s-d nu te "e-libe-r-e-zr de- aees-Le

sldbiciuni, sau ci, PuSi ra

pentru Domnul.este slabi, sau cd.nu urmezi-cumtrebuie pe calea lui Dumnezeu,

1cg._4ur jl--n1i.de=teug-n,dln-.c-auzaliBqei

d-e- qffa|.$i a tristetii... Toate acestea se intAmpli

s_gdpfltrriin,y--ed-er-e-f .De*exernPlu, cAnd suflghrl ca-

de irrtr'un pdeat-care.se'iarti ugor 9i care nu este

demoarte,atuncielJre,b-uie--qu--BaeAixF*q"I49li-

Li r-i se ad-res,gze lur--Dumne-zeu, .$e.chinu-

ie Sg.iltrlsg , cu strArntprare--a$i cu

am dr i ciun e a. . ." 1, Ci Jre nn s e inc-f g-d-q. iu -gine,.."dar.in*D-nng.Ezgu, acela, cAnd cade,- nu

s-e-uirnegte Prea tare de aceasta gi nueste..-ag?-sat pesle nr\iagutri de acest rtecaz; fiindci gtie ci

aceasta s-a intAmplat cu el din*c.alrz-arcgli:t-

!et-Jui, sau mai degrabi d'n cau-^ clahei h'i ni-

dalOurr-in.Dumnezeu. De aceea uuna cide-, insi el se

strdduieqte s{ igi spqreascd.- in

Dumnezeu4i, hipoart-X.efo-r-br"gled e p o c din 16. . ."',, C q c,it ne-q4zgl c-ejo :-c a-7*U[-es -

te mai -sumbru, cu.atAJ-eqte-,mai 1a[oj cd ei

1 lbidem, cap. 26, p. 256.2lbidem, Partea I, cap. 4, p.23.


aUt_nddiiduitprea-mult in sine gi

P_g^qgg215u: de la aceasta vile inrristarp.a,-<Fheriilor qi nu trec€ cu nici "un fel de leac."l

S_{ag!gllgn,atiespune:,,Pe__qp,tf-e-l_dec_qde,rizil-41S...e, nu trebuie sd ne intristdmpegte mdsurd: filndcd aceasta este vj

4q.qasufl-ebd

li se_ya:*in_tdmp-la yg.go_ po-ti_cn_qald, ci, ge-nd$dsspre sine ci suntem c_apabili de* toate_-picate-le, cd potiqniffinoastri nu este o noutate sau ce-va neobignuit, qf me$em.h f,afaluiDumnezeueu*z-drohirea dlhu h r i, plini de gArdundcJasci-infi. _nuo-.va utgi-sL adicd z-drobjtdgisnreriti-o-va.punemai

P-{esuq dg orice p.oticneli."t ,,Nu doar referitorla _trup, ci gi referitor la Sgflet lucrurile nu suntaga cum ne dorim, i4 mary__glisqfe d_epinZ"Ad{e-iq}plejgfiri. RespingAnd care depindde noi, tt-ebuie. s Lfi m p a $n ia, b_iruindu-nepe_si-

l_A lU|DUm_ne-zp-."3 ,!- noastre trebuie sdfip insoflte de careplgy_lng d9_ . Nu trebuie sdierem de la suflet, de la inimi, ceva mai mult de-

l lbidem.2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane,

Scrisoarea a 51,-a, p. 70.3ldem, ibidenr Scrisoarea a 22-a, pp, 28-29.

226 227

ARHIMANDRITUL LAZAR

cAt pot_ele da;" ,,f..]Ei+LingAdtr-itgri fa{i de su-- fletul vostru irr -nepgtinlele.fui:

dlstr,agg d-e. la -pqe-dintd, --duce-JamAhnire 9il-q deTpdd*ef Q.e."2 ,,...CAt"timp. ne- ,pane n-am urcat la limanul vegniciei, tfgbglgJe

aq-tePjasl -dc-la<gg_o$l$Lilqjr-nqajteplalg.Uncuviosoarecarea spus: <Pentru toate, sla.va*lurDumrezeu"" chiargi.pen-!-rune$#inFlenoastre;pentrucdnttAtb:ngeqle sg-f,-i*pisates qi.EA d--e--cet sd fii

drep-t La ex.tsri-qr gi ,sd le---co-asi-ds-Li.-a$4.""'

1 lbidem, Scrisoarea a 2L-a, p. 28.2 lbidem, Scrisoarea a 75-a, p. 24.r lbidem, Scrisoarea a 78-a, p. 26.

228

Un exemplu deadeadratd aedere de sine

a celui ce se pocdiegte

SfAntul Efrem Sirul:Nimic fiind, md socotesc pe sine-mi cd sunt

ceva; mintind, de-a pururea impotriva celormincinogi strig; intinAnd biserica trupului meucu gAnduri gi cu fapte curvegti, impotriva cur-varilor propovdduiesc; ii judec pe cei ce gregesc,insumi de gregeli fiind plin; ii judec pe vorbitorii'de rdu gi furi, insumi fiind fur gi vorbitor de rdu.Luminat oamenilor vreau si md arit, iniuntrulsufletului fiind necurat.

in biserici gi la masi in fafd vreau si stau. Fe-meilor vreau si md arit vesel gi inaintea strdini-lor mi inal!. ii vaa pe cilugdri gi mi miresc; iivdd pe monahi gi md mdndresc. $i intre ai mei,cuminte gi infelept, iar intre cei infelepfi, desi-vArgit mi socotesc. Citre cei credinciogi numaiinfeleptmd am pe sine-mi, iar pe cei firi de min-te gi neinvdfap., ca pe nigte dobitoace ii defaim.

229

ARHIMANDRITULLAZAR

CAnd sunt vrednic de ocard, md mAndresc.CAnd gA-ndesc sd fiu cinstit, md disprefuiesc. Da-cd mi se cere sd fiu drept, md.rdzvrdtesc. Iar cAndcele adevdrate mi se spun, urdsc. Mustrat fiindde fratele meu, md mAnii. Iar voind sd md impo-trivesc ispitei, obosesc.

Nu voiesc a cinsti pe cel vrednic, gi, nevred-nic fiind, cinste cer. Nu voiesc a md osteni. Dacinu-mi slujegte cinevd, mi m6nii pe el. Nu vreaua merge cu cei ce lucreazd. $i, dacd nu md lauddpe mine cineva, il grdiesc de riu.

CAnd il vid pe fratele meu in nevoi, nu-l cu-nosc, iar cAnd e sdndtos gi-n cinste, il vizitez. Pecei mai mari ca mine ii defaim, iar pe cei mai mi-ci ii trec cu vederea.

CAnd izbutesc si md stipAnesc de la vreo fap-ti rea, md trufesc. Dacd voi isprivi postul gi Pri-vegherea, cu nesupunere gi cu griire de riu, caintr-o cursd md prind. Iar cAnd intru rugiciunestau gi stiruiesc, nu iert. CAnd face cineva o fap-ti buni, nu o vid. Dar e destul cu o mici fapti sigregeascd, gi-l mustru.

Pe toate cele frumoase ale oamenilor le neso-cotesc, insi de faptele cele degarte ale lor, md lasrobit.

Pe dinafard md ardt smerit gi blAnd, dar pe di-nduntru sunt mAndru gi neindurat. Cu pirereasunt ca gi cum n-aq dori nimic, dar in adAnculinimii sunt bolnav de iubirea de argint. $i ce sdmai vorbesc despre chipul in care imi folosesc

230


vremea, cici numai cu pirerea m-am lepidatde lume, pe cAnd, induntrul cugetului, eti tumiivorbesc. BArfirile cele din adundri, cercetdrile,gAndurile ascunse ale oamenilor, pomenirile ce-le degarte, vorbirile cele fdrd de folos de la me-se, nesafiul darurilor gi al luirilor, cerfurile celepierzitoare, iatd.lucrurile pe care le fac cu cuge-tul meu!

Aceasta este viafa mea. Acesta este cugeful cucare md lupt impotriva mAntuirii mele. $i trufiagi slava degarti a mea nu md lasi si-mi privescrdnile ca si md vindec. Acestea sunt vitejiile me-le. Aceasta e oastea-d.epicate cu cate_ yldjmagulmd cuprinde. $i, intru acestea aflAndu-mi gi ri-mAnAnd eu, ticilosul, cu slava sfinleniei caut sdmi acopir.PetrecAnd in picate, vreau si fiu so-cotit un drept.

$Lce--rdspurrs pot,si .dau. pentru toate astea?Ci diavolul este cel care m-a sfituit? Dar nici lui'Adam ,un-asffel de rdspuns.nrr L-a folosit. Saupoate vreau sd-mlindreptigesc cu ispita lui Ca-in? Dar nici el n-a scdpat de-a Domnului dreaptihotdrAre.Qerispuns-voida.,eu*c6nd"mlva jude-cq_ Dum4gzeu? Nu este nici un rdspuns pentrulenevirea mea.- ilnu.fiugi eu dintreaceiape*ea-re_i:a

zuerdv-it Pavel drelt vase ale urgiei, pe caredia-volul- le eere-in-stip6nire,-p€. eafe,- pentru nebi-gare,de" sea m 5o in n a fi mi5i in necinste i-:a_li-satDumnezeu.

231,

ARHIMANDRITUL LAZAR

O, c-umplrje a.l9g-i"turil.9.;pdcatului! 9-,.stap--d-nire i, ayiqleang^\tib:!aur! de el gi mai-mult-mi+rin-de, mt-3m -v-aqdqlggepegrlqi.Qcsomn md las cuprins, -cAnd v1eau^sllupt. Nicirlisgf -geJ*A I-o g nu -mi in giduie vrijmaSul,"ci c aintr-qjunie_&,ela.ma iq$i tine"le.m qi,

Vqifr_d s_i f-u& nu Lasd*legdtura.Intemernd+asa,tul, tq! gtei-ad ttg-

ge ZAvanrlpgt_e;llc $i.pentruca _sq_Eglgg5g ctl Pgllnezgu, N&4rep.lpe-rry-c- l rdq. L+-t:u4gsg *S.Igg

ci nu e iu4egal[penBJ-ele, P*g$1g"gd nimeni nu

!e-$ne-minte. Iar -e-u-si stiu ci deasupra mear _ . . 1 . _ .

O, mai bine ar fi fost si nu mi nasc pe lume!

$-t*urrci .ac-qeq-il1gli_ggee-t_qare; , lg_r_rt:aq fi fesg! ylnA1z31!p

gr-e-Ig -dSiudecatH-$i rt e ch i n trri.

\hisie! P{+a a-slg-t- t c-d--md-.as-teapJi"gheena.

Voia mea vicleani p1l dlfegjn peSat, dgg"cin-dpaqalUlgs_c d4u-vina pe satana. !Ien-tru c5 le.Yi-cleanul ilorfe"-i sd pdcdtuiesc, ci-p_i_cdJu-iesc djn yoie-$ofie

S_t+11!qagg,_f ura!_{-g?_-e;srrrLneprrrirrciros,l.gga-t -.c-u s.tricdciunea; nu am-uferi, . stri:rilsunt

232

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETUTUI

Em pndent5.deseverstenea cu Tine, pentru ci nU_Ebg_U*"qlglg.

c. D"-a-e

541-a,i-dat. i@aEt .$Lac,unt-e.sle.a'l-Tiuo gi

mei lsst aLTAu.i, ndrfurisesc-ciprin

Tine mi voi mAntui !1

1 Psaltirea sau cugetdri teologice, extrase din crealiile SfAn-tului Efrem SiruF(Psalmii 10, 55, 69,7'1., 98, 128), EdituraPatriarhiei Moscovei, 1973.

233

Ru g d ciun e a S f ilntului I gn ati e

Doamne ! Dj-ne si ne vedem pf, ca-tele- np-agtne,aqa incAt a-trasd cu desivAr.Eire

4e luate*e1r-Unge- fafd-de p-deatele.noastre, si in-

ceteze a mai vedea gregelile aproapelui 9i sd-i va-

di pe tofi, intr-acest chip, buni. Qd inimiisdplrdseascaSfije-pi-e-f .z.alparcdS.-reajungt-

rile aproapelui, s{

i**etlie-pP--qIE4"9itesl€ifi te'nsua.-deTr49'Di-nenoui,ce-lor ce neam -lntinaf-haina sr' fl ptului, s d,o.alb,imiardgi; ea a fost deja spilatd prin apele botezului,iar acum, dupi pAngirire, aceste haine au nevoiesd fie spilate prin apele lacrimilor. Di+esi ve-dem in lumina harululTit'

!+-qlF feluri care trA , inabg.Arnd

-m-ig-c-d-rile.-{uh-o:micegti,aducAndineamig-cdri.le*sAng.elul6r- tr-upului care sunt potrivnicetmpdriliei lui Du,mnezeu. D-f,:ne"nalp!9 al

i, inaintea cd,ruia merge gi pe eare-il-nag-te maf.ele 4ar al vederii Picatelornoastre. Pjzgg;te-ne, cu aceste mar! d3ruft, .49--h.iUtilg-a!rtegi-


{_ii 4e. sine, c._a1-e_epe1.e- h_sq4pt drlpggtle pecn-toselieisalene*lUat.e-in*s-earnq_g-.rein!9199-e'gisenagte din lue,rarjl_ep-atimiid_ul_eefi gi ej de-Sarte, c4"t9,-ffdiesc -

. P.iZ_e$e^:te p9 _tol-!U_4e99!9*+ari daruri inc.4lga--noastri cdtre Tine, qi.rdi:ne--se aiunge{r-r- taThe Ce.la ee ch-e_m_i_pe*"c_e_r

gilePe-z,tP9*-qg-!.se--se-"$oc*o-.Les-c--dreP-,ti-casileslavosl,o:dmin-veci, intru vegnica Ta ferici-re, a Singurului Dumnezeu Adevirat, Riscum-pirdtorul celor robiF qi MAntuitorul celor pier-duti. Amin.

CUPRINS

eirm ne futem ingela gAndind ci avem in noidragoste adevdrati de Dumnezeu. . . . 125Cum ne putem ingela crezAnd cd avemdragostedeaproape le . . . .135 'Cum rAvna sufleteasci gi trupeascd poatepdrea rAvnd sfAntd, evlavioasd . . 1,48Este de folos cregtinului incepdtor sd-ipovdluiascd in credinli pe cei apropiafi?. . . 151Este de folos cregtinului incepdtor sd cugetela lucrurile duhovnicegtiinalte?. . . . .. . . . . . 158CAnd ascultarea nu ii este plicutd luiDumnezeu? . . . . . . . .153Ce amdgiri se pot intAmpla in timpulrug ic iun i i . . . . . . . . . 169Din ce cauze apar lacrimile gi cAnd suntfo los i toare . . . .185Ce inseamni sd lucrezi fdrd dreaptisoco t in f i . . . . . .191 .

$ ismeren iapoate f i fa lsd . . . . . . . 208Cum sd deosebim impletirea vicleand apatimilor gi cursele duhurilor rele. . . . Zl2tnche ie re . . . . .22gUn exemplu de adeviratd vedere de sine ace lu icesepoc i ieg te . . . . .229Rugiciunea SfAntului Ignatie . . 234

II

t '

J,J

l6

'1,.fl

Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	robydown
View:	559 times
Download:	52 times

2012=DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Documents